Acasă › Legislație › Altele
CONVENTIE 19/10/2005
CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 19 octombrie 2005
împotriva dopajului în sport*)
EMITENT
ACT INTERNAŢIONAL
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 828 bis din 9 octombrie 2006
Notă
...
──────────
*) Acceptată de Legea nr. 367/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 9 octombrie 2006.
──────────
CONVENȚIA INTERNAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA DOPAJULUI ÎN SPORT*)
*) Convenția este reprodusă în facsimil.
adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO cu ocazia celei de-a 32-a sesiuni (2003),
Păstrând spiritul
Codului Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-doping, cu prilejul Conferinţei Mondiale împotriva Dopajului în Sport, la Copenhaga, la 5 martie 2003 şi al Declaraţiei de la Copenhaga împotriva dopajului în sport,
Conştientă,
de asemenea, de influenţa pe care sportivii de performanţă o exercită asupra tineretului,
În spiritul
necesităţii permanente de a desfăşura şi promova cercetări al căror obiectiv este îmbunătăţirea depistării dopajului şi de a înţelege mai bine factorii care determină folosirea acestuia, pentru a asigura o eficacitate maximă strategiilor de prevenire,
Ţinând seama, de asemenea,
de importanţa educaţiei pennanente a sportivilor, a personalului asistent al sportivilor, precum şi a societăţii în general în scopul prevenirii dopajului,
Conştientă
de necesitatea de a asigura Statelor Participante implementarea programele anti-doping,
Conştientă
că autorităţile publice şi organizaţiile sportive au responsabilităţi complementare în prevenirea şi combaterea dopajului în sport, în special pentru a veghea la buna desfăşurare, bazându-se pe principiul fair-play-ului, a manifestărilor sportive, precum şi pentru a proteja sănătatea celor care participă la acestea,
Cunoscând
că autoritaţile publice şi organizaţiile sportive trebuie să acţioneze împreună la realizarea acestor obiective pentru a asigura cel mai înalt grad de independenţă şi transparenţă la toate nivelele corespunzătoare,
Hotărâtă
să continue şi să întărească coooperarea în vederea eliminării dopajului în sport,
Cunoscând
că eliminarea dopajului în sport depinde în parte de armonizarea progresivă a normelor şi practicilor împotriva dopajului în sport şi de coooperarea la scară naţională şi mondială,
adoptă prezenta Convenţie în ziua de 19 octombrie 2005.
I.
Domeniul de aplicare
Articolul 1
-
Scopul convenţiei
Prezenta convenţie arc drept scop ca, în cadrul strategiei şi programului de activităţi UNESCO în domeniul educaţiei fizice şi sportului, să promoveze prevenirea dopajului în sport şi combaterea a estui fenomen pentru a-l elimina.
Articolul 2
-
Definiţii
Aceste definiţii trebuie înţelese în contextul Codului Mondial Anti-Doping. Totuşi, în caz de interpretări diferite, au precădere dispoziţiile Convenţiei.
Pentru obiectivele prezentei Convenţii:
l.
Prin ălaboratoare anti-doping acreditate" se înţeleg laboratoarele acreditate de către Agenţia Mondială Anti-Doping.
2.
Prin ăorganizaţie anti-doping" se înţelege o instituţie care răspunde de adoptarea regulilor privind iniţierea, aplicarea sau respectarea tuturor fazelor procesului de control doping. Astfel de organizaţii pot fi, de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, alte organizaţii responsabile pentru marile manifestări sportive şi care efectuează controale cu aceste ocazii, Agenţia Mondială Anti-Doping, federaţiile internaţionale şi organizaţiile naţionale anti-doping.
3.
Prin ăîncălcarea regulilor anti-doping" în sport se înţelege una sau mai multe din următoarele abateri:
(a)
prezenţa unei substanţe interzise, a metaboliţilor acesteia sau a markcrilor acesteia în organismul unui sportiv;
(b)
folosirea sau tentativa de folosire a unei substanţe interzise sau metode interzise;
(c)
refuzul de a se supune unei prelevări a probei biologice după notificare, în conformitate cu reglementările anti-doping în vigoare, sau sustragerea fără justificare valabilă de la prelevarea unei probe biologice sau faptul de a evita prelevarea unei astfel de probe prin orice mijloc;
(d)
încălcarea obligaţiilor privind disponibilitatea sportivilor pentru controlul în afara competiţiei inclusiv nerespectarea de către
sportivi a datoriei de a furniza informaţii privind locul în care se află, precum şi faptul de a nu se prezenta la controale considerate ca fiind organizate pe baza unor reguli rezonabile;
(e)
falsificarea sau tentativa de falsificare a oricărui element din procesul de control doping;
(f)
posesia substanţelor sau metodelor interzise;
(g)
traficul oricărei substanţe sau metode interzise;
(h)
administrarea sau tentativa de administrare unui sportiv a uner substanţe sau metode interzise on asistarea, încurajarea, contribuirea, incitarea, disimularea sau oricare altă formă de complicitate care implică o încălcare sau o tentativă de încălcare a regulilor anti-doping.
4.
In vederea controlului doping, se înţelege prin ăsportiv" orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel internaţional sau la nivel naţional în sensul definit de organizaţia naţională anti-doping respectivă şi acceptat de statele părţi şi orice altă persoană care participă la un sport sau la o manifestare sportivă de nivel inferior acceptat de statele părţi. In privinţa educaţiei şi pregătirii prin ăsportiv" se înţelege orice persoană care participă la activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unei organizaţii sportive.
5.
Prin ăpersonal asistent al sportivului" se înţelege orice antrenor, preparator, manager sportiv, agent, personalul echipei, oficial, personal medical sau paramedical care lucrează cu sau tratează sportivi care participă sau se pregătesc să participe la competiţii sportive.
6.
Prin ăCod" se înţelege Codul Mondial Anti-Doping adoptat de către Agenţia Mondială Anti-Doping la 5 martie 2003 la Copenhaga şi inclus în apendicele nr. 1 la prezenta Convenţie.
7.
Prin ăcompetiţie" se înţelege o cursă, un meci, un
JOC
sau o întrecere individuală.
8.
Prin ăcontrol doping" se înţelege procesul care include planificarea repartizării testelor, recoltarea şi mânuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.
9.
Prin ădopaj în sport" se înţelege un caz de încălcare a regulilor anti- doping.
I O. Prin ăechipe de control doping agreate în deplină regulă" se înţeleg echipe de control doping care operează sub autoritatea unei organizaţii anti-doping na
'
tionale sau intern
,
ationale.
11.
Prin control ăîn cadrul competiţiei" în scopul de a se putea face diferenţa între testele efectuate în cadrul competiţiei şi testele efectuate în afara competiţiei şi cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în regulamentele federaţiei internaţionale sau ale organizaţiei anti-doping relevante, se înţelege un test pe care trebuie să-l efectueze un sportiv desemnat în acest scop în cadrul unei anumite competiţii.
12.
Prin ăStandard Internaţional pentru Laboratoare", se înţelege standardul care figurează în Apendicele nr. 2 al prezentei Convenţii.
13.
Prin ăStandarde Internaţionale pentru Testare" se înţeleg standardele care figurează în Apendicele nr. 3 al prezentei Convenţii.
14.
Prin ăcontrol fără aviz prealabil" se înţelege un control doping care se desfăşoară fără vreo atenţionare prelabilă a sportivului şi în care sportivul este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea probei biologice.
15.
Prin ăMişcare Olimpică" se înţeleg toţi cei care acceptă să se conducă după Carta Olimpică şi care recunosc autoritatea Comitetului Internaţional Olimpic, respectiv federaţiile internaţionale pentru sporturile din programul Jocurilor Olimpice, comitetele naţionale olimpice, comitetele de organizare ale Jocurilor Olimpice, sportivii, judecătorii, arbitrii, asociaţiile şi cluburile, precum şi toate organizaţiile şi instituţiile recunoscute de către Comitetul Internaţional Olimpic.
16.
Prin ăcontrol în afara competiţiei" se înţelege orice control doping care nu se desfăşoară în cadrul unei competiţii.
17.
Prin ăListă Interzisă" se înţelege lista în care sunt enumerate substanţele interzise şi metodele interzise care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.
18.
Prin ămetodă interzisă" se înţelege orice metodă descrisă în lista interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.
19.
Prin ăsubstanţă interzisă" se înţelege orice substanţă descrisă în Lista Interzisă care figurează în Anexa nr. I la prezenta Convenţie.
20.
Prin ăorganizaţie sportivă" se înţelege orice organizaţie care arc în răspundere o manifestare pentru una sau mai multe discipline sportive.
21.
Prin ăStandarde pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic" se înţeleg standardele care figurează în Anexa nr. II la prezenta Convenţie.
22.
Prin ăcontrol" se înţelege partea din procesul global de control doping cuprinzând planificarea repartizării testelor, colectarea probei biologice, mânuirea probei şi transportarea acesteia la laborator.
23.
Prin ăscutire de uz terapeutic" se înţelege o scutire acordată conform Standardelor pentru Scutiri de Uz Terapeutic.
24.
Prin ăuz" se înţelege aplicarea, ingestia, injectarea sau consumarea prin oricare alt mijloc a unei substanţe interzise sau metode interzise.
25.
Prin ăAgenţia Mondială Anti-Doping (AMAD)" se înţelege fundaţia de drept elveţian astfel numită, constituită la 1O noiembrie 1999.
Articolul 3
-
Mijloacele care permit atingerea scopului convenţiei
În scopurile prezentei Convenţii, Statele Participante se angajează:
a)
să adopte măsuri potrivite la nivel naţional şi internaţional care să fie conforme cu principiile enunţate în Cod;
b)
să încurajeze orice formă de cooperare internaţională care urmăreşte protejarea sportivilor şi a eticii în sport şi comunicarea rezultatelor cercetării;
c)
să promoveze cooperarea internaţională între Statele Participante şi organizaţiile care joacă un rol predominant în lupta împotriva dopajului în sport, în special cu Agenţia Mondială Anti-Doping.
Articolul 4
-
Relaţia dintre Cod şi Convenţie
1.
Pentru a coordona punerea în practică a luptei împotriva dopajului în sport la nivel naţional şi internaţional, Statele Participante se angajează să respecte principiile enunţate în Cod, care servesc drept ba ă pentru măsurile prevăzute la Articolul 5 din prezenta Convenţie. In cadrul prezentei Convenţii, nimic nu împiedică Statele Participante să adopte măsuri suplimentare faţă de Cod.
2.
Textul Codului şi versiunea cea mai recentă a Apendicelor nr. 2 şi nr. 3 sunt reproduse cu titlu informativ şi nu fac parte integrantă din prezenta Convenţie. Apendicele ca atare nu creează nici o obligaţie de constrângere în dreptul internaţional pentru Statele Participante.
3.
Anexele fac parte integrantă din prezenta Convenţie
.
Articolul
5 -
Măsuri care permit atingerea obiectivelor Convenţiei
În conformitate cu obligaţiile înscrise în prezenta Convenţie, fiecare Stat Participant se angajează să adopte măsuri corespunzătoare. Aceste măsuri pot cuprinde legi, regulamente, politici sau măsuri administrative.
Articolul 6
-
Rela
,
tia cu alte instrumente interna
,
tionale
Prezenta Convenţie nu modifică în niciun fel drepturile şi obligaţiile Statele Participante care decurg din alte acorduri încheiate în prealabil şi compatibile cu obiectul şi cu scopul acestei Convenţii. Prin aceasta nu se aduce atingere nici drepturilor şi nici obligaţiilor altor state
faţă
de prezenta Convenţie.
II.
Activităţi anti-doping
Ia
scară naţională
Articolul 7
-
Coordonarea la nivel naţional
Statele Participante asigură aplicarea prezentei Convenţii
,
îndeosebi prin măsuri de coordonare la nivel naţional. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din prezenta Convenţie, Statele Participante pot să se sprijine pe organizaţiile anti doping, precum şi pe autorităţile şi organizaţiile sportive.
Articolul 8
-
Limitarea accesului şi a folosirii in sport a substanţelor interzise şi a metodelor interzise
1.
Statele Participante adoptă
,
în funcţie de nevoi
,
măsuri pentru a limita accesul la substanţe interzise şi la metode interzise în vederea restrângerii folosirii acestora de către sportivi) cu excepţia cazurilor de scutiri de uz terapeutic. Cu precădere, ele vor lua în acest sens măsuri de combatere a traficului destinat sportivilor şi, în acest scop, se vor strădui să limiteze producţia, circulaţia, importul, distribuirea şi vânzarea acestor substanţe şi metode
.
2.
Statele Participante adoptă măsuri sau încurajează
,
după caz, ca instituţiile competente ţinând de jurisdicţia lor să adopte măsuri care să prevină şi să restrângă folosirea şi deţinerea de către sportivi a unor substanţe interzise şi metode interzise în sport, în afara cazului în care folosirea acestora este autorizată printr-o scutire în scop terapeutic.
3.
Nici o măsură luată în conformitate cu prezenta Convenţie nu va împiedica accesul, în scopuri legitime, la substanţe şi la metode a căror utilizare este altfel interzisă sau limitată în sport.
Articolul 9- Măsuri privind personalul asistent al sportivului
Statele Participante adoptă ele însele măsuri sau încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să ia măsuri, inclusiv sancţiuni sau pedepse faţă de personalul asistent al sportivului care comite o încălcare a unor reguli anti-doping sau altă infracţiune legată de dopajul în sport.
Articolul 1O
-
Suplimente nutritive
În funcţie de nevoi, Statele Participante încurajează producătorii şi distribuitorii de suplimente nutritive să stabilească bune practici faţă de comercializarea şi distribuirea acestor suplimente nutritive, îndeosebi prin oferirea de informaţii cu privire la compoziţia lor analitică şi prin garantarea calităţii.
Articolul 1 I
-
Măsuri cu caracter financiar
În funcţie de nevoi, Statele Participante:
a)
asigură prin bugetele lor finanţarea unui program naţional de control la toate disciplinele sportive sau sprijină organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să finanţeze controalele anti doping, fie acordându-le subvenţii directe sau alocaţii, fie luând în calcul costurile acestor controale la stabilirea unei sume globale pentru aceste subvenţii sau alocaţii;
b)
iau măsuri pentru a-şi retrage sprijin ul financiar acordat sportivilor
:,i.
sau personal asistent al sportivilor care au fost suspendaţi în urma unei încălcări a regulilor anti-doping, pe durata suspendării lor;
c)
îşi retrag complet sau parţial sprijinul financiar sau de altă natură pentru orice organizaţie sportivă sau organizaţie anti-doping care nu respectă Codul sau regulile anti-doping aplicabile, adoptate în conformitate cu Codul.
Articolul 12
-
Măsuri în vederea înlesnirii controalelor anti-doping
În funcţie de nevoi, Statele Participante:
a)
încurajează şi înlesnesc efectuarea, de către organizaţiile sportive şi
•
organizaţiile anti-doping aflate sub jurisdicţia lor, controalelor anti doping în conformitate cu prevederile Codului, inclusiv controale inopinante şi controale în afara competiţiilor şi în timpul competiţiilor;
•
b)
încurajează şi înlesnesc negocierea, de către organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping, de înţelegeri care să permită echipelor de control anti-doping agreate de alte ţări să-i supună pe membrii lor unor controale;
c)
iau măsuri pentru a ajuta organizaţiile sportive şi organizaţiile anti doping aflate în jurisdicţia lor să aibă acces la un laborator anti doping acreditat pentru realizarea analizei probelor biologice prelevate.
III.
Cooperarea internaţională
Articolul 13
-
Cooperarea intre organizaţiile anti-doping şi organizaţiile sportive
Statele Participante încurajează cooperarea dintre organizaţiile anti-doping, autorităţile publice şi organizaţiile sportive aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor state părţi în vederea atingerii, pe scară internaţională, a scopului prezentei convenţii.
Articolul 14 -Sprijinirea misiunii Agenţiei Mondiale Anti-Doping
Statele Participante se angajează să susţină Agenţia Mondială Anti-Doping în misiunea sa importantă de combatere a dopajului la scară internaţională.
Articolul 15
-
Finanţarea
fn
părţi egale a Agenţiei Mondiale Anti-Doping
Statele Participante sprijină principiul finanţării bugetului anual de bază aprobat al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, jumătate de către autorităţile publice şi jumătate de către mişcarea olimpică
.
Articolul I 6
--·
Cooperarea internaţională în materie de combatere a dopajului
Tinând seama că lupta împotriva dopajului în sport nu poate fi eficace decât dacă sportivii vor putea fi controlaţi în mod inopinant şi dacă probele biologice vor fi transmise în timp util la laboratoare în vederea analizării, Statele Participante, în funcţie de nevoi şi în conformitate cu legislaţia şi procedurile naţionale:
a)
înlesnesc sarcina Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi a organizaţiilor anti-doping care acţionează conform Codului, sub rezerva regulamentelor din respectivele ţări gazdă, pentru a
le
permite efectuarea de controale anti-doping la competiţii sau în afara competiţiilor asupra sportivilor lor, pe teritoriul lor sau în afara acestuia;
b)
înlesnesc deplasările transfrontaliere în timp util ale echipelor de control anti-doping agreate corespunzător, atunci când acestea efectuează controale anti-doping;
c)
cooperează pentru a grăbi transportarea sau expedierea peste frontieră în timp util a probelor biologice, astfel încât să fie garantată securitatea şi integritatea acestora;
d)
favorizează coordonarea internaţională a controalelor anti-doping efectuate de diferite organizaţii anti-doping şi cooperarea în acest sens cu Agenţia Mondială Anti-Doping;
e)
favorizează cooperarea dintre laboratoarele de control anti-doping aflate în jurisdicţia lor şi cele din jurisdicţia altor State Participante. În speţă, Statele Participante care au laboratoare anti-doping acreditate trebuie să încurajeze aceste laboratoare să ajute celelalte State Participante să capete experienţă, competenţă şi tehnicile necesare pentru a-şi crea propriile lor laboratoare în caz că doresc;
f)
încurajează şi susţin înţelegerile privind controalele reciproce încheiate între organizaţiile anti-doping, conform Codului;
g)
îşi recunosc reciproc procedurile de control anti-doping şi metodele de gestionare a rezultatelor obţinute de toate organizaţiile anti doping, care sunt în conformitate cu Codul, inclusiv sancţiunile sportive care decurg din acestea.
Articolul 17
-
Fondul din contribuţii voluntare
I. Se creează un ăfond pentru eliminarea dopajului din sport", numit în continuare ăFondul din contribuţii voluntare". Este un fond-depozit stabilit conform Regulamentului Financiar al UNESCO. Toate contribuţiile vărsate din partea statelor părţi ş1 a altor subiecţi sunt de natură voluntară.
2.
Sursele Fondului din Contribuţii Voluntare se constituie din:
a)
contribuţiile Statelor Participante;
b)
vărsăminte, donaţii sau legate care pot fi făcute de:
(i)
alte State;
(ii)
organizaţii şi programe din sistemul Naţiunilor Unite, în speţă Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi alte organizaţii internaţionale;
(iii)
organisme publice sau private sau particulari;
c)
orice dobândă la sursele Fondului din contribuţii voluntare;
d)
rezultatul veniturilor şi încasărilor de la manifestările organizate în beneficiul Fondului din contribuţii voluntare;
e)
orice altă sursă autorizată de regulamentul Fondului din contribuţii voluntare stabilită de Conferinţa Părţilor.
3.
Contribuţiile vărsate de Statele Participante la Fondul din contribuţii voluntare nu înlocuiesc sumele pe care acestea s-au angajat să le verse pentru a şi achita cota-parte din bugetul anual al Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
Articolul 18
-
Folosirea şi gestionarea Fondului din contribuţii voluntare
Sursele Fondului din contributii voluntare sunt alocate de Conferinta Părtilor
pentru finanţarea activităţilor a
'
probate de aceasta, în special pentru
'
ajutora
'
rea
Statele Participante la elaborarea şi punerea în practică a programelor anti doping, în conformitate cu dispoziţiile prezentei Convenţii, ţinând seama de obiectivele Agenţiei Mondiale Anti-Doping şi pot fi utilizate pentru a finanţa funct
.,.
ionarea Conven
'
tîei. Contribut
,.
iile vărsate la Fondul din contribut
,.
ii voluntare nu pot fi legate de nici o condiţie politică, economică sau de altă natură.
IV.
Educaţia şi formarea
Articolul 19
-
Principii generale
fn
materie de educaţie şi deformare
1.
Statele părţi se angajează, în limitele mijloacelor de care dispun, să susţină, să conceapă sau să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare privind lupta împotriva dopajului. Pentru comunitatea sportivă, în general, aceste programe au în vedere asigurarea unor informaţii Ia zi şi exacte privind:
a)
efectele negative ale dopajului asupra valorilor etice ale sportului;
b)
consecinţele dopajului asupra sănătăţii.
2.
Pentru sportivi şi pentru personalul asistent al sportivilor, mai ales în cursul pregătirii lor iniţiale, programele de educaţie şi de formare, pe lângă cele de mai sus, vizează asigurarea unor informaţii la zi şi exacte privind:
a)
procedurile de control anti-doping;
b)
drepturile şi răspunderile sportivilor în domeniul combaterii dopajului, inclusiv informaţii privind Codul şi politicile organizaţiilor sportive şi anti-doping competente. Aceste informaţii se referă îndeosebi Ia consecinţele unei încălcări a regulilor anti doping;
c)
lista substanţelor interzise
ş1
metodelor interzise, precum şi a scutirilor de uz terapeutic;
d)
suplimentele nutritive.
Articolul 20
-
Codurile deontologice
Statele Participante încurajează asociaţiile şi instituţiile profesionale competente să elaboreze şi să pună în aplicare coduri de conduită, de bune practici şi deontologice corespunzătoare şi în conformitate cu Codul în materie de combatere a dopajului în sport.
Articolul 21
-
Participarea sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor
Statele Participante favorizează şi, pe măsura mijloacelor lor, susţin participarea activă a sportivilor şi a personalului asistent al sportivilor în toate sferele luptei împotriva dopajului duse de organizaţiile sportive şi de alte organizaţii
competente şi încurajează organizaţiile sportive, aflate în jurisdicţia lor, să procedeze în acelaşi mod.
Articolul 22
-
Organizaţiile sportive şi educarea şi formarea continuă in materie de luptă împotriva dopajului
Statele Participante încurajează organizaţiile sportive şi organizaţiile anti-doping să pună în aplicare programe de educaţie şi de formare continuă pentru toţi sportivii şi personalul asistent al sportivilor privind punctele prevăzute la Articolul 19.
Articolul 23
-
Cooperarea în domeniul educaţiei şi/armării
Statele Participante cooperează între ele şi cu organizaţiile competente în vederea unor schimburi, în funcţie de nevoi, de informaţii, competenţe tehnice, precum şi de experienţă referitoare la programe anti-doping eficiente.
V.
Cercetarea
Articolul 24
-
Promovarea cercetării anti-doping
Statele Participante se angajează să încurajeze şi să promoveze, în limitele mijloacelor lor, cercetarea anti-doping în colaborare cu organizaţiile sportive şi alte organizaţii competente privind:
a)
prevenirea, metodele de depistare, aspectele comportamentale ş1 sociale ale dopajului şi consecinţele acestuia asupra sănătăţii;
b)
căile şi mijloacele de concepere a unor programe ştiinţifice de antrenament fizic şi psihologic care să respecte integritatea persoanei;
c)
folosirea tuturor substanţelor şi metodelor noi datorate progresului din ştiinţă.
Articolul 25 -Natura cercetării anti-doping
Incurajând cercetarea anti-doping menţionată la Articolul 24, Statele Participante au în vedere ca această cercetare să se desfăşoare:
a)
în conformitate cu practicile deontologice recunoscute pe plan internaţionai;
b)
evitând prescnerea unor substanţe interzise
ş1
metode interzise sportivilor;
c)
prin adoptarea unor precauţiuni corespunzătoare, astfel încât
•
rezultatele cercetării să nu poată fi folosite în mod abuziv şi nici să servească dopajului.
Articolul 26
-
Schimbul de rezultate provenind din cercetarea anti-doping
Cu respectarea regulilor naţionale şi internaţionale aplicabile, Statele Participante, în funcţie de nevoi, fac cunoscute rezultatele cercetării anti-doping celorlalte Statele Participante şi Agenţiei Mondiale Anti-Doping.
Articolul 27
-
Cercetarea în ştiinţele sportului
Statele Participante încurajează:
a)
oamenii de ştiinţă şi membrii corpului medical să efectueze cercetări în ştiinţele sportului, în conformitate cu principiile enunţate în Cod;
b)
organizaţiile sportive şi personalul asistent al sportivilor aflaţi în jurisdicţia lor, să aplice rezultatele cercetărilor din ştiinţele sportului care sunt conforme cu principiile enunţate în Cod.
VI.
Monitorizarea aplicării convenţiei
Articolul 28
-
Conferinţa Părţilor
1.
Se stabileşte o Conferinţă a Părţilor. Conferinţa Părţilor este organul suveran al prezentei Convenţii.
2.
Conferinţa Părţilor se întruneşte în sesiune ordinară, în principiu la doi ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinară, dacă decide astfel, sau la cererea a cel puţin o treime din statele părţi.
3.
La Conferinţa Părţilor fiecare Stat Participant dispune de un vot.
4.
Conferinţa Părţilor îşi adoptă propriul regulament intern.
Articolul 29
-
Organizaţia consultativă şi observatorii la Conferinţa Părţilor
Agenţia Mondială Anti-doping este invitată la Conferinţa Părţilor în calitate de organizaţie consultativă. Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Consiliul Europei şi Comitetul Interguvernamental pentru Educaţie Fizică şi Sport (CIGEPS) sunt invitate în calitate de observatori. Conferinţa Părţilor poate decide invitarea alt<::ir organizaţii competente în calitate de observatori.
Articolul 30
-
Funcţiile Conferinţei Părţilor
1.
Pe lângă cele menţionate prin alte dispoziţii din prezenta Convenţie, Conferinţa Părţilor arc următoarele funcţii:
a)
promovarea scopului prezentei Convenţii;
b)
discutarea relaţiilor cu Agenţia Mondială Anti-Doping şi studierea mecanismelor de finanţare a bugetului anual de bază al Agenţiei. Statele care nu sunt părţi pot fi invitate la dezbateri;
c)
adoptarea unui plan de folosire a resurselor Fondului din contribuţii voluntare, în conformitate cu dispoziţiile Articolului 18;
d)
examinarea rapoartelor înaintate de Statele Participante, în conformitate cu Articolul 31;
e)
examinarea în permanenţă a mijloacelor pentru asigurarea respectării prezentei Convenţii ţinând seama de evoluţia sistemelor de combatere a dopajului, în conformitate cu Articolul 31. Orice mecanism sau orice măsură de monitorizare care nu se regăseşte în prevederile Articolului 31 va fi finanţat prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza Articolului 17;
t)
examinarea în vederea adoptării a proiectelor de amendamente la prezenta Convenţie;
g)
examinarea în vederea aprobării, conform dispoziţiilor Articolului 34 din Convenţie, a modificărilor operate în Lista Interzisă şi în Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic adoptate de Agenţia Mondială Anti-Doping;
h)
stabilirea şi punerea în aplicare a cooperării dintre Statele Participante şi Agenţia Mondială Anti-Doping, în cadru! prezentei Convenţii;
i)
solicitarea ca Agenţia Mondială Anti-Doping sa-1 prezinte spre examinare, la fiecare sesiune, un raport privind aplicarea Codului.
2.
Conferinţa Părţilor poate, în exerciţiul funcţiilor sale, să coopereze cu alte organisme interguvernamentale.
Articolul 31
-
Rapoartele prezentate de cătr.e Statele Participante la Conferinţa Părţilor
Prin intermediul secretariatului, Statele Participante transmit la doi ani Conferinţei Părţilor, într-una din limbile oficiale ale UNESCO, toate informaţiile legate de măsurile pe care le-au luat pentru a se conforma dispoziţiilor din prezenta Convenţie.
Articolul 32
-
Secretariatul Conferinţei Părţilor
1.
Secretariatul Conferinţei Părţilor este asigurat de Directorul General al UNESCO.
2.
La cererea Conferinţei Părţilor, Directorul General al UNESCO recurge pe cât de mult îi stă în putinţă la serviciile Agenţiei Mondiale Anti Doping, potrivit modalităţilor stabilite de Conferinţa Părţilor.
3.
Cheltuielile de funcţionare legate de Convenţie sunt finanţate prin bugetul ordinar al UNESCO, în limita resurselor existente şi la un nivel adecvat, prin Fondul din contribuţii voluntare creat pe baza prevederilor Articolului 17 sau prin combinarea corespunzătoare a acestor surse care se va stabili la fiecare doi ani. Finanţarea cheltuielilor secretariatului din bugetul ordinar se face pe o bază strict minimală, ţinând seama de faptul că orice contribuţie voluntară va trebui să servească, de asemenea, sprijinirii Convenţiei.
4.
Secretariatul stabileşte documentaţia Conferinţei Părţilor, precum şi proiectul ordinii de zi al sesiunilor şi asigură executarea hotărârilor acesteia.
Articolul 33
-
Amendamentele
1.
Orice Stat Participant poate, printr-o comunicare în scris adresată Directorului General al UNESCO, să propună amendanwnte la prezenta Convenţie. Directorul General transmite această comunicare tuturor Statelor Participante. Dacă, în termen de şase luni de la data transmiterii comunicării, cel puţin jumătate din Statele Participante răspund favorabil
la propunere, Directorul General o prezintă la sesrunea următoare a Conferinţei Părţilor.
2.
Amendamentele sunt adoptate de Conferinţa Părţilor cu o majoritate de două treimi din Statele Participante prezente şi participante la vot.
3.
După adoptare, amendamentele la prezenta Convenţie sunt supuse Statele Participante în vederea ratificării, acceptării, aprobării sau aderării.
4.
Pentru Statele Participante care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau au aderat la acestea, amendamentele la prezenta Convenţie intră în vigoare la trei luni de la depunerea de către două treimi din Statele Participante a instrumentelor menţionate la paragraful 3 din prezentul Articol. În continuare, pentru fiecare Stat Participant care ratifică, acceptă, aprobă un amendament sau aderă la acesta, amendamentul respectiv intră în vigoare la trei luni de la data depunerii de către Statul Participant a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
5.
Un stat care devine parte la prezenta Convenţie după intrarea în vigoare a amendamentelor, în conformitate cu paragraful 4 din prezentul Articol este considerat, în afara cazului în care şi-a exprimat o altă intenţie:
a)
parte la prezenta Convenţie astfel amendată;
b)
parte la prezenta Convenţie, fără amendamente faţă de orice stat parte care nu este legat prin aceste amendamente.
Articolul 34
-
Proceduri specifice privind amendamentele la anexele Convenţiei
1.
Dacă Agenţia Mondială Anti-Doping modifică Lista Interzisă sau Standardele pentru Autorizarea Scutirilor de Uz Terapeutic, ea poate comunica în scris Directorului General al UNESCO aceste modificări. Directorul General comunică aceste modificări, în calitate de propuneri de amendamente la Anexele prezentei Convenţii, tuturor Statelor Participante, în cel mai scurt timp posibil. Amendamentele la Anexe sunt aprobate de Conferinţa Părţilor, cu prilejul uneia din sesiuni sau printr-o consultare în scris.
2.
Statele Pa1ticipante au la dispoziţie 45 de zile, de la data comunicării Directorului General, pentru a-l informa pe acesta asupra faptului că se opun amendamentului propus, fie prin intermediul unei scrisori, în cazul consultării în scris, fie cu prilejul unei sesiuni a Conferinţei Părţilor. Amendamentul propus
este considerat aprobat de Conferinţa Părţilor, numai dacă două treimi din Statele Participante nu-şi fac cunoscută opoziţia.
3.
Amendamentele aprobate de Conferinţa Părţilor sunt comunicate statelor părţi de către Directorul General. Ele intră în vigoare la 45 de zile de la această comunicare, exceptând statul parte care a comunicat în prealabil Directorului General faptul că nu va subscrie la acele amendamente.
4.
Un Stat Participant care a comunicat Directorului General faptul că nu subscrie la un amendament aprobat conform prevederilor din paragrafele de mai sus rămâne legat de Anexe, în forma fără amendamente.
Vil
Dispoziţiile finale
Articolul 35
-
State părţi cu regim constituţional federal sau neunitar
Prevederile de mai jos se aplică Statelor Participante care au regim constituţional federal sau neunitar:
a)
în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa unei puteri legislative federale sau centrale, obligaţiile guvernului federal sau central sunt aceleaşi ca cele ale Statelor Participante care nu sunt state federale;
b)
în privinţa dispoziţiilor din prezenta Convenţie, a căror aplicare este de competenţa fiecărui stat, fiecărei regiuni, provincii sau fiecărui canton component, care conform regimului constituţional al federaţiei, nu are obligaţia de a lua măsuri legislative, guvernul federal, cu avizul său favorabil, aduce la cunoştinţa autorităţilor competente din state, regiuni, provincii sau cantoane dispoziţiile respective, în vederea adoptării.
Articolul 36
-
Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea
Prezenta Convenţie se supune ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO, în conformitate cu respectivele lor proceduri constituţionale. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Directorul General al UNESCO.
Articolul 37
-
Intrarea în vigoare
1.
Prezenta Convenţie intră în vigoare în prima zi din luna următoare expirării unui termen de o lună de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
2.
Pentru orice stat care îşi dă ulterior consimţământul de a fi legat prin prezenta Convenţie, aceasta intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de o lună de la data depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
Articolul 38
-
Extinderea teritorială a Convenţiei
I. Orice stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile pentru care el asigură relaţiile internaţionale şi la care se aplică prezenta Convenţie.
2.
Printr-o declaraţie adresată UNESCO, orice stat poate, la o dată ulterioară, să extindă aplicarea prezentei Convenţii la oricare alt teritoriu specificat în declaraţie. Faţă de acest teritoriu, Convenţia intră în vigoare în prima zi de după expirarea unui termen de o lună de la data primirii acelei declaraţii de către depozitar.
3.
Orice declaraţie făcută pe baza celor două paragrafe precedente, cu privire la orice teritoriu care este menţionat în aceasta, poate să fie retrasă prin notificare adresată UNESCO. Retragerea intră în vigoare în prima zi care urmează unui termen de o lună de la data primirii acelei notificări de către depozitar.
Articolul 39
-
Denunţarea
Orice Stat Participant poate denunţa prezenta Convenţia. Denunţarea este notificată printr-un instrument scris, depus la Directorul General al UNESCO. Denunţarea îşi începe efectele în prima zi a lunii următoare expirării unui termen de şase luni de la data primirii instrumentului de denunţare. Ea nu modifică cu nimic obligaţiile financiare care revin statului parte până la data la care retragerea operează efectiv.
Articolul 40
-
Depozitarul
Directorul General al UNESCO este depozitarul prezentei Convenţii şi al amendamentelor la aceasta. În calitatea sa de depozitar, acesta comunică Statelor
Participante la prezenta Convenţie, precum
ŞI
celorlalte state membre ale Organizaţiei:
a)
depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare;
b)
data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, în baza Articolului 37;
c)
orice raport întocmit pe baza dispoziţiilor Articolului 31;
d)
orice amendament la Convenţie sau la Anexele acesteia adoptat în baza Articolelor 33 şi 34, precum şi data intrării în vigoare a respectivului amendament;
e)
orice declaraţie sau notificare făcută pe baza dispoziţiilor Articolului 38;
f)
orice notificare făcută pe baza dispoziţiilor Articolului 39 şi data la care denunţarea îşi începe efectele;
g)
orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta Convenţie.
Articolul 41
-
Înregistrarea
Conform Articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, prezenta Convenţie va fi înregistrată la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, la cererea Directorului General al UNESCO.
Articolul 42- Textele de referinţă
1.
Prezenta Convenţie, inclusiv Anexele, este întocmită în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă, cele şase texte fiind egal autentice.
2.
Apendicele la prezenta Convenţie sunt întocmite în engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă.
Articolul 43
-
Rezervele
Nu se admite mei o rezervă care este incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii.
LISTA INTERZISĂ 2005 CODUL MONDIAL ANTI-DOPING
Valabilă de la 1 ianuarie 2005
SUBSTANŢE INTERZISE ŞI METODE INTERZISE PERMANENT (ATÂT ÎN COMPETIŢIE, CÂT ŞI ÎNAFARA COMPETIŢIEI)
Utilizarea oricărui medicament trebuie să se limiteze la indicaţii justificate medical.
SUBSTANŢE INTERZISE Sl. AGENŢI ANABOLICI
Agenţii anabolici sunt interzişi.
1.
Steroizi anabolici androgeni (SAA)
(a)
SAA exogeni*, includ:
18a-homo-17JJ-hidroxiestr-4-en-3-on; bolasteron;
boldenon;
boldion; calusteron; clostebol; danazol; dehidroclorometiltestosteron; deltal aodrosten-3,17-dionă; deltal-androstendiol; deltal-dihidro-testosteron; drostanolon; etilestrenol; fluoximesteron; formebolon; fura7.3bol; gestrinon; 4-hidroxitestosteron; 4-hidroxi-19-nortestosteron; mestanolon; mesterolon; metenolon; metandienonă; metandriol; metildienolon; metiltrienolon; metiltestosteron; miboleron; nandrolon; 19- norandrostendiol; 19-norandrostendionă; norboleton; norclostebol; noretandrolon; oxabolon; oxandrolon; oximesteron; oximetolon; quinbolon; stanozolol; stenbolon; tetrahidrogestrinon; trenbolon, şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).
(b)
SAA endogeni**:
androstendiol (androst-5-en-3JJ,17jl-diol); androstendionă (androst-4-en- 3,17-dionă); dehidroepiandrosteron (DHEA); dihidrotestosteron; testosteron, precum şi următorii metaboliţi şi izomeri: 5a-androstan-3a, 17a-diol; 5a-androstan-3a, 17jl-diol; 5a-androstan-3P,, 17a-diol;
5a
androstan-3JJ, l 7JJ-diol; androst-4-en-3a,17a-diol; androst-4-en-3a,17P - diol; androst-4-en-3fJ,l7a --diol; androst-5-en-3a,17a -diol; androst-5-en- 3o,17JJ --diol; androst-5-en-3JJ,17a -diol; 4-androstendiol (androst-4-en- 3JJ,17JJ --diol); 5-androstendion (androst-5-en-3,17--dion); epi-
dihidrotestosteron; 3a-hidroxi-5a-androstan-17-ona; 31J-hidroxi-5a androstan-17-ona; 19-norandrosteroo; 19-noretiocolanolon.
În cazul în care o
Substanţă Interzisă
(conform celor listate mai sus) poate fi produsă de organism în mod natural, se va considera că o
Probă
conţine o astfel de
Substanţă Interzisă
dacă concentraţia
Substanţei Interzise
sau
a
metaboliţilor ori markerilor ei şi /sau orice alt raport(e) relevant(e) din
Proba Sportivului
depăşeşte într-o asemenea măsură domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene. Nu se va considera că o
Probă
conţine o
Substanţă Interzisă
în nici unul din cazurile în care
Sportivul
dovedeşte, pe baza unor documente, că respectiva concentraţie a acelei
Substanţe Interzise
sau a metaboliţilor ori a markerilor ei, precum şi/ sau rapoarte relevante din
Proba Sportivului,
se pot atribui unei stări fiziologice sau patologice.
În
toate cazurile, precum şi indiferent de concentraţie, laboratorul va raporta un
Rezultat Analitic Pozitiv
dacă, pe baza oricărei metode analitice precise, poate arăta că
Substanţa Interzisă
este de origine exogenă.
Dacă rezultatul laboratorului nu este concludent şi nu se găseşte mei o concentraţie de genul celei menţionate în paragraful de mai sus,
Organizaţia Anti-doping
relevantă va conduce o investigaţie ulterioară, cu condiţia să existe indicaţii serioase ale unei posibile
Utilizări
a unei
Substanţe Interzise,
cum ar fi o comparaţie cu profile steroidice de referinţă.
Dacă laboratorul a raportat prezenţa unui raport T/E mai mare de patru (4) la unu (1) în urină, este obligatorie investigarea ulterioară, pentru a determina dacă raportul se datorează unei stări fiziologice sau patologice, cu excepţia cazului când laboratorul raportează un
Rezultat Analitic Pozitiv,
pe baza oricărei metode analitice precise, arătând că
Substanţa Interzisă
este de origină exogenă.
În cazul unei investigaţii, aceasta va include o revizie a oricăror teste anterioare şi/sau ulterioare. Dacă testele anterioare nu sunt disponibile, Sportivul va fi testat neanunţat de cel puţin trei ori pe parcursul unei perioade de trei luni.
În cazul în care un
Sportiv
nu cooperează la investigaţii, se va considera că
Proba
sa con
.
tine o
Substan
,
tă Interzisă.
2.
Alţi agenţi anabolici, incIU7.ând, dar nelimitându-se la: Clenbuterol, zeranol, zilpaterol.
În această secţiune:
* ,,exogen" se referă la substanţele care nu pot fi produse de organism în mod
natural.
** ,,endogen" se referă la substanţele care pot fi produse de organism în mod natural.
S2. Hormoni şi substanţe înrudite
Sunt interzise următoarele substanţe, inclusiv alte substanţe cu o structură chimică similară, sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), precum şi factorii lor de eliberare:
1.
Eritropoietina(EPO)
2.
Hormonul de creştere (hGH), Factorul de creştere insulino-similar (IGF- 1), Factori de creştere mecanici (MGFs);
3.
Gooadotrofine (LU, hCG);
4.
Insulina
5.
Corticotrofinele
Dacă
Sportivul
nu poate demonstra că respectiva concentraţie s-a datorat unei stări fiziologice sau patologice, se va considera că o
Probă
conţine o
Substanţă Interzisă
(conform celor listate mai sus) în condiţiile în care concentraţia
Substanţei Interzise
sau a metaboliţilor sau a markerilor şi/sau a unor rapoarte relevante din
Proba Sportivului
depăşeşte domeniul valorilor identificate în mod normal la oameni într-o asemenea măsură, încât este improbabil ca ea să se înscrie în limitele producerii fiziologice endogene.
Prezenţa altor substanţe cu o structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e), a unor marker(i) de diagnosticare sau factori de eliberare ai unui hormon listat mai sus, precum şi a oricărui alt rezultat ce semnalează că substanţa detectată este de origine exogenă, va
fi
raportată drept un
Rezultat Analitic Pozitiv.
S3. BETA-2-AGONIŞTI
Toţi beta-2-agoniştii, inclusiv izomerii lor optici D- si L-, sunt interzişi. Utilizarea lor necesită o aprobare pentru Scutire de Uz Terapeutic.
Ca excepţie, fonnoterolul, salbutamolul, salmeterolul şi terbutalîna, pot fi utilizate când sunt administrate prin inhalare, în cazul prevenirii şi/sau tratării astmului şi a bronho-constricţiei/astmului indus de efort,
dar
necesită o aprobare pentru Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.
În ciuda acordării Scutirii pentru Uz Terapeutic, în cazul în care Laboratorul a raportat o concentraţie de
salbutamol
(liber plus glucuronat) mai mare de 1000 ng/mL, acest lucru va fi considerat drept un
Rezultat Analitic Pozitiv,
dacă sportivul
nu dovedeşte că rezultatul pozitiv a fost consecinţa utili.zării terapeutice a salbutamolului inhalat.
S4. AGENfl CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENICĂ
Următoarele clase de substanţe anti-estrogenice swit interzise:
1.
Inhibitori de aromatază, incluzând, dar nelimitându-se la: anastrozol, letrozol, aminoglutetimid, exemestan, formestan, testolacton.
2.
Modulatori ai receptorilor de estrogeni selectivi (SERMs) inchu.ând, dar nelimitându-se la: raloxifen, tamoxifen, toremifen.
3.
Alte substanţe anti-estrogenice incluzând,
dar
nelimitându-se la: clomifen, ciclofenil, fulvestrant.
S5. DIURETICE ŞI ALŢI AGENŢI MASCATORI
Diureticele
şi
alţi agenţi de mascare sunt interzise. Agenţii de mascare includ, dar nu se limitează la:
Diuretice*, epitestosteron, probenecid, inhibitori de alfa-reductază
(de exemplu,
finasterid, dutasterid), substituenţi de plasma (de exemplu, albumină, dextrao, hidroxietil-amidon
).
Diureticele includ:
Acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon, clortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, metolazon, spironolacton, tiazide
(de exemplu,
bendrotlumetiazidă, clorotiazidă, hidroclorotiazidă), triamteren
şi alte substanţe cu structură chimică similară sau cu efect(e) biologic(e) similar(e).
* O Scutire pentru Uz Terapeutic nu este valabilă dacă proba de urină a
sportivului
conţine un diuretic în asociere cu o
Substanţă Interzisă
la nivelul pragului de infracţiune sau sub prag.
METODE INTERZISE
Ml. CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE TRANSFER DE OXIGEN
Sunt interzise următoarele:
a)
Dopingul cu sânge, inclusiv utilizarea de sânge autofog, homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule roşii) de orice origine, altele decât cele necesare unui tratament medical.
b)
Creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberarea de oxigen, incluzând dar nelimitându-se la utilizarea de perfluorochimicale, efaproxiral (RSR13) şi a produselor pe bază de hemoglobină modificată (de exemplu, înlocuitorii de sânge pe bază de hemoglobină, produşi de hemoglobină micro încapsulată).
M2. MANIPULAREA ClllMICĂ ŞI FIZICĂ
Următoarele practici sW1t interzise:
Falsificarea
sau încercarea de a falsifica, cu scopul de a modifica integritatea şi validitatea
Probelor
colectate
în
timpul
Controalelor Doping.
Aceste practici includ, dar nu se limitează la infuzii intravenoase*, cateterizare şi substituţia urinei.
* Infuziile intravenoase sW1t interzise, cu excepţia cazului în care reprezintă W1 tratament medical acut legitim.
M3. DOPINGUL GENETIC
Este interzisă utilizarea non-terapeutică de celule, gene, elemente genetice sau modularea expresiei genetice care au capacitatea de a creşte performanţa sportivă.
SUBSTANŢE ŞI
METODE
INTERZISE 1N COMPKITJ'IE
Pe lângă categoriile S1
-
S5 şi Ml
-
M3 defmite mai sus, următoarele categorii sunt interzise în competiţie:
SUBSTANŢE INTERZISE
S6. STIMULENTE
Următoarele stimulente sW1t interzise, inclusiv ambii lor izomeri optici (D- si L-), W1de este cazul:
Adrafmil, amfepramonă, amifenazol, amfetamină, amfetaminil, benzfetamină, bromantan, carfedon, catină*, clobenzorex, cocaină, dimetilamfetamină, efedrină**, etilamfetamină, etilefrină, famprofazonă, fencamfamină, fencamină, fenetilină, fenfl.uramină, fenproporex, furfenorex, mefenorex, mefentermină, mesocarb,
.··
metamfetamină, metilamfetamină, metilendioxiamfetamină, metilendioximetamfetamină, metilefedrină**, metilfenidat, modaf'mil, niketamidă, norfen0uramină, parahidroxiamfetamină, pemolinij,
fendimetraziuă,
fenmetrazină,
fentermină, prolintan, selegilină, stricnină
şi alte substanţe cu structură chimică similară sau efect(e) biologic(e) similar(e)***.
*
Catina
este interzisă, atunci când concentraţia acesteia în urină este mai mare de5µglmL.
** Atât
efedrina,
cât şi
metilefedrina
sunt interzise, atunci când concentraţia lor în urină este
mai
mare de 10µglmL. •
***
Substanţele incluse în Programul de Monitorizare 2005 (bupropion, cafeină,
fenilefrină, fenilpropanolamină, pipradrol, pseudoefedrină, sinefrină) nu Sllllt considerate substanţe interzise.
NOTĂ: Nu este interzisă utilizarea adrenalinei în asociere cu agenţi anestezici locali, sau administrarea ei locală (de exemplu, nazală, oftalmologică).
S7. NARCOTICE
Următoarele narcotice sunt interzise:
Buprenorf'mă, dextromoramidă, diamorfmă (heroină), fentanil şi derivatele lui, hidromorfooă, metadonă, morf'mă, oxicodonă, oximorfonă, pentazocină, petidină.
S8. CANABINOIDE
Canabinoidele (de exemplu, haşiş, marijuana) sunt interzise.
S9. GLUCOCORTICOSTEROIZI
Toţi glucocorticosteroizii sunt interzişi în administrarea pe cale orală, rectală, intravenoasă sau intramusculară. Utilizarea lor necesită aprobarea unei Scutiri pentru Uz Terapeutic.
Toate celelalte căi de administrare necesită Scutire pentru Uz Terapeutic în procedură restrânsă.
Preparatele dermatologice nu sunt interzise.
SUBSTANŢE INTERZISE ÎN ANUMITE SPORTURI
Pl.
ALCOOL
Alcoolul (etanolul) este interzis numai în timpul competiţiilor, în sporturile menţionate mai jos. Detectarea acestuia se va realiza prin analizarea respiraţiei şi/ sau
a sângelui. Pragul de infracţiune doping este menţionat în paranteză pentru fiecare Federaţie.
•
Aeronautică (FAI) (0,20 g/L)
•
Tir cu arcul (FITA) (0,10 g/L)
•
Automobilism (FIA) (0,10 g/L)
•
Biliard (WCBS) .(0 20 g!L)
•
Boules (CMSB) (0,10 g/L)
•
Karate (WKF) (0,10 g/L)
•
Pentatlon modem (UIPM) (O,1O glL) pentru disciplinele care implică tirul.
•
Motociclism (FIM) (0,00 g/L)
•
Schi (FIS) (0,10 g/L)
P2. BETA-BLOCANTE
Dacă nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar
în competiţie,
în următoarele sporturi:
•
Aeronautică (FAI)
•
Tir cu arcul (FITA) (interzis şi
în afara competiţiei)
•
Automobilism (FIA)
•
Biliard (WCBS)
•
Bob(FIBT)
•
Boules (CMSB)
•
Bridge (FMB)
•
Şah (FIDE)
•
Curling (WCF)
•
Gimnastică (FIG)
•
Motociclism (FIM)
•
Pentatlon modem (illPM) pentru disciplinele care implică tirul.
•
Popice (FIQ)
•
Navigaţie cu pânze (ISAF) doar cu cârmă
•
Tir (ISSF ) (interzis şi
in cifara competiţiei)
•
Schi (FIS) în sărituri şi snowboard stil liber
•
Înot (FINA) în scufundări şi înot sincron
•
Lupte (FILA)
Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la, următoarele:
Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol, carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol, metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol, propranolol, sotalol, timolol.
înştiinţate.
Organizaţia Anti-Doping
va înştiinţa
AMAD
doar la primirea unei cereri din partea unui
portiv de nivel internaţional.
c. o cerere în vederea unei
PRSUT
nu va
fi
luată în considerare pentru aprobare retroactiv cu excepţia următoarelor cazuri:
-
a fost necesar un tratament de urgenţă sau tratarea unei probleme medicale acute;
-
datorită unor circumstanţe excepţionale, nu
a
fost destul timp sau nu
a
existat ocazia ca solicitantul să înainteze sau ca
CSUT
să primească cererea înainte de
Controlul Doping.
8.5
a. O reexaminare poate
fi
iniţiată în orice moment de către
CSUT
sau
CSUT
a
AMAD
în timpul duratei
PRSUT.
b. Dacă un
sportiv
solicită reexaminarea unei decizii de neacordare a
PRSUT,
CSUT
a
AMAD
va avea competenţa de a pretinde de la
sportiv
informaţii medicale suplimentare, după cum se consideră necesar, iar cheltuielile aferente fumizării lor vor fi suportate de către
sportiv.
8.6
O
PRSUT
poate fi anulată de către
CSUT
sau
CSUT
aAMAD
oricând.
Sportivul,
Federaţiile Internaţionale de care aparţine şi toate
Organizaţiile Anti-Doping
relevante vor
fi
înştiinţate imediat.
8.7
Anularea va intra în vigoare imediat după înştiinţarea
sportivului
despre această decizie. Cu toate acestea,
sportivul
va avea posibilitatea de a solicita o
SUT,
sub incide
,
nta sec
'
tiunii 7.
9.
O.
Centrul de informare
9.1
Organizaţiilor Anti-Doping
li se cere să fumizeze către
AMAD
toate
SUT,
precum şi toate documentele aferente prezentate în secţiunea 7.
9.2
În ceea ce priveşte
PRSUT,
Organizaţiile Anti-Doping
vor fumiza către
AMAD
cererile medicale trimise de
sportivii de nivel internaţional
prezentate în secţiunea 8.4.
9.3
Centrul de informare garantează confidenţialitatea strictă a tuturor informaţiilor medicale.
AGENȚIA MONDIALĂ ANTI-DOPING
pentru un sport curat 2003
INTRODUCERE
Internaţionale
pot fi revizuite periodic de către Comitetul Executiv al AMAD/WADA, după o consultare prealabilă a
Semnatarilor
şi a guvernelor. Prevederile
Standardelor Internaţionale,
cu toate revizuirile lor, vor deveni efective la data specificată în
Standardul Internaţional
sau în varianta lui revizuită, dacă nu există vreo altă prevedere în
Cod
[Comentariu: Standardele Internaţionale vor conţine suficient de multe detalii tehnice necesare pentru implementarea Codului. Acestea vor include, de exemplu, cerinţele detaliate pentru prelevarea unei probe, analizele de laborator şi acreditarea laboratorului actualizată in Codul Anti-Doping al Miscarii Olimpice {CAMOD). Standardele Internaţionale, deşi incluse în mod expres in Codul de referinţă, vor fi elaborate, prin consultare cu Semnatarii şi guvernele, dezvoltate de experţi şi promovate în documente tehnice separate. Este important ca experţii tehnici să poată modifica la timp Standardele Internaţionale, fără a fi nevoie de modificarea Codului sau a vreunui regulament sau reglementare privitoare la participanţii individuali.
Toate Standardele Internaţionale aplicabile vor fi stabilite până la 1 ianuarie
2004.]
Modele de bună practică
Pe baza
Codului,
vor fi elaborate modele de bună practică pentru a asigura identificarea celor mai bune soluţii în diferite sfere anti-doping. Modelele vor fi recomandate de către
AMADIWADA şi vor fi puse la dispoziţia Semnatarilor
la cererea acestora, dar nu vor fi obligatorii. Pe lângă furnizarea modelelor de documentaţie anti-doping,
AMADIWADA
va mai pune la dispoziţia
Semnatarilor
şi un suport de asistenţă tehnică.
[Comentariu: AMADIWADA va pregăti modelul regulamentului şi reglementărilor anti-doping, adaptate la nevoile fiecăruia din grupurile majore de Semnatari (de exemplu, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile individuale, Federaţiile Internaţionale pentru sporturile de echipă, Organizaţiile Anti-Doping Naţionale etc.). Aceste regulamente şi reglementări model vor fi conforme cu şi se vor baza pe Cod, vor constitui exemple de bună practică şi vor conţine toate detaliile (inclusiv referinţe la Standardele Internaţionale) necesare pentru desfăşurarea unui program anti-doping eficace.
Aceste regulamente şi reglementări model vor oferi alternative din care părţile participante interesate vor avea de ales. Unele dintre acestea pot opta să adopte cuvânt cu cuvânt regulamentele şi reglementările model, precum şi alte modele de bună practică. Alte părţi pot decide să adopte modelele cu modificări. În fine, alte părţi participante interesate pot opta să-şi elaboreze singure propriile
regulamente şi reglementări, în conformitate cu principiile generale şi cerinţele specifice stabilite de Cod.
Alte documente model pentru elemente specifice ale acţiunii anti-doping pot fi elaborate pe baza nevoilor şi aşteptărilor general recunoscute ale părţilor participante interesate. Pot fi incluse aici modele de programe naţionale anti doping, gestionarea rezultatelor, testările (dincolo de cerinţele specifice stabilite în Standardul Internaţional pentru Testări), programe educaţionale etc. Toate modelele de bună practică vor fi revizuite şi aprobate de A.MADIWADA înainte de afi incluse în Programul Mondial Anti-doping].
ARGUMENTE FUNDAMENTALE PENTRU
CODUL
MONDIAL ANTI DOPING
Programele anti-doping urmăresc să apere şi să păstreze ceea ce este intrinsec valoros în sport. Această valoare intrinsecă este evocată adesea ca fiind "spiritul sportului"; este esenţa Olimpîsmului; este modul în care practicăm un sport curat. Spiritul sportului este celebrarea spiritului uman, a corpului şi a minţii, şi este caracterizat de următoarele valori:
•
Etici, fair-play şi onestitate
•
Sănătate
•
Excelenţă în performanţă
•
Caracter şi educaţie
•
Plăcere şi bucurie
•
Spirit de echipă
•
Devotament şi angajare
•
Respect faţă de legi şi regulamente
•
Respect pentru propria persoană şi pentru ceilalţi participanţi
•
Curaj
•
Comunitate şi solidaritate.
Dopajul este în mod fundamental contrar spiritului sportului.
PARTEA ÎNTÂI
CONTROLUL DOPING
INTRODUCERE
Partea întâi a
Codului
stabileşte regulile şi principiile specifice anti-doping care urmează să fie aplicate de organizaţiile răspunzătoare de adoptarea, implementarea sau punerea lor în aplicare în cadrul sferei lor de autoritate - de exemplu, Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, Federaţiile Internaţionale,
Organizaţiile care se ocupă de Marile Evenimente Sportive şi Organizaţiile Naţionale Anti-Doping.
Toate aceste organizaţii sunt denumite în mod colectiv
Organizaţii Anti-Doping.
Partea întâi a
Codului
nu înlocuieşte şi nu elimină necesitatea de a avea regulamente anti-doping elaborate, care să fie adoptate de către fiecare dintre
Organizaţiile Anti-Doping.
Dacă unele prevederi ale "Părţii întâi" a
Codului
trebuie introduse esenţialmente cuvânt cu cuvânt de fiecare
Organizaţie Anti Doping
în propriul regulament anti-doping, alte prevederi din această secţiune stabilesc principii directoare care, deşi au caracter obligatoriu, permit o flexibilitate în formularea reglementărilor de către fiecare
Organizaţie Anti Doping,
sau stabilesc cerinţe ce trebuie respectate de fiecare organizaţie, dar nu este nevoie să fie copiate în propriul regulament anti-doping. Următoarele articole, în măsura în care sunt aplicabile activitatea specifică desfăşurată de
Organizaţia Anti-Doping
în cauză, trebuie introduse în regulamentele fiecărei
Organizaţii Anti-Doping
rară modificări substanţiale (permiţând, totuşi, adaptări lingvistice minore la editare, necesare pentru a face referiri la denumirea organizaţiei, sportul, numărul secţiunii etc.): articolele
1
(Definiţia dopingului),
2
(Încălcările regulamentului anti-doping),
3
(Dovedirea doping),
9 (Descalificarea
automată a rezultatelor individuale),
1
O
(Sancţiuni aplicate indivizilor),
11
(Consecinţe pentru echipe),
13 (Apeluri) cu excepţia pct. 13.2.2, 17 (Statutul limitărilor) şi Definiţii.
{Comentariu: de exemplu, este necesar pentru această armonizare ca toţi Semnatarii să-şi bazeze deciziile pe aceeaşi listă de încălcări ale regulamentului anti-doping, pe aceleaşi obligaţii de control doping. să impună aceleaşi consecinţe pentru aceleaşi violări ale regulamentului anti-doping. Aceste reguli de fond trebuie să fie aceleaşi indiferent dacă o audiere are loc la Federaţii Intrenaţionale, la nivel naţional sau la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS). Pe de altă parte, pentru ca armonizarea să fie efectivă nu este necesar să fie obligaţi toţi Semnatarii să folosească acelaşi proces de gestionare a rezultatelor şi aceeaşi procedură de audiere. În prezent, există numeroase
-
şi totuşi la fel de eficace
-
forme de gestionare a rezultatelor şi audiere în cadrul diferitelor Federaţii Internaţionale şi organisme naţionale. Codul nu impune o
uniformitate absolută în privinţa gestionării rezultatelor şi a procedurilor de audiere; în schimb, impune ca diversele abordări ale Semnatarilor să satisfacă principiile stabilite în Cod.
În ceea ce priveşte Articolul 13, pct. 13.2.2 nu este inclus printre prevederile care trebuie adoptate esenţialmente cuvânt cu cuvânt, deoarece pct. 13.2.2 formulează principii directoare care permit o oarecare flexibilitate în redactarea reglementărilor de către fiecare Organizaţie Anti-Doping.
Regulamentele anti-doping, ca şi cele competiţionale, sunt regulamente sportive care guvernează condiţiile în care este practicat sportul.
Sportivii
acceptă aceste regulamente ca fiind o condiţie de participare. Regulamentele anti-doping nu sunt supuse sau limitate de cerinţele şi normele juridice aplicabile procedurilor penale sau celor legate de dreptul muncii. Politicile şi normele minime susţinute în
Cod
reprezintă consensul unui spectru larg de părţi participante interesate de practicarea unui sport curat şi trebuie respectate de toate instanţele de judecată şi comisiile de arbitraj.
Participanţii
vor fi obligaţi să se conformeze regulamentelor anti-doping adoptate în conformitate cu Codul, de către
Organizaţiile Anti-Doping
relevante. Fiecare
Semnatar
va stabili reguli şi proceduri pentru a se asigura că toţi
Participanţii
aflaţi sub autoritatea
Semnatarului
şi organizaţiie membre sunt informaţi şi acceptă să se conformeze regulamentelor anti-doping în vigoare ale
Organizaţiilor Anti-Doping
relevante.
[Comentariu: prin participarea lor in sport, Sportivii sunt obligaţi să respecte regulamentele competiţionale ale sportului lor. In acelaşi mod, Sportivii şi Personalul care acordă asistenţă sportivilor vor respecta regulamentul anti doping bazat pe Articolul 2 din Cod, în virtutea angajamentelor lor de apartenenţă ca membri, acreditării sau participării în cadrul organizaţiilor sportive sau a manifestărilor sportive supuse Codului. Totuşi, fiecare Semnatar va lua măsurile necesare pentru a se asigura că toţi Sportivii şi Personalul auxiliar din domeniul său de autoritate vor respecta regulamentele anti-doping ale Organizaţiei Anti-doping relevante}.
ARTICOLUL 1 DEFINITIA DOPINGULUI
'
Dopingul este definit drept manifestarea a uneia sau mai multor încălcări ale regulamentului anti-doping enunţate în articolele 2.1 până la 2.8 din Cod.
ARTICOLUL 2 ÎNCĂLCĂRILE REGULAMENTULUI ANTI-DOPING
[Comentariu: scopul articolului 2 este de a specifica circumstanţele şi comportamentele care constituie încălcări ale regulamentelor anti-doping.
Audierile în cazurile de dopaj se vor baza pe afirmaţia că una sau mai multe din aceste reguli specifice au fost fncălcate. Majoritatea circumstanţelor şi comportamentelor descrise în această listă de infracţiuni se regăsesc fntr-o formă sau alta fn Codul Anti-Doping al Mişcării Olimpice (CAMO) sau fn alte regulamente anti-doping existente.].
Sunt considerate încălcări ale regulamentelor ti-doping:
2.1
Prezenţa unei
Substanţe Interzise
sau a
Metaboliţilor acesteia, ori a Markerilor ei,
în proba biologică provenind de la
Sportiv.
2.1.1
Este de datoria fiecărui
Sportiv
să se asigure că mei o
substanţă interzisă
nu îi pătrunde în organism.
Sportivii
sunt responsabili pentru prezenţa oricărei
substanţe interzise,
sau a
metaboliţilor,
ori a
markerilor
ei, depistată în prelevările din proba biologică. În consecinţă, nu este necesar să se demonstreze intenţia, greşeala, neglijenţa sau folosirea conştientă de către
Sportiv
pentru a stabili o violare a regulamentului anti-doping conform Articolului 2.1.
[Comentariu : In ceea ce priveşte încălcările anti-doping ce implică prezenţa unei Substanţe Interzise (sau a Metaboliţilor ori Markerilor ei), Codul adoptă regula responsabilităţii stricte prezentă în CAMO şi în marea majoritate a regulamentelor anti-doping existente. Conform principiului responsabilităţii stricte, are loc o încălcare a regulamentului anti-doping ori de câte ori o Substanţă Interzisă este depistată în proba biologică a sportivului. Incălcarea are loc fie când Sportivul a folosit intenţionat sau nu o Substanţă Interzisă, fie dintr-o neglijenţă, ori dintr-o greşeală
.
Dacă proba pozitivă apare după un control la o competiţie, atunci rezultatele din acea competiţie sunt automat invalidate (Articolul 9
-
Descalificarea automată a rezultatelor individuale). Totuşi, Sportivul are atunci posibilitatea să evite sau să reducă sancţiunile, dacă poate să demonstreze că el I ea nu a comis o greşeală sau o greşeală semnificativă (Articolul 10.5
-
Eliminarea sau reducerea perioadei de suspendare pe baza unor circumstanţe excepţionale).
Regula responsabilităţii stricte pentru depistarea unei Substanţe Interzise fn proba prelevată de la un sportiv, cu posibilitatea ca sancţiunile să poată fi modificate pe baza criteriilor specificate, asigură un bun echilibru între aplicarea efectivă a reglementărilor anti-doping în beneficiul tuturor sportivilor
"curaţi"
şi spiritul de echitate, fn circumstanţe excepţionale, atunci când o Substanţă Interzisă a putut pătrunde în organismul sportivului dar nu datorită vreunei greşeli sau neglijenţe din partea acestuia. Este important să subliniem faptul că, fn timp ce stabilirea producerii unei violări a regulamentului anti-
doping se bazează pe responsabilitatea strictă, decizia de a impune sancţionarea cu o perioadă stabilită de suspendare nu decurge automat.
Argumentaţia pentru regula responsabilităţii stricte a fost bine explicată de Curtea de Arbitraj pentru Sport, în cazul Quigley contra UIT.
"
Într-un anumit sens, este adevărat că regula responsabilităţii stricte poate părea injustă. De pildă, într-un caz individual, cum este cel al lui Q., caz în care, se pare, sportivul a luat medicamentul ca urmare a unei etichetări greşite sau a unui sfat eronat pentru care el nu este responsabil
-
mai ales în condiţiile unei îmbolnăviri subite într-o ţară străină. Dar, în acelaşi timp, este într-un fel "injust" ca un sportiv să sufere o intoxicaţie alimentară în ajunul unei competiţii importante. Totuşi, în nici unul dintre cazuri regulile competiţiei nu vor fi modificate pentru a repara injustiţia. Competiţia nu va fi amânată până când sportivul se va restabili; tot asifel, interzicerea substanţelor prohibite nu va fi anulată pe motivul recunoaşterii ingerării accidentale. Vicisitudinile competiţiei, ca şi cele ale existenţei în general, pot genera multe tipuri de injustiţie, fie rezultate în mod accidental, fie datorate neglijenţei unor persoane care nu pot fi făcute responsabile, ceea ce legea nu poate să repare.
De alifel, pare să fie un obiectiv de politică apreciat acela de a nu repara o nedreptate accidentală faţă de un individ generând intenţionat o nedreptate faţă de întregul grup al celorlalţi competitori. Căci asta s-ar întâmpla dacă substanţele de creştere a performanţei ar fi tolerate atunci când sunt ingerate în mod accidental. Ba mai mult, este posibil ca şi abuzul intenţionat să scape, în multe cazuri, sancţionării din lipsă de probe relative la intenţia comiterii greşelii. Şi cu siguranţă cerinţa de a proba intenţia ar duce la investigaţii costisitoare, care ar secătui federaţiile
-
mai ales pe cele cu bugete modeste
-
în lupta lor împotriva dopingului".}
2.1.2
Exceptând substanţele pentru care este identificat în mod specific un prag cantitativ în
Lista Interzisă,
prezenţa oricărei cantităţi dintr-o
Substanţă Interzisă,
sau a
Metaboliţilor,
sau a
Markerilor
acesteia, depistată în proba unui
Sportiv
va constitui o violare a regulamentului anti-doping.
2.1.3
Ca o excepţie de la regula generală din articolul 2.1,
Lista Interzisă
poate stabili criterii speciale pentru evaluarea
Substanţelor Interzise
care pot
fi
produse şi endogen.
[Comentariu: spre exemplu, Lista Interzisă poate stipula că un raport TIE mai mare de 6:1 este o dovadă de dopaj dacă Organizaţia Anti-Doping nu demonstrează, printr-o analiză longitudinală a rezultatelor testărilor anterioare sau ulterioare, existenţa unui raport natural crescut sau dacă Sportivul nu
dovedeşte într-un alt mod că raportul crescut este efectul unei condiţii fiziologice sau patologice speciale.]
2.2
Folosirea sau tentativa de a folosi o
Substanţă Interzisă
sau o
Metodă Interzisă
2.2.1
Reuşita sau eşecul în folos
.
irea unei
Substanţe Interzise
sau a unei
Metode Interzise
nu este decisiv. Este suficient faptul că s-a folosit o
Substanţă Interzisă
sau o
Metodă Interzisă
sau că s-a încercat folosirea lor pentru a se considera că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.
[Comentariu : interzicerea ''folosirii" a fost extinsă faţă de textul din CAMO pentru a include atât Substanţele Interzise, cât şi Metodele Interzise. Prin această includere nu mai este nevoie să se delimiteze
"recunoaşterea
folosirii" ca fiind o încălcare distinctă a regulamentelor anti-doping. "Folosirea" poate fi dovedită, de exemplu, pe calea mărturisirii, a mărturiei unei terţe părţi sau prin alte dovezi.
Pentru a demonstra
"Tentativa
de a Folosi" o Substanţă Interzisă este necesar să se facă dovada intenţiei din partea Sportivului. Faptul că se cere dovedirea intenţiei în acest caz particular de încălcare a regulamentelor anti-doping nu subminează principiul responsabilităţii stricte stabilit pentru încălcările art. 2.1 şi folosirea unei Substanţe Interzise sau a unei Metode Interzise.
Folosirea de către un Sportiv în Afara Competiţiei a unei Substanţe Interzise care nu este prohibită în Afara Competiţiei nu va constitui o violare a regulamentelor anti-doping.]
2.3
Refuzul sau neprezentarea, fără o justificare valabilă, pentru prelevarea de probe după notificare, în conformitate cu regulamentele anti-doping în vigoare, sau evitarea în alte feluri a prelevării probelor.
[Comentariu : neprezentarea sau refuzul de a se supune prelevării probelor după notificare este interzis în aproape toate regulamentele anti-doping existente. Acest articol extinde prevederea curentă pentru a include şi "evitarea în alte feluri a prelevării probelor" ca fiind un comportament interzis. Spre exemplu, ar fi vorba de o violare a regulamentelor anti-doping dacă s-ar stabili că un Sportiv s-a ascuns de un oficial de
Ia
Controlul Doping, care încerca să aplice controlul. O încălcare a regulamentului anti-doping prin "refuzul sau neprezentarea la prelevarea probelor" se poate baza pe comportamentul fie intenţionat, fie neglijent al Sportivului, pe când "evitarea" prelevării probelor indică numai conduita intenţionată din partea sportivului.}
2.4
Violarea prevederilor în vigoare referitoare la disponibilitatea Sportivului pentru controalele în Afara Competiţiei, inclusiv nerespectarea de către Sportiv a obligaţiei de a fumiza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate.
[Comentariu : controalele neanunţate în Afara Competiţiei constituie esenţa unui Control Doping eficace. Fără informaţiile exacte despre locurile unde poate fi găsit Sportivul astfel de controale sunt ineficiente şi, uneori, imposibile. Acest articol, care nu se regăseşte în mod curent în majoritatea regulamentelor anti-doping existente, cere sportivilor care au fost identificaţi pentru controlul in Afara Competiţiei săfie responsabili de furnizarea şi actualizarea informaţiei despre locurile unde pot fi găsiţi, în scopul de a fi localizaţi pentru "Convocarea inopinată la controlul doping din Afara Competiţiei". Aceste "prevederi in vigoare" sunt stabilite de către Federaţia Internaţională şi de Organizaţia Naţională Anti-Doping la care sportivul este afiliat, pentru a imprima o oarecare flexibilitate în funcţie de circumstanţele variabile ce pot fi întâlnite in diferite sporturi şi ţări.
O
încălcare a acestui Articol poate rezulta de pe urma conduitei fie intenţionate, fie neglijente a sportivului.]
2.5
Falsificarea
sau
tentativa
de a falsifica orice parte a
Controlului Doping.
[Comentariu : acest articol interzice comportamentul care aduce atingere procesului de Control Doping, dar care nu este inclus în definiţia tipică dată Metodelor Interzise. De exemplu, schimbarea numerelor de identificare pe formularul de Control Doping la o testare sau spargerea recipientului cu eşantionul B in momentul analizării acestuia.]
2.6
Posesia
de
Substanţe
şi
Metode Interzise:
2.6.1
Posesia
de către un
Sportiv,
în orice loc şi în orice moment, a unei
Substanţe
care este
Interzisă
la
Controlul in Afara Competiţiei,
sau a unei
Metode Interzise,
dacă
Sportivul
nu dovedeşte că posesia este determinată de scutirea pentru uz terapeutic, acordată conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau de o altă motivaţie acceptabilă.
2.6.2
Posesia,
de către personalul care acordă asistenţă
Sportivilor,
a unei
Substanţe
care este
Interzisă
pentru
Controlul în Afara Competiţiei,
sau a unei
Metode Interzise,
în legătură cu un
Sportiv, Competiţie
sau
Pregătirea Sportivă,
dacă personalul de asistenţă nu dovedeşte că
Posesia
este urmarea recursului la scutirea pentru uz
terapeutic, acordată unui
Sportiv
conform Articolului 4.4 (Folosirea Terapeutică), sau a altei motivaţii acceptabile.
2.7
Traficarea
oricărei
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise.
2.8
Administrarea sau
Încercarea
de a administra o
Substanţă Interzisă
sau o
Metodă Interzisă
oricărui
Sportiv,
_sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice încercare de încălcare a regulamentului anti-doping.
ARTICOLUL 3 PROBAREA DOPAJULUI
3.1
Obligaţii şi standarde de dovedire
Organizaţia Anti-Doping (OAD)
va avea sarcina să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentului anti-doping. Standardul de dovedire va
fi
dacă OAD a stabilit o încălcare a regulamentelor anti-doping în suficientă măsură încât să satisfacă exigenţele organismului de audiere, ţinând cont de gravitatea afirmaţiei făcute. În toate cazurile, acest standard de dovedire are mai multă pondere decât un simplu raport al probabilităţilor, dar mai puţină decât o dovadă dincolo de orice îndoială. Dacă în cuprinsul Codului, sarcina de dovedire este atribuită Sportivului sau unei alte persoane prezumate a fi comis o violare a regulamentelor anti-doping, pentru a infirma o prezumţie sau a stabili fapte şi circumstanţe specifice, standardul de dovedire se va baza pe echilibrul just al probabilităţilor.
[Comentariu: acest standard de dovedire, pe care OAD-urile au obligaţia să-l îndeplinească, este comparabil cu standardul aplicat în majoritatea ţărilor in cazurile care implică o conduită profesională necorespunzătoare. A/ost aplicat pe scară largă şi de către curţile de justiţie şi tribunale în cazurile de dopaj; vezi, spre exemplu, decizia CAS în
N., J, Y, W contra FINA, CAS 98 I 208, 22
decembrie 1998.]
3.2
Metodele de Stabilire a Faptelor şi Prezumţiilor.
Faptele referitoare la încălcările regulamentului anti-doping pot fi stabilite prin orice mijloace fiabile, inclusiv mărturisiri. Următoarele prevederi relative la dovedire se vor aplica în cazurile de doping:
3.2.1
Este de presupus că laboratoarele acreditate de
AMADIWADA
au făcut analize de probe şi au aplicat proceduri de păstrare în concordanţă cu
Standardul Internaţional
pentru analizele de laborator.
Sportivul
poate respinge această prezumţie, stabilind că s a produs o deviere de la
Standardul Internaţional.
Dacă
Sportivul
respinge prezumţia de mai sus, demonstrând că a existat o deviere de la
Standardul Internaţional,
atunci
OAD
va avea obligaţia să stabilească faptul că respectiva deviere nu a fost cauza constatării rezultatului pozitiv la analiză.
[Comentariu : cade în sarcina Sportivului să stabilească, în funcţie de preponderenţa dovezilor, o deviere de la. Standardul Internaţional. Dacă Sportivul face acest lucru, sarcina de dovedire trece asupra OAD, care trebuie să demonstreze suficient de convingător pentru organismul de audiere că devierea nu a modificat rezultatul testului.}
3.2.2
Devierile de la
Standardul Internaţional pentru Testări
care nu au cauzat obţinerea unui rezultat de analiză pozitiv sau vreo altă violare a regulamentului anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă
Sportivul
stabileşte că devierile de la
Standardul Internaţional
s-au produs în timpul testărilor, atunci
OAD
va avea obligaţia să demonstreze că respectivele devieri nu au determinat rezultatul pozitiv constatat la analiză sau baza faptică pentru încălcarea regulamentului anti-doping.
ARTICOLUL 4
LISTA INTERZISĂ
4.1
Publicarea şi Revizuirea
Listei Interzise.
AMADIWADA
va publica, cât de des va fi necesar şi cel puţin anual,
Lista Interzisă
sub forma unui
Standard Internaţional.
Conţinutul propus pentru
Lista Interzisăşi
toate revizuirile vor fi fumizate în scris, cu promptitudine, tuturor
Semnatarilor
şi guvernelor pentru comentarii şi consultări. Fiecare versiune anuală a
Listei Interzise
şi toate revizuirile vor fi distribuite cu promptitudine de către
AMADIWADA
fiecărui
Semnatar
şi guvern, şi vor fi publicate pe pagina de web a
AMADIWADA,
iar fiecare
Semnatar
va trebui să ia măsurile care se impun pentru a distribui
Lista interzisă
tuturor membrilor şi partenerilor săi. Regulamentele fiecărei
OAD
vor specifica faptul că, atunci când nu există alte prevederi în
Lista Interzisă
sau în forma revizuită,
Lista Interzisă
şi revizuirile devin efective sub jurisdicţia regulamentelor respectivei
OAD
după trei luni de la publicarea lor de către
AMADIWADA,
fără să mai fie nevoie de vreo altă acţiune din partea
OAD.
[Comentariu: Lista Interzisă vafi revizuită şi publicată în regim de urgenţă ori de câte ori este nevoie. În fiecare an, însă, vafi publicată o nouă listă, indiferent dacă s-au produs sau nu schimbări pentru a asigura o bună informare. CIO obişnuieşte să publice o nouă listă în fiecare an, în ianuarie, reuşind astfel să evite confuziile (în legătură cu ce listă este cea mai recentă). Pentru a rezolva
această problemă, AMADIWADA va avea întotdeauna cea mai recentă Listă Interzisă publicată pe website-ul său.
Anticipând că ediţia revizuită a regulamentelor anti-doping adoptată de
OAD
uri în conformitate cu Codul nu va deveni efectivă până la 1 ianuarie 2004, când se va publica prima Listă Interzisă adoptată de AMADIWAD. CAMO va rămâne în vigoare în continuare până la acceptarea Codului de către CIO.]
4.2
Suhstanţele interzise
şi
Metodele Interzise
identificate pe
Lista Interzisă.
Lista Interzisă
va identifica acele
Substanţe Interzise
şi
Metode Interzise
care sunt prohibite, ca fiind doping, în permanenţă (atât la Competiţii, cât şi în Afara competiţiilor), din cauza potenţialului lor de a face să crească performanţa la Competiţiile viitoare, sau a potenţialului lor mascat, ca şi acele substanţe şi metode care sunt prohibite numai la Competiţii. La recomandarea unei
Federaţii Internaţionale, Lista Interzisă
poate
fi
extinsă de
AMADIWADA
pentru acel sport anume.
Substanţele Interzise
şi
Metodele Interzise
pot
fi
incluse pe
Lista Interzisă
ca o categorie generală (de exp., agenţi anabolici) sau cu referire specială la o substanţă sau metodă particulară.
[Comentariu : va exista o singură Listă Interzisă. Substanţele care sunt prohibite în permanenţă trebuie să includă agenţii de mascare şi acele substanţe care, folosite în pregătirea sportivă, pot avea efecte de sporire a performanţei pe termen lung, cum este cazul anabolizantelor. Toate substanţele şi metodele de pe Lista Interzisă sunt prohibite la competiţii. Această distincţie între ceea ce este supus controlului la Competiţii şi ceea ce este supus controlului în Afara Competiţiilor revine CAMO.
Va exista
un singur
document denumit
"Lista Interzisă". A.MADIWADA
poate adăuga alte substanţe şi metode pe
Lista Interzisă
pentru un sport anume (de ex., includerea beta-blocantelor pentru tir), dar acest lucru va
fi
reflectat şi de
Lista Interzisă,
care va fi una singură. Includerea tuturor
Substanţelor Interzise
pe o singură listă va evita confuziile curente în legătură cu identificarea substanţelor prohibite corespunzătoare fiecărui sport. Sporturilor individuale nu li se permite să încerce să obţină exceptarea de la lista de bază cu
Substanţe Interzise
(de ex., eliminarea anabolizantelor din
Lista Interzisă
pentru "sporturile minţii"). Premisa acestei decizii este aceea că există anumiţi agenţi doping de bază pe care oricine se consideră sportiv nu ar trebui să-i consume.]
4.3
Criteriile de includere a Substanţelor şi Metodelor pe
Lista Interzisă.
AMADIWADA va
avea în vedere următorele criterii pentru a decide dacă să includă sau nu o substanţă sau o metodă pe
Lista Interzisă.
4.3.1
O substanţă sau metodă va fi avută în vedere pentru a fi inclusă pe
Lista Interzisă
dacă
AMADIWADA
constată că respectiva substanţă sau metodă îndeplineşte oricare două dintre următoarele trei criterii:
4.3.1.1
Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că substanţa sau metoda are potenţialul de a mări sau chiar face să crească performanţa sportivă;
4.3.1.2
Dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că folosirea substanţei sau metodei reprezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea
Sportivului;
4.3.1.3
Concluzia
AMADIWADA
că folosirea substanţei sau metodei violează spiritul sportului descris în Introducerea la
Cod.
4.3.2
O substanţă sau metodă va fi inclusă, de asemenea, şi pe
Lista Interzisă,
dacă
AMADIWADA
ajunge la concluzia că există dovezi medicale sau din alt domeniu ştiinţific, efect farmacologic sau experienţa că respectiva substanţă sau metodă are potenţialul de a masca folosirea altor
Substanţe Interzise
şi
Metode Interzise.
[Comentariu : o substanţă va fi avută în vedere pentru includerea pe Lista Interzisă dacă substanţa este un agent de mascare sau dacă îndeplineşte două din următoarele trei criterii:
(1)
are potenţialul de a creşte sau chiar face să crească performanţa sportivă;
(2)
reprezintă un risc potenţial sau real pentru sănătate; sau
(3)
este contrară spiritului sportului.
Nici unul din cele trei criterii nu constituie
de unul singur
o bază suficientă pentru a adăuga o substanţă pe Lista Interzisă. Folosirea potenţialului de a/ace să crească performanţa ca singur criteriu ar putea include, spre exemplu, antrenamentul fizic şi mental, carnea roşie, încărcătura de hidraţi de carbon şi antrenamentul la altitudine. Riscul de vătămare poate include fumatul. Cerinţa ca toate cele trei criterii să fie îndeplinite ar fi la fel de nesatisfăcătoare. Spre exemplu, folosirea tehnologiei de transfer genetic pentru a face să crească dramatic peiformanţa sportivă trebuie să fie prohibită ca fiind contrară spiritului sportului, chiar dacă nu este primejdioasă. În mod similar, abuzul potenţial nesănătos de anumite substanţe, fără justificare terapeutică, bazată pe credinţa greşită că fac să crească performanţa, este cu siguranţă contrară
spiritului sportului, indiferent dacă expectativa de creştere a performanţei este realistă.}
!
4.3.3
Determinarea de către
AMADIWADA
a
Substantelor Interzise
şi
Metodelor Interzise
care vor fi incluse pe
Lista Interzisă
va fi finală
şi
nu va face subiectul contestării de către
Sportivi
sau alte
Persoane
pe baza argumentului. că substanţa sau metoda nu a fost un agent de mascare sau nu a avut potenţialul de a face să crească performanţa sau nu a reprezentat un risc pentru sănătate sau nu a violat spiritul sportului.
[Comentariu : problema dacă o substanţă îndeplineşte criteriile din Articolul
4.3 (Criterii pentru includerea Substanţelor şi Metodelor pe Lista Interzisă) într-un caz particular nu poate fi ridicată în apărarea unei violări a regulamentului anti-doping. De exemplu, nu este un argument faptul că Substanţa Interzisă depistată nu ar fi determinat creşterea performanţei în acel sport particular. Mai degrabă, dopajul se manifestă când o substanţă de pe Lista Interzisă este depistată în proba biologică a unui sportiv. Acelaşi principiu este prezent şi în CAMO]
4.4
Uz terapeutic
AMADIWADA
va adopta un
Standard Internaţional
pentru procesul acordării scutirii pentru uz terapeutic.
Fiecare Federaţie Internaţională va asigura, pentru
Sportivii de Nivel Internaţional
sau pentru oricare alt
Sportiv
care este înscris într-o
Competiţie Internaţională,
desfăşurarea unui proces prin care
Sportivii
care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei
Substanţe Interzise
sau a unei
Metode Interzise
să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Fiecare
Organizaţie Naţională Anti-Doping (0NAD)
va asigura, pentru toţi
Sportivii
din jurisdicţia sa, care nu sunt
Sportivi de Nivel Internaţional,
desfăşurarea unui proces prin care cei care suferă de o afecţiune documentată medical şi care necesită folosirea unei
Substanţe Interzise
sau a unei
Metode Interzise
să poată solicita scutirea pentru uz terapeutic. Aceste solicitări vor fi evaluate în concordanţă cu
Standardul Interanţional
referitor la folosirea pentru uz terapeutic.
Federaţiile Internaţionale
şi
0NAD-urile
vor raporta imediat la
AMADIWADA
acordarea scutirilor pentru uz terapeutic pentru orice
Sportiv
de
Nivel Internaţional sau naţional
care este înscris în
Lotul Înregistrat de Control al respectivei 0NAD.
AMADIWADA,
din proprie iniţiativă, poate reconsidera acordarea scutirii pentru uz terapeutic oricărui
Sportiv de Nivel Internaţional sau Naţional
care este inclus în lotul înregistrat de control al respectivei
0NAD.
De
asemenea, la cererea oricărui astfel de
Sportiv
căruia i s-a refuzat scutirea pentru uz terapeutic,
AMA.DIWADA
poate reconsidera motivaţia refuzului. Dacă
AMADIWADA
consideră că acordarea sau refuzul scutirii pentru uz terapeutic nu a fost conformă cu
Standardul Internaţional
pentru scutirile pentru uz terapeutic,
AMA.DWADA
poate reveni asupra deciziei.
[Comentariu : este important ca procesele de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic să se armonizeze. Sportivii care folosesc ca medicamente Substanţe Interzise prescrise pot face subiectul sancţionărilor dacă ei nu au obţinut în prealabil scutirea pentru uz terapeutic. Cu toate acestea, în mod curent, numeroase organisme sportive nu dispun de nici un fel de prevederi care să permită scutirile pentru uz terapeutic; altele se ghidează după politici nescrise; şi numai câteva dispun de politici scrise, incorporate în regulamentele lor anti doping. Acest articol încearcă să armonizeze baza pe care se vor acorda scutirile pentru uz terapeutic şi stabileşte că responsabilitatea pentru acordarea sau refuzul scutirlor revine Federaţiilor Internaţionale pentru Sportivii de Nivel Internaţional şi ONAD-urilor pentru cei de Nivel Naţional (care nu sunt şi Sportivi de Nivel Internaţional) şi pentru alţi Sportivi supuşi Controlului Doping conform Codului.
Exemple de Substanţe Interzise prescrise în mod obişnuit, care ar putea fi citate în mod specific fn Standardul Internaţional pentru scutirile pentru uz terapeutic, sunt medicamentele recomandate pentru starea gravă a astmului acut şi pentru afecţiuni inflamatorii ale intestine/or. Când scutirea pentru uz terapeutic a fost refuzată sau acordată contrar Standardului Internaţional, acea decizie va fi supusă atenţiei A.MA.DIWADA pentru a fi revizuită conform Standardului Internaţional şi apoi apelată, conform prevederilor articolul 13.3 (Apeluri). Dacă acordarea scutirii pentru uz terapeutic este retrasă, retragerea nu va acţiona retroactiv şi nu va descalifica rezultatele Sportivului pe durata perioadei de timp când a fost în vigoare scutirea pentru uz terapeutic.]
4.5
Programul de Monitorizare
AMADIWADA,
de comun acord cu ceilalţi
Semnatari
şi guverne, va stabili un program de monitorizare referitor la substanţele care nu sunt pe
Lista Interzisă,
dar pe care
AMAD/WADA
doreşte să le monitorizeze pentru a decela modul folosirii lor greşite în sport.
AMA.DIWADA
va publica, înaintea oricărui control, substanţele care vor fi monitorizate. Laboratoarele vor raporta periodic la
AMAD/WADA
cazurile de semnalare a folosirii sau de depistare a prezenţei acestor substanţe, în mod centralizat, pe sporturi, şi dacă probele au fost prelevate la
Competiţii
sau în
Afara
lor. Astfel de rapoarte nu vor conţine alte informaţii referitoare la probele specifice.
AMADIWADA
va pune la dispoziţia
Federaţiilor Internaţionale
şi a
ONAD-urilor,
cel puţin o dată pe an, informaţii statistice centralizate pe sporturi, informaţii referitoare la alte substanţe.
AM4DIWADA
va implementa măsurile care vor asigura caracterul strict anonim a
Sportivilor
individuali, în ceea ce priveşte asemenea rapoarte. Raportarea folosirii sau depistarea prezenţei substanţelor monitorizate nu vor constitui dovezi de violare a regulamentelor doping.
ARTICOLUL 5
CONTROALE
5.1
Planificarea Repartizării Controalelor.
Organizaţiile Anti Doping
care desfăşoară
Controale,
în coordonare cu alte
OAD-uri
care desfăşoară
Controale
pe acelaşi lot de
Sportivi:
5.1.1
Vor planifica şi implementa un număr eficient de controale la
Competiţii
şi în
Afara
acestora. Fiecare
Federaţie Internaţională
va organiza o evidenţă cu
Sportivii
de
Nivel Internaţional
care intră în
Lotul Înregistrat pentru Control
din sportul respectiv. Fiecare
Organizaţie Naţională Anti-Doping (ONAD)
va avea o evidenţă similară cu
Sportivii
din propria ţară pentru
Lotul Înregistrat pentru Control.
Lotul de nivel naţional va include
Sportivii de Nivel Internaţional
din acea ţară, ca şi alţi
Sportivi
de
Nivel Naţional.
Fiecare
Federaţie Internaţională
şi fiecare
ONAD
va planifica şi efectua controale la
Competiţii
şi în
Afara Competiţiei
asupra propriului
Lot de Sportivi Înregistraţi pentru Control.
5.1.2
Vor acorda prioritate
Controalelor Inopinate.
5.1.3
Vor efectua
Controale-Ţintă.
[Comentariu : Controlul-Ţintă este specificat deoarece Controlul aleator sau chiar cel aleator ponderat nu asigură testarea tuturor Sportivilor vizaţi. {Spre exemplu, Sportivii de clasă mondială, Sportivii ale căror performanţe s-au ameliorat surprinzător de repede, cei ai căror antrenori au avut şi alţi Sportivi cu rezultate pozitive la teste etc.).
Evident, Controlul-Ţintă nu trebuie folosit pentru nici un alt scop decât Controlul Doping legitim. Codul stabileşte clar că Sportivii nu au dreptul să se aştepte să fie testaţi numai în mod aleator. De asemenea, el nu impune nici o suspiciune rezonabilă sau necesitate datorată unei cauze probabile care să declanşeze Controlul-Ţintă.
5.2
Standarde pentru Controale
OAD-urile care desfăşoară
Controale
vor efectua aceste
Controale
în conformitate cu
Standardul Internaţional
pentru
Testare.
[Comentariu: metodele şi procedurile necesare pentru diferitele tipuri de Controale la Competitii şi în Afara acestora vor fi descrise pe larg în Standardul Internaţional pentru Testare.)
ARTICOLUL 6 ANALIZA
PROBELOR
Probele pentru Controlul Doping
vor fi analizate în concordanţă cu următoarele prmc1p11:
6.1
Folosirea Laboratoarelor Acreditate
Probele pentru Controlul Doping
vor
fi
analizate numai în laboratoarele acreditate de
AMADIWADA
sau în cele altfel aprobate de
AMADIWADA.
Alegerea unui laborator acreditat de
AMADIWADA
(sau a unei alte metode aprobate de
AMADIWADA)
pentru analiza probelor va fi determinată exclusiv de
OAD-ul
care răspunde de gestionarea rezultatelor.
[Comentariu: formularea "sau a unei alte metode aprobate de AMADIWADA" este introdusă pentru a acoperi, spre exemplu, cazul laboratoarelor mobile de Control sanguin, pe care AMADIWADA le-a verificat şi le consideră fiabile.]
6.2
Substanţe Supuse Detectării
Probele pentru Controlul Doping
vor fi analizate în scopul detectării
Substanţelor Interzise
şi a
Metodelor Interzise
identificate pe
Lista Interzisă,
precum şi a altor substanţe, la solicitarea
AMADIWADA,
în conformitate cu articolul 4.5 (Programul de Monitorizare).
6.3
Cercetarea probelor
Nici o
Probă
nu poate fi folosită pentru nici un alt scop decât depistarea de substanţe (sau clase de substanţe) sau metode de pe
Lista Interzisă
sau altfel identificate de
AMAD,
potrivit Articolului 4.5 (Program de Monitorizare), fără consimţământul scris al
Sportivului.
6.4
Standarde pentru analiza
Probelor
şi
Raportarea Rezultatelor
Laboratoarele vor analiza probele de
Control Doping
şi vor raporta rezultatele în conformitate cu
Standardul Internaţional
pentru analize de laborator.
ARTICOLUL 7 GESTIONAREA REZULTATELOR
Fiecare
OAD
care efectuează gestionarea rezultatelor va stabili procedura pentru investigarea preliminară a posibilelor violări ale regulamentelor anti-doping în conformitate cu următoarele principii:
[Comentariu: diferiţi Semnatari şi-au creat propriile abordări în gestionarea rezultatelor anormale constatate. Deşi diversele abordări nu au fost încă uniformizate în întregime, multe s-au dovedit a fi sisteme corecte şi eficace de gestionare a rezultatelor. Codul nu înlocuieşte nici unul dintre sistemele Semnatarilor de gestionare a rezultatelor. Acest articol evidenţiază însă principiile fundamentale care asigură respectarea, de către fiecare dintre Semnatari, a unui proces corect de gestionqre a rezultatelor. Regulamentele anti-doping specifice ale fiecărui Semnatar vor trebui să fie conforme cu aceste principii fundamentale.]
7.1
Verificarea iniţială în legătură cu rezultatele analitice pozitive
La primirea unui
Rezultat Analitic Pozitiv pentru Proba
A,
OAD
care răspunde de gestionarea rezultatelor va declanşa o verificare pentru a determina dacă: a) a fost acordată o scutire pentru uz terapeutic sau b) există vreo abatere aparentă de la
Standardul Internaţional pentru Testare
sau analiza de laborator care să infirme validitatea
Rezultatului Analitic pozitiv.
7.2
Notificarea după Verificarea Iniţială
Dacă verificarea iniţială, conform Articolului 7.1, nu evidenţiază acordarea unei scutiri pentru uz terapeutic sau o abatere care să infirme validitatea
Rezultatului Analitic pozitiv, OAD
va notifica imediat
sportivul,
conform procedurii stabilite în regulamente, despre: a) Rezultatul analitic pozitiv; b) prevederea anti-doping încălcată sau, în cazul aplicării art. 7.3, descrierea investigaţiei suplimentare care va fi întreprinsă pentru a vedea dacă într-adevăr s-a produs o violare a regulamentului anti-doping; c) dreptul
Sportivului
de a cere imediat analizarea
Probei
B sau, în lipsa unei astfel de solicitări, se va considera că se renunţă la analizarea
Probei
B; d) dreptul
Sportivului
şi/sau a reprezentantului
Sportivului
de a fi de faţă la deschiderea şi analiza
Probei
B, dacă această analiză este solicitată şi e) dreptul
Sportivului
de a solicita copii ale documentaţiei de laborator pentru
Probele
A şi
B,
documentaţie care include informaţiile prevăzute de
Standardul Internaţional
pentru analizele de laborator.
[Comentariu: Sportivul are dreptul să solicite efectuarea promptă a analizei Probei B indiferent dacă continuarea investigaţiei este necesară conform articolelor 7.3 sau 7.4]
7.3
Verificarea Ulterioară a Rezultatului Analitic Pozitiv Impusă pe Baza
Listei Doping
OAD
sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, de asemenea, oricare dintre investigaţiile ulterioare impuse de
Lista Interzisă.
La terminarea unei astfel de investigaţii,
OAD
va notifica
imediat
Sportivul
în legătură cu rezultatele acesteia şi dacă
OAD
susţine sau nu că a avut loc o violare a regulamentelor anti-doping.
7.4
Examinarea Altor Violări ale Regulamentului Anti-Doping
OAD
sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua oricare dintre investigaţiile ulterioare prevăzute ca fiind aplicabile conform politicilor şi regulamentelor ti-doping adoptate în conformitate cu
Codul
sau pe care
OAD
le consideră adecvate, dintr-un motiv sau altul.
OAD
va notifica imediat
Sportivul
sau orice altă
Persoană
care poate primi o înştiinţare de sancţionare, în forma prevăzută de regulamentele proprii, în legătură cu reglementarea care pare să fi fost încălcată şi cu argumentele care susţin infracţiunea.
{Comentariu : ca exemplu, o Federaţie Internaţională va notifica, de regulă, Sportivul prin intermediul Federaţiei Sportive Naţionale a respectivului Sportiv.]
7.5
Principiile Aplicabile Suspendărilor Provizorii
Un
Semnatar
poate adopta regulamente, aplicabile oricărei manifestări sportive pentru care
Semnatarul
este organismul de decizie sau pentru orice proces de selecţie a unei echipe de care răspunde
Semnatarul,
regulamente care să permită impunerea de suspendări provizorii după verificarea
şi
notificarea descrise la Art. 7.1
şi
7.2, dar înainte de audierea finală descrisă la Art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Totuşi, o suspendare provizorie nu poate fi impusă decât dacă
Sportivului
i
se acordă fie: a) ocazia unei audieri provizorii înainte de impunerea suspendării provizorii sau imediat după impunerea unei suspendări provizorii sau b) posibilitatea unei audieri de urgenţă, în concordanţă cu art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă), imediat după intrarea în vigoare a suspendării provizorii.
Dacă o suspendare provizorie este impusă pe baza unui
Rezultat Pozitiv la Analiza Probei
A şi analiza ulterioară a
Probei
B nu confirmă analiza
Probei
A, atunci
Sportivul
nu va fi supus nici unei alte acţiuni disciplinare şi orice sancţiune impusă anterior va fi ridicată. În situaţiile în care
Sportivul
sau echipa
Sportivului
a fost exclusă din competiţie
şi
analiza ulterioară a
Probei
B nu confirmă rezultatul
Probei
A, dacă - fără a afecta în vreun fel
Competiţia
- este încă posibil ca
Sportivul
sau echipa să fie reintegrat(-ă), atunci
Sportivul
sau echipa poate continua să ia parte la
Competiţie.
{Comentariu : acest articol continuă să permită posibilitatea impunerii unei suspendări provizorii înainte de adoptarea unei decizii finale la o audiere, conform art. 8 (Dreptul la o audiere echitabilă). Suspendările provizorii sunt
autorizate în mod curent în cadrul CAMO şi de regulamentele multor Federaţii Internaţionale. Totuşi, fnainte ca o suspendare provizorie să fie impusă în mod unilateral de o OAD, trebuie să se încheie verificarea internă specificată în Cod. În plus, Semnatarul care impune o suspendare provizorie trebuie să-i acorde Sportivului posibilitatea de a avea o audiere provizorie fie înainte, fie imediat după impunerea suspendării provizorii sau o audiere finală în regim de urgenţă, conform Art. 8, imediat după impunerea suspendării provizorii. Sportivul are dreptul să facă apel, conform Art. I 3.2. Ca o alternativă la procesul de impunere a unei suspendări provizorii pe baza acestui articol, OAD are oricând posibilitatea să anticipeze o suspendare provizorie şi să procedeze direct la audierea finală, folosindu-se de procedura de urgenţă, conform Art.
8.
În rarele situaţii când analiza probei B nu confirmă rezultatul probei A, se va permite sportivului care a fost suspendat
în
prealabil, în funcţie de circumstanţe, să participe la competiţiile care se desfăşoară în continuare,
fn
cadrul manifestării sportive respective. La fel, în funcţie de regulamentele relevante ale federaţiei internaţionale dintr-un sport de echipă, dacă echipa este încă fn competiţie, Sportivul va putea participa la întrecerile ulterioare.]
ARTICOLUL 8 DREPTUL LA O AUDIERE ECHITABILĂ
Fiecare
OAD
care răspunde de gestionarea rezultatelor va trebui să stipuleze un proces de audiere pentru orice
Persoană
acuzată de comiterea unei încălcări a regulamentelor anti-doping. Un astfel de proces de audiere va trebui să stabilească dacă s-a produs o încălcare a regulamentelor anti-doping şi dacă da, care vor fi consecinţele. Procesul de audiere va respecta următoarele principii:
•
oragnizarea audierii într-un interval de timp rezonabil;
•
o instanţă de audiere echitabilă şi imparţială;
•
dreptul de a fi reprezentat de un consilier juridic pe cheltuiala
Persoanei
în cauză;
•
dreptul de a fi informat corect şi la timp despre acuzaţia adusă, de violare a regulamentului anti-doping;
•
dreptul de a se apăra faţă de acuzaţia adusă de violare a regulamentului anti-doping şi faţă de
Consecinţele
decurgând din aceasta;
•
dreptul fiecărei părţi de a prezenta dovezi, inclusiv dreptul de a chema şi interoga martori (acceptarea mărturiei acestora prin telefon sau sub forma declaraţiei scrise este la latitudinea instanţei de audiere);
•
dreptul
Persoanei
în cauză la un interpret pe durata audierii, instanţa de audiere având responsabilitatea de a desemna interpretul şi de a stabili cui îi revin costurilor acestui interpret;
•
dreptul la o decizie în scris, motivată şi într-un timp rezonabil.
[Comentariu: acest articol expune principiile de bază în legătură cu asigurarea unei audieri echitabile pentru Persoanele acuzate de comiterea unei violări a regulamentelor anti-doping. Acest articol nu intenţionează să înlocuiască reglementările proprii fiecărui Semnatar privind audierile, ci mai degrabă să asigure că fiecare Semnatar va organiza un proces de audiere conform acestor principii.
Referirea la CAS ca instanţă de apel, referire prevăzută în Art. 13, nu împiedică un Semnatar să desemneze CAS şi ca primă instanţă de audiere.]
Audierile ţinute în legătură cu manifestările sportive pot urma o procedură în regim de urgenţă, dacă regulamentele
0AD
relevante şi cele ale instanţei de audiere permit acest lucru.
{Comentariu : de exemplu, o audiere poate avea loc în regim de urgenţă în ajunul unui mari manifestări sportive, unde este nevoie de a se lua o decizie în privinţa violării regulamentelor anti-doping pentru a hotărî asupra dreptului Sportivului de a participa la acea manifestare sau în timpul unei manifestări sportive unde decizia, într-un asemenea caz, va afecta validitatea rezultatelor Sportivului sau participarea sa în continuare în Competiţie.]
ARTICOLUL 9 DESCALIFICAREA AUTOMATĂ A REZULTATELOR INDIVIDUALE
Violarea regulamentelor anti-doping în legătură cu
Controlul
în cadrul
Competiţiilor
duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea
Competiţie,
cu toate
Consecinţele
decurgând din aceasta, inclusiv retragerea oricăror medalii, puncte sau premii.
[Comentariu: acest principiu se regăseşte în prezent în CAMO Când Sportivul câştigă medalia de aur, existând o Substanţă Interzisă în sistemul său fiziologic, acest lucru este incorect faţă de ceilalţi Sportivi participanţi la acea Competiţie, indiferent dacă medaliatul cu aur poartă vreo vină sau nu. Numai unui Sportiv "curat" trebuie săi se permită să beneficieze de rezultatele sale competiţionale.
Pentru sporturile de echipă, vezi art. 11 (Consecinţe pentru echipe).]
ARTICOLUL 10 SANCŢIUNI APLICATE INDIVIZILOR
10.1
Descalificarea Rezultatelor într-o Competitie în care se Produce o Încălcare a Regulamentului Anti-Doping
'
O încălcare a regulamentului anti-doping, care se produce în cursul sau în legătură cu o manifestare sportivă, poate - conform deciziei organizatorului manifestării - să ducă la descalificarea tuturor rezultatelor individuale obţinute de sportivi în acea manifestare, cu toate consecinţele decurgând din aceasta, inclusiv retragerea tuturor medaliilor, punctelor şi premiilor, cu excepţia prevăzută la art. 10.1.1
[Comentariu : dacă Art. 9 (Descalificarea automată a rezultatelor individuale) descalifică rezultatul dintr-o singură probă la care Sportivul a avut un rezultat pozitiv la controlul doping (de ex., 100 m spate), acest articol poate duce la descalificarea tutw-or rezultatelor din toate probele de la acel eveniment sportiv (de ex., Campionatele Mondiale ale FINA).
Printre factorii de care trebuie să se ţină seama când se decide asupra descalificării altor rezultate din cadrul unei manifestări sportive se numără, de exemplu, gravitatea incălcării regulamentului anti-doping de către Sportiv şi dacă Sportivul a fost testat negativ la alte competiţii.}
10.1.1
Dacă
Sportivul
dovedeşte că nu a comis nici o greşeală sau neglijenţă în legătură cu acuzaţia adusă, rezultatele individuale ale
Sportivului
la celelalte
Competiţii
nu vor fi descalificate decât dacă rezultatele
Sportivului
la alte
Competiţii
decât cea în care s-a produs violarea regulamentelor anti-doping ar putea fi afectate de violarea de către
Sportiv
a regulamentelor anti-doping.
10.2
Aplicarea
Suspendării
pentru
Folosirea Substanţelor Interzise
şi
a Metodelor Interzise
Cu excepţia substanţelor menţionate la Art. 10.3, perioada de suspendare impusă de violarea Art. 2.1 (Prezenţa unei
Substanţe Interzise
sau a
Metaboliţilor
sau a
Markerilor
acesteia), 2.2
(Folosirea
sau
Tentativa de a Folosi
o
Substanţă Interzisă
sau o
Metodă Interzisă)
şi 2.6
(Posesia
de
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise)
va fi:
la prima încălcare
:
Suspendare
pe timp de 2 (doi) ani
la a doua încălcare
:
Suspendare
pe viaţă
Totuşi,
Sportivul
sau o altă
Persoană
va avea posibilitatea în fiecare caz, înainte de impunerea perioadei de
Suspendare,
să argumenteze în favoarea eliminării sau reducerii acestei sancţiuni, conform Art. 10.5.
[Comentariu : armonizarea sancţiunilor a constituit una dintre cele mai dezbătute şi discutate teme de anti-doping. Argumentele împotriva cerinţei de armonizare a sancţiunilor se bazează pe diferenţele dintre sporturi, inclusiv, spre exemplu:
•
în unele sporturi, Sportivii sunt profesionişti care câştigă bine de pe urma sportului, pe când în altele Sportivii sunt cu adevărat amatori;
•
în acele sporturi unde cariera Sportivului este scurtă (de exemplu, gimnastica artistică), o descalificare de 2 ani are un efect mult mai semnificativ asupra Sportivului decât în sporturi unde carierele sunt, de regulă, mult mai lungi (de expemplu, călărie şi tir);
•
în sporturile individuale, Sportivul poate mai bine să-şi menţină calităţile competiţionale antrenându-se singur pe durata perioadei de descalificare, pe când în alte sporturi, antrenamentul desfăşurat în echipă are un rol mult mai important.
Un prim argument în favoarea armonizării constă în faptul că este pur şi simplu nedrept ca doi Sportivi din aceeaşi ţară, testaţi pozitiv pentru aceeaşi Substanţă Interzisă în condiţii similare, să primească sancţiuni diferite numai pe motiv că participă la sporturi diferite. În plus, flexibilitatea în stabilirea sancţiunilor a fost privită întotdeauna ca o posibilitate inacceptabilă pentru unele organisme sportive de a fi mult mai îngăduitoare cu Sportivii care se dopează. Totodată, lipsa de armonizare a sancţiunilor a constituit în mod frecvent o sursă de conflicte de jurisdicţie între Federaţiile Internaţionale şi OAD-uri.
Prin consens, Conferinţa Mondială asupra Dopingului în Sport, desfăşurată la Lausanne, în februarie 1999, a susţinut o perioadă de Suspendare de 2 ani pentru prima încălcare gravă a regulamentelor anti-doping, urmată de excluderea pe viaţă la a doua infracţiune. Acest consens se reflectă în CAMO.]
10.3
Substanţe specifice
Lista Interzisă
poate conţine acele
substanţe specifice
care pot
fi
în mod special subiectul încălcarilor fără intenţie a reglementărilor anti-doping, datorită folosirii lor pe scară largă în realizarea produselor medicinale sau despre care este mai puţin probabil să fie folosite excesiv, cu succes, drept agenţi dopanţi. În situaţia în care un sportiv poate stabili că
Folosirea
acelei substanţe specifice nu a avut ca intenţie mărirea performanţei sportive, perioada de suspendare care se regăseşte în cuprinsul Articolului
10.2 va fi înlocuită după cum urmează:
la prima încălcare:
cel puţin un avertisment şi o mustrare severă, fără acordarea vreunei perioade de
Suspendare
de la viitoarele
Manifestări Sportive,
şi cel mult un (1) an de
Suspendare.
la a doua încălcare:
doi (2) ani de
Suspendare
la a treia încălcare:
Suspendare
pe viaţă
Oricum,
Sportivul
sau altă
Persoană
va avea ocazia, în fiecare caz, înainte de impunerea unei perioade de
Suspendare,
să argumenteze pentru eliminarea sau reducerea respectivei sancţiuni (în cazul unei a doua sau a treia încălcări), după cum este prevăzut î.n Articolul 10.5.
(Comentariu: acest principiu este preluat din CAMO şi permite, de exemplu, o oarecare flexibilitate în acordarea de sancţiuni pentru acei Sportivi depistaţi
ăpozitiv" ca rezultat al folosirii prealabile incorecte a unui medicament pentru răceală, dar conţinând un stimulent interzis.
ăReducerea" unei sancţiuni în conformitate cu Articolul 10.5.2 se aplică numai în cazul unei a doua sau a treia încălcări, deoarece prin sancţiunea pentru prima încălcare se manifestă deja suficientă îngăduinţă faţă de gradul de vinovăţie al Sportivului.)
10.4
Suspendarea
pentru Alte Încălcări ale Regulamentului Anti Doping
Perioada de
Suspendare
pentru alte încălcări ale regulamentului anti doping va
fi:
10.4.1
Pentru încălcarea Articolului 2.3 sustragerea de la colectarea de
Probe)
sau a
(Falsificarea
rezultatelor
Controlului Doping),
perioadele de
Suspendare
stabilite în Art. 10.2.
(refuzul sau Articolului 2.5 se vor aplica
10.4.2
Pentru încălcarea Articolului 2.7 (
Comercializarea Ilicită)
sau 2.8 (administrarea de
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise),
perioada de
Suspendare
care se va impune va fi de minimum patru (4) ani, mergând până la
Suspendarea
pe viaţă. O încălcare a regulamentului anti-doping ce presupune implicarea unui
Sportiv Minor
va fi considerată drept extrem de gravă şi, în situaţia în care va fi săvârşită de către membri ai personalului asistent al respectivului
Sportiv
în alte condiţii decât cele prevăzute de Articolul 10.3, va fi pedepsită cu
Suspendarea
pe viaţă a respectivilor membri ai
Personalului Asistent al Sportivului.
În plus, încălcările unor asemenea articole care lezează şi alte legi şi reglementări ce nu aparţin vieţii sportive, pot fi raportate autorităţilor competente administrative, profesionale sau judecătoreşti.
(Comentariu: Persoanele implicate în dopajul Sportivilor sau care acoperă dopajul vor fi pedepsite cu mai multă asprime decât Sportivii declaraţi
ăpozitiv" la controlul doping. Deoarece autoritatea organizaţiilor sportive este fn general limitată la Neeligibilitatea pentru acreditări, acordarea calităţii de membru sau alte beneficii care pot rezulta din activitatea sportivă, raportarea Personalului Asistent al Sportivului către autorităţile competente reprezintă un pas important fn vederea descurajării dopajufui.
10.4.3
Pentru încălcarea Articolului 2.4 (neefectuarea testului sau nedeclararea localizării), perioada de
Suspendare
va
fi
de minimum trei luni şi de maximum doi ani, în concordanţă cu regulile stabilite de
OAD
al cărui test nu s-a efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate. Perioada de
Suspendare
pentru încălcări ulterioare ale Articolului 2.4 se va stabili prin dispoziţiile acelei
OAD
ale cărei teste nu s-au efectuat sau ale cărei solicitări referitoare la declararea localizării au fost încălcate.
(Comentariu: Politicile promovate de diferitele OAD referitoare la neefectuarea de teste şi nedeclararea localizării pot să varieze considerabil, mai ales la punerea fn aplicare a acestor politici. Asifel, s-a asigurat o flexibilitate considerabilă privind sancţionarea acestor fncălcări ale reglementărilor anti doping. Acele OAD care au politici mai sofisticate, inclusiv fn materie de protecţie, precum şi acele organizaţii care au mai multă experienţă de lucru cu Sportivii în ceea ce priveşte politica referitoare la localizarea acestora, au posibilitatea de a acorda în anumite cazuri perioade de Suspendare dintre cele mar mari.
10.5
Eliminarea sau Reducerea Perioadei de Suspendare pe Baza unor Circumstanţe Excepţionale
10.5.1
Absenţa culpei sau a neglijenţei
Dacă
Sportivul
sau
Sportiva
stabileşte, într-un caz individual legat de o încălcare a regulamentului anti-doping, sub incidenţa Articolului 2.1 (prezenţa de
Substanţe Interzise
sau de
Metaboliţi
sau
Markeri
ai acestora), sau de
Folosirea
unei
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise,
prevăzută în Articolul 2.2, că nu are vreo vină efectivă şi nici nu
i
se poate imputa neglijenţa, pentru acea încălcare, nu se va mai aplica perioada de
Suspendare
care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de
Infracţiune.
În situaţia în care se detectează prezenţa unor
Substanţe Interzise
sau a unor
Metaboliţi
sau
Markeri
ai acestora în probele biologice ale sportivului, încălcându-se, astfel, prevederile Articolului 2.1 (prezenţa de
Substanţe Interzise
sau de
Metaboliţi
sau
Markeri
ai acestora),
Sportivul
trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care
Substanţa Interzisă
a pătruns în corpul său, pentru a putea obţine, astfel, eliminarea sancţiunii de
Suspendare.
In cazul în care se vor aplica prevederile acestui articol şi se va renunţa la aplicarea perioadei de
Suspendare
care s-ar fi cuvenit, infracţiunea respectivă de încălcare a regulamentelor anti-doping nu va mai fi considerată drept încălcare în vederea determinării perioadei de
Suspendare
acordată pentru încălcări multiple, prevăzută de articolele
I
0.2, 10.3 şi 10.6.
(Comentariu: Prevederile Articolului 10.5.1 se aplică numai pentru situaţiile de încălcare stipulate la Articolele 2.1 şi 2.2 (prezenţa şi folosirea de Substanţe Interzise), deoarece vina sau neglijenţa reprezintă, deja, elementele constituente necesare pentru stabilirea unei încălcări din cadrul altor reglementări anti doping).
I
0.5.2
Absenţa unei culpe sau a unei neglijenţe semnificative
Prevederile acestui Articol 10.5.2 se aplică numai în situaţia unor încălcări ale regulamentelor anti-doping prevăzute de Articolul 2.1 (prezenţa de
Substanţe Interzise
sau de
Metaboliţi
sau
Markeri
ai acestora) sau
Folosirea
de
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise,
prevăzute de Articolul 2.2, neprezentarea
Sportivului
pentru a i se recolta probe, conform Articolul 2.3, sau administrarea de
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise,
prevăzută de Articolul 2.8. Dacă
Sportivul
sau
sportiva
dovedeşte, într-un caz individual, determinat de asemenea încălcări ale regulamentului anti-doping, că nu are o
Vină
sau
Neglijenţă Semnificativă,
perioada de
Suspendare
care se va aplica va putea
fi
redusă, însă aceasta nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de
Suspendare
care s-ar
fi
cuvenit pentru o astfel de
Infracţiune.
Dacă perioada de
Suspendare
care s-ar
fi
cuvenit pentru o astfel de
Infracţiune
este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica sub incidenţa acestui articol nu va putea fi mai mică de 8 ani. În situaţia în care se detectează prezenţa unor
Substanţe Interzise
sau a unor
Metaboliţi
sau
Markeri
ai acestora în probele biologice ale
Sportivului,
încălcându-se, astfel, prevederile Articolului 2.1 (prezenţa de
Substanţe Interzise), Sportivul
trebuie să stabilească, totodată, şi modalitatea în care
Substanţa Interzisă
a pătruns în corpul său, pentru a putea obţine, astfel, reducerea perioadei de
Suspendare.
(Comentariu: Practica obişnuită, în cazurile de dopaj, a fost să se recunoască necesitatea existenţei anumitor oportunităţi în decursul audierii respectivelor procese, pentru a se lua
în
considerare circumstanţele şi faptele fiecarui caz în parte, în momentul impunerii de Sancţiuni. Acest principiu a fost acceptat la Conferinţa Mondială asupra Dopajului în Sport şi a fost încorporată în CAMO,
care prevede că aceste Sancţiuni pot fi reduse
ă
în circumstanţe excepţionale
".
Codul mai prevede
,
de asemenea, posibila reducere sau eliminare a perioadei de Suspendare în singura situaţie în care Sportivul poate dovedi că nu are o Vină Efectivă sau Semnificativă şi nici nu poate fi acuzat de Neglijenţă sau de Neglijenţă Gravă, referitor la respectiva încălcare a regulamentelor în vigoare. Această abordare este în concordanţă cu principiile de bază ale drepturilor omului şi asigură un echilibru între ace
_
leOAD care se manifestă pentru o îngrădire şi mai mare a excepţiilor, mergând până la eliminarea lor cu totul, şi acelea care optează pentru reducerea unei Suspendări de doi ani pe baza luării în consideraţie a unei game largi de factori, chiar şi pentru situaţia în care Sportivul respectiv a fost declarat vinovat. Prevederile acestor articole se aplică numai în ce priveşte impunerea de Sancţiuni,· ele nu se aplică pentru a stabili dacă s-a produs sau nu respectiva Infracţiune.
Articolul I
O
.
5 este menit să aibă efect numai în acele cazuri m care circumstanţele sunt într-adevăr excepţionale iar nu pentru marea majoritate a cazurilor.
Pentru a ilustra modalitatea de operare a Articolului I O.5, un exemplu în care prevederea referitoare laă inexistenţa vreunei vini sau neglijenţe" ar putea duce la eliminarea totală a sancţiunii ar putea fi acela in care un Sportiv sau o Sportivă poate dovedi că, în ciuda tuturor măsurilor de protecţie, a fost sabotat sau sabotată de un concurent sau de o concurentă.
ln
mod invers, nici o sancţiune bazată pe principiulăinexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe" nu va puteafi eliminată complet, in următoarele împrejurări: a) un test care a rezultat pozitiv în urma ingerării de către Sportiv de vitamine sau adaosuri nutritive greşit etichetate sau contaminate (Sportivii sunt direct responsabili referitor la substanţele pe care le ingerează
-
articolul 2.1.1
-
şi au fost atenţionaţi privind posibilitatea unei contaminări a suplimentului nutritiv); b) administrarea de Substanţe Interzise de către personalul asistent al Sportivului
,
medici sau antrenori
,
foră ca acest lucru să fi fost adus la cunoştinţa Sportivului {Sportivii sunt responsabili pentru alegerea făcută, în ceea ce priveşte personalul medical asistent şi de atenţionarea personalului medical asupra faptului că nu este permis să li se administreze Sportivilor nici un fel de Substanţe Interzise) şic) sabotarea mâncării sau băuturii Sportivului/Sportivei de către partener(ă), antrenor sau altă Persoană din anturajul acestuia (Sportivii sunt răspunzători de ceea ce ingerează şi pentru comportamentul celor cărora ei le încredinţează accesul la mâncarea şi băutura sa). Oricum, depinzând de faptele singulare ale unui caz particular
,
oricare dintre situaţiile ilustrate ar putea avea ca rezultat reducerea Sancţiunii, pe baza principiului ăInexistenţei vreunei Vini sau Neglijenţe Grave, Semnificative''. (De exemplu, se poate foarte bine aplica reducerea in situaţia ilustrată în exemplul a), în eventualitatea în care Sportivul stabileşte în mod clar cauza apariţiei rezultatului ăpozitiv" la testul efectuat, prin contaminarea prezentă într-o multivitamină obişnuită, cumpărată dintr-o
sursăfără legătură cu Substanţele Interzise, în vreme ce Sportivul s-a îngrijit să nu ia alte suplimente nutritive).
Articolul 10.5.2 se aplică numai pentru încălcările prevederilor regulamentare anti-doping identificate, deoarece aceste încălcări se pot baza pe o conduită lipsită de intenţia săvârşirii faptei. Încălcările prevăzute de articolul 2.4 (neefectuarea de teste şi refuzul punerii la dispoziţie de informaţii referitoare la localizare) nu sunt incluse aici, chiar dacă nu este necesară o conduită intenţionată pentru stabilirea acestor încălcări, deoarece Sancţiunile stabilite pentru abaterile de la prevederile Articolului 2.4 (de la trei luni la doi ani) conferă deja destulă precauţie, atunci când se iau
fn
considerare aspectele privitoare la gradul de vinovăţie al Sportivului.)
10.5.3
Sprijinul Substanţial al Sportivului
Acordat în Vederea Descoperirii sau Stabilirii Încălcărilor Regulamentelor Anti-Doping de către
Personalul Asistent al Sportivului
sau de către alte
Persoane.
OAD
poate, de asemenea, să reducă perioada de
Suspendare
într-un caz individual în care
Sportivul
a fumizat sprijin substanţial
OAD
amintite, având ca rezultat descoperirea sau stabilirea de către această
OAD
a unei încălcări a regulamentului anti-doping săvârşite de către o altă
Persoană,
prin posesia prevăzută de Articolul 2.6.2 (posesia de către
Personalul
de sprijin al
Sportivului),
Articolul 2.7
(Comercializarea Ilicită)
sau Articolul 2.8 (administrarea către
Sportiv)
.
Totuşi, această perioadă redusă de
Suspendare
nu va putea fi mai mică decât jumătate din perioada minimă de
Suspendare
care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de
Infracţiune.
Dacă perioada de
Suspendare
care s-ar fi cuvenit pentru o astfel de
Infracţiune
este pe viaţă, atunci perioada redusă care se va aplica, sub incidenţa acestei secţiuni, nu va putea fi mai mică de 8 ani.
10.6
Reglementări pentru Cazurile de Încălcări Repetate
10.6.1
Pentru scopurile legate de impunerea sancţiunilor prevăzute la Articolele I O.2, 1O.3 şi 10.4, o a doua încălcare a regulamentului anti-doping poate fi luată în considerare pentru aplicarea de sancţiuni, numai dacă
OAD
poate stabili că
Sportivul
sau altă
Persoană
a comis cea de-a doua încălcare a regulamentului anti-doping după ce aceştia au fost încunoştinţaţi asupra primei sau după ce
OAD
a făcut o încercare rezonabilă de a aduce la cunoştinţă prima încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă
OAD
nu poate stabili acest lucru, atât prima cât şi cea de-a doua încălcare vor fi considerate ca fiind doar una singură, prima de acest gen,
Sancţiunile
aferente acesteia fiind bazate pe acea încălcare dintre ele pedepsită cel mai sever.
(Comentariu: Potrivit prevederilor acestui articol, un Sportiv care a ieşit a doua oară pozitiv la un control doping, înainte de afi înştiinţat de prima testare "pozitivă", va fi Sancţionat doar pe baza unui singure încălcări a reglementărilor anti-doping)
10.6.2
În situaţia în care un
Sportiv,
pe baza aceluiaşi control doping este găsit vinovat de încălcarea unei reglementări anti doping, aflată atât sub incidenţa articolului I 0.3 privind folosirea de substanţe specifice, cât şi a altor
Substanţe Interzise
sau
Metode Interzise, Sportivul
va fi considerat vinovat de o singură încălcare a regulamentului anti-doping, dar
Sancţiunea
impusă va
fi
bazată pe
Substanţa Interzisă
sau
Metoda Interzisă
care aduce cu sine cea mai severă pedeapsă.
10.6.3
În situaţia în care un
Sportiv,
este găsit vinovat de comiterea a două încălcări separate ale reglementărilor anti-doping, una implicând o substanţă specifică pentru care sancţiunile sunt menţionate în articolul 10.3 (substanţe specifice), iar alta - o
Substanţă Interzisă
sau
Metodă Interzisă,
aflată sub sancţiunile menţionate în Articolul 10.2, sau o încălcare pentru care sancţiunile sunt prevăzute de Articolul 10.4.1, perioada de suspendare aplicată pentru cea de-a doua abatere va fi de minimum doi ani şi de maximum trei ani de suspendare. Un
Sportiv
găsit vinovat de a fi comis o a treia încălcăre a unei reglementări anti-doping implicând orice combinare între abaterea prin folosirea de substanţe specifice prevăzute în Articolul 10.3, şi orice altă încălcare anti-doping conform Articolelor 10.2, sau 10.4.1, va primi sancţiunea de suspendare pe viaţă.
(Comentariu: Articolul 10.6.3 se referă la situaţii in care sportivul comite două încălcări separate ale regulamentelor anti-doping, însă una dintre încălcări presupune o substanţă specifică aflată sub incidenţa unor sancţiuni mai mici ale Articolului 10.3. Fără prezenţa acestui articol in cuprinsul Codului, cea de-a doua încălcare ar putea, in mod discutabil, să implice: o sancţiune aplicabilă pentru o a doua încălcare a regulamentului, prin folosirea de substanţe interzise in cadrul celei de-a doua abateri, o sancţiunie aplicabilă pentru a doua abatere, prin folosirea de substanţe din cadrul primei abateri sau o combinaţie intre sancţiunile aplicabile pentru cele două abateri. Acest articol impune o sancţiune combinată, calculată prin cumularea sancţiunilor prevăzute pentru prima abatere
-
articolul 10.2 (doi ani) şi prima abatere
-
articolul 10.3 (până la un an). Acest aspect asigură aceeaşi sancţiune pentru sportivul care comite o
primă încălcare penalizată de 1
O.
2, urmată de o a doua abatere, ce presupune folosirea de substanţe specifice, ca şi pentru sportivul care comite o primă abatere ce presupune folosirea de substanţe specifice, urmată de o a doua abatere aflată sub incidenţa Articolului 10.2. În ambele cazuri, sancţiunea va consta în aplicarea unei perioade de suspendare de doi până la trei ani.)
10.7
Descalificarea
Rezultatelor în Competiţii după Prelevarea Probelor
În plus faţă de
Invalidarea
automată a rezultatelor obţinute în
Competiţia
în cadrul cărc:;;îa s-au recoltat probele pozitive, prin efectele Articolului 9
(Descalificarea
Automată a Rezultatelor Individuale), toate celelalte rezultate din competiţie obţinute din data la care s-a prelevat
Proba
pozitivă - fie în cadrul
Competiţiei,
fie în
Afara Competiţiei
- sau din data la care s-a săvârşit orice altă încălcare a regulamentului anti-doping, prin începerea perioadei de
Suspendare Provizorie
sau de
Suspendare,
cu excepţia situaţiei în care principiul corectitudinii va impune contrariul, vor fi invalidate, cu toate consecinţele ce rezultă din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii.
10.8
Debutul Perioadei de
Suspendare
Perioada de
Suspendare
va debuta cu începere de la data deciziei luate în urma audierii în vederea aplicării
Suspendării
sau, dacă audierea nu a avut loc, de la data la care
Suspendarea
este acceptată sau impusă în alt mod. Orice perioadă de
Suspendare Provizorie,
fie impusă, fie voluntar acceptată, se va deduce din perioada totală de
Suspendare
care urmează a fi efectuată. Pentru raţiuni de corectitudine, cum ar fi întârzieri ale procesului de audiere sau alte aspecte ale controlului doping care nu se pot imputa direct
Sportivului,
organismul care aplică sancţiunea poate începe perioada de
Suspendare
la o dată devansată, adică începând chiar din data prelevării de
Probe.
(Comentariu: În prezent multe OAD încep calcularea perioadei de doi ani de Suspendare din momentul în care decizia luată în urma audierii este pusă în practică. De asemenea, acele OAD invalidează retroactiv, în mod frecvent, rezultatele obţinute de la data la care o probă biologică recoltată a fost declarată pozitivă. Alte OAD încep direct perioada de Suspendare de doi ani, de la data recoltării probei declarate pozitive. CAMO, aşa cum precizează in documentul său de referinţă, nu impune nici una dintre cele două abordări. Abordarea prevăzută în cuprinsul Codului descurajează evident Sportivul de la orice încercare a acestuia de a lungi nejustificat procesul- de audiere, pe perioada interimară cât acesta participă la Competiţii. De asemenea, ii incurajează să accepte în mod voluntar Suspendarea provizorie pe timpul cât aşteaptă rezultatul unei audieri. Pe de altă parte, organismul care impune sancţiunea poate începe calculul acesteia dinaintea datei la care se ajunge la o
hotărâre, astfel încât sportivul să nu fie penalizat cu întârzierile produse în cadrul procesului de control doping, de care nu este răspunzător, ca, de exemplu, o întârziere neprevăzută a laboratorului în raportarea testului respectiv ca pozitiv sau întârzieri în programarea procesului de audiere, din partea OAD).
10.9
Statutul pe Durata
Suspendării,
Nici o
Persoană
care a fost declarată
Suspendată
nu poate participa, pe timpul perioadei de
Suspendare,
în nici o calitate la o
Competiţie
sau activitate (altele decât cele educative anti-doping autorizate sau decât programele de reabilitare), organizate sau autorizate de orice
Semnatar
sau organizaţie membră a unui
Semnatar.
În plus, pentru orice încălcare a reglementărilor anti-doping care nu se referă la substanţele specifice prevăzute de Articolul 10.3, o parte sau tot sprijinul financiar sportiv, ori alte beneficii provenite din sport, primite de acea
Persoană,
vor fi retrase de către
Semnatari,
organizaţiile membre ale
Semnatarilor
şi guverne. O
Persoană
având o perioadă de
Suspendare
mai mare de patru ani, după realizarea a patru ani din perioada de
Suspendare
poate participa în cadrul manifestărilor sportive locale, la alt sport decât sportul la care participa atunci când a săvârşit abaterea de la regulamentul anti-doping, dar numai atât timp cât manifestarea sportivă locală nu se ridică la un nivel care ar putea, pe de altă parte, să califice în mod direct sau indirect o astfel de persoană pentru a concura/acumula puncte într-un campionat naţional sau într-o
Manifestare Sportivă Internaţională.
(Comentariu: Regulamentele unor OAD doar opresc Sportivul de la
ă
activitatea competiţională" pe timpul efectuării perioadei de Suspendare. De exemplu, un Sportiv de la un anumit sport, poate, totuşi, să antreneze pe timpul perioadei de Suspendare. Acest articol adoptă poziţia formulată în CAMO, potrivit căreia un Sportiv care este declarat suspendat pentru dopaj, nu va participa în nici o calitate, la nici o manifestare sportivă sau în cadrul nici unei activităţi sportive autorizate, pe întreaga perioadă pentru care este declarat ca suspendat. Aceasta va exclude, de exemplu, antrenamentul cu echipa naţională sau prestarea de activităţi ca antrenor sau oficial sportiv. Sancţiunile dintr-un sport vor fi, de asemenea, recunoscute de către alte sporturi (a se vedea prevederile formulate în cadrul Articolului 15.4). Prevederile acestui articol nu îi vor interzice Persoanei participarea la activitatea sportivă cu scopuri pur recreative.)
10.10
Controlul
de Reabilitare
Pentru obţinerea din nou a dreptului de participare la sfârşitul perioadei specificate de
Suspendare,
un
Sportiv
sau o
Sportivă
trebuie, pe parcursul oricărei perioade de
Suspendare Provizorie
sau de
Suspendare,
să se pună la dispoziţia tuturor testărilor stabilite în
Afara Competiţiilor,
realizate de
orice
OAD
având competenţă în vederea efectuării unor asemenea teste şi trebuie, dacă se cere, să ofere informaţii la zi şi corecte asupra locului în care poate fi găsit. Dacă un
Sportiv
care a fost sancţionat cu o perioadă de
Suspendare
se retrage din activitatea sportivă şi este scos din evidenţele testărilor făcute în
Afara Competiţiilor,
iar mai târziu solicită reabilitarea, acest
Sportiv
nu va fi eligibil pentru a primi reabilitarea până când nu înştiinţează
OAD
relevante şi nu se ya supune unor testări în
Afara Competiţiei
pentru o perioadă de timp egală cu perioada de
Suspendare
rămasă de la momentul când acel
Sportiv
s-a retras din sport.
(Comentariu: In această chestiune, Codul nu stabileşte o regulă de acţiune, lăsând maniera de rezolvare mai degrabă la latitudinea diferitelor OAD, pentru ca acestea, la rândul lor, să-şi stabilească propriile reguli, solicitând criterii de eligibilitate pentru Sportivii care nu sunt ineligibili şi se retrag din activitatea sportivă pe timpul cât sunt incluşi în evidenţele testărilor în Afara Competiţiei şi intenţionează mai apoi să revină în sport, în vederea unei participări active.)
ARTICOLUL 11
CONSECINTE
PENTRU ECHIPE
'
Atunci când mai mult de un membru al unei echipe sportive a fost anunţat despre o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping, sub incidenţa Articolului 7, referitor la o manifestare sportivă, echipa va fi supusă
Testelor Ţintă
stabilite pentru acea
Manifestare Sportivă.
În situaţia în care mai mult de un membru al unei echipe sportive este găsit vinovat de încălcarea regulamentului anti-doping în timpul respectivei
Manifestări Sportive,
echipa poate fi supusă sancţiunii cu
Descalificarea
sau cu altă măsură disciplinară luată împotriva sa. La sporturile care nu sunt
Sporturi de Echipă,
dar se acordă premii pentru echipe,
Descalificarea
sau orice altă măsură disciplinară luată împotriva echipei, când unul sau mai mulţi membri ai echipei au comis o încălcare a regulamentului anti-doping, se va aplica conform regulamentelor în vigoare ale
Federaţiei Internaţionale.
ARTICOLUL 12 SPORTIVE
SANCTIUNI
'
APLICATE ORGANISMELOR
Nici o prevedere din acest
Cod
nu exclude vreun
Semnatar
sau guvern care acceptă prevederile acestui
Cod
de la aplicarea propriilor sale reguli, în scopul de a impune sancţiuni asupra unui alt organism sportiv, asupra căruia
Semnatarul
sau guvernul respectiv are autoritatea necesară
(Comentariu: Acest articol stabileşte clar faptul că nu există în cuprinsul Codului vreo restricţie privitoare la orice drepturi disciplinare care ar putea exista, în caz contrar, între organizaţii.)
ARTICOLUL 13 APELURI
13.1
Deciziile care pot face Subiectul Apelului
Deciziile luate în baza prevederilor
Codului
sau regulile adoptate în conformitate cu
Codul
pot fi apelate aşa cum se specifică mai jos, în cuprinsul Articolelor 13.2 până la 13.4. Deciziile respective îşi vor păstra efectele pe timpul efectuării procedurii de apelare, cu excepţia situaţiei în care corpul decizional la care se face apel hotărăşte altfel. Înaintea începerii unei proceduri de apelare, trebuie să fie încheiată orice procedură postdecizională, prevăzută în regulamentul
OAD,
cu condiţia ca această procedură să respecte principiile prezentate mai jos, în cuprinsul articolului 13.2.2.
(Comentariu: Articolul CAMO comparabil cu acesta are o mai mare largheţe, stipulând că orice dispută care ar apărea
în
urma aplicării CAMO poate fi apelată la Curtea de Arbitraj Sportiv (CAS).
13.2
Apeluri la Deciziile Referitoare la Încălcările Regulamentului Anti-Doping, Consecinţe şi Suspendări Provizorii
Decizia potrivit căreia a fost încălcat regulamentul anti-doping, o decizie care impune
Consecinţe
pentru o încălcare a regulamentului anti-doping, o decizie că nu s-a încălcat regulamentul anti-doping, o decizie conform căreia o
OAD
nu are jurisdicţie pentru a judeca o presupusă încălcare a regulamentului anti-doping sau a
Consecinţelor
sale şi o decizie de a impune o
Suspendare Provizorie
ca rezultat al unei
Audieri Provizorii
sau prin încălcarea Articolului 7.5, se pot apela exclusiv în condiţiile specificate de acest Articol 13.2.
13.2.1
Apelurile care implică
Sportivi de Nivel Internaţional
În situaţii survenite în competiţiile dintr-o
Manifestare Sportivă Internaţională
sau în cazurile privind
Sportivii de Talie Internaţională,
decizia poate fi apelată exclusiv la CAS, în concordanţă cu prevederile aplicabile în faţa unei asemenea Curţi.
(Comentariu: Deciziile CAS sunt definitive şi obligatorii, cu excepţia oricărei revizuiri solicitate de legile în vigoare, referitoare la anularea sau executarea hotărârilor de arbitraj.)
13.2.2
Apelurile care vor implica sportivi de nivel naţional
În cazurile în care este vorba de
Sportivi
de nivel naţional, aşa cum sunt ele definite de fiecare
OAD Naţională,
şi care nu au dreptul de a apela conform articolului 13.2.1, decizia poate fi apelată la un organism decizional independent şi imparţial, în concordanţă cu
regulile stabilite de respectiva OAD naţională. Regulile pentru o asemenea apelare vor respecta următoarele principii:
•
audiere în timp util;
•
organism care să realizeze audierea corect, imparţial şi independent;
•
dreptul de a fi reprezentat de un avocat, pe cheltuiala respectivei
Persoane;
•
decizie în timp util, în scris şi argumentată.
(Comentariu: In spiritul acestui articol OAD poate să acorde Sportivilor săi de nivel naţional dreptul de a apela direct la CAS.)
13.2.3
Persoanele care au Dreptul la Apel:
În situaţiile care intră sub incidenţa prevederilor Articolului 13.2.1, următoarele părţi vor avea dreptul să facă apel la CAS: a)
Sportivul
sau altă
Persoană
care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă şi oricare altă
OAD
sub ale cărei prevederi regulamentare s-ar fi putut lua o sancţiune în urma respectivei decizii; d) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic, după caz, acolo unde respectiva decizie priveşte Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice, inclusiv deciziile care afectează eligibilitatea pentru Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; e)
Agenţia Mondială Anti-Doping (AMADIWADA).
În situaţiile care cad sub incidenţa Articolului 13.2.2, părţile care au dreptul să solicite apel la organismul de nivel naţional însărcinat cu revizuirea vor fi cele specificate în reglementările
OAD
naţionale, însă vor include cel puţin: a) sportivul sau altă persoană care este subiect al deciziei care se apelează; b) cealaltă parte aflată în litigiul în legătură cu care s-a luat decizia; c) Federaţia Internaţională relevantă ; (d)
Agenţia Mondială Anti-Doping (AMADIWADA).
Pentru situaţii care cad sub incidenţa prevederilor Articolului 13.2.2,
AMADIWADA
şi Federaţia Internaţională vor avea, de asemenea, dreptul să facă apel la CAS în ceea ce priveşte hotărârea organismului de nivel naţional care va face revizuirea.
Fără a ţine seama de vreo prevedere stipulată în cuprinsul acestui Cod, singura persoană care poate face apel în legătură cu o suspendare provizorie este sportivul, sau o altă persoană asupra căreia a fost impusă sancţiunea de suspendare provizorie.
13.3
Apeluri la Deciziile privind Autorizarea sau Refuzul Scutirii pentru Uz Terapeutic
Deciziile
AMADIWADA
de revocare a autorizării sau refuzului privind scutirea pentru uz terapeutic vor putea fi apelate exclusiv la CAS de către
sportiv
sau
OAD
ale cărei decizii au fost revocate. Deciziile luate de
OAD,
altele decât cele adoptate de
AMADIWADA,
care vor duce la refuzul scutirii pentru uz terapeutic şi nu vor
:(i
revocate de
AMADIWADA
pot fi apelate la CAS de
Sportivii de Nivel Internaţional
iar, de către alţi
Sportivi,
la organismul de nivel naţional menţionat în cuprinsul Articolului 13.2.2. În situaţia în care organismul de nivel naţional care va face revizuirea revocă hotărârea de refuz privind scutirea pentru uz terapeutic, această decizie poate fi apelată la CAS de
AMADIWADA.
13.4
Apeluri la Deciziile Generatoare de Consecinţe, în Virtutea Părţii a Treia a Codului
În ceea ce priveşte consecinţele impuse în virtutea părţii a treia a
Codului
(Roluri şi Responsabilităţi), entitatea asupra căreia sunt impuse aceste consecinţe, survenite în urma aplicării efectelor părţii a treia a
Codului
va avea dreptul să facă apel în mod exclusiv la CAS, în concordanţă cu prevederile care se pot aplica în faţa unei asemenea Curţi.
13.5
Apeluri la Deciziile de Suspendare sau Revocare a Acreditării unui laborator
Deciziile luate de
AMADIWADA
de a suspenda sau revoca acreditarea
AM4D
acordată unui laborator pot fi apelate numai de acel laborator, exclusiv în faţa CAS.
(Comentariu: Obiectivul Codului este de a rezolva problemele legate de anti doping prin intermediul unor procese interne corecte şi transparente, cu o apelare finală. Deciziile anti-doping ale OAD sunt clar stipulate în cuprinsul Articolului 14. Se oferă ocazia Persoanelor şi Organizaţiilor Specificate, inclusiv AMADIWADA, de a apela împotriva acelor decizii. Este necesar a se lua notă, în acest sens, că, la definirea Persoanelor şi Organizaţiilor care ar avea dreptul să facă apel, conform prevederilor Articolului 13, nu s-au inclus în această categorie sportivii sau federaţiile acestora, care ar putea beneficia de faptul că un concurent a fost descalificat.)
ARTICOLUL 14 CONFIDENŢIALITATEA ŞI RAPORTĂRILE
Semnatarii
sunt de acord cu principiile coordonării rezultatelor anti-doping, transparenţa şi responsabilitatea faţă de public. precum şi respectul pentru interesele de confidenţialitate ale sportivilor bănuiţi că ar fi încălcat regulamentele anti-doping, după cum este specificat în cele ce urmează:
14.1
Informaţii privind
Rezultatele Analitice Pozitive
şi alte Încălcări Potenţiale ale Regulamentelor Anti-Doping
Un
Sportiv
a cărui
Probă
biologică prezintă un
Rezultat Analitic Pozitiv
sau un
Sportiv
sau altă
Persoană
care ar fi putut încălca o reglementare anti-doping, vor fi încunoştinţaţi de către
OAD
care răspunde de gestionarea rezultatelor, după cum se prevede în Articolul 7 (Gestionarea rezultatelor).
OAD Naţională
a
Spor.tivului,
Federaţia Internaţională şi
AMAD
vor fi şi ele încunoştinţate, nu mai târziu de momentul încheierii procedurii descrise la Articolele 7.1 şi 7.2. Inştiinţarea va cuprinde: numele
Sportivului,
ţara, sportul şi disciplina sportivă, dacă testul respectiv a fost
în Cadrul Competiţiei
sau
în Afara Competiţiei,
data prelevării
Probei
şi rezultatele analitice raportate de laborator. Aceleaşi
Persoane
şi
OAD -uri
vor fi informate în permanenţă cu stadiul şi rezultatele oricărei revizuiri sau proceduri realizate în conformitate cu Articolele 7 (Gestionarea rezultatelor), 8 (Dreptul la o audiere corectă) sau 13 (Apeluri), şi, în toate situaţiile în care este eliminată perioada de neeligibilitate sub efectul articolului 10.5.1 (Absenţa vreunei culpe sau neglijenţe), sau este redusă sub efectele prevederilor articolului 10.5.2 (Absenţa unei culpe sau neglijenţe semnificative), acestora li se va înmâna o decizie în scris, argumentată, explicând raţiunile eliminării sau reducerii. Organizaţiilor care primesc aceste date vor trebui să nu le dezvăluie şi altor persoane din organizaţie, în afara celor direct interesaţi de a le cunoaşte, până când
OAD
care are responsabilităţi în administrarea rezultatelor face publice rezultatele respective, sau nu face acest lucru, conform cu Articolul 14.2 de mai jos.
14.2
Dezvăluirea Publică
Identitatea
Sportivilor
ale căror
Probe
biologice s-au constatat a avae
Rezultate Analitice Pozitive,
sau a acelor
Sportivi
ori
Persoane
care sunt bănuiţi de către o
OAD
că ar fi putut încălca alte reglementări anti-doping, va putea fi făcută publică de acea
OAD
care are responsabilitatea administrării rezultatelor nu mai devreme de momentul încheierii procedurii administrative descrise în Articolele 7.1 şi 7.2. Nu mai târziu de 20 de zile de la stabilirea, într-un proces aflat în concordanţă cu Articolul 8, că există acea abatere de la reglementările anti-doping sau de la amânarea unei asemenea audieri, sau dacă acuzaţia referitoare la încălcarea reglementărilor anti-doping nu a fost atacată în termenul corespunzător,
OAD,
care răspunde de administrarea rezultatelor va trebui să facă public raportul privind stadiul respectivei probleme anti-doping.
14.3
Informaţii despre Localizarea
Sportivilor
Sportivii
care au fost nominalizaţi de Federaţia Internaţională sau
OAD Naţională
de care aparţin pentru a fi incluşi în eşantionul de testare
În Afara Competiţiei,
vor trebui să prezinte informaţii corecte şi actualizate
asupra localizării lor. Federaţiile Internaţionale şi
OAD Naţionale
vor coordona identificarea
Sportivilor
şi strângerea de informaţii actualizate asupra localizării acestora, date pe care le vor remite
A.MAD/WADA.
La rândul său,
A.MADIWADA
va face accesibile aceste informaţii celorlalte
OAD
care au autoritatea de a testa
Sportivii,
conform Articolului I 5. Aceste informaţii vor fi menţinute în strictă confidenţialitate tot timpul; vor fi folosite exclusiv pentru scopuri de planificare, coordonare sau realizarea testărilor, urmând a fi distruse după ce nu vor mai fi relevante pentru aceste scopuri.
14.4
Raportarea Datelor Statistice
OAD
vor da publicităţii, cel puţin o dată pe an, un raport statistic general referitor la activităţile de control doping întreprinse, o copie a acestui raport înaintându-se către
A.MADIWADA.
14.5
Centrul de Informaţii în ceea ce priveşte
Controlul Doping
AMADIWADA
va acţiona ca un centru de informaţii în materie de date referitoare la
Testele de Control Doping
şi rezultatele acestora, pentru
Sportivii
de nivel internaţional şi sportivii de nivel naţional care au fost incluşi în eşantionul de testare înregistrat al
OAD Naţionale
de care aparţin. Pentru a facilita planificarea distribuţiei coordonate a testărilor şi pentru a evita dublarea inutilă a testărilor din partea diferitelor
OAD,
fiecare
OAD
va raporta toate testările efectuate
în Cadrul Competiţiei şi în Afara Competiţiei
asupra acestor
Sportivi,
către
AMADIWADA,
cât de curând posibil, după efectuarea lor. La rândul său,
AMADIWADA
va facilita accesul la aceste informaţii pentru
Sportivi, Federaţia Naţională
a acelor
Sportivi, Comitetul Naţional Olimpic
sau
Comitetul Naţional Para/impie, OAD Naţională,
Federaţia Internaţională, Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic. De asemenea,
A.MADIWADA
va menţine confidenţialitatea absolută asupra informaţiilor referitoare la sportivi. Cel puţin o dată pe an,
AMADIWADA
va da publicităţii un raport statistic, ce va prezenta o trecere în revistă asupra respectivelor informaţii.
ARTICOLUL 15 CLARIFICAREA RESPONSABILITĂŢILOR REFERITOARE LA
CONTROLUL DOPING
(Comentariu: Pentru a se dovedi eficiente, eforturile anti-doping trebuie să implice multe OAD, cu programe puternice, atât la nivel internaţional cât şi naţional. Ne/imitând responsabilităţile deţinute de un grup în favoarea competenţei exclusive a altuia, Codul gestionează potenţialele probleme asociate suprapunerii de responsabilităţi, mai întâi prin intermediul creării unui nivel mult mai ridicat de armonizare generală şi în al doilea rând stabilind reguli de precădere şi cooperare în domenii specifice.)
15.1
Controlul la o Manifestare Sportivă
Recoltarea de
Probe
biologice pentru
Controlul Doping
are loc - aşa cum şi este obligatoriu să fie - atât în cadrul
Manifestărilor Sportive Internaţionale,
cât şi
Naţionale.
În orice caz, numai o singură organizaţie trebuie să fie responsabilă de iniţierea şi conducerea testărilor, pe perioada desfăşurării unei manifestări sportive. În situaţia manifestărilor sportive internaţionale, colectarea de probe _biologice pentru controlul doping trebuie să fie iniţiată şi condusă de acea organizaţie internaţională care reprezintă organismul de conducere al respectivei
Manifestări Sportive
(de exemplu: Comitetul Internaţional Olimpic pentru Jocurile Olimpice, Federaţia Internaţională pentru un Campionat Mondial sau PASO pentru Jocurile Pan Americane). În situaţia în care respectiva organizaţie internaţională decide să nu realizeze nici unul din testele prevăzute a se efectua la respectiva manifestare sportivă,
OAD Naţională
a ţării în care se desfăşoară acea
Manifestare Sportivă
va putea, în coordonare cu dispoziţiile date de organizaţia internaţională sau
AMADIWADA
şi cu aprobarea acestora, să iniţieze şi să realizeze asemenea testări. În cadrul manifestărilor sportive cu caracter naţional, recoltarea de probe biologice pentru controlul doping va fi iniţiată şi condusă de
OAD Naţională
desemnată a acelei ţări.
(Comentariu: OAD care
ă
iniţiază şi conduce testarea" va putea, dacă va considera de cuviinţă acest lucru, să stabilească acorduri cu alte organizaţii, cărora le va delega responsabilităţi referitoare la colectarea de probe biologice sau alte aspecte ale procesului de control doping.)
15.2
Testările efectuate în afara competiţiilor
Testările făcute
În Afara Competiţiei
sunt şi trebuie să fie iniţiate şi conduse atât de organizaţiile internaţionale, cât şi de cele naţionale. Testările făcute
În Afara Competiţiei
sunt iniţiate şi conduse de: a)
AMADIWADA;
b) Comitetul Internaţional Olimpic sau Comitetul Internaţional Paralimpic în legătură cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; c) Federaţia Internaţională a
Sportivului;
d)
OAD Naţională
de care aparţine
Sportivul
sau e)
OAD Naţională
din orice ţară unde respectivul
Sportiv
este prezent. Testările făcute
În Afara Competiţiei
trebuie să fie coordonate prin intermediul
AMADIWADA,
cu scopul de a se mări eficienţa efortului combinat al testărilor şi de a evita repetarea testării în mod inutil a
Sportivilor.
(Comentariu: Dreptul suplimentar pentru realizarea activităţilor de testare poate fi acordat prin intermediul acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate între Semnatari şi guverne.)
15.3
Gestionarea Rezultatelor, Audieri şi Sancţiuni
Cu excepţia prevederilor stipulate în Articolul 15.3.1, prezentat mai jos, gestionarea rezultatelor şi audierile vor
fi
responsabilitatea şi vor fi conduse prin mijlocirea reglementărilor procedurale ale
OAD
care a iniţiat şi condus recoltarea de
Probe
biologice (sau, dacă nu are loc o colectare de
Probe
biologice, ale organizaţiei care a descoperit respectiva încălcare a regulamentului). Indiferent de organizaţia care asigură gestionarea rezultatelor sau audierile, principiile formulate în cuprinsul prevederilor Articolelor 7 şi 8 vor fi respectate, iar regulile identificate în introducerea la Partea Întâi, care trebuie încorporate rară schimbări substanţiale, trebuie urmate întocmai.
(Comentariu: În unele cazuri, reglementările procedurale ale OAD care a iniţiat şi condus recoltarea de Probe biologice pot specifica în mod expres că gestionarea rezultatelor va constitui responsabilitatea unei alte organizaţii (de exemplu: Federaţia Naţională a Sportivului). Într-o asemenea situaţie, va fi de responsabilitatea OAD să confirme faptul că reglementările celeilalte organizaţii sunt în conformitate cu Codul.)
15.3.1
Gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor prilejuite de o încălcare a regulamentului anti-doping survenită în urma efectuării unui test, de către o
OAD Naţională
sau descoperită de acea organizaţie, care implică un
Sportiv
ce nu este cetăţean sau rezident al ţării respective, se vor realiza aşa cum este prevăzut de reglementările în vigoare ale Federaţiei Internaţionale în cauză. Gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor survenite în urma efectuării unui test de către Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic sau o
Organizaţie
răspunzătoare de o
Manifestare Sportivă
de mare importanţă, vor
fi
raportate Federaţiei Internaţionale în cauză, la fel ca şi sancţiunile privind descalificarea din manifestarea sportivă respectivă sau invalidarea rezultatelor obţinute în cadrul acelei manifestări sportive.
(Comentariu: Nu există o regulă stabilită strict pentru gestionarea rezultatelor şi desfăşurarea audierilor în cazul unei OAD Naţionale care testează un Sportiv de altă naţionalitate decât ţara în care concurează, asupra căruia nu are altă jurisdicţie decât faptul că se află la o competiţie desfăşurată pe teritoriul naţional al acestei OAD. Potrivit prevederilor acestui articol, se lasă la latitudinea Federaţiei Internaţionale sarcina de a determina potrivit propriilor sale reguli, dacă, de exemplu, gestionarea cazului în speţă trebuie acordată OAD Naţionale a acelui Sportiv, dacă aceasta trebuie să rămână în sarcina OAD care a prelevat Proba biologică, sau să fie preluată de către Federaţia Internaţională.)
15.4
Recunoaşterea Reciprocă
Constituind subiect al exercitării dreptului de a face apel, prevăzut de conţinutul Articolului 13, testarea, scutirile pentru uz terapeutic, rezultatele audierilor sau alte hotărâri finale ale
Semnatarilor
care sunt în concordanţă cu prevederile formulate în
Cod
şi sub autoritatea
Semnatarilor,
vor fi recunoscute şi respectate şi de toţi ceilalţi
Semnatari.
De asemenea,
Semnatarii
pot recunoaşte aceleaşi acţiuni efectuate de alte organisme care nu au acceptat
Codul,
dacă reglementările după care funcţionează acele organisme sunt, de altfel, în concordanţă cu prevederile
Codului.
ARTICOLUL 16 CONTROLUL DOPING PENTRU ANIMALELE CARE PARTICIPĂ LA COMPETIŢIILE SPORTIVE
16.1
În cadrul oricărui sport care include animale în competiţie, Federaţia Internaţională pentru acel sport va stabili şi implementa reglementări anti-doping pentru animalele incluse în acel sport. Aceste reglementări anti-doping vor cuprinde o listă de
Substanţe Interzise,
proceduri adecvate de
Testare
şi o listă de laboratoare acreditate, pentru analiza
Probelor
biologice.
16.2
În ceea ce priveşte determinarea încălcărilor reglementărilor anti doping, gestionarea rezultatelor, audierile corecte, consecinţele şi apelurile formulate pentru animalele implicate în viaţa sportivă, Federaţia Internaţională pentru acel sport va stabili şi implementa reguli care, în general, corespund Articolelor
1,
2, 3, 9, 1O, 11, 13 şi 17 din
Cod.
ARTICOLUL 17 STATUTUL LIMITĂRILOR
Nici o acţiune nu va putea fi începută împotriva vreunui
Sportiv
sau a altei
Persoane
pentru o încălcare a vreunei reguli anti-doping prevăzută în prezentul
Cod,
dacă o acţiune de acest gen nu este începută într-o perioadă de opt ani de la data la care a avut loc încălcarea reglementării.
(Comentariu: Acest aspect nu împiedică respectiva OAD de la a lua în considerare o prealabilă încălcare a reglementărilor anti-doping în scopul sancţionării unei încălcări ulterioare, care se petrece peste opt ani mai târziu. Cu alte cuvinte, o a doua încălcare petrecută la 1
O
ani după prima încălcare, este considerată o a doua încălcare pentru scopurile în sine ale sancţiunii.)
PARTEA A DOUA
EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
ARTICOLUL 18 EDUCATIE
'
18.1
Principiul Fundamental şi Obiectivul Principal
Principiul fundamental în ceea ce priveşte programele de informare şi educaţie va fi acela de a păstra spiritul sportiv neatins de fenomenul nociv al dopingului, după cum este descris în Introducerea acestui
Cod
Obiectivul principal va fi descurajarea
Sportivilor
de la folosirea de
Substanţe Interzise şi Metode Interzise.
18.2
Program şi Activităţi
Fiecare
OAD
trebuie să planifice, implementeze şi monitorizeze programe de informare şi educare. Va
fi
necesar ca programele să furnizeze
Participanţilor
informaţii curente şi actualizate asupra cel puţin următoarelor subiecte:
•
substanţe şi metode aflate pe
Lista Interzisă
•
consecinţele dopajului asupra sănătăţii
•
proceduri de
Control Doping
•
drepturile şi responsabilităţile
sportivilor
Programele trebuie să promoveze atmosferă anti-doping, care
Participanţi lor.
spiritul sportiv, pentru a se crea o să influenţeze comportamentul
Personalul Asistent al Sportivilor
trebuie să educe şi să consilieze
Sportivii
cu privire la politicile anti-doping şi reglementările adoptate în acest sens, în conformitate cu prevederile
Codului.
18.3
Coordonare şi Cooperare
Toţi
Semnatarii
şi
Participanţii
vor coopera atât între ei, cât şi cu guvernele acestora, pentru a-şi coordona eforturile în vederea realizării informării şi educării anti-doping.
ARTICOLUL 19 CERCETARE
19.1
Scopul Cercetării Anti-Doping
Cercetarea anti-doping contribuie la dezvoltarea şi implementarea de programe eficiente în cadrul
Controlului Doping
şi la realizarea informării şi educării în spirit anti-doping.
19.2
Tipuri de cercetare
Cercetarea anti-doping poate cuprinde, spre exemplu, studii sociologice, comportamentale, juridice şi etice, în plus faţă de investigaţiile efectuate în domeniul medical, analitic şi psihologic.
19.3
Coordonare
Este încurajată coordonarea de către
AMADIWADA
a cercetării anti doping. Cu respectarea legilor dreptului proprietăţii intelectuale, copii ale rezultatelor cercetării efectuate în domeniul anti-doping-ului trebuie să fie puse la dispoziţia
AMADWADA.
19.4
Practici în Domeniul Cercetării
Cercetările efectuate în domeniul anti-doping vor fi în conformitate cu practicile etice recunoscute pe plan mondial.
19.5
Cercetarea folosind
Substanţe Interzise
şi
Metode Interzise
Eforturile de investigare trebuie să evite administrarea de
Substanţe Interzise
şi
Metode Interzise Sportivilor.
19.6
Folosirea Greşită a Rezultatelor
Vor trebui luate precauţii adecvate, astfel încât rezultatele obţinute în urma cercetării anti-doping să nu fie greşit folosite şi aplicate în scopul favorizării dopajul.
PARTEA A TREIA
ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI
(Comentariu: Responsabilităţile care cad în sarcina semnatarilor şi a participanţilor sunt reflectate în mai multe• articole din cuprinsul Codului; responsabilităţile menţionate în cadrul acestei părţi sunt înscrise în plus faţă de cele specificate anterior.)
ARTICOLUL 20 ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI
SUPLIMENTARE ALE
SEMNATARILOR
20.1
Rolurile şi Responsabilităţile Comitetului Internaţional Olimpic
20.1.1
Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Olimpice, care să fie în strictă conformitate cu
Codul.
20.1.2
Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea Comitetului Internaţional Olimpic, ca Federaţiile Internaţionale ce activează în cadrul Mişcării Olimpice să îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.1.3
Să se manifeste împotriva unora sau tuturor cazurilor de finanţare din fonduri Olimpice a acelor organizaţii sportive care nu îşi desf'aşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul Codului.
20.1.4
Să acţioneze corespunzător în vederea descurajării oricărei nerespectări a
Codului,
aşa cum se prevede la Articolul 23.5
20.1.5
Să autorizeze şi să faciliteze
Programul Independent de Observare.
20.2
Rolurile şi Responsabilităţile Comitetului Internaţional Paralimpic
20.2.1
Adoptarea şi implementarea de politici şi reglementări referitoare la problema anti-doping, pentru Jocurile Paralimpice, care să fie în conformitate cu
Codul.
20.2.2
Să solicite, ca o condiţie esenţială de recunoaştere din partea Comitetului Internaţional Paralimpic, ca toate Comitetele Paralimpice ce activează în cadrul Mişcării Olimpice să îşi desfăşoare această activitate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.2.3
Să retragă parţial •sau în întregime finanţarea din fonduri Paralimpice acelor organizaţii sportive care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.2.4
Să ia atitudinea corespunzătoare în vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului,
aşa cum se prevede în Articolul 23.5
20.2.5
Observare.
Să autorizeze şi să faciliteze Programul Independent de
20.3
Rolurile şi Responsabilităţile Federaţiilor Internaţionale
20.3.1
De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.3.2
De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru, ca politicile, reglementările şi programele Federaţiilor Naţionale să fie în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.3.3
De a solicita tuturor
Sportivilor
şi membrilor
Personalului Asistent al Sportivilor
care sunt în jurisdicţia acestora să recunoască şi să se supună reglementărilor anti-doping, stipulate în cuprinsul
Codului.
20.3.4
De a solicita acelor
Sportivi
care nu sunt în mod obişnuit membrii ai Federaţiei Internaţionale sau ai uneia dintre Federaţiile ei Naţionale membre, de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de
Probe
biologice, ca şi de a furniza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, dacă aceste cerinţe sunt necesare pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate stabilite de Federaţia Internaţională sau, acolo unde este cazul, de entitatea organizatoare a
Evenimentului Sportiv de Mare Importanţă.
(Comentariu: Această prevedere va include, spre exemplu, Sportivii din ligile profesioniste.)
20.3.5
De a monitoriza programele anti-doping ale Federaţiilor Naţionale.
20.3.6
Să întreprindă acţiuni corespunzătoare în vederea descurajării apariţiei situaţiilor care nu sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului,
aşa cum se prevede în Articolul 23.5
20.3.7
Să autorizeze şi să faciliteze programul
Independent de Observare
la
Manifestările Sportive Internaţionale.
20.3.8
Să retragă parţial sau în întregime finanţarea Federaţiilor Naţionale membre şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.4
Rolurile şi Responsabilităţile
Comitetelor Naţionale Olimpice
şi ale Comitetelor Naţionale Paralimpice
20.4.1
De a se asigura de faptul că politicile şi reglementările lor referitoare la domeniul anti-doping sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.4.2
De a solicita, ca o condiţie impusă de calitatea de membru şi ca o condiţie a recunoaşterii, ca politicile şi reglementările Federaţiilor Naţionale în domeniul anti-doping să fie în conformitate cu prevederile în vigoare, stipulate în cuprinsul
Codului.
20.4.3
De a solicita acelor
Sportivi
care nu sunt în mod obişnuit membri ai unei Federaţii Naţionale, de a se pune la dispoziţie în vederea recoltării de
Probe
biologice, ca şi de a fumiza informaţii corecte şi actualizate referitoare la localizarea acestora, în mod regulat, dacă îndeplinirea acestor cerinţe, pe durata anului premergător celui în care se vor desfăşura Jocurile Olimpice, este o condiţie de a primi acceptul în vederea participării la Jocurile Olimpice.
20.4.4
De a colabora cu
OAD Naţională
proprie.
20.4.5
De a retrage parţial sau în întregime finanţarea, în cursul oricărei perioade de
Suspendare
pentru
Sportivii
sau
Membrii
Personalului Asistent al Sportivilor
care s-au făcut vinovaţi de încălcarea reglementărilor anti-doping.
20.4.6
De a retrage parţial sau în întregime finanţarea Federaţiilor Naţionale membre sau recunoscute ca atare şi care nu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.5
Rolurile şi Responsabilităţile Organizaţiilor Naţionale Anti Doping
20.5.1
De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.5.2
alte
OAD.
20.5.3
Naţionale.
20.5.4
De a coopera cu alte organizaţii naţionale relevante şi
De a încuraja procesul de testare reciprocă între
OAD
De a promova cercetarea anti-doping.
20.6
Rolurile şi Responsabilităţile Organizatorilor Marilor Manifestări Sportive
20.6.1
De a adopta şi implementa politicile şi reglementările anti-doping în cadrul
Manifestării Sportive
de mare importanţă pe care o organizează, în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.6.2
Să întreprindă acţiuni corespunzătoare în vederea descurajării neîndeplinirii prevederilor stipulate în cuprinsul
Codului,
aşa cum se prevede în Articolul 23.5
20.6.3
Să autorizeze şi să faciliteze
Programul Independent de Observare.
20.7
Rolurile şi
ResponsabilităţileAMADIWADA
20.7.1
De a adopta şi implementa politicile şi procedurile care sunt în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
20.7.2
pozitive.
De a monitoriza procesarea rezultatelor analitice
20.7.3
De a aproba
Standardele Internaţionale
aplicabile pentru implementarea
Codului.
20.7.4
De a acredita laboratoarele, în vederea realizării de către acestea a activităţii de analiză a
Probelor
biologice, sau de a aproba ca alte laboratoare să realizeze analize de
Probe
biologice.
20.7.5
De a dezvolta şi aproba
Modele de Bună Practică.
20.7.6
De a promova, realiza, mandata, finanţa şi coordona activitatea de cercetare anti-doping.
20.7.7
eficient.
De a realiza un
Program Independent de Observare
20.7.8
De a realiza activităţile legate de
Controalele Doping,
după cum a fost autorizată de alte
OAD.
ARTICOLUL 21
ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE
PARTICIPANT/LOR
'
21.1
Rolurile
şi
responsabilităţile
Sportivilor
21.1.1
-Să cunoască şi să respecte toate politicile şi reglementările anti-doping în vigoare, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
21.1.2
biologice.
Să fie disponibili în vederea recoltării de
Probe
21.1.3
Să îşi asume răspunderea, în contextul implicat de conceptul anti-doping, cu privire la ceea ce ingerează sau folosesc.
21.1.4
Să informeze personalul medical asupra obligaţiilor ce li se impun de a nu folosi
Substanţe Interzise şi Metode Interzise
şi să îşi asume răspunderea de a se asigura că nici unul din tratamentele medicamentoase administrate nu aduce vreo încălcare a politicilor şi reglementărilor anti-doping, adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului.
21.2
Rolurile
şi
Responsabilităţile
Personalului care Asistă Sportivii
21.2. l Să cunoască şi să respecte toate politicile şi reglementările anti-doping adoptate în conformitate cu prevederile stipulate în cuprinsul
Codului
şi care sunt aplicabile atât lor, cât şi
Sportivilor
cărora le acordă asistenţă.
21.2.2
Sportivilor.
Să manifeste cooperarea cu programul de
Testare al
21.2.3 Să îşi folosească în mod benefic influenţa pe care o posedă asupra valorilor şi comportamentului
Sportivilor,
pentru a cultiva la aceştia o atitudine anti-doping.
ARTICOLUL 22 IMPLICAREA GUVERNELOR
Angajamentul fiecărui guvern referitor la prevederile
Codului
va fi evidenţiat prin propria semnare a unei Declaraţii în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de la Atena, pentru a fi urmată de un proces care va conduce la o convenţie sau o altă obligaţie ce urmează a fi implementată după cum se va considera potrivit, ţinând cont de contextul constituţional şi administrativ al fiecărui guvern, în ziua sau înaintea zilei de începere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino.
(Comentariu: Cele mai multe guverne nu se pot constitui in părţi sau nu pot respecta prevederile unor instrumente ne-guvernamentale particulare, cum este, de exemplu acest Cod Pentru acest motiv, guvernelor nu li se cere să devină Semnatari ai acestui Cod În orice caz, efortul de a combate dopajul prin programul coordonat şi armonizat care este reflectat în acest Cod este în mare măsură un efort comun al mişcării sportive şi guvernelor. Un exemplu de tip de obligaţie la care s-a făcut referire anterior îl reprezintă convenţia discutată în cadrul Comunicatului Final al Mesei Rotunde UNESCO a Miniştrilor şi Înalţilor Oficiali Responsabili cu Educaţia Fizică şi Sportul, ţinută la Paris, pe 9-10 ianuarie 2003.)
Semnatarii
pornesc de la premisa că în respectiva Declaraţie sau convenţie sau alt tip de obligaţie asumată, se vor reflecta următoarele puncte principale:
22.1
Fiecare guvern va lua măsuri pozitive în sprijinul activităţii anti doping, referitoare la cel puţin următoarele domenii:
•
sprijin acordat programelor naţionale anti-doping;
•
recunoaşterea listei de
Substanţe Interzise şi Metode Interzise;
lucrează cu, sau tratează
Sportivii
care participă sau se pregătesc să participe, la competiţii sportive.
Încercare:
angajare comportamentală deliberată care constituie un important pas în desfăşurarea unei acţiuni plănuite să culmineze prin comiterea unei încălcări a reglementărilor anti-doping. În orice caz, nu se va considera ca fiind o încălcare a reglementărilor anti-doping simpla încercare de a comite o încălcare, dacă
Persoana
renunţă la
Încercare
mai înainte ca aceasta să fie descoperită de o terţă parte, neimplicată în respectiva
Încercare.
Cod:
Codul
Mondial Anti-Doping
Competitie
:
o singură cursă, meci, ghem sau întrecere sportivă. Spre exemplu, finalele olimpice la cursa de 100 m plat. Pentru alergările sau alte întreceri sportive unde premiile sunt acordate zilnic sau pe baza unei alte consideraţii interimare, distincţia între o
Competiţie
şi o
Manifestare Sportivă
va fi făcută după cum se stipulează în regulamentele respectivei Federaţiei Internaţionale.
Consecintele unei încălcări a reglementărilor anti-doping
:
încălcarea de către un
Sportiv
sau o altă
Persoană
a prevederilor unei reglementări anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe consecinţe şi anume: a)
Descalificarea,
care înseamnă că rezultatele
Sportivului,
obţinute în cadrul unei anumite
Competiţii
sau
Manifestări Sportive
sunt invalidate, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii; b)
Suspendarea,
care înseamnă că
Sportivul
sau altă
Persoană
este oprit pentru o perioadă determinată de timp de la participarea la orice
Competiţie
sau la altă activitate sau să fie subvenţionat, după cum se prevede în cuprinsul Articolului
10.9 şic)
Suspendarea Provizorie,
care înseamnă că
Sportivul
sau altă
Persoană
este oprit temporar de la participarea la orice
Competiţie
până la luarea deciziei finale în urma unei audieri realizate conform Articolului 8 (Dreptul la o Audiere Corectă).
Descalificarea:
a se Vedea Consecinţele unei Încălcări a Reglementărilor Anti Doping, tratate mai sus.
Controlul
doping:
procesul care include planificarea distribuirii testărilor, recoltarea şi manipularea de
Probe
biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.
Manifestare sportivă:
o serie de
Competiţii
individuale realizate de către un singur organism conducător (spre exemplu: Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale FINA sau Jocurile Pan Americane).
În cadrul competitiei:
în scopul de a se putea face diferenţa între Testele efectuate în
Cadrul Competiţiei
şi Testele efectuate
în Afara Competiţiei,
cu excepţia situaţiilor în care se prevede altfel în reglementările unei Federaţii Internaţionale sau ale unei alte
Organizaţii Naţionale Anti-Doping
relevante, un test efectuat
în Cadrul Competiţiei
reprezintă un test în care
Sportivul
este selecţionat pentru a fi testat în legătură cu o anume
Competiţie.
(Comentariu: deosebirea făcută între testările realizate
ă
în Competiţie
"
şi
ă
în Afara Competiţiei" este semnificativă, deoarece toată lista de Substanţe Interzise este testată numai
ă
în Competiţie". Substanţele stimulente interzise, spre exemplu, nu sunt testateăîn Afara Competiţiei" deoarece nu aduc nici un beneficiu de sporire a performanţei, decât dacă se află în corpul Sportivului pe timpul efectiv în care acesta concurează. Atât timp cât substanţa stimulentă interzisă nu se mai află în corpul Sportivului atunci când acesta concurează, nu mai are nici o importanţă dacă acel stimulent ar fi putut fi găsit în urina Sportivului în ziua de dinaintea Competiţiei sau în ziua de după Competiţie.)
Programul de Observare Independentă:
o echipă de observatori, aflată sub supravegherea
AMADIWADA,
ce observă modalitatea de efectuare a procesului de
Control Doping
prilejuit de desfăşurarea unei anume
Manifestări Sportive,
informând asupra observaţiilor făcute. În situaţia în care
AMADIWADA
desfăşoară o activitate de testare
,Jn Competiţie"
în cadrul unei
Manifestări Sportive,
observatorii vor fi supervizaţi de o organizaţie independentă.
Suspendare
: a se vedea Consecinţele unei Încălcări a Reglementărilor Anti Doping, tratate
mai sus.
Manifestare sportivă internatională:
este o
Manifestare Sportivă
în cadrul căreia Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Internaţional Paralimpic, o Federaţie Internaţională, un organizator al unei
Mari Manifestări Sportive
reprezintă organismul de conducere responsabil pentru acea
Manifestare Sportivă
sau desemnează delegaţii tehnici pentru acea
Manifestare Sportivă.
Sportiv de Nivel International
: Sportivii desemnaţi de una sau mai multe Federaţii Internaţionale cafacând parte din eşantionul de testare înregistrat al
unei Federalii lnternationale.
'
'
Standard International
:
un standard adoptat de
AMADIWADA
în sprijinul prevederilor formulate în cuprinsul
Codului.
Respectarea
Standardului Internaţional
(spre deosebire de un standard alternativ, o practică sau o procedură alternativă) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire prin
Standardul Internaţional
au fost îndeplinite în mod corespunzător.
Organizatori de Mari Manifestări Sportive
:
acest termen se referă la asociaţiile continentale ale
Comitetelor Naţionale Olimpice
şi la alte organizaţii sportive internaţionale pluridisciplinare, care funcţionează ca organ de conducere al oricărei manifestări sportive internaţionale de nivel continental, regional sau de alt nivel.
Marker
:
un compus, grup de compuşi sau parametri biologici care indică
Folosirea de Substanţe Interzise sau Metode Interzise.
Metabolit:
orice substanţă produsă printr-un proces de biotransformare.
Minor:
o
Persoană
care nu a atins vârsta majoratului, după cum este stabilită de legile în vigoare ale ţării sale de rezidenţă.
Organizatie Naţională Anti-Doping:
acea entitate (sau acele entităţi) desemnate de fiecare ţară ca fiind posesoare ale autorităţii şi responsabilităţii de prim rang în adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea activităţii de prelevare de
Probe
biologice, gestionarea rezultatelor la testele efectuate şi conducerea audierilor, toate aceste responsabilităţi fiind la nivel naţional. Dacă această desemnare nu a fost făcută de autoritatea sau autorităţile publice competente, entitatea respectivă va fi
Comitetul Naţional Olimpic
al ţării respective sau reprezentantul său.
Manifestare Sportivă de Nivel Naţional:
o
lvlanifestare Sportivă
ce implică în desfăşurarea sa participarea unor
Sportivi
de nivel naţional sau internaţional, care nu este însă o
Manifestare Sportivă Internaţională.
Comitet National Olimpic
:
acea organizaţie recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic. Termenul de
Comitet Naţional Olimpic
include, de asemenea, Confederaţiile Naţionale Sportive, în acele ţări în care responsabilităţile tipice
Comitetului Naţional Olimpic,
referitoare la domeniul anti-doping, sunt asumate de Confederaţiile Naţionale Sportive.
Fără aviz prealabil:
un
Control Doping
care se desfăşoară rară vreo atenţionare prealabilă a
Sportivului
şi în care
Sportivul
este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la prelevarea
Probei
biologice.
Lipsa unei culpe
sau neg/iiente
:
când
Sportivul
dovedeşte că nu a ştiut sau suspectat, şi nici nu ar fi avut efectiv cum să ştie sau să suspecteze, chiar în cazul manifestării unei griji extreme, faptul că a
Folosit
sau că i.s-au administrat
Substanţe Interzise sau Metode Interzise.
Lipsa unei culpe sau a unei neg/iiente semnificative
:
când
Sportivul
dovedeşte că vina sau neglijenţa lui - în situaţia când se analizează ansamblul
împrejurărilor şi se se ia în calcul criteriile stabilite pentru lipsa vreunei vini sau neglijenţe - nu au fost semnificative în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei anti-doping.
În afara competitiei
once
Control Doping
care nu este realizat
ăin Cadrul Competiţiei".
Participant:
orice
Sportiv
sau
Membru al Personalului Asistent al Sportivului.
Persoană:
o
Persoană
fizică sau o organizaţie sau altă entitate.
Posesie
:
posesia fizică, reală sau posesia constitutivă (care va
fi
invocată numai dacă
Persoana
în cauză are controlul exclusiv asupra
Substanţei/Metodei Interzise
sau există premise cu pnvue la existenţa unei
Substanţe Interzise/Metode Interzisă);
totuşi, în cazul în care
Persoana
nu are controlul exclusiv asupra
Metodei/Substanţei Interzise
sau există premise cu privire la existenţa unei
Substanţe Interzise /.Afetode Interzise
posesia constitutivă va fi invocată numai dacă
Persoana
ştia despre prezenţa
Substanţei Interzise/Metodei Interzise
şi intenţiona să obţină controlul asupra acesteia. Acest lucru este valabil, în orice caz, ţinând cont că nu există nici o încălcare a unei reglementări anti-doping bazate numai pe posesie dacă, mai înainte de primirea vreunei notificări că
Persoana
ar fi comis o încălcare a regulamentului anti-doping, această
Persoană
a acţionat în mod concret, demonstrând că nu mai are intenţia de a
Poseda
şi a încetat
Posesia
preliminară.
(Comentariu : în urma acestei definiţii, steroizii găsiţi în automobilul unui Sportiv vor constitui o încălcare numai dacă Sportivul nu demonstrează faptul că altcineva i-a folosit maşina; în respectiva situaţie, OAD trebuie să stabilească dacă, deşi Sportivul nu a avut control exclusiv asupra maşinii, acesta a ştiut despre steroizi şi a încercat să preia controlul asupra acestora. În mod similar acestui exemplu, dacă steroizii sunt găsiţi într-un cabinet medical, la domiciliu, sub controlul comun al Sportivului şi soţiei sale, OAD trebuie să stabilească dacă Sportivul ştia că steroizii se aflau în cabinet şi că acest Sportiv intenţiona să preia controlul asupra steroizilor.)
lista Interzisă:
lista care denumeşte
Substanţele Interzise şi Metodele Interzise.
Metodă Interzisă:
orice metodă calificată astfel în cuprinsul
Listei Interzise.
Substantă Interzisă
:
orice substanţă calificată astfel în cuprinsul
listei Interzise.
Audierea Provizorie:
o scurtă audiere expeditivă ce va avea loc înaintea audierii prevăzute la Articolul 8 (Dreptul la o audiere corectă), în vederea îndeplinirii
scopurilor prevăzute în cuprinsul Articolului 7.5, care asigură
Sportivului
notificarea şi ocazia de a fi audiat, fie sub formă verbală, fie sub formă scrisă.
Suspendarea Provizorie
:
vezi prevederile definiţiei
Consecinţele
unei încălcări a reglementărilor anti-doping, prezentate mai sus.
Divulgarea Publică sau Raportul Dat Publicitătii
:
pentru a răspândi sau distribui informaţia către publicul larg ori către alte
Persoane
decât cele îndreptăţite la atenţionarea anterioară, în concordanţă cu prevederile stipulate în cuprinsul Articolului 14.
Eşantionul
de
Testare
Înregistrat
:
eşantionul de
Sportivi
de nivelul competiţional cel mai înalt, stabilit separat de către fiecare Federaţie Internaţională şi Organizaţie Naţională Anti-Doping,
sportivi
care sunt supuşi atât testărilor
,Jn
Competiţie",
cât şi celor
,Jn Afara Competiţiei",
aceste proceduri constituindu-se ca parte a planului de distribuire a testărilor aparţinând Organizaţiei sau Federaţiei Internaţionale.
(Comentariu
:
fiecare Federaţie Internaţională îşi va defini în mod clar criteriile specifice pentru includerea Sportivilor în cadrul eşantionului de Testare Înregistrat. Spre exemplu, criteriile pot fi limita de clasificare pe plan mondial, un standard de timp specificat, calitatea de membru al unei echipe naţionale etc.)
Probă biologică
:
orice material biologic colectat pentru îndeplinirea scopurilor
Controlului Doping.
Semnatari
:
acele entităţi care semnează
Codul
şi se declară de acord să se conformeze prevederilor stipulate în cuprinsul acestuia, cuprinzând Comitetul Internaţional Olimpic, Federaţiile Internaţionale, Comitetul Internaţional Paralimpic,
Comitetele Olimpice Naţionale,
Comitetele Paralimpice Naţionale, organizatorii de
Mari Manifestări Sportive, Organizaţiile Naţionale Anti-Doping
şi
AMADIWADA.
Falsificarea
:
modificarea cu un scop neregulamentar sau printr-o acţiune neregulamentară; realizarea unei influenţe neregulamentare; intervenţia neregulamentară în scopul de a modifica rezultate sau de a împiedica să se desfăşoare normal procedurile obişnuite.
Testările Tintă
:
selecţionarea de
Sportivi
pentru
Testări,
acolo unde anumiţi
Sportivi
aleşi special sau grupuri de
Sportivi
sunt selectaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări, la un anumit moment.
PARTEA A TREIA:
ANEXE
ANEXA
A-
PROGRAMUL
AMA
DE TESTARE A COMPETENŢEI
Programul
AMA
de Testare a Competenţei (PT) este destinat evaluării competenţei
Laboratorului
şi îmbunătăţirii gradului de uniformitate al rezultatelor testelor dintre diferite
Laboratoare,
precum şi asigurării oportunităţilor educaţionale pentru
Laboratoarele
acreditate de
AMA.
Scopul modelelor individuale de programe de testare va stabili compoziţia şi forma acestora.
1.
Perioada de probă
Programul de testare a competenţei (PT) constituie o parte a evaluării iniţiale, atunci când se soJicită acreditarea
Laboratorului.
Pe Jângă trimiterea probelor, în cadrul probelor trimestriale pentru programul PT,
AMA
va fumiza, la cerere, probe din fazele anterioare ale programului PT, în ideea de a permite
Laboratorului
solicitant să-şi evalueze propriile sale performanţe, în raport cu performanţele
Laboratoarelor
acreditate.
Toate procedurile legate de gestionarea şi testarea probelor din cadrul programului PT de către
Laborator
urmează să fie realizate, în cea mai mare măsură posibilă, într-un mod identic cu cel obişnuit pentru
Probele
de
Laborator,
în afara cazurilor în care s-ar menţiona altfel. Nu se va face nici un efort pentru optimizarea instrumentelor de lucru (cum ar fi, de exemplu, schimbarea multiplicatorilor sau a coloanelor cromatografice) sau a performanţei metodei înainte de a se efectua analiza probelor din cadrul programului PT, în afara activităţilor planificate de întreţinere. Se vor folosi metode sau proceduri care se întrebuinţează în cadrul probelor de rutină.
Este necesară participarea cu succes la rundele probelor din cadrul programului PT, pe timp de 12-24 de luni, mai înainte ca un
Laborator
să fie considerat apt pentru acreditare. Probele pentru programul PT vor avea loc cel puţin trimestrial şi vor cuprinde cel puţin 5 (cinci) probe pentru o temă de control. Cel puţin 4 (patru) probe vor conţine
Substanţe cu Prag.
Vor putea fi incluse probe blank sau modificate.
2.
Perioada de întreţinere/reacreditare
După acreditare,
Laboratoarele
vor controlate în fiecare trimestru cu cel puţin 5 (cinci) probe din programul PT. In fiecare an, cel puţin 2 (două) probe vor conţine
Substanţe cu Prag.
Vor putea fi incluse probe blank sau modificate.
Toate procedurile legate de gestionarea şi testarea probelor din cadrul programului PT de către
Laborator
urmează să fie realizate, în cea mai mare
ANEXA
C -
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE
Titlul
Numărul documentului
Numărul versmnn
Data efectivă
Lanţul Intern de Custodie al Laboratorului
TD2003LCOC
1.2
1 ian. 2004
Setul cu Documente ale Laboratorului
TD2003LDOC
1.3
1 ian.2004
Limitele Minime de Performanţă Cerute pentru Detectarea Substanţelor Interzise
TD2004MRPL
1.0
15feb. 2004
Criterii de Identificare pentru Încercările Calitative Incluzând
Cromatografie
Şl
Spectrometrie în Masă
TD2003IDCR
1.2
I ian. 2004
Raportarea Norandrosteronului
TD2004NA
I.O
13aug.2004
Ghid de Raportare şi Evaluare pentru
Testosteron, Epitestosteron, Raport T/E şi alţi Steroizi Endogeni
TD2004EAAS
1.0
13aug.2004
Annonizarea Metodelor pentru Identificarea Epoetinei Alfa şi Beta (EPO) şi a Darbepoetinei Alfa (NESP) prin IEF-Dublă Spotare şi Detecţie în
Chemiluminiscenţă
TD2004EPO
I.O
lSian.2005
Măsurarea Incertitudinii în Analizele Anti-Doping
în viitor
Ghid de Raportare pentru Cromatografie de Gaze/Combustie/
Raport
Izotopic
-
Spectrometrie de
Masă
în viitor
Ghid de Raportare pentru Salbutamol şi alţi beta-2 agonişti
în viitor
AGENŢIA MONDIALĂ ANTI-DOPING
Intră în vigoare la 1 iulie 2004 ADDENDUM LA STANDARDUL INTERNAŢIONAL PENTRU
LABORATOARE
CERINŢE PENTRU ANALIZA ANTI-DOPING
A
SÂNGELUI, PLASMEI, SERULUI SAU ALTOR FRACŢII SANGVINE
Pentru detectarea practicilor doping din sport, s-au dezvoltat şi teste anti-doping pe matrice de sânge, teste ce pot fi aplicate atât sângelui în ansamblu cât şi unor fracţii sangvine (de ex. plasma, serul).
Aşa cum s-a stabilit,
Codul
Mondial
Anti-Doping-Standardul Internaţional
pentru
Laboratoare
nu acoperă în întregime procedurile de manipulare şi analiză a sângelui din
Laboratoarele
anti-doping. Dispoziţiile 5.2.4.4.1 din
Standardul Internaţional
pentru
Laboratoare
se referă la cerinţele specifice pentru analiza sângelui care vor
fi
promulgate separat.
Prezentul document este menit să completeze sau să modifice
Standardul Internaţional
pentru
Laboratoare
existent, să solicite adhoc
Laboratoarelor
cerinţe pentru manipularea şi analiza
Probelor
de sânge în cadrul analizei anti doping.
Textul oficial al Anexei la
Standardul Internaţional
pentru
Laboratoare
va fi susţinut de
AMA
şi va fi publicat în engleză şi franceză. În cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în limba engleză va prevala.
Cerinţe specifice pentru analiza sângelui sau a fracţiilor sangvine
În orice Secţiune care se referă la urină şi în care se face trimitere Ia prezentul document, termenii sânge, plasmă sau ser vor fi înlocuiţi în mod corespunzător. Dacă nu se stabileşte altfel, nu există echivalenţă între sânge, plasmă sau ser şi informaţiile sau testul de stabilitate a urinei şi orice referire la acestea trebuie eliminată.
Următoarele puncte din Secţiunea 5 a
Standardului Internaţional
pentru
Laboratoare
se aplică analizelor
Probelor
de sânge:
5.1
şi toate subpunctele;
5.2.1
şi toate subpunctele;
5.2.2
şi toate subpunctele, cu excepţia subpunctelor 5.2.2.5 şi 5.2.2.6, care sunt înlocuite de următoarele:
Prevederile de la 5.2.2.5 şi 5.2.2.6 se aplică plasmei, serului sau altor fracţii sangvine care nu conţin celule de sânge.
Probele
vor fi refrigerate de la primire până la analiză şi, atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză.
Laboratorul
va păstra
Probele
A şi B timp de minim 3 luni după ce
Autoritatea pentru Testare
primeşte raportul negativ.
Probele
vor fi păstrate refrigerate în condiţii adecvate.
Probele
care prezintă neregularităţi se vor păstra refrigerate o perioadă de minim 3 luni după înaintarea raportului către
Autoritatea pentru Testare.
Probele
de sânge sau fracţiile sangvine care conţin celule intacte vor fi depozitate la o temperatură de aproximativ 4°C de la primire şi trebuie să fie analizate în 48 de ore. Atunci când este posibil, după ce s-a efectuat alicotarea pentru analiză,
Probele
vor fi depozitate din nou la 4°C.
Laboratorul
anti-doping va păstra
Probele
A şi B, cu sau fără
Rezultat Analitic Pozitiv,
timp de minim 1 lună după ce
Autoritatea pentru Testare
primeşte raportul analitic final
(Proba
ăA" sau ăB").
5.2.3
şi toate subpunctele;
5.2.4
şi toate subpunctele, cu excepţia 5.2.4.1, 5.2.4.3.1.1, 5.2.4.2.1, 5.2.4.2.4, 5.2.4.3.1.2 şi 5.2.4.3.2.1 care sunt înlocuite sau modificate acolo unde este necesar cu următoarele:
5.2.4.3.1.1 Testele de Screening şi confirmare pot fi efectuate iniţial pe acelaşi alicot al
Probei.
Testul trebuie repetat pe alt alicot al
Probei
pentru a se asigura faptul că rezultatele testului iniţial sunt repetabile pe acelaşi flacon de
Probă.
Detectarea transfuziei de sânge se bazează pe utilizarea anticorpilor multipli şi pe citometrie de curgere pentru a se evidenţia câţiva antigeni ai celulelor roşii din sânge. În consecinţă, articolul 5.2.4.3.1.3 nu se aplică pentru acest tip de analiză imuno-chimică.
5.2.4.3.2.1, pentru confirmarea
Probei
ăB"
a sângelui sau a fracţiei sangvine conţinând doar celule de sânge, analiza
Probei
ăB" se va efectua în 30 de zile de la înştiinţarea despre un
Rezultat Analitic Pozitiv
al
Probei
,,A".
5.2.5
şi toate subpunctele;
5.2.6
şi toate subpunctele cu excepţia 5.2.6.4, 5.2.6.7 şi 5.2.6.8;
5.3
şi toate subpunctele;
5.4
şi toate subpunctele cu excepţia 5.4.4.1, 5.4.4.2.2, 5.4.4.3, 5.4.6 şi 5.4.7 care sunt modificate acolo unde este posibil, după cum urmează:
5.4.4.1 Alegerea metodelor
Pentru analizele din
Controlul Doping,
metodele nu sunt în general standardizate.
Laboratorul
va dezvolta, valida şi documenta ăin-house" metode pentru substanţele din
Lista Interzisă
sau pentru Metaboliţii sau Markerii acestora. Metodele vor fi selectate şi validate astfel încât să corespundă scopului.
5.4.4.3
Laboratorul
va prevedea o estimare a măsurătorii, acolo unde este posibil.
5.4.6.2
Îndrumări pentru Colectare
O colecţie de
Probe
sau fracţii poate fi obţinută dintr-o matrice biologică după administrarea autentică şi verificabilă a unui amestec trasabil dintr-o
Substanţă sau Metodă Interzisă,
cu condiţia ca datele analitice să fie suficiente pentru a justifica identitatea
Substanţei Interzise sau a Metabolitului sau a Markerului acesteia
sau a unei metode.
5.4.7 Asigurarea calităţii rezultatului testului
5.4.7. l Performanţa
Laboratoarelor
în ceea ce priveşte analiza matricei de sânge, va fi evaluată de către
Agenţia Mondială Anti-Doping,
când se consideră necesar, conform principiilor
Standardului Internaţional
pentru
Laboratoare,
aplicate în mod specific la proba de sânge.
5.4.7.2
Laboratorul
va deţine un sistem de asigurare a calităţii, incluzând efectuarea unor probe oarbe de control al calităţii, care testează competenţa procesului de testare.
5.4.7.3
Performanţa analitică va fi monitorizată prin elaborarea unor scheme de control al calităţii adecvate tipului şi frecvenţei testelor de sânge efectuate de
Laborator.
Documente tehnice aplicabile pentru analiza de sânge: Setul de documente al laboratorului
Lanţul de custodie intern al laboratorului.
Document Tehnic WADA-TD2003LCOC
Numărul documentu Iui:
TD2003LDOC
Numărul
versiunii:
1.3
Întocmit de:
echipa de proiecte WADA
Aprobat de:
Data:
5 iunie 2003
Efectiv de la:
l ian 2004
•
Date privind analiza Screening
•
Descrierea analizei Screening
•
Documentaţia privind Screening-ul
Alicotului
în cadrul
Lantului
Intern de Custodie al Laboratorului
•
Rezultatele analizei Screening, pe
Alicot
negativ, pozitiv şi de la sportiv
•
Documentaţia privind orice deviere de la procedurile Screening scrise, dacă este cazul
•
Datele rulării analizei în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize
(De exemplu, datele calibrare (tune) pentru spectrometrul de masă;
probele de verificare a pe,formanţei cromatografice, dacă există; şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există. Aceasta nu se referă la datele obţinute fn alte perioade (de exemplu, datele de validare a metodei).
•
Datele privind
Procedura de Confirmare
a
Probei
ăA"
•
Descrierea
Procedurii de Confirmare
•
Documentaţia privind confirmarea
Alicotului
în cadrul
Lantului
Intern de Custodie al Laboratorului
•
Date privind
Procedura de Confirmare
pe
Alicot
negativ, pozitiv şi pentru toate
Alicoturile
Sportivului
•
Date cantitative sau raporturi şi estimarea incertitudinii, dacă este cazul
•
Documentaţia pentru orice deviere de la procedurile scrise de confirmare, dacă este cazul
(De exemplu, modificarea ratei de splitare sau o diluare a probei derivatizate, ca urmare a suprafncărcării probei fn GM/MS; aplicarea unei etape suplimentare de purificare; sau o explicaţie privind reanalizarea probei cu un alicot nou).
•
Datele de rulare în cadrul aceleiaşi analize sau folosită pentru a verifica performanţa aparaturii sau a operaţiei pe timpul acelei analize
(De exemplu, datele de calibrare (tune) pentru spectrometrul de
masă; probele de verificare a performanţei cromatografice, dacă există şi/sau datele privind controlul de calitate, dacă există.
Document tehnic AMAD- TD2004NA
Nr. documentului
TD2004NA
Nr. versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul laboratoare
AMAD
pentru
al
Aprobat de
Comitetul alAMAD
executiv
Data
28 mai 2004
Data
vigoare
intrării
în
13 august 2004
Le Bizec B. et al.,
Endogenous Nandrolone .metabolites in human urine. Two-year monitoring of male professional soccer players,
J. Anal. Toxico!., 26 (2002) 43; Gambelunghe C, Sommavilla
M,
Rossi R.,
Testing for nandrolone metabo/ites in urine samples of professional athletes and sedentary subjects by GCIMS/MS analysis,
Biomed.Chromatogr. 16(8) (2002) 508-12
7.
Le Bizec, B., I. Gaudin, F. Monteau, F. Andre, S. Impens, K. De Wasch and H. De Brabander,
Consequence of boar edible tissue consumption on urinary profiles of nandrolone metabolites.L Mass spectrometric detection and quantijication of 19- norandrosterone and 19-noretiocholanolone in human urine,
Rapid Commun. Mass Spectrom., 14, I058 (2000);
C. Ayotte, C. Guay, M. Cleroux, D. Goudreault and A. Fakirian,
Origin of elevated levels of norandrosterone in human urine: half-truths vs facts,
Lecture presented during the 2002 Workshop for Doping analysis, in Recent Advances of Doping Analysis, (2002), p. 13
8.
Ayotte, C.,
Nutritional supplements and doping controls,
IAF New Studies m Athletics, 14 (1999) 37;
Ayotte C. et al., Sport
Nutritional Supplements: Quality and Doping Controls,
Canadian J. Appl. Physiology (2001), 2b, Suppiement, 120-129;
Karnber, M., Baume, N., Saugy, M., and Rivier, L. (2000).
Nutritional supplements as a source for positive doping cases?.
J. Int. Sport Nutr. Exere. Metab. 11: 258;
de Cock, K.J. et a!.,
Detection and determination of anabolic steroids in nutritional supplements,
J. Pharm. Biomed. Anal., 25: 843 (2001).
Geyer H. et al.,
The analysis of
«
non-hormonal
»
nutritional supplements for prohormones,
in Recent advances in Doping analysis, Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, March 2001, p. 63; and Report from IOC funded study available at
http://multimedia.olympic.org/pdf/en report
324.pdf
Reti S.,
Steroid,; masquerading as natural herbs: a case for regulatory control.
N Z Med J. 2002;115(1159):Ul25.
Catlin DH, Leder BZ, Ahrens B, Starcevic B, Hatton CK, Green GA, Finkelstein JS.,
Trace contamination of over-the-counter androstenedione and positive urine test resultsfor a nandrolone metabolite,
JAMA. 2000; 284(20):2618-2
(
UK Sports, Nandrolone report and Nandrolone progress report to the UK Sports Council from the expert committee on nandrolone, January 2001 and February 2003.
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul documentului
TD 2004EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
ÎNDRUMAR PRIVIND RAPORTAREA ŞI EVALUAREA PENTRU TESTOSTERON, EPITESTOSTERON, RAPORTUL
T/E
ŞI AL
ŢI
STEROIZI ENDOGENI
1.
Introducere:
Acest ghid a fost elaborat pentru a se asigura faptul că
Laboratoarele
pot raporta, în mod uniform, prezenţa profilelor steroidice anormale din urină rezultate din administrarea de testosteron sau a precursorilor săi, androstenediol, androstenedionă, dehidroepiandrosteron (DHEA) sau a metabolitului testosteronului, dihidrotestosteron sau a agentului mascator, epitestosteron. De asemenea, oferă
Autoritătii pentru Testare
îndrumări despre cum să evalueze
Rezultatele Analitice Pozitive,
raportate de
Laboratoare.
Este dovedit că administrarea acestor steroizi alterează unul sau mai mulţi parametrii ai profilului steroidic din urină. Nivelurile crescute de metaboliţi din urină, care sunt parte a profilului steroidic, de exemplu, testosteron, epitestosteron, dihidrotestosteron, androsteron, etiocolanolon, DHEA, precum şi alţi metaboliţi specifici nu sunt compatibile cu producţia endogenă normală şi rezultă din administrarea acestor steroizi. Raporturile crescute ale perechilor specifice de metaboliţi ai steroizilor sunt, de asemenea, reprezentative pentru administrarea acestor steroizi endogeni.
Este foarte important ca următoarele cerinţe să fie aplicate de toate
Laboratoarele
în practica lor curentă.
2.
Cerinţe specifice pentru măsurarea GC!MS a valorii
T/E,
concentraţiei testosteronului şi a concentraţiei epitestosteronului:
Valoarea T/E este dată de raportul dintre aria sau înălţimea picului de testosteron şi epitestosteron (echivalent glucuronatului), obţinut prin măsurarea ionului la m/z 432, prin analiza GC/MS în modul de lucru SIM (monitorizarea ionului selectat). Valoarea T/E este măsurabilă, de obicei, indiferent de concentraţia ambilor steroizi. Indiferent că este măsurată prin
Procedura de Screening
sau prin
Procedura de Confirmare,
aceasta trebuie corectată utilizându-se un standard adecvat (de exemplu, curba de calibrare, proba (probele) de controlul calităţii sau soluţii standard autentice de testosteron şi epitestosteron). Concentraţia testosteronului şi epitestosteronului (echivalentă glucuronatului) trebuie să fie estimată dar nu trebuie să fie utilizată pentru a se detennina valoarea T/E. În cazul valorilor mari T/E, concentraţia epitestosteronului este în mod frecvent mică şi nu poate fi posibil întotdeauna să se măsoare în mod precis epitetstosteronul. În asemenea cazuri, se va detennina numai concentraţia testosteronului (echivalent glucuronatu lui).
Document Tehnic AMAO
-
TD 2004 EAAS
Numărul documentu
I
ui
TD 2004 EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv aJAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Procedura de Screening,
care este efectuată de obicei pe un singur alicot, va fi desfăşurată incluzându-se,
în
aceeaşi secvenţă, o probă de control care conţine o valoare T/E
şi
concentraţii de testosteron şi epitestosteron cunoscute.
Domeniile de referinţă ale diferiţilor parametrii ai profilului steroidic din urină au fost descrise atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Trebuie să se ţină cont de faptul că există diferenţe semnificative între indivizi. Nivelul normal al unui individ poate fi evaluat şi considerat doping în cazul altui individ.
Laboratorul
va adapta procedurile de testare probei supuse analizei; de exemplu, femeie sau bărbat, asiatic sau caucazian (atunci când sunt cunoscute informaţiile). Concentraţia steroizilor din urină cum sunt testosteronul şi epitestosteronul variază forte mult între indivizi şi depinde şi de densitatea specifică a probei de urină; numai valorile adaptate unei densităţi specifice de 1.020 pot fi comparate.
Este recomandat ca o
Probă
de urină în care se regăsesc oricare din următoarele criterii, în
Procedura de Screening,
să fie supusă analizei IRMS:
i)
valoare T/E egală sau mai mare decât 4;
ii)
concentraţie de testosteron sau epitestosteron (echivalent glucuronat)
mai
mare de 200ng/mL
1
:
iii)
concentraţie de androsteron şi etioncholanolon (echivalent glucuronat) mai mare de
10.000 ng/mL
1
;
iv)
concentraţie de DHEA (echivalent glucuronat) mai mare de 100 ng/mL
1
.
Este recunoscut faptul că alţi parametrii pot justifica necesitatea unui studiu
IRMS
şi motivul trebuie fundamentat.
Orice rezultat care va
fi
folosit pentru a sprijini un
Rezultat Analitic Pozitiv
va fi confirmat şi cuantificat.
Confirmarea valorilor T/E crescute, a concentraţiei testosteronului, epitestosteronului sau al
oricărui
alt metabolit al steroidului în cauză va fi efectuată pe trei replici. Trebuie efectuată confirmarea identităţii oricărui steroid raportat cu proprietăţi anormale (conform documentului tehnic TD2003IDCR). Calibrarea adecvată (de exemplu, curba de calibrare, standardele deuterate şi probele de controlul calităţii) trebuie inclusă in protocolul
Procedurii
de Confirmare.
Concentraţiile crescute de steroizi confirmate vor fi raportate ca atare împreună cu valoarea ajustată pentru densitatea specifică a
Probei
de urină folosind următoarea fr:irmulă:
Concentraţie 1.020 ng/mL =
(l.020
- })/(densitatea specifică a
Probei
- 1) • concentraţia măsurată în ng/mL.
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul
documentului
TD 2004 EAAS
Numărul versiunii
l.O
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Proba
de urma nu este colectată în condiţii sterile
ş1
m anumite circumstanţe, microbii prezenţi în
Probă
pot cauza modificări ale profilului steroidic. Iniţial, există descompunerea glucuronaţilor şi sulfaţilor, urmată de modificări ale structurii steroizilor prin reacţii oxido reductive. Pentru a se raporta un
Rezultat Analitic Pozitiv
al unei valori crescute T/E, al concentraţiei de testosteron sau epitestosteron sau al oricăror alţi parametri ai steroizilor endogeni, concentraţia testosteronului liber şi/sau epitestosteronului din probă nu trebuie să fie mai mare de 5 % din glucuronoconjugaţii respectivi. Cantităţile crescute de 5a.- şi 5/3- androstan - 3,17 - dionă din forma liberă indică de asemenea degradarea microbiană.
3.
Spectrometria de masă cu raport izotopic
Când un parametru al profilului steroidic indică faptul că este necesară studierea ulterioară, valoarea sa
13
C/
12
C exprimată în unităţi delta per mililitru (d%o) sau cea a metaboliţilor săi, va fi măsurată şi comparată cu cea a steroizilor de referinţă din urină dintr-o probă care nu a fost afectată prin administrare. În funcţie de natura steroizilor endogeni suspectaţi a fi fost administraţi, metaboliţii analizaţi pot fi testosteron, epitestosteron, androsteron, etiocolanolon, androstanediolii, DHEA sau alţi metaboliţi relevanţi, în timp ce steroizii de referinţă analizaţi de obicei de
Laboratoare
sunt cei de pregnandiol, pregnantriol, colesterol, 11- hidroxiandrosteron sau 11-cetoetiocolanolon. Aparatura trebuie calibrată cu un
Material de
Referintă
adecvat.
Rezultatele vor fi raportate ca fiind compatibile cu administrarea unui steroid atunci când valoarea
13
C/
12
C măsurată pentru metabolit (-i) este diferită semnificativ, adică cu 3 unităţi delta sau mai mult decât cea a steroidului de referinţă ales. În unele
Probe,
măsurarea valorii
13
C/1
2
C a steroidului (steroizilor) de referinţă poate să nu fie posibilă din cauza concentraţiei scăzute a acestora. Rezultatele unor astfel de analize vor fi raportate ca neconcludente cu excepţia situaţiei în care raportul măsurat al metabolitului (metaboliţilor) este mai mic de - 28%0 pe baza steroidului nederivatizat.
4.
Revizuirea şi evaluarea rezultatelor testelor
Următoarele acţiuni vor fi solicitate de către
Autoritatea de Testare
în acord cu
Laboratorul:
•
Rapoartele îzotopice
(1
3
C/
12
C) ale metaboliţilor relevanţi trebuie măsurate, când este posibil, de fiecare dată când este estimat un parametru crescut al profilului steroidic prin
Procedura de Screening
sau
Procedura de Confirmare
şi trebuie raportate autorităţii de testare, ca fiind determinate. Dacă
Laboratorul
nu are capacitatea de a conduce o astfel de testare,
Probele
vor fi transferate în siguranţă, respectând lanţul de custodie la un alt Laborator care deţine capacitatea necesară.
•
•
Rezultatele analizei IRMS şi/sau profilul steroidic măsurat prin GC/MS vor fi utilizate în stabilirea concluziilor referitoare la o încălcare a reglementărilor anti-doping. Dacă
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul documentu1ui
TD 2004EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv a!AMAD
Data
30
mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
studiul IRMS nu indică prompt administrarea exogenă, rezultatul va fi raportat ca neconcludent şi dacă este necesar vor fi efectuate studii longitudinale ulterioare.
•
Atunci când sunt disponibile, vor fi consultate testele anterioare ale sportivului înregistrate la
Autoritatea de Testare
şi datele profilului steroidic corespunzător
solicitate de la
Laborator.
Aceste rezultate vor fi examinate şi luate în consideraţie împreună cu dovada existentă (studiul longitudinal).
•
Dacă, din orice motiv, o analiză JRMS nu poate fi efectuată satisfăcător (de exemplu, cantitate insuficientă de urină
,
cantitate de analit prea scăzută pentru a permite o
măsurătoare validă) sau examinarea rezultatelor testelor anterioare ridică suspiciuni din cauza valorilor instabile ale profilului, se vor efectua cel mult 3 teste fără aviz prealabil în unnătoarele 3 luni după raportarea unui rezultat analitic suspicios. Trebuie să existe un minim de 3 rezultate, altele decât
Proba
anormală, pe baza datelor anterioare sau ulterioare. O
Probă
în care parametrul crescut este măsurat din nou, va fi analizată prin IRMS, aşa cum s-a descris mai sus. În cazuri dificile, poate fi necesară monitorizarea mai îndelungată.
5.
Evaluarea studiilor longitudinale
La bărbaţi, s-a evidenţiat că valorile T/E individuale variază de la valoarea medie cu mai puţin de 30% (valori de screening). La femei, apare o concentraţie mică a unor steroizi din urină cum ar fi epitestosteron şi testosteron, aproape de limita de detecţie, atunci când se folosesc metode analitice curente. Se poate aştepta o variaţie normală de până la 60%. Valoarea T/E individuală de bază trebule să fie determinată de la cel puţin 3 rezultate ale testelor, excluzându-se rezultatul suspicios. Media, deviaţia standard şi coeficientul de variaţie (exprimat în procente) trebuie să fie calculate pentru cele 3 valori de bază. Când rezultatul suspicios al testului este descoperit a fi semnificativ diferlt prln comparaţie cu valoarea de bază utilizându-se evaluarea statistică adecvată, acesta va constitui o dovadă a administrării unei surse de testosteron. Este înţeles că valoarea de bază poate fi calculată pornind de la rezultatele anterioare ale testelor de screening. Comparaţia rezultatelor de screening şi a rezultatelor confirmate este acceptabilă.
Aceiaşi motivaţie se aplică oricărui alt parametru al profilului steroidic care a fost estimat a fi într-o cantitate care depăşeşte limitele valorilor găsite în mod normal Ia oameni.
6.
Alţi parametri
:
Alţi parametri , cum ar fi raportul dintre testosteronul din urină şi hormonul luteinizant (T/LH) şi raportul dintre androsteron şi testosteron (Aff), pot fi utilizaţi pentru a furniza informaţii suplimentare care să ajute la stabilirea folosirii unor substanţe, în special testosteron injectat şi mulţi dintre esterii săi. Un raport T/LH mare poate
fi
utilizat ca dovadă auxiliară. Raportul Aff care este modificat considerabil de la valoarea nonnală descoperită la un individ în timpul studiului longitudinal, poate indica ce tip de substanţă s-a folosit. O
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul
documentului
TD2004 EAAS
Numărul versiunii
1.0
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv
alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13
august 2004
modificare într-o valoare mare poate indica utilizarea de testosteron iar o modificare în valori mici poate indica utilizarea precursorilor testosteronului cum ar fi DHEA. Totuşi, orice administrare de testosteron şi de precursori ai săi, androstenediona sau DHEA nu vor altera neapărat excreţia de LH şi epitestosteron glucuronat.
7.
Exemple de metaboliţi specifici din urină care pot fi alteraţi prin administrarea de ăsteroizi endogeni"
Steroizi din urină
Testosteron (G) Epitestosteron (G) T/E
(G)
Androsteron (G) Etiocolanolon (O)
DHEA (G) (S)
6a
-
OH androstendionă (G) 6P-OH androsteron (G)
6
-
OH etiocolanolon (G)
6B
-
OH epiandrosteron (S)
7p
-
OH DHEA/16a-OH androsteron (S) 7- OH DHEA, 7 ceto DHEA
Steroizi administraţi
Testosteron, androstendionă, DHEA Epitestosteron Testosteron,androstendionă, DHEA
Testosteron, DHT, androstendionă, DHEA şi androstend io
I
Testosteron, androstendionă, DHEA şt androstendiol
DHEA
Androstendionă Androstendionă Androstendionă Androstend ionă DHEA
7
ceto DHEA
*
G indică glucuronatul şi
S
indică conjugatul sulfat
.
Textul oficial al documentului tehnic Îndrumar privind raportarea şi evaluarea pentru testosteron, epitestosteron, raportul t/e şi alţi steroizi endogeni, este susţinut de
AMA
şi va fi publicat în engleză şi franceză. În cazul unei neconcordanţe între versiunile în engleză şi franceză, versiunea în engleză va prevala.
8.
Referinţe:
Aguilera R., M. Becchi, H. Casabianca, C.K. Hatton, D. H. Catlin and B. Starcevic,
Improved method of detection of testosterone abuse by gas chromatography /combustionl isotope ratio mass spectrome try analysis of urinary steroids,
J. Mass Spectrom. 31 (1996) 169
Aguilera, R., Catlin,
D.H.,
Becchi, M., Phillips, A., Wang, C., Swerdloff,
R.S.,
Pope,
H.G.,
and Hatton, C.K. (l 999).
Screening for exogenous testosterone by isotope ratio mass spectrometricanalysis of one pregnanediol and two androstanediols.
J. Chromatogr.B. 727:95.
Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS
Numărul
documentului
TD2004EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare
al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv
a!AMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Aguilera, R., Chapman, T.E., and Catlin, D.H. (2000).
A rapid screening assay for measuring urinary androsterone and etiocholanolone dl 3C
/00)
values by gas chromatography/combustion/isotope ratio mass spectrometry.
Rapid Commun. Mass Spectrom.14: 2294.
Aguilera, R., Chapman, T.E., Starcevic, B., Harton, C.K., and Catlin, D.H. (2001).
Performance characteristics of a carbon isotope ratio method for detecting doping with testosterone based on urine diols: controls and athletes with elevated testosterone/epitestosterone ratios.
Clin. Chem. 47: 292.
Aguilera
R,
Harton CK, Catlin DH,
Detection of epitestosterone doping by isotope ratio mass spectrometty.Clin
Chem. 2002;48(4):629-36.
Ayotte C., Charleboîs, A., Lapointe, S., Barriault D. and Sylvestre
M.
:
Va/idity of urine samples : microbial degradation. Recent advances in doping analysis.
Proceedings of the 14th Koln Workshop on Dope Analysis, Institut fur Biochemie, Koln, Germany, March 17-
22, 1996,
w.
Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln, pp 127-137 (1997).
Ayotte C., D. Goudreault, A. Lajeunesse, M. Cleroux, Y. Richard, A. Charlebois, J. -P. Couture and A. Fakirian:
GCIC/JRM,
-J
and GCIMS in "Natural" Steroids Testing,
in Recent Advances
in
Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schanzer,
H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 133
Ayotte C.,
Evaluation of elevated testosterone/epitestosterone values in athletes' urine samples,
IAF New Studies in Athletics, 12:2-3 (I 997) p. 87 and reference cited
Ayotte C.:
The integrity of urine samples: the effects of temperature and bacteria on the validity of the analytical resuit.
Proceedings of the IAF Seminar 1995, Paris, France, October 10-11, 1995, in" Harmonisation of Doping Issues în the IAAF ", p. 127-138 (1997)
Baenziger
J.
and L. Bowers,
Variability of TIE ratios in Athletes,
Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993, M. Donîke, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Enge!ke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.41
Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS
Numărul
documentului
TD2004 EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în
vigoare
13 august 2004
Bassindale T., D.A Cowan, S. Dale, A.J. Hutt, A.R. Leeds and A.T. Kicman,
Disposition of androstenedione and testosterone following oral administration of androstenedione ta healthy female volunteers: irifl,uence on the urinary TIE ratio,
in Recent Advances în Doping Analysis (10), Proceedings ofthe 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer,
A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2002) p. 51
Becchi M., R. Aguilera, Y. Farizon, M. M. Flament, H. Casabianca and P. James,
Gas chromatographylcombustion/isotope-ratio mass spectrometry analysis of urinary steroids to detect misuse of
testosterone
in sport,
Rapid Commun. Mass Spectrom., 8 (I 994) 304
Bosy, T.Z., Moore, K.A., and Poklis, A (1998).
The effect of oral ehydroepiandrosterone(DHEA) an the urine testosterone/epitestosterone (TIE) ratio in human male volunteers.
J. Anal. Toxico!. 22 (6): 455.
Bowers, L.D. (I 999).
Oral Dehydroepiandrosterone supplementation can increase the testosterone /epitestosterone ratio.
Clin. Chem. 45 (2): 295.
Carlstrom K., E. Palonek, M. Garle, H. Oftebro, J. Stanghelle and I. Bjorkhem,
Detection of testosterone administration by increased ratio betlveen serum concentrations of testosterone and 17 alpha-hydroxyprogesterone,
Clin. Chem., 38 (1992) 1779
Catlin D. H., C. K. Hatton and S. H. Starcevic,
Issues in detecting abuse of xenobiotic anabolic steroids and testosterone by analysis of athlete 's urine,
Doping in Sport Symposium, Clin.Chem.,43(7) (1997) 1280
Catlin D. H., C. K. Hatton, P. W. Straus and B. Starcevic, in D. A. Cowan and A. T. Kicman (eds),
Control of Doping with Anabolic Agents,
Proceedings of the Scientific Meeting of the 4
th
Pennanent world Conference on Anti-Doping in Sport, London (1993) p. 2
Catlin D.H., Leder BZ, Ahrens BD, Hatton CK, Finkelstein JS.
Effects of androstenedione administration an epitestosterone metabolism în men
Steroids. 2002 Jun;67(7):559-64.
Cowan D. A., A. T. Kicman, C. J. Walker and M. J. Wheeler,
E.ffect of administration of human chorionic gonadotrophin on criteria used to assess testosterone administration in athletes,
J. Endocrino
I.,
131 (1991 ) 147
Dehennin L. and A
.
M
.
Masumoto,
Long-term administration of testosterone enanthate to normal men: alterations of the urinary profile of androgen metabolites poţentially useful for detection of testosterone misuse in sport,
J.
Steroid Biochem. Mol. Biol., 44 (1993) 179 Donike M., H. Geyer, M. Kraft and S. Rauth,
Long-term Influence of Anabolic Steroid Misuse on the Steroid Profile,
in P. Belotti, G. Benzi, A. Ljungqvist eds., Doping in Sport, Monte Carlo 1989, Intemational Ath!etic Foundation, Monte Carlo (1990) 107.
Document Tehnic AMAD - TD 2004 EAAS
'Numărul documentului
TD2004 EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Donike M., K.-R. Barwald, K. K!ostermann, W. Schanzer and J. Zimmermann,
Nachweis von exogenem Testosteron in Sport : Leistung und Gesundheit,
H.
Heck, W. Hollmann, H. Liesen, R. Rost eds, Deutscher Arzte Verlag Koln, (I 983) 293;
Donike M., S. Rauth and A. Wolansky,
Reference Ranges of urinary endogenous steroids determined by GCIMS,
Proceedings of the I0th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 1
zth
June I 992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Enge Ike, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (I 993) p.69
Donike M., S. Rauth, U. Mareck-Engelke, H. Geyer and R. Nitschke,
Evalua/ion of longitudinal studies, the determina/ion of subject based reference ranges of the TIE ratio,
Proceedings of the 11th Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th March 1993,
M.
Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1994) p.33
Donike
M.,
Steroid Profite in Cologne,
Proceedings of the 10th Cologne Workshop on Dope Analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1993) p.47
Donike M., U. Mareck-Engelke and S. Rauth,
Statistica! evaluation of longitudinal studies, part 2 : the usefulness of subject based reference ranges,
Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 157
Falk O., E. Palonek and I. Bjorkhem,
Effect of Ethanol on the Ratio between testosterone and epitestosterone in urine,
Clin. Chem., 34(7) (1988) 1462
Flenker U. and Schanzer W.,
Kinetic isotope effects during metabolism of delta-4-steroids,
în Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schânzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (200 I) p. I 79
Leder BZ, Catlin DH, Longcope C, Ahrens B, Schoenfeld DA, Finkelstein JS.
Metabolism of orally administered androstenedione in young men.J
Clin Endocrino! Metab. 2001 Aug;86(8):3654-8.
Garle M., R. Ocka, E. Palonek and I. Bjorkhem,
Increased urinary testosterone/epitestosterone ratios found in Swedish athletes in connection with a national contro/program. Evalua/ion of28 cases,
J. Chromatogr. B, 687 (1996) 55,
Garle, M., and Palonek, E. (1998).
Androstenedione: excretion studies from single and multipledose experiments.
In: Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul documentului
TD2004 EAAS
Numărul versiunii
1.0
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv a!AMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Manfred Donike Workshop,
16th
Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,
U.
Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch Strau
_i,
Edition Sport, p. 181. Koln, Germany.
Geyer H., U. Mareck-Engelke, W. Schanzer and M. Donike,
The Cologne protocol to follow up high testosteronelepitestosterone ratios,
în Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (I 997) p.139
Geyer H.,
W.
Schanzer, U. Mareck-Engelke and
M.
Donike,
Factors lnfluencing the Steroid Profile,
in Recent advances in doping analysis (3), Proceedings of the 13th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann,
U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p.95
Hemmersbach P., K. I. Birkeland, J. R. Norii and S. H. Ringertz,
Urine Storage Conditions and Steroid Profile Analysis,
in Recent Advances in Doping Analysis
(4),
Proceedings ofthe 14
th
Cologne Workshop on Dope analysis, 12th to 17th March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p.99
Horning S., H. Geyer, M. Machnik,
W.
Schanzer, A. Hilkert and J. OeOelmann,
Detection of Exogenous testosterone by 13C/l 2C Analysis,
în
Recent Advances
in
Doping Analysis (4), Proceedings of the Manfred Donike Workshop 14th Cologne Workshop on Dope Analysis, 17th to 22nd March 1996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p. 275
Kazlauskas, R.,
Effects of DHEA on urinary steroids,
in Recent Advances in Doping Analysis (5), Proceedings of Koln Workshop, (1997) p. 83
Kicman A. T.,
H.
Oftebro, C. Walker, N. Norman and D. A. Cowan,
Potential use of ketoconazole in a dynamic endocrine test to differentiate between biological outliers and testosterone use by athletes,
Clin. Chem., 39 (I 993) I 798
Kicman A. T., R. V. Brooks, S. C. Collyer, D. A. Cowan, M. N. Nanjee, G. H. Southan and
M. J. Wheeler,
Criteria to indicate testosterone administration,
Br.
J.
Sport Med., 24 (1991) 253
Levesque J.-F. and Ayotte C. :
The oral adminislration of DHEA
:
the efficiency of steroid projiling,
in Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings
o(
the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (1999) p. 213
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul
documentului
TD
2004EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv
alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
Levesque J.-F. and Ayotte, C. :
Criteria for the detection of Androstenedione oral administrat ion,
in Recent Advances în Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,
U.
Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (1999) p. 169
Liu X., Zhang Y., Wu M. and Zhang C.,
The steroid profiles after oral administration of testosterone undecanoate with different doses,
în Recent Advances in Doping Analysis (7), Proceedings of the 17th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann,
U.
Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (1999) p.
311
Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donîke,
Stability ofSteroidprofiles,
Proceedings ofthe 10
th
Cologne Workshop on dope analysis, 7th to 12th June 1992, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck- Engelke, S. Rauth eds, Sport und Buch Strausse Editlon Sport, Koln (1993) p.87
Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,
Stability o/Steroid profiles (4) : The circadian rhythm of urinary ratios and excretfon rates of
endogenous
steroids in female and its menstrual dependency,
în Recent advances in doping analysis (2), Proceedings of the 12th Cologne Workshop on dope analysis,
I
0th
to 15th April 1994, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edîtion Sport, Koln (1995) p.135;
Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,
Stability of steroid profile (2) : excretion rates from morning urines,
Proceedîngs of the 11th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1994 p. 85
Mareck-Engelke U., H. Geyer and M. Donike,
Stability of steroid projiles (3) : ratios and excretion rates of endogenous steroids in male urines collected over 24 hours,
Proceedings of the 12th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1995 p. 121
Mareck-Engelke U., H. Geyer, U. Schindler, U. Flenker, R. lffiand and M. Donike,
Influence of Ethanol an Steroid Profite Parameters,
în Recent Advances in Doping analysis (3), Proceedings of the 13th Workshop on Dope Analysîs, 12th to 17th March 1995, M. Donike, H Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, Sport und Buch Strau? ?dition Sport, Koln (1996) p.143
Mareck-Engelke U.,
U.
Flenker and M. Donike,
Stability of Steroid profiles (5) : The annual rhythm of urinary ratios and excretion rates of endogenous steroids
in
female and its menstrual dependency,
in Recent advances în doping analysis (3), Proceedings of the 13th
Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March 1995, M. Donike,
H.
Geyer,
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul documentului
TD 2004EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv alAMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării în vigoare
13 august 2004
A.Gotzmann, U. Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1996) p.177
Mareck-Engelke U., U. Flenker and W. Schanzer,
Stability of Steroid projiles (6) : The i11fluence of oral contraceptives on steroid profiles,
in Recent advances in doping analysis (4), Proceedings of the 14th Cologne Workshop on dope analysis, 12th to 17th March I996, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann,
U.
Mareck-Engelke, eds, Sport und Buch Strausse Edition Sport, Koln (1997) p.139
Namba O., Y. Miyachi, M. Irie and Y. Kuroda,
Urinary testosterone and epitestosterone secretion in a doping positive subject,
International Congress of Endocrinolo gy, Kyoto, 1988, Abstract 16- 22-324
Palonek E. and M. Garle,
Single Injection of Testosterone to
7
Volunteers : Results /rom this Study,
in
Proceedings ofthe 10th Cologne Workshop on Dope
analysis, M. Donike, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke and S. Rauth (eds), Sport und Buch Strausse, Edition Sport, Koln, I 993, p. 131
Raynaud E., M. Audran, J. F. Brun, C. Fedou, J. L. Chanal and a. Orsetti,
False-positive cases in detection of testosterone doping,
Lancet (Letter), 340 (1992) 1468
Schweizer C., C. Cardis, M. Cauderay, L. Rivier and M. Saugy,
T/E ratio variations through puberty in male adolescents,
Proceedings of the 14th Cologne Workshop on Dope analysis, Koln 1997 p. 159
Setlawati E., Suyatna F.D., Wiria, M.S. and Ulamsari D.,
Profite of urinary excretion in Indonesian volunteers a/ier DHEA administration,
în Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings of the 19th Cologne Workshop on Dope Analysis,
W.
Schănzer, H. Geyer,
A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Kăln (2001) p. 287
Shackleton, C.H.L., Phillips, A., Chang, T., and Li, Y. (l 997).
Confirming testosterone administration by isotope ratio mass
spectrometric
analysis of urinary androstanediols.
Steroids, 62: 379.
Shackleton, C.H.L., Roitman, E., Phillips, A., and Chang, T. (1997).
Androstanediol and 5- androstenediol profiling for detecting exogenously administered dihydrotestosterone, epitestosterone, and dehydroepiandrosterone: Potential use in gas chrorr1catography isotope ratio mass spectrometry.
Steroids, 62: 665.
Document Tehnic AMAD
-
TD 2004 EAAS
Numărul
documentu
I
ui
TD 2004 EAAS
Numărul versiunii
I.O
Elaborat de
Comitetul pentru
laboratoare al AMAD
Aprobat de
Comitetul executiv
a!AMAD
Data
30 mai 2004
Data intrării
în
vigoare
13 august 2004
Ueki, M., and Okano, M. (1999).
Analysis of exogenous dehydroepiandrosterone excretion in urine by gas chromatography /combustionl isotope ratio mass spectrometry.
Rapid Commun. Mass Spectrom. 13: 2237.
Uralets V. P., Gillette P.A. and Latven R.K.,
Over-the-counter anabolic steroids 4-androsten- 3,17-dione, 4-androsten-3.17-diol and I 9-Nor-4-androsten-3,17-dione : excretion studies in men,
Recent advance in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16
th
Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998,W. Schanzer, H. Geyer,
A. Gotzmann and U. Mareck-Engelke (eds.), Sport & Buch Strauss (1999) p. 147;
Uralets, V.P., and Gillette, P.A. (1999).
Over-the-Counter anabolic steroids 4-androsten- 3,17-dione; 4-androsten-3,17-diol and 19-nor-4-androsten-3,17-dione: excretion studies in men.
J. Anal. Toxico!., 23: 357.
Uralets V.P. and Gillette P.A. (2002).
New anabolic steroids available as nutritional supplements: 5-alpha-androstan-3,17-dio/, 1,4-androstadien-3,17-dione and 5 alpha-androst l-en-17-ol-3-one,
in Recent Advances in Doping Analysis (10), Proceedings of the 20th Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer,
H.
Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck Engelke (editors) Sport and Buch Straub,
Koln
(2002) p. 73
Van Eenoo, P., Delbeke, F. R., Desmet, N., and De Backer, P. (1998).
Excretion studies with 4-androstene-3,17-dione,
Recent advances in doping analysis (6), Proceedings of the Manfred Donike Workshop, 16th Cologne Workshop on Dope Analysis, 15th to 20th March 1998, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck-Engelke, (Eds,), Verlag Sport und Buch Strau;-i, Edition Sport, p. 171. Koln, Germany.
Van Eenoo P., F.T. Delbeke, Desmet N. and De Backer P.,
Excretion studies with
7-
ketodehydroepiandrosterone,
in Recent Advances în Doping Analysis (9), Proceedings ofthe 19
th
Cologne Workshop on Dope Analysis, W. Schănzer, H. Geyer, A. Gotzmann, U. Mareck Engelke (editors) Sport and Buch Straub, Koln (2001) p. 91
Wright F., J. P. Lafarge, J. Antreassian, M. Lagoguey and G. Peres, in P. Hemmersbach and
K. I. Birkerland (eds),
Long term Study of Steroid and Peptidic Hormones in the Plasma of Healthy Young Men under Contro/led Testosterone Undecanoate Therapy,
în
Blood Sample în Doping Control, Second International Symposium on Drugs in Sports, Lillehammer. Norway (1993), p. 65
Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO
Nr. Documentului:
TD2004EPO
Nr. Versiunii:
I.O
Elaborat de:
D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M.
Saugy
Aprobat de:
Comitetul executiv AMAD
Data:
15.10.2004
Solicitat pentru analize, după data de:
15 ianuarie 2005
ARMONIZAREA METODEI DE IDENTIFICARE A EPOIETINEI ALFA ŞI BETA (EPO) ŞI DARBEPOIETINEI ALFA (NESP) PRIN IEF - SPOTARE DUBLĂ ŞI DETECŢIE ÎN CHEMILUMINISCENTĂ.
Criteriile prezentate în acest document au fost stabilite pentru a se asigura armonizarea între
Laboratoare,
în ceea ce priveşte efectuarea testului de urină pentru EPO şi a raportării ulterioare a rezultatelor.
Tuturor
Laboratoarelor
li se solicită să aplice aceste criterii în efectuarea obişnuită a testului de urină pentru EPO.
În acest document, eritropoietina şi analogii săi sunt menţionaţi după cum urmează:
rEPO:
eritropoietina recombinantă, care mai este denumită şi epoietină, inclusiv epoietina
a
şi .
uEPO:eritropoietina endogenă, care se găseşte în urină. Endogen:secretat în mod natural de ţesuturile sportivului. NESP:analogul eritropoietinei, darbepoietina
a.
Metoda originală a fost descrisă de F. Lasne şi colaboratorii, în
Analytical Biochemistry
311 (2002) 119-126.
Descrierea metodei
Testul pentru EPO trebuie efectuat conform următoarei metode:
I) Prepararea
Probei:
Prepararea
Probei
constă într-o tehnică de pre-concentrare parţial selectivă bazată pe utrafiltrarea centrifugală şi cu tampon de spălare. Prevenirea degradării EPO în timpul procesului de concentrare este esenţială.
Notă: deşi pot fi folosite alte tehnici de concentrare mai selective, orice modificare in prepararea probei poate afecta distribuţia izofonnă şi, in consecinţă, va necesita validarea adecvată de către laborator.
2)
Focalizarea izoelectrică (IEF):
Focalizarea izoelectrică este efectuată într-un domeniu de pH compatibil cu punctul izoelectric (pi) atât al EPO urinare naturale cât şi al analogilor săi recombinanţi (de ex., în mod nonnal, cu pH între 2 şi 6). Variaţia pH-ului este realizată folosind amfoliţi purtători iar IEF este realizată în condiţii de denaturare (aproximativ 7M uree).
Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO
Nr. Documentului:
TD2004EPO
Nr. Versiunii:
1.0
Elaborat de:
D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A. Pascual, F. Lasne, M.
Saugy
Aprobat de:
Comitetul executiv AMAD
Data:
15.10.2004
Solicitat pentru
analize, după data de:
15 ianuarie 2005
3)
Spotare dublă:
După separarea IEF, unnează o procedură de spotare dublă. În
primul blot,
proteinele din gel sunt transferate
primei
membrane PVDF. După aceea, un anticorp monoclonal {mAb) (clona AE7AS, furnizor recomandat: R&D Systems din Minneapolis, SUA) este aplicat pentru a recunoaşte EPO. În
al doilea biot,
interacţiunea dintre EPO şi mAb este întreruptă la un pH acid şi mAb este transferat celei de-a doua membrane PVDF.
Notă: metoda se bazează pe specificitatea anticorpului monoclonal cu care a fost efectuată (clona AE7A5). Acest anticorp este considerat un
reactiv critic
şi nu trebuie schimbat. Deoarece metoda se bazează pe o separare cu focalizare izoelectrică inaintea detecţiei bazate pe anticorp, utilizarea unui anticorp primar unic este considerată acceptabilă din punct de vedere ştiinţific. În consecinţă, prevederile 5.2.4.3 (a doua propoziţie) şi 5.2.4.3.1.3 ale Standardului Internaţional pentru Laboratoare al A.MAD, nu se aplică acestui test specific.
4)
Detectia în chemiluminiscenţă
Poziţia mAb pe membrană este evidenţiată prin adăugarea unei secvenţe de reactivi care se termină într-o peroxidază. Această peroxidază generează lumină în prezenţa substratului chemiluminiscent adecvat, permiţând generarea unei imagini care indică poziţia originală şi cantitatea de EPO din gel, după separarea IEF. În mod nonnal, această secvenţă de reactivi este formată din: anticorp primar monoclonal de şoarece anti-human EPO- anticorp secundar biotinilat anti- şoarece - complexul streptavidină peroxidază din hrean - substrat chemiluminiscent pentru peroxidaza din hrean.
Testarea
În conformitate cu
Standardul Internaţional
pentru
Laboratoare
al
AMA
(prevederea 5.2.4.3.1.1 ), un
Rezultat Analitic Pozitiv
prezumtiv în
Procedura de Screening
ar trebui confirmat prin folosirea unui al doilea alicot din
Proba
originală ăA".
Evaluarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele trebuie să îndeplinească criteriile de calitate, identificare şi stabilitate descrise în prezentul document. Figura I prezintă un exemplu de rezultat cu definirea ariilor bazice, endogene şi acide. Benzile substanţelor de referinţă sunt identificate prin cifre şi litere.
Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO
Nr. Documentului:
TD2004EPO
Nr. Versiunii:
1.0
Elaborat de:
D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A.
Pascual, F. Lasne, M. Saugy
Aprobat de:
Comitetul executiv AMAD
Data:
15.10.2004
Solicitat pentru analize, după data de:
15 ianuarie 2005
.·- ........
Band id.
5
4
3
2
•• ,. -
,li:"
I:
:li"
■
1."
"
::i
'
o
C:
n:I
a.,
Q.>
i .
w.
Oli
...
o ra
•
.....,. .............. , - -·••III.·•
.....
A..
- ···
·-' .-:
:·
<:
B
C
D
l
rEPO
(BRP std)
l l
NESP uEPO
(Aranesp
1
M)
(NIBSC std)
Figura 1.
Imaginea a trei benzi obţinute prin sistemul de achiziţie a chemiluminiscenţei, care corespunde analizei pentru rEPO, NESP şi uEPO.
Ariile bazice şi acide sunt definite, prin poziţia benzilor corespunzătoare r EPO (Prepararea Biologică de Referinţă, BRP, Pharmacopeia Europeană), NESP (aranespȘ, Amgen) şi, prin excludere, aria endogenă este definită între cele două. În figură, este exemplificat prin uEPO (Prepararea Internaţională de Referinţă, IRP, de la Institutul Naţional pentru Control şi Standarde Biologice, NIBSC, din Marea Britanie). Benzile din ariile bazice şi acide sunt identificate prin cifre şi litere.
Evaluarea imaginii obţinute se bazează pe aplicarea succesivă a următoarelor: criteriile de acceptare;
criteriile de identificare; criteriile de stabilitate.
Criteriile de acceptare
Criteriile de acceptare definesc condiţiile pe care imaginea trebuie să le îndeplinească pentru a permite aplicarea criteriilor de identificare, astfel încât să se stabilească prezenţa rEPO sau NESP.
1.
Semnele, petele, zonele cu fundal excesiv sau semnal absent dintr o bandă care
interferează semnificativ cu aplicarea criteriilor de identificare, vor invalida banda.
Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO
Nr. Documentului:
TD2004EPO
Nr. Versiunii:
I.O
Elaborat de:
D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe,
J.
A. Pascual, F. Lasne,
M.
Saugy
Aprobat de:
Comitetul executiv AMAD
Data:
15.10.2004
Solicitat pentru
analize, după data de:
15
ianuarie 2005
2.
Compararea cu probele de referinţă va pennite evaluarea numărului de benzi din proba unui sportiv.
Criteriile de ideutijicare
Când metoda de detecţie a EPO din urină a fost elaborată iniţial, metoda propusă de detecţie cuantifica volumul relativ al ariilor bazice de bandă. Câteva cazuri CAS au fâcut referire la regula ăbenzi bazice 80%" în luarea deciziilor. Cercetarea ulterioară şi experienţa au indicat că aceste criterii de identificare, prezentate mai jos, sunt mai discriminatorii decât regula
,,benzi bazice 80%" şi, de aceea, criteriul ăbenzi bazice 80%" nu va mai fi folosit.
Unnătoarele criterii de identificare definesc condiţiile pe care imaginea trebuie să le îndeplinească pentru a se stabili că un rezultat analitic pozitiv indică prezenţa rEPO sau NESP.
rEPO
I. În aria bazică trebuie să existe cel puţin 3 benzi succesive acceptabile, repartizate ca 1,2,3 sau 4 în prepararea de referinţă corespunzătoare.
2.
cele mai intense 2 benzi măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală în aria bazică, trebuie să fie succesive iar cea mai intensă bandă trebuie să fie 1,2 sau 3.
3.
cele mai intense 2 benzi din aria bazică trebuie să fie mai intense decât orice altă bandă din aria endogenă măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală.
NESP
1.
în aria acidă trebuie să existe 3 benzi succesive acceptabile repartizate ca B,C şi D în prepararea de referinţă corespunzătoare.
2.
cele mai intense benzi măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală, trebuie să fie C sau D.
3.
cea mai intensă bandă (C sau D) trebuie să fie mai intensă decât orice altă bandă din
aria endogenă măsurate fie prin densitometrie fie prin evaluare vizuală.
Roşu de metil poate fi utilizat în e!ectroferogramă pentru a facilita poziţionarea ş1 numerotarea benzilor din gel.
Criterii de stabilitate
În cazul în care, după aplicarea criteriilor de identificare de mai sus, o probă de urină este suspectată de un
Rezultat Analitic Pozitiv
pentru rEPO sau NESP, în etapa de confinnare se va detennina, de asemenea, stabilitatea profilului descoperit. Deoarece trebuie să se ţină cont că unii factori rari pot interfera cu stabilitatea
Probei
de urină şi pot afecta interpretarea unui
Rezultat Analitic Pozitiv
pentru EPO, un test de stabilitate trebuie efectuat înaintea raportării unui
Rezultat Analitic Pozitiv
pentru EPO.
Deşi este recunoscut faptul că alţi reactivi specifici pot fi dezvoltaţi şi validaţi de către laborator, o procedură acceptabilă pentru testul de stabilitate este următoarea:
Reactivi:
Pepstatin A:
l
mg/mL în metanol CompleteȘ (Roche): o tabletă/2mL de apă
Microcon® YM-30 (Millipore), MWCO, 30,000 Da 50rnM acetat de sodiu tampon
pH-5
Tween
-80
BRP şi NESP
Metodă:
Centrifugaţi 0,6 mL de urină 10 minute, 2700 RCF, 20°C şi puneţi 0,5 mL de supernatant într-o eprubetă test.
Adăugaţi 20 µL de Pepstatin A şi 5 µL de CompleteȘ Concentraţi la aproximativ 30 µL utilizând Microcon®
Adăugaţi 200 µL de acetat tampon în rezerva probei şi amestecaţi prin învârtire înainte de rotaţia iversă de recuperare
Ajustaţi volumul probei recuperate la 0,5 mL cu acetat tampon Adăugaţi 20 µL de Pepstatin A şi 5 µL de CompleteTM Incubaţi 15
±
2 minute la temperatura camerei
Adăugaţi o mixtură de BRP şi NESP unei concentraţii finale 1.5 x cane. utilizată în benzile de referinţă ale IEF
Incubaţi peste noapte la 37°C
Luaţi 20 µL, încălziţi la 80°C timp de 3 minute Adăugaţi Tween - 80
Aplicaţi la gelul IEF
Criteriile de stabilitate sunt:
I. metoda descrisă mai sus nu are ca rezultat o schimbare substanţială a poziţiei benzilor în testul de stabilitate, în comparaţie cu benzile standard de referinţă.
2. distribuţia celor mai intense benzi din screening-ul A, rezultatele confirmării A şi confirmării B sunt similare.
Documentaţia şi raportarea
Următoarele informaţii reprezintă minimum acceptabil de ădate ale testului de screening şi confirmare", confonn
Standardului Internaţional
pentru
Laboratoare
- documentul tehnic TD2003LDOC, pentru această metodă:
Datele analizeiScreening:
imaginea obţinută din sistemul de detecţie, corespunzătoare benzilor care reprezintă:
o
proba (alicot de screening)
o
proba pozitivă de control sau standardul substanţei suspectate sau a echivalentului (adică rEPO
sau
NESP)
o
proba de control negativă sau standardul pentru EPO urinar (uEPO)
imaginile prelucrate cum ar fi profilurile de densitometrie şi/sau interpretările conturate ale densităţii semnalului în imaginea originală. Acestea trebuie să prezinte adnotări care să demonstreze aplicarea criteriilor la distribuţia izofonnă a probei.
Documentul Tehnic AMAD -TD2004EPO
Nr. Documentului:
TD2004EPO
Nr. Versiunii:
I.O
Elaborat de:
D. Catlin, G. Nisenn- Lie, C. Howe, J. A.
Pascual, F. Lasne, M. Saugy
Aprobat de:
Comitetul executiv AMAD
Data:
15.10.2004
Solicitat pentru
analize, după data de:
15 ianuarie 2005
Descrierea rezultatului bazată pe aplicarea tuturor criteriilor prezentate în acest document tehnic.
Datele analiziei de Confirmare:
imaginea obţinută din sistemul de detecţie, corespunzătoare benzilor care reprezintă:
o
proba (alicot de confirmare)
o
testul de stabilitate
o
proba pozitivă de control sau standardul substanţei suspectate sau a echivalentului (adică rEPO sau NESP)
o
proba de control negativă sau standardul pentru EPO (uEPO)
imaginile prelucrate cum ar fi profilurile de densitometrie şi/sau interpretările conturate ale densităţii semnalului în imaginea originală. Acestea trebuie să prezinte adnotări care să demonstreze aplicarea criteriilor la distribuţia izoforrnă a probei.
Descrierea rezultatului bazată pe aplicarea tuturor criteriilor prezentate în acest document tehnic.
Observaţii:
Orice comentariu (comentarii) din partea
Laboratorului
considerate necesare în susţinerea rezultatului analitic.
AGENȚIA MONDIALĂ ANTI-DOPING
versiunea 3.0
iunie 2003
PARTEA ÎNTÂI: INTRODUCERE, PREVEDERILE
CODULUI
ŞI
DEFINIŢII
1.0 Introducere
şi
scop
Principalul scop al
Standardului Internaţional pentru Testare
este să elaboreze un plan pentru testarea efectivă şi să menţină integritatea şi identitatea probei, din momentul anunţării
Sportivului
până la transportul
Probei
pentru analiză.
Standardul Internaţional pentru Testare
include standarde pentru planificarea distribuirii testelor , înştiinţarea
Sportivilor,
pregătirea şi conducerea colectării
Probei,
securitatea/ administrarea şi transportarea
Probei.
Standardul Internaţional pentru Testare,
inclusiv anexele, este obligatoriu pentru toţi
Semnatarii Codului.
Programul Mondial Anti-Doping cuprinde toate elementele necesare pentru a asigura armonizarea optimă şi cea mai bună practică în programele anti-doping naţionale şi internaţionale. Principalele elemente sunt:
Codul
(nivelul 1),
Standardele Internaţionale
(nivelul 2) şi Modelele de Bună Practică (nivelul 3)
În introducerea Codului, scopul şi implementarea
Standardelor Internaţionale
sunt rezumate după cum urmează:
ăStandardele Internaţionale
pentru diferite domenii tehnice şi operaţionale din cadrul programului anti-doping vor fi elaborate în urma consultării cu
Semnatarii
şi guvernele şi aprobate de
AMA.
Scopul
Standardelor Internaţionale
este armonizarea între
Organizaţiilor Anti
-
Doping
responsabile pentru părţile tehnice şi operaţionale specifice programelor anti-doping. Aderarea la
Standardele Internaţionale
este obligatorie pentru respectarea
Codului. Standardele Internaţionale
pot fi revizuite din când în când de către Comitetul Executiv al
AMA,
după consultarea echitabilă cu
Semnatarii
şi
guvernele. Dacă nu este prevăzut altfel în
Cod, Standardele Internaţionale
şi toate revizuirile vor intra în vigoare la data specificată în
Standardele Internaţionale
sau în revizuire."
Standardele, inclusiv
Standardul Internaţional pentru Testare
sunt extrase din Standardul Internaţional pentru Controlul Doping ISO (ISO ISDC), care include managementul şi procedura de asistenţă a activităţilor de
Testare.
Definiţiile specificate în
Cod
sunt scrise cu litere italice. Definiţiile suplimentare, specifice
Standardului Internaţional pentru Testare
sunt subliniate.
2.0 Prevederile
Codului
Următoarele articole din
Cod
se referă în mod direct la
Standardul Internaţional pentru Testare:
Codul
Articolul 2 Încălcarea reglementărilor anti-doping:
2.3
Refuzul sau neprezentarea, fără o justificare valabilă, pentru colectarea
Probei,
după primirea înştiinţării
,
în conformitate cu reglementările anti-doping în vigoare
,
sau evitarea în alte feluri a colectării
Probei.
2.4
Încălcarea prevederilor în vigoare referitoare la disponibilitatea
Sportivului
pentru
controalele în afara competiţiei,
inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligaţiei de a furniza informaţiile necesare despre locurile unde poate fi găsit, ca şi controalele declarate ca neefectuate pe baza regulilor acceptate
2.5
Falsificarea
sau
tentativa
de a falsifica orice parte a
controlului doping.
2.8
Administrarea sau
încercarea
de a administra o
Substanţă Interzisă
sau o
Metodă inteRzisă
oricărui
Sportiv,
sau asistarea, încurajarea, ajutorul dat, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate implicând o încălcare sau orice
încercare
de încălcare a reglementărilor anti-doping.
Codul
Articolul 3 Dovedirea dopajului
3.2.2
Abaterile de la
Standardul Internaţional
pentru
Testare
care nu au cauzat obţinerea unui
Rezultat Analitic Pozitiv
sau vreo altă încălcare a reglementărilor anti-doping nu vor invalida respectivele rezultate. Dacă
Sportivul
dovedeşte că abaterile de la
Standardul Internaţional
s-au produs în timpul
Testării,
atunci
Organizaţia Anti
-
Doping
va
avea
obligaţia să demonstreze că respectivele abateri nu au cauzat
Rezultatul Analitic Pozitiv
sau baza reală pentru încălcarea reglementărilor anti-doping.
Codul
Articolul 5 Testarea doping
5.1
Planificarea distribuirii testelor.
Organizaţiile Anti
-
Doping
care conduc
testarea doping,
în colaborare cu alte
Organizaţii Anti
-
Doping
care conduc
testarea doping
pe acelaşi lot de sportivi:
5.1.1
Vor planifica şi efectua un număr semnificativ de teste
în competiţie
şi
în afara competiţiilor.
Fiecare federaţie internaţională va stabili
Lotul de Testare Înregistrat
cu
Sportivii de Nivel Internaţional
din ramura sa sportivă, iar fiecare
Organizaţie Naţională Anti-Doping
va stabili
Lotul Naţional de Testare Înregistrat
cu
Sportivii
din ţara sa. Lotul de nivel naţional va include
sportivii de nivel internaţional
din acea ţară, ca şi alţi
sportivi
de nivel naţional. Fiecare federaţie internaţională şi fiecare
Organizaţie Naţională Anti-Doping
va planifica şi conduce teste
în competiţie
şi
în afara competiţiei
asupra propriului
Lot de Testare Înregistrat
.
5.1.2
Testările fără Aviz Prealabil
vor fi prioritare.
5.1.3
Se vor efectua testări-ţintă.
5.2
Standarde pentru
Testare.
Organizaţiile Anti
-
Doping
care conduc
Testarea Doping
vor efectua aceste
Testări
În confonnitate cu
Standardul Internaţional pentru Testare.
Codul
Articolul
7
Gestionarea rezultatelor
7.3 Verificarea ulterioară a
Rezultatului Analitic Pozitiv
atunci când acest lucru este impus pe baza
Listei Interzise.
Organizaţia Anti
-
Doping
sau alt organism de control desemnat de respectiva organizaţie va efectua, oricare dintre investigaţiile ulterioare, pe baza
Listei Interzise.
La încheierea unei astfel de investigaţii,
Organizaţia Anti-Doping
va înştiinţa imediat
sportivul
despre rezultatele acesteia şi despre decizia
Organizaţiei Anti-Doping
care poate susţine sau nu că a avut loc o încălcare a reglementărilor anti-doping.
Codul
Articolul 10 Sancţiuni aplicate indivizilor:
10.10
Testarea
în vederea reabilitării.
Ca o condiţie a reintegrării în activitatea sportivă la sfărşitul perioadei de
suJp
e
ndare,
pe parcursul oricărei perioade
de suspendare provizorie
sau nu
,
un
sportiv
trebuie să se supună testării stabilite
in afara competiţiilor,
efectuată de orice
Organizaţie Anti-Doping
care are competenţă să efectueze această testare, şi, dacă acest lucru este cerut, trebuie să ofere infonnaţii actuale şi corecte privind localizarea sa. Dacă un
sportiv
care a fost sancţionat cu o perioadă de
suspendare
se retrage din activitatea sportivă şi este scos din evidenţele testării în afara competiţiei, iar mai târziu solicită reintegrarea în activitatea sportivă, acest
sportiv
nu poate fi reintegrat până când nu înştiinţează
Organizaţiile Anti-Doping
şi se supune
testării în afara competiţiei
pentru o perioadă de timp egală cu perioadă de
suspendare
rămasă de la momentul când acel
sportiv
s-a retras din viaţa sportivă.
Codul
Articolul 14 Confidenţialitate şi raportare
14.3 Informaţii privind localizarea
Sportivului.
Sportivii
care au fost nominalizaţi de federaţia internaţională sau
Organizaţia Naţională Anti-Doping
de care aparţin pentru a fi incluşi în eşantionul de
testare in afara competiţiei,
vor trebui să prezinte informaţii corecte şi actualizate asupra localizării lor. Federaţiile internaţionale şi
Organizaţia Naţională Anti Doping
vor coordona identificarea sportivilor şi strângerea de informaţii actualizate asupra localizării acestora, date pe care le vor corn unica
AMAD.
La rândul său,
AMA
va face accesibile aceste informaţii celorlalte
Organizaţii Anti-Doping
care au autoritatea de a testa
Sportivii,
a
ş
a cum este stipulat în Articolul 15. Aceste informaţii vor fi menţinute în strictă confidenţialitate tot timpul; vor fi folosite exclusiv pentru scopuri de planificare
,
coordonare sau conducere a
Testării,
unnând a fi distruse după ce nu vor mai fi relevante pentru aceste scopuri.
14.5 Biroul de informare (Clearinghouse).
AM
A
va acţiona ca un centru de informare în materie de date referitoare la
Testările Doping
şi rezultatele acestora
,
pentru
Sportivii de Nivel Internaţional
şi
Sportivii
de nivel naţional care au fost incluşi în lotul de
Testare Înregistrat
al
Organizaţiei Naţionale Anti-Doping
de care aparţin. Pentru a facilita planificarea şi coordonarea distribuţiei testărilor şi pentru a evita dublarea inutilă a testărilor din partea diferitelor
Organizaţii Anti-Doping
,
fiecare
Organizaţie Anti-Doping
va raporta Ia
AMA
toate testările efectuate
în competiţie
şi
în afara compeNţiei
asupra acestor
sportivi
cât de curând posibil, după efectuarea lor. La rândul său,
AMA
va facilita accesul la aceste informaţii pentru
sportivi,
federaţia naţională a acelor
sportivi, Comitetul Olimpic Naţional
sau Comitetul Paralimpic Naţional,
Organizaţia Naţională Anti-Doping,
federaţia intenfaţională
,
Comitetul Olimpic Internaţional sau Comitetu
l
Paralimpic Internaţional. De asemenea
,
AMA
va menţine confidenţialitatea absolută asupra informaţiilor referitoare la
Sportivi.
Cel puţin o dată pe an,
AM"A
va da publicităţii un raport statistic, care va prezenta o trecere în revistă asupra respectivelor informaţii.
Codul
Articolul 15 Clarificarea responsabilităţilor referitoare la controlul doping
15.l
Testarea la o manifestare sportivă.
Colectarea de
Probe
biologice pentru
Controlul Doping
are loc - aşa cum este obligatoriu - atât în cadrul
Evenimentelor Sportive Internaţionale,
cât şi în cadrul
Manifestărilor Sportive Naţionale.
În orice caz, numai o singură organizaţie trebuie să fie responsabilă de iniţierea şi conducerea
testării,
pe perioada desfăşurării unei
manifestări sportive.
În situaţia
manifestărilor sportive internaţionale,
colectarea de
probe
biologice pentru
controlul doping
trebuie să fie iniţiată şi condusă de acea
organizaţie internaţională
care reprezintă organismul decizional conducător al respectivei
manifestări sportive
(de exemplu: Comitetul Olimpic Internaţional pentru Jocurile Olimpice, federaţia internaţională pentru un Campionat Mondial sau PASO pentru Jocurile Pan Americane). În situaţia în care respectiva
organizaţie internaţională
decide să nu conducă nici una din
testările
prevăzute a se efectua la respectiva
manifestare sportivă, Organizaţia Naţională Anti-Doping
a ţării în care se desfăşoară acea
manifestare sportivă
va putea,
în
deplină coordonare cu dispoziţiile date de organizaţia internaţională sau
AMA
şi cu aprobarea acestora, să iniţieze şi să conducă asemenea
testare.
În cadrul
manifestărilor sportive
cu caracter naţional, colectarea de
probe
biologice pentru
controlul doping
va fi iniţiată şi condusă de
Organizaţia Anti-Doping Naţională
desemnată a acelei ţări.
15.2
Testarea 'in afara competiţiel Testarea in afara competiţiei
este şi trebuie să fie iniţiată şi condusă atât de organizaţiile internaţionale cât şi de cele naţionale.
Testarea în afara competiţiei
este iniţiată şi condusă de: (a)
AMAD;
(b) Comitetul Olimpic Internaţional sau Comitetul Paralimpic Internaţional în legătură cu Jocurile Olimpice sau Jocurile Paralimpice; (c) Federaţia internaţională a sportivului; (d)
Organizaţia Naţională Anti-Doping
de care aparţine sportivul sau (e)
Organizaţia Naţională Anti-Doping
din orice ţară unde respectivul
sportiv
este prezent.
Testarea în afara competiţiei
trebuie să fie coordonată de către
AM"AD,
cu scopul de a se mări eficienţa efortului combinat al
testării
şi de a evita repetarea
testării sportivilor
în mod inutil.
15.4 Recunoaşterea reciprocă.
Constituind subiect al exercitării dreptului de a face apel, prevăzut de Articolul 13,
Testarea,
scutirile pentru uz terapeutic, rezultatele audierilor sau alte decizii finale ale oricărui
Semnatar,
care sunt în
concordanţă
cu prevederile
Codului
şi sub autoritatea
Semnatarilor,
vor fi recunoscute şi respectate de toţi ceilalţi
Semnatari.
De asemenea,
Semnatarii
pot recunoaşte acele acţiuni efectuate de alte organisme decizionale, care nu au acceptat
Codul,
dacă reglementările după care funcţionează acele organisme sunt în concordanţă cu prevederile
Codului.
3.0
Termeni şi definiţii
3.1
Termeni definiţi în
Cod
Rezultat analitic pozitivs:
Un raport de Ia un laborator sau altă entitate care efectuează
testări,
care identifică într-o
Probă
biologică prezenţa unei
Substanţe Interzise,
a
Metaboliţilor
sau
Markerilor
acesteia (inclusiv însemnate cantităţi de substanţe endogene) sau dovezi ale
Utilizării Metodelor Interzise.
Organizaţie Anti-Doping:
Un
Semnatar
care este responsabil cu adoptarea de reguli pentru iniţierea, implementarea şi impunerea oricărei părţi din procedura de
Control Doping.
Aceasta include, spre exemplu, Comitetul Olimpic Internaţional, Comitetul Paralimpic Internaţional, alţi
organizatori de evenimente sportive majore
care efectuează
testarea
în cadrul evenimentelor sportive organizate,
AMA,
federaţiile internaţionale şi
Organizaţiile Naţionale Anti-Doping.
Sportiv:
În ideea
controlului doping,
orice
persoană
care participă la activitatea sportivă la un nivel internaţional (definit ca atare de fiecare federaţie internaţională) sau la nivel naţional (aşa cum este definit de fiecare
Organizaţie Naţională Anti-Doping)
şi oricare altă
persoană
care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de
Organizaţia Naţională Anti Doping
a acelei
persoane.
În ideea informării şi educării anti-doping, orice
persoană
care participă în activitatea sportivă, aflată sub autoritatea unui
semnatar,
guvern sau a altei organizaţii sportive care acceptă prevederile
Codului.
Cod:
Codul
Mondial Anti-Doping
Competiţie:
O singură cursă, meci, joc sau o întrecere sportivă singulară. Spre exemplu, finalele olimpice la cursa de I00 m plat. Pentru cursele pe etape sau alte întreceri sportive unde premiile sunt acordate zilnic sau pe baza unei alte consideraţii interimare, distincţia între o
competiţie
şi un
eveniment
sportiv va fi făcută după cum se stipulează în regulile în vigoare ale federaţiei internaţionale.
Consecinţele încălcărilor reglementărilor anti-doping:
Încălcarea de către un
Sportiv
sau o altă
persoană
a unei reglementări anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe din următoarele: (a)
Descalificarea,
care înseamnă că rezultatele
Sportivului,
obţinute în cadrul unei anumite
competiţii
sau
eveniment Sportiv
sunt invalidate, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii, puncte şi premii; (b)
Suspendarea,
care înseamnă că
Sportivul
sau altă
persoană
este oprit pentru o perioadă determinată de timp să participe în cadrul oricărei
competiţii
sau a altei activităţi sau sponsorizări, după cum se prevede în Articolul 10.9; şi (c)
Suspendarea provizorie,
care înseamnă că
Sportivul
sau altă
persoană
este oprit temporar să participe în cadrul oricărei
competiţii
până la luarea deciziei finale în cadrul unei audieri conduse sub prevederile Articolului 8 (Dreptul la o audiere corectă).
Controlul doping:
procesul care include planificarea distribuirii testului, colectarea şi manipularea de
Probe,
analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri şi apeluri.
Eveniment sportiv:
o serie de
competiţii
individuale conduse de către un singur organism decizional (spre exemplu Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale FINA sau Jocurile Pan Americane).
În competiţie:
în ideea diferenţierii între
testarea
în
competiţiei
şi
testarea în afara competiţiei
,
dacă nu se prevede altfel în regulile unei federaţii internaţionale sau ale unei alte
Organizaţii Naţionale Anti-Doping, testarea
în
competiţie
reprezintă un test în care
sportivul
este selectat pentru a fi
testat
în cadrul unei
competiţii.
Programul observatorilor independenţi:
o echipă de observatori, aflată sub conducerea
A.MA,
care observă procedura de
Control Doping
în cadrul unui
Eveniment Sportiv
şi care va raporta observaţiile îacute. În situaţia în care
AMAD
desfăşoară o
testare în competiţie
în cadrul unui
Eveniment Sportiv,
observatorii vor fi supervizaţi de o organizaţie independentă.
Suspendare:
a se vedea
consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti doping,
de mai sus.
Eveniment sportiv internaţional:
un
Eveniment Sportiv
în cadrul carma Comitetul Olimpic Internaţional, Comitetul Paralimpic Internaţional, o federaţie internaţională,
un organizator al unui eveniment sportiv major
sau altă organizaţie sportivă internaţională reprezintă organismul care conduce acel
Eveniment Sportiv
sau care numeşte oficialităţile tehnice pentru
Evenimentul Sportiv.
.
Sportiv de nivel internaţional:
Sportivul
desemnat de una sau mai multe federaţii internaţionale ca făcând parte din
lotul de testare înregistrat
al unei
federa
.
tii intemationale.
Standard internaţional:
un standard adaptat de
AMA
în sprijinul
Codului.
Respectarea
Standardului Internaţional
(spre deosebire de cea a unui standard alternativ, a unei practici sau proceduri) va fi suficientă pentru a concluziona că procedurile la care se face referire în
Standardul Internaţional
au fost efectuate în mod corespunzător.
Minor:
o
Persoană
care nu a atins vârsta majoratului, aşa cum s-a stabilit în legile în vigoare ale ţării de rezidenţă a lui sau a ei.
Organizaţie Naţională Anti-Doping:
Entitatea (entităţile) desemnate de fiecare ţară ca fiind posesoare ale autorităţii şi responsabilităţii de prim rang în adoptarea şi implementarea reglementărilor anti-doping, conducerea colectării de
Probe,
gestionarea rezultatelor şi conducerea audierilor, la nivel naţional.
Dacă această desemnare nu a fost făcută de autoritatea (autorităţile) publice competente, entitatea respectivă va fi
Comitetul Olimpic Naţional
al ţării respective sau reprezentantul său.
Comitet Olimpic Naţional:
organizaţia recunoscută de Comitetul Olimpic Internaţional. Termenul
Comitet Olimpic Naţional
va include, de asemenea, confederaţiile sportive naţionale, în acele ţări în care responsabilităţile tipice
Comitetului Olimpic Naţional
în domeniul anti-doping, sunt asumate de confederaţiile sportive naţionale.
Fără înştiinţare prealabilă:
un
Control Doping
care se desfâşoară fără vreo atenţionare prealabilă a
Sportivului
şi în care
Sportivul
este însoţit în permanenţă, începând din momentul anunţării şi până la
colectarea Probei
biologice.
În afara competiţiei:
Orice
Control Doping
care nu este realizat
în competiţie.
Lista Interzisă:
Lista care identifică
Substanţele Interzise
şi
Metodele Interzise.
Suspendarea provizori:
vezi
consecinţele unei încălcări a reglementărilor anti doping,
prezentate
mai
sus.
Eşantionul înregistrat de testare:
eşantionul de
Sportivi
de nivelul competiţional cel mai înalt, stabilit separat de către fiecare Federaţie Internaţională şi
Organizaţie Naţională Anti
-
Doping,
sportivi care sunt supuşi atât
testării în competiţie,
cât şi în
afara competiţiei,
aceste proceduri constituindu-se ca parte a planului de distribuire a testului aparţinând Organizaţiei sau Federaţiei Internaţionale respective.
Probă/ mostră:
orice material biologic colectat pentru a realiza
Controlul Doping
Semnatari:
acele entităţi care semnează
Codul
şi se declară de acord să se conformeze prevederilor stipulate în cuprinsul acestuia, cuprinzând Comitetul Internaţional Olimpic, Federaţiile Internaţionale, Comitetul Internaţional Paralimpic,
Comitetele Olimpice Naţionale,
Comitetele Paralimpice Naţionale, Organizaţiile care realizează
evenimente sportive majore
şi
Organizaţiile Naţionale Anti-Doping
şi
AMA.
Testarea ţintă:
Selecţionarea
Sportivilor
pentru testare, acolo unde anum1ţ1
Sportivi
sau grupuri de
Sportivi
sunt selecţionaţi pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea
Testării,
la un anumit moment.
Testare:
parte a procesului de desfăşurare a
controlului doping,
ce presupune planificarea distribuirii testului, colectarea de
probe
biologice, manipularea lor şi transportul de
Probe
biologice la laborator.
AMAD:Agenţia Mondială Anti - Doping
3.2
Termeni definiţi în
Standardul Internaţional
pentru
Testare
Oficial care se ocupă cu colectarea de probe sanguine:
Un oficial care este calificat şi autorizat de către o
Organizaţie Anti
-
Doping
să colecteze o probă sanguină de la un
Sportiv.
Lant
de
custodie:
Succesiunea de indivizi sau organizaţii care au responsabilitate asupra
Probei/mostrei
din momentul prelevării acesteia, până în momentul când
PROBAI mostra
a fost primită pentru analiză.
Însotitor:
Un oficial care este instruit sau autorizat de către o
Organizaţie Anti
-
Doping
să îndeplinească sarcini specifice, inclusiv înştiinţarea
Sportivului
selectat pentru colectarea
Probei,
să însoţească şi să ţină sub observaţie
Sportivul
până la sosirea la
Staţia de Control Doping
şi/ sau să fie martor şi
să
verifice colectarea
Probei
în situaţia în care instruirea lui/ ei îi oferă calificarea
de a realiza acest
lucru.
Ofiter de Control Doping (OCD):
Un oficial care a fost specializat şi autorizat de către
Organizaţia Anti-Doping
de a avea, pe bază de delegaţie, responsabilitatea gestionării la faţa locului a
Şedinţei de Colectare a Probei.
Statie de Control Doping:
Locul în care se va organiza
Şedinţa de Colectare a Probei.
Abatere
în procedură:
Un termen utilizat pentru a descrie
încălcările reglementărilor anti-doping
din Articolele 2.3, 2.4, 2.5 şi 2.8 ale
Codului.
Echipamentul pentru colectarea probei:
Containere sau aparate utilizate pentru a colecta direct sau a menţine
Proba Biologică
a
Sportivului,
în orice moment în timpul procesului de colectare a
Probei.
Echipamentul pentru colectarea
Probei
va consta din minimum:
•
Pentru colectarea
Probei
de urină:
Recipientele de colectare pentru
Probele
de urină în timpul emiterii
Probei
Recipientele care se pot sigila, având capace pentru asigurarea securităţii
Probei
de urină şi cu accesorii speciale împotriva falsificării
Probei.
5.0
Înştiinţarea sportivilor
5.1
Obiectiv
Să se asigure că
sportivul
selectat a fost înştiinţat, că drepturile
sportivului
sunt respectate, că nu există posibilitatea de a manipula
proba
ce unnează a fi furnizată şi că înştiinţarea este documentată.
5.2
Generalităţi
Înştiinţarea
sportivilor
începe atunci când
OAD
iniţiază înştiinţarea
sportivilor
selectaţi şi se încheie când
sportivul
soseşte la
Statia de Control Doping
sau când posibila încălcare a regulamentului anti-doping de către
sportiv
este adusă în atenţia
OAD.
Principalele activităţi sunt:
a)
Desemnarea
Ofiţerilor de Control Doping,
a
însotitorilor
şi altui
Personal
de colectare a
probei;
b)
Localizarea
sportivului
şi confirmarea identităţii lui/ ei;
c)
Informarea
sportivului
că a el/ ea a fost selectat/selectată să ofere o
probă
şi asupra drepturilor şi responsabilităţilor lui/ ei;
d)
În cazul colectării
fără înştiinţare prealabilă,
însoţirea permanentă a
sportivului,
din momentul înştiinţării până la sosirea la
Statia de Control
Doping
desemnată; şi
e)
Documentaţia pentru înştiinţare (invitaţia).
5.3
Cerinţe înainte de înştiinţarea
sportivilor
5.3.1
Fără Înştiinţare Prealabilă
va reprezenta metoda de înştiinţare în cazul colectării
probei în afara competiţiei,
ori de câte ori va fi posibil.
5.3.2
Pentru a conduce sau asista la
Şedintele de Colectare a Probei,
OAD
va desemna şi va autoriza
Personalul de Colectare a
probei
instruit pentru asemenea responsabilităţi, care nu se află în conflict de interese cu rezultatul colectării probei şi care nu sunt
minori.
5.3.3
Personalul de Colectare a
probei
va avea o identificare oficială eliberată şi controlată de
OAD.
Cerinţa minimă de identificare este un card/ o legitimaţie
oficială care să conţină numele
OAD
care i-a autorizat. Pentru
Ofiţerii de
Control Doping,
cerinţele suplimentare de identificare vor cuprinde şi numele, fotografia şi data de expirare a cardului/ legitimaţiei. Pentru
Oficialii care
colectează
probe
sanguine,
cerinţele suplimentare de identificare includ dovada că aceştia au pregătirea profesională pentru colectarea probei de sânge (personal medical).
5.3.4
OAD
va stabili criteriile pentru validarea identităţii unui
sportiv
selectat să ofere o
probă.
În acest mod, se asigură că
sportivul
selectat este acela care a fost înştiinţat.
5.3.5
OAD,
OCD
sau
însoţitorul,
după caz, vor stabili locaţia
sportivului
selectat şi vor planifica modalitatea şi momentul înştiinţării, ţinând cont de circumstanţele specifice ale sportului/
competiţiei
şi de situaţia în cauză.
5.3.6
Pentru colectarea
probei în afara competiţiei, OAD
va stabili criteriile pentru a se asigura că se fac încercări rezonabile pentru a înştiinţa
sportivii
asupra selectării lor pentru colectarea
probei.
5.3.7
Încercările rezonabile vor fi definite de către
OAD
şi se lua în considerare, ca o cerinţă minimă, momente alternative din zi/ seară şi locaţii alternative pe parcursul unei perioade de timp specificate din momentul primei încercări de înştiinţare.
5.3.8
OAD
va stabili un sistem de înregistrare a încercării/ încercărilor de înştiinţare a
sportivului
şi a rezultatului/ rezultatelor obţinute.
5.3.9
Sportivul
va fi înştiinţat primul că el/ ea a fost selectat/ă pentru colectarea
probei,
exceptând cazul în care un contact anterior cu o terţă parte este solicitat, aşa cum se specifică la punctul 5.3.1
O.
5.3.10
OAD,
OCD
sau
însoţitorul,
după caz, vor stabili dacă este necesar ca o terţă parte să fie anunţată înainte de înştiinţarea
sportivului,
dacă
sportivul
este
minor,
dacă handicapul
sportivului
impune acest lucru, conform prevederilor din Anexa B - Modificări pentru
sportivi
cu handicap - sau în situaţiile în care este necesar un interpret pentru înştiinţare.
5.3.11
Dacă
Sportivul
nu poate fi contactat, după ce au fost efectuate încercări rezonabile, folosind informaţiile furnizate la punctul 4.4.2 şi înregistrând încercările în conformitate cu punctul 5.3.8,
OCD
sau OAD vor institui, după caz, anexa A- Cercetarea unei posibile încălcări a regulamentului anti - doping.
5.3.12
OAD
nu va reprograma sau schimba o colectare a
probei
de la
fără înştiinţare
la
cu înştiinţare prealabilă,
decât atunci când o situaţie neaşteptată face necesară o colectare a
probei
cu
înştiinţare prealabilă.
Va fi înregistrată orice asemenea hotărâre.
5.3.13
Anunţarea colectării
probei
cu
înştiinţare prealabilă
se va face prin orice mijloace care să asigure primirea acesteia de către
sportiv.
5.4
Cerinţe pentru anunţarea sportivilor
5.4.1
Când s-a stabilit un contact iniţial,
OAD
şi
OCD
sau
însotitorul,
după caz, se vor asigura că sportivul şi/ sau o terţă parte, dacă este solicitată conform punctului 5.3.1O -sunt informaţi:
a)
Că
sportivului
i se solicită să se supună colectării
probei;
b)
Asupra autorităţii sub care se va conduce colectarea
probei;
c)
Asupra tipului colectării
probei
şi oricărei condiţii ce trebuie îndeplinite înainte de colectarea
probei;
d)
Asupra drepturilor
sportivului,
inclusiv dreptul:
1.
De a avea un reprezentant şi, dacă este necesar, un interpret;
11.
De a solicita informaţii suplimentare cu pnvrre la procesul de colectare a
Probei;
n1.
De a cere o amânare în a se prezenta la
Statia de Control Doping
din motive întemeiate; şi
rv. De a cere modificări, conform prevederilor din Anexa B Modificări pentru
Sportivii
cu handicap.
e)
Asupra responsabilităţilor sportivului, inclusiv cerinţele:
1.
Să rămână permanent sub observaţia
OCD/ însotitorului
din primul moment în care a fost înştiinţat personal de către acesta, până la încheierea procedurii de colectare a
Probei;
11.
Să se identifice, conform punctului 5.3.4; şi
111.
Să respecte procedurile de colectare a
Probei
şi posibilele consecinţe ale încălcării regulamentului anti-doping; şi
1v. Să se prezinte la
Statia de Control Doping
cât mai curând posibil, în limita a 60 de minute de la înştiinţarea pentru colectarea
Probei fără înştiinţare prealabilă
şi în 24 de ore în cazul primirii
înştiinţării prealabile,
cu excepţia cazului în care întârzierea are motive întemeiate.
f)
Asupra locaţiei
Staţiei de Control Doping.
5.4.2
Când un contact personal este stabilit
,
OCD/ însoţitorul trebuie
:
a)
Din acel moment până când
sportivul
părăseşte
Statia de Control Doping,
la sfârşitul şedinţei de colectare a
probei,
să îl ţină permanent sub observaţie.
b)
Să se legitimeze faţă de
sportiv
folosind cardul/ legitimaţia oficială de identificare OAD;
c)
Să confirme identitatea
sportivului
conform criteriilor menţionate la punctul 5.3.4. Orice nepotrivire în confirmarea identităţii
sportivului
va fi menţionată în documente. În asemenea cazuri,
OCD
responsabil cu conducerea
Şedinţei de Colectare a
probei
va hotărî dacă va raporta situaţia, conform Anexei A - Cercetarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
5.4.3
Însotitorul/ OCD
îi va cere apoi
sportivului
să semneze formularul corespunzător, în sensul că a luat la cunoştinţă şi că acceptă invitaţia. Dacă
sportivul
refuză să semneze că el/ ea a fost înştiinţat/ă sau evită semnarea invitaţ1e1,
însotitorul/ OCD
va informa
sportivul
cu privire la posibilele consecinţe ale refuzului, iar
însotitorul
(dacă lipseşte
OCD)
va raporta imediat toate faptele relevante
OCD.
Când este posibil,
OCD
va continua să colecteze
proba.
OCD
va întocmi un document cu faptele respective şi va raporta circumstanţele OAD.
OCD
şi OAD trebuie să respecte etapele Anexei A - Cercetarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping
.
5.4.4
OCD/
însoţitorul va examina orice solicitare rezonabilă de amânare din partea
sportivului,
raportând imediat la
Staţia de Control Doping,
în maxim 60 minute de la luarea la cunoştinţă şi acceptarea invitaţiei şi va aproba sau va respinge asemenea cereri, după caz, conform punctelor 5.4.5 şi 5.4.6.
OCD
va menţiona în documente motivele pentru orice asemenea amânare, care ar putea necesita cercetări ulterioare din partea
OAD.
Este important ca prima
probă
de urină de după înştiinţare să fie colectată.
5.4.5
Un
OCD
poate accepta o cerere din partea unui
sportiv
de a se amâna prezentarea sa la
Staţia de Control Doping
mai mult de 60 de minute şi/sau, după prezentarea sa la
Statia de Control Doping,
de a părăsi staţia, dacă
sportivul
poate fi însoţit în permanenţă pe timpul amânării şi dacă cererea este legată de următoarele activităţi:
a)
participarea la ceremonia de premiere;
b)
obligaţii legate de mass - media;
c)
participarea la alte
competiţii;
d)
realizarea unor exerciţii de relaxare;
e)
obţinerea unui tratament medical necesar;
f)
găsirea unui reprezentant şi/ sau a unui interpret;
OCD
va întocmi un document cu motivele întârzierii la prezentarea la Staţia de Control Doping şi/sau cu motivele părăsirii Staţiei de Control Doping, după prezentarea sa la Staţie, care pot necesita o cercetare ulterioară din partea OAD.
5.4.6
Un
OCD/ însoţitor
va respinge o cerere de amânare din partea unm
Sportiv
dacă nu va mai fi posibilă însoţirea permanentă a
Sportivului.
5.4.7
Dacă un
Sportiv
înştiinţat în prealabil de colectarea
probei
nu se prezintă la
Statia de Control Doping
la ora stabilită ,
OCD
va hotărî dacă să mai încerce să contacteze
Sportivul
sau nu. Ca o cerinţă minimă,
OCD
va aştepta 30 de minute după ora stabilită, înainte de a pleca. Dacă
Sportivul
tot nu se prezintă până la ora la care
OCD
pleacă,
OCD
va proceda conform cerinţelor din Anexa A- Cercetări privind încălcarea regulamentului anti-doping.
5.4.8
Dacă
Sportivul
se prezintă la
Statia de Control Doping
după timpul minim de aşteptare şi înainte de plecarea
OCD,
acesta va decide dacă să înregistreze o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping. Dacă este totuşi posibil,
OCD
va proceda la colectarea
Probei
şi va menţiona în documente toate amănuntele privind întârzierea
Sportivului
la
Statia de Control Doping.
5.4.9
Dacă pe timpul ţinerii sub observaţie a
Sportivului,
Personalul de
Colectare a
Probei
observă orice problemă care ar putea compromite testul, circumstanţele vor fi raportate şi menţionate în documente de către
OCD.
Dacă
OCD
consideră potrivit, el va da curs cerinţelor din Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
6.0
Pregătirea şedinţei de colectare a probei
6.1
Obiectivul
Să pregătească
Şedinta de Colectare a
probei
într-o manieră care să asigure că şedinţa va putea fi condusă efectiv şi eficient.
6.2
Generalităţi
Pregătirea
Şedinţei de Colectare a
Probei
începe cu stabilirea unui sistem de obţinere de informaţii relevante pentru conducerea eficientă a şedinţei şi se termină când se confirmă că
echipamentul de colectare a probei
îndeplineşte criteriile specificate .
Principalele activităţi sunt:
a)
stabilirea unui sistem de colectare a informaţiilor detaliate privind
Şedinţa
de Colectare a probei:
b)
stabilirea criteriilor privind persoanele care pot fi autorizate să fie prezente la
Şedinta de Colectare a probei;
c)
asigurarea că
Statia de Control Doping
îndeplineşte criteriile minime descrise la punctul 6.3.2;
d)
asigurarea că
echipamentul
de
colectare
a
probei
folosit de
OAD
îndeplineşte criteriile minime descrise la punctul 6.3.4.
6.3
Cerinţe pentru pregătirea
Şedintei de Colectare a
probei
6.3.1
OAD
va stabili un sistem de obţinere a tuturor informaţiilor necesare pentru a se asigura că
Şedinta de Colectare a
Probei
poate fi condusă eficient, inclusiv cerinţele speciale privind nevoile speciale ale
Sportivilor
cu handicap, conform Anexei B - Modificări pentru
Sportivii
cu handicap.
6.3.2
OCD
va utiliza o
Statie de Control Doping
care va asigura , ca o cerinţă minimă, intimitatea
Sportivului
şi va fi folosită exclusiv drept
Statie de Control
Doping,
pe durata
Şedinţei de Colectare a probei. OCD
va înregistra orice abatere semnificativă de la aceste criterii.
6.3.3
OAD
va stabili criteriile privind persoanele care pot fi autorizate să asiste în timpul
Şedintei de Colectare a probei,
auxiliare
personalului de colectare a
probei.
Criteriile vor cuprinde, ca o cerinţă minimă:
a)
Dreptul
Sportivului
de a fi însoţit de un reprezentant şi / sau un interpret pe timpul
Şedinţei de Colectare a probei.
cu excepţia momentului în care
Sportivul
emite o
Probă
de urină;
b)
Dreptul unui
Sportiv
minor şi dreptul
OCD/ însotitorului
care asistă la emiterea probei (martor) să aibă un reprezentant, care să-l observe pe însoţitor atunci când
Sportivul
minor emite
Proba
de urină, dar rară ca acest reprezentant să observe în mod direct emiterea
Probei,
în afara cazului în care
Sportivul
minor solicită acest lucru.
c)
Dreptul unui
Sportiv
cu handicap de a fi însoţit de un reprezentant, conform prevederilor din Anexa B - Modificări pentru
Sportivii
cu handicap;
d)
Un observator independent din partea
AM4,
atunci când este cazul, în cadrul
Programului de Observare Independentă.
Observatorul independent de la
AMAD
nu va observa direct emiterea
Probei
de urină.
6.3.4
OCD
va folosi numai sistemele de
echipament de colectare a probei
care sunt autorizate de
OAD,
care vor îndeplini, ca o cerinţă minimă, următoarele criterii. Acestea trebuie:
a)
Să deţină un sistem unic de numerotare aplicat tuturor recipientelor, containerelor, eprubetelor sau oricărui alt obiect folosit pentru sigilarea
Probei Sportivului;
b)
Să deţină un sistem de sigilare rezistent la şocuri;
c)
Să asigure faptul că identitatea
Sportivului
nu poate fi divulgată prin folosirea echipamentului respectiv;
d)
Să asigure că întreg echipamentul este curat şi sigilat înainte de a fi folosit de către
Sportiv.
7.0
Desfăşurarea Şedinţei de Colectare a probei
7.1
Obiectiv
Să conducă
Şedinta de Colectare a probei
într-o mamera care să asigure integritatea, securitatea şi identitatea
Probei
şi respectarea intimităţii
Sportivului.
7.2
Generalităţi
Şedinţa de Colectare a
Probei
începe cu definirea întregii responsabilităţi pentru conducerea
Şedinţei
de
Colectare
a
Probei
şi se termină atunci când documentaţia privind colectarea
Probei
este completă.
Principalele activităţi sunt:
a)
Pregătirea pentru colectarea
Probei;
b)
Colectarea
Probei;
şi
c)
Documentaţia privind colectarea
Probei.
7.3
Cerinţele anterioare colectării probei
7.3.1
OAD va fi responsabilă pentru întreaga conducere a
Şedintei de Colectare
a
Probei,
cu responsabilităţi specifice delegate
OCD.
7.3.2
OCD
se va asigura de faptul că
Sportivul
este informat asupra drepturilor şi responsabilităţilor lui/ ei aşa cum s-a specificat la paragraful 5.4.1.
7.3.3
OCD
îi va oferi
Sportivului
posibilitatea de a se hidrata.
7.3.4
Sportivul
va părăsi
Staţia de Control Doping
numai sub permanenta observaţie a
OCD/
însotitorului
şi cu aprobarea
OCD.
OCD
va lua în consideraţie orice solicitare rezonabilă a
Sportivului
de a părăsi
Statia de Control
Doping
aşa cum s-a specificat la paragrafele 5.4.5 şi 5.4.6, până când
Sportivul
va fi apt să emită o
pRobă.
7.3.5
Dacă
OCD
aprobă posibilitatea
Sportivului
de a părăsi
Statia de Control
Doping, OCD
va cădea de comun acord cu
Sportivul
în ceea ce priveşte:
a)
Motivul pentru care
Sportivul
părăseşte
Statia de Control Doping;
şi
b)
Momentul întoarcerii (sau întoarcerea după încheierea activităţii asupra căreia s-a căzut de acord).
OCD
va întocmi un document cu această informaţie ş1 momentul exact al plecării şi întoarcerii
Sportivului.
7.4
Cerinţe pentru colectarea
probei
7.4.1
OCD
va colecta
Proba
de la
Sportiv
în conformitate cu următorul protocol pentru tipul specific de colectare a
Probei:
a)
Anexa C: Colectare de
Probe
de urină
b)
Anexa D: Colectare de
Probe
de sânge
7.4.2
Va fi înregistrat orice comportament al
Sportivului şi!
sau al persoanelor care-l însoţesc sau orice abatere care ar putea compromite colectarea
Probei.
Atunci când este cazul, OAD şi/ sau
OCD pot
institui ca aplicabilă Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
7.4.3
Dacă există dubii asupra originii sau autenticităţii
Probei; Sportivului
i se va cere să ofere o
Probă
suplimentară. Dacă
Sportivul
refuză să ofere o
Probă
suplimentară,
OCD
va institui aplicarea Anexei A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
7.4.4
OCD
îi va oferi
Sportivului
posibilitatea de a prezenta în scris orice nelămurire pe care el/ ea o poate avea asupra modului în care s-a desfăşurat şedinţa.
7.4.5
În conducerea
Şedintei de Colectare a Probei
se vor înregistra , ca o cerinţă minimă, următoarele informaţii:
a)
Data, ora şi tipul de înştiinţare
(fără înştiinţare prealabilă,
cu înştiinţare prealabilă,
în competiţie
sau
în afara competiţiei);
b)
Data şi ora emiterii
Probei;
c)
Numele
Sportivului;
d)
Data naşterii
Sportivului;
e)
Sexul
Sportivului;
f)
Adresa şi numărul de telefon al
Sportivului;
g)
Sportul şi disciplina
Sportivului;
h)
Codul numeric al
Probei;
i)
Numele şi semnătura
însotitorului
care a fost martor la emiterea
Probei
de urină;
j)
Numele şi semnătura
Oficialului care a colectat proba de sânge,
acolo unde este cazul.
k)
Informaţiile necesare laboratorului în ceea ce priveşte
Proba;
l)
Medicamentele şi suplimentele luate şi, dacă este cazul, detaliile asupra unor transfuzii de sânge recente în perioada specificată de laborator, conform declaraţiei
Sportivului;
m)
Orice nereguli în proceduri;
n)
Comentariile sau nelămuririle
Sportivului
în ceea ce priveşte conducerea şedinţei, dacă acestea există;
o)
Numele şi semnătura
Sportivului;
p)
Numele şi semnătura reprezentantului
Sportivului,
dacă se solicită; şi
q)
Numele şi semnătura
OCD.
7.4.6
Sportivul
şi
OCD
vor semna documentaţia corespunzătoare pentru a demonstra acordul asupra faptului că documentaţia prezintă în mod corect detalii privind
Şedinţa de Colectare a Probei
sportlvului,
inclusiv orice nelămuriri înregistrate de către
Sportiv.
Dacă
Sportivul
refuză să semneze,
OCD
va completa Anexa A - Cercetări privind o posibilă încălcare a regulamentului anti doping Reprezentantul
Sportivului
va semna în numele acestuia dacă
Sportivul
este
minor.
Alte persoane prezente care au îndeplinit un rol formal în timpul
Şedinţei de Colectare a Probei
pot semna documentaţia ca martori la proceduri.
7.4.7
OCD
trebuie să-i pună la dispoziţie
sportivului
o copie cu datele referitoare la
Şedinţa de Colectare a Probei,
care a fost semnată de către
sportiv.
8.0
Securitatea/ Administrarea Probei după Testare
8.1
Obiectiv
Să se asigure că toate
Probele
colectate la
Staţia de Control Doping,
precum şi documentaţia privind colectarea
Probei
sunt depozitate în siguranţă înaintea transportării lor de la
Staţia de Control Doping.
8.2
Generalităţi
Administrarea după testare începe atunci când
Sportivul
a părăsit
Statia de
Control Doping
după ce a oferit
Probai Probele
ei/ lui şi se încheie cu pregătirea tuturor
Probelor
colectate şi a documentaţiei pentru transport.
8.3
Cerinţe referitoare la securitate/ administrarea după testare
8.3.1
OAD va defini criteriile prin care se asigură că orice probă sigilată va fi depozitată astfel încât să-i fie protejată integritatea, identitatea şi securitatea înainte de a fi transportată de la
Staţia de Control Doping. OCD
trebuie să se asigure că orice
Probă
sigilată este depozitată în conformitate cu aceste criterii.
8.3.2
Toate
probele
colectate, fără nici o excepţie, vor fi trimise pentru analize la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD.
8.3.3
OAD/
OCD
trebuie să dezvolte un sistem pentru a se asigura că documentaţia pentru fiecare
Probă
sigilată este completată şi manipulată în siguranţă.
8.3.4
OAD trebuie să dezvolte un sistem care să asigure că, atunci când este necesar, instrucţiunile pentru tipul de analize care vor fi realizate sunt oferite laboratorului acreditat de
AMA
sau care este autorizat de AMAD.
9.0
Transportul probelor şi al documentaţiei
9.1
Obiectiv
a)
Să se asigure că
Probele
şi documentaţia aferentă sosesc la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD, în condiţii optime pentru efectuarea analizelor necesare, şi
b)
Să se asigura că documentaţia privind
Şedinta de Colectare a probei
este trimisă de
OCD
către OAD într-o manieră sigură şi care respectă termenul limită.
9.2
Generalităţi
Transportul începe atunci când
Probele
sigilate şi documentaţia părăsesc
Staţia
de Control
Doping
şi se încheie cu confirmarea primirii
Probelor
şi a documentaţiei privind colectarea
Probei
la destinaţii.
Principalele activităţi sunt aranjamentul pentru transportarea în siguranţă a
Probelor
şi a documentaţiei aferente la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de AMAD şi aranjamentul pentru transportarea în siguranţă a documentaţiei referitoare la colectarea
Probei
către OAD.
9.3
Cerinţe referitoare
la
transportarea probelor şi a documentaţiei
9.3.1
OAD trebuie să autorizeze un sistem de transport care să asigure că
Probele
şi documentaţia vor fi transportate într-o manieră care să le protejeze integritatea, identitatea şi securitatea.
9.3.2
OAD trebuie să dezvolte un sistem pentru înregistrarea
Lantului de
Custodie
a
Probelor
şi a documentaţiei privind colectarea
Probei,
care include confirmarea că atât
Probele
cât şi documentaţia referitoare la colectarea
Probei
au ajuns la destinaţiile dorite.
9.3.3
Probele
sigilate vor fi transportate întotdeauna către laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de
AMA,
folosind modalitatea de transport autorizată de OAD cât mai repede posibil după încheierea
Şedintei de Colectare
a Probei.
9.3.4
Documentaţia privind datele de identificare ale
Sportivului
nu va însoţi
Probele
sau documentaţia trimisă laboratorului acreditat de
AMA.
sau care este autorizat de
AMA.
9.3.5
OCD
va trimite toată documentaţia relevantă referitoare la
Şedinţa de
Colectare a Probei
către OAD folosind modalitatea de transport autorizată de OAD cât mai repede posibil după încheierea
Şedinţei de Colectare a Probei.
9.3.6
Dacă primirea fie a
Probelor
cu documentaţia aferentă, fie a documentat
,
iei referitoare la colectarea
Probei
nu este confirmată la destinat
,
ia dorită sau dacă integritatea sau identitatea
Probei
a fost compromisă în timpul transportului,
Lantul de Custodie
va fi verificat de către OAD. În această situaţie, OAD va hotărî dacă
Proba
respectivă va fi invalidată.
PARTEAIIl:ANEXE
Anexa A
-
Cercetări privind o posibilă Încălcare a regulamentului anti doping
A.1
Obiectiv
Să se asigure că orice problemă care apare înaintea, în timpul sau după
Şedinţa
de Colectare a Probei,
care poate determina o încălcare a regulamentului anti doping, este evaluată, sunt luate măsuri şi se întocmeşte documentaţia.
A.2
Scop
Investigarea privind o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping începe atunci când OAD sau
OCD
identifică problema care poate compromite testul unui
Sportiv
şi se încheie atunci când OAD întreprinde măsurile adecvate pe baza rezultatelor cercetării privind o posibilă încălcare a regulamentului anti doping.
A.3
Responsabilitatea
A.3.1
OAD este responsabilă să se asigure că:
a)
Orice probleme care pot compromite testarea unui
Sportiv
sunt evaluate pentru a se determina dacă a intervenit o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping;
b)
Toate informaţiile relevante, inclusiv informaţiile de la sursele apropiate, atunci când este cazul, sunt obţinute cât mai curând posibil sau se asigură că toate datele referitoare la problemă pot fi prezentate ca posibile probe, dacă este cazul, şi
c)
Documentaţia aferentă este completată pentru a se raporta orice posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
A.3.2
Personalul de Colectare a Probei
are responsabilitatea să raporteze către
OCD
orice problemă care poate compromite o testare, iar
OCD
are responsabilitatea să raporteze aceste probleme către OAD.
A.4
Cerinţe
A.4.1
Orice problemă care poate compromite testul va fi raportată cât mat repede posibil.
A.4.2
Dacă problema poate compromite testul,
sportivul
va fi înştiinţat, dacă este posibil asupra:
a)
Posibilelor consecinţe;
b)
Faptului că un posibil eşec în procedură va fi investigat de către OAD şi se vor lua măsurile adecvate.
A.4.3
Informaţiile necesare despre un posibil eşec în procedură vor fi obţinute de la toate sursele relevante şi vor fi înregistrate.
A.4.4
Dacă este posibil,
Şedinta de Colectare a Probei
Sportivului
va fi completată.
A.4.5
OAD va stabili un sistem pentru a se asigura că rezultatele investigaţiei sale în cazul unui posibil eşec în procedură sunt utilizate în cadrul managementului rezultatelor şi, dacă este posibil, în viitoarea planificare şi
Testare.
Anexa B- Modificări în cazul sportivilor cu handicap
B.1
Obiectiv
Să se asigure că nevoile speciale ale
Sportivilor
cu handicap sunt îndeplinite cât mai eficient posibil în cazul colectării
Probei.
B.2
Scop
Scopul determinării situaţiei în care modificările trebuie luate în considerare începe cu identificarea situaţiilor în care colectarea
Probei
implică
Sportivi
cu handicap şi se încheie cu modificările necesare procedurilor de colectare a
Probei
şi echipamentului atât cât este posibil pentru aceşti sportivi.
B.3
Responsabilitatea
OAD are responsabilitatea de a se asigura, atunci când este posibil că
OCD
deţine informaţiile şi
Echipamentul
pentru
Colectarea
Probei
necesar desfăşurării unei
Şedinţe de Colectare a probei
pentru un
Sportiv
cu handicap. Responsabilitatea pentru colectarea
Probei
îi revine
OCD.
B.4
Cerinţe
B.4.1
Toate aspectele înştiinţării şi colectării
Probei
pentru
Sportivii
cu handicap vor fi îndeplinite în conformitate cu înştiinţarea standard şi procedurile de colectare a
Probei,
dacă nu sunt necesare modificări pentru handicapul
Sportivilor.
B.4.2
În planificarea şi aranjamentul pentru colectarea
Probei,
OAD şi
OCD
trebuie să aibă în vedere dacă va exista vreo colectare a
Probei
pentru
Sportivii
cu handicap care pot necesita modificări de la procedurile standard de înştiinţarea sau de colectare a
Probei,
inclusiv
Echipament pentru Colectarea
Probei
şi facilităţi.
B.4.3
OCD
are autoritatea de a opera modificări aşa cum impune situaţia atunci când este posibil şi atâta timp cât aceste modificări nu vor compromite identitatea, securitatea şi integritatea
Probei.
B.4.4
Sportivii
cu un handicap fizic sau senzorial pot fi asistaţi de către reprezentanţi sau
Personalul de Colectare a Probei
pe durata
Şedinţei de
Colectare,
atunci când aceştia sunt autorizaţi de către
Sportivi
şi au aprobarea
OCD.
B.4.5
În cazul
Sportivilor
cu handicap intelectual, OAD sau
OCD
va stabili dacă
Sportivul
trebuie să aibă un reprezentant la
Şedinţa de Colectare a Probei
şi
tipul
de asistenţă pe care acesta trebuie să o acorde. Asistenţa suplimentară poate fi oferită de către reprezentant sau
Personalul de Colectare a Probei
pe perioada
Şedinţei de Colectare a Probei
atunci când este autorizată de către
Sportiv
şi
OCD
o aprobă.
B.4.6
OCD
poate decide dacă
Echipamentul Alternativ de Colectare a Probei
sau facilităţile vor fi utilizate atunci când este necesar pentru a-i oferi
Sportivului
posibilitatea de a emite
Proba
atât timp cât identitatea, securitatea şi integritatea
Probei
nu vor fi afectate.
B.4.7
Sportivilor
care folosesc recipientele de colectare a urinei sau sonde de urină li se solicită să elimine urina existentă din asemenea sisteme înainte de a emite
Proba
de urină pentru analize.
B.4.8
OCD
va înregistra modificările procedurilor standard de colectare a
Probei
pentru
Sportivii
cu handicap, inclusiv orice modificare aplicabilă specificată în secţiunile anterioare.
Anexa C- Colectarea de probe de urină
C.1
Obiective
Să colecteze
Proba
de urină a
Sportivului
într-o manieră care să asigure:
a)
Respectarea principiilor relevante ale precauţiilor standard recunoscute internaţional în domeniul sănătăţii
,
asţfel încât sănătatea şi siguranţa
Sportivului
şi a
Personalului de Colectare a Probei
să nu fie compromise;
b)
Proba
va avea calitatea şi cantitatea care să respecte cerinţele
1
aboratorului.
c)
Proba
va fi identificată corect şi cu precizie; şi
d)
Proba
vor fi sigilată în siguranţă.
C.2
Scopul
Colectarea
probei
de urină începe cu informarea
Sportivului
în ce priveşte cerinţele necesare colectării
Probei
şi se încheie cu îndepărtarea oricărui rest de urină rămas la sfârşitul
Şedinţei de Colectare a Probei
Sportivului.
C.3
Responsabilitatea
OCD
are responsabilitatea de a se asigura că fiecare
Probă
este colectată, identificată şi sigilată corect.
OCD
/
însotitorul
are responsabilitatea de a fi martor direct la emiterea
Probei
de urină.
C.4
Cerinţe
C.4.1
OCD se va asigura că
Sportivul
este informat în ce priveşte cerinţele colectării
Probei
,
inclusiv modificările aşa cum a fost menţionat în Anexa B - Modificări pentru
Sportivii
cu handicap.
C.4.2
OCD
se va asigura că
Sportivului
îi este oferită posibilitatea de a alege echipamentul adecvat pentru colectarea
Probei.
Dacă tipul handicapului unui
Sportiv
presupune ca ea/ el să folosească echipament suplimentar sau alt tip de echipament aşa cum s-a menţionat în Anexa B - Modificări pentru
Sportivii
cu handicap,
OCD
va inspecta acest echipament pentru a se asigura că nu va fi afectată identitatea sau integritatea
Probei.
C.4.3
OCD
va instrui
Sportivii
pentru a selecta recipientele de colectare
.
C.4.4
Atunci când
Sportivul
selectează un recipient de colectare
,
ca şi în cazul tuturor celorlalte
Echipamente de Colectare a Probei
care conţin direct
Proba
de urină,
OCD
va instrui
Sportivul
să verifice dacă toate sigiliile echipamentului
selectat sunt intacte şi dacă echipamentul nu a fost desigilat. Dacă
Sportivul
nu este mulţumit de echipamentul selectat, el/ ea poate alege altul. Dacă
Sportivul
nu este mulţumit de nici un echipament disponibil pentru selectare,
OCD
va înregistra acest lucru. Dacă
OCD
nu este de acord cu opinia
Sportivului
conform căreia toate echipamentele disponibile sunt nesatisfăcătoare,
OCD
va instrui
Sportivul
să continue
Şedinţa de Colectare a Probei.
Dacă
OCD
este de acord cu motivele înaintate de
Sportiv
referitoare la faptul că toate echipamentele disponibile pentru colectare sunt nesatisîacătoare,
OCD
trebuie să termine colectarea
Probei
de urină a
Sportivului
şi să înregistreze acest lucru.
C.4.5
Sportivul
trebuie să deţină controlul asupra recipientelor de colectare şi asupra oricărei
Probe
oferite înainte de sigilare, dacă nu este solicitată asistenţa pentru
Sportivii
cu handicap aşa cum s-a menţionat în Anexa B - Modificări pentru
Sportivii
cu handicap.
C.4.6
OCD/
însoţitorul care este martor la emiterea
Probei
trebuie să fie de acelaşi sex cu
Sportivul
care emite
Proba.
C.4.7
OCD/ însotitorul
şi sportivul trebuie să se deplaseze într-o zonă privată pentru a emite
Proba.
C.4.8
OCD/
însotitorul
va fi martor Ia emiterea
Probei Sportivului
ş1
va înregistra în scris participarea ca martor.
C.4.9
OCD
trebuie să utilizeze specificaţiile relevante ale laboratorului, pentru a verifica de faţă cu
sporti$vul
că respectiva cantitate a
Probei
de urină îndeplineşte cerinţele laboratorului pentru analize.
C.4.10
Atunci când cantitatea de urină este insuficientă,
OCD
va coordona o procedură de colectare parţială a probei, aşa cum se menţionează în Anexa E - Probe de urină - cantitate insuficientă.
C.4.11
OCD
va instrui
Sportivul
să selecteze un set de recipiente pentru colectarea
probei
care să conţină recipiente A şi B conform C.4.4.
C.4.12
După ce setul de recipiente pentru colectarea
Probei
a fost selectat,
OCD
şi
Sportivul
trebuie să verifice că toate codurile numerice se potrivesc şi că acest cod numeric este înregistrat corect de către
OCD.
Dacă
Sportivul
sau
OCD
descoperă că numerele sunt diferite,
OCD
va instrui
Sportivul
să aleagă alt set în conformitate cu C.4.4.
OCD
va înregistra acest lucru.
C.4.13
Sportivul
trebuie să toarne cantitatea minimă de urină solicitată de laborator în recipientul B şi apoi să umple recipientul A cât mai mult posibil.
Sportivul
poate apoi să umple recipientul B cât mai mult posibil cu urina rămasă.
Sportivul
trebuie să se asigure că o cantitate mică de urină a rămas în recipientul de colectare.
C.4.14
Sportivul
trebuie să sigileze recipientele aşa cum a fost instruit de către
OCD. OCD
va verifica în faţa
Sportivului
faptul că recipientele au fost sigilate corespunzător.
C.4.15
OCD
va utiliza îndrumările laboratorului în ceea ce priveşte pH-ul şi densitatea specifică în testarea urinei rămase în recipientul de colectare, pentru a determina dacă
Proba
îndeplineşte cerinţele laboratorului. Dacă aceasta nu îndeplineşte cerinţele,
OCD
va urma instrucţiunile din Anexa F - Probe de urină
- Probe care nu îndeplinesc cerinţele laboratorului referitoare Ia pH şi densitatea specifică.
C.4.16
OCD
se va asigura de faptul că urina rămasă care nu va fi trimisă la analiză este aruncată de faţă cu
Sportivul.
Anexa D
-
Colectarea Probelor de Sânge
D.1
Obiectiv
Să colecteze
Proba
de sânge a
Sportivului
într•o manieră care să asigure:
a)
că nu sunt compromise sănătatea şi siguranţa
Sportivului şi a
Personalului
de Colectare a Probei;
b)
Proba
va avea calitatea şi cantitatea care să respecte îndrumările analitice.
c)
Proba
va fi identificată corect şi cu precizie; şi
d)
Proba
va fi sigilată fără a•Î fi periclitată siguranţa.
D.2
Scopul
Colectarea
Probei
de sânge începe cu informarea
Sportivului
în ce priveşte cerinţele necesare colectării
Probei
şi se încheie cu depozitarea corectă a
Probei
înainte de expedierea pentru analize la un laborator acreditat
AMA
sau care este autorizat de
AMA.
D.3
Responsabilitatea
D.3.1
OCD
are responsabilitatea de a se asigura că:
a)
fiecare
Probă
este colectată, identificată
şi
sigilată corect; şi
b)
toate
Probele
au fost depozitate corect şi expediate în conformitate cu îndrnmările analitice.
D.3.2
Oficialul pentru Colectarea Probei de Sânge
are responsabilitatea de a colecta
Proba
de sânge, răspunzând întrebărilor adecvate în timpul colectării
Probei
şi îndepărtând corect echipamentul de colectare a
Probei
de sânge care nu a fost folosit în desfăşurarea
Şedinţei de Colectare a Probei.
D.4
Cerinţe
D.4.1
Procedurile care implică
Probe
de sânge vor fi în conformitate cu principiile importante ale precauţiilor standard recunoscute internaţional în domeniul sănătăţii.
D.4.2
Echipamentul de Colectare a Probei de Sânge
trebuie să conţină fie o eprubetă A sau o eprubetă A şi o eprubetă B. Dacă colectarea de
Probă
constă numai în colectarea
Probei
de sânge, atunci o probă B va fi colectată
şi
utilizată drept confirmare dacă se solicită acest lucru.
D.4.3
OCD
se va asigura că
Sportivul
este informat în ce priveşte cerinţele colectării
Probei,
inclusiv orice modificări aşa cum a fost menţionat în Anexa B
- Modificări pentru
Sportivii
cu handicap.
D.4.4
OCD/ însotitorul
şi
Sportivul
trebuie să se deplaseze în zona în care se colectează
Proba.
D.4.5
OCD trebuie să se asigure că
Sportivului
îi sunt oferite condiţii confortabile, inclusiv posibilitatea de a sta într-o poziţie relaxată timp de cel puţin 1
O
minute înainte de colectarea
Probei.
D.4.6
OCD
trebuie să instruiască
Sportivul
să selecteze setul de recipiente necesar colectării
Probei
şi să verifice că echipamentul selectat nu a fost desigilat şi că sigiliile sunt intacte. Dacă
Sportivul
nu este mulţumit de echipamentul selectat, el/ ea poate alege altul. Dacă
Sportivul
nu este mulţumit de nici un echipament disponibil,
OCD
va înregistra acest lucru.
Dacă
OCD
nu este de acord cu opinia
Sportivului
conform căreia toate echipamentele disponibile sunt nesatisfăcătoare,
OCD
va instrui
Sportivul
să continue
Şedinţa de Colectare a Probei.
Dacă
OCD
este de acord cu motivele înaintate de
sportiv
referitoare la faptul că toate echipamentele de colectare disponibile sunt nesatisfăcătoare,
OCD
trebuie să termine colectarea
Probei
de sânge a
Sportivului
şi să înregistreze acest lucru.
D.4.7
După ce setul de recipiente pentru colectarea
Probei
a fost selectat,
OCD
şi
Sportivul
trebuie să verifice că toate codurile numerice se potrivesc şi că acest cod numeric este înregistrat corect de către
OCD.
Dacă
Sportivul
sau
OCD
descoperă că numerele sunt diferite,
OCD
va instrui
Sportivul
să aleagă alt set în conformitate cu D.4.5.
OCD
va înregistra acest lucru.
D.4.8
Oficialul
de Colectare a Probei de Sânge
trebuie să cureţe pielea
Sportivului
cu un tampon steril într-o zonă care să nu-i afecteze sportivului performanţa, iar dacă se solicită, să se aplice un bandaj de compresie.
Oficialul
de Colectare a Probei de Sânge
trebuie să colecteze
Proba
de sânge dintr-o venă superficială în containerul final de colectare. Bandajul de compresie, dacă a fost aplicat, va fi îndepărtat imediat după ce s-a înţepat vena.
D.4.9
Cantitatea de sânge colectată trebuie să fie suficientă pentru a îndeplini cerinţele analitice, aşa încât analizele să poată fi realizate.
D.4.10
Atunci când cantitatea de sânge care poate fi colectată de la
Sportiv
din prima încercare este insuficientă,
Oficialul de Colectare a Probei de Sânge
va repeta procedura. Numărul maxim de încercări este 3. Dacă toate încercările eşuează,
Oficialul de Colectare a Probei de Sânge
va informa
OCD. OCD
trebuie
să
încheie colectarea
Probei
de sânge şi trebuie să înregistreze acest lucru
,
precum şi motivele pentru care a încheiat colectarea.
D.4.11
Oficialul de Colectare a Probei de Sânge
va aplica un bandaj pe zona/ zonele afectată/ afectate.
D.4.12
Oficialul de Colectare a Probei de Sânge
trebuie să îndepărteze echipamentul pentru colectarea
probei
de sânge care nu este necesar pentru finalizarea
Şedinţei de Colectare a Probei.
D.4.13
Sportivul
trebuie să sigileze
Proba
în setul de recipiente pentru colectare, aşa cum a fost instruit de către
OCD. OCD
va verifica în faţa
Sportivului
faptul că recipientele au fost sigilate corespunzător.
D.4.14
Probele
sigilate vor fi păstrate într-un loc rece dar în care să nu se înregistreze temperatura de îngheţ, înainte de analizele de la
Statia de Control
Doping
sau de expedierea pentru analize la laboratorul acreditat de AMAD sau care este autorizat de la AMAD
.
Anexa E
-
Probe de urină- Cantitate insuficientă
E.1
Obiectiv
Să se asigure că în cazul în care a fost oferită o cantitate de urină insuficientă, procedurile adecvate sunt îndeplinite corespunzător.
E.2
Scopul
Procedura începe cu informarea
Sportivului
că
Proba
este în cantitate insuficientă şi se încheie cu colectarea unei
Probe
în cantitate suficientă.
E.3
Responsabilitatea
OCD
are responsabilitatea de a declara
Proba
ca fiind în cantitate insuficientă şi de a colecta
Probă/Probe
suplimentare pentru a obţine o
Probă
combinată în cantitate suficientă.
E.4
Cerinţe
E.4.1
Dacă
Proba
colectată este în cantitate insuficientă,
OCD
trebuie să informeze
Sportivul
că o altă
Probă
va fi colectată pentru a îndeplini cerinţele laboratorului referitoare la cantitate.
E.4.2
OCD
trebuie să instruiască
Sportivul
să selecteze
Echipamentul Parţial de
Colectare a Probei
în conformitate cu C.4.4.
E.4.3
OCD
trebuie apoi să instruiască
Sportivul
să deschidă echipamentul adecvat, să toarne
proba
insuficientă în recipient şi să sigileze recipientul aşa cum a fost instruit de
OCD. OCD
va verifica, în faţa
Sportivului
că recipientul a fost sigilat corespunzător.
E.4.4
OCD
şi
Sportivul
trebuie să verifice că respectivul cod numeric al recipientului, cantitatea şi identitatea
probei
insuficiente sunt înregistrate corect de către
OCD.
Sportivul
sau
OCD
va deţine controlul asupra
Probei
parţiale sigilate.
E.4.5
În timp ce aşteaptă să emită
Proba
suplimentară,
Sportivul
trebuie să rămână sub observaţie permanentă şi să
i
se ofere posibilitatea de a se hidrata.
E.4.6
Când
Sportivul
este capabil să emită
Proba
suplimentară, procedurile pentru colectarea
Probei
vor fi repetate aşa cum sunt menţionate în Anexa C -
Colectarea Probelor de urină, până când o cantitate suficientă de urină va fi colectată prin combinarea
Probei/ Probelor
iniţiale şi suplimentare.
E.4.7
Când
OCD
este mulţumit de cantitatea de urină care a fost emisă,
OCD
şi
Sportivul
vor verifica integritatea sigiliului/ sigiliilor recipientului/ recipientelor
Probei
parţiale care conţin
Probai Probele
insuficiente emise anterior. Orice nereguli referitoare Ia integritatea sigiliului/sigiliilor vor fi înregistrate de către
OCD
şi investigate conform Anexei A - Cercetarea unei posibile încălcări a regulamentului anti-doping.
E.4.8
OCD
trebuie apoi să îndrume
Sportivul
să desigileze sigiliul/ sigiliile şi să combine
Probele,
asigurându-se că
Probele
suplimentare sunt adăugate secvenţial primei
Probe
colectate până când cantitatea suficientă este atinsă.
E.4.9
OCD
şi
Sportivul
vor continua apoi cu C.4.11.
Anexa F - Probe de urină - Probe care nu îndeplinesc cerinţele laboratorului referitoare la pH sau la densitatea specifică
F.1
Obiectiv
Să se asigure că atunci când
Proba
de urină nu îndeplineşte cerinţele laboratorului referitoare la pH sau la densitatea specifică sunt aplicate procedurile adecvate.
F.2
Scop
Procedura începe cu informarea
Sportivului
de către
OCD
că este nevoie de o
probă
suplimentară şi se încheie cu colectarea unei
Probe
care îndeplineşte cerinţele laboratorului referitoare la pH şi densitatea specifică sau cu măsurile adecvate luate de OAD, dacă este necesar.
F.3
Responsabilitatea
OAD are responsabilitatea de a stabili criteriile pentru numărul de
Probe
suplimentare care trebuie colectate în timpul
Şedintei de Colectare a Probei.
Dacă
Probai Probele
suplimentare nu corespund cerinţelor importante ale laboratorului, OAD are responsabilitatea de a programa o nouă
Şedintă de
Colectare a Probei
pentru
Sportiv
şi, dacă este necesar, să ia măsurile ulterioare adecvate.
OCD
este responsabil cu colectarea
Probei/ Probelor
suplimentare în conformitate cu criteriile OAD.
F.4
Cerinţe
F.4.1
OAD trebuie să stabilească criteriile pentru numărul de
Probe
suplimentare care trebuie colectate de către
OCD
atunci când
OCD
hotărăşte că
Proba
unui
Sportiv
este improbabil să îndeplinească cerinţele laboratorului referitoare la pH şi densitatea specifică.
F.4.2
OCD
va informa
Sportivul
căi se cere să mai emită o probă.
F.4.3
În timp ce aşteaptă să emită o
Probă
suplimentară,
Sportivul
trebuie să rămână sub observaţie permanentă.
F.4.4
Când
Sportivul
este capabil să emită
Proba
suplimentară,
OCD
va repeta procedurile pentru colectarea
Probei
aşa cum sunt menţionate în Anexa C -
Colectarea Probelor de urma, şi în conformitate cu criteriile OAD pentru numărul de
Probe
suplimentare care vor
fi
colectate aşa cum s-a stabilit în F.4.1.
F.4.5
OCD
trebuie să înregistreze că
Probele
colectate aparţin unui singur
Sportiv
şi ordinea în care
Probele
au fost emise.
F.4.6
OCD
va continua apoi cu C.4.16.
F.4.7
Dacă laboratorul stabileşte că toate
Probele Sportivului
nu îndeplinesc cerinţele referitoare la pH şi densitatea specifică pentru analize şi că acest lucru nu se datorează unor cauze naturale, OAD va programa cât mai curând posibil o altă
Şedintă de Colectare a Probei
pentru
Sportiv
ca
testare ţintă.
F.4.8
Dacă
Şedinţa de Colectare a Probei
pentru
testarea ţintă
are din nou ca rezultat
Probe
care nu îndeplinesc cerinţele laboratorului referitoare la pH şi/ sau densitatea specifică pentru analize, OAD va investiga o posibilă încălcare a regulamentului anti-doping.
Anexa G
-
Cerinţe referitoare la Personalul de Colectare a Probei
G.1
Obiectiv
Să se asigure că
Personalul de Colectare a Probei
nu se află în conflict de interese şi are calificările adecvate şi experienţa necesară pentru
a
coordona şedinţele de colectare a
Probei.
G.2
Scop
Cerinţele
Personalului de Colectare a Probei
încep o dată cu dezvoltarea competenţelor necesare pentru
Personalul de Colectare a Probei
şi se încheie cu oferirea unei acreditări identificabile.
G.3
Responsabilitatea
OAD este responsabilă pentru toate activităţile menţionate în această Anexă G.
G.4
Cerinţe - Calificări şi instruire
G.4.1
OAD va determina competenţa necesară şi cerinţele referitoare la calificare pentru poziţiile de
Ofiţer de Control Doping, Însotitor
şi
Oficial de
Colectare a Probei de sânge.
OAD va trasa toate sarcinile de serviciu pentru
Personalul de Colectare a Probei
care subliniază responsabilităţile acestora. Minimum de cerinţe:
a)
Personalul de Colectare a Probei
trebuie să fie de vârstă adultă.
b)
Oficialii de Colectare
a
Probei de sânge
trebuie să aibă calificările adecvate şi
îndemânarea practică pentru a preleva sânge din venă.
G.4.2
OAD se va asigura că
Personalul de Colectare a
Probei
care poate avea un interes în ce priveşte rezultatul colectării sau testării unei
probe
a unui
sportiv
despre care se ştie că este posibil să emită o
probă
Ia o şedinţă, nu va fi desemnat să participe la
Şedinţa de Colectare a
Probei.
Personalul de Colectare
a
Probei
este suspectat că are un interes în colectarea unei
Probe
dacă este:
a)
implicat în planificarea sportului pentru care este condusă testarea;
b)
există legături de rudenie sau este implicat în viaţa personală a oricărui
Sportiv
care poate emite o
Probă
în cadrul acelei şedinţe.
G.4.3
OAD trebuie să stabilească un sistem prin care să se asigure că
Personalul
de Colectare a
Probei
este calificat adecvat şi instruit corespunzător pentru a-şi îndeplini sarcinile.
G.4.4
Programul de instruire pentru
Însotitori şi Ofiterii de Colectare a
Probei
de Sânge
trebuie să includă cel puţin studierea tuturor cerinţelor importante pentru procesul de testare şi familiarizarea cu precauţiile standard importante din domeniul sănătăţii.
G.4.5
Programul de instruire pentru
Ofiterii de Control Doping
trebuie să cuprindă, ca o cerinţă minimă, următoarele:
a)
instruirea teoretică aprofundată în ceea ce priveşte diferitele tipuri de activităţi de testare adecvate poziţiei de
Ofiţer de Control Doping;
b)
observarea tuturor activităţilor de control doping legate de cerinţele din acest standard, preferabil la faţa locului;
c)
efectuarea satisfăcătoare a unei colectări complete a
Probei
la faţa locului sub observaţia unui
Ofiţer de Control Doping
calificat sau a unei persoane cu calificare similară. Cerinţa referitoare la emiterea propriu-zisă a
Probei
nu va fi inclusă în observarea Ia faţa locului.
G.4.6
OAD va menţine datele înregistrate referitoare la educaţie, instruire, abilităţi şi experienţă.
G.5
Cerinţe -Acreditare, reacreditare şi delegare
G.5.1
OAD trebuie
să
stabilească
un
sistem pentru acreditarea şi reacreditarea
Personalului de Colectare a
Probei.
G.5.2
OAD se va asigura că
Personalul de Colectare a
Probei
a încheiat programul de instruire şi este familiarizat cu cerinţele din acest standard de testare înainte de obţinerea acreditării.
G.5.3
Acreditarea va fi valabilă maxim 2 ani.
Personalului de Colectare a
Probei
i se va cere să repete un program de instruire complet dacă nu au participat la activităţi de colectare a
Probei
timp de 1 an înainte de reacreditare.
G.5.4
Numai
Personalul de Colectare a
Probei
care are o acreditare recunoscută de către OAD va fi autorizat de OAD să conducă activităţi de colectare a
Probei
în numele OAD.
G.5.5
Ofiterii de Control Doping
pot să participe personal la orice activitate implicată în
Şedinţa de Colectare a
Probei,
cu excepţia colectării de sânge dacă nu sunt calificaţi, sau pot desemna un
însotitor
să efectueze activităţi specifice care corespund scopului îndatoririlor unui
însotitor
autorizat.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
D E C R E T
privind promulgarea Legii pentru acceptarea de către România a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale
a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru acceptarea de către România a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
București, 25 septembrie 2006.
Nr. 1.119.
P R E Ț U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2006
— pe suport fizic —
Valoarea Valoarea
crt. anual
— lei —
Nr.
Denumirea publicației
abonamentului abonamentului trimestrial
— lei —
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română
1.480
370,00
370,00
370,00
370,00
2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*
250
—
—
—
—
3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară
1.140
285,00
285,00
285,00
285,00
4. Monitorul Oficial, Partea a II-a
1.700
425,00
425,00
425,00
425,00
5. Monitorul Oficial, Partea a III-a
370
92,50
92,50
92,50
92,50
6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a
1.540
385,00
385,00
385,00
385,00
7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a
1.420
355,00
355,00
355,00
355,00
8. Monitorul Oficial, Partea a VII-a
460
115,00
115,00
115,00
115,00
9. Colecția Legislația României
375
93,75
93,75
93,75
93,75
10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative
620
155,00
155,00
155,00
155,00
11. Repertoriul actelor normative
117
—
—
—
—
12. Decizii ale Curții Constituționale
100
—
—
—
—
13. Ediții trilingve
350
—
—
—
—
14. Breviar Legislativ (NOU) **
—
—
—
—
11,4
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
**) Se acordă o reducere de preț de 10% pentru cei ce se abonează până la data de 15 octombrie 2006 (10,3 lei preț redus).
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție:
u
COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.
— prin oficiile sale poștale
u
RODIPET — S.A.
— prin toate filialele
u
ACTA LEGIS — S.R.L.
— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u
INFO EUROTRADING — S.A.
— București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)
u
INTERPRESS SPORT — S.R.L.
— București, str. Hristo Botev nr. 6
(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u
MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L.
— București, str. Izvor nr. 78, et. 2
(tel. 311.97.84, fax 311.97.85)
u
M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.
— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;
255.48.16)
u
PRESS EXPRES — S.R.L.
— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;
0745.133.712)
u
ZIRKON MEDIA — S.R.L.
— București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)
u
ART ADVERTISING — S.R.L.
— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u
CALLIOPE — S.R.L.
— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,
0244/51.48.01)
u
CARTEXIM — S.R.L.
— Slobozia, Bd. Matei Basarab, bl. A2, sc. B, ap. 15, parter (telefon/fax: 0243/22.06.95)
u
CURIER PRESS — S.A.
— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u
MIMPEX — S.R.L.
— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.