Acasă › Legislație › Normă
NORMA 23/11/2005
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALA NML 046-05 din 23 noiembrie 2005
"Butoaie (altele decat cele pentru bere) şi budane"*)
EMITENT
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.102 bis din 7 decembrie 2005
-----------
Notă
...
*) Aprobata de Ordinul nr. 296 din 23 noiembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGill LEGALĂ NML 008-05 ăAparate de cântărit cu funcţionare automată"
l. Domeniu de aplicare
1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice
şi
modalităţile de atestare
a
legalităţii, specifice aparatelor de cântărit cu funcţionare automată definite la punctul
2.1
din prezenta normă, destinate determinării masei unui produs în domenii de interes public.
În prezenta normă aparatele de cântărit cu funcţionare automată sunt denumite
1
'
aparate".
1.2. Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse
în
funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public,
aparatele
de cântărit cu funcţionare automată trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute
în
prezenta normă,
cât
şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai
sus
menţionate rezultă din tabelele 12, 13, 14, 15 şi 16.
2
Terminologic
În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt defmiţi după cum urmează:
2.1
aparat de cânlărit cu funcţionare automată:
aparat care determină masa unui produs fără intervenţia unui operator şi care urmăreşte un program prestabilit de procese automate caracteristice aparatului.
2.2
aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare:
aparat de cântărit cu funcţionare automată care detemlină masa unor sarcini individuale asamblate în prea]abi] (de exemplu produse preambalate) sau a unor sarcini individuale de produse în vrac.
2.3
aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru cunfrol:
aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare care subîmparte produsele cu masa diferită în două sau mai multe subgrupe,
în
funcţie de valoarea diferenţei dintre ma.sa acestora şi un punct nominal de reglare.
2.4
aparal pentru etichetarea masei:
aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare etichetare care imprimă valoarea masei fiecărui produs.
2.5
aparat pentru etichetarea masei/preţului:
aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare care imprimă valoarea masei şi a preţului fiecărui produs.
2.6
dozator gravimetric cufuncţionare automată:
aparat de cântărit cu funcţionare automată care umple recipiente cu o masă predeterminată şi practic constantă dintr-un produs
în
vrac.
2.7
totalizator discontinuu:
aparat de cântărit cu funcţionare automată care dctem1ină masa unui produs în vrac, prin
subdivizare
în sarcini discrete. Aparatul măsoară masa fiecărei
sarcini
discrete şi calculează masa totală. Fiecare
sarcină
discretă este apoi descărcată sub formă de vrac.
2.8
totalizator continuu (cântar de bandă):
aparat de cântărit cu funcţionare automată care determmă
în
mod continuu masa unei cantităţi de produs în vrac, pe o bandă transportoare, fără subdivizarea sistematică a produsului şi iliră întreruperea mişcării benzii transportoare.
2.9
instalaţie pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată:
aparat de cântărit cu funcţionare automată prevăzut cu un receptor de sarcină ce include şine pentru transportul vehiculelor de cale ferată.
3.
Cerinţe metrologice şi tehnice comune tuturor tipurilor de aparate de cântărit cu funcţionare automată
3.1
Condiţii nominale de funcţionare
Producătorul trebuie
să
specifice condiţiile nominale de funcţionare ale aparatului, după cum urmează:
3.1.1
Pentru mărimea supusă măsurării:
Domeniul de măsurare al aparatului, adică limitele minimă şi maximă de cântărire.
3.1.2
Pentru mărimile de influentă datorate alimentării e]ectricc:
În cazul alimentării
în
curent alt mativ: tensiunea nominală de alimentare, sau
limitele domeniului tensiunii de alimentare.
În cazul alimentării în curent continuu: tensiunea nominală şi minimă de alimentare, sau
limitele domeniului tensiunii de alimentare.
3.1.3
Pentru mărimile de influenţă de natură mecanică şi climatică
Producătorul trebuie să specifice temperatura limită superioară şi temperatura limită inferioară de funcţionare a aparatului. Dacă nu se specifică altceva în cerinţele corespunzătoare fiecărei categorii
<le aparate din prezenta normă, aceste limite specificate de producător pot fi oricare din limitele prezentate în tabelul I de 1a pct. 2.1.3.1 din NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic Jegal", cu condiţia ca intervalul minim de temperatură să fie de
30
°C.
Pentru aparatele care sunt utilizate în condiţii de solicitare mecanică
specială,
de exemplu aparate jncorporate în vehicule (condiţii de mediu mecanic clasă Ml din NML 001-05), producătorul trebuie să definească condiţiile mecanice de utilizare.
3.1.4
Pentru alte mărimi de influenţă (dacă este cazul)
-
viteza sau vitezele de funcţionare,
-
caracteristicile produsului sau produselor de cântărit, etc.
3.2
Repetabilitate
Pentru un aparat afectat de erori aleatoare semnificative
,
diferenţa între valorile medii ale seriilor de rezultate consecutive trebuie să fie mică în comparaţie cu eroarea maximă tolerată.
3.3
Adecvare
3.3.1
Aparatele trebuie
să
fie prevăzute cu mijloace pentru limitarea efectelor datorate înclinării, încărcării şi vitezei de funcţionare, astiel încât erorile maxime tolerate să nu fie depăşite în condiţii nominale de funcţionare.
3.3.2
Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcţionării normale, trebuie prevăzute facilităţi adecvate pentru manipularea materialelor.
3.3.3
Orice interfaţa de comandă la dispoziţia operatorului trebuie
să
fie explicită şi eficientă.
3.3.4
Integritatea afişajului (dacă există) trebuie să poată fi verificată de către operator.
3.3.5
Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcţionării normale, trebuie prevăzută o funcţie adecvată pentru a asigura reglarea la
zero.
3.3.6
Rezultatele situate
în
afara domeniului de măsurare trebuie
să
fie
semnalate
distinct atunci când sunt tipărite.
3.4
Informaţii furnizate de mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
3.4.1
Un aparat trebuie
să
poarte următoarele inscripţii:
-
marca sau nume1e producătorului;
-
clasa de exactitate;
-
domeniul de măsurare;
-
valoarea diviziunii; plus, după caz:
-
date referitoare la condiţiile de utilizare;
-
tipul şi seria aparatului;
-
numărul aprobării de model.
-
informaţii precizând dacă dispozitivele suplimentare, care furnizează rezultate metrologice, satisfac cerinţele prezentei norme.
3.4.2
Când un aparat are dimensiuni prea mici sau este produs dintr-un material prea sensibil pentru
a
permite să fie inscripţionat cu informapi1e cerute, containerul şi/sau documentaţia care îl însoţeşte trebuie să fie inscripţionate într-o manieră corespunzătoare, conform punciului 3.4.1 din prezenta normă.
3.4.3
Un aparat trebuie să fie însoţit de informaţii despre modul său de funcţionare. Informaţiile,
concentrate într-un manual de utilizare, pot include, după caz:
-
condiţiile nominale de funcţionare:
-
limitele superioare şi inferioare de temperatură şi umiditate penlru funcţionarea aparatului;
-
montarea în spaţii închise sau deschise;
-
instrucţiuni privind instalarea
,
întreţinerea, repararea
,
reglajele admise;
-
instrucţiuni privind utilizarea corectă şi condiţiile speciale de utilizare.
3.4.4
Unităţile de măsură folosite şi simbolurile lor trebuie să fie în concordantă cu dispoziţiile legale privind unităţile de măsură şi simbolurile lor în domeniul mase.
3.5
Posibilitatea evaluării conformităţii
3.5.l Un aparat trebuie să fie conceput astfel încât să permită evaluarea imediată a conformităţii
s
ale atât cu cerinţele NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" cât şi cu cerinţele prezentei norme de metrologie legală.
3.5.2 Modulele de evaluare a conformităţii sunt următoarele:
-
încercarea aparatului în vederea obţinerii aprobării de model,
-
verificarea metrologică iniţială pentru aparatele car
e
au aprobare de model şi
-
verificarea metrologică periodică.
4
Cerinţe metrologice
şi
tehnice specifice aparatelor de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare
4.1
Clase de exactitate
4.1.1
Aparatele sunt împărţite în categorii principale indicate prin litere majuscule: X sau Y
,
conform specificaţiei producătorului.
4.1.2
fiecare din aceste categorii principale este împărţită în patru clase de exactitate: XI
,
X.li,
XIII şi XIIII şi Y(I)
,
(YII)
,
Y(a) şi Y(b), care trebuie specificate de producător.
4.2
Aparate din categoria X
4.2.1
Categoria X se aplică aparatelor utilizate pentru verjficarea produselor preambalate realizate în conformitate cu cerinţele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile cu privire Ia preambalate.
4.2.2
Simbolul clasei de exactitate este completat cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x)
,
care cuantifică abaterea standard maximă tolerată aşa cum este specificat la pct. 4.4.2.
Producătorul trebuie să specifice factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), unde x trebuie să fie 2 şi de fom1a I x 1
o\
2x 1
Ok
sau 5 x
Jo\
unde k este un număr întreg, negativ sau zero.
4.3
Aparate din categoria Y
Categoria Y se aplică tuturor celorlalte aparate pentru sortare-etichetare cu foncţionare automată.
4.4
Erori maxime to1erate
4.4.1
Eroarea medie maximă tolerată pentru aparate din categoria X/ Eroarea maximă tolerată pentru aparate din categoria Y
Tabelul I - Erori maxime tolerate
Sarcina netă (m) în diviziuni de verificare (c)
Eroarea nedie maximă olerată
X
Eroarea maximă olerată
y
XI
I
Y(I)
XII
I
Y(II)
xnr
I
Y(a)
Xllll
I
Y(b)
O
<
m
:s:
50 OOO
O
<
m
:s:
5 OOO
O
<
ms
500
O <ms 50
±0,5 e
I±
1 e
50 OOO < m s 200 OOO
5 OOO
<
m s
20 OOO
500 < m s2 OOO
50
<m s200
±
1,0 e
l:t
1,5 e
t200 OOO
<
m
20 OOO < m s 100 OOO
2 OOO
<
m s 10 OOO
200
<
ms
1000
±
1,5
e
I±
2 e
4.4.2
Abaterea standard
Valoarea maximă tolerată a abaterii standard pentru aparatele din clasa
X
(x) este rezultatul înmulţirii factorului (x) cu valoarea din tabelul 2.
Tabelul 2 - Abaterea standard
Sarcina netă(m)
Abaterea standard maximă tolerată pentru clasa X(l)
ms50g
0,48 %
50 g< m .:s; l 00 g
0,24 g
100 g < m .:s; 200 g
0,24%
200 g <ms 300 g
0,48 g
300 g < m
.:s;
500 g
0,16 %
500 g < m .:s; 1000 g
0,8 g
1000 g < m
s
10000 g
0,08 %
10000 g <ms 15000 g
8g
15000 g <m
0,053 %
Pentru clasa XI şi XII, (x) trebuie să fie mai mic decât 1 Pentru clasa XIII, (x) trebuie
să
nu fie mai mare decât 1
Pentru clasa XIIU, (x) trebuie să fie mai mare decât 1
4.4.3
Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu un
s
ingur domeniu
Tabelul 3 - Diviziunea de verificare - aparate cu un singur domeniu
Clase de exactitate
Valoarea diviziunii de verificare
Numărul de diviziuni de verificare n
=
Maxie
Minim
Maxim
XI
Y(I)
0,001 g .:s; e
50 OOO
-
XII
Y(II)
0,001 g .:s; e .:s; 0,05 g
100
100 OOO
0,1 g se
5 OOO
100 OOO
XIII
Y(a)
O,lgscs2g
100
10 OOO
5g
s
e
500
10 OOO
XIIII
Y(b)
5gse
100
1000
4.4.4
Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu mai multe domenii
Tabelul 4 - Diviziunea de verificare - aparate cu mai multe domenii
Clase de exactitate
Valoarea diviziunii de verificare
Numărul de diviziuni de verificare n=Max/e
Minim(!)
n
=
Max/eci
+
I)
Maxim n=Max/ei
XI
Y(J)
0,001 g s ei
50 OOO
-
Xll
Y(II)
0,001 g
Ci
S. 0,05 g
5 OOO
JOO OOO
0,1 gsej
5 OOO
100
OOO
XIII
Y(a)
0,1 gsci
500
10 OOO
Xllll
Y(b)
5 g .:s;c
1
50
1000
Unde:
i
=
1, 2, ... r
i
=
domeniu parţial de cântărire
r
=
numărul total de domenii parţiale de cântărire
(1) Pentru i
=
r, coloana corespunzătoare din tabelul 3 se aplică cuc înlocuit cu er
4.5
Domeniu de măsurare
La specificarea domeniu]ui de măsurare pentru aparatele clasa Y, producătorul trebuie să ia în considerare faptul că limita minimă de cântărire nu trebuie să fie mai mică decât:
Pentru clasa Y(I): 100 e
Pentru clasa Y(II): 20 e pentru 0,001 g
s.
e
s
0,05 g, şi
Pentru clasa Y(a):
Pentru clasa Y(b):
Aparate utilizate pentru sortare,
50 e pentru 0,1 g
:s;
e 20 e
10 e
de exemplu balanţe poştale şi bascule pentru gunoi 5 e
4.6
Reglare dinamică
4.6.1
Funcţia de reglare dinamică trebuie să fie activă în domeniul de cântărire specificat de producător.
4.6.2
În cazul în care aparatul este prevăzut cu un dispozitiv de reglare dinamică pentru compensarea efectelor dinamice ale sarcinii allaie în mişcare, acesta trebuie să nu poată funcţiona în afara domeniului de cântărire
şi
trebuie să poată fi protejat.
4.7
Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice
4.7.1
Erori tolerate Ia :fimcţionarea
în
prezenţa factorilor de influenţă
4.7.1.1
Pentru aparate din categoria X:
-
pentru funcţionare automată conform specificaţiilor din tabelele 1 şi 2,
-
pentru cântărire statică, în funcţionare neautomată, conform specificaţiilor din tabelul 1.
4.7.1.2
Pentrn aparate din categoria Y:
-
pentru fiecare sarcină
,
în cântărire dinamică, conform specificaţiilor din tabelul 1,
-
pentru cântărire statică
,
în modul de funcţionare neautomată, conform specificaţiilor pentru categoria X din tabelul I
.
4.7.2
Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este de o diviziune de verificare.
4.7.3
Intervalul de temperatură:
-
Pentru clasa XI şi Y(I) interva1u1 minim este de 5 °C,
-
Pentru clasa XII şi Y(II) intervalu] minim este de 15 °C.
5
Cerinţe metrologice
şi
tehnice specifice dozatoarelor gravimetrice cu funcţionare automată
5.1
Clase de exactitate
5.1.1
Producătorul trebuie să specifice atât clasa de exactitate de referin{ă Ref (x) cât şi clasa de exactitate de funcţionare X(x).
5.1.2
Unui tip de aparat i se atribuie o clasă de exactitate de referinţă Ref (x)
,
corespunzătoare celei mai bune exactităţi posibile pentru ap<;lrate de acest tip. După instalare, aparatelor individuale le sunt atribuite una sau mai multe clase de exactitate de func ionare X(x), în funcţie de natura produsului de cântărit. Factorul de desemnare a clasei de exactitate (x) trebuie să fie
s
2 şi de forma 1x1
Ok,
2x1
Ok
sau 5x I
Ok,
unde k este un număr întreg, negativ sau zero.
5.1.3
Clasa de exactitate de referinţă
,
Ref(x) este aplicabilă în cazul sarcinilor statice.
5.1.4
Pentru clasa de exactitate de funcţionare X(x), X simbolizează relaţia dintre exactitate şi masa sarcinii, iar (x) este un multiplicator pentru limitele abaterii specificate la pct. 5.2.2.
5.2
Erori şi abateri maxime tolerate
5.2.1
Erori maxime tolerate pentru cântărirea statică
5.2.1.1
În cazul sarcinilor statice, în condiţii nominale de funcţionare, eroarea maximă tolerată pentm clasa de exactitate de referinţă Ref (x) este 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze faţă de valoarea medie, indicată în tabelul 5, multiplicată cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x).
5.2.1.2
Pentru aparatele la care dozarea se realizează din mai multe, sarcini (de exemplu aparate de dozat cumulative sau cu combinaţii selective) abaterile maxime tolerate sunt egale cu exactitatea impusă dozelor aşa cum este specificat la pct. 5.2.2. (adică nu suma abaterii maxime tolerate pentru fiecare sarcină individuală).
5.2.2
Abaterea faţă de valoarea medie a dozelor
Tabelul 5 - Abaterea maximă tolerată fa ă de valoarea medie a dozelor Valoarea masei dozelor, m (g) Abaterea maximă tolerată pentru fiecare doză faţă de
valoarea medie, pentru clasa X(1)
m 50
7,2%
50 <m:S:: 100
3,6 g
100 <m 200
3,6%
200 <m.:s; 300
7,2 g
300
<
rn
500
2,4%
500 <m 1000
12 g
1000 < m ::; 10000
1,2%
10000 < m
_:s;
15000
120 g
15000
<
m
0,8%
NOTĂ: Valoarea calculată a abaterii fiecărei doze faţă de medie poate fi ajustată pentru a lua în considerare efectul datorat dimensiunii particulelor materialului
5.2.3
Eroarea maximă tolerată a valorii predeterminate (eroare de reglare)
În cazul aparatelor pentru care este posibil{1 predeterminarea masei dozei, diferenţa maximă între valoarea predeterminată şi valoarea medie a masei dozelor trebuie să nu depăşească 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze faţă de valoarea medie, aşa cum este indicată în tabelul 5.
5.3
Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice
5.3.1
Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă sunt cele specificate la pct. 5.2.1.
5.3.2
Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturba ii este o modi11care a indicaţiei pentru
cântărfre statică egală cu eroarea maximă tolerată specificată
Ia
pct. 5.2.1., calculată pentru doza nominală minimă, sau o modificare ce are un efect echivalent asupra dozei în cazul aparatelor care efectuează dozarea din mai multe sarcini. Valoarea calculată a variaţiei admise trebuie rotrn ită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d).
5.3.3
Producătorul trebuie să specifice valoare nominală minimă a dozei.
6
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice totalizatoarelor discontinue
6.1
Clase de exactitate
Aparatele sunt împărţite în patru clase; după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2.
6.2
Erori maxime tolerate
Tabelul 6 - Erori maxime tolerate
Clasa de exactitate
Eroarea maximă tolerată pentru sarcina totalizată
0,2
±0,10 %
0,5
±0,25 %
l
±0,50 %
2
±1,00 %
6.3
Valoarea diviziunii de totalizare
Valoarea diviziunii de totalizare (dt) trebuie să fie cuprinsă între valorile următoare: 0,01 % Max
:S
d
1
::;
0,2 % Max
6.4
Sarcina totalizată minimă
Sarcina totalizată minimă (Lmin) trebuie să nu fie mai mică decât sarcina pentru care eroarea maximă tolerată este egală cu valoarea diviziunii de totalizare (d
1
) şi nici mai mică decât sarcina minimă specificată de producător.
6.5
Reglarea la zero
Aparatele care nu tarează după fiecare descărcare trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la zero. Funcţionarea aparatului în regim automat trebuie inhibată în cazul în care indicaţia la zero variază cu:
-1 d1 în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero automat,
- 0,5 dt în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero semiautomat sau neautomat.
6.6
Interfaţa cu operatorul
În timpul funcţionării automate, reglajele efectuate de către operator şi reiniţializarea (resetarea) trebuie să nu fie posibile.
6.7
'
'
1
ipărirea rezultatelor
În cazul aparatelor prevăzute cu dispozitiv de tipărire, aducerea la zero a
sarcinii
totalizate trebuie nu să fie posibilă până în momentul în care se tipăreşte
sarcina
totalizată. În
cazul
unei întreruperi a funcţionării automate, sarcina totalizată trebuie tipărită.
6.8
Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice
6.8.1
Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă sunt cele specificate în tabelul 7.
Tabelul 7 - Erorile maxime tolerate la funct
,
ionarea
în
prezenţa factorilor de influentă
Sarcina (m) exprimată în diviziuni de totalizare
(d1)
Eroarea maximă tolerată
O
<
ms 500
±0,5 d1
500
<
ms 2 OOO
±1,0
dt
2 OOO
<
m
1
O OOO
±1,5 dr
6.8.2
Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este egală cu o diviziune de totalizare pentru orice indicaţie de masă şi orice sarcină totalizată memorată.
7
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice totalizatoarelor continue (cântarelor de bandă)
7.1
Clase de exactitate
Aparatele sunt împărţite
Îll
trei clase,
după
cum urmează:
0,5; 1; 2.
7.2
Domeniul de măsurare
7.2.1
Producătorul trebuie să specifice domeniul de măsurare, sarcina minimă totalizată şi raportul dintre sarcina netă minimă a unităţii de cântărire
şi
limita maximă.
7
.2.2Sarcina minimă totalizată
Lmin
trebuie să nu fie mai mică decât:
-
800 d pentru aparatele clasă 0,5;
-
400 d pentru aparatele clasă 1;
-
200
d
pentru aparatele clasă
2.
Unde d este diviziunea de totalizare a dispozitivului de totalizare generală.
7.3
Eroarea maximă tolerată
Tabelul 8 - Eroarea maximă tolerată
Clasa de exactitate
Eroarea
maximă tolerată pentru sarcina totalizată
0,5
±
0,25 %
1
±
0,5
%
2
±
1,0%
7.4
Viteza benzii
Producătorul trebuie să specifice viteza benzii transportoare. Atât pentru
cântarele
de bandă cu viteză constantă cât şi pentru cântarele de bandă cu viteză variabilă, care
au
comandă manuală pentm reglarea vitezei, viteza trebuie să nu varieze cu mai mult de 5% din valoare nominală. Produsul de cântărit trebuie să nu aibă o viteză diferită de viteza benzii.
7.5
Dispozitiv de totalizare generală
Aducerea la zero a dispozitivului de totalizare generală trebuie să nu fie posibilă.
7.6
Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice
7.6.1
Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa unui factor de influenţă, pentru o sarcină care nu este mai mică decât Lmin, este de O,7 din valoarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, rotun,jită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni de totalizare (d).
7.6.2
Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este de 0,7 din eroarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, pentru o sarcină egală cu Lmin, pentru clasa de exactitate specificată a cântarului de bandă, rotunjită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d).
8
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice instalaţiilor pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată
8.1
Clase de exactitate
Instalaţiile sunt împărţite în patru clase, după cum urmează:
0,2; 0,5; l; 2.
8.2
Erorile maxime tolerate
8.2.1
Erorile maxime tolerate pentru cântărirea
în
mers a unui vagon de calc ferată sunt specificate în tabelul 9.
Tabelul 9 - Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers
Clasa
de
exactitate
Eroarea maximă tolerată
0
,
2
±
0
,
1 %
0,5
±
0,25 %
1
±
0,5 %
2
±
1,0%
8.2.2
Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a vagoanelor cuplate sau necuplate este cca mai mare dintre următoarele valori:
-
valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;
-
valoarea calculată conform tabelului
9,
rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripţii);
-
o diviziune (d).
8.2.3
Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a unui tren este cea mai mare dintre următoarele valori:
-
valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni
;
-
valoarea calculată conform tabelului 9, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripţii), înmul ită cu numărul vagoanelor de referinţă din tren (nu mai mult de 1O) şi rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;
-
o diviziune (d) pentru fiecare vagon din tren , dar fără a depăşi 1O d.
8.2.4
În cazul cântăririi vagoanelor cuplate, erorile pentru maximum 10% din rezultatele cântăririi obţinute din una sau mai multe treceri ale trenului pot depăşi eroarea maximă tolerată aplicabilă, specificată la pct. 8.2.2, dar nu pot depăşi dublul erorii maxime tolerate.
8.3
Valoarea diviziunii
Relaţia dintre clasa de exactitate şi valoarea diviziunii trebuie să fie cea specificată în tabelul 1O.
Tabelul 1O - Valoarea diviziunii
Clasa de exactitate
Valoarea diviziunii (d)
0,2
d
:S'.
50 kg
0,5
d
:S'.
100 kg
1
d::; 200 kg
2
d 500 kg
8.4
Domeniul de cântărire
8.4.l Limita minimă de cântărire trebuie să nu fie mai mică de l t şi nici mai mare decât valoarea rezultată în urmă împărţirii masei minime a vagonului la numărul de cântăriri parţiale.
8.4.2 Masa minimă a vagonului trebuie să
nu
fie mai mică de 50 d.
8.5
Funcţionarea
în
pre
z
enţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagn
e
tice
8.5.1
Erorile maxime tolerate
la
funcţionarea în prez;enţa unui factor de inflµenţă sunt cele specificate în tabelul 11.
Tabelul 11 - Erorile maxime tolerate la functionarea în prezenţa unui factor de influentă
Sarcina
(rn)
exprimată în diviziuni (d)
Eroarea maximă tolerată
O
<
ms 500
±
0
,
5 d
500
<
m
s
2 OOO
±
1,0 d
2 OOO
<
m s 1O OOO
±
1,5 d
8.5.2
Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este egală cu o diviziune
9
Atestarea legalităţii
9.1
Atestarea legalităţii unui aparat se rca]izea
z
ă numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice
ş
i tehnice aplicabile pre
v
ăzute
în
prezenta norma de metrologie legală
,
conform tabelelor 12.
..
16, de mai jos.
9.2
ConJormitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligaţiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare iniţială sau periodică. Marcajele metrologice pot
fi
însoţite, după caz, de documente specifi
c
e: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare.
9.3
Marcajul aprobării de model se aplică de către, sau sub responsabilitatea producătomlui, în conformitate cu pre
v
ederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare se aplică, de către hboratoru! autorizat car
e
a efectuat verificarea. Totodată se aplică o s
i
g
.
i
lare prin utiJizar
e
a unor mijloace şi metode de
s
tinate
să
împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.
9.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
9.5
În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-m1
s
et de dispozitive şi/
s
au subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de mă
s
urare
.
Tabelul 12- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile aparatelor p
e
ntru sortare - etichetare
Nr. crt.
Cerinţa esenţială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalit
ă
ţi de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
o
1
2
3
4
-
5
1
Informaţii inscripţionate pe aparat şi informaţii însoţitoare (specificaţii ale producătorului)
2.9 /NML 001-05
3.1 / NML 008-05
3.4 /
N
ML 008-05
4.1
I
NML 008-05
4.5
I
NML 008-05
X
X
X
2
Verificarea construcţiei
1.10 / NML 001-05
X
X
3
Adecvare
2.7 /NML 001-05
X
X
X
4.6
I
NML 008-05
4
Protecţie împotriva intervenţiilor neau
t
ori
z
ate
şi
a degradării informaţiei
2.8 / NML 001-05
X
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10 /NML
001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară
a
informaţiilor de măsurare pentru încheierea
tranzacţiei
comerciale
2.11
/NML
001-05
X
X
X
7
--
·
-
·
·
-·
·
·
Posibilitatea evaluării
conformităţii
2.12 NML
I
001-05
3.5.1
NML
/ 008-05
X
8
Erori în condiţii
nominale
de
funcţionare, rară perturbaţii
2.1
.
1
I
NML
001-05
4.4
/ NML
008-05
X
X
X
9
Funcţionarea
în prezenţa
factorilor de influenţă
şi
a perlurbaţiilor electromagnetice
4.7
I
NML
008-05
xi)
L--....,_
,
---
-
·
....
'
•
.
,--
--
--
·•··
I)
Evaluările
la factori
de
influenţă de natură
electrică şi
la perturbaţii electrice
se efectuează
numai la
aparatele
prevăzute cu dispozitive electrice
şi electronice.
Tabelul 13-
Cerinţe
metrologice
şi
tehnice
aplicabile
dozatoarelor
gravimetrice
cu
functionare automată
Nr.
crt
.
Cerinţa esenţială
Punctul din nonna de metrologie legală
Modalităţi
de
control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare
metrologică
iniţială
periodică
o
I
2
3
4
5
1
Informaţii inscripţionate
pe
aparat
şi
informaţii însoţitoare
(specificaţii
ale
producătorului)
2.9 /NML 001-05
3.1 /NML 008-05
3.4 /NML 008-05
5.1.1 /NML008-05
5.3.3
I
NML 008-05
X
X
X
2
V
crificarea construcţiei
1.10
/NML
001-05
X
X
3
Adecvare
2.7
/NML 001-05
X
X
4
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate
şi
a degradării
în
formaţiei
2.8 /NML
001-05
X
·
·-
-
5
Indicarea rezultatului
măsurării
2.1 O/ NML
001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară
a
informaţiilor de
măsurare pentru
încheierea
tranzacţiei
comerciale
2.11 /NML 001-05
X
X
X
7
Posibilitatea evaluării conformităţii
2.12
/NML 001-05
3.5.1
/
NML
008-05
X
8
Erori
în
condiţii
nominale de
funcponare,
fără
perturbaţii
2.1.l
/NML
001-05
5.2
/Niv1L008-05
X
X
X
9
Funcţionarea
în
prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor
electromagnetice
5.3
I
Nl\!lL 008-05
xl)
I)
Evaluările
la factori de influenţă de natură electrică
şi
la perturbaţii electrice se efectuează numai la
aparatele
prevăzute cu dispozitive electrice şi electronice.
Tabelul 14- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile totalizatoarelor discontinue
Nr. crt.
Cerinţa esenţială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
o
1
2
3
4
5
1
Informaţii inscripţionate pe aparat şi informaţii însoţitoare (specificaţii ale producătorului)
2.9
I
NML 001-05
3.1 / NML 008-05
3.4
I
NML 008-05
6.1 / NML 008-05
6.3
I
NML 008-05
6.4
I
NML 008-05
X
X
X
2
Verificarea construcţiei
1.10 / NML 001-05
X
X
3
Adecvare
2.7
I
NML 001-05
X
X
4
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei
2.8 / NML 001-05
X
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10
I
NML 001-05
X
X
X
6
Prelucrarea ulterioară a informaţiilor de măsurare pentru încheierea tranzacţiei
comerciale
2.11 /NML00l-05
X
X
X
7
Posibilitatea evaluării conformităţii
2.12 / NML 001-05
3.5.1
I
NML 008-05
X
8
Erori în condiţii nominale de funcţionare, fără perturbaţii
2.1.1 / NML 001-05
6.2
I
NML 008-05
X
X
X
9
Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor
e1ectromagneti ce
6.8 / NML 008-05
Xl)
6.5
I
NML 008-05
6.6
I
NML 008-05
6.7
I
NML 008-05
1
>
Evaluările la factori de influenţă de natură electrică şi la perturbaţii electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice şi electronice.
Tabelul 15- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile totalizatoarelor continue
Nr. crt.
Cerinţa esenţială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
o
1
2
3
4
5
1
Informaţii inscripţionate pe
2.9
I
NML 001-05
aparat şi informaţii însoţitoare
3.1 / NML 008-05
(specificaţii ale
producătorului)
3.4
I
NML 008-05
7.1 / NML 008-05
X
X
X
7.2
I
NML 008-05
7.4
I
NML 008-05
2
Verificarea construcţiei
1.10 / NML 001-05
X
X
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 5-02-97 îContoare de energie electrică activă“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate le art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 288.
*) Ordinul nr. 288/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANFXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 005-05
,,Contoare de energie electrică activă"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală se referă la contoarele monofazate şi trifazate de energie electrică activă statice şi de inducţie de clasă de exactitate A, B şi C, utilizate în reţelele de curent alternativ ca mijloace de măsurare de lucru destinate măsurărilor în tranzacţii comerciale cu energic electrică
.
activă
1.2
Pentru a putea
fi
introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes
public, contoarele de energie electrică activă prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală Niv1L 001-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 7
.
1.3
Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la contoarele la care tensiunea între bornele de conexiune depăşeşte 600V (între faze)
,
la contoarele etalon, precum şi la contoarele care măsoară pierderi de energie
.
2
Terminologie
în
sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici sunt definiţi după cum urmează :
2.1
contor de energie electrică activă.
dispozitiv care măsoară energie electrică activă consumată într-un circuit începând din momentul în care valoarea indicată este zero. În funcţie de tehnica de măsurare aplicată, ace
s
ta poate fi utilizat în combinaţie cu un transformator pentru măsurare.
2 2
curent electric
(I)
:
curentul electric care trece pr
i
n contor;
2 3
cur
e
nt nominal
(Iu)
·
v
a
loare nominală a curentului I pentru care a fost proiectat contorul ;
2.4
curent de pornire(lp)
:
cea mai mică valoare a curentului I
,
la care contorul măsoară energie electrică activă ;
2
5
curent minim
(Irru
11
) : valoarea curentului I de la care eroarea trebuie s
ă
se situeze între cde mai mici valori ale erorii maxime tolerate ;
2.6
curent de prag
(Itr)
: v
aloarea curentului I de la care eroarea trebuie să se situeze între cele mai mici valori ale limitelor erorii maxime tolerate corespunzătoare clasei de exactitate declarate
a
contorului ,
2.7
curent maxim
Omax)
:
valoarea maximă a curentului I pentru care eroarea trebuie să se situeze între limitele erorilor maxime tolerate ;
2.8
tensiunea electrică
(
U)
:
tensiunea electrică furnizată contorului
;
2.9
tensiunea de refer
i
nţă
(Un)
.
valoarea nominală a tensiunii U
,
pen
t
ru care a fost pro
i
ectat contorul;
2.10
frecvenţa
(f) : frecvenţa curentului electric care alimentează contorul
;
2. l
Ijrecvenţa nominală
(t ,) :
valoare nominală a frecvenţei f, pentru care a fost proiectat contorul;
2.12
factor de putere
(FP) : factor de putere= coscp
,
unde cp este diferenţa de fază dintreI şiU;
2.13
temperatura
(T) : temperatura ambiantă ;
2.14
coeficient mediu de temperatură
(Cr): raport între variaţia erorii în procente şi diferenţa de temperatură care produce această variaţie
2.15
t
e
mperatura nominală
(Tn)
:
temperatura pentru care a fost proiectat contorul;
3
Cerinţe metrologice şi tehnice
3
.
1
Clase de exactitate
Producătorul trebuie să specifice clasa de exactitate a contorului sub forma unuia din indicii A, B sau C definiţi ca în tabelul 1.
3.2
Condiţii nominale de funcţionare
Producătorul trebuie să specifice condiţiile nominale de funcţionare ale contorului şi în special: valorile Un; In; f.1
;
Imit,; Ir şi
Imax
care sunt aplicabile contorului. Pentru valorile curentului specificate, contorul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 1
.
De asemenea producătorul trebuie să specifice clasa de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic pentru care contorul de energie electrică activă a fost proiectat
3
.
2 l Limita superioară şi cea inferioară a temperaturii vor fi conform cu punctul 2.1.3.1 din
N1½L
001-05. La toate temperaturile prevăzute, condiţiile de umiditate vor fi fără condensare, iar locul utilizării prevăzut este închis
-
-
·
··
·-
·--
B ·
-
r
Clasa de exactitate
I
A
I
C
Pentru contoare cu conectare directă
-
-
·--·
·
Ip
:S 0,05 Itr
::S
0,04 Itr
::S
0,04 Itr
-
·
·
·
lrnin
::S 0,5
I1r
..
:S
0,5
111·
:S
0,3 l1ă
Imax
2:
50
Itr
2::
50 Iii-
2::
50 Itr
..
Pentru contoare conectate prin transformator
Iv
::S
0,061,,
0,04 I1r
:S
0,02 Iu
lmin
S 0,4 lu-
:::S
0,2 I,r
*)
::S
0
,
2 ltr
ln
= 20 ltr
=
20 Irr
=
20
I1r
I
max
2::
1,2lii
2:
1,2 In
2:
1,2
In
•
-·
·
·
Tabelul J - Clase de
exactitate
-
*
J
Pentru contoare de inducţie clasă
B
se va considera
Irrun
:S
0,4 I
1
r
3 2.2 Din punct de vedere mecanic, condiţ11le de mediu vor fi conform cu punctul 2
.
1 3
.
2 din NML 001-05
.
3
.
2.3 Din punct de vedere electromagnetic
,
condiţiile de mediu vor fi conform cu punctul 2
.
1.3
.
3 din NML 001-05
.
3.3
Calitatea energiei electrice
Intervalele de tensiune şi de frecvenţă trebuie să fie cel puţin.
- 0,9•Un SUS I,1•U1
- 0,98•[,_1 SUS l
,
02•fn
F
a
ctoiul de putere se situează înlre limitele O,Sind şi 0,8cap.
3.4
Erori maxime tolerate
Efectele (a,b,c) ale variaţiilor fiecărui rnăsurand şi a fiecărei mărimi de influenţă se evaluează separat
,
ceilalţi măsuranzi şi celelalte mărimi de influenţă fiind păstrate relativ constante la valorile lor de referinţă. Eroarea de măsurare, care nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 5, se calculează astfel
·
Eroarea de măsurare
==
a
2
+
b
2
+
c
2
•••
Atunci când contorul măsoară la curenţi de sarcină variabili erorile nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în tabelul 2
.
Temperatura ambiantă
5°C
.
.30°C
-10
°C
..
.
5 °C
sau
30
°C.
..
40
°C
-25 °C.
..
-1O
0
e
sau
40
°
C
.
55
°
C
-40 °e. -25
°C
sau
55 °C
.
.70
°C
---
Contoare
de clasă
A
B
C
A
B
C
A
B
C
A
B
C
Contoare
monofazate; contoare trifazate cu încărcare echj)ibrată
lmin:Sl<ftr
3,5
---
,
-
ltr:51:Slmax
3,5
2
-
2
Contoare trifazate cu
încărcare
pe o singură fază
,._
-
-
--
-
--
-
-
ltr:SISluax
*
---
·
-
---
·-
--
2
Tabelul 2 - Limitele (în procente pozitive sau negative) ale erorilor maxim tolerate în condiţii nominale
şi
diferîti curenţi de
sarcină
şi temperaturi
ambiante.
1
5
2,5
1,3
7
3,5
1,7
9
4
2
0,7
4,5
2,5
l
.
.
7
3,5
1,3
9
4
1,5
4
2,5
]
5
"
.)
1
,
3
7
4
1,7
9
4,5
*)Domeniul
de curent penim
contoarele
trifazate de inducţie, având curent aplicat pe o singură fază, este
fimjfat
la
511r -sl-sI,,,a
»
3.5
Verificarea
curentului de
pornire
Contoarele de energie
electrică
activă monofazate
sau
trifazate trebuie să pornească şi să înregistreze, fiind alimentate la o tensiune U egală cu Un ,un factor de putere egal cu unitatea şi un curent egal cu
Ip.
3
6
Verificarea mersului în
gru
Contoarele
de energie electrică
activă
monofazate sau trifazate trebuie să nu
înregistreze
energie
fiind alimentate
la
o
tensiune
cuprinsă
între (0,8-1,1)
U
11
şi un curent egal cu
zero
3.7
Efectul tolerat al perturbatiilor de lungă durată
3.7.1
Variaţia erorilor unui contor ca efect al perturbaţiilor de lungă durată trebuie să fie mai mică decât
valoarea
variaţiei critice indicate. în tabelul 3.
Tabelul 3
-
Valorile variatiei critice datorate perturbatiilor de lungă durată
Perturbaţie
Variaţia erorii
în(%)
pentru contoare de clasă
A
B
C
·
···
Ordine
a
fazelor inversată
1,5
1,5
0,3
Dezechilibru al tensiunilor (aplicabil numai
contoarelor
trifazate )
4
2
1
Componentă continuă
Şl
..
ar1110111c1
circuitul de curent alternativ
*)
pare în
6
3
1,5
Armonici
în
circuitele
de
curent şi tensiune*)
1
0,8
0,5
Trenuri de impulsuri tranzitorii rapide
6
4
2
Câmpuri magnetice de frecvenţă industrială;
câmpuri
electromagnetice de frecvenţe radio
;
perturbaţii conduse, induse de câmpuri de radiofrecvenţă; unde oscilatorii amortizate
3
2
1
>Iii
Jn cazul contoarelor de inducţie nu sunt definite variaţiile maxime tolerate ale erorilor pentru conţinut de armonici în
circuitele
de curent şi pentnt componenta continuă
şi
armonici în circuitul
de
curent_
3.7.2
Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii
Efectul
unei perturbaţii
electromagnetice
asupra unui
contor
de energie electrică în timpul
şi
imediat după perturbaţie trebuie să fie astfel încât:
-
orice ieşire destinată verificării exactităţii contorului nu trebuie să producă impulsuri sau semnale corespunzătoare unei energii mai mare decât valoarea critică de schimb şi, după perturbaţie, într-un interval rezonabil de timp contorul trebuie
-
să-şi reia funcţionalitatea în interiorul limitelor erorilor maxime tolerate, şi
-
să aibă toate funcţiile de măsurare asigurate, şi
-
să permită recuperarea tuturor datelor de măsurare prezente anterior perturbaţiei, şi
-
să nu indice o schimbare a valorii energiei înregistrate cu mai mult decât valoarea critică de schimb.
Valoarea variaţiei critice, în kWh, este egală cu m•Un•Imax•l0-
6
,
unde m este numărul sistemelor de măsurare, Un este în volţi şi Imax în amperi.
3.7.3
Pentru proba de supracurent de scurtă durată se aplică bobinelor contorului un impuls de
curent egal cu 20 Imax timp de 0,5 s. Valoarea variaţiei critice este de 1,5%.
3.8
Verificarea izolatiei electrice
Contorul de energie electrică activă trebuie să nu prezinte deteriorări şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă, după ce a fost supus la următoarele încercări :
-
încercarea rezistenţei de izolaţie ;
-
încercarea rigidităţii dielectrice.
3.8.1
Încercarea rezistenţei de izolaţie se execută cu un megohmmetru cu eroare de max ±10%. Condiţiile încercării sunt specificate în tabelul 4.
Tensiunea de încercare c.c. (V)
Condiţii de încercare
Rezistenţă minimă de izolaţie (MQ)
500
Între toate circuitele de curent şi de tensiune c011ectate împreună
şi,
respectiv, părţile metalice exterioare (carcasa), în condiţii climatice normale
20
500
Între toate circuitele de curent şi de tensiune conectate împreună şi, respectiv, părţile metalice exterioare (carcasa), în condiţii de căldură umedă
2
Tabelul 4 - Condit
,
ii de verificare a rezistentei de izola
.
tie
3.8
2 Încercarea rigidităţii dielectrice se execută cu ajutorul unor instalaţii specializate şi constă din încercarea la tensiunea de impuls şi încercarea la tensiune alternativă. Condiţiile încercării sunt specificate în tabelul 5.
Tabelul 5 - Conditii de verificare a rigiditătii dielectrice
Tensiunea de încercare (kV)
Caracteristicile instalaţiei
Condiţii de încercare
6
(tensiune de impuls)
Impulsul de tensiune se aplică de 1O ori cu o polaritate
Şl
apoi se repetă cu cealaltă polaritate. Intervalul de timp între impulsuri va fi de 3 secunde. Impulsurile se aplică între toate circuitele de curent
Şl
de tensiune conectate împreună
Şl,
respectiv, părţile metalice exterioare (carcasa),
"
m condiţii climatice normale.
-
forma impulsului: 1,2/50 µs;
-
timp de creştere: 30%;
-
timp de cădere: 20%;
-
impedanţa sursei: 500 Q±SO
Q;
-
energia sursei: 0,5 J±0,05 J
Tensiunea de încercare (kV)
Caracteristicile instalaţiei
Condiţii de încercare
2
(tensiune lltcrnativă)
Tensiunea se aplică brusc între toate circuitele de curent şi de tensiune conectate împreună
ŞI,
respectiv, părţile metalice exterioare (carcasa), în condiţii climatice normale, cu durata de 1 minut
Celelalte circuite ale aparatului se leagă la masă (carcasă).
-
tensiune alternativă sinusoidală;
-
frecvenţă· 45 Hz...,.,65 Hz;
-
puterea sursei: 500 VA
Tabelul 5 - Condiţii de verificare a rigiditătii dielectrice (continuare)
-
3.9
Verificarea erorii datorată modificării temperaturii ambiante
3.9.1
Când contorul lucrează la diverse sarcini de curent, eroarea în procente nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 2 pentru diferite valori ale temperaturii
3 9.2 Coeficientul mediu de temperatură, definit conform 2.14, trebuie să nu depăşească valorile din tabelul 6.
t
Valoarea curentului I (A)
Factor de putere
Coeficient mediu de temperatură (%/K)
Clasă de exactitate
A
B
C
l1r:Sl:'.::lmax
1
0,10
·--
·
0,05
0,03
2 ltr:SLSimax
0,5
O,15
0,07
0,05
Tabelul 6 - Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură
-
3 10
Verificarea conditiilor climatice
Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe climatice:
-
încercare la căldură uscată ,
-
încercare la frig ; .-
-
încercare la căldură umedă în regim stabil.
După terminarea acestor probe, contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informaţie şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă
3.11
Verificarea conditiilor mecanice
Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe mecanice:
-
încercare la şocuri
-
încercare la vibraţii sinusoidale
După terminarea acestor probe contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informaţie şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă.
3.12
Adecvare
3.12.1
Contorul trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de afişare a cărui indicaţie să fie vizibilă pentru consumator, atunci când contorul este instalat în poziţia normală de funcţionare, specificată de producător
3.12.2
Scăderea tensiunii de alimentare sub limitele tensiunii de funcţionare nu trebuie să producă o eroare pozitivă a contorului mai mare de 10%.
3 12.3 Afişajul trebuie să aibă un număr suficient de cifre, astfel încât indicaţia acestuia să nu revină la valoarea sa iniţială atunci când energia electrică consumată în circuit corespunde unei funcţionări a contorului timp de 4000 ore
la
I=Imax, U=Un şi FP= 1
3.12.4
Atunci când energia electrică măsurată este indicată pe mai multe afişaje corespunză toare unor tarife diferite, contorul trebuie să indice tariful activ.
3.12.5
În timpul utilizării contorului trebuie să fie imposibilă aducerea la zero a indicaţiei privind energia electrică măsurată.
3.12.6
În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică
a
contorului, informaţia de măsurare trebuie să rămână disponibilă pentru citire timp de cel puţin 4 luni.
3
.12.
7
Contorul prevăzut cu un dispozitiv de preplată trebuie să indice valoarea creditului restant
.
Eroarea valorii energiei electrice consumate pc unitatea descrescătoare a creditului restant trebuie să fie mai mică decât valoarea diviziunii
3
.13
Protecţia împ5)1riva interventiilor neautorizate şi a degradării informaţiei
Caracteristicile metrologice ale contorului nu trebuie să fie influenţate într-o manieră inadmisibilă de conectarea la un alt dispozitiv, de orice dispozitiv sau caracteristică a dispozitivului conectat care comunică de la distanţă cu contorul.
Programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile metrologice trebuie să fie identificate şi făcute inviolabile: dovezile privind intervenţiile trebuie să fie disponibile pentru perioade de timp rezonabile.
3
.14
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de mlisurare şi informaţii însotitoare
Orice contor de energie electrică activă trebuie să poarte următoarele inscripţii·
-
firma constructoare,
-
tipul constructiv,
-
numărul de faze şi de conductoare ale circuitului în care urmează să fie utilizat
,
-
seria,
anul de fabricaţie
;
-
tensiunea de referinţă
,
-
curentul de bază şi curentul maxim;
-
frecvenţa nominală,
-
constanta contorului;
-
indicele clasei de exactitate;
-
temperatura nominală, când aceasta este diferită de
23
°C;
-
semnul
@]
pentru contor cu carcasă izolantă de clasă de protecţie II,
-
tensiunea auxiliară
,
dacă există
;
-
raportul sau rapoartele de transformare ale transformatoarelor de măsură În plus, după caz mai trebuie să fie insc,:ripţionate :
-
date privind condiţiile de utilizare;
-
numărul certificatului aprobării de model;
-
informaţii care să precizeze dacă dispozitivele suplimentare care furnizează rezultatele metrologice îndeplinesc dispoziţiile prezentei norme de metrologie legală.
3
.
15
Unităti de măsură
Energia electrică măsurată trebuie să fie afişată în kilowattoră, simbol kWh sau megawattor simbol MWh
4
Atestarea legalităţii
4.1
Modalităţile de control metrologic legal aplicabile contoarelor de energie electrică activă sunt prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Cerinţele metrologice şi tehnice care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 7.
4.3
Atestarea legalităţi unui contor se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică) în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare
.
.
Tabelul 7 - Cerinte metrologice şi tehnice aplicabile rnodalitătilor de control metrologic legal
'
Nr.
crt
Cerinţă metrologică sau tehnică
Modalităţi de control metrologic legal
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
1
3 2.1/NML 005-05
2.1.31/NMLOOI-05
Limitele temperaturii de funcţionare
X
-
-
2
3.2.2/NlvfL 005-05
2.1.3 2/NML 001-05
Condiţii de mediu mecanic
X
-
-
"
.)
3.2.3/NML 005-05
2. L3 3/NML 001-05
Condiţii de mediu electromagnetic
X
-
-
4
3 4/NML 005-05
Erori maxime tolerate
X
X
X
5
3.5/NNIL 005-05
Verificarea curentului de pornire
X
X
X
6
3 6/NML 005-05
Verificarea mersului în gol
X
X
X
7
3.7.1/NML 005-05
Variaţia erorilor ca efect al perturbaţiilor de lungă durată
X
-
-
8
3 7.2/NML 005-05
Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii
X
-
-
9
3 7.3/NML 005-05
Proba de supracurent de scurtă durată
X
-
-
10
3 8.1/NML 005-05
Încercarea rezistenţei de izolaţie
X
-
-
11
3.8.2/NML 005-05
Încercarea rigidităţii dielectrice
X
-
-
12
3 9.1/NML 005-05
Verificarea erorii datatorată modificării temperaturii ambiante
X
-
-
13
3.9.2/NML 005-05
Coeficientul mediu de temperatură
X
-
-
14
3 10/NN.IL 005-05
Verificarea condiţiilor climatice
X
-
-
15
3.11/NML 005-05
Verificarea condiţiilor mecanice
X
-
-
16
3.12/NML 005-05
Adecvare
X
-
-
17
3 13/NML 005-05
Protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei
X
-
-
18
3.14/NML 005-05
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţîtoare
X
-
-
19
3.15/NML 005-05
Unităţi de măsură
X
-
-
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Instrucțiunile 131-58 îVerificarea măsurilor de capacitate folosite la măsurarea materiilor uscate“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementării prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 289.
*) Ordinul nr. 289/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 044-05 "Măsuri ele volum pentru cereale"
1
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală se referă Ia măsurile de volum destinate măsurării în tranzacţiile comerciale a unor cantitaţi de seminţe de cereale, cum sunt : porumbul, grâul, ovăzul, secara, meiul, cânepa, rapiţa, etc
2
Terminologie
În sensul prezentei nonne de metrologie legală termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:
2.1
măsură de volum·
măsura de volum de tip "cu preaplin", alcătuită dintr-un co1p de fonnă cilindrică. şi un fond plan circular,
2
2
capacitate a măsurii.
volumul interior al corpului măsurii delimitat la partea inferioară de fundul măsurii, iar la partea superioară de planul determinat de marginea superioară a corpului măsurii;
2.3
riglă de radere.
accesoriu cu care este utilizată măsura de volum destinat îndepărtării smplusului de seminţe care umple măsura peste capacitatea ei
3
Cerinţe metrologice
3.1
Conditii de referintă
Poziţia corectă la măsurare. măsura de volum este aşezată liber pe o suprafaţă plană şi oriwntală.
3.2
Capac .IB:!iJJ.ominale
1 dm
3
,
2 dm
3
şi 20 dm
3
3
.3
Erori maxime tolerate
Erorile
maxime
tolerate ale măsurilor de voll1m trebuie să fie conform tabelului I
Tabel 1 - Erori maxime tolerate
Capacitate nominală
"
.
d
--
m
-J
Erori maxime tolerate
-
măsuri din lemn
•--• A
măsuri din metal
cm
3
cm
-:r
1
-
+10
2
20
--
.
..
-
+15
+ 100
+100
4
Cerinţe tehnice
4.1
Durabilitate
4.1.l Măsurile de volum trebuie confecţionate din lemn sau metal având caracteristici adecvate care să asigure, în condiţiile prevăzute de utilizare, stabilitatea formei şi dimensiunilor. Aceiaşi cerinţă se aplică şi materialului din care este confecţionată rigla de radere.
4.1.2 Dacă este necesar pentru asigurarea invariabilităţii capacităţii, măsurile de volum trebuie prevăzute cu elemente de rigidizare, cu condiţia ca ele să nu influenţeze rezultatul măsurării
4.2
Adecvare
4.2.1
Înălţimea interioară şi diametrul interior ale corpului măsurii de volum trebuie să fie egale Diferenţa maximă admisă între valorile acestor dimensiuni trebuie să nu fie mai mare de 4%.
4.2.2
Elementele componente ale măsurilor de volum trebuie astfel asamblate Încât să nu reţină Ia îmbinări seminţe de cereale, atunci când măsurile sunt golite.
4.2.3
Aşezate liber pe o suprafaţă plană şi orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.
4.2.4
Rigla de radere trebuie să aibă muchia netedă şi dreaptă. Lungimea riglei trebuie să depăşească
diametrul exterior al măsurii cu care este utilizată cu cel puţin 50 mm.
4.3
Protecţie impotriva interventiilor neautorizate
Măsurile de volum trebuiue astfel concepute încât să nu fie posibilă modificarea intenţionată a capacităţii lor Măsurile de securitate prevăzute trebuie să permită obţinerea de dovezi asupra interven
ţiilor neautorizate.
4.4
JnformaJii
_
pe care trebuie
s
ă le prezinte măsura de volum
4.4.1
Măsurile de volum trebuie să prezinte cel pu n următoarele inscripţii
:
marca sau numele producătorului,
numărul şi anul de fabricaţie,
valoarea nominală a capacită i, urmată de simbolul unităţii de măsură (dm
3
sau litru); numărul certificatului aprobării de model.
4.4.2
Inscripţiile trebuie să
fi
uşor de citit
,
neambigue, netransferabile şi de neşters în condiţii normale
de utilizare
4.5
Aplicarea marcaj lor
v
erificărilor metrologic
e
Pe
corpul măsurilor de volum trebuie prevăzut un suport pe care se aplică marcajele verificărilor metrologice Suportul trebuie conceput şi realizat în aşa fel încât să permită aplicarea unor marcaje neambigue, netransferabile şi de neşters în condi îi normale de utilizare.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Modalităţile de control metrologic legal aplicabile măsurilor de volum sunt cele prevăzute în Lista Oficială
a
mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare
.
4.2
Atestarea legalităţii unei măsuri de volum, pentru fiecare modal
i
tate de control specifică introducerii pe piaţă
s
au utilizării
,
se realizează numai după demonstrarea conformită i acest
e
ia cu ce
r
inţele metrologice şi tehn.ice prevăzute în tabelul 2
.
4.3
Conformitatea unei măsuri de volum cu cerinţele din prezenta normă se atestă prin marcajul aprobării de model şi marcajul verificării metrologice. Marcajele sunt în
s
oţite de c
e
rtificatul aprobării de model şi de buletinul de verificare metrologică
.
Nr.
crt.
Cerinţe metrologic
e
şi tehnice
Punctul din NML
Modalităţi de control
f
·
-
Aprobare
de model
Verificare metrologică
iniţială
Periodică
1.
Durabilitate
4
.
1
.
1/
4.
1.2
X
-
-
2
.
Adecvare
4.2.1/4
.
2 2
/
4
2
3/
4.
2 4
X
-
-
3
· ~--
Protecţie împotriva intervenţiilor
neautorizate
43
X
X
-
I
4.
Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de volum
4.4.1
/
4.4.2
X
X
-
5.
Aplicarea marcaj
e
lor verificărilor metrologice
4
.
5
X
X
-
6
.
Capacităţi nominale
32
X
X
-
7.
Erori tolerate
3.3
X
X
X
Tabel 2 - Cerinte metrologice şi tehnice specifice modalitătilor de control metrolog
-
ic legal
I
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele tehnice de metrologie NTM 5-27-86 îVerificarea și etalonarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi și lichizi“, NTM 5-28-86 îVerificarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice superioare a combustibililor gazoși“, NTM 5-29-87 îVerificarea metrologică a instalațiilor radiometrice pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor solizi, tip AWQC-3“, NTM 7-35-95 îVerificarea și etalonarea contoarelor de gaze umede“, NTM 7-36-95 îVerificarea bombelor calorimetrice“ și procedurile P 39-98 îEtalonarea
și verificarea calorimetrelor cu circulație de apă“, P 67-99 îSisteme calorimetrice adiabatice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 4000“, P 99-99 îSisteme calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 5000“, P 134-00 îSisteme calorimetrice izoperibolice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi tip 1261 și 1266“, P 186-03 îSisteme calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile, tip CWD 2000“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor și procedurilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 290.
*) Ordinul nr. 290/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest
număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 066-05 "Ansamblm·i de măsurare a puterii calorifice a combustibililor" 1 Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii specifice ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, ansamblurilor, sistemelor şi bombelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, precum şi instalaţiilor radiometrice pentm măsurarea în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi.
1.1.1
Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile,
este alcătuit din: calorimetru cu circulaţie de apă, contor de gaze umede, termometre calorimetrice, arzător
,
umidificator şi regulator de presiune joasă Subansamblurile sale sunt interschimbabile. Modul de lucru este manual.
1.1 2
Sistemul calorimetric automat de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe
şi
a densitaţii relative a gazelor combustibile
este un mijloc cu trei funcţii de măsurare
,
alcătuit dintr-un controller cu microprocesor, un calorimetru cu circula
ţ
ie de aer, o celulă de măsurare a densitaţii relative
,
o
imprimantă şi un program de aplicaţii specializat. El are în dotare
cel
puţin un material de referinţă (MR) certificat. Dispunerea se face on-line, pe o conductă by-pass
.
Subansamblurile sale sunt interschimbabile Din punct de vedere al domeniului de măsurare, produsul se poate prezenta în următoarele variante
:
-
în
configuraţie standard
:
(50 - 100) % din l.s.i m.
-
cu două domenii (opţional): (20 - l 00) % din
I.
s.i.m.
-
cu trei domenii (opţional)
:
(O - 100) % din J.s.i
.
m.
1.1.3
Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi
,
cu apă
,
este alcătuit din: termostat calorimetric cu circulaţie de apă
,
izotcrmic/izoperiboic sau adiabatic
,
vas calorimetric cu apă, bombă calorimetrică
,
agitator electric, creuzet, suport vas calorimetric, termometru calorimetric dispozitiv de alimentare electrica si comanda şi accesorii opţionale. Modul de lucru este manual. Componentele sale nu sunt interschimbabi1e.
I
.1.4
Sistemul calorimetric pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi,
cu apă, are în componenţă drept unitate centrală de comandă un controller cu microprocesor care în cursul procesului de măsurare poate realiza comunicarea cu celelalte unităţi modulare: subansamblu de măsurare a puterii calorifice cu apă (având alcătuirea prezentată la paragraful 1.1.3), subansamblu de răcire (opţional la unele sortimente), subansamblu de preparare a apei (opţional),
subansamblu
de umplere cu oxigen şi (opţional), cu aparatele periferice: balanţă analitică, suport probe
,
imprimantă, calculator extern, in funcţie de configuraţie Subansamblurile calorimetrului nu
sunt
interschimbabile
.
1.1.5
Sistemul calorimetric aneroid de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi lichizi,
este alcătuit din calorimetru, răcitor, instalaţie de încărcare cu oxigen şi bombă calorimetrică. Sistemul calorimetric are un microprocesor montat in baza bombei calorimetrice la
care
sunt conectaţi senzorii de temperatură aflaţi în corpul acesteia. Subansamblurile sale sunt interschimbabile.
1.1.6
Bomba calorimetrică,
utilizată la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a combustibililor solizi-lichizi, poate servi şi la determinarea concentraţiei unor elemente (clor, sulf, etc
.
) prezente în combustibili solizi-lichizi şi produse petroliere. Este
alcătuită
din corp, inel de strângere, capac
,
ecran (opţional), electrozi si supape. Componentele sale nu sunt interschimbabile.
1.1.7
Instalaţia radiometrică pentru măsm·are in flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi
este alcatuită din bloc electronic, traductor de cenuşă
,
traductor de umiditate şi programul de aplicaţii specializat. Ea are în dotare câte un set de materiale de referinţă (MR) artificiale (grafit-nisip cuarţos) şi naturale (cărbune). Dispunerea traductoarelor se face on-line, pe o bandă transportoare by-pass, cu o împrejmuire de protecţie şi cu semnalizari corespunzatoare
surselor
de radiaţii
.
Blocul electronic se dispune într-o cameră de comandă
.
Subansamblurile sale nu sunt interschimbabile.
1.2
Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la:
-
ansamblurile, sistemele şi bombele calorimetrice utilizate la măsurări asupra unor probe din materiale explozive, care nu se ard in oxigen şi care generează prin ardere presiuni mari şi o energie mai mare de 36 OOO J/g
-
ansamblurile, sistemele şi bombele calorimetrice utilizate la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a gazelor combustibile
.
-
sistemele calorimetrice, cu calorimetru cu circulaţie de aer, utilizate la măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile, care nu au în componenţă celula de măsurare a densităţii relative.
1.3
Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune şi utilizate la măsurarile de interes public, ansamblurile şi sistemele de măsurare a puterii calorifice a combustibililor specificate la articolul
1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă de
metrologie legală, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea acestor cerinţe rezu1tă din tabe1e1e 1...6 din prezenta normă.
2
Terminologie
2.1
Definiţii
2.1.1
Condi,ti.i de referinţă la ardere:
Temperatura specificată
t1
şi presiunea specificată
p
1
.
Acestea sunt condiţiile presupuse în care este ars combustibilul.
2.1.2
Condiţii de referinţă la măsurare:
Temperatura specificată
t2
şi presiunea specificată
p2
în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars.
Notă: 25
°C
este temperatura de referinţă internaţională pentru termochimie şi a fost
adoptată ca temperatură de referinţă pentru măsurarea puterii calorţftce.
2.1.3
Condiţii convenţionale la măsurare:
Temperatura de 15 °C şi presiunea de 101 325 Pa, în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars.
2
1.4
Factori de corecţie ai calorimetrului
(fsk) şi (:f;k)
:
Factori calorimetrici pentru putere calorifică
superioară, respectiv inferioară în stare normală, ţinând seama de umiditatea gazului, ai calorimetrulului cu circulaţie de apă pentru măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile
.
2
.
1.5
Capacitate calorică efectivă a calorimetrului
(C): căldura necesară pentru a ridica temperatura apei din vasul calorimetric cu o unitate, în aceleaşi condiţii specificate pentru măsurarea puterii calorifice superioare. Reprezintă semnificaţia fizică a factomlui calorimetric, care este un factor de ca1ibrare propriu ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă.
2.1
6
Abatere medie a variaţiilor de temperatură pe minut:
media diferenţelor dintre valorile variaţiilor de temperatură pe minut şi valoarea medie a acestor variaţii.
2.1.7
Creştere de temperatură corectată (L10):
Variaţia temperaturii calorimetrului determinată numai de procesele ce au loc în interiorul bombei calorimetrice
,
ca urmare a arderii probei
2.1.8
Curbe de calibrare
(CO...C9): Caracteristici constructiv-funcţionale individuale ale fiecărei bombe calorimetrice componente a sistemului calorimetric aneroid determinate cu material de referinţă (MR) certificat.
2.2
Unitaţi de măsură:
J/g (pentru combustibili solizit kJ/m
3
(pentru gaze combustibile).
2.3
Abrevieri
MR:
material de referinţă.
l.s.i.m.:
limita superioară a domeniului de măsurare.
3
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Cerinţe metrologice
şi
tehnice comune ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice
3.1.1
Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller şi programe de aplicaţii specializate, nu trebuie să aibă opţiuni sau posibilităţi de introducere a unor date care ar putea facilita utilizarea frauduloasă sau greşită neintenţionată.
3.1.2
Ansamblurile de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, trebuie să fie însoţite de documentaţia tehnică, piesele de schimb şi accesoriile corespunzătoare pentru toate utilizările prevăzute şi în condiţiile practice de funcţionare, fără a impune utilizatorului cerinţe exagerate pentru a obţine un rezultat corect al măsurării.
3.1.3
Materialele din care sunt construite ansamblurile de măsurare a puterii calorifice a combustibililor trebuie să fie adecvate condiţiilor de utilizare prevăzute.
3.1.4
Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală., prevăzute cu controller şi programe de aplicaţii specializate, trebuie să aibă integrate echipamente şi opţiuni ale programelor informatice care să permită controlul funcţiilor de măsurare, precum şi instrucţiunile corespunzătoare în manualul de utilizare pentru efectuarea acestor operaţii.
3.1.5
Programele de aplicaţii specializate ale sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor şi informaţiile de măsurare trebuie să fie protejate corespunzător împotriva degradării accidentale sau intenţionate
3.1.6
Unităţile de măsură folosite şi simbolurile lor trebuie să fie cele ale SI.
3.1
7 Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, prevăzute cu controller şi programe de aplicaţii specializate trebuie să prezinte rezultatele într-o formă clară şi neambiguă pentru a informa utilizatorul asupra semnificaţiei rezultatului.
3.1.8 Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller şi programe de aplicaţii specializate, trebuie sa permită asocierea cu o imprimantă pentru prezentarea rezultatelor sub forma unui raport de măsurare
şi
să aibă un spaţiu de memorie suficient pentru a le stoca, împreună cu informaţiile privind condiţiile de măsurare.
3.2
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile
3.2.1
Componenţa produsului trebuie să fie conform paragrafului 1.
1.
1.
3.2.2
Calorimetrul trebuie să fie confecţionat din tablă de alamă sau cupru, nichelată sau cromată
şi
lustrnită; poate
fi
vopsit în culori deschise la partea exterioară.
3.2.3
Spaţiile prin care circulă gazele de combustie şi apa în calorimetru trebuie să fie etanşe.
3.2.4
Diferenţa dintre temperatura apei la ieşirea din calorimetru şi cea a apei la intrare trebuie menţinută în intervalul specificat în manualul de utilizare, (8,5 ± 0,5) °C sau (11 ± 1) °C, corespunzător debitului termic.
3.2.5
Dispozitivul de fixare a arzătorului calorimetrului trebuie să asigure ca vârful acestuia să fie cu cel puţin 38 mm deasupra nivelului cel mai de jos de circulaţie a apei.
3.2.6
Gazul combustibil şi aerul pentru ardere trebuie să aibă aceeaşi temperatură la intrare.
3.2.7
Gazul combustibil şi aerul pentru ardere, la intrarea în arzător, trebuie să fie saturate cu apă.
3.2.8
Contorul de gaze umede trebuie să fie rezistent la coroziune şi rigid.
3.2.9
Spaţiile prin care circulă gazul combustibil şi camera de măsurare a contorului de gaze umede trebuie să fie etanse.
3.2.1
O Contorul de gaze umede trebuie să aibă un dispozitiv cu cadran circular cu diviziunea de maximum O,1 dm
3
şi
ac indicator care să se poată fixa în orice poziţie pe axul său.
3.2.11
Contorul de gaze umede trebuie să aibă orificii de golire şi umplere a camerei de măsurare.
3.2.12
Contorul de gaze umede trebuie să aibă inscripţionate sensurile de circulaţie (admisie
şi
evacuare) ale apei de răcire şi gazului combustibil.
3.2.13
Termometrele folosite pentru măsurarea temperaturii apei la intrarea şi ieşirea din calorimetru trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum O,1
°C.
Note:
c.
1-
Se recomandă un set de trei termometre din sticlă cu mercur care sâ aibă domeniile de măsurare (5... 20)
°C,
(15...30)
°C,
(25...40)
0
2-
Se pot utiliza termometre electronice cu exactitate similară.
3.2.14
Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare: limitele temperaturii ambiante şi ale umidităţii relative, variaţia temperaturii ambiante, precum şi cerinţele privind ventilaţia, evacuarea gazelor arse si circuitu] de răcire.
3.2.15
Incertitudinea de măsurare la determinarea factorilor de corecţie ai calorimetrului trebuie să fie mai mică de 0,60
%.
3.2.l6Factorul de calibrare al contorului trebuie să fie 1 ± O,L
3.2.17 Eroarea relativă de justeţe a contorului trebuie să fie mai mică de± 0,60 %.
3.3
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice sistemelor calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe şi a densităţii relative a gazelor combustibile
3
3
1 Componenţa produsului trebuie să fie confonn paragrafului I.1.2 şi manualului de operare.
3.3 2 Elementele de
siguranţă,
de alarmare şi controllernl trebuie să acţioneze corespunzător la dispariţia flăcării sau la întreruperea tensiunii de alimentare, iar după reapariţia acestora trebuie să asigure repornirea sistemului în maximum 30 s
şi
desfăşurarea continuă a procesului de măsurare.
3.3.3
Variaţia temperaturii în incinta sistemului de măsurare trebuie să fie mai mică de 1
°C/h.
3
3.4 Circuitele de alimentare cu gaz de măsurare şi cu lV1R. trebuie să fie etanşe atât in cursul funcţionării normale cât şi
în
timpul perioadei de întrerupere comandate de elementele de siguranţă.
3
.
3
.
5 Variaţia cu 10
%
a presiunii la intrarea
în
regulatoarele de presiune joasă (10 bari/18 mbari sau
6
bari/18 mbari) nu trebuie să determine variaţia presiunii la intrarea
in
distribuitor, indicată
de
manometrul de control În cursul efectuării operaţiilor nu trebuie semnalate sau înregistrate funcţionări defectuase
în
lista de evenimente.
3
.
3.6
Rezistenţa electrica a izolaţiei trebuie sa fie mai mare de 20 MO.
3
.3.
7 Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu
în
care trebuie utilizat sistemul de măsurare în încăpere
:
limitele temperaturii ambiante
şi
ale umidităţii relative,
variaţia
temperaturii ambiante, cerinţele privind ventilaţia, admisia acrului proaspăt şi evacuarea gazelor arse, precum şi cerinţele în cazul instalării şi funcţionării în afara clădirii
.
3
.3.8
Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice trebuie să fie mai mică de
±1,00
% din l.s.i.m.
3.3
9
Eroarea
relativă de măsurare a indicelui Wobbe trebuie să fie mai mică de ±1,00 % din 1.s.i.m. 3 3 JO Eroarea relativă de măsurare a densităţii relative trebuie să fie mai mică de ±0,80 % din l.s.i.m.
3
.
3.11 Incertitudinea de măsurare pentru fiecare măsurand în parte, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui şir de 30 de valori măsurate la intervale de doua minute, în condiţii de repetabilitate, trebuie să fie mai mică de 0,50 %.
3
.
3.12
Stabilitatea valorilor măsurate în decursul a 8 ore de funcţionare continuă, pentru fiecare măsurand în parte, nu trebuie să depăşească 0,30 % din 1.s.i.m
.
în cazul puterii calorifice şi indicelui Wobbe şi 0,25 % din Ls.i.m. în cazul 4
.
ensităţii relative.
3
.3
13 Abaterile valorilor măsurate, pentru fiecare măsurand în parte, datorate variaţiei temperaturii ambiante cu ± 5 °C faţă de temperatura ambiantă ţn cursul calibrării, trebuie să fie mai mici decât valorile admise ale erorilor raportate la
I.
s.i.m. In cursul efectuării atât a măsurărilor cât şi a
calibrării, în timpul acestei probe, variaţia temperaturii ambiante trebuie să fie mai mică de 2 °C/h.
3.3.14 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării şi punerea
în
funcţiune a acestor sisteme calorimetrice de măsurare continuă trebuie să urmărească respectarea cerinţelor prevăzute ia paragrafele
3.3.7,
în manualul de operare şi în reglementările
specifice
domeniului de activitate cu gaze combustibile, astfel încât mijlocu! de măsurare să prezinte siguranţă în funcţionare şi să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală
.
3.4
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă
3.4.1
Componenţa produsului trebuie să fie conform paragrafelor 1.1.3, 1.1.4 şi manualului de operare, în ceea ce priveşte variantele de configurare prin asocierea subansamblurilor.
3.4.2
Termostatul calorimetric, circuitul de răcire
şi
vasul/incinta calorimetrică trebuie să fie etanşe.
3.4.3
Vasul calorimetric trebuie să aibă forma incintei calorimetrice, iar spaţiul dintre ele trebuie să fie de cca.
IO
mm.
Notă: Unele sisteme calorimetrice nu au în componenţă vas calorimetric, bomba fiind di. pusă fn apă, direct în incinta calorimetrică (interiorul termostatului calorimetric).
3.4.4
Rezistenţa electrică
a
izolaţiei subansamblului de măsurare al sistemelor calorimetrice trebuîe să fie mai mare de 20 MO.
3.4.5
Variaţia masei apei din vasul calorimetric trebuie să fie mai mică de
±
0,5 g
.
Note:
I- Acest parametru se verifică numai fn cazul ansamblurilor şi
sistemelor
calorimetrice care au in componen,tă vas calorimetric.
2- Umplerea
c4
apă a vasului calorimetric poate fi fac-ută prin cântărire sau cu mijloace volumetrice care asigurâ o exactitate similară.
3.4.6
Abaterea medie a variaţiilor de temperatură pe minut, în vasul sau incinta calorimetrică, atunci când sistemul se află în echilibru la 25 °C, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005 °C/min.
Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcţiei adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.)
a
sistemului calorimetric
.
3.4.7
Variaţia temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru manuală, în perioada preliminară şi finală, trebuie să fie maximum 0,03 °C/min.
3.4.8
Variaţia temperaturii apei din mantaua calorimetrului, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie sa fie maximum
O
,
J
°C.
3.4.9
Durata perioadei preliminare şi a celei finale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie de maximum 5 min.
3 4.1O Durata perioadei principale,
în
modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 1O min
3.4.11
Durata perioadei principale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie maximum 15 min.
3.4.12
Durata perioadei preliminare, înainte de aprindere, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată/semiautomată/manuală, trebuie să fie de maximum 10 min
.
Notă: Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru dfaponibile.
3.4.13
Durata perioadei predeterminate,
în
modul de operare adiabatic, metoda de Iucm automată, trebuie să fie maximum 1O min.
3.4.14
Durata perioadei predeterminate, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru semiautomată/manuală, trebuie să fie maximum 15 min.
Note:
]-Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru di::,ponibile.
2- Perioada predeterminată (perioada de reechilibrare termică) este un parametru stabilit in cursul operaţiilor de deter111tnare a factorului calorimetric (capacitatea calorică efectivă medie a calorimetrului) în modul de operare adiabatic. Aceasta reprezintă media intervalelor de timp care se scurg intre momentul aprinderii şi al citirii temperaturii finale şi este echivalent
cu
perioada principală de la modul de operare izoperibolic.
3.4.15
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze vizual sau acustic, sau să afişeze şi/sau să tipărească mesaje de eroare în cazul unei funcţionări defectuoase.
3.4.16
Sistemul de măsurare trebuie să funcţioneze corect (tără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de operare sau metodă de lucru, precum şi în cazul asocierii cu
o
imprimantă sau un calculator extern, corespunzător specificaţiilor din manualul de operare
.
3.4.17
Termometrul ansamblului calorimetric cu apă, manual, folosit pentru măsurarea temperaturii apei din vasul calorimetric trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum 0,01
°
C.
Note:
1-
La ansamblurile calorimetrice cu apă mammle se pot utiliza termometre din sticlă cu mercur tip Beckmann, cu capilar masiv sau cu corp tuhular.
2-
Atât la sistemele calorimetrice cu apă cât şi la ansamblurile calorimetrice cu apă manuale se pot utiliza termometre electronice cu rezoluţie similară.
3.4.18
Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu în care trebuie utilizate ansamblurile şi sistemele de măsurare: limitele temperaturii ambiante şi ale umidităţii relative, variaţia temperaturii ambiante, precum şi cerinţele privind ventilaţia
,
evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire.
3.4.19
Incertitudinea de măsurare la determinarea factorului calorimetric, pentru unul din modurile de operare, una din metodele de lucru şi cu fiecare bombă calorimetrică utilizată, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a mediei unui şir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiţii de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de 1..2 zile consecutive), trebuie să fie maximum 0,20 %. Amplitudinea împrăştierii valorilor capacităţii calorice efective ale calorimetrului trebuie să fie mai mică de 55 J/°C.
3.4.20
Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui 11:R)
,
evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui şir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiţii de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un nurnar de 1..2 zile consecutiv), trebuie să fie maximum 0,20 % Valoarea medie nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g faţă de valoarea certificată (a MR), recalculată pentru condiţiile de lucru
3.5
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice sistemelor calorimetrice aneroide de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi
3.5.1
Componenţa produsului trebuie să fie conform paragrafului 1.1
.
5 şi manualului de operare
.
3.5.2
Elementele indicatoare de stare
,
de atenţionare şi de avertizare a producerii unei erori
,
trebuie să funcţioneze corespunzător specificaţiilor din manualul de operare.
3
5.3 Elementele indicatoare de funcţionare şi de stare a răcitorului şi a elementelor Peltier, precum şi tastele de control, trebuie să funcţioneze corespunzător specificaţiilor din manualul de operare
3.5
.4
Circuitul de alimentare cu apă al răcitorului trebuie să fie etanş atât în cursul funcţionării normale cât şi în timpul perioadelor de întrerupere comandate de elementele de atenţionare şi de avertizare a producerii unei erori
3.5.5
Instalaţia de umplere cu oxigen trebuie să asigure poziţionarea bombei calorimetrice corespunzător specific
a
ţiilor din manualul de operare
.
3.5.6
Instalaţia de umplere cu oxigen trebuie să asigure umplerea bombei calorimetrice într-un interval de timp de (50
±
20) s.
3.5.7
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze şi/sau să afişeze mesaje de eroare sau de avertizare în cazul unei funcţionări defectuoase sau a unui parametru existent/introdus
i
ncorect
3.5.8
Sistemul de măsurare trebuie să funcţioneze coree,1 (fără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru, fără/cu calculator extern (utilizând programul de aplicaţii specializat), corespunzător specificaţiilor din manualul de operare.
3.5.9
Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare
:
limitele temperaturii ambiante şi ale umidităţii relative, variaţia temperaturii ambiante, precum şi cerinţele privind ventilaţia, evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire.
3.5.10
Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui MR), evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui.şir de minimum cinci determinări unice, efectuate în condiţii de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de L2 zile consecutive)
,
trebuie să fie maximum 0,20 %. Valoarea medie masurată nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g faţă de valoarea certificată (a 11R)
,
recalculată pentru condiţiile de lucru.
3.6
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice bombelor calorimetrice
3.6.1
Componenţa produsului trebuie să fie confonn paragrafului 1.1.6 şi manualului de operare.
3.6.2
Durata de încărcare cu oxigen a bombei calorimetrice trebuie să fie de (50
±
20) s
.
3.6.3
Durata de evacuare a produselor de ardere în stare gazoasă trebuie să fie de (70
±
20) s.
3.6.4
Toate asamblarile filetate trebuie să asigure etanşeitatea la presiunea pneumatică de 40 bari.
3.6.5
Toate asamblările filetate trebuie să asigure etanşeitatea la presiunea hidraulică de 200 bari
.
3.6.6
Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea hidraulică de 200 bari
.
Deformaţiile peretelui, fundului şi ale inelului de strângere, nu trebuie să depăşească O,
1
mm.
Notă: În cazul în care inelul de strângere al bombei calorimetrice nu are suprafaţa superioară de formă plană, m.1 se ejectueaza verificarea deformaţiilor sale.
3.6.7
Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea dezvoltată prin arderea unei prob
e
de 2 g de MR
.
Deformaţiile peretelui său nu trebuie să depăşească O
,
1 mm
.
3.6.8
Rezistenţa de izolaţie a bornei electrice trebuie să fie mai mare de
1
MO în stare uscată şi mai mare de 25 kD. in stare umedă
.
3.6.9
Tensiunea electrică furnizată în circuitul de aprindere a probei nu trebuie să depăşească 24
V.
3.6.1
O Rezistenţa circuitului de aprindere a bombei calorimetrice trebuie să fie mai mică de 1O
n
3.6.11
Jocul axial al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie maximum 0,32 mm.
Notă: În cazul
în
care inelul de strângere nu are suprafaţa superioară de formă plană, nu se efectuează verificarea jocului axial al asamblării filetate corp-inel de strângere.
3.6.12
Jocul diametral al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie max
.
0,55 mm
.
3.6.13
Suprafeţele interioare nu trebuie să prezinte urme de coroziune sau pori.
3.6.14
Volumul interior poate să fie (250
.
.. 525) cm
3
,
în funcţie de utilizări
3.6.15
Bombele calorimetrice ale sistemelor aneroide trebuie calibrate cu
IvfR
înaintea verificării cerintelor de la articolul 3.5. Incertitudinea de masurare trebuie sa fie maximum 0,20 %.
3.7
Cerinţe metrologice şi tehnice specifice instalaţiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibiliJor solizi
3.7
1 Componenţa produsului trebuie să fie conform paragrafului 1
.
1.7
şi
manualului de operare
3.7.2
Elementele indicatoare de stare, de atenţionare şi de avertizare a producerii unei erori, trebuie să funcţioneze corespunzător specificaţiilor din manualul de operare
3.7.3
Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze şi să afişeze mesajele de stare şi de
eroare
prezentate in manualul de operare, în cazul funcţionării normale, în cazul funcţionării defectuoase sau a unui parametru existent/introdus incorect.
3 7.4 Instalaţia trebuie să funcţioneze corect (fără mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru (calibrare sau măsurare), corespunzător specificaţiilor din manualul de operare.
3 7 5 Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu în care trebuie utilizate instalaţiile radiometrice în cazul măsurării pe MR şi pe bandă, pentru blocul electronic şi pentru traductoare: limitele temperaturii ambiante şi ale umidităţii relative a aerului, cerinţele privind granulaţia materialului de măsurat, limitele grosimii stratului de material de măsurat, lungimea/raza de investigaţie şi vitezele de numărare pentru fiecare traductor, viteza benzii, lungimea cablurilor de semnal, precum
şi
cerinţele privind radioprotecţia
.
3.7.6 Eroarea relativă de măsurare a conţinutului de cenuşă şi a umidităţii totale raportate la starea iniţială, în cazul măsurării pc l\1R, trebuie să fie mai mică de
±
8,0 %.
3.7.7 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea iniţială, în cazul măsurării pe MR, trebuie să fie mai mică de
±
10,0 %.
3.7 8 Eroarea relativă de măsurare a conţinutului de cenuşă şi a umidităţii totale raportate la starea iniţială, la măsurarea pe bandă, trebuie să fie mai mică de± 10,0 %
.
3 _7.9 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea iniţială, la măsurarea pe bandă
,
trebuie să fie mai mică de± 12,0 %.
3
.
7.10 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării şi punerea în funcţiune a instalaţiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi, trebuie să urmăreasca respectarea cerinţelor prevăzute la paragraful 3.7
.
5, în manualul de operare şi în reglementările specifice domeniului activităţii nucleare, astfel încât mijlocul de măsurare să prezinte siguranţă în funcţionare şi să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Atestarea legalităţii unui mijloc de măsurare se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele aplicabile prevăzute în norma de metrologie legală Nl\.1L 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare
A
supuse controlului metrologic legal"
,
precum şi cu cele din prezenta normă de metrologie legală. In tabelele 1
...
6 sunt prevăzute cerinţele metrologice şi tehnice corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală
4.2
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice (marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare metrologică) şi emiterea documentelor corespunzătoare (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică).
5
Prevederi finale
5.1
Evaluarea conformităţii cu cerinţele tehnice şi metrologice prevăzute în tabelele 1.
..
6 din prezenta normă de metrologie legală se realizează prin aplicarea procedurilor de încercare/verificare corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul său.
5.2
Procedurile specificate la articolul 5.1 trebuie să conţină prevederi referitoare la metodele, etaloanele, mijloacele de măsurare şi auxiliare utilizate pentru încercare/verificare, precum şi ansamblurile de operaţii utilizate la efectuarea încercărilor sau verificărilor în conformitate cu metodele prevăzute
.
Tabelul 1- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile
Nr
crt.
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
1
Erori tolerate
3.2
.
10/N.ML 066-05
X
-
-
3 2
.
13
/
N.ML 066-05
X
X
-
3
.
2 15/NML 066-05
X
X
X
3 2 16/NNfL 066-05
X
X
X
3.2.17/NML 066-05
X
X
X
2
Adecvare
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
-
-•·
···
3.1.31.NtvfL 066-05
X
-
-
3 2.1/NML 066-05
X
X
X
3.2 2/Ntv1L 066-05
X
-
-
-
-
-·
3.2.3/NML 066-05
X
X
X
3
.
2.5/NML 066-05
X
-
-
3.2 6/NML 066-05
X
-
-
3 2.7/N11L 066-05
X
-
-
3.2 8/I\11-fL 066-05
X
-
-
3.2.9/Ni\1L 066-05
X
X
X
3.2.11/NML 066-05
X
-
-
3.2.12/N.ML
066-05
X
-
-
3
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
2
.
9/NML 001-05
X
X
-
3 1.6/r\TMT
,
066-05
X
-
-
-
-
3
.
2.4/I\îi\1L 066-05
X
-
-
3
.
2
.
14/NML 066-05
X
-
-
4
Prelucrarea u1terioară a infor- maţiilor
de
măsurare pentru încheierea tranzacţiei comerciale
2 11
/
N!vlL 001-05
X
-
-
5
Posibilitatea evaluării confor- mităţii
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
X
X
•
·
-
Tabelul 2- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice automate
de
măsurare continuă
a
puterii calorifice,
a
indicelui
Wobbe
şi
a
densitătii relative a J;?:azelor combustibile
Nr.
crt.
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalitati de control
Aprobare de model
Verificare metroloµ;ică
iniţială
periodică
1
Erori tolerate
2
.
1/NML 001-05
X
-
-
3.3
.
8/NML 066 05
X
X
X
3.3
.
9/NML 066-05
X
X
X
3.3.10/NML 066-05
X
X
X
3.3
.
11/mfL 066-05
X
X
X
2
Durabilitate
2.5/NML 001-05
X
-
-
3.3.121NML 066-05
X
X
X
3
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
..
-
-
3
.1.1/NML
066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NIV[L 066-05
X
-
-
3
.1.4/NML
066-05
X
-
-
3.3.1/NML 066-05
X
..
X
X
3.3.2/NML 066-05
X
X
X
3.3.3/NML 066-05
X
X
-
3
3.4/NML
066-05
X
X
X
3 3.
SIN.ML
066-05
X
-
-
3.3.6/NML
066-05
X
-
-
3.3.14/NML 066-05
X
X
-
4
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării infor-
matiei
2.8/NML 001-05
X
s
u
••
-
-
-
3 1.5/NML 066-05
X
-
-
5
Informaţii pe care trebuie să Ie
prezinte mijlocul de măsurare şi
informaţii
însoţitoare
2.9/NML 001-05
X
-
X
-
3.1.6/NML 066-05
X
-
-
3
3.
7
/NML
066-05
X
X
-
6
Indicarea rezultatului măsurarii
2.10/NML 001-05
X
-
-
3
.1.
7
/NML
066-05
X
-
-
7
Prelucrarea ulterioară
a
infor-
maţ.iilor de măsurare pentru încheierea tranzacţiei comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
-
8
Posibilitatea
mităţii
evaluării
confor-
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML
066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
-
X
X
9
Efectul condiţiilor de medi
.
u climatic
3.3.13/NML 066-05
X
-
-
~
Nr.
crt
.
Cerinţa
metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalitaţi de control
Aprobare
de model
Verificare
metrologică
iniţială
periodică
1
Erori tolerate
3.4.5/NML 066-05
X
X
-
3 4
.
17/NML 066-05
X
X
X
3.4.19/NML 066-05
X
X
X
3.4.20/NML 066-05
X
-
-
2
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
3.1.1
IN1vIL
066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3
.
1.
3
/NML
066-05
X
-
-
3.1.4/NML 066-05
X
-
-
3.4.1/NML 066-05
X
X
X
3.4,2/NML 066-05
X
X
X
3.4.3/NML 066-05
X
-
-
3.4.4/NML 066-05
X
-
-
3.4.6/NML 066-05
X
X
X
Tabelul 3- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă
-
---
3
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării infor- matiei
4
Informaţii pe
care
trebuie
să
le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
5
Indicarea rezultatului măsurării
6
Prelucrarea ulterioară a infor- maţii lor de măsurare pentru încheierea tranzacţiei comerciale
7
Posibilitatea evaluării confor- mităţii
-
3
.
4.16/NML 066-05
X
-
-
3.4.7/NML 066-05
·
X
---
·
-
X
X
3.4.8/NML
066-05
X
X
X
3.4.9/NML 066-05
X
X
X
3.4 10/NML 066-05
X
X
X
3.4.11/N.ML 066-05
X
X
X
3.4 12/NML 066-05
X
X
X
3.4.13/NML 066-05
X
X
X
3.4 14/NML 066-05
X
X
X
3
.
4
15/NML 066-05
X
X
X
2.8/NML 001-05
X
- -
3 1.5/NNfL 066-05
X
-
-
2
9/NML
001-05
X
X
-
3.1.6
/NML 066-05
X
-
-
3.4.18/NML 066-05
X
- -
2.10/NML 001-05
X
-
-
3.1.7
/NML 066-05
X
-
-
2
.
11/NML 001-05
X
-
-
3.1.8
/NML 066-05
X
-
-
2 12/NML 001-05
X
-
-
5 1/NML 066-05
X
X
X
5.2/NML 066-05
X
X
X
Nr. crt.
Cerinţa metrologică sau
tehnică
Punctul din nonua de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
1
Erori
tolerate
3
.
5.10/NML 066-05
X
X
X
2
Adecvare
2.7/N.ML 001-05
X
-
-
3.1.1/NW., 066-05
X
-
-
3
.
1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NML 066-05
X
-
-
3
.1.4/NivlL
066-05
X
-
-
3.5.1/MvlL 066-05
X
X
X
3.5.2/m!IL 066-05
X
X
X
3
.
5
.
3/Nlv.[L066-05
X
X
X
3.5.4/NTv[L 066-05
X
X
X
3.5.5/NN.lL 066-05
X
-
-
3.
5.
6/NJv.lIă 066-05
X
X
-
3
.
5
.
7/NML 066-05
X
X
X
3
.
5.8/NML 066-05
X
X
X
3
Protecţie
împotriva
intervenţiilor neautorizate şi a degradării infor- maţiei
2
.
8/NML 001-05
X
-
-
3.
J
.5/NM.L
066-05
X
-
-
Tabelul 4- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice aneroide, de măsurare a 1mtcri'i calorifice a combustibililor solizi-lichizi
4
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
2.9/NW
ă
001-05
X
X
-
3.1,6/NML 066-05
X
-
-
3.5
.
9/NML 066-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10/NML 001-05
X
-
-
3
.1.
7/NML 066-05
X
-
-
6
Prelucrarea ulterioară
a
infor- maţiilor de măsurare pentru încheierea tranzactiei comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
-
-
7
Po
s
ibilitatea evaluarii confor-
mitaţii
2
.
12/N!vfL001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5 2/NML 066-05
X
X
X
Tabe1u1 5- Cerinte metro]ogice şi tehnice aplicabile bombelor calorimetrice
Nr crt.
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul
din
norma de metrologie legală
Moda1ităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
.
iniţială
periodică
1
Erori tolerate
3.6
.
14/NNIL 066-05
X
-
-
3.6.15/N!vfL 066-05
X
X
X
2
Adecvare
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
3.1.3/NrvfL 066-05
X
-
-
3 6.1/NML 066-05
X
X
X
3
.
6
.
2/N1\.1L066-05
X
X
X
3.6 3/NM.L 066-05
X
X
X
3
.
6.4/NML 066-05
X
X
X
-
3.6
.
5/NM.L 066-05
-
.
X
X
X
3
.
6
.
6/N!vfL 066-05
X
X
X
3.6.7/NML 066-05
X
X
X
3.6.8/NML 066-05
X
X
X
3.6.9/NML 066-05
X
-
-
3.6.10/N1\1L 066-05
X
X
X
3,6
,
11/NML 066-05
X
X
X
3.6.12/NML 066-05
X
X
X
3.6.13/NML 066-05
X
X
X
3
Informaţii pe care trebuie să le
prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
2
.
9/NML 001-05
X
X
-
4
Posibilitatea evaluării confor- mităţii
2.12/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5
.
2/NML 066-05
X
X
X
Nr.
C11.
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
1
Erori tolerate
2
.
1/NML 001-05
X
-
-
3 7.6/NML 066-05
X
X
X
3 7
.
7/NML 066-05
X
X
X
3 7
.
8/NML 066-05
X
X
X
3.7.9/NML 066-05
X
X
X
2
Durabilitate
2.5/NML 001-05
X
-
-
3
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
.
3 1 1/NML 066-05
X
-
-
3.1.2/NML 066-05
X
X
-
..
3.1.3/NML 066-05
X
-
-
-
3.1.4/NlvfL 066-05
X
-
-
3.7.1/NML 066-05
X
X
X
3.7
.
2/NML 066-05
X
X
X
3 7 3/NML 066-05
X
X
X
3 7.4/NML 066-05
X
X
X
3 7
.
1O/N1\.1L 066-05
X
X
-
4
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării infor- maţiei
2 8/NN!L 001-05
X
-
-
3 1 5/NML 066-05
X
-
-
5
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare
2
.
9
/
NML 001-05
X
X
-
3 1 6/NML 066-05
X
-
-
3.7
.
5/NlvIL066-05
X
-
-
6
Indicarea rezultatului măsurarîi
,
.
2.10/NML 001-05
X
-
-
3.1.7/NML 066-05
X
-
-
7
Prelucrarea ulterioară a infor-
maţiilor de măsurare pentru incheierea tranzacţiei comerciale
2.11/NML 001-05
X
-
-
-
-
3.1.8/NML 066-05
X
8
Posibilitatea evaluării confor- mităţii
2. l 2/NML 001-05
X
-
-
5.1/NML 066-05
X
X
X
5
.
2/NML 066-05
X
X
X
Tabelul 6- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile instalaţiilor radiometrice pentru măsurari influx, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Procedura de încercare/verificare metrologică P 216-04 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 291.
*) Ordinul nr. 291/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 059-05
,,Instalaţii portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere"
1.
Domeniul de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice instalaţiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule mtiere, care sunt utilizate în domenii de interes public
.
În continuare se va utiliza denumirea de
,,
instalat
,
ii"
Aceste instalaţii sunt folosite în special pentru constatarea respectării reglementărilor privind sarcinile maxime admise pe drumurile publice. În cazul depăşirii acestor sarcini, se procedează în conformitate cu reglementările în vigoare.
Norma se aplică instalaţiilor ce efectuează cântărirea succesivă a axelor unui vehicul, masa totală a autovehiculului fiind calculată prin însumarea rezultatelor obţinute succesiv pentru axele acestuia.
Cântăririle se efectuează atunci când vehiculul se află în mişcare (funcţionarea fiind în regim dinamic). Ca un caz particular, cântăririle pot fi efectuate atunci când vehiculul se află în repaus (viteza vehiculului fiind egală cu zero în timpul efectuării detenninării de masă
,
funcţionarea fiind în
regim
static).
1.2
Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalaţiile prevăzute la pct. 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice din
prezenta
normă, cât şi cerinţele aplicabile din nom1a de metrologie legală NML 001-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din nonneie mai sus menţionate rezultă din tabelul 6.
1.3
Norma se aplică instalaţiilor portabile care
sunt
montate într-o zonă de cântărire special amenajată, sau pe suprafeţe rutiere care satisfac cerinţele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi
rezistenţa în timp
prevăzute de producător
şi
de
prezenta normă
.
1.4
Prezenta normă nu se aplică instalaţiilor portabile care efectuează cântărirea
simultană
a tuturor axelor unui autovehicul, în regim static. Instalaţiile menţionate la acest punct
vor
fi încadrate în categoria aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată şi li se vor aplica reglementările în vigoare pentru această categorie de aparate.
2.
Simbolurile utilizate:
L Sarcină;
d
Valoarea diviziunii;
Max Limita maximă de cântărire= Sarcina maximă pe care o instalaţie de cântărire în mers o poate cântăti fără totalizare (masa maximă a axei
,
sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă şi/ sau grup de axe)
.
Min Limita minimă de cântărire
=
Sarcina sub care rezultatul cântăririi înainte de totalizare este afectat de o eroare relativă excesivă (masa minimă a axei sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă şi/ sau grup de axe).
3.
Cerinţe metrologice
3
1 Clase de exactitate
3.1.
1 Clase de exactitate pentru masa totală a autovehiculelor:
Instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate după cum urmează: 0,2; 0,5
;
1; 2; 5; 10.
3
.
1.2 Clase de exactitate pentru masa axelor şi pentru masa grupurilor de axe:
Instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate după cum urmează: A; B; C; D; E; F.
3.2
Erori şi abateri maxime tolerate, valoarea diviziunii
3.2.1
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului trebuie să fie cea mai mare dintre unnătoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 1, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;
b)
1
d
x
numărul de cântăriri parţiale (axe) însumate
Tabelul l • Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului
Clasa de exactitate
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului
0,2
±0,1%
0,5
±0,25%
1
±
0
,
5%
2
±1%
5
±2,5%
10
±
5%
La încercările de model, la verificarea iniţială sau periodică a unei instalaţii
,
erorile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depăşească erorile maxime tolerate aplicabile, fără a depăşi dublul acestor erori
3.2.2
Abaterea maximă tolerată pentru masa unei axe şi pentru masa unui grup de axe, trebuie să fie
cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 2
,
rotunjită la cea mai apropiată diviziune;
b)
1d
x
numărul de c
â
ntăriri parţiale (axe) însumate
,
Tabelul 2. Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor şi pentru masa grupurilor de axe
Clasa de exactitate
Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor şi pentru masa grupurilor de axe
Procentul din masa medie a axei sau a grupului de axe
A
±0,5%
B
±1,0%
C
±1,5%
D
±
2,0%
E
±4%
F
±8%
Notă: Prevederile pentru a
x
e individuale nu se aplică acelor axe ce aparţin grupurilor
La încercările de model, la verificarea iniţială sau periodică a unei instalaţii, abaterile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depăşească abaterile maxime tolerate aplicabile, fără a depăşi dublul acestor erori.
Erorile şi abaterile maxime tolerate în funcţionare sunt duble faţă de erorile tolerate prevăzute la pct.
3.2.
l
şi
3
.
2.2
.
3.2.3
Corelarea între clasele de exactitate
Corelarea între clasele de exactitate pentru masa unei singure axe sau a grupului de axe şi clasele de exactitate pentru masa totală a vehiculului este indicată în tabelul 3.
Tabelul 3: Corelarea între clasele de exactitate
Clasa de exactitate pentru
masa axelor şi pentru masa grupurilor de a
x
e
Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
0,2
0,5
I
2
5
10
A
X
X
B
X
X
X
C
X
X
X
D
X
X
X
E
X
X
X
F
X
X
3 2 4 Unităţile de mă
s
ură
Unităţile de măsură utilizate sunt kilogramul (kg) şi tona (t). Unitatea de măsură trebuie stabilită astfel încât indicaţia să nu conţină mai mult de un zero nesemnificativ
3 2.5 Valoarea diviziunii (d)
Toate dispozitivele de indicare şi de tipărire
t
rebuie să aibă aceeaşi valoare a diviziunii.
În cazul indicaţiilor suplimentare sau informative privind masa pe roată, se admite ca valoarea diviziunii pentru acestea să fie mai mică decât cea corespunzătoare masei pe axă.
Relaţia dintre clasa de exactitate, valoarea diviziunii şi numărul de diviziuni pentru limita maximă (Max) trebuie să fie cea specificată în tabelul 4
.
Tabelul 4: Relatia dintre clasa de exactitate valoarea diviziunii şi numărul de diviziuni
Clasa de exactitate
Valoarea diviziunii
d
'
Numărul minim
de diviziuni
Numărul maxim de diviziuni
0,2
5 kg
500
5000
0
,
5
10 kg
1
---·
-
-
:::;
2oţg
50kg
2
50
1000
5
<
0,1 t
JO
<
0,2 t
Valoarea diviziunii trebuie să aibă forma: 1
x
10k,
2
x
10k,
5
x
10k,
k fiind un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero.
3.2.6 Limita minimă de cântărire
Limita minimă de cântărire (Min) trebuie să fie mai mare
s
au cel puţin egală cu
:
•
50
d
pentru clasele de exactitate 0,2
,
0,5 şi 1
,
•
10
d
pentru clasele de exactitate 2, 5 şi 10;
3.3
Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
Erorile maxime tolerate pentru verificările sta
t
ice (în laborator) sunt cele specificate în tabelul 5 .
Tabelul 5: Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
Sarcina
(L)
exprimată în diviziuni
Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)
la verificarea iniţială şi periodică
0,2
0,5
I
0
S
L 500d
±
0
,
5
d
500
d
<
L
< 2000
d
±Id
2000
d
<
L
<; 5000
d
±1
,
5
d
2
5
10
O
::;.L::;.50d
:
L0
,
5d
50
d
<
L 200 d
±ld
200
d<L
< 1000
d
±1,5
d
3.4
Corespondenţa între dispozitivele de indicare şi de imprimare
Pentru aceeaşi sarcină, diferenţele dintre indicaţiile de la toate dispozitivele de indicare şi imprimare trebuie să fie zero.
3.5
Vatiaţii în funcţie de mărimile de influenţă şi de timp
3.5.1
Temperatura
3.5.1
.1 Limitele de temperatură
Instalaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile la temperaturi cuprinse între - 10 °C şi+ 40
°
C.
Pentrn aplicaţii speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de
30
°C
şi trebuie să fie inscripţionat pe instalaţie.
3 5 1 2
Efectul
temperaturii asupra indicaţiei la sarcină nulă
Indicaţia la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o variaţie a temperaturii mediului de 5
°C.
3 5.2 Sursa de alimentare
Instalaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile, dacă tensiunea de alimentare variază după cum urmează.
alimentare în curent alternativ· variaţii de - 15 % până la
+
1
O
%
faţă tensiunea înscrisă pe instrument,
alimentare în curent continuu· tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiunea înscrisă pe instrument (tensiunea nominală).
Notă:
Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibi
l
ă sub care instalaţia este automat scoasă din funcţiune
3 5.3
Instalaţiile electronice trebuie să îşi păstreze caracteristicile metrologice şi tehnice la o umiditate relativă de
85
%, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcţionare.
3.6
Perturbaţii
3.6.1
Producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic in care este destinat să funcţioneze contorul, conform cerinţei 2.1.3 din nonna NML
001-05 "Cerinţe
metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal".
3.6.2
Dacă instalaţia este supusă la perturbaţii, diferenţa între indicaţia masei în prezenţa perturbaţiei şi indicaţia fără perturbaţie nu trebuie să fie mai mare decât d. În caz contrar instalaţia trebuie să detecteze şi să pună
în evidenţă
defectul semnificativ.
4.
Cerinţe tehnice
4.1
Conformitatea la utilizare
4.1.1
O instalaţie trebuie să aibă urrnăt9area configuraţie minimă:
-
Receptor de sarcină format din una sau mai multe platforme portabile (uzual două platforme portabile);
-
Echipament electronic de prelucrare, gestionare, afişare şi tipărire a rezultatelor cântăririi;
Zone de apropiere de o parte şi de alta a receptorului de sarcină, fiecare având lungimea cel puţin egală cu cea a celui mai lung vehicul rutier ce unnează a fi cântărit;
-
Locaş(uri) special(e) pentru aşezarea platformelor portabile (sau rampe de acces, platforme oarbe sau covoraşe realizate din materiale suficient de dure pentru a nu se deforma sub sarcină);
Dacă instalaţia este conectată la un calculator PC sau Ia alt dispozitiv de transmitere şi prelucrare a datelor, ce nu face parte din instalaţia acoperită de aprobarea de model, este necesar ca datele primare să fie tipărite pe o imprimantă mruior, sau să fie stocate într-o memorie ce nu poate fi ştearsă sau modificată.
4.1.2
Instalaţîile trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să corespundă scopului (determinarea sarcinii pe axă şi eventual determinarea masei totale a vehiculelor rutiere) cât şi cerinţelor metrologice şi tehnice din prezenta notmă .
Instalaţiile trebuie proiectate şi construite astfel încât să corespundă vehiculelor, amplasamentelor şi cerinţelor de utilizare prevăzute şi să-şi păstreze caracteristicile metrologice în timp
.
4.1.3
Zona de cântărfre trebuie să cuprindă receptorul de sarcină şi zonele de apropiere amplasate de o parte şi de alta a receptorului de sarcină. Zonele de cântărire special amenajate, sau suprafeţele rutiere pe care sunt montate instalaţiile portabile pentru determinarea sarcinii pe osie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)
Zonele de cântărire trebuie să fie delimitate în mod corespunzător de zonele de trafic rutier intens, astfel încât să se evite producerea accidentelor în timpul cântăririlor;
b)
Zonele de cântărire trebuie să aibă lungimea şi lăţimea corespunzătoare pentru vehiculele ce urmează a fi cântărite; lungimea fiecărei zone de apropiere trebuie să fie mai mare sau egală cu lungimea celui mai mare vehicul ce urmează a fi cântărit; în cazul în care pe zonele de apropiere este prevăzut să fie folosite platforme oarbe sau covoraşe, lungimea acestora trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie.
c)
Zonele de cântărire trebuie să menţină toate roţile autovehiculului în acelaşi plan, în timp ce autovehiculul traversează receptorul de sarcină
.
Locurile din zonele de cântărire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platfonnele oarbe sau covoraşele, trebuie să fie marcate, astfel încât să permită o poziţionare uşoară şi corectă a acestora; de asemeni trebuie marcată linia centrală (longitudinală) a zonei de cântărire
.
d)
Zonele de cântărire trebuie să fie stabile; structura care susţine sarcina trebuie să fie
construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă şi să aibă o fundaţie corespunzătoare; această structură trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi rezistenţa în timp a zonelor de cântărire.
e)
Cerinţele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi rezistenţa în timp ale zonelor de cântărire trebuie să fie verificate de personal calificat, cu mijloace de măsurare adecvate
,
înainte de utilizarea iniţială şi ulterior la intervale de timp care să nu depăşească 12 luni
.
f)
Pentru instalaţiile portabile ce efectuează cântăriri dinamice ale axelor vehiculelor, zonele de apropiere trebuie să nu aibă pantă longitudinală, iar panta transversală, pentru drenaj, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină şi ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte şi după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±3 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim
±
6 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale. Totodată trebuie asigurate o planeitate şi o orizontalitate rezonabile înainte de intrarea în zona de apropiere, pe o lungime suficientă
,
pentrn ca vehiculele să poată atinge aproximativ viteza de încercare înainte de intrarea în zona de apropiere
.
g)
Pentru instalaţiile p01iabile care sunt utilizate numai pentru cântăriri statice ale axelor vehiculelor, panta longitudinală maximă admisă este de 1%, iar panta transversală maximă admisă este de 4%
.
Denivelările maxime ale receptorului de sarcină şi ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte şi după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±6 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale sau longitudinale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ±IO mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale sau longitudinale
.
4.
l.4 În cazul unei instalaţii destinate să fie montate direct pe o suprafaţă de drum obişnuită
(nemarcată şi neverificată), instalaţia trebuie să conţină dispozitive de avertizare şi de blocare, care să împiedice montarea şi funcţionarea pe
un
amplasament necorespunzător.
4.1.5 Instalaţiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parţială (axă cu axă) a vehiculelor ce conţin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi îşi modifică poziţia centrului de greutate.
4.2
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate
4.2.1
Defecţiuni accidentale şi dereglări
Instalaţiile trebuie construite astfel încât să nu se poată produce defecţiuni accidentale şi dereglări ale elementelor de comandă care pot perturba buna funcţionare, fără ca efectul acestora să fie evident
.
4.2.2
Blocări
În timpul funcţionării automate, instalaţia trebuie să împiedice utilizarea oricărui dispozitiv care ar putea perturba operaţia de cântărire.
4.2.3
Dispozitiv de reglare la zero
Instalaţia trebuie să fie echipată cu un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentrn fiecare receptor de sarcină
.
Dispozitivul automat trebuie să funcţioneze numai când instalaţia este în echilibru stabil şi corecţiile nu sunt mai mari de 0,5 d / s
.
Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operaţia de reglare la zero cu o eroare de cel mult ±0,25 d.
4.2.4
Reacţia la defecte semnificative
Defectul semnificativ este o diferenţă mai mare decât d, apărută între eroarea de indicaţie şi eroarea intrinsecă
a instalaţiei
Când a fost detectat un defect semnificativ instalaţia trebuie să genereze un semnal vizual sau auditiv care să persiste până când operatorul intervine sau defectul dispare.
Instalaţia nu trebuie să totalizeze rewltatele cântăririlor parţiale atunci când apare un defect semnificativ.
4.2.5
Alimentarea electrică de la reţea (c.a.)
O instalaţie care este alimentată la reţeaua de
c
.
a
trebuie, în eventualitatea defectării reţelei, să păstreze informaţiile metrologice din momentul defectării cel puţin 24 h. Comutarea pe o sursă de alimentare de urgenţă nu trebuie să provoace un defect semnificativ.
4.2.6
Alimentarea electrică de la baterie (c c.)
O instalaţie care este alimentată de la baterie trebuie, atunci când tensiunea scade sub valoarea prescrisă de fabricant, să funcţioneze corect sau să fie automat scos din funcţiune.
4.2.7
Interfaţa
O instalaţie poate fi echipată cu o interfaţă care să îi permită cuplarea Ia echipamente periferice Când este folosită interfaţa
,
instalaţia trebuie să funcţioneze în continuare corect şi caracteristicile metrologice ale acesteia să nu fie influenţate.
4.3
Dispozitive de indicare şi de imprimare
4.3.1
Calitatea indicaţiilor
Tndicarea masei trebuie să se facă automat Dispozitivele de indicare şi tipărire trebuie să permită o citire uşoară, simplă şi neambiguă a rezultatelor prin simpla alăturare a caracterelor. Rezultatele indicate şi tipărite trebuie să conţină numele sau simbolul unităţii de masă corespunzătoare.
4.3.2
Procedura de punere sub tensiune
La punerea sub tensiune (la punerea sub tensiune a indicatorului) o procedură specială trebuie să se realizeze indicând toate semnele respective ale indicatorului în stare activă şi neactivă
,
pe o perioadă suficient de mare pentru ca operatorul să le poată verifica.
4.3.3
Imprimare
Informaţia minimă imprimată la fiecare operaţie normală de cântărire trebuie să cuprindă, după caz, numărul de ordine al axei cântărite sau
al
grupului de axe, masa fiecărei axe sau grup de axe, masa totală, data şi ora cântă1irîî.
4.3.4
Domeniul de cântărire
Instalaţia nu trebuie să indice sau să tipărească o masă rezultată în urma cântăririi, înainte de totalizare
,
dacă aceasta este mai mare decât Max+ 9 d.
4.3.5
Viteza de operare
Instalaţia nu trebuie să indice şi / sau să tipărească masa (masa totală, masa pe axă sau pe grup de axe) a oricărui vehicul care traversează receptorul de sarcină cu o viteză aflată în afara domeniului specificat, fără o atenţionare din care să rezulte că rezultatul cântăririi poate fi afectat de erori.
4.4
Montare
4.4.1
Generalităţi
Instalaţia trebuie montată astfel încât efectele cerinţelor de instalare asupra rezultatelor cântăririi să fie minime. Dacă detalii particulare aJe instalării pot avea efecte asupra procesului de cântărire, aceste detalii trebuie înregistrate în certificatul de aprobare de model.
4.4.2
Drenaj
Dacă receptorul de sarcină este amplasat
într-un
locaş special (cuvă), acesta trebuie să fie prevăzut un sistem de drenare, astfel încât nici o parte a instalaţiei să nu fie scufundată
,
nici măcar parţial, în apă sau în oricare alt lichid.
4.5
Inscripţii
Instalaţiile trebuie să prezinte unnătoarele inscripţii de bază pe fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare.
4.5.1
Inscripţii în formă completă:
marca de identificarea a fabricantului;
marca de identificarea a importatorului (dacă este cazul); denumirea şi destinaţia instalaţiei;
sena,
masa maximă a vehiculului masa minimă a vehiculului
inscripţia ăa nu se folosi la cântărirea produselor lichide"; viteza maximă de traversare
în kg sau t; în kg sau t,
în km/h;
regimul de cântărire
sensul de cântărire (dacă este cazul); tensiunea de alimentare
cântărire statică şi/sau dinamică
în V;
frecvenţa tensiunii de alimentare în Hz; limitele intervalului de temperatură (dacă diferă de - 10 °e / + 40
°C)
în
°e
4.5
2 Inscripţii
în
formă
simbolizată
-
clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului
-
clasa de exactitate pentru masa pe axă sau pe grup de axe limita maximă Max
o
2
•
o s
•
1
•
2• 5
sau
l O·
'
)
'
' '
'
'
}\
B, C, D, E sau F,
kg
sau
t;
-
limita minimă
-
valoarea diviziunii
-
viteza maximă
-
viteza minimă
--
numărul maxim de axe pe vehicul
-
marca de model
4
.
5.3 Inscripţii suplimentare
Min
d
Vmax Vmin
kg sau
t;
kg sau
t;
în km/h; în km/h;
După caz, în conformitate cu destinaţia particulară
a
instalaţiei, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripţii suplimentare.
4.
5.4 Prezentarea inscripţiilor
Indicaţiile de identificare trebuie să nu·poată fi şterse şi să aibă o mărime, o fonnă şi o claritate care să permită o citire uşoară a acestora, atunci când instalaţia este în funcţionare
Indicaţiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al instalaţiei, fie direct pe indicator, fie pe o etichetă fixată pe indicator.
Eticheta trebuie să poată
fi
sigilată, cu excepţia cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa.
4.6
Marcajul de verificare
4.6.1
Amplasare
Instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu un Ioc care să permită aplicarea marcajului de verificare
.
Acest loc trebuie:
-
să fie astfel încât piesa pe care se găseşte să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul,
-
să permită aplicarea uşoară a marcajului fără să strice calităţile metrologice ale instalaţiei,
-
să
poată fi văzut fără a deplasa indicatorul, atunci când instalaţia este în funcţiune
.
4.6.2
Suport
Instalaţiile trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus
,
un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acestuia, după cum unnează:
dacă marcaju! rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calităţi similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalaţiei sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafaţa plachetei trebuie să fie de minim 200 mm
2
.
dacă marcajul este reprezentat de o ştampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafaţa de minim 200 rnm
2
.
5
Atestarea ]egalităţii
5.1
Atestarea legalităţii unei instalaţii se realizează numai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile specificate în tabelul 6 de mai jos.
5.2
Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerinţele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice
·
marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare iniţială sau periodică. Verificarea metrologică se efectuează în două etape: A (în laborator) şi B (la locurile de montare). Marcajele metrologice pot fi însoţite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică.
5.3
Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat
verificarea
din etapa B. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate
să
împiedice intervenţiile neautorizate asupra instalaţiei verificate.
5.4
Este
interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
5.5
În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.
Tabelul
6
Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile instalaţiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere.
Nr. crt.
Cerinţa esenţială
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control aplicabile la
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială şi periodică
Etapa A
Etapa B
o
l
2
"
4
5
1
Clase de exactitate
3.1 /
NML
059-05
X
X
X
2
Eroarea maximă tolerată
pentru masa totală a vehiculului
2.1.1 /
NN1L
001-05
3
.2.1/
NN1L 059-05
X
X
3
Abaterea maximă tolerată
2.1.1
I
NML 001-05
3.2.2/NML 059-05
X
X
4
Corelarea între clasele de
exactitate
3.2.3 /NML 059-05
X
X
X
5
Unitătile de măsură
3.2.4 /N.ML 059-05
X
X
X
6
Valoarea diviziunii
3.2.5
/NML
059-05
X
X
X
7
Limita minimă de cântărire
3.2.6
I
NML
059-05
X
X
X
8
Erorile maxime tolerate
pentru verificările statice
2.1.1 / NivIL 001-05
3.3 /NML 059-05
X
X
9
Corespondenţa între
dispozitivele de indicare şi de imprimare
3.4
I
NJ\IIL 059-05
X
X
10
Variaţii în funcţie de mărimile
de influentă şi de timp
2.1.3 /NML 001-05
3.5
I
Nl\.1L
059-05
X
1 1
Perturbaţii
2.1.3 /NML 001-05
3.6
I
N1vJL
059-05
X
12
Configuraţie minimă şi conformitatea cu
documentaţia
1.1O / N1v1L 001-05
4.1.1
I
NML 059-05
X
X
X
o
1
2
3
4
5
13
Adecvare
2.7
I
Nl\llL
001-05
4.1
.
2
/NML
059-05
4.1.4 / NML
059-05
4.1 5
I
NML
059-05
X
1
4
·
·
15
Zon
ele
de
cântărire
4.1
.3
I
NML
059-05
X
X
-
·
-
·
·
·
-
·
··
·
Protecţie împotriva
intervenţiilor neautorizate şi a degradării informatiei
2
.
8 / NML 001-05
4.2
I
NML
059-05
X
16
Dispozitivele de indicare
şi
de 1mpnmare
2.10
/NML
001-05
4
.3
I
NML 059-05
X
X
X
17
Montare
4 4
I
NML 059-05
X
X
18
Inscripţii şi informaţii însotitoare
2
9 /
NML 001-05
4
5
I
NML 059-05
X
X
X
19
--
20
-
-
-·
Marcajul
de
verificare
2
9
I
N1v1L
001-05
4
5
I
NML 059-05
2.9 / NML 001-05
X
X
X
--
--
-
·
-
··-
---
-
Durabilitate
- -
•
X
--
--
"
-
-·· -
_,,_.
-
-
~
---
·
---- --
-
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele
autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 292.
*) Ordinul nr. 292/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEX{
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 073-05 ăLentile de testare oftalmologică"
I
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a lentilelor de testare oftalmologică, utilizate în scopuri de stabilire a diagnosticului.
1.2
Norma nu se referă la lentile de contact, interoculare şi lentile cu indice de refracţie variabil.
1.3
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, lentilele de testare oftalmologică trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute
în
prezenta normă.
2
Terminologic
În
sensul
prezentei norme de metrologie legală termenii specifici utilizaţi au următoarea
semnificaţie:
2.1
vergenţă:
curbură,
inversul
razci;
2.2
vergenţa luminii:
curbura frontului de undă provenind de la o sursă punctiformă de lumină, egală cu inversul distanţei de la
sursă
până în punctul considerat, dacă propagarea luminii se produce în aer.
2.3
lentilă:
mediu optic
C<ire
modifică vergenţa luminii incidente cu o cantitate constantă.
2.4
axa optică a unei
lentile:
dreapta care trece prin
centrele
de curbură ale suprafeţelor lentilei.
2.5
puterea optică a unei lentile sau vergenţa unei lentile·
.inversul distanţei (denumită
şi
distanţă focală) măsurată de la punctul principal imagine la punctul
focal
imagine al lentilei, dacă aceasta se consideră imersată în aer.
2.6
puterea la vârf a unei lentile
sau
puterea
frontală
posterioară:
inversul distanţei de la vârful suprafeţei posterioare a lentilei la punctul focal imagine, distanţă cunoscută şi sub denumirea de distanţă frontifocală posterioară.
2.7
dioptrie:
puterea sferică a unei lentile având distanţa frontifoca1ă posterioară de 1 m, într-uh mediu
al
cărui indice de refracţie este egal cu 1 (notată cu simbolul dpt, D).
2.8
meridiane principale
(la
lentile astigmatice): liniile de intersecţie ale secţiunilor unde puterea frontală este minimă, respectiv maximă, cu suprafaţa lentilei
(există
două meridiane principale).
2.9
fascicule paraxiale:
fascicule de lumină infinit subţiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile.
2.1
O
astigmatism
al
suprafeţei sferice sau astigmalism pe axă:
la lentilele
sferice,
diferenţa dintre puterea frontală maximă şi puterea frontală minimă în paraxial.
2.11
putere sferică şi putere cilindrică:
la lentilele a,;;tigmatice, una din puter
i
le frontale ale celor două meridiane este denumită putere
sferică,'îar
diferenţa dintre cealaltă putere frontală şi
această
putere sferică este denumită putere cilindrică.
2.12
direcţia axei
cilindrului:
direcţia meridianului principal care se exprimă prin unghiul pe care îl face axa cilindrului cu linia orizontală de vedere {măsurat în sens invers mişcării acelor de ceasornic).
2.13
putere prismatică:
devierea prin efect de prismă a unui fascicul de lumină incident nonnal la suprafaţa posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcţia de incidenţă.
Unitatea de măsură a puterii prismatice este centimetru pe metru, cm/m.
2.14
dioptrie prismatică:
puterea prismatică a lentilei car produce o deviere
de
l cm a fasciculului de lumină la o distanţă de I m
.
2.15
muchia prismei:
intersecţia imaginară dintre cele două
suprafeţe
plane ale unei lentile prismatice.
2.16
secţiune principală:
la lentile prismatice, secţiunea aparţinând unui plan perpendicular pc muchia prisn1ei şi care trece prin centrul optic.
2.17
direcţia vârf-bază;
la lentile prismatice, direcţia perpendicularei din vârf pe baza prismei în secţiunea principală.
2.18
centru geometric:
centrul curbei de contur.
2.19
punct de referinţă pentru măsurarea puterii
frontale:
punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii frontale.
2.20
punct de referinţă pentru măsurarea puterii
prismatice:
punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii prismatice
3
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Cerinţe metrologice
3.1.1
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor
sferice
trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 1:
Valoarea puterii sferice (marcată pc montură)
dpt
-
de la
-6,0
până
la O
I
-- ·
de la O până la+ 6,0
de la- 20,0 până_l_a -6-,0--·
I
de la+ 6,0
până la+ 20,0
Eroare maxim tolerată
dpţ --· -
±
0,06
±
0,12
Tabelul l - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor sferice
3.1.2
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor cilindrice trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 2.
Tabel ul 2 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor cilindrice
Valoarea puterii cilindrice (marcată pe montură) dpt
Eroare maxim tolerată dpt
de la - 1,0 până la - 0,25
I
de
la+
0,25 până la + 1,0
±0,06
de Ia - 6,0 până la - 1,0
I
de la+ 1,0 până la+ 6,0
± 0,12
3.1.3
Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor prismatice trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 3.
·-·
-
Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură)
p.dpt
Eroare maxim tolerată
p.dpt
-
de la+ 1,0 până la+ 6,0 (inclusiv)
±
0,12
peste 6,0
±0,25
Tabelul 3 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor prismatice
-··
3. I.4 Eroarea de bază a astigmatismului pe axă la lentilele sferice trebuie să nu depăşească eroarea maxim
tolerată de ± 0,06 dpt.
3.1.5 În cazul lentilelor cilindrice se admite în secţiunea principală de putere zero, o eroare de bază a puterii sferice de maxim± 0,06 dpt şi o eroare de bază a puterii prismatice de maxim
±
O,12 p.dpt.
3. J .6 În cazul lentilelor prismatice, erorile maxim tolerate pentru puterea sferică şi astigmatismul pe axă sunt de± 0,06 dpt.
3. I,7 Eroarea maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric este dată în tabelul 4.
Tabelul 4 - Erori maxim tolerate ale puterii prismatice în centrul geometric al conturului
Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură) p.dpt
Eroare maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric al conturului
p.dpt
de la 0,25 până la 2,0 (inclu_si )
- --
± 0,12
peste 2,0 până la 5,0 (inclusiv)
±0,25
peste 5,0 până la 8,0 (inclusiv)
± 0,38
peste 8,0 până la l 2,0 (inclusiv)
±0,50
peste 12,0
±0,75
3.l.8 Eroarea maxim tolerată a poziţiei axei cilindrului sau a direcţiei vârf - baza prismei este indicată în tabelul 5.
·---····-
Tipul lentilei
·--··
-•T-- --
Valoarea puterii
(marcată pe montură)
Eroare tolerată a poziţiei axei cilindrului, respectiv a direcţiei vârf - baza prismei
o
cilindrică
0,25 dpt
+
_:
"
:,
0,5 dpt
±2
peste 0,5 dpt
±1
prismatică
1,0 p.dpt
±4
peste I ,O p.dpt până la 2,0 p.dpt
±2
peste 2,0 p.dpt până la 10,0 p.dpt
±
1,5
Tabelul 5 -- Erori maxim tolerate ale pozitiei axei cilindrului, respectiv ale directiei vârf- baza prismei
3.2
Cerinţe
tehnice
3.2.1
Nu se admit defecte de suprafaţă (zgârieturi,
ciobituri)
vizibile cu
och
i
ul
l
iber, care să
formeze aglomerări în zona centrală
a
lentilei.
3.2.2
Nu se admit deformaţii locale ale suprafeţei componentelor optice, vizibile
cu ochiul
liber.
3.2.3
Lentila trebuie
să nu se
rotească în montură
sau să
prezinte joc în aceasta.
3.2.4
Nu se admit defonnări sau bavuri provenite din
turnarea
monturilor
şi nici
rupturi ale muchiei de
sertizare.
3.2.5
Pe cutia de ambalaj trebuie
să
fie inscripţionate
firma
producătoare
şi seria
de
fabricaţie.
3.2.6
Inscripţionarea
monturii
trebuie
să
fie
clară
,
fără
întreruperi, rezistentă la
ştergere (prin
frecare sau
dizolvare).
Pc montură trebuie inscripţionate:
a)
puterea optică
a lentilei (sferică, cilindrică,
prismatică)
;
b)
direcţia
axei cilindrului
(p
e
ntru lentilele cilindrice);
c)
direcţia vârf bază
(pentru
lentile prismatice)
3.2.7
Marcaje
Toate marcajele
şi
inscripţiile
se
dispun grupat, într-un loc vizibil, direct pe
cutie
.
Acest
loc trebuie
să
permită aplicarea marcajului de verificare metrologică,
în condiţii
de siguranţă, pentru
a
fi imposibilă modificarea marcajului,
fără
deteriorarea
lui.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Pot fi
supuse verificării
metrologice periodice numai lentilele de testare
care a
u
fost introduse
pe piaţă
şi
puse în funcţiune
confonn
prevederilor legale.
4.2
La
verificările
metrologice periodice lentilele trebuie
să
îndeplinească cerinţele
prezentei
norme. Pentru
acestea sc
eliberează
buletin
de
verificare
metrologică cu menţiuna
ăadmis" şi se aplică
marcajele metrologice de verificare
.
4.3
Pentru lentilele
care
nu îndeplinesc cerinţele prezentei nonne se eliberea;ză buletin de verificare
cu
menţiunea ,,respins"şi
specificarea
cerinţelor la care nu au corespuns.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 4-01-96 îAudiometre tonale“.
Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 293.
*) Ordinul nr. 293/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANJiXĂ
NOR.MĂ DE METROLOGIE LEGALĂ
Nl'vfL 030-05 "Audiometre"
1
Domeniu de aplicare
I.I Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească atât audiometrele tonale cât şi audiometrele tonale şi vocale utilizate în stabilirea diagnosticului medical, pentru a fi admise la verificarea metrologică periodică
1.2
Prezenta normă se aplică tuturor blocurilor de măsurare care îndeplinesc funcţii de audiometru, indiferent de tipul de aparat în care sunt incluse (de ex. impedanţmetru utilizat în audiologic; analizor pentru proteze auditive, etc)
1.3
Prezenta normă nu conţine cerinţele care trebuie îndeplinite
în
scopul introducerii pe
piaţă şi al punerii în fimcţiune (cerinţe de tip)
1.4
Pentrn a putea fi utilizate în măsurările de interes public care intervin în stabilirea diagnosticului medical, audiometrele prevăzute la punctul 1 1, precum şi blocurile de măsurare care îndeplinesc funcţii de audiometrn prevăzute la punctul 1.2 trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă
2
Terminologie
În prezenta normă de metrologic legală termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii .
2.1
audiometru tonal:
aparat pentrn măsurarea audibilităţii pentrn tonuri şi în particular a pragului de audibilitate;
2.2
audiometru vocal (aparat pentru audiometrie vocah1):
aparat destinat măsurării
audibilităţii pentrn semnale de încercare vocale,
2.3
conducţie aeriană (CA):
transmitere a sunetului la urechea internă prin urechea externă şi urechea medie;
2.4
conducţie osoasă (CO):
transmitere a sunetului la urechea internă
în
principal prin intermediul vibratiei mecanice
a
osului cranian;
2.5
nivei echivalent de presiune acustică liminală (ascultare monoaurală prin cască):
nivel de presiune acustică produs de cască într-un simulator de ureche specificat (cuplor acustic sau ureche artificială) când casca este excitată la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, casca fiind aplicată pe urechea la care se face referire, pentru o ureche dată, la o frecvenţă specificată, pentru un tip de cască specificat şi pentru o forţă dată de aplicare a căştii pe o ureche umană,
2.6
nivel echivalent de forţr'i liminalr'i (ascultare monoaurah1):
nivel al forţei de vibraţie produs de vibratorul osos pe un cuplor mecanic specificat, când vibratorul osos este excitat la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, vibratorul osos fiind aplicat pe apofiza mastoidă sau pe osul frontal, pentru o ureche dată, la o frecvenţă specificată, pentru un tip specificat de vibrator osos şi pentru o forţă dată de aplicare
a
vibratorului osos pe un cuplor mecanic specificat;
2.7
nivel de referinţâ echivalent al presiunii acustice liminale (RETSPL
=
reference
equivalent threshold sound pressure level):
valoare medie a nivelurilor echivalente ale presiunii acustice liminale specifice urechilor aparţinând unui număr suficient de mare de subiecţi otologic normali, de ambele sexe,
în
vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unei urechi artificiale sau unui cuplor acustic specificat pentru un tip de cască specificat, la o frecvenţă specificată,
2.8
nivel de referinţii echivalent al forţei liminale (RETFL
=
reference equivalent threshold force levei):
valoare medie a nivelurilor echivalente ale forţei liminale specifice urechilor aparţinând unui număr suficient de mare de subiecţi otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unui cuplor mecanic
specificat pentru pentru o configuraţie specificată de vibrator osos, la o frecvenţă specificată,
2.9
nivel de audibilitate pentru un ton (HL
=
hearing levei):
diferenţă între nivelul de presiune acustică sau al forţei de vibraţie corespunzător semnalului produs de traductor într-un
simulator de ureche sau într-un cuplor
mecanic specificat şi
nivelul de referinţă echivalent de presiune acustică liminală sau nivelul de
referinţă echivalent
de
forţă
liminală, Ia o frecvenţă specificată, pentru un tip de traductor
specificat aplicat într-un
mod
specificat;
2.10
prag
de audibilitate pentru
111t
ton:
la
o
frecvenţă
specificată,
pragul de audibilitate pentru
o
ureche dată, la acea
frecvenţă,
exprimat sub
formă
de nivel de audibilitate;
2.11
mascare:
a) proces prin
care pragul
de
audibilitate
al unui
sunet
este relevat prin prezenţa unui alt
sunet
(mascant
),
b) valoare a acestei creşteri
a pragului
de
audibilitate, exprimată
în dccibeli,
2.12
nivel de mascare efectiv:
nivel
al
unui
sunet
specificat de mascare care este numeric egal cu nivelul de
audibilitate
cor
espunzător
creşterii
pragului de audibilitate pentru un ton datorat prezenţei
sunetului
de mascare
,
pentru o persoană considerată
normală
.
3
Descric1·c şi clasificare
3.1
Descriere
Audiometrele sunt aparate
medical
e
destinate
măsurării audibilităţii cu semnale tonale
,
în particular măsurării pragului de
audibilitate,
sau
a
inteligibilităţii vorbirii cu semnale vocale
Audiometrele sunt r
ea
lizate în principiu conform unei scheme bloc care cuprinde generatoare de
semnale
sinusoidale în bandă de frecvenţe audibile ,
generator
pentrn zgomotul de mascare
;
traductoare pentru
conducţie aeriană, conducţie
osoasă
şi câmp
liber
;
dispozitiv pentru răspunsul pacientului.
Funcţiile minime obligatorii pentru dif
e
rite tipuri de audiometre tonale cu frecvenţe fixe
sunt
date în tabelul 1.
Funcţii
,,
Tip l
Cercetare clinică
avansată
Tip 2 Diagnostic Clinic
Tip
3
Diagnostic
Tip 4 Depistare- Control
Conducţie aeriană
.
···-··
X
X
X
X
X
Conductie osoasă
X
X
X
Niveluri de audibilitate şi frec
v
enţe de încercare (a se
vedea
tabelul
2)
Zgomot de mascare de bandă îngustă
X
X
X
Intrări pentru semnale exterioare
X
.
.
..
.
.
X
Comutarea tonului
X
X X
X
X
X
-
X
X X
Aplicarea zgomotului de mascare
X
X
X
.
X
X
-
două
că.şti
-
cască
inserată, suplimentară
_
-
prezentarea tonului
-
întreruperea tonului
-
ton pulsatoriu
-
căşti contraJaterale
-
căşti ipsilaterale
-
vibrator
osos
Tabelul I
-
Funcţii minime pentru
audiome
tr
ele
tonale
cu frecvenţe
fixe
Ton de referinţă
- prezentare alternată
- rezentare simultană
Dispozitiv de răs uns al subiectului
X
X
X
X
X
X
X
-
"
Ieşire
a
semnalului electdc
x
x
+
+
+ <
1
In
dicator de
semnal
··
·
Control
acustic al
semnalului de
încercare
-
tonuri şi zgomote
-
intrări exterioare
Comunicare vocală
-
operator
-
subiect
- subiect - operator
x
+
x
+
l
1
X X
X
Funcţiile minime
obligatorii pentru
diferite Li
puri
de audiometre
vocale sunt
date
în
tabelul2 Tabelul 2 - Funcţii minime pentru audiometrele
vocale
Functii
-
Clasă A
Clasă
l3
Ieşire de semnal
Două căşti
X
X
Ieşire de
cască corectată pentru echivalenţa în câmp
liber
(x)
(x)
Vibrator
pentru
conducţie
osoasă
X
Două
difuzoare
sau
două ieşiri pentru semnale
electrice
X
X
Difuzor/cască de
control
pentru mesaje
vocale de
încercare
X
"-
-
-
X
Intrare
de semnal
Dispozitiv de lectură
a mesajelor vocale sau
intrare
electrică
pentrn aplicarea me
s
ajelor
vocale înregistrate
X
X
Microfon pentru prezentarea
directă a
me
sc1
jului
vocal
X
Intrare electrică pentru
aplicarea unui
semmil
exterior
la
canalul
de z,gomot de mascare
X
Zgomot de mascare
Zgomot de mascare
ponderat
.
·
·
·
X
X
Aplicarea zgomotului de
mascare
Cască
ipsilaterală
X
Difuzor pentm
mesajul vocal
de încer
care/
I
cşire a
semna-
lului
electric
X
Cască contralaterală
X
X
Al
doilea difuzor/Ieşir
e
a
sem
nalului
electric
X
X
Comanda
nivelului de
ieşire
Comanda
nivelului de
zgomot de mascare Intreruptoare
Indicator
de nivel
al semnalului
Sistem de răspuns oral
,.
..
X
X
X
X
X
X
X
X
X
·
·
-
·
·-
(x) Ieşirea căştii
corectată pentru
echi
va
lenţa
în câmp
liber nu
este obligatorie
dar
este
recomandată. Când
există această
ieşire, desemnare
a
clasei
aparatului trebuie
să
fie A-E
s
au B-E
3.2
Clasificare
Audiometrele se pot clasifica din mai
multe puncte de
vedere
3.2.1
După tipul de
semnal
furnizat, audiometrele
se
clasifică în •
-
audiometre
tonale ,
-
audiometre
vocale
3.2.2
După complexitatea
caracteristicilor, audiometrele
tonale
se clasifică astfel
(tabelul 1
)·
-
tip 1, tip 2
,
tip
3, tip
4
3.2.3
După complexitatea
caracteristicilor, audiometrele vocale se
clasifică
astfel
(tabelul 2):
-
A (cu posibilităţi complexe),
-
B (numai
cu
posibilităţi
esenţiale),
-
A-E (cu posibilităţi
complexe
cu nivel de
ieşire corectat
pentru câmp liber),
-
B-E (numai cu posibilităţi esenţiale cu
nivel
de
ieşire
corectat pentru câmp liber)
4
Cerinţe metrologice
şi
tehnice
4.1
Cerinţe metrologice
4.1.1
Numărul minim
de frecvenţe pe care audiometrele
tonale
cu frecvenţe
fixe trebuie
să
le furnizeze
şi
intervalul minim
de valori
pentru
nivelu]
de audibilitate trebuie
să
fie conform
datelor
din tabelul
3
--
..
-
-
-
Niveluri de audibilitate
Frecvenţă Hz
· ··
dB
Tip l
Ti
2
CA
co
70
-
90
45
120
60
120
60
120
70
120
70
120
70
120
70
120
60
110
50
110
-
CA
(i()
80
11O
-
110
110
1
l O
110
110
100
90
-
·
-·
-··
125
250
500
750
1
OOO
1
500
2 OOO
3
OOO
4 OOO
6
OOO
8 OOO
<
co
-
45
60
-
70
70
70
70
60
-
.
,
.
..
.
-
Dp 3
CA
co
-
-
70
35
100
50
-
-
100
60
-
-
JOO
6
0
100
60
100
50
90
-
80
-
Tip
4
CA
-
70
70
-
70
-
70
70
70
70
-
Tabelul
3 -
Numărul
minim
de
frecvenţe
care trebuie
furnizate
ş1
domeniul minim
al valorilor nivelului de audibilitate pentrn
audiometrele cu
frecvenţe fixe
4.1.2
Eroarea de emitere a frecvenţei nu trebuie să depăşească
valoarea
erorii tolerate indicată de producător
4.1.3
Distorsiunea
armonică
to
t
ală
atât
pentru conducţie aeriană cât şi pentru
conducţie
osoasă
nu trebuie să depăşească
valoarea
indi
cată
de producător
4.1.4
Eroarea
de emitere
a nivelului
,
atât pentru conducţ
.
ie
aeriană cât şi
pentru conducţie
osoasă,
nu trebuie să depăşească valoarea erorii
tolerate indicată
de producător.
4.L.5
Eroarea de emitere
a
tonului de
mascare nu
trebuie să depăşească valoarea erorii tolerate indicată
de
producător
4.1.6
Foiţa de
apăsare
a dispozitivului de
fixare
a căştilor pe urechea umană nu trebuie să depăşească valoarea indicată
de producător
4.1.7
Forţa de
apăsare
a dispozitiVlilui de
fixare a
traductorului pentru conducţie osoasă
pe
mastoida umană nu trebuie
să depăşească valoarea
indicată de producător
4.2
Cerinţe tehnice
4.2.1
Audiometrele
prezentate
la
verificare metrologică trebuie
să fie
încadrate (prin etichetare,
declaraţie
,
etc)
în unul din tipurile
/
clasele prezentate
în tabelele 1
şi
2
4.2.2
Audiometrele
supuse verificării
metrologice trebuie să îndeplinească funcţiile minime obligatorii, specifice tipului/clasei în care au fost
încadrate
4.2.3
Audiometrele trebuie concepute
astfel
încât
să
permită controlul
funcţiilor
de măsurare după
ce
a fost pus pe piaţă, la
verificarea
periodică
4.2.4
Audiometrele, inclusiv traductoarele cu care sunt dotate, supuse verificărilor metrologice trebuie să prezinte integritate constructivă, să nu prezinte coroziuni, deformări şi defecţiuni mecanice, care pot influenţa buna lor funcţionare (deteriorarea afişajelor, a comutatoarelor, tastelor, mufelor, conectoarelor, comutatorul de răspuns al pacientului).
4.2.5
Toate comutatoarele, tastele, elementele afişajelor, LED-urile de semnalizare, trebuie să funcţioneze corect, conform destinaţiei fiecăruia, fără jocuri mari sau înţepeniri pe/între poziţiile normale de funcţionare.
4.2.6
Inscripţionările sa fie lizibile, clare, astfel încât să nu existe posibilitatea confuziei la manevrare.
4.2.7
Informaţiile de pe eticheta cu care este prevăzut audiometrul trebuie să fie lizibile.
4.2.8
Comutatorul de răspuns al pacientullii şi dispozitivul de răspuns oral al pacientului trebuie să funcţioneze conform prescripţiilor producătorului
4.2.9
Audiometrele nu trebuie să prezinte alte sunete decât cele de încercare, pentru conducţia aeriană, conducţia osoasă sau drnp liber
4.2.1
O
Banda de prindere a traductoarelor pentru conducţie aeriană, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică. şi sa permită culisarea căştilor
4.2.11
Banda de prindere a traductornlui pentru conducţie osoasă, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică şi sa permită culisarea traductorului
4.2.12
Audiometrele se prezintă la verificarea periodică cu toate traductoarele şi accesoriile cu care funcţionează
4.2.13
Cablurile de legătură dintre aparat şi traductoare să nu fie segmentatţ
4.2.14
Calibrarea audiometrului să nu poată
fi
modificată întâmplător, de către personal neautorizat, printr-o comandă întâmplătoare de la tastatură
4.3
Cerinţe privind sigilarea
4.3.1
Aplicarea marcajului metrologic sub formă de sigilii trebuie să împiedice accesul neautorizat la operaţiuni care pot influenţa rezultatele măsurărilor.
4.3.2
Aceste sigilii se aplică .de către verificatorii metrologi autorizaţi de Biroul Român de Metrologie Legală.
5
Atestarea legalităţii
5.1
Se supun verificării metrologice periodică aparatele care au obţinut Certificatul de aprobare de model până în anul 2003 sau care au obţinut avizul de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune din partea Ministerului Sănătăţii, prin organismul notificat de către acesta.
5.2
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare
5.3
Intervalele maxime între două verificări metrologice succesive sunt pravăzute
în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse coniro/ului metrologic legal,
în vigoare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-122-90 îVerificarea metrologică a măsurilor de volum, pentru lapte“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 294.
*) Ordinul nr. 294/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 045-05 "Măsm·i de volum pentru lapte"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală se referă la măsurile de volum cu plutitor pentru lapte
-
denumite în continuare măsuri de volum - destinate măsurării volumului de lapte in cadrul unor tranzacţii comerciale
2
Terminologie
În
s
ensul prezentei norme de metrologie legală tennenii
s
pecifici utilizaţi au urm
ă
toarele semnificaţii
:
2.1
măsură de volum
:
ansamblu format dintr-un re
c
ipient de formă cilindrică şi un plutitor care urmăreşte nivelul lichidului din recipient; solidar cu plutitorul, se deplasează o riglă gradată cu scara
pe
care
se
citeşte volumul lichidului din recipient.
2.2
ghidajul riglei gradate
.
dispozitiv în fom1ă de mâner fixat rigid la partea superioară a recipientului
,
în mijlocul căruia
e
ste practicată o decupare prin care culisează rigla plutitornlui
.
2.3
indice de volum
:
muchia sup
e
rioară a decupării practicată în ghidajul rigle
i
gradate, a cărei poziţie în raport cu reperele scării permite să se detern1ine valoarea volumului de lapte conţinut de măsură.
3
Cerinţe metrologice
3 1
Conditii de reforintă
Poziţia corectă de citire
a
indicaţiei scării: măsura de volum e
s
te aşezată liber pe o suprafaţă plană şi orizontală
3.2
Domeniu de măsurare
·
(3
.
.. 15) dm
3
.
3.3
Valoarea diviziunîi
:
maxim 0,5 dm
3
.
3.4
Sensibilitate
O variaţie a volumului lichidului din recipient e
g
ală cu eroarea maximă tolerată trebuie să ducă la o variatie a nivelului lichidului de cel puţin
J
,
5 mm
3.5
Eroarea maximă tolerată
·
±
75 cm
3,
pe tot domeniul de măsurare.
4
Cerinţe tehnice
4.1
Durabilitate
Măsurile de volum trebuie să fie confecţionate din materiale suficient de rigide pentru a se asigura
,
în condiţii normale de utilizare,stabilitatea formelor şi dimensiunilor elementelor componente. Dacă este necesar, măsura poate fi prevăzută cu elemente de rigidizare, dacă acestea nu influenţează rezultatul măsurării.
4.2
Adecvare
4.2.1
Materialele folosite la confecţionarea măsurilor d
e
volum trebuie să fie adecvate pentru utilizar
e
a lor cu lichide alimentare
.
4.2.2
Dimensiunile şi execuţia plutitorului şi a riglei
g
radate trebuie
s
ă fie astfel încât
să
se reducă la minimum eventualele frecări d
i
ntre
.
plutitor şi peretele interior al recipientului; decuparea din ghidaj şi rigla gradată.
4.2.3
Indicele de volum trebuie să fie astfel realizat încât să permită o citire uşoară ş
i
sigură a scării.
4.2.4
Dispozitivele cu care sunt prevăzute măsurile de volum pentru uşurarea manevrării lor şi pentru golirea laptelui nu trebuie să introducă erori suplimentare la măsurare.
4.2.5
Aşezate pe o suprafaţă plană şi orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.
4.2.6
Recipientul măsurii şi corpul plutitorului trebuie să fie etanşe
.
4.3
Indicarea rezultatului măsurării
4 3
.
1
Reperele scării trebuie să fie drepte, cu grosime uniformă pe toată lungimea lor şi trasate perpendicular pe muchia riglei gradate. Reperele trebuie să fie uşor vizibile şi de neşt
e
rs în condiţii normale de utilizare
4.3
2 Când plutitorul este aşezat pe fundul măsurii, abaterea dintre reperul "zero" al scării
şi
indicele de volum trebuie să nu depăşească± 1 mm.
4.3.3 Lungimea şi cifrarea reperelor scării trebuie să fie conform tabelului
1
.
Tabel 1 - Lungimea şi cifrarea reperelor scării
·
-
·
·-
Felul reperelor
·--
Valorile nominale ale reperelor [dm
3
]
LW1gimea reperelor
lungi
cifrate
O; 3; 5, 7, 9;11;13;15
egală cu lăţimea riglei
mijlocii
necifrate
4
;
6; 8)0;12
;
14
½
din lătimea riglei
scurte
altele decât
cele
ale reperelor lungi şi mijlocii
¼
din lăţimea riglei
4 3 4 Unitatea de măsură
a
volumului sau simbol ul
ei
trebuie inscripţionate pe
rigla gradată
într-un !oc vizibil, oric u-e ar fi poziţia plutitorului.
4.4
Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de
volum
4.4.1
Pe o plăcuţă fixată pe corpul recipientului trebuie inscripţionate cel puţin următoarele informaţii: marca sau
numele
producătorului,
numărul
şi
anul
fabricaţiei;
numărul certificatului aprobării de model.
4.4.2
Pe rigla
gradată
trebuie inscripţionate: marca
sau
numele producătorului; numărul şi anul fabrica1iei;
masa ansamblului plutitor - riglă gradată (în grame).
4.4
3 Pe suprafaţa superioară a ghidajului riglei gradate
trebuie
inscripţionate indicaţia "citirea se face
aici"
şi o săgeată orientată către indicele de volum.
4.5
Protectie împotriva intervcntiilor neautorizate
şi
a deteriorării informatiei
4 5
1
Legăturile dintre
ghidajul
riglei gradate
şi
recipientul măsurii şi dintre rigla
gradată
şi plutitor trebuie să fie inviolabile.
4.5
_2 Îndepărtarea plăcuţei cu inscripţii (prevăzută la pct.4.4
.
l) trebuie
să
nu fie posibilă
fără
distrugerea unor sigilii
.
4.6
Aplicarea marcajelor
verificării
metrologice
Pe corpul recipientului măsurii trebuie prevăzut un loc pentru aplicarea prin
poansonare
a marcajelor verificării metrologice.
5
Atestarea legalităţii
Atestarea
legalităţii măsurii de volum cu plutitor pentru lapte, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă sau utilizării se realizează numai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute in tabelul 2.
Tabel 2- Cerinte metrologice si tehnice aplicabile modalită
-
t
;
iior de control metrologic legal.
Nr_
crt.
Cerinţe metrologice
şi
tehnice
Punctul din
nonna de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologi că
iniţială
periodică
1.
Durabilitate
4.1
X
X
-
2
.
Adecvare
4
.
2.l
X
-
-
-
-
4_2-2; 4.2J; 4.2.4;
X
-
4
.
2.5;
4
.
2.6
X
-
3
.
Indicarea rezultatului măsurării
4
3
.
1; 4 3
.
2; 4.3.3;
4.3.4
X
X
-
-
-
-
'
Nr. crt
.
Cerinţe metrologice şi tehnice
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
initială
periodică
4
,
---
5
Informaţii pe c
a
re trebuie să le prezinte măsura de volum
4.4
.
1; 4 4.2; 4 4
.
3
X
X
X
-
Protecţie împotriva intervenţiilor
nea_Etorizate
şi
a d
e
grad
ă
rii informaţiei
4
.
5
.
I; 4
.
5
.
Z
X
-
6
7
,
D
Aplicarea marcaj
e
l
o
r m
e
trologice
4
6
X
-
-
omeniu
de
m
ă
surare,valoarea
-·
divi;,;iuni
3
2
;
3 3
X
-
-
---
8
··
-.
9
Sensib
ii
itatc
34
X
X
-
·-
·
Eroarea
maxin1ă
tolerată
3
.
5
X
X
X
Tabel 2 (încheiere)
1
.•• ·
·
·
-
·
· ·-••- -
·
-
·
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 8-02-95 îRefractometre electronice de laborator“ și normele tehnice de metrologie NTM 8-18-87 îVerificarea metrologică a refractometrelor de laborator“ și NTM 9-26-94 îVerificarea metrologică a zaharimetrelor polarimetrice“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 295.
*) Ordinul nr. 295/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 031-05 "Refractometre si polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar"
1.
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice si tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice refractometrelor si polarimetrelor destinate măsurării concentratiei de zahar ( zaharoza,glucoza, fructoza) in scopul asigurarii corectitudinii tranzactiilor comerciale cu sucuri, musturi, siropuri si alte produse sau subproduse, la care suma de plata se calculeaza in functie de concentratia de zahar, in laboratoarele de expertiza care emit buletine de analiza etc
Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes
public,
refractomertrele si polarimetrele prevăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atat cerinţele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala
NJ'v1L 001-05
"Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate rezulta din tabelul
3.
2
Terminologie
În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt definiţi după cum urmează:
2.1
Refractometre pentru determinarea concentratiei de zahar:
aparate pentru masurarea indicelui de refractie, nn si/sau a concentratiei, %, solutiilor apoase de zaharoza.
2 2
Refractometre portabile (de mana) si refractometre tip Abbe:
aparate la care proba de masurat
se
aplica manual pe suprafata de masurare, indicatia fiind citita pe
o
scala adecvata.
2.3
Refractometre electronice:
aparate la care indicatia este afisata digital sau tiparita
2.4
Polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar:
aparate care utilizeaza metoda polarimetrica pentru determinarea concentratiei de zaharoza.
3
Cerinte metrologice si tehnice specifice
3.1
Cerinţe metrologice
3.1.1
Eroarea maximă tolerată
Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii, pentru refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar, trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator , dar nu pot depasi valorile specificate in tabelele
1
si
2
Tabelul
I
Erorile maxime tolerate ale refractometrelor
Indice de refractie, n +
0,0005
Fractîe masica, % mas
+ 0,4
Tabelul 2 Erorile maxime tolerate ale polarimetrelor
Exprimate in grade
sexages1
•
ma
1
e,
o
Exprimate in concentratie, g/100 cm
3
+0,2
+0,2
+0,l
+0,1
+0,05
+0,05
3
.1.2
Repetabilitatea îndicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca
½
din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelele 1 si 2.
3.2
Cerinţe
tehnice
3.2.1
Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului
3.2.2
Partile constituente ale aparatelor nu trebuie sa prezinte urme de lovituri, pete de coroziune. deformari vizibile.
3.
2
3
Partite optice nu trebuie
sa
prezinte zgarieturi sau alte defecte vizibile care ingreuneaza
masurarile,
3.2 4 Ocularele de citire a indicatiilor trebuie sa dea posibilitatea unei puneri la punct a imaginii de cel putin
±
3 dioptrii.
3 2.5 Campul vizual trebuie sa fie net conturat, luminat uniform, fara contururi întunecate, sa aibă
aceeasi culoare in pozitii de egalitate a luminarii.
3.2 6 Diviziunile scarii gradate si ale dispozitivului de afisare precum si cifrele afisate, trebuie sa fie clare si fara întreruperi
3 2.7 Partile mobile ale aparatelor trebuie sa se deplaseze lin, fara socuri sau blocari
3 2 8 Imaginea liniei de delimitare a campului luminat de cel întunecat trebuie sa fie dreapta, paralela cu diviziunile scarii gradate si fara întreruperi, fara irizatii sau contururi colorate cand aparatele contin proba de masurare.
3.2.9 Garniturile si mufele cu filet trebuie sa asigure etanseitatea partilor componente ale
aparatelor, inclusiv buna fixare a tuburilor polarimetrice.
3.3
Protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei
3
3.1 Pe refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzut un loc de aplicare a marcajului de verificare metrologică, ales astfel încât acesta să fie vizibil fără demontarea aparatului.
3.3.2
Refractomertrele si polarimetrele electronice destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecţie/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, rară distrugerea acestor mijloace de protecţie.
3.3.3
Pentru aparatele electronice, in cazul în care accesul la parametrii care influenţează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecţia trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiţii:
-
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;
-
dacă este posibilă memorarea mai multor intervenţii şi dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ştergerea celei mai vechi dintre interventiile anterioare.
3.3.4
în' cazul aparatelor cu părţi componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiţii:
-
accesul, prin deconectarea părţilor componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil dacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2.3.3;
interpunerea oricărui dispozitiv care poate influenţa exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice şi informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice.
3.3.5
În cazul refractometrelor si polarimetrelor cu părţi componente neinterschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite prevederile punctului 2.3.4. În plus, aceste aparate trebuie prevăzute cu dispozitive care să nu le permită funcţionarea dacă unele părţi componente nu sunt conectate conform configuraţiei prevăzute de producător.
3.4
Unităţi de măsură
La refractometru:
procente masice, simbol % mas si/sau indice de refractie ; La polarimetru
- gradul sexazecimal,
0
si/sau concentratia exprimata in g/100 cm3;
Simbolul unităţii de măsură trebuie să fie inscripţionat sau să fie afişat pe dispozitivul indicator al aparatului.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Atestarea legalităţii unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia
cu
cerinţele metrologice
ş
i tehnice aplicabile prevăzute
în
tabelul 3
Tabelul
3-
Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal
Nr. crt
Cerinţa metrolo
g
ică sau telurică
Punctul din nonna d
e
metrologie legală
Modalităti de control
A
p
roba
re
de mod
e
l
Verific
a
re
metrologică
iniţială
periodic
1
Adecvare
2
.
7/NivtL 001-05
X
2
Informatii fumiz.ate d
e
mijlocul de masurarc si
informatii in
s
otit.oarc
-
·-
-
2
.
9/NML 001-05
3
2 l /NML 031-05
X
X
X
3
Indi
c
area rezultatului masurarii
2
.
10
/
NML 001-05
3 2
.
6
/
Niv1L031-05
X
4
Posibilitatea evalu
a
rii confonnitatii
2 12/NML
001-05
X
5
Eroarea maxima tol
e
rata
Repetabilitatea îndicatiilor
3
.1.1/NML 031-05
X
X
X
6
3
.1.2 /NML 031--05
X
7
Intq,'1itatca aparatului
3
.
2.2 /NML 03 l-05
X
X
X
8
Integritatea partii optice
3 2,3 /NlvlL 031--05
X
X
X
9
Verificarea ocul
a
r
e
lor d
e
ci
t
ire
3 2
.
4fN1v.IL031-05
X
X
X
10
Asreclul _campului vi
z
ual
3
.2
.5 /NML 031-05
X
X
X
11
Deplasarea partilor mobile
3,
2.7 /Nlv1L031-05
X
X
X
12
Aspectul liniei de d
e
l
i
mitare a cmnpului
luminat/întunecat
3.2.8
/NlvlL
031-05
X
X
X
13
E
tanseitatea part
i
lor componente
3
.2
.
9 /NML 031-05
X
X
X
4.2
Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligaţiile prevăzute
î
n prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice
:
marcajul aprobării de model şi marcajul de
v
erificaremetrologică
.
Marcajele metrologice pot
fi
însoţite,
•
după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de v
e
rificare metrologică.
4.3
Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederîle certificatului aprobării de model. Marcajul de verificaremetrologică se aplică
,
de către laboratorul care a efectuat verificarea
.
Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate
să
împiedice
i
ntervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.
4.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să p
r
ovoace confuzii privind
s
emnificatia
,
forma,
v
izibilitatea sau claritatea lor
4.5
În ca l unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozi
t
ivul/subansamblul pr
i
ncipal al mijlocului de măsurare.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-109-88 îVerificarea metrologică a butoaielor și budanelor“.
Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 296.
*) Ordinul nr. 296/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 046-05
,,Butoaie (altele decât cele pentru bere)
şi
budane"
l Domeniu de aplicare
l .l Prezenta nonnă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice
şi
tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii aplicabile butoaielor (altele decât cele pentru bere) şi budanelor, denumite în continuare, pe scurt,
,,butoaie"
.
1.2
Butoaiele pot fi utilizate ca mijloace de măsura1c
ale
volumului lichidelor numai dacă pot fi complet umplute Ele sunt măsuri cu valoare unică, utilizarea lor la măsurarea unor fracţiuni din această valoare fiind interzisă
.
2
Terminologic
2.1
capacitate nominală totală·
volumul inscripţionat pe butoi;
2.2
capacitate conven,tional adevărată.
volumul ocupat de lichidul din butoi, la temperatura de referinţă de
20
°C, când acesta este umplut complet până la marginea inferioară a orificiului de umplere,
2.3
calibrare:
ansamblu de operaţii de măsurare executate în vederea determinării capacităţii convenţional adevărate a butoaielor
3
Cerinţe metrologice
3.1
Capacităti
3.1.1
Când sunt prezentate la
verificarea
metrologică
iniţială
,
butoaiele din metal cu o capacitate egală cu cel mult 100 dm
3
trebuie să aibă inscripţionată valoarea capacităţii nominale.
3.1
2 Butoaiele din metal cu o capacitate mai mare de 100 dm
3
şi butoaiele din alte materiale decăt metalul pot fi prezentate la verificarea metrologică iniţială având sau nu inscriptionată valoarea capacităţii nominale.
3.1.3
Capacitatea nominală
a
butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială având
inscripţionată valoarea capacităţii nominale poate lua um1ătoarele valori:
un multiplu de
5
dm3, dacă capacitatea nominală este mai mică sau egală cu 100 dm
3
,
un multiplu de 50 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mare de 100 dm
3
.
3.1.4
Butoaiele prezentate la verificarea metrologică iniţială fără indicaţia capacităţii nominale pot avea orice capacitate mai marc sau egală cu 2 dm
3
.
3.2
Clase de exactitate
Sunt admise:
butoaie din metal de clasă
A;
butoaie din alte materiale de clasă
A
sau
B
3
.
3
Erori tolerate
3.3.1
Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială cu indîca a capacită î nominale
sunt:
±0,5%, rară să fie mai mici de 0,1 dm3, pentru butoaiele de clasă A;
±1 %, fără să fie mai mici de 0,2 dm3, pentru butoaiele de c]a.<;ă B;
3.3
.2
Butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială fără indicaţia capacităţii vor
fi
calibrate de laboratorul autorizat care efectuează verificarea. Măsurarea capacităţii convenţional adevărate a butoaielor trebuie astfel realizată încât incertitudinea extinsă atribuită să nu fie mai mare decât:
0,1 dm
3
,
pentru capacităţi mai mici sau egale cu 30 dm
3
;
0,3%, pentru capacităţi mai mari de 30 dm
3
.
După calibrare, valoarea capacităţii convenţional adevărate, rotunjită în conformitate cu prevederile din tabelul 1, va fi inscripţionată pe butoi
3.3
.3
Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor prezentate la verifică.lile metrologice periodice sunt indicate
în
tabelul 2.
Ta
b
e11
-
RotunJirea va om ca:Jac,tatn conventiona
l
adevarate
până la 5 dm
3
, m
.
clus1
.
v
peste 5 dm
3
15 dm
3
,,
,,
15 dm
3
"
60 dm
3
60
dm
3
"
150 dm
3
"
"
"
,,
150 dm
3
,,
300
dm
3
"
300 dm
3
,,
600
dm
3
"
"
,,
,,
600 dm
3
1500 dm
3
,,
,,
1500 dm::;
"
clasăA
clasăB
-
-
-
la 0,05 dm
3
prin lipsă
la
O,J
dm
3
la 0,1 dm
3
"
,,
la
0,2
dm
3
la0,5 dm
.,
"
,,
la 1 dm
3
la 2 dm
3
"
,,
la 5 dm
3
,,
....
.
la 0,05 drn
3
prin lipsă la 0,1 dm
3
la0
,
5
dm
3
"
la 1 dm
3
"
la 1
dm
3
"
la 1 dm
3
"
,,
la 2 dm
3
,,
la
5 dm
3
,,
•
•-- •
M
±1%,
fără
să fie mai mică de
0,2
dm
3
Capacitate nominală
..
clasă
A
.
.
----
-----··
-,
Tabel
2 -
Erori
maxime tolerate la
verificările
periodi
ce
clasă B
i
Eroarea
maximă
I
i
tolerată
i
3
75 dm
60
dm
3
peste 5 dm
3
15
dm
3
,,
"
"
"
,,
15 dm
3
,,
60 dm
3
,,
,,
,,
75 dm
3
pfmă la 5 dm , inclusiv
+4%
±0,3 dm
3
±1 dm
3
±1,5 dm
3
±2%
4
Cerinţe tehnice
4.1
Materiale
4
1.1 Butoaiele trebuie executate din materiale a căror rezistenţă mecanică asigură
stabilitatea
formei
şi
dimensiunilor acestora în condiţiile prevăzute de utilizare (ex. lemn masiv, lemn placat, metale).
4.1
2 Butoaiele utilizate la măsurarea volumului lichidelor alimentare trebuie confecţionate din materiale compatibile din punct de vedere sanitar
cu
lichidele cu care vin în contact
4.1.3 Suprafaţa interioară a butoaielor poate
fi
acoperită cu un strat de material protector compatibil cu materialul din care sunt confecţionate butoaiele
şi
cu lichidul cu care vine
în
contact.
4.2
Constructie
4.2.l Butoaiele trebuie
să
fie so1id construite şi
să fie rezistente
la uzură
şi
defom1aţii
în
condiţiile normale de utilizare
4.2.2
Butoaiele din lemn masiv, cu doage menţinute
împreună
cu cercuri metalice, trebuie
să
aibă un corp bombat, al cărui perimetru să fie maxim la mijlocul
său
şi două funduri plate sau uşor bombate.
4.2.3
Butoaiele construite din alte materiale decât lemnul masiv trebuie să aibă forma unui butoi din
lemn
masiv, sau a unui cilindru, sau
al
unui corp asimilabil cu un cilindru,
sau
a unei sfere.
4.2.4
Forma
corpului
şi
a fundurilor şi construcţia şi amplasarea orificiului
de
umplere trebuie să fie astfel încât să fie împiedicată formarea pernelor de aer
şi
butoiul să poată
fi
complet umplut.
4
2.5
În afara orificiului de umplere, butoaiele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe orificii de
golire
de
golire,
net distincte de orificiul de umplere.
4 2.6
Butoaiele trebuie
să
fie etanşe în condiţiile prevăzute de funcţionare.
4
.
2
.
7
Legăturile
diverselor părţi componente
ale
butoiului trebuie să fie protejate
sau
făcute inviolabile, la nevoie prin sigilare
4.3
Inscripţii
4.3.1
Butoaiele trebuie să aibă inscri pţinatc următoarele indicaţii:
valoarea capacităţii nominale sau
a
capacităţii convenţional adevărate(conform pct.3
.1
sau pct.3 3.2);
clasa de exactitate, indicată prin litera A sau B
,
natura materialului, la butoaiele executate din materiale altele decăt lemnul masiv, natura acoperirii interioare
,
dacă aceasta există;
numele sau sigla producătorului
,
pe butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică ini ală având inscripţionată valoarea capacităţii nominale.
4.3.2
Indicaţiile trebuie
s
ă fie uşor vizibile
,
citeţe
,
neambigue
,
netransferabile şi de neşters în condiţii nonuale de utilizar
e.
4.3
.
3 Indicaţiile pot
fi
inscripţionate direct pc suprafaţa butoiului sau pe o placă metalică de identificare şi poansonare fixată pe butoi. Îndepărtarea plăcii nu trebuie să fie posibilă fără distrugerea unor sigilii.
4.4
Aplicarea.marcajeJqc
y
e
r
ificărilor metrolo
g
i
Marcajele verificărilor metrologice se aplică fie pe plăcuţa de sigilare
ş
i poansonare, dacă aceasta
există, fie pe o placă
de poansonare
fixată
solidar pe butoi
prin
sigilare
.
5
Atestarea legalităţii
5
.
1
Modalităţile de control metrologic legal aplicabile butoaielor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
,
în vigoare
5
.
2 Atestarea legalităţii unui butoi, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă şi utilizării, se realizează numai după demonstrarea confom1ităţii acestuia cu cerinţele metrologice
şi
tehnice din tabelul 3.
5.3 Atestarea legalităţii se realizează şi prin aplicarea marcajelor verificărilor metrologice şi eliberarea
unui
buletin de verificare metrologică.
Tabel 3 Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal
nr. crt
.
Cerinţe metrologice şi tehnice
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Verificare ini ală
Verificare periodică
1.
Materia1e
4.1.1/ 4 1.2/ 4.1.3
X
-
2.
Construcţie
4
.
2.1/ 4.2.2/ 4.2.3/ 4.2.4
/
4.2
.
5/ 4.2
.
6/ 4.2.7
X
3
.
-
Inscripţii
4
.3.1/ 4.3.2/ 4
.
3.3
X
X
4
.
Marcajele verificărilor metrologice
4.4
X
-
5
.
Capacităţ
i
31.1/3
.
1.2/3.1.3/3.1.4
-
-
-
·
-
X
X
6
.
Clasă de exactitate
3
.
2
X
X
7.
Erori maxime tolerate
3.3
.
1/ 3.3.2/ 3.3.3
X
X
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 8-06-98 îpH-metre și electrozi pH“, NML 8-08-98 îpX-metre și electrozi ion selectivi“, NML 8-13-98 îAnalizor pentru determinarea concentrației de oxigen dizolvat din soluții apoase“ și norma tehnică de metrologie NTM 8-17-87 îVerificarea metrologică a redoxmetrelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a reglementărilor prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 297.
*) Ordinul nr. 297/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 080-04 "Analizoare electrochimice pentru lichide"
I.Domeniu de aplicare
1
1
Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice si modalitatile de atestare a legalitatii, pe care trebuie sa le indeplineasca pH-metrele, pX-metrele, redoxmetrele si
oxigenometrele
care sunt supuse controlului metrologic legal;
1
.
2 Pentru a putea fi introduse pe piata , puse în fonctiune
sau
utilizate în masurarile de interes public
,
pH-metrele
,
pX-metrcle,
redoxmetrele
si oxigenometrele trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute în prezenta norma
,
cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05
" Cerinte
metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse
controlului
metrologic legal".
2.
Terminologie
2.1
pII-metrete-
mijloace de masurare destinate determinarii pH-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se crccaza intre doi electrozi pH
,
electrodul de masurare si
electrodul
de referinta, cuplati la
un
pH-metru si imcrsati in
solutia
de analizat; pH-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul
zecimal
cu
semn
schimbat a! activitatii ioni.lor de hidrogen din sofutie
.
2,2
pX-metrele
mijloace de masurarc destinate determinarii pX-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care
se
creeaza intre electrodul ion selectiv si electrodul de referinta, cuplati la un
pX-metru
si imersati in
solutia de
analizat, pX-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu
semn ::.d1imbat
al activitatii ionilor X ( cationi sau anioni) din so!utie.
2.3
Redoxmetrele:
mijloace de masurare a potentialului redox al solutiilor
ce
contin sisteme oxido reducatoare
2.4
Oxigenometrele:
mijloace de masurare destinate determinarii concentratiei de
oxigen
dizolvat din solutii
apoase
3.
Cerinte metrologice si tehnice
3.1
Cerinte metrologice
si
tehnice comune tuturor analizoarelor electrochimice pentru lichide
3
1
I Analizoarele electrochimice pentru lichide
nu
trebuie sa prezinte deficiente
de
aspect sau defoctiuni evidente.
3.2
Cerinte metrologice si tehnice pentru pH-metre
3.2
1
La verificarea prin simulare electrica, erorile de masurare trebuie
sa nu
depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr. l.
Tipuri de pH-metre
-
·
Erori
maxime tolerate
pH
mV
analogice cu valoarea diviziunii de:
0,1 pH
0,2 pH sau mai mare
± 0,1
±
½
diviziune
±6
±
½
diviziune
numerice cu rezolutia de:
0,2pH
±
0,2
±6
0,01
pH
± 0,01
±1
0,001
pH
± 0,001
± 0,1
Tabelul nr.
l:
Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului
si
tensiunii
electromotoare
prin simulare
electrica
3
.
2
.
2 La verificarea ansamblului ( pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon
etalon
de pH), erorile de masurare trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr
.
2.
Tabelul nr.2: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH
.
Tipuri de pH-metre
Erori maxime tolerate,
2H
analogice
±0,4
numerice cu rezolutia de:
0,2pH
± 0,4
.
0,01 si/sau 0,901
pH
± 0,03
3_2 3 Panta electrozilor
pH
(
raportul mV/pI-I) trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pH;
3.2
A
Potentialul de asimetrie al electrodului de masurare trebuie sa nu aiba valori mai mari de 40 mV;
3.2.5 Repetabilitatea indicatiilor pH-metrului trebuie sa nu depaseasca ½ din eroarea maxima tolerata la masurarea pH-ului prin simulare electrica .
3.3
Cerinte metrologice si tehnice pentru pX-metrc
3 3. I La verificarea prin simulare electrica, pX-mctrele cu scara gradata m mV trebuie sa nu dcpaseasca erorile maxime tolerate cuprinse in tabelul nr 3
,
-
..
---
-
Tipuri de pX-metre
- ---- -----
Erori maxime
tolerate
mV
analogice cu valoarea diviziuniide: 0,1 pX
0,2 pX sau mai mare
±6
± ½ diviziune
numerice cu rezolutia de:
-
0,2pX
±6
0,01 pX
J.:
l
0,001 pX
± 0,1
r---··
T
-
a
-
b
-·
e
-
lul nr.3
E
rori maxime tolerate la masurarea tensiunii electromotoare prin simulare electrica
I
I
3.3.2
La verificarea ansamblului ( pX-metru cu electrozi pX si solutii pX ), pX-metrele trebuie sa nu dcpascasca erorile tolerate cuprinse in tabelul nr.4
Tabelul nr.4 Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul µX-metru cu electrozi pX si solutii pX
Tipuri de pX-metre
-·
Erori maxime tolerate, pX
analogice
--
±0,4
numerice cu rezolutia de:
0,2 pX
± 0,4
0,01 si/sau 0,001 pX
± 0,03
3.3.3
Panta electrozilor de pX trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pX pentru ionii monovalenti si de 26,20 mV/pX pentru ionii bivalenti;
3.3.4
Repetabilitatea indicatiilor pX-metrului trebuie sa nu depascasca ½ din eroarea maxima tolerata
la masurarea pX-ului la verificarea prin simulare electrica .
3.4.
Ccrinte metrologice si tehnice pentru redoxmetre
3.4
_ l La redoxmetrcle cu scara cu subintervale, punctul zero electric nu trebuie sa se modifice odata cu schimbarea subintervalului;
3.4.2 Elementele de reglaj trebuie sa functioneze corect iar stabilitatea indicatiei la valoarea zero
trebuie sa se mentina constanta timp de 60 minute cu o abatere de max.1/2 din eroarea maxima tolerata prevazuta de documentatia tehnica a aparatului,
3 4.3 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor analogice
,
erorile de masurare, pentru oricare reper sau indicatic din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentîonate în tabelul nr.5:
Tabelul nr.5: Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica
Valoarea div, mV
1
-
2
5
10
20
>
20
Eroarea maxima tolerate, mV
±0,6
·-
±1
,
2
±3
±6
± 10
±1/2 val.div
··----
--
--
-
3.4.4 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor digitale, erorile de masurare pentru oricare ind
i
catie din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentionate în documentatia tehnica a aparatului;
3 4
.
5 La verificarea electrozilor de masurare
,
eroarea maxima tolerata este de± 5 mV fata de valoarea potentialului cunoscut a
l
s
o
lutici redox;
3.4
.
6 La verificarea de ansamblu a redoxmetrelor ( flparat cu electrozi)
,
erorile maxime tolerate sunt cele prevazute în documentatia tehnica a aparatului.Jn lipsa unei documentatii tehnice, la rcdoxmetrele cu scara analogica erorile maxime tolerate sunt unnatoarele:
±
5 mV la aparatele cu valoarea di
v
iziunii de 1, 2 si S mV
,
±
10 mV la aparatele cu valoarea diviziunii de 10 mV,
±1/2 div.la aparatele cu valoarea diviziunii mai mare de 10 mV;
3.4 7 Repetabilitatea trebuie sa fie
½
din eroarea maxima tolerata de la pct
.
3.4 6
3.5.
Cerinte metrologice si tehnice pentru oxigenomctre
3.5.1
Eroarea maxima tolerata a analizorului pentru determinarea concent1
'
atiei de oxigen dizolvat din solutii apoase este
±
0
,
4 mg!L
,
3.5.2
Repetabilitatea indicatii]or trebuie sa nu depasea
s
ca 0
,
2 mg/L
;
3.5.3
Eroarea semnalului unificat de iesirc ( pentru aparatele industriale), exprimata in unitati de concentratie trebuie sa nu fie mai mare de ±0,6 mg/L;
4.
Atestarea legalitatii
4.1.
Atestarea legalitatiî pH-metrelor; pX-metrelor
,
redoxmetrelor si oxig
e
nometrelor se realizeaza numai <lupa demonstrarea conformitatii acestora cu cerintele metrologice si tehnice aplicabile
,
preva
z
ute in tabelele 6. 9
4.2.
Atestarea legalitatii se realizcaza prin aplicarea marcajelor metrologice
s
i eliberarea unor documente specifice ( certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologica)
Tabelul nr 6
:
Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pH-metrelor
Nr. crt
Cerinta metrologica sau tehnica
Punctul din norma de metrologie legala
Modalitati de control
Aprobare de model
Verificare
initiala
periodica
1
Adecvare
2.7 /NML 001-05
X
-
-
2
Durabilitate
2.5
I
NML 001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii
informatiei
2
.
8 /NML 001-05
X
-
-
4
Informatii furnizate de mijlocul de masurare si înformatii insotitoare
2.9 /NN.l.L 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului masurarii
2
.
10/NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluarii conforrnitatii
2
.
12/NM
..
L 001-05
X
-
-
7
Controlul aspectului pH-metrului
3
.
1
.
1 / NML 080-05
X
X
X
8
Erori maxime tolerate la masurarea
3.2
.
1 / NML 080-05
X
X
X
pH-ului si tensiunii electromotoare prin simulare electrica
9
Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu
electrozi pH si solutii tampon etalon dcpH
3.2.2 / NML
080-05
X
X
X
IO
Panta electrozilor pH
3.2 3
I
NMI, 080-05
X
X
X
11
Potentialul de asimetrie al
3.2.4
I
NML
080-05
X
X
X
•--···-
12
electrodului de masurare
-• -
3
2
5
I
NivfL
- ·--"
080-05
X
X
X
-
Repetabilitatea indicatiilor pH- metrului
Tabelul nr 7: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pX-metrelor
]
Adecvare
2 7 /NML
001-05
X
-
-
2
Durabilitate
-
2.5 /N1'1L
001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii
2.8 / N1\1L
001-05
X
-
-
informatici
-
4
Informatii
fun1-izatede
mijlocul de
29/NML 001-05
X
-
masurare si informatii insotitoare
5
Indicarea rezultatului masurarii
2.10
I
NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluarii conformitatii
2.12 /NJVIL
001-05
X
-
-
-·
7
-
8
C_?i:itrol J aspec:tului p -metr:ului
Erori maxime tolerate la masurarea
tensiunii electromotoare prin simulare electrica
3. L 1 / NML 080-05
3.3.1
I
NML 080-05
X X
-·-·-
X
L,....
. ----
X
X
X
9
Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul pX-metru cu
electrozi :QX si solutii
:rX. ----
Panta electrozilor pX
3.3.2
I
NTVIL
080-05
X
X
X
--
10
3 3 3
I
NML
080-05
X
--
X
X
11
Repetabilitatea indicatiilor pX-
metrului
3.3.4
I
NML
080-05
X
X
X
., -
Tabelul nr.8: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile redoxmetrelor
1
Adecvare
2.7 /NML
001-05
X
-
-
2
Durabilitate
2 5
/N]v[L
001-05
X
-
-
3
Protectie împotriva interventiilor
neautorizate si a degradarii informatiei
2.8/NML
001-05
X
-
-
4
Informatii furnizate de mijlocul de masurare si informatii insotitoare
2.9 /J\TML
001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului masurarii
2.10
/Nl\lIL
001-05
X
-·
-
-
--- -
6
Posibilitatea evaluarii conformîtatii
2.12 /NML
001-05
X
-
-
7
Controlul aspectului redoxmetrului
3.1
11
NML 080-05
X
X
X
8
Stabilitatea punctului de zero la schimbarea subintervalului
3.4.1 / NML 080-05
X
X
X
9
Stabilitatea punctului de zero in timp
3.4.2
I
NML 080-05
--····
X
X
X
10
Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica
3.4.3 / NML 080-05
X
X
X
11
Erorile maxime tolerate pentru
3.4.4
I
NML 080-05
X
X
4
redoxmetrele digitale la verificarea prin simulare electrica
12
I---
•
--
··
··
·
13
Verificarea electrozilor de masurare
3.4 5
I
NN1L
080-05
X
X
X
Verificarea de ansamblu a red
ox
metrului
3 4.6 / NML 080-05
X
X
X
14
Repetabilitatea indicatiilor
redo
x
metmlui
3 4.7
I
NML 080-05
X
X
X
·-
··-
•
---
T
·
a
-
be
·
l
·
ul nr
9
Cerinte metrologice si tehnice aplicabile
oxi
g
enom
e
tr
e
lor
•·
-
-
-
·
.
•
,
·
·
-
-·
•
·
A
d
ecv
a
re
2 7 /N11L 001-05
X
-
-
Durabilitate
2
.
8 /NrvIL 001-05
fi
- ·-
Informatii furni
z
ate d
e
mijlocul de 2 9
/
NML 001-05
masurare si informatii in
s
otitoarc
_
,.
Po
-
s
-
ibilitatea evaluari i conformitatii Contro
l
ul asp
e
ctu1ui
oxi
g
enometrului
Indicarea
rezu
ltatului ma
sura
rii
Eroarea sem
..
nalului unificat
X
X
X
10
X
X
-
-
-
3
.
5.
3
I
NML 080-05
3 5
.
2 / NML 080-05
Repetabilitatea indicatiilor
o:x.igenometrului
9
..
X
X
X
---
--- --
-
X
3.5.1 / NML 080-05
Eroarea m
a
xima t
o
lerata a
oxig
e
nometmlui
8
X
X
X
3 1.1
/
N.ML 080-05
7
-
-
X
2
.
12
/
NTvIL 001-05
6
-
-
X
2
.
lO /NML 001-05
X
5
--
·
4
-
-
-
-
-
-
-
-
---
- --
-
X
-
-
informatici
Protectie impotrîva interventiilor neautorizate
s
i a degradarii
-
-
X
001-05
---·
2
.
5
I
l\ ifL
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Procedura P 49-98 îConductometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurii menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2)
Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 298.
*) Ordinul nr. 298/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 076-05 "Conductometre pentru determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase"
l
Domeniu
de
aplicare
l.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice si tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice conductometrelor utilizate la determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase in domeniul de masurare (20 .200 OOO) µS/cm in scopul asigurarii corectitudinii masurarilor in laboratoarele de analiza a calitatii apelor poluate, laboratoarele de biologie etc. Pentm a putea fi introduse pe piaţă, puse în funqiune sau utilizate în măsurările de interes public, conductometrele trebuie să îndeplinească atat cerintele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă de metrologie legala cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate remlta din tabelul
2
]
.2 Terminologie
In sensul prezentei norme de metrologic legală, termenii specifici sunt definiţi după cum urmează:
I 2.1
Conductometre:
aparate pentru masurarea conductivitatii electrolitice alcatuite din modulul electronic si celula de conductivitate electrolitica
Dupa modul lor de utilizare conductometrele se clasifica în conductometre portabile si conductometre stationare (de laborator si de proces )
2
Cerinţe metrologice
şi
tehnice specifice conductometrelor
2.1
Cerintc metrologice
2.1.1
Erori maxime tolerate
Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator, dar nu pot depasî valorile prevăzute in tabelul l.
Tabelul 1 Erori maxime tolerate
Interval de masurare, µS/cm
Eroarea tolerata, µS/cm
20 .. 200
·
-
-
200... 2 OOO
+6
+60
2 000.
.
.20 OOO
+600
-- ------------
20 OOO... 200 OOO
···---
+6000
2.1.2
Repetabilitatea indicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca
½
din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelul 1.
2.1.3
Eroarea de masurare a temperaturii trebuie sa nu depaseasca ±1 °C în domeniul de temperatura pentru care se realizeaza compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de rnasurat.
2.1.4
Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de masurare trebuie sa nu depascasca
t
5% din valoarea maxima a fiecarui interval de masurare specificat in tabelul 1.
Eroarea de masurare a conductometrului trebuie sa se incadreze in erorile specificate la punctele 2.1.3 si 2.1.4 in urmatoarele conditii:
2.1.5
-variatia temperaturii mediului ambiant: (5,0...30,0) °C;
2.1.6
-dupa probele de vibratii si zdruncinari;
2.1.7
-<lupa proba de functionare continua (200 ore pentru aparate stationare si 48 ore pentru aparate portabile)
2.2
Cerinte tehnice
2 2 I Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului.
2.2.2 Partile constituente ale aparatelor trebuie sa nu prezinte urme de lovituri, pete de coroziune, deformari vizibile. Celula de conductivitate trebuie sa nu prezinte fisuri ale corpului celulei sau deteriorari ale suprafetelor electrozilor. Cablul de conectare a celulei de conductivitate electroHt-ica la conductometru trebuie sa nu prezinte deteriorari mecanice sau întreruperi pe circuit.
2.3
Protecţia Împotriva intervenţiilo1· neautorizate şi a degradării informaţiei
2.3.1
Conductometrele
trebuie
să fie prevăzute cu mijloace de protecţie/sigilare concepute astfel încât
să
prevină demontarea
,
modificarea sau reglarea, fără distrugerea acestor mijloace de protecţie.
2
.
3
.2
In cazul în care accesul la parametrii care influenţează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecţia trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiţii:
-
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;
-
dacă este posibilă memorarea mai multor intervenţii şi dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ştergerea celei mai vechi dintre interventiite anterioare
2.3
.
3 În, cazul aparatelor cu părţi componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiţii;
-
accesul, prin deconectarea părţilor componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil
âacă
nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2 3 3;
-
interpunerea oricărni dispozitiv care poate influenţa exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice şi informatice
,
sau
,
dacă aceasta nu
este
posibil, prin mijloace mecanice.
2.4
Unită
ţi
de măsură
:
µS
/
cm sau mS/cm
3
Atestarea legalităţii
3
.
I Atestarea legalităţii unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 2 .
Tabelul 2- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal
INr.
crt
.
C---
-·
I
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităti de control
Aprobare
de model
Verificare
metrologică
iniţială
periodică
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
2
lnformatii furnizate de mijlocul
de masurare si
informatii
insotitoare
2.9/NML 001-05
X
X
X
3
Indicarea rezultatului masurarii
2 10/NML 001-05
X
4
Posibilitatea evaluarii conformitatii
2.12/NML 001-05
X
5
Erori maxime tolerate
2 1.1/ NML 076-05
X
X
X
·-
6
Repetabilitatea indjcatiilor
2
.
1.2/ NML 076-05
X
X
7
Eroarea de masurare a temperaturii
2 1.3/NML 076-05
X
X
X
8
Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii cu variatia
temperaturii
2.1.4/ NML 076-05
X
X
X
9
Eroarea de masurare in domeniul de temperatura al mediului
ambiant de
(
5
..
.
30)
0
c
2.1.5/ NML 076-05
X
X
]O
Eroarea de masurare dupa vibratii si zdruncinari
2
1
6/ NML 076-05
X
11
Eroarea de masurare <lupa proba de functionare continua
2.1.7/NivlL 076-05
X
12
Corespondenta cu documentatia
2.2.1/ NML 076-05
X
X
X
13
Integritatea aparatului
2
.
2.2/
NML
076-05
X
X
X
14
Protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării
informaţiei
2.8
/N1v1L
001-05
2.3 / NNIL 076-05
X
X
X
3.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerinţele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare metrologică. Marcajele metrologice pot fi însoţite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică
3 3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat
3.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor
3.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 9-08-96 îUmidimetre pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase“ și NML 8-09-98 îUmidimetre pentru lemn“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 299.
*) Ordinul nr. 299/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE 1"1ETROLOG1E LEGALĂ NML 079-05 ăUmidimetre"
1
Domeniu de aplicare
1
1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să Ie îndeplinească mijloacele de măsurare utilizate pentru măsurarea umidităţii eşantioanelor de grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase de diferite specii
,
de lemn de diferite specii şi dimensiuni şi de tutun de diferite soiuri
,
denumite în continuare
ă
umidimetre".
1.2
Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, umidimetrele trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Api icabilitatea cerinţelor rezultă din tabelele nr
.
I, 2 şi 3
.
1.3
Prevederile prezentei norme de metrologie legală se aplică numai umidimetrelor cu care se efectuează măsurări asupra unor eşantioane statice de grăunţe şi seminţe
,
de lemn şi de tutun.
2
Cerinţe metrologice şi tehnice
2.1
Cerinţe comune tuturor umidimetrelor
2.1
1 Construcţia umidimetrelor trebuie să fie robustă şi să nu prezinte deteriorări mecanice care să influent
>
eze buna funct
,
ionare.
2.1.2
Comutatoarele, tastele, potenţiometrele, elementele dispozitivelor indicatoare trebuie să fie în
bună stare de funcţionare, conform documentaţiei tehnice
.
2.1.3
Traductorul de măsurare trebuie să nu prezinte deformări sau deteriorări şi trebuie să fie prevăzut
cu
indicaţii clare privind conexiunile necesare (în cazul când acesta este separat de umidîmetru).
2.1.4
Forma şi dimensiunile de gabarit ale umidimetrelor trebuie să fie conform documentaţiei tehnice
2
1 5 Masa umidimetrelor trebuie să fie conform documentaţiei tehnice. 2 1.6 Dispozitivul indicator trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
2.1
6
.
1 Diviziunea (digitul) trebuie să fie egală cu una din următoarele valori: O, l %; 0,2 %; 0,5 %, astfel încât, oricare ar fi valoarea umidităţii indicată direct sau indirect de umidimetre, acest număr să rămână
.s
1/2 din eroarea max1mă tolerată
2.1.6.2
Umidimetrele al căror principiu de măsurare nu este acela al uscării prin încălzire, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită determinarea unei valori de calibrare
.
2.1.6.3
Dacă reglajul de zero există, acesta trebuie să se poată efectua continuu
.
2.1.6.4
În cazul dispozitivelor indicatoare analogice, lungimea diviziunii scării gradate trebuie să fie cel puţin egală cu 1,25 mm, atât pentru scările gradate în procente, (%), cât şi pentru scările convenţionale Reperele scării gradate trebuie să fie de grosime egală Acul indicator trebuie să fie vizibil clar, grosimea lui să fie cel mult egală cu 1/4 din lungimea diviziunii, iar extremitatea sa trebuie să acopere cel puţin a treia parte din lungimea celor mai scurte repere
.
Valoarea de calibrare şi, eventual, zero-ul trebuie să poată fi citite cu o eroare egală cu cel mult 1/2 din lungimea diviziunii
.
2.1.6.4.1
Indicare directă a umidităţii
Scara gradată trebuie să fie cifrată la fiecare valoare întreagă a umidităţii, exprimată în procente, (%)
.
Atunci când acul indicator se deplasează, indicaţia zero trebuie să fie marcată clar printr-un reper, iar deplasarea acului indicator pentru reglajul de zero trebuie să se facă într-un domeniu total mai mare de 2 % din lungimea scării.
2.1.6.4.2
Indicare indirectă a umidităţii
Valoarea diviziunii scărîi convenţionale - valoare convertită în unitate de umiditate
-
trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea diviziunii definite la pct. 2.1.6.1. Toate numerele de pe scara convenţională trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.
2.1.6.5
Dispozitive indicatoare numerice
Pentru un dispozitiv cu indicare discontinuă
,
cu cifre aliniate, acestea trebuie să aibă o inălţime de cel puţin 1O mm. În cazul unei scări convenţionale, toate numerele care apar pe dispozitivul indicator numeric trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.
2
1.7 Umidimetrelc constituite dintr-un dispozitiv de uscare şi un dispozitiv de cântărire trebuie
să
corespundă următoarelor cerinţe.
2.1
7 1
Masa eşantionului destinată măsurării umidităţii trebuie să fie de cel puţin
5 g.
2
.
l 7
.
2 Exactitatea balanţei şi a greutăţilor trebuie să fie în concordanţă cu clasa de exactitate
stabilită
de producător.
2
.
1 7.3 Cupele de uscare şi talerele balanţei trebuie să fie din material inoxidabil şi să nu absoarbă umiditatea.
2 1.7.4 Atunci când procedeul de măsurare nu este automat, sfârşitul uscării trebuie să fie
semnalizat de către un dispozitiv optic sau sonor.
2. l.8 Pe carcasa umidimetrelor sau pe o etichetă aplicată pe aceasta trebuie să fie inscripţionate următoarele:
-
denumirea
sau
marca firmei producătoare;
-
denumirea aparatului
;
-
marcajul aprobării de model;
-
anul de fabricaţie,
-
sena
,
-
tensiunea electrică de alimentare.
2.1.9
Cutia care conţine părţile mecanice, electrice şi electronice ale umidimetrelor trebuie să fie construită astfel încât să poată fi sigilată sau marcată pentru protecţie. Totuşi, ea trebuie să permită, dacă este necesar, încărcarea bateriei de alimentare electrică sau schimbarea ei, fără distrugerea sau modificarea sigiliilor.
2.2
Cerinţe specifice umidimctl'clor pentru grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase
Umidimetrele, fie de categorie A, fie de categorie B (conform pct. 2.2
.
6 si 2
.
2.7)
,
aparţin uneia din clasele de exactitate, clasa I sau clasa II, pentru care valorile erorilor maxime tolerate sunt specificate mai jos.
2.2.1
Erori maxime tolerate
Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicaţiilor umidităţii sunt·
2 2.1.1 Pentru umidimetrele de clasă I
± 0,3 % pentru grăunţe de cereale, altele decât porumbul, orezul şi sorgul şi seminţe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % si 3 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăun e de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
>
10%;
± 0,4 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % şi 4 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe
oleaginoase
în cazul în care umiditatea acestora este
>
1O %.
2.2
.
l.2 Pentru umidimetrele de clasă U
± 0,4 % pentru grăunţe de cereale, altele decât porumbul, orezul şi sorgul şi seminţe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este :::; 1O % şi 4 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
>
10%;
± 0,5 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este::; 10 % şi 5
%
din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este
>
1O %.
2.2.2
Erori maxime tolerate datorate variaţiei temperaturii mediului ambiant între 5
°c
şi 40 °C şi
variaţiei tensiunii electrice de alimentare între 187 V şi 242 V
Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicaţiilor umidităţii, admise în condiţiile de mai sus ale variaţiei temperaturii ambiante şi a tensiunii electrice de alimentare, sunt egale cu suma dintre erorile maxime tolerate menţionate la pct. 2
.
2.l şi 0,2 %
.
2.2.3
Indicare directă sau indirectă a umidităţii
2 2.3.1 Umidimetre cu indicare directă a umidităţii
Atunci când umidimetrele indică direct umiditatea fără să fie necesar a se utiliza tabele de conversie pentm diferite specii şi atunci când ele sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite selectarea speciei de grăunţe sau de seminţe asupra căreia se efectuează măsurarea, acesta trebuie să
fie
construit astfel încât manevrarea sa să fie perfect vizibilă de către părţile prezente la măsurări şi ca el să poată face să apară în mod clar denumirea speciei selectate
2.2.3.2 Umidimetre cu indicare indirectă a umidităţii
Atunci când umidimetrele nu indică direct umiditatea, ele trebuie să fie însoţite de tabel(e) de conversie necesar(e) pentru determinarea umidităţii fiecărei specii de grăunţe sau seminţe supuse măsurării
.
2.2.4
Cerinţe generale referitoare la tabele de conversie şi tabele de corecţie
2.2.4.1
Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de conversie sau de corecţie, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerinţe
-
aceste tabele
constituie
anexe obligatorii ale aparatului ş
i
trebuie să fie supuse operaţiei de încercare/verificare împreună cu umidimetrul
La verificarea periodică a umidimetrelor de acest tip se va specifica în buletinul de verificare:,,... conform tabelelor anexate",
-
producătorul trebuie să inscripţioneze pe o parte vizibilă a umidimetrului, în apropierea dispozitivului indicator, o menţiune scrisă care să indice necesitatea utilizării acestor tabele;
-
dacă aceste tabele nu sunt legate solidar de umidimetru de către producător; ele
trebuie să aibă inscripţiile generale deja aplicate pe aparat
;
-
umidimetrul trebuie să fie însoţit de un manual de utilizare suficient de clar şi
detaliat
2.2.4.2
Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de corecţie fără oricare tabel de conversie, scara sa de indicaţie trebuie să fie gradată în procente, (%).
2.2.5
Indicaţia rezultatului măsurării nu trebuie să fie niciodată ambiguă
.
2.2.6
Umidimetre de categorie A
În plus faţă de cerinţele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie A se supun următoarelor cerinţe
2.2.6.1
Umidimetrele de categorie A trebuie să fie în întregime automate
;
ele trebuie să se prezinte sub forma unui singur şi unic aparat şi toate părţile să servească la transformarea unui eşantion (măcinare, încălzire etc.) sau la măsurarea parametrilor fizici sau chimici care intervin în calculul rezultatului final al umidităţii (dispozitiv de cântărire, sonda de temperatură etc.) trebuind să fie integrate în acelasi aparat. Dacă se folosesc dispozitive de triere şi de curăţire, ele pot fi separate de umidimetru.
2.2.6.2
Ele trebuie să conţină un dispozitiv de imprimare a rezultatelor măsurării
;
acest dispozitiv trebuie să fie integrat în umidimetru sau situat în imediata apropiere a acestuia. Rezultatele măsurării trebuie să fie imprimate în cifre aliniate şi rotunjite la valoarea diviziunii cea mai apropiată. Tipărirea trebuie să repete indicaţia dacă aceasta este numerică
.
Indicarea grăunţelor sau seminţelor trebuie să fie specificată pe tichetul de tipărire
,
dacă umidimetrul conţine un dispozitiv de selectare a speciilor.
2.2.6.3
Sunt obligatorii diferite dispozitive de protecţie
a)
Protecţie a tipăririi
Atunci când indicatorul este analogic, tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibHă înainte de sfârşitul măsurării
.
Atunci când indicatorul este numeric, indicarea şi tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibile înainte de sfârşitul măsurării.
b)
Umidimetrul trebuie să fie conceput astfel încât să fie necesar să se efectueze operaţia de golire completă a cavităţii de măsurare pentru a fi posibilă o nouă măsurare.
2.2.7
Umidimetre de categorie B
În plus faţă de cerinţele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie B se supun următoarelor cerinţe.
Ele pot
fi
automate, semiautomate sau manuale şî sunt prevăzute cu mai multe dispozitive separate care necesită manevrări.
2.2.7.1
Atunci când principiul de măsurare al umidimetrului impune turnarea în cavitatea de măsurare a unui eşantion de grăunţe sau de seminţe de masă fixă, dispozitivul de cântărire utilizat trebuie să fie robust şi trebuie să permită determinarea masei eşantionului cu exactitatea stabilită de producător.
2.2.7.2
Atunci când principiul de măsurare al umidimetrnlui impune luarea temperaturii eşantionului de măsurare, acest dispozitiv de măsurare a temperaturii trebuie să fie robust şi solidar c:u ansamblui părţii de măsurare. Exactitatea de determinare a temperaturii se stabileşte de către producător.
2 2.7.3 Atunci când umidimetrul este prevăzut cu un dispozitiv de reglaj al
zero-ului,
acesta poate fi accesibil pentrn utilizator, dar el trebuie să fie conceput astfel încât manevrarea sa să fie uşor de remarcat de către părţile prezente la măsurări
2.2.8
Inscripţii
O placă indicatoare fixă trebuie să indice:
-
categoria :în care este clasat modelul;
-
dasa de exactitate a aparatului,
-
speciile de grăunţe şi seminţe pentru care este utilizat umidimetrul şi, pentru fiecare dintre ele, domeniul de măsurare atunci când acesta nu apare în mod distinct pe dispozitivul indicator. Atunci când aceste indicaţii sunt prea numeroase pentrn a fi inscripţionate în mod clar pe placa indicatoare este suficjentă menţiunea următoare: ,,speciile şi domeniile de măsurare pentru care acest umidimctrn este utilizat sunt indicate în documentaţia tehnică";
-
domeniul de temperatură pentru care este construit umidimetrul
2.3
Cerinţe specifice umidimetrelor pentru lemn
2
3
.
l Domeniul de măsurare a umidităţii trebuie să fie cuprins cel puţin în intervalul
(4,0
.
..
100,0) %.
2.3.2
Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este de± 2,0 %.
2.3.3
Repetabilitatea indicaţiilor trebuie să fie de 1/2 din eroarea maximă tolerată de
1a
pct 2.3 2
2.3.4
În intervalul de temperatură (5.. .40) °C, umidimetrele trebuie să se încadreze în eroarea maximă tolerată de la pct. 2 3
.2.
2.3.5
Stabilitatea indicaţiei umidimetrelor în intervalul de timp de 1 min trebuie să fie_<::; ldiv/digit
2.4
Cerinţe specifice umidimetrelor pentru tutun
2.4.1
Domeniul de măsurare a umidităţii trebuie să fie conform documentaţiei tehnice.
2.4.2
Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută
,
este conform documentaţiei tehnice.
2.4.3
Repetabilitatea indicaţiilor trebuie să fie 1/2 din eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.
2.4.4
Eroarea datorată variaţiei temperaturii mediului ambiant, la funcţionarea umidimetrelor în condiţii nominale, trebuie să nu depasească eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.
3
Atestarea legalităţii
3.1
Atestarea legalităţii umidimetrelor se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice menţionate în tabelele nr 1, 2 sau 3, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, respectiv în utilizare
.
3.2
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi prin eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrncţiuni1or de metrologie legală.
2
Adecvare
2.7/NML 001-05
X
-
-
3
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării
informatiei
2
.
8/NML 001-05
X
-
-
4
Informaţii pe car
e
trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi
informaţii însoţitoare
2 9/NML 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2 l 0/NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea ev
a
luării conforrnitătii
2
.
12/NML 001-05
X
-
-
7
Controlul construcţiei
2.1
.
1
/
NML 079-05
X
X
X
8
Controlul comutatoarelor, tastelor, potenţiometrelor, elementelor
dispozitivelor indicatoare
2.1.2
/
NML 079-05
X
X
X
_
9
_
Controlul traduct
o
rului de măsurare
2
.
1 3/NML 079-05
-
X
X
X
10
Forma si dimensiunile de gabarit
2
.
1.4/NML 079-05
X
-
-
11
Masa
.
.
2
.
1.5/NML 079
-
05
X
-
-
12
Dispozitivul indicato
r
2.1.6/NML 079
-
05
X
X
X
13
Umidimetre constituite dintr-un dispozitiv de uscare şi un dispozitiv
de cântărire
2.1.7/NML 079-05
X
X
X
14
Inscripţii generale
2.1.8/NML 079-05
X
-
X
X
15
Sigilii
2.1
.
9/NJ\1L 079-05
X
X
X
16
Domeniul de măsurare
2
.
3
.
1/NML 079-05
X
X
X
17
Eroarea maximă tolerată
2
.
3
.
2
/
NML 07
9
-05
X
X
X
18
Repetabilitatea indicaţiilor
2.3
.
3/NML 079-05
X
X
X
19
Eroarea maximă tolerată datorată
v
ariaţiei temperaturii mediului
ambiant
,,.
2.3.4/NML 079-05
X
-
-
20
Stabilitatea indicatiei
2
.
3
.
5/NivlL 079-05
X
X
X
,
Tabelul nr. 3 Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile urnidimetrelor pentru tutun
Nr. crt
.
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din nonna de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
iniţială
periodică
1
Durabilitate
2
.
5/NivlL 001-05
X
-
-
2
Adecvare
2
.
7/N1v1L001-05
X
-
-
3
Protecţie împotriva intervenţiilor
neautorizate şi a degradării informaţiei
2
.
8/N1v1L001-05
X
-
-
4
Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi
informaţii însoţitoare
2
.
9/NML 001-05
X
-
-
5
Indicarea rezultatului măsurării
2.10
/
NML 001-05
X
-
-
6
Posibilitatea evaluării conformităţii
2
.
12/NML
001-05
X
-
-
7
Controlul construcţiei
2.1.1/N1v1L 079-05
X
X
X
8
Controlul comutatoarelor, tastelor,
potenţiometrelor, elementelor dispozitivelor indicatoare
2.1
.
2/NML 079-05
X
X
X
9
Controlul traductorului de măsurare
2.1
.
3/NML 079-05
X
X
X
10
Forma şi dimensiunile de gabarit
2.1
.
4
/
NML 079-05
X
-
-
11
Masa
2.1.5/NML 079-05
X
-
-
12
Dispozitivul indicator
2 1.6/NML 079-05
X
X
X
13
Umidimetre constituite dintr-un
dispozitiv de uscare şi un dispozitiv de cântărire
2 1
.
7/N.ML 079-05
X
X
X
14
Inscrip_ţii generale
2.1.8/NML 079-05
X
X
X
15
Sigilii
2.
1
.
9/NML
079-05
X
X
X
16
Domeniul de măsurare
2 4
l/N.\v1L
079-05
X
X
X
17
Eroarea maximă tolerată
2
4
2/NML 0
-
79-05
X
X
X
18
Repetabilitatea indicaţiilor
2.4
.
3fNj\1L
079-05
X
X
X
19
Eroarea
maximă tolerată datorată variaţiei temperaturii mediului ambiant
2.4.4/NN1L
079-05
X
-
-
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 4-02-97 îTermometre electrice medicale cu dispozitiv de maxim“, NML 4-03-97 îTermometre electrice medicale cu măsurare continuă“ și NML 7-03-97 îTermometre medicale maximale din sticlă cu mercur“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la
art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 300.
*) Ordinul nr. 300/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXA
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 064-05 "Termometre medicale"
l.
Domeniul de aplicare
l
.
l Prezenta norma de metrologie lega1ă stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
,
după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune
,
termometrele electronice medicale utilizate Ia măsurarea temperaturii corpului uman
.
1
.
2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, termometrele medicale prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă. Termometrele electronice medicale sunt mijloace de măsurare a temperaturii
,
cu dispozitiv de maxim sau
cu
măsurare continuă, care se prezintă ca un ansamblu de măsurare alcătuit dintr-un traductor de temperatură şi un aparat indicator
.
În funcţie de modul de conectare la aparatul indicator traductorul de temperatură poate fi interschimbabil sau neinterschimbabil. La rândul său, traductorul interschimbabil poate fi reutilizabil, destinat unei singure utilizări (de unică folosinţă), sau cu destinaţie specială. Din punct de vedere al soluţiei constructive
,
traductoarele folosite pentru termometrele electronice medicale
pot
fi: termorezistenţe, tennocupluri, termistoare
,
dispozitive semiconductoare (diode
,
tranzistoare, circuite integrate, etc
.
), detectoare de radiaţie termică.
Traductorul de temperatură poate fi integrat în aparatul indicator sau poate fi un subansamblu de sine stătător.
Aparatul indicator este alcătuit din urmatoarele blocuri fimcţionale:
-
blocul de prelucrare analogică a semnalului furnizat de traductorul de temperatură; convertor analog-digital;
-
bloc de alimentare
,
bloc de afisare
Termometrele electronice medicale pot fi alimentate fie de la reţea, fie de la baterii sau de la alte surse auxiliare de alimentare
.
,
.
i.3 Prezentă normă nu este aplicabilă termometrelor medicale din sticlă cu lichid, cât şi dispozitivelor şi instalaţiilor de măsurare care determină distribuţia bidimensională sau tridimensională a temperaturii corpului uman (de exemplu instalaţii care folosesc o matrice bidimensională de senzori, în general termistoare, sau sisteme de achiziţie a imaginilor termice).
2.
Cerinţe metrologice si tehnice
2.1
U
nitatea de măsura trebuie să fie gradul Celsius
,
0
C.
2 2 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puţin de la 35,5
°
C la 42 °C.
2.3
Rezoluţia şi erorile de măsurare ale termometrelor electronice medicale
,
în
condiţii de referinţă
:
temperatura mediului ambiant (23 ± 5) °C, umiditatea relativă (50 ± 20) %, pentru domeniul
(35,5 ... 42) °C trebuie să
nu
depăşească valorile din tabelul
I.
Tabelul 1 -Rezolutia şi erori maxime tolerate (
°
C)
Clasă de exactitate
Rezoluţie
Erori maxime tolerate pentru
Ansamblu
Aparat indicator
Traductorul de temperatură
1
0,01
±0,15
±
0,05
±
0,IO
2
O,1
±0,20
±0
,
10
±
0,10
2.4
Pentru valori ale temperaturii situate în afara domeniului (35,5 ..
.
42
,
0)
°
C erorile maxime tolerate sunt duble faţă de cele prezentate în tabelul 1
.
2.5
Termometrele electronice medicale trebuie să nu prezinte defecte care să afecteze rezultatul măsurării.
2.6
Termometrele electronice medicale trebuie să fie înso
.
tite de o documentat
,
ie de utilizare
(prospect, carte tehnică, etc
.
) care să conţină cel puţin următoarele informaţii
-
o listă a componentelor termometrului şi o schemă bloc a circuitului din care să reiasă clar principiul de măsurare
-
domeniul de măsurare al termometrului, luând în considerare atât domeniul de măsurare al
traductoarelor interschimbabile, cât şi pe cel al aparatului indicator;
-
timpul minim de atingere a echilibrului termic;
-
proceduri de lucru, de instalare, tensiunea de alimentare
-
o identificare a componentelor şi a părţilor interschimbabile corespunzătoare, cum ar fi traductoarele şi
,
dacă este cazul, cablurile de conectare şi bateriile;
-
instmcţiuni şi precauţii pentru dezinfectarea şi curăţirea traductoarelor de temperatură,
-
precauţii privind protecţia operatorilor
;
-
informaţii privind mediul de utilizare, depozitare şi transport al termometrului
3.
Atestarea legalităţii
3
.
1 Pot fi supuse verificării metrologice periodice sau după reparare numai termometrele care au fost introduse pc piaţă şi puse în funcţiune confonn prevederilor legale.
3
.
2 Termometrele electronice medicale care îndeplinesc toate c rinţele metrologice şi tehnice din prezenta normă sunt admise la verificarea metrologică periodică
.
In acest caz, atestarea legalităţii se realizează prin emiterea buletinului de verificare cu decizia ăADMIS
"
si marcajul verificării metrologi
ce
.
3.3
Termometrele electronice medicale care nu îndeplinesc una sau mai multe cerinţe metrologice şi tehnice din prezenta normă sunt respinse la verificare şi sunt declarate nelegale
,
utilizarea lor fiind interzisă. În acest caz nu se marchează cu marca metrologică de verificare si se emite buletin de verificare cu decizia ăRESPINS".
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 2-191-94 îVerificarea metrologică și exploatarea aparatelor de măsurat viteza de circulație a autovehiculelor — cinemometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/
completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 301.
*) Ordinul nr. 301/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANT:'.XĂ
NORMA DE METROLOGIB
LEGALĂ
NML 021- 05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometi·e)"
l
Domeniu de a11licare
1.1
Prezenta normă de .rnetrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate de poliţia rnticră la măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor pc drnmurile publice
Prezenta nofmă de metrologie legală se referă atât la cincmometrele care funcţionează numai în regim staţionar, cât şi la cinemometrele care foncţionează atât în regim staţionar
,
cât şi in regim de deplasare a autovehiculuh1i
.
pe care sunt instalate (auto
v
ehicul de patrnlare)
1.2
Pentru a putea fi introduse pc piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele pre
v
ăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 l -05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune rnijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legcu" Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul I
1.3
Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară şi afişează viteza de deplasare a autove hiculelor aflate în mişcare
î
n traficul rutier, din exteriorul acestora şi independent de caracteristicile autovehiculelor a căror viteză este măsurată
Principalele blocuri funcţionale ale unui cinemometru sunt
-
blocul de măsurare, care arc ca element principal un traductor specializat care converteşte viteza de deplasare într-un semnal electric
-
blocul de prelucrare şi afişare, care realizeazft coiwersîa semnalului electric în unităţi de viteză şi afişează valoarea acesteia direct în
km/h.
-
blocul înregistrator
,
care poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, dintr-un sistem videoînregistrator, etc şi are rolul de a înregistra imaginea autovehiculului care a depăşit o
v
aloare prestabilită a vitezei
.
l.4
După destinaţia uti1izării lor
,
cinernometrele se p
o
t cla
s
ifica în
a)
cinemometre destinate aAi. utilizate num
a
i în regim staţionar, care pot fi instalate atât pe autovehicule, cât şi în exteriorul acestora, pe teren În cazul montării lor pc un autovehicul, aceste tipuri de cinemometre pot fi utilizate pentru măsurări numai când autovehiculul respectiv staţionează şi este poziţionat corect faţă de direcţia de deplasare in trafic a celorlalte autovehicule.
b)
cincmometre destinate a fi utilizate atât în regim staţionar, cât şi în regim de deplasase a autovehiculului pc care sunt instalate
.
În acest caz
,
cinemometrul trebuie să
fie
prevăzut cu un dis pozitiv specializat
,
care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat
2
Termîriologîc
2.1
unghi de incidenţă:
unghiul format de direcţia de propagare a undei electromagnetice incidente (la cinernometrele radar) şi direcţia de deplasare a autovehiculului a cărni viteză este măsurată,
2.2
simulare în. condiţii de laborator:
simulare a măsurării vitezei de către cinemomctru, prin aplicarea unor semnale electrice cu frecvenţa corcspm1zătoare frecvenţei Doppler (în cazul cinemometrelor radar), sau prin simularea mecanică
,
sau de altă natură
,
a deplasării autovehiculului,
2.3
discriminator de direcţie:
circuit capabil să facă diferenţierea intre autovehiculele care se depla
s
ează în sensul apropierii de cinemomctru şi cele care se deplasează în
s
ensul depă1tării faţă de a
c
esta,
2.4
dispozitiv de vizare:
dispozitiv auxiliar al cinemometrului
,
care permite operatorului să
stabilească unghiul de incidenţă necesar, înainte de a începe efectuarea măsurărilor de viteză;
2.5
lobii antenei de emisie
-
recepţie:
fascicule de radiaţie electromagnetică emise de antenă, sub forma unor unghiuri solide
.
Sunt distincte trei feluri de lobi (la cinemometrele radar)
a)
lobul principal
-
fascicul de radiaţie emis de partea frontală a antenei (faţă), pe o direcţie perpendiculară pe aceasta, sau sub un unghi stabil, specificat Are puterea de emisie cea mai mare
şi
este singurul utilizat la efectuarea măsurărilor de viteză.
b)
lobii secundari faţli
-
fascicule de radiaţie emise tot de partea frontală a antenei, situaţi la dreapta şi la stânga lobului principal Axele geometrice ale celor doi Jobi secundari faţă sunt situate de o parte şi de alta a axei geometrice a lobului principal (în plan orizontal).
c)
lobul secundar t,JJate
-
fascicul de radiaţie emis de partea dorsală a antenei, având axa geometrică în prelungirea axei lobului principal
2.6
unghi de deschidere a lobului:
unghiul plan (în plan orizontal) delimitat de două semidrepte situate de o parte şi de alta a axei geometrice a lobului
2.7
reciclarea măsurării:
reluare a măsurării efectuată asupra aceluiaşi măsurand (viteza), realizată de către cinemomctru în mod automat după un timp prestabilit, sau manual prin intervenţia operatorului
3
Cerinţe metro1ogice şi tehnice
3.1
Cerinţe mctro1ogice
3.l.l
Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei.
a)
pentrn măsurarea vitezei, simulată în condiţii de laborator, eroarea maximă tolerată este de
±
1
km/h
pentru viteze până la 100
km/h,
±
I % din valoarea convenţional adevărată, pentrn viteze egale sau mai mari decât 100
k1111h;
În cazul cinemometrelor care funcţionează şi în condiţii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile maxime tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate şi pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului
b)
pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale ele trafic, pentru cinemometrclc care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de
±
3
km/h
pentrn viteze până la 100
k1i1/h,
±
3 % din valoarea convenţional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100
km/h,
c)
pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
-
în regim staţionar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b), .•
-
în regim de deplasare, pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe
care sunt montate, eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b),
-
în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este de
±
4
km/h
pentru viteze până la 100
hnlh,
±
4
% din valoarea convenţional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100
km/h,
3.1.2
Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct 3.1 1, respectând şi cerinţele specificate
în
cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemomctrelor sub acţiunea factorilor de influenţă:
a)
temperatura în domeniul de variaţie specificat de fabricant şi care trebuie să cuprindă cel puţin (O .+ 50) °C În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (- 20...+ 60) °C pentru blocurile funcţionale ale cinemomet.rului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) şi de (O.. + 50) °C pentm cele plasate în interior (la adăpost)
b)
umiditatea relativă: între 10 % şi 95 %, fără condensare;
c)
tensiune electrică de alimentare în domeniul: (Un - l O%)
V ...
(Un+ 20
¾)
V,
unde Un este tensiunea nominală de alimentare, specificată de fabricant,
d)
radiaţie electromagnetică intensitatea câmpului electromagnetic 1 O
Vim
în domeniul de frecvenţe 27
MHz
.
I OOO
A1Hz,
modulaţie în amplitudine 80 % cu un semnal sinusoidal având o frecvenţă corespunzătoare frecvenţei Doppler pentru o viteză de 60
km/h
(la cinemomente radar).
e)
impulsuri de interferenţă: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25
V
(în cazul cinemometrelor alimentate da la bateria de acumulatori) şi cu amplitudinea de 1
kV
(în cazul cinemometrelor alimentate de la reţeaua electrică de 220
V),
aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci măsurări de viteză, precum şi impulsuri cu amplitudinea de 100
V
aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;
f)
descărcări
electrostatice
tensiunea de descărcare
8
kV
cu o energie
de 4,8
ml
şi un timp între descărcări de minim
1
s,
g)
vibraţii sinusoidale. amplitudinea acceleraţiei de 10
mii,
în
domeniul de frecvenţă
(
1
O
150)
Hz,
20 de cicluri,
3.1.3
Cinemometrul trebuie
să fie
supus unor încercări de rezistenţă climatică
-
depozitare la temperatura de - 25 °C timp de 2
ore,
-
depozitare la temperatura de
+
70
°C
(căldură uscată)
timp
de 2 ore
Pe parcursul acestor probe cinemomctrul nu trebuie să fie
alimentat
cu
energie electrică.
După fiecare din
aceste probe cinemometrul
trebuie
să
îndeplinească cerinţele
specificate
la punctul
3 1.1
(şi 3 6 4. pentru
cinemorhetrele
radar)
.
3.1.4
Cinemometrul
trebuie să
fie supus la
şocuri mecanice,
astfel. aşezat
pe o suprafaţă
rigidă
,
se înclină
în jurul unei laturi ale
suprafeţei
sale de
bază,
astfel încât capătul
opus să
fie ridicat la
o
înălţime de 50
mm,
apoi
este lăsat să cadă. Se
repetă
procedeul de mai
sus
în jurul fiecărei laturi
a suprafeţei
de bază
După efectuarea acestor încercări cinemomctrul trebuie
să
îndeplinească cerinţele
specificate
la
punctul 3
1 1 (şi 3
6
4
şi 3 6 6
pentru
cinemometrele
radar)
3.1.5
Părţile componente ale cinemometrnhii care
sunt
amplasate în exterior,
trebuie să fie supuse unei
probe
de căldură umedă
cu
condensare
astfel
imediat după depozitarea la temperatura
de
-
25
°e,
aparatele
se aduc într-un
mediu cu temperatura de + 20
°e
şi umiditate relativă de
circa
80
%,
se alimentează şi se mentin în această
stare
până
ajung
la temperatura ambiantă.
În
aceste condiţii cinemometl l trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3.1.1
(şi 3
.6 4 şi 3.6.6. pentru
cinemometrele
radar).
3.1.6
Părţile componente ale cinemometrului
care
su
nt amplasate în
exterior,
trebuie să aibă un
grad
de protecţie adecvat rezistenţei la jet de
apă.
Imediat dup[t efectuarea
probe!or
de determinare a
gradului
de protecţie
,
cinemometrnl
trebuie
să îndeplinească
cerinţele
specificate
la punctul 3 1.1
(şi 3 6 6.
pentru cinemometrele
radar).
3.2
Cerinţe tehnice constructive şi de aspect exterior
3.2.1
Toate blocurile funcţionale ale cinemometrului
trebuie
să aibă o
constrncţie
robustă,
să nu prezinte
deteriorări care să
influenţeze
buna lor funcţionare. Materialele utilizate trebuie
să garanteze
o rezistenţă
suficientă
şi să aibă caracteristici invariabile în timp.
3.2.2
Carcasele blocurilor
funcţionale
ale c.;inemometrului trebuie
să aibă
un
grad
de protecţie
corespunză.tor
la atingere,
prat:
umiditate şi să fie
prevăzute
cu posibilităţi de sigilare, atât pentru sigiliile producătorului
cât şi
pentru sigiliile metrologice
Părţile
componente ale cinemometrului
care
sunt supuse
intemperiilor, fiind amplasate în exterior,
trebuie
să fie etanşe la praf şi la jet de
apă, atunci când au
montate toate
accesoriile
3.2.3
Cinemometrnl, sau fiecare
bloc funcţional
în
carcasă proprie, trebuie
să
fie prevăzut cu
o etichetă
care
să conţină
cel
puţin
următoarele inscripţionări
-
tipul, seria şi
anul de fabricaţie
a blocului respectiv;
-
denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare,
-
tipul şi seria de
fabricaţie
a blocurilor cu care funcţionează, în cazul în
care
acestea nu
sunt
interschimbabile,
-
marca metrologică de model (în conformitate cu specificaţiile din
certificatul
de aprobare de model)
,
dacă aceasta
nu este
inscripţionată în alt loc
Aceste
inscripţionări trebuie
să
fie marcate lizibil
şi
astfel
încât
să nu poată
fi şterse
3.2.4
Toate comutatoarele
şi
tastele de comandă a dispozitivelor
cinemometrului
trebuie
să
funcţioneze sigur,
fără
bJocă.ri
sau
rateuri şi trebuie
să
fie inscripţionate astfel încât să se înţeleagă
rolu]
lor funcţional,
fără a
permite confuzii în manevrare.
3.2.5
Pentru toate valorile
afişate
trebuie să existe inscripţionări vizibile care să dea un înţeles clar acestor valori. Unitatea de măsură
km/h
trebuie
să
figureze alături de toate valorile afişate ale
vitezelor
măsurate
3,2.6
Cinemometrul trebuie
să
fie prevăzut
cu o funcţie
de
autotestare, care să
poată pune
în evidenţă
orice defect
sau
dereglare funcţională,
ce
pot
avea
influenţă
asupra exactităţii
de măsurare
Această firncţie trebuie
să
fie activată automat la fiecare punere în foncţiune a cinemometrnlui
,
având şi posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcţionale, acestea vor fi semnalate iar funcţionarea cinemometrnlui va fi blocată
3.2.7
Domeniul de măsurare a vitezei trebuie să includă cel puţin (30 . 150)
lcmlh
Cinemometrul
utilizat în regim de deplasare
a autovehiculului
pe care este instalat, trebuie
srt
realizeze
şi
măsurarea
vitezei proprii
de deplasare, cel puţ.in în domeniul
specificat
mai
sus
3.2.8
Cinemometrul poate
fi
dotat cu un dispozitiv de
vizare,
care să permită
stabilirea
unghiului de
incidenţă
cu o exactitate imficie11t de bună, astfel
încât
eroarea relativă de măsurare datorată unei
alinieri
necorespunzătoare,
să
nu depăşească
±
0
,
5 %.
UnghiuJ de incidentă trebuie să fie stabil
,
nefiind permise variaţii ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor.
În
cazul
cincmometrelor
radar,
dispozitivul de
vizare
poate 1ipsi dacă cincmometrul este construit
pcntrn
a fi utilizat cu
un
fascicul prnctic paralel
cu
direcţia de deplasare
a autovehiculelor
din trafic (unghiul de incidenţă este mai mic sau egal cu 10°)
3.3
Cel'i
,
ntc tehnice de func
'
tionai·e cu caracter general
3.3.1
Cinemometrele
prezentate la încercări pentru obţ.inerca aprobării de model trebuie
să
.
fie
însoţite de un manual de utilizare
,
care va fi
aprobat
odată cu acordarea
aproQării
de model pentru cinemometru Acest manual trebuie să permită
înţelegerea
şi identificarea tuturor funcţiilor pe care le poate îndeplini aparatul
şi
trebuie să cuprindă
cel
puţin următoarele infonnaţ.ii.
-
descrierea principiului de funcţionare
a cinemornetrnlui,
-
explicarea detaliată
a
foncţionării
variantei
constructive adoptate,
-
specificarea
exactă a
condiţiilor normale de funcţionare,
-
modul de utilizare şi instrucţiunile de lucru cu cinemomctrul;
-
informaţii asupra principalelor surse de
erori
,
-
specificarea (în
rezumat) a factorilor de
.influenţă
care pot afecta exactitatea măsur rilor, precum
şi
a erorilor parţ
.
iale sau suplimentare
pe
care
acestea le pot introduce,
-
modul de instalare
,
de punere în funcţiune,
precum
şi
reglajele necesare pentru toate modalităţile de instalare prevăzute (la marginea
şoselei,
pe un amplasament
special
amenajat
,
în interiorul rnrni autovehicul de patrulare, etc)
Pentru cinemometrele destinate să funcţioneze În
regim automat,
fără operator, manualul trebuie
să
cuprindă în plus următoarele inforrnaţ.ii:
-
descrierea măsurilor constructive adoptate pe11tru
<1
asigura un nivel de încredere de cel puţin
99,8
%, pentru încadrarea rezultatelor măsurării.or în limitele erorilor tolerate,
-
modul în
care
este efectuat controlul automat permanent al funcţionării cinemometrului
(funcţia
de autotestare), precum
şi
compo1iarea
aparatului
în momentul apariţ.iei unor defecţiuni
sau dereglări
şi
în cazul modificării condiţiilor nominale de
funcţionare în
afarn limitelor specificate de
fabricant
Documentaţia trebuie
să
fie prezentată în limba română
3.3.2
Logica procesului de măsurare al cinemometrnlui trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici
o
legătură cu această viteză (în
special
în cazurile în care cinemomctrul este utilizat pe măsurare manuală), precum şi în cazurile de
încrucişări
sau depăşiri între vehicule, când acestea se
află simultan
în raza de măsurare a
cinernometrului,
sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a
autovehiculului
pe care
este instalat
3.3.3
Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcţie
,
care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror
viteză
este mă:,'llrată Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual
şi/sau automat
Discriminatorul de direcţie împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcţie, cinemometrnl) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată şi în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrnlui Dacă acest lucru nu este posibil, cinemomctrul trebuie
să
anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu
viteze
diferite trec
simultan
prin punctul de măsurare
3,3.4
Cincmometrul
utilizat
în regim
de deplasare
a
autovehiculului
pe care este instalat,
pe lângă discr.im.inatorul de direcţie, trebuie să fie dotat cu un circuit capabil să
realizeze
diferenţierea dintre
viteza
proprie de deplasare
şi viteza
autovehiculelor
aflate
în trafic.
În
cazul măsurării
vitezei autovehiculelor
aflate
în
trafic, având acelaşi
sens
de deplasare cu
autovehiculul
de patrulare
,
cinemometrul
trebuie
să
poată efectua şi
diferenţierea
între viteze în
cazurile când
-
viteza
proprie
de
deplasare este mai
mică
decât
viteza
autovehiculului
aflat
în trafic
,
-
viteza
proprie de deplasare este mai mare decât
viteza
autovehiculului
aflat în
trafic.
Pentru ambele
cazuri
,
manualul de utilizare trebuie să
specifice
valoarea minimă
a
diferenţei dintre
cele
două
viteze
,
pentru
care
este
garantată efectuarea corectă a
măsurării
3.3.5
În
cazul
scăderii
tensiunii c.le alimentare
sub
limita minimă specificată
de
fabricant (dacă
aceasta
nu este specificată,
valoarea
ei
va
fi
considerată
cea de la pct
3
1 2 c) funcţionarea
cinemometrului
trebuie
să fie
blocată automat
Aceeaşi
cerinţă se va
aplica
şi
în
cazul depăşirii
limitei superioare
a tensiunii de
alimentare,
dacă
în
acest caz există riscul
depăşirii erorilor
tolerate la
măsurarea
vitezei
3.4
Cerinţe tehnice specifice blocului de măsurare şi blocului de prelucrare
şi
afişare
3.4.1
Componentele
blocului de
măsurare
amplasate
în
exterior
(bariere optice
,
indt1ctive
,
etc
sau elemente
de altă natură,
în
funcţie de principiul
constructiv)
trebuie
să fie montate în conformitate cu prevederile
manualului de instalare
3.4.2
Blocul de prelucrare
şi afişare
trebuie
să afişeze valorile
măsurate
ale vitezelor
autovehi
culelor
aflate în trafic, precum
şi
viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării acestuia în regim de deplasare) Reciclarea măsurării poate fi
efectuată
manual sau
automat
În cazul reciclării manuale a măsurării,
valoarea
afişată a
vitezei măsurnte
trebuie să
se păstreze
până la următoarea
declanşare
manuală
a măsurării
3.4.3
Circuitele
de
ave1iizare acustică şi/sau
optică
din
dotarea blocului
de p1'elucrare
şi afişare
,
trebuie să
funcţioneze
corect
la fiecare măsurare
a vitezei,
dacă
valoarea acesteia depăşeşte valoarea
prestabilită de
operator, pe11tru zona
respectivă
de circulaţie
3.4.4
Dacă blocul de prelucrare
şi afişare este
dotat
cu numărătoare (totalizatoare)
pentru "număr de
vehicule"
respectiv "număr de depăşiri", indicaţ.iile
acestora
trebuie
să se
modifice cu câte
o
unitate (în sens crescător) la fiecare măsurare
a vitezei,
respectiv la fiecare depăşire a vitezei
prestabilite.
3.4.5
Blocul de prelucrare
şi afişare
trebuie
să furnizeze
un semnal de
comandă
a declanşării blocului înregistrator
(
dacă
acesta cuprinde
un
aparat
de fotografiat) la
fiecare
măsurare a
vitezei, dacă valoarea acesteia este
mai mare decât
valoarea
preselectată.
Tjmpul
de întârziere
a acestui semnal
faţă de
momentul măsurării vitezei trebuie
să corespundă
cu
prescripţiile din documentaţ.ia tehnică a cinemometrului, fiind
stabilit
în
concordanţă
'
cu
direcţia
şi viteza
de deplasare
a autovehiculului
măsurat, precum
şi cu
lungimea
autovehiculului
În
cazul
cit1cmometrelor
care
efectuează 'inregistrarea
permanentă
a
traficului (cu cameră
de luat
vederi
şi
videocasetofon sau
hard-disk, etc ), semnalele de comandă a
blocului înregistrator
nu sunt necesare
3.4.6
Mersul zilnic
al
ceasornicului blocului
de prelucrare
şi afişare trebuie
să
fie de cel mult
±
2
min/d
Dispozitivele destinate
programării
datei, respectiv
a orei,
trebuie
să
permită fixarea oricărei date
calendaristice,
respectiv a oricărei
ore
din zi.
3.5
C rinţe tehnice funcţionale specifice blocului înregistrator
3.5.1
lnregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
-
data şi ora la care a fost efectuată măsurarea;
-
valoarea
vitezei
măsurate;
-
sensul de deplasare a autovehiculului;
-
faptul că a fost
efectuată
autotestarea (conform 3.2.6),
-
imaginea
autovehiculului,
din
care să
poată fi pus în evidenţă
numărnl
de
înmatri- culare al acestuia
.
3.5.2
Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat
,
cât
şi
a unei camere de luat
vederi,
trebuie să
fie asigurată
corespondenţa dintre direcţia de măsurare (respectiv direcţia de propagare
a
fasciculului de radiaţie emis de antenă, în cazul cinemometrelor radar)
şi axa optică
a aparatului
de fotografiat
(sau a camerei de luat vederi) Aceasta
poate
fi realizată
printr-un
sistem mecanic (permiţând numai rotirea
simultană
a celor două
clemente)
sau, dacă acest lucru
nu este
posibil
,
prin respectarea strictă
a
operaţiunilor
de aliniere descrise în manualul de utilizare
3.5.3
Dacă cinemometrnl
este
destinat
şi
pentru funcţionarea pe timp de noapte, blocul
de înregistrare
trebuie
să fie
dotat
cu
un
sistem de iluminare de
tip
"blitz"
(în cazul
utilizării aparatelor de
fotografiat)
sau cu
un
reflector în infraroşu
,
dacă
este
utilizată o cameră
de vederi sensibilă şi în acest spectru
Aceste
s
isteme de
iluminare
treb11ie
s
ă asigure
efectuarea
unor
înregistrări clare
,
cu respectarea
cerinţelor
s
pecificate
la pct
3 5
l
3.6
Cerinţe specifice cinemometre]or cu efect Doppler
(
cinemometre radar)
Cinemometrcle
radar
sunt mijloace de
mă
s
urare care, pe baza aplicării
efectului
Doppler
în
domeniul microundelor, măsoară şi afişează
viteza de
deplasare a autovehiculelor aflate Jn mişcare în
traficul
rutier. Principiul de funcţionare
al cinemometrelor
radar
se bazează
pe măsurarea
diferenţei
de frecvenţă
.6.f
=
/
J;
-
j
I
/Hz/,
care apar
e
datorită
efectului
Doppler, între frecvenţa
J;
[Hz}
a undei incidente
emisă
de aparat în direcţia
autovehiculului care se
deplasează cu
viteza
v
[rn
/.
sj
şi
frecvenţa
J
;
/Hz}
a undei reflectate de
autovehi.cul şi
calculul
vitezei autovehiculului cu
ajut
o
rul
relaţiei·
C•!if
v=--
-
2·J;.
•
cosa
( 1 )
unde
c
[mlsj
este
viteza
de propagare
a
undelor electromagnetice, iar
a
este unghiul dintre direc a de propagare
a
undei electromagnetice
şi
direcţia de deplasare a autovehiculului.
În cazul
acestor tipuri de
cinemometre,
blocul de
mă
s
urare
este
constituit din blocul
de emisie - recepţie,
care
are ca
element principal
antena
şi
realizează mixarea frecv
e
nţelor
undei incidente
şi
undei reflectate şi
separă
frecvenţa Doppler
3.6.1
Unghiul de
incidenţă dintre
··
axa fasciculului emis
de antena
cinernometrului şi
direcţia de deplasare a autovehiculelor în trafic, trebuie
să
fie
stabi1it
prin construcţia
aparatului şi
specificat
în manualul
de utilizare
Dacă unghiul de incidenţă
este
mai marc de 10
°
(fascicul
neparalel cu direcţia de trafic), este
recomandabil
ca acesta
să aibă
valori cuprinse între 15° şi 30° In acest caz, dispozitivul de vizare
trebuie
să asigure
poziţionarea
antenei astfel
încât
unghiul de incidenţă rezultat să asigure
îndeplinirea
cerinţei
3 2
8 din punctul de
vedere al erorii
de măsurare
3.6.2
Unghiul
de
deschidere (în
plan
orizontal) al
lobului
principal al fas
c
iculului
emis
de antenă
,
trebuie să
fie de maxim 12°
,
în cazul
fasciculelor
neparalele cu
direcţia de
tra
fic, dacă nu există alte
prevederi
Jn
documentaţia tehnică
a
cinemometrului
Pentrn
cinemometrele care
funcţionează (prin
construcţie)
cu fascicule practic paralele
cu
direcţia
de
trafic (unghi de incidenţă cuprins între
0°
şi maxim 10°), unghiul de
deschidere
al lobului
principal
va avea valoarea specificată de fabricant
în
documentaţia tehnică
a
aparatului. Tot aici,
fabricantul
trebuie
să specifice şi
valoarea atenuării la care este determinat unghiul de deschidere.
3.6.3
Atenuarea
lobilor secundari
11
faţă
11
trebuie să fie de cel puţin - 15
dB
faţă
de maximul lobului principal.
Lobul secundar "spate" trebuie să
aibă un
asemenea
nivel de atenuare
,
în
c
ât să
nu
pericliteze (pe termen
lung)
sănătatea operatornlui
3.6.4
Frecvenţa
semnalului emis
de antenă trebuie
să
nu
aibă
o abatere faţă de
valoarea
nominală
,
mai mare decât cea prevăzută
în
normativele
în vigoare
privind alocarea
benzilor
de frecvenţă
în
radiocomunicaţii.
3.6.5
Puterea semnalului
emis
de antenă., precum
şi
sensibilitatea receptorului, trebuie să fie astfel
acordate, încât cinemometrul să poată efectua
măsurări
ale vitezei
autovehiculelor
pe o lăţime
a
şoselei care să cuprindă cel puţin două benzi de
circulaţie.
Cinemometrul poate fi dotat
,
prin
construcţie,
cu dispozitive de reglaj al nivelului de
sensibilitate
3.6.6
În cazul
scăderii
nivelului
semnalului
purtător de informaţie
(al
undei reflectate) până la limita de recepţie,
sau a
limitării duratei
acestuia, erorile
de măsurare
a vitezei
trebuie
să se
încadreze în limitele
specificate
la pct. 3 1.1.
3.7
Cerinţe privind sigilarea
3.7.1
Cinemomettele trebuie să fie astfel construite,
încât
să permită
aplicarea sigiliilor
la toate blocurile funcţionale
în carcase
proprii, în toate locurile necesare pentru
asigurarea
protecţiei împotriva intervenţiilor neautorizate. Aceste
sigilii se
aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul
său
autorizat
3.7
.2
Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută
încât accesul
la componcnte1e
sau
funcţiunile
care
necesită protecţie
să
nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective.
3.7.3
Locurile de
amplasare a
sigiliilor, tipul
şi forma
lor, trebuie să fie
indicate
în anexa la
certificatul
aprobării de model
3.8
Alte cerinţe
3.8.1
Funcţionarea
corectă a
cinemometrclor
instalate
pe autovehicule, trebuie
să
nu fie afectată de funcţionarea altor
aparate
aflate la bordul
acestora şi
de condiţiile existente în mod normal
pe autovehicul.
3.8.2
Amplasarea cinemometrelor
radar care
funcţionează
în regim
staţionar trebuie
făcută astfel
încât să se
evite
poziţionarea
lor în apropierea surselor puternice de
radiaţii
elec.;tromagnetice
(
emiţătoare de radio
sau televiziune,
linii
electrice de înaltă
tensiune,
etc )
4
Cerinţe privind utilizarea cinemomctrelor
4.1
Cinemometrele trebuie
întreţinute,
transpo11atc,
instalate
şi utilizate
în strictă conformitate
c.;u
prevederile manualului de utilizare aprobat Operatorii au obligaţia de
a
se
asigura
în legătură cu
corecta
instalare şi funcţionare a cinemometrelor
şi
de a nu le utiliza dacă
există
dubii în ceea
ce
priveşte corectitudinea
efectuării
măsur[1rilor
4.2
Măsurările şi înregistrările
care constituie
probe pentru
aphcarea prevederilor legislaţiei rntiere
în vigoare
,
trebuie
să
fie
efectuate
numai de
către
operatori
calificaţi
lnstmirea
operatorilor se va
efectua în conformitate
cu
reglementările
specifice
în
vigoare,
elaborate de instituţia
abilitată
.
să deţină şi .să
utilizeze
cinemometrele
4.3
Cinemomctrelc
vor
putea fi utitizate legal numai dacă au fost
verificate
metrologic, au
fost
marcate şi sigilate în conformitale cu prevederile
prezentei
norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate
4.4
Măsurările efectuate
cu
ajutorul cinemometrclor nu pot constitui
probe
pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt
respectate
cerinţele 4
.
1 4.3 din prezenta normă,
precum şi
în urmă
toarele cazuri
-
dacă măsurările au
fost efectuate
în
condiţii de
ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună;
-
dacă
cinemometml este
destinat numai utilizării în regim
staţionar, iar
măsurările au
fost efectuate
cu cinemometrnl în mişcare,
-
dacă, în momentul măsurării, în raza de
măsurare
a aparatului
se
deplasează simultan mai multe
autovehicule,
iar
autovehiculul
vizat nu poate fi pus clar în evidenţă
5
Atestarea legalităţii
5.1
Atestarea legalităţii unui cinemomctru se
realizează
numai după demonstrar,ea conformităţii acestuia
cu
cerinţele metrologice
si
tehnice indicate
în tabelul
1, pentru fiecare
modalitate
de co
,
ntrol
aplicabilă
pentru introducerea pe piaţă
şi
punerea în funcţiune, respectiv pentru utilizare
5.2
Atestarea
legalităţii se realizează prin
aplicarea
marcajelor metrologice şi
eliberarea
unor documente specifice
,
în
conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologic legală în
vigoare
5.3
Intervalele maxime de timp între două
verii1cări
metrologice succesive
sunt
prevăzute în
Lista
oficială
a mijloacelor
de măsurare
supuse controlului melrologic legal,
în vigoare.
Tabelul I-Cerinţe
metrologice
si tehnice
specifice
modalităţilor de control
metrologic
legal
.,
_
,.
Nr
Cerinţe
metrologice şi tehnice
Aprobare
Verificare metrologică
1.
.
Erori de măsurare a vitezei, simulată în
---
X
X
X
condiţii de laborator
-
3 1 1 b)
/Mv1L
021-05
2
Erori de măsurare,
în
condiţii normale de
X
X
X
3
.
4
--
-
-
--
trafic, în regim
staţiop.ar
3 1 1
c)
I
NML
021-05
Erori de măsurare, în condiţii normale de trafic, în regim staţionar şi în regim
de
deplasare
3 1 2 a)/
NML
021-05
Erori de măsurare la limitele domeniului
je
temperaturi
3 1.2 b)
I
N1vlL
021-05
X
--
.
X
. r-·-
·
·
-
X
-
-
-
·
-
X
----
· ·--
-
·-
-
-
--
-
-
- -
crt.
(pct.
NlvfL)
3 1 la)/ NML
021-05
de model
initială
periodică
5
>---
6
-
Erori
de măsurare în
condiţii de umiditate
X
-
3 1 2
c)
I
NML 021-05
Erori de
măsurare
la limitele domeniului
X
-
--
-
tensiunilor de alimentare
-
-
---
7
8
---
9
10
11.
-
12
13
14
-
3 J.2 d)
/
N1V1L 021-05
Erori de
măsurare
în prezenţa radiaţiei
electromagnetice
3
1
2
e)
I
NNIL
021-05
Erori de măsurare
în
prez.Qnţa
_im_ll.1!. milor
de interferentă
3.1 2 f)
/
Nl'vfL
021-05
Erori de măsurare după descărcări electrostatice
3 1.2
g)
I
NNIL
021-05
Erori de
măsurare
în prezenţa
vibraţiilor
mecanice
·--
3.1
3
/NML 021-05
Erori de măsurare după. depozitare la cald şi la
frig
3. l .4
I NML
021-05
Erori de
măsurare
după proba de şocuri mecanice
3 1 5
/
NML
021-05
Erori de măsurare după proba de
căldură
umedă cu
.
ondensare
3 1 6
I
NML
021-05
Protectia la jet
de
ap[i
3 2 1
/
NML 021-05
-
·
--
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
X
-
-
-
-
•
-
----·---
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- --
15
Construcţie, materiale utilizate
-
-
2 7 5 /
N1vfL
OOJ-05
16
3 2.2
I
NML 021-05
Grad de protecţie
X
- -
X
-
-
Cerinţe metrologice şi tehnice
(pct.
NlvlL)
- --
,
--,
3 2 3 / NML 021-05
Aprobare de model
X
Vcrificare
metrolCJ_g_ică
iniţială periodică
X
X
Etichetă, inscriptionări
f-
3 2 4 / NTVIL 021-05
Funcţionare comutatoare, inscripţionări
-
X
X
X
J.25 / N1V1L 021-05
Valori afişate, unifaţi de.măsură
2
--
9
--
7
-
/
-
N
-
ivlL 00 l-05
X
X
X
3 2.6 /
Nl'vfL
021-05
Funcţia de autotestare 2 7 6 / 1\ff\1L 001-05
X
-
-
>---- ·-
·
--------.-
··----·-
·
3 2.7 /NJvll 021-05
Domeniul de măsurare
X
-
-
3 2 8 / NML 021-05
X
" ••-••--•--
X
X
-·
·
--
Nr
crt
17
18
2 9.8 / N
ML
oo
1-05
19
- ·--
20
-- ----
21
22
Dispozitiv de vizare 3 3 1 / Niv1L 021-05
-
•c--
•
--
-------
------ -
23
Manual de utilizare
2.9 3 / N1vfL 001-05
24
3 3 2 / NML 021-05
X
- -
-
-
,_
·-
-- ·-·------
X
Desfăsurarea procesului de măsurare
-·-
••·- -•-···-c-
---.--· - ---
-- --,---- --
3 3 3 /Nl\·1L 021-05
25
Discriminatorul de direcţie
X
-
·-
1---- --·
--••-••- c-•--- y---~
3.3
4/NML 021-05
26
Diferenţierea vitezelor la foncţionarea în
X
-
-
..
regim de deplasare
I
---·-·-·
3 3 5 NML 021-05
-----
27. Var-jaţia tensiunii de alimentare în afru-a
X
- -
limitelor
-·--•--
··-------,-- -·--- ----
28.
29
3.4
l / NML 021-05
X X X
Montarea
..
blocului de măsurare 3 4 2
/NML
021-05
Afişarea valorilor măsurate, reciclarea
X
X
X
măsurării
-- -
2 10 2 /
N
ML
00
1-05
30
--·---
31
-
32
-
33
3 4 3 /
N1YfL
021-05
Avertizare acustică şi/sau
optică 3 4
41
NML 021-05
Numărare măsurări efectuate
3.4 5 /NML 021-05
Comanda blocului de înregistrare 3 4 6
I
NJ\1L 021-05
Mersul zilnic al ceasornicului
X
X X
X X X
X
-
-
o
X
- -
--1------------ -1------ ---------
------
34
1 --·
35
36.
3 5 l
/NML
021-05
Componenta înregistrărilor
3.5
2
I
N1v1L
021-05
Corespondenta măsurare-înregistrare 3 5 3
I
NML 021-05
X
-
-
X X X
X
-
-
Sistem de iluminare (blitz)
-
-~--•--- --·-··-- -,-·
X
-
-
X
-
-
X
X
X
-
-
X
-- -
-
Nr
-
Cerinţe
metrologice şi tehnice
(pct.
NML)
3,6,
J /
N}v1L
021-05
3 6 2
I
NML 021-05
Aprobare
de mode1
X
-
X
Verific
-
I ţrologică
-
crt
iniţială
X
periodică
X
-
Unghiul de incidentă
37
-
·
X
-
·--
X
-
--
-
-
Unghi de deschidere al lobului principal 3
6.3
/ NivfL 021-05
38.
39
X
X
X
-
-
- --
Atenuare lobi
secundari
3 6
4 /NML
021-05
-
----
--
~
X
1-
-
--
--
·
------
X
X
X
-
-
-
-·--
--
F
·
r
-
e
-
c
-
v
-
e
-
n
-
lă
semnal emis
3 6 5 / NJ\1L 021-05
40
---------------
-
41
-
-
)
1
de
sensib.il1tate
-
-
-----
----·-
-----
-
-
--
42
3 6.6 /NML 021-05
Limita de recepţie a semnalului 3 7 / NML
02
J
-05
Sigilii metrologice
3
.
8 1
I
NMI.,
021-0
5
-
43.
--
-
--
- --
44.
45
Funcţionarea la bordul autoveh
-
i
-
culel
o
r 3 8.2 /NML
021-05
Amplas e cinemometre staţionare
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește procedurile de încercare/verificare metrologică P79-99 îNivelmetru pentru măsurarea nivelului cu ultrasunete tip PROSONIC FMU 861 cu senzor tip FDU 80“, P80-99 îTraductor de nivel tip BM 90“, P110-99 îTraductoare capacitive de nivel“, P116-99 îNivelmetru cu ultrasunete pentru măsurarea nivelului lichidelor, tip MSP 90“, P124-99 îTraductor de nivel capacitiv cu electrod, tip EL 21“, P171-02 îNivelmetre electronice pentru măsurarea nivelului de apă în canale deschise“ și P180-02 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare fixe de depozitare“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurilor de încercare/verificare metrologică menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 302.
*) Ordinul nr. 302/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 015-05
,,Aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor"
I
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii numai după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n rezervoare de depozitare fixe şi canale deschise, denumite în continuare ăaparate".
1.2
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public aparatele trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute de prezenta normă cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML
00
I-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor mai sus menţionate rezultă din tabelele 3 şi 4.
1.3
Norma nu se referă la aparate de exactitate scăzută, pe:n!Tu uz industrial.
2
Clasificare
Aparatele se clasifică în două grupe:
2.1
aparate pentru măsurarea nivelului în rezervoare de depozitare fixe
2.2
aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n canale deschise.
3
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.
l
Aparatele trebuie să aibă în componenţă cel puţin un element de detecţie a nivelului de lichid, un modul (bloc) de adaptare/prelucrare/transmitere a informaţiei şi un indicator.
3.2
Toate materialele folosite la executarea aparatelor trebuie să fie de bună calitate şi să corespundă necesităţilor de utilizare.
3.3
Rezolutia aparatelor trebuie să nu depăşească I mm.
3.4
În caz ! variantei analogice de indicare a rezultatului, lungimea diviziunii scării trebuie să nu fie mai mică de 1 mm.
3.5
Aparatele pot avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.
3.6
Un dispozitiv de indicare suplimentar poate fi comun mai multor aparate.
3.7
Orice indicaţie la distanţă, trebuie să fie identificabilă, în raport cu aparatul de la care provine.
3.8
Aparatele trebuie să poată fumiza fie o indicaţie a spaţh1lui gol, fie o indicaţie a spaţiului plin al rezervorului, conform principiului de măsurare.
3.9
Producătorul trebuie să precizeze domeniul de funcţionare al aparatului definit prin următoarele caracteristici:
temperatura minimă şi maximă a lichidului; presiunea minimă şi maximă a lichidului;
caracteristicile lichidului şi mediului de deasupra acestuia;
densitatea minimă şi maxim)i a lichidului şi mediului de deasupra acestuia; capacitatea minimă şi maximă a rezervorului.
3.10
Dispozitivele auxiliare trebuie să nu afecteze rezultatele măsurărilor şi să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă.
3.11
Toate aparatele trebuie să prezinte inscripţii lizibile, clare, de neşters, şi care să conţină cel puţin următoarele informaţii:
numele sau sigla producătorului; seria şi anul de fabricaţie; numărul aprobării de model; clasa de exactitate;
domeniul de funcţionare;
orice infonnaţie cerută prin ce1tificatul aprobării de model.
3.12
Erori maxime tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în rezervoare de depozitare fixe
3.12. l Erorile maxime tolerate în condiţiile nominale de funcţionare sunt cele prevăzute în tabelul
l.
Valorile indicate pentru liniile A şi B sunt valori relative, calculate din valorile indicate de aparat, iar valorile indicate pentru liniile C şi D sunt valori absolute.
,
...
Clasă 2
-
Clasă3
- -
A
±0,02
%
,.
- - - -
+0,04
%
±0,03
%
-
B
±0,06
%
C
+2mm
±3mm
D
±3m
-
m
±4mm
=
Tabelul 1
-
Erori maxime tolerate
Notă:
Cla a de exactitate 3 se aplică numai aparatelor instalate pe rezervoare care conţin fluide răcite (hidrocarburi).
3.12.2
Erorile tolerate menţionate în tabelul I, se aplică:
-
indicaţiei de plin sau gol conform principiului de măsurare al aparatului;
-
indicaţiei diferenţei dintre două niveluri oarecare, măsurate în acelaşi sens de operare.
3.12.3
Liniile
A
şi C se aplică aparatului înainte de
a
fi instalat pe rezervor, la aprobare de model şi verificare iniţială. Eroarea maximă tolerată se alege cea mai mare valoare dintre:
-
valoarea absolută a erorii calculată din indicaţia aparatului, corespunzătoare pentru linia A;
-
valoarea absolută corespunzătoare liniei C
Liniile B şi D se aplică aparatului
în
exploatare. Eroarea tolerată se alege cea mai marc valoare dintre:
-
valoarea absolută a erorii, calculată din indicaţia aparatului, corespunzătoare pentru linia B;
-
valoarea absolută corespunzătoare liniei D
3.12.4
Eroarea de histerezis, la schimbarea sensului de deplasare a nivelului lichidului trebuie să nu depăşească:
-
valoarea de 2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2
-
valoarea de 3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3.
3.12.5
Pragul de sensibilitate al aparatului trebuie să asigure o modificare a indicaţiei cu cd puţin
1
mm
atunci când se produce o modificare a nivelului de:
-
2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2
-
3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3.
3.12.6
Dacă la un aparat se fac mai multe citiri ale aceleiaşi indicaţii, fiecare citire va trebui să îndeplinească cerinţele menţionate la punctul 3.12.1, pentru erorile tolerate. În plus, diferenţa dintre oricare două citiri nu va trebui să depăşească l mm în condiţii de nivel stabil.
3.12.7
Aparatele pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe trebuie să se încadreze în erorile tolerate specificate la punctele 3.12.l, 3.12.4 şi 3.12.5 la funcţionarea în condiţiile nominale specificate de producător.
3.13
Erorile tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în canale deschise sunt unnătoarele:
3.13.1
În funcţie de clasa de exactitate, erorile maxime tolerate în condiţiile nominale de funcţionare, sunt cele menţionate în tabelul 2. Ele se exprimă sub fonnă procentuală, ca procent din intervalul de măsurare.
Tabelul 2- Erori maxime tolerate
Clasă 4 Clasă 5
±
O,1 % dar nu mai puţin de± 4 mm
J:
0,25 % dar nu mai puţin de± 6 mm
3.13.2
Eroarea de histerezis la schimbar,ea sensului de deplasare a nivelului lichidului: maxim
±
3mm.
4.
Atestarea legalităţii
4.1
Modalităţile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsl_irarea nivelului lichidelor sunt prevăzute în
Lista oficială a mijloacelor de măsura1·e supuse controlului metrologic legal,
în vigoare.
4.2
Cerinţele metrologice şi tehnice care se verifică în cadrnl modalităţilor de control metrologic legal prin aprobare de model şi verificare metrologică (iniţială, periodică) sunt indicate în tabelele nr. 3 şi nr. 4.
4.3
Atestarea legalităţii aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice menţionate la pct. 4.2, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, respectiv în utilizare.
4.4
Verificarea metrologică iniţială a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor se efectuează cu aparatul neinstalat pe rezervor sau canal.
4.5
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi prfo eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrucţiunilor de metrologie legală.
Nr. crt
Cerinţa metrologică sau tehnică
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare
de model
Verificare metrologică
initială
periodică
1
Componenţă
-
3,1/NML 015-05
X
X
X
2
Materiale
3.2/NML015-05
X
-
-
3
Rezoluţie
3.3
I
NML 015-05
X
--- -
-
-
-·-
-
··-
------
3.4 /NML 015-05
-
4
Lungimea diviziunii
X
5
Domeniu de măsurare
3.9 /NML 015-05
X
-
-
Tabelul 3 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe
6
Marcaje şi inscripţii
3.11
/
NML
015-05
X
X
X
7
Adecvare
2.7.5
/
NML
001-05
2.7.6
/
NML 00l·05
X
-
-
8
Erori maxim tolerate
3.12.1/ N11L 015-05
3.12.4 /NML 015-05
2.l.1 /NML 001-05
X
X
X
9
Prag de sensibilitate
3.12.5
/NML
015-05
X
X
X
IO
--··
11
Repetabilitate
3.12.6
/NML
015-05
2.3
I
NML 001-05
X
X
X
Durabi
I
itate
2.5
I
NML 001-05
..
X
-
-
12
Protecţie
împotriva
3.1O/ NML O I
5-05
X
X
X
-·
-
-
13
interventiilor neautorizate
Indicarea rezultatului măsurării
3.5
I
NML 015-05
3.7
/
NML 015-05
X
-
-
3.8 / NML 015-05
.
.
-
--
Nr.
crt
Cerinţa
metrologică
sau
tehnic
ă
-
.
-
•
Punctul din
norma
.
de metrologie legală
Moda
l
it
ă
ti de
control
Aprobare de
-
model
-'---
erificare met
_
rolo
-
iniţială
periodică
1
Componentă
3.1/
NML
015-05
X
X
X
2
Materiale
3.2
/
NML
O
15-05
X
-
-
3
Rezoluţie
3.3/NML0IS-05
X
-
-
4
-·
·-
·· 1
Lungimea diviziunii
3.4 / NML 015-05
X
-
-
5
Domeniu de măsurare
.
3.9/NML015-05
--·--··-·
3.11
/
NML
015-05
X
.
-
6
-
·-
Marcaje
şi
inscripţii
X
X
X
7
Adecvare
2.7.5 /NML
00l-05
2.7.6 /NML
001-05
X
-
-
8
-
-
·
9
Erori maxim tolerate
3.13.11
NML
015-05
3.13.2 /NML
015-05
2.l.1
/NML 001-05
X
X
X
Durabilitate
··2.5
J
NML 001-05
X
X
X
10
Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate
3.10
/NML
015-05
X
X
X
11
Indicarea rezultatului măsurării
3.5 / NML 015-05
3.7 /NML 015-05
3.8
/
NML 015-05
X
-
-
Tabelul 4 -
Cerinţe metrologice
şi tehnice
aplicabile modalităţilor
de
control
metrologic legal
al aparatelor
pentru măsurarea nivelului lichidelor în
canale deschise
--
-
NOTĂ:
X
=
proba
se execută
- = proba nu
se execută
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 3-06-76 îVerificarea greutăților de lucru“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 303.
*) Ordinul nr. 303/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest
număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANllXĂ
NORl\'IĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 053
-
05 "Greutăţi de lucru" 1 Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală
se
aplică greutăţilor cu valoare nominală cuprinsă între 1 mg şi 50 kg.
Prezenta normă nu se aplică greutăţilor exprimate în carate metrice sau alte greutăţi speciale reglementate de alte norme.
1.2
Greutăţile de lucru sunt clasificate în şase clase de exactitate notate astfel: E2, F
1
,
F
2
,
M
1
,
M
2
,
M
3
.
W
1.3
Domeniu de utilizare
:
clasă E2 greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială
clasă F
1
:
greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială
(D
şi
superioară@ ;
®
clasă F2 : greutăţi utilizate în tranzacţii comerciale importante (ex: metale preţioase şi pietre preţioase) cu aparate de cântărit de exactitate superioară
clasă M1 : greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie
@ ;
clasă M2
:
greutăţi utilizate în tranzacţii comerciale generale cu aparate de cântărit de exactitate medie® ;
clasă M3 . greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie@
.
2
Terminologie
În sensul prezentei norme de metrologie legală
,
termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii
:
2.1
Greutate:
măsură de masă
,
a cărei construcţie şi caracteristici metrologice sunt determinate prin formă, dimensiuni, material, finisare, valoare nominală şi eroare tolerată.
2.2
Masa convenţională:
masa unei greutăţi de referinţă cu densitatea de 8000 kg/m
3
la temperatura de 20°C, care echilibrează greutatea de verificat în aer
,
acesta având densitatea de 1,2 kg/m
3
.
2.3
Serie de greutăţi:
ansamblu constituit dintr-un numar de greutăţi prezentate în generat într-o cutie
,
într-o combinaţie care să permită cântărirea tuturor sarcinilor cu valoarea cuprinsă în intervalul dintre valoarea nominală a piesei celei mai mici din serie şi suma valorilor nominale ale pieselor ce compun sena
.
Componenţa unei serii de greutăţi este, în general
,
următoarea
:
(l
;
1
;
2
;
5)
X
10n kg
(1; 1; 1; 2; 5)
x
1
on
kg
(1; 2; 2; 5)
X
10n kg
(
l
;
1
;
2; 2; 5)
x
10n kg
unde n este zero sau un număr întreg, pozitiv sau negativ.
3
Cerinţe tehnice
3.1
Forma generală a greutăţilor
3.1.1
Greutăţile trebuie să aibă o formă geometrică simplă pentru a înlesni construcţia lor; ele nu trebuie să prezinte muchii tăioase (care prin rotunjire în timp să conducă la diminuarea masei)
ş1
asperităţi pronunţate pe suprafeţe care să favorizeze depunerile de praf
3.1.2
Greutăţile ce compun o serie trebuie sa aibă aceeaşi formă cu excepţia greută i de un gram care poate avea forma greutăţilor multipli de lg sau forma greutăţilor submultipli de 1g.
3
.
1.3 Greutăţi de lg şi greutăţi submultipli de lg
3.1.3.1
Greutăţile mai mici de I g pot fi în formă de lamele poligonale sau în formă de fire care să permită o prindere uşoară.
Formele pieselor reprezintă un indicativ al valorii lor nominale.
3.1.3.2
Forma greutăţilor de
1
g sau mai mici de
l
g trebuie să fie conform tabelului 1:
Tabelul 1 - Forma greutăţilor de 1 g sau mai mici de 1 g
Valori nominale
Lamele poligonale
pentagon
l
pătrat
r
triunghi
J
Fire
sau
r
l
5
segmenţi
2 segmenţi
1 segment
(mg)
5 - 50- 500
pentagon
2-20-200
pătrat
I - 10 - 100 - 1000
triunghi
În cazul în care două sau trei greutăţi de aceeaşi valoare nominală dintr-o serie au aceeaşi formă, acestea trebuie să fie diferenţiate prin unul sau două asteriscuri, respectiv puncte, în cazul foilor laminate
şi
unul sau două cârlige în cazul firelor.
3.1.3.3
O serie de greutăţi în miligrame, formată din mai multe secvenţe de formă, diferind unele de altele, trebuie să fie compusă în aşa fel încât
o
secvenţă de greutăţi de formă diferită nu trebuie să se găsească între două secvenţe de greutăţi de aceeaşi formă.
3 1.4 Greutăţi cuprinse între
l
g şi 50 kg
3.1.4.1
Greutatea de 1
g,
trebuie să aibă fie forma pieselor care sunt multiplu de
1
g,
fie forma pieselor submultipli de
l g.
3.1.4.2
Greutăţile având valoarea nominală cuprinsă între 1 g şi 50 kg pot avea dimensiunile indicate în Anexa
A,
Figura Al şi Figura A2.
3.1.4.3
Aceste greutăţi pot avea un corp cilindric sau uşor tronconic. Corpurile trebuie să aibă o înălţime aproximativ egală cu diametrul mediu; înălţimea trebuie să fie cuprinsă între 3/4 şi 5/4 din acest diametru
3.1.4.4
Greutăţile pot avea de asemenea, situat deasupra, un buton de prindere a cărui înălţime trebuie să fie cuyrinsă între valoarea diametrului şi jumătate din diametrul corpului.
3.1.4.5
In afară de formele descrise la pct. 3.1.4.2., greutăţile de la 5 kg la 50 kg pot avea şi o altă formă care să fie convenabilă sistemului lor de manipulare. În locul butonului de prindere ele pot avea un dispozitiv de prindere indus în greutăţi cum ar fi ax, mâner sau un alt dispozitiv similar.
3.1.4.6
Greutăţile clasă M
1
,
M
2
şi M
3
cu valori nominale cuprinse între 5 kg şi 50 kg pot avea de asemenea formă paralelipipedică cu muchii rotunjite şi mâner rigid pentru prindere. Exemple de dimensiuni şi toleranţele dimensionale pentru greutăţile clasă M1, M
2
şi
M3
sunt prezentate în Anexa A, Figura A2 şi A3.
3"2
Construcţie
3.2
1 Greutăţi clasă E2
Greutăţile din clasa E2trebuie să fie dintr-o singură bucată (masive) fără cavitate de ajustare.
3.2.2
Greutăţi clasă F
1
şi
F2
Greutăţile clasă F
1
şi F2 pot fi construite din una sau mai multe piese executate din acelaşi material.
3.2.2.1
Greutăţile clasă F
1
şi F
2
cu valori nominale cuprinse între 1g şi 50 kg pot avea o cavitate de ajustare închisă prin buton de prindere sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul acestei cavităţi nu trebuie să depăşească 1/4 din volumul total al greutăţii.
3.2.2.2
După ajustarea iniţială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavităţii de ajustare trebuie să rămână gol.
3.2.3
Greutăţi clasă
M1, M2
şi
M3
cu valori nominale cuprinse între 1 g şi 50 kg.
3.2.3.1
Greutăţile clasă M
1
M
2
şi M
3
cu valori nominale cuprinse între 1g şi 10g trebuie să fie masive, fără cavitate de ajustare.
Pentru greutăţile clasă
M
1
şi
M
2
şi
M3
cu valori nominale cuprinse între 20g şi 50g cavitatea de ajustare este opţională.
Greutăţile clasă
M
1
,
M2
şi M
3
cu valori nominale cuprinse între 100g şi 50kg trebuie să aibă cavitate de ajustare. Cu toate acestea, cavitatea de ajustare este opţională la greutăţile clasă
Mi
şi
M2
cu valori nominale cuprinse între 20g
şi
200g confecţionate din oţel inoxidabil.
Forma cavităţii de ajustare trebuie să permită atât o închidere sigură cât şi posibilitatea deschiderii ei pentru efectuarea unor ajustări suplimentare.
Volumul cavităţii de ajustare nu trebuie să depăşească 1/4 din volumul total al greutăţii.
3.2.3.2
După ajustarea iniţială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavităţii de ajustare trebuie să rămână gol.
3.2.4
Greutăţile clasă M
1
M
2
şi M
3
de formă cilindrică cu valori nominale cuprinse între lg şi 50 kg trebuie să aibă cavitatea de ajustare coaxială cu axa de simetrie a greutăţii.
Cavitatea are în partea superioară un prag cu diametru mai mare şi este închisă cu un dop filetat sau un disc neted din alamă. Dopul filetat este prevăzut cu un şanţ pentru şurubelniţă iar discul neted este prevăzut cu un orificiu pentru ridicare.
Dopul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în şanţul inelar executat în pragul cu diametru mai mare al cavităţii.(Figura Al varianta 1 şi 2)
3.2.5
C:rreutăţile clasă M
1
M
2
şi
M3
de formă paralelipipedică trebuie să aibă cavitatea de ajustare
executată fie în interiorul mânerului tubular de prindere fie, dacă mânerul este masiv, rezultată din
turnare în una din părţile verticale ale greutăţii şi care se deschide pe suprafaţa superioară a acestei părţi (fi .A2 şi A3).
3 2.5.1 In cazul în care cavitatea de ajustare este realizată în interiorul mânerului tubular (fig.A2), ea
trebuie să fie sigilată fie printr-un cep prevăzut cu un şanţ pentru şurubelniţă fie printr-un disc neted prevăzut cu un orificiu pentru ridicare. Cepul sau discul sunt confecţionate din alamă sau cu un
cep
din alamă sub formă de disc neted. Cepul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în şanţul inelar sau în filetul tubului
3.2.5.2 În cazul în care cavitatea de ajustare este rezultată din turnare în una din părţile verticale ale greutăţii şi se deschide pe suprafaţa superioară a acestei părţi (fig. A3) cavitatea se închide cu o plăcuţă din oţel moale. Plăcuţa este sigilată cu o pastilă de plumb presată într-un locaş conic.
3.3
Material
Greutăţile trebuie să fie rezistente la coroziune. Calitatea materialului trebuie să fie astfel încât modificarea masei greutăţilor să rămână neglijabilă în raport cu erorile maxime permise, în condiţii normale de utilizare.
3.3.1
Greutăţi clasă
E2
Pentru greutăţi cu valoare nominală egală sau mai mare decât
lg,
duritatea materialului folosit şi rezistenţa sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale oţelului inoxidabil austenitic.
3.3.2
Greutăţi clasă F
1
şi
F2
La greutăţile cu valoare nominală egală sau mai mare decât 1 g, suprafaţa pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creşterii durităţii şi a rezistenţei la coroziune.
Duritatea materialului folosit şi rezistenţa sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale alamei trase.
3.3.3
Greutăţi clasă M
1
şi
M
2
şi
M
3
La greutăţile cu valoare nominală egală sau mai mare decât I g suprafaţa pieselor poate
fi
protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creşterii durităţii şi a rezistenţei la coroziune.
3.3.3.1
Greutăţile cu valoare nominală mai mică decât lg trebuie să fie realizate dintr-un material rezistent la coroziune şi oxidare.
3.3 3.2 Greutăţile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între
1
g şi 50 kg trebuie să fie confecţionate din alamă sau din alt material a cărui duritate şi rezistenţă la coroziune sunt similare sau mai bune decât cele ale alamei. Fonta cenuşie nu trebuie să fie folosită pentru greutăţile mai mici de 100 g.
3.3.3.3
Greutăţile paralelipipedice
c.u
valori nominale cuprinse între 5 kg şi 50 kg trebuie să fie
confecţionate dintr-un material care are rezistenţa Ja coroziune cel puţin egală cu cea a fontei cenuşii.
3.3.3.4
Mânerele greutăţilor rectangulare trebuie să fie confecţionate dintr-un tub din oţel, fără suduri, sau din fontă, fiind parte integrală cu corpul piesei.
3.4.
Magnetism
3.4.1
Limitele magnetizaţiei permanente
Magnetizaţia nu trebuie să depăşească valorile maxime date în tabelul 2
Clasa de
exactitate
a greutăţii
-•
E2
F1
F2
M1
M2
M3
Magnetizaţia
maximă 11oM (µT)
---
8
25
---
80
250
800
2500
I
li
Tabelul 2
Magneti7.atia permanentă maximă, µoM (µT)
I
3.4.2
Limitele susceptibilităţii magnetice
Susceptibilitatea magnetică
a greutăţii
nu trebuie să depăşească valorile date în tabelul 3
Clasa de exactitate
a
greutăţii
E2
F1
F2
ms lg
0,9
10
-
2gsms10g
0,18
0,7
4
20gsm
0,07
0,2
0,8
TabeIu 13
S
usccpt1
'b
1
T
1tatea mru net1ca maxima,
1.
---
3.5
Densitate
3.5.1
Condiţii generale privind densitatea
Densitatea materialului folosit pentru greutăţi, specificată în Tabelul
4,
trebuie să fie în aşa fel încât o abatere de 10% a densităţii aerului faţă de cea de referinţă (1,2 kg/m
3
) să conducă la o eroare care să
nu depăşească 1/4 din eroarea tolerată dată în Tabelul 7.
Tabelul
4
Limite maxime şi minime pentru densitatea greutăţilor (
Pmin, Pmax)
Valoarea nominală
Pmin, Pmax
(
10
3
kg
m-
3
)
Clasa de exactitate a
greutăţii ( pentru
clasă
M3
nu este specificată nici o valoare
2:100 g
7,81 ... 8,21
7,39 .. 8,73
6,4... 10,7
2:4,4
2:2,3
50 g
7,74.. 8,28
7,27... 8,89
6,0... 12,0
2:4,0
20 g 7,50.. 8,57 6,6... 10,1 4,8... 24,0 ?:2,6
----+-- -·-----------·
---·-------+--------+ +
10g 7,27... 8,89 6,0... 12,0 2:4,0 2:2,0
----+---- -Tr••••
+
5 g 6,9... 9,6 5,3... 16,0 2:3,0
2 g 6,0.. 12,0 2:4,0
lg 5,3... 16,0 2:3,0
500 mg
2:4,4
2:2,2
2:3,0
100
m
Notă
: Dacă
Jmlmo
este eroarea tolerată relativă a unei greutăţi, densitatea pa greutăţii trebuie
să
satisfacă următoarele condiţii:
S0O0kgm-
3
x (.
)
p S00Okgm-
3
x (
. ) dacă
Jm/m
0
<6 x10"
5
I
l
I+lOs
Jmlmo
1-IOs
!5mlmo
6 6
_, l
dacă
Jmlmo
2: 6 xl0-
5
SOO0kgm
•
x ( 1
+
10·
om
I
m
0
6
)-:S
p
3.5.2
Corecţii privind densitatea aerului (corecţia datorată forţei ascensionale)
Dacă densitatea aerului Pa are o abatere faţă de valoarea de referinţă ( po= 1,2 kg/m
3
) cu mai mult de
10% şi densitatea greutăţii de verificat diferă faţă de valoarea convenţională de 8000 kg m-3, masa convenţională a greutăţii poate fi corectată utilizând termenul C, după cum urmează.
1
mo
n1ct lllcr
C
Pa
mc
1
=
mc, +dx M +m
0
xC
C
=
(Pai
-
p
0
)x
(-
masa nominală a greutăţii,
masa convenţională a greutăţii de verificat
masa convenţională a greutăţii etalon (de referinţă), factorul de corecţie provenit din forţa ascensională, densitatea aerului în timpul verificării greutăţii,
- -
J_J
în care:
P, Pă
Po Pi
Pr
.dl
valoarea convenţională a densităţii aerului
(po
= 1,2 kg/m3), densitatea greutăţii de verificat,
densitatea greutăţii etalon (de referinţă),
diferenţa dintre indicaţiile medii la compararea
11
etalonMgreutate de verificat",
d
valoarea diviziunii balanţei etalon (comparatorului de masă).
3.6.
Cerinţe privind calitatea suprafaţei
3.6.1
Condiţii generale
În condiţii normale de utilizare, calitatea suprafeţei trebuie să fie astfel încât orice schimbare a masei greutăţilor să fie neglijabilă în raport cu eroarea tolerată
3.6.1.1
Suprafeţele greutăţilor (inclusiv bazele şi colţurile), trebuie să fie netede iar muchiile rotunjite. 3 6.1.2 Suprafeţele greutăţilor clasă E2, F1 şi F2 nu trebuie să prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber şi să fie şlefuite cu grijă
3.6.1.3 Suprafeţele greutăţilor cilindrice clasă
M1,
M
2
şi M
3
cu valoare nominală cuprinsă între 1 g şi 50 kg trebuie să fie netede şi să nu prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber.
3 6.1.3.1 Finisarea greutăţilor clasă M
1
,
M2 şi M3 paralelipipedice cu valori nominale cuprinse între 5 kg.. 50 kg trebuie să fie similară cu aceea a fontei cenuşii turnată cu grijă în matriţe de nisip fin
.
Aceasta se poate obţine prin metode corespunzătoare de protecţie a suprafeţei.
3
6.1.4 Pentru clasele M
1
,
M
2
şi M
3
este suficientă doar o examinare vizuală a calităţii suprafeţei, conform pct. 3.6.1.3.
3.6.1.5 În cazul în care există dubii privind calitatea suprafeţei unei greutăţi, iar o inspecţie vizuală nu este suficientă, valorile maxime privind rugozitatea (Rz)
,
trebuie să fie observate pentru a determina calitatea suprafeţei acestor greutăţi ( Tabelul 5).
în care
3.7
Ajustare
Tabelul 5
Valori maxime
Clasa
•
E2
m
0,2
Ra
este înălţimea medie a profilului de rugozitate Rz este înălţimea maximă a profilului de rugozitate
ozitatea suprafeţei
F2
5
1
O greutate de o anumită valoare nominală trebuie să fie ajustată astfel încât masa convenţională a rezultatului cântării în aer a acestei greutăţi să fie egală cu valoarea nominală, în limitele erorilor tolerate fixate pentru clasa de exactitate respectivă.
3.7.1
Greutăţi clasă E
2
Greutăţile clasă E2 trebuie să fie ajustate prin abraziune, sablare sau orice altă metodă potrivită. Prescripţiile privind starea suprafeţei trebuie să fie îndeplinite la srarşitul prelucrării.
3 7.2 Greutăţi clasă
F1
şi
F
2
Greutăţile clasă F
1
şi F2 masive trebuie să fie ajustate prin abraziune, sab]are sau orice altă metodă potrivită care să nu afecteze starea suprafeţei
.
Greutăţile prevăzute cu cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate cu acelaşi material ca cel din care sunt construite, sau cu cositor
,
molibden
,
tungsten
..
3.7.3
Greutăţi clasă M
1
, M
2
şi M1
3.7.3.1
Greutăţile de Ia 100 g la 50 kg trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense, cum ar fi alicele de plumb.
3.7.3.2
Greutăţile cilindrice de la I g la 50 g fără cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate prin îndepărtare de material sau sablare. Dacă greutăţile au cavitate de ajustare
,
trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense cum ar fi alicele de plumb.
3.7.3.3
Greutăţile cu valori nominale cuprinse între 1 mg şil g, în formă de plăcuţe sau fire, trebuie să fie ajustate prin tăiere
,
abraziune sau sablare
.
3.7.3.4
Materialul folosit pentru ajustare trebuie să fie orice material solid care să-şi menţină masa şi forma. Materialul de ajustare nu trebuie să schimbe (chimic sau electrolitic) masa şi forma greutăţii în care este inclus.
3.8
Inscripţionare
3.8.1
Condiţii generale
Cu excepţia greutăţilor clasă E2 , greutăţile cu valoare nominală mai mare sau egală cu lg trebuie să fie inscripţionate clar cu valoarea nominală, astfel încât calitatea starii suprafeţei şi stabilitatea greutăţii să nu fie afectate de inscripţionare sau de metoda utilizată pentru realizarea acesteia
.
Greutăţile cu valoare nominală mai mică sau egală cu lg, în formă de foi laminate sau fire, nu poartă nici o indicaţie a valorii lor nominale sau a clasei de referinţă
.
3.8.1.1
Cifrele care indică valoarea nominală a masei greutăţii trebuie să reprezinte: kg- pentru greutăţile egale şi mai mari de 1 kg
g - pentru greutăţile cu valoare nominală cuprinsă între 1 g şi 500 g.
3 8.1.2 Greutăţile de aceeaşi valoare nominală aflate în dublu sau triplu exemplar în cadrul unei serii se disting printr-un asterisc sau două (sau puncte) plasate în centrul feţei superioare a butonului, excepţie fl1când greutăţile în formă de fire care se disting printr-unul sau două cârlige obţinute prin îndofre.
3.8.2
Greutăţi clasă E2
Clasa trebuie să fie indicată pe plăcuţa cu inscripţii aflată pe cutia care conţine greutăţile. Greutăţile clasă E
2
nu trebuie să fie inscripţionate, în afară de cazul când marcarea este folosită pentru a diferenţia o greutate clasă E
2
de o greutate clasă E1
Această marcare nu trebuie să influenţeze calitatea suprafeţei piesei iar stabilitatea masei nu trebuie să fie afectată de inscripţionare sau de metoda folosită pentru realizarea acesteia.
Numărul maxim de cifre, semne, litere, precum şi dimensiunile acestora sunt date în Tabelul 6.
3.8.2. l Clasa trebuie să fie indicată sub forma E2.
3.8.2.2 Greutăţile clasă E
2
pot avea un punct depărtat de centru, pe faţa superioară care să le diferenţieze de greutăţile clasă E
1
.
3.8.3
Greutăţile clasă F1 şi F
2
Greutăţile clasă FI şi F2 cu valoare nominală mai mare de 1 g trebuie să poarte numai indicaţia valorii lor nominale conform prevederilor de la punctul 3.8.1 ( neînsoţită de numele sau simbolul unităţii); această indicaţie trebuie să fie obţinută prin lustruire sau gravare;
3.8.3.1
Greutăţile clasă F
1
nu trebuie să poarte indicaţia clasei de referinţă;
3.8.3.2
Greutăţile clasă F
2
cu valoare nominală mai mare sau egală cu l g trebuie să poarte indicaţia valorii nominale însoţită de litera F.
3.8.4
Greutăţi clasă M1, M
2
şi
M3
3.8.4.1
Greutăţile rectangulare cu va1oare nominală cuprinsă între 5 kg şi 50 kg trebuie să poarte indicaţia valorii nominale urmată de simbolul kg, în adâncime sau în relief pe corpul greutăţii aşa cum este reprezentat în Anexa A, fig. A2 şi A3.
3.8.4.2
Greutăţile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între I g şi 50 kg trebuie să poarte indicaţia valorii nominale urmată de simbolul unităţii, în adâncime sau în relief, pe butonul greutăţii, aşa cum este arătat în Anexa A fig. Al. La greutăţile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între 500 g şi 50 kg ,valoarea nominală poate fi indicată pe corpul acesteia.
3.8.4.3
Greutăţile clasă M
1
se marchează cu litera M
1
sau M, fie în adâncime, fie în relief, împreună cu valoarea nominală aşa cum este reprezentat în fig.A2 şi A3; greutăţile paralelipipedice trebuie să poarte marca producătorului care trebuie să fie aplicată în adâncime sau în relief pe suprafaţa centrală a greutăţii, aşa cum este reprezentat în fig.A2 şi A3,
3.8.4.4
Greutăţile clasă M2 trebuie să poarte indicaţia clasei de referinţă sub forma M2 împreună cu indicaţia valorii nominale, aşa cum este reprezentat în fig.A2 şi A3.
3.8.4.5
Greutăţile clasă M
3
trebuie să poarte indicaţia clasei de referinţă sub forma M
3
sau X, în adâncime sau în relief, împreună cu indicaţia valorii nominale, aşa cum este reprezentat în fig. A2, A3.
3.8.4.6
Greutăţile clasă M
2
şi M
3
(cu excepţia greutăţilor în formă de fire) pot purta marca producătorului, în adâncime sau în relief pe suprafaţa centrală la greutăţile paralelipipedice, pe suprafaţa butonului la greutăţile cilindrice sau pe suprafaţa superioară a cilindrului pentru greutăţile cilindrice clasă M
3
prevăzute cu mâner aşa cum este reprezentat în fig. Al, A2 şi A3
3.8.5
Marcarea seriei
Inscripţionarea cu numărul seriei se face pentru a diferenţia greutăţile individuale între ele. Valorile maxime acceptabile pentru inscripţionarea seriei greutăţilor este dată în tabelul 6.
Tabelul 6 Numărul şi dimensiunile inscriptiilor
Clasa de exactitate
Valoare nominală
Inălţimea literei
Numărul maxim de semne, cifre sau litere
E,F,M1 şiM2
<lg
1 mm
1
E2
21g
3mm
5
Fi ...
M2
I
g...
100
g
3mm
5
F1... M2
200 g... 10 kg
5mm
5
F1 ... M2
220kg
7mm
5
Inscripţionarea cu seria greutăţii trebuie să fie făcută astfel încât să nu existe nici o confuzie cu valoarea nominală sau cu clasa de exactitate.
3.9
Prezentare
3.9.1
Condiţii generale
Greutăţile trebuie să fie prezentate
în
concordanţă cu următoarele cerinţe (excepţie fac greutăţile clasă M2 şi M3)
3.9.1.1
Pe capacele cutiilor trebuie să fie indicată clasa de exactitate a greutăţilor pe care acestea le conţin sub forma E2; F1; F2; M1
.
3.9.1.2
Greutăţile dintr-o serie trebuie să fie de aceeaşi clasă de exactitate
3.9.2
Greutăţi clasă E
2
, F1; F2
3.9.2.1
Greutăţile trebuie să fie protejate contra deteriorării cauzate condiţiilor rnecano-climatice prin păstrarea în cutii de lemn de bună calitate, uscat şi lustruit sau în cutii de plastic. În interiorul cutiilor trebuie să existe locaşuri pentru fiecare greutate care să corespundă dimensiunilor pieselor respective. Aceste locaşuri (ca şi capacul cutiei) vor fi capitonate îngrijit.
3.9.2.2
Cutiile cu greutăţi trebuie să fie dotate cu dispozitive de manevrare (pensete, mânere sau furci) care se vor păstra în aceleaşi cutii cu greutăţile, în locaşuri special destinate acestui scop. Forma acestor dispozitive de manipulare trebuie să fie în aşa fel încât utilizarea lor să nu producă zgârierea sau modificarea suprafeţei greutăţii
.
3.9.2.3
Pensetele pentru manevrarea greutăţilor trebuie să aibă la vârf o garnitură din os sau un material care nu se încarcă electrostatic. Pensetele vor asigura o bună prindere a greutăţilor, iar celelalte dispozitive de manevrare,când acestea sunt executate din metal, vor avea partea ce vine în contact cu greutatea, căptuşită cu piele de căprioară.
3.9.2.4
Cutia greutăţilor în mili,grame poate fi detaşabila de cutia greută ilor în grame şi trebuie să fie prevăzută cu locaşuri pentru fiecare greutate în parte, precum şi un locaş pentru pensetă. Cutia acestor greutăţi trebuie să fie acoperită cu o plăcuţă din sticlă prevăzută cu buton
3.9.2.5
Cutiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere care să le asigure securitatea şi etanşarea
3.9.3
Greutăti clasă
M
1
3
.
9.3.l Greutăţile ciiindrice clasă M1 cu va1oare nominală egală sau mai mare de 500 g (greutăţi individuale sau în set) trebuie să fie C(?pţinute în cutii prevăzute cu cavităţi individuale.
3.9.3.2 Greutăţile în miligrame trebuie să fie păstrate în cutii prevăzute cu cavităţi individuale clasa de exactitate trebuie să fie înscrisă pe capacul cutiei (Mi).
4
Cerinţe metrologice
4.1
Valoarea nominală
Valoarea nominală a greutăţjlor trebuie să fie egală cu Ix
10n
kg sau 2x 10
11
sau 5x
10n,
în aceste expresii
n
este fie zero
,
fie un număr întreg pozitiv sau negativ.
4.2
Erori maxime tolerate
Erorile maxime tolerate pozitive sau negative ale greutăţilor la verificarea iniţială, periodică sau
Î11
serviciu sunt date în tabelul 7
.
Erorile maxime tolerate se referă la masa convenţională.
5. Atestarea legalităţii
Tabelul 8 conţine cerinţele metrologice şi tehnice specifice, aplicabiie aprobării de model, verificării iniţiale şi/sau verificării periodice, conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare
.
5.
I.
Greutăţile care la încercare / verificare corespund tuturor prevederilor prezentei nonne sunt admise la încercare/ verificare
.
În acest caz, atestarea legalităţii se efectuează de către autorităţile metrologice prin
.
certificat de aprobare de model sau buletin de verificare cu decizia "AD:MIS" şi marcajul metrologic de verificare, în urma verificării iniţiale sau periodice .
5.2
Greutăţile care la încercare / verificare nu au corespuns uneia sau mai multor prevederi ale prezentei nonne sunt respinse la încercare / verificare şi sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă.
În aceste cazuri:
-
nu se acordă aprobare de model ca urmare a încercărilor de model;
-
nu se marchează cu marca metrologică de verificare şi se emite buletin de verificare cu decizia
"RESPINS"
care va conţine şi condiţiile la care nu a corespuns greutatea respectivă, în cazul verificărilor iniţiale sau periodice.
Valori
nominale
Clasa
E2
Clasa
F1
Clasa
F2
ClasaM1
ClasaM2
ClasaM3
50 kg
80
250
800
2500
8000
25000
20
kg
30
100
300
1000
3000
10000
10 kg
16
50
160
500
1600
5000
5
kg
8,0
25
80
250
800
2500
2kg
3,0
10
30
100
300
1000
l
kg
1,6
5,0
16
50
160
500
500 g
0,8
2,5
8,0
25
80
250
200 g
0,3
1,0
3,0
10
30
100
100
g
O,16
0,5
1,6
5,0
]6
50
50
g
0,10
0,30
1,0
3,0
10
30
20 g
0,08
0,25
0,8
2,5
8,0
25
10 g
0,06
0,20
0,6
2,0
6,0
20
5g
2g
0,05
0,04
O,16 0,12
0,5
0,4
1,6
1,2
5,0
4,0
16
12
1
g
0,03
0,10
0,3
1,0
3,0
10
500mg
0,025
0,08
0,25
0,8
2,5
200mg
0,020
0,06
0_,20
0,6
100 mg
0,016
0,05
0,16
0,5
50mg
0,012
0,04
0,12
0,4
20mg
0,010
0,03
0,10
0,3
10mg
0,008
0,025
0,08
0,25
5
mg
0,006
0,020
0,06
0,20
2mg
0,006
0,020
0,06
0,20
Im
0,006
0,020
0,06
0,20
~- --
Tabelul
7 Erori
ffi:axi_me
tolerate ( în mg)
5.3
Marcajul de verificare
5.3.1
Greutăţi clasă E2
Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conţine greutăţile.
5.3.2
Greutăţi clasă
F1
şi
F2
5 3.2.1 Greutăţi clasă F
1
Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conţine greutăţile.
5.3.2.2
Greutăţi clasă
F2
La greutăţile cilindrice marcajul
de
verificare se aplică pe capacul cavităţii de ajustare; pentru greutăţile
fără
cavitate de
ajustare
marcajul de verificare
se
aplică fie pe baza greutăţii fie pe cutia ce conţine greutăţile.
5.3.3
Greutăti
clasă
M1, M2
şi M3
În cazul gre tăţilor paralelipipedice, marcajul
de
verificare se aplică pe pastila care sigilează cavitatea de ajustare sau pe bază, în cazul greutăţilor care nu au cavitate de ajustare.
Condiţia
Clasa de exactitate
Categoria de control
Aprobare
de model
Verificare metroloi!ică
iniţială
periodică
3.1
E
F
M
X
X
X
X X
X
X X
X
Tabelul 8 Cerinte metrologice şi tehnice specifice aplicabile greutătilor de lucru
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Procedura P 97-99 îÎncercarea/verificarea metrologică a basculelor pod cu funcționare automată pentru vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a procedurii specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 304.
*) Ordinul nr. 304/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 057
-
05 "Instalaţii pentru cântărirea în mers a autovehiculelor"
1.
Generalităţi
1.1
Scop
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii specifice instalaţiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor, numite în continuare
"instalaţii".
1.2
Domeniu de aplicare
Acea
s
tă normă de metrologie legală
se
aplică instalaţiilor
:
-
care sunt utilizate pentru determinarea masei totale a autovehiculului aflat în mişcare şi
-
care pot fi utilizate pentru determinarea maselor pe axă simplă sau pe l.lli grup definit de axe şi indică aceste mase pentru clase de exactitate specificate
.
In plus, instalaţiile prevăzute la alineatul precedent trebuie să:
-
fie instalate într-o zonă de cântărire special amenajată şi
-
să
aibă domeniul de viteze de operare specificat de producător
Instalaţiile care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală care, în utilizare normală, pot opera şi sunt folosite în domenii de interes public ca aparate de cântărit cu funcţionare neautomată (cântărire statică)
,
trebuie să îndeplinească şi cerinţele aplicabile acestei categorii de mijloace de măsurare.
Această normă de metrologie legală nu se aplică instalaţiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor care
:
-
sunt instalate direct în sau pe o suprafaţă nom1ală de rulare (neamenajată special),
-
determină sarcina pe axă prin multiplicarea cu doi a masei pe o singură roată,
-
sunt montate Ia bordul vehiculelor, pentru a măsura masa pe axă.
1.3
Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse
în
funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public
,
instalaţii pentru cântărirea în mers a autovehiculelor prevăzute la punctul 1
.
1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi
tehnice
prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie ]egală N1\.1L 001 05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic
legal''.
Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus men onate rezultă din tabelul 7.
2 Ce1·inţe metrologice
2
.
1 Clase de exactitate
2.1.1
Masa pentru axa simplă
şi
pentru grupul de axe
Pentru determinarea masei pentru axa simplă şi / sau pentru grupul de axe, instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate, după cum urmează: A; B; C
;
D; E F
Jnstalaţiile pot avea clase de exactitate diferite pentru masa axei simple şi a grupului de axe
.
2.1.2
Masa totală a autovehiculului
Pentru dete1111inarea masei totale a vehiculului, instalaţiile
Sl.llit
împărţite
în
şase clase de exactitate, după
cum
urmează: 0,2
;
0,5
;
1
;
2
;
5
;
10
2.1.3
Corelarea între clasele de exactitate prevăzute la pct. 2.1.l şi 2.1.2 este specificată în tabelu] 1. Tabelul 1 - Corelarea între clasele de exactitate
Clasa de exactitate pentnt masa axei simple şi a grupului
de axe
Clasa de ex:actitate pent masa totală a autovehiculului
0,2
0,5
1
2
5
10
-··
---
A
X
X
B
-
X
X
X
C
X
X
X
D
-·
·
-
-
-
·
·
·
-
X
X
X
-
·-
----·
.
E
X
X
--
X
-
-
--
X
F
X
2.2
Erori şi abateri maxime tolerate pentru verificări metro1ogice iniţiale, periodice, după reparare sau modificare
2.2.1
Cântărirea în mers
2.2.1
.
l Abaterea maximă tolerată faţă de media corectată a masei axei simple sau a grupului de axe
Pentru toate vehiculele de referinţă, diferenţa maximă dintre orice masă pentru axa simplă indicată şi
I
sau pentru grup de axe, înregistrată în timpul încercărilor în mers şi media corectată pentru masa axei respective sau media corectată pentru masa pe grupului de axe respectiv trebuie să nu depăşească cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 2, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;
b)
1 dxn;
Unde n este numărul de axe din grup, cu n
=
1 pentru axă simplă.
Notă
.
În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 2 are pe poziţia zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare.
Tabelul 2 - Abaterile maxime tolerate pentru masa axei simple sau a grupului de axe
Clasa de exactitate
Procent din media corectată pentru masa axei simple sau
pentru masa grupului de axe
A
± 0,50 %
B
···
-·
·
··
,
-
--
±
_1,00 %
-
1-1
,-
50
-
%
-·
.
··-···
-
-
·····-··
··
·
··
C
D
-
+
-::-:
2
-
.
'
_
,
00
%
-
E
·
-
·
-
·-
±4,00 %
F
±
8,00 %
Notă
·
Pentru cel mult l O % din determinări, abaterile maselor axelor
şi /
sau ale grupurilor de axe pot să depăşească valorile din tabelul 2 pentru verificarea iniţială şi periodică dar nu şi dublul acestora.
2
.
2.1.2 Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului
Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului determinată prin cântărire în mers este cea mai mare dintre următoarele valori:
a)
valoarea din tabelul 3, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;
b)
1 d x numărul de axe totalizate
.
Notă: În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 3 are pe poziţia zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare.
Tabelul 3 - Erorile maxime tolerate pentru masa totală a autovehiculului
Clasa de exactitate
,.
Procent din valoarea convenţională a masei totale a
autovehicul ului
0,2
±
0,10 %
0,5
±
0,25 %
·······
-
·-
I.-.
·
,
.
l
±
0,50 %
2
±
1,00%
5
±
2
,
50 %
10
±
5,00 %
2.2.2
Cântărirea statică
Erorile maxime tolerate la cântărirea statică pentru sarcini crescătoare
şi
descrescătoare sunt cele corespunzătoare din tabelul 4.
Tabelul 4 - Erori maxime tolerate la cântărirea statică
Clasa de exactitate
Sarcina (m), exprimată în diviziuni
Erori maxime tolerate la cântărirea statică
o
sms 500
±
0,5 d
0,2
0,5
I
500
<ms
2000
2000
<
m
:S
5000
·
·
·-··
-
·--·- -
Os
m.::; 50
··
·
-·
··
·
±
1,0 d
±
1
,
5 d
±
0,5 d
2
5
10
50
<m:;;;200
200 < ms 1000
±
1
,
0 d
±
1
,
5 d
2.3
Diviziunea (d)
Pentru aceeaşi metodă de cântărire
î
n mers şi aceeaşi combinaţie de receptoare de sarcină, indicarea sau tipărirea masei trebuie să se facă cu aceeaşi valoare
a
diviziunii.
Corelarea dintre clasele de exactitate prevăzute Ja pct. 2.1.2
,
valoarea diviziunii şi numărnl de diviziuni este specificată în tabelul 5
··
-
-
·
·-
-
d (kg)
Numărul minim de
diviziuni
·
···
--
-
-
-
-
·--·
s
10
s
20
500
5000
----
··
·
·
·
·---
- ---··
···
-
-·
--
-
-
--
··
··-
-
--
·····
5
- ·
··
······
·
·-
-
-
·
··
<
50
··
_
.,.
10
s
100
:::::
200
50
1000
---
1
2
,
_
-
--
0
,
5
:S
5
·-·--
•
Numărul maxim de
diviziuni
CJasa de exactitate
0
,
2
Tabelul 5 - Corelarea dintre clasele de exactitate
,
valoarea diviziunii şi numărul de diviziuni
Valoarea diviziunii dispozitivelor de indicare sau tipărire trebuie să fie de forma 1 x l
ok,
2 x l
Ok
sau 5 x
1
ok,
unde
k
poate să fie un număr întreg, negativ
,
pozitiv, sau zero
.
2.4
Limita minimă
Lim
i
ta minimă trebuie să nu fie mai mică decât
s
arcina exprimată
în
diviziuni
,
specificată în tabelul
6
Tabelul 6 - Limita minimă
Clasa de exactitate
Limita minimă în diviziuni
0,2
0,5
1
I-----·•·
·
-
· -
-
5
-
0
10
,
..
-·
·
--·--
2
5
·
·
·
1
-
-
0
-
2.5
Instalarea şi încercarea instalaţiilor de cântărire în mers a autovehiculelor
Pentru in
s
talaţiile de cântărire în mers a autovehiculelor de
s
tinate a
fi
utilizate în aplicaţii in care masele axelor simple sau ale grupurilor de axe fac obiectul unor reglementări legale (de exemplu sancţionar
e
a depăşirii sarcinii pe axă), conformitatea se evaluează prin metodele prezentate în proceduri de încercare şi verificare metrologică specifice
.
2.6
Concordanţa între dispozitivele de indicare şi de imprimare
Pentru aceeaşi sarcină, trebuie să nu existe diferenţe între rezultatele cântăririi fumizate de dispozitivele de indicare şi de imprimare care au aceeaşi valoare a diviziunii.
2.7
Mărimi de influenţă
2.7.1
Temperatura
2
.
7
.
1.l Limitele de temperatură
Jnstala ile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabil
e
la temperaturi cuprinse între
- 1O
°
C şi + 40
°
C.
Pentru aplicaţii speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de 3O °C şi trebuie să fie inscripponat pe instalaţie
.
2.7
.
1.2 Efectul temperaturii asupra indicaţiei la sarcină nulă
Indicaţia la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o varia e a temperaturii mediului de 5 °C.
2.7.2
Sursa de alimentare
Instalapile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile
,
dacă tensiunea de alimentare variază după cum urmează
:
-
alimentare în curent alternativ: variaţii de - 15 % până Ia + 10 % faţă de tensiunea înscrisă pe mijlocul de măsurar
e
,
-
alimentare în curent con
t
inuu: tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiW1ea înscrisă pe mijlocul de măsurare (tensiunea nominală).
Notă: Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibilă sub care instalaţia este automat scoasă din fllilcţiune.
2.8
Unităţi de măsură
Unităţile de măsură legale sunt kilogramul (kg) sau tona
(t)
.
2
9 Diviziunea pentru sarcina staţionară
Dacă diviziunea pentru sarcina staţionară nu este egală cu diviziunea pentru cântărirea în mers (d), afişarea şi tipărirea cu această valoare a diviziunii trebuie să nu fie posibilă când instalaţia este utilizată pentru cântărirea în mers. Suplimentar, dacă instalaţia nu este încercată pentru utilizarea ca aparat de cântărit cu funcţionare neautomată, diviziunea pentru sarcină staţionară trebuie să nu fie uşor accesibilă şi trebuie folosită numai
pentru
încercări
statice.
2.1
O
Viteza de operare
Instalaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile
Ia
var:ia#i ale vitezei de operare (accelerări/ decelerări) de± 5 % din viteza de operare marcată pe instalaţie.
3.
Cerinţe tehnice
3. l Conformitatea la utilizare
Instalaţiile trebuie construite astfel încât să corespundă autovehiculelor, amplasamentului şi metodei de funcţionare pentru care ele sunt proiectate.
3.2
Securitatea în funcţionare
3 2.1 Utilizare frauduloasă
Instalaţiile trebuie să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă.
3.2.2
Dereglări accidentale
Instalaţiile trebuie construite astfel încât dereglările susceptibile de a le perturba performanţele metrologice să nu se poată produce în mod normal rară ca efectul lor să fie uşor detectabil.
3.2.3
Protecţie
Un mijloc de protecţie trebuie să împiedice utilizarea oricăroi dispozitiv de control care poate altera operaţia de cântărire.
3.2.4
Utilizarea ca aparat de cântărit cu funcţionare neautomată
Suplimentar îndeplinirii cerinţelor specifice aparatelor de cântărit cu funcţionare automată, o instalaţie care poate opera şi ca aparat de cântărit cu funcţionare neautomată trebuie să indice metoda şi modul de operare (atât pe afişaj cât şi pe bonul tipărit).
3
J
Dispozitive de zero
3
.3
.1
Dispozitivul de reglare la zero
Instalaţiile trebuie echipate cu câte un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentru toate receptoarele de sarcină
Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operaţia de reglare la zero cu o exactitate de cel mult± 0,25 d şi să aibă un domeniu de reglare care să nu depăşească 4 % din limita maximă.
Dispozitivul semiautomat de reglare la zero trebuie să nu funcţioneze în timpul cântăririi în mers.
Dispozitivele automate şi semiautomate de reglare la zero trebuie să funcţioneze numai atunci când instalaţia este în echilibru stabil.
3.3
.2
Dispozitivu] de menţinere Ia zero
Dispozitivul de menţinere la zero trebuie să funcţioneze numai dacă:
-
indicaţia este la zero şi
-
instalaţia este în echilibru stabil şi
-
rata de corectare nu depăşeşte
0,5
d
I
s
şi
-
sarcina se află în domeniul de maximum 4 % în jurul punctului de zero real.
3
.4
Aparat de control integrat
Pentru ca o instalaţie să poată fi utilizată ca aparat de contro] integrat, cu scopul de a detennina masa totală a unui autovehicul de referinţă, acesta trebuie să îndeplinească cerinţele specificate mai jos:
-
de
la
3.4.1 Ia 3.4.4 inclusiv
şi
-
să aibă o valoare a diviziunii corespunzătoare pentru sarcini staţionare (2.9).
3.4.1
Reglarea la zero
Instalaţia trebuie să poată efectua operaţia de reglare la zero în conformitate cu prevederile pct. 3.3.1 din prezenta normă de metrologie legală.
3.4.2
Încărcarea cu sarcini aşezate excentric
Indicaţiile pentru diferite poziţii ale sarcinii trebuie să nu depăşească erorile maxime tolerate prevăzute la
2.2.2. pentru sarcina aplicată.
3.4.3
Mobilitatea
O sarcină suplimentară egală cu 1,4 diviziuni pentru cântărirea statică, adăugată sau ridicată fără şoc pe
/
de pe fiecare receptor de sarcină, oricare ar fi sarcina preexistentă pe acesta, trebuie să provoace o variaţie a indicaţiei iniţiale de o diviziune.
3.4.4
Repetabilitatea
Diferenţa între rezultatele mai multor cântăriri ale aceleiaşi sarcini trebuie să nu fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime tolerate prevăzute la 2.2.2. pentru sarcina aplicată
.
.
3
.
5
Dispozitive
de afişare şi de imprimare
3.5.
l Calitatea indicaţiei
1-ldicaţia de masă trebuie să fie de tip indicaţie automată
.
Dispozitivele de indicare şi de imprimare trebuie să permită o citire sigură
,
simplă şi neambiguă a rezultatelor, prin simpla alăturare a caracterelor şi să conţină numele sau simbolul unităţii de masă corespunzătoare
.
3.5
.2
Imprimare
Conţinutul informaţiei minime imprimate după fiecare operaţie normală de cântărire depinde de destinaţia instalaţiei.
Pentru instalaţiile care sunt destinate exclusiv pentru determinarea masei totale a autovehiculului, informaţia mi1;imă imprimată trebuie să cuprindă masa totală a autovehiculului,
viteza
de operare, data
şi
ora cântăririi
.
In cazul acestor instalaţii, valorile maselor pe axă simplă sau grupuri de axe nu trebuie să fie tipărite fără o avertizare din care să reiasă că aceste rezultate pot fi afectate de erori mari datorită faptului că instalaţiile sunt destinate exclusiv pentru detenninarea masei totale a autovehiculului.
Pentru instalaţiile care sunt utilizate pentrn determinarea maselor pe axă, informaţia minimă imprimată trebuie să cuprindă sarcinile pe axă simplă, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data şi ora cântăririi. Nu este necesară specificarea criterii1or pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalaţie.
Pentru instalaţiile care sunt utilizate pentru determinarea maselor pe grup de axe informaţia minimă imprimată trebuie să cuprindă masa pe axă simplă (dacă este cazul), masa grnpului de axe, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data şi ora cântăririi
.
Suplimentar trebuie specificate criteriile pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalaţie
.
3.5.3
Domeniul de cântărire
Instalaţiile trebuie să nu indice sau să tipărească masele pe axă simplă, masele
grupului
de axe sau masa totală a oricărui autovehicul atunci când masa axei simple (cântărire parţială) este mai mică decât Min sau mai mare decât Max+ 9 d fără a furniza o avertizare clară pe afişaj sau/ şi pe bonul tipărit, din care să reiasă că indicaţia nu
este
verificată.
3.5.4
Dispozitiv de totalizare
Instalaţia trebuie să fie echipată cu un dispozi1iv de totalizare a maselor pe axe pentru a calcula masa totală a autovehiculului şi, dacă este cazul a maselor grupului de axe. Acest dispozitiv poate să funcţioneze automat, caz în care instala a trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaştere a autovehiculului (3.5
.
S), sau semiautomat (funcţionează automat după
o
comandă manuală)
.
3.5
,
5 Dispozitiv de recunoaştere a autovehiculului
Instalaţia trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaştere a autovehiculului dacă masa totală a autovehiculului, masele axelor şi / sau masele grupului de axe sunt indicate sau tipărite automat după operaţia de cântărire. Dispozitivul trebuie să sesizeze prezenţa unui autovehicul şi momentul în care acesta a fost cântărit integral.
3.5.6
Dispozitiv de ghidare a autovehiculului
Instalapa trebuie să nu indice şi să nu tipărească masele pentru axă simplă, pentru grup de axe sau masa totală a oricărui autovehicul dacă oricare dîn ro le acelui autovehicul nu a traversat integral receptorul de sarcină
.
Ca soluţie alternativă, poate fi utilizat un sistem lateral de ghidare care să asigure faptul că vehiculul traversează integral receptorul de sarcină.
Dacă pentru instalaţie este specificat un singur sens de traversare a receptorului de sarcină, trebuie fumizat un mesaj de eroare în cazul în care vehiculul traversează receptorul de sarcină în celălalt sens.
3.5.7
Viteza de operare
Instalaţia trebuie să nu indice sau să tipărească masa sau valorile maselor pentru orice vehicul care traversează receptoarele de sarcină:
-
cu o viteză în afara domeniului specificat şi/ sau
-
cu o variaţie a vitezei (accelerare/ decelerare) care ar produce depăşirea erorilor maxime tolerate
în afară de cazul în care este fumizată o avertizare clară pe afişaj şi
I
sau pe bonul tipărit din care să reiasă că indicaţia nu este verificată.
3.5.8
Programele informatice
Programele infom1atice relevante din punct de vedere metrologic utilizate în cadrul instalaţiei trebuie să fie concepute astfel încât modificarea lor să nu fie posibilă fără distrugerea sigiliului, sau orice modificare
a
programelor să fie semnalată automat cu ajutorul unui cod de identificare.
Programelor informatice trebuie să
Ii
se atribuie număr de versiune unic. Acest număr de versiune trebuie
să fie adaptat în cazul în care orice modificare a soft-ului poate influenţa funcţiile şi exactitatea instalaţiei.
3.6
Instalare
3 6.1 Generalităţi
Instalaţiile trebuie fabricate şi instalate astfel încât să mm1m1zeze once efecte adverse ale amplasamentu lui. Spaiiul dintre instalaţia de cântărit şi sol trebuie să permită tuturor părţilor greu accesibile ale receptorului de sarcină să fie curăţate de toate resturile sau materialele care pot influenţa exactitatea instala ei. Atunci când detalii particulare de instalare pot influenţa opera#a de cântărire (de exemplu orizontalitatea amplasamentului, lungimea zonelor de apropiere), aceste detalii trebuie înregistrate în raportul de încercare.
3.6.2 Drenaj
Dacă mecanismul de cântărire este amplasat într-o cuvă, trebuie să existe un sistem pentru drenare astfel încât să se asigure că nici o parte a instala ei nu va lucra nici măcar parţial în apă sau în orice alt lichid.
3 6 3 Încălzire
Dacă mecanismul de cântărire este instalat într-un loc cu climat cu temperaturi sub - 1O °C, atunci trebuie să fie asigurată o posibilitate de încălzire care să asigure faptul că celulele de cântărire nu vor îngheţa
3.7
Dispozitiv de sigilare
3.7.1
Generalităţi
Componentele care trebuie să
nu
poată fi reglate sau schimbate de utilizator trebuie să fie echipate cu dispozitiv de sigilare sau trebuie montate într-o carcasă şi carcasa trebuie să poată fi sigilată. Totuşi sunt permise şi alte tipuri de sigilări care pot asigura integritatea instalaţiei, de exemplu sigilii electronice.
1n
toate cazurile sigiliile trebuie să fie uşor accesibile. Sigilarea trebuie să fie asigurată pentru toate părţile sistemului de măsurare care nu pot fi protejate fizic în alt mod împotriva operaţiilor de natură să afecteze exactitatea măsurării.
Toate dispozitivele destinate modificării parametrilor rezultatelor cântăririi, în special cele pentru corecţie şi calibrare, trebuie să fie sigilate.
3.7.2
Dispozitive pentru sigilare electronică
Dacă accesul la parametrii care influenţează remltatelor cântăririi nu este protejat cu dispozitive de sigilare mecanică, protecţia trebuie să îndeplinească următoarele prevederi:
a)
accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, de exemplu prin intermediul unui cod (cuvânt-cheie) sau a unui dispozitiv special (cheie fizică), Codul trebuie să poată fi modificat;
b)
codul trebuie să fie memorat cel puţin pentru ultima intervenţie; înregistrarea trebuie să includă data şi un mijloc de identificare a persoanei autorizate care a făcut intervenţia (vezi (a) de mai sus); trasabilitatea ultimei intervenţii trebuie asigurată pentru cel puţin doi ani, dacă nu a fost modificată cu ocazia unei intervenţii ulterioare; dacă este posibil să se memoreze mai mult de o intervenţie, şi dacă ştergerea unei intervenţii anterioare permite o nouă înregistrare, atunci trebuie ştearsă cea mai veche înregistrare.
3.8
Inscripţii
I
.
nsta
.
laţiile trebuie
.
să prezinte următoarele inscripţii de bază pentru fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare a masei sau a sarcmu:
3.8.1
Inscripţii în formă completă
-
marca de identificare a producătorului;
-
marca de identificare a importatorului (dacă este cazul)
-
destinaţia instalaţiei;
-
seria instalaţiei (pe fiecare receptor de sarcină dacă este cazul)
-
,,A nu se folosi la cântărirea produselor lichide" (dacă este cazul)
-
viteza maximă de traversare în km / h
-
sensul de cântărire (dacă este cazul)
-
diviziunea pentru cântărirea statică (dacă este cazul) în kg sau
t
-
tensiunea de alimentare electrică
-
frecvenţa tensiunii de alimentare electrice
-
domeniul de temperatură
(dacă diferă de-
10
°C ... +
40
°C)
3.8.2
Inscripţii în formă simbolizată
-
marcajul metrologic de model
-
clasa de exactitate pentru masa totală a
. V
. Hz
... '
oc; oc
autovehiculului 0,2 , 0,5 , 1, 2, 5 sau 1O
-
clasa de exactitate pentru masa axei simple
(dacă este cazul)
-
clasa de exactitate pentru sarcina pe grup de axe (dacă este cazul)
-
limita maximă de cântărire
-
limita minimă de cântărire
-
valoarea diviziunii
-
viteza maximă de funcţionare
-
viteza minimă de funcţionare
-
numărul
maxim
de axe ale autovehiculului
8.3
Inscripţii suplimentare
A,B,C,D,E,
sau
F
A,B,C,D,E, sau F
Max ......
kg sau t Min kg sau t
d"" . . kg sau t
Vmax=
km/h
Vmin=
km/h
In conformitate cu utilizarea particulară a instalaţiei pot fi cerute, în cadml aprobării de model, una sau mai multe inscripţii suplimentare. De exemplu când o anume instalaţie este încercată utilizând o gamă limitată de autovehicule (de exemplu numai cu suspensie cu aer, numai vehicule rigide cu trei/ patru
axe),
arunci acestea trebuie prezentate
în
inscripţii.
3.8.4 Prezentarea inscripţiilor
Inscripţiile trebuie să fie de neşters, de o mărime, de o formă şi de o claritate care să permită o citire uşoară în condiţiile normale de utilizare a instalaţiei.
Inscripţiile trebuie să fie grnpate pe un amplasament clar vizibil pe instalaţie, fie pe o plăcuţă fixată în apropierea dispozitivului indicator, fie pe dispozitivul indicator.
Plăcuţa cu inscripţii trebuie ori să poată
fi
sigilată, ori demontarea să provoace distrugerea plăcuţei.
3.9
Marcaje de verificare
3.9.1
Amplasament
Instalaţiile trebuie să aibă un amplasament pentru aplicare marcajele de verificare Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
-
zona pe care sunt amplasate marcajele să nu poată fi îndepărtată fără deteriorarea marcajelor aplicate
-
amplasamentul trebuie să permită aplicarea uşoară a marcajelor, fără modificarea caracteristicilor metrologice ale instalaţiei;
-
marcajele trebuie să fie vizibile în timpul utilizării instalaţiei.
3.9.2
Montare
Instalaţiile pe care se aplică marcaje de verificare trebuie să aibă un suport pentru marcaJ, pe
un
amplasament care să asigure conservarea acestor marcaje, după cum urmează:
-
dacă marcajul este aplicat cu un poanson, suportul poate
fi
o bandă de plumb sau din orice alt material cu proprietăţi similare, inserată într-o placă montată pe instalaţie, sau într-o cavitate alezată în carcasa instala ei;
-
dacă marcajul constă dintr-un timbru adeziv, trebuie prevăzut un amplasament adecvat.
4
Cerinţe pentru instalaţii electrnnice
Instalaţiile electronice trebuie să satisfacă următoarele cerinţe, pe lângă cerinţele aplicabile din celelalte capitole.
4.1
Cerinţe generale
4.1.1
Condiţii de funcţionare specificate
Instalaţiile electronice de cântărit trebuie concepute şi fabricate astfel încât să nu depăşească erorile tolerate în condiţiile de funcţionare specificate.
4.1.2
Perturbatii
Instalaţiile el;ctronice de cântărit trebuie concepute şi fabricate astfel încât atunci când sunt expuse la perturoaţii, .fie:
a)
acestea să nu producă nici un defect semnificativ, fie:
b)
defectele semnificative să fie detectate şi semnalizate aşa cum se specifică la 4.3.1. Notă: Un defect egal sau mai mic decât 1 d este admis oricare ar fi valoarea erorii de indicaţie.
4.1
3
Anduranta
Cerinţele de l; pct. 4.1.1 şi 4.1.2 trebuie satisfăcute în timp, conform cu utilizarea prevăzută a instalaţiei.
4.1.4 Evaluarea confom1ităţii
Modelul unei instalaţii este considerat ca satisfăcând cerinţele de la pct. 4.1.1, 4.1.2 şi 4.1.3 dacă acesta a trecut cu succes încercările efectuate conform procedurilor de încercare/ verificare specifice
4,2 Aplicare
4.2.1
Cerinţele de la pct
4.1.2
pot fi aplicate separat în următoarele cazuri·
a)
pentru fiecare cauză individuală generatoare a unui defect semnificativ şi
I
sau
b)
pentru fiecare parie a instalaţiei electronice. Alegerea variantelor 4.1.2 (a) sau (b) aparţine fabricantului.
4
3 Cerinţe funcponale
4 3.1 Punerea în evidenţă a unui defect semnificativ
Atunci când este detectat un defect semnificativ, instalaţia trebuie ori să fie scoasă automat din funcţiune, ori să fumizeze o indicaţie vizuală sau auditivă care să persiste până la intervenţia operatorului sau la dispariţia defectului.
4 3.2 Procedura de punere sub tensiune
Dacă defectarea unui element al dispozitivului de afişare poate provoca o indicaţie de masă falsă atunci instalaţia trebuie să prezinte o facilitate de verificare a afişajului care să fie iniţiată automat la punerea sub tensiune (în cazul aparatelor electronice conectate permanent la reţea, la punerea sub tensiune a dispozitivului indicator), de exemplu afişarea tuturor semnelor specifice în stare activă şi inactivă, un timp suficient pentru a putea fi uşor observate de operator.
4.3.3
Factori de influenţă
Instalaţiile electronice trebuie să satisfacă cerinţele de la pct. 2.7 şi, în plus trebuie să îşi păstreze caracteristicile metrologice şi tehnice la o umiditate relativă de 85 %, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcţionare.
4.3.4
Timpul de încălzire
.
În perioada timpului de încălzire o instalaţie electronică nu trebuie să afişeze sau să transmită nici o indicatie de masă iar funct
,
ionarea automată trebuie să fie inhibată.
4.3.5
Interfaţa
O instalaţie poate fi echipată cu o interfaţă care să pem1ită conectarea acesteia la echipamente periferice. Când este utilizată interfaţa, instalaţia trebuie să continue să funcţioneze corect şi funcţiile sale metrologice trebuie să nu fie influenţate.
4.3.6
Alimentarea în curent continuu
O instalaţie care funcţionează prin alimentare în curent continuu trebuie, de fiecare dată când tensiunea scade sub tensiunea minimă de funcţionare specificată de fabricant, să continue să funcţioneze corect sau să fie scoasă automat din funcţie.
4.4.
Examinare şi încercare
Examinarea şi încercarea unei instalaţii electronice de cântărire urmăresc verificarea conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezenta normă de metrologie legală şi, în particular, cu cerinţele de la cap. 4.
4.4.1
Examinare
O instalaţie electronică trebuie să fie examinată în vederea unei evaluări generale a concepţiei şi a constructiei.
4.4.2
îndercări de performanţă
O instalaţie electronică de cântărire, sau un dispozitiv electronic, după caz, trebuie să fie încercat conform procedurii de încercare
I
verificare specifică, cu scopul de a determina dacă funcţionează, sau nu, corect. încercările trebuie efectuate pe instalaţie în ansamblul ei, cu excepţia situaţiilor în care dimensiunile şi / sau configuraţia instalaţiei nu se pretează la o verificare în ansamblu. În aceste cazuri dispozitivele electronice trebuie încercate separat. Nu se pune problema unei demontări excesive în vederea supunerii la încercări separate a componentelor. În plus trebuie efectuat un examen pe instalaţia de cântărit complet operaţională sau, dacă este necesar, pe dispozitivele electronice, într-un ansamblu simulat, suficient de reprezentativ pentru respectiva instalaţie de cântărire. Echipamentul trebuie să funcţioneze corect.
4 4.3 Încercări de stabilitate a intervalului
Instalaţia trebuie supusă la încercări de stabilitate a intervalului la diferite momente de timp, înainte, în timpul şi după ce a fost supus la încercări de performanţă
.
Atunci când instalaţia este supusă la încercare de stabilitate a intervalului:
-
variaţia maximă nu trebuie să depăşească, pentru fiecare din cele n determinări, jumătate din valoarea ab
s
olută a erorii tolerate dată la pct 2 2.2., la sarcina aplicată pentru toate cele n detenninări;
-
dacă diferenţele între rezultate indică o variaţie mai mare decât o jumătate din variaţia admisă
,
menţionată mai sus
,
încercarea trebuie continuată până când tendinţa dispare, se inversează ca sens, sau este depăşită variaţia maximă admisă
.
5
Modalităţi de confrol metrnlogic
Modalităţile de control metrologic aplicabile instalaţiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor sunt unnătoarcle:
-Aprobare de model;
-
Ve
r
ificare metrologică iniţială
;
-
Verificare metrologică periodică;
-
Verificare metrologică după reparare sau modificare
,
6
Documentaţie
Cererea de aprobare de model trebuie să fie însoµtă de o documentaţie care să fumizeze următoarele in formaţii
:
-
caracteristicile metrologice ale in
s
talaţiei;
-
un set de specificaţii cu privire la instalaţie;
-
o descriere funcţională a di
s
pozitivelor şi componentelor
,
-
desene, scheme şi informaţii generale privind soft-ul (dacă este cazul) cu detalii privind construcţia şi funcţionarea;
-
orice altă specificaţie tehnică sau orice altă dovadă care să ateste că proiectarea şi construcţia instalaţiei sunt conforme cu cerinţele prezentei norme de metrologie legală.
7
Atestarea legalităţii
7.1
Atestarea legalităţii unei instalaţii se realizează după demonstrarea conformită i acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute
în
prezenta normă de metrologie legală
.
7.2
Confonnitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligaţiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare metrologică iniţială sau periodică. Marcajele metrologice sunt însoţite
,
după caz de documente specifice
:
certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică
7.3
Marcajul aprobării de model se aplică, în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul autorizat care a efectuat verificarea
.
Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode care să împiedice intervenţiile neautorizate asupra instalaţiei verificate.
Atestarea legalităţii unei
i
nstalaţii care a corespuns verificărilor metrologice se face prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis
"
şi aplicarea mărcii de verificare metrologică.
Pentru instalaţiile care nu au corespuns, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia
,,
Re
s
pins" şi nu se aplică marca de verificare metrologică.
7.4
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificatia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.
7.5
În c ul în care instalaţia este constituită dintr-un
s
et de dispozitive şi / sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/
subansamblul
principal
aJ
instaJaţiei.
Tabelul 7 - Cerinţe metrologice şi tehnice care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal
~
·
· -
l
Modalităti de control
Nr crt
Cerinţa metrologică sau tehnică
Pw1ctul din NML Aprobare
de model
Verificare metrologică
initială
perio }că
1
Masa pentru
axa
simplă şi pentru
2.1
.
1/NML 057-05
X
X
-
_
,
.
.,
. ,,
-
grupul de axe
-
2
-
-
Masa totală a autovehiculului 2.1.2/NI\1L 057-05
I
X
X
-
-
-
•
_
,
r
•
--
--
-
-
·-
3
-
Corelarea între
-
clasele de exactitate
2
.
l.3/Nl\1L 057-05
X
X
-
,
4
.
A
.
b
-
a
-
te
-
r
+
eam
-
-
a
-
xi
-
m
-
ă
-
to
-
l
-
er
-
a
-
tă
·-
2.2
.
l.l/NML057-05
x
x
x
t
5 E
-
r
+
o
are
,
a
-
max
c
i
mă
tol
e
rată
1
f
+
·
·
•
2.2.1.2/NML
..
0
.
5
;
7
-05
+
x
··
·
x
-
·-
·
x
·
-
6
Cântărirea statică 2 2
.
2/NML 057-05 x
X
7
Limita minimă -
-
2.4/NML-05_
7 0
_5-+---x--
+---
x
-
···- ·--_-
·
-
i----8-+In-s-tal_ar_e_a_şr, î-n-ce
_
r
_
c-ar e_a
-
-
2.5/NML 05
7
-0-5
_+--_
x
.,
x _--
Concordanţa
intre dispozitiv
·
e....,l-e--=d-e--- -
/NML
_
-
- -
-
x----+--x--+--
-
x
-
-
9
indicare
şi de
imp
r
imar
e
2 6
0 507 5
-
+
·
-
···
+ +
<
1O Limitele de temperatură
2,7
,
1.1/NML 057-05
2
.
1.3.l/NML
001-05
X
1
·
·
. ,-,
,,....-c
-
·
··
··
' i
11
Efectul
temperaturii
asupra indicaţiei
la sarcină nulă
2.7 1.2/NML
057-05
X
1-
-c--
=--+
--
-
----
--
--
-+-
----=--=-----c
--=---
-
-+-
-
-
--+---
--
-+ l
!
+ ·
+
+
·
12
S
ur
sa
de alimentare
2 7
.
2/NML 057-05
x
-
13
Unit
ăti
de
măsură
2.8
/
NN.IL
057-05
x
x
t
+
'
14
Diviziunea pentru
sarcina
stationară
2.9/NML 057-05
x x
---
- -
X
-
-
-----
15
Viteza de
operare
•
_,
•
_2_
.
1_0-,-/N_ITv_1L_0_57_-_0_5---
--i
x
+
-;
x
_
·
_
:= --:-
·=
16
Conformitatea la utilizare 3.1/NML
057-05
x x
17
Utilizare
frauduloasă 3
.
2
.
1/N1\.4L
057-05
x x
18
Dereglări
accidentale
-
>--
3.2.2/NML
057-05
x -
-19 Protectie 3
.
2.3/NML
os1=-os-
-
-
X
----
.
-
-
--·
-x--+--x 1
-
·
·
·
--
+-
--' --
-
--
-
--
-
-·
·
·
·
-
-·-
·
·
·
-
-
-
-
-
------+
--
----+
--
----
---ic
i
20
U
tilizarea
ca
aparat
de
cântărit cu
3
.
2.4/NML
057-05
X
X X
functionare neautomată
21
Dispozitjvul
de
reglare
la zero
3.3:-i/NML
05-7-05
·-+--
·
x
--1-
x_--1-
-
22
Dispozitivul de mentinere la zero
3.3.2/NML 057-05
x x
23
Aparat de
control
integrat
-
3.4/NML
057-05*
x---+---x---+---x j
•
•
1
··--··
·····
-1--
·
t
f
2
-
4
--
R
-
e
+
gla
-
rea
'"
la
'
z
-
e
-
ro
-------------+-
3.
-
4
-
.l/
-
N
-
M
-
L
-
0
-
5
-
7
-
-0
-
5
+
*
-
-
x
--
x
X
--x-
25
Incărcarea cu sarcin
i
aşezate excentric
3.4.2/NivlL 057-05* x x x
26
Mobilitatea
- •
--
-+-
-3-.4-
.
-3/
NM
L0_5_7_-0_5_*--+-
-
x +
-
-
x
-
-
+
f + +
+
Ji
+
_
28 Calitatea indica ei 3
.
5.1/NML
057-05
x
2e7petabilitate
_
a-,-
-
_
---+--3_
.
4_
.
_4...,/N_
-
M
L 0_5_7_-_05_*_·
x
x
x
_ 1
::--::--
+--
--c--
-
-
---'
'--
--
-
-
-
--f-----,------+-----+---
---
·
·---
-
-
-
-
-- ..
29
Imprimare
3
.
5
.
2/NML 057-05
x x
X
30
Domeniul
de
cântărire
-·
3
.
5
.
3/mv1L 057-05 x x
..
-
1
-
bispozitiv-de
-
totaii
a
_
re
•
-
-
:-
_
:
_
4
_
/N_J
_
\1
_
.L
o
_
s
_
7_-o_
5
/--
x
_
,e---_
x
·
-
- -=
=--=-
:
32
Dispozitiv de recunoaştere a
X
X
autovehiculului
--1-D-1-
·
sp_o_z_itJ-.v-de-gh_i_d_ar
e_a
--
-
;
;
-
/NML-
-----
--
_
-
o
-
57
-
_;;--+-
-
-
-
-
--
-
-·----------
-
--1 1
autovehiculului
X
x
-
t------+----:-------,.---
--
--
-
----+---,,-,---------+-------,
-
--
·
·
-
,
_
33 Vitezadeoperare
3
.
5
.
7/NML057-05
34 Software-ul
-
-
··
3 58/NML
057-os
·
---t-
-
-
X
X
--- ~
i t ,
,-,
,
+ +
X
i
t-
35
--
I
-
n
-
st
-
al
+
are
-
-
-
G
-
e
-
n
-
e
-
ra
-
li
-
tă
-
t
i
'--------+-
-
3
-
.
6.1/NML 057-05
36 Drenaj 3
.
6.2/NML 057-05
37
lncălzire 3
.
6.3/NML
057-05
·
·--
··
X
-
--
x
X
x
X
38
Dispozitiv de sigilare
-Gener
_
a
_
li
_
tă ti--,--
·+--3_.7_
.
_l_/N
_
M
-
_L_0_5_7_-_0_5--+---
X
39
Dispozitive pentru sigilare e1ectronică 3
.
7.2/NML
057-05
X
40
Inscripţii
3
.
8/NML 057-05
X
-
41
Inscripţii în formă completă
3.8
.
1/NI\1L 057-05
X
-
,
fi
Inscriptii
în formă simbolizată 3
.
8
.
2/NML
o:r1-=os--
X
X
1-4
-
3
-+
I-n
-
s-cn-tp,,
ţ,
ii_s_u_p_li_m_e_n_ta-re------
+--
3
--
_
-
8
-
3.
-
/NML
-
•
057-05
i---
-+
-
-
....,
-
,-..-
_
-
-
-
----+ +--
44 Prezentarea inscripţiilor 3
.
8.4/NML 057-05
X
r---
--t-
-
----:
----:-- ,---
-
-
-
-
---+------:--=-----=----+--
45
Mărci de verificare
3.9/NML 057-05
X
X
X
46
Perturbaţii
-
-
-
-
-
--·-
-
--
-
-
-
- 4.1
.
2/NML
057-05
X
-,---
--
--+--
--
-
--
-
--+---
4
7
Punerea în evidenţă a unui
defect
semnificativ
48
Procedura de
punere
sub
tensiune
49 Factori de influentă
-
4.3.1/NML 057-05
4.3
2/NML
057-05
4.3
.
3/NML
057-05
X
X X
X
X
--
Timpul de încălzire Interfaţa
Alimentarea în curent continuu
-
•
-···-
-
4_3.5/NML 057-05
·
-
4-3.6/NML 057-05
-
-
··--
X
-·--
·-··
··
X
X
-
-
--
6/NML
057-05
-
Documentatie
54
-
-
·-··-·
4
4.31NML
-
os1-05
lncercări de stabilitate a inteIValului
53
-
-
52
-
-
X
51
-
-
X
4.3.4/NML 057-05
50
*
Aceste cerinţe metrologice şi tehnice se aplică numai dacă instalaţia poate
şi
este
folosită ca aparat
de
control integrat
Notă:
Stabtlirea
probelor
din
cadrul verificării metrologice după reparare sau modificare se face
conform
normativelor metrologice în vigoare.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Norma de metrologie legală de la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 3-02/1-94 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“.
Art. 3. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 305.
*) Ordinul nr. 305/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 056-05 "Aparate de cântărit
cu funcţiona1·e neautomată"
1.
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală se aplică numai în cadrul verificărilor metrologice periodice şi după reparare sau modificare, efectuate asupra aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată, denumite mai departe
ăaparate".
Verificările metrologice periodice se execută numai asupra aparatelor utilizate în domenii de interes
public, care
au fost introduse pe piaţă
şi
puse în funcţiune în conformitate cu prevederile şi
reglementările
metrologice în
vigoare
la acea dată
.
2.
Examinare
vizuală
Înaintea verificării cerinţelor metrologice şi tehnice, aparatul trebuie examinat vizual în ceea ce priveşte:
-
caracteristicile metrologice şi tehnice: clasa de exactitate, Max, Mn, e, d,
-
inscripţiile obligatorii şi amplasarea marcajelor metrologice.
Dacă locul şi condiţiile de utilizare ale aparatului sunt cunoscute, trebuie să
se
examineze dacă acestea
sunt
corespunzătoare.
3.
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Eror1
maxime tolerate
Erorile maxime tolerate pentru sarcini crescătoare şi descrescătoare sunt date
în
tabelul 1.
Tabelul
1 -
Erori maxime tolerate
Erori
maxime tolerate
Pentru sarcini "m" exprimate în diviziuni de verificare ''e"
clasa ( J_)
clasa
C
ro
clasa
CrrD
clasa OIII)
±
0,5
C
O
::;;
m 50000
Os:m 5000
0:S"m:<=:500
o::;;ms:50
±le
50000<1lli200000
5000
<
m 20000
500<rn.S:2000
50<ms200
±
1,5 e
200000<m
20000
<m.S:
100000
2000<n l0000
200<m l000
3
.2 Exactitatea dispozitivului de reglare la zero
După reglarea la zero, influenţa abaterii de zero asupra rezultatului cântăririi trebuie să nu fie mai mare de 0,25 e; în acelaşi timp, pentru aparatele cu dispozitiv indicator auxiliar, această influenţă nu trebuie să fie mai mare de 0,5 d.
3.3
Erori
maxime tolerate ale valorii nete
Erorile maxime tolerate se aplică la valorile nete ale sarcinii pentru toate valorile posibile de tară, cu excepţia valorilor de tară predeterminată.
3.4
Exactitatea dispozitivului de tară
Un dispozitiv de tară trebuie să permită reglarea la zero a indicaţiei cu o exactitate mai bună decât:
±
0,25 e pentru aparatele electronice şi toate aparatele cu indicaţie analogică,
±
0,5 d pentru aparatele mecanice cu indicaţie numerică şi aparate cu dispozitive indicatoare auxiliare.
Pentru aparatele cu diviziuni multiple, e trebuie înlocuit cu
e;
3.5
Dispozitivul de cântărire a tarei
Erorile
maxime tolerate ale unui dispozitiv de cântărire a tarei sunt, pentru toate valorile tarei, aceleaşi cu erorile maxime tolerate ale aparatului pentru aceeaşi valoare a sarcinii.
3.6
Fidelitate
Diferenţa între rezultatele obţinute în cursul mai multor cântăriri a
'
le aceleiaşi sarcini nu trebuie să fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime
tolerate
a aparatului la sarcina respectivă.
3.7
Excentricitatea sarcinilor
Indicaţia
obţinută pentru diferite poziţii ale sarcinii pe receptorul de sarcină trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, atunci când aparatul este verificat conform dispoziţiilor de la 3.7.1, la 3.7.4.
Notă: Dacă un aparat este conceput astfel încât sarcinile să poată fi aşezate în mod diferit, trebuie săi se aplice în plus una din următoarele verificări:
3.7.1
Sub rezerva dispoziţiilor contrare care figurează în cele ce urmează, trebuie să se aplice o sarcină egală cu 1/3 din suma dintre limita maximă de cântărire şi efectul maxim aditiv de tară corespunzător
.
3.7.2
Pentru aparatele al căror receptor de sarcină are ăn" puncte de sprijin, cu n>4, fracţiunea l/(n-1) a sumei dintre limita maximă de cântărire şi efectul maxim aditiv de tară trebuie să fie aplicată în fiecare punct de sprijin
3.7.3
Pentru aparatele cu receptor de sarcină pentru care probabilitatea excentricităţii sarcinii este minimă (rezervor, pâlnie etc.) trebuie să fie aplicată o sarcină de încercare corespunzătoare la
]/10
din suma dintre limita maximă de cântărire
şi
efectul maxim aditiv de tară în fiecare punct de sprijin.
3.7
4
Pentru aparatele utilizate la cântărire sarcinilor rulante (de exemplu aparate pentru cântărit vehicule, aparate cu şine suspendate etc.) se va aplica
o
sarcină rulantă corespunzătoare unei sarcini rulante uzuale_, cea mai grea şi cea mai concentrată care poate fi cântărită, dar care să nu fie mai mare decât 0,8 ori suma dintre limita maximă de cântărire şi efectul maxim aditiv de tară, în diferite puncte ale receptorului de sarcină.
3.8
Mobilitatea
3,8.1
Aparate cu echilibrare neautomată
Retragerea sau aşezarea fără. şoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu 0,4 din valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare
vizibilă a
dispozitivului indicator.
3.8.2
Aparate cu echilibrare semiautomată sau automată
3.8.2.1
Indicaţie analogică
Retragerea sau aşezarea fără şoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului indicator de cel puţin
O,
7 din deplasarea corespunzătoare acestei suprasarcini.
3.8.2 2 Indicaţie numerică
Retragerea sau aşezarea rară şoc pe aparatul aflat în echilibru, a unei suprasarcini egale cu de
1,4
ori diviziunea reală, trebuie să schimbe indicaţia iniţială
3.9
Sensibilitatea minimă la aparate cu echilibrare neautomată
Aşezarea pe un aparat aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului
indicator de cel puţin:
•
1 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate
G)
sau
GD
•
2
mm
pentru un aparat cu clasa de exactitate
CfiD
sau
(ffij) ,
cu Max
s
30 kg;
•
5 mm pentrn un aparat cu clasa de exactitate
®)
sau
(fiîD ,
cu Max> 30 kg.
Verificarea sensibilităţii se efectuează plasând suprasarcina cu un şoc uşor, pentru a elimina efectele pragului de sensibilitate.
3.1 O
Eliminarea erorii de rotunjire
Eroarea de rotunjire inclusă într-o indicaţie numerică trebuie să fie eliminată dacă diviziunea reală este mai mare decât 0,2 e.
3.
11 Diferenţe tolerate între rezultate
Oricare ar fi variaţia tolerată între rezultatele cântăririlor, fiecare rezultat individual trebuie să nu depăşească eroarea maximă tolerată pentru sarcina în cauză.
3.12 Sigilarea
Aparatele care, la verificarea metrologică periodică au corespuns cerinţelor menţionate în prezenta normă, trebuie sigilate. Sigilarea trebuie executată, după caz, conform specificaţiilor din:
Certificatul de examinare CS/CE de tip (examinarea CS/CE de tip), sau Certificatul de conformitate (verificarea CS/CE a unităţii de produs), sau Certificatul aprobării de model (dacă există)
4.
Atestarea legalităţii
4.1
Atestarea legalităţii 1mu1 aparat supus verificării metrologice periodice, se face, pentru aparatele care au corespuns tuturor cerinţelor din prezenta normă, prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis" şi aplicarea marcajului de verificare metrologică.
4.2
Pentru aparatele care nu au corespuns cel puţin unei cerinţe din prezenta normă, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia ăRespins" şi nu
se
aplică marcajul de veri care metrologică.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Instrucțiunile nr. 3-04-76 îInstrucțiuni pentru verificarea balanțelor de cereale“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 306.
*) Ordinul nr. 306/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 055-05
,,Aparate pentru măsurarea masei hectolitri.ce a cerealelor" 1 Domeniu de aplicare
l.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice aparatelor pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor (numite şi balanţe de cereale de 1 I) în scopul stabilirii calităţii cerealelor în cadrul tranzacţiilor comerciale cu aceste produse agricole. În continuare se va utiliza denumirea de ăaparate". Balanţele de cereale de 20 1 fac obiectul altui act normativ.
1.2
Pentru a putea fi introduse pc piaţă, puse în foncţiunc sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 3.
1.3
Norma se aplică aparatelor care au un recipient de măsurare cu volumul interior de 1 litru, care determină masa hectolitrică utilizând metoda gravimetrică.
1.4
Masa hectolitrică este raportul dintre masa exprimată în kilograme şi volumul exprimat în hectolitri, aşa cum este determinat pentru orice fel de cereale prin efectuarea măsurării cu un aparat şi o metodă care sunt în conformitate cu prevederile prezentei norme.
1.5
Aparatele la care se referă prezenta normă au în componenţa lor următoarele părţi principale recipient de preumplere;
tub de umplere;
recipient de măsurare (vas măsură), cu volumul interior egal cu 1 litru; piston (bloc),
cuţit de radere;
dispozitiv de fixare a recipientului de măsurare; dispozitiv de cântărit.
2
Simbolurile utilizate:
L Sarcină;
d Valoarea diviziunii;
&
Eroare maximă tolerată,
Max Limita maximă de cântărire
Min Limita minimă de cântărire
3
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Recipientul de preumplere
3.1.1
Recipientul de preumplere (numit şi eprubetă) trebuie să fie confecţionat din metal şi să aibă forma unui cilindru drept, cu baza plată, închis la partea inferioară.
3.1.2
Pe peretele interior al recipientului de umplere trebuie să fie marcat un reper circular, dispus la cel puţin I cm şi cel mult 3 cm de partea superioară, deschisă a cilindrului.'
3.1.3
În cazul aparatelor cu clapetă, recipientul de preumplere trebuie să se poată monta prin presare uşoară la partea superioară a tubului de umplere şi să fie prevăzut la partea inferioară cu o clapetă. Recipientul de preumplere cu clapetă trebuie să fie confecţionat din metal şi să aibă forma:
a)
unui cilindru drept; în acest caz, recipientul de preumplere trebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o pâlnie fixă;
b)
unui trunchi de con (pâlnie);
Orificiul pâlniei trebuie să poată
să
fie închis şi deschis cu ajutorul c1apetei acţionate manual
3.2
Tubul de umplere
3.2.1
Tubul de umplere trebuie să fie confecţionat din metal şi să aibă forma unui cilindru drept, deschis la ambele capete.
3
.
2 2 La bază, tubul de umplere trebuie să aibă pe toată circumferinţa un guler de ghidare, care să permită aşezarea prin presare uşoară pe inelul de măsurare dispus la partea superioară a recipientului de măsurare
3 3 Recipientul de măsurare (vasul măsură)
3 3 1 Recipientul de măsurare trebuie să fie confecţionat din material metalic nemagnetic (alamă
,
aluminiu etc
.
) şi să aibă forma unui cilindru drept, deschis la partea superioară şi închis la partea inferioară.
3.3
2 Recipientul de măsurare trebuie să fie realizat
din
ţeavă trasă
,
fără sudură
.
3
.
3
.
3 Recipientul
t
rebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o armătură exterioară. Armătura e
x
terioară trebuie să a
i
bă trei picioare nedetaşabile (armătura şi picioarele trebuie să constituie o singură piesă). Armătura trebuie să fie fixată de peretele recipientului de mă
s
urare şi să fie asigurată împotriva dezmembrării
3 3.4 Baza recipientului trebuie să fie plată şi perforată
,
astfel încât să permită eliminarea aerului în timpul utilizării aparatului.
3.3.5
Marginea de măsurare a recipientului trebuie să fie plană Deasupra acesteia trebuie să fie fixat un inel de măsurare metalic
,
având diametrul interior egal cu cel al recipientului de măsurare.
3.3.6
Fanta dintre marginea de măsurare şi inelul de măsurare trebuie să fie dimensionată astfel încât să pem1ită pătrunderea uşoară, dar fără joc evident
a
cuţitului de radere.
3.3.7
Volumul de 1 litru al recipientului de măsurare este format de suprafaţa internă a pereţilor recipientului, de suprafaţa superioară a pistonului introdus şi de suprafaţa inferioară a cuţitului de radere introdus complet
. E
roarea maximă tolerată
a
volumului vasului este de
±
2 %o
.
3.4
Pistonul (blocul)
3.4.1
Pistonul trebuie să fie confecţionat din material metalic nemagnetic (alamă
,
aluminiu etc.) şi să aibă forma unui cilindru drept.
La aparatele aflate în uz se permite ca pistonul să aibă fonna unui cilindru cu diametrul micşorat în partea de mijloc (formă de mosor)
.
3.4.2
Pistonul trebuie să nu fie defonnat sau să aibă urme de lovituri, aceste defecte putând să modifice volumul de cereale supus detţrminărilor.
3.4.3
După retragerea cuţitului de radere, pistonul trebuie să cadă liber, pe toată înălţimea recipientului de măsurare
,
fără blocări
3.5
Cuţitul de radere
3.5.1
Cuţitul de radere trebuie să aibă o lamă subţire dar rigidă, confecţionată din oţel dur.
3.5.2
Cuţitul de radere trebuie să fie prevăzut cu un mâner.
3.5.3
Suprafeţele lamei cuţitului de radere trebuie să fie plane şi paralele
.
3.5.4
Cuţitul de radere trebuie să fie suficient de lat pentru a acoperi complet secţiunea transversală a recipientului de măsurare
,
la limita cursei sale.
3.5.5
Lama cuţitului trebuie să fie tăiată în forma literei
ăV'.
Tăişul cuţitului trebuie să fie simetric
(linia de tăiere trebuie să fie la mijlocul grosimii lamei cu tului).
3.6
Dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare
3
.
6.l Dispozitivul trebuie să fie confecţionat din metal şi să fie realizat astfel încât recipientul de măsurare să se fixeze ferm
,
printr-o simplă rotire
.
3
.
6.2 Dispozitivul trebuie să fie fixat pe o placă din lemn de esenţă tare s
a
u pe capacul cutiei de transport
a
aparatului
.
Placa de lemn sau cutia de transport trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la nivel şi cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite fixarea corespunzătoare în poziţie vertîcală a recipientului de măsurare.
3.7
Dimensiunile părţilor principale
Cerinţele privind dimensiunile diferitelor părţi ale aparatului sunt specificate Ia pct. 3.
7.1
la 3.
7.
5. 3 7
.
1 Recipientul de preumplere
Capacitatea până
la
reperul circular: (1350
±
10) ml
Diametrul interior (86 ± 0,2) mm
Diametrul orificiului pâlniei (la aparatele cu clapet ) (30 ± 0,5) mm
3.7
2 Tubul de umplere Diametrul interior
Înălţ.imea deasupra pistonului
3.7.3 Recipientul de măsurare Diametrul interior
Înălţimea deasupra pistonului
Diametrul interior al inelului de măsurare Înălţimea inelului de măsurare
3 7 4 Pistonul Diametru Înălţime Masă
3
.
7.5 Cuţitul de radere Grosime
Unghiul
de decupare
Lăţimea
teşiturii tăişului
3.8
Dispozitivul de cântărit
(79
±
0,1) mm
(280 ±2)
mm
(88,2 ± O,1)
mm
(163,7
±
0,1) mm
(88,2 ± O,1)
mm
(40,5 ± 0,1) mm
(87,5 ± O,1) mm (40 ± 0,2) mm
(450
:l:
2) g
('I±
0,05) mm
(90
,
.l
2)
0
(3 ± 0,5)
mm
3
8.1 Dispozitivul de cântărit trebuie să fie un aparat de cântărit cu funcţionare neautomată. Acesta poate fi o balanţă electronică, sau o balanţă cu braţe egale, la care unul din talere este constituit din recipientul de măsurare.
3 8.2 Balanţa trebuie să aibă limita maximă de cântărire (M"ax) suficient de mare pentru a cântări cantitatea de cereale împreună cu vasul măsură (masa acestuia fiind compensată prin tarare).
3.8.3
Toate dispozitivele de indicare şi de tipărire trebuie să aibă aceeaşi valoare a diviziunii. Fiecare indicaţie trebuie să fie însoţită de simbolul unităţii de măsură, cu excepţia
indicaţiilor
balanţelor cu braţe egale. Balanţa trebuie să aibă valoarea diviziunii
d
:5
0,5 g. În cazul
în
care balanţa indică
şi
masa hectolitrică, valoarea diviziunii pentru aceasta trebuie să fie d
:S
O,1 kg/hl.
3
8
.
4 Exactitatea
3
.
8.4.1 Eroarea indicaţiei aparatului d.e cântărit nu trebuie să depăşească erorile maxime tolerate, aşa cum sunt prevăzute
în
tabelul 1. În cazul indicaţiei numerice eroarea indicaţiei trebuie corectată cu eroarea de rotunjire.
Eroarea
maximă tolerată se aplică la valoarea brută şi la valoarea netă, pentru sarcinile posibile.
Tabelul 1: Erori maxime tolerate pentru aparatul de cântărit
Sarcina, L
Erori maxime tolerate
,
Ei
O
:s;L
s
250
g
± 0,25 g
250
g
<
L
S:
Max
± 0,50 g
3.8.5
Rezultatele cântăririi ale unui aparat trebuie să fie repetabile şi reproductibile. Rezultatele cântăririi trebuie să fie suficient de insensibile la schimbările de poziţie ale
sarcinii
pe receptorul de sarcină.
3.8.6
Aparatul trebuie să fie sensibil la mici variaţii ale sarcinii.
3.8.7
Factori de influenţă şi timp
În cazul unui aparat echipat cu dispozitive electrice sau electronice, producătorul trebuie să specifice condiţiile de mediu climatic, mecanic şi eJcctrnmagnetic în care este destinat să funcţioneze aparatul, conform cerinţei 2.1.3 din norma NML 001-05
"Cerinţe
metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse contro1ului metrologic legal"
3.8.7.1
Aparatul trebuie să fie suficient de insensibil la înclinarea care poate exista în condiţii normale de instalare.
3.8.7.2
Aparatul trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice în intervalul de temperatură specificat de producător. Valoarea acestui interval trebuie să fie cel puţin egală cu: 30
°C.
În absenţa specificaţiilor producătorului aparatul trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice în domeniul de temperatură: (-1O
...
+40)
0
C,
3.8.7.3
Aparatul alimentat de la reţeaua de energie electrică trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice în condiţiile de fluctuaţie normală a
s
ursei de alimentare.
3
.
8
.
7 4 Aparatul care funcţionează cu alimentar
e
de la baterie trebuie să 1ndice dacă tensiunea scade sub valoarea minimă cerută şi trebuie, în aceste condiţii
,
să continue să funcţioneze corect sau să se oprească automat din funcţionare
.
3.8.7.5
Încărcarea cu o sarcină a unui aparat pentrLt o perioadă mare de timp
,
trebuie să aibă o influenţă neglijabilă asupra indicaţiei (la acea sarcină) sau asupra indicării zeroului
,
imediat după descărcarea sarcinii
3.8.7.6
În alte condiţii aparatul trebuie fie să îşi continue funcţionarea corectă, fie să se oprească
a
utomat din funcţionare
3 8.8 În cazul în care este utilizată o balanţă cu braţe egale, aceasta trebuie să fie însoţită de o seric de greutăţi clasă M
2
,
de (500 g . . 500 mg)
.
Pot fi utilizate şi greutăţi speciale (care să fi
e
inscripţionate şi în unităţi de masă hectolitrică). Erorile de masă ale acestora trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, a
ş
a cum sunt prevăzute în tabelul 2
:
-·
.
...
..
-
Valoare nominală
......
Eroare maximă tolerată
Et
500 g
-
·
± 80mg
200
g
±
30mg
100 g
± 16mg
I
I
50 g
± 10mg
20 g
±8
mg
10 g
±6mg
5g
±5 mg
2g
±4mg
1 g
•"
±3mg
500 mg_
±2,5
mg
Tabelul 2 Erori maxime tolerate ale greutăţilor speciale:
!
'
3.9
Cerinţe generale privind proiectarea şi fabricaţia aparatului
3.9.1
Proiectarea şi fabricaţia aparatului trebuie să fie astfel făcute încât acesta să îşi păstreze calităţile metrologice atunci când este corect instalat şi utilizat într-un mediu pentru care a fost proiectat
.
3.9.2
Când este expu
s
la perturbaţii
,
un aparat electroruc trebuie să nu fie afectat de defect
e
semnificative sau
,
când acestea apar
,
trebuie să le detecteze automat şi
s
ă l
e
semnaleze
.
În condiţiile detecţiei automate a unui defect semnificativ, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul ia măsurile corective sau până la dispariţia defectului
3.9.3
Cerinţele menţionate la pct. 3.9.1 şi 3.9.2 trebuie să fie îndeplinite în mod continuu pe o perioadă de funcţionare care este normală din punctul de vedere al utilizării c
o
recte a aparatului. Di
s
pozitivele electronice digitale trebuie să exercite întotdeauna un control adecvat asupra funcţionării corecte a procesului de măsurare
,
asupra facilităţilor de indicare
şi
asupra stocării şi transferului tuturor datelor.
În condiţiile detecţiei automa
t
e a unei erori de durabilitate semnificati
v
e, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul va lua măsuri corective sau până la dispariţia erorii.
3.9.4
Calităţile metrologice ale unui aparat electronic nu trebuie să fie influenţate nefavorabil când este conectat la un echipament extern printr-o interfaţă corespunzătoare.
3.9.5
Aparatul nu trebuie să aibă particularităţi susceptibile a favoriza utilizarea lui frauduloasă
,
iar posibilităţile de funcţionare greşită neintenţionată trebuie să fie minime.
Componentele care nu trebuie să fie demontate sau reglate de utilizator trebuie să fie prevăzute cu un sistem de asigurare împotriva unor asemenea acţiuni
.
3 9.6 Aparatul trebuie proiectat astfel încât să permită executarea rapidă a verificărilor. 3
I O
Indicarea rezultatelor cântăririi şi a altor valori de cântărire
Indicarea rezultatelor cântăririi şi a altor valori de cântărire trebuie să fie exactă, neambiguă şi neînşelătoare, iar dispozjtivul de indicare trebuie să permită o citire uşoară a indicaţiei, în condiţii normale de utilizare
Denumirile şi simbolurile unităţilor de măsură utilizate sunt. kilogramul
,
simbol kg, gramul, simbol g şi kilogramul pc hectolitru
,
simbol kg/hl.
Indicarea rezultatului cântăririi trebuie să fie imposibilă peste Max
+
9d.
Un dispozitiv indicator auxiliar este permis numai la dreapta semnului zecimal. Un dispozitiv pentru e
x
tensia indicaţiei se poate folosi numai temporar, iar tipărirea trebuie să fie oprită pe durata funcţionării lui
Se pot afişa şi indicaţii secundare, cu condiţia ca acestea să nu fie confundate cu indicaţiile primare. 3 11 Tipărirea rezultatelor cântăririi şi a altor valori de cântărire
Rezultatele tipărite trebuie să fie corecte, identificate în mod corespunzător şi neambigue
.
Tipărirea trebuie să fie clară
,
Jizjbilă
,
de neşters şi durabilă
.
3 12 Reglarea la nivel
Aparatul de cântărit trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de reglare Ia nivel şi cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite instalarea corespunzătoare (dispozitivele pot fi aceleaşi cu cele menţionate la pct. 3.6.2).
3
.
13 Reglarea la zero
Aparatele pot fi prevăzute cu dispozitive de reglare la zero. Funcţionarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate reglarea la zero şi să nu dea rezultate de măsurare incorecte
.
3.14 Dispozitive de tară
Aparatele pot avea dispozitive de tară. Funcţionarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate aducerea la zero şi să asigure o cântărire netă corectă.
3.
15 Erori tolerate
3.15.1
Eroarea maximă tolerată pentru determinarea masei hectolitrice
,
la verificarea aparatului cu un aparat etalon (la verificare utilizându-se grâu), este de
±
4 g (exprimată în unităţi de masă),
± 0,4 kg/hl (exprimată în unităţi de masă hectolitrică).
3.15.2
Diferenţa dintre fiecare rezultat obţinut pentru aceeaşi cantitate de cereale şi valoarea medie a masei hectolitrice, aşa cum este determinată din şase măsurări consecutive
,
trebuie să nu fie mai mare de± 3 %o faţă de această medie
.
3
.
16 Inscripţii
3.16.1
Aparatul trebuie să poarte următoarele inscripţii:
-
Denumirea aparatului;
-
Capacitatea nominală a recipientului de măsurare şi a recipientului de preumplere;
-
Numele producătorului sau marca acestuia; Marcajul aprobării de model;
Seria (numărul) de fabticaţie; acea.sta trebuie să fie inscripţionată şi pe
:
recipientul de măsurare, recipientul de preumplere, tubul de umplere, piston, cuţitul de radere, dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare, alte piese detaşabile ale aparatului
.
Anul fabricaţiei;
Cuvântul ăsus" (sau un semn distinctiv) pe partea superioară a cuţitului de radere.
3.16.2
Inscripţii suplimentare
După caz, în conformitate cu destinaţia particulară a aparatului, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripţii suplimentare.
3.16.3
Prezentarea inscripţiilor
Indicaţiile de identificare trebuie să nu poată fi şterse şi să aibă o mărime, o formă şi o claritate care să permită o citire uşoară a acestora, atunci când aparatul este în fimcţionare.
Indicaţiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al aparatului, atunci când acesta este în funcţionare. Indicaţiile pot fi înscrise fie direct pe aparat, fie pe o etichetă fixată pe aparat. Eticheta trebuie să poată fi sigilată, cu excepţia cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa.
3.1
7 Marcaje de verificare
3
I 7.1 Amplasare
Aparatele trebuie să fie prevăzute cu un loc care să permită aplicarea marcajului de verificare. Acest loc trebuie·
să fie astfel încât piesa pe care se găseşte să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul,
să permită aplicarea uşoară a marcajului fără să deterioreze calităple metrologice ale aparatului,
să poată fi văzut fără a deplasa aparatul, atunci când acesta este în funcţionare.
3.17.2 Suportul marcajului
Aparatele trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus, un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acesteia, după cum urmează:
dacă marcajul rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calităţi similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalaţiei sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafaţa plachetei trebuie să fie de minim 200 mm
2
.
dacă marcajul este reprezentat de o ştampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafaţa de minim 200 mm
2
.
3.18 Aparatele prezentate la încercări pentru aprobare de model trebuie să fie însoţite de o documentaţie tehnică care să conţină următoarele documente necesare pentru evaluarea conformităţii:
a)
o descriere generală a tipului aparatului;
b)
proiecte de execuţie, planuri de fabricaţie şi scheme cu componente, subansambluri, circuite şi altele asemenea;
c)
descrierile şi explicaţiile necesare pentru înţelegerea proiectelor şi schemelor prevăzute la lit. b), incluzând modul de funcţionare a aparatului;
d)
o declaraţie privind standardele aplicate în întregime sau parţial,
e)
rapoarte de încercări;
f)
certificate de examinare de tip şi rezultatele încercărilor relevante ale aparatelor care conţin părţi identice cu cele din proiect.
Documentaţia trebuie să fie prezentată în limba română.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Modalităţile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsurarea masei hectohtrice a cerealelor sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Cerinţele metrologice şi tehnice care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 3 de mai jos.
4.3
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor
documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică).
4.4
Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică sigilarea în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model, prin utilizarea unor mijloace şi metode care să împiedice intervenţiile neautorizate asupra aparatului verificat. Marcajul de verificare se aplică numai dacă instalaţia a corespuns.
4.5
Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, fonna, vizibilitatea sau claritatea lor.
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă de metrologie legală NML 8-04-97 îDensitometre optice prin transmisie“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a normelor specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 307.
*) Ordinul nr. 307/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEX1_
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALA NML 071-05 ăDENSITOMETRE"
Domeniu de aplicare
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologjce şi tehnice precum şi modalităţile de atestare a legalităţii
,
specifice densitomctrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d/0 sau 0/d destinate măsurării densităţii optice prin transmisie a filmelor alb negru
,
utilizate în domeniul radiografierii medicale, şi în dozimetria radiaţiilor ionizante
.
I 2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, pu
s
e
în
funcţiune sau utilizate în măsurările de intere
s
public, densîtometrele optice prin transmisie prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologic legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 2
1
.
3
Prezenta normă nu
se
aplică densitometrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d
/
0 sau 0/d care măsoară densitatea optică prin transmisie a filmelor alb-negru din domeniul indu
s
trial, sau a celor care în aplicaţiile curente nu au implicaţ.ii în domeniul de interes public
.
Terminologic
În sensul prezentei nom1e de metrologic legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele s
e
mnificaţii:
2.1
Densitatea optică globală prin transmisie (Dr)
se defineşte prin logaritmul zecimal al inversului factorului global de transmisie (T
g
)
-
Densitatea optică globală prin transmisie se notează cu DT{ G
,
SH· h
:
g
,
Sr )
unde G,
SH
,
g şi
Sr
sunt simboluri care precizează condiţiile geometrice
şi
spectrale în care se măsoară densitatea optică prin transmisie 1ar h reprezintă grosimea probei (pentru filme h este considerat zero)
U
nitatea de măsură
:
l (unu)
.
.
2.2
Geomelria de incidenţă
G reprezintă distribuţia unghiulară a radianţei pe suprafaţa aperturii de măsurare, descrisă în majoritatea cazurilor prin semiunghiul
Xi
pe care îl face generatoarea conului care delimitează fascico]ul incident pc probă şi normala la probă.
.
2.3
Geometria de emerg
e
n,tă g
reprezintă distribuţia unghiulară (raportată Ia centrul aperturii de măsurare )
a
responsivităţii receptorului (incluzând filtrele, geamuri le opale
,
sferele integratoare sau alte componente optice)
,
descrisă în majoritatea cazurilor de semiunghiul
Xn
făcut de generatoarea conului de receptare al sistemului receptor aflat cu v
â
rful în centrul aperturii de măsurare şi normal
a
la centru] aperturii de măsurare.
.
2.4
Func,tia de distribu,Lie a densităţii eneri,:.ti
ce
sp
ec
trale relative a su
t
-,
şe
i de radiaţii 1-1().)
reprezintă funcţia de distribuţie a produsului dintre distribuţia spectrală a iluminantului standard CIE tip A şi distribuţia spectrală a filtrului anţicaloric ataşat (tabelul 4 din anexa A)
..
2 5
Filtru cmticaloric
este filtrul ataşat sursei de lumină pentru reducerea efectului radiaţiilor infraroşii asupra probei.
2.6
Funcţia de distribuţie a responsivităţii spectrale relative a receptorului de
radiaţii
optice să
reprezintă fimcţia de distribuţie spectrală a câtului dintre răspunsul spectral dY(A) al rccepţorului şi mărimea monocromatică de intrare dX(l) raportat la valoarea maximă
Sm
incluzând şi elementele optice ale receptorului
.
2.7
Apertura de măsurare (fereastra de mli
s
urare, sau câmpul de mă
s
ura
r
e)
reprezintă aria şi
fotma suprafeţei pe care se efectuează măsurarea densităţii optice globale prin transmisie.
2.8
/-<actorul global de transmisie ('/ ):se
defineşte prin câtul dintre fluxul total transmis şi fluxul tot.al incident.
Unitatea de masură: 1 (unu).
2
9
Filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie:
filtru realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică spectrală nu variază în intervalul spectral de interes cu mai mult de± 5 % sau ± 0,02 ( unu), faţă de valoarea medic, etalonat în densitate optică. globală (se impune valoarea cea mai mare).
2.1
O
Filtru de referinţă:
filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică globală este mai mică sau egală cu 0,05 (unu).
2 11
Termenul
JI'e(l)
reprezintă logaritmul zec1mal al produşilor dintre distribuţia spectrală a iluminantului standard CIE tip A cu filtrul anticaloric ataşat SH(A) şi responsivitatea spectrală a receptorului de radiaţii optice sr(A) normaţi la 5 pentru valoarea maximă ( tabelul 3 din anexa A)
3.
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Condiţii nominale de funcţionare
3 1 1 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puţin (0,00.. 4,00) unu. Zero este în cazul absenţei probei.
Valoarea rezoluţiei trebuie să nu depăşească valoarea prevăzută în documentaţie sau în cartea tehnică a aparatului, sau când aceasta nu este prevăzută, să nu fie mai mare de 0,01 (unu) pentru aparatele digitale şi de cel mult 0,03 (unu) pentru aparatele analogice.
Alte valori nominale ale condiţiilor de funcţionare trebuie specificate de producător după cum urmează:
3.1.3 Pentru mărimile de influenţă climalice se vor preciza condiţiile de mediu climatic, conform punctului 2 1 3. l din N1'vfL 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară şi superioară a temperaturii. Se va indica dacă mijlocul de măsurare este destinat utilizării în condiţii de umiditate cu sau rară condensare.
, >
3 1.4 Conditiile de mediu mecanic sunt confonn clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerinte metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
11,
care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibraţii şi şocuri de importanţă redusă.
3.1.5 Conditiile de mediu electromagnetic.
Producăton_{l trebuie să specifice clasa 'de mediu electromagnetic, în care aparatul este destinat să funcţioneze, prin indicarea unuia din simbolurile E1 sau E2 a căror semnificaţie este prezentată in NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal
11
3 1.6 Pentru mărimile de influenţă ale alimentării cu energic electrică: limitele domeniului de
tensiune ale alimentării în curent continuu şi/sau limitele domeniului de tensiune ale alimentării în curent alternativ
Erorile maxime tolerate
3.2. l Erorile maxime tolerate in condiţii de referintă trebuie să fie conform tabelului I : Tabelul 1- Erorile maxime tolerate, pozitive sau negative
Densitatea (unu)
Eroarea maximă
Tolerată
O,OO<D:::;1,50
····---
Q,Q5
( unu)
l,50<DS5,00
±30
(%)
.
'
3 2 2 Eroarea de repetabilitate exprimată ca abatere standard experimentală pentru 1O măsurări să nu depăşească jumătate (1/2) din eroarea maximă tolerată de
1a
pct 3.2.1
3.2.3 Eroarea suplimentară datorată variaţiei temperaturii mediului conform punctului 2.1.3.1 din N1vfL 001-05
11
Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară şi superioară a temperaturii nu trebuie să depăşească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1.
3.2-4 Eroarea suplimentară datorată variaţiei tensiunii electrice de alimentare în limitele prevăzute
de producător nu trebuie să depăşească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1.
3.2.5
Valorile produşilor spectrali de aparat Il*(J...) normaţi Ia 5 pentru valoarea maximă nu trebuie să depăşească cu mai mult de
±
0,03 (unu) sau
±
3,0 % (se ia valoarea maximă), valorile produşilor spectrali Il*(Â) din tabelul
3
din anexa A
3.2.6
Efectul unei perturbaţii electromagnetice asupra unui densitometru trebuie să fie astfel încât variaţia rezultatului unei măsurări să nu fie mai mare decât eroarea maximă tolerată
3.2.7
Eroarea determinată după încercarea la condiţiile de mediu mecanic conform clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibraţii şi şocuri de importanţă redusă nu trebuie să depăşească eroarea maximă tolerată
3.2.8
Eroarea determinată după încercarea la condiţiile de mediu climatic conform punctul 2.1.3.1 definit în NML 001-05 "Cerin e metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică dcnsitometrelor optice prin transmisie nu trebuie să depăşească eroarea maximă tolerată.
3.3
Cerinţe tehnice
3 3
.
] Dcnsitomctrul trebuie
să
aibă în dotare un filtru etalon de control cu certificat de etalonare în condiţiile specifice măsurărilor,
cu
o valoare
a.
densităţii optice nominale de aproximativ ¾ din valoarea maximă a intervalului de măsurare.
3.3.2 Înălţimea monturii suprafeţei pe care se aşează proba trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu cota de înălţime a restului suprafeţei astfel încât să penniiă contacLul probei cu suprafaţa de măsurare pe întreaga suprafaţă a aperturii de măsurare
.
3 3
.
3 Elementele de panou trebuie inscripţionate astfel încât să se înţeleagă rolul lor, iar comutatoarele, tastele, şi LED-urile trebuie
să
funcţioneze corect, conform destinaţiei lor.
3.3.4 Densitometrele portabile trebuie să semnalizeze scăderea tensiunii electrice de alimentare sub o valoare, după care erorile tolerate ale dcnsitomctmlui nu mai sunt garantate.
3.3.5 Pe fiecare densitometru trebuie inscripţionate cel puţin următoarele:
-
tipul
-
seria de fabricaţie
-
denumirea firmei producătoare
3.4
Indicarea rezultatului masurarii
·
3.4.1
Densitometrul trebuie să aibă reperele vi zib1I e, specificată mări mea măsurată ( fie explicit fie prin denumirea mijlocului de măsurare), iar dacă este digital trebuie ca pe tot intervalul de măsurare
, cifrele
să
conţină toate segmentele componente
3.5
Durabilitate
3.5.1
Densitometrul trebuie să reziste unei probe de anduranţă (functionare continuă de durată) pe perioada de timp declarată de producător.
Eroarea determinată după încercarea la andurantă nu trebuie să depăşească eroarea maximă tolerată.
3.6
Adecvare
3 6.1 Densitometrul trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea de reglare a zero-ului manual sau automat pentm valori ale densităţii de cel puţin pină la 1,00 (unu).
3.6.2 Apertura de măsurare trebuie să fie cuprinsă între 0,5 mm şi 3,0 mm.
3.7
Sigm·anţa în funcţionare
3.7.1
Densitometrele optice prin transmisie care au în componenţa lor sursa de radiaţii optice, trebuie ca aceasta să aibă funcţia de distribuţie a densităţii energetice spectrale relative a sursei de radiaţii Sn(A) conform tabelului 4 din anexa A, pentru protejarea probei împotriva efectului radiaţiilor infraroşii
.
4.
Atestarea legalităţii
4 l Moda1îtăţile de control metrologic legal
aplicabile
densitometrelor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.
4.2
Atestarea legalităţii unui densitometru se realizează numai după demonstrarea acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile
,
prevăzute în tabelul 2 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă, punerii
în
funcţiune sau utilizării.
·
•
Nr_
·
-
·
.
Punctul din norma
Modalităţi de control
crt. Cerinţe metrologice şi tehnice de metrologie Aprobare Verificare metrologică
-
·
Informaţii inscripţionate pe
·
····
·
·-
"
_)
EtJdu9ătoruluî)
Vcrificarca con
s
tru
c
ţiei
Indicarea rezultatului măsurărilor
Erori în condiţii de referinţă, fără perturbaţii
Erori de repetabilitate în condiţii de referinţă
,
tară
_
per-turbaţi
i
Eroarea datorată produşilor spectrali
Eroarea suplim
e
ntară datorată variaţiei temperaturii mediului
Erori suplimentară datorată variaţiei tensiunii electrice de alimentare
Funcţionarea în prezenţa perturbaţiilor electromagnetice
E
fectul condiţiilor de mediu climatic
E
fectu] condiţîilor de mediu mecamc
Siguranţa in funcţionare Adecvare
Durabilitate
3.3.1, 3.3
.
2, 3.3.3,
--
··
-
·
3
3
.4
-
4
-
--
-
5
--
-
3.4.1
3
.
2
.
1
6
3.2.2
7
3.2
.
5
8
3 2-3
·-
-
-
-
9
3
.
2.4
X
IO
3.2
.
6
X
r
.
11
3
.
2
.
8
X
12
13
14
15
3
.
2 7
3.7.1
3.6
.
1, 3
.
6.2
3.5 l
X
X
X X
X
X
--
-·•
---
-
···
-
----·
•·
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Tabelu] 2 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal.
legală
de model
ini
ţi
ă
iă2î"
'
periodică
1
)
1
Cerinţe generale si condiţii nominale
·
--
·
3.1.I
,
3
.
1.2
X
X
·
·
·
·
-
-
·
-
X
-
--
-
-
-
-
-
-
-
2
aparat şi informaţii înso
ţ
itoare (specificaţii ale
3.3.5
,
3
.
1.3
,
3
.
1.4
,
J.1.
5, 3.1.6
X
X
X
730
2,041
740
1,732
,....
..
750
1
,
431
530
79
540
86
550
93
ANEXA
A
340
340
4
350
350
5
360
360
6
370
370
8
380
380
10
410
1,322
420
1,914
430
2,447
440
2,811
420
21
430
25
440
209
450
33
460
38
560
4,989
-
560
570
5,000
570
580
4,989
590
4,956
600
4,902
610
4,827
620
4,731
650
4,238
650
102
660
4,013
660
94
670
3,749
-
670
89
680
3,490
680
80
-
-·
690
3,188
690
72
760
1,146
760
19
770
<
1,000
770
15
Tabelul 3.
Logaritmii
zecimali
ai produşilor spectrali
TI*(l) pentru
densităţile optice prin transmisie de tip vizual normaţi la
5
pentru
valoarea
maximă a lui
fl*(Î\.).
Lungimea de undă (nm)
IT* (Â-) vizibil
-
_J_'-!n
.
- --
------
390
400
-
··
·
-·
·
·-·-
·--
<
J
,OOO
_
·-
·
-
460
470
480
490
··
-·-
·
450
----
.. ,
3,090
-
-
3,346
-
-
-
-
-
·
--
·-
-
·
-
-
.....--.
-
---
500
510
520
530
540
550
3,582
,818
4,041
4,276
·
--
•··
-
-·
-
-
4,513
4,702
4,825
4,905
4,957
-
"
630
640
4,593
4,433
700
710
720
-
2,901
2,622
2,334
Tabelul
4.Functia de
distribuţie
energetică
spec
trală relativă a
ilminantului standardizat
ISO, SH(A) pentru den
s
itometria optică prin
transmisie,
normată
1a
I 00, pentru lungimea
de undă
Â
= 560 nm.
Lungimea de undă
-
-
-
·
·-
(nrn)
Funcţia normată
S1J(Â)
(unu)
·
·
··
-
··
···
··-
·
-
-
-
-
- -
-
-
·
390
400
410
12
15
18
-
1--
-
-
--· ---- -
--
500
510
470
480
490
-
·
,.,.
43
48
54
60
--
·
520
-
-
-
6
-
6
--
.
-
72
·
·
-
590
100
-
--·
107
lll
115
··
-
·
-
-·
580
-
-•
•
-
••
•
·
•
•
·
r
··
··-
,
,,,
--.-
•
600
--··
610
620
6
-
3
-
0
6
40
·
]16
l]9
117
l
13
107
-
·
•
-·
700
710
720
730
62
53
,
> --
·
740
·
-
-
750
---
.
45
37
31
24
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 020-05 îCeasornice programatoare pentru contoare de energie electrică“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 020-05 îCeasornice programatoare pentru contoare de energie electrică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 1-09-97 îCeasornice-programatoare cu cuarț pentru contoare de energie electrică“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.
Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:
—
până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială;
—
o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.
(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.
Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 308.
*) Ordinul nr. 308/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 020-05 "Ceasornice - programatoare pentru contoare de energie electrică"
1.
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta nonnă de metrologie legală
se
referă la cerinţele metrologice şi tehnice specifice ceasornicelor - programatoare cu cuarţ şi rezervă de mers în scopul asigurării programării corecte a palierelor de tarifare şi
a
indicatorului de putere maximă, în cadrul tranzacţiilor comerciale pentru contoarele de energie electrică.
1.2
Prezenta normă de metrologie legală nu
se
referă la ceasornicele programatoare mecanice, la
'
ceasornicele programatoare sincrone, la ceasornicele programatoare comandate de la distanţă, şi nici la ceasornicele programatoare sincronizate prin intermediul
semnalelor
radio.
1.3
Pentru a putea fi introduse pc piaţă, puse în funcţiune
şi/sau
utilizate in măsurările de interes public ceasornicele programatoare prevăzute la punctul 1.1 trebuie
să
îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice, prevăzute în prezenta normă cât
şi
cerinţele
r.plicabile
din norma de metrologie legală NML 001-05
"Cerinţe
metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 1.
2.
Terminologie
În sensul
prezentei norme de metrologie legală, termenii
specifici
utilizaţi au următoarele semnificaţii:
2.1
ceasornic
-
programator:
mijloc de măsurare reglabil
care
permite închiderea sau deschiderea unor
circuite
la momente de timp predeterminate.
2.2
ceasornic
programator cu
cuarţ:
ijloc de măsurare destinat comutării tarifelor la contoare de energie electrică, (monofazate sau trifazate) şi a indicatorului de putere maximă,
şi
care are drept bază de timp un oscilator cu cuarţ.
2.3
rezervă de mers:
perioadă maximă de timp în decursul căreia tensiunea de alimentare de la reţea
poate fi întreruptă fără a afecta mersul zilnic al ceasornicului programator.
2.4
timp de restituire a rezervei de mers:
perioadă de timp necesară pentru restabilirea completă
a
rezervei de mers începând din momentul în care rezerva de mers a fost complet
epuizată.
2.5
mers zilnic:
diferenţa dintre eroarea ceasornicului Ja un moment dat şi eroarea pe care a avut-o cu
24
<le
ore
în urmă.
2.6
comutator de
selectare
a tarifării:
parte a ceasornicului programator ce conţine contactele, mecanice şi/sau electronice, care permit comutarea
registrelor
de tarifare, precum şi componentele care
acţionează
direct contactele.
2.7
întrerupător de comandă a indicatorului de maxim:
parte a ceasornicului programator ce conţine contactele, sau echivalentele lor electronice, care permite comutarea indicatorului de maxim, precum şi piesele care acţionează direct contactele.
2.8
tensiune de alimentare nominală (Uo):
valoarea
tensiunii
de alimentare pentru care a fost construit ceasornicul programator.
3.
Cerinţe metrologice şi tehnice
3.1
Erori tolerate:
3.1.1
Mersul zilnic al ceasornicelor programatoare cu cuarţ trebuie să fie± O, 5 s/d.
3.1.2
Eroarea tolerată de programare trebuie să fie mai mică de:
± 1 s pentru ceasornicele - programatoare cu afişaj digital;
± 7,5 min pentru ceasornicele - programatoare cu afisaj analogic şi program zilnic;
± 60 min pentru ceasornicele - programatoare cu afişaj analogic şi program săptămânal.
3.1.3
Pentru aparatele prevăzute cu întrerupător de putere maximă, timpul real de integrare al întrerupătorului de comandă al indicatorului de maxim nu trebuie să depăşească cu mai mult de
1
s valoarea stabilită.
3.1.4
Rezerva de mers trebuie să asigure funcţionarea ceasornicelor - programatoare pe o durată de minimum 36 orc. Timpul de restituire completă a rezervei de mers nu trebuie să depăşească triplul valorii rezervei de mers.
Mersul zilnic al ceasornicului, în cazul funcţionării pe rezerva de mers, trebuie să fie mai mic de
± 1,5 s/d.
3.2
Rezerva de mers
Dacă rezerva de mers este asigurată de un acumulator, durata sa de viaţă trebuie să fie cel puţin cinci ani în condiţii normale de funcţionare.
Dacă rezerva de mers este asigurată de o baterie, aceasta trebuie să asigure o funcţionare continuă de cel puţin 1O OOO h începând din momentul în care funcţionează pe rezerva de mers.
3.3
Condiţii de referinţă
Aparatele trebuie să satisfacă cerinţele impuse la punctul 3.1 în următoarele condiţii de referinţă:
3.3.1
Temperatura mediului ambiant: (23
±
3) °C
3.3.2
Tensiunea de alimentare: Uo
±
1%
3.3.3
Umiditatea relativă a aerului (medie anuală): (65
±
10) %
3.3.4
Frecvenţa tensiunii de alimentare: (50
±
0,1) I-Iz
3.4
Eroarea suplimentară cu temperatura
Eroarea suplimentară cu temperatura a mersului zilnic, pentru intervalul de temperatură: (-10... + 45)
0
c
trebuie să fie mai mică de (0,15 s/ °C)/24 h.
3.5
Condiţii nominale
Aparatele trebuie să respecte cerinţa de la punctul 3.1.1 atunci când funcţionează în următoarele condiţii:
umiditate relativă: (1O... 95)%; tensiune de alimentare: (0,9... 1,1) Uo;
frecvenţa tensiunii de alimentare (49... 51) Hz.
3.6
Menţinerea programării
La întreruperea alimentării cu energic electrică, aparatele nu trebuie să piardă programarea pe durata specificată de producător pentru rezerva de mers.
3.7
Tensiunea de şoc
Aparatele trebuie să suporte o tensiune de şoc în următoarele condiiii de încercare: caracteristicile impulsului: 1,2 / 50 µs;
tensiunea de încercare: 6 kV.
3.8
Rezistenţa izolaţiei
Aparatele trebuie să reziste fără să apară conturnări sau străpungeri la aplicarea unei tensiuni alternative de 4 kV, 50 Hz, timp de
1
minut, aplicarea şi revenirea realizându-se progresiv cu I 00 V/s.
3.9
Condifii de mediu electromagnetic
3.9.1
Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări şi defecţiuni care să împiedice funcţionarea şi se încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3.9.1.1
Descărcări electrostatice: tensiune de încercare 8 kV, număr de descărcări 1O,
ni
vei de severitate 4;
3.9.1.2
Câmp electromagnetic de înaltă frecvenţă: intensitatea câmpului electric 10 V/m, interval de frecvenţă (80... 1000) MHz, nivel de severitate 3;
3.9.1.3
Câmp magnetic alternativ: 0,5 mT.
3.9.2
Aparatele trebuie să s
e
încadreze în limitel
e
normale ale perturbaţiilor radioelectrice.
3.10
Condiţii de încercare mecanică
3.10.1
Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări şi defecţiuni care să împiedice funqionarea, verificându-se încadrarea în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3.l 0.1.1 Vibraţii aleatorii pe cele trei axe perpendiculare, frecvenţa de baleiere de la (10... 150) H
z
cu amplitudine de 0,075 mm de la (10...60) Hz şi acceleraţie constantă de 9,8 m/s
2
de la (60... 50) H:z,, numărul de cicluri de baleiere pe fiecare axă este 10 iar viteza de baleiere este de 7,5 min/ciclu.
3.10.1.2 Vibraţii sinusoidale, 1OOO de zdruncinări pe două sensuri din cele şase ale sistemului mtogonal; forma impulsului este sinusoidală
,
cu amplitudinea acceleraţiei de 9,8 m/s
2
şi durata impul
s
ului de 16 m
s
.
3
.
10.1.3 Aparatele trebuie să nu sufere defecţiuni majore şi să funcţioneze corect după o probă de şocuri mecanice, acceleraţie de vârf 294 m/s
2
(30 g), durata impulsului 18 ms.
3.
l 0.1.4 Aparatele trebuie să nu sufere defecţiuni majore şi să funcţioneze corect după testul de rigiditate mecanică, înălţimea de cădere 25 mm, număr de căderi 1 pe fiecare muchie.
3.11
Condiţii de mediu climatic
3.1
l.1 Aparatele trebuie să nu sufere defecţiuni care să împiedice funcţionarea corectă iar erorile de măsurare trebuie să sc încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:
3
.
11.1.1 Încercarea la căldură uscată în următoarele condiţii: aparatele nealimentate;
temperatura: (70 ± 2)
°
C; durata de încercare: 72 h.
3.11.1.2
Încercarea la frig în următoarele condiţii: aparatele nealimentate;
temperatura: (- 25 ± 3) °C; durata încercăriî: 72 h.
3.11.1.3
Încercarea la căldură umedă ciclică aparatele alimentate la tensiunea Un; temperatura; (40 ± 2) °C;
umiditatea 95 %;
durata probelor: 2 cicluri
3.12
Informaţii furnizate de mijlocul de măsurare şi informaţii suplimentare
Fiecare ceasornic programator trebuie să aibă inscripţîonatrc următoarele date: denumirea;
numele fabricantului (denumirea firmei producătoare şi/sau marca fabricantului); tipul
;
numărul aprobării de model, seria şi anul de fabricaţie; tensiunea de alimentare;
frecvenţa tensiunii de alimentare; tensiunea de lucru a releului; curentul de rupere al releului;
rezerva de mers;
un spaţiu rezervat pentru inscripţionarea datei la care s-a făcut montarea bateriei.
3.13
Cerinţe tehnice constructive şi de aspect exterior
3.13.1
Aparatele trebuie să aibă o construcţie care să permită programarea tarifelor.
3.13.2
Aparatele trebuie să permită citirea afişajului şi observarea indicatorului de tarifare.
3.13.3
Bornele aparatelor trebuie să fie grupate pe o placă de borne având o izolaţie şi o robusteţe mecanică corespunzătoare. Bornele învecinate aflate la potenţiale diferite trebuie protejate, împotriva scurt - circuitelor accidentale, cu o barieră izolantă.
Găurile care, în materialul izolator, sunt în prelungirea celor corespunzătoare bornelor trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite introducerea cu uşurinţă a izolaţiei conductorilor.
Racordarea conductorilor la borne trebuie să asigure un contact ferm şi sigur astfel încât să nu existe riscul desfacerii sau încălzirii excesive.
Bornele şi şuruburile de fixare a conductorilor nu trebuie să poată intra în contact cu eventualele părţi metalice ale capacului care acoperă bornele.
3.13.4
Bornele trebuie să fie protejate cu un capac, în cazul când nu există un alt mijloc de protecţie, care să permită sigilarea, independent de carcasă şi capacul acesteia.
3.13.5
Pentru ceasornicul - programator cu afişaj numeric trebuie ca:
-
afişajul să fie uşor de citit, mărimea caracterelor care indică ore şi minute să fie de cel puţin 4 mm. Dacă acelaşi afişaj este utilizat şi pentru afişarea altor indicaţii, acestea trebuie să fie uşor identificabile pentru a nu se crea confuzii la citire;
-
durata afişajului fiecărei indicaţii trebuie să fie de cel puţin 6 s;
3.13.6
Fiecare aparat trebuie să aibă inscripţionată schema de legături printr-o modalitate care să nu poată fi ştearsă. Dacă bornele ceasornicului - programator sunt marcate, această marcare trebuie să se regăsească în schemă.
3.14
Protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate şi degradării informaţiei
3.14.1
Aparatele trebuie să poată fi protejate prin sigilare.
3.14.1.1
Accesul la comenzile/facilităţile de programare a tarifelor trebuie să nu fie posibil fără ruperea sigiliilor
3.14.1.2
Când aparatul este montat pe panou nu trebuie să existe posibilatea accesului la borne rară ruperea sigiliului.
3.14.2
Locul de amplasare al sigiliilor, tipul şi forma lor, trebuie stabilite prin Certificatul aprobării de model.
3.14.3
În cazul ceasornicelor programatoare la care programarea tarifelor se face cu ajutorul calculatoarului, accesul să fie protejat prin parolă.
4
Atestarea legalităţii
4.1
Modalităţile de control metrologic legal, aplicabile ceasornicelor programatoare cu cuarţ pentru contoare de energie electrică sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic al legal, în vigoare.
4.2
Atestarea legalităţii unui ceasornic programator este demonstrată numai după verificarea conformităţii acestuia, cu cerinţele metrologice şi tehnice, prevăzute în tabelul I, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune sau utilizării.
4.3
Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare.
Tabelul nr. 1 Cerinţe metrologice şi tehnice
care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal
Nr. crt.
Cerinţa
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
Initială
Perodică
o
1
2
3
4
5
1
Eroarea intrinsecă
3.1.1 / NML 020-05
X
X
X
3.1.2/ NML 020-05
X
X
X
3.1.3/ NML 020-05
X
X
X
--•-
•
•·•c
2
-
-----.
Eroarea în condiţii nominale
3.5/ NML 020-05
X
-
-
3
Influenţa temperaturii
3.4/ NML 020-05
X
-
-
4
Tensiunea de şoc
3.7/NML 020-05
X
5
Rezistenta izolatiei
3.8/ NML 020-05
X
-
-
6
Timpul de restituire
a
rezervei de mers
3.1.4/NML 020-05
X
X
X
7
Rezerva de mers
-
3.2/ NML 020-05
X
X
X
8
Menţinerea programării
3.6/ NML 020-05
X
X
X
9
Condiţii de mediu electromagnetic
3.9.1.1/NML 020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.9.1.2/NML 020-05
X
3.9.1.3/NML 020-05
X
3.9.2/ NML 020-05
X
2.1.3
I
NML 001-05
X
2.1.3.3
I
NML 001-05
10
Condiţii de mediu mecanic
3.10.1.1/ NML020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.10.1.2/ NML020-05
X
3.10.J .3/NML020-05
X
3.10.1.4/ NML020-05
X
2.1.3 /NML
001-05
X
2.1.3.2
I
NML 001-05
X
li
Condiţii de mediu climatic
3.11.1.1/NML 020-05
X
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
3.11. I .2/ NML 020-05
X
3.11.1.l / NML 020-05
X
2.1.3
I
NML 001-05
X
2.1.3.1 /NML 001-05
X
12
Informaţii furnizate de mijlocul de
3.12/NML 020-05
X
X
X
măsurare
2.9 !NML 020-05
X
X
X
·
•
·-
13
Condiţii tehnice constructive şi de
3.13.1/NML 020-05
X
X
X
aspect exterior
3.13.2/ NML 020-05
X
X
X
3.13.31
NML 020-05
X
-
-
3.13.4/ NML 020-05
X
X
X
3.13.5/ NML 020-05
X
X
X
3.13.6/ NML 020-05
X
X
X
-••--••c•
Nr.
Cli.
Cerinţa
Punctul din norma de metrologie legală
Modalităţi de control
Aprobare de model
Verificare metrologică
Iniţială
Perodică
~·
o
1
2
3
4
5
14
Protecţia împotriva intervenţiilor
3.14.1.1/NML 020-05
X
X
X
neautorizate
Şl
a degradării
3.14.1.2/NML 020-05
X
X
X
informaţiei
3.14.2/ NML 020-05
X
X
X
3.14.3/ NML 020-05
X
X
X
2.8 /NML 020-05
X
X
X
15
Indicarea rezultatului măsurării
2.10 /NML 001-2005
X
-
-
16
Adecvare
2.7 /NML 001-2005
X
-
-
·
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
O R D I N
privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“*)
În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,
directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-77-86 îVerificarea metrologică a dioptrimetrelor“.
Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.
p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,
Valentin Pătășanu
București, 23 noiembrie 2005.
Nr. 309.
*) Ordinul nr. 309/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Anexa este reprodusă în facsimil.
ANEXĂ
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 072-05 ,,Diopfrimctre"
1
Domeniu de aplicare
1.1
Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice, şi modalităţile de atestare a legalităţii numai după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a dioptrimetrelor.
1.2
Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public dioptrimetrele trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute de în prezenta normă.
2
Terminologic
În sensul prezentei nonne de metrologie legale termenii
s
pecifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:
2.1
Dioptrimetru:
mijloc de măsurare utilizat la măsurarea puterii frontale şi a puterii prismatice ale lentilelor de corecţie a v
e
derii, la orientarea şi marcarea lentilelor şi la verificarea corectitudinii poziţionării ace
s
tora în montură.
2.2
Dioptrimetru analogic:
dioptrimctru
CLl
scară continuă (cu repere).
2.3
Dioptrimetru num
e
ric.
dioptrimetru care afişea
z
ă valorile măsurate prin rotunjire la valoarea incrementală cea mai apropiată.
2.4
Putere frontală, vergenţă:
inversul distanţei focale de 1 m într-un mediu al cărui indice de refracţie este egal cu I.
2.5
D
i
optrie:
unitate de măsură a vergenţei egală cu inver
s
a unei distanţe focale de 1 m
,
într-un mediu al cărui indice de refracţie este egal cu 1, notată cu simbolul D sau dpt.
2.6
Putere prismati
c
ă:
devierea prin efect de prisma a unui fa cicul de lumină incident normal la suprafaţa posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcţia de incidenţă.
2.7
Dioptrie prismatică:
unitatea de măsură a deviaţiei dată de o prismă, egală cu 100 ori tangenta unghiului de deviaţie a fasciculului. O dioptrie prismatică corespunde cu o deviaţie de 1 cm la o distanţă de I m şi se notează cu simbolul
ti.
s
au pdpt.
2.8
Lentilă de putere s
j
ericâ, lentilă axosimetrică:
lentilă. care strânge un fascicul paraxial de raze paralele într-un singur focar.
2.9
°Lentilă de putere astigmatică:
lentilă care strânge un fascicul paraxial de raze paralele în două linii focale şi care spre deosebire de lentila sferică arc două puteri principale (una maximă şi una minimă considerate în cele două secţiuni principale
,
reciproc perpendiculare)
.
3
Cerinţe metrologice
şi
tehnice
3.1
Cerinţe metrologice
Dioptrimetrele trebuie s
ă
îndeplinească unnătoarele cerinţe metrologice:
3.1. l Dioptrimetre analogice
Erorile de bază ale puterii front
a
le şi ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrim
e
trelor analogice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depăşească pc întreg domeniul de măsurare erorile tolerate prezentate în tabelele 1 şi 2.
Tabelul 1- Erori tolerate ale puterii frontale pentru dioptrimetrele analogice
Valori în m-
1
(dpt)
Domeniu de măsurare a puterii frontale
Eroar
e
tolerată
<O
;;,: -5
>
O
+
5
±0,06
<-5
>-10
>+5
+10
±0,09
< -10
> -15
>+10
<+15
±0,12
< -15
>-20
>
+
15
<+20
±0,18
<-20
-
>
+
20
·-
-
-
-
±0,25
Tabelul 2 - Erori tolerate
ale
puterii
prismatice
pentru dioptrimetre analogice
·-·-··
Val
o
ri în cm/m
--
-
( )
---
,
Domeniu de măsurare a puterii prismatice
Eroare tolerată
>O
::;;
5
0,1
>5
IO
0,2
>
10
15
--
-
0,3
>
15
::;;20
0,4
>20
0,5
3.1.2
D10ptnmetre numcnce
Erorile de bază ale puterii frontale şi ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrimetrelor numerice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depăşească erorile tolerate din tabelele 3 şi 4, pe întreg domeniul de măsurare.
Notă:
Pentru testarea dioptrimetrelor numerice
se
impune ca lentilele etalon
să
aibă exact valoarea unui multiplu de 0,25 dpt.
Tabelul
3 -
-
Abateri admise ale indicaţiilor pentru puterea frontală măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dîoptrimetrelor numerice
Valori în m-
1
(dpt)
Domeniu de m
ăs
u
r
a.re a puterii frontale
--
-
--------
Abateri
ale citirilor dîop
t
rim
e
trului în raport cu valoarea nominală a puterii lentilelor etalon
rezoluţie 0,25
rezoluţie O,125
<O
;;,_ -5
>O
::;;+5
0,0
0,0
--
-
--
·
---
±
0,125
<-5
;,->.-10
>+5
::;;+10
0,0
< -10
;;-.
-15
>+10
::;;
+15
-
0
,
0
±
0,125
<-15
;::: -20
>+
15
s+20
-----
±0,25
±
0
,
125
<-20
>+20
--
---
. -
±
-
0,25
--
-
-
-
-
-
±0,25
..
---
-
------
Tabelul 4 -Abateri admise ale indicaţiilor pentru puterea prismatică măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dioptrimetrelor numerice
Valori în cm/m ( )
Domeniu de măsurare al puterii prismatice
Abateri ale citirilor dioptrimetru!ui în raport cu
valoarea
nominală a puterii lentilelor etalon
--
r.ezolutic 0,25
rezoluţie 0,125
>O
::;;
5
0,0
0,125
>5
::;;
I 5
0,25
0,25
--
,
-
>
15
$
20
0,5
0,375
>20
0,5
0,5
3.1.3
Eroarea de bază a scării unghiulare pentru măsurarea orientării axului de
vergenţă
minimă a lentilelor
astigmatice
trebuie să nu depăşească
±
2
°.
3.2
Cerinţe tehnice
Dioptrimetrele
trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice
:
3.2.1
Piesele optice trebuie să nu prezinte defecte, bule de aer, puncte opace,
zgârieturi,
praf sau alte
impurităţi
care ar putea influenţa exactitatea măsurărilor.
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.