Acasă › Legislație › Normă
NORMA 20/06/1994
NORME METODOLOGICE ORIENTATIVE din 20 iunie 1994
de calcul al arendei
EMITENT
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI ALIMENTAŢIEI
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 19 iulie 1994
În temeiul art. 19 din Legea arendarii nr. 16/1994, pentru stabilirea nivelurilor arendei şi a modalitatilor de plată a acesteia, se emit urmatoarele Norme metodologice orientative:
Capitolul 1
Arendarea terenurilor agricole
A. Consideratii generale
Articolul 1
Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de stabilire a arendei sunt: suprafaţa, potentialul de productie, structura parcelara, relieful şi gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta faţă de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajarile şi imbunatatirile funciare sau alte dotari.
Articolul 2
Potentialul de productie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condiţiile aplicarii unor tehnologii adecvate şi de cultivare cu plante agricole adaptate condiţiilor climaterice ale zonei.
Articolul 3
În cazul arendasilor - regii autonome, institutii şi statiuni de cercetare şi productie agricola şi societăţi comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim şi maxim al arendei, precum şi modalitatile de plată se aproba, după cum urmeaza:
a) la regiile autonome, de către consiliile de administratie;
...
b) la instituţiile şi statiunile de cercetare şi productie agricola, de către consiliile stiintifice;
...
c) la societăţile comerciale, de către adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administratie.
...
B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate
Articolul 4
Potentialul de productie a terenurilor se clasifica, în functie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala pentru arabil, în urmatoarele 5 clase de calitate:
Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecari, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau foarte slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi.
Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi.
Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii moderat favorabile pentru culturi.
Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roca dura, la adincime mica, cu textura variata (grosiera până la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, alunecari active, exces de umiditate etc.) în condiţii climaterice puţin favorabile pentru culturi agricole.
Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.).
Articolul 5
Fiecare clasa de calitate a terenului se imparte în 3 categorii, în functie de gruparea parcelelor, forma şi obstacole, distanta faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc., după cum urmeaza:
Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme şi dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces usor şi distanta mica de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme şi dimensiuni ce asigura condiţii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri intretinute şi cu distanta medie faţă de centrul localităţii, centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme şi dimensiuni ce au condiţii diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzatoare (uneori fără drum) şi la distante mari faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara.
Articolul 6
Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unica, iar organele abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice.
Articolul 7
Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, intocmite de Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice. În zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrarile de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului şi la oficiile judetene de cadastru şi organizarea teritoriului.
La cerere, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice vor pune la dispoziţia părţilor contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize şi asistenţa tehnica privind incadrarea terenurilor în clase de calitate.
Capitolul 2
Arendarea în cazul terenului arabil
Articolul 8
În functie de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părţile contractante stabilesc producţia potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu, considerat produs de referinţa.
Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotita ca egala cu 40 kg griu (anexa nr. 1).
Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea pretului arendei, prin înţelegere între părţi.
Articolul 9
În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decit griu, părţile contractante pot folosi coeficienti de convertibilitate prevăzuţi în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităţilor la produsele respective
Articolul 10
Preţul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent griu, conform coeficientilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la preţul griului pe piaţa libera, în momentul recoltarii acestui produs.
Capitolul 3
Arendarea în viticultura
Articolul 11
Pentru stabilirea potentialului de productie a plantatiilor viticole, proprietarul şi arendasul pot lua în considerare criterii legate de zona de productie, amplasarea plantatiilor în functie de orografia terenului şi fertilitatea solului, condiţiile de exploatare şi dotari, sortimentul de soiuri, vârsta plantatiilor, procentul de goluri în plantatii, a potentialului de productie de struguri pe parcele şi soiuri în functie de care se vor conveni şi tehnologiile de exploatare.
Articolul 12
Proprietarul şi arendasul, la incheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de productii la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri şi zona de favorabilitate (anexele nr. 3 şi 4).
Capitolul 4
Arendarea în pomicultura
Articolul 13
Stabilirea potentialului de productie a plantatiilor pomicole şi de arbusti fructiferi în scopul arendarii se va face de către arendator şi arendas şi va constitui baza contractului ce se va incheia între acestia (anexa nr. 5).
Articolul 14
În functie de amplasarea livezilor sau plantatiilor de arbusti fructiferi ce fac obiectul arendarii (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existenta lucrărilor de amenajare şi echipare tehnica, starea de întreţinere a acestora), părţile stabilesc tehnologia de exploatare.
Articolul 15
Pentru plantatiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vârsta plantatiei, densitatea, starea de întreţinere a plantatiei şi starea de întreţinere a sistemelor de sustinere (anexa nr. 6).
Capitolul 5
Arendarea în zootehnie
Articolul 16
Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasa, categorie de vârsta, tipuri de productie, starea fiziologica şi potentialul de productie (anexele nr. 7 - 10).
Articolul 17
Prin asemanare cu excepţiile stipulate în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994, părţile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum şi pentru anumite categorii de vârsta, durata contractului să fie mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an.
Articolul 18
Prin contractul de arendare, părţile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendasul sa restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arenda, în structura de specii, rase, categorii de vârsta şi stari fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele date în arenda să fie valorificate de către arendas, parţial sau în intregime, precizind cota ce revine arendatorului din preţul obţinut.
Capitolul 6
Alte prevederi
Articolul 19
Părţile pot conveni sa incheie contracte de arendas şi pentru alte bunuri agricole, şi anume: constructii de orice fel, masini, utilaje şi alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.
Articolul 20
Centrele agricole vor sprijini părţile contractante în obtinerea documentatiilor referitoare la calitatea şi categoria terenului şi vor acorda, la cerere, consultaţii tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului şi modalitatile de stabilire a nivelului arendei.
Capitolul 7
Contractele de locatiune
Articolul 21
În vederea incheierii contractelor de locatiune, prevăzute la art. 25 din legea arendarii nr. 16/1994, consiliul de administratie al societatii comerciale va întocmi urmatoarele lucrari, pe care le va supune spre aprobare adunarii generale, şi anume:
a) transformarea, în echivalent arabil, a intregii suprafete agricole pe care o detine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 *), privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare;
...
b) stabilirea productiei medii la hectar pe întreaga suprafaţa în echivalent arabil, potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu;
...
c) transformarea productiei medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca pret al locatiunii - arendei - în natură.
...
Articolul 22
La incheierea contractelor de locatiune, preţul locatiunii va fi stabilit prin convenţia părţilor, similar cu arenda.
Articolul 23
Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme.
....................
Notă
...
*) Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993.
Anexa 1
Echivalentul în produse al punctului de bonitare
Echivalent în produse al punctului de bonitare
Culturile
Grâu (produs de referinţă)
Orz
Porumb
Floarea-soarelui
Cartofi
Sfeclă de zahăr
kg/punct
40
45
52
16
200
280
Anexa 2
Coeficienti de convertibilitate între griu şi alte produse
Produsul
Coeficient
- Grâu
1,00
- Orz
1,10
- Porumb
1,30
- Floarea-soarelui
0,40
- Sfeclă de zahăr
7,00
- Cartofi de toamnă
5,00
Anexa 3
Nivelurile orientative de productie la strugurii de masa
Soiuri
Gruparea judeţelor pe zone de favorabilitate
Potenţialul normal de producţie t/ha
Perla de Csaba, Perlette
Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi
6
restul judeţelor
4
Muscat timpuriu Bucureşti, Timpuriu de Cluj, Timpuriu de Pietroasele, Otilia, Sultanina
Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea, Prahova, Tulcea, Arad, Timiş
7
restul judeţelor
5
Victoria, Cardinal, Augusta
Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Mehedinţi, Buzău
9
restul judeţelor
7
Azur, Cetăţuia, Napoca, Otilia, Someşul, Splendid, Transilvania, Triumf, Silvania
Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Prahova, Vîlcea, Tulcea, Timiş, Arad
7
restul judeţelor
5
Chasselas d'ore şi roz + clone, Milcov, Tamina, Muscat, Hamburg+clone, Xenia, Muscat Adda, Călina, Chasselas de Băneasa
Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea, Arad, Prahova, Timiş, Tulcea
10
restul judeţelor
7
Coarnă neagră, Coarnă neagră selecţionată
Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Olt, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Prahova, Galaţi, Vaslui
7
restul judeţelor
5
Afuz Ali + clone, Italia + clone, Roz românesc, Select
Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău, Prahova
11
restul judeţelor
9
Anexa 4
Nivelurile orientative de productie la strugurii de vin
Grupa de soiuri
Soiuri
Potenţial normal de producţie t/ha
1. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, slab productive
- Grasă de Cotnari
- Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin
6
2 Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, producţie mijlocie
- Fetească albă, Pinot gris, Traminer roz, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling de Rin, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Frâncuşă, Sarba, Columna
- Pinot noir, Cadarcă
7
3. Soiuri pentru vinuri de calitate superioară, productive
- Riesling italian, Fetească regală, Rkaţiteli
- Merlot, Burgund mare
8
4. Soiuri pentru vinuri de consum curent, de mare producţie
- Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă de Măderat, St. Emilion, Majarcă, Steinschiller, Creaţă
- Băbească neagră, Oporto, Sangioveze, Roşioară, Codană
10
NOTĂ:
Nivelurile orientative de productie propuse pot fi influentate în procent de +/- 10 - 20% de urmatorii factori:
- vârsta plantatiei;
- fertilitatea solului.
Ele sunt stabilite pentru plantatii cu procent de goluri de maximum 20% .
Plantatiile înfiinţate cu selectii clonale au un potenţial de productie mai mare cu 20% faţă de nivelurile orientative menţionate în prezenta anexa.
Anexa 5
Tabel orientativ cu incadrarea plantatiilor de pomi şi arbusti fructiferi pe perioada de vârsta şi potentialul biologic de rodire
Specia
Perioade:
Creştere sau descreştere anuală a potenţialului de producţie %
Întreţinere (de la plantare la începutul rodirii) - ani -
Început de rodire (până la potenţial biologic) - ani -
Potenţialul biologic al speciei - ani -
Declin de rodire - ani -
Plantaţii tinere
Plantaţii în declin
- Măr, păr
5
5
15-20
5
15
10
- Piersic, migdal
3
3
8-10
2
30
20
- Cais
4
4
8-10
2
20
20
- Prun
5
5
13-15
5
15
10
- Cireş
5
5
15-20
5
15
10
- Vişin
3-4
3
10-15
3
20
15
- Nuc, castan
8-10
8-10
20-25
10
8-10
5
- Arbuşti fructiferi
2-3
2-3
5-8
-
30
-
Nivelurile orientative minime şi maxime ale productiei în pomicultura
Specia
Producţia potenţială de fructe - kg/ha -
- Seminţoase
5.000 - minim
20.000 - maxim
- Sâmburoase
2.000 - minim
10.000 - maxim
- Nuc, castan
1.000 - minim
3.000 - maxim
- Arbuşti fructiferi
1.000 - minim
4.000 - maxim
NOTĂ:
Potentialul de productie se poate diferentia în functie de procentul de goluri mai mare de 5% .
Anexa 6
Tabel orientativ de încadrare a plantatiilor de hamei în vederea arendarii
Nr. crt.
Criteriul
Situaţia optimă
Niveluri de diminuare a procentului cantitativ al arendei, pentru neîndeplinirea condiţiilor optime
1.
Panta terenului
0-10%
La o pantă mai mare de 15% se diminuează procentul arendei cu 1% pentru fiecare 3% creştere de pantă
2.
Vârsta plantaţiei
între 3 şi 21 ani de producţie
1% pentru fiecare an peste 20
3.
Densitatea plantaţiei
95-100% faţă de densitatea iniţială
1% pentru fiecare 5% goluri peste cele 5% admise
4.
Starea de întreţinere a plantaţiei
bună
''
5.
Starea de întreţinere a sistemului de susţinere
bună
''
Anexa 7
I. Tabel orientativ cu elementele de stabilire a arendei la vaci şi bivolite de lapte
Nr. crt.
Specificare
Niveluri optime pentru arendă întreagă (100%)
Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu:
Vaci în rasă pură:
Bivoliţe
Bălţată românească
Bălţată cu negru românească
Brună
Pinzgau
1.
Producţia de lapte - litri/cap/an
Cu 2% pentru fiecare 100 litri
- Producţia medie pe lactaţiile încheiate
3.300
4.500
3.500
2.500
900
de lapte mai puţin
- Producţia medie la lactaţia I
2.950
3.900
2.700
2.400
750
- Producţia maximă
- litri
4.100
5.000
3.800
3.400
1.100
- lactaţia
IV-V
III-IV
IV-V
V-VI
V-VI
2.
Procentul de grăsime
3,8
3,7
3,7
3,8
7,0
Cu 5% pentru fiecare procent în grăsime mai puţin
3.
Vârsta în luni la prima fătare
30-32
28-30
30-32
31-33
38-41
Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă
4.
Greutatea la vârsta de montă
385
375
355
340
350
Cu 2% pentru fiecare 10 kg sub greutatea optimă
5.
Vârsta în luni la prima montă
21-23
19-21
21-23
22-24
26-29
Cu 1% pentru fiecare lună peste vârsta optimă
NOTĂ:
a) Specificarile de la nr. crt. 3, 4 şi 5 se referă la vitele şi juninci gestante.
...
b) Parametrii (elementele) la metisi se reduc cu 5%.
...
II. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI OPTIMI pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci
Nr. crt.
Specificare
U.M.
Nivel optim
Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.
Producţia medie de lapte
Cu 2% pentru fiecare 100 litri lapte mai puţin faţă de nivelurile optime
2.
Reformă vaci
%
15
Cu 1% pentru fiecare procent mai mare
3.
Natalitate
%
85
Cu 1% pentru fiecare procent mai mic
4.
Mortalitate
%
1,5
Cu 5% pentru fiecare procent mai mare
Anexa 8
TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la ovine
Nr. crt.
Specificare
Sexul
Niveluri optime pentru arenda întreagă (100%)
Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu:
Ovine cu lână fină
Ovine cu lână semifină
Ovine cu lână grosieră
1.
Greutatea corporală la vârsta de: (kg/cap)
- 3 luni
M
16
15
15
F
13
12
12
- 6 luni
M
28
26
25
F
25
23
22
Cu 1% pentru fiecare kilogram în minus
- 12 luni
M
45
39
37
F
37
35
33
- adultă
M
70
55
53
F
50
40
38
2.
Producţia de lână (kg/cap)
- Miori
6,0
3,2
3,0
- Mioare
5,5
2,5
2,3
Cu 3% pentru fiecare kilogram în minus
- Berbeci
10,0
3,8
3,5
- Oi adulte
6,0
2,7
2,5
3.
Producţia medie de lapte (litri/cap) - oi mulse
20
30
35
Cu 1% pentru fiecare litru în minus
Anexa 9
TABEL ORIENTATIV cu elemente de stabilire a arendei la porcine
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 10 scroafe matca
Nr. crt.
Specificare
U.M.
Nivel optim pentru arendă întreagă (100%)
Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.
Carne livrată, în viu, pe scroafă*), pe an
kg
1.700
3% pentru fiecare 100 kg livrate mai puţin
2.
Vârsta porcului îngrăşat şi livrat la 100 kg**)
zile
180
2% pentru fiecare 10 zile mai mult
*) Numărul mediu de scroafe se urmareste din registrul de evidenta lunara
a categoriilor, luindu-se în calcul zilele furajate în categorie, iar
greutatea vie livrata pe scroafa rezultă din carnea livrata, total,
impartit la numărul de scroafe mediu furajate.
**) Se are în vedere viteza de rotatie a stocului de porci mai mari
de 8 kg cap (tineri şi grasi).
Anexa 10
TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la păsări ouatoare
Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 1.000 gaini hibrizi de oua
Nr. crt.
Specificare
U.M
Nivel optim pentru arendă întreagă (100%)
Faţă de nivelurile optime arenda se reduce cu:
1.
Vârsta - la început de ouat
săptămâni
maximum 18
2% pentru fiecare săptămână în plus
- la depopulare
săptămâni
minimum 75
1% pentru fiecare săptămâna în minus
2.
Procent mediu de ouat
%
65
1% pentru fiecare procent în minus
3.
Producţia medie de ouă
bucăţi/an
260
2% pentru fiecare 5 bucăţi în minus
4.
Consum specific de furaje
g/ou
maximum 190
2% pentru fiecare 10 grame în plus
-------
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.