Acasă › Legislație › Instrucțiuni
INSTRUCTIUNI 22/11/2004
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004
privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*)
EMITENT
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 115 bis din 4 februarie 2005
-----------
Notă
...
*) Aprobate de Ordinul nr. 742 din 22 noiembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 115 din 4 februarie 2005
A
NEXA Nr. 1
INSTRUCŢIUNI PRIVIND AUTORIZAREA, INVENTARIEREA ŞI ÎNREGISTRAREA GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR PUBLICE
I.
DISPOZITII GENERALE
'
1.
Prezentele instrucţiuni privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice, bazate pe prevederile Directivelor Uniunii Europene, pe informaţii ştiinţifice şi din practica de profil, au scopul de a sprijini autorităţile, instituţiile, persoanele juridice şi fizice pentru îndeplinirea şi respectarea Legii grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002
.
2.
Autorizaţiile de funcţionare se eliberează de către autorităţile publice locale de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului şi
,
respectiv, a Municipiului Bucureşti, în care se înfiinţează sau îşi desfăşoară activitatea grădinile zoologice şi acvariile publice, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 1 91/2002 şi a celor prevăzute în prezentul ordin.
II.
PROCEDURA DE AUTORIZARE A GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR
3.
Deţinătorii grădinilor
z
oologice şi acvariilor publice
s
unt obligaţi să deţină autorizaţii de funţionare care se eliberează, la cerere, de către autorităţile publice judeţene de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului şi, respectiv, a Municipiului Bucureşti, în care se înfiinţează sau îşi desfăşoară activitatea grădinile zoologice şi acvariile publice
,
cu respectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 19]
/
2002 şi a celor prevăzute în prezentul ordin.
4.
Deţinătorii grădinilor zoologice şi acvariilor publice trebuie să prezinte, în scopul autorizării de către autorităţile publice judeţene de protecţie a mediului de pe raza administrativ teritorială a judeţului în c
a
r
e
se înfiinţează
/
funcţionează şi a Municipiului Bucureşti, formularul tip de înregistrare a instituţiei, prezentat în
anexa 3, împreună cu cererea de autorizare din anexa 2, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin. Nedepunerea cererii şi formularului tip de autori
z
are, atrage aplicarea art.17 din Legea nr. 191
/
2004.
5.
În urma depunerii formularului tip completat, autoritatea competentă trebuie să constate
,
la faţa locului, cele declarate în formularul de autorizare.
6.
Autoritatea competentă
,
pe ba
z
a formularului completat de administratorul/ deţinătorul grădinii zoologice/acvariului public şi, în urma verificării la faţa locului, va completa propriul formulat din anexa 4.
7.
Constatările şi recomandările, vor fi comunicate autorităţii locale de mediu, autorităţii centrale de mediu
,
administraţiei publice locale şi administratorului
/
deţinătorului instituţiei (grădinii zoologice
I
acvariului public).
8.
Autorizaţia de funcţionare a grădinii zoologice sau acvariului public are formatul conform anexei 5 şi va fi emisă în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de autorizare, având o valabilitate de 5 ani de la data emiterii.
9.
Autoritatea competentă are obligaţia să efectueze verificări semestriale ale grădinilor zoologice autorizate şi/sau ori de câte ori este cazul.
1O. O copie a actului de autorizare a grădinii zoologice
/
acvariului public trebuie afişată la fiecare intrare pentru public a instituţiei.
li.I Modul de întregistrare a stocurilor de animale
11.
Trebuie ţinute înregistrări/înscrisuri pentru toate animalele care pot fi individualizate ca şi pentru grupurile de animale din colecţia de animale sălbatice vii a gradinii zoologice/acvariului public. Acolo unde este posibil animalele trebuie individualizate.
12.
Înregistrările trebuie făcute fie într-un sistem de clasificare pe fişe, gen index, pe computer, sau folosind un alt tip de găsire
/
căutate din care informaţia să fie uşor accesată.
13.
Înregistrările trebuie ţinute la zi şi păstrate într-o arhivă accesibilă timp de minim 1O ani
.
Trebuie luate măsuri ca aceste înregistrări să fie arhivate pe termen lung într-un format sigur pentru a nu fi permisă degradarea.
14.
Înregistrările trebuie să conţină următoarele informaţii:
a.
identificarea: denumirea comună (acolo unde există), denumirea ştiinţifică;
b.
originea: animalul este născut în libertate sau în captivitate
,
identificarea părinţilor (dacă se cunoaşte), locaţiile anteioare (dacă se cunosc), situaţia populaţiei din libertate, de unde provine animalul (dacă se cuno
s
c);
c.
data intrării în colecţie; data ieşirii din colecţie, modalitatea intrării şi
/
sau a ieşirii din colecţie (donaţie
,
schimb, vânzare, custodie etc.), instituţia căre care s-a făcut ieşirea;
d.
data/data estimativă a naşterii
,
după ce criterii s-a efectuat estimarea;
e.
sexul animalului (unde se cunoaşte);
f
semne distinctive (tatuaje, chip-uri, inele, crotalii, sernnaln1ente morfologice distinctive, mască facială etc.);
g.
date clinice: inclusiv detalii şi date când au fost administrate medicamente
,
injecţii şi alte forme de tratament, investigaţii, analize, ca şi detalii despre starea de sătate a animalului;
h.
data morţii şi constatările post-mortem;
1.
evadări: motivul, atunci când a avut Ioc o evadare sau daunele produse de animal în urma evadării sau răniri produse de animal altor persoane
,
ca şi sumarul măsurilor de remediere luate pentru a preveni asemenea incidente.
J
.
date
referitoare
la reproducere (data la care
,
cu
cine
a
avut loc
împerecherea,
numărul de pui rezultaţi, mod natural
sau
asistat la naştere
,
incubaţie
artificială/naturală, alte
consideraţii)
k.
observaţii etologice (caracterizarea
individului
din punct de vedere
comportamental).
15.
Trebuie ţinută
o
evidenţă/listă anuală a colecţiei de
animale,
separat de
înregistrările individuale/fişele individuale
ale
animalelor. Trebuie înaintată
autorităţii
de mediu locale
o copie
a listei
anuale, nu
mai târziu de data de 1 aprilie
a
anului următor
celui
la
care se referă
lista.
16.
Lista
colecţiei trebuie
să
includă următoarele:
a.
denumirea
comună şi ştiinţifică a speciei;
b.
totalul indivizilor dintr-o specie la
1
ianuarie;
c.
numărul
de
animale
intrate în colecţie, din toate sursele, de-a lungul anului;
d.
numărul naşterilor din
colecţie
de-a
lungul anului;
e.
numărul
deceselor
în
primele
30
de
zile
de la
naştere;
f.
numărul indivizilor
morţi
din
alte cauze;
g.
numărul
ieşirilor din
colecţie,
inclusiv vânzări, donaţii
,
schimburi, eliberări în natură,
pai1icipări la
programe
de
reproducere etc.
'
h.
totalul rămas
în
colectie la
31
decembrie;
1.
sexul
fiecărui animal
,
acolo
unde
se
cunoaşte, trebuie
înregistrat astfel:
l
.2.3 indică
un
mascul,
două
femele şi trei
indivizi nesexaţi;
J. înregistrările
trebuie
aşezate sub formă
de
tabel,
pentru a fi
mai simplu
de
parcurs:
Denumir
ea
comună
Denumir
ea şt
iinţifică
Compon
enţa g
rupului la
1.1.
2004
Intrări
de exemplare
1101
Naşteri
/
eclozări
Decese în primele
30 z
ile
ele
la
naştere/
eclozare
Decese
Ieşiri
de exemplare
Compon
e
nţa
grupului la
31.12.2004
Pelican
comun
Pe/ecanus
onocrotalus
5
.
7
.3
2.1
0.0.2
0.0.1
0.1
0.2.1
7.5.4
III.
ROLURILE OBLIGATORII
ALE
GRĂDINILOR ZOOLOGICE ŞI ACVARIILOR
111.1
Principii privind Conservarea, Educaţia
şi
Cercetarea
l
7.
În
conformitate cu
cerinţele Legii
grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr.191/2002,
grădinile
zoologice/acvariile publice vor
implementa
următoarele măsuri privind
conservarea:
a.
paii1c1parea la cercetări din care se obţin avantaje în pnvmţa conservării
speciilor
şi/sau instruire în dobândirea
abilităţilor
relevante legate de conservare şi/sau în schimbul de informaţie referitoare la conservarea speciilor
şi/sau,
acolo unde este cazul, reproducerea în captivitate, repopularea
sau
reintroducerea speciilor în libertate/natură şi;
b.
promovarea educaţiei şi sensibilizării publicului în legătură cu conservarea biodiversităţii, în mod particular, prin furnizarea de informaţie despre speciile expuse
şi
habitatele lor naturale.
18.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie
să
respecte un cod
etic,
permanent revizuit, în planificarea
şi
implementarea strategiilor lor de conservare, educaţie şi cercetare.
111.2
Conservarea în cadrul (ex-situ) şi în afara (in-situ) grădinii zoologice/ acvariului public
19.
Acolo unde sunt menţinute specii reprezentative, grădina zoologică/acvariul public trebuie să fie un participant activ la programe de management/conservare ale speciilor. Programele trebuie să contribuie la conservarea speciilor în libertate.
20.
Grădinile
zoologice/acvariile
publice trebuie să demonstreze performanţe măsurabile în privinţa conservării,
educaţiei şi
cercetării. Domeniile care
vor
fi
examinate vor
include:
a.
politica
generală
în privinţa
educaţiei
şi conservării şi cum această politică se află
în
relaţie cu
"Strategia
Mondială de Conservare în Grădinile Zoologice";
b.
tipul
şi
nivelul de implicare
în
programe de conservare, naţionale, regionale şi internaţionale
şi/sau
în alte
activităţi cu
rol în conservare;
c.
prezenţa unui plan
scris
în privinţa educaţiei
şi a cercetării şi
modul în care este
aplicat
în practică.
21.
În baza
art.
l din
Legea
191/2002, în scopul protejării faunei sălbatice şi biodiversităţii
şi pentru
ca
grădinile
zoologice/acvariile publice să-şi îndeplinească rolul
în
conservarea biodiversităţii,
animalele
din colecţiile acestor instituţii,
care
participă la programe de conservare naţionale, regionale, internaţionale, de reproduecere
în
captivitate, sunt date în custodie, la
schimb, sunt
destinate reintroducerii
în
natură,
confiscate,
ca
şi
altor
activităţi care vizează
conservarea, reabilitarea,
îşi
păstrează numai valoarea biologică. Valoarea financiar
contabilă, în
aceste cazuri, îşi pierde relevanţa, fiind considerată zero.
22.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să achiziţioneze numai animale născute şi crescute în captivitate, care provin din
alte
grădini zoologice sau instituţii asemănătoare, evitând, pe
cât
posibil
capturarea animalelor
sălbatice din natură. Doar în situaţii bine documentate, se pot captura animale sălbatice din natură, în scopul conservării
«ex
situ» a speciilor de animale
ameninţate cu
dispariţia, cu avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
şi
a autorităţii centrale de protecţie a mediului, cu respectarea legislatiei în domeniu.
111.3
Educatia
'
23.
O grădină zoologică/acvariu public trebuie să aibă o strategie (scrisă) în privinţa educaţiei şi un program educaţional activ.
24.
Trebuie puse la dispoziţie facilităţi corespunzătoare în scopuri educative.
25.
Trebuie afişate informaţii corecte despre speciile expuse. Ele trebuie să includă, minim, denumirea speciei (atât ştiinţifică cât şi pe cea comună, atunci când există), distribuţia, habitatul său natural, câteva caracteristici biologice şi detalii ale statutului său în privinţa conservării.
III.4 Cercetarea
26.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să demonstreze ca mcurajează cercetarea prin implicarea în activităţi de cercetare proprii şi în comun cu alte instituţii de profil. Cercetarea poate fi dezvoltată în colaborare cu instituţii de învăţământ superior, institute de cercetare, muzee, alte grădini zoologice/acvarii publice din ţară şi străinătate etc. Detalii amănunţite ale unor astfel de proiecte trebuie puse la dispoziţie, la cerere.
27.
Trebuie avut în vedere, în orice cercetare desfăşurată, ca aceasta să fie în acord cu întrega legislaţie în vigoare şi să fie subiect al prevederilor etice. Protocoale, autorizaţii şi publicaţii asociate trebuie să fie disponibile cu ocazia verificărilor.
IV.
PERSONALUL ŞI INSTRUIREA
28.
Numărul membrilor personalului
,
experienţa şi instruirea lor trebuie să fie corespunzătoare pentru a fi permanent în acord cu standardele, luîndu-se în calcul, timpul de lucru, conform legislaţiei muncii.
29.
Pentru a se alinia standardelor acestui ordin
,
nivelul minim de studii trebuie să fie cel mediu, de absolvent al învăţământului liceal, pentru funcţia de îngrijitor de animale sălbatice.
30.
Trebuie ţinută la zi o listă cu toţi membrii autorizaţi să lucreze cu animalele, împreună cu sarcinile şi/sau responsabilităţile, nivelul de cunoştiinţe
,
instruire şi calificare.
31.
Tot personalul care se ocupă de animale trebuie să fie competent pentru a face faţă responsabilităţilor individuale şi trebuie să i se dea posibilitatea să urmeze un curs de istruire şi/sau perfecţionare pentru a dobândi calificările corespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară.
32.
Instruirea continuă a personalului la locul de muncă trebuie să reprezinte un aspect permanent al activităţii unei grădini zoologice.
33.
Administratorul/deţinătorul grădinii zoologice/acvariului public trebuie să depună toate eforturile pentru a se asigura că personalul instituţiei are un
comportament deontologic corespunzător (să nu aibă
antecedente
privind rele
tratamente
aplicate
animalelor
care pot intra
sub
incidenţa oricărei legislaţii referitoare la bunăstarea animalelor sau consevarea lor).
34.
Toate grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să prevadă în schema de personal cel puţin un biolog pentru asigurarea
asistenţei
animalelor
sălbatice
captive.
35.
Toate
grădinile zoologice/acvariile
publice trebuie
să asigure
asistenţă
vetrinară
calificată
colecţiei
de animale pe
care
o are
în
întreţinere. Pentru asigurarea
asistenţei
veterinare,
grădinile
zoologice/acvariile publice trebuie
să
prevadă
în
schema de personal cel puţin un post de medic veterinar şi/sau să realizeze un
contract
de colaborare cu un cabinet, spital, policlinică,
facultate
veterinară sau medic veterinar din
afara
instituţiei, după caz.
36.
În scopul
asigurarn
bunăstării
animalelor, conducerea
grădinii
zoologice/acvariului public
trebuie
să asigure
stabilitatea
şi
continuitatea
personalului
pentru
îngrijirea
animalelor din colecţie,
atât a specialiştilor cu experienţă
în domeniu
,
cât
şi
a îngrijitorilor de
animale.
V.
SIGURANTA PUBLICULUI ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE/
'
ACVARIILE PUBLICE
V.I Principii
37.
Aspectele
legate de posesia animalelor
cu
risc
sau
potenţial periculuoase
sunt
deosebit de importante pentru bunăstarea
animalelor,
deoarece
acţiunile care urmează
consecutiv
evadării
acestora pot
avea ca
rezultat rănirea
sau
chiar moartea
animalelor
pentru
a proteja
siguranţa persoanelor.
38.
Trebuie să
fie efectuată
evaluarea
riscului,
acolo unde
este
cazul, şi trebuie
trase
concluzii
semnificative
pentru ca acestea
să
fie examinate de
către
persoanele desemnate pentru
efectuarea verificării.
V.2
Amplasamente/împrejmuiri
39.
Animalele din
grădina
zoologică trebuie menţinute tot timpul
în
amplasmente
sau,
în cazul în care sunt lăsate libere,
să nu părăsească
incinta
grădinii zoologice.
40.
Toate animalele trebuie ţinute în
amplasamente
astfel construite încât să nu permită evdarea
animalelor
din ele. Porţile
şi
uşile amplasamentelor trebuie închise într-un mod sigur pentru
a
nu permite deschiderea lor de către persoane neautorizate.
41.
Barierele
,
gardurile şi
orice
alte
modalităţi de
separare a animalelor
de
vizitatori,
personal,
sau
de alte animale, trebuie concepute,
construite
şi menţinute
astfel
încât să nu le permită animalelor contactul cu cei menţionaţi. Amplasamentele nu trebuie să conţină
vegetaţie
sau alte
materiale,
astfel poziţionate, încât să poată folosi animalelor pentru a evada.
42.
Porţile
şi
uşile
amplasamentelor
trebuie
să
fie la fel de
solide şi
eficiente ca
şi
restul împrejmuirilor
amplasamentului.
În particular, porţile
şi
uşile trebuie să
fie
proiectate şi menţinute astfel încât să nu poată fi scoase din balamale sau descuiate de către animale.
43.
Porţile şi uşile spre amplasamentele animalelor, acolo unde publicul este admis, ca şi orice alt amplasament sau împrejmuire trebuie concepută
,
construită şi menţinută astfel încât să nu producă vreo rănire vizitatorilor, în particular copiilor sau persoanelor cu disabilităţi.
44.
Animalele care se caţără sau sar trebuie ţinute în amplasamente suficient de sigure pentru a preveni evadarea lor. Animalele periculoase care sapă trebuie ţinute în amplasamente astfel construite încât să se evite evadarea pe sub împrejmuirea amplasamentului.
45.
Acolo unde se folosesc garduri
/î
mprejmuiri pentru a înconjura amplasamentele animalelor, stâlpii lor de susţinere trebuie să fie bine fixaţi în sol. Materialul din care este construit gardul sau împrejmuirea trebuie să fie suficient de solid pentru a putea susţine greutatea animalelor închise şi să reziste la eventuale deteriorări produse de animale.
V.3
Întreţinerea clădirilor şi altor zone
46.
Clădirile
,
structurile şi zonele în care publicul are acces trebuie menţinute în condiţii sigure.
47 Publicului vizitator nu îi este permis să intre în nici o clădire, anexă sau zonă din cadrul grădinii zoologice
/
acvariu public care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea sau siguranţa lor.
48.
Zonele în care este permis accesul vizitatorilor nu trebuie să prezinte suprafeţe alunecoase pentru a se evita căderea prin alunecare a acestora. Pentru a nu deveni greu accesibile pantele trebuie să fie concepute în trepte sau folosite alte modalităţi care să nu prezinte riscul de cădere pentru vizitatori sau personal.
49.
Acolo unde sunt construite trepte, acestea trebuie însoţite de "mână curentă"
/
balustrade. Trebuie avut în vedere accesul persoanelor cu handicap motor, prin crearea de pante speciale pentru acestea.
50.
Acolo unde există treceri suspendate peste amplasamentul unui animal acestea trebuie să fie proiectate, construite şi menţinute astfel încât să asigure siguranţa celor care le folosesc. Trecerile suspendate nu trebuie să permită animalelor contactul cu vizitatorii sau personalul.
V.4
Protecţia publicului
51.
Fiecare persoană autorizată pentru a folosi o armă de foc, din cadrul personalului grădinii zoologice, trebuie să se antreneze periodic în acest scop. Acest antrenament trebuie înregistrat printr-un document şi trebuie pus la dispoziţie pentru verificare.
52.
Armele de foc, muniţia şi echipamentul de tranchilizare, acolo unde există trebuie:
a.
să fie disponibil pentru folosirea imediată;
b.
să fie folosite doar de operatori autorizaţi şi antrenaţi;
c.
să fie curăţate şi menţinute conform recomandărilor de utilizare
;
d.
să fie ţinute în siguranţă, conform legislaţiei în vigoare.
53.
Personal corespunzător trebuie instruit pentru: manevrarea medicamentelor tranchilizante, riscuri, efecte adverse, riscurile asupra oamenilor, dacă aceste medicamente sunt folosite greşit
/
accidental şi trebuie formulate protocoale de urgenţă pentru aceste cazuri.
54.
Trebuie furnizate personalului instrucţiuni scrise în pnvmţa măsurilor de urgenţă şi procedurilor care trebuie efectuate în cazul unui incident care implică interacţiunea între animale veninoase şi vizitatori sau alţi membrii ai personalului. Aceste instrucţiuni trebuie să includă acţiuni imediate care trebuie efectuate, ca şi informaţia cerută de spitalul local, care vor include:
a.
natura muşcăturii sau înţepăturii şi specia de animal care a produs-o;
b.
numărul de telefon al celor mai apropriate centre care fac terapie anti-venin;
c.
numărul de telefon al grădinii zoologice şi al unui membru superior al personalului grădinii zoologice;
d.
numărul de telefon al unui specialist în această problemă care trebuie contactat;
e.
unde se poate
,
fişe medicale ale personalului;
f.
detalii ale medicului veterinar şi/sau biologului care manevrează spec11 venmoase.
V.5
Evadări
55.
Împrejmuirea/gardul care delimitează perimetrul grădinii zoologice/acvariului public
,
inclusiv punctele de acces în aceasta, trebuie să fie proiectate, construite şi menţinute astfel încât să descurajeze orice pătrundere neautorizată a persoanelor ca şi menţinerea tuturor animalelor în acest perimetru, în Iimite rezonabile.
56.
Grădinile zoologice/acvariilor publice trebuie să dispună de un sistem de reducere a riscurilor de sustragere
,
distrugerilor intenţionate sau eliberării animalelor, cu rea intenţie, de către persoane neautorizate, intrate prin efracţie etc., care au pătruns în perimetrul grădinii zoologice în timpul sau în afara programului de vizitare.
57.
Conducerea grădinii zoologice trebuie să evalueze posibilitatea oricărui pericol care poate apărea ca urmare a evadării unui animal din amplasamentul său şi să ia în considerare posibilele
.
căi de ieşire din perimetrul acesteia.
58.
Trebuie făcute toate eforturile pentru capturarea oricărui animal evadat, viu, în măsura în care acest lucru este rezonabil.
59.
Procedurile care trebuie adoptate în situaţia evadării animalelor, în incinta sau în afara perimetrului grădinii zoologice, fie în situaţia scăpării accidentale a unui animal, sau a eliberării neautorizate a unui animal, trebuie aduse în atenţia, şi să fie la dispoziţia tuturor membrilor personalului printr-un document scris.
60.
Procedurile care trebuie urmate în situaţia evadării animalelor trebuie stabilite în prealabil şi includ următoarele:
a.
anunţarea, prin metode cât mai rapide, a unui membru superior al personalului referitor la fiecare evadare;
b.
un răspuns prompt la o evadare, în toate situţiile; de exemplu, atât în timpu zilei, când personalul este de serviciu, când sunt vizitatori în instituţie, sau când au evadat mai multe animale o dată, etc.
c.
ce măsuri trebuie întreprinse în situaţia unei evadări; incluzând recapturarea animalului, protecţia vizitatorilor, alertarea poliţiei, etc.
d.
controlul vizitatorilor, incluzând calmarea lor
,
adăpostirea lor în clădiri
,
închiderea uşilor, ferestrelor, evacuarea lor din incinta grădinii zoologice;
e.
asigurarea securităţii perimetrului grădinii zoologice, ceea ce implică închiderea porţilor, a tuturor punctelor de acces;
f.
asigurarea armelor de foc sau a echipamentului de tranchilizare, detalii precise de utilizare a acestora, stabilite în prealabil de conducerea grădinii zoologice şi poliţia locală;
g.
asigurarea unui echipament de recapturare a animalelor, care să poată fi utilizat în aceste situaţii inclusiv, dacă este necesar, folosirea unor vehicule în scopul protecţiei personalului de intervenţie.
61.
Conducătorul grădinii zoologice sau un membru desemnat de acesta, trebuie să fie permanent disponibil pentru a lua decizia referitore la eutanasierea animalelor evadate, dacă este cazul.
62.
Conducerea grădinii zoologice trebuie să stabilească o ierarhie a responsabilităţilor, în aceste situaţii
,
care trebuie consemnată în scris şi ţinută la zi. Aceasta trebuie adusă la cunoştiinţă întregului personal şi afişată în loc vizibil pentru membrii personalului.
63.
Conducerea grădinii zoologice trebuie să se asigure că toţi membrii personalului sunt familiarizaţi cu procedurile de urgenţă care trebuie întreprinse în cazul evadării animalelor.
64.
Toate evadările trebuie să fie înregistrate şi tăcute raportări detaliate asupra lor. În situaţia unei evadări urmată de imposibilitatea capturării respectivului anin1al nedomestic, cu atât mai mult a unui exemplar dintr·-o specie exotică, trebuie anunţată autoritatea locală pentru protecţia mediului despre eveniment, în maxim 24 de ore. În situaţia unui animal periculos trebuie luate măsuri de urgenţă
,
anunţând imediat poliţia locală sau orice altă
,
instituţie care poate ajuta la capturarea respectivului animal şi asigurarea siguranţei persoanelor din zonă.
65.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să aibă în vedere potenţialul risc pe care îl implică răspândirea paraziţilor, agenţilor patogeni sau plantelor şi animalelor non-native prin intermediul apelor reziduale sau altor surse asemănătoare şi să ia măsuri pentru prevenirea unor astfel de situaţii. Apele reziduale trebuie tratate în mod corespunzător la părăsirea perimetrului grădinii zoologice pentru a prevern aceste situaţii.
66.
Atunci când sunt folosite şanţuri uscate sau cu apă cu rol de bariere fizice pentru delimitarea perimetrului unui amplasament pentru animale, acestea trebuie să fie astfel construite încât să prevină căderea vizitatorilor în ele, prin marcarea, delimitarea lor, pe partea de vizitare.
67.
Gardurile electrificate destinate delimitării amplasamentelor pentru animale trebuie poziţionate astfel încăt să nu poată fi atinse de către vizitatori.
68.
Un număr suficient de semne de avertizare care folosesc simboluri grafice, cuvinte sau o combinaţie de simboluri grafice şi cuvinte trebuie plasate în dreptul fiecărui amplasament care conţine animale cu potenţial periculos, specificând şi în ce constă pericolul (de ex. animal care zgârie, muşcă, etc.).
V.6
Ieşiri
69.
Ieşirile trebuie să fie adecvat localizate şi vizibil indicate/ inscripţionate.
70.
Fiecare ieşire trebuie menţinută liberă, uşor accesibilă în scopul deschiderii, dinspre interior, pentru a permite vizitatorilor ieşirea din incinta grădinii zoologice/acvariului public. Toate aceste porţi de acces trebuie să se poată închide în mod sigur pentru a putea preveni evadarea animalelor.
V.7
Semne
71.
Acolo unde vizitatorii pot veni în contact cu animalele, semne şi informaţii de avertizare, unde este cazul în mai multe limbi străine de circulaţie, trebuie expuse vizibil.
72.
Un număr adecvat de semne de avertizare, anunţând potenţialul pericol, fie prin simboluri grafice, fie o combinaţie de simboluri grafice şi cuvinte, trebuie expuse în zonele unde există garduri electificate sau alte surse de potenţială electrocutare.
73.
Avertismente trebuie expuse în toate locurile unde există pericolul ca o persoană să cadă (şanţuri, etc). Asemenea şanţuri trebuie asigurate cu o barieră capabilă să oprească, mai ales, căderea copiilor.
74.
Orice clădire unde există un pericol trebuie ţinută închisă. Plăcuţe de avertizare trebuie expuse pentru a indica faptul că accesul este nesigur sau este interzis.
75.
Alte zone trebuie clar definite, de exemplu prin intermediul barierelor şi plăcuţelor de avertizate sau, acolo unde este permis accesul autovehiculelor care
aparţin instituţiei, trebuie puse semne indicatoare de circulaţie sau plăcuţe care să avertizeze publicul.
76.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să aibă în vedere şi folosirea de plăcuţe indicatoare pe bază de simboluri pentru a veni în ajutorul vizitatorilor străini şi al copiilor (care nu ştiu să citească, dar pot înţelege simbolurile grafice).
V.8
Facilităţi pentru public
V.8 a. Primul ajutor
77.
Echipamentul de prim-ajutor trebuie să fie uşor accesibil
,
situat într-o clădire/cameră anexă.
78.
Punctele de prim-ajutor trebuie să fie în mod adecvat semnalizate/indicate.
79.
Un număr adecvat de membrii ai personalului, instruiţi în acordarea primului ajutor trebuie să fie disponibili în timpul programului normal de vizitare.
80.
Trebuie furnizate personalului instrucţiuni scrise în privinţa măsurilor de urgenţă şi procedurilor care trebuie efectuate în cazul unui incident care implică interacţiunea între animale veninoase şi vizitatori sau alţi membrii ai personalului.
V.8.b.
Toalete
81.
Trebuie puse la dispoziţie toalete corespunzător echipate ş1 menţinute, inclusiv pentru persoane cu disabilităţi/handicap.
82.
Apă curentă, curată, pentru spălat trebuie pusă la dispoziţie, împreună cu săpun şi modalităţi de uscare a mâinilor.
V.8.c.
Parcarea
83.
Grădina zoologică/acvariul public trebuie să se asigure, împreună cu autoritatea locală şi poliţia, acolo unde este necesar, că facilităţile de parcare sunt suficiente pentru a asigura necesităţile vizitatorilor.
V.8.d.
Asigurarea unor nevoi particulare
84.
Trebuie puse la dispoziţie locuri amenajate de şedere şi odihnă, în mod particular, pentru persoanele în vârstă şi pentru părinţii cu copii mici.
85.
Trebuie făcute amenajări pentru a preîntâmpina, în limite rezonabile, necesităţile vizitatorilor cu nevoi speciale, inclusiv a celor cu handicap.
VI.
CONDIŢII PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELOR
VI.1
Asigurarea unui ambient corespunzător
86.
Temperatura, ventilaţia, iluminarea şi nivele de zgomot ale amplasainentelor, trebuie să fie, în permanenţă, corespunzătare pentru realizarea confortului şi a bunăstării unei specii particulare de animal. În paiiicular:
a.
trebuie avute în vedere nevoile speciale ale animalelor gestante şi nou-născute/ eclozate;
b.
anin1alelor importate, nou sosite, trebuie să li se permită să devină complet aclimatizate în noul lor mediu ambiant. În unele cazuri, acesta poate fi un proces gradual;
c.
amplasamentele pentru animale acvatice trebuie să fie areate adecvat, în conformitate cu numărul de indivizi aflaţi în fiecare amplasrunent/acvariu şi trebuie menţinute la o temperatură adecvată cerinţelor speciei/speciilor, iar parametrii ambientului (ex. salinitatea, calitatea apei) trebuie să fie corespunzători speciei;
d.
adăposturile interioare trebuie să asigure o umiditate corespunzătore şi protecţie împotriva condiţiilor extreme, ale radiaţiilor solare, căldurii, uscăciunii, frigului;
87.
Animalelor menţinute în amplasamente exterioare trebuie să li se asigure adăpost suficient pentru confortul şi bunăstarea lor. Trebuie asigurate arii de refugiu pentru animalele nervoase, sensibile pentru a se putea retrage din câmpul vizual al publicului. Amplasamentele trebuie concepute astfel încât să permită animalelor să-şi manifeste reacţiile normale de apărare şi să respecte distanţele de "fugă" coresunzătoare.
88.
Amplasamentele şi barierele/împrejmuirile acestora trebuie menţinute într-o stare în care să nu permită nici o posibilitate de rănire animalelor. În particular:
a.
orice defect observat la împrejmuirile unui amplasament sau în orice dispozitiv sau echipament din amplasamentele animalelor, care este posibil să-
1
rănească, trebuie reparat sau înlocuit sau animalul trebuie retocat imediat, iar defecţiunea înregistrată în registrul zilnic de observaţii al îngrijitorului;
b.
orice defect care prezintă posibilitatea de a-i face rău animalului trebuie rectificat imediat. Dacă aceasta nu este posibil, animalul trebuie mutat din apropierea sursei de pericol potenţial până când acest pericol este îndepărtat (reparat, rectificat, etc.);
c.
orice tip de plantă capabilă să-i facă rău animalului trebuie îndepărtată;
d.
şanţurile uscate sau cu apă folosite ca bariere fizice pentru delimitarea amplasanemtelor trebuie să asigure posibilitatea de revenire în amplasament dacă animalul cade în ele;
e.
orice materiale naturale (ex. plante şi produsele lor, precum seminţe sau fructe) sau orice materiale nenaturale (ex. vopsele, substanţe chimice, substrate tratate, apă tratată, etc.) trebuie evaluate din punct de vedere al toxicităţii pentru specia de animale la care dorim să le introducem, înainte de a le folosi.
89.
Toate plantele şi echipamentele fixate, inclusiv instalaţiile electrice trebuie montate şi menţinute astfel încât să nu prezinte pericol pentru animale, iar operarea lor să nu fie disturbată de acestea.
90.
Acolo unde calitatea mediului ambiant este dependentă de utilităţi externe, facilităţi adecvate de reglare/autoreglare trebuie să existe în cazul deteriorării acestor utilităţi;
91.
Uneltele şi alte echipamente portabile nu trebuie lăsate nesupravegheate în locuri unde ele pot cauza răniri animalelor, pot facilita evadările sau pot servi drept proiectile;
92.
Deşeurile/resturile din amplasamentele animalelor, care pot produce răniri, trebuie îndepărtate, curăţate cât mai curând posibil;
93.
Trebuie menţinute standarde corespunzătoare de igienă, atât privind igiena personală a membrilor personalului ca şi cea din amplasamente şi din camerele destinate tratamentului animalelor. În particular:
a.
trebuie acordată în mod special atenţie administrării şi curăţării corespunzătoare a amplasamentelor şi echipamentelor din interiorul acestora, pentru a reduce riscul îmbolnăvirilor. În cazul animalelor acvatice, calitatea apei trebuie monitorizată în mod regulat
;
b.
trebuie să fie disponibile substanţe corespunzătoare pentru curăţare ca şi cantităţi suficiente de apă, iar mijloacele pentru aplicarea lor să fie sigure, trebuie obţinute şi urmate indicaţiile specialiştilor privind cerinţele de curăţenie şi igienizare ale amplasamentelor sau altor arii.
c.
trebuie avută grijă specială dacă o boală infecţioasă este identificată la vreun animal.
94.
Drenarea tuturor amplasamentelor trebuie să fie eficientă, îndepărtând toată apa în exces.
95.
Orice jgheab, canal, scurgere deschise, în afară de cele care transportă apa de suprafaţă, trebuie situate în afara amplasamentelor.
VI.2
Asigurarea hranei şi apei
96.
Hrana oferită trebuie să fie prezentată în mod corespunzător şi trebuie să aibă valoare nutritivă
,
cantitate, calitate şi varietate corespunzătoare speciei respective ca şi condiţiei în care este animalul - dimensiune, vârstă, stare fiziologică, reproductivă şi de sănătate.
97.
Trebuie să fie permanent la dispoziţia animalelor apă pentru băut proaspătă, limpede, în cantitate suficientă.
98.
Stocurile de hrană şi lichide trebuie păstrate în condiţii igienice. În particular:
a.
hrana şi lichidele trebuie protejate împotriva umezelii, deteriorării, mucegaiurilor sau contaminării de către insecte, păsări, paraziţi, sau alţi dăunători;
b.
stocurile de hrană şi lichide perisabile trebuie păstrate în refrigeratoare;
c.
prepararea hranei solide şi lichide trebuie efectuată în locuri special concepute şi corespunzător echipate şi folosite doar în acest scop;
d.
personalul trebuie instruit în vederea respectării unor standarde stricte de igienă personală şi trebuie să se conformeze regulilor de menţinere a igienei pe parcursul preparării şi transportului hranei, atrăgându-se atenţia asupra riscurilor de contaminare prin intermediul echipamentului, ustensilelor şi suprafeţelor, iar containerele pentru hrană şi apă nu trebuie folosite în alte scopun.
99.
Trebuie avut în vedere, atunci când este oferită hrana şi lichidele, comportamentul natural al animalelor, în mod particular aspectele sociale. Vasele pentru hrană si lichide, atunci când sunt folosite, trebuie să aibă un model potrivit şi să fie plasate astfel încât să fie accesibile tuturor animalelor ţinute în amplasament.
I 00. Modalităţile de hrănire ale animalelor trebuie să fie sigure atât pentru acestea cât şi pentru personal.
1
O
1. Hrănirea animalelor cu pradă vie trebuie evitată. Administrarea prăzii vii se va face doar în circumstanţe excepţionale şi doar la indicaţia biologului, medicului veterinar sau altui specialist. Când trebuie folosită prada vie, trebuie avută în vedere atât bunăstarea acesteia, cât şi orice potenţială rănire care ar putea fi cauzată prădătorului.
1 02. Hrana şi lichidele, ca şi vasele pentru hrană şi lichide, atunci când sunt folosite, trebuie aşezate în locuri în care să fie minim riscul de a se contamina cu dejecţiile animalelor, păsărilor sălbatice, rozătoarelor sau altor dăunători.
I 03. Vasele pentru hrană şi lichide, când se folosesc, trebuie curăţate în mod regulat.
I 04. Hrănitorile automate, atunci când sunt folosite, trebuie inspectate de două ori pe zi pentru a se asigura că funcţionează eficient. Adăpătorile automate sau alte sisteme de adăpat trebuie şi ele inspectate de două ori pe zi.
I 05. Nu trebuie permisă hrănirea necontrolată a animalelor de către vizitatori. Atunci când hrănirea animalelor de către vizitatori este permisă, trebuie făcută doar cu hrană specială, controlată, aprobată de instituţie, procurată din cadrul respectivei instituţii. Cantitatea oferită pe zi şi pe animal trebuie să se încadreze în necesarul zilnic specific speciei pentru a se evita hrănirea în exces.
106. Hrana neconsumată trebuie îndepărtată din amplasamente în scopul menţinerii igienei.
l 07. Indicaţiile veterinare, ale biologului sau ale altui specialist, privind toate aspectele legate de nutriţie trebuie obţinute şi urmate.
108. Trebuie ment
,
inut un dosar cu toate dietele animalelor din colect
,
ie.
VI.3
Asigurarea îngrijirii generale şi asistenţei veterinare a animalelor
VI.3.a. Observaţii de rutină
109. Condiţia/starea, sănătatea şi comportamentul tuturor animalelor trebuie verificate de cel puţin două ori pe zi de către persoana sau persoanele care răspund de îngrijirea lor;
11O.
Orice animale care provoacă cauze de îngrijorare trebuie evaluate atent, dacă ele sunt în mod nejustificat bolnave, rănite sau au un comportament schimbat nejustificat. Atunci când este necesar, trebuie să li se asigure imediat atenţie şi tratan1ent.
111.
Trebuie ţinut un registru/jurnal de către persoana sau persoanele răspunzătoare de animale/îngrijitori, în care să se indice schimbările prescrise în dietă, verificările stării de sănătate efectuate, orice comportament, activitate sau altă problemă neobişnuită survenită ca şi acţiunile de remediere întreprinse.
VT. 3.b. Amplasamente
112.
Amplasamentele trebuie să fie de astfel proiectate, construite, de dimensiuni; iar animalele trebuie să fie cazate în ele
,
astfel încât:
a.
să se evite dominarea nejustificată a animalelor din cadrul grupurilor de către un membru dominant;
b.
să se evite riscul creării conflictelor permanente şi persistente între membrii
unui grup, sau între membrii diferitelor specii sau grupuri de vârstă în expoziţiile mixte;
c.
să se asigure ca amplasamentul să nu fie suprapopulat;
d.
să se prevină apariţia şi răspândirea paraziţilor sau altor agenţi patogeni;
e.
să se permită îndepărtarea tuturor dejecţiilor, resturilor solide şi lichide.
113.
Arborii din apropierea şi din amplasamentele animalelor trebuie să fie în mod regulat inspectaţi şi ajustaţi de câte ori este necesar pentru a se evita rănirea animalelor sau ingerarea plantelor toxice. Trebuie efectuată toaletarea arborilor şi plantelor căţărătoare pentru a se preveni evadările animalelor.
114.
Distanţele sau barierele dintre animale şi dintre amplasamente şi vizitatori trebuie să fie suficiente pentru a minimiza transmiterea bolilor sau potenţialilor agenţi patogeni.
VI.3.c.
Asistenţa veterinară
115.
Un program cuprinzător/complet de asistenţă veterinară trebuie să fie stabilit şi desfăşurat sub supravegherea unui medic veterinar care este familiarizat cu practica curentă a îngrijirii animalelor din grădini zoologice, în particular, a speciilor
mentinute în colectie.
'
'
116.
Medicul veterinar trebuie să răspundă de, sau să fie activ implicat m următoarele:
a.
inspecţii de rutină ale colecţiei de animale;
b.
îndrumarea în efectuarea sau aplicarea tratamentelor tuturor animalelor bolnave;
c.
realizarea vaccinărilor, deparazitărilor, vitaminizărilor şi altor aspecte ale medicinei preventive;
d.
monitorizarea sănătăţii animalelor inclusiv recoltarea de sânge şi de alte mostre pentru examene de laborator;
e.
recoltarea, prepararea şi expedierea corectă şi sigură a probelor. Atunci când aceste mostre trebuie transportate în afara instituţiei de altcineva decât medicul veterinar, persoana trebuie să fie un membru al grădinii zoologice calificat sau instruit corespunzător, de ex. tehnician de laborator sau asistent medical, etc.;
f.
instruirea personalului grădinii zoologice în probleme de sănătate şi igienă;
g.
asigurarea că se efectuează examinări post-mortem, atunci când este necesar;
h.
supravegherea perioadelor de carantină şi altor asemenea cerinţe impuse de lege sau ca parte a unei bune practici veterinare în zoo;
1.
programul de nutriţie şi conceperea dietelor, în colaborare cu biologul şi
/
sau cu alţi specialişti;
J.
stabilirea unor proceduri scrise care trebuie urmate în cazul accidentalor produse
de folosirea unor medicamente periculoase.
117.
Trebuie ţinute dosare cuprinzătoare
-
acolo unde este posibil pe suport electronic (PC/computer) - şi puse la dispoziţia persoanelor desemnate cu verificarea de catre autorităţile teritoriale de protecţie a mediului, acoperind următoarele aspecte:
a.
medicină preventivă;
b.
medicină clinică şi chirurgie;
c.
rezultate patologice după testări ante-mortem, rezultate ale examinărilor şi testelor post-mortem.
118.
Conducerea grădinii zoologice/acvariului public trebuie să se asigure că există în cadrul instituţiei sau a spitalului veterinar local sau a cabinetului veterinar al medicului care deserveşte grădina zoologică
/
acvaiul public, antidoturi accesibile pentru produsele cu potenţial toxic care se folosesc în zoo.
119.
Conducătorul instituţiei sau înlocuitorul acestuia trebuie să fie permanent disponibil pentru a lua decizii privind eutanasia animalelor bolnave, la indicaţia medicului veterinar şi în urma consultării comitetului etic şi a celorlalţi specialişti din cadrul instituţiei.
120.
Trebuie să existe facilităţi adecvate pentru examinările post-mortem ale tuturor speciilor de animale, fie în cadrul grădinii zoologice/acvariului public, fie la alte unităţi specializate.
121 Cadavrele animalelor trebuie manevrate cu echipament specific de protecţie ş1 într-un mod în care riscurile de transmitere a infecţiilor, contaminare, să fie m1mn1e.
122.
Toate animalele care mor la gradina zoologica/acvariu public trebuie să fie examinate post-mortem. Acolo unde este cazul, trebuie recoltate probe pentru
diagnostic sau pentru monitorizarea stării de sănătate ş1 duse la laborator pentru exammare.
VI.3.d.
Izolarea animalelor
123.
Spaţii/amplasamente speciale, în afara cadrului expoziţional, neaccesibil publicului, trebuie puse la dispoziţie pentru izolarea şi examinarea animalelor nou sosite în colecţie, ca şi pentru carantinarea şi îngrijirea cazurilor neaşteptate de îmbolnăvire, rănire, dispoziţie schimbată a animalelor.
124.
Trebuie create facilităţi (spaţii, echipamente, etc.) pentru îngnJirea animalelor crescute artificial/"la mână" şi a mamelor cu pui.
125.
Animalele nou sosite trebuie ţinute izolate atâta timp cât este necesar pentru a se asigura o examinare corespunzătoare
,
aclimatizare şi carantină înaintea introducerii împreună cu animalele din colecţie.
126.
Trebuie acordată atenţie specială igienei din spaţiile unde sunt izolate sau carantinate animalele.
127.
Echipamentul de protecţie şi ustensilele folosite de personal m zona de izolare trebuie folosite, curăţate şi depozitate doar în acea zonă.
VI.3.e.
Menţinerea igienei şi controlul bolilor
128.
Materialele sanitatre folosite
,
ca şi materiile biologice, trebuie îndepărtate conform legii, într-o modalitate aprobată de autoritatea sanitară.
129.
Un program eficient şi care să nu implice riscuri pentru sănătatea şi/sau integritatea animalelor din colecţie, în vederea controlului/ combaterii dăunătorilor, paraziţilor şi, dacă este necesar, a prădătorilor, trebuie stabilit şi menţinut în grădina zoologică.
130.
Personalul trebuie instruit să raporteze în mod confidenţial orice problemă medicală sau incapacitate care poate afecta capacitatea de a lucra cu animalele într-o manieră sigură şi competentă.
VI.4. Asigurarea posibilităţii de exprimare a celor mai normale comportamente
131.
Trebuie încurajată reproducerea în captivitate, acolo unde este potrivită, şi trebuie formulată o politică coerentă referitoare la speciile de animale menţinute, care să fie actualizată continu. Măsuri de control corespunzătoare trebuie avute în vedere pentru prevenirea suprapopulării.
132.
Grădinile zoologice/acvariile publice sunt obligate să fie la curent cu informaţiile complete şi la zi despre biologia şi menţinerea în captivitate, mai ales atunci când se are în vedere aducerea în colecţie a unor specii care nu au mai fost găzduite anterior
,
sau când se fac planuri pentru noi amplasamente pentru speciile deja existente.
133.
La amenajarea amplasamentelor trebuie să se aibă în vedere habitatul natural al speciei şi să se caute îndeplinirea necesităţilor fiziologice şi psihologice ale anin1alului.
134.
Amplasamentele trebuie echipate în conformitate cu necesităţile animalului şi anume: substrat corespunzător cerinţelor ecologice ale animalului
,
crăci, vizuini, cuiburi pentru naştere
/
depunerea ouălor, bazine, vegetaţie, ca şi alte materiale necesare manifestării diferitelor comportamente naturale şi care să participe la diminuarea oricărui comportament anormal. Facilităţile trebuie să prevadă
/
anticipeze creşterea în dimensiuni a animalelor şi trebuie să fie capabile să satisfacă în moci corespunzător necesităţile animalului în toate etapele sale ele creştere şi dezvoltare.
135.
Anin1alele aparţinând speciilor sociale, trebuie menţinute în grupuri sociale compatibile şi corespunzătoare ca număr. Indivizi solitari vor fi menţinuţi izolaţi doar în beneficiul conservării speciei, dacă aceasta o cere, şi necesităţilor de bunăstare ale grupului, şi doar atunci când izolarea nu este în detrimentul exemplarului individual. Altfel, trebuie luate măsuri pentru remedierea situaţiei, de ex : relocarea animalului la altă grădină zoologică/acvariu public
,
sanctuar
,
parc zoologic etc., unde există un grup, aducerea unor exemplare pentru formarea grupului, după caz.
136.
Este interzisă împerecherea animalelor din taxoni diferiţi
.
137.
Dacă un animal hibrid este transferat altei colecţii, instituţia pnm1toare trebuie să fie informată că animalul este hibrid. În această situaţie, este obligatoriu ca animalul să fie sterilizat definitiv, înaintea transferului.
Vl.5. Asigurarea protecţiei faţă de teamă şi stres
138.
Animalele trebuie să fie manevrate, îngrijite şi antrenate numai de către, sau sub coordonarea unui membru din personal calificat corespunzător în domeniu. Manevrarea animalelor trebuie realizată cu grijă, ţinându-se cont de bunăstarea lor, evitând disconfortul inutil, stresul sau producerea unui rău fizic.
139.
Orice contact fizic direct între animale şi vizitatori trebuie să fie făcut numai în prezenţa personalului calificat de îngrijire a animalelor, doar pe scurte perioade de timp şi în condiţii care să corespundă bunăstării animalelor, şi nu în condiţii care să conducă la discomfortul acestora.
140.
Anin1alele nu trebuie provocate, iritate, sau stimulate pentru a satisface curiozitatea, plăcerea publicului.
141.
Animalele care pot interacţiona în mod excesiv, stresant între ele nu trebuie ţinute în amplasamente alăturate sau în imediată apropiere (ex. pradă
-
prădător, specii concurente etc.).
142.
Spaţii special amenajate, corespunzătoare pentru separarea animalelor gestante sau cu pui trebuie să fie disponibile pentru a micşora stresul inutil.
143.
Animalele cazate, temporar, separat de restul grupului trebuie ţinute în această situaţie doar atâta timp cât este strict necesar pentru a nu apare dificultăţi de reacomodare la reintroducerea animalului în grupul respectiv.
144.
Anin1alele destinate reabilitării (ex. animale accidentate, epuizate fizic etc. aduse la grădina zoologică/acvariu public) nu trebuie expuse publicului, acest fapt cauzând stres şi chiar compromite eventuala eli bereare în natură.
145.
Este interzis fumatul în incinta grădinilor zoologice, atât al personalului, cât şi al vizitatorilor, cu excepţia locurilor special amenajate în acest sens.
146.
Vizitatorii pot consuma alimente doar în locurile special amenajate în acest sens, din incinta grădinii zoologice.
Vl.6. Transportul şi mutarea animalelor vii
147.
Surplusul stocului colecţiei de animale a grădinii zoologice/acvariului public trebuie transferat (vândut, donat, schimbat etc.) doar către instituţii de profil responsabile care au facilităţi corespunzătoare
,
posibilităţi şi experienţă pentru a asigura bunăstarea animalelor.
148.
Trebuie să fie disponibile facilităţi corespunzătoare pentru ridicarea, închiderea în cuşti şi transportul tuturor tipurilor de animale din colecţie, atât în interiorul grădinii zoologice/acvariului public, cât şi în afară.
149.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie să se asigure că sunt îndeplinite cerinţele Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie (CITES), care reglementează importul, exportul, vânzarea şi alte beneficii comerciale
-
inclusiv expunerea - de specii listate în anexele convenţei.
l 50. Alte consideraţii care trebuie avute în vedere când animalele sunt mutate în altă grădină zoologică include faptul că transportul trebuie realizat în conformitate şi cu alte reglementări în vigoare.
151.
Tehnicile de capturare şi de transport trebuie să aibă în vedere temperamentul animalului şi comportamentul de evadare pentru a minimiza rănirile, stricăciunile şi disconfortul.
152.
Orice animal transportat în afara grădinii zoologice
/
acvariu public trebuie să fie în grija unei persoane competente desemnată de instituţie şi trebuie luate măsuri adecvate pentru protecţia şi bunăstarea atât a publicului cât şi a animalului.
153.
Atunci când sunt scoase animalele din cadrul grădinii zoologice
/
acvariu public, trebuie întodeauna luate toate măsurile de securitate. Animalele trebuie ţinute în afara contactului direct cu alte persoane, cu excepţia persoanei competente desemnate de instituţie.
ANEXA Nr. 2
Înregistrată
cu nr
........
.
AGENŢIA
DE PROTECŢIE
A
MEDIULUI ..........
.
..
..
.........
CERERE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZĂRII GRĂDINILOR
ZOOLOGICE
ŞI ACVARIILOR
Persoana
fizică(juridică
.................................
.
......
cu sediul în înregistrat
la
................................cu
nr..................... din cod
fiscal nr.
.
.
.....................având ca activitate
în statutul de
funcţionare
.............................
.
reprezentat
prin................
.
..
.
................
.
...........
în calitate
de
.
.
.................
.
.
..
....
.
........
Solicită prin
pre
z
enta
eliberarea
AUTORIZAŢIEI DE MEDIU pentru funcţionarea grădinii
z
oologice.
La
prezenta
cere anexăm:
formularul tip
de înregistrare
a instituţiei,
însoţit de celelalte
documente
anexate.
Semnătura solicitantului
Data
..........
A
NEXA Nr. 3
FORMULAR
TIP
DE ÎNREGISTRARE A INSTITUTIEI
Detalii despre instituţie
Numele
şi
adresa instituţiei
--
Numere de telefon
--
Fax
--
E-mail
--
Website
--
Data înfiinţării
--
Suprafaţa
totală
a
instituţiei,
din care amplasamentele
pentru animale reprezintă ...
--
Scurt istoric
--
Proprietate publică şi
/
sau
privată
--
Proprietarul instituţiei sau
al terenului
--
Autorizaţie de mediu, numărul
--
Este instituţia dv.
membră a
Federaţiei
Grădinilor
Zoologice
şi Acvariilor
din
România şi/sau
a
Asociaţiei
Europene a
Grădinilor
Zoologice
şi Acvariilor?
Dacă
da,
daţi detalii.
--
Numele directorului (administrator
I
manager). Date
profesionale: nivel de pregătire,
experienţă, titluri ştiinţifice,
alte
date relevante
.
--
Lista
membrilor
personalului,
calificările
,
titluri
ştiinţifice,
etc.(pentru personalul de specialitate).
(Menţiunea
normei: întregă
,
½)
•
Sunt
cerute documente
anexate
Planul parcului/grădinii zoologice
/acvariului.
•
Copie
după plan
anexată
Orele ele funcţionare
•
Vara
•
Iama
Tariful de intrare
pe
categorii.
Numărul de
vizitatori
în ultimii
trei
ani
--
Lista de
inventar
a animalelor din colecţie
•
Anexaţi
lista
conform
modelului
Anexa
I, pct.
15
Dosare/înregistrări
Dosare
/
lnregistrări
•
Care este
modul de ţinere a evidenţei
colecţiei?
•
Sunt
păstrate copii
ale dosarelor?
•
Dacă da, unde sunt ele depozitate?
•
Cum sunt vechile
dosare
arhivate?
•
Sunt
ele uşor
accesibile
la cerere
,
dacă este cazul?
•
Ce
metode
de
identificare a animalelor folosiţi?
-
Chip-uri
-
Inele
-
Tatuaje
-
Crotalii
--
La
cerere,
trebuie
puse
la dispoziţia inspectorilor.
-
Altele
Există jurnale
zilnice/registre pentru înregistrarea
condiţiei
şi sănătăţii animalelor
?
•
Vă rugăm exemplificaţi
structura
raportului.
--
Care
este
planul de
austeritate
pentru
animale
în cazul în
care s-ar putea închide grădina zoologică sau ar fi întrerupte
subvenţiile?
--
Operaţiuni
de
rutină
în cadrul grădinii zoologice
In
ce circumstanţe
hrăniţi
animalele cu
pradă
vertebrată vie?
--
Este
permisă hrănirea animalelor
de
către
vizitatori? Cum
este controlată această acţiune?
--
Care este
programul
de
nutriţie
aplicat
?
--
La
cerere
trebuie pus
la
di
s
poziţia inspectorilor.
Ingrijirea
animalelor şi asistenţa veterinară
•
Are
instituţia medic veterinar angajat permanent
?
Dacă
nu
,
ce formă
de
colaborare are cu
un medic
veterinar? Dacă da, specificaţi
numărul.
•
Mai
sunt
şi
alţi
specialişti implicaţi în
activităţi
s
au consultanţă privind sănătatea animalelor
clin colecţie?
•
Descrieţi pe
scurt
programul
veterinar, inclusiv
frecvenţa
controalelor
ele rutină
,
tipul
de
activităţi
de
rutină
desfăşurate.
•
Descrieţi pe
scurt
facilităţile
veterinare de
care
dispuneţi.
--
Daţi
detalii.
Este
implicat vreunul
dintre
special işti în programe
ele perfecţionare
profesională? Dacă
da,
daţi
detalii.
--
Efectuează instituţia dumneavoastră examinări de
rutină
ale
animalelor, incluzând, între
altele, examene parazitologice,
vaccinări
,
vitaminizări
periodice,
etc.?
(Vă
rugăm ataşaţi
documente
relevante în acest sens
.
)
•
Sunt cerute
documente
anexate.
Daţi detalii
despre echipamentul
şi medicamentele pe
care
le
folosiţi pentru
contenţia
chimică a animalelor.
--
Ce facilităţi există
pentru
exam
marea
po
s
t-mortem a
animalelor?
--
Ce
sisteme operaţionale
aveţi pentru
înregistrarea şi ţinerea
la
z
i a
dosarelor
/
fişelor
/
altor
tipuri ele întregi
s
trări
medicale pentru animale?
--
Menţineţi la
zi
fişe de dietă/nutriţie pentru animale?
Aveţi
un
sistem informatizat
de
operare
pentru nutriţie? Dacă da, daţi
informaţii.
--
Cum
colaboraţi
cu
alte grădini zoologice şi/sau cu alte organizaţii
pentru
schimbarea informaţiilor
privind
îngrijirea
în
captivitete a
speciilor pe
care
le
aveţi
în
colecţie. Dacă,
da
,
daţi
detalii.
--
Securitatea şi siguranţa
Direcţii în
care
aţi făcut evaluări ale riscurilor:
Proceduri de hrănire?
--
Interacţiuni personal-animale?
--
Situaţii ale
contactului
cu animalele?
--
Evadări
/
eliberări ale animalelor?
--
Arii destinate accesului vizitatorilor (trepte, pante, etc.)
--
Altele
--
Are instituţia un dosar al înregistrării accidentelor?
•
Vă rugăm puneţi o copie după planul scris al procedurilor de urgenţă la dispoziţie. (Anexaţi)
•
Cum se realizează instruirea personalului privind
procedurile de urgenţă?
•
Sunt cerute documente anexate
Este personalul instruit pentru inervenţii în alte situaţii care
constituie urgenţe?
--
Cum este informat personalul despre riscurile expunerii la zoonoze?
--
Exiată o procedură scrisă privind evadările animalelor pusă
la dispoziţia tuturor membrilor personalului?
--
Daţi detalii despre programul de ţinere sub control a
dăunătorilor şi paraziţilor.
--
Cât de des sunt amplasamentele, împrejmuirile, gardurile
verificate şi reparate/întreţinute?
--
Menţinerea siguranţei şi securităţii
Cum este protejată colecţia pe parcursul celor 24 de ore?
--
Daţi detalii despre armele se foc, cu tranchilizante, sau alte
echipamente de contenţie şi despre accesul la ele.
--
Conservarea
Sunteţi membru al IUCN (World Conservation
Union -
Uniunii Mondiale de Conservare a Speciilor).
--
Aveţi o copie a World Zoo Conservation Strategy (Strategiei Mondiale privind Conservarea în Grădinile Zoologice)?
Dacă da, cum vă influenţează aceasta planurile propn1 în
privinţa conservării.
--
Folosiţi o "listă roşie" a animalelor pe cale de dispariţie?
Care versiune?
--
Conservarea ex-situ
Grupurile de Management al Speciilor
Sunteţi reprezentat în sau aveţi legături cu vreunul dintre grupurile de mamagement al speciilor?
Daţi detalii şi perioda de timp despre implicarea dv. într- unul dintre aceste grupuri.
De exemplu: European Endangered Species Programmes (EEPs) - Programele Europene pentru Specii Ameninţate
-
Daţi lista şi detalii despre programele la care participă instituţia dv.
•
Programe comune de management ale Speciilor
-
Daţi lista şi detalii despre programele la care participă
instituţia dv
•
Contribuiţi la alte programe de management ale
speciilor? Dacă da, daţi detalii.
--
Cărţi de înregistrare a pedigree-ului animalelor
Menţineţi astfel de cărţi? Dacă da, daţi detalii despre speciile implicate
•
La nivel internaţional
•
La nivel regional;
--
Aveţi în colecţie specii înregistrate în aceste cărţi? Dacă da:
--
•
Cât de des raportaţi datele coordonatorului
cărţii?
•
Lista
speciilor implicate
.
Aveţi un Plan al Colecţiei de Animale
? -
Dacă da
,
vă rugăm
să-l
anexaţi.
•
Dacă
nu, sunteţi
în
proces de a
pregăti unul,
când
estimaţi
că va fi
disponibil?
•
Dacă nu aveţi un
plan
în
privinţa colecţiei,
cum decideţi ce
specii
menţineţi
în colecţie
?
•
Daţi
detalii
.
•
Este cerută anexă
.
Conservarea in-situ
Ce resurse alocă
instituţia dv
.
în conservarea în-situ?
a.
de
personal
b.
financiare
C.
altele
--
Ati colectat fonduri sau
ati
susţinut financiar vreun
proiect de
conservare in-situ în
ultimii trei
ani?
Dacă
da,
dati
detalii,
lista
proiectelor şi
natura
suportului
.
--
Sunteţi sau aţi
fost
direct implicat în vreun proiect in-situ,
fie
prin
finanţări sau prin moduri de
participare
mai
directă în
ultimii trei
ani? Dacă
da
,
daţi detalii.
--
Alte activităţi
de
conservare
•
Contribuiţi
la
conservare în
alte
moduri? Dacă
da
,
daţi
detalii.
--
Educaţie
Faceţi lista
şi subliniaţi
pe
scurt
elementele
importante
ale
programului
educaţional al grădinii zoologice
.
Dacă
e
x
istă unul,
ataşaţi o
copie
a acestuia.
--
Câţi
membrii ai
personalului
sunt
implicaţi în
educaţie?
•
Plătiţi
•
Colaboratori,
sau cu
program parţial de lucru (sezonieri,
1/2
normă, etc.)
•
Voluntari
--
Facilităţi
•
Clase
de
curs
(numărul)
•
Săli de
conferinţă,
amfiteatre
,
etc. (numărul)
•
Bibliotecă
•
Altele
--
Nivele
de
educaţie pentru care este conceput programul -
bifaţi ceea
ce se
potriveşte
•
Nivel
preşcolar
•
Primar
•
Liceal
•
Universiatr
•
Destinat aciuiţilor
•
Altele
Este
instituţia
dv.
membră a
unei reţele educaţionale
pentru grădini zoologice?
Dacă da,
daţi detalii.
--
Cum
evaluaţi
eficienţa programului
dv. educaţional (prin chestionare
,
întrebarea
directă
a
publicului,
altele)?
--
Metode
ajutătoare
în
predare (inclusiv publicaţii)
-
daţi detalii
şi
furnizaţi
exemple
--
Daţi detalii despre apartenenţa sau legăturile cu grupuri preocupate de educaţie în privinţa mediului.
--
Daţi detalii despre metodele de educaţie neformală folosite
- ex. panouri informative, echipamente audio şi video de informare, demonstraţii publice, conferinţe, spectacole
intercactive, etc.
--
Instruirea personalului
Care sunt cerinţele de studii pentru personalul implicat în
activitatea de întreţinere a animalelor?
--
Organizaţi propriile dv. cursuri de instruire a personalului? Dacă da, menţionaţi pe scurt cum sunt acestea realizate.
--
Asiguraţi instruirea personalului
Şl
pentru alte
instituţii/oarganizaţii? Dacă da, daţi detalii.
--
Ce calificări are personalul implicat în educaţie?
•
Daţi lista personalului
--
Cercetarea
Daţi lista şi subliniaţi pe scurt elementele importante din programul de cercetare al grădinii zoologice.
--
Cu ce resurse se implică instituţia dv. în cercetare?
a.
de personal
b.
financiare
C.
altele
--
Sunt programele de cercetare care au ca subiect animalele aprobate şi monitorizate din punct de vedere etic?
--
Menţionaţi pe scurt care este procesul dv. de evaluare etică.
--
Anexaţi detalii despre cercetările întreprinse de instituţia dv.
sau în parteneriat, în ultimii trei ani
a.
de personalul grădinii zoologice
b.
cu alte organizaţii
--
A primit instituţia dv. vreun premiu/subvenţie ca urmare a unui proiect de cercetare în domeniu, sau pentru derularea unui astfel de proiect? Dacă da, daţi detalii.
--
Listaţi lucrările comunicate sau publicate în ultimii trei ani
de către:
a.
membrii personalului
b.
alte persoane care au folosit colecţia
--
Aveţi legături cu instituţii de învăţământ superior, muzee, alte asemenea instituţii? Dacă da, daţi detalii
--
Alte aspecte
Numărul anual al vizitatorilor, plătitori, gratuităţi, cop
11,
adulţi, alte categorii.
--
Daţi detalii după criteriile enumerate.
Costul biletelor de intrare, pe categorii.
--
Sursa(ele) de finanţare (ex. vizitatori, autoritatea locală,sponsorizări, etc.)
Se completează de către conducerea grădinii zoologice/acvariului şi se depune la autoritatea teritorială de protecţia mediului, împreună cu cererea pentru obţinerea autorizării grădinii zoologice/acvariului.
A
NEXA Nr. 4
Rezultatele
verificării
Da
Nu
Observaţii
1.
Asigurarea
hranei şi
apei
1.
Este hrana corespunzătoare din
punct
de vedere
calitativ şi cantitativ
pentru
specia
respectivă?
2.
Este asigurată
libertatea unui
comportament
de hrănire corespunzător speciei
?
3.
Sunt modalităţile de hrănire
sigure pentru
animal
şi
personal?
4.
Hrana
şi apa sunt:
Ţinute în mod
igienic?
Preparate în
mod igienic?
Administrate animalelor în
mod igienic?
5.
Este
permisă hrănirea
de către vi
z
itatori şi corespunzător
controlată?
2.Asigurarea
unui mediu
ambiant
corespunzător
l.
Sunt
temperatura, ventilaţia,
iluminarea
şi
nivelul
zgomotului corespunzătoare
?
2.
Au amplasamentele pentru animale
adăposturi corespunzătoare,
suficiente?
3.
Au
amplasamnetele animalelor spaţii
minime
suficiente?
4.
Sunt adecvate facilităţile şi sistemele
pentru păstrarea microclimatului şi
întreţinerea
vieţii
animalelor?
5.
Este
satisfăcătoare curăţenia în amplasamente?
6.
Este îndeplinit standardul de întreţinere
a clădirilor
şi
împrejmuirilor,
gardurilor,
etc.?
7.
Este
sistemul
de
drenare,
canalizare eficient
şi sigur?
3
.
Asigurarea îngrijirii sănătăţii animalelor
l.
Sunt
făcute şi
înregistrate în
scris
observaţiile referitoare la starea
şi sănătatea
animalelor?
2.
Primesc prompt
animalele atenţia
necesară
atunci când se
remarcă
faptul că acestea au
probleme?
3.
Sunt
amplasamentele astfel
concepute încât problemele interacţiunilor
sociale să
poată
fi evitate?
Facilităţi
în
cadrul
instituţiei
4.
Există
facilităţi
pentru prindere
şi contenţie
adecvate?
5.
Există facilităţi veterinare adecvate în
instituţie?
FORMULAR-TIP DE VERIFICARE
A
CRITERIILOR NECESARE
A
UTORJZĂRII
6.
Este echipamentul de
tranchilizare
corespunzător?
7.
Folosirea medicamentelor de tranchilizare este
sub
control
şi
este
înregistrată
corespunzător?
Îngrijirea
veterinară
8.
Este satisfăcător
stabilit
şi menţinut programul de medicină
veterinară?
9.
Sunt corespunzător ţinute fişele/ dosarele
/întregistrările
medicale?
1
O.
Sunt medicamentele corect depozitate?
l l. Sunt disponibile antidoturi corespunzătoare în
caz
de
accidente
medicamentoase, otrăviri, intoxicaţii, etc.?
12.
Sunt realizate
facilităţi
post-mortem satisfăcătoare?
Carantina
13.
Există spaţii special amenajate, corespunzătoare pentru izolarea, tratementele, carantinrea, refacerea animalelor?
Igiena
14.
Este curăţenia, igiena
şi
controlul dăunătorilor
şi
paraziţilor
eficientă?
4.Asigurarea
oportunităţii
manifestării
comportamentului
normal
1.
Îndeplinesc amplasamentele
în
mod adecvat necesităţile biologice
şi
comportamentale ale
animalelor?
2.
Sunt fâcute eforturi
eficiente
pentru îmbogăţirea şi diversificarea mediului ambiant din amp]asamentele
animalelor?
3.
Sunt eficiente barierele fizice pentru menţinerea animalelor
în
interiorul amplasamentului?
4.
Împiedică împrejmuirea/ gardurile pătrunderea neautorizată şi
asigură siguranţa
colecţiei de animale?
5.
Este reproducerea în captivitate în mod
corespunzător realizată?
5.Asigurarea protecţiei
faţă
de teamă
şi
stres I .Sunt animalele manevrate doar sub
supravegherea
personalului corespunzător calificat?
2.Este realizat
contactul
fizic
între animale
şi
public astfel
încât să se
ţină
cont
de bunăstarea
animalelor ?
3
.Se
respectă condiţia ca interacţiunile dintre
animale să nu fie
excesiv
de
stresante
pentru acestea?
6.Conservarea,
Educaţia
şi Cercetarea I
.Sunt
facilităţile pentru
educaţie
corespunzătoare cu scopurile propuse
şi
cu
structura colecţiei?
2.Sunt
adecvate eforturile în privinţa conservării?
3.Sunt adecvate eforturile în privinţa cercetării?
7.Siguranţa publicului
I .Sunt corespunzătoare măsurile de
siguranţă
luate pentru menţinerea animalelor periculoase în amplasamente?
2.
Barierele pentru public sunt corespunzătoare pentru a împiedica contactul cu animalele?
3.
Sunt
corespunzătoare semnele de avertizare?
4.
Este corespunzătoare
starea
de menţinere a clădirilor?
5.
Sunt ieşirile clar marcate şi uşor
accesibile?
6.
Sunt sigure aleile
şi zonele
destinate publicului?
8.
Inregistrări/dosare
I.
Sunt ţinute jurnale/registre zilnice?
2.
Sunt înregistrăriel/dosarele animalelor clare şi ţinute la
zi?
3.
Sunt listele de inventariere anuale ale animalelor corect menţinute şi comunicate autorităţii locale competente?
4.
Sunt păstrate dosarele
animalelor care
să ateste
sursa
de provenienţă sau destinaţia, în cazul tranzacţiilor de
animale?
5.
Arhiva dosarelor privind animalele este ţinută
într-un loc sigur?
9.Alte
aspecte
I
.Pare
corespunzător numărul personalului de îngrijire
a animalelor?
2.Este corespunzătoare
structura
organigramei
şi
nivelul de pregătire
al angajaţilor?
3
.Este
realizată o evaluare a riscurilor corespunzătoare, acolo unde este cazul?
4.
Sunt corespunzătoare facilităţile pentru toalete
şi
menţinerea acestora?
5.
Sunt în mod rezonabil întâmpinate nevoile persoanelor cu disabilităţi?
6.
Sunt zonele unde este interzis accesul vizitatorilor corespunzător semnalizate?
7.
Există un
sistem
de raportare şi înregistrare a accidentelor?
8.
Există un protocol
şi facilităţi
pentru acordarea primului
ajutor?
9.
Este autorizaţia antei
oară
expusă la intrarea instituţiei?
10.
Au fost
înregistrate evadări
în ultimul an sau de la obţinerea ultimei
autorizaţii?
11.
Au avut loc accidente semnificative în ultimul
an sau de la obţinerea ultimei autorizaţii?
1O.Legislaţie
asociată
l .Este echipamentul
electric
în mod curent
verificat?
2.
Sunt îndeplinite normele de funcţionare
şi
menţinere a
echipamentelor
electrice?
3.
Sunt îndeplinite cerinţele legislative pentru prevenirea incendiilor?
4.
Sunt îndeplinite cerinţele privind apele uzate?
5.
Sunt
îndeplinite cerinţele în
vederea
depozitării
şi
eliminării deşeurilor?
6.
Sunt
îndeplinite cerinţele privind depozitarea
şi
eliminarea materialelor sanitare folosite
,
materiilor biologice, cadavre, alte resturi
organice?
ALTE
OBSERVŢII
GENERALE
PE CARE AUTORITATEA COMPETENTĂ DOREŞTE SĂ
LE
MENŢIONEZE/RECOMANDE.
RAPORTUL
AUTORITĂŢII
COMPETENTE
Secţiunea
Evaluare
Alte
observaţii
Detalii
despre instituţie
Dosare/înregistrări
Operaţiuni
ele rutină
în
cadrul
grădinii zoologice
Ingrijirea veterinară
Sănătatea
şi siguranţa
Evaluarea
riscurilor
Conservarea
Educaţia
Cercetarea
Instruirea
personalului
RECOMANDĂRILE AUTORITĂŢII
COMPETENTE
În
urma
verificării efectuate
la.................................................................
(Denumirea
instituţiei),
Adresa.........
.
................
.
......
.
.........................., autoritatea competentă
face următoarele recomandări:
l.
se
recomandă
închiderea
instituţiei
(grădină zoologidt,
acvariu) în
întregime şi
nu
se acordă autorizaţie;
2.
se
recomandă închiderea unui/unor amplasamente
şi
eliberarea unei
autorizaţii
doar pentru
amplasamentele
care
corespund.
Pentru
amplasamentul/amplasamentele necorespunzătoare se acordă un
termen
de maxim 2
ani
pentru conformare la
standardele
prezentului
ordin sau
pentru înstrăinarea
animalelor
conţinute în respectivele amplasamente, de la data
emiterii reconarndărilor
de
către echipa
de
verificare.
În
această
perioadă, pe
amplasamentele
necorespunzătoare
,
conducerea grădinii zoologice
trebuie să
inscripţioneze:
,,Amplasamente
neautorizate. în curs ele desfiinţare
"
sau
ă
Amplasamente
neautorizate, în curs de
amenajare",
după caz. Dacă, după expirarea celor
2 ani,
grădina zoologică nu s-a conformat, (nu
a înstrăinat
animalele
sau
nu
a
luat măsuri de remediere
a situaţiei)
se aplică măsurile menţionate în Legea 191/2002.
•
3.
se recomandă
autorizarea
grădinii
zoologice,
în conformitate cu prezentul ordin, cu următoarele condiţii
adiţionale:
a.
restrângerea numărului de animale;
b.
modernizarea
anumitor
amplasamente;
c.
extinderea
suprafeţei
existente;
d.
mutarea pe un nou
amplasament;
e.
fără alte menţiuni.
Se
bifează ceea ce se recomandă.
Termenul de conformare
este
de maxim 2 ani de la data emiterii reconamdărilor de către echipa de
verificare.
Din partea
conducerii Agenţiei
de Protecţie a Mediului
.
..
..
.
.
............ Din
partea instituţiei
(grădină zoologică
,
acvariu)
.....
.
.
..
...
..
.....
..
......
.
Data
completării
formularului
..............................
ANEXA Nr. 5
Conţinutul-cadru al autorizaţiei de mediu Antet
AUTORIZA ŢIE DE MEDIU Nr.
............
din ..............
Ca
urmare a cererii adresate de ..................
.....
...
.....
.........
,
cu sediul în judeţul
,
municipiul, oraşul, comuna, satul ..................................., sectorul .......
...
,
str
nr
.
........ etc......................................................, înregistrată la numărul ..........
..
... din
,
în urma analizării documentelor transmise şi a verificării,
în baza Hotărârii Guvernului nr.
408/2004
privind organizarea şi
funcţionarea
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, a Legii protecţiei mediului nr.
137/1995,
republicată, cu modificările
si
completările
şi
a Legii grădinilor
zoologice şi
acvariilor publice nr.
191/2002,
se emite:
AUTORIZAŢIA DE MEDIU
pentru .............
.
................. din municipiul, oraşul, comuna, satul ...............
.
..........., sectorul
,
str.
...................................
..
.................... nr. ...... etc
,
care prevede: ..............................................
.
în scopul:
desfăşurării următoarelor activităţi
(conform
cod CAEN )...
...
.
....
.
Documentaţia conţine:
(formular
tip de înregistrare
a
instituţiei, cererea de autorizare, formular tip de verificre a criteriilor necesare autorizării
,
raportul
autorităţii
competente,
recomandările
autorităţii
competente
,
fişă de prezentare
şi
declaraţie, bilanţ de mediu
etc.)
.
elaborată de:
şi
următoarele acte de reglementare emise de alte
autorităţi:
Prezenta autorizaţie
se emite
cu următoarele condiţii impuse:
Pre
z
enta autorizaţie
este
valabilă ...........
....
. de la .......
.
.........
..
......
,
data
eliberării,
până la
. ,
cu condiţia vizării
anuale.
Nerespectarea prevederilor autorizaţiei atrage după
sine suspendarea
şi/sau
anularea
acesteia, după
caz.
I.
Activitatea autorizată
:
1.
Dotări
(instalaţii,
utilaje
,
mijloace de transport utilizate în activitate)
.............................................
.
2.
Materiile prime, auxiliare, combustibilii
şi ambalajele
folosite - mod de ambalare
,
de depozitare, cantităţi:*
3.
Utilităţi
- apă, canalizare, energie (surse, cantităţi,
volume):
4.
Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii: 5.Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie:
*
6.
Datele
referitoare la centrala termică proprie - dotare
,
combustibili utilizaţi
(compo
z
iţie
,
cantităţi),
producţi
e
:
7.
Alte date specifice activităţii: (cod-uri
CAEN
care se de
s
fasoară pe
amplasament,
dar nu intră pe procedura de autorizare)...........
.
..............................................
•
..
.........................
8.
Programul de
funcţionare
-
ore/zi,
zile
/să
ptămână,
z
il
e/a
n
.
II.
Instalaţiile, măsurile şi condiţiile de protecţie a mediului
1.
St
aţ
iile şi instalaţiile pentru reţinerea
,
evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu
,
din dotare (pe factori de mediu):
*
2.
Alte
amenajări
s
peciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului:
3.
Concentraţiile
şi
debitele ma
s
ice de poluanţi
,
nivelul d
e zg
omot
,
d
e
radiaţii,
admi
se
la evacuarea
în
mediu
,
depăşiri permise
şi în ce
condiţii
:'
:'
III.
Monitorizarea mediului
I .Indicatorii fizico-chimici
,
bacteriologici
şi
biologici
emişi,
imisiile poluanţilor
,
frecvenţa,
modul de valorificare
a rezultatelor:
2
.
Datele ce vor fi
raportate
autorităţii teritori
a
l
e
pentru prot
e
cţia mediului
şi
periodicitatea:
IV.
Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor
I
.Deşeurile
produse
(tipuri, compoziţie, cantităţi):
2.
Deşeurile colectate (tipuri,
compoziţie, cantităţi,
frecvenţă):
3.
D
eşe
urile stocate temporar
(tipuri
,
compo
z
iţie
,
cantităţi
,
mod de
stocare):
4.De
şe
urile valorificate (tipuri,
compoziţie, cantităţi,
destinaţie):
5.
Modul de transport
al
deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului
:
6.
Mod de eliminare (depozitar
e
definitiva, incinerare):
..................................
7.
Monitorizarea
gestiunii
deşeurilor : .......
......
..............................................
8.
Ambalajele folosite şi rezult
a
te
-
tipuri
şi cantităţi:
* .
.
..
...
............
.
.....
.....
.....
9.
Modul de
gospodărire
a amb
a
lajelor (valorificate)
: * ..............
....
....
.
........
...
.
V.
Modul de gospodărire a substanţelor si preparatelor periculoase
1.
Substanţele
şi
preparatele
periculoase
produ
se
sau folosite
ori comercializate
/
tran
s
portate
(categorii, cantităţi)
:
...............
..
................
.:...
..
..
.
.
.
..
...
................
...
.....
....
.
.
...
.....
..........
.
........
.
...
..
2.
Modul de go
s
podărire:
-
ambalare:
-
transport:
-
depozitare
:
-
folosire
/
comercializare:
3.
Modul de gospodărire
a ambalajelor folosite sau
rezultate de la
substanţele şi
preparatele periculoase:
4.
Instalaţiile, amenajările
,
dotările şi măsurile pentru protecţiit factorilor de mediu şi pentru
intervenţie
în caz de
accident:
5
.
Monitorizarea
gospodăririi substanţelor si
preparatelor periculoase*:
MENŢIUNI:
Director, lntocmit:
Şeful
compartimentului
protecţia
naturii şi arii protejate
Aviz compartimentul avize, acorduri,
autori
zaţ
ii
Rubricile marcate
cu asterisc (*) se
completea
ză
dup
ă
caz.
ANEXA Nr. 6
PROCESUL DE ANALIZĂ ETICĂ
1.
Toate
grădinile
zoologice/acvariile
publice trebuie să aibă
o formă
de analiză etică
a acţiunilor şi
activităţilor pe
care
le întreprind
şi care
implică vizitatorii
,
personalul,
animalele; în
mod particular în
situaţii
în care folosirea
animalelor
poate fi în conflict
cu
condiţiile de bunăstare
ale animalelor
implicate
(
de
ex.
achiziţia, managementul sau înstrăinarea în
scopuri
de conservare, educaţia, cercetarea).
Alte
puncte de dezbatere pot fi reprezentate de:
a.
în ce circumstanţe un animal poate fi
eutanasiat;
b.
dacă păsărilor de
apă
din amplasamente trebuie
sau
nu să le fie
făcute
intervenţii chirurgicale la aripi;
c.
dacă anumite proceduri veterinare
sunt adecvate;
d.
politica
grădinilor
zoo
logice/acvariilor publice în privinţa tran
sfe
rurilor animalelor;
e.
proiectele de cercetare;
f.
conformarea în privinţa politicilor de conservare şi de educaţie.
2.
Grădinile zoologice/acvariile publice trebuie
să
ia în considerare constituirea propriului
comitet
etic, având în vedere următoarele aspecte:
a.
comitetul etic trebuie
să
aibă independenţă
,
el
dând consultanţă
administratorului
/
managerului
grădinii zoologice
/
acvariului public;
b.
comitetul nu trebuie
să
fie format numai
din specialişti
/
oameni ele
ştiinţă,
deoarece nu
întodeauna
pot fi obiectivi în
evaluarea
etică, putându-se apela şi la persoane din afara instituţiei cu
activităţi
relevante în aspectele
etice
(profesori, avocaţi, psihologi etc.)
CONSERVARE,
EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
I.
Conservarea
1.
Conform Strategiei Mondiale a Conservării
în
Grădinile
Zoologice
şi
Directivei
22/1999 a
Uniunii
Europene, grădinile zoologice/acvariile
publice
au responsabilitatea de a acţiona astfel
încât
să
folosească în
mod durabil resursele natural
e.
Aceasta
se
poate
reali
za
prin
punerea
accentului pe problemele de
conservare,
biodiversitate
şi dezvoltare durabilă.
2.
Pe
lângă
activităţi
de
strângeri
de
fonduri în scopul
sus
ţinerii unor proiecte
de conservare
,
exist
ă
mai
multe
moduri
de
a contribui
la
conservare:
a.
asigurarea
unor facilităţi pentru
speciile
de anim
a
l
e
indigene
în perimetrul gădinii
zoo
logice
(
de
ex. cuiburi şi
lu
·ă
nitori pentru păsări
,
vegetaţie densă pentru
h
erpe
tofaună
sau
mamifere mici
,
etc.)
b.
prin restricţionarea
folosirii
substanţelor de
fertilizare,
pesticidelor altor
substanţe chimice
asemănătoare;
c.
cooperarea cu
alte
organisme
pentru
stabilirea
unor rezervaţii
,
arii
protej
ate,
managementului unor habitate
(de ex.
menţinerea unor
zone
umede pentru protecţia
avifaunei,
herpetofaunei
,
ihtiofaunei), şi în vederea reintroducerii în
natură
şi protecţiei
speciilor de animale şi plante
ameninţate;
d.
încurajarea unui comportament
protectiv
şi responsabil la
vizitatorii grădinii
zo
ologice
/acva
riului
public.
e.
căutarea
de
parteneriate cu grădini zoologice/acvarii
publice
din ţară, din străinătate, cu
alte organisme care
sunt
active
în domenii
relevante pentru conservare
a
vieţii
sălbatice
indigene,
precum:
universităţi,
organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale de protecţia naturii
etc.
f.
acordarea
de
asistenţă
prin: finanţări
,
consultanţă,
donaţii de
materiale, ajutor
acordat
în
instruirea
personalului.
g.
gradul
de implicare
va
varia
în
funcţie
de mărimea grădinii
zoologice/acvariului public,
dar
oricât
de mică
ar fi,
minimum
de
cerinţe
s
unt
ca toate aceste
instituţii
să aibă în vedere participarea
la
programele de
management
al
speciilor de animale.
3.
Pentru
a
contribui
la
aplicarea
în
practică
a legi
s
laţiei privind protecţia
şi
conservarea
speciilor de
animale
sălbatice grădinile zoologice/acvariile
publice
pot
îndeplini
şi funcţie
de
centre
de reabilitare
şi carantină
pentru
s
peciile
de animale sălbatice
donate,
abandonate
sa
u
confiscate
,
cu
încunoştinţarea
autorităţii
teritoriale de mediu
.
În acest
sens trebuie
:
a.
să
anunţe
în
termen
de maxim
5
z
ile
autoritatea teritorială de mediu,
printr-o
adresă scrisă,
preluarea unui
animal
donat
,
abandonat sau confiscat;
b.
să
anali
zeze
situaţia împreună cu specialiştii şi comitetul etic şi să
decidă
:
eutanasierea,
eliberarea
în
natură,
carantinarea, păstrarea
în
colecţia
instituţiei,
găzduirea
pe o perioadă limitată
în vederea
reabilitării şi
eliberării
în natură, donarea
/tra
nsferarea
către o
altă instituţie
similară ;
c.
să anunţe în scris autoritatea
teritori
a
lă de mediu d
e
decizia luată.
II.
Educaţia
1.
O
g
rădină
zoologică/acvariu
public
trebuie să contribuie în cât mai
multe moduri po
s
ibile la educarea
vizitatorilor.
Instituţiile trebuie
să folosească
materiale
grafice sau
de
altă
natură pentru
a
furniza informaţii în vederea
sensibilizării publicului
asupra problemelor naturii
şi mediului.
2.
Persoanele
desemnate
care
autori
zează
grădina zoologică/acvariu
public trebuie
să
fie familiarizate
cu standardele care se
aşteaptă
,
conform
indicaţiilor
Asociaţiei Europene
a Grădinilor Zoologice şi
Acvariilor şi
Directivei Uniunii Europene.
Următoarele
aspecte trebuie avute
în
vedere:
a.
că
educaţia
în zoo este
mai
cuprinzătoare şi
mai flexibilă decât
în
instituţiile
şcolare şi trebuie să se adreseze
tuturor catgoriilor de
vizitatori.
b.
metodele de
adresare către
vizitatori trebuie
să
includă semne de avertizare, matreiale
grafice,
activităţi, expuneri
interactive şi
demonstraţii.
c.
grădinile
zoo
logice/acvariile publice trebuie
sf1 încurajeze
participarea la reţeaua
educativă a grădinilor zoologice (pe
plan
intern şi internaţional).
III.
Cercetare
1.
Grădinile
zoo
logice
/a
cvariile publice
trebuie
să
participe la programe de cercetare. Participarea la
cercetări
din
care să
reiasă beneficii
în privinţa
conservării este unul din modurile prin
care
grădinile zoologice/acvariile publice demonstrează implementarea măsurilor de conservare cerute
de
Directiva
Grădinilor Zoologice
a
Uniunii
Europene.
2.
Cercetarea trebuie să fie
unu] din
scopurile oricărei colecţii de animale
din
grădinile
zoologice/acvarii publice. Tinerea dosarelor biologice
trebuie
să
fie cuprinzătoare şi
realizată
în
mod
sistematic. Acolo
unde
este
posibil,
grădinile
zoologice/acvariile publice trebuie să folosească protocoale standard pentru colectarea de
date
pentru
a se facilita analiza
lor.
Colectarea
datelor trebuie realizată de
personalul instituţiei,
dar pot fi implic
ate
şi alte categorii: voluntari,
cercetători
sau studenţi.
Datele despre
exemplare
trebuie să fie disponibile
şi
pentru proiecte din
afara
instituţiei.
3.
Cele
mai multe proiecte de
cercetare derulate în grădinile
zoo
logice
/acvar
iile publice nu produc
nici
un r
ă
u
/
inconvenient
animalelor implicate
,
făcând
parte
din
managementul ele rutină
şi
nu
necesită
intervenţii asupra
animalelor pentru a colecta
date
.
Chiar şi cercetarea aparent
inofensivă (ex. modificările
asupra
dietei, probe de
sânge,
etc.) necesită o analiză şi planificare atentă
şi trebuie supusă
acordului comitetului
etic
al
grădinii zoologice sau
a unui
consilier etic.
4.
Orice
alt
gen
de cercetare care
implică stresul,
durerea,
suferinţa, experimente sau alte
proceduri ştiinţifice
trebuie efectuate
doar
în
urma consultări comitetului etic şi
autorizate
de
către
autoritatea centrală de mediu
şi o autoritate sau
instituţie
ştiinţifică,
la
fel
şi persoana care conduce aceste
proiecte
de
cercetare.
5.
Rezultatele cercetărilor,
mai ales
ale celor
care
ajută
la influenţarea bună
stăr
ii,
sănatăţii sau
conservării animalelor, trebuie
să fie
disponibile la cerere.
Es
te preferabil ca ele
să fie
publicate,
cel
puţin
comunicate în cadrul
diferitelor manifestări ştiinţifice
(simpozioane, conferinţe, etc.).
OPERAŢIUNI ÎN CARE SUNT IMPLICATE
ANlMALELE
DIN GRĂDINILE ZOOLOGICE
ŞI ACVARIILE
PUBLICE
I.
Transportul animalelor vii
1. Transportul
an
imalelor
vii
trebuie
efectuat conform
legislaţiei
în vigoare (naţionale ş1
internaţionale) şi
a prezentului ordin.
II.
Achiziţia
animalelor
1.
În general, achiziţia
şi
capturarea
animalelor sălbatice din natură
trebuie descurajată. Aceasta
se
va face
numai
în cazul
în
care există motive
justificate pentru
a proceda astfel.
Dacă
această opţiune este
nece
sară,
trebuie avută
în
vedere o politică în privinţa conservării şi măsurilor etice:
a.
legalitatea
achiziţiei;
b.
metodele de colectare, inclusiv
asigurarea că ele
sunt
acceptabile din punct
de vedere al protecţiei
mediului
şi
au loc
ţinându-se cont
de legi
s
laţia
în vigoare
şi
bunăstarea animalelor implicate
.
2.
Înaintea
primirii animalelor
,
grădinile zoologice/acvariile
publice trebuie
să dovedeasdt cft
sunt
capabile
să
asigure
îngrijire la
standarde ridicate,
bazate pe cele
cinci
principii
de
bunăstare
ale animalelor:
a.
asigurarea unui
ambient
corespunzător,
b.
asigurarea hranei
şi
apei,
c.
asigurarea îngrijirii generale şi
asistenţei
veterinare a animalelor,
el
.
asigurarea
po
si
bilităţii de
exprimare a celor
mai
normale comportamente,
e. asigurarea protecţiei faţă de teamă şi
st
res.
III.
Înstrăinarea animaleor vii
1.
Suplusul
stocu
lui reprezintă
orice exemplar care
nu
se
mai
doreşte să se rnenţinft în colecţie
,
din
oricare
motiv.
Când
un
astfel
de exemplar
se
înstrăine
ază,
administratorul trebuie
să
se
asigure
că
grădina
zoologică/acvariul
public
primitoare/primitor,
sau
altă
instituţie similară
(centru
de
reabilitare,
sanctuar, etc.)
dispune de facilităţi
,
resurse, personal şi experienţă corespunzătoare, care să se conformeze celor cinci principii
ale bunăstării
animalelor. Trebuie ca
instituţia
primitoare să
respecte
aceleaşi principii
la
eventualele
tranzacţii care
vor
implica
animalul
în
cauză.
IV.
Animalele la care
se
are în vedere
eliberarea
în natură
1.
Animalele care vor
fi
eliberate în
natură
vor avea de întâmpinat cu totul alt mod de viaţă
decât
în
captivitate.
De
aceea
este
neces
a
r
ca
aceste
a
nimale
să fie supuse
unui program
de
reabilitare/readaptare la condiţiile din natur
ă,
derulat
de către
grădina
zoologică/acvariul public
implicată/implicat
în astfel
de
activităţi.
2.
Înaintea eliberăii/reeliberării în
natură
se
va cere şi obţine acordul autorităţii de
mediu
şi al
autorit
ăţ
ii ştiinţifice
şi
aviz sanitar-veterinar,
conform
legislaţiei în
vigoare.
3.
Eliberarea
se
va face
în
zone
protejate
,
conform ariei
de distribuţie
a speciei,
la indicaţia
autorităţii
de mediu
şi cu colaborarea administratorului ariei
protejate
respective, iar animalele vor
fi,
în prealabil,
individualizate prin
inelare, montare
de
chip-uri,
etc.
A
NEXA Nr. 9
CONDIŢIILE DE MENŢINERE ÎN CAPTIVITATE PENTRU SPECIILE DE REPTILE ŞI AMFIBIENI
Datorită condiţiilor climatice din România, cele mai multe
specii
de reptile şi amfibieni nenative necesită menţinerea într-un mediu controlat, pentru a supravieţui în captivitate. Animalele trebuie menţinute în vivarii închise, total controlate. Unele
specii
necesită amplasamente exterioare unde vor fi menţinute în perioadele în care condiţiile climatice sunt favorabile. Mediul ambiant controlat trebuie
să asigure
toate cerinţele de căldură, umiditate, calitate a luminii
şi
fotoperioadă
,
calitate
a
aerului
şi
apei specifice speciei. Datorită temperaturilor ridicate din mediu, trebuie acordată
o
atenţie deosebită igienei şi controlului bolilor.
I.
Temperatura
1.
Vivariul trebuie să asigure un gradient termic în limitele cerinţelor species
specifice.
Trebuie asigurate variaţiile de temperatură pe parcursul celor 24 de ore, ca şi variaţiile sezoniere. Sursele de căldură trebuie concepute şi astfel plasate încât să prevină rănirea, accidentarea, arderea animalelor. Este indicat ca aceste
surse
sa fie plasate pe plafon, sau
astfel
încât animalele să nu poată ajunge la ele.
Sursele
trebuie
controlate
termostatic sau
în
mod permanent ajustate în raport
cu
un sistem ele monitorizare vizibil (termometre, termocupluri, etc.). În medie, în privinţa temperaturii mediului cerinţele celor mai multe reptile nenative se
situează
între 20-35°C.
2.
Bazinele
trebuie
şi
ele încălzite individual. Cele mai multe
specii
de ţestoase acvatice
ş1
crocodilieni au nevoie de temperaturi ale
apei
cuprinse între
26-32°C.
II.
Umiditatea
1.
Umiditatea relativă rezultă din combinaţia temperaturii, cantităţii de umiditate
atmosferică şi ventilaţiei. Din moment ce temperatura
şi
umiditatea din amplasament sunt, de obicei, parametrii
stabili,
controlul umidităţii prin modificarea ventilaţiei este preferabilă şi trebuie să poată fi practicabilă.
2.
Structuri
în
care animalul să se poată retrage pot
fi
folosite ca
zone
umede locale.
3.
Măsurarea umidităţii relative trebuie realizată continu
,
minim cel puţin o dată pe
zi.
4.
Valorile umidităţii relative pentru cele mai multe reptile variază de la 50-80%, în funcţie de habitatul natural
al
speciei.
5.
Mc joritatea
amfibienilor
necesită un domeniu mai
crescut
al umidităţii relative
,
tipic fiind între
65-95%.
6.
Multe caracteristici ale
amplasamentului
pot influenţa umiditatea
,
inclusiv prezenţa bazinelor, stropirea
şi
prezenţa plantelor naturale.
III.
Asigurarea luminii
1.
Asigurarea
luminii trebuie
să
fie corespunzătoare ca intensitate
,
fotoperioadă şi tip
,
în funcţie de cerinţele speciei.
2.
Radiaţia ultravioletă provenită de la
o sursă
cu spectru total este esenţială
pentru toate speciile de reptile şi amfibieni atunci când nu există posibilitatea unei iluminări naturale directe.
3.
În general, fotoperiodicitatea locală trebuie urmată, doar dacă nu sunt cerinţe spec1es specifice speciale, de ex. în perioada de reproducere.
IV.
Calitatea aerului
1.
Ventilaţia trebuie să fie suficientă pentru a menţine calitatea aerului şi umiditatea relativă în parametrii calitativi corespunzători, fără a compromite controlul temperaturii. Acest lucru este facilitat de menţinerea vivariului în camere încălzite şi ventilate corespunzător.
V.
Calitatea apei
1.
Trebuie realizate bazine suficient de spţioase pentru imersia intergrală a reptilelor şi amfibienilor ca şi pentru reproducerea multor specii de amfibieni, în funcţie de cerinţele speciilor.
2.
Calitatea apei trebuie să se menţină prin schimbarea permanentă a apei din bazin, curăţarea şi dezinfectarea periodică a bazinelor.
3.
Trebuie evitate schimbările bruşte de temperatură şi contactul cu resturile de dezinfectanţi toxici introduşi în urma procedurii de dezinfecţie.
4.
În cazul bazinelor mari pentru speciile acvatice şi semiacvatice trebuie avute în vedere facilităţi pentru tratarea apei, iar calitatea acesteia trebuie monitorizată, la fel ca pentru acvarii. Speciile acvatice trebuie să aibă la dispoziţie suficient spaţiu pentru a înota confortabil şi pentru a li se permite suficient exerciţiu fizic. Acolo unde este necesar, trebuie asigurate zone de plajă.
5.
Transmiterea agenţilor patogenilor de la un amplasament la altul prin sistemul comun de alimentare cu apă şi prin instrumentarul folosit reprezintă un risc major care trebuie evitat.
VI.
Amenajări interioare şi substrat
l. În scopul expunerii normale a animalelor, trebuie realizate expoziţii cu aspect cât mai natural, folosind substrate corespunzătoare habitatului natural al speciei.
2.
Substratul trebuie schimbat periodic pentru a se evita contaminarea acestuia. Deşeurile şi hrana neconsumată trebuie îndepărtată zilnic.
3.
Trebuie asigurate locuri pentru însorire şi odihnă ca şi suprafeţe abrazive/rugoase pentru facilitarea îndepărtării exuviilor. Pentru speciile arboricole trebuie realizate facilităţi pentru căţărat.
4.
Amplasamentele exterioare ale reptilelor trebuie astfel realizate încât să se evite inundarea lor, săparea în substrat sau căţăraea, care ar contribui la evadarea animalelor respective.
5.
Prădătorii şi dăunăorii trebuie ţinuţi în mod particular sub control.
Vil. Cerinţe de spaţiu
1.
Comentariile generale despre cerinţele de spaţiu ale animalelor se aplică şi reptilelor şi amfibienilor. Deoarece creşterea reptilelor are o rată relativ crescută, în primele stadii ale vieţii, şi adesea, se desfâşoară pe întreaga viaţă, aceste aspecte trebuie avute în vedere în momentul proiectării unui terariu. Trebuie avut un plan clar pentru viitor, în vederea găzduirii reptilelor, care tind să depăşască capaciatatea de menţinere în terariile proprii. Trebuie asigurat suficient spaţiu,
atât
în plan
orizontal
cât şi vertical,
pentru
a
permite
reptilelor să-şi
manifeste
comportamentul
normal propriu
speciei şi
pentru
a se
putea
evita conflictele generate de
dominanţa unor indivizi
asupra altora.
VIII.
Zonele de serviciu
l. Spaţiile
,
pasajele
,
coridoarele
de
servici,
destinate
folosirii
de
către îngrijitori trebuie să fie
suficient de spaţioase pentru
a
lucra
sau
manevra animalele.
Accesul în amplasamente trebuie astfel
realizat
încât
să permită vizibilitatea integrală
a
amplasamentului,
să permită
intrarea cu uşurinţă
în
amplasament şi
să împiedice evadarea
animalelor.
2.
Echipamentul
de manevrare
şi
contenţie trebuie
să
fie
aşezat în apropierea amplasamentului şi
permanent la dispoziţie.
3.
Trebuie
asigurate facilităţi
pentru spălarea pe
mâini
a
îngrijitorilor de fiecare
dată, înaintea şi
după
manevrea animalelor.
IX.
Hrănirea
1.
Trebuie
descurajată hrănirea reptilelor
cu animale vertebrate vii
.
Acolo
unde
este
necesar
ca
acest lucru
să se
realizeze, trebuie ca hrănirea
să
fie
supravegheată
pe tot parcursul ei până la consumarea prăzii
,
iar prada
vie, neconsumată,
nu trebuie lăsată în
amplasament, pentru
a
evita
ca aceasta
să
rănească
reptila.
2.
Dietele echilibrate, care
întrunesc
toate
necesităţile nutritive
, s
unt
esenţiale
pentru toate speciile, iar suplimentele vitamino-minerale
sunt
necesare.
3.
Apa
trebuie
administrată conform necesităţilor species specifice.
Declorinarca
apei din
reţelele publice de
apă
potabilă
este
necesară
pentru administrarea apei destinate reptilelor.
X.
Dosare/Înregistrări
1.
Trebuie ţinute
dosare
/
înregistrări
pentru toate
animalele individuale. În
plus
faţă de informaţiile generale pentru toate celelalte animale, trebuie
menţionaţi
şi
parametrii mediului, hrănirea
,
năpârlirea/îndepărtarea
exuviilor şi
depunerea
ouălor
sau naşterea puilor.
ANEXA Nr. 10
A
NEXA Nr. 11
SPAŢIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE ANIMALE MENŢINUTE ÎN
CAPTIVITATE
l.
Spaţiile
menţionate reprezintă minimum necesar
pentru
expunerea animalelor.
Grădinile
zoologice/acvariile
publice trebuie
să
tindă spre
standarde
ridicate în privinţa spaţiului ele expunere pentru
animale.
2.
Amplasamentele vor
fi
amenajate în funcţie
de biologia, ecologia
şi
etologia
speciilor pentru
care
au fost
concepute. Trebuie
să
fie realizate pe substrat
natural, cu plante
naturale, cu amenajări interioare realizate
clin
trunchiuri, buturugi,
scorburi, stânci,
relief
diversificat, cascade,
căderi
ele apă etc.
3.
Toate
amplasamentele trebuie să
aibă o sursă
permanentă de
apă
curată,
sub
forma unor bazine,
pârâuri,
cu
apă
curgătoare, nu numai la speciile la
care
a fost
menţionat
în
mod
obligatoriu prezenţa bazinului,
deoarece aceasta
era
o cerinţă
obligatorie
a
speciei.
4.
Amplasarnentele trebuie
să satisfacă cerinţele
fizice,
comportamentale,
ele
zoo-igienă,
estetice
şi
de
siguranţă.
5.
Pentru
amplasamentele în care sunt
menţinute mai
multe specii
,
se ia în calcLLI suprafaţa cea mai
mare la
care se adaugă ½
din
suprafaţa
minimă
a
fiecărei
specii care se doreşte
s
[t
fie introdusă
în
acel
amplasament.
6.
Grădina
zoologică
/
acvariul
public
care,
în
momentul
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin,
deţine
exemplare
clin specii ele
animale care
nu
se regăsesc în prezenta
anexă trebuie
să înainteze
un dosar complet
autorităţii publice
locale de protecţie a mediului. În
cazul în
care dosarul nu
este
satisfăcător, se
aplica recomandările
anexei
4, aliniatul 2.
7.
Grădina
zoologică
/
acvariul
public
care vrea sa
deţină
o specie de animal ce
nu
aparţine
111c1 uneia din
grupurile vizate în
prezenta
anexă
trebuie
s
ă prezinte autorităţii publice
locale
de
protecţie a mediului un dosar prin care
să
demonstreze că
este
bine documentată
asupra
necesităţilor biologice, ecologice
şi
etologice
ale
respectivei specu.
Autorizaţia
poate fi eliberată
sau
refuzată, după
caz.
8.
Deţinerea şi
expunerea
animalelor într-un număr inferior numărului minim
înscris în
anexă nu sunt
autorizate
decât
dacă:
a.
există
motivaţii
sanitar-veterinare: tratament,
boală,
carantină etc
.;
b.
instituţia este
implicată
în formarea
unui
grup de animale core
s
punzător ca
număr
(perioada
maximă de
realizare a grupului
fiind
de
2 ani);
c.
grădina zoologică/acvariul
public
este
pe punctul ele a renunţa la respectiva speciede
animal,
oferindu-se
ca timp
necesar de
înstrăinare a animalelor existente
la
alte instiţutii similare, o
perioadă
cuprinsă între
1-2
ani, în
funcţie de numărul
de animale existent.
TABEL CU SPATIUL MINIM NECESAR PENTRU UNELE SPECII DE MAMIFERE MENTINUTE ÎN CAPTIVITATE
45
'
'
Denumirea
Nr.
exempla- re pentru suprafaţa indicam
Supra-
faţa exterioară minimă
(111')
Supra-
faţa adăugată pentru fiecare exemplar în plus în exterior (m")
Supra-
faţa interioară. individuală minimă/
vizuină
(m')
Supra-
Caţa adăugată pentru fiecare exemplar în plus în interior/vizuina (m")
Organi-zarea
socială
Hiene
(Hyaenidae)
2-5
1000 m
50111-
30 m-
2nr
Vizuini/boxe individuale
Grup
Dingo (
Canis familiaris dingo)
2-4
400 111
30 m-
4 m-
2
111
2
Vizuini/boxe individuale
Pereche/grup
Lup
(Canis lupus)
3
1000 m-
bazin
50 m-
10111-
2
111
2
Vizuini/boxe individuale
Pereche/haiă
Şacal auriu
(Canis aureus)
2-3
400111
20111-
8 111-
I
lff
Vizuini/boxe individuale
Pereche/familie
Câine sălbatic din Noua Guinee
(Canis fmniliaris hallstromi)
2-4
300111-
20111-
2 111-
2
111
2
Vizuini/boxe individuale
Pereche/grup
Vulpea roşie
(Vulpes vulpes)
1-2
200111-
10
111-
2 111-
Im'
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Vulpe polară
(Alopex lagopus)
1-2
200111
10 m-
2 m-
2
111-
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Fenec
(Vuples zedra)
1-2
100 111
5
111-
10111-
2
\1l2
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Raton
(Procyon lotor)
1-2
100 111
bazin
3
lff
-
!nr
Vizuini/boxe individuale
Solitar/grup
Enot
(Nyctereutes procynoides)
1-2
100111
bazin
2 111-
-
I nr
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Ghepard
(Acinonyx jubatus)
1-2
1000111
100 nr
20
111-
6m'
Vizuini/boxe individuale
Solitar/ grup
Caracal
(Felis caracal)
1-2
500111
80 111
20111-
4m
2
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Pisica de junglă
(Felis chaus)
1-2
100 m-
10111-
10 nl'
3
nr
Vizuini/boxe individuale
Solitare/pereche
Pisică sălbatică
(Felis silvestris)
1-2
60111-
10 111-
-
1,5
m"
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Ocelot
(Felis pardalis)
1-2
300 m
50 nr
20111-
4 nr
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Serval
(Felis serva!)
1-2
500111
50111-
20111-
5
m'
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Râs
(Felis lynx),
Bobcat
(Felis rufits)
1-2
500111-
50 nr
-
2
111
2
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Pumă
(Felis concolor)
1-2
500111-
80nr
20111-
4 nr Vizuini/boxe
individuale
Solitar/pereche
Leopardul norilor
(Neofelis nebulosa)
1-2
700 m"
lOOni
20 nl
6
m'
Vizuini/boxe
individuale
Solitar/pereche
Tigru
(Panthera tigris)
1-2
2000 m
bazin
300 m-
)Om-
10
nr Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche/grup
Leu
(Panthera leo)
2-4
3000 111
bazin
2oonl
100111-
10
111'
Vizuini/boxe individuale
Pereche/grup
Jaguar
(Panthera orzea)
1-2
800111-
100111-
30111-
8
111'
Vizuini
1
boxc indi,·iclualc
Solitar/pereche
Leopard
(Panthera pardus)
1-2
800 m
100111"
30 nr
8
111'
Vizuini,boxe individuale
Solitar/pereche
Leopardul zăpezilor
(Panthera uncia)
1-2
800 111
100111-
30 nl'
Vizuini/boxe individuale
Solitar/pereche
Mangustă
(Mungos 1nungo)
2-6
100111
5 nr
20111-
1
nr
Pereche/grup
Suricată
(Suricata suricatta)
2-6
100 111-
5 111-
20 nl'
!nr
Pereche/grup
Vidră
(Lutra lutra)
1-2
100 n/din care 1/2 bazin cu adâncimea
50-150cm
8111-
-
I
111'
Vizuini/boxe indi,·iduale
Solitar/pereche
Vidră de mare
(Enhydra lutris)
1-2
100 m-din care 1/2
10 111-
20 nl din care bazin
',
1
111'
Boxe individuale
Solitar/pereche
46
ba
z
in
cu
adâncime 50-150cm
½
cu
adâncimea de
50-
150cm
Bursuc
(Meles 111,eles)
1-2
100111
-
15 111-
-
2
nr
Vizuini/boxe individuale
Pereche
+
pui
Jderi
(Martes
spp)
1-2
20
ni
2
111
-
0,5
m
-
Boxe individuale
Solitar
/
pereche
Dihori
(Mustela
sp.)
1-2
20111-
2111
2
-
0,5
m
-
Boxe
indi
v
iduale
Solitar
/
pereche
Foci
(Phocidae)
şi
(
Otariidae)
2-4
1000
ni
din
care 600 nl
ba
z
in cu
adâncimi variabile, până
la
511120%
;
3,511180%
20111 din
care
15nl bazin
l0nl podea/indi
vid,
bazin pt. separare 25111
2
cu
adâncim
e
max d
e
3111..
10
nr
Gmp
Delfini
(Fani. Delphinidae; Phocoenidae)
2-6
100011/
,
bazine
c
u
adâncimi variabile
,
Sm
20% şi
3,511180%
adâncime
;
bazine pt. separare
50111-
Ba
z
in
1001112,
aâncime
3111.
-
Grup
Coati
(Nasua
spp.)
2-5
SO
m-
sm-
10 m-
4
lff
V
i
z
uini
/
boxe
indi
viduale
Pereche
/
grup
Panda roşu
(Ailurus
fulgens)
1-2
100
m-
30111
2
20111·
5
lff
V
izuini/bo
xe
individuale
Per
ec
he
/
grup
Urs malaiezian
(Helarctos
malayanus)
1-2
soo
nl
bazin
50111"
10111
-
5nr Vizuini/boxe individuale
Solitar
/pe
rech
e
Ursul leneş
(Melursus
ursinus)
1-2
500111-
50111-
10111-
5m- Vizuini
/
boxe
Solitar
/
pereche
47
bazin
indi
v
idual
e
Urs negru
american
(Ursus americanus)
1-2
600
ni2
bazin
60nl
12 n/
6m-
V
i
z
uini/bo
xe
individuale
Solitar
/
pereche
Urs brun
(
Ursus
arc
tos)
1-2
800
m-
ba
z
in
80111-
12
111-
8
nr
Vi
z
uin
i/
boxe
indi
v
idu
a
l
e
Solitar
/
pereche
Urs polar
(
Ursus
mari
timus)
1-2
1000
n/
ba
z
in min.
30%
din
suprafaţa
totală
100111-
5
0111-
1 O
111-
V
i
z
uini
/boxe
indi
v
i
dua
l
e
Solitar
/
pereche
Urs
negru
asiatic
(Selenarctos
thibetanus)
1-2
600111
2
ba
z
in
60 m
-
10
m-
5
lff
Viz
uin
i/
bo
xe
indi
vi
dual
e
Solitar
/
pereche
Arici european
(Erinaceus europaeus)
1-2
lOnY
1
m
-
-
0,5
Vi
z
uini
1
boxe indi
v
idu
a
le
Solitar
/
grup
Tenrec
(Tenrec ecaudatus)
1-4
10
m-
1
111-
6111-
0
,5
111-
Solitar
/
g
rup
Lemur
cu coadă vărgată
(Leniur catta)
2-3
40111-
1
5
111-
30
111
2
3
nr
Pereche
,
unităţi
famili
a
le
înrudite
Lemur cu
guler
(Varecia variegata)
2-3
40111-
15111-
30111
'
3 nr
Grupuri
de
5-30
ex.
,
masculii se
mişcă între grupuri
,
femelele
dominante
Lorisul lent
(Nycticebus coucang)
2-3
30 m
-
10 m-
20111
'
1
nr
P
e
r
e
che
/
grup
Marmosete şi
tamarini
(Callithrix spp.)
2
3
0111-
10111-
20
111
2
1 nr
Pereche monoga-mă dominantă+ puii
,
până la
15
membrii
,
inclu
s
ive adulţii care rămân să
ajut
e
la creşterea puilor
Maimuţa
păianjen
{Ateles
geoffroyi)
2
50
m-
20111-
30111
2
2 111
-
Grupuri
poligame
,
5-30
ex.
Cu subgrupuri variabile
Maimuţe capuchin
(Cebus spp.)
2
30111-
10
m
-
3
0 111
'
2
111
2
Grupuri
tip harem
cu
1-3
femele sau grupuri
mai
mari cu
până
l
a
30
ex.
Cercopiteci
(Cercopithecus
spp.)
3
60111-
20111-
30111
2
3
n
r
Grupuri familiale
48
Macaci
(Macaca spp.)
2-4
80
lff
bazin
20111-
40 ni2
3
ni2
M. mulata
-
8-180 ex. din
ambele
sexe cu 2-4 ori mai
multe femele decât masculi
,
dar
şi masculi solitari
sau în
mici grupuri.
M. 11emestrina
-
3-15 ex.
Până la 30-
45 ex.
Mfascicularis
-
6-100
ex., de 2-3 ori mai multe femele decât
masculi
,
grupul central cu conducător mascul
,
femele şi pui, grupul
periferic
cu masculi
tineri.
M. arctoides
20-100 ex., de
obicei
conduse
de un mascul
adult.
M. radiata
-
7-80
ex.
Cu
mai
mulţi masculi
adulţi ca femele.
Babuini/ Pavieni
(Papio
spp.)
2-4
100111
-
30111-
50111
'
4
lff
Grupuri sociale
complexe,
grupuri
mai
mari de până la 70 ex. Se
pot
fragmenta în grupuri
mai
mici, conduse de
un mascul
cu mai
multe femele
/
harem.
Mandril
(Mandrillus sphinx)
2
150
111-
40 111-
50
n/
5
m
'
De la
grupuri sociale complexe şi stabile
multi-masculi
multi-
femele
,
grupuri poligame,
masculi cu
ierarhie
dominantă schimbătoare; masculii în execs
solitari
Languri
(Semnopithecus
spp.)
2
80 m-
20111-
30
m'
3
rn
1
Grupuri
sociale stabile,
10-30 ex., număr
variabil de masculi, în
funcţie
de
mediu
,
sau grupuri
numai din
masculi
Giboni
(Hylobates spp.)
2
80 m"
20
m-
30111
'
3
m-
Perechi
monogame cu
pui
,
sau animale solitare
49
Gorila
(Gorilla
gorilla)
4
2000
200111-
400111
'
7 ni' b
oxe
individuale
Grup format
din mascul matur
adult cu
masculii
subordonaţi
,
femele şi pui imaturi, femelele
părăsesc grupul la maturitate.
Bonobo
(Pan
paniscus)
4
1000
50111-
100
111
2
5
111
2
boxe
indi
v
idu
a
le
Grupuri
sociale complexe cu până
la 30 ex.
Cu ierarhii
dominante ale
masculilor
Cimpanzeu
(Pan
troglodytes)
4
2000
20
111-
50111
2
6
111
2
b
ox
e individuale
Grupuri sociale complexe
de
30-
80 ex., cu
ierarhii
dominante ale masculilor.
Urangutan
(Pongo
pyg1naeus)
1-2
1000
100
111-
100
111
2
6
111
2
b
oxe
indiv
i
dual
e
Solitari,
femelă cu
pui
dependent
,
teritoriile
femelelor
s
e
intersectează
,
masculii
antagonişti unii decât alţii, grupun
mici, necoezive.
Elefant Asiatic
(Elephas maxinzus
), Elefant
african
(Loxodonta cifricana)
2-3
5000
111-
ba
z
in
600 nr
100111-
30
111
2
boxe
indi
v
iduale
Grup familial
Rinoceri
(Rhinocerotidae
spp.)
1-2
3000111-
300111-
300nr
20 m- bo
x
e
individuale
Solita
r/
pereche
Măgarul African
(Equus afi·icanus
), Zebre
(Equus
spp.)
1-5
1000 111-
100
lff
15111-
Boxe individuale
Grup
Măgarul asiatic
(Equus heniionus)
3-5
700
n/
70
m-
15111-
Bo
x
e indivi
d
uale
Grup
Tapir malaiezian
(Tapirus indicus),
Tapir brazilian
(Tapirus
terrestris)
1-2
400111-
ba
z
in
50111
8111-
Boxe individuale
Solitar
/
pereche
Babirusa
(Babyrousa
babyrussa)
2-4
600111-
b
az
in
60111
10111-
Bo
xe
indi
v
iduale
Grup
Facocer
(Phacochoerus
afi·icanus)
2-4
600111-
ba
z
in
60 111-
10111-
Bo
x
e
individuale
Grup
Mistreţ
(Sus sero/a)
2-4
600111-
b
a
z
in
60111-
lOnr
Boxe
individuale
Grup
Pecari
(Tayassu spp.)
2-4
500
m
b
a
zi
n
50
nr
8111-
Bo
xe
individuale
Grup
Hipopotam
(Hippopotamus amphibius)
1-2
1
OOO
111
bazin
100 m-
30111-
Boxe
individuale
Grup
Cămile
(Camelidae)
2-5
2000 ni
100 m"
30111-
Bo
x
e
Grup
50
individuale
Lama
(Lama glama),
Guanaco
(Lama
guanicoe)
Vicuna
(Vicugna vicugna)
2-10
700 m-
so
nl
-
-
Grup
Girafa (
Giraffa camelopardalis)
2-6
7000 m-
500111-
20
nl
6111
înălţime
Boxe
individuale
Grup
Okapi (
Okapia
johnstoni)
2
500 111-
100
nl
10 m-
S
m-
Pereche
/
grup
Cerbul
comun
(
Cervus
elaphus)
2-S
800111
100
nl
10111
S
m-
Grup
Sika
/
căprioarajaponeză
(Cervus
nippon)
2-S
800
m
-
60111-
10111-
S
m-
Grup
Cerb lopătar
(Dama
da,na)
2-S
600
ni
60
m-
6111-
3
ni
Grup
Căprioara lui Pere David
(Elaphurus
davidiensis)
2-S
800111
-
60
m-
6111-
3
111-
Grup
Căprior european (
Capreolus capreolus)
2-S
500111
60111
5 111
2 m-
Grup
Muntiac
(Muntiacus
spp.)
2-S
300111-
30111-
5 111-
2 111-
Grup
Elan
(Alces alces)
2-S
800
111
100 ni
10
lff
5 m-
Grup
Pudu
(Pudu
puda)
2-S
800111-
100
ni
1
Om
-
5
111-
Grup
Ren
(Rangifer tarandus)
2-S
800111
100 ni
1
o
111-
S
ni
Grup
Impala
(Aepyceros nzelampus)
2-8
600
lff
50111-
8
111-
.Jl11
-
Grup
Gnu
(Connochaetes
spp.)
2-S
2000
111-
100
111
12
m
-
6111-
Grup
Gazela lui Thomson (
Gazella thomsoni)
2-8
600
m-
80111-
8 m-
4111-
Grup
Bizoni/zimbrii
(Bison
spp.)
2-6
3000 m-
300
m-
15
111
-
7 m-
Grup
Yac
(Bos
grunniens)
2-6
1000
m-
80 ni
12
111
:
-
,
111
l
Grup
Gaur
(Bos gaurus)
2-6
2000
111-
100 111-
l
S
111·
6
111-
Grup
Nilgai
(Boselaphus tragocamelus)
2-6
3000
nl
100 111-
12
lff
6111
-
Grup
Bivoli sălbatici
(Bubalus
spp.)
2-6
2000
111-
b
az
in
200111-
15 m-
7
111-
Grup
Anoa de câmpie
(Bubalus
depressicornis)
2-3
800111-
100
nl
10 111-
5 111
-
)
Grup
Antilopa eland
(Taurotragus oryx)
2-S
20QQ
lff
100111-
10111-
) 111-
Grup
Nyala
(Tragelaphus angasi),
Sitatunga
2-S
2000
111-
100
nl
10111-
5
111-
Grup
51
(Tragelaphus
spelcii)
Bongo
(Tragelaphus
eiayceros)
2-5
2000 ni2
100111"
10111
-
5111-
Grup
Oaia berberă
(Anunotragus
lervia)
2-5
600111-
50111-
6111-
2
111-
Grup
Ibex (
Capra ibex)
2-5
600111-
50111"
6111-
2nl
Grup
Capra de munte
americană
(
Oreamnos
a1nericanus)
2-5
600 m-
50111-
6 m-
2111-
Grup
Bou moscat
(
Ovibos nwschatus)
2-5
1000 nl
100111-
12 m-
5111
-
Grup
Oi şi rude ale lor
(
Ovis spp.)
2-5
500111
-
50
111-
6 m
-
2 111-
Grup
Câini de preerie
(Cynomys
spp.)
2-10
100
m-
5nr
3
111-
0
,
5 nr
Colonie mare
Man11ote
(Mannota spp.)
2-10
100 111-
5 nr
2
m-
0
,
5
nr
Grup
/
colonie mare
Veveriţa roşie
(Sciurus
vulgaris)
1-2
50 ni
2 111-
-
Solitare/grup
Castori
(Castor
spp.)
2
100
1n-
din care
½
bazin de 50-200 cm
adâncim
e
20111-
-
-
Pereche+
pui
Şobolanul moscat
(
Ondatra
zibethicus)
1-2
-
-
6 m
-
1111-
Solita
r/
pereche
Hamster auriu
(Mesocricetus
auratus)
1-2
-
-
1
rn
-
0,25 m-
Solitar'
7
p
e
reche
Şobolani giganţi
cu
pungă (
Cricetomys
sp.)
1-2
-
-
2
tff
0.5 nr
Solitar/pereche
Gerbilul mongolian
(Meriones unguiculatus)
1-2
-
-
1
m-
0,25 m-
Solitar
/
pereche
Şoarece spinos
(Acomys
spp.)
1-2
-
-
1
Jff
0
,
25 m-
Solitar
/
perech
e
Şoarecele de pădure
(Apodernus sylvaticus)
1-2
-
-
1
Jff
0
,
25
111-
Solitar
/
pereche
Şobolani
(Rattus spp.)
1-2
-
-
2
lff
0
,
5
nr
Solita
r/
pereche
Porc spinos cu
coada
pensulă
(Atherurus
africanus)
1-2
20
111-
2 nr
8
111-
1111-
Solitar
/
pereche
Porci spinoşi
(Hystrix
spp.)
1-2
80
111-
6111"
10111-
2 m-
Solitar
/
pereche
Chinchilla
(Famă Chinchillidae)
1-2
-
-
2
111-
1111-
Solitar
/
per
e
ch
e
52
Mara
(Dolichotis patagonwn)
2-4
50 nl
5111-
20111
1
0,5
111-
Familie
/
grup
până
la 20 exem
Capybara
(Hydrochoerus
hydrochaeris)
2-3
80
nY
bazin
7
m-
10 m-
2
lU-
grup
Agouti
(Fam. Dasyproctidae)
1-2
10111-
1
ni
2
m-
1111-
Solitar
/
pereche
Degu
(Octodon degu)
2-6
3111-
1111-
2
111-
0
,5
111-
Pereche
/
grup
Nutria
(Myocastor
coypus)
2-3
20111-din
care 80%
bazin
2
rn-
1
m-
V
i
zu
ină
/
boxă individuală
grup
Iepurele European
(Lepus europaeus)
1-2
20111-
2
nr
1
11Y
1
nY
Solitar/pereche
cu
pui
Iepurele de
vizuină
(
Oryctolagus
cuniculus)
2-10
20111-
2 m-
1 rn-
1111-
Grup
sistem
de
cuşti
adaptate
mărimii
grup
ului
Lilieci mici
(Microchiroptera)
2-1O
30
111
/
3111
înălţime
1 m
-
15111-
/3
111
înălţime
0
,
2
111
-
Grup
până la
40 ex.
Lilieci mari
(Macrochiroptera)
2-1O
70
111
2
/
3111
înălţime
2
nY
40111-/3111
înălţime
0.5 m-
Grup
până
la 30
ex
.
53
54
Denumirea
Număr
1111111111
indicat
Dimensiunile minime pentru numarul de
animale
indicate
Suprafata
suplimentară
pe exemplar
suplimentar
(111
2
)
Amplasament exterior
Amplasament
interior
Suprafaţa (m-
?
)
!nălţimea
(m)
Suprafaţa
(m2)
Înălţimea (m)
La exterior
La interior
Struţ
african
(Struthio
camelus)
,..,
.)
500
4
1O
/exem
plar
4
60
10
Nandu
(Rhea americana),
(
Rhea dan
vi
nii
,..,
.)
350
,..,
.)
6
/
exemplar
3
40
6
Casuar
(Casuarius
spp.)
1
150
2,5
6/exemplar
2,5
6
Emu
(Dromiceius
novaehollandiae)
2
300
,..,
.)
4
/
exemplar
,..,
.)
100
4
Kiwi
(Apterix
spp.)
1
15
2
3
/exe
mplar
2
5
2
Gainuşe de pampas talie mare
(
Tinamida
e)
1-3
20
2
3/exemplar
2
4
2
Gainuşe de pampas
talie mică
(Tinamida
e)
1-3
10
2
2
/
exemplar
2
2
2
Pinguin
imperial
(Aptenodytes forsteri),
penguin
regal(A.patagonicus
pinguin Adelie
(
Pygos
celis
adeliae)
6
300
2
1O
/
exemplar
,..,
.)
50
4
Pinguini
mici
(Sphenis
cidae
),
restul pinguinilor,
Alcidae
6
150
2
4
/exem
plar
2,5
20
2,4
TABEL CU
SPAŢIUI,_MH--JI _PENT"!ZU UNELţ SPECII
QE
t
ĂSĂRJ MţNŢINUTE
ÎN CAPTIVITATE
Pelicani
(Pelecanus spp.)
4
200
,.,
.)
4,5 /exemplar
,.,
.)
20
,.,
4
Connorani
(Phalacrocoracidae
şi păsări gât de
şarpe
(Anhingidae)
2-6
60
3,2
-
-
.)
,.,
-
Corbi de mare
(Sulide)
2-6
60
2,5
-
-
.)
-
Jabiru ex.
(Jabiru mycteria
),
tantali exemplu:
(Mycteria americana, M. ibis, Ibis leucocephalus)
şi berzele mari
(
Ciconiidae)
2
170
3,5
6/exemplar
3
25
6
Berze de talie mijlocie
(
Ciconiidae)
2
85
3,5
6/exemplar
,.,
.)
25
6
Marabu ex.
(Leptoptilus crumeniferus,
Ljavanicus)
2
170
3,5
6/exemplar
3
25
6
Berze mici
(
Ciconiidae)
2
85
3
3/exernplar
,.,
.)
12
2
Stârci mari ex.
(Ardea cinerea)
1-6
100
3,5
1O/exemplar
,.,
.)
8
2
Ibişi şi stârci lopătari
(Plataleidae)
,
stârci de talie
111
ică
(Ardeola spp., Ixoblychu spp..
Nycticorax spp.,
Botaurus spp., etc)
1-6
50
,.,
.)
1,5/exemplar
,.,
.)
,.,
.J
1
Flamingo_
6-10
200
,.,
.J
3/exemplar
2,5
7,5
,.,
.)
55
(Phoenicopteridae)
Lebede
(Cygnus
spp.)
2
170
2,5
-
-
-
-
Gâşte
(Anser
spp
.
,
Branta spp.,
etc)
2
80
2,5
-
-
6
-
Călifari
(Tadorna spp, Cassarca
spp.)
2
65
2,5
-
-
-
-
Raţe mari de
suprafaţă
(
ex Anas
platyrh
ynchos. A.
acuta,
A. strepera,
A. clypeat
a)
2-4
40
2,5
-
-
-
-
Raţe mici de suprafaţă
(ex
Anas
Penelope,
A.
Formosa
,
A.creeat
,
A querquedula.
Aix ga
l
ericulata
,
Marmaronetta
angustirostris)
2-4
20
2,5
-
-
-
-
Raţe scufund
ă
- toare, eideri
,
ferestraşi si
raţe
catifelate(
ex
Bucephala clangula,
B. islandica,
Aythya
nyroca,
A.
mori/a
,
A.fitligula.
A.
ferina.
Netta
rujfian, Clangula
hiemalis.
Histrionicu
s
histrionicus, Melanitta
fi1sca,
2-4
-
-
30
2,5
2
/
exemplar
- --·
2
·
-
•
--w--
•• •-••-
•
~
5
-
··
·•
·-
-----
--
1,5
••
•·••••·••
•
·
·••
••
•·••
es-••
56
M.nigra, Somateria mollissima, S.spectabilis, Polysticta stelleri, Mergus serrator, M.merganser, M.
albellus. etc)
Pasărea secretar
(Sagittarius serpentarius)
2
70
3,5
6/exemplar
3,5
-
-
Vulturi şi acvile de
talie mare
(ex. Vultur g1yphus, Gyps fillvus, Aegipius monachus,
Aquila chrisaetos,
A. clangula, etc)
2
120
6-7
6/exemplar
3,5
-
-
Vulturi şi acvile de talie mică
(ex.
Neophron percnopterus, Hieraaetus
pennatus)
2
70
5
4,5/exemplar
3,5
-
-
Caracara
(Polyborus cheriway),
şoimi
(Falea spp.),
vânturei
(Falea tinnunculus, F. naumanni, etc),
găi
(Milvus milvus. M. migrans, etc),
viespari
(Pemis apivarus),
găi mici
(Elanus caeruleus),
2
--
40
5
7/exemplar
3,5
-
-
57
58
ş
orecari
(Butea
spp
.),
here
ţ
i
(Circus
spp.),
ulii
(Accipiter
spp.)
Şoimi
(Fal
co spp.)
de talie mic
ă
2
8
4
4/exe
mplar
,,
.)
-
-
Răpitoar
e
d
e
n
oapte
de t
a
lie
mare
-
ge
n
buha
(
B
ubo bubo)
2
4
0
5
-
-
8
-
R
ă
pito
a
r
e
d
e
noapte d
e
t
alie
mijlocie -
gen
str
i
gă
(Tyto alba)
2
20
4
-
-
8
-
Răpitoare d
e
n
oa
pt
e
de talie mic
ă
-
gen c
iuvic
ă,
cu
c
u
vea
(
G
l
aucidiw
n
passeri
n
u
m
At
h
ene
n
octua)
2
6
,,
.)
-
-
-
-
G
ăinil
e de g
un
o
i
(
M
ega
podidae)
2
30
,,
.)
5
/
exe
mpl
a
r
2,5
-
-
Păuni
(Pava
cristatus)
,
fazan
Argus
(
Argusianus
a
rgus)
2
3
5
-
4
0
,,
.)
5/exern
plar
2,5
8
-
Păun
Congo
l
ez
(Aji-opavo
conge
ni
s)
2
35
2
,
5
5
/
exe
m
p
l
a
r
2,5
8
-
Trago
p
ani
-
cocosii
sa
tir
(
T
ragopan
s
atyra
s
i
s
p
eciile
asemanato
a
r
e) şi
fazani
(Lophoph
orus
spp.
,
Crossoptilon
spp.)
2
30
2,5
3
/
exem
plar
2,5
6
-
.
.
.
,,.
-
;
Cocoşi
Hoco(Famili
a
Cracidae)
2
30
2,5
3
/
exemplar
2,5
6
-
Curcani
(Meleagris
spp.)
2-3
30
2,5
3/exemplar
2,5
8
Tetraonide
mari ex.
COCOŞI de munte
(Tetrao
urogallus)
2-3
50
2,5
7,5
Bibilici
(Numida
meleagris
si
speciile similare)
2
30
2,5
2
/
exemplar
2,5
5
-
Fazani,
ortalide(ex
.
,
Ortalis
vetula)
2
25
2,5
2/exemplar
2,5
5
-
Tetraonide
mici ex.
COCOŞI
de
mesteacăn,
(Lyrurus tetrix)
potâmichi
,
(Perdix
5pp alte specii)
franco
I
ini(Francol
i
nus spp.)
2
15
2,5
1,5/exemplar
2
2,5
-
Prepeliţe
(Coturnix
sp.,
alte
specii
J
similare),
prepeliţe
I
ex
prepeliţa
de
2-5
9
..,
2
0,8/exemplar
2
0,7
-
California
(Lophortyx californica)
Prepeliţe
ex. prepeliţe chinezeşti
(CoturnL,;
chinensis)
2
.)
1,5-2
0
,
6
/
exemplar
1,5-2
1
-
Cocori(Gnâda
e)
2
200
3,5
7/exemplar
2,5
60
-
Cocor
mIC
(Antropoides virgo)
2
-
·
•·.-
-·
150
3,5
7/exemplar
-
?
,
-
)
60
-
59
Dropii
de
t
a
li
e
mare(e
x.
O
tis
spp.,Chori
otis spp.)
2
1
5
0
3
,
5
6
,
5
/
exe
mplar
2
,
5
60
-
Dropii m1c1
(ex
.
Tetrax t
e
t
rax
)
2
7
0
...,
.)
4
,
5
/ex
emplar
2
,
5
8
-
G
a
inuşa d
e
b
a
lt
ă
din Ta
s
m
an
i
a
(G
allinul
a
m
o
rti
e
ri
i)
2
4
0
2
,
5
-
-
8
-
F
a
mili
a
R
allida
e
:
cârstei m
ari (ex
.
găinuşa d
e
b
a
l
tă
purpurie)
2
20
2,
5
4
/
exe
mpl
a
r
2
,
5
8
-
Familia
Ralli
dae:
crâstei,
g
a
i
nu
se de a
pă
,
li
ş
iţe mi
c
i
(ge
n
câ
r
s
tel de b
a
lt
ă)
2
15
2,5
2/exe
mplar
2
...,
.)
-
Limi
co
l
e (ex.
n
agâţ,
ci
o
c
â
ntor
s
,
p
asă
r
ea
ogorulu
i, cu
li
c,
sitar)
2
-
8
25
3
I
/
exemp
l
a
r
2
1
,
5
-
Laridae
m
a
r
i (ex
.
pescăruş ne
g
ri
c
i
os).
Procellar
idae
(ex.
fmiunar)
,
Ster
c
o
r
a
r
iida
e
(ex
. lup de m
are)
2-8
60
...,
.)
-
-
4
-
Pe
scă
ru
ş
i mi
c
i
(
Familia
Larida
e
ex. pesc
ă
ru
ş
râzător)
2
-
8
4
0
...,
.)
-
-
2
-
Chire şi chiri
g
hi
ţe,
pescăriţe (F
a
mili
a
Sternida
e)
2-1O
-
·
-
90
4,5
-
-
6
-
60
Pteroclidiformes
(găinuşe de pustiu)
2
25
2,5
2,5/exemplar
2
6
-
Porumbei cu
coroană
(Gaura sp.)
şi porumbei de talie mare
2
-
-
3,5/exemplar
4
-
18
Porumbei de talie mijlocie ex. porumbel gulerat
(Columba palumbus)
2-4
15
2,5
-
-
2,5
-
Porumbei de talie
mică exă Turturică
diamant(Geopelia cuneata)
2-4
4
2,5
0,8/exemplar
2
1
-
Papagali Ara,
speciile mari,
(ex. Ara macao, A.ararauna)
cacadu,speciile 1nan,
(ex.
Probisciger atterinus. Cacatua moluccensi:,)
2
25
2,5
4,5/exemplar
-
4
-
Ara ,specii mici,
papagali
Amazon(Amazona spp.),
Papagali de Senegal
(Piocephalus spp). Jacko (Psittacus ssp.),
papagali gen
Pionus
2-6
16
2,5
1,4/exemplar
-
2
-
PapagaliAratinga
-
-
....
2-6
16
2,5
1,4/exemplar
-
2
-
-···
-
·
-
..
. .
61
_
,, -..•
sp., Eclectu
s
sp.,
Perusi de
Patagonia
Papagali
loris(Trich
ogloss
us
sp
.; Coriphilu
s
sp.; Lorius spp.
etc)
2-6
8
2,5
1,4
/
exemplar
-
1,2
-
Peruşi de
talie
mijlocie
ex.
Rosella(Pla
tyce
rcus
exi
mius
,
Platycercu
s
spp.)
2-6
12
2,5
1,4
/
exemplar
-
2
-
Agapornis
,
peruşi
ondulaţi, nimfe, papagali Coryllis
2-6
4
2
1/exemplar
-
0,35
-
Turaco
(Musophagidae)
ŞI CUCII
de talie
mare(Centropus spp.)
2
16
2,5
2,5
/
exemplar
2,5
5
-
Cucii de talie mica
ex
.
(Guira
guira)
2
12
2
2
/
exemplar
2
2,5
-
Caprimulgii
(Caprimulgidae)
2
20
2,2
2
/
exemplar
-
2
-
Colibri
(Trochilidae)
1
2
2
-
-
Păsări
rin
oce
r
terestre
ex.
pasărea
nnocer
unicorn(Bucorvus
abyssinicus)
2
90
,..,
.)
-
-
15
-
Păsări rinocer de
talie mare ex.pasărea rinocer
bicom(Buc
er
os
bicornis)
2
45
,..,
.)
1O
/
exemplar
,..,
.)
15
-
62
Păsări
rinocer de
talie mi
că ex.
pasărea rino
cer
took(Tockus nasutus)
2
20
,,
.)
4
/
exemplar
3
3
,
5
-
Pescăruşii verzi d
e
talie mareex
.
kuka-
bura(D
acelo gigas)
2
12
2,5
-
-
3,5
-
Pescăruşii
verzi
d
e
talie mică
ex.
pescăruşul
cu cap
cenuşiu(Halc
yon
leucocephal
a)
ş
i
cei
de talie mai mică
2-6
-
-
8
/
g
rup
3
-
2
Dumbrăvenei
ex.
Coracia
s
garrulus)
2
-
-
5
/exe
mplar
2,5
-
2
Prigorii e
x.
(Me
rop
s apiaste
1)
2-6
-
-
3
/
exem
plar
2,5
-
2
Pupeze
ex.
(Up
upa
evops)
2
18
2,5
-
-
2
-
Pupeze
gen
Phoenicullu
s sp.
2-5
18
2,5
-
-
2
-
Păsările cu barb
ă
(Capitonida
e)
2
-
-
3/exemplare
2
-
1,3
Tucani de
talie
mare
ex
toco(Ramphastos
toco)
2
22
2,5
6/exemplare
2
,
5
4
-
Tucani de
talie
mică
(Ramph
astidae
spp.)
2
14
2,5
6
/
exem
plare
2,5
2,5
,,
-
Ciocănitori d
e
talie
mare
e
x.
ciocănitoare
2
22
2,5
6/exem
plare
2,3
.)
-
I
63
1
neagră(Dryocopus martius)
Ciocănitori de talie mică ex.
ciocănitoare de stej
ar(Dendrocopus
medius)
2
-
-
5/exemplar
2,5
-
1,2
Păsările paradisului
(Paradisidae)
2-6
60/grup
3,5
7
Corvidele de talie mare ex.
corb(Corvus corax)
2
45
3,5
-
8
-
-
Corvidele de talie mică ex. stăncuţă, gaiţe, coţofene, coţofene verzi
sfrânciogi
2-4
20
..,
_)
-
5
-
-
Ciorile chele
(Picatlzartidae)
2
-
-
IO/pereche
..,
_)
-
5
Grauri
(Sturnus
spp.),
sturzi
(Turdus spp.),
granguri (Oriolus
sp.)
'
păsările cardinal (ex.
Cardinalul verde
(Paroaia coronata),
cardinalul
roşu
(Cardinalis
cardinalis),
mierle mandarin(Gracula
religiosa si Gracula sp.),
ciocârlii
(Alaudidae)
2
7/pereche
2,5
2
64
Florinţi
(Cardu
e
lis
chloris),
p
ăsă
ri
ţesători(G
e
nu
ril
e
Euplecte
s
,Pil
etariu
,
P
l
oc
e
u
s,
Bu
balorni
s
etc),
si
l
v
ii
(Sylviidae),
vră
b
ii
(
P
asser
i
dae)
,
piţig
o
i
(Parida
e
)
pă
s
ările
consuma
t
o
arede
miere
(Meliphagid
ae)
2-6
-
-
3
,
5-4
/
g
rup
2
-
0,
6
Păsările su
gă
t
oa
r
e
de nectar
,
(Nectariniida
e)
2
-
,.,
-
2,
5
/
pere
ch
e
2
-
0,
35
C
inte
ze
I
(F
r
ingi
lli
da
e
)
s
i
II
pre
s
uri
(
Emberi
zidae)
2
-
6
.)
2
-
-
0,3
5
-
Păsările cu
oche
l
ar
i
(Zosteropid
ae
)
,
cinteze cu ci
oc de
ceară
(E
str
i
ldida)
,
scat
ii
(ex. Cardu
e
li
s
spi
n
us)
,
piţi
go
i
2-6
-
-
3
/
g
rup
1
,
5-
2
-
0
,30
co
d
a
ţi
(Aegit
h
alida
e)
- --
-
-
-
-- •--
·
-
·
·
·
-
----
··
·
···---
---
·-
--
-·
·
·-
--
-···
-
65
TABEL CU NORME MINIME PENTRU BAZINE
Denumirea Numărul
BAZIN
Suprafaţa Cerinţe particulare
de
Dimensiunile minime pentru
suplimentară
exemplare
numărul de animale indicat
pe animal
indicat
suplimentar
Suprafaţa* nl
Adâncime**m
nl
Pinguin imperial,
6
25
1,8
1,5
Temperatura apei maxim
pinguin regal,
15° C. Temperatura
pinguin Adelie
aerului maxim 15°C
Pinguini mici şi
6
12
1-1,5
1,2
Alcide
Pelicani
4
130
12
Connorani şi păsări gât de şarpe
Corbi de mare
2-6
2-6
50
15
l
1,8
0,7
Beţe de stat deasupra apei
Flamingo
6-1
O
20
0,4
1,2
Bazin şi în interior
Lebede
2
80
30
Păsările cu ţepi
2
10
4
Gâşte
2
14
5
Nu este necesar bazin
pentru gâştele Ne-ne
Raţe fâlfâitoare
2
20
10
Călifari
2
20
5
Nu e necesar bazin
pentru speciile Cereopsis
sp. Pentru celelalte specii
bazin şi în
amplasamentul interior
Raţe mari de
2-4
12
2
Bazin şi în interior
suprafaţa
Raţe mici de
2-4
7
1,5
Bazin şi în interior
suprafaţă
Raţe scufundătoare,
2-4
10
1
2
Bazin şi în interior
eideri, ferestraşi şi
raţe catifelate
Limicole
2-8
0,15
Pescăruşi (Lariidae),
2-8
10
O,15
furtunari
(Procellariidae), lupi
de mare
(Sterocorariidae)
toate speciile
Chire (Familia
2-10
10
0,7
Sternidae) toate
speciile
Pescăruşi verzi mari
2
1,5
0,7
Nu este obligatoriu bazin
pentru Kooka-bura
Pescăruşi verzi mici
2-6
1,5
0,5
* Suprafaţa indicată e cuprinsă în suprafaţa totală a amplasamentului din Tabelul I.
** Adâncimea indicată trebuie să fie prezentă pe mai puţin de 50% din suprafaţa bazinului.
P R E fi U R I L E
publicațiilor legislative pentru anul 2005
— pe suport tradițional —
Valoarea Valoarea
crt. anual
— lei —
Nr.
Denumirea publicației
abonamentului abonamentului trimestrial
— lei —
Trim. I
Trim. II
Trim. III
Trim. IV
1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română
12.340.000
3.085.000
3.085.000
3.085.000
3.085.000
2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)
2.135.000
—
—
—
—
3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară
9.480.000
2.370.000
2.370.000
2.370.000
2.370.000
4. Monitorul Oficial, Partea a II-a
15.000.000
3.750.000
3.750.000
3.750.000
3.750.000
5. Monitorul Oficial, Partea a III-a
3.040.000
760.000
760.000
760.000
760.000
6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a
12.820.000
3.205.000
3.205.000
3.205.000
3.205.000
7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a
11.820.000
2.955.000
2.955.000
2.955.000
2.955.000
8. Colecția Legislația României
3.130.000
782.500
782.500
782.500
782.500
9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative
5.190.000
1.297.500
1.297.500
1.297.500
1.297.500
10. Repertoriul actelor normative
800.000
—
—
—
—
11. Decizii ale Curții Constituționale
565.000
—
—
—
—
12. Ediții trilingve
3.000.000
—
—
—
—
*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.
Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.
Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:
u
COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.
— prin oficiile sale poștale
u
RODIPET — S.A.
— prin toate filialele
u
INTERPRESS SPORT — S.R.L.
— București, str. Hristo Botev nr. 6
(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)
u
PRESS EXPRES — S.R.L.
— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;
0745.133.712)
u
M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.
— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;
255.48.16)
u
INFO EUROTRADING — S.A.
— București, Splaiul Independenței nr.
202A (telefon/fax: 212.73.54)
u
ACTA LEGIS — S.R.L.
— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)
u
CURIER PRESS — S.A.
— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)
u
MIMPEX — S.R.L.
— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)
u
CALLIOPE — S.R.L.
— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,
0244/51.48.01)
u
ASTOR-MED — S.R.L.
— Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)
u
ART ADVERTISING — S.R.L.
— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II
(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)
u
ZIRKON MEDIA — S.R.L.
— București, str. Călin Ottoi nr. 29
(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.