Acasă › Legislație › HG

HG

HG 1534 18/12/2002

Emitent: GUVERNULPublicat: M.Of. nr. 33 din 22 ianuarie 2003Dată: 2002-12-18ID legislatie.just.ro: 41349
HG 1534 18/12/2002 HOTĂRÂRE nr. 1.534 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei oraşului Cernavoda, judeţul Constanta EMITENT GUVERNUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 22 ianuarie 2003 În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului, Guvernul României adopta prezenta hotărâre. Articolul UNIC (1) Se aprobă stema oraşului Cernavoda, judeţul Constanta, prevăzută în anexa nr. 1. ... (2) Descrierea elementelor stemei şi semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 1a). ... (3) Anexele nr. 1 şi 1a) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: ──────────────── Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmanca Bucureşti, 18 decembrie 2002. Nr. 1.534. Anexa 1 STEMA oraşului Cernavoda, judeţul Constanta NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a stemei oraşului Cernavoda, judeţul Constanta, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 33 din 22 ianuarie 2003, la pagina 4 Anexa 1a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului Cernavoda, judeţul Constanta Descrierea stemei Stema oraşului Cernavoda, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbata. În camp albastru, în şef, sunt reprezentate simbolul atomului, de argint, podul lui Anghel Saligny, de aur, şi statuia Ganditorului, natural. În câmpul inferior este reprezentată o apa neagra. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate Simbolul atomului este emblema activităţii Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda. Podul construit de Anghel Saligny la sfârşitul secolului al XIX-lea reprezintă imaginea-simbol a dezvoltării oraşului Cernavoda, a unirii teritoriului dobrogean cu Regatul român. Acest pod a făcut legătură materială şi spirituală între provincii, facilitand inglobarea Dobrogei în sistemul statal, economic şi cultural al României moderne. Celebrele statuete, Ganditorul şi perechea sa feminina, vestigii ale culturii eneolitice Hamangia, au fost descoperite în apropierea oraşului, fiind un simbol al perenitatii vieţii pe aceste meleaguri. ───────────────────

Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.