Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 192 26/09/2002
ORDIN nr. 192 din 26 septembrie 2002
pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu
EMITENT
MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI - COMISIA NAŢIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 867 bis din 2 decembrie 2002
ANEXĂ
CAPITOLUL
I
Consideraţii
generale
Art.
1.
-
În
conformitate
cu
prevederile
art.
5
alin.
(1)
din
Legea
nr.
111/1996,
republicată,
Comisia
Naţională
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare,
denumită
în
continuare
CNCAN
,
emite
prezentele
norme
de
dezafectare
a
obiectivelor
şi
instalaţiilor
nucleare.
Art.
2.
-
Termenii
şi
expresiile
utilizate
în
prezentele
norme
sunt
definite
în
anexa
nr.
1.
Art.
3.
-
Prezentele
norme
se
aplică
dezafectării
următoarelor
tipuri
de
obiective
şi
instalaţii
nucleare:
a)
reactori
nucleari
de
cercetare;
b)
ansambluri
subcritice;
c)
staţii
de
tratare
deşeuri
radioactive;
d)
depozite
intermediare
de
combustibil
nuclear
ars;
e)
depozite
intermediare
de
deşeuri
radioactive.
Art.
4.
-
Prezentele
norme
stabilesc
condiţiile
şi
eta-
pele
necesare
dezafectării
obiectivelor
şi
instalaţiilor
nucleare
prevăzute
la
art.
3,
în
scopul
eliberării
de
sub
regimul
de
autorizare.
Art.
5.
-
Prezentele
norme
nu
se
aplică
dezafectării
centralelor
nuclearoelectrice.
CAPITOLUL
II
Etapele
procesului
de
dezafectare
Art.
6.
-
Pentru
obiectivele
şi
instalaţiile
nucleare
prevăzute
la
art.
3,
etapele
procesului
de
dezafectare
sunt,
după
caz:
1.
întocmirea
şi
aprobarea
planului
de
dezafectare;
2.
emiterea
deciziei
de
oprire
definitivă
a
obiectivului/
instalaţiei
nucleare;
3.
obţinerea
autorizaţiei
de
evacuare
a
combustibilului
nuclear
din
clădirea
obiectivului
nuclear;
4.
evacuarea
combustibilului
din
clădirea
obiectivului
nuclear;
5.
întocmirea
şi
transmiterea
la
CNCAN
a
documentaţiei
de
autorizare,
conform
anexei
nr.
2;
6.
obţinerea
autorizaţiei
de
dezafectare;
7.
implementarea
activităţilor
de
dezafectare
în
conformi-
tate
cu
autorizaţia
de
dezafectare;
8.
întocmirea
raportului
final
de
dezafectare,
la
finaliza-
rea
lucrărilor
de
dezafectare,
în
conformitate
cu
prevederile
anexei
nr.
4;
9.
întocmirea
raportului
final
de
evaluare
radiologică,
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
5;
10.
solicitarea
către
CNCAN
şi
obţinerea
certificatului
de
îndeplinire
a
condiţiilor
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare,
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
7.
CAPITOLUL
III
Cerinţe
de
autorizare
pentru
dezafectare
Art.
7.
-
Începând
cu
data
publicării
prezentelor
norme
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
planul
de
dezafectare
devine
parte
componentă
obligatorie
a
docu-
mentaţiei
de
autorizare
a
oricărui
obiectiv/instalaţii
nucleare
prevăzute
în
art.
3.
Art.
8.
-
Titularul
de
autorizaţie,
denumit
în
continuare
titular
,
are
obligaţia
de
a
întocmi
planul
de
dezafectare
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
3.
Art.
9.
-
Pentru
obiectivele/instalaţiile
nucleare
care
sunt
în
faza
de
proiectare,
construcţie
şi
operare,
titularul
va
întocmi
şi
va
transmite
planul
de
dezafectare
către
CNCAN,
spre
evaluare
şi
aprobare,
în
termen
de
maximum
3
ani
de
la
data
publicării
prezentelor
norme.
Art.
10.
-
Pentru
obiectivele/instalaţiile
nucleare
care
sunt
oprite
şi
se
află
în
conservare
sau
la
sfârşitul
duratei
de
viaţă,
titularul
are
obligaţia
de
a
transmite
planul
de
dezafectare
către
CNCAN,
spre
evaluare
şi
aprobare,
în
termen
de
6
luni
de
la
publicarea
prezentelor
norme.
Art.
11.
-
Titularul
va
actualiza
şi
va
transmite
la
CNCAN,
la
interval
de
5
ani,
planul
de
dezafectare
revizuit.
Art.
12.
-
Titularul
va
întocmi
raportul
final
de
securi-
tate,
denumit
în
continuare
RFS
,
privind
depozitarea
com-
bustibilului
nuclear,
inclusiv
soluţionarea
depozitării
combustibilului
pe
termen
lung,
ca
documentaţie
suport
pentru
planul
de
dezafectare,
în
conformitate
cu
anexa
nr.
8.
Art.
13.
-
Titularul
va
întocmi
programul
de
suprave-
ghere
radiologică
pentru
procesul
de
dezafectare,
ca
documentaţie
suport
pentru
planul
de
dezafectare.
Art.
14.
-
Titularul
va
întocmi
manualul
de
asigurare
a
calităţii
pentru
dezafectare,
în
conformitate
cu
normele
de
asigurare
a
calităţii
în
vigoare,
ca
documentaţie
suport
pen-
tru
planul
de
dezafectare
în
vigoare.
Art.
15.
-
Titularul
va
întocmi
planul
de
intervenţie
în
caz
de
urgenţă
radiologică,
inclusiv
în
caz
de
incendiu,
la
obiectivul
nuclear/instalaţia
nucleară,
pe
durata
dezafectării,
în
conformitate
cu
reglementările
în
vigoare.
Art.
16.
-
Titularul
va
transmite
la
CNCAN,
pe
suport
hârtie
şi
în
format
electronic,
spre
evaluare
şi
aprobare:
a)
planul
de
dezafectare;
b)
RFS
privind
depozitarea
combustibilului
nuclear,
inclu-
siv
soluţionarea
depozitării
pe
termen
lung;
c)
programul
de
supraveghere
radiologică
a
personalu-
lui,
publicului
şi
mediului
pe
durata
desfăşurării
activităţilor
de
dezafectare;
d)
manualul
de
asigurare
a
calităţii
pentru
dezafectare;
e)
planul
de
intervenţie
în
caz
de
urgenţă.
Art.
17.
-
După
aprobarea
planului
de
dezafectare
de
către
CNCAN
şi
publicarea
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
a
deciziei
privind
oprirea
definitivă
a
obiectivului/
instalaţiei
nucleare,
titularul
are
obligaţia
de
a
solicita
la
CNCAN
autorizaţia
de
dezafectare.
Art.
18.
-
Pentru
obţinerea
autorizaţiei
de
dezafectare
titularul
trebuie
să
îndeplinească
următoarele
cerinţe:
a)
să
transmită
către
CNCAN
documentele
de
autorizare
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
2;
b)
să
evacueze
combustibilul
nuclear
din
clădirea
obiec-
tivului
nuclear;
c)
să
facă
dovada
asigurării
finanţării
activităţilor
de
dez-
afectare.
CAPITOLUL
IV
Evaluarea
şi
aprobarea
planului
de
dezafectare
de
către
CNCAN
Art.
19.
-
CNCAN
va
evalua
în
termen
de
60
de
zile
de
la
data
primirii
planul
de
dezafectare.
Art.
20.
-
CNCAN
va
transmite
titularului
observaţiile
şi
cerinţele
de
completare
a
planului
de
dezafectare.
Art.
21.
-
Titularul
are
obligaţia
ca
în
termen
de
30
de
zile
de
la
primirea
observaţiilor
să
aducă
completările
şi
clarificările
solicitate
de
către
CNCAN
asupra
planului
de
dezafectare,
în
forma
cerută.
Art.
22.
-
În
urma
evaluării
planului
de
dezafectare
completat,
dacă
se
constată
că
acesta
este
întocmit
în
conformitate
cu
anexa
nr.
3
şi
îndeplineşte
toate
cerinţele
formulate
conform
art.
20,
CNCAN
va
transmite
titularului
aprobarea
planului
de
dezafectare.
CAPITOLUL
V
Oprirea
definitivă
a
instalaţiei
Art.
23.
-
În
baza
unei
justificări
tehnico-economice
temeinice,
titularul
poate
lua
decizia
de
oprire
definitivă
şi
de
sistare
a
operării
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare.
Art.
24.
-
La
propunerea
titularului,
forul
tutelar
respec-
tiv
va
obţine
hotărârea
Guvernului
privind
oprirea
definitivă
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
şi
intrarea
în
faza
de
dez-
afectare.
Art.
25.
-
Titularul
va
transmite
către
CNCAN
dovada
publicării
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
a
hotărârii
Guvernului
prevăzute
la
art.
24.
Art.
26.
-
În
termen
de
60
de
zile
de
la
publicarea
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
a
hotărârii
Guvernului
prevăzute
la
art.
24,
titularul
va
lua
toate
măsurile
astfel
încât
în
clădirea
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare
să
se
permită
accesul
numai
persoane-
lor
direct
implicate
în
activitatea
de
dezafectare.
CAPITOLUL
VI
Stadii
de
dezafectare
Art.
27.
-
Stadiile
de
dezafectare,
respectiv
deţinerea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
aflate
în
dezafectare,
sunt
definite
în
anexa
nr.
1.
Art.
28.
-
Dezafectarea
oricărui
obiectiv
sau
oricărei
instalaţii
nucleare
se
va
face
obligatoriu
până
la
finalizarea
stadiului
3
de
dezafectare.
Art.
29.
-
CNCAN
poate
autoriza
stadii
intermediare
de
dezafectare,
în
baza
unei
justificări
documentate.
Art.
30.
-
Pentru
fiecare
stadiu
de
dezafectare,
în
cazuri
justificate,
CNCAN
poate
emite
autorizaţii
parţiale
de
dezafectare
pentru
anumite
părţi
ale
obiectivului/instalaţiei
nucleare.
Art.
31.
-
În
planul
de
dezafectare
poate
fi
prevăzută
deţinerea
obiectivului/instalaţiei
nucleare.
Art.
32.
-
Autorizaţia
de
dezafectare
se
poate
emite
pentru
o
perioadă
de
cel
mult
5
ani.
Art.
33.
-
La
expirarea
termenului
de
valabilitate
a
autorizaţiei
de
dezafectare,
prevăzut
la
art.
32,
titularul
poate
solicita
reînnoirea
autorizaţiei
de
dezafectare.
Art.
34.
-
În
cazul
în
care
dezafectarea
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare
nu
se
realizează
până
la
nivelul
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare,
la
finali-
zarea
lucrărilor
de
dezafectare
autorizate
titularul
are
obligaţia
de
a
solicita
autorizaţie
de
deţinere
a
obiectivu-
lui/instalaţiei
nucleare
parţial
dezafectate.
Art.
35.
-
(1)
Pentru
a
obţine
autorizaţie
de
deţinere
conform
prevederilor
art.
34,
titularul
trebuie
să
îndepli-
nească
următoarele
cerinţe:
a)
să
transmită
la
CNCAN
documentele
de
autorizare
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
6;
b)
să
nu
existe
depozitat
combustibil
nuclear
în
clădirea
obiectivului
nuclear;
c)
să
facă
dovada
asigurării
finanţării
activităţilor
de
deţinere
şi
dezafectare
până
la
stadiul
3,
ulterioare
deţinerii.
(2)
În
cazuri
justificate
CNCAN
poate
autoriza
deţinerea
obiectivului
şi
în
situaţia
existenţei
combustibilului
în
clădirea
obiectivului
nuclear,
cu
respectarea
cerinţelor
RFS
pentru
depozitarea
combustibilului.
Art.
36.
-
Autorizaţia
de
deţinere
prevăzută
la
art.
34
se
poate
emite
pe
o
perioadă
de
maximum
5
ani.
Art.
37.
-
La
expirarea
termenului
de
valabilitate
a
autorizaţiei
de
deţinere,
prevăzut
la
art.
36,
titularul
poate
solicita
reînnoirea
autorizaţiei
de
deţinere
sau
poate
solicita
obţinerea
autorizaţiei
de
dezafectare.
Art.
38.
-
La
finalizarea
perioadei
de
deţinere
stabilite
titularul
trebuie:
a)
să
efectueze
caracterizarea
radiologică
a
obiectivului/
instalaţiei
nucleare
şi
să
întocmească
raportul
de
evaluare
radiologică
corespunzător
anexei
nr.
5;
b)
să
actualizeze
planul
de
dezafectare
pe
baza
rapor-
tului
de
evaluare
radiologică
întocmit
conform
lit.
a);
c)
să
reia
procesul
de
dezafectare
până
la
atingerea
nivelurilor
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare
con-
form
prevederilor
prezentelor
norme.
CAPITOLUL
VII
Implementarea
activităţilor
de
dezafectare
Art.
39.
-
Titularul
trebuie
să
efectueze
activităţile
de
dezafectare
prin
personalul
propriu
specializat,
calificat
şi
autorizat
pentru
dezafectare,
sau
prin
organizaţii
autorizate
pentru
activitatea
de
dezafectare,
inclusiv
manipulare,
în
conformitate
cu
prevederile
legale.
Art.
40.
-
Titularul
are
obligaţia
să
înceapă
şi
să
fina-
lizeze
activităţile
de
dezafectare
la
termenele
stabilite
con-
form
autorizaţiei
de
dezafectare
obţinute.
Art.
41.
-
Titularul
are
obligaţia
să
desfăşoare
acti-
vităţile
de
dezafectare
a
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare,
cu
riscuri
minime,
în
condiţii
de
securi-
tate
radiologică,
de
protecţie
a
personalului
expus
profesio-
nal,
a
populaţiei,
a
mediului
şi
a
proprietăţii,
cu
respectarea
obligaţiilor
ce
decurg
din
reglementările
în
vigoare.
Art.
42.
-
Titularul
va
dezafecta
numai
acele
părţi
din
obiectivul/instalaţia
nucleară
pentru
care
are
capabilitate
de
decontaminare,
tratare
a
deşeurilor
şi
depozitare,
în
confor-
mitate
cu
autorizaţia
de
dezafectare
obţinută.
CAPITOLUL
VIII
Cerinţe
de
raportare
şi
păstrare
a
înregistrărilor
Art.
43.
-
Titularul
va
organiza
şi
va
menţine
arhiva
tuturor
înregistrărilor
şi
a
documentelor
specifice
activităţilor
de
dezafectare,
corespunzătoare
cap.
7
din
anexa
nr.
3,
pe
toată
durata
dezafectării
şi
pentru
o
perioadă
de
minimum
30
de
ani
după
obţinerea
certificatului
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare.
Art.
44.
-
Titularul
va
întocmi
şi
va
transmite
către
CNCAN
rapoarte
trimestriale
privind
stadiul
executării
lucrărilor
de
dezafectare.
Art.
45.
-
Titularul
va
întocmi
şi
va
transmite
către
CNCAN,
până
la
data
de
31
decembrie
a
fiecărui
an,
raportul
anual
privind
starea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
şi
situaţia
executării
activităţilor
de
dezafectare
conform
autorizaţiei
de
dezafectare
în
vigoare.
Art.
46.
-
La
apariţia
evenimentelor
neprevăzute
în
desfăşurarea
activităţilor
de
dezafectare
titularul
va
notifica
de
îndată
CNCAN
apariţia
evenimentului,
iar
în
scris,
în
termen
de
48
de
ore
de
la
sesizarea
evenimentului
res-
pectiv.
CAPITOLUL
IX
Modificări
ale
planului
de
dezafectare
Art.
47.
-
Titularul
are
obligaţia
de
a
notifica
la
CNCAN
în
termen
de
48
de
ore
cazul
în
care
constată
că
în
activitatea
de
dezafectare
apar
factori
semnificativi
care
nu
corespund
reglementărilor
în
vigoare
sau
sunt
în
afara
limitelor
autorizate
şi
care
impun
modificări
ale
planului
de
dezafectare.
Art.
48.
-
Titularul
care
solicită
modificarea
planului
de
dezafectare
în
baza
art.
47
are
obligaţia
de
a
transmite
către
CNCAN
completările
şi
analizele
implicate
de
modifi-
carea
planului
de
dezafectare,
în
forma
şi
la
termenele
sta-
bilite
de
către
CNCAN.
Art.
49.
-
CNCAN
va
evalua
solicitarea
de
modificare
a
planului
de
dezafectare
şi
va
transmite
solicitantului
observaţiile
la
document
în
termen
de
30
de
zile
de
la
pri-
mirea
solicitării
de
modificare.
Art.
50.
-
Titularul
are
obligaţia
ca
în
termen
de
30
de
zile
de
la
primirea
observaţiilor
să
aducă
completările
şi
clarificările
solicitate
de
către
CNCAN,
în
forma
cerută,
asupra
planului
de
dezafectare.
Art.
51.
-
Dacă
se
constată
că
observaţiile,
completările
şi
solicitările
stabilite
în
baza
art.
49
sunt
îndeplinite,
CNCAN
va
transmite
titularului
aprobarea
de
modificare
a
planului
de
dezafectare.
Art.
52.
-
Titularul
va
opera
modificări
ale
planului
de
dezafectare
numai
după
ce
a
obţinut
aprobarea
CNCAN.
Art.
53.
-
Prevederile
art.
47-52
se
aplică
şi
în
cazul
în
care
titularul
constată
apariţia
unor
situaţii
care
implică
modificări
ale
autorizaţiei
de
dezafectare.
CAPITOLUL
X
Încheierea
stadiului
de
dezafectare
autorizat
Art.
54.
-
Titularul
va
efectua
monitorizarea
radiologică
conform
procedurilor
de
măsurare
aprobate
de
CNCAN.
Art.
55.
-
La
finalizarea
lucrărilor
de
dezafectare
titula-
rul
are
obligaţia
de
a
efectua
şi
de
a
transmite
către
CNCAN,
după
caz:
1.
raportul
final
de
dezafectare,
întocmit
în
conformitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
4;
2.
raportul
final
de
evaluare
radiologică,
întocmit
în
con-
formitate
cu
cerinţele
anexei
nr.
5.
3.
RFS
privind
situaţia
combustibilului
nuclear.
CAPITOLUL
XI
Eliberarea
de
sub
regimul
de
autorizare
Art.
56.
-
Titularul
va
solicita
eliberarea
de
sub
regi-
mul
de
autorizare
dacă
dezafectarea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
este
completă
şi
demonstrează
prin
monitorizarea
radiologică
finală
că
în
toate
incintele
clădirii
sau
pe
ampla-
sament
s-au
atins
nivelurile
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare.
Art.
57.
-
La
atingerea
nivelurilor
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare,
titularul
are
obligaţia
de
a
întocmi
şi
de
a
implementa
programul
de
reconstrucţie
ecologică
a
zonei.
Art.
58.
-
În
cazul
în
care
CNCAN
constată
că
în
clădire/amplasament
s-au
atins
nivelurile
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare
şi
zona
nu
mai
prezintă
pericol
de
expunere
la
radiaţii,
va
emite
certificatul
de
încheiere
a
activităţilor
nucleare
şi
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare.
Art.
59.
-
Pentru
obţinerea
certificatului
de
încheiere
a
activităţilor
nucleare
şi
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare,
titularul
va
înainta
la
CNCAN
documentele
spe-
cificate
în
anexa
nr.
7.
CAPITOLUL
XII
Dispoziţii
tranzitorii
Art.
60.
-
Pentru
obiectivele/instalaţiile
nucleare
aflate
în
conservare
la
data
emiterii
prezentelor
norme,
decizia
de
oprire
definitivă
a
operării
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare
poate
fi
luată
de
titular
înaintea
aprobării
planului
de
dezafectare.
Art.
61.
-
În
cazuri
justificate
CNCAN
poate
autoriza
stadiul
1
de
dezafectare
în
condiţiile
în
care
nu
s-a
eva-
cuat
în
totalitate
combustibilul
nuclear
din
clădirea
obiecti-
vului
nuclear.
Art.
62.
-
În
condiţiile
art.
60,
titularul
trebuie:
1.
să
asigure
depozitarea
combustibilului
în
condiţiile
prevăzute
în
RFS;
2.
să
desfăşoare
numai
acele
activităţi
de
dezafectare
care
nu
pun
în
pericol
securitatea
combustibilului
nuclear
proaspăt
şi
uzat;
3.
să
întreprindă
toate
acţiunile
necesare
pentru
îndepărtarea
combustibilului
din
clădirea
obiectivului
nuclear.
Art.
63.
-
Pe
toată
durata
dezafectării
materialele
nucleare
din
clădirea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
se
supun
prevederilor
Normelor
de
protecţie
fizică
şi
control
de
garanţii
în
domeniul
nuclear.
Art.
64.
-
(1)
În
cazul
în
care
depozitul
de
combustibil
nuclear
se
află
pe
amplasamentul
obiectivului
nuclear
ce
urmează
a
fi
dezafectat,
titularul
are
obligaţia
asigurării
depozitării
combustibilului
în
condiţii
de
securitate
nucleară,
conform
RFS
pentru
depozit.
(2)
Pentru
cazul
prevăzut
la
alin.
(1)
titularul
are
obligaţia
de
a
asigura
funcţionarea
sistemelor
şi
echipa-
mentelor
comune
-
ventilaţie,
sisteme
de
semnalizare,
sisteme
de
alimentare
cu
energie
electrică,
sisteme
de
alimentare
şi
purificare
a
apei
etc.
-
care
deservesc
atât
obiectivul
nuclear
care
urmează
a
fi
dezafectat,
cât
şi
depozitele
de
combustibil
nuclear.
(3)
Nici
unul
dintre
sistemele
sau
echipamentele
prevăzute
la
alin.
(2)
nu
va
fi
scos
din
uz
sau
dezasamblat
atâta
vreme
cât
în
depozit
există
combustibil
nuclear.
CAPITOLUL
XIII
Dispoziţii
finale
Art.
65.
-
Întreaga
responsabilitate
revine
în
exclusivi-
tate
titularului
pentru:
a)
întocmirea
planului
de
dezafectare;
b)
întocmirea
RFS
privind
depozitarea
combustibilului
nuclear
proaspăt
şi
uzat
şi
soluţionarea
depozitării
pe
ter-
men
lung;
c)
întocmirea
manualului
de
asigurare
a
calităţii
pentru
dezafectare;
d)
oprirea
definitivă
a
instalaţiei
nucleare;
e)
soluţionarea
îndepărtării
combustibilului
nuclear
din
clădirea
obiectivului
nuclear;
f)
implementarea
şi
administrarea
planului
de
dezafec-
tare;
g)
efectuarea
lucrărilor
de
dezafectare;
h)
efectuarea
lucrărilor
specifice
deţinerii
obiectivului/
instalaţiei
nucleare,
dacă
este
cazul;
i)
finalizarea
dezafectării
şi
întocmirea
raportului
final
de
dezafectare;
j)
monitorizarea
radiologică
finală
şi
întocmirea
raportului
final
de
monitorizare
radiologică;
k)
obţinerea
certificatului
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare;
l)
reconstrucţia
ecologică
a
amplasamentului
obiectivului/
instalaţiei
nucleare
dezafecate.
Art.
66.
-
(1)
În
cazul
desfiinţării
organizaţiei
titulare,
arhivele
acesteia
vor
fi
predate
de
titular
la
Arhivele
Naţionale.
(2)
Titularul
va
notifica
CNCAN,
cu
cel
puţin
90
de
zile
înainte,
despre
intenţia
menţionată
la
alin.
(1).
(3)
Termenele
de
păstrare
a
documentelor
sunt
cel
puţin
cele
prevăzute
la
art.
43.
Art.
67.
-
Încălcarea
dispoziţiilor
prezentelor
norme
atrage
răspunderea
materială,
disciplinară,
administrativă,
civilă
sau
penală,
după
caz,
în
conformitate
cu
Legea
nr.
111/1996,
republicată.
Art.
68.
-
Anexele
nr.
1-8
fac
parte
integrantă
din
prezentele
norme.
Art.
69.
-
Prezentele
norme
nu
exclud
respectarea
cerinţelor
celorlalte
norme
în
vigoare
privind
securitatea
radiologică,
securitatea
nucleară,
garanţiile
nucleare,
pro-
tecţia
fizică,
asigurarea
calităţii,
protecţia
la
incendiu
etc.,
aplicabile
activităţilor
desfăşurate.
Art.
70.
-
Prezentele
norme
intră
în
vigoare
în
termen
de
30
de
zile
de
la
data
publicării
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I.
ANEXA
Nr.
1
D
E
F
I
N
I
Ţ
I
I
Sunt
valabile
definiţiile
din
Legea
nr.
111/1996,
republi-
cată,
şi
definiţiile
din
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică,
la
care
se
adaugă
următoarele:
1.
activitatea
de
dezafectare
-
totalitatea
activităţilor
necesare
a
se
desfăşura
la
un
obiectiv
nuclear
sau
instalaţie
nucleară
oprită
definitiv,
în
vederea
atingerii
nive-
lului
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare;
2.
caracterizare
radiologică
-
totalitatea
acţiunilor
de:
-
identificare,
localizare,
măsurare
şi
estimare
a
acti-
vităţii
surselor
radioactive
existente
în
clădirea
unui
obiec-
tiv/instalaţii
nucleare;
-
identificare
şi
localizare
a
zonelor
contaminate,
pre-
cum
şi
de
măsurare
şi
estimare
a
dozelor
în
aceste
zone;
-
identificare,
localizare,
măsurare
şi
estimare
a
acti-
vităţii
deşeurilor
radioactive
existente
în
clădirea
unui
obiec-
tiv/instalaţii
nucleare;
3.
contractant
-
persoana
fizică
sau
juridică
angajată
de
către
titular
prin
contract
să
efectueze
anumite
activităţi
specifice;
4.
CNCAN
-
Comisia
Naţională
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare,
care,
în
baza
Legii
nr.
111/1996,
republicată,
reprezintă
autoritatea
competentă
în
domeniul
nuclear
şi
care
exercită
atribuţiile
de
reglementare,
autori-
zare
şi
control
prevăzute
de
lege;
5.
deţinere
-
în
înţelesul
prezentei
reglementări,
deţinerea
unui
obiectiv/instalaţii
nucleare
aflate
în
dezafectare
constă
în
păstrarea
în
siguranţă
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare,
în
stadiul
în
care
s-a
oprit
dezafectarea,
după
ce
combustibilul
nuclear
a
fost
evacuat
din
clădirea
obiectivului;
6.
evaluare
radiologică
-
interpretarea
şi
prelucrarea
rezultatelor
obţinute
în
urma
caracterizării
radiologice
a
unui
obiectiv/instalaţii
nucleare,
prin
evaluarea
acceptabilităţii
măsurătorilor
efectuate,
prin
comparaţii
între
rezultatele
obţinute
şi
valorile
limită
specificate
în
reglementări
şi
con-
cluzii
asupra
măsurătorilor
efectuate;
7.
etapele
procedurii
de
dezafectare
-
faze
obligatorii
pentru
obţinerea
autorizaţiei
de
dezafectare
şi
atingerea
nivelului
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare;
8.
operare
-
utilizarea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
pentru
scopul
în
care
a
fost
proiectată
şi
construită
sau
modificată;
9.
oprire
definitivă
a
unui
obiectiviinstalaţii
nucleare
-
încetarea
definitivă
a
activităţilor
de
operare
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
10.
principiul
ALARA
-
luarea
tuturor
măsurilor
şi
acţiunilor
posibile
pentru
a
asigura
optimizarea
radioprotecţiei,
astfel
încât
toate
expunerile,
inclusiv
cele
potenţiale,
din
cadrul
practicii
desfăşurate
să
fie
menţinute
la
cel
mai
scăzut
nivel
rezonabil
posibil,
luând
în
conside-
rare
factorii
economici
şi
sociali;
11.
programul
de
protecţie
radiologică
-
stabilirea
şi
declararea
politicii
prin
justificarea,
optimizarea
şi
limitarea
dozelor
pe
baza
principiului
ALARA;
12.
reconstrucţie
ecologică
-
totalitatea
acţiunilor
de
refacere
a
solului
şi
vegetaţiei
pe
amplasamentul
unui
obiectiv/instalaţii
nucleare
dezafectate;
13.
subcontractant
-
persoana
fizică
sau
juridică
care
furnizează
servicii
şi
produse
contractantului;
14.
stadiu
de
dezafectare
-
stare
în
care
se
aduce
obiectivul/instalaţia
nucleară
în
urma
efectuării
activităţilor
specifice
de
dezafectare;
15.
stadiul
1
de
dezafectare
-
starea
în
care
obiectivul
nuclear
este
oprit
definitiv
şi
supravegheat
sistematic;
com-
bustibilul
nuclear
poate
fi
depozitat
în
clădirea
obiectivului
nuclear;
nu
se
efectuează
lucrări
de
demontare
sau
îndepărtare
a
componentelor
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
din
clădirea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
se
pot
evacua
materiale,
echipamente
şi
structuri
nenucleare;
16.
stadiul
2
de
dezafectare
-
starea
în
care
combusti-
bilul
nuclear
este
evacuat
în
totalitate
din
clădirea
obiecti-
vului
nuclear;
se
execută
majoritatea
lucrărilor
de
dezafectare:
decontaminare,
demontare,
tratare,
condiţionare,
îndepărtare
a
componentelor
din
obiectivul
nuclear
în
conformitate
cu
planul
de
dezafectare
aprobat;
obiectivul
nuclear
nu
atinge
nivelurile
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare;
17.
stadiul
3
de
dezafectare
-
starea
în
care
combusti-
bilul
nuclear
nu
se
mai
află
pe
amplasamentul
obiectivului
nuclear;
obiectivul/instalaţia
nucleară
este
adusă
la
nivelul
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare.
DOCUMENTE
necesare
obţinerii
autorizaţiei
de
dezafectare
a
unui
obiectiv
nuclear
sau
a
unei
instalaţii
nucleare
ANEXA
Nr.
2
În
vederea
obţinerii
autorizaţiei
de
dezafectare
titularul
trebuie
să
transmită
către
CNCAN
următoarele
documente:
1.
cerere
din
partea
solicitantului;
2.
decizie
din
partea
solicitantului
de
autorizaţie
privind
persoana
responsabilă
cu
obiectivul/instalaţia
nucleară
pe
timpul
dezafectării;
3.
documente
care
să
ateste
capabilitatea
tehnică
şi
autorizaţiile
prevăzute
de
lege
pentru
organizaţiile
şi
per-
soanele
implicate
în
activităţile
de
dezafectare;
4.
demonstrarea
asigurării
resurselor
materiale
şi
financi-
are
prevăzute
în
planul
de
dezafectare;
5.
planul
de
dezafectare
aprobat
de
CNCAN;
6.
decizia
forului
tutelar
privind
oprirea
definitivă
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare,
în
vederea
dezafectării,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I;
7.
documentul
de
transfer
al
combustibilului
nuclear
din
clădirea
obiectivului
nuclear;
8.
lista
unităţilor
autorizate
de
CNCAN,
implicate
în
acti-
vitatea
de
dezafectare,
cu
responsabilităţile
şi
interfaţa
din-
tre
acestea
şi
titularul
autorizaţiei
de
dezafectare;
9.
lista
aparaturii
dozimetrice
existente
în
obiectivul/instalaţia
nucleară;
10.
lista
cu
sursele
de
radiaţii
deţinute;
11.
dovada
gestionării
în
siguranţă
a
deşeurilor
radioactive;
12.
programul
de
supraveghere
radiologică
a
lucrătorilor,
publicului
şi
a
mediului
pe
durata
desfăşurării
activităţilor
de
dezafectare,
inclusiv
procedurile
aferente;
13.
plan
de
intervenţie
în
caz
de
urgenţă,
inclusiv
în
caz
de
incendiu,
la
obiectivul
nuclear
sau
instalaţia
nucleară
pentru
care
se
solicită
autorizaţia
de
dezafectare;
14.
manual
de
asigurare
a
calităţii
pentru
faza
de
auto-
rizare
solicitată;
15.
proceduri
aprobate
privind
controlul
de
garanţii
în
conformitate
cu
Normele
de
control
de
garanţii
în
domeniul
nuclear;
16.
programul
de
protecţie
fizică
şi
procedurile
aprobate
privind
reglementarea
accesului
în
obiectivul/instalaţia
nucleară
în
conformitate
cu
Normele
de
protecţie
fizică
în
domeniul
nuclear;
17.
procedurile
aprobate
privind
raportările
către
CNCAN;
18.
procedurile
de
măsurare
pentru
efectuarea
monitorizării
radiologice
finale;
19.
acord/autorizaţie
de
mediu;
20.
avizul
sanitar
şi
alte
avize
prevăzute
de
lege;
21.
dovada
achitării
taxelor
şi
tarifelor
pentru
dezafectare.
ANEXA
Nr.
3
1.
Consideraţii
generale
1.1.
Introducere
P
L
A
N
D
E
D
E
Z
A
F
E
C
T
A
R
E
b)
obiectivul/instalaţia
nucleară,
sistemele
şi
echipamen-
tele
acestora;
În
acest
capitol
titularul
trebuie
să
prezinte:
a)
tipul
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
b)
proprietarul,
administratorul
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
c)
amplasarea
geografică
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
d)
parametrii
tehnici
şi
de
funcţionare,
nivelul
maxim
de
putere
pentru
care
a
fost
autorizat
obiectivul/instalaţia
să
funcţioneze,
după
caz;
e)
limitele
şi
condiţiile
tehnice
impuse
de
autorizaţia
de
funcţionare;
f)
raţionamentele
şi
obiectivele
dezafectării
instalaţiei;
g)
autorul
planului
de
dezafectare
-
personalul
obiecti-
vului/instalaţiei
nucleare
sau
un
alt
contractant
care
a
elaborat
planul
de
dezafectare;
h)
date
despre
instituţia/organizaţia/societatea
-
denumire,
cod
fiscal,
număr
de
înregistrare
la
registrul
comerţului,
autorizaţii
CNCAN
deţinute
-
care
va
implementa
planul
de
dezafectare,
inclusiv
supravegherea
radiologică
finală;
i)
un
rezumat
al
planului
de
dezafectare.
1.2.
Prezentarea
generală
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
În
acest
capitol
titularul
va
prezenta:
a)
aspecte
hidrologice:
nivelul
pânzei
de
apă
freatică
sub
amplasamentul
clădirii,
condiţii
meteorologice
etc.,
la
momentul
întocmirii
planului
de
dezafectare;
c)
clădirea,
inclusiv
zonele
cu
acces
limitat
aferente
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
d)
poziţionarea
clădirii;
e)
tipul,
mărimea
şi
amplasarea
tuturor
camerelor
din
clădire
şi
utilizarea
lor;
f)
informaţii
despre
titularul
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
g)
organizarea
operării
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
h)
istoria
operării.
1.2.1.
Prezentarea
generală
a
dezafectării
obiectivului/
instalaţiei
nucleare
În
acest
capitol
titularul
va
face
prezentarea
generală
pentru:
a)
procesul
de
dezafectare
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
b)
metodele
selectate
pentru
dezafectare;
c)
situaţia
radiologică
generală
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
pentru
orice
obiecte
aflate
în
interiorul
clădirii:
sis-
teme,
aparate,
echipamente,
coturi,
armături,
unelte,
cabluri,
deşeuri
etc.;
d)
principalele
componente
care
vor
fi
dezmembrate
şi
programul
dezasamblării
acestora;
pentru
fiecare
reper
se
vor
specifica:
data
calendaristică
estimată
pentru
începerea
demontării,
respectiv
finalizarea
demontării,
durata
lucrărilor
de
demontare,
modul
de
tratare,
decontaminare,
depozitare
etc.;
e)
programul
de
monitorizare
a
radiaţiilor;
f)
doza
colectivă
echivalentă
preconizată
pentru
toată
durata
activităţilor
de
dezafectare
până
la
finalizarea
lucrărilor
de
dezafectare.
1.2.2.
Estimarea
costurilor
1.
Titularul
trebuie
să
prezinte:
a)
costul
estimativ
al
tuturor
lucrărilor
de
dezafectare;
b)
costul
condiţionării,
transportului
şi
depozitării
deşeurilor;
c)
costul
monitorizării
radiologice
finale.
2.
Estimarea
trebuie
să
se
bazeze
pe
situaţia
obiectivu-
lui/instalaţiei
nucleare
-
clădire,
sisteme,
echipamente
etc.
-
aşa
cum
rezultă
la
momentul
transmiterii
planului
de
dezafectare
spre
aprobare
la
CNCAN.
1.2.3.
Disponibilitatea
fondurilor
financiare
1.
Titularul
trebuie
să
facă
dovada
capabilităţii
dezafectării
obiectivului/instalaţiei
nucleare
din
punct
de
vedere
financiar.
2.
Titularul
trebuie
să
declare
şi
să
demonstreze
cum
va
obţine
fondurile
financiare
estimate
în
corelare
cu
programul
lucrărilor
de
dezafectare
propuse.
2.
Activităţile
de
dezafectare
2.1.
Alternative
de
dezafectare
Titularul
trebuie:
1.
să
justifice
procesul
de
dezafectare
propus;
2.
să
prezinte
factorii
luaţi
în
considerare
la
alegerea
metodei
de
dezafectare
respective;
3.
să
analizeze
posibilitatea
utilizării
viitoare
a
amplasa-
mentului
şi
posibilitatea
reutilizării
diverselor
componente
sau
tehnologii
dezvoltate
pe
parcursul
dezafectării.
2.2.
Situaţia
radiologică
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
2.2.1.
Istoria
funcţionării
instalaţiei
nucleare
Titularul
trebuie:
1.
să
efectueze
analiza
cantitativă
şi
detaliată
a
istoriei
tuturor
activităţilor
de
utilizare
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare,
din
care
va
obţine
informaţii
radiologice
relevante
pentru
activitatea
de
dezafectare,
ca
de
exemplu:
locaţia
dispozitivelor
de
iradiere
şi
materialelor
iradiate
existente
în
obiectivul/instalaţia
nucleară,
zonele
contaminate
etc.;
2.
să
prezinte
istoria
evenimentelor
din
exploatare,
ca
de
exemplu:
orice
depăşiri
sau
eliberări
radioactive
peste
limitele
impuse
de
normele
aplicabile,
care
au
contribuit
semnificativ
la
nivelul
de
radioactivitate
şi
contaminare
al
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
3.
să
identifice
sistemele
şi
componentele
care
cau-
zează
niveluri
de
activitate
peste
valorile
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare;
4.
să
identifice
zone
ale
instalaţiei
care
pot
conţine
părţi
intens
radioactive.
2.2.2.
Caracterizarea
radiologică
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
1.
Titularul
trebuie
să
caracterizeze
în
întregime
radio-
activitatea
componentelor
obiectivului
nuclear
sau
a
instalaţiei
nucleare,
inclusiv
a
clădirii,
bazându-se
pe:
a)
datele
înregistrate
în
rapoartele
şi
registrele
de
exploatare,
întreţinere,
reparaţii,
utilizare,
pe
toată
durata
de
viaţă
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
b)
măsurători;
c)
calcule;
d)
mostre;
e)
istoria
tuturor
experimentelor
şi
activităţilor
desfăşurate
în
instalaţie;
f)
înregistrările
monitorizării
radiologice
a
obiectivului/
instalaţiei
nucleare
pe
toată
durata
de
viaţă.
2.
Caracterizarea
radiologică
va
fi
utilizată
pentru:
a)
planificarea
operaţiilor
de
dezafectare;
b)
estimarea
dozelor;
c)
caracterizarea
deşeurilor
radioactive;
d)
estimarea
volumului
deşeurilor
radioactive.
3.
Caracterizarea
radiologică
trebuie
să
includă:
a)
lista
principalelor
componente
radioactive;
b)
lista
tuturor
surselor,
indicând
tipurile
de
radiaţii
emise,
activitatea
în
bequerel
şi
geometria
sursei;
c)
localizarea
surselor
radioactive
şi
desenele
tehnice
care
să
indice
această
localizare;
d)
modelele
şi
parametrii
utilizaţi
pentru
calculul
activităţii
fiecărei
surse,
inclusiv
pentru
sursele
produse
prin
activare
cu
neutroni;
e)
lucrări
de
curăţare
sau
decontaminare
deja
efectuate
în
vederea
dezafectării;
f)
sursele
de
radiaţii
semnificative
pentru
radioprotecţia
şi
monitorizarea
radiaţiilor
în
obiectivul/instalaţia
nucleară;
g)
niveluri
de
expunere
la
radiaţii
estimate
pentru
sis-
teme,
structuri
şi
componente
evaluate
pentru
momentul
la
care
se
întocmeşte
planul
de
dezafectare.
2.2.3.
Criterii
de
eliberare
a
efluenţilor
radioactivi
Titularul
trebuie
să
specifice
modul
în
care
respectă
nivelurile
de
eliberare
a
efluenţilor
radioactivi,
aprobate
de
CNCAN.
2.3.
Obiectivele
dezafectării
2.3.1.
Activităţi
şi
obiective
1.
Titularul
trebuie
să
prezinte
în
detaliu
activităţile
şi
obiectivele
necesare
pentru
următoarele
două
faze:
a)
pregătirea
obiectivului/instalaţiei
pentru
dezafectare;
b)
dezasamblarea
şi
decontaminarea
instalaţiei.
2.
Activităţile
trebuie
planificate
prin
determinarea
cu
exactitate
a
tipului
şi
localizării
materialelor
radioactive
care
urmează
a
fi
îndepărtate
din
instalaţie.
3.
Pe
baza
cap.
2.2
titularul
trebuie:
a)
să
prezinte
metodele,
tehnicile
şi
echipamentele
necesare
pentru
a
dezasambla
componentele
şi
sistemele
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
b)
să
analizeze
şi
să
stabilească
toate
activităţile
efec-
tuate
în
obiectivul/instalaţia
nucleară,
privind:
(i)
decontaminarea;
(ii)
condiţionarea;
(iii)
împachetarea
componentelor
în
vederea
transpor-
tului;
(iv)
stocarea;
c)
să
prezinte
metodele
şi
operaţiile
necesare
pentru
a
realiza
toate
activităţile
de
dezafectare
planificate;
d)
să
analizeze
fiecare
activitate
din
planul
de
dezafec-
tare
din
punct
de
vedere
al
securităţii
nucleare,
radiolo-
gice
şi
al
protejării
sănătăţii
lucrătorilor.
2.3.2.
Programarea
activităţilor
Titularul
trebuie:
1.
să
întocmească
programarea
secvenţială
a
activităţilor
necesare
realizării
dezafectării,
inclusiv
a
supravegherii
radiologice
finale;
2.
să
explice
scopul,
durata
şi
modul
de
lucru
pentru
fiecare
acţiune;
3.
să
întocmească
graficul
lucrărilor,
cu
evidenţierea
interconectării
acestora;
4.
să
utilizeze
metoda
grafurilor
prin
care
să
elaboreze
diagramele
de
planificare
a
activităţilor
şi
să
stabilească
drumul
critic,
să
indice
clar
timpul
estimat
pentru
executa-
rea
lucrărilor
şi
modul
de
alocare
a
resurselor
pentru
acti-
vităţile
principale,
inclusiv
acţiunile
de
radioprotecţie
şi
securitate
nucleară,
pentru
activităţile
propuse
de
dezasam-
blare
şi
decontaminare;
5.
să
identifice
în
mod
realist
şi
practic
locurile
de
depozitare
a
deşeurilor
radioactive;
6.
să
estimeze
data
propusă
pentru
transmiterea
la
CNCAN
a
raportului
de
monitorizare
radiologică
finală;
7.
să
compare
costul
de
dezafectare
estimat
iniţial
con-
form
documentării
programării
activităţilor
corespunzător
pct.
1-6
cu
costul
dezafectării
altor
obiective
similare.
2.4.
Responsabilităţi
şi
organizare
pentru
dezafectare
Titularul
trebuie:
a)
să
prezinte
organigrama
pentru
planificarea
şi
imple-
mentarea
completă
a
dezafectării;
b)
să
precizeze
poziţiile-cheie
în
organizarea
dezafectării
şi
funcţiile
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
fiecare
poziţie
din
organigramă;
c)
să
stabilească
şi
să
prezinte
liniile
de
autoritate
şi
rolul
de
conducere
ale
personalului
cu
răspundere
pe
linie
de
radioprotecţie;
d)
să
întocmească
diagrama
liniilor
de
autoritate
de
la
poziţia
cea
mai
înaltă
a
managementului
la
muncitori;
e)
să
precizeze
cerinţele
de
pregătire,
calificare
şi
instruire
minime,
precum
şi
experienţa
pentru
toate
poziţiile
importante
din
punct
de
vedere
al
securităţii
nucleare
şi
radiologice
din
schema
organizatorică;
f)
să
prezinte
modul
în
care
instituie
şi
menţine
un
sis-
tem
de
protecţie
contra
radiaţiilor
ionizante,
conform
art.
80
din
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică;
g)
să
demonstreze
că
sunt
întreprinse
toate
măsurile/acţiunile
pentru
a
asigura
optimizarea
radioprotecţiei
în
sensul
că
toate
expunerile,
inclusiv
cele
potenţiale,
din
cadrul
activităţilor
de
dezafectare
sunt
menţinute
la
cel
mai
scăzut
nivel
rezonabil
posibil
-
prin-
cipiul
ALARA.
2.5.
Programul
de
pregătire
Titularul
trebuie:
a)
să
prezinte
programul
de
pregătire
pentru
activitatea
de
dezafectare
pentru:
(i)
personalul
operator;
(ii)
contractanţi;
(iii)
subcontractaţi;
(iv)
oricare
alte
persoane
care
vor
desfăşura
activităţi
legate
de
dezafectare;
b)
să
demonstreze
că
pregătirea
personalului
acoperă:
(i)
cerinţele
formulate
în
planul
de
dezafectare;
(ii)
principiile
şi
tehnicile
activităţilor
de
dezafectare;
(iii)
igiena
industrială;
(iv)
sănătatea
personalului
expus
profesional;
(v)
utilizarea
şi
întreţinerea
sculelor
şi
echipamente-
lor;
c)
să
stabilească
calificarea,
experienţa
şi
responsabi-
lităţile
persoanelor
care
au
datoria
de
a
implementa
şi
de
a
menţine
programul
de
pregătire
a
personalului
implicat
în
dezafectare;
d)
să
prezinte
modul
de
înregistrare
şi
păstrare
a
docu-
mentelor
privind
situaţia
instruirii
şi
pregătirii
pentru
întregul
personal
utilizat
în
dezafectare;
e)
să
stabilească
cerinţe
de
instruire
pentru
personalul
nou-angajat;
f)
să
stabilească
frecvenţa
cursurilor
de
reinstruire;
g)
să
prezinte
modul
în
care
se
va
face
certificarea
per-
sonalului.
2.6.
Asistarea
contractanţilor
1.
Responsabilitatea
pentru
toate
aspectele
dezafectării
revine
în
exclusivitate
titularului
autorizaţiei
de
dezafectare.
2.
Titularul
poate
utiliza
contractanţi
şi/sau
subcontractaţi
pentru
a
executa
anumite
lucrări
sau
toate
lucrările
de
dez-
afectare.
3.
În
cazul
în
care
utilizează
contractanţi
sau
subcon-
tractaţi,
titularul
trebuie:
a)
să
se
asigure
că
aceştia
se
supun
tuturor
condiţiilor
de
autorizare
şi
reglementare;
b)
să
prezinte
sistemul
administrativ
de
control
utilizat
pentru
a
asigura
Normele
de
securitate
radiologică,
sănătate
şi
protecţia
muncii;
c)
să
prezinte
modul
în
care
va
asigura
implementarea
programului
de
asigurare
a
calităţii
pentru
dezafectare;
d)
să
prezinte
pentru
fiecare
contractant
sau
subcon-
tractant:
tipul,
domeniul
şi
scopul
activităţii
care
urmează
a
fi
realizată
şi
relaţia
dintre
lucrările
lor
şi
alte
activităţi
de
dezafectare;
e)
să
prezinte
nivelul
de
calificare
şi
experienţa
solici-
tată
de
la
contractanţi
şi
angajaţii
acestora;
f)
să
prezinte
experienţa
anterioară
a
contractanţilor
şi
subcontractanţilor
în
dezafectarea
obiectivelor/instalaţiilor
nucleare
de
acelaşi
tip,
lucrările
prestate
şi
calitatea
aces-
tora.
3.
Protecţia
radiologică
a
personalului,
a
publicului
şi
a
mediului
3.1.1.
Justificarea,
optimizarea
şi
limitarea
dozelor
pentru
practicile
de
dezafectare
-
asigurarea
îndeplinirii
principiu-
lui
ALARA
Titularul
trebuie:
a)
să
prezinte
programul
de
protecţie
radiologică
exis-
tent
la
momentul
opririi
definitive
a
obiectivului/instalaţiei,
precum
şi
modificările
acestuia
pentru
dezafectare;
b)
să
stabilească,
să
demonstreze
şi
să
declare
politica
pentru
implementarea
principiului
ALARA
pe
toată
durata
procesului
de
dezafectare;
c)
să
stabilească
şi
să
declare
politica
pentru
justifica-
rea,
optimizarea
şi
limitarea
dozelor
pentru
toate
activităţile
de
dezafectare
pe
tot
parcursul
dezafectării;
d)
să
stabilească
modul
în
care
persoanele
cu
funcţii
de
conducere
şi
responsabilitate
pe
linie
de
radioprotecţie
asi-
gură
implementarea
programului
de
protecţie
radiologică
pe
durata
procesului
de
dezafectare;
e)
să
stabilească
clar
modul
în
care
se
administrează
criteriile
programului
de
protecţie
radiologică
şi
cum
aces-
tea
se
integrează
în
structura
globală
de
administrare
a
dezafectării.
3.1.2.
Protecţia
radiologică
a
personalului
expus
profesional
Titularul
trebuie
să
prezinte
în
detaliu
programul
de
radioprotecţie
a
personalului
expus
profesional
şi
a
populaţiei
pe
toată
durata
procesului
de
dezafectare,
în
care
să
includă:
a)
managementul
global,
ierarhizarea,
subordonarea
res-
ponsabilităţilor
şi
îndatoririlor
pentru
fiecare
post;
b)
organigrama
pentru
structura
organizatorică
a
radio-
protecţiei
personalului,
în
care
să
se
reflecte
legătura
şi
modul
de
subordonare,
comunicare
şi
raportare
a
persoa-
nelor
cu
responsabilităţi
pe
linie
de
radioprotecţie
cu
cele-
lalte
sectoare,
departamente
şi
servicii
implicate
în
programul
de
dezafectare;
c)
prezentarea
modului
în
care
responsabilii
cu
radio-
protecţia
pot
opri
sau
interzice
lucrările
şi
practicile
care
sunt
nesigure
din
punct
de
vedere
al
securităţii
radiolo-
gice;
d)
metodele
de
radioprotecţie
operaţională
a
personalului
expus
profesional,
a
lucrătorilor
implicaţi
în
activităţile
de
dezafectare
şi
a
populaţiei,
privind:
(i)
protecţia
în
câmpurile
de
radiaţii;
(ii)
metode
de
decontaminare;
(iii)
constrângerile
de
doză;
(iv)
căile
de
expunere
posibile
prin
lucrările
şi
practi-
cile
de
dezafectare
corespunzătoare
planului
de
dezafectare
stabilit;
(v)
informaţii
despre
supravegherea
şi
echipamentul
de
monitorizare
a
lucrătorilor,
incluzând
criteriile
pentru
selectarea
echipamentului
de
radioprotecţie
adecvat
practicii
şi
cerinţele
pentru
întreţinere,
depozitare
şi
calibrare;
e)
politica,
frecvenţa
şi
procedurile
pentru
realizarea
securităţii
radiologice,
a
monitorizării
efluenţilor,
a
monito-
rizării
personalului,
evaluarea
şi
documentarea
expunerii
la
radiaţii.
3.1.3.
Estimarea
dozelor
1.
Pentru
majoritatea
practicilor
stabilite
în
programul
de
dezafectare
titularul
trebuie
să
estimeze
valorile
maxime
individuale
şi
colective
pentru:
a)
dozele
echivalente;
b)
dozele
efective;
c)
dozele
echivalente
angajate;
d)
dozele
efective
angajate,
pe
care
le
vor
primi
lucrătorii
pentru
realizarea
completă
a
fiecărei
activităţi
din
procesul
de
dezafectare.
2.
Titularul
va
face
comparaţii
între
propriile
estimări
şi
estimările
de
doză
ale
altor
obiective/instalaţii
nucleare
dez-
afectate.
3.2.
Managementul
deşeurilor
radioactive
3.2.1.
Îndepărtarea
combustibilului
1.
Titularul
trebuie
să
stabilească
programul
de
evacu-
are
a
combustibilului
nuclear
proaspăt
şi
uzat
din
incinta
obiectivului
nuclear
înaintea
începerii
activităţilor
de
dezafectare.
2.
Titularul
trebuie
să
includă
în
planul
de
dezafectare
data
la
care
va
realiza
transferul
combustibilului
nuclear
în
afara
obiectivului
nuclear
şi
locul
unde
se
va
transfera.
3.
În
cazul
în
care
combustibilul
nuclear
rămâne
pentru
o
anumită
perioadă
în
clădirea
obiectivului
nuclear,
titularul
trebuie:
a)
să
analizeze
orice
posibilitate
de
accident
nuclear
care
poate
avea
loc;
b)
să
stabilească
şi
să
detalieze
activităţile
de
dezafec-
tare
care
se
pot
desfăşura
până
la
nivelul
la
care
nu
pun
în
pericol
securitatea
nucleară
a
combustibilului
nuclear
proaspăt
şi
uzat;
c)
să
stabilească
acţiunile
de
îndepărtare
a
combustibi-
lului
de
pe
amplasament
sau
din
depozite;
d)
să
stabilească
strategia
soluţionării
depozitării
com-
bustibilului
pe
termen
lung.
3.2.2.
Tratarea
deşeurilor
radioactive
Titularul
trebuie:
1.
să
analizeze
şi
să
estimeze:
a)
activitatea
deşeurilor;
b)
volumul
de
deşeuri
radioactive;
2.
să
prezinte
sistemele
şi
procedurile
utilizate
pentru
identificarea,
măsurarea
şi
tratarea
deşeurilor
radioactive,
generate
în
timpul
decontaminării
sau
al
altor
activităţi
spe-
cifice
de
dezafectare,
înaintea
depozitării;
3.
să
stabilească
şi
să
prezinte:
a)
modul
de
tratare
a
deşeurilor
radioactive
estimate
la
pct.
1;
b)
procesele
tehnologice
de
tratare
şi
condiţionare
a
deşeurilor
radioactive;
c)
programul
de
control
al
proceselor
de
tratare;
d)
programul
de
depozitare
a
deşeurilor
tratate;
e)
sistemul
de
control
al
activităţii
deşeurilor
necesar
realizării
cerinţelor
şi
principiilor
programului
de
protecţie
radiologică.
3.2.3.
Depozitarea
deşeurilor
radioactive
1.
Titularul
trebuie
să
estimeze
cantităţile
şi
tipurile
de
materiale
radioactive
care
vor
fi
eliminate
din
obiectivul/instalaţia
nucleară
pe
durata
procesului
de
dezafectare,
pe
baza
situaţiei
radiologice
realizate
în
con-
formitate
cu
cap.
2.2.2,
şi
care
vor
rezulta
din
activităţile
de
dezafectare.
2.
Pentru
estimările
de
mai
sus
titularul
va
trebui
să
stabilească
şi
să
prezinte:
a)
locul
şi
modul
în
care
vor
fi
depozitate
materialele
radioactive;
b)
modul
în
care
materialele
radioactive
vor
fi
transpor-
tate
din
obiectivul/instalaţia
nucleară
la
staţia
de
tratare
a
deşeurilor
radioactive;
c)
modul
de
depozitare
finală
a
deşeurilor
radioactive.
3.
Titularul
va
prezenta
măsurile
tehnice
şi
administra-
tive
prevăzute
pentru
a
respecta
reglementările
în
vigoare
privind
tratarea
şi
depozitarea
deşeurilor.
3.2.4.
Protecţia
muncii
Titularul
trebuie
să
întocmească
programul
de
protecţie
a
muncii
astfel
încât:
1.
să
demonstreze
că
sunt
întrunite
toate
prevederile
normelor
de
protecţie
a
muncii
în
vigoare;
2.
să
prezinte:
a)
protecţia
muncii
complementare
radioprotecţiei,
pentru
activităţile
de
dezafectare;
b)
instrucţiunile
de
protecţie
a
muncii;
c)
controlul
demolării,
avertizarea
zonelor
în
care
se
execută
lucrări
sau
există
găuri
în
pardoseală,
pereţi,
inhalări
de
praf,
solvenţi
etc.;
3.
să
nominalizeze
persoanele
responsabile
cu
activita-
tea
de
protecţie
a
muncii;
4.
să
stabilească
organigrama
integrării
activităţilor
de
protecţie
a
muncii
în
toate
departamentele
şi
serviciile
implicate
în
procesul
de
dezafectare;
5.
să
stabilească
modalităţile
de
efectuare
a
instructaju-
lui
de
protecţie
a
muncii
şi
implementarea
normelor
de
protecţie
a
muncii;
6.
să
specifice
criteriile
de
selecţie
a
metodelor
şi
echi-
pamentelor
de
protecţie
pentru
evitarea
expunerii
la
pericole
complementare
celor
radiologice;
7.
să
prezinte
metodele
de
prevenire
a
accidentelor
neradiologice
şi
planul
de
urgenţă
pentru
evenimente
neradiologice.
3.3.
Analize
de
accidente/incidente
posibile
1.
Titularul
va
postula
accidentele/incidentele
posibile
în
procesul
de
dezafectare
şi
va
stabili
scenariile
posibile
pen-
tru
acestea,
cu
un
grad
de
detaliere
suficient
pentru
a
per-
mite
analize
independente.
2.
Titularul
va
evidenţia
scenariile
de
accidente/incidente
care
sunt
direct
legate
de
procesul
de
dezafectare
şi
diferă
de
accidentele
postulate
pentru
faza
de
întreţinere
şi
ope-
rare
normală
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare.
3.
Titularul
va
efectua
analizele
accidentelor/incidentelor
postulate
şi
va
prezenta
concluziile
acestor
analize.
4.
Titularul
va
stabili
criteriile
pentru
acceptabilitatea
rezultatelor
analizelor
în
caz
de
accident.
3.4.
Evaluarea
impactului
asupra
mediului
Titularul
va
întocmi
analizele
privind
evaluarea
impactului
asupra
mediului
pentru
procesul
de
dezafectare
a
obiecti-
vului/instalaţiei
nucleare.
3.5.
Specificaţii
tehnice
1.
Deoarece
după
ce
combustibilul
nuclear
a
fost
îndepărtat
din
clădirea
obiectivului
nuclear
şi
transportat
în
afara
amplasamentului,
majoritatea
specificaţiilor
tehnice
de
operare
nu
vor
mai
fi
aplicabile,
titularul
trebuie
să
modifice
corespunzător
toate
specificaţiile
tehnice
şi
procedurile
de
lucru.
2.
Pe
durata
fazei
de
dezafectare
specificaţiile
tehnice
trebuie
să
rezulte
din:
a)
analizele
de
securitate
radiologică
de
protecţie
a
per-
sonalului
şi
a
mediului;
b)
analizele
de
evaluare
a
impactului
asupra
mediului
pentru
dezafectarea
obiectivului/instalaţiei
nucleare.
4.
Garanţii
nucleare
1.
Informaţiile
din
acest
capitol
au
caracter
confidenţial
şi
trebuie
protejate
de
difuzarea
liberă
către
public.
2.
Aceste
informaţii
vor
fi
transmise
într-o
lucrare
sepa-
rată
şi
identificate
în
mod
adecvat
în
conformitate
cu
pre-
vederile
Normelor
de
control
de
garanţii
în
domeniul
nuclear,
atât
timp
cât
în
clădirea
obiectivului
nuclear
ce
urmează
a
fi
dezafectat
există
depozitat
combustibilul
nuclear.
5.
Planul
de
protecţie
fizică
1.
Informaţiile
din
acest
capitol
au
caracter
confidenţial
şi
trebuie
protejate
de
difuzarea
liberă
către
public.
2.
Aceste
informaţii
vor
fi
transmise
într-o
lucrare
sepa-
rată
şi
identificate
în
mod
adecvat
în
conformitate
cu
Normele
de
protecţie
fizică
în
domeniul
nuclear.
3.
Dacă
combustibilul
a
fost
transportat
în
afara
ampla-
samentului
obiectivului
nuclear,
titularul
poate
solicita
modi-
ficarea
planului
de
protecţie
fizică.
4.
Titularul
va
stabili
şi
va
prezenta
programul
de
măsuri
privind
controlul
accesului
lucrătorilor
în
zonele
cu
pericol
de
expunere
la
radiaţii.
6.
Modificări
ale
planului
de
dezafectare
1.
Întrucât
nu
toate
evenimentele
care
pot
apărea
în
procesul
de
dezafectare
sunt
previzibile,
titularul
trebuie
să
includă
prevederi
pentru
aprobarea
modificărilor
planului
de
dezafectare.
2.
Modificarea
planului
de
dezafectare
se
va
face
numai
cu
aprobarea
prealabilă
a
CNCAN.
3.
Pentru
modificarea
planului
de
dezafectare
sau
a
specificaţiilor
tehnice
de
dezafectare
titularul
trebuie:
a)
să
propună
tipurile
de
modificări
pe
care
le
poate
efectua
fără
aprobarea
prealabilă
a
CNCAN;
b)
să
stabilească
modul
în
care
titularul
va
raporta
către
CNCAN
modificările
efectuate
care
nu
necesită
aprobare
prealabilă;
c)
să
stabilească
modul
în
care
vor
fi
înregistrate,
ges-
tionate
şi
arhivate
modificările
în
planul
de
dezafectare
şi
în
ce
vor
consta
aceste
înregistrări;
d)
să
întocmească
procedura
de
implementare
a
modi-
ficărilor
în
planul
de
dezafectare
şi
în
specificaţiile
tehnice.
7.
Arhivarea
documentelor
Titularul
trebuie
să
prezinte
modul
de
arhivare
a
înre-
gistrărilor
generate
în
acţiunea
de
dezafectare
pentru
următoarele
documente:
a)
planul
de
dezafectare
şi
modificările
acestuia;
b)
rapoartele
emise
pe
parcursul
dezafectării,
inclusiv
raportul
final
de
dezafectare;
c)
înregistrările
de
asigurare
a
calităţii;
d)
proiectele
şi
desenele
obiectivului/instalaţiei
nucleare,
aşa
cum
au
fost
construite
(,,as
built");
e)
fotografiile
şi
înregistrările
video;
f)
înregistrările
măsurătorilor
dozimetrice
efectuate
con-
form
programului
de
supraveghere
radiologică;
g)
detalii
ale
unor
evenimente
neplanificate
care
au
avut
loc
şi
acţiunile
întreprinse;
h)
documentele
referitoare
la
tratarea,
condiţionarea,
ambalarea,
transportul
şi
depozitarea
deşeurilor
radioactive
rezultate;
i)
registrele
de
operare
şi
alte
documente
care
să
ateste
istoria
de
operare;
j)
înregistrările
monitorizării
radiologice
finale
proprii;
k)
înregistrările
monitorizărilor
radiologice
finale
efectuate
de
către
organisme
independente,
notificate
de
CNCAN;
l)
documentele
şi
avizele
autorităţilor
sanitare
şi
de
pro-
tecţie
a
mediului.
8.
Precizări
asupra
formei
de
redactare
a
planului
de
dezafectare
1.
Fiecare
capitol
va
începe
cu
pagină
nouă.
2.
Subcapitolele
nu
necesită
pagină
nouă.
3.
Vor
fi
numerotate
toate
paginile,
inclusiv
anexele,
schiţele
şi
desenele.
4.
Tabelele
şi
anexele
vor
fi
numerotate
în
ordinea
uti-
lizării.
5.
Unde
este
cazul,
se
pot
adăuga
în
planul
de
dez-
afectare
fotografii
din
instalaţia
nucleară
la
momentul
întoc-
mirii
planului,
ca
de
exemplu:
poze
din
incinte
şi
încăperi
din
clădirea
reactorului,
pentru
care
se
vor
menţiona
data
şi
locul
efectuării.
6.
Desenele
tehnice
vor
fi
realizate
la
scară,
cu
respec-
tarea
standardelor
româneşti
în
vigoare.
7.
Pe
fiecare
pagină
a
planului
de
dezafectare
vor
fi
incluse
în
subsolul
paginii
informaţii
referitoare
la:
a)
persoana
care
a
întocmit
subcapitolul
sau
capitolul:
numele
şi
prenumele,
funcţia
conform
structurii
organizato-
rice
pentru
dezafectare,
data
întocmirii
şi
semnătura;
b)
persoana
care
a
verificat
subcapitolul
sau
capitolul:
numele
şi
prenumele,
funcţia
conform
structurii
organizato-
rice
pentru
dezafectare,
data
întocmirii
şi
semnătura;
c)
persoana
care
a
aprobat
subcapitolul
sau
capitolul:
numele
şi
prenumele,
funcţia
conform
structurii
organizato-
rice
pentru
dezafectare,
data
întocmirii
şi
semnătura.
ANEXA
Nr.
4
C
O
N
Ţ
I
N
U
T
U
L
-
C
A
D
R
U
pentru
raportul
final
de
dezafectare
La
finalizarea
lucrărilor
de
dezafectare
titularul
va
întocmi
raportul
final
de
dezafectare,
în
care
va
include:
1.
prezentarea
obiectivului/instalaţiei
nucleare;
2.
scopul
procesului
de
dezafectare;
3.
criteriile
radiologice
utilizate
pentru
atingerea
niveluri-
lor
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare
pentru
echipamente,
clădiri
şi/sau
amplasament
sau
pentru
orice
alt
regim
de
control
aprobat
de
către
CNCAN;
4.
prezentarea
activităţilor
de
dezafectare;
5.
prezentarea
oricăror
echipamente/clădiri
nedezafectate
sau
parţial
dezafectate;
6.
raportul
final
de
evaluare
radiologică;
7.
inventarul
materialelor
radioactive
generate,
inclusiv
cantitatea
şi
tipurile
de
deşeuri
rezultate
în
timpul
dezafectării,
şi
locul
de
stocare
şi/sau
de
depozitare
finală;
8.
inventarul
de
materiale,
echipamente
şi
încăperi
care
au
atins
nivelul
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare;
9.
structurile,
ariile
şi
echipamentele
rămase
cu
utilizări
restrictive;
10.
situaţia
oricăror
evenimente
anormale
şi
incidente
apărute
în
timpul
dezafectării;
11.
situaţia
dozelor
ocupaţionale
sau
pentru
public
pri-
mite
în
timpul
dezafectării;
12.
experienţa
câştigată
şi
concluzii
finale.
ANEXA
Nr.
5
C
O
N
Ţ
I
N
U
T
U
L
-
C
A
D
R
U
pentru
raportul
final
de
evaluare
radiologică
Raportul
final
de
evaluare
radiologică
va
include
cel
puţin
următoarele:
1.
Denumirea
obiectivului/instalaţiei
nucleare
2.
Prezentarea
instalaţiei
nucleare:
2.1.
tipul
şi
amplasarea
instalaţiei;
2.2.
prezentarea
amplasamentului;
2.3.
proprietatea
-
regimul
proprietăţii;
2.4.
prezentarea
obiectivului/instalaţiei.
3.
Fundamentarea:
3.1.
motivele
dezafectării;
3.2.
administrarea
dezafectării.
4.
Istoria
de
operare:
4.1.
autorizare
şi
operare;
4.2.
activităţile
realizate;
4.3.
practica
de
dispunere
a
deşeurilor.
5.
Activităţile
de
dezafectare:
5.1.
obiective;
5.2.
rezultatele
supravegherilor
precedente;
5.3.
proceduri
de
decontaminare
şi
demontare
utilizate.
6.
Proceduri
de
monitorizare
radiologică:
6.1.
rezultatele
măsurătorilor
probelor
prelevate;
6.2.
niveluri
de
fond
identificate;
6.3.
contaminanţii
principali
identificaţi;
6.4.
niveluri
de
eliberare
stabilite;
6.5.
echipamentele
şi
procedurile
selectate;
6.6.
aparatura
şi
tehnicile
de
măsură
utilizate;
6.7.
metodele
utilizate.
7.
Interpretarea
şi
prelucrarea
rezultatelor
obţinute
în
urma
supravegherii
radiologice
finale:
7.1.
tehnicile
utilizate
pentru
evaluarea
datelor;
7.2.
evaluarea
statistică;
7.3.
evaluarea
acceptabilităţii
măsurătorilor
obţinute;
7.4.
comparaţii
între
rezultatele
obţinute
şi
valorile
limită
specificate
în
reglementări;
7.5.
concluziile
măsurătorilor
efectuate.
8.
Concluziile
monitorizării
radiologice
finale
9.
Anexe
-
datele
obţinute
în
cadrul
monitorizării
radio-
logice
finale,
harta
măsurătorilor
efectuate
etc.
ANEXA
Nr.
6
D
O
C
U
M
E
N
T
E
necesare
a
fi
transmise
către
CNCAN
pentru
solicitarea
obţinerii
autorizaţiei
de
deţinere
a
obiectivelor/instalaţiilor
nucleare
aflate
în
dezafectare
În
vederea
obţinerii
autorizaţiei
de
deţinere
titularul
tre-
buie
să
transmită
la
CNCAN
următoarele
documente:
1.
cerere
din
partea
solicitantului;
2.
decizie
din
partea
solicitantului
de
autorizaţie
privind
persoana
responsabilă
cu
obiectivul/instalaţia
nucleară
pe
timpul
deţinerii;
3.
copia
permiselor
de
exercitare
în
domeniul
nuclear
pentru
persoanele
care
efectuează
activităţi
specifice
fazei
de
autorizare
solicitate,
în
conformitate
cu
Normele
funda-
mentale
de
securitate
radiologică;
4.
numărul
şi
calificarea
angajaţilor
care
vor
efectua
activităţile
stabilite
în
programele
prevăzute
la
pct.
12
şi
13,
pe
durata
valabilităţii
autorizaţiei
de
deţinere;
5.
demonstrarea
asigurării
resurselor
materiale
şi
financi-
are
pentru
faza
de
autorizare
solicitată;
6.
RFS
pentru
depozitarea
combustibilului
nuclear;
7.
raportul
final
de
dezafectare,
până
la
stadiul
intrării
în
faza
de
deţinere,
întocmit
corespunzător
anexei
nr.
4;
8.
raportul
de
supraveghere
radiologică
la
momentul
solicitării
autorizaţiei
de
deţinere
întocmit
conform
cerinţelor
anexei
nr.
5;
9.
planul
de
dezafectare
a
obiectivului/instalaţiei
nucleare
după
expirarea
perioadei
pentru
care
se
solicită
autorizaţie
de
deţinere;
10.
lista
echipamentelor
rămase
în
funcţiune
-
bariere
fizice,
sisteme
de
ventilaţie,
sisteme
de
securitate,
sistem
de
monitorizare
etc.
-
şi
programul
de
funcţionare
a
aces-
tora;
11.
lista
sistemelor
care
trebuie
reinstalate
sau
înlocuite
pentru
a
realiza
funcţiile
anumitor
echipamente
dezafectate;
12.
programul
de
supraveghere
radiologică
a
clădirii,
structurilor
şi
a
sistemelor
de
securitate
rămase
în
funcţiune;
13.
programul
de
întreţinere
şi
reparaţii
la
clădiri,
struc-
turi
şi
sistemele
de
securitate
rămase
în
funcţiune;
14.
planul
de
intervenţie
în
caz
de
urgenţă,
inclusiv
în
caz
de
incendiu,
la
obiectivul
nuclear
sau
instalaţia
nucleară
respectivă;
15.
manual
de
asigurare
a
calităţii
pentru
faza
de
auto-
rizare
solicitată;
16.
planul
de
protecţie
fizică
şi
procedurile
aferente
pri-
vind
reglementarea
accesului
în
obiectivul/instalaţia
nucleară
în
conformitate
cu
Normele
de
protecţie
fizică
din
domeniul
nuclear;
17.
proceduri
aprobate
privind
raportările
periodice
către
CNCAN;
18.
avizul
sanitar;
19.
acordul/autorizaţia
de
mediu;
20.
dovada
achitării
taxelor
şi
tarifelor
pentru
faza
de
autorizare
solicitată.
ANEXA
Nr.
7
D
O
C
U
M
E
N
T
E
necesare
a
fi
transmise
către
CNCAN
pentru
obţinerea
certificatului
de
încheiere
a
activităţilor
nucleare
şi
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare
În
vederea
obţinerii
certificatului
de
încheiere
a
activităţilor
nucleare
şi
de
eliberare
de
sub
regimul
de
auto-
rizare,
titularul
trebuie
să
transmită
la
CNCAN
următoarele
documente:
1.
cerere
din
partea
solicitantului;
2.
raportul
final
de
dezafectare,
întocmit
corespunzător
anexei
nr.
4;
3.
raportul
de
supraveghere
radiologică,
întocmit
conform
cerinţelor
anexei
nr.
5,
prin
care
trebuie
demonstrat
că
s-au
atins
nivelurile
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare
în
toate
incintele
clădirii
şi
pe
amplasament;
4.
avizul
sanitar;
5.
avizul/acordul
de
mediu;
6.
evaluarea
radiologică
finală
efectuată
de
o
organizaţie
tehnică
suport
notificată
de
CNCAN,
care
să
ateste
atinge-
rea
nivelurilor
de
eliberare
de
sub
cerinţele
de
autorizare
în
toate
incintele
clădirii
şi
pe
amplasament;
7.
programul
de
reconstrucţie
ecologică
a
amplasamen-
tului.
ANEXA
Nr.
8
C
O
N
Ţ
I
N
U
T
U
L
-
C
A
D
R
U
pentru
raportul
final
de
securitate
al
depozitelor
de
combustibil
nuclear
Raportul
final
de
securitate
al
depozitelor
de
combustibil
nuclear
va
include
cel
puţin
următoarele
capitole,
după
caz:
1.
Introducere
1.1.
Scopul
depozitului
1.1.1.
Justificarea
depozitării
combustibilului
1.1.2.
Anticiparea
duratei
de
viaţă
a
depozitului
1.1.3.
Obiective
pe
termen
lung
1.2.
Descrierea
generală
a
depozitului
1.2.1.
Componentele
principale
ale
depozitului
1.2.2.
Descrierea
amplasamentului
şi
planul
depozitului
1.2.3.
Descrierea
operaţiilor
de
manevrare
a
combus-
tibilului
1.3.
Indicatori
de
performanţă
1.3.1.
Protecţia
radiologică
1.3.1.1.
Protecţia
radiologică
a
lucrătorilor
1.3.1.2.
Protecţia
radiologică
a
publicului
1.3.2.
Protecţia
mediului
1.3.3.
Menţinerea
subcriticităţii
1.3.4.
Îndepărtarea
căldurii
reziduale
1.3.5.
Alţi
indicatori
2.
Descrierea
caracteristicilor
constructive
ale
componen-
telor
şi
echipamentelor
depozitului
2.1.
Elemente
combustibile,
fascicule/casete
cu
elemente
combustibile
2.2.
Dispozitive
de
manevrare
a
combustibilului
2.3.
Puţuri/Bazine
de
stocare
2.4.
Containere
de
manevrare
a
combustibilului
2.5.
Containere
de
transfer
al
combustibilului
2.6.
Mijloace
de
transfer/transport
2.7.
Structura
depozitului
2.8.
Structuri
auxiliare
2.8.1.
Clădiri
2.8.1.1.
Clădiri
ale
serviciilor
auxiliare
2.8.2.
Fortificări
2.8.3.
Echipamente
de
ridicat,
poduri
rulante,
macarale
3.
Caracteristicile
amplasamentului
3.1.
Geologia
amplasamentului
depozitului
şi
a
regiunii
respective
3.1.1.
Litologie
şi
stratigrafie
3.1.1.1.
Materiale
naturale
3.1.1.2.
Straturi
adăugate
artificial
3.1.2.
Caracteristici
geotehnice
3.1.3.
Seismicitate
3.1.3.1.
Falii
tectonice,
zone
instabile
3.1.3.2.
Istoria
cutremurelor
din
zona
amplasamentului
3.2.
Geomorfologia
şi
topografia
amplasamentului
3.2.1.
Stabilitatea
amplasamentului
3.2.1.1.
Stabilitatea
pantei
amplasamentului
3.2.1.2.
Eroziunea
de
suprafaţă
3.2.2.
Impactul
zonei
înconjurătoare
3.2.2.1.
Alunecări
de
teren
3.2.2.2.
Avalanşe
3.3.
Condiţiile
meteorologice
şi
clima
din
regiunea
geo-
grafică
a
amplasamentului
3.3.1.
Precipitaţii
3.3.1.1.
Cantitatea
normală
de
precipitaţii
-
ploi,
lapoviţă,
ninsoare,
grosimea
stratului
de
zăpadă,
gradul
de
acoperire
cu
gheaţă,
grosimea
stratului
de
gheaţă
3.3.1.2.
Înregistrări
extreme
ale
cantităţilor
de
precipitaţii
3.3.2.
Mişcarea
frontului
atmosferic
3.3.2.1.
Intensitatea
şi
direcţia
medie
a
vântului
3.3.2.2.
Valori
extreme
ale
intensităţii
vântului
-
tor-
nade,
cicloane
atmosferice
3.3.3.
Expunerea
la
soare
3.3.4.
Valorile
normale
ale
temperaturii
atmosferice
3.3.4.1.
Valori
extreme
înregistrate
3.3.5.
Domeniul
normal
al
presiunii
barometrice
3.3.6.
Domeniul
normal
de
umiditate
3.3.7.
Caracteristici
chimice
relevante
ale
atmosferei
3.3.8.
Descărcări
electrice
atmosferice
3.3.8.1.
Frecvenţa
furtunilor
însoţite
de
descărcări
electrice
3.3.8.2.
Frecvenţa
trăsnetelor
-
pe
an,
pe
kilometru
pătrat
3.4.
Hidrologia
şi
hidrogeologia
amplasamentului
şi
a
regiunii
respective
3.4.1.
Condiţii
normale
ale
deversărilor
apelor
de
suprafaţă
3.4.1.1.
Inundaţii
-
frecvenţă
şi
cantitate
3.4.2.
Regimul
apelor
subterane
3.4.2.1.
Nivelul
şi
cantitatea
pânzei
de
apă
freatică
în
condiţii
normale
3.4.2.2.
Nivelurile
şi
cantităţile
extreme
înregistrate
3.5.
Surse
potenţiale
naturale
de
incendiu
sau
explozie
3.5.1.
Incendii
forestiere,
scurgeri
de
petrol,
scurgeri
de
gaze
3.6.
Fauna
şi
flora
terestră
a
amplasamentului
3.7.
Fauna
şi
flora
acvatică
adiacentă
amplasamentului
4.
Demografia
populaţiei
din
vecinătatea
amplasamentului
4.1.
Distribuţia
populaţiei
4.2.
Agricultura
4.3.
Vecinătăţi
rezidenţiale
şi
comerciale
4.3.1.
Componenţa
şi
natura
activităţilor
comerciale
4.4.
Parcuri
industriale
4.4.1.
Componenţa
şi
natura
activităţilor
industriale
4.5.
Rute
de
transport
adiacente
amplasamentului
4.5.1.
Transport
naval
şi
fluvial
4.5.2.
Şosele
4.5.3.
Căi
ferate
4.5.4.
Culoare
de
zbor
4.6.
Mine
şi
cariere
de
exploatare
4.7.
Obiective
şi
instalaţii
nucleare
4.8.
Centrale
electrice,
inclusiv
nuclearoelectrice
4.9.
Construcţii
care
pot
deveni
surse
de
pericol,
ca
de
exemplu
baraje
în
amonte
de
amplasament
5.
Bazele
proiectării
5.1.
Caracteristicile
combustibilului
nuclear
5.1.1.
Descrierea
constructivă
a
casetelor/fasciculelor
de
combustibil
5.1.1.1.
Depuneri
pe
suprafeţele
casetelor/fasciculelor
de
combustibil
5.1.2.
Descrierea
constructivă
a
elementelor
combustibile
5.1.3.
Îmbogăţirea
iniţială
a
combustibilului
5.1.4.
Gradul
de
ardere,
istoria
funcţionării
la
putere
5.1.5.
Durata
minimă
de
răcire
5.1.6.
Compoziţia
izotopică
la
momentul
depozitării
5.1.7.
Intensitatea
câmpului
de
radiaţii
la
momentul
depozitării
5.1.8.
Reactivitatea
la
momentul
depozitării
5.1.9.
Căldura
reziduală
la
momentul
depozitării
5.2.
Încărcarea
cu
combustibil
5.2.1.
Cantitatea
de
combustibil
depozitată
pe
unitatea
de
stocare
-
bazin/puţ/container
5.2.2.
Capacitatea
de
stocare
totală
a
depozitului
5.3.
Durata
de
depozitare
preconizată
5.4.
Operaţii
de
manevrare
a
combustibilului
5.4.1.
Operarea
puţurilor/bazinelor
de
stocare:
echipa-
mente
şi
proceduri
5.4.2.
Operaţii
de
transfer:
echipamente
şi
proceduri
5.4.3.
Operaţii
de
încărcare/aşezare:
echipamente
şi
proceduri
5.5.
Criterii
de
selecţie
şi
justificarea
materialelor
structurale
5.5.1.
Caracteristici
fizice
şi
chimice
5.5.2.
Proprietăţi
termice
5.5.3.
Proprietăţi
mecanice
5.5.4.
Parametri
limită
5.5.4.1.
Temperatura
maximă
admisibilă
pentru
materia-
lele
structurale
5.5.4.2.
Tensiuni
mecanice
maxime
admisibile
pentru
materialele
structurale
5.5.5.
Comportarea
în
timp
a
materialelor
structurale
5.5.5.1.
Viteze
de
coroziune
5.5.5.2.
Fluaj
5.5.5.3.
Rezistenţa
la
oboseală
5.5.5.4.
Coeficient
de
dilatare
termică
5.5.5.5.
Modificări
structurale
induse
de
expunerea
la
radiaţii
5.5.6.
Timpul
de
viaţă
preconizat
al
depozitului
5.6.
Criteriile
alegerii
amplasamentului:
selecţia
şi
justifi-
carea
5.6.1.
Valori
ale
parametrilor
care
au
stat
la
baza
pro-
iectării
5.6.2.
Cerinţe
ale
valorilor
parametrilor
externi
pentru
analize
de
accident
5.7.
Analize
de
accident
5.7.1.
Evenimente
de
iniţiere:
selecţia
şi
justificarea
5.7.1.1.
Evenimente
externe
naturale
5.7.1.2.
Evenimente
externe
induse
de
factorul
uman
5.7.1.3.
Evenimente
interne
induse
de
factorul
uman
5.7.1.4.
Defectări
ale
echipamentelor
şi
componentelor
5.7.2.
Efecte
sinergetice
5.7.3.
Operare
normală:
definiţii
şi
justificări
5.7.4.
Evenimente
operaţionale
anticipate:
selecţie
şi
jus-
tificare
5.7.5.
Accidente
bază
de
proiect:
selecţie
şi
justificare
5.7.6.
Accidente
severe:
selecţie
şi
justificare
5.8.
Încărcări
bază
de
proiect
5.8.1.
Statice
5.8.2.
Dinamice
5.8.2.1.
Ciclice
5.8.2.2.
Impact
5.8.3.
Tensiuni
induse
termic
5.8.4.
Presiunea
internă
5.9.
Indicatori
de
performanţă
5.9.1.
Prezentarea
indicatorilor
de
performanţă
5.9.2.
Valori
pentru
criteriile
de
performanţă
5.9.2.1.
Câmpuri
de
radiaţii
5.9.2.2.
Niveluri
de
contaminare
5.9.2.3.
Zone
pentru
controlul
contaminării
şi
al
nivelului
de
radiaţii
5.9.2.4.
Eliberări
radiologice
şi
neradiologice
5.9.2.5.
Temperatura
maximă
pe
teaca
elementelor
com-
bustibile
5.9.2.6.
Altele
5.9.3.
Justificarea
estimărilor
5.9.4.
Justificarea
valorilor
criteriilor
de
performanţă
6.
Justificarea
proiectării
6.1.
Exploatarea
depozitului
6.1.1.
Operare
normală
-
referire
la
subcap.
5.7.3
şi
5.8
6.1.2.
Anticiparea
evenimentelor
în
exploatare
-
referire
la
subcap.
5.7.4
şi
5.8
6.1.3.
Accidente
bază
de
proiect
-
referire
la
subcap.
5.7.5
şi
5.8
6.1.4.
Accidente
severe
-
referire
la
subcap.
5.7.6
şi
5.8
6.2.
Rezultatul
analizelor
de
securitate
6.2.1.
Fundamentarea
analizelor
6.2.2.
Integritatea
structurală
a
componentelor
depozitului
-
referire
la
cap.
2
6.2.2.1.
Pereţii
bazinelor/puţurilor
6.2.2.2.
Fundul
bazinelor/puţurilor
6.2.3.
Transferul
termic
6.2.4.
Doze
estimate
şi
demonstrarea
principiului
ALARA
6.2.4.1.
Estimarea
dozelor
maxime
individuale,
de
grup
şi
colective
pentru
lucrătorii
expuşi
profesional
6.2.4.2.
Estimarea
dozelor
pentru
populaţie,
pentru
grupul
critic
şi
pentru
colectiv
6.2.5.
Factori
de
securitate
6.3.
Concluziile
analizelor
de
securitate
6.3.1.
Protecţia
biologică
6.3.2.
Incinta
de
siguranţă
6.3.3.
Geometria
dispunerii
combustibilului
6.3.4.
Modificarea
moderării
6.3.5.
Disiparea
căldurii
reziduale
6.4.
Intervenţia
în
caz
de
accident
6.4.1.
Resurse
disponibile
6.4.1.1.
Materiale
şi
echipamente
de
intervenţie
6.4.1.2.
Personalul
de
intervenţie
6.4.2.
Planul
de
intervenţie
în
caz
de
urgenţă,
inclusiv
în
caz
de
incendiu
6.4.3.
Structura
organizatorică
pentru
intervenţia
în
caz
de
urgenţă
6.4.4.
Micşorarea
efectelor
accidentelor
ca
rezultat
al
intervenţiei
în
caz
de
urgenţă
6.5.
Evaluări
de
impact
6.5.1.
Impactul
radiologic
6.5.2.
Impactul
asupra
mediului
6.5.3.
Altele
7.
Sistemul
de
management
al
combustibilului
7.1.
Sistemul
de
garanţii
7.2.
Sistemul
de
protecţie
fizică
7.3.
Controlul
recepţionării
combustibilului
7.3.1.
Determinarea
acceptabilităţii:
echipamente
şi
proceduri
7.4.
Combustibilul
defect
7.4.1.
Detectarea
7.4.2.
Manevrare:
echipamente,
componente,
proceduri
de
lucru
7.5.
Recuperarea
combustibilului
în
cazul
manevrării/depozitării
defectuoase
7.6.
Minimizarea
impactului
încărcării
containerului
asu-
pra
operării
de
rutină
a
bazinului/puţului
de
stocare
8.
Monitorizarea
radiologică
8.1.
Obiectivele
monitorizării
8.1.1.
Personalul
de
exploatare
8.1.2.
Câmpurile
de
radiaţii
8.1.2.1.
La
contact
8.1.2.2.
În
interiorul
depozitului
8.1.2.3.
În
perimetrul
amplasamentului
8.1.3.
Controlul
contaminării
8.1.4.
Monitorarea
eliberării
efluenţilor
8.1.4.1.
Monitorarea
aerosolilor
8.1.4.2.
Monitorarea
efluenţilor
lichizi
8.1.5.
Receptori
din
mediu
8.1.6.
Parametrii
specifici
ai
sistemului
de
monitorizare
8.1.6.1.
Selecţie
şi
justificare
8.2.
Modul
de
monitorizare
8.2.1.
Adecvarea
şi
fiabilitatea
sistemului
de
monitorizare
radiologică
9.
Programul
de
inspecţii
şi
întreţinere
10.
Planul
de
dezafectare
conceptual
al
depozitului
de
combustibil
nuclear
10.1.
Opţiuni
de
dezafectare
10.1.1.
Estimarea
costurilor
10.1.2.
Impactul
dezafectării
10.1.3.
Beneficiile
dezafectării
10.2.
Consideraţii
privind
dezafectarea
10.2.1.
Recuperarea
combustibilului
din
bazinele/puţurile
de
stocare
10.2.2.
Dezmembrarea/decontaminarea/depozitarea
echi-
pamentelor
10.2.3.
Dezmembrarea/decontaminarea/depozitarea
con-
tainerelor
şi
structurilor
depozitului
10.2.4.
Reconstrucţia
ecologică
a
amplasamentului
10.3.
Programul
de
revizuire
şi
actualizare
periodică
a
planului
de
dezafectare
11.
Programul
de
asigurare
a
calităţii
11.1.
Proiectare
şi
analize
11.2.
Construcţia
depozitului
11.2.1.
Fabricarea
componentelor
11.3.
Operare
11.3.1.
Manevrarea
combustibilului
11.3.2.
Sistemul
de
management
al
combustibilului
11.3.3.
Monitorizare
11.3.4.
Inspecţii
şi
întreţinere
11.3.5.
Asigurarea
cu
personal
11.3.5.1.
Schema
organizatorică
11.3.5.2.
Necesarul
de
personal
11.3.5.3.
Pregătirea
şi
instruirea
personalului
11.4.
Dezafectare.
MINISTERUL
APELOR
ŞI
PROTECŢIEI
MEDIULUI
COMISIA
NAŢIONALĂ
PENTRU
CONTROLUL
ACTIVITĂŢILOR
NUCLEARE
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normelor
de
securitate
radiologică
privind
gospodărirea
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
În
conformitate
cu
prevederile
Hotărârii
Guvernului
nr.
17/2001
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Apelor
şi
Protecţiei
Mediului,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
ale
Ordinului
ministrului
apelor
şi
protecţiei
mediu-
lui
nr.
86/2002,
precum
şi
ale
art.
5
din
Legea
nr.
111/1996
privind
desfăşurarea
în
siguranţă
a
activităţilor
nucleare,
republicată,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
preşedintele
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
de
securitate
radiologică
privind
gospodărirea
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
prevăzute
în
anexa
care
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Prezentul
ordin
va
fi
publicat
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I.
Art.
3.
-
Normele
menţionate
la
art.
1
vor
intra
în
vigoare
la
data
de
1
ianuarie
2003.
Art.
4.
-
Direcţia
securitate
nucleară,
Direcţia
asigura-
rea
calităţii
şi
autorizare
operatori,
Direcţia
aplicaţii
surse
cu
radiaţii
ionizante,
Direcţia
supraveghere
CNE
Cernavodă,
Direcţia
dezvoltare
şi
resurse
şi
serviciile
independente
din
cadrul
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
vor
duce
la
îndeplinire
prevederile
prezentului
ordin.
Preşedintele
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare,
dr.
ing.
Lucian
Biro
Bucureşti,
26
septembrie
2002.
Nr.
192.
N
O
R
M
E
D
E
S
E
C
U
R
I
T
A
T
E
R
A
D
I
O
L
O
G
I
C
Ă
ANEXĂ
privind
gospodărirea
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
CAPITOLUL
I
Consideraţii
generale,
scop,
definiţii
Art.
1.
-
Normele
de
securitate
radiologică
privind
gos-
podărirea
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
denumite
în
continuare
norme,
sunt
emise
de
Autoritate
în
baza
prevederilor
art.
5
alin.
(1)
din
Legea
nr.
111/1996
privind
desfăşurarea
în
siguranţă
a
activităţilor
nucleare,
republi-
cată,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare.
Art.
2.
-
(1)
Scopul
prezentelor
norme
este
de
a
com-
pleta
prevederile
Normelor
fundamentale
de
securitate
radiologică,
aprobate
prin
Ordinul
preşedintelui
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
nr.
14/2000
şi
publicate
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
404
şi
404
bis
din
29
august
2000,
cu
cerinţele
privind
amplasarea,
construcţia,
funcţionarea
şi
dezafectarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
Cerinţele
menţionate
la
alin.
(1)
se
instituie
în
vede-
rea
gospodăririi
în
siguranţă
a
deşeurilor
radioactive
rezul-
tate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
în
scopul
protejării
persoanelor
expuse
profesional,
a
populaţiei
şi
a
mediului
înconjurător,
în
prezent
şi
în
viitor.
Art.
3.
-
Termenii
şi
expresiile
utilizate
în
prezentele
norme
sunt
definite
în
anexa
nr.
1.
CAPITOLUL
II
Domeniul
de
aplicabilitate.
Exceptări
Art.
4.
-
Prevederile
prezentelor
norme
se
aplică
acti-
vităţilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
următoarele
activităţi
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu:
a)
prospectarea,
explorarea,
exploatarea,
cercetarea
şi
prepararea
în
laborator,
în
staţii-pilot
şi
în
instalaţii
industriale
a
minereurilor
de
uraniu
şi
de
toriu;
b)
conversia
concentratelor
obţinute
din
minereuri
de
uraniu
şi
de
toriu
în
uraniu
natural,
toriu
natural,
concen-
trate
de
uraniu
natural
şi
concentrate
de
toriu
natural;
c)
fabricarea
combustibilului
nuclear
ce
conţine
numai
uraniu
natural
sau
numai
compuşi
ai
uraniului
natural;
d)
conservarea
şi
dezafectarea
minelor
şi
instalaţiilor
de
preparare
în
care
au
fost
desfăşurate
activităţile
prevăzute
la
lit.
a)
şi
b).
Art.
5.
-
Se
supune
prevederilor
prezentei
norme
şi
gospodărirea
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
activităţile
similare
cu
cele
menţionate
la
art.
4,
lit.
a)
şi
d),
care
sunt
autorizate
în
prealabil
conform
prevederilor
art.
28
şi
29
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
aprobate
prin
Ordinul
preşedintelui
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
nr.
127/2002,
şi
care
se
execută
pentru
alte
substanţe
minerale
utile,
în
cazul
în
care
aceste
substanţe
minerale
sunt
asociate
cu
uraniu
şi
toriu
în
conţinuturi
ce
depăşesc
limitele
de
exceptare
din
tabelul
2-B
al
anexei
nr.
2
la
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică.
Art.
6.
-
Prevederile
prezentelor
norme
se
aplică
în
toate
etapele
din
existenţa
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
din
activităţile
menţionate
la
art.
4
şi
5,
respectiv
în
etapele
de
amplasare,
proiectare,
construcţie,
funcţionare,
conservare
şi
dezafectare.
Art.
7.
-
Sunt
exceptate
de
la
prevederile
prezentelor
norme
activităţile
de
gospodărire
a
următoarelor
deşeuri
provenite
de
la
activităţile
menţionate
la
art.
4
şi
5:
a)
efluenţii
gazoşi
şi
lichizi
care
au
volume,
debite
şi
activităţi
pe
unitatea
de
volum
mai
mici
decât
limitele
deri-
vate
de
eliberare
în
mediu,
aprobate
de
Autoritate
în
cadrul
procesului
de
autorizare;
b)
materialele
solide
care
în
mod
obişnuit
nu
sunt
con-
siderate
radioactive
şi
care
au
un
nivel
al
contaminării
superficiale
cu
radionuclizi
naturali
mai
mic
decât
următoa-
rele
niveluri
de
eliberare:
(i)
0,4
Bq/cm
2
pentru
emiţătorii
beta
şi
gama
şi
emiţătorii
alfa
cu
toxicitate
scăzută;
(ii)
0,04
Bq/cm
2
pentru
toţi
ceilalţi
emiţători
alfa;
c)
materialele
solide,
inclusiv
minereurile
de
uraniu
şi
toriu,
precum
şi
rocile
mineralizate
cu
uraniu
şi
toriu,
exca-
vate
şi
scoase
la
suprafaţă,
a
căror
activitate
pe
unitatea
de
masă,
dată
de
Ra-226
aflat
în
echilibru
radioactiv
cu
ceilalţi
componenţi
ai
seriei
uraniului,
nu
depăşeşte
nivelul
de
eliberare
de
0,2
Bq/g;
d)
materialele
solide,
inclusiv
minereurile
de
uraniu
şi
toriu,
precum
şi
rocile
mineralizate
cu
uraniu
şi
toriu,
exca-
vate
şi
scoase
la
suprafaţă,
a
căror
activitate
pe
unitatea
de
masă,
în
cazul
seriilor
în
dezechilibru
din
punct
de
vedere
radioactiv,
nu
depăşeşte
nivelul
de
eliberare
de
0,2
Bq/g
pentru
nici
unul
dintre
radionuclizii
relevanţi
(U-238,
Th-230,
Ra-226,
Th-232,
Ra-228).
Art.
8.
-
(1)
Sunt
exceptate,
de
asemenea,
de
la
pre-
vederile
prezentelor
norme
deşeurile
radioactive
abando-
nate,
rezultate
de
la
activităţi
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
de
toriu
sau
a
altor
minereuri
asociate
cu
uraniu
şi
toriu,
desfăşurate
în
trecut,
în
absenţa
unor
reglementări
legale
specifice
şi
fără
să
fi
fost
execu-
tate
adecvat
din
punct
de
vedere
tehnic.
(2)
Situaţiile
de
tipul
celor
prevăzute
la
alin.
(1)
se
tra-
tează
ca
intervenţii
în
conformitate
cu
prevederile
art.
129
din
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică.
Art.
9.
-
Prevederile
prezentelor
norme
nu
se
aplică
la
reciclarea
şi
reutilizarea
materialelor
rezultate
de
la
dezafectarea
instalaţiilor
de
minerit
şi
de
preparare
a
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu,
dacă
acestea
îndeplinesc
condiţiile
privind
nivelurile
de
eliberare
stabilite
prin
normele
de
conservare
şi
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
de
preparare.
Art.
10.
-
Sunt
interzise
tratarea
sub
orice
formă
şi
depozitarea
temporară
sau
definitivă
a
deşeurilor
care
conţin
alţi
radionuclizi
decât
cei
naturali
din
seriile
uraniului
şi
toriului,
inclusiv
a
deşeurilor
ce
conţin
produse
de
fisiune
sau
de
activare
provenite
din
alte
etape
ale
ciclului
com-
bustibilului
nuclear,
în
cadrul
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
11.
-
Aplicarea
prezentelor
norme
nu
exonerează
titularii
de
autorizaţie
de
respectarea
normelor
specifice
de
securitate
radiologică
privind
lucrul
cu
surse
de
radiaţii
în
cazul
în
care,
în
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
activităţile
menţionate
la
art.
4
şi
5
utilizează
dispozitive
generatoare
de
radiaţii
ionizante,
surse
de
radiaţii
nucleare
şi
instalaţii
sau
aparate
care
conţin
alte
materiale
radioactive
decât
radionuclizii
naturali
din
seriile
uraniului
şi
toriului.
CAPITOLUL
III
Justificarea,
optimizarea
şi
limitarea
dozelor
în
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
Art.
12.
-
Gospodărirea
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
activităţile
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
de
toriu
este
parte
a
activităţilor
res-
pective.
Art.
13.
-
(1)
Activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
minerit
şi
preparare
nu
se
justi-
fică
separat,
ci
va
fi
parte
componentă
a
analizei
generale
de
justificare
a
activităţii
care
generează
deşeurile
respective.
(2)
Analiza
preliminară
de
securitate
radiologică
prevăzută
la
alin.
(2)
al
art.
11
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
va
trata
şi
con-
secinţele
radiologice
ce
se
estimează
că
vor
fi
generate
de
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
inclusiv
în
faza
postdezafectare,
în
conformitate
cu
prevederile
pre-
zentelor
norme.
Art.
14.
-
Persoana
legal
constituită,
care
solicită
sau
deţine
autorizaţie
pentru
desfăşurarea
activităţilor
din
dome-
niul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
este
obligată
să
demonstreze
că
sunt
întreprinse
toate
acţiunile
pentru
a
asigura
optimizarea
radioprotecţiei
şi
în
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
în
sen-
sul
de
a
asigura
că
toate
expunerile,
inclusiv
cele
potenţiale,
sunt
menţinute
la
cel
mai
scăzut
nivel
rezonabil
posibil,
luându-se
în
considerare
factorii
economici
şi
sociali
(principiul
ALARA).
Art.
15.
-
(1)
Dozele
totale
efective
pentru
persoanele
expuse
profesional
şi
pentru
populaţie,
obţinute
prin
însu-
marea
expunerilor
pe
toate
căile
de
expunere,
specifice
activităţii
de
gospodărire
a
deşeurilor,
nu
trebuie
să
depăşească
limitele
de
doză
specificate
la
art.
22,
27,
28
şi
29
din
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică.
(2)
După
caz,
în
vederea
îndeplinirii
criteriului
de
limită
de
doză
prevăzut
la
alin.
(1)
vor
fi
stabilite
constrângeri
de
doză
prin
ţinerea
sub
control
a
următorilor
factori
ce
carac-
terizează
principalele
căi
de
expunere:
a)
concentraţiile
de
gaze
şi
pulberi
radioactive
la
locurile
de
muncă;
b)
debitele,
volumele
şi
concentraţiile
efluenţilor
radioac-
tivi
lichizi
şi
gazoşi
deversaţi
în
mediu,
astfel
încât
aceşti
parametri
să
fie
în
permanenţă
în
conformitate
cu
limitele
derivate
de
eliberare
stabilite
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare.
Art.
16.
-
În
procesul
de
optimizare
a
radioprotecţiei
în
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
activităţi
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu,
ca
parte
a
procesului
de
optimi-
zare
a
radioprotecţiei,
se
vor
calcula
şi
expunerile
potenţiale
şi
se
vor
analiza
numai
variantele
care
se
con-
formează
limitelor
de
doză
efectivă
pentru
personalul
expus
profesional
şi
constrângerilor
de
doză
stabilite
conform
art.
15.
CAPITOLUL
IV
Responsabilităţi
Autorizarea
Art.
17.
-
Autorizarea
activităţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
este
parte
a
autorizării
activităţilor
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
şi
se
reali-
zează
conform
prevederilor
art.
26-29
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Responsabilităţile
persoanelor
legal
constituite,
înregistrate
Art.
18.
-
Persoana
legal
constituită,
înregistrată
con-
form
prevederilor
art.
27
din
Normele
de
securitate
radiolo-
gică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
are
următoarele
responsabilităţi:
a)
să
aplice
integral
prevederile
prezentelor
norme,
dacă
sunt
îndeplinite
condiţiile
de
autorizare
a
activităţii
conform
prevederilor
lit.
a)
a
art.
29
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu;
b)
să
verifice
anual,
printr-un
laborator
notificat
de
Autoritate,
nivelul
de
radioactivitate
al
deşeurilor
rezultate
din
activităţile
descrise
la
art.
5;
c)
să
desemneze
şi
să
împuternicească
cu
autoritate
o
persoană
responsabilă
cu
implementarea
programului
de
verificare
periodică
a
radioactivităţii
menţionate
la
lit.
a);
d)
anual
să
raporteze
Autorităţii
rezultatul
verificării
nive-
lului
de
radioactivitate
al
deşeurilor;
e)
să
păstreze
o
perioadă
de
minimum
10
ani
toate
documentele
referitoare
la
verificările
radioactivităţii
deşeurilor.
Responsabilităţile
titularilor
de
autorizaţii
Art.
19.
-
Titularul
de
autorizaţie
care
amplasează,
construieşte,
utilizează,
deţine
în
conservare
şi
dezafec-
tează
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
la
minerit
şi
preparare
este
responsabil
de
îndeplinirea
tuturor
cerinţelor
prezentelor
norme
privind
gospodărirea
deşeurilor
şi
a
celor
de
securitate
radiologică
privind
persoanele
expuse
profesional,
populaţia
şi
mediul
înconjurător,
în
relaţie
cu
riscurile
reprezentate
de
deşeurile
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
20.
-
Pe
lângă
responsabilităţile
generale
prevăzute
la
art.
31-33
din
Normele
de
securitate
radiolo-
gică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
pre-
pararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
titularii
de
autorizaţii
care
desfăşoară
activităţi
de
gospodărire
a
deşeurilor
radio-
active
au
următoarele
obligaţii
specifice:
a)
să
ia
în
considerare
încă
din
faza
de
proiectare
şi
amplasare
întregul
ciclu
de
viaţă
al
activităţilor
de
minerit
şi
preparare,
inclusiv
întregul
ciclu
de
viaţă
al
activităţilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate;
b)
să
solicite
Autorităţii
să
elibereze
autorizaţii
pentru
fiecare
dintre
următoarele
etape
specifice
din
ciclul
de
viaţă
al
instalaţiilor
de
minerit,
de
preparare
şi
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente:
(i)
amplasare;
(ii)
construcţie;
(iii)
funcţionare;
(iv)
conservare;
(v)
dezafectare;
c)
să
transmită
Autorităţii,
în
sprijinul
cererilor
de
autori-
zare
a
etapelor
precizate
la
lit.
b),
documentaţiile
tehnice-
suport
menţionate
în
prezentele
norme;
d)
să
stabilească
modul
optim
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu,
conform
schemei
de
lucru
descrise
în
anexa
nr.
2
la
prezentele
norme,
în
scopul
asigurării
unui
nivel
acceptabil
de
protecţie
a
stării
de
sănătate
a
persoa-
nelor
expuse
profesional,
a
populaţiei
şi
a
mediului
înconjurător;
e)
să
notifice
Autorităţii
despre
orice
intenţie
de
transfe-
rare
a
proprietăţii
terenului
afectat
de
activitatea
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive;
f)
să
notifice
oricărui
viitor
cumpărător
al
terenului
afec-
tat
de
deşeurile
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
despre
toate
detaliile
relevante,
referitoare
la:
(i)
natura
deşeurilor
şi
gradul
de
afectare
a
terenului;
(ii)
restricţiile
impuse
utilizării
pământului;
(iii)
obligaţiile
ce
îi
revin
proprietarului
de
pământ
în
privinţa
monitorizării
şi
supravegherii.
Art.
21.
-
Dacă
un
titular
de
autorizaţie
ajunge
în
stare
de
faliment
sau
de
dizolvare
juridică
şi
prevede
că
nu
îşi
va
mai
putea
îndeplini
responsabilităţile
prevăzute
în
pre-
zentele
norme
privind
activitatea
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
acesta
are
obligaţia
să
notifice
de
îndată
Autorităţii
starea
reală
în
care
se
găseşte
şi
să
propună
acesteia
să
aprobe
preluarea
responsabilităţilor
menţionate
de
către
organismul
legal
special
desemnat
să
efectueze
controlul
tehnic
şi
instituţional
în
etapa
postdezafectare.
CAPITOLUL
V
Protecţia
stării
de
sănătate
şi
a
mediului
Protecţia
radiologică
a
persoanelor
expuse
profesional
Art.
22.
-
(1)
În
vederea
asigurării
securităţii
radiolo-
gice
a
persoanelor
expuse
profesional,
titularul
de
auto-
rizaţie
are
responsabilitatea
să
elaboreze
şi
să
aplice
programul
de
radioprotecţie
conceput
conform
prevederilor
art.
38-107
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu,
în
toate
etapele
activităţii
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive.
(2)
Programul
de
radioprotecţie
aplicat
în
activitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
este
parte
a
programu-
lui
de
radioprotecţie,
în
baza
căruia
se
autorizează
activita-
tea
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
23.
-
(1)
Limitele
de
doză
specificate
la
art.
15
şi
16
se
aplică
sumei
dozelor
date
de
expunerea
externă
şi
de
încorporarea
radionuclizilor
naturali.
(2)
Îndeplinirea
cerinţelor
privind
limitele
de
doză
în
acti-
vitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
activităţile
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereu-
rilor
de
uraniu
şi
toriu
se
verifică
prin
oricare
dintre
meto-
dele
descrise
la
art.
17
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
24.
-
(1)
Întrucât
deşeurile
radioactive
de
la
mine-
ritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
sunt
surse
deschise
de
radiaţii,
programul
de
radioprotecţie
va
conţine
măsuri
concrete
de
radioprotecţie
şi
monitorizare
pentru
fie-
care
dintre
următoarele
căi
de
expunere:
a)
iradiere
externă
gama
şi
beta;
b)
contaminarea
pielii;
c)
inhalarea
aerosolilor,
prafului
şi
gazelor
radioactive;
d)
ingerarea
materialelor
radioactive.
(2)
Programul
de
radioprotecţie
va
conţine,
de
aseme-
nea,
măsuri
specifice
de
radioprotecţie
şi
monitorizare
a
tuturor
surselor
de
expunere
la
radiaţii
ionizante
asociate
activităţii
de
gospodărire
a
deşeurilor,
cum
sunt:
sursele
închise
şi
deschise
utilizate
la
calibrări,
sursele
închise
uti-
lizate
în
controlul
fluxului
tehnologic,
echipamentele
de
măsură
şi
echipamentele
analitice
care
conţin
dispozitive
generatoare
de
radiaţii
ionizante.
Protecţia
radiologică
a
populaţiei
şi
a
mediului
Art.
25.
-
(1)
Deşi
deşeurile
de
la
mineritul
şi
prepara-
rea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
conţin
numai
radionuclizi
naturali,
aceştia
nu
pot
fi
consideraţi
ca
fiind
în
starea
şi
concentraţia
iniţiale,
deoarece
forma
lor
fizică
şi
chimică
este
substanţial
alterată
şi
mărimea
expunerii
poate
fi
influenţată
de
modul
de
funcţionare
a
instalaţiilor
de
gos-
podărire
a
deşeurilor.
(2)
Expunerea
generată
de
aceste
deşeuri
nu
se
consi-
deră
ca
expunere
produsă
de
fondul
natural
de
radiaţii
ionizante
şi
expunerile
publicului
provocate
de
astfel
de
deşeuri
se
tratează
conform
expunerilor
generate
în
cadrul
activităţilor
desfăşurate
în
domeniul
nuclear.
Art.
26.
-
(1)
În
doza
suplimentară
faţă
de
fondul
natu-
ral
local,
generată
de
activităţi
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
şi
restricţionată
la
0,3
mSv/an
pentru
persoane
din
populaţie
conform
alin.
(1)
al
art.
14
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu,
sunt
incluse
şi
influenţele
acti-
vităţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente.
(2)
În
cazul
persoanelor
care
sunt
permanent
rezidente,
pe
amplasamentul
pe
care
a
funcţionat
şi
a
fost
dezafec-
tată
o
instalaţie
de
gospodărire
a
deşeurilor,
se
admite
o
limită
a
dozei
de
1
mSv/an,
încasată
pe
toate
căile
speci-
fice
de
expunere,
suplimentară
faţă
de
cea
dată
de
fondul
natual
local.
(3)
Limita
de
doză
de
1
mSv/an,
precizată
la
alin.
(2),
include
şi
contribuţia
oricăror
alte
activităţi
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
efectuate
în
zonă,
precum
şi
contribuţia
oricăror
alte
amplasamente
de
pe
care
s-au
dezafectat
instalaţii
de
minerit
şi
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(4)
Autoritatea
poate
stabili
constrângeri
de
doză
inferi-
oare
limitei
de
doză
de
1
mSv/an
pentru
persoanele
rezi-
dente
pe
anumite
amplasamente
pe
care
au
funcţionat
şi
au
fost
dezafectate
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
dacă
anticipează
că
se
vor
înregistra
doze
relevante
generate
de
alte
surse
de
radiaţii
ionizante.
Art.
27.
-
În
vederea
îndeplinirii
condiţiilor
privind
limitele
de
doză
pentru
populaţie,
prevăzute
la
art.
25
din
Normele
fundamentale
de
securitate
radiologică,
aprobate
prin
Ordinul
preşedintelui
Comisiei
Naţionale
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
nr.
14/2000,
eliberarea
în
mediu
a
efluenţilor
radio-
activi
lichizi
şi
gazoşi
de
la
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
rezultate
din
activităţile
de
minerit
şi
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
este
permisă
numai
dacă
sunt
îndeplinite
condiţiile
de
eliminare
precizate
la
art.
140
şi
141
din
Normele
de
securitate
radiologică
pri-
vind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
28.
-
Deoarece
minele
şi
deşeurile
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
con-
tinuă
să
prezinte
un
risc
potenţial
pentru
starea
de
sănătate
a
populaţiei
şi
după
închiderea
lor,
este
obligato-
riu
ca
titularii
de
autorizaţii,
care
desfăşoară
activităţi
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
asociate
cu
utilizarea
de
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor
aferente,
să
aplice
măsuri
adecvate
de
protecţie
încă
din
fazele
de
proiectare,
construire
şi
funcţionare,
astfel
încât
dozele
pentru
populaţie
să
rămână
sub
constrângerile
de
doză
stabilite
conform
prevederilor
prezentelor
norme,
în
scopul
asigurării
securităţii
radiologice
a
generaţiilor
viitoare.
Art.
29.
-
Verificarea
îndeplinirii
restricţiilor
de
doză
şi
controlul
amplasamentelor
după
faza
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
rezultate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
se
realizează
printr-o
combinaţie
de
controale
tehnice
şi
instituţionale.
Art.
30.
-
Titularul
de
autorizaţie,
care
deţine
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor,
trebuie
să
propună
în
docu-
mentaţia
de
dezafectare
mărimea
perioadei
pentru
care
este
necesar
controlul
instituţional
şi
programul
cu
descrierea
detaliată
a
cerinţelor
de
control
tehnic.
Art.
31.
-
(1)
Întrucât,
în
cazul
deşeurilor
de
la
minerit
şi
preparare,
necesitatea
controlului
instituţional
se
întinde
pe
o
perioadă
lungă
de
timp,
alternativele
de
proiectare
şi
amplasare
trebuie
astfel
gândite
încât
să
reducă
cât
mai
mult
necesitatea
controalelor
instituţionale
active.
(2)
În
acest
scop,
în
evaluările
de
securitate
radiologică
din
componenţa
documentaţiilor
tehnice
de
amplasare-con-
strucţie
şi
dezafectare
trebuie
analizate
consecinţele
eşecu-
lui
controalelor
instituţionale
şi
intruziunea
umană.
(3)
Evenimentele
care
pot
provoca
eşecul
controalelor
tehnice
şi
instituţionale
(cum
sunt
procesele
naturale
de
tipul
eroziunii
sau
alte
evenimente
care
conduc
la
mărirea
activităţii
radionuclizilor
eliberaţi
în
mediu)
sunt
de
natură
probabilistică,
cu
o
probabilitate
de
apariţie
în
orice
an
dat.
În
evaluările
şi
analizele
de
securitate,
aceste
evenimente
se
tratează
ca
expuneri
potenţiale,
deşi
în
evaluările
pentru
perioade
foarte
lungi
de
timp
se
poate
presupune
că
unele
dintre
aceste
evenimente,
cum
sunt
intruziunile
în
depozi-
tele
în
care
sunt
depozitate
final
deşeuri
radioactive
ce
vor
implica
expuneri
pentru
câţiva
indivizi,
au
o
mare
probabili-
tate
de
apariţie.
Art.
32.
-
(1)
În
cazul
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aflate
în
funcţiune
sau
în
conservare
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
la
a
căror
proiectare
şi
construcţie
nu
au
fost
prevăzute
soluţii
de
dezafectare
şi
nu
au
fost
analizate
riscurile
radiologice
pen-
tru
perioada
postdezafectare,
este
obligatoriu
ca
în
termen
de
2
ani
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
să
se
analizeze
pentru
fiecare
instalaţie
stabilitatea
pe
termen
lung
a
depozitelor
de
deşeuri
şi
să
se
evalueze
mărimea
dozei
pentru
evenimente
de
tipul
intruziunilor.
(2)
Titularul
de
autorizaţie
care
deţine
instalaţiile
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
în
condiţiile
descrise
la
alin.
(1)
are
obligaţia
să
propună
spre
aprobare
Autorităţii,
pentru
fie-
care
instalaţie,
un
plan
cu
măsuri
de
reducere
a
posibi-
lităţilor
de
intruziune
sau
a
consecinţelor
acesteia,
adecvat
mărimii
dozei
potenţiale
evaluate
pentru
intruziune,
astfel
încât
expunerea
potenţială
să
fie
mai
mică
decât
limita
de
intervenţie
de
10
mSv/an.
(3)
Dacă
dozele
probabile
ce
sunt
asociate
intruziunii
sunt
mai
mici
de
10
mSv/an,
protecţia
asigurată
prin
măsurile
de
dezafectare
se
consideră
acceptabilă.
(4)
Dacă
dozele
probabile
asociate
intruziunii
sunt
esti-
mate
ca
fiind
mai
mari
de
10
mSv/an,
trebuie
propuse
şi
aplicate
măsuri
suplimentare
de
reducere
a
probabilităţii
intruziunii
şi
de
reducere
a
dozelor
probabile
asociate
intruziunii.
Art.
33.
-
(1)
Limita
concentraţiei
medii
anuale
a
Rn-222
provenit
din
activităţile
de
minerit,
de
preparare
şi
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente
în
locuinţele
ce
urmează
să
fie
construite
în
perimetrele
actu-
alelor
sau
fostelor
zone
controlate
şi
supravegheate,
stabi-
lite
în
procesul
de
autorizare
a
activităţilor
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
este
de
250
Bq/m
3
.
(2)
Limita
concentraţiei
medii
anuale
a
Rn-222
prevăzută
la
alin.
(1)
se
va
asigura
prin
optimizarea
radio-
protecţiei
şi
adoptarea
de
soluţii
adecvate
de
proiectare.
(3)
Titularii
de
autorizaţii
au
obligaţia
să
asigure
monitorizarea
concentraţiei
Rn-222
în
locuinţele
existente
în
perimetrele
zonelor
supravegheate
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme
şi
să
stabilească
măsuri
de
reducere
a
concentraţiei
acestuia
dacă
se
constată
depăşiri
ale
limi-
tei
prevăzute
la
alin.
(1).
Protecţia
populaţiei
şi
mediului
faţă
de
riscurile
neradiologice
Art.
34.
-
(1)
În
evaluările
de
securitate
radiologică
întocmite
în
etapele
de
proiectare,
amplasare,
construcţie,
funcţionare,
conservare
şi
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit,
de
preparare
şi
de
gospodărire
a
deşeurilor
radio-
active
aferente
se
vor
analiza
şi
următoarele
riscuri
de
natură
neradiologică,
generate
de
prezenţa
acestor
tipuri
de
deşeuri:
a)
riscul
de
poluare
a
mediului
cu
diverşi
contaminanţi
reprezentaţi
de
substanţele
chimice
de
sinteză
utilizate
în
diferite
faze
ale
activităţilor
de
minerit
şi
de
preparare;
b)
riscul
de
poluare
a
mediului
cu
metale
grele;
c)
riscul
de
poluare
a
mediului
cu
pulberi
neradioactive
prezente
în
efluenţii
gazoşi;
d)
riscul
de
afectare
a
ecosistemelor
de
nivelul
concen-
traţiei
ionilor
de
hiodrogen
(nivelul
pH)
în
efluenţii
lichizi;
e)
riscurile
de
blocare
şi
de
colmatare
a
reţelei
hidro-
grafice,
generate
de
deşeurile
solide
şi
lichide.
(2)
La
evaluarea
riscurilor
de
natură
neradiologică
se
vor
analiza
şi
următoarele
caracteristici
chimice
ale
unor
contaminanţi
radioactivi:
a)
unii
contaminanţi
radioactivi
au
o
toxicitate
chimică
cu
impact
dăunător
asupra
mediului
la
concentraţii
sensibil
scăzute
faţă
de
cele
necesare
pentru
a
avea
efecte
radio-
logice;
b)
concentraţiile
care
generează
toxicitate
chimică
pot
apărea
chiar
şi
atunci
când
eliberările
se
încadrează
în
cri-
teriile
stabilite
în
scop
de
radioprotecţie
a
persoanelor,
mai
ales
dacă
grupul
critic
este
amplasat
departe
de
sursă.
Obligaţii
ale
titularilor
de
autorizaţii,
referitoare
la
riscurile
neradiologice
Art.
35.
-
Referitor
la
controlarea
impactului
neradiolo-
gic,
titularii
de
autorizaţii
au
obligaţia
să
ţină
sub
control
în
permanenţă:
a)
concentraţia
contaminanţilor
cu
toxicitate
chimică
în
toate
scurgerile
care
spală
zonele
controlate
şi
în
efluenţii
lichizi
şi
gazoşi
care
sunt
eliberaţi
în
mediul
înconjurător
de
instalaţiile
de
minerit
şi
de
preparare;
b)
pH
şi
conţinutul
în
metale
grele
al
apelor
de
mină
deversate
din
minele
cu
minereuri
sulfidice
şi
al
apelor
deversate
din
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
prove-
nite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu;
c)
turbiditatea
efluenţilor
lichizi
care
erodează
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor,
întrucât
acestea
pot
produce
colmatarea
excesivă
a
apelor
curgătoare
de
la
suprafaţă
şi
periclitarea
ecosistemelor
din
aval.
CAPITOLUL
VI
Strategia
de
gospodărire
a
deşeurilor
Art.
36.
-
(1)
Strategia
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu
trebuie
să
aibă
ca
scop
gospodărirea
acestora
în
concordanţă
cu
principiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive.
(2)
Dezvoltarea
strategiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
este
un
proces
complex
care
trebuie
să
conducă
la
atinge-
rea
unui
echilibru
rezonabil
între
două
obiective
în
general
opuse,
respectiv
reducerea
riscului
cât
mai
mult
posibil
şi
minimizarea
resurselor
financiare
necesare
acestei
reduceri
a
riscului.
(3)
La
stabilirea
opţiunilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
analizate
următoarele
caracteristici:
a)
impactul
radiologic
şi
neradiologic
asupra
stării
de
sănătate
a
populaţiei
şi
asupra
mediului
pe
timpul
funcţionării
şi
după
dezafectare;
b)
cerinţele
de
monitorizare,
întreţinere
şi
control
în
tim-
pul
funcţionării
şi
după
dezafectare;
c)
orice
restricţie
pentru
utilizarea
în
viitor
a
terenurilor
şi
a
resurselor
de
apă;
d)
costurile
financiare
ale
diverselor
opţiuni;
e)
cantităţile
şi
tipurile
deşeurilor
ce
urmează
să
fie
gos-
podărite;
f)
impactul
socioeconomic,
inclusiv
acceptul
publicului;
g)
bunele
practici
inginereşti.
Art.
37.
-
(1)
Totodată
la
stabilirea
strategiei
optime
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
să
se
ţină
seama
de
prin-
cipiul
că
nu
trebuie
transferate
generaţiilor
viitoare
respon-
sabilităţi
ce
decurg
din
modul
de
gospodărire
a
deşeurilor
produse
în
prezent.
(2)
Conform
principiului
enunţat
la
alin.
(1)
o
concepţie
de
proiectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
care
necesită
doar
un
control
pasiv
după
închidere
este
prefera-
bilă
uneia
care
necesită
un
control
activ.
În
general,
cerinţele
de
control
activ
sunt
mai
restrânse
în
cazul
depo-
zitării
în
subteran
a
deşeurilor.
Art.
38.
-
Criteriile
de
evaluare
şi
procedurile
utilizate
pentru
stabilirea
strategiei
optime
trebuie
definite
clar,
făcute
cunoscute
publicului
şi
prezentate
Autorităţii
în
pro-
cesele
de
evaluare
şi
de
autorizare.
Art.
39.
-
Activităţile
de
minerit
şi
de
preparare
trebuie
astfel
proiectate
încât
să
reducă
cât
mai
mult
posibil
canti-
tatea
de
deşeuri
ce
urmează
să
fie
gospodărite,
prin
ale-
gerea
metodelor
potrivite
de
minerit
şi
a
proceselor
de
preparare,
precum
şi
prin
reciclarea
şi
reutilizarea
echipa-
mentelor,
materialelor
şi
deşeurilor.
Opţiuni
pentru
gospodărirea
deşeurilor
Deşeuri
de
la
preparare
Art.
40.
-
La
proiectarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
este
obligatoriu
să
se
analizeze
următoarele
carac-
teristici:
a)
stabilitatea
puţului,
a
galeriilor
sau
a
altor
lucrări
miniere,
dacă
depozitarea
deşeurilor
are
loc
în
subteran,
sau
a
amenajărilor
îndiguite,
dacă
depozitarea
deşeurilor
se
face
la
suprafaţă,
în
condiţiile
producerii
de
fenomene
natu-
rale
de
tipul
cutremurelor,
inundaţiilor
şi
eroziunii;
b)
hidrologia,
hidrogeologia
şi
geochimia
amplasamentului;
c)
caracteristicile
chimice
şi
fizice
ale
deşeurilor
de
la
preparare,
în
raport
cu
potenţialul
acestora
de
generare
şi
transport
al
contaminanţilor;
d)
utilizarea
agenţilor
de
neutralizare,
aditivilor
de
preci-
pitare
a
radiului,
barierelor
de
radon
şi
circuitelor
de
eva-
porare.
Art.
41.
-
(1)
La
proiectarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu
se
vor
prevedea
sisteme
de
drenare
pentru
consolidarea
deşeurilor
înainte
de
dezafectare
şi
sisteme
de
eliminare
a
apei
sub
presiune
aflate
în
pori.
(2)
În
cazul
depozitării
în
incinte
realizate
prin
îndiguiri
de
suprafaţă
sau
în
cazul
depozitării
în
puţuri,
consolida-
rea
deşeurilor
se
realizează
prin
instalarea
unui
sistem
de
drenare
înainte
de
amplasarea
acestora,
sau
folosirea
de
fitile
de
drenare
care
sunt
instalate
în
deşeuri
după
ampla-
sare.
(3)
Înainte
de
a
adopta
orice
strategie
care
prevede
adăugarea
de
agenţi
de
stabilizare
în
deşeuri,
cum
este
cimentul
adăugat
imediat
înaintea
depozitării
acestora,
în
scopul
reducerii
semnificative,
a
permeabilităţii
şi
încetinirii
vitezei
de
transport
al
contaminanţilor
trebuie
analizate
posibilele
interacţiuni
chimice
dintre
agentul
stabilizator,
deşeuri
şi
roca
gazdă
pentru
a
se
asigura
că
transportul
contaminantului
nu
va
fi
sporit
cândva
în
viitor.
(4)
Nu
se
admite
depozitarea
în
lacuri
naturale
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
42.
-
(1)
Proiectarea
depozitării
în
subteran
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
în
puţuri
săpate
în
acest
scop
sau
în
galerii
ori
în
alte
lucrări
miniere
subterane
amplasate
în
zone
stabile
din
punct
de
vedere
geologic
este
preferabilă
depozitării
în
incinte
îndiguite
de
la
suprafaţă,
deoarece:
a)
după
închidere
necesită
mult
mai
puţine
lucrări
de
întreţinere;
în
acest
caz,
după
închidere
lucrările
de
întreţinere
se
reduc
la
monitorizarea
locaţiei
pentru
o
peri-
oadă
limitată
de
timp;
b)
este
în
general
mai
puţin
susceptibilă
de
dispersare
în
mediu
şi
reduce
posibilităţile
de
intruziune
umană,
iar
închiderea
presupune
doar
izolarea
faţă
de
suprafaţă
prin
blocarea
deschiderilor.
(2)
Blocarea
deschiderilor
către
suprafaţă
se
face
prin
umplerea
lor
cu
materiale
naturale
sau
prin
formarea
unui
lac
permanent
deasupra
deşeurilor.
În
cazul
aplicării
aces-
tei
opţiuni,
deşeurile
se
vor
izola
de
apele
lacului
prin
aco-
perirea
acestora
cu
un
strat
protector
cu
permeabilitate
scăzută.
(3)
Puţurile
şi
lucrările
miniere
subterane
destinate
depozitării
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu
se
vor
izola
prin
cimentare
sau
prin
utilizarea
altor
tehnologii
adecvate
pentru
a
preveni
infiltra-
rea
apelor
subterane.
Art.
43.
-
(1)
În
situaţiile
în
care
depozitarea
în
sub-
teran
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
nu
este
fezabilă
fie
datorită
anumitor
caracteristici
geologice
sau
hidrogeologice
ale
amplasamen-
tului,
fie
pentru
că
nu
pot
fi
aplicate
soluţii
tehnice
sau
acestea
ar
avea
costuri
prohibitive
trebuie
avută
în
vedere
depozitarea
în
incinte
realizate
prin
îndiguiri
de
suprafaţă.
(2)
Opţiunea
de
gospodărire
la
suprafaţă
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
implică
ţinerea
acestora
în
structuri
amenajate,
care
au
o
permeabilitate
cât
mai
scăzută,
astfel
ca
scurgerile
şi
infil-
traţiile
să
fie
cât
mai
reduse.
(3)
Opţiunea
de
amplasare
la
suprafaţă
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu
implică
implementarea
unor
pro-
grame
de
monitorizare
şi
întreţinere
mai
consistente
atât
în
etapa
de
funcţionare,
cât
şi
în
etapele
de
dezafectare
şi
postdezafectare,
precum
şi
implementarea
unui
program
de
control
instituţional
mai
amplu
în
etapa
postdezafectare.
Art.
44.
-
La
amplasarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
în
incinte
îndiguite
situate
la
suprafaţă
trebuie
înde-
plinite
şi
următoarele
cerinţe:
a)
amplasamentul
trebuie
să
fie
situat
la
o
distanţă
de
minimum
2
km
de
cea
mai
apropiată
localitate
şi
la
cel
puţin
300
m
de
uzina
de
preparare,
în
direcţia
vântului
dominant,
fiind
obligatorie
alegerea
unei
zone
neinundabile,
lipsită
de
falii
şi
cu
o
densitate
redusă
a
populaţiei;
b)
este
indicată
amplasarea
depozitului
în
cuvete
natu-
rale
sau
văi
în
formă
de
U,
pe
cât
posibil
fără
ape
curgătoare
sau
torenţi;
c)
dacă
locaţia
aleasă
are
o
permeabilitate
ridicată,
înainte
de
a
începe
depozitarea
deşeurilor
trebuie
realizată
impermeabilizarea
amplasamentului;
d)
pentru
impermeabilizare
trebuie
utilizate
argile
sau
alte
materiale
minerale
cu
caracteristici
similare
argilei
şi
o
impermeabilizare
artificială,
cu
geomembrană
sau
alt
mate-
rial
similar
care
trebuie
să
asigure
un
coeficient
de
per-
meabilitate
K
=
1,0
x
10
-9
m/s
şi
condiţii
de
rezistenţă
fizico-chimică
şi
de
stabilitate
în
timp
pentru
o
perioadă
de
cel
puţin
300
de
ani;
e)
bariera
geologică
a
bazei
şi
taluzului
depozitului
va
consta
într-un
strat
mineral
care
îndeplineşte
cerinţele
de
permeabilitate
şi
grosime,
cu
un
efect
cel
puţin
echivalent
cu
cel
rezultat
din
următoarele
condiţii:
K
<
=
1,0
x
10
-9
m/s;
grosimea
=
5
m;
f)
suprafaţa
amplasamentului
trebuie
protejată
contra
scurgerii
apelor
de
ploaie
sau
a
torenţilor;
g)
trebuie
avut
în
vedere
că
în
nici
o
situaţie
efluenţii
lichizi
sau
deşeurile
solide
nu
trebuie
să
fie
antrenate
înspre
zonele
locuite;
h)
încă
din
faza
de
proiectare
a
instalaţiilor
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu
trebuie
prevăzute
foraje
de
control
al
infiltraţiilor
accidentale
în
apele
subterane,
amplasate
pe
direcţia
de
curgere
a
apei
freatice,
în
amonte
şi
în
aval
de
locaţia
respectivă;
i)
forajele
de
control
prevăzute
la
lit.
h)
trebuie
puse
în
funcţiune
înainte
ca
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
să
devină
operaţională;
j)
transportul
deşeurilor
de
la
uzina
de
preparare
la
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
efectuat
în
condiţii
care
să
împiedice
poluarea
atmosferei
şi
contami-
narea
solului,
cel
mai
indicat
fiind
transportul
hidromecanizat;
k)
deşeurile
transportate
prin
alte
mijloace
decât
cele
hidraulice
trebuie
umectate
permanent
pe
timpul
transpor-
tului
pentru
a
împiedica
antrenarea
lor
de
către
curenţii
de
aer;
l)
în
etapa
de
funcţionare
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
se
va
proteja
faţă
de
acţiunea
vântului
prin
menţinerea
deşeurilor
sub
oglinda
apei
şi
plantarea
de
per-
dele
de
arbori
în
jurul
acesteia;
m)
amplasamentul
de
depozitare
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
trebuie
împrejmuit
în
vederea
interzicerii
accesului
persoanelor
din
populaţie
şi
al
animalelor;
n)
la
terminarea
etapei
de
funcţionare
instalaţia
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu
trebuie
dezafectată
conform
procedurilor
descrise
în
cap.
VII.
Art.
45.
-
(1)
Opţiunea
de
mutare
a
deşeurilor
prove-
nite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
pe
un
alt
amplasament
mai
favorabil
nu
trebuie
considerată
în
general
ca
strategie
optimă
de
gospodărire,
din
cauza
volu-
melor
mari
ce
trebuie
transportate.
(2)
Totuşi,
dacă
se
are
în
vedere
mutarea
deşeurilor,
este
obligatoriu
ca
în
prealabil
să
se
estimeze
şi
să
se
optimizeze
consecinţele
radiologice
şi
neradiologice
semnifi-
cative,
generate
de
schimbarea
amplasamentului
şi
de
transport.
Art.
46.
-
În
cazul
cantităţilor
mici
de
deşeuri
radioac-
tive
provenite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
poate
fi
analizată
şi
opţiunea
de
amplasare
a
aces-
tora
în
instalaţiile
destinate
gospodăririi
altor
deşeuri
cu
nivel
scăzut
de
activitate,
dacă
sunt
îndeplinite
criteriile
de
acceptabilitate
specifice
acelei
instalaţii.
Alte
deşeuri
Art.
47.
-
Pentru
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
tre-
buie
să
fie
stabilite
opţiuni
de
gospodărire
şi
pentru
următoarele
tipuri
de
deşeuri:
a)
nămoluri
de
sedimentare;
b)
materiale
solide
contaminate;
c)
roci
sterile;
d)
roci
mineralizate;
e)
ape
industriale;
f)
ape
de
mină;
g)
scurgeri
şi
infiltraţii.
Deşeuri
reprezentate
de
roci
mineralizate
şi
roci
sterile
Art.
48.
-
(1)
Riscurile
radiologice
generate
de
rocile
mineralizate
şi
de
rocile
sterile
excavate
sunt
în
general
mult
mai
scăzute
decât
cele
generate
de
deşeurile
prove-
nite
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
dar
riscurile
neradiologice
sunt
semnificative
şi
trebuie
analizate
în
vederea
alegerii
variantei
optime
de
gospodărire.
(2)
La
stabilirea
opţiunii
de
gospodărire
a
acestor
deşeuri
vor
fi
luate
în
considerare
cel
puţin
următoarele
elemente:
mineralogia,
radioactivitatea,
reactivitatea
chimică,
volumul,
proprietăţile
fizice.
Art.
49.
-
(1)
Deşeurile
solide
reprezentate
de
roci
mineralizate
şi
de
roci
sterile
rezultate
din
fazele
de
des-
chidere
şi
de
funcţionare
a
unei
mine
pot
şi
trebuie
să
fie
utilizate
ca
material
de
umplutură
(rambleiere)
a
puţurilor
şi
a
altor
lucrări
miniere
subterane
rezultate
de
la
activităţile
de
minerit,
încă
din
etapa
funcţională
a
minei.
(2)
La
stabilirea
soluţiei
de
dezafectare
a
unei
mine
este
obligatoriu
să
se
prevadă
utilizarea
rocilor
minerali-
zate,
excavate
şi
depozitate
la
suprafaţă,
la
rambleierea
puţurilor
galeriilor
şi
a
altor
lucrări
miniere
subterane,
situ-
ate
în
special
în
zonele
cele
mai
adânci
ale
minei.
(3)
Rocile
mineralizate
depozitate
la
suprafaţă,
care
nu
mai
pot
fi
utilizate
ca
materiale
de
umplutură
a
golurilor
subterane,
trebuie
consolidate
din
punct
de
vedere
al
sta-
bilităţii
pe
termen
lung
şi
acoperite
cu
roci
sterile
şi/sau
cu
alte
materiale
de
protecţie.
Art.
50.
-
Opţiunea
aleasă
de
gospodărire
a
deşeurilor
reprezentate
de
rocile
mineralizate
şi
de
rocile
sterile
tre-
buie
să
asigure
stabilitatea
depozitelor
(haldelor)
de
deşeuri
radioactive
pe
o
perioadă
de
timp
cât
mai
lungă,
o
rezis-
tenţă
cât
mai
mare
la
eroziune
şi
la
infiltrarea
apelor
meteorice
şi
să
nu
provoace
alt
impact
negativ
asupra
mediului
înconjurător
şi
asupra
bazinelor
hidrografice
locale.
Art.
51.
-
În
vederea
diminuării
riscurilor
radiologice
şi
a
impactului
negativ
asupra
mediului
şi
bazinului
hidrografic
local,
în
opţiunea
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
acest
tip
se
vor
respecta
următoarele
cerinţe:
a)
amplasamentul
să
nu
fie
situat
pe
falii
sau
în
peri-
metre
inundabile;
b)
dacă
amplasamentul
ales
are
o
permeabilitate
care
face
posibilă
infiltrarea
apelor
contaminate,
trebuie
luate
măsuri
de
impermeabilizare
care
se
vor
aplica
înainte
de
a
începe
depozitarea
deşeurilor;
c)
impermeabilizarea
amplasamentelor
haldelor
de
roci
mineralizate
şi
roci
sterile
se
realizează
prin
utilizarea
argi-
lei
sau
a
altor
materiale
minerale
cu
caracteristici
similare
argilei,
care
trebuie
să
asigure
un
coeficient
de
permeabi-
litate
K
=
1,0
x
10
-9
m/s
şi
condiţii
de
rezistenţă
fizico-
chimică
şi
de
stabilitate
în
timp
pentru
o
perioadă
de
cel
puţin
300
de
ani;
d)
pentru
amplasamentele
haldelor
cu
deşeuri
de
acest
tip
bariera
geologică
a
bazei
şi
taluzului
haldei
va
consta
dintr-un
strat
mineral
care
îndeplineşte
cerinţele
de
per-
meabilitate
şi
grosime,
cu
un
efect
cel
puţin
echivalent
cu
cel
rezultat
din
următoarele
condiţii:
-
în
cazul
haldelor
de
deşeuri
radioactive
provenite
de
la
exploatarea
minieră:
K
=
1,0
x
10
-9
m/s;
grosime
=
1
m;
-
în
cazul
haldelor
de
deşeuri
provenite
de
la
acti-
vităţile
de
prospectare
şi
explorare
minieră:
K
=
1,0
x
10
-7
m/s;
grosime
=
1
m;
e)
încă
din
faza
de
proiectare
a
instalaţiilor
de
gos-
podărire
a
rocilor
mineralizate
şi
a
rocilor
sterile
provenite
de
la
activităţile
de
exploatare
minieră
trebuie
prevăzute
cel
puţin
două
foraje
de
control
al
infiltraţiilor
accidentale
în
apele
subterane,
amplasate
pe
direcţia
de
curgere
a
apei
freatice,
în
aval
de
locaţia
respectivă;
f)
forajele
de
control
prevăzute
la
lit.
e)
trebuie
puse
în
funcţiune
înainte
ca
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
activitatea
de
exploatare
minieră
să
devină
operaţională;
g)
amplasamentul
să
nu
fie
traversat
de
cursuri
de
apă
permanente,
sezoniere
sau
de
torenţi
ori,
când
acestea
nu
pot
fi
evitate,
să
fie
prevăzute
prin
proiectarea
sistemelor
de
canalizare
care
vor
colecta
acele
ape
şi
le
vor
dirija
în
afara
amplasamentului;
h)
baza
haldei
să
nu
fie
spălată
de
cursuri
de
apă
sau,
când
condiţiile
locale
sunt
de
aşa
natură
că
această
situaţie
nu
poate
să
fie
evitată,
trebuie
prevăzute
prin
proiectare
lucrări
de
protecţie
şi
asigurare
a
stabilităţii;
i)
partea
din
amonte
a
haldelor
să
fie
protejată
cu
lucrări
care
să
preia
apele
de
şiroire
de
pe
versanţi
şi
să
le
dirijeze
în
afara
amplasamentului
haldei;
j)
să
rectifice
şi
să
menţină
încă
din
etapa
de
funcţionare
a
haldei
unghiuri
de
taluz
care
să
împiedice
alunecarea
deşeurilor;
k)
amplasamentul
să
fie
prevăzut
încă
din
faza
de
funcţionare
cu
rigole
pentru
colectarea
apelor
de
scurgere
provenite
de
la
halda
respectivă;
l)
sectoarele
unei
halde
care
au
ajuns
la
cota
finală
prevăzută
în
proiectul
de
construcţie
trebuie
să
fie
prote-
jate
împotriva
eroziunii
eoliene
şi
a
apelor
meteorice
prin
acoperire
cu
roci
sterile
şi/sau
alte
materiale
de
protecţie,
înierbare
şi
împădurire;
m)
să
împrejmuiască
amplasamentul
depozitelor
de
deşeuri
în
vederea
limitării
accesului
persoanelor
şi
al
animalelor;
n)
la
încheierea
etapei
de
funcţionare
instalaţiile,
con-
strucţiile
şi
echipamentele
prin
care
se
asigură
colectarea,
transportul,
procesarea,
condiţionarea
şi
depozitarea
finală
a
rocilor
mineralizate
neutilizabile
şi
a
rocilor
sterile,
inclusiv
haldele
de
roci
mineralizate
neutilizabile
şi
roci
sterile,
să
fie
dezafectate
în
conformitate
cu
procedurile
descrise
la
cap.
VII.
Deşeuri
lichide
Art.
52.
-
(1)
Toate
deşeurile
lichide
se
gospodăresc
în
funcţie
de
calitatea
şi
cantitatea
lor,
avându-se
în
vedere
securitatea
radiologică
şi
impactul
negativ
de
natură
nera-
diologică
asupra
stării
de
sănătate
a
populaţiei
şi
asupra
mediului
înconjurător.
(2)
Sistemul
de
gospodărire
a
deşeurilor
lichide
trebuie
astfel
proiectat
încât
să
minimizeze
volumul
de
efluenţi
contaminaţi
prin
recirculări
în
procesul
tehnologic,
folosirea
acestora
în
activităţile
de
eliminare
a
pulberilor
şi
prin
îndepărtarea
apelor
curate
de
sursele
de
contaminanţi.
(3)
Deşeurile
lichide
se
eliberează
în
mediu
numai
dacă
îndeplinesc
condiţiile
de
eliberare
prevăzute
la
art.
140
sau,
după
caz,
la
art.
141
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
în
caz
contrar
fiind
obligato-
riu
să
fie
tratate
în
vederea
îndeplinirii
condiţiilor
de
elibe-
rare.
Art.
53.
-
(1)
În
situaţiile
specifice,
când
şi
după
dezafectarea
şi
închiderea
minei
este
necesar
ca
apele
de
mină
să
fie
tratate
pentru
reducerea
conţinutului
de
ele-
mente
radioactive
naturale,
în
scopul
respectării
constrângerilor
de
doză
impuse
de
Autoritate,
responsabili-
tatea
bunei
funcţionări
a
instalaţiilor
de
tratare
revine
per-
soanei
legal
constituite
care
a
desfăşurat
activitatea
minieră
respectivă.
(2)
Staţiile
de
depoluare
radioactivă
a
apelor
aflate
în
situaţia
prevăzută
la
alin.
(1)
trebuie
considerate
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
şi
după
dezafecta-
rea
minei
şi,
în
consecinţă,
se
supun
în
continuare
preve-
derilor
prezentelor
norme.
(3)
Dacă
după
dezafectarea
minei
debitul
sau/şi
conţinu-
turile
de
elemente
radioactive
naturale
în
apele
de
mină
scad
suficient
de
mult,
astfel
încât
constrângerile
de
doză
sunt
respectate
fără
a
mai
fi
necesară
tratarea
acestora,
staţiile
de
depoluare
radioactivă
vor
fi
dezafectate
în
baza
unei
autorizaţii
eliberate
de
Autoritate.
(4)
La
terminarea
lucrărilor
de
dezafectare
a
staţiilor
de
depoluare
radioactivă
în
condiţiile
alin.
(3)
şi
după
îndepli-
nirea
tuturor
obligaţiilor
legale
privind
gospodărirea
deşeuri-
lor
rezultate
de
la
mineritul
şi
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
titularul
autorizaţiei
de
dezafectare
va
solicita
eliberarea
de
sub
regimul
de
autorizare
şi
transfe-
rarea
responsabilităţilor
postînchidere
către
persoana
legal
constituită,
desemnată
prin
lege
să
efectueze
controlul
instituţional.
(5)
Dacă
după
dezafectarea
şi
închiderea
minei
titularul
de
autorizaţie
care
asigură
funcţionarea
staţiei
de
depolu-
are
radioactivă
a
apelor
de
mină
nu
îşi
mai
poate
îndeplini
responsabilităţile
referitoare
la
acea
staţie,
acestea
trebuie
transferate
unui
alt
organism
în
condiţiile
precizate
la
art.
21.
Alte
materiale
solide
contaminate
cu
radionuclizi
naturali
Art.
54.
-
Opţiunile
pentru
gospodărirea
altor
materiale
solide
contaminate
cu
radionuclizi
naturali,
în
funcţie
de
caracteristicile
lor
fizice
şi
chimice,
pot
fi:
a)
utilizarea
acestora
ca
material
de
umplutură
(ram-
bleu)
a
puţurilor,
a
galeriilor
şi
a
altor
lucrări
miniere
sub-
terane
rezultate
de
la
mineritul
uraniului
şi/sau
toriului;
b)
depozitarea
acestora
în
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
amenajate
la
suprafaţă,
la
a
căror
amplasare
au
fost
îndeplinite
în
totalitate
cerinţele
prevăzute
la
art.
44;
c)
amplasarea
acestora
în
instalaţiile
de
gospodărire
a
altor
tipuri
de
deşeuri
cu
nivel
scăzut
de
activitate,
în
condiţiile
art.
46.
CAPITOLUL
VII
Cerinţe
de
securitate
pentru
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
la
minerit
şi
preparare
Amplasare
Art.
55.
-
În
cazul
activităţilor
de
minerit
şi
preparare
ce
urmează
să
fie
amplasate
sau
în
cazul
activităţilor
exis-
tente
care
necesită
amplasări
de
noi
capacităţi
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
este
obligatoriu
să
se
identifice
locaţia
optimă
a
acestora
în
vederea
protejării
mediului
înconjurător
şi
a
stării
de
sănătate
a
populaţiei,
precum
şi
din
considerente
de
natură
economică.
Art.
56.
-
La
selectarea
locaţiei
optime
de
amplasare
şi
a
conceptului
de
proiectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
se
vor
analiza
factorii
caracteristici
care
pot
avea
implicaţii
importante
în
reducerea
necesităţilor
de
con-
trol
instituţional
după
închidere,
din
următoarele
domenii:
a)
geologie
structurală
şi
seismologie;
b)
geochimie;
c)
mineralogie;
d)
geografie
şi
geomorfologie;
e)
hidrografia
şi
hidrogeologia
apelor
de
suprafaţă
şi
apelor
subterane;
f)
climatologie;
g)
demografie
şi
modul
de
utilizare
a
pământului;
h)
floră
şi
faună;
i)
aspecte
arheologice
şi
de
moştenire
culturală;
j)
acceptul
populaţiei
locale.
Art.
57.
-
(1)
Caracteristicile
locaţiei
optime
de
ampla-
sare
şi
proiectare
adecvată
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
să
asigure
colectarea
şi
reţinerea
deşeurilor,
să
prevină
orice
sustrageri
sau
răspândiri
de
la
locul
de
amplasare,
altele
decât
eliberările
autorizate,
şi
să
prevină
scoaterea
lor
de
sub
controlul
Autorităţii.
(2)
Evaluarea
preliminară
a
caracteristicilor
locaţiilor
tre-
buie
să
identifice
factorii
relevanţi
de
natură
radiologică
şi
de
mediu
pentru
fiecare
locaţie
propusă
şi
să
selecteze
un
număr
mic
de
locaţii
şi
concepte
preliminare
de
proiectare,
pentru
care
impactul
poate
fi
apoi
evaluat
în
amănunt.
(3)
Conceptul
de
proiectare
a
gospodăririi
deşeurilor
şi
locaţia
optimă
de
amplasare
se
vor
stabili
pe
baza
conclu-
ziilor
evaluării
preliminare
de
securitate
radiologică.
Art.
58.
-
(1)
Documentaţiile
tehnice-suport
care
trebuie
transmise
Autorităţii
în
susţinerea
cererii
de
autorizare
a
amplasării,
la
care
se
fac
referiri
la
lit.
b)
şi
c)
ale
art.
20,
sunt:
(i)
planul
preliminar
de
gospodărire
a
deşeurilor;
(ii)
evaluarea
preliminară
de
securitate
radiologică
care
va
evalua
riscurile
radiologice
pentru
persoanele
expuse
profesional,
pentru
populaţie
şi
mediu,
reprezentate
de
practica
din
domeniul
mineritului
şi/sau
preparării
şi
de
acti-
vitatea
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
asociate;
(iii)
planul
preliminar
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
preparare,
inclusiv
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
asociate.
(2)
Evaluarea
preliminară
de
securitate
radiologică
se
avizează
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
amplasării.
(3)
Planul
preliminar
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
pla-
nul
preliminar
de
dezafectare
trebuie
întocmite
concomitent
cu
evaluarea
preliminară
de
securitate
radiologică.
(4)
Planul
preliminar
de
dezafectare
trebuie
să
conţină
o
evaluare
a
mărimii
resurselor
financiare
cerute
de
opţiunea
selectată
de
dezafectare
şi
de
reconstrucţie
ecologică
a
mediului
înconjurător
afectat.
(5)
Planul
preliminar
de
dezafectare
trebuie
să
identifice
acele
opţiuni
de
dezafectare
care
sunt
conforme
cu
conclu-
ziile
evaluării
preliminare
de
securitate
radiologică
şi
de
optimizare
a
radioprotecţiei.
(6)
Planul
preliminar
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
pla-
nul
preliminar
de
dezafectare
a
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi/sau
toriu,
inclusiv
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
aferente,
se
aprobă
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
amplasării.
Proiectare
şi
construcţie
Art.
59.
-
(1)
După
obţinerea
autorizaţiei
de
amplasare
titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
să
solicite
autorizaţia
de
construcţie
a
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
preparare.
(2)
În
susţinerea
cererii
de
construcţie
solicitantul
are
obligaţia
să
transmită
Autorităţii
proiectul
tehnic
detaliat
de
construcţie
a
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
de
preparare,
care
va
include
în
mod
obligatoriu
totalitatea
instalaţiilor
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente.
(3)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
construcţie
trebuie
să
fie
însoţit
de
evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică,
pla-
nul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
planul
revizuit
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
preparare
a
mine-
reurilor
de
uraniu
şi/sau
de
toriu,
inclusiv
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente.
Art.
60.
-
(1)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
construcţie
trebuie
să
se
sprijine
pe
date
din
teren
şi
de
laborator,
pe
studii
efectuate
în
staţii-pilot,
pe
evaluări
şi
analize
de
securitate
radiologică
şi
pe
evaluări
şi
analize
de
impact
asupra
mediului.
(2)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
construcţie
trebuie
să
ţină
seama
de
procedeele
tehnice
adecvate
de
minerit
şi
de
preparare,
într-o
manieră
conformă
cu
cerinţele
de
radio-
protecţie,
astfel
încât
proiectarea
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
să
asigure:
a)
maximizarea
utilizării
materialelor
naturale
la
con-
strucţia
structurilor
de
reţinere
a
deşeurilor;
b)
maximizarea
amplasării
deşeurilor
sub
pământ
sau
sub
apă;
c)
minimizarea
impactului
asupra
mediului
în
timpul
operării
şi
după
închidere;
d)
minimizarea
necesităţii
de
modelare
sau
relocare
a
deşeurilor
la
închidere
şi
dezafectare;
e)
minimizarea
necesităţii
de
supraveghere
şi
întreţinere
în
etapa
de
funcţionare
şi
de
control
instituţional
după
închidere.
Art.
61.
-
(1)
Planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor
trebuie
să
cuprindă
prevederi
privind
gospodărirea
tutu-
ror
tipurilor
de
deşeuri,
respectiv
a
deşeurilor
de
la
preparare,
a
deşeurilor
reprezentate
de
rocile
sterile
şi
de
rocile
mineralizate,
precum
şi
modul
de
tratare
a
efluenţilor
lichizi
şi
gazoşi,
a
scurgerilor
şi
deversărilor.
(2)
Planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor
va
include
şi
un
program
preliminar
cu
modul
în
care
se
va
monitoriza
funcţionarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive.
Art.
62.
-
Planul
revizuit
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
inclusiv
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioac-
tive
aferente,
trebuie
elaborat
pe
baza
actualizării
şi
dez-
voltării
conceptelor
din
planul
preliminar
de
dezafectare
prevăzut
la
alin.
(5)
al
art.
58,
conform
soluţiei
optime
de
realizare
a
lucrărilor
miniere,
a
preparării
şi
gospodăririi
deşeurilor,
stabilită
în
etapa
de
proiectare
şi
elaborare
a
proiectului
tehnic
detaliat
de
construcţie.
Art.
63.
-
(1)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
construcţie,
planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
planul
revizuit
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
inclusiv
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente,
se
aprobă
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
fazei
de
construcţie.
(2)
Evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică,
prevăzută
la
alin.
(3)
al
art.
59
se
avizează
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
fazei
de
construcţie.
Etapa
de
funcţionare
Art.
64.
-
(1)
La
încheierea
lucrărilor
de
construcţie
persoana
legal
constituită,
care
deţine
instalaţia
de
minerit
şi/sau
de
preparare,
are
obligaţia
să
solicite
autorizaţia
de
funcţionare
în
domeniul
mineritului
şi/sau
preparării
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
de
toriu.
(2)
În
autorizaţia
de
funcţionare
prevăzută
la
alin.
(1)
trebuie
să
fie
inclusă
funcţionarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
asociate
activităţilor
de
minerit
şi/sau
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(3)
Cererea
de
eliberare
a
autorizaţiei
prevăzute
la
ali-
neatul
precedent
va
fi
însoţită
de
documente
din
care
să
rezulte
că
instalaţia
a
fost
realizată
integral
conform
preve-
derilor
proiectului
tehnic
detaliat
de
construcţie
şi
că
a
fost
elaborat
programul
de
radioprotecţie
prevăzut
de
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
Art.
65.
-
(1)
Exploatarea
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
să
se
desfăşoare
conform
cu:
(i)
prevederile
strategiei
de
gospodărire
a
deşeurilor;
(ii)
concluziile
evaluărilor
detaliate
de
securitate
radiolo-
gică;
(iii)
planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor;
(iv)
planul
revizuit
de
dezafectare;
(v)
condiţiile
din
autorizaţia
de
desfăşurare
a
activităţii
din
domeniul
mineritului
şi/sau
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
În
condiţiile
de
funcţionare
normală
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
la
minerit
şi
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu,
evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică,
planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
planul
revizuit
de
dezafectare,
împreună
cu
mecanismele
financiare
ce
garantează
fondurile
care
asigură
îndeplinirea
cerinţelor
de
dezafectare
şi
de
reconstrucţie
ecologică
a
mediului
înconjurător
afectat,
precum
şi
cerinţele
de
control
şi
monitorizare
în
etapa
postdezafectare
trebuie
reactuali-
zate
periodic
de
titularul
autorizaţiei
de
funcţionare
pentru
a
reflecta
schimbările
din
etapa
de
funcţionare,
noile
tehnologii
şi
noile
cerinţe
legislative.
(3)
Perioada
dintre
două
reactualizări
succesive
ale
documentaţiilor
prevăzute
la
alineatul
precedent,
în
condiţii
normale
de
funcţionare
a
instalaţiilor,
este
de
5
ani.
(4)
Planurile
detaliate
de
gospodărire
a
deşeurilor,
reactualizate
în
etapa
de
funcţionare,
trebuie
să
conţină
descrierea
detaliată
a
tuturor
activităţilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
să
fie
în
concordanţă
cu
programul
de
asigurare
a
calităţii
şi
să
includă
prevederi
care
să
asi-
gure:
a)
desfăşurarea
activităţilor
numai
în
condiţiile
respectării
procedurilor
detaliate
şi
documentate
de
funcţionare,
întreţinere,
monitorizare,
asigurarea
calităţii
şi
securităţii
radiologice;
b)
pregătirea
persoanelor
expuse
profesional
în
vederea
aplicării
procedurilor;
c)
supravegherea
şi
întreţinerea
adecvată
a
tuturor
com-
ponentelor
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeului;
d)
un
sistem
de
control
şi
supraveghere
a
zonei,
care
să
includă
proceduri
privind
modul
de
mişcare
a
materiale-
lor
din
locaţie;
e)
transmiterea
periodică
la
Autoritate
a
rapoartelor
de
inspecţie,
a
rezultatelor
monitorizării
şi
a
rapoartelor
privind
evenimentele
neobişnuite;
f)
obligativitatea
întocmirii
de
analize
privind
probabilita-
tea
producerii
diverselor
tipuri
de
avarii
la
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
care
pot
afecta
semni-
ficativ
nivelul
de
protecţie
a
stării
de
sănătate
a
populaţiei
şi
de
protecţie
radiologică
a
mediului;
g)
obligativitatea
întocmirii
de
planuri
de
intervenţie
adecvate
tipurilor
de
avarii
analizate,
conform
prevederilor
lit.
f).
Art.
66.
-
În
timpul
funcţionării
trebuie
luate,
după
caz,
măsuri
suplimentare
pentru:
a)
reducerea
la
minimum
a
ratelor
de
eliberare
în
mediu
a
contaminanţilor
prezenţi
în
efluenţii
lichizi
şi
gazoşi;
b)
asigurarea
că
deşeurile
solide
sunt
controlate
adecvat
şi
că
este
exclusă
manipularea
greşită
a
deşeurilor
prove-
nite
de
la
preparare;
c)
reducerea
la
minimum
a
eliberărilor
de
radon
sau
de
pulberi
radioactive
în
atmosferă
şi
a
eliberărilor
de
radiu
ori
de
alţi
radionuclizi
prin
intermediul
scurgerilor
provenite
de
la
leşierea
deşeurilor.
Art.
67.
-
(1)
Titularul
de
autorizaţie
trebuie
să
pregătească,
încă
din
faza
de
funcţionare,
documentaţia
unică
de
dezafectare
a
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
de
pre-
parare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
care
trebuie
să
includă
dezafectarea
tuturor
instalaţiilor
aferente
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive,
cu
cel
puţin
5
ani
înainte
de
data
planificată
pentru
începerea
activităţii
de
dezafectare
propriu-zise.
(2)
Documentaţia
unică
de
dezafectare
prevăzută
la
ali-
neatul
precedent
trebuie
să
conţină
evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică
actualizată
conform
parametrilor
radio-
logici
şi
altor
parametri
neradiologici
estimaţi
a
fi
semnifica-
tivi
la
data
planificată
pentru
începerea
activităţii
de
dezafectare
şi
proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare
con-
ceput
pe
baza
acestei
evaluări
de
securitate
radiologică.
Art.
68.
-
(1)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare
prevăzut
la
alin.
(2)
al
art.
67
va
conţine
şi
planurile
de
dezafectare
a
tuturor
construcţiilor
şi
a
echipamentelor
de
la
suprafaţă
utilizate
în
faza
de
funcţionare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor,
pentru
care
nu
se
mai
întrevăd
utilizări
în
etapa
postdezafectare.
(2)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare
trebuie
să
asigure
că
la
terminarea
dezafectării
instalaţiile
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
rămân
într-o
stare
ce
va
asigura
îndeplinirea
cerinţelor
pentru
protejarea
stării
de
sănătate
a
populaţiei
şi
a
mediului,
aşa
cum
sunt
detaliate
acestea
în
normele
specifice
de
securitate
radiologică
privind
condiţiile
ce
trebuie
îndeplinite
la
dezafectarea
instalaţiilor
de
minerit
şi
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(3)
Gospodărirea
deşeurilor
rezultate
de
la
dezafectarea
construcţiilor
şi
echipamentelor
de
la
suprafaţă,
prevăzute
la
alin.
(1),
trebuie
să
fie
combinată
cu
activitatea
globală
de
dezafectare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu,
dar
trebuie
astfel
depuse
încât
să
nu
creeze
goluri
în
masa
deşeurilor
depozitate
în
halde,
în
cazul
mineritului,
sau
depozitate
în
structuri
de
reţinere
amplasate
la
suprafaţă
ori
în
subteran,
în
cazul
activităţii
de
prepa-
rare.
(4)
În
proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare
trebuie
prevăzut
că
dezafectarea
construcţiilor
şi
a
echipamentelor
de
la
suprafaţă
precizate
la
alin.
(1)
se
realizează
conco-
mitent
cu
dezafectarea
integrală
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor.
Art.
69.
-
(1)
Termenele
în
care
titularii
de
autorizaţii
de
funcţionare
trebuie
să
solicite
autorizaţie
de
dezafectare
sunt
următoarele:
a)
cu
cel
puţin
un
an
înainte
de
data
planificată
pentru
încetarea
funcţionării
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
şi
a
instalaţiilor
aferente
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
puse
în
funcţiune
după
intrarea
în
vigoare
a
prezentelor
norme;
b)
cu
cel
puţin
6
luni
înainte
de
data
planificată
pentru
încetarea
funcţionării
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
şi
a
instalaţiilor
aferente
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
aflate
în
funcţiune
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme.
(2)
Documentaţia
tehnică-suport
care
trebuie
transmisă
Autorităţii
în
susţinerea
cererii
de
autorizare
a
dezafectării
este
documentaţia
unică
de
dezafectare
prevăzută
la
art.
67.
Art.
70.
-
Dacă
în
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi/sau
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
anumite
secţiuni
ale
instalaţiilor
aferente
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
cum
sunt
o
haldă
sau
un
compartiment
al
unui
iaz
de
depozitare
a
deşeurilor
de
la
preparare,
nu
se
mai
utilizează
deoarece
s-a
epuizat
capacitatea
de
depozitare
proiectată
sau
din
alte
motive,
acestea
trebuie
dezafectate
în
următoarele
condiţii:
a)
titularul
autorizaţiei
de
funcţionare
are
obligaţia
să
solicite
autorizaţia
de
dezafectare
a
acelei
secţiuni
cu
cel
puţin
6
luni
înainte
de
a
înceta
activitatea
în
acea
secţiune;
b)
în
sprijinul
cererii
de
autorizare
a
dezafectării
prevăzute
la
lit.
a),
titularul
de
autorizaţie
de
funcţionare
trebuie
să
întocmească
şi
să
transmită
Autorităţii
documentaţia
parţială
de
dezafectare,
alcătuită
din
proiectul
tehnic
de
dezafectare
a
acelei
secţiuni,
şi
evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică
în
baza
căreia
s-a
elaborat
proiectul
tehnic;
c)
documentaţia
parţială
de
dezafectare
prevăzută
la
lit.
b)
se
transmite
Autorităţii
concomitent
cu
cererea
prevăzută
la
lit.
a).
Etapa
de
conservare
Art.
71.
-
Titularii
de
autorizaţii
pentru
desfăşurarea
de
activităţi
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
care,
la
data
intrării
în
vigoare
a
pre-
zentelor
norme,
deţin
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
a
căror
activitate
a
fost
sistată
fără
a
se
pregăti
documentaţiile
de
dezafectare
prevăzute
la
alin.
(1)
al
art.
67
şi
la
lit.
b)
a
art.
70
şi
fără
a
se
solicita
autorizaţie
de
dezafectare,
au
următoarele
obligaţii:
a)
în
termen
de
un
an
de
la
intrarea
în
vigoare
a
pre-
zentelor
norme
să
solicite
autorizaţii
de
conservare
a
tutu-
ror
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
minerit
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
aflate
în
situaţia
descrisă
la
paragraful
precedent;
b)
în
termen
de
5
ani
de
la
intrarea
în
vigoare
a
pre-
zentelor
norme
să
pregătească
şi
să
transmită
Autorităţii,
după
caz,
cererile
de
eliberare
a
autorizaţiilor
de
dezafec-
tare
şi
documentaţiile
tehnice-suport
prevăzute
la
art.
67
sau
la
lit.
b)
a
art.
70,
pentru
toate
instalaţiile
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive
aflate
în
situaţia
descrisă
în
prezentul
articol.
Art.
72.
-
(1)
Documentaţia
tehnică-suport
care
trebuie
transmisă
Autorităţii
în
susţinerea
cererii
de
autorizare
a
conservării,
prevăzută
la
lit.
a)
a
art.
71,
este
evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică
actualizată
conform
para-
metrilor
radiologici
şi
altor
parametri
neradiologici
estimaţi
a
fi
semnificativi
pentru
perioada
de
conservare
a
instalaţiilor
şi
programul
de
radioprotecţie
prevăzut
de
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
Numărul
maxim
de
autorizaţii
succesive
de
conser-
vare
cu
durata
de
valabilitate
de
2
ani,
care
poate
fi
solici-
tat
pentru
o
instalaţie
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
care,
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
se
găseşte
în
starea
descrisă
la
art.
71,
este
de
3.
Etapa
de
dezafectare
Art.
73.
-
(1)
Titularii
autorizaţiilor
de
desfăşurare
a
activităţilor
de
minerit
şi/sau
preparare
au
obligaţia
să
soli-
cite
la
terminarea
activităţii
autorizaţia
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
minerit
şi/sau
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu,
inclusiv
a
tuturor
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aferente,
în
condiţiile
menţionate
la
art.
69.
(2)
Titularii
autorizaţiilor
de
conservare
prevăzute
la
art.
72
au
obligaţia
ca
cel
târziu
până
la
terminarea
peri-
oadei
acoperite
de
acestea
să
solicite
autorizaţiile
de
dez-
afectare
în
condiţiile
menţionate
la
lit.
b)
a
art.
71.
(3)
Documentaţia
tehnică-suport
de
susţinere
a
cererii
de
dezafectare
va
conţine
şi
programul
de
radioprotecţie
prevăzut
de
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radio-
protecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
adaptat
activităţii
de
dezafectare.
Art.
74.
-
(1)
Proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare
prevăzut
la
alin.
(2)
al
art.
67
se
aprobă
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
dezafectării.
(2)
Evaluarea
detaliată
de
securitate
radiologică
actuali-
zată
conform
condiţiilor
de
la
data
planificată
pentru
începerea
activităţii
de
dezafectare,
prevăzută
la
alin.
(2)
al
art.
67,
se
avizează
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
dezafectării.
(3)
Lucrările
efective
de
dezafectare
se
vor
efectua
numai
după
ce
Autoritatea
eliberează
autorizaţia
de
dez-
afectare.
Art.
75.
-
La
terminarea
lucrărilor
de
dezafectare
titula-
rul
autorizaţiei
de
dezafectare
are
următoarele
obligaţii:
a)
să
reactualizeze
evaluarea
de
securitate
radiologică
în
conformitate
cu
situaţia
radiologică
existentă
la
termina-
rea
lucrărilor
de
dezafectare;
b)
să
solicite,
la
terminarea
lucrărilor
de
dezafectare,
scoaterea
de
sub
incidenţa
prevederilor
privind
autorizarea
şi
transferarea
responsabilităţilor
privind
controlul
tehnic
şi
instituţional
în
etapa
postdezafectare
către
organismul
legal,
desemnat
special
să
efectueze
această
activitate.
Art.
76.
-
(1)
Toate
evaluările
de
securitate
radiologică
referitoare
la
gospodărirea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepara-
rea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
vor
conţine
în
mod
obli-
gatoriu
analize
de
securitate
radiologică
şi
vor
descrie
şi
toate
riscurile
specifice
de
natură
neradiologică,
reprezen-
tate
de
aceste
deşeuri.
(2)
În
conformitate
cu
prevederile
art.
105
din
Normele
fundamentale
de
protecţie
radiologică,
titularul
oricărei
auto-
rizaţii
din
domeniul
mineritului
şi
preparării
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
trebuie
să
facă
apel
la
serviciile
experţilor
acreditaţi
sau
ale
organismelor
acreditate
de
protecţie
radiologică
pentru
a
elabora
evaluările
de
securitate
radio-
logică
prevăzute
de
prezentele
norme.
Art.
77.
-
(1)
Dacă
în
orice
stadiu
din
existenţa
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
se
intenţionează
să
se
efectueze
schimbări
semnificative
faţă
de
proiectul
teh-
nic
detaliat
de
construcţie,
este
obligatoriu
să
se
refacă
evaluarea
de
securitate
radiologică,
incluzând
optimizarea
radioprotecţiei
în
conformitate
cu
schimbările
produse
şi
să
se
solicite
autorizaţie
de
modificare.
(2)
Documentaţiile
tehnice-suport
de
solicitare
a
auto-
rizaţiei
de
modificare
sunt:
(i)
proiectul
tehnic
cu
modificările
semnificative;
(ii)
evaluarea
de
securitate
radiologică
reactualizată
conform
modificărilor
semnificative;
(iii)
planul
detaliat
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
pla-
nul
revizuit
de
dezafectare,
actualizate
conform
modificărilor
semnificative.
(3)
Documentaţiile
tehnice-suport
de
solicitare
a
auto-
rizaţiei
de
modificare
se
aprobă
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
modificării,
cu
excepţia
evaluării
de
securi-
tate
radiologică
care
se
avizează
de
Autoritate.
Eliberarea
de
sub
regimul
de
autorizare
Art.
78.
-
(1)
Materialele
şi
echipamentele
pot
fi
scoase
din
zonele
controlate
şi
supravegheate
ale
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
eliberate
de
sub
regimul
de
autorizare
numai
dacă
sunt
îndeplinite
în
totali-
tate
prevederile
art.
119-121
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
Amplasamentele
pe
care
au
funcţionat
şi
au
fost
dezafectate
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
la
minerit
şi
preparare
se
eliberează
de
sub
regimul
de
auto-
rizare
la
încheierea
activităţii
de
dezafectare
numai
dacă
îndeplinesc
criteriile
de
eliberare
şi
utilizare
de
către
public,
în
mod
nerestricţionat
sau
restricţionat,
stabilite
de
Autoritate
prin
reglementări
specifice.
(3)
La
încheierea
activităţii
de
dezafectare
titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
să
transmită
Autorităţii
evaluarea
reactualizată
de
securitate
radiologică
prevăzută
la
lit.
a)
a
art.
75
care
trebuie
să
demonstreze
pe
bază
de
măsurători,
analize
fizico-chimice
şi
scenarii
realiste
de
expunere
că
sunt
îndeplinite
criteriile
de
eliberare
şi
să
solicite
Autorităţii
acordul
scris
de
eliberare
a
amplasamen-
tului
de
sub
regimul
de
autorizare.
(4)
Evaluarea
de
securitate
radiologică
reactualizată
con-
form
situaţiei
radiologice
existente
la
terminarea
lucrărilor
de
dezafectare,
prevăzută
la
lit.
a)
a
art.
75,
se
avizează
de
Autoritate
în
procesul
de
eliberare
de
sub
regimul
de
autorizare.
CAPITOLUL
VIII
Evaluarea
securităţii
radiologice
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
Generalităţi
Art.
79.
-
(1)
Evaluarea
de
securitate
radiologică
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
tre-
buie
să
includă
analiza
de
securitate
radiologică
şi
trebuie
să
indice
cum
trebuie
proiectată
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeului
pentru
a
asigura
securitatea
optimă
a
persoanelor
expuse
profesional,
a
populaţiei
şi
a
mediului.
(2)
Evaluările
de
securitate
radiologică
se
utilizează
ca
documentaţii
tehnice-suport
în
sprijinirea
cererilor
transmise
Autorităţii
în
vederea
eliberării
autorizaţiilor
de
amplasare,
de
construcţie,
de
funcţionare,
de
conservare
şi
de
dezafectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor.
(3)
Pentru
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
minerit
şi/sau
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
aflate
în
stare
de
funcţionare
sau
în
fază
de
conservare
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
se
vor
elabora
evaluări
de
securitate
radiologică
care
se
vor
transmite
Autorităţii
ca
documentaţii-suport
de
reînnoire
a
autorizaţiilor
de
funcţionare
sau
de
conservare
a
activităţii
conexe
de
minerit
ori
de
preparare
a
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
de
toriu.
Art.
80.
-
(1)
Concluziile
evaluărilor
preliminare
de
securitate
radiologică
trebuie
să
se
regăsească
în
alegerea
amplasamentului
şi
în
proiectul
tehnic
detaliat
de
con-
strucţie
a
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
de
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
Evaluarea
de
securitate
radiologică
trebuie
să
anali-
zeze
toate
posibilităţile
şi
toate
căile
prin
care
persoanele
expuse
profesional,
populaţia
şi
mediul
pot
fi
expuse
la
riscurile
radiologice
şi
de
natură
neradiologică
reprezentate
de
deşeurile
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(3)
Evaluarea
de
securitate
radiologică
trebuie
să
fie
suficient
de
comprehensivă
pentru
identificarea
şi
evaluarea
cantitativă
a
tuturor
riscurilor
semnificative,
pentru
o
peri-
oadă
de
timp
prestabilită
din
viaţa
instalaţiei.
Art.
81.
-
(1)
La
întocmirea
evaluării
de
securitate
radiologică
trebuie
avute
în
vedere,
ca
un
întreg,
toate
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
pe
amplasament,
împreună
cu
toate
elementele
instalaţiei
de
minerit
şi/sau
de
preparare
a
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
şi
orice
alte
instalaţii
din
vecinătate
ce
pot
influenţa
opţiunea
analizată
de
gospodărire
a
deşeurilor.
(2)
Evaluarea
de
securitate
radiologică
trebuie
să
fie
ite-
rativă,
astfel
încât
să
permită
perfecţionarea
modelelor
de
analiză
şi
introducere
a
informaţiilor
actualizate,
pornindu-se
de
la
conceptul
că
evaluarea
trebuie
să
fie
un
proces
care
se
va
dezvolta
pe
parcursul
etapelor
de
pro-
iectare,
construire,
funcţionare
şi
dezafectare.
Art.
82.
-
La
întocmirea
evaluării
de
securitate
radiolo-
gică
şi
implicit
la
stabilirea
opţiunii
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
incluse
următoarele
etape:
a)
identificarea
şi
caracterizarea
opţiunilor
pe
care
le
oferă
amplasamentul
analizat;
b)
definirea
criteriilor
ce
trebuie
îndeplinite
pentru
a
se
proteja
starea
de
sănătate
a
persoanelor
expuse
profesio-
nal
şi
a
populaţiei
şi
pentru
protecţia
mediului;
c)
caracterizarea
deşeurilor;
d)
identificarea
şi
caracterizarea
opţiunilor
de
gospodărire
a
deşeurilor,
incluzând
descrierea
necesităţilor
de
control
tehnic
pentru
fiecare
opţiune;
e)
identificarea
şi
descrierea
opţiunilor
de
control
instituţional;
f)
identificarea
şi
descrierea
eşecurilor
potenţiale
ale
controlului
instituţional
şi
ale
controlului
tehnic;
g)
definirea
şi
caracterizarea
grupului
critic
de
populaţie;
h)
estimarea
consecinţelor
radiologice
şi
neradiologice
pentru
fiecare
combinaţie
de
opţiuni
avute
în
vedere,
incluzând
scenariile
de
expunere
potenţială
pentru
fiecare
opţiune;
i)
compararea
dozelor
şi
riscurilor
estimate
cu
limitele
de
doză
efectivă
pentru
persoanele
expuse
profesional
şi
pentru
populaţie
sau
cu
alte
constrângeri
de
doză
stabilite
de
Autoritate;
j)
optimizarea
radioprotecţiei
pentru
varianta
selectată
de
gospodărire
a
deşeurilor.
Art.
83.
-
(1)
În
evaluarea
de
securitate
radiologică
se
vor
lua
în
calcul
erorile
create
de:
a)
aproximările
inerente
în
modelarea
sistemelor
com-
plexe;
b)
înţelegerea
limitată
a
proceselor
actuale
şi
viitoare
care
caracterizează
comportamentul
amplasamentului
şi
al
structurilor
de
reţinere
a
deşeurilor,
precum
şi
incertitudinile
legate
de
stabilirea
parametrilor
semnificativi;
c)
incertitudinile
legate
de
stabilirea
parametrilor
semnifi-
cativi
din
viitor,
pentru
perioade
lungi
de
timp,
cum
sunt:
evoluţia
demografică,
eficacitatea
controlului
instituţional,
evoluţia
condiţiilor
climatice;
d)
incertitudinile
privind
probabilitatea
şi
magnitudinea
evenimentelor
externe
cum
ar
fi
cutremurele
şi
inundaţiile
care
pot
afecta
integritatea
sistemelor
de
gospodărire
a
deşeurilor.
(2)
Erorile
vor
fi
analizate,
iar
rezultatele
analizei
vor
fi
integrate
în
evaluarea
de
securitate
radiologică,
astfel
încât
concluziile
evaluării
să
fie
bine
fundamentate
şi
clare.
Criterii
de
securitate
Art.
84.
-
(1)
Pentru
perioada
de
funcţionare
trebuie
îndeplinite
cel
puţin
următoarele
criterii
de
securitate
radio-
logică
şi
neradiologică:
a)
criterii
de
securitate
radiologică:
(i)
expunerea
totală
a
persoanelor
expuse
profesio-
nal,
obţinută
prin
însumarea
expunerilor
pe
toate
căile
şi
de
la
toate
elementele
activităţii
de
minerit
şi/sau
de
pre-
parare,
inclusiv
de
la
gospodărirea
deşeurilor
asociate,
nu
trebuie
să
depăşească
limitele
dozei
efective
specificate
la
art.
22,
27,
28
şi
29
din
Normele
fundamentale
de
securi-
tate
radiologică;
(ii)
expunerea
persoanelor
din
grupul
critic,
rezultată
din
însumarea
expunerilor
pe
toate
căile
şi
de
la
toate
ele-
mentele
activităţii
de
minerit
sau
de
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
inclusiv
de
la
gospodărirea
deşeurilor
asociate,
să
nu
depăşească
o
limită
a
dozei
efective,
constrânsă
la
0,3
mSv/an;
(iii)
dacă
doza
colectivă
încasată
de
grupul
critic
depăşeşte
limita
de
0,2
Sv-om/an,
limita
dozei
efective
pentru
populaţia
din
grupul
critic
se
va
reduce
cores-
punzător,
până
la
îndeplinirea
criteriului
privind
doza
colec-
tivă;
(iv)
să
se
elimine
sau
să
se
reducă
la
minimum
posibilităţile
de
poluare
a
factorilor
de
mediu
prin
infiltrarea
efluenţilor
radioactivi
în
mediul
geologic
sau
prin
antrena-
rea,
prin
scurgeri
de
suprafaţă
ori
pe
cale
eoliană,
a
pulberilor
sau
materialelor
cu
granulaţie
fină;
b)
criterii
de
securitate
neradiologică:
(i)
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
să
fie
stabile,
inclusiv
în
condiţii
deosebite,
cum
sunt
preci-
pitaţiile
excepţionale,
topirile
bruşte
ale
zăpezilor,
incendiile
şi
cutremurele;
(ii)
la
eliberarea
în
mediu
efluenţii
lichizi
şi
gazoşi
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
şi
limitele
de
conţinut
prevăzute
de
legislaţia
în
vigoare
pentru
alţi
parametri
fizici,
substanţe
sau
elemente
cu
toxicitate
chimică,
cum
sunt:
turbiditatea,
pH-ul,
metalele
grele,
arsenul.
(2)
În
etapa
postdezafectare,
pe
lângă
criteriile
generale
menţionate
la
pct.
(ii),
(iii),
(iv)
de
la
lit.
a)
şi
la
pct.
(i)
şi
(ii)
de
la
lit.
b)
a
alin.
(1),
trebuie
îndeplinite
şi
următoarele
criterii:
(i)
doza
efectivă
încasată
pe
toate
căile
de
persoa-
nele
din
populaţie
care
în
viitor
ar
putea
să
se
instaleze
pe
amplasamentele
pe
care
au
funcţionat
şi
au
fost
dezafec-
tate
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi/sau
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
să
nu
depăşească
limita
dozei
efective
pentru
populaţie
de
1
mSv/an;
(ii)
să
reducă
la
minimum
riscul
de
intruziune
umană
şi
necesităţile
de
control
tehnic
şi
instituţional.
Caracterizarea
deşeurilor
Art.
85.
-
(1)
Deşeurile
ce
vor
fi
generate
de
activita-
tea
de
minerit
şi/sau
de
preparare
trebuie
să
fie
bine
caracterizate,
avându-se
în
vedere
particularităţile
amplasa-
mentului
şi
natura
activităţilor
de
minerit
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
(2)
Caracterizarea
deşeurilor
trebuie,
de
asemenea,
să
precizeze
starea
fizică
a
deşeurilor
rezultate,
volumele
aşteptate,
chimia,
radiochimia
şi
mineralogia
acestora.
Identificarea
şi
caracterizarea
opţiunilor
de
amplasare
Art.
86.
-
(1)
Locaţiile
potenţiale
pentru
amplasarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
se
selectează
con-
form
prevederilor
cap.
VI.
(2)
Particularităţile
fiecărei
locaţii
potenţiale
trebuie
să
fie
cunoscute,
deoarece
acestea
determină
modul
de
generare
şi
de
transport
al
contaminanţilor
din
locaţie.
(3)
Valorile
medii
şi
valorile
de
fond
ale
parametrilor
radioactivi
şi
neradioactivi,
care
caracterizează
locaţia
şi
zona
adiacentă
pe
care
se
propune
să
se
amplaseze
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive,
se
vor
determina
prin
măsurători
efectuate
de
un
expert
acreditat
sau
de
un
organism
dozimetric
acreditat
ori
de
un
orga-
nism
acreditat
de
radioprotecţie,
înainte
de
amplasarea
instalaţiei.
(4)
Datele
obţinute
prin
măsurători
conform
alin.
(3)
se
vor
utiliza,
după
caz,
pentru
calibrarea
şi
validarea
algorit-
milor
de
calcul
care
modelează
migrarea
de
pe
amplasa-
ment
în
mediul
înconjurător
a
contaminanţilor
radioactivi
şi
neradioactivi,
precum
şi
ca
niveluri
de
referinţă
în
activita-
tea
de
monitorizare
în
toate
etapele
din
existenţa
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor.
Art.
87.
-
În
cazul
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
aflate
în
funcţiune
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
caracterizarea
amplasamentu-
lui
şi
a
factorilor
de
mediu
din
împrejurimile
acestuia
se
va
realiza
conform
programului
de
monitorizare
şi
suprave-
ghere
prevăzut
la
art.
105.
Identificarea
şi
caracterizarea
opţiunilor
de
gospodărire
a
deşeurilor,
incluzând
controalele
tehnice
Art.
88.
-
(1)
Opţiunile
potenţiale
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie
identificate
conform
prevederilor
cap.
VII.
(2)
În
evaluarea
preliminară
de
securitate
radiologică
se
va
evalua
un
domeniu
cât
mai
larg
de
opţiuni
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
radioactive.
(3)
Trebuie
evaluat
comportamentul
în
timp
al
fiecărei
opţiuni
de
gospodărire
a
deşeurilor
prin
utilizarea
unei
modelări
adecvate
a
migraţiei
contaminanţilor
şi
prin
utiliza-
rea
unor
parametri
de
lucru
adecvaţi
modelului.
Identificarea
şi
descrierea
opţiunilor
de
control
instituţional
Art.
89.
-
În
evaluările
de
securitate
radiologică
trebuie
să
se
stabilească,
pentru
fiecare
opţiune
de
gospodărire,
tipul
de
control
instituţional
care
se
aplică
la
închiderea
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor,
cu
precizarea
princi-
palelor
caracteristici
ale
controlului
şi
estimarea
perioadei
pentru
care
se
presupune
că
acesta
îşi
păstrează
eficacita-
tea.
Identificarea
şi
descrierea
eşecurilor
potenţiale
ale
controalelor
tehnice
şi
ale
controalelor
instituţionale
Art.
90.
-
La
estimarea
expunerilor
potenţiale
trebuie
avute
în
vedere
următoarele
evenimente
viitoare
care
pot
genera
riscuri
de
creştere
a
expunerilor
prin
eşecul
potenţial
al
controalelor
tehnice
şi
instituţionale:
a)
activităţile
umane
(intruziuni,
activităţi
agricole,
construirea
unor
locuinţe
pe
amplasamentul
pe
care
a
funcţionat
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor,
împrăştie-
rea
şi
uzul
neautorizat
al
deşeului
radioactiv);
b)
procese
şi
evenimente
naturale
ce
pot
afecta
integri-
tatea
structurilor
în
care
sunt
reţinute
deşeurile
(eroziunea,
inundaţiile,
cutremurele);
c)
procesele
interne
produse
în
masa
deşeurilor
(gene-
rarea
de
acid,
dezagregarea,
amplasamentul
diferenţial).
Art.
91.
-
(1)
Toate
evaluările
de
securitate
radiologică
la
care
se
fac
referiri
în
prezentele
norme
vor
conţine
pro-
puneri
privind
perioadele
de
timp
în
care
controalele
teh-
nice
rămân
eficiente
şi
perioadele
de
timp
pentru
care
sunt
necesare
diferite
tipuri
de
control
instituţional,
cum
sunt:
a)
prevenirea
intruziunii
umane;
b)
obligativitatea
informării
viitorului
proprietar,
în
cazul
înstrăinării
terenurilor,
asupra
restricţiilor
de
utilizare
a
aces-
tora;
c)
prevenirea
folosirii
inadecvate
a
terenurilor.
(2)
În
cazul
controalelor
tehnice
perioadele
propuse
pe
care
se
consideră
că
acestea
rămân
eficiente
se
vor
stabili
pe
baza
unei
evaluări
tehnice,
avându-se
în
vedere
princi-
palii
factori
ce
pot
afecta
integritatea
structurilor
tehnice
şi
eliberarea
radionuclizilor
din
deşeu
în
mediu,
cum
sunt:
a)
eroziunea;
b)
seismologia;
c)
hidrologia;
d)
hidrogeologia;
e)
generarea
de
acid;
f)
orice
alte
interacţiuni
fizice
şi
chimice.
(3)
Eşecurile
controalelor
tehnice
şi
instituţionale
trebuie
definite,
modelate
şi
incluse
în
analizele
de
securitate
radiologică.
Analize
de
securitate
radiologică
Art.
92.
-
(1)
Analizele
de
securitate
radiologică
vor
estima
expunerile
profesionale,
expunerile
populaţiei
şi
impactul
asupra
mediului
înconjurător.
(2)
Analizele
de
securitate
radiologică
trebuie
să
cuanti-
fice
expunerile
suplimentare
faţă
de
fondul
natural
de
radiaţii
specific
amplasamentului,
pentru
toate
căile
rele-
vante
de
expunere
a
populaţiei
la
radiaţiile
generate
de
deşeurile
de
la
minerit
şi/sau
de
la
preparare.
Art.
93.
-
Analizele
de
securitate
radiologică
trebuie
astfel
elaborate
încât
să
asigure:
a)
luarea
în
calcul
a
tuturor
radionuclizilor
relevanţi,
a
particularităţilor
chimice
şi
fizice
de
interes,
a
tuturor
căilor
de
expunere
şi
a
scenariilor
de
expunere,
pentru
a
se
crea
baza
de
comparaţie
cu
constrângerile
de
doză
şi
risc
şi
cu
criteriile
de
protecţie
a
mediului
înconjurător;
b)
luarea
în
calcul
a
evenimentelor
incluzând
probabi-
lităţile
de
producere
a
lor,
ce
ar
putea
conduce
la
elibera-
rea
radionuclizilor
sau
a
altor
contaminanţi
ori
care
ar
putea
afecta
ratele
la
care
aceştia
sunt
eliberaţi
sau
trans-
portaţi
în
mediu;
c)
estimarea
cu
o
precizie
cât
mai
mare
a
dozelor
ce
vor
fi
încasate
de
persoanele
expuse
profesional
în
toate
etapele
din
existenţa
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor;
d)
estimarea
dozelor
efective
pentru
populaţie
în
general
şi
pentru
grupul
critic,
generate
pe
toate
căile
de
expunere,
precum
şi
a
riscurilor
radiologice
pentru
mediu
atât
pentru
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor,
cât
şi
pentru
etapa
ce
urmează
după
dezafectarea
acesteia.
Art.
94.
-
La
estimarea
expunerilor
populaţiei
şi
grupu-
lui
critic,
pentru
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiilor
de
gos-
podărire
a
deşeurilor
şi
pentru
etapa
postînchidere,
se
vor
utiliza
scenarii
bazate
pe
stilul
şi
condiţiile
de
viaţă
ale
per-
soanelor
care
trăiesc
în
zona
în
care
este
amplasată
instalaţia.
Compararea
dozelor
şi
a
riscurilor
radiologice
estimate
cu
constrângerile
impuse
de
Autoritate
Art.
95.
-
(1)
Dozele
calculate
pentru
fiecare
combinaţie
dintre
opţiunile
de
gospodărire
a
deşeurilor,
tipurile
de
controale
tehnice
şi
instituţionale
şi
căile
speci-
fice
prin
ca
acestea
pot
eşua
trebuie
să
fie
comparate
cu
constrângerile
de
doză
stabilite
de
Autoritate
pentru
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
pentru
etapa
postînchidere.
(2)
Toate
combinaţiile
de
opţiuni
de
gospodărire,
de
tipuri
de
controale
tehnice
şi
instituţionale
şi
de
eşecuri
specifice
ce
conduc
la
depăşirea
limitelor
şi/sau
a
constrângerilor
de
doză
trebuie
excluse.
(3)
Combinaţiile
de
opţiuni,
de
tipuri
de
controale
teh-
nice
şi
instituţionale
şi
de
căi
specifice
de
eşec
ce
se
încadrează
în
limitele
de
constrângere
se
vor
analiza
din
punct
de
vedere
al
optimizării
radioprotecţiei.
(4)
În
general,
opţiunea
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi/sau
de
la
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi/sau
de
toriu
trebuie
stabilită
conform
pro-
cedurii
descrise
în
anexa
nr.
2
la
prezentele
norme.
Art.
96.
-
(1)
În
cazul
unor
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor,
care
sunt
în
funcţiune
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
una
sau
mai
multe
dintre
constrânge-
rile
de
doză
pot
fi
depăşite
de
toate
combinaţiile
posibile
de
opţiuni
de
gospodărire.
(2)
Pentru
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
aflate
în
situaţia
descrisă
la
alin.
(1)
se
vor
analiza
din
punct
de
vedere
al
optimizării
radioprotecţiei
numai
acele
combinaţii
de
opţiuni
pentru
care
s-a
avut
în
vedere
eşecul
controale-
lor
tehnice
şi
instituţionale
şi
care
îndeplinesc
cât
mai
multe
dintre
constrângerile
de
doză
şi
de
riscuri
asociate.
Optimizarea
radioprotecţiei
Art.
97.
-
(1)
Se
va
considera
că
radioprotecţia
este
optimizată
atunci
când
orice
efort
suplimentar
de
reducere
a
dozelor
nu
conduce
la
scăderea
suplimentară
a
acestora.
(2)
Analiza
de
optimizare
a
radioprotecţiei
se
reduce
la
o
analiză
cantitativă
cost-beneficiu
dacă
costul
asociat
diferitelor
combinaţii
de
opţiuni
este
singurul
factor
luat
în
calcul.
(3)
În
funcţie
de
complexitatea
combinaţiei
de
opţiuni
de
gospodărire
a
deşeurilor,
Autoritatea
poate
solicita
ca
în
analiza
de
optimizare
a
radioprotecţiei
să
fie
luaţi
în
calcul
şi
alţi
factori.
Art.
98.
-
În
cazul
în
care
singurul
factor
luat
în
calcul
la
optimizarea
radioprotecţiei
este
costul,
este
obligatoriu
să
se
precizeze
şi
să
se
ţină
seama
de
următoarele:
a)
perioada
pentru
care
se
face
estimarea
dozelor
şi
a
altor
riscuri,
ţinându-se
totodată
seama
de
mărimea
perioa-
dei
pentru
care
este
posibil
să
fie
făcute
previziuni;
b)
punctele
limită
ale
spaţiului
pentru
care
se
evaluează
dozele
şi
alte
riscuri;
c)
valoarea
monetară
a
reducerii
riscurilor
pentru
sănătatea
umană
şi
mediu
(valoarea
monetară
a
reducerii
unei
unităţi
de
doză
colectivă).
CAPITOLUL
IX
Asigurarea
calităţii
Art.
99.
-
În
scopul
de
a
asigura
că
securitatea
radio-
logică
şi
riscurile
de
natură
neradiologică
sunt
menţinute
la
nivelul
cerinţelor
Autorităţii
atât
în
etapa
de
funcţionare,
cât
şi
după
dezafectare,
este
obligatoriu
ca
în
fazele
de
pro-
iectare,
construcţie,
funcţionare
şi
dezafectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
de
la
mineritul
şi/sau
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi/sau
de
toriu
să
fie
aplicat
un
program
de
asigurare
a
calităţii.
Art.
100.
-
Programul
de
asigurare
a
calităţii
trebuie
să
includă
prevederi
care
să
asigure
că:
a)
responsabilităţile
persoanei
legal
constituite,
care
amplasează,
proiectează,
construieşte,
operează,
conservă
şi
dezafectează
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
radio-
active,
sunt
bine
definite
şi
înţelese;
b)
proiectarea
şi
construcţia
sunt
efectuate
cu
tehnologie
aprobată,
conformă
cu
codurile
şi
standardele
naţionale;
c)
proiectele
tehnice
detaliate
de
construcţie
şi
de
dez-
afectare,
implementarea
proiectelor
şi
modul
de
operare
a
instalaţiilor
sunt
verificate
periodic
pentru
a
se
constata
dacă
sunt
conforme
cu
opţiunea
stabilită
iniţial,
cu
standar-
dele
şi
procedurile
aprobate
şi
că
deficienţele
pot
fi
corec-
tate;
d)
la
elaborarea
evaluărilor
de
securitate
radiologică
tre-
buie
utilizate
numai
modele
şi
coduri
validate
în
prealabil
de
Autoritate,
pentru:
(i)
evaluarea
dozelor
pentru
diferite
căi
de
expunere;
(ii)
evaluarea
migrării
radionuclizilor
şi
contaminanţilor
în
mediu;
(iii)
evaluarea
comportării
în
timp
a
structurilor
con-
struite
pentru
reţinerea
deşeurilor;
e)
este
stabilit
un
proces
de
retroacţiune
asupra
rezulta-
telor
evaluării
de
securitate
radiologică
astfel
ca
acestea
să
fie
corect
utilizate
la
proiectare;
f)
există
o
cooperare
strânsă
între
părţile
implicate
în
dezvoltarea
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeului,
astfel
încât
să
poată
fi
găsite
soluţiile
optime;
g)
orice
persoană
implicată
în
proiectarea,
construirea,
punerea
în
funcţiune,
operarea
şi
dezafectarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor,
a
căror
activitate
ar
putea
afecta
siguranţa
acestora,
are
o
pregătire
corespunzătoare
în
domeniul
securităţii
radiologice
şi
este
reciclată
şi
verifi-
cată
din
punct
de
vedere
al
pregătirii
cel
puţin
o
dată
la
5
ani
printr-un
sistem
de
pregătire
şi
de
verificare
recunos-
cut
de
Autoritate;
h)
este
conceput
şi
funcţionează
un
sistem
de
păstrare
a
înregistrărilor
şi
de
mişcare
a
documentelor,
astfel
încât
detaliile
de
construcţie
şi
detaliile
de
funcţionare,
incluzând
monitorizarea
datelor,
sunt
reţinute
şi
schimbările
în
funcţionare
pot
fi
controlate;
i)
se
evaluează
periodic
securitatea
instalaţiilor
operaţionale
şi
a
instalaţiilor
aflate
în
conservare
şi
dez-
afectare.
Art.
101.
-
Orice
persoană
legal
constituită,
care
are
responsabilităţi
în
etapele
de
funcţionare,
conservare
şi
dezafectare
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
sau
care
este
responsabilă
de
efectuarea
controlului
tehnic
şi
instituţional
în
etapa
postdezafectare,
trebuie
să
stabilească
şi
să
aplice
programe
relevante
de
asigurare
a
calităţii.
CAPITOLUL
X
Monitorizarea
şi
supravegherea
mediului
şi
a
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
Art.
102.
-
(1)
Programul
de
monitorizare
şi
suprave-
ghere
trebuie
conceput
şi
dezvoltat
conform
prevederilor
art.
149-152
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
mine-
reurilor
de
uraniu
şi
toriu
încă
din
faza
de
proiectare
a
fiecărei
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
trebuie
apli-
cat
în
toate
stadiile
de
existenţă
ale
instalaţiei
de
gos-
podărire
a
deşeului.
(2)
Programul
de
monitorizare
şi
supraveghere
este
parte
a
programului
de
radioprotecţie
prevăzut
la
cap.
V
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu
şi
se
aprobă
de
Autoritate
în
procesul
de
auto-
rizare.
(3)
Programul
trebuie
astfel
conceput,
condus
şi
aplicat
încât
să
fie
conform
cu
elementele
programului
de
asigu-
rare
a
calităţii
descris
la
art.
100.
(4)
Toate
înregistrările
de
date
privind
monitorizarea
şi
supravegherea
trebuie
păstrate
în
forme
uşor
de
consultat
cel
puţin
o
perioadă
de
30
de
ani
de
la
finalizarea
acti-
vităţii
de
dezafectare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeuri-
lor
radioactive.
(5)
Programul
de
monitorizare
şi
supraveghere
trebuie
revizuit
periodic,
precum
şi
la
orice
modificare
majoră
în
operarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
şi
la
orice
modificare
a
cerinţelor
legale.
(6)
Orice
modificare
a
programului
de
monitorizare
şi
supraveghere
trebuie
aprobată
de
Autoritate.
Art.
103.
-
Programul
de
monitorizare
şi
supraveghere
trebuie
astfel
conceput
încât
să
asigure
realizarea
următoa-
relor
obiective:
a)
stabilirea
fondului
natural
de
radiaţii
şi
a
altor
para-
metri
fizici
ai
factorilor
de
mediu
înainte
de
amplasarea
noi-
lor
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor;
b)
stabilirea
fondului
natural
de
radiaţii
şi
a
altor
para-
metri
fizici
ai
factorilor
de
mediu
în
zonele
limitrofe
ale
locaţiilor
pe
care
sunt
amplasate
instalaţii
aflate
în
stare
de
funcţionare
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme,
dacă
în
etapa
preoperaţională
a
instalaţiei
respective
nu
au
fost
efectuate
măsurători
sau
dacă
rezultatele
măsurătorilor
nu
mai
sunt
disponibile;
c)
obţinerea
de
date
specifice
amplasamentului,
nece-
sare
evaluării
de
securitate
în
cadrul
proiectelor
propuse;
d)
verificarea
concordanţei
cu
legislaţia
în
vigoare,
limi-
tele
autorizate
de
eliberare
şi
procedurile
aprobate;
e)
furnizarea
de
date
pe
baza
cărora
să
se
poată
evalua
dozele
generate
de
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor,
pentru
persoanele
expuse
profesional
şi
pentru
populaţie;
f)
furnizarea
de
date
care
să
facă
posibilă
cunoaşterea
structurii
rezultatelor
analizelor
şi
determinărilor,
avându-se
în
vedere
că
acestea
reprezintă
suma
contribuţiei
fondului
natural
şi
contribuţiei
eliberărilor
de
radionuclizi
din
instalaţie;
g)
verificarea
eficacităţii
proiectelor
tehnice;
h)
calibrarea,
validarea
şi
verificarea
predicţiilor
modele-
lor;
i)
furnizarea
de
date
pentru
posibile
revizuiri
ale
nivelurilor
de
eliberare
autorizate
anterior;
j)
crearea
condiţiilor
pentru
inspecţii
sau
investigaţii
neanunţate
ori
neplanificate
şi
pregătirea
pentru
astfel
de
evenimente;
k)
detectarea
impactului
asupra
mediului;
l)
verificarea
stării
fizice
şi
a
integrităţii
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor.
Art.
104.
-
Programul
de
monitorizare
şi
supraveghere
trebuie
să
fie
conceput
pe
baza
unei
evaluări
de
securitate
şi
să
ia
în
considerare
cel
puţin
următorii
factori
specifici
ai
amplasamentului:
a)
climatul;
b)
localizarea
amplasamentului;
c)
condiţiile
geologice;
d)
proiectul
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor;
e)
particularităţile
mediului
înconjurător
din
zona
adia-
centă
amplasamentului;
f)
distribuţia
populaţiei
din
zona
adiacentă
amplasamen-
tului.
Art.
105.
-
(1)
Programul
de
monitorizare
şi
suprave-
ghere
trebuie
să
precizeze
următoarele:
a)
care
sunt
parametrii
monitorizaţi;
b)
localizarea
şi
frecvenţa
de
prelevare
a
probelor;
c)
modul
de
stocare
şi
păstrare
a
datelor;
d)
procedurile
de
raportare;
e)
procedurile
de
analiză
a
informaţiilor;
f)
nivelurile
de
investigaţie
şi/sau
de
declanşare
a
unor
acţiuni
de
remediere
atunci
când
monitorizarea
anumitor
parametri-cheie
dezvăluie
neconcordanţe
semnificative
faţă
de
nivelurile
aşteptate
sau
acceptate.
(2)
Programul
trebuie
să
prevadă
obligativitatea
măsurării
următoarelor
elemente:
a)
parametrii
care
caracterizează
mărimea
impactului
asupra
mediului
înconjurător,
respectiv
concentraţiile
conta-
minanţilor
radiologici
şi
neradiologici
în
apă,
aer,
sol,
vegetaţie
şi
sedimente;
b)
integritatea
fizică
a
structurilor
tehnice
(construcţiilor)
în
care
sunt
reţinute
deşeurile;
c)
parametrii
care
pot
facilita
interpretarea
datelor,
cum
sunt:
datele
meteorologice,
datele
privind
activităţile
din
instalaţie
şi
datele
privind
mişcarea
deşeurilor.
Art.
106.
-
(1)
Programul
de
monitorizare
conceput
şi
aplicat
în
etapa
de
funcţionare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor,
în
scopul
măsurării
dozelor
şi
verificării
efi-
cienţei
măsurilor
tehnice
de
radioprotecţie,
trebuie
să
fie
parte
a
programului
general
de
radioprotecţie,
conceput
şi
aplicat
de
titularul
de
autorizaţie
în
instalaţia
de
minerit
şi/sau
de
preparare.
(2)
Titularul
de
autorizaţie
trebuie
să
conceapă
un
pro-
gram
special
de
monitorizare
în
scopul
măsurării
dozelor
şi
verificării
eficienţei
proiectului
tehnic
detaliat
de
dezafectare,
care
se
va
aplica
în
etapele
de
dezafectare
şi
postdez-
afectare
ale
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor.
(3)
Titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
să
aplice
pro-
gramele
de
monitorizare
şi
supraveghere,
inclusiv
cel
prevăzut
la
alin.
(2),
numai
după
ce
sunt
aprobate
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
a
fiecărei
etape
din
existenţa
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive.
Art.
107.
-
Informaţiile
obţinute
din
aplicarea
programe-
lor
aprobate
de
monitorizare
şi
supraveghere
trebuie
trans-
mise
Autorităţii
semestrial,
în
formatul
solicitat
de
aceasta.
Art.
108.
-
(1)
Programul
de
monitorizare
şi
suprave-
ghere
ce
se
aplică
imediat
după
finalizarea
activităţii
de
dezafectare
trebuie
să
demonstreze
că
instalaţia
se
com-
portă
conform
cerinţelor
stabilite
prin
proiect,
cel
puţin
pen-
tru
perioada
utilizată
ca
cerinţă
de
bază
la
proiectare.
(2)
Rezultatele
obţinute
prin
monitorizarea
efectuată
la
finalizarea
activităţii
de
dezafectare
trebuie
comparate
cu
nivelul
fondului
natural
de
radiaţii
existent
în
zonă
înainte
de
amplasarea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor.
(3)
Fondul
natural
de
radiaţii
prevăzut
la
alin.
(2)
trebuie
determinat
conform
prevederilor
art.
103
lit.
a)
şi
b).
Art.
109.
-
(1)
La
finalizarea
activităţii
de
dezafectare
a
instalaţiei
de
gospodărire
a
deşeurilor
titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
să
înainteze
Autorităţii
următoarele
documente:
a)
un
raport
detaliat
privind
modul
în
care
s-a
desfăşurat
activitatea
de
dezafectare;
b)
evaluarea
de
securitate
radiologică
actualizată
în
con-
formitate
cu
rezultatele
finale
ale
monitorizării
radiologice
şi
supravegherii
mediului,
efectuate
la
încheierea
activităţii
de
dezafectare.
(2)
Responsabilitatea
titularului
de
autorizaţie
faţă
de
instalaţia
închisă
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
ura-
niu
şi
toriu
va
înceta
numai
după
ce
Autoritatea
va
aproba
documentaţiile
prevăzute
la
alin.
(1)
şi
va
transmite
titularu-
lui
acordul
său
scris
de
eliberare
a
instalaţiei
de
sub
regi-
mul
de
autorizare.
CAPITOLUL
XI
Controlul
instituţional
în
faza
postînchidere
Art.
110.
-
(1)
Controlul
instituţional
în
faza
postînchi-
dere
este
alcătuit
din
acele
acţiuni,
mecanisme
şi
aranja-
mente
stabilite
pentru
a
menţine
controlul
amplasamentului
de
gospodărire
a
deşeurilor
după
închidere.
(2)
Controlul
instituţional
poate
fi:
a)
activ
(de
exemplu:
monitorizare,
supraveghere,
lucrări
de
remediere);
b)
pasiv
(de
exemplu:
controlul
proprietăţii
şi
utilizării
terenului).
Art.
111.
-
(1)
Cerinţele
controlului
instituţional
în
faza
postînchidere
se
stabilesc
prin
proiectul
tehnic
detaliat
de
dezafectare,
în
funcţie
de
particularităţile
fiecărui
amplasa-
ment
de
gospodărire
a
deşeurilor,
ca
parte
a
optimizării
radioprotecţiei
în
faza
de
dezafectare.
(2)
Dezafectarea
trebuie
astfel
proiectată
încât
să
mini-
mizeze
necesitatea
şi
dependenţa
de
controale
instituţionale
active.
Art.
112.
-
(1)
Proiectul
programului
care
stabileşte
cerinţele
de
control
instituţional
în
faza
postînchidere
tre-
buie
să
se
bazeze
pe
evaluarea
de
securitate
radiologică,
care
are
în
vedere
scenariile
ce
cuprind
intruziunea
umană,
cedarea
structurilor
tehnice,
evoluţia
mediului
şi
impactul
acestor
evenimente
asupra
stării
de
sănătate
a
populaţiei
şi
asupra
mediului,
pe
o
perioadă
previzibilă.
(2)
La
elaborarea
proiectului
programului
care
stabileşte
cerinţele
de
control
instituţional
se
va
pleca
de
la
premisa
că
perioada
pentru
care
controlul
instituţional
trebuie
să
rămână
eficient
este
de
minimum
300
de
ani.
(3)
Oricare
evaluare
de
securitate
radiologică
la
care
se
face
referire
în
prezentele
norme
trebuie
să
conţină
un
pro-
gram
care
stabileşte
cerinţe
de
control
instituţional
şi
să
precizeze
perioada
pentru
care
se
presupune
că
acesta
rămâne
eficient.
CAPITOLUL
XII
Alte
dispoziţii,
evidenţe,
raportări
şi
anunţări
Art.
113.
-
(1)
Toate
documentele
cu
înregistrări
referi-
toare
la:
a)
caracteristicile
amplasamentului;
b)
caracteristicile
instalaţiei
închise
de
gospodărire
a
deşeurilor;
c)
controlul
proprietăţii
terenului;
d)
restricţiile
de
utilizare
a
terenului;
e)
cerinţele
de
monitorizare/supraveghere
continuă,
trebuie
păstrate
de
titularul
de
autorizaţie
până
la
încetarea
responsabilităţii
acestuia
faţă
de
instalaţia
dezafectată
de
gospodărire
a
deşeurilor,
în
condiţiile
art.
78.
(2)
Titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
ca,
în
termen
de
60
de
zile
de
la
încetarea
responsabilităţii
sale
faţă
de
instalaţia
dezafectată
de
gospodărire
a
deşeurilor,
să
trans-
fere
întreaga
documentaţie
prevăzută
la
alin.
(1)
instituţiei
abilitate
să
exercite
controlul
instituţional
sau
unui
alt
organism
indicat
de
Autoritate.
(3)
Titularul
de
autorizaţie
are
obligaţia
să
transmită
Autorităţii
o
notificare
cu
data
exactă
a
transferului
docu-
mentaţiei
prevăzute
la
alin.
(1)
,
cu
cel
puţin
10
zile
înainte
de
efectuarea
acestuia.
Art.
114.
-
Titularul
de
autorizaţie
care
utilizează
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
trebuie:
a)
să
asigure
protecţia
fizică
a
deşeurilor
radioactive
conform
prevederilor
Normelor
de
asigurare
a
protecţiei
fizice
în
domeniul
nuclear;
b)
să
îndeplinească
în
totalitate
prevederile
specifice
din
Normele
de
control
de
garanţii
în
domeniul
nuclear;
c)
să
ţină
în
formatele
aprobate
de
Autoritate
în
procesul
de
autorizare
evidenţa
strictă
şi
la
zi,
pe
tipuri
şi
categorii
de
activitate,
a
deşeurilor
gospodărite,
rezultate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
de
toriu,
a
deşeurilor
tra-
tate
şi
depozitate
definitiv
de
el
însuşi,
a
deşeurilor
radioac-
tive
transferate
persoanelor
legal
constituite,
autorizate
să
le
trateze,
să
le
condiţioneze
şi
să
le
depoziteze
final,
precum
şi
a
efluenţilor
radioactivi
eliminaţi
în
mediu;
d)
să
transmită
periodic
Autorităţii
rapoartele
de
securi-
tate
radiologică
prevăzute
la
art.
162
din
Normele
de
secu-
ritate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
pen-
tru
fiecare
amplasament
în
care
desfăşoară
activităţi
de
gospodărire
a
deşeurilor;
e)
să
notifice
de
îndată
Autorităţii
producerea
oricăruia
dintre
evenimentele
prevăzute
la
art.
163
din
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu.
CAPITOLUL
XIII
Dispoziţii
tranzitorii
şi
finale
Art.
115.
-
Până
la
constituirea
legală
a
organismului
desemnat
să
realizeze
controlul
instituţional
persoana
legal
constituită
care
a
utilizat
şi
a
închis
instalaţia
de
gospodărire
a
deşeurilor
are
obligaţia
să
asigure
realizarea
tuturor
cerinţelor
de
control
instituţional
şi
de
păstrare
a
documente-
lor
cu
înregistrări
prevăzute
la
art.
110,
112
şi
113.
Art.
116.
-
La
data
intrării
în
vigoare
a
prezentelor
norme
se
abrogă
dispoziţiile
cuprinse
la
cap.
IX
(II)
şi
XII
din
Normele
republicane
de
securitate
nucleară
pentru
acti-
vităţile
de
cercetare
geologică,
extracţie
şi
prelucrare
a
mate-
riilor
prime
nucleare,
aprobate
prin
Ordinul
preşedintelui
Comitetului
de
Stat
pentru
Energia
Nucleară
nr.
320/1975.
Art.
117.
-
Anexele
nr.
1
şi
2
fac
parte
integrantă
din
prezentele
norme.
Definiţii
În
scopul
aplicării
prezentelor
norme,
pe
lângă
termenii
şi
expresiile
definite
în
Legea
nr.
111/1996,
republicată,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
în
Normele
fundamen-
tale
de
securitate
radiologică
şi
în
Normele
de
securitate
radiologică
privind
radioprotecţia
operaţională
în
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu,
expresiile
următoare
sunt
definite
astfel:
ANEXA
Nr.
1
la
norme
1.
Autoritate
-
Comisia
Naţională
pentru
Controlul
Activităţilor
Nucleare
(CNCAN),
care
în
conformitate
cu
prevederile
art.
4
alin.
(1)
din
Legea
nr.
111/1996,
repu-
blicată,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
repre-
zintă
autoritatea
naţională
competentă
în
domeniul
nuclear,
care
exercită
atribuţiile
de
reglementare,
autori-
zare
şi
control;
2.
căi
de
expunere
-
căile
prin
care
radiaţia
şi/sau
radionuclizii
ajung
sau
pătrund
în
organismul
uman,
pro-
ducând
iradierea
acestuia;
3.
contaminare
superficială
-
prezenţa
nedorită
a
unor
radionuclizi
naturali
pe
suprafaţa
materialelor
solide,
cu
o
activitate
ce
depăşeşte
0,4
Bq/cm
2
,
pentru
emiţătorii
beta,
emiţătorii
gama
şi
emiţătorii
alfa
de
toxicitate
scăzută,
sau
0,04
Bq/cm
2
pentru
toţi
ceilalţi
emiţători
alfa;
4.
control
instituţional
-
activitatea
desfăşurată
de
un
organism
împuternicit
legal
să
urmărească
circulaţia
(din
punct
de
vedere
al
deţinătorului
legal)
şi
modul
de
îndepli-
nire
a
restricţiilor
de
utilizare
a
terenurilor
pe
care
au
funcţionat
şi
au
fost
dezafectate
instalaţii
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereuri-
lor
de
uraniu
şi
toriu,
dar
la
eliberarea
acestora
de
sub
regimul
de
autorizare
au
fost
impuse
restricţii
de
utilizare;
5.
control
tehnic
-
activitatea
desfăşurată
de
un
orga-
nism
împuternicit
legal
să
urmărească
periodic
comporta-
mentul
unor
structuri
de
reţinere
şi
de
acoperire
a
deşeurilor
şi
a
instalaţiilor
dezafectate
de
gospodărire
a
acestora
după
eliberarea
de
sub
regimul
de
autorizare,
cum
sunt:
integritatea
fizică
şi
stabilitatea
digurilor
şi
a
hal-
delor,
stabilitatea
terenurilor
care
acoperă
depozitele
subte-
rane
de
deşeuri,
monitorizarea
efluenţilor
care
continuă
să
deverseze
în
mediu
şi
după
dezafectare,
monitorizarea
fac-
torilor
de
mediu;
6.
deşeuri
radioactive
rezultate
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
-
orice
efluenţi
gazoşi
şi
lichizi
proveniţi
de
la
activităţi
autorizate
de
minerit
şi
de
preparare,
care
au
volume
şi
activităţi
pe
unitatea
de
volum
superioare
limitelor
derivate
de
eliberare
în
mediu,
aprobate
de
Autoritate
în
cadrul
procesului
de
autorizare,
conform
prevederilor
Normelor
fundamentale
de
securitate
radiologică,
şi
pentru
care
nu
se
întrevede
o
altă
utilizare
în
cadrul
activităţii
respective;
-
orice
materiale
solide
provenite
de
la
activităţi
autori-
zate
de
minerit
şi
de
preparare,
care
în
mod
obişnuit
nu
sunt
considerate
ca
radioactive,
dar
care
au
un
nivel
al
contaminării
superficiale
superior
nivelului
de
eliberare
prevăzut
la
lit.
c)
a
art.
7
şi
pentru
care
nu
se
întrevede
o
altă
utilizare
în
cadrul
activităţii
respective;
-
orice
materiale
solide
provenite
de
la
activităţi
autori-
zate
de
minerit
şi
de
preparare,
inclusiv
minereuri
de
ura-
niu
şi
toriu
şi
roci
mineralizate
cu
uraniu
şi
toriu,
excavate
şi
scoase
la
suprafaţă,
care
conţin
cel
puţin
un
radionuclid
natural
din
seriile
uraniului
şi
toriului
cu
o
concentraţie
a
activităţii
pe
unitatea
de
masă
mai
mare
decât
nivelul
de
eliberare
în
scopul
utilizării
fără
restricţii,
respectiv
mai
mare
de
0,2
Bq/g,
şi
pentru
care
nu
se
întrevăd
alte
uti-
lizări
în
cadrul
activităţii
respective;
7.
echilibru
radioactiv
-
stare
a
unei
serii
naturale
de
dezintegrare
radioactivă
(sau
parte
a
acesteia),
caracteri-
zată
de
faptul
că
toţi
radionuclizii
seriei
(sau
ai
părţii
de
interes
din
serie)
au
aceeaşi
activitate;
8.
grup
critic
-
un
grup
de
persoane
rezonabil
de
omo-
gen
cu
privire
la
expunerea
sa
la
o
anumită
sursă
de
radiaţii
şi
o
anumită
cale
de
expunere
şi
care
primeşte
cea
mai
mare
doză
efectivă
(sau
doză
echivalentă,
după
caz)
pe
această
cale
de
expunere
şi
de
la
această
sursă;
9.
instalaţie
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
prove-
nite
de
la
mineritul
şi
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
-
totalitatea
construcţiilor,
echipamentelor
şi
instalaţiilor
prin
care
se
asigură
colectarea,
transportul,
procesarea,
condiţionarea
şi
depozitarea
finală
a
deşeurilor
radioactive,
inclusiv
următoarele:
-
halda
sau
grupul
de
halde
aparţinând
unei
mine
sau
mai
multor
mine
aferente
unui
sector
minier
de
cercetare
geologică
ori
unei
exploatări
miniere;
-
instalaţia
de
depoluare
radioactivă
a
efluenţilor
lichizi;
-
iazurile
de
depozitare
finală
sau
o
altă
incintă
special
destinată
şi
amenajată
pentru
depozitarea
finală
a
deşeuri-
lor;
10.
instalaţie
de
minerit
-
totalitatea
lucrărilor
şi
instalaţiilor
de
la
suprafaţă
şi
din
subteran,
prin
care
se
asigură
extracţia
şi
transportul
minereului
şi
sterilului,
aera-
jul
şi
evacuarea
apelor,
inclusiv
totalitatea
instalaţiilor
de
gospodărire
a
deşeurilor
radioactive
asociate
care
împreună
alcătuiesc
o
mină
sau
o
carieră;
11.
instalaţie
de
preparare
-
totalitatea
construcţiilor,
echipamentelor
şi
instalaţiilor
existente
pe
fluxul
tehnologic
care
contribuie
la
realizarea
concentratelor
finale,
inclusiv
instalaţiile
de
gospodărire
a
deşeurilor
asociate;
12.
intruziune
-
pătrundere
neautorizată
a
unor
per-
soane
din
rândul
populaţiei
în
interiorul
structurilor
dezafec-
tate
în
care
sunt
depozitate
deşeuri
radioactive
de
la
mineritul
şi/sau
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi/sau
toriu;
13.
minereu
de
uraniu
şiisau
toriu
-
substanţă
minerală
în
zăcământ
sau
extrasă
prin
metode
miniere
în
scopul
procesării
radionuclizilor,
în
vederea
folosiri
proprietăţilor
lor
de
substanţe
radioactive,
fisionabile
sau
fertile,
şi
care
are
un
conţinut
de
uraniu
şi/sau
toriu
de
minimum
0,004%;
14.
mineritul
uraniului
şi
toriului
-
prospectarea,
explora-
rea,
deschiderea,
pregătirea
şi
exploatarea
minereurilor
de
uraniu
şi/sau
de
toriu,
conservarea
şi
dezafectarea
minelor
de
uraniu
şi/sau
toriu,
inclusiv
restaurarea
mediului
conta-
minat
de
mineritul
uraniului
şi/sau
toriului;
15.
monitorizare
-
măsurarea
dozelor
sau
concentraţiilor
activităţii
radionuclizilor
şi
interpretarea
rezultatelor
în
vede-
rea
evaluării
sau
controlului
expunerii
la
radiaţii
ionizante;
16.
organism
legal,
special
desemnat
să
efectueze
contro-
lul
tehnic
şi
instituţional
În
etapa
postdezafectare
-
o
instituţie
împuternicită
să
efectueze
controlul
instituţional,
ce
urmează
să
fie
înfiinţată
printr-un
act
normativ
emis
de
Guvern;
17.
persoană
expusă
profesional
-
o
persoană
(un
lucrător)
angajată
la
o
persoană
(entitate)
legal
constituită
sau
un
lucrător
extern
care
este
supus
la
expuneri
ce
apar
datorită
lucrului
în
cadrul
unei
activităţi
aflate
sub
incidenţa
prezentelor
norme,
expuneri
ce
însumate
pe
un
an,
pot
depăşi
limitele
de
doză
prevăzute
pentru
persoanele
din
populaţie;
18.
persoană
legal
constituită
-
entitate
cu
sau
fără
personalitate
juridică
constituită
în
baza
unei
legi,
ordo-
nanţe
sau
hotărâri
a
Guvernului;
19.
risc
radiologic
-
un
parametru
complex,
exprimând
neprevăzutul,
pericolul
sau
posibilitatea
de
apariţie
a
unor
consecinţe
dăunătoare
asociate
expunerilor
actuale
ori
potenţiale;
se
referă
la
probabilitatea
apariţiei
anumitor
consecinţe
asupra
stării
de
sănătate
şi
la
caracterul
şi
severitatea
acestor
consecinţe;
20.
supraveghere
-
activitate
complexă
constând
în:
-
stabilirea
nivelurilor
de
investigaţie
şi
de
declanşare
a
măsurilor
de
remediere;
-
măsurarea
indicatorilor
de
impact,
radioactivi
şi
neradioactivi;
-
investigarea
altor
parametri
fizici
de
interes;
-
verificarea
vizuală
şi
prin
măsurători
a
integrităţii
fizice
a
structurilor
construite
etc.;
21.
titular
de
autorizaţie
-
orice
persoană
legal
consti-
tuită
care
a
obţinut
din
partea
Autorităţii
o
autorizaţie
pen-
tru
a
desfăşura
o
activitate
reglementată
de
prezentele
norme.
ANEXA
Nr.
2")
la
norme
S
C
H
E
M
A
cu
succesiunea
etapelor
ce
trebuie
parcurse
în
vederea
stabilirii
modului
optim
de
gospodărire
a
deşeurilor
provenite
de
la
mineritul
şi
de
la
prepararea
minereurilor
de
uraniu
şi
toriu
*)
Anexa
nr.
2
este
reprodusă
în
facsimil.
P
R
E
Ţ
U
R
I
L
E
publicaţiilor
legislative
pentru
anul
2003
-
pe
suport
tradiţional
-
Nr.
Nr.
crt.
Denumirea
publicaţiei
anual
de
apariţii
Valoarea
abonamentului
anual
-
lei
-
Trim.
I
Valoarea
abonamentului
trimestrial
-
lei
-
Trim.
II
Trim.
III
Trim.
IV
1.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română
710
7.900.000
1.975.000
2.172.500
2.389.750
2.628.750
2.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română,
numere
bis*)
50
1.480.000
-
-
-
-
3.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
maghiară
250
6.585.000
1.646.250
1.646.250
1.646.250
1.646.250
4.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
II-a
300
10.380.000
2.595.000
2.595.000
2.595.000
2.595.000
5.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
III-a
700
2.105.000
526.250
526.250
526.250
526.250
6.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
IV-a
2.100
8.900.000
2.225.000
2.225.000
2.225.000
2.225.000
7.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
VI-a
250
8.195.000
2.048.750
2.048.750
2.048.750
2.048.750
8.
Colecţia
Legislaţia
României
4
2.070.000
517.500
569.250
626.150
688.750
9.
Colecţia
de
hotărâri
ale
Guvernului
şi
alte
acte
normative
12
3.450.000
862.500
948.750
1.043.600
1.147.950
10.
Repertoriul
actelor
normative
1
520.000
-
-
-
-
11.
Decizii
ale
Curţii
Constituţionale
1
390.000
-
-
-
-
12.
Ediţii
trilingve
12
2.075.000
-
-
-
-
*)
Cu
excepţia
numerelor
bis
în
care
se
publică
acte
cu
un
volum
extins
şi
care
interesează
doar
un
număr
restrâns
de
utilizatori.
Publicaţiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
menţionate
la
punctele
1-7
sunt
purtătoare
de
T.V.A.
în
cotă
de
19%,
iar
cele
menţionate
la
punctele
8-12
sunt
scutite
de
T.V.A.
Pentru
siguranţa
clienţilor,
abonamentele
la
publicaţiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
se
pot
efectua
prin
următorii
difuzori:
◆
COMPANIA
NAŢIONALĂ
,,POŞTA
ROMÂNĂ"
-
S.A.
-
prin
oficiile
sale
poştale
◆
RODIPET
-
S.A.
-
prin
toate
filialele
◆
INTERPRESS
SPORT
-
S.R.L.
-
Bucureşti,
str.
Hristo
Botev
nr.
6
(telefon/fax:
313.85.07;
313.85.08;
313.85.09)
◆
PRESS
EXPRES
-
S.R.L.
-
Otopeni,
str.
Flori
de
Câmp
nr.
9
(telefon/fax:
772.66.87;
0745.133.712)
◆
M.T.
PRESS
IMPEX
-
S.R.L.
-
Bucureşti,
bd.
Basarabia
nr.
256
(telefon/fax:
255.48.15;
255.48.16)
◆
INFO
EUROTRADING
-
S.A.
-
Bucureşti,
Splaiul
Independenţei
nr.202A
(telefon/fax:
212.73.54)
◆
ZIRKON
MEDIA
-
S.R.L.
-
Bucureşti,
bd.
Nicolae
Grigorescu
nr.
29A,
bl.
N22,
ap.
38
(telefon/fax:
340.31.09)
◆
ACTA
LEGIS
-
S.R.L.
-
Bucureşti,
str.
Banul
Udrea
nr.
10,
(telefon/fax:
411.91.79)
◆
CURIER
PRESS
-
S.R.L.
-
Braşov,
str.
Traian
Grozăvescu
nr.
7
(telefon/fax:
0268/47.05.96)
◆
ELIDA
-
S.R.L.
-
Braşov,
str.
Bisericii
Române
nr.
92
(telefon/fax:
0268/47.74.64)
◆
MIMPEX
-
S.R.L.
-
Hunedoara,
str.
Ion
Creangă
nr.
2,
bl.
2,
ap.
1
(telefon/fax:
0254/71.92.43)
◆
CALLIOPE
-
S.R.L.
-
Ploieşti,
str.
Candiano
Popescu
nr.
36
(telefon/fax:
0244/51.40.52,
0244/51.48.01)
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.