Acasă › Legislație › Altele
AMENAJAMENT 18/03/2024
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024
al fondului forestier proprietate privată aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad, Unitatea de Producție I Miterici, județul Satu Mare
EMITENT
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 452 bis din 16 mai 2024
Notă
...
Aprobat prin ORDINUL nr. 666 din 18 martie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 16 mai 2024.
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ AL
PROTOPOPIATULUI ROMÂN UNIT CU ROMA,
GRECO-CATOLIC TĂȘNAD
Județul Satu Mare
2018
S.C. CONSULTING FOREST ROYAL S.R.L.
ORADEA
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ AL
PROTOPOPIATULUI ROMÂN UNIT CU ROMA,
GRECO-CATOLIC TĂȘNAD
U.P. I MITERICI
Județul Satu Mare
PROIECTANT: ing.
ȘEF PROIECT: ing.
2018
PROCES VERBAL C.T.A.P. nr.
Avizare de recepție din
A.
OBIECTUL AVIZĂRII: Amenajamentul U.P. I Miterici, păduri aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad, Județul Satu Mare.
...
B.
PARTICIPANȚI:
–
Specialist C.T.A.P. dr. ing. ........
...
–
Șef proiect ing. ......
...
–
Proiectanți ing. ......
...
...
C.
Constatări - Concluzii:
Din analiza documentației prezentate și din discuțiile purtate au rezultat următoarele:
Constituirea unității de producție I Miterici s-a făcut în conformitate cu precizările făcute în conferința I-a de amenajare. Suprafața fondului forestier aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad (Procesele Verbale de Punere în Posesie nr. ) este de 123,98 ha. Această suprafață provine din cadrul Ocolului Silvic Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur), în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legilor nr. 1/2000 și 247/2005.
Amenajarea fondului forestier s-a făcut în anul 2017.
În U.P. I Miterici există o suprafață de 1,6 ha ocupații sau litigii, încadrată în această categorie din cauza unor litigii între Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad și persoane fizice. Baza cartografică utilizată este formată din planuri de bază, cu curbe de nivel, la scara 1:5.000.
Suprafața fondului forestier este încadrată atât în grupa I funcțională, cât și în grupa a II-a funcțională în următoarele categorii funcționale:
Tab. 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa și categoria funcțională
Suprafața
Grupa
Cod
Denumire
ha
%
1
4I
Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în amenajamentele silvice, precum și cele care se vor stabili prin studii speciale aprobate de Ministerul Silviculturii (T II). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunicație de interes turistic se vor menține în aceeași categorie funcțională, încadrându-se în T IV.
7,0
6
Total subgrupa 4 - păduri cu funcții de recreere
7,0
6
5H
Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervațiile constituite potrivit „Legii privind protecția mediului înconjurător” (categoriile 5A-5F) (T II)
28,4
23
Total subgrupa 5 - păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier
28,4
23
Total grupa 1 - păduri cu funcții speciale de protecție
35,4
29
2
1B
Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși de calitate superioară pentru lemn de cherestea (T VI)
87,0
71
Total grupa 2 - păduri cu funcții de producție și protecție
87,0
71
TOTAL U.P.
122,4
100
U.P. I Miterici este situată în zona de câmpie din nord-vestul țării, în Câmpia Banato-Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului.
Suprafața unității de producție este de 124,0 ha, fiind constituită din 11 parcele cu 31 subparcele, suprafața medie a subparcelei fiind 4,0 ha.
Fitoclimatic, pădurile studiate fac parte din etajul "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal" (FD2) - 100%.
Solurile din cadrul U.P. aparțin claselor:
–
luvisoluri (argiluvisoluri): luvosol (brun luvic) stagnic (60%);
...
–
cambisoluri (cambisoluri): eutricambosol (brun eumezobazic) tipic (10%), molic (21%) și stagnic (9%).
...
S-au determinat 9 tipuri de pădure, majoritare fiind:
711.1
Ceret normal de dealuri (s)
52%
531.2
Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s)
21%
431.1
Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s)
7%
Tipuri de stațiuni identificate sunt în număr de 5, majoritare fiind:
6143
Deluros de cvercete și șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
52%
6153
Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare
27%
6142
Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu
8%
Structura fondului forestier din unitatea de producție are următoarele caracteristici:
Tab. 2
Structura fondului forestier
Specii
Total
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Compoziția - %
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
100
Clasa de prod. medie
2,1
1,8
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,4
Consistența medie
0,74
0,75
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,77
Vârsta medie - ani
100
100
58
22
84
85
30
20
43
30
85
Creștere curentă
mc/an/ha
3,1
3,3
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
3,9
Volum mediu
mc/ ha
322
351
140
111
302
340
197
40
147
120
284
Volum total – mc
13609
12818
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
34784
Clase de vârstă ha/%
FOND PRODUCTIV
I
II
III
IV
V
VI
VII
Total
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
16,5
5,8
94,0
3
20
2
14
37
18
6
100
În cadrul unității de producție s-au constituit:
–
o subunitate de producție și protecție S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obișnuite ce cuprinde arborete din grupa funcțională I (categoria 4I) și din grupa funcțională II (categoria 1B), având o suprafață totală de 94,0 ha ce reprezintă 77% din suprafața totală a pădurii;
...
–
S.U.P."K" - rezervații de semințe, ce cuprinde arboretele din grupa I, categoria 5H, având o suprafață totală de 28,4 ha (23% din suprafața pădurii).
...
Bazele de amenajare adoptate:
a)
Regimul
Pentru arboretele din cadrul SUP "A" s-a adoptat regimul codru, cu excepția arboretelor de salcâm care vor fi tratate în regimul crâng simplu.
...
b)
Compoziția-țel
Este cea corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
...
c)
Tratamentul
Pentru recoltarea posibilității de produse principale s-a prevăzut aplicarea tratamentului tăierilor progresive și a tratamentului crâng cu tăiere de jos.
...
d)
Exploatabilitate
S-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa a II-a funcțională și exploatabilitatea de protecție pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa I-a funcțională.
...
e)
Ciclul
Pentru arboretele din SUP "A" - codru regulat s-a adoptat un ciclu de 110 ani.
...
La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare și cele din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" ediția 1986 și 2000.
Posibilitatea de produse principale este de 300 mc/an, iar cea de produse secundare este de 39 mc/an.
Tăieri de conservare nu sunt prevăzute.
Prin tăieri de igienă vor fi parcurse 73,8 ha, estimându-se recoltarea unui volum anual de 66 mc.
În deceniul de aplicare a amenajamentului se prevede să se execute următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor:
–
degajări pe 0,0 ha;
...
–
curățiri pe 0,0 ha de pe care se vor recolta 0 mc.
...
–
rărituri pe 26,7 ha de pe care se vor recolta 391 mc.
...
În următorul deceniu, în U.P. se vor împăduri 1,9 ha cu: 95GO 5TE, din care completări pe 0,3 ha.
Lungimea totală a instalațiilor de transport care pot deservi fondul forestier este de 2,2 km (0,4 km drumuri publice și 1,8 km drumuri forestiere), asigurând o densitate de 17,7 m/ha și determinând o accesibilitate de 99%. Drumul auto forestier pietruit propus, în vederea accesibilizării 100% a arboretelor studiate, nu este rentabil de executat în următorul deceniu.
Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.
...
MEMORIU DE PREZENTARE
A AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ AL
PROTOPOPIATULUI ROMÂN UNIT CU ROMA, GRECO-CATOLIC TĂȘNAD,
JUDEȚUL SATU MARE
Data intrării în vigoare a amenajamentului
Administrator: Ocolul Silvic Codrii Sătmarului
1.
Suprafața fondului forestier
Suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad, Județul Satu Mare, administrat de Ocolul Silvic Codrii Sătmarului, este de 123,98 ha, este grupată într-o singură unitate de producție - U.P. I Miterici și provine din Ocolul Silvic Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur).
Suprafața determinată la actuala amenajare de 123,98 ha este la prima amenajare în forma actuală după retrocedare.
Suprafața determinată la actuala amenajare de 123,98 ha este identică cu suprafața din actele de proprietate:
Date generale
U.P.
AMENAJAMENTUL
SUPRAFAȚA
COMPOZIȚIA ARBORETELOR
(FOND PRODUCTIV)
FOND FORESTIER
- HA -
PĂDURE
Ha
TERENURI DE ÎMPADURIT
ha
ALTE TERENURI
- HA -
TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
PĂDURI CU ROL DE:
PROTECȚIE
Terenuri afectate gospodăririi
Terenuri neproductive
F
M
T I
T II
T III- IV
PRODUCȚIE ȘI PROTECȚIE
-
Preced
124,0
124,0
-
-
-
-
-
-
28,4
7,0
88,6
26CE 27GO 22CA 10SC 8FA 6TE 1FR
I
Actual
124,0
122,4
-
-
-
-
1,6
-
28,4
7,0
87,0
27CE27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR
...
2.
Prevederile și realizările amenajamentului expirat
Pentru actualii proprietari nu a mai fost întocmit un amenajament silvic distinct dar, din datele preluate de la O.S. Tășnad, s-a dispus de situația lucrărilor executate în pădurile studiat conform amenajamentelor pădurilor de stat pentru perioada 2008 - 2017 (pe total). În acești 10 ani sau recoltat în total 297 mc (155 mc - produse principale, 30 mc - produse secundare și 112 mc - produse accidentale și de igienă), ceea ce, raportat la suprafața păduroasă a proprietății (122,4 ha) duce la un indice de recoltare de 0,2 mc/an/ha.
Prevederi (P)
Împăduriri
ha/an
Degajări
ha/an
Curățiri
Rărituri
Prod. principale
Accidentale
T. de conservare
Tăieri de igiena
Indici de recoltare
mc/an/ha
Indici de creștere curentă
mc/an/ha
Realizări (R)
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
P
-
-
0,92
4
0,14
-
1,77
214
-
-
-
-
6,38
53
2,2
-
R
-
-
0,92
3
-
-
0,21
16
-
-
-
-
4,96
11
0,2
-
%
-
-
100
75
-
-
12
7
-
-
-
-
78
21
9
-
2.1.
Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
2.1.1.
Evoluția compoziției
Amenajament anul ...
Specii - % -
Total
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
2018
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
-
-
100
...
2.1.2.
Evoluția claselor de producție
Amenajament anul ...
Clase de producție - % -
Clasa de producție medie
I
II
III
IV
V
-
-
-
-
-
-
-
2018
7
62
19
12
-
2,4
...
2.1.3.
Evoluția densității arboretelor
Amenajament anul ...
Categorii de consistenta - % -
Consistența medie
0.1 - 0.3
0.4 - 0.6
0.7 - 1.0
-
-
-
-
-
2018
2
10
88
0,77
...
...
...
3.
Structura fondului forestier
Structura fondului forestier din cadrul U.P. I Miterici se prezintă astfel:
Specificări
Fond forestier
UM
Specii
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Total
Compoziția
A11-13
%
27
27
21
9
9
6
1
-
-
-
100
A21-22
60
40
-
-
-
-
-
-
-
-
100
UP
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
100
Clasa de producție
A11-13
-
2,1
1,7
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,5
A21-22
2,0
2,0
-
-
-
-
-
-
-
-
2,0
UP
2,1
1,8
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,4
Consistența
A11-13
-
0,70
0,73
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,76
A21-22
0,80
0,80
-
-
-
-
-
-
-
-
0,80
UP
0,74
0,75
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,77
Creștere curentă
A11-13
mc/an/ha
3,2
3,5
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
4,2
A21-22
3,0
2,9
-
-
-
-
-
-
-
-
2,9
UP
3,1
3,3
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
3,9
Volum unitar
A11-13
mc/ha
287
335
140
111
302
340
197
40
147
120
255
A21-22
374
386
-
-
-
-
-
-
-
-
379
UP
322
351
140
111
302
340
197
40
147
120
284
Vârsta medie
A11-13
ani
97
97
58
22
84
85
30
20
43
30
79
A21-22
105
105
-
-
-
-
-
-
-
-
105
UP
100
100
58
22
84
85
30
20
43
30
85
Clase de vârstă
I
II
III
IV
V
VI
VII->
Total
A11-13
%
3
20
2
14
37
18
6
100
A21-22
-
-
-
-
-
100
-
100
UP
2
16
2
10
28
37
5
100
–
A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
...
–
A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușita parțială pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;
...
...
4.
Zonarea funcțională
Potrivit prevederilor normelor tehnice și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate, s-a stabilit zonarea funcțională astfel:
Amenajament
Grupa I funcțională
(Tip funcțional / categorii funcționale)
- ha -
Grupa a II-a funcțională
Categorii funcționale
- ha -
Total UP
- ha -
II
III
IV
Total
1B
1C
Total
5H
-
-
-
-
-
4I
-
Expirat
28,4
-
-
-
-
-
7,0
-
35,4
88,6
-
88,6
124,0
Actual
28,4
-
-
-
-
-
7,0
-
35,4
87,0
-
87,0
122,4
...
5.
Subunități de gospodărire
Amenajament
Subunități de gospodărire
- ha -
Total UP
- ha -
A
K
expirat
95,6
28,4
124,0
actual
94,0
28,4
122,4
...
6.
Bazele de amenajare
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
6.1.
Regim (S.U.P. în producție):
Amenajament
Suprafața tratată în regim: - ha -
codru
crâng
regulat
cvasigrădinărit
grădinărit
Expirat
115,8
8,2
Actual
114,2
8,2
...
6.2.
Compoziția tel
Amenajament
U.P.
GO
CE
FA
TE
FR
Expirat
Actual
45
24
20
9
2
...
6.3.
Tratament
Amenajament
Suprafața de parcurs cu tratamente: - ha/mc –
progresive
succesive
rase
crâng
jardinatorii
grădinărite
expirat
actual
14,3/2040
6,3/960
...
6.4.
Vârsta explotabilității
Amenajament
Subunități de gospodărire - ani -
A
Expirat
Actual
97
...
6.5.
Ciclu
Amenajament
Subunități de gospodărire - ani -
A
Expirat
Actual
110
...
...
7.
Reglementarea procesului de producție
7.1.
Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip "A", "V", "B" se va prezenta astfel:
UP
Amenajament
Creșterea indicatoare
Clasele de vârstă
Posibilitatea adoptată
Ci
Pci
q
m*
Inductiv
Deductiv
I
Expirat
Actual
248
287
2,2
1,159
405
370
300
* numai în situația existenței unui excedent de arborete exploatabile
7.1.1.
Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creșterii indicatoare
SPECIA
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
TOTAL
CI
74
81
40
27
19
6
1
248
VD
6024
VD1
1098
894
18
1486
351
51
3898
VD2
1511
1320
47
20
2898
VD3
1713
319
2032
VD4
VE
11106
VE1
1115
907
18
1486
355
51
3932
VE2
1530
1331
49
20
2930
VE3
4430
4387
448
386
791
10442
VF
7114
7716
1211
1529
1669
1809
18
27
21093
VG
7624
9139
2620
1529
2678
1842
231
21
88
44
25816
DD1
7088
DD2
6146
DD3
11173
DD4
10936
DM
6146
Q
2.2
POSIB.
287
A : 0.8670 M : 1.159
CICLUL
110.0 ANI
SUPRAFAȚA TOTALĂ
94.0 HA
SUPRAFAȚA ÎN GR. I FUNC.
7.0 HA
SUPRAFAȚA ÎN GR. II FUNC.(CU TEL 2 SAU 3)
87.0 HA
...
7.1.2.
Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă - procedeul deductiv
Clasa de vârstă
S.U.P. „A”
SP I
SP II
Suprafața periodică
[ha]
S
[ha]
V
[mc]
Creștere curentă
S
[ha]
V + 5Cr
S
[ha]
Volum
III
IV
Vi
[mc]
Vk
[mc]
Vj
[mc]
Actual
[mc]
25 x Cr
[mc]
Total
S
[ha]
S
[ha]
I
2.7
60
14
0
0
0
0
0.8
31
75
106
1.9
0
II
19.1
2440
128
6.3
0
0
995
0
0
0
0
2.8
10
III
2.1
433
11
0
0
0
0
0
0
0
0
1.8
0.3
IV
12.9
2964
69
1
0
200
0
0
0
0
0
4.9
7
V
34.9
11639
141
2.3
0
0
0
17.8
5551
1850
7401
14.8
0
VI
16.5
4335
32
9.6
0
956
771
6.9
2668
500
3168
0
0
VII
5.8
2149
9
5.8
0
1736
458
0
0
0
0
0
0
Total
94.0
24020
404
25.0
0
2892
2224
25.5
8250
2425
10675
26.2
17.3
Normal
25.6
-
25.6
-
25.6
17.2
Diferențe
-0.6
-
-0.1
-
0.6
0.1
P_D = Vj /10 + Vk / 20 + Vi / 30 + vj / nj = 370 mc/an
...
...
7.2.
Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip "Q", "X", "Y", "Z"
Nu este cazul.
...
7.3.
Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunități de tip "J" și "G"
Nu este cazul.
...
7.4.
Urgențe de regenerare
Subunitatea
Urgența
Suprafața
Volum total
Volum de extras
A
1
2,1
237
237
2
18,5
4854
2763
Total
20,6
5091
3000
...
7.5.
Posibilitatea de produse secundare
Specificări
Suprafața efectivă de parcurs - ha -
Posibilitate - mc -
Indice de recoltare mc/ha
Totală
Anuală
Totală
Anuală
Degajări
-
-
-
-
-
Curățiri
-
-
-
-
-
Rărituri
26,7
2,7
391
39
15
Tot prod secund
26,7
2,7
391
39
15
T de igienă
73,8
73,8
655
66
0,9
...
7.6.
Volumul rezultat din lucrări speciale de conservare
Nu este cazul.
...
...
8.
Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare) și măsurile de gospodărire propuse
Natura și gradul de afectare
Suprafața
[ha]
Lucrări prevăzute [ha]
Tăieri progresive
Tăieri succesive
Tăieri rase
Tăieri crâng
Tăieri de conservare
Rărituri
Curățiri
Igienă
Îngrijirea culturilor
Uscare
slabă
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Total
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Doborâturi
izolate
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Total
3,3*
-
-
-
3,3*
-
-
-
-
-
* o singură u.a. afectată de doi factori destabilizatori
...
9.
Situația lucrărilor de împădurire la nivel de U.P. se prezintă astfel:
Specificări
Specii de împădurit (ha)
Împăduriri
Total
GO
TE
-
-
-
Integrale
1,6
1,5
0,1
-
-
-
Completări
0,3
0,3
-
-
-
-
Total
1,9
1,8
0,1
-
-
-
Ajutorarea regen. nat.
2,4
-
-
-
-
-
Îngrij. cult.
14,3
-
-
-
-
-
...
10.
Instalații de transport
Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 2,2 km din care: 0,4 km - drumuri publice, 1,8 km drumuri forestiere și - km - drumuri de exploatare ale altor sectoare decât cel silvic asigurând accesibilitatea:
–
fondului forestier în proporție de 99%
...
–
fondului forestier productiv în proporție de 99%.
...
Drumuri propuse: FN001 Sesder (2,0 km) - nerentabil de executat în următorul deceniu.
...
11.
Coordonate Stereo 70
Se menționează faptul că peste fondul forestier nu se suprapun Situri Natura 2000, iar suprafața este încadrată în patru poligoane ale căror vârfuri au următoarele coordonate Stereo 70:
Parcele
Coordonate
Parcele
Coordonate
Parcela
Coordonate
Parcela
Coordonate
X
Y
X
Y
X
Y
X
Y
84
327310
664091
47-51, 60, 61
326876
660130
16, 21, 22
320588
652345
8
327985
666970
327521
664120
325111
657597
320326
652936
327723
666832
327523
664568
323368
658095
319420
652644
327524
667345
327151
664554
325196
660215
319642
652022
327773
667435
...
Întocmit,
ȘEF DE PROIECT
Certific datele tehnice
EXPERT C.T.A.P.
CUPRINS
Proces verbal CTAP
Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
Partea I
MEMORIU TEHNIC
1.
SITUAȚIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1.
Elemente de identificare a unității de producție
...
1.2.
Vecinătăți, limite, hotare
...
1.3.
Trupuri de pădure componente
...
1.4.
Repartizarea fondului forestier pe comune (orașe)
...
1.5.
Administrarea fondului forestier
1.5.1.
Administrarea fondului forestier proprietate privată
...
...
1.6.
Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier
...
...
2.
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1.
Constituirea unității de producție
...
2.2.
Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
2.2.1.
Mărimea parcelelor și subparcelelor
...
2.2.2.
Situația bornelor
...
2.2.3.
Corespondența între parcelarul din amenajamentul precedent și cel actual
...
...
2.3.
Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1.
Planuri de bază utilizate
...
2.3.2.
Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
...
...
2.4.
Suprafața fondului forestier
2.4.1.
Determinarea suprafețelor
...
2.4.2.
Utilizarea fondului forestier
...
2.4.3.
Tabelul 1E - Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier
...
2.4.4.
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
...
2.4.5.
Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii
...
...
2.5.
Enclave
...
2.6.
Organizarea administrativă (districte, cantoane)
...
2.7.
Ocupații și litigii
...
...
3.
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
3.1.
Istoricul și modul de gospodărire a pădurilor până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1.
Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurii înainte de anul 1948
...
3.1.2.
Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
...
...
3.2.
Analiza critică a amenajamentului expirat
...
3.3.
Concluzii privind gospodărirea pădurilor
3.3.1.
Evoluția structurii pădurilor
...
3.3.2.
Concluzii privind gospodărirea pădurilor
...
...
...
4.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
4.1.
Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren, laborator și birou
...
4.2.
Elemente generale privind cadrul natural
4.2.1.
Geologie
...
4.2.2.
Geomorfologie
...
4.2.3.
Hidrologie
...
4.2.4.
Climatologie
...
...
4.3.
Soluri
4.3.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol identificate
...
4.3.2.
Descrierea tipurilor și a subtipurilor de sol
...
4.3.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol
...
...
4.4.
Tipuri de stațiune
4.4.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
...
4.4.2.
Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
...
4.4.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
...
...
4.5.
Tipuri de pădure
4.5.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure
...
4.5.2.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
...
4.5.3.
Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
...
4.5.4.
Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
...
...
4.6.
Structura fondului de producție și de protecție
...
4.7.
Arborete slab productive și provizorii
...
4.8.
Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
4.8.1.
Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
...
4.8.2.
Evidența arboretelor (u.a) afectate de factori destabilizatori și limitativi
...
...
4.9.
Starea sanitară a pădurii
...
4.10.
Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație forestieră
...
...
5.
STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1.
Stabilirea funcțiilor social economice și ecologice ale pădurii
5.1.1.
Obiectivele social-economice și ecologice
...
5.1.2.
Funcțiile pădurii
...
5.1.3.
Subunități de producție și protecție constituite
...
...
5.2.
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii
5.2.1.
Regimul
...
5.2.2.
Compoziția-țel
...
5.2.3.
Tratamentul
...
5.2.4.
Exploatabilitatea
...
5.2.5.
Ciclul
...
...
...
6.
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
6.1.
Reglementarea procesului de producție lemnoasă
6.1.1.
Reglementarea procesului de producție la SUP "A" - codru regulat
6.1.1.1.
Stabilirea posibilității de produse principale
...
6.1.1.2.
Adoptarea posibilității
...
6.1.1.3.
Recoltarea posibilității de produse principale
...
6.1.1.4.
Prognoza posibilității de produse principale
...
...
...
6.2.
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție
6.2.1.
Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale
6.2.1.1.
Măsuri de gospodărire a rezervațiilor de semințe - S.U.P. "K"
...
6.2.1.2.
Calcule conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), articolul 25, alineatul (3)
...
...
6.2.2.
Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul IV de categorii funcționale
...
...
6.3.
Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
...
6.4.
Posibilitatea totală
...
6.5.
Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și împăduriri
...
6.6.
Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziție necorespunzătoare
...
6.7.
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
...
...
7.
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
7.1.
Producția cinegetică
...
7.2.
Producția salmonicolă
...
7.3.
Producția de fructe de pădure
...
7.4.
Producția de ciuperci comestibile
...
7.5.
Resurse melifere
...
7.6.
Alte produse
...
...
8.
PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
8.1.
Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă
...
8.2.
Protecția împotriva incendiilor
...
8.3.
Protecția împotriva poluării industriale
...
8.4.
Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
...
...
9.
INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
9.1.
Instalații de transport
...
9.2
Tehnologii de exploatare
...
9.3
Construcții forestiere
...
...
10.
ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1.
Realizarea continuității funcționale
...
10.2.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
10.2.1.
Indicatori cantitativi
...
10.2.2.
Indicatori calitativi
...
...
...
11.
DIVERSE
11.1.
Data intrării în vigoare a amenajamentului și durata de valabilitate a acestuia
...
11.2.
Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate
...
11.3.
Indicarea hărților anexate amenajamentului
...
11.4.
Colectivul de elaborare a amenajamentului
...
11.5.
Bibliografie
...
11.6.
Proces-verbal Conferința a II-a de amenajare
...
...
Partea A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
12.
PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
12.1.
Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1.
Planul decenal de recoltare a produselor principale din SUP "A" - codru regulat
12.1.1.1.
Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale
...
12.1.1.2.
Planul decenal de recoltare a produselor principale SUP "A" - codru regulat
...
12.1.1.3.
Recapitulația posibilității de produse principale SUP "A" - codru regulat
...
...
12.1.2.
Planul lucrărilor de conservare
...
...
12.2.
Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
12.2.1.
Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
...
12.2.2.
Recapitulația posibilității decenale pe specii
...
...
12.3.
Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
...
...
13.
PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE
13.1.
Planul instalațiilor de transport
...
13.2.
Planul construcțiilor silvice
...
13.3.
Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
...
...
14.
PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
14.1.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
...
14.2.
Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție
...
...
Partea A III-A
EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
15.
EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
15.1.
Evidențe privind descrierea unităților amenajistice
15.1.1.
Descrierea parcelară
...
15.1.2.
Evidența pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelară
...
15.1.3.
Evidența u.a. inventariate de proiectant
...
15.1.4.
Evidența u.a. inventariate de ocol
...
15.1.5.
Evidența u.a. puse în valoare de ocol
...
...
15.2.
Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier
15.2.1.
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
...
15.2.2.
Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
...
15.2.3.
Situația sintetică pe specii
...
15.2.4.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
...
15.2.5.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
...
15.2.6.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii
...
15.2.7.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv
...
15.2.8.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv
...
15.2.9.
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție /protecție după vârstă, grupe funcționale și specii
...
15.2.10.
Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii
...
...
15.3.
Evidențe privind condițiile naturale și de vegetație
15.3.1.
Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
...
15.3.2.
Recapitulație pe formații forestiere
...
15.3.3.
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
...
15.3.4.
Repartiția suprafeței pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție
...
15.3.5.
Evidența arboretelor slab productive
...
15.3.6.
Repartiția suprafețelor arboretelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
...
15.3.7.
Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
...
...
15.4.
Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă
15.4.1.
Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii
...
15.4.2.
Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec
...
15.4.3.
Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului
...
15.4.4.
Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile
...
...
15.5.
Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității de produse principale și secundare
15.5.1.
Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare
...
15.5.2.
Situația fondului forestier și a posibilității de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare
...
...
...
Partea A IV-A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16.
EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
16.1.
Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri
...
16.2.
Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală
...
16.3.
Evidența anuală a tăierilor de regenerare
...
16.4.
Evidența anuală a tăierilor de îngrijire
...
16.5.
Evidența anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură
...
16.6.
Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale și culturilor
...
16.7.
Evidența lucrărilor de împăduriri
...
...
Anexe
FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
A FONDULUI FORESTIER
U.P. I MITERICI
FOLOSINȚE
Suprafața
(ha)
TOTAL
INDICATORUL
U.M
Grupa
Grupa
A
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE
35,4
87,0
122,4
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale
Gr. I
Gr. II
ha
ha
A1
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care:
7,0
87,0
94,0
Total A1 (grupa I+II)
Total U.P. (A1 + A2)
ha
ha
Proporția speciilor
A1
U.P.
%
A11-A13
Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială
7,0
87,0
94,0
Clasa de producție medie
A1
U.P.
A14
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze
Consistența medie
A1
U.P.
A15
Poieni sau goluri destinate împăduririi
-
-
-
Vârsta medie
A1
ani
A16
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri
-
-
-
U.P.
A17
Răchitării naturale sau create prin culturi
-
-
-
Fond lemnos total
A1
mc
U.P.
A2
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1 - A2.5) din care:
28,4
-
28,4
Volum lemnos la ha
A1
mc
U.P.
Indice de creștere curentă
A1
mc/an/ha
Posibilitatea anuală din produse
mc/an
A21-A22
Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială
-
-
-
Posibilitatea anuală din produse secundare din care
mc/an
Rărituri
mc/an
Indici de recoltare
mc/an/ha
A23
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze
-
-
-
LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE ȘI CONSERVARE
A24
Poieni sau goluri destinate împăduririi
-
-
-
A25
Terenuri degradate destinate împăduririi
-
-
-
B
TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE
-
-
-
LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE
ha
C
TERENURI NEPRODUCTIVE
(nisipuri, sărături, mlaștini, râpe, ravene)
-
-
-
D
TERENURI SCOASE TEMPORAR
-
1,6
1,6
D1
Transmise prin acte normative
-
-
-
Clasa de vârstă (ani)
D2
Ocupații și litigii
-
1,6
1,6
Păduri A 1.1. - A 1.3.
ha / %
TOTAL U.P.
35,4
88,6
124,0
Păduri A 2.1. - A 2.2.
ENCLAVE
-
Păduri A 1.1. - A 2.2.
REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE
Categoria
4I
5H
-
-
-
-
TOTAL
Suprafața - ha
7,0
28,4
-
-
-
-
35,4
UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea
A
K
TOTAL
Suprafața - ha
94,0
28,4
122,4
Ciclu de producție
110
-
DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI
Publice
Forestiere
Total
m/ha
3,2
14,5
17,7
ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
La începutul
La sfârșitul
În perspectivă
%
99
99
100
SPECII
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
7,0
2,1
-
-
4,9
-
-
-
-
-
-
87,0
23,1
25,1
19,7
3,3
8,0
5,5
1,4
0,2
0,4
0,3
94,0
25,2
25,1
19,7
8,2
8,0
5,5
1,4
0,2
0,4
0,3
122,4
42,2
36,5
19,7
8,2
8,0
5,5
1,4
0,2
0,4
0,3
100
27
27
21
9
9
6
1
-
-
-
100
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
2,5
2,1
1,7
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,4
2,1
1,8
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
0,76
0,70
0,73
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,77
0,74
0,75
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
79
97
97
58
22
84
85
30
20
43
30
85
100
100
58
22
84
85
30
20
43
30
24020
7247
8416
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
34784
13609
12818
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
255
287
335
140
111
302
340
197
40
147
120
284
322
351
140
111
302
340
197
40
147
120
4,2
3,2
3,5
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
300
87
71
4
96
36
5
-
-
1
-
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Principale
Secundare
Total
2,5
0,3
2,8
Lucrarea
Degajări
Curățiri
Rărituri
Tăieri de igienă
Lucrări de
ha
ha
Mc
ha
Mc
ha
Mc
ha
mc
Total
-
-
-
26,7
391
73,8
655
-
-
Anual
-
-
-
2,7
39
73,8
66
-
-
Specia
GO
TE
-
-
-
-
-
-
Total
Integrale
1,5
0,1
-
-
-
-
-
-
1,6
Complet
0,3
-
-
-
-
-
-
-
0,3
Total
1,8
0,1
-
-
-
-
-
-
1,9
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ
I (1-20)
II (21-40)
III (41-60)
IV (61-80)
V (81-100)
VI și →
TOTAL
2,7
3
19,1
20
2,1
2
12,9
14
34,9
37
22,3
24
94,0
100
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
28,4
100
28,4
100
2,7
2
19,1
16
2,1
2
12,9
11
34,9
28
50,7
41
122,4
100
PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel de prognoză
Suprafața în producție
Volumul arboretelor de expl. în dec. I (V_D) – mc
Volumul arboretelor de expl. în dec. I-II (V_E) – mc
Posibilitatea anuală
mc/an
2018-2027
94,0
6024
11106
300
2028-2037
94,0
8110
13100
300
2038-2047
94,0
10080
19910
300
2048-2057
94,0
12170
14420
310
* Volumele includ 5 (cinci) creșteri anuale.
FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ
SUP "A" - codru regulat, ciclul - 110 ani
Nr.
crt.
Indicatorul
U.M.
Total S.U.P
SPECIA
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PL
DT
D
1
Păduri pentru care se reglementează recolt. pr. princ.A11- A13)
grupa I
ha
7,0
2,1
-
-
4,9
-
-
-
-
-
-
grupa II
87,0
23,1
25,1
19,7
3,3
8,0
5,5
1,4
0,2
0,4
0,3
Total
94,0
25,2
25,1
19,7
8,2
8,0
5,5
1,4
0,2
0,4
0,3
2
Proporția speciilor
%
100
27
27
21
9
9
6
1
-
-
-
3
Clasa de producție medie
-
2,5
2,1
1,7
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
4
Consistența medie
-
0,76
0,70
0,73
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
5
Vârsta medie
ani
79
97
97
58
22
84
85
30
20
43
30
6
Volum mediu la ha
mc/ha
255
287
335
140
111
302
340
197
40
147
120
7
Fond lemnos total
mc
24020
7247
8416
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
8
Indici de creștere curentă
mc/an/ha
4,2
3,2
3,5
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
9
Indici de creștere indicatoare
mc/an/ha
2,6
2,9
3,2
2,0
-
3,4
3,5
4,3
-
2,5
-
10
Posibilitatea de produse principale
mc/an
300
87
71
4
96
36
5
-
-
1
-
11
Posibilitatea de produse secundare
mc/an
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
12
Total rând (10+11)
mc/an
339
92
74
22
97
40
7
4
-
2
1
13
Indici de recoltare
mc/an/ha
Principale
Secundare
Total
3,2
0,4
3,6
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ (de 20 ani)
CLASA DE VÂRSTĂ
Total
I
II
III
IV
V
VI
VII →
Suprafața
ha
94,0
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
16,5
5,8
%
100.00
3
20
2
14
37
18
6
Volum
mc
23834
60
2440
433
2964
11639
4335
2149
%
100
10
2
12
49
18
9
SUP "K" - rezervații de semințe
Nr.
crt.
Indicatorul
U.M.
Total S.U.P
SPECIA
CE
GO
-
-
-
-
-
-
-
-
1
Păduri pentru care se reglementează recolt. de pr. princ. A11-A13)
grupa I
ha
28,4
17,0
11,4
-
-
-
-
-
-
-
-
grupa II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Total
28,4
17,0
11,4
-
-
-
-
-
-
-
-
2
Proporția speciilor
%
100
60
40
-
-
-
-
-
-
-
-
3
Clasa de producție medie
-
2,0
2,0
2,0
-
-
-
-
-
-
-
-
4
Consistența medie
-
0,80
0,80
0,80
-
-
-
-
-
-
-
-
5
Vârsta medie
ani
105
105
105
-
-
-
-
-
-
-
-
6
Volum mediu la ha
mc/ha
379
374
386
-
-
-
-
-
-
-
-
7
Fond lemnos total
mc
10764
6362
4402
-
-
-
-
-
-
-
-
8
Indici de creștere curentă
mc/an/ha
2,9
3,0
2,9
-
-
-
-
-
-
-
-
9
Indici de creștere indicatoare
mc/an/ha
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
10
Posibilitatea din tăieri de conservare
mc/an
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
11
Posibilitatea de produse secundare
mc/an
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
12
Total rând (10+11)
mc/an
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
13
Indici de recoltare
mc/an/ha
Principale
Secundare
Total
-
-
-
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ (de 10 ani)
CLASA DE VÂRSTĂ
Total
I
II
III
IV
V
VI
VII→
Suprafața
ha
28,4
-
-
-
28,4
-
%
100
-
-
-
-
-
100
-
Volum
mc
10764
-
-
-
-
-
10764
-
%
100
-
-
-
-
-
100
-
Partea I
MEMORIU TEHNIC
1.
SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
...
2.
ORGANIZAREA TERITORIULUI
...
3.
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
...
4.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI
...
5.
STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
...
6.
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ
...
7.
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
...
8.
PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
...
9.
INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
...
10.
ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
...
11.
DIVERSE
...
1.
SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1.
Elemente de identificare a unității de producție
Fondul forestier care face obiectul prezentului amenajament aparține Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad și provine în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legilor nr. 1/2000 și 247/2005, din Ocolul Silvic Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur), după cum urmează:
Tab. 1.1.1.
Județul
Unitatea teritorial administrativă
Denumire fost
Parcele aferente
Suprafața
- ha -
OS
UP
Satu Mare
Cehal
Tășnad
II Cean
16%, 21%, 22%
30,00
Săcășeni
IV Chegea
47%, 49%, 50, 51%, 60%, 61%, 84%
92,98
V Supur
8%
1,00
Total
-
-
-
-
123,98
U.P. I Miterici este situată în zona de câmpie din nord - vestul țării, în Câmpia Banato - Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului.
Fitoclimatic, pădurile studiate fac parte din etajul "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal" (FD2) - 100%.
...
1.2.
Vecinătăți, limite, hotare
Fondul forestier se găsește în limitele teritoriale ale U.P. II, IV, V din cadrul Ocolului Silvic Tășnad. El se învecinează cu păduri de stat, păduri ale unităților teritorial administrative, păduri aparținând persoanelor fizice și pășuni (fânețe) împădurite cu consistența sub 0,4. Fondul forestier studiat este dispersat pe acest teritoriu, astfel încât se poate vorbi de vecinătăți, limite și hotare doar la nivelul fiecărei parcele sau a unui grup de parcele în parte. Vecinătățile fondului forestier sunt specificate în actele de proprietate prezentate la
anexe
. Limitele fondului forestier au fost materializate de proprietar cu vopsea. Hotarele sunt materializate pe arborii de limită cu vopsea și prin borne amenajistice de către proprietar.
...
1.3.
Trupuri de pădure componente
Fondul forestier studiat este constituit din patru trupuri de pădure, prezentate în tabelul următor:
Tab. 1.3.1.
Nr.
crt.
Denumirea trupului de pădure
Parcele componente
Suprafața
(ha)
Localitatea în raza căreia se află
Distanța în km până la ...
ocol
gara CFR
Comună
1
Sesder
8
1,0
Săcășeni
12
12
3
2
Buderița
16, 21, 22
30,0
Cehal
10
10
8
3
Valea Chegii
47, 49 - 51, 60, 61
86,0
Săcășeni
19
19
10
4
Cristior
84
7,0
Săcășeni
12
12
3
TOTAL U.P.
-
124,0
-
-
-
-
Gara cea mai apropiată care se pretează la transport lemn se află în orașul Tășnad (județul Satu Mare).
...
1.4.
Repartizarea fondului forestier pe comune (orașe)
Pădurile care fac obiectul acestui studiu se găsesc în raza teritorială a Comunelor Cehal și Săcășeni (Județul Satu Mare):
Tab. 1.4.1.
Județul
Unitatea administrativ-teritorială
Parcele aferente
Suprafața
- ha -
Satu Mare
Comuna Cehal
16, 21, 22
30,0
Comuna Săcășeni
8, 47, 49 - 51, 60, 61, 84
94,0
Total
124,0
...
1.5.
Administrarea fondului forestier
1.5.1.
Administrarea fondului forestier proprietate privată
U.P. I Miterici este constituită din fond forestier proprietate privată și este administrată, pe bază contractuală, de către Ocolul Silvic Codrii Sătmarului (privat, cu sediul în orașul Tășnad, str. Lăcrămioarelor, județul Satu Mare).
...
...
1.6.
Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier
În vecinătatea fondului forestier studiat nu există terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier.
...
...
2.
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1.
Constituirea unității de producție
Constituirea unității de producție I Miterici s-a făcut în conformitate cu precizările făcute în conferința I-a de amenajare. Suprafața fondului forestier aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad (Procesele Verbale de Punere în Posesie nr. 1799, 1800/3.11.2015, 572, 574/4.04.2016, 608/8.04.2016) este de 123,98 ha. Această suprafață provine din cadrul Ocolului Silvic Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur), în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legilor nr. 1/2000 și 247/2005.
Suprafața determinată la actuala amenajare este de 123,98 ha și este aceeași cu cea înscrisă în actele de proprietate. Actele de proprietate asupra terenurilor forestiere sunt prezentate la
anexe
și în
capitolul 2.4.3
. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier (tabelul 1E). S-a constituit astfel Unitatea de Producție (U.P.) I - Miterici.
...
2.2.
Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
La actuala amenajare s-a păstrat parcelarul existent ca numerotare, limitele acestuia modificându-se la câteva parcele în funcție de procentele de retrocedare.
Delimitarea și materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de teren al ocolului silvic ce administrează pe bază contractuală pădurile studiate și corespunde cerințelor de ordin tehnic impuse de normele tehnice în vigoare.
Subparcelarul a suferit modificări atât din cauza lucrărilor efectuate pe timpul aplicării amenajamentului cât și analizei arboretelor.
Subparcelarul a fost delimitat și materializat de către proiectant în condiții de calitate corespunzătoare normelor actuale. Indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar au fost păstrate.
2.2.1.
Mărimea parcelelor și subparcelelor
Suprafața medie, minimă și maximă a parcelelor și subparcelelor este redată în tabelul următor:
Tab. 2.2.1.1.
Amenajament anul ...
Parcele
Subparcele
Număr
Suprafața - ha
Număr
Suprafața - ha
medie
max./parc.
min./parc.
medie
maximă/ua
minimă/ua
2018
11
11,2
41,4/50
1,0/8, 47
31
4,0
28,4/50C
0,3/22D
Din datele prezentate rezultă că nu există parcele a căror suprafață depășește limita maximă admisă de instrucțiuni iar parcelarul existent la amenajările anterioare a rămas nemodificat datorită detaliilor de relief foarte evidente pe care se sprijină. Există o subparcelă a cărei suprafață este mai mică decât limita admisă de instrucțiuni (0.5 ha), justificată de prezența unor arborete diferite de cele din jur și de limita de proprietate.
...
2.2.2.
Situația bornelor
La intersecția liniilor parcelare, a schimbărilor evidente de aliniament, precum și la intersecția liniilor parcelare cu marginea pădurii s-au amplasat 25 borne din beton sau piatră cioplită. În tabelul de mai jos se prezintă situația bornelor pentru trupurile căreia îi aparțin pădurile:
Tab. 2.2.2.1.
Trup de pădure
Numerotarea*
Numărul bornelor
Felul
Parcelele, unde sunt amplasate
Sesder
50bis
1
beton
piatră cioplită
8
Buderița
35, 35bis, 48, 48bis, 49, 51, 51bis
7
16, 21, 22
Valea Chegii
93bis, 104bis, 105bis, 109bis, 113 - 115, 113bis, 114bis, 117, 130bis, 132bis, 133, 134bis, 139
15
47, 49 - 51, 60, 61
Cristior
217, 220
2
84
Total
-
25
-
-
* Notă: Pentru a nu complica situația s-a păstrat numerotarea bornelor din U.P. din care provin suprafețele păduroase. La refacerea lor se va trece și numărul fostei U.P. de proveniență (de exemplu 35/II). Sunt treisprezece borne bisate. Nu sunt borne dublate.
...
2.2.3.
Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual
În tabelul următor se prezintă corespondența între parcelarul și subparcelarul vechi și cel nou, din amenajamentul ocolului silvic de la care s-au preluat pădurile studiate și cel din amenajamentul actual:
Tab. 2.2.1.1
Numărul u.a. din amenajamentul vechi U.P II Cean, O.S. Tasnad și cel din amenajamentul actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
16F
16F
21A
21A
22A%
22A
22C
22C
22E
22E
16H
16H
21B
21B
22B
22B
22D
22D
22F
22F
Numărul u.a. din amenajamentul vechi U.P IV Chegea, O.S. Tasnad și cel din amenajamentul actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
47C%
47C
49D
49D
50C
50C
61A
61A
84A%
84A
49A
49A
49E
49E
50D
50D
61B%
61B
84A%+84B%
84B
49B
49B
50A
50A
51A%
51
61C
61C
84C%
84C
49C
49M1
50B
50B
60
60
61B%
61M1
84D%
84D
Numărul u.a. din amenajamentul vechi U.P V Supur, O.S. Tasnad și cel din amenajamentul actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
Precedent
Actual
8A%
8A
...
...
2.3.
Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1.
Planuri de bază utilizate
Pentru determinarea suprafețelor s-au folosit planuri de bază, cu curbe de nivel la scara 1:5.000 foi volante, cu echidistanța de 5 m, elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1978. Acestea au fost utilizate și la amenajarea precedentă. S-au folosit planurile: L-34-22-C-b-2-I,II,III.
...
2.3.2.
Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Cu ocazia actualei amenajări, pentru completarea planurilor de bază cu detalii amenajistice noi sau executat ridicări în plan cu dispozitive GPS.
Planurile topografice de bază astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat analitic, în sistem GIS, suprafețele unităților amenajistice și s-au întocmit hărțile ce însoțesc amenajamentul de față.
...
...
2.4.
Suprafața fondului forestier
2.4.1.
Determinarea suprafețelor
Suprafața actuală a U.P. I Miterici este de 123,98 ha. Pe parcursul acestui amenajament se va lucra cu valoarea rotunjită de 124,0 ha a acestei suprafețe. Ea a fost determinată analitic pe planurile de bază echipate cu detaliile amenajistice.
...
2.4.2.
Utilizarea fondului forestier
Modul de utilizare a fondului forestier se prezintă astfel:
Tabelul 2.4.3.1
Simbol
Categoria de folosință
Suprafața
ha
%
A
Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi
122,4
99
A1
Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale
94,0
76
A11
Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă
94,0
76
A12
Regenerări pe cale artificială cu reușită parțială
-
-
A13
Regenerări pe cale naturală cu reușită parțială
-
-
A14
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze
-
-
A15
Poieni sau goluri destinate împăduririi
-
-
A16
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri
-
-
A17
Răchitării naturale ori create prin culturi
-
-
A2
Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale
28,4
23
A21
Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă
28,4
23
A22
Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială
-
-
A23
Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze
-
-
A24
Poieni sau goluri destinate împăduririi
-
-
A25
Terenuri degradate destinate împăduririi
-
-
B
Terenuri afectate gospodăririi silvice
-
-
B1
Linii parcelare principale
-
-
B2
Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului
-
-
B3
Instalații de transport forestier: drumuri, căi ferate și funiculare permanente
-
-
B4
Clădiri, curți și depozite permanente
-
-
B5
Pepiniere și plantații semincere
-
-
B6
Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc.
-
-
B7
Terenuri cultivate pentru nevoile administrației
-
-
B8
Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc.
-
-
B9
Ape care fac parte din fondul forestier
-
-
B10
Culoare pentru linii de înaltă tensiune
-
-
C
Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaștini, ravene, etc.
-
-
D
Terenuri scoase temporar din fondul forestier
1,6
1
D1
Transmise prin acte normative în folosință temporare a unor organizații pentru instalații electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc.
-
-
D2
Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii
1,6
1
TOTAL
124,0
100
Tab. 2.4.3.2.
Nr.
crt.
Simbol
Categoria de folosință forestieră
Suprafața - ha
Totală din care
Gr I
Gr II
1
P
Fond forestier total
124,0
35,4
88,6
1.1.
P.D
Terenuri acoperite cu pădure
122,4
35,4
87,0
1.2.
P.C.
Terenuri care servesc nevoilor de cultură
-
-
-
1.3.
P.S.
Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică
-
-
-
1.4.
P.A.
Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră
-
-
-
1.5.
P.I.
Terenuri afectate împăduririi
-
-
-
1.6.
P.N.
Terenuri neproductive
-
-
-
1.7.
P.T.
Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite
-
-
-
1.8.
P.O.
Ocupații și litigii
1,6
-
1,6
...
2.4.3.
Tabelul 1E
Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier
Nr.
crt.
Documentul de apr.
Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fond forestier
Unitățile amenajistice
(numerotarea anterioară O.S. Tășnad)
Modificări în suprafața fondului forestier
Scoateri temporale din fondul forestier
Defrișări fără scoatere din fond forestier
Semnătura șefului de ocol silvic
Felul documentului
Nr.
Data
Intrări
Scoateri def. din f.f.
SOLD
Supraf.
Termen
Data reprimirii
ha
1
Proces verbal de punere în posesie
Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005
U.P II Cean:
16F, 16H, 21A, 21B, 22A%, 22B, 22C, 22D, 22E, 22F
30,00
30,00
2
Proces verbal de punere în posesie
Legea nr. 1/2000
U.P V Supur:
8A%
1,00
31,00
3
Proces verbal de punere în posesie
Legea nr. 1/2000
U.P. IV Chegea:
47C%
1,00
32,00
4
Proces verbal de punere în posesie
Legea nr. 1/2000
U.P IV Chegea:
84A%, 84B%, 84C%, 84D%
6,98
38,98
5
Proces verbal de punere în posesie
Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005
U.P IV Chegea:
49A, 49B, 49C, 49D, 49E, 50A, 50B, 50C, 50D, 51A%, 60, 61A, 61B, 61C
85,00
123,98
Suprafața U.P. I Miterici la 01.01.2018
123,98
123,98
Nr.
crt.
Documentul de apr.
Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fond forestier
Unitățile amenajistice
(numerotarea anterioară O.S. Tășnad)
Modificări în suprafața fondului forestier
Scoateri temporale din fondul forestier
Defrișări fără scoatere din fond forestier
Semnătura șefului de ocol silvic
Felul documentului
Nr.
Data
Intrări
Scoateri def. din f.f.
SOLD
Supraf.
Termen
Data reprimirii
ha
...
2.4.4.
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
(APROBATĂ CONFORM ARTICOLULUI 3 DIN LEGEA NUMĂRUL 59/1974 ȘI ARTICOLUL 8 DIN CODUL SILVIC - LEGEA NUMĂRUL 3/1962)
NR.
CRT.
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL
(COL. 2 + 3 + 4 + 5)
HA
MINISTERUL MEDIULUI
HA
ALȚI DEȚINĂTORI
HA
HA
HA
A
B
1
2
3
4
5
1.
FONDUL FORESTIER - TOTAL
(P)
124.0
124.0
1.1.
TERENURI ACOPERITE CU PĂDURE
(PD)
122.4
122.4
1.1.1
- RĂȘINOASE
(PDR)
1.1.2
- FOIOASE
(PDF)
122.4
122.4
1.1.3
- RACHITARII (CULTIVATE ȘI NATURALE)
(PDS)
1.2.
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ
(PC)
1.2. 1
- PEPINIERE
(PCP)
1.2. 2
- PLANTAJE
(PCJ)
1.2. 3
- COLECȚII DENDROLOGICE
(PCD)
1.3.
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCȚIE SILV.
(PS)
1.3.1
- ARBUȘTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE)
(PSZ)
1.3.2
- TERENURI PENTRU HRANA VÂNATULUI
(PSV)
1.3.3
- APE CURGĂTOARE
(PSR)
1.3.4
- APE STĂTĂTOARE
(PSL)
1.3.5
- PĂSTRĂVĂRII
(PSP)
1.3.6
- FAZANERII
(PSF)
1.3.7
- CRESCĂTORII ANIMALE CU BLANĂ FINĂ
(PSB)
1.3.8
- CENTRE FRUCTE DE PĂDURE
(PSD)
1.3.9
- PUNCTE ACHIZIȚII FRUCTE, CIUPERCI
(PSU)
1.3.10
- ATELIERE DE ÎMPLETITURI
(PSI)
1.3.11
- SECȚII ȘI PUNCTE APICOLE
(PSA)
1.3.12
- USCĂTORII ȘI DEPOZITE DE SEMINȚE
(PSS)
1.3.13
- CIUPERCĂRII
(PSC)
1.4.
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST. FOREST.
(PA)
1.4.1
- SPAȚII DE PRODUCȚIE SILVICĂ ȘI CAZARE PERS. SILV
(PAS)
1.4.2
- CĂI FERATE FORESTIERE
(PAF)
1.4.3
- DRUMURI FORESTIERE
(PAD)
1.4.4
- LINII DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR
(PAP)
1.4.5
- DEPOZITE FORESTIERE
(PAZ)
1.4.6
- DIGURI
(PAG)
1.4.7
- CANALE
(PAC)
1.4.8
- ALTE TERENURI
(PAA)
1.5.
TERENURI AFECTARE ÎMPĂDURIRII
(PT)
1.5.1
- CLASA DE REGENERARE
(PTR)
1.5.2
- TERENURI INTRATE LEGAL ÎN FOND FORESTIER
(PTF)
1.6.
TERENURI NEPRODUCTIVE
(PN)
1.6.1
- STÂNCĂRII , ABRUPTURI
(PNS)
1.6.2
- BOLOVĂNIȘURI PIETRIȘURI
(PNP)
1.6.3
- NISIPURI (ZBURĂTOARE ȘI MARINE)
(PNN)
1.6.4
- RIPE – RAVENE
(PNR)
1.6.5
- SĂRĂTURI CU CRUSTĂ
(PNC)
1.6.6
- MOCIRLE-SMIRCURI
(PNM)
1.6.7
- GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPUNERI STERILE
(PNG)
1.7.
FISIE FRONTIERA
(PF)
1.8.
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM.
(PT)
1.6
1.6
...
2.4.5.
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
NR.
RD.
DENUMIREA INDICATORILOR
TOTAL
(COL. 2 + 3 + 4)
HA
MINISTRUL MEDIULUI
HA
AGRICULT.
HA
ALȚI DEȚINĂTORI
HA
A
B
1
2
3
4
1
FONDUL FORESTIER TOTAL (RÂND 2+33)
124.0
124.0
2
SUPRAFAȚA PĂDURILOR TOTAL(RÂND 3+10)
122.4
122.4
3
RĂȘINOASE
4
MOLID
5
- DIN CARE : ÎN AFARA AREALULUI
6
BRAD
7
DUGLAS
8
LARICE
9
PINI
10
FOIOASE (RÂND 11+12+15+21)
122.4
122.4
11
FAG
9.3
9.3
12
STEJARI
77.4
77.4
13
- PEDUNCULAT
14
- GORUN
35.8
35.8
15
DIVERSE SPECII TARI
29.5
29.5
16
- SALCÂM
8.2
8.2
17
- PALTIN
18
- FRASIN
1.4
1.4
19
- CIREȘ
20
- NUC
21
DIVERSE SPECII MOI
6.2
6.2
22
- TEI
5.7
5.7
23
- PLOP
0.2
0.2
24
- DIN CARE: PLOPI EURAMERICANI
25
- SALCII
26
- DIN RD. 25 ÎN LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII
33
ALTE TERENURI - TOTAL
1.6
1.6
34
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ SILVICĂ
35
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCȚIE SILVICĂ
36
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST
37
TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII
38
- DIN CARE: ÎN CLASA DE REGENERARE
39
TERENURI NEPRODUCTIVE
40
FÂȘIE FRONTIERĂ
41
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
1.6
1.6
...
...
2.5.
Enclave
În cadrul unității de producție nu sunt enclave.
...
2.6.
Organizarea administrativă (districte, cantoane)
La data întocmirii prezentului studiu, fondul forestier studiat se află în administrarea O.S. Codrii Sătmarului, în baza unor contracte de administrare.
Ca urmare organizarea administrativă a fondului forestier menționat se regăsește în organizarea administrativă a acestui ocol silvic. Această organizare poate suferi modificări în funcție de interesele ocolului silvic care administrează fondul forestier și de dinamica aplicării legii fondului funciar.
...
2.7.
Ocupații și litigii
În U.P. I Miterici există o suprafață de 1,6 ha ocupații sau litigii, încadrată în această categorie din cauza unor litigii între Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad și persoane fizice, acestea sunt prezentate în tabelul următor.
Tab. 2.7.1.
Nr.
Crt.
u.a. veche
u.a. nouă
Suprafața
(ha)
Observații
1
49C
49M1
0,4
suprapunere amplasament cu persoane fizice
2
61B%
61M1
1,2
suprapunere amplasament cu persoane fizice
Total
1,6
-
...
...
3.
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT a pădurilor
Trebuie menționat faptul că pădurile care alcătuiesc unitatea de producție I Miterici provin dintr-o mică parte a trei unități de producție ale O.S. Tășnad (U.P. II Cean, U.P. IV Chegea, U.P. V Supur), astfel că analiza gospodăririi din trecut a pădurilor studiate nu poate fi făcută astfel ca datele istorice să poată fi analizate pentru a fi comparate sau formulate concluzii.
În continuare se prezintă totuși date cu caracter general în ceea ce privește gospodărirea din trecut a acestor păduri.
3.1.
Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1.
Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Din datele existente în amenajamentele anterioare, rezultă că inițial toate pădurile din zonă au aparținut unor latifundiari ai Imperiului austro-ungar și erau folosite ca locuri de agrement prin vânătoare, fără preocupare deosebită de gospodărire, întreaga activitate rezumându-se la paza pădurii, ocrotirea și recoltarea vânatului.
Cu timpul, natura proprietății pădurilor a suferit modificări. Astfel în anul 1852, sub presiunea mișcărilor revoluționare de la 1848, în baza "Patentului Imperial de Segregare" aceste păduri au fost defalcate în păduri comunale, composesorale și urbariale.
Începând cu anul 1898, prin Legea XXXI, exploatarea pădurilor urma să se facă după amenajamente sumare și regulamente de tăiere care să se sprijine pe principiul raportului susținut. Această lege nu este respectată, astfel că în perioada 1908 - 1921 se fac exploatări masive prin tăieri rase pe suprafețe mari, fără preocupări de regenerare a pădurilor.
Perioada 1921-1948 s-a caracterizat printr-o gospodărire a pădurilor în conformitate cu prevederile Codului Silvic Român din 1910 și cu modificările ulterioare ale acestora.
Gospodărirea pădurilor s-a făcut pe bază de regulamente de tăiere, fiind axată exclusiv pe lucrări de exploatare a pădurilor, mărimea parchetelor fiind determinată de nevoile și interesele deținătorilor. În general, se aplicau tăieri în crâng, din care cauză o mare parte din arboretele de azi sunt provenite din lăstari (84% din U.P. I Miterici).
În anul 1948, pe baza articolului 7 din Constituția țării, toate pădurile au intrat în patrimoniul statului.
...
3.1.2.
Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
Deoarece U.P. luată în studiu are 124,0 ha și provine din trei unități de producție dintr-un ocol silvic, nu se poate face o analiză concretă a aplicării amenajamentelor anterioare în ceea privința cantităților propuse, respectiv realizate, acestea referindu-se la întreaga unitate de producție din care s-a desprins suprafața în studiu.
Toate pădurile studiate provin din U.P. II, IV și V din cadrul O.S. Tășnad. Bazele de amenajare adoptate de-a lungul a mai multor amenajamente, pentru aceste păduri sunt: regimul: codru (amenajamentele din anii 1953, 1969), codru și crâng (amenajamentele din anii 1979, 1990 și 2003) - pentru salcâmete; exploatabilitate: tehnică; ciclu: 100 ani pentru arboretele gospodărite în regimul codru (mai puțin primul amenajament care stabilea un ciclu de 120 ani), 30 ani pentru arboretele gospodărite în regimul crâng (mai puțin amenajamentul din anul 1979 care stabilea un ciclu de 25 ani); tratamente aplicate: tăieri succesive, tăieri progresive și tăieri rase de refacere.
Din punctul de vedere al aplicării prevederilor amenajamentelor se poate afirma că:
–
posibilitatea adoptată a înregistrat fluctuații de-a lung deceniilor anterioare, generate de suprafețe diferite incluse în rândul arboretelor exploatabile, determinate la rândul lor de distribuția anormală pe clase de vârstă a fondului de producție și s-a realizat prin aplicarea încă de la început a unor tratamente intensive (tăieri progresive) dar și tratamentul tăierilor rase pentru refacerea arboretelor slab productive și a celor alcătuite din specii necorespunzătoare economic. La adoptarea posibilității pe parcursul deceniilor anterioare s-a ținut cont și de ideea normalizării fondului de producție pe clase de vârstă; la primele două amenajamente posibilitatea s-a stabilit prin metoda claselor de vârstă (cu posibilitate pe volum și control pe suprafață), iar la următoarele prin metoda creșterii indicatoare.
...
–
planul lucrărilor de îngrijire n-a fost realizat din cauza neparcurgerii suprafețelor prevăzute cu aceste lucrări, intensităților de intervenție mult prea mici, lipsei instalațiilor de transport și, mai ales după 1990, din cauza nerentabilității economice.
...
–
tăierile de igienă au respectat, în general, prevederile amenajamentelor, atât ca volum cât și ca suprafață.
...
–
împăduririle s-au realizat doar parțial fiind în concordanță cu recoltarea posibilității, dar și datorită unor bune regenerări naturale; s-au folosit următoarele specii: gorun, frasin, etc..
...
...
...
3.2.
Analiza critică a amenajamentului expirat
Menționăm faptul că, pentru suprafața de 91,98 ha (procesele verbale de punere în posesie nr. 1800/3.11.2015 și 608/8.04.2016) s-a întocmit un amenajament silvic înainte de retrocedare, în anul 2013, pentru pădurile de stat.
Pentru suprafața de 32,0 ha (procesele verbale de punere în posesie nr. 1799/3.11.2015 și 572, 574/4.04.2016) nu mai există amenajament silvic în vigoare.
Conform adresei nr. 18155/20.09.2017, Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură din cadrul M.A.P., în ședința de avizare din data de 31.07.2016, a avizat favorabil reamenajarea anticipată a fondului forestier cu suprafața de 123,98 ha, cu reamenajarea unitară a tuturor suprafețelor deținute în proprietate.
Gospodărirea acestor păduri s-a făcut de către O.S. Tășnad (R.N.P., D.S. Satu Mare) și, în prezent, de O.S. Codrii Sătmarului.
Nu am avut date privind prevederile lucrărilor pentru fiecare arboret în parte, în schimb, am dispus de situația lucrărilor executate în pădurile studiate, pentru perioada 2008 - 2017 (pe total). În acești 10 ani s-au recoltat în total 297 mc (155 mc - produse principale, 30 mc - produse secundare și 112 mc - produse accidentale și de igienă), ceea ce, raportat la suprafața păduroasă a proprietății (122,4 ha) duce la un indice de recoltare de 0,2 mc/an/ha.
Nu s-au propus sau realizat drumuri sau construcții forestiere.
Prevederile și realizările amenajamentului anterior
Tabelul 3.2.1.
Amenaj. din anul ...
Prevederi
(P)
Împăduriri
[ha//an]
Degajări
[ha/an]
Curățiri
Rărituri
Accidentale II
Produse principale
Accidentale I
Tăieri de conservare
Tăieri de igienă
Indici de recoltare
[mc/an/ha]
Indici de creștere curentă
[mc/an/ha]
Realizări
(R)
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
mc/an
ha/an
mc/an
mc/an
ha/an
mc/an
ha/an
mc/an
%
-
P
-
-
0,92
4
0,14
-
-
1,77
214
-
-
-
6,38
53
2,2
-
R
-
-
0,92
3
-
-
-
0,21
16
-
-
-
4,96
11
0,2
%
-
-
100
75
-
-
-
12
7
-
-
-
78
21
9
...
3.3.
Concluzii privind gospodărirea pădurilor
3.3.1.
Evoluția structurii pădurilor
3.3.1.1.
Evoluția claselor de vârstă
Tabelul 3.3.1.1.1.
Amenajament anul ...
Pădure în producție
(ha)
Clasa de vârstă (20 ani) ha
I
II
III
IV
V
VI
VII
2018
94,0
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
16,5
5,8
Din punctul de vedere al claselor de vârstă, observăm că structura fondului forestier este dezechilibrată, iar o echilibrare va necesita o perioadă lungă de timp. În acest context, prezentul amenajament reprezintă o etapă intermediară în procesul de optimizare a structurii pe clase de vârstă. După cum se prezintă structura pe clase de vârstă se observă că se poate asigura o continuitate a recoltării de produse principale pentru următoarele decenii.
...
3.3.1.2.
Evoluția compoziției
Tabelul 3.3.1.2.1.
Amenajament anul ...
Total pădure
(ha)
Suprafața pe specii: %
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
-
-
-
2018
122,4
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
Din tabelul 3.3.1.2.1. se observă că, în general, arboretele se mențin în limitele compozițiilor tipurilor naturale fundamentale de pădure, corespunzătoare etajului de vegetație existent în această unitate de producție.
...
3.3.1.3.
Evoluția claselor de producție
Tabelul 3.3.1.3.1.
Amenajament anul ...
Total pădure
(ha)
Clase de producție: [%]
I
II
III
IV
V
medie
2018
122,4
7
62
19
12
-
2,4
Condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul unității sunt reflectate de repartizarea suprafețelor cu pădure pe categorii de productivitate. În U.P în studiu predomină arboretele de productivitate superioară și mijlocie, ceea ce face ca valoarea clasei de producție pe întreaga unitate să fie superioară (2,4). Nu dispunem de date pentru toate etapele dar putem afirma că potențialul stațional este bun pentru principalele specii: cer, gorun.
...
3.3.1.4.
Evoluția densității arboretelor
Tabelul 3.3.1.4.1.
Amenajament anul ...
Categorii de consistență [%]
Consistența medie
Total pădure
[ha]
0,1 - 0,3
0,4 - 0,6
0,7 - 1,0
2018
2
10
88
0,77
122,4
Din tabelul 3.3.1.4.1. se poate remarca o consistență foarte bună a arboretelor - ponderea arboretelor cu consistențe scăzute (0,4-0,6) și foarte scăzute (0,1-0,3) fiind redusă, de 10% și, respectiv 2%; acestea sunt, în marea lor majoritate, arborete parcurse cu tăieri de regenerare.
...
...
3.3.2.
Concluzii privind gospodărirea pădurilor
În strânsă legătură cu formele de proprietate, gospodărirea pădurilor a fost afectată de interesele celor ce le dețineau. În perioada anterioară naționalizării, pădurile au fost gospodărite în baza normelor tehnice în vigoare în perioadele respective. De asemenea, de la o amenajare la alta s-au modificat obiectivele social - economice ale gospodăririi pădurilor, fapt ce a dus la schimbări în structura funcțională a acestora, amenajamentele ulterioare preluând totuși, experiența și observațiile amenajamentelor anterioare.
Având în vedere datele de analiză prezentate în subcapitolele precedente, referitoare la gospodărirea pădurilor, se pot concluziona punctual următoarele:
–
în fiecare etapă studiile de amenajament întocmite au organizat gospodărirea pădurilor prin stabilirea bazelor de amenajare și reglementarea procesului de producție ținând cont de instrucțiunile tehnice de amenajarea pădurilor în vigoare (la data respectivă) și starea reală a arboretelor;
...
–
prevederile amenajamentelor nu au putut fi respectate, din motive obiective, fapt ce a avut efecte negative importante asupra structurii arboretelor, mai ales în ce privește clasele de vârstă;
...
–
normalizarea structurii fondului de producție și pe total nu s-a putut realiza, ajungându-se în situația unui dezechilibru al claselor de vârstă;
...
–
aspectul mai sus prezentat denotă faptul că procesul de normalizare va fi foarte dificil și se va derula pe o perioadă îndelungată;
...
–
deși amenajamentele, anterioare celui precedent, au vizat normalizarea fondului de producție, în baza unor principii care practic nu s-au schimbat pe parcurs, situația actuală, în urma reconstituirii dreptului de proprietate, constituie un nou început.
...
Efectul gospodăririi pădurilor este evidențiat de evoluția arboretelor ca urmare a aplicării amenajamentelor anterioare, evoluție care privește clasele de vârstă, compozițiile specifice, clasele de producție și densitățile arboretelor. După cum am precizat anterior, "noul început" privind normalizarea fondului de producție îl reprezintă prima amenajare a acestor păduri în componența actuală, respectiv amenajarea actuală.
În ceea ce privește modul de întocmire al amenajamentelor, este de remarcat prevederea de gospodărire unitară a tuturor pădurilor, prin adoptarea cu consecvență a principiilor continuității, productivității și rentabilității. În virtutea acestora, pădurile au fost îndrumate spre starea normală, apreciată după structura claselor de vârstă, spre convertirea la codru, pe intensificarea ritmului de refacere a arboretelor slab productive, spre valorificare lor superioară printr-o sortare mereu ameliorată a masei lemnoase în paralel cu dotarea pădurilor cu drumuri și prin extinderea unor specii de rășinoase pentru ameliorarea funcțiilor de producție și protecție.
...
...
...
4.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
4.1.
Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Descrierea parcelară a vizat în primul rând descrierea arboretului și vegetației. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost determinate prin măsurători și estimații. Descrierea arboretului a urmărit determinarea și înregistrarea caracteristicilor de ordin dendrometric, silvobiologic și fito-sanitar, precum și indicarea lucrărilor necesare a se aplica în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică separat, ținându-se seama de starea arboretului la data efectuării descrierii.
Tipurile de stațiune au fost stabilite în funcție de datele fizico-geografice din teren (climă, altitudine, expoziție, înclinare), date privind natura rocii de solificare și caracteristicile solului, potențialul natural forestier, tipul de floră și tipul de pădure natural fundamental. S-a luat în considerare și cartarea stațională anterioară. Tipul de pădure natural fundamental a fost stabilit în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziție, productivitate) și floră.
Prin corelarea datelor de teren cu vechea cartare stațională s-au stabilit tipurile definitive de sol, stațiune și pădure, pentru elaborarea unei scheme eco-tipologice coerente, care să aproximeze cât mai fidel realitatea. Tipurile de stațiune și pădure au fost redate în descrierea parcelară și în alte evidențe de amenajament prin indici de clasificare zecimală consacrați, iar tipul și subtipul de sol prin codurile standard. Clasa de producție a arboretelor tinere, de sub 20 de ani s-a apreciat pe teren indirect în funcție de starea de vegetație și potențialul stațional.
Elementele taxatorice ale arboretelor au fost determinate prin măsurători directe (diametre și înălțimi) în suprafețe de probă. Arborii măsurați au fost marcați cu punct roșu. Datele culese pe teren au fost trecute în formulare tipizate (fișe de descriere parcelară) care ulterior au fost introduse în calculator și prelucrate.
În cadrul descrierii parcelare, vârsta exploatabilității s-a redat numai la arboretele care fac parte din fondul forestier productiv ( S.U.P. "A").
Volumele pe unități amenajistice trecute în "Descrierea parcelară" au fost în parte determinate prin inventarieri statistice (cercuri cu rază variabilă, de 500 mp) sau integrale, iar majoritatea au fost stabilite cu ajutorul calculatorului electronic prin metoda de calcul simplificată. Ridicările în plan s-au executat cu dispozitive GPS.
...
4.2.
Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție
4.2.1.
Geologie
Substratul litologic este variat ca vârstă și ca formațiuni făcând parte dintr-o unitate tectonică numită Depresiunea Panonică. Această depresiune s-a format prin prăbușirea unei întinse suprafețe din regiunea carpatică în timpul neocenului. Prin colmatarea treptată a lacului plioceno - cuaternar, Câmpia Tisei a ieșit de sub apă numai în partea a doua a Pleistocenului, transformându-se în uscat.
Constituția geologică a U.P. este următoarea:
–
Cuaternar - Pleistocenul superior reprezentat prin argile, nisipuri și pietrișuri și se găsește în părțile superioare ale unității de producție;
...
–
Cuaternar - Halocenul superior reprezentat prin nisipuri și pietrișuri peste care s-au depus pe alocuri și aluviuni, în părțile mai joase ale U.P.
...
...
4.2.2.
Geomorfologie
După "Atlasul R.S. România", din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. este situat în zona de câmpie din nord - vestul țării, în Câmpia Banato - Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului.
Din punct de vedere fizico - geografic, relieful este de tip geosinclinal de tip Banato - Crișan, adică dealuri prelungi piemontane formate pe depozite monoclinale sau slab cutate, cu văi și terase largi.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul plan, ușor înclinat, parțial însorit.
Repartiția suprafeței unității de producție în ceea ce privește înclinarea, expoziția și altitudinea se prezintă în tabelele 4.2.2.1., 4.2.2.2, 4.2.2.3.
Repartiția suprafețelor pe categorii de înclinare
Tab. 4.2.2.1.
Înclinarea
[grade]
Suprafața
ha
%
< 16
114,2
92
16 - 30
9,8
8
31 - 40
-
-
> 40
-
-
Total
124,0
100
Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție
Tab. 4.2.2.2.
Expoziția
Suprafața
ha
%
Însorită
8,6
7
Parțial însorită
97,4
78
Umbrită
18,0
15
Total
124,0
100
Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine
Tab. 4.2.2.3.
Altitudinea
[m]
Suprafața
ha
%
101 - 200
1,0
1
201 - 400
123,0
99
Total
124,0
100
Înclinarea mică și moderată determină subtipuri de sol pseudogleizate pe care se dezvoltă păduri de productivitate mijlocie și superioară, cu o clasă de producție medie de II4.
Altitudinal suprafața U.P. se situează între 200 m (u.a. 8A) și 320 m (u.a. 22A).
În detaliu situația unităților de relief este prezentată în descrierea parcelară, unde sunt înscrise pentru fiecare u.a. configurația și forma terenului, înclinarea și altitudinea medie a terenului sau limitele altitudinale (minimă și maximă).
...
4.2.3.
Hidrologie
Teritoriul unității de producție se află în bazinul hidrografic al Văii Ierului. Principalele cursuri de apă din acest sector sunt afluenții de stânga V. Sforasa, V. Sechereșa Mare, V. Checheț (sau V. Chegii cu V. Bercului și V. Mare) și V. Ceha (sau V. Santău cu V. Buderița). Canalul principal al văii Ierului are o lungime de 91 km începând la Eriu-Sîncrai și atinge granița României cu Ungaria la Diosig.
Din cauza fragmentării terenului, apele freatice sunt la mari adâncimi, nefiind accesibilă, cu excepția luncilor unde se ridică aproape de nivelul solului. Rețeaua hidrografică este destul de bogată ca lungime, însă săracă în debit. Debitul de apă al acestor văi este redus și inconstant, iar în timpul verii majoritatea acestor văi seacă. Văile nu au caracter torențial și alimentarea lor este mixtă, atât nivală cât și pluvială.
Densitatea rețelei hidrografice, după "Atlasul R.S. România" ediția 1979, este de 0,72 km/kmp.
...
4.2.4.
Climatologie
4.2.4.1.
Regimul termic
Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 9,3° C, valorile medii lunare oscilând între - 3,5°C în ianuarie și 20,5°C în iunie, cu o amplitudine medie anuală de 24,0°C. Data medie a primului și ultimului îngheț este 5 octombrie, respectiv 5 aprilie. Începutul perioadei de vegetație este 17 aprilie, sfârșitul perioadei de vegetație este 15 octombrie, cu o durată medie de 182 zile.
...
4.2.4.2.
Regimul pluviometric
Media anuală a precipitațiilor are o valoare de 647 mm la stația Diosig, respectiv 668 mm la stația Satu Mare. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iunie - 91,5 mm la stația Diosig, respectiv 83,1 mm la stația Satu Mare, iar cele mai scăzute cad în luna februarie - 35,4 mm la stația Diosig, respectiv 38,4 mm la stația Satu Mare.
...
4.2.4.3.
Regimul eolian
Vânturile nu sunt periculoase și rareori produc doborâturi de vânt izolate. Frecvența medie a vântului dominant din nord - vest este de 12,2%, iar tăria de gradul 3 pe scara Beaufort.
...
4.2.4.4.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Teritoriul studiat se situează în sectorul de provincie climatică I cu influențe oceanice, ținutul climatic de dealuri și podișuri joase (200 - 500 m), subținutul climatic Dealurile Banato - Crișene, districtul pădure, topoclimatul complex Dealurile Crișurilor, topoclimatul elementar de pădure și de culmi deluroase (principale, secundare).
După clasificarea Koppen, U.P. se află în tipul de climat Cfbk - climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitații în tot cursul anului, cu temperaturi sub 22°C în luna cea mai caldă a anului.
...
...
...
4.3.
Soluri
4.3.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tab. 4.3.1.1.
Nr.
crt.
Clasa SRTS 2003
(Clasa SRCS 1980)
Tipul și subtipul de sol SRTS 2003
(Tipul și subtipul de sol SRCS 1980)
Cod SRTS 2003
Cod SRCS 1980
Succesiunea orizonturilor
Suprafața
ha
%
1
Luvisoluri
(Argiluvisoluri)
Luvosol
(Brun luvic)
Stagnic
(pseudogleizat)
2212 (2407)
Ao-El-Btw-C
73,8
60
Total luvosol
73,8
60
Total luvisoluri
73,8
60
2
Cambisoluri
(Cambisoluri)
Eutricambosol
(Brun eumezobazic)
Tipic
3101 (3101)
Ao-Bv-C
12,8
10
3
Molic
3102 (3102)
Am-Bv-C
25,2
21
4
Stagnic
(pseudogleizat)
3108 (3109)
Ao-Bvw-Cw
10,6
9
Total eutricambosol
48,6
40
Total cambisoluri
48,6
40
TOTAL U.P.
122,4
100
...
4.3.2.
Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
Luvosol tipic (brun luvic): apare pe substraturi sărace în minerale calcice și feromagneziene: luturi, șisturi sericitoase, cuarțite, micașisturi, alternanțe de gresii cu luturi, pe versanți cu pantă ușoară sau platouri. Aciditatea variază între 5,3 - 5,8. Este intens humifer la suprafață, cu un conținut de humus de 11.3 - 4.5% pe grosimea de 10 cm. Cu gradul de saturație în baze de 59% în orizontul El și 72-76% în Ao și Bt este un sol mezobazic.
Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor.
Eutricambosol (brun eumezobazic): apare pe substraturi bogate în minerale calcice și feromagneziene: gresii calcaroase sau alternanțe de gresii cu marne, pe versanți cu expoziții și pante diverse. Este foarte puternic acid la moderat acid, cu pH = 4.2 - 5.7 și moderat la intens humifer, cu un conținut de humus de 3.2 - 15.1 % pe grosimea de 5-15 cm. Este oligomezobazic la suprafață și eubazic în profunzime, cu un grad de saturație în baze de 47-78 %. Textura luto-nisipoasă la lutoasă.
Subtipul molic (molic), asemănător celui tipic, dar cu orizont Am.
Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor.
...
4.3.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol
Tab. 4.3.3.1.
SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE
00
0000
49M1
61M1
Total subtip sol
2 UA
1.6 HA
Total tip sol
2 UA
1.6 HA
24
Brun luvic
2407 pseudogleizat
8 A
22 C
22 D
22 E
47 C
49 A
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
61 B
84 A
84 B
84 C
84 D
Total subtip sol
16 UA
73.8 HA
Total tip sol
16 UA
73.8 HA
31
brun eumezobazic
3101 tipic
16 F
16 H
21 A
21 B
22 F
Total subtip sol
5 UA
12.8 HA
3102 molic
50 A
50 D
51
60
61 A
61 C
Total subtip sol
6 UA
25.2 HA
3109 pseudogleizat
22 A
22 B
Total subtip sol
2 UA
10.6 HA
Total tip sol
13 UA
4 8.6 HA
Total UP
31 UA
124.0 HA
...
...
4.4.
Tipuri de stațiune
4.4.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Tipurile de stațiune au fost determinate ca o totalitate a suprafețelor cu condiții identice sau asemănătoare pentru producția lemnoasă sau ca un ansamblu de unități staționale elementare identice sau ecologice și silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situație, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape supraterane și subterane) asemănătoare, cu soluri apropiate ca tip genetic și ca proprietăți fizico-chimice. De asemenea, tipurile de stațiuni au asociații de plante ce exprimă același regim de troficitate, umiditate, aerație, consistență în sol și care sunt apte pentru aceeași vegetație forestieră, reacționând în același mod la intervențiile silviculturale.
În cadrul U.P. I Miterici s-au determinat 5 tipuri de stațiuni, a căror repartizare teritorială se prezintă astfel:
Tab. 4.4.1.1.
Nr.
crt.
Tipul de stațiune
Suprafața
Categoria de bonitate
Tip și subtip de sol
superior
mijlociu
inferior
Cod
Diagnoza
ha
%
ha
FD2 - Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal
1
6142
Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu
10,1
8
-
10,1
-
2212
2
6143
Deluros de cvercete și șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
63,7
52
63,7
-
-
2212
3
6153
Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare
33,5
27
33,5
-
-
3101, 3102
3108
4
6252
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria
6,9
6
-
6,9
3101
3108
5
6253
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare
8,2
7
8,2
-
-
3101
Total FD2
122,4
100
105,4
17,0
-
-
Total tipuri de stațiune
122,4
100
105,4
17,0
-
100
86
14
-
...
4.4.2.
Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Tab. 4.4.2.1.
Etajul fitoclimatic
Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune
Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia
Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri
Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri
Recomandări
Compoziția optimă
Compoziția de împădurire în terenuri goale
Tratament
FD2
6.1.4.2. Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, mijlociu - puternic pseudogleizate, până la înmlăștinare temporară, cu orizont BtW mai ridicat (cca 40 cm) și volum edafic mijlociu, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mijlocie, asigurarea cu apă accesibilă alternantă între vernal excesiv (HE; U8-7) și estival deficitar (HI; U1). Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto - gârnițete.
711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)
Pericol de agravare a înmlaștinării prin rărirea arboretelor sau tăieri rase.
Păstrarea solului acoperit; practicarea de tăieri moderate concomitent cu asigurarea regenerării.
7-9 CE. GÎ (GO) 1-3 TE. CI. CA/ 7-8CE, GÎ (GO) 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR
Tăieri progresive
Tăieri în crâng (de jos)
741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)
7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE,CI, CA/ 7-8 ST, GO, GÎ, CE2-3 TE, CI, CA, AR, JU, PR
FD2
6.1.4.3. Deluros de cvercete șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, cu mull și mull-moder, mijlociu - puternic pseudogleizate, cu orizont BtW sub 50 cm, și volum edafic mare, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mare, regim de umiditate moderat alternant, vernal U6-5 la estival târziu U2-1. Bonitate superioară pentru cvercete de gorun și stejar pedunculat, șleauri de deal.
711.1 Ceret normal de dealuri (s)
-
Menținerea ST,GO.
Introducerea < 30% a PIS, LA
7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE, CI, CA/ 7-9CE, GÎ (GO) 1-3TE, CI, CA, AR, JU, PR
Tăieri progresive
FD2
6.1.5.3. Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare: Versanți inferiori slab înclinați, terase. Soluri brune eu- și mezobazice tipice și slab podzolite +/- slab pseudogleizate, profunde la foarte profunde, nisipo-lutoase până la lutoase, rar luto - argiloase, fără schelet, cu volum edafic mare și foarte mare. Bonitate superioară spre mijlocie pentru șleaurile de deal fără fag, goruneto - șleauri, șleao - cerete de deal.
521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s)
-
Refacerea arboretelor degradate sau derivate.
Introducerea până la 20-30% a LA, DU, PE, STR
Păstrarea GO ca specie de bază
6-7GO 2-3FA 1 -2TE, FR, PA, CI, CA/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI, CA
Tăieri progresive
531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s)
6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE, FR, PA, CI
751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s)
7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE, CI, CA/ 7-8ST, GO, GÎ, CE2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR
FD2
6.2.5.2. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria: Versanți mijlocii, umbriți și semiumbriți, cu configurație variabită, urcând uneori și în partea superioară a versanților, la altitudini mai mari ale etajului și localizându-se pe poale de versanți adăpostiți, spre limita inferioară a acestora. Soluri brune eu- și mezobazice cu mull, tipice și - mai rar - slab podzolite, slab pseudogleizate, mijlociu profunde, luto-nisipoase și lutoase, slab scheletice și semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru făgetele de deal, făgeto - cărpinete, făgete amestecate, șleauri de deal.
421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)
Pericol de eroziune pe versanți accentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului.
Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure.
Introducerea până la 50% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, CI, TE.
5-7FA 3-5TE, CI, PAM, FR/ 4-6FA 2-4TE, CI, PAM, FR2LA
Tăieri progresive
431.2 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m)
8 - 10FA 0 - 2PAM, CI, FR, ULM/ 6-8FA2-4PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR
FD2
6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare: Poale de versanți bine umbrite sau / și lateral, pe unele depresiuni și văi fără apă, umbrite, și urcând uneori ceva mai mult pe veranții inferiori slab înclinați, dar numai cu expoziția umbrită. Soluri brune, slab pseudogleizate, eubazice, profunde, intens humifere. Bonitate superioară pentru făgete, făgeto - cărpinete, făgeto - gorunete, șleauri de deal cu fag și gorun.
431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s)
-
Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure.
Introducerea până la 30% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, CI, TE.
8-10FA 0-2PAM, CI, FR, ULM/ 6-8FA 2-4 PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR
Tăieri progresive
Tăieri în crâng (de jos)
...
4.4.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
Tab. 4.4.3.1
TS
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL TS:
2UA
1.6 HA
6142
8 A
22 D
49 A
84 A
84 B
85 C
84 D
TOTAL TS:
7 UA
10.1 HA
6143
22 C
22 E
47 C
49 B
49 D
45 E
50 B
50 C
61 B
TOTAL TS:
9 UA
63.7 HA
6153
21 B
22 B
50 A
50 D
51
60
61 A
61 C
TOTAL TS:
8 UA
33.5 HA
6252
16 H
21 A
22 A
TOTAL TS:
3 UA
6.9 HA
6253
16 F
22 F
TOTAL TS:
2 UA
8.2 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
...
4.5.
Tipuri de pădure
4.5.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure
Tab. 4.5.1.1.
Nr.
crt.
Tip de stațiune
Tip de pădure
Suprafața
Productivitate naturală
Codul
Diagnoza
ha
%
Superioară
Mijlocie
Inferioară
ha
1
6.1.4.2.
711.2
Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)
8,0
7
-
8,0
-
2
6.1.4.2.
741.1
Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)
2,1
1
-
2,1
-
3
6.1.4.3.
711.1
Ceret normal de dealuri (s)
63,7
52
63,7
-
-
4
6.1.5.3.
521.1
Goruneto-faget cu floră de mull (s)
1,3
1
1,3
-
-
5
6.1.5.3.
531.2
Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s)
25,8
21
25,8
-
-
6
6.1.5.3.
751.3
Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s)
6,4
5
6,4
-
-
7
6.2.5.2.
421.2
Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)
3,6
3
-
3,6
-
8
6.2.5.2.
431.2
Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m)
3,3
3
-
3,3
-
9
6.2.5.3.
431.1
Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s)
8,2
7
8,2
-
-
Total tipuri de pădure
122,4
100
105,4
17,0
-
%
86
14
-
...
4.5.2.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
Tab. 4.5.2.1.
TS
TP
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL TP:
2 UA
1.6 HA
TOTAL TS:
2 UA
1.6 HA
6142
7112
8 A
84 A
84 B
84 C
84 D
TOTAL TP:
5 UA
8.0 HA
6142
7411
22 D
49 A
TOTAL TP:
2 UA
2.1 HA
TOTAL TS:
7 UA
10.1 HA
6143
7111
22 C
22 E
47 C
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
61 B
TOTAL TP:
9 UA
63.7 HA
TOTAL TS:
9 UA
63.7 HA
6153
5211
21 B
TOTAL TP:
1 UA
1.3 HA
6153
5312
22 B
50 D
51
60
61 A
61 C
TOTAL TP:
6 UA
25.8 HA
6153
7513
50 A
TOTAL TP:
1 UA
6.4 HA
TOTAL TS:
8 UA
33.5 HA
6252
4212
22 A
TOTAL TP:
1 UA
3.6 HA
6252
4312
16 H
21 A
TOTAL TP:
2 UA
3.3 HA
TOTAL TS:
3 UA
6.9 HA
6253
4311
16 F
22 F
TOTAL TP:
2 UA
8.2 HA
TOTAL TS:
2 UA
8.2 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
4.5.3.
Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
Tab. 4.5.3.1.
CRT
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL CRT:
2 UA
1.6 HA
Natural fundamental de prod. sup.
21 B
22 C
47 C
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
50 D
61 B
TOTAL CRT:
10 UA
65.3 HA
Natural fundamental de prod. mij.
8 A
84 C
TOTAL CRT:
2 UA
3.1 HA
Parțial derivat
16 F
21 A
22 A
22 B
22 E
49 A
50 A
51
60 A
61 A
61 C
TOTAL CRT:
11 UA
44.7 HA
Total deriv. de product. inferioară
16 H
TOTAL CRT:
1 UA
0.8 HA
Artificial de product. superioară
22 F
TOTAL CRT:
1 UA
3.3 HA
Artificial de product. mijlocie
22 D
84 A
84 B
84 D
TOTAL CRT:
4 UA
5.2 HA
TOTAL UB:
31 UA
124.0 HA
...
4.5.4.
Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Tab. 4.5.4.1.
FORMAȚIA FORESTIERĂ
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE
TOTAL PĂDURE
HA
TERENURI GOALE
HA
TOTAL
NATURAL FUNDAMENTAL
DERIVAT
ARTIFICIAL
NEDEFINIT
HA
HA
%
DE PRODUCTIVITATE
PARȚIAL
HA
TOTAL (DE PRODUCTIV.)
DE PRODUCTIV.
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUBPROD
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUP+MJ
HA
INF.
HA
01
1.6
100
1.6
100
1
42 FAGETE PURE DE DEALURI
3.6
100
3.6
100
3.6.
100
3
43 FAGETE AMESTECATE
7.4
64
0.8
7
3.3
29
11.5
100
11.5
100
9
52 GORNETCO- FAGETE
1.3
100
1.3
100
1.3
100
1
53 SLEAURI DE DEAL CU GORN
2.1
8
23.7
92
25.8
100
25.8
100
21
71 CERETE PURE
61.9
86
3.1
4
1.8
3
4.9
7
71.7
100
71.7
100
58
74 AMES CI CE
CU STEJ MEZOF
1.8
86
0.3
14
2.1
100
2.1
100
2
75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL.
6.4
100
6.4
100
6.4
100
5
TOTAL
65.3
52
3.1
3
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
68.4
55
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
Din analiza tabelelor mai sus prezentate rezultă următoarele:
• pădurile natural fundamentale reprezintă 55% din suprafața UP, cele derivate 38% iar cele artificiale 7%;
• pădurile în studiu se grupează în 7 formații forestiere: făgete pure de dealuri - 42, făgete amestecate - 43, goruneto - făgete - 52, șleauri de deal cu gorun - 53, cerete pure - 71, amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75.
...
...
4.6.
Structura fondului de producție și de protecție
În scopul analizei structurii fondului de protecție și de producție se prezintă mai sus câteva elemente de structură a fondului forestier (tabelul 4.6.1.), precum și principalii indicatori cantitativi ai acestuia (tabelul 4.6.2.).
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție, consistența și alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. sunt prezentate în fișa indicatorilor de bază, la
capitolul 10.2
. ("Dinamica dezvoltării fondului forestier") și la
capitolul 15.2
. ("Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier"). O evoluție a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura existenței datelor necesare, la
capitolul 14
(dinamica dezvoltării fondului forestier).
Tabel 4.6.1.
SUP
Grupa de specii
Suprafața
- ha -
Clase și grupe de clase de vârstă (de 20 ani)
Clase de producție
I
II
III
IV
V
VI
VII
I
II
III
IV
V
A
DR
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
FA
8,0
-
0,7
-
2,9
3,4
0,2
0,8
-
-
8,0
-
-
CV
50,3
-
1,7
0,8
5,6
21,8
15,4
5,0
8,9
37,2
4,2
-
-
DT
29,7
2,5
15,8
1,3
4,4
5,2
0,5
-
-
5,0
9,1
15,1
0,5
DM
6,0
0,2
0,9
-
-
4,5
0,4
-
-
4,8
1,2
-
-
TOTAL
94,0
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
16,5
5,8
8,9
46,7
22,8
15,1
0,5
K
DR
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
FA
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
CV
28,4
-
-
-
-
-
28,4
-
-
28,4
-
-
-
DT
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
DM
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
TOTAL
28,4
-
-
-
-
-
28,4
-
-
28,4
-
-
-
TOTAL U.P.
122,4
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
44,9
5,8
8,9
75,1
22,8
15,1
0,5
100%
2%
16%
2%
10%
28%
37%
5%
7%
62%
19%
12%
-
Menționăm că în tabelul anterior, conform încadrării în programul AS de prelucrare a datelor, cvercineele (CV) includ gorunul, cerul; diversele țări (DT) includ carpenul, salcâmul, frasinul comun și jugastrul; diversele moi (DM) includ teiul pucios și plopul tremurător.
Tab. 4.6.2.
Structura fondului forestier
Specii
Total U.P.
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Compoziția - %
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
100
Clasa de prod. medie
2,1
1,8
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,4
Consistența medie
0,74
0,75
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,77
Vârsta medie - ani
100
100
58
22
84
85
30
20
43
30
85
Creștere curentă mc/an/ha
3,1
3,3
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
3,9
Volum mediu mc/ ha
322
351
140
111
302
340
197
40
147
120
284
Volum total - mc
13609
12818
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
34784
Structura arboretelor se caracterizează prin următoarele:
• volumul lemnos total este de 34784 mc, corespunzător unui volum mediu la hectar de 284 mc, realizat la vârsta medie de 85 ani, clasa de producție medie este de 2,4, creșterea medie este de 3,9 mc/an/ha, iar consistența medie este de 0,77;
• productivitatea superioară se înregistrează la 69% din elementele de arboret, mijlocie la 19% iar inferioară la 12%;
• 88% din arborete au consistența între 0,7 - 1,0, 10% între 0,4 - 0,6 și 2% între 0,1 - 0,3;
• proveniența elementelor de arboret este: 10% din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari;
• după felul amestecurilor avem 14% arborete pure, 37% amestecuri de 50% - 80% și 49% amestecuri sub 50%;
• structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%;
• vitalitatea este normală pentru 100% din arborete.
...
4.7.
Arborete slab productive și provizorii
Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la
capitolul 6.6
.
Tab.4.7.1.
CRT
UNITĂȚI AMENAJISTICE
Total derivat de prod. inf.
16 H
TOTAL CRT:
1 UA
0.8 HA
TOTAL DERIVATE:
1 UA
0.8 HA
TOTAL
1 UA
0.8 HA
...
4.8.
Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
4.8.1.
Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
Tab. 4.8.1.1.
NATURA FACTORILOR
% DIN SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
SUPRAFAȚA AFECTATĂ
TOTAL
GRADE DE MANIFESTARE
SLABĂ
MODERATĂ
PUTERNICĂ
F. PUTERNICĂ
EXCESIVĂ
DENUMIRE
122.4 HA
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
Doborâturi de vânt
(V1-4)
3
3.3
100
3.3
100
Uscare
(U1-4)
3
3.3
100
3.3
100
Atacuri de dăunători
(I1-3)
Incendieri
(K1-3)
Rupturi de zap. și vânt
(Z1-4)
Vătămări de exploatare
(E1-4)
Vătămări produse de vânat
(C1-4)
Poluare
( 1-4)
Alunecări
(A1-4)
Înmlăștinări
(M1-3)
Eroziune în suprafață
(S1-4)
Eroziune în adâncime
(A1-5)
Eroziune total
( 1-5)
Roca la suprafață total
(R1-A)
din care pe:
0.1-0.2S
(R1-2)
0.3-0.5S
(R3-5)
>0.6S
(R6-A)
Tulpini nesănătoase-total
(T1-A)
din care:
10-20%
(T1-2)
30-50%
(T3-5)
>60%
(T6-A)
...
4.8.2.
Evidența arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori și limitativi
Tab. 4.8.2.1.
Specificări
Intensitate
UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE
Uscare
slabă
22 F
TOTAL U1:
1 UA
3.3 HA
TOTAL U:
1 UA
3.3 HA
Doborâturi
izolate
22 F
TOTAL V1:
1 UA
3.3 HA
TOTAL V:
1 UA
3.3 HA
Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând sub 3% din suprafața totală a unității de producție.
...
...
4.9.
Starea sanitară a pădurii
Starea sanitară a arboretelor din această unitate de producție prezintă o importanță deosebită deoarece o infestare puternică ar produce pagube mari atât în ceea ce privește producția de biomasă cât și asupra efectului de protecție. În ansamblu, în ceea ce privește vitalitatea actuală, arboretele se prezintă astfel:
arborete cu vitalitate viguroasă ....... 0%;
arborete cu vitalitate normală ...... 100%;
arborete cu vitalitate slabă ............ 0%.
Nu s-au semnalat arborete afectate de agenți criptogamici. Organele competente din cadrul ocolului silvic, au efectuat lucrări de depistare și control, determinând în cadrul fiecărui arboret gradul de infestare la care s-a ajuns, luându-se măsuri corespunzătoare de combatere. Prin controlul fitosanitar trebuie să se identifice dăunătorii, suprafața pe care s-au ivit, precum și intensitatea atacului. Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a., urmărindu-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun.
În ultima perioadă nu au avut loc incendii în pădure. Pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare se prevăd următoarele măsuri:
–
efectuarea la timp a tăierilor de igienă;
...
–
se va face un control fitosanitar conform instrucțiunilor în vigoare;
...
–
în funcție de intensitatea atacului se vor lua imediat măsuri corespunzătoare;
...
–
interzicerea totală a pășunatului.
...
...
4.10.
Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Teritoriul U.P. este situat într-un etaj de vegetație: "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal" (FD2) - 100%.
Tipurile de sol întâlnite sunt: luvosol stagnic (60%), eutricambosol tipic (10%), eutricambosol molic (21%) și eutricambosol stagnic (9%).
Formațiile forestiere întâlnite sunt: făgete pure de dealuri 42 (3%), făgete amestecate - 43 (9%), goruneto - făgete - 52 (1%), șleauri de deal cu gorun - 53 (21%), cerete pure - 71 (59%), amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 (2%) și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75 (5%).
După caracterul actual al tipului de pădure cea mai mare pondere o ocupă arboretele natural fundamentale (55%), urmate de arboretele derivate (38%) și de cele artificiale (7%). După modul de regenerare dat după elementele de arboret, arboretele provenite din sămânță ocupă 10%, cele din plantații 6%, iar cele din lăstari 84%.
Structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%.
Compoziția actuală, în care cvercineele ocupă 65% din suprafața păduroasă, indică prezența unor arborete valoroase. Structura actuală, la nivel de U.P. pe clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție și consistența arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. se regăsește în fișa indicatorilor de producție, în tabelele 4.6.1. și 4.6.2., precum și la
capitolul 10.2
"Dinamica dezvoltării fondului forestier" dar și la
capitolul 15.2
. "Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier".
Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la
capitolul 6.6
.
Starea fitosanitară a arboretelor acestei unități de producție este, în general, bună, acțiunea factorilor destabilizatori și limitativi nepunând probleme deosebite în gospodărirea pădurilor. Pe ansamblu, arboretele corespund în cea mai mare parte condițiilor staționale și de vegetație, arboretele afectate de factori destabilizatori reprezentând un procent totuși semnificativ din suprafața acoperită cu pădure, în cadrul cărora uscarea și doborâturile de vânt și zăpadă sunt fenomenele care afectează starea de sănătate a pădurilor și implicit productivitatea. Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție. La
capitolul 6.7
. "Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori" se prezintă tabelar lucrările prevăzute în arboretele afectate, în funcție de natura și gradul de afectare.
Potențialul stațional privit în comparație cu productivitatea arboretelor se prezintă astfel:
Tabelul 4.10.1
Bonitatea stațiunilor
Productivitatea arboretelor
Diferențe (%)
Felul
Suprafața
%
Felul
Suprafața
%
+
-
superioară
105,4
86
superioară
105,4
86
-
-
mijlocie
17,0
14
mijlocie
16,2
13
-
1
inferioară
-
-
inferioară
0,8
1
1
-
Total
122,4
100
-
122,4
100
-
-
După cum se poate observa sunt mici necorelații dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor, avându-se în vedere clasa de producție medie pe arboret, dată în principal după elementul de arboret majoritar.
Diferențele negative se datorează unui arboret total derivat sau parțial cu carpen, plop tremurător și jugastru, care realizează o productivitate inferioară față de bonitatea stațiunii pe care o ocupă.
După refacerea și substituirea arboretelor slab productive și provizorii se va ajunge ca productivitatea arboretelor să fie în concordanță cu bonitatea stațională. O parte dintre aceste necorelații se pot elimina, în cazul arboretelor tinere, prin lucrări de îngrijire.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială și ecologică a arboretelor studiate nu se ridică la nivelul potențialului existent și se preconizează a fi crescută în viitor prin promovarea în compozițiile arboretelor a gorunului, cerului, fagului, teiului pucios, frasinului comun, specii care găsesc condiții favorabile de creștere și dezvoltare în cuprinsul U.P. Structurile arboretelor se vor îmbunătăți și printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare din sămânță a arboretelor și pe efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire.
Influențele asupra pădurii ale factorului antropic (pășunat, delicte, turism, etc.) în prezent la un nivel relativ redus, vor trebui controlate la fel de atent și în viitor pentru a nu crea probleme în gospodărirea pădurilor.
...
...
4.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
4.1.
Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Descrierea parcelară a vizat în primul rând descrierea arboretului și vegetației. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost determinate prin măsurători și estimații. Descrierea arboretului a urmărit determinarea și înregistrarea caracteristicilor de ordin dendrometric, silvobiologic și fito-sanitar, precum și indicarea lucrărilor necesare a se aplica în deceniul următor pentru fiecare unitate amenajistică separat, ținându-se seama de starea arboretului la data efectuării descrierii.
Tipurile de stațiune au fost stabilite în funcție de datele fizico-geografice din teren (climă, altitudine, expoziție, înclinare), date privind natura rocii de solificare și caracteristicile solului, potențialul natural forestier, tipul de floră și tipul de pădure natural fundamental. S-a luat în considerare și cartarea stațională anterioară. Tipul de pădure natural fundamental a fost stabilit în corelație cu tipul de stațiune și în funcție de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziție, productivitate) și floră.
Prin corelarea datelor de teren cu vechea cartare stațională s-au stabilit tipurile definitive de sol, stațiune și pădure, pentru elaborarea unei scheme eco-tipologice coerente, care să aproximeze cât mai fidel realitatea. Tipurile de stațiune și pădure au fost redate în descrierea parcelară și în alte evidențe de amenajament prin indici de clasificare zecimală consacrați, iar tipul și subtipul de sol prin codurile standard. Clasa de producție a arboretelor tinere, de sub 20 de ani s-a apreciat pe teren indirect în funcție de starea de vegetație și potențialul stațional.
Elementele taxatorice ale arboretelor au fost determinate prin măsurători directe (diametre și înălțimi) în suprafețe de probă. Arborii măsurați au fost marcați cu punct roșu. Datele culese pe teren au fost trecute în formulare tipizate (fișe de descriere parcelară) care ulterior au fost introduse în calculator și prelucrate.
În cadrul descrierii parcelare, vârsta exploatabilității s-a redat numai la arboretele care fac parte din fondul forestier productiv (S.U.P. "A").
Volumele pe unități amenajistice trecute în "Descrierea parcelară" au fost în parte determinate prin inventarieri statistice (cercuri cu rază variabilă, de 500 mp) sau integrale, iar majoritatea au fost stabilite cu ajutorul calculatorului electronic prin metoda de calcul simplificată. Ridicările în plan s-au executat cu dispozitive GPS.
...
4.2.
Elemente privind cadrul natural, specifice unității de producție
4.2.1.
Geologie
Substratul litologic este variat ca vârstă și ca formațiuni făcând parte dintr-o unitate tectonică numită Depresiunea Panonică. Această depresiune s-a format prin prăbușirea unei întinse suprafețe din regiunea carpatică în timpul neocenului. Prin colmatarea treptată a lacului plioceno - cuaternar, Câmpia Tisei a ieșit de sub apă numai în partea a doua a Pleistocenului, transformându-se în uscat.
Constituția geologică a U.P. este următoarea:
–
Cuaternar - Pleistocenul superior reprezentat prin argile, nisipuri și pietrișuri și se găsește în părțile superioare ale unității de producție;
...
–
Cuaternar - Halocenul superior reprezentat prin nisipuri și pietrișuri peste care s-au depus pe alocuri și aluviuni, în părțile mai joase ale U.P.
...
...
4.2.2.
Geomorfologie
După "Atlasul R.S. România", din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. este situat în zona de câmpie din nord - vestul țării, în Câmpia Banato - Crișana, Câmpia înaltă a Someșului și Crișurilor, mai precis în Câmpia Ierului.
Din punct de vedere fizico - geografic, relieful este de tip geosinclinal de tip Banato - Crișan, adică dealuri prelungi piemontane formate pe depozite monoclinale sau slab cutate, cu văi și terase largi.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul plan, ușor înclinat, parțial însorit.
Repartiția suprafeței unității de producție în ceea ce privește înclinarea, expoziția și altitudinea se prezintă în tabelele 4.2.2.1., 4.2.2.2, 4.2.2.3.
Repartiția suprafețelor pe categorii de înclinare
Tab.4.2.2.1.
Înclinarea
[grade]
Suprafața
ha
%
<16
114,2
92
16 - 30
9,8
8
31-40
-
-
>40
-
-
Total
124,0
100
Repartiția suprafețelor în funcție de expoziție
Tab.4.2.2.2.
Expoziția
Suprafața
ha
%
Însorită
8,6
7
Parțial însorită
97,4
78
Umbrită
18,0
15
Total
124,0
100
Repartiția suprafețelor pe categorii de altitudine
Tab. 4.2.2.3.
Altitudinea
[m]
Suprafața
ha
%
101 - 200
1,0
1
201 - 400
123,0
99
Total
124,0
100
Înclinarea mică și moderată determină subtipuri de sol pseudogleizate pe care se dezvoltă păduri de productivitate mijlocie și superioară, cu o clasă de producție medie de II4.
Altitudinal suprafața U.P. se situează între 200 m (u.a. 8A) și 320 m (u.a. 22A).
În detaliu situația unităților de relief este prezentată în descrierea parcelară, unde sunt înscrise pentru fiecare u.a. configurația și forma terenului, înclinarea și altitudinea medie a terenului sau limitele altitudinale (minimă și maximă).
...
4.2.3.
Hidrologie
Teritoriul unității de producție se află în bazinul hidrografic al Văii Ierului. Principalele cursuri de apă din acest sector sunt afluenții de stânga V. Sforasa, V. Sechereșa Mare, V. Checheț (sau V. Chegii cu V. Bercului și V. Mare) și V. Ceha (sau V. Santău cu V. Buderița). Canalul principal al văii Ierului are o lungime de 91 km începând la Eriu-Sîncrai și atinge granița României cu Ungaria la Diosig.
Din cauza fragmentării terenului, apele freatice sunt la mari adâncimi, nefiind accesibilă, cu excepția luncilor unde se ridică aproape de nivelul solului. Rețeaua hidrografică este destul de bogată ca lungime, însă săracă în debit. Debitul de apă al acestor văi este redus și inconstant, iar în timpul verii majoritatea acestor văi seacă. Văile nu au caracter torențial și alimentarea lor este mixtă, atât nivală cât și pluvială.
Densitatea rețelei hidrografice, după "Atlasul R.S. România" ediția 1979, este de 0,72 km/kmp.
...
4.2.4.
Climatologie
4.2.4.1.
Regimul termic
Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 9,3°C, valorile medii lunare oscilând între - 3,5°C în ianuarie și 20,5°C în iunie, cu o amplitudine medie anuală de 24,0°C. Data medie a primului și ultimului îngheț este 5 octombrie, respectiv 5 aprilie. Începutul perioadei de vegetație este 17 aprilie, sfârșitul perioadei de vegetație este 15 octombrie, cu o durată medie de 182 zile.
...
4.2.4.2.
Regimul pluviometric
Media anuală a precipitațiilor are o valoare de 647 mm la stația Diosig, respectiv 668 mm la stația Satu Mare. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iunie - 91,5 mm la stația Diosig, respectiv 83,1 mm la stația Satu Mare, iar cele mai scăzute cad în luna februarie - 35,4 mm la stația Diosig, respectiv 38,4 mm la stația Satu Mare.
...
4.2.4.3.
Regimul eolian
Vânturile nu sunt periculoase și rareori produc doborâturi de vânt izolate. Frecvența medie a vântului dominant din nord - vest este de 12,2 %, iar tăria de gradul 3 pe scara Beaufort.
...
4.2.4.4.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Teritoriul studiat se situează în sectorul de provincie climatică I cu influențe oceanice, ținutul climatic de dealuri și podișuri joase (200 - 500 m), subținutul climatic Dealurile Banato - Crișene, districtul pădure, topoclimatul complex Dealurile Crișurilor, topoclimatul elementar de pădure și de culmi deluroase (principale, secundare).
După clasificarea Koppen, U.P. se află în tipul de climat Cfbk - climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitații în tot cursul anului, cu temperaturi sub 22°C în luna cea mai caldă a anului.
...
...
...
4.3.
Soluri
4.3.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tab. 4.3.1.1.
Nr.
crt.
Clasa SRTS 2003
(Clasa SRCS 1980)
Tipul și subtipul de sol SRTS 2003
(Tipul și subtipul de sol SRCS 1980)
Cod SRTS 2003
Cod SRCS 1980
Succesiunea orizonturilor
Suprafața
ha
%
1
Luvisoluri
(Argiluvisoluri)
Luvosol
(Brun luvic)
Stagnic
(pseudogleizat)
2212 (2407)
Ao-El-Btw-C
73,8
60
Total luvosol
73,8
60
Total luvisoluri
73,8
60
2
Cambisoluri
(Cambisoluri)
Eutricambosol
(Brun eumezobazic)
Tipic
3101 (3101)
Ao-Bv-C
12,8
10
3
Molic
3102 (3102)
Am-Bv-C
25,2
21
4
Stagnic
(pseudogleizat)
3108 (3109)
Ao-Bvw-Cw
10,6
9
Total eutricambosol
48,6
40
Total cambisoluri
48,6
40
TOTAL U.P.
122,4
100
...
4.3.2.
Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
Luvosol tipic (brun luvic): apare pe substraturi sărace în minerale calcice și feromagneziene: luturi, șisturi sericitoase, cuarțite, micașisturi, alternanțe de gresii cu luturi, pe versanți cu pantă ușoară sau platouri. Aciditatea variază între 5,3 - 5,8. Este intens humifer la suprafață, cu un conținut de humus de 11.3 - 4.5 % pe grosimea de 10 cm. Cu gradul de saturație în baze de 59% în orizontul El și 72-76% în Ao și Bt este un sol mezobazic.
Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor.
Eutricambosol (brun eumezobazic): apare pe substraturi bogate în minerale calcice și feromagneziene: gresii calcaroase sau alternanțe de gresii cu marne, pe versanți cu expoziții și pante diverse. Este foarte puternic acid la moderat acid, cu pH = 4.2 - 5.7 și moderat la intens humifer, cu un conținut de humus de 3.2 - 15.1 % pe grosimea de 5-15 cm. Este oligomezobazic la suprafață și eubazic în profunzime, cu un grad de saturație în baze de 47-78 %. Textura luto-nisipoasă la lutoasă.
Subtipul molic (molic), asemănător celui tipic, dar cu orizont Am.
Subtipul stagnic (pseudogleizat), asemănător celui tipic, dar cu proprietăți stagnice între 50 - 100 cm, cu pete vineții de reducere pe < 50% din suprafața agregatelor structurale cât și în interiorul lor.
...
4.3.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol
Tab. 4.3.3.1.
SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE
00
0000
49M1
61M1
Total subtip sol
2 UA
1.6 HA
Total tip sol
2 UA
1.6 HA
24
Brun luvic
2407 pseudogleizat
8 A
22 C
22 D
22 E
47 C
49 A
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
61 B
84 A
84 B
84 C
84 D
Total subtip sol
16 UA
73.8 HA
Total tip sol
16 UA
73.8 HA
31
brun eumezobazic
3101 tipic
16 F
16 H
21 A
21 B
22 F
Total subtip sol
5 UA
12.8 HA
3102 molic
50 A
50 D
51
60
61 A
61 C
Total subtip sol
6 UA
25.2 HA
3109 pseudogleizat
22 A
22 B
Total subtip sol
2 UA
10.6 HA
Total tip sol
13 UA
48.6 HA
Total UP
31 UA
124.0 HA
...
...
4.4.
Tipuri de stațiune
4.4.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Tipurile de stațiune au fost determinate ca o totalitate a suprafețelor cu condiții identice sau asemănătoare pentru producția lemnoasă sau ca un ansamblu de unități staționale elementare identice sau ecologice și silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situație, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape supraterane și subterane) asemănătoare, cu soluri apropiate ca tip genetic și ca proprietăți fizico-chimice. De asemenea, tipurile de stațiuni au asociații de plante ce exprimă același regim de troficitate, umiditate, aerație, consistență în sol și care sunt apte pentru aceeași vegetație forestieră, reacționând în același mod la intervențiile silviculturale.
În cadrul U.P. I Miterici s-au determinat 5 tipuri de stațiuni, a căror repartizare teritorială se prezintă astfel:
Tab. 4.4.1.1.
Nr.
crt.
Tipul de stațiune
Suprafața
Categoria de bonitate
Tip și subtip de sol
superior
mijlociu
inferior
Cod
Diagnoza
ha
%
ha
FD2- Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal
1
6142
Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniță) Bm, podzolit - pseudogleizat edafic mijlociu
10,1
8
-
10,1
-
2212
2
6143
Deluros de cvercete și șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa
63,7
52
63,7
-
-
2212
3
6153
Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare
33,5
27
33,5
-
-
3101, 3102
3108
4
6252
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria
6,9
6
-
6,9
3101
3108
5
6253
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare
8,2
7
8,2
-
-
3101
Total FD2
122,4
100
105,4
17,0
-
-
Total tipuri de stațiune
122,4
100
105,4
17,0
-
100
86
14
-
...
4.4.2.
Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Tab. 4.4.2.1.
Etajul fitoclimatic
Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune
Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia
Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri
Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri
Recomandări
Compoziția optimă
Compoziția de împădurire în terenuri goale
Tratament
FD2
6.1.4.2. Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniță) Bm, podzolit – pseudogleizat edafic mijlociu: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, mijlociu - puternic pseudogleizate, până la inmlăștinare temporară, cu orizont BtW mai ridicat (cca 40 cm) și volum edafic mijlociu, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mijlocie, asigurarea cu apă accesibilă alternantă între vernal excesiv (HE; U8-7) și estival deficitar (HI; U1). Bonitate mijlocie pentru cvercete de gorun, de cer, de gârniță, cerete cu carpen și cereto – gârnițete
711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)
Pericol de agravare a înmlaștinării prin rărirea arboretelor sau tăieri rase.
Păstrarea solului acoperit; practicarea de tăieri moderate concomitent cu asigurarea regenerării.
7-9 CE, GÎ (GO) 1-3 TE, CI, CA/ 7-8CE, GÎ(GO) 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR
Tăieri progresive Tăieri în crâng (de jos)
741.1 Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)
7-9 ST,GO,GÎ,CE 1-3 TE,CI,CA/ 7-8 ST,GO,GÎ,CE2-3 TE,CI,CA,AR,JU,PR
FD2
6.1.4.3. Deluros de cvercete șleau de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare, cu Carex pilosa: Stațiune localizată pe versanți slab înclinați, platforme, terase, depresiuni largi. Soluri brune divers podzolite argiloiluvial, cu mull și mull-moder, mijlociu - puternic pseudogleizate, cu orizont BtW sub 50 cm, și volum edafic mare, lipsite de schelet sau slab scheletice cu drenaj intern lent. Troficitate mare, regim de umiditate moderat alternant, vernal U6-5 la estival târziu U2-1. Bonitate superioară pentru cvercete de gorun și stejar pedunculat, șleauri de deal.
711.1 Ceret normal de dealuri (s)
-
Menținerea ST,GO.
Introducerea <30% a PIS, LA
7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE,CI,CA/ 7-9CE,GÎ(GO) 1-3TE,CI,CA,AR,JU,PR
Tăieri progresive
FD2
6.1.5.3. Deluros de cvercete cu șleau de deal fără fag Bs/m, brun și cenușiu edafic mare: Versanți inferiori slab înclinați, terase. Soluri brune eu- și mezobazice tipice și slab podzolite +/- slab pseudogleizate, profunde la foarte profunde, nisipo-lutoase până la lutoase, rar luto – argiloase, fără schelet, cu volum edafic mare și foarte mare. Bonitate superioară spre mijlocie pentru șleaurile de deal fără fag, goruneto - șleauri, șleao – cerete de deal
521.1 Goruneto-făget cu floră de mull (s)
-
Refacerea arboretelor degradate sau derivate.
Introducerea până la 20–30% a LA, DU, PIS, STR.
Păstrarea GO ca specie de bază.
6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI,CA/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI,CA
Tăieri progresive
531.2 Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s)
6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI/ 6-7GO 2-3FA 1-2TE,FR,PA,CI
751.3 Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s)
7-9 ST, GO, GÎ, CE 1-3 TE, CI, CA/ 7-8ST, GO, GÎ, CE 2-3TE, CI, CA, AR, JU, PR
FD2
6.2.5.2. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula – Dentaria: Versanți mijlocii, umbriți și semiumbriți, cu configurație variabită, urcând uneori și în partea superioară a versanților, la altitudini mai mari ale etajului și localizându-se pe poale de versanți adăpostiți, spre limita inferioară a acestora. Soluri brune eu- și mezobazice cu mull, tipice și – mai rar – slab podzolite, slab pseudogleizate, mijlociu profunde, luto-nisipoase și lutoase, slab scheletice și semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru făgetele de deal, făgeto – cărpinete, făgete amestecate, șleauri de deal.
421.2 Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)
Pericol de eroziune pe versanți accentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului.
Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure.
Introducerea până la 50% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, O, TE..
5-7FA3-5TE,CI,PAM,FR/ 4-6FA2-4TE,CI,PAM,FR2LA
Tăieri progresive
431.2 Făgeto – cărpinet cu floră de mull (m)
8 -10FA 0 - 2PAM, CI, FR, ULM/ 6 - 8FA 2 - 4PAM, FR, CI, TE, CA, MO, BR
FD2
6.2.5.3. Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bs, brun edafic mare: Poale de versanți bine umbrite sau / și lateral, pe unele depresiuni și văi fără apă, umbrite, și urcând uneori ceva mai mult pe veranții inferiori slab înclinați, dar numai cu expoziția umbrită. Soluri brune, slab pseudogleizate, eubazice, profunde, intens humifere. Bonitate superioară pentru făgete, făgeto – cărpinete, făgeto - gorunete, șleauri de deal cu fag și gorun.
431.1 Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s)
-
Menținerea sau refacerea tipului natural fundamental de pădure.
Introducerea până la 30% a BR, MO, DU, PIS, LA, PA, FR, O, TE.
8-10FA 0-2PAM,CI,FR,ULM/ 6-8FA 2-4PAM,FR,CI,TE,CA,MO,BR
Tăieri progresive
Tăieri în crâng (de jos)
...
4.4.3.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
Tab. 4.4.3.1
TS
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL TS:
2UA
1.6 HA
6142
8 A
22 D
49 A
84 A
84 B
85 C
84 D
TOTAL TS:
7 UA
10.1 HA
6143
22 C
22 E
47 C
49 B
49 D
45 E
50 B
50 C
61 B
TOTAL TS:
9 UA
63.7 HA
6153
21 B
22 B
50 A
50 D
51
60
61 A
61 C
TOTAL TS:
8 UA
33.5 HA
6252
16 H
21 A
22 A
TOTAL TS:
3 UA
6.9 HA
6253
16 F
22 F
TOTAL TS:
2 UA
8.2 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
...
4.5.
Tipuri de pădure
4.5.1.
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor naturale de pădure
Tab. 4.5.1.1.
Nr. crt.
Tip de stațiune
Tip de pădure
Suprafața
Productivitate naturală
Codul
Diagnoza
ha
%
Superioară
Mijlocie
Inferioară
ha
1
6.1.4.2.
711.2
Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m)
8,0
7
-
8,0
-
2
6.1.4.2.
741.1
Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m)
2,1
1
-
2,1
-
3
6.1.4.3.
711.1
Ceret normal de dealuri (s)
63,7
52
63,7
-
-
4
6.1.5.3.
521.1
Goruneto-făget cu floră de mull (s)
1,3
1
1,3
-
-
5
6.1.5.3.
531.2
Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s)
25,8
21
25,8
-
-
6
6.1.5.3.
751.3
Șleao - ceret de deal cu stejar pedunculat (s)
6,4
5
6,4
-
-
7
6.2.5.2.
421.2
Făget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m)
3,6
3
-
3,6
-
8
6.2.5.2.
431.2
Făgeto - cărpinet cu floră de mull (m)
3,3
3
-
3,3
-
9
6.2.5.3.
431.1
Făgeto - cărpinet cu floră de mull (s)
8,2
7
8,2
-
-
Total tipuri de pădure
122,4
100
105,4
17,0
-
%
86
14
-
...
4.5.2.
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
Tab. 4.5.2.1.
TS
TP
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL TP:
2 UA
1.6 HA
TOTAL TS:
2 UA
1.6 HA
6142
7112
8 A
84 A
84 B
84 C
84 D
TOTAL TP:
5 UA
8.0 HA
6142
7411
22 D
49 A
TOTAL TP:
2 UA
2.1 HA
TOTAL TS:
7 UA
10.1 HA
6143
7111
22 C
22 E
47 C
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
61 B
TOTAL TP:
9 UA
63.7 HA
TOTAL TS:
9 UA
63.7 HA
6153
5211
21 B
TOTAL TP:
1 UA
1.3 HA
6153
5312
22 B
50 D
51
60
61 A
61 C
TOTAL TP:
6 UA
25.8 HA
6153
7513
50 A
TOTAL TP:
1 UA
6.4 HA
TOTAL TS:
8 UA
33.5 HA
6252
4212
22 A
TOTAL TP:
1 UA
3.6 HA
6252
4312
16 H
21 A
TOTAL TP:
2 UA
3.3 HA
TOTAL TS:
3 UA
6.9 HA
6253
4311
16 F
22 F
TOTAL TP:
2 UA
8.2 HA
TOTAL TS:
2 UA
8.2 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
4.5.3.
Lista unităților amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
Tab. 4.5.3.1.
CRT
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL CRT:
2 UA
1.6 HA
Natural fundamental de prod. sup.
21 B
22 C
47 C
49 B
49 D
49 E
50 B
50 C
50 D
61 B
TOTAL CRT:
10 UA
65.3 HA
Natural fundamental de prod. mij.
8 A
84 C
TOTAL CRT:
2 UA
3.1 HA
Parțial derivat
16 F
21 A
22 A
22 B
22 E
49 A
50 A
51
60 A
61 A
61 C
TOTAL CRT:
11 UA
44.7 HA
Total deriv. de product. inferioară
16 H
TOTAL CRT:
1 UA
0.8 HA
Artificial de product. superioară
22 F
TOTAL CRT:
1 UA
3.3 HA
Artificial de product. mijlocie
22 D
84 A
84 B
84 D
TOTAL CRT:
4 UA
5.2 HA
TOTAL UB:
31 UA
124.0 HA
...
4.5.4.
Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Tab. 4.5.4.1.
FORMAȚIA FORESTIERĂ
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE DERIVAT
TOTAL PĂDURE
HA
TERENURI GOALE
HA
TOTAL
NATURAL FUNDAMENTAL DE PRODUCTIVITATE
TOTAL (DE PRODUCTIV.)
ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.
NEDEFINIT
HA
HA
%
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUBPROD.
HA
PARȚIAL
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUP+ MIJ
HA
INF.
HA
01
1.6
100
1.6
100
1
42 FAGETE PURE DE DEALURI
3.6
100
3.6
100
3.6
100
3
43 FAGETE AMESTECATE
7.4
64
0.8
7
3.3
29
11.5
100
11.5
100
9
52GORUNETO - FAGETE
1.3
100
1.3
100
1.3
100
1
53 SLEAURI DE DEAL CU GORUN
2.1
8
23.7
92
25.8
100
25.8
100
21
71 CEREALE PURE
61.9
86
3.1
4
1.8
3
4.9
7
71.7
100
71.7
100
58
74AMES CI CE CU STEJ MEZOF
1.8
86
0.3
14
2.1
100
2.1
100
2
75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL
6.4
100
6.4
100
6.4
100
5
TOTAL
65.3
52
3.1
3
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
68.4
55
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
Din analiza tabelelor mai sus prezentate rezultă următoarele:
• pădurile natural fundamentale reprezintă 55% din suprafața UP, cele derivate 38% iar cele artificiale 7%;
• pădurile în studiu se grupează în 7 formații forestiere: făgete pure de dealuri - 42, făgete amestecate - 43, goruneto - făgete - 52, șleauri de deal cu gorun - 53, cerete pure - 71, amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75.
...
...
4.6.
Structura fondului de producție și de protecție
În scopul analizei structurii fondului de protecție și de producție se prezintă mai sus câteva elemente de structură a fondului forestier (tabelul 4.6.1.), precum și principalii indicatori cantitativi ai acestuia (tabelul 4.6.2.).
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție, consistența și alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. sunt prezentate în fișa indicatorilor de bază, la
capitolul 10.2
. ("Dinamica dezvoltării fondului forestier") și la
capitolul 15.2
. ("Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier"). O evoluție a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura existenței datelor necesare, la
capitolul 14
(dinamica dezvoltării fondului forestier).
Tabel 4.6.1.
SUP
Grupa de specii
Suprafața
- ha -
Clase și grupe de clase de vârstă (de 20 ani)
Clase de producție
I
II
III
IV
V
VI
->
VII
I
II
III
IV
V
A
DR
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
FA
8,0
-
0,7
-
2,9
3,4
0,2
0,8
-
-
8,0
-
-
CV
50,3
-
1,7
0,8
5,6
21,8
15,4
5,0
8,9
37,2
4,2
-
-
DT
29,7
2,5
15,8
1,3
4,4
5,2
0,5
-
-
5,0
9,1
15,1
0,5
DM
6,0
0,2
0,9
-
-
4,5
0,4
-
-
4,8
1,2
-
-
TOTAL
94,0
2,7
19,1
2,1
12,9
349
16,5
5,8
8,9
46,7
22,8
15,1
0,5
K
DR
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
FA
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
CV
28,4
-
-
-
-
-
28,4
-
-
28,4
-
-
-
DT
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
DM
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
TOTAL
28,4
-
-
-
-
-
28,4
-
-
28,4
-
-
-
TOTAL U.P.
122,4
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
44,9
5,8
8,9
75,1
22,8
15,1
0,5
100%
2%
16%
2%
10%
28%
37%
5%
7%
62%
19%
12%
-
Menționăm că în tabelul anterior, conform încadrării în programul AS de prelucrare a datelor, cvercineele (CV) includ gorunul, cerul; diversele țări (DT) includ carpenul, salcâmul, frasinul comun și jugastrul; diversele moi (DM) includ teiul pucios și plopul tremurător.
Tab.4.6.2.
Structura fondului forestier
Specii
Total U.P.
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Compoziția - %
35
30
16
7
7
4
1
-
-
-
100
Clasa de prod. medie
2,1
1,8
3,8
2,6
3,0
2,2
2,0
3,0
2,5
3,0
2,4
Consistența medie
0,74
0,75
0,84
0,84
0,76
0,77
0,94
0,70
0,83
0,90
0,77
Vârsta medie - ani
100
100
58
22
84
85
30
20
43
30
85
Creștere curentă mc/an/ha
3,1
3,3
5,3
3,1
6,0
5,8
12,1
-
7,5
10,0
3,9
Volum mediu mc/ ha
322
351
140
111
302
340
197
40
147
120
284
Volum total - mc
13609
12818
2770
914
2423
1870
277
8
59
36
34784
Structura arboretelor se caracterizează prin următoarele:
• volumul lemnos total este de 34784 mc, corespunzător unui volum mediu la hectar de 284 mc, realizat la vârsta medie de 85 ani, clasa de producție medie este de 2,4, creșterea medie este de 3,9 mc/an/ha, iar consistența medie este de 0,77;
• productivitatea superioară se înregistrează la 69% din elementele de arboret, mijlocie la 19% iar inferioară la 12%;
• 88% din arborete au consistența între 0,7 - 1,0, 10% între 0,4 - 0,6 și 2% între 0,1 - 0,3;
• proveniența elementelor de arboret este: 10% din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari;
• după felul amestecurilor avem 14% arborete pure, 37% amestecuri de 50% - 80% și 49% amestecuri sub 50%;
• structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%;
• vitalitatea este normală pentru 100% din arborete.
...
4.7.
Arborete slab productive și provizorii
Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la
capitolul 6.6
.
Tab.4.7.1.
CRT
UNITĂȚI AMENAJISTICE
Total derivat de prod. inf.
16 H
TOTAL CRT:
1 UA
0.8 HA
TOTAL DERIVATE:
1 UA
0.8 HA
TOTAL
1 UA
0.8 HA
...
4.8.
Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
4.8.1.
Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
Tab. 4.8.1.1.
NATURA FACTORILOR
% DIN SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
SUPRAFAȚA AFECTATĂ
TOTAL
GRADE DE MANIFESTARE
SLABĂ
MODERATĂ
PUTERNICĂ
F. PUTERNICĂ
EXCESIVĂ
DENUMIRE
122.4HA
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
HA
%
Doborâturi de vânt
(V1-4)
3
3.3
100
3.3
100
Uscare
(U1-4)
3
3.3
100
3.3
100
Atacuri de dăunători
(I1-3)
Incendieri
(K1-3)
Rupturi de zăp. și vânt
(Z1-4)
Vătămări de exploatare
(E1-4)
Vătămări produse de vânat
(C1-4)
Poluare
( 1-4)
Alunecări
(A1-4)
Înmlăștinări
(M1-3)
Eroziune în suprafață
(S1-4)
Eroziune în adâncime
(A1-5)
Eroziune total
( 1-5)
Roca la suprafața total
(R1-A)
din care pe:
0.1-0.2S
(R1-2)
0.3-0.5S
(R3-5)
>0.6S
(R6-A)
Tulpini nesănătoase-total
(T1-A)
din care:
10-20%
(T1-2)
30-50%
(T3-5)
>60%
(T6-A)
...
4.8.2.
Evidența arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori și limitativi
Tab. 4.8.2.1.
Specificări
Intensitate
UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE
Uscare
slabă
22 F
TOTAL U1: 1 UA
3.3 HA
TOTAL U: 1 UA
3.3 HA
Doborâturi
izolate
22 F
TOTAL V1: 1 UA
3.3 HA
TOTAL V: 1 UA
3.3 HA
Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând sub 3% din suprafața totală a unității de producție.
...
...
4.9.
Starea sanitară a pădurii
Starea sanitară a arboretelor din această unitate de producție prezintă o importanță deosebită deoarece o infestare puternică ar produce pagube mari atât în ceea ce privește producția de biomasă cât și asupra efectului de protecție. În ansamblu, în ceea ce privește vitalitatea actuală, arboretele se prezintă astfel:
–
arborete cu vitalitate viguroasă ............... 0%;
...
–
arborete cu vitalitate normală ............... 100%;
...
–
arborete cu vitalitate slabă ................... 0%.
...
Nu s-au semnalat arborete afectate de agenți criptogamici. Organele competente din cadrul ocolului silvic, au efectuat lucrări de depistare și control, determinând în cadrul fiecărui arboret gradul de infestare la care s-a ajuns, luându-se măsuri corespunzătoare de combatere. Prin controlul fitosanitar trebuie să se identifice dăunătorii, suprafața pe care s-au ivit, precum și intensitatea atacului. Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a., urmărindu-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun.
În ultima perioadă nu au avut loc incendii în pădure. Pentru menținerea unei stări fitosanitare corespunzătoare se prevăd următoarele măsuri:
–
efectuarea la timp a tăierilor de igienă;
...
–
se va face un control fitosanitar conform instrucțiunilor în vigoare;
...
–
în funcție de intensitatea atacului se vor lua imediat măsuri corespunzătoare;
...
–
interzicerea totală a pășunatului.
...
...
4.10.
Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Teritoriul U.P. este situat într-un etaj de vegetație: "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniță, amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal " (FD2) - 100%.
Tipurile de sol întâlnite sunt: luvosol stagnic (60%), eutricambosol tipic (10%), eutricambosol molic (21%) și eutricambosol stagnic (9%).
Formațiile forestiere întâlnite sunt: făgete pure de dealuri 42 (3%), făgete amestecate - 43 (9%), goruneto - făgete - 52 (1%), șleauri de deal cu gorun - 53 (21%), cerete pure - 71 (59%), amestecuri de GÎ, CE cu stejari mezofiți - 74 (2%) și cero - șleauri, șleao - cerete, gârnițeto - șleauri - 75 (5%).
După caracterul actual al tipului de pădure cea mai mare pondere o ocupă arboretele natural fundamentale (55%), urmate de arboretele derivate (38%) și de cele artificiale (7%). După modul de regenerare dat după elementele de arboret, arboretele provenite din sămânță ocupă 10%, cele din plantații 6%, iar cele din lăstari 84%.
Structura este relativ echienă pentru 99% din arborete și echienă pentru restul de 1%.
Compoziția actuală, în care cvercineele ocupă 65% din suprafața păduroasă, indică prezența unor arborete valoroase. Structura actuală, la nivel de U.P. pe clasele de vârstă, compoziția specifică, clasele de producție și consistența arboretelor, pe specii, subunități de producție și protecție și pe total U.P. se regăsește în fișa indicatorilor de producție, în tabelele 4.6.1. și 4.6.2., precum și la
capitolul 10.2
"Dinamica dezvoltării fondului forestier" dar și la
capitolul 15.2
. "Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier".
Suprafața totală a arboretelor slab productive și provizorii este de 0,8 ha, reprezentând 1% din suprafața păduroasă. Lucrările prevăzute în sensul refacerii sau substituirii acestora sunt prezentate la
capitolul 6.6
.
Starea fitosanitară a arboretelor acestei unități de producție este, în general, bună, acțiunea factorilor destabilizatori și limitativi nepunând probleme deosebite în gospodărirea pădurilor. Pe ansamblu, arboretele corespund în cea mai mare parte condițiilor staționale și de vegetație, arboretele afectate de factori destabilizatori reprezentând un procent totuși semnificativ din suprafața acoperită cu pădure, în cadrul cărora uscarea și doborâturile de vânt și zăpadă sunt fenomenele care afectează starea de sănătate a pădurilor și implicit productivitatea. Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha, reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție. La
capitolul 6.7
. "Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori" se prezintă tabelar lucrările prevăzute în arboretele afectate, în funcție de natura și gradul de afectare.
Potențialul stațional privit în comparație cu productivitatea arboretelor se prezintă astfel:
Tabelul 4.10.1
Bonitatea stațiunilor
Productivitatea arboretelor
Diferențe (%)
Felul
Suprafața
%
Felul
Suprafața
%
+
-
superioară
105,4
86
superioară
105,4
86
-
-
mijlocie
17,0
14
mijlocie
16,2
13
-
1
inferioară
-
-
inferioară
0,8
1
1
-
Total
122,4
100
-
122,4
100
-
-
După cum se poate observa sunt mici necorelații dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor, avându-se în vedere clasa de producție medie pe arboret, dată în principal după elementul de arboret majoritar.
Diferențele negative se datorează unui arboret total derivat sau parțial cu carpen, plop tremurător și jugastru, care realizează o productivitate inferioară față de bonitatea stațiunii pe care o ocupă.
După refacerea și substituirea arboretelor slab productive și provizorii se va ajunge ca productivitatea arboretelor să fie în concordanță cu bonitatea stațională. O parte dintre aceste necorelații se pot elimina, în cazul arboretelor tinere, prin lucrări de îngrijire.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială și ecologică a arboretelor studiate nu se ridică la nivelul potențialului existent și se preconizează a fi crescută în viitor prin promovarea în compozițiile arboretelor a gorunului, cerului, fagului, teiului pucios, frasinului comun, specii care găsesc condiții favorabile de creștere și dezvoltare în cuprinsul U.P. Structurile arboretelor se vor îmbunătăți și printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare din sămânță a arboretelor și pe efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire.
Influențele asupra pădurii ale factorului antropic (pășunat, delicte, turism, etc.) în prezent la un nivel relativ redus, vor trebui controlate la fel de atent și în viitor pentru a nu crea probleme în gospodărirea pădurilor.
...
...
5.
STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1.
Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
5.1.1.
Obiective social-economice și ecologice
Obiectivele social-economice se exprimă prin natura produselor și a serviciilor de protecție ori social-culturale ale pădurii. Pentru pădurile aparținând Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic Tășnad, județul Satu Mare, organizat în U.P. I Miterici, obiectivele social- economice avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea țelurilor de producție ori de protecție la nivelul unităților de amenajament (parcelă, subparcelă) sunt prezentate în tabelul următor:
Tab. 5.1.1.1
Nr. crt.
Grupa de obiective și servicii
Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
1
Servicii de recreere
- drumurile publice de interes deosebit
2
Servicii științifice și de ocrotire a geno- fondului și ecofondului forestier
- rezervații pentru producerea de semințe forestiere
4
Produse lemnoase
- lemn de gorun, cer, salcâm, etc., pentru cherestea, celuloză
5
Alte produse în afara lemnului și a serviciilor
- vânatul, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale și aromate etc.
În raport cu aceste necesități fiecărui arboret îi este destinat să îndeplinească unul sau mai multe obiective social-economice sau ecologice, din care unul prioritar, ajungându-se astfel la o specializare tehnologică a arboretelor, corelată cu potențialul lor stațional și biocenotic.
...
5.1.2.
Funcțiile pădurii
În vederea satisfacerii obiectivelor social-economice și ecologice stabilite, s-a realizat zonarea funcțională pe grupe, subgrupe și categorii funcționale a arboretelor, conform criteriilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" și prevederilor proceselor verbale întocmite la Conferințele I și a II-a de amenajare. Zonarea funcțională a pădurilor este cadrul prin care s-a concretizat stabilirea funcției fiecărui arboret în parte. La încadrarea arboretelor în diverse categorii funcționale s-au avut în vedere atât obiective de ordin economic, cât și obiective sociale. Situația u.a. pe categorii funcționale se redă detaliat la
capitolul 15.2.1. din partea a III-a
a amenajamentului.
În raport cu funcțiile atribuite arboretelor au rezultat categoriile funcționale din tabelul următor.
Tab. 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa și categoria funcțională
Suprafața
Grupa
Cod
Denumire
ha
%
1
4I
Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în amenajamentele silvice, precum și cele care se vor stabili prin studii speciale aprobate de Ministerul Silviculturii (T II). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunicație de interes turistic se vor menține în aceeași categorie funcțională, încadrându-se în T IV.
7,0
6
Total subgrupa 4 - păduri cu funcții de recreere
7,0
6
5H
Pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervațiile constituite potrivit „Legii privind protecția mediului înconjurător” (categoriile 5A-5F) (T II)
28,4
23
Total subgrupa 5 - păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier
28,4
23
Total grupa 1 - păduri cu funcții speciale de protecție
35,4
29
2
1B
Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși de calitate superioară pentru lemn de cherestea (T VI)
87,0
71
Total grupa 2 - păduri cu funcții de producție și protecție
87,0
71
TOTAL U.P.
122,4
100
În raport cu funcțiile atribuite arboretelor, se diferențiază mai multe tipuri de categorii funcționale, prezentate în tabelul următor.
Tabelul 5.1.2.2.
Tipul de categorie funcțională
Categorii funcționale
Țelul de gospodărire
Suprafața
ha
%
T II
1.5H
- rezervații de semințe
28,4
23
T IV
1.4I
- drumurile publice de interes deosebit
7,0
6
T VI
2.1B
- producerea de arbori groși, mijlocii și subțiri, pentru lemn de cherestea, celuloză, construcții rurale
87,0
71
TOTAL U.P.
122,4
100
...
5.1.3.
Subunități de producție și protecție constituite
Constituirea subunităților de gospodărire este prezentată în tabelul următor.
Tab. 5.1.3.1.
SUP
UNITĂȚI AMENAJISTICE
1.6HA
49M1
61M1
NR. DE UA-uri:
2
A
8 A
16 F
16 H
21 A
21 B
22 A
22 B
22 C
22 D
22 E
22 F
47 C
49 A
49 B
49 D
49 E
50 A
50 B
50 D
51
60
61 A
61 B
61 C
84 A
84 B
84 C
84 D
94.0 HA
NR. DE UA-uri:
28
K
50 C
28.4HA
NR. DE UA-uri:
1
TOTAL UP
124.0HA
NR. TOTAL DE UA-uri:
31
Potrivit obiectivelor social-economice, a structurii actuale a pădurilor și a funcțiilor atribuite, în vederea gospodăririi pădurilor s-au constituit după cum urmează:
–
o subunitate de producție și protecție S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obișnuite ce cuprinde arborete din grupa funcțională I (categoria 4I) și din grupa funcțională II (categoria 1B), având o suprafață totală de 94,0 ha ce reprezintă 77% din suprafața totală a pădurii;
...
–
S.U.P."K" - rezervații de semințe, ce cuprinde arboretele din grupa I, categoria 5H, având o suprafață totală de 28,4 ha (23% din suprafața pădurii).
...
...
...
5.2.
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii
Pentru a conduce arboretele, de la actuala structură spre structura corespunzătoare menită să îndeplinească în cele mai bune condiții obiectivele social-economice, este necesar să se stabilească modul prin care să se poată ajunge la această structură. Bazele de amenajare care conduc la îndeplinirea obiectivelor propuse sunt: regimul, compoziția-țel, tratamentul, exploatabilitatea și ciclul de producție.
5.2.1.
Regimul
Pentru pădurile din U.P. I Miterici, ținând seama de obiectivele social-economice fixate, de funcțiile atribuite și de structura actuală a fondului productiv și protectiv al unității de bază, de necesitățile folosirii cât mai eficiente a capacității de producție și protecție se adoptă regimul codru (cu regenerarea din sămânță sau artificială din plantații), cu excepția salcâmetelor care vor fi tratate în regimul crâng.
...
5.2.2.
Compoziția-țel
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziție corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social-economice atribuite, precum și stării de fapt actuale a acestuia. Compoziția-țel din descrierea parcelară este redată diferit după cum urmează:
–
compoziția-țel la exploatabilitate, este redată pentru arboretele preexploatabile și neexploatabile, reprezentând cea mai favorabilă compoziție la care trebuie să ajungă arboretele la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificare a ei, prin intervențiile posibile a se executa.
...
–
compoziția-țel de regenerare, este redată numai pentru terenurile goale de împădurit, arboretele exploatabile în prezent și pentru cele care devin exploatabile în deceniul primei perioade de amenajare. La stabilirea acesteia s-a ținut cont de compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, din "Norme tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate", ediția 2000.
...
Compoziția-țel optimă este compoziția stabilită pentru fiecare tip de pădure în parte reprezentând compoziția-țel optimă corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Prin lucrările propuse de amenajament, se va urmări realizarea compoziției optime.
Din analiza tabelului prezentat mai jos se observă că există o mare diferență între structura pe specii a arboretelor din cadrul U.P. și structura considerată optimă, diferență care vorbește despre rezultatele gospodăririlor anterioare. Această structură optimă trebuie, însă, privită ca o structură-țel, realizabilă într-un viitor mai îndepărtat, dar spre care trebuie să se orienteze gospodărirea pădurilor.
Tab. 5.2.2.1.
SUP
Tip stațiune
Tip pădure
Compoziția țel
Supraf
ha
Suprafața pe specii
GO
CE
FA
TE
FR
-
-
-
”A”
6.1.4.2.
711.2
5GO 4CE 1TE
8.0
4.0
3.2
-
0.8
-
-
-
-
6.1.4.2.
741.1
5GO 4CE 1TE
2.1
1.1
0.8
-
0.2
-
-
-
-
6.1.4.3.
711.1
5CE 4GO 1TE
35.3
14.1
17.7
-
3.5
-
-
-
-
6.1.5.3.
521.1
7GO 2FA 1TE
1.3
0.9
-
0.3
0.1
-
-
-
-
6.1.5.3.
531.2
7GO 2FA 1TE
25.8
18.0
-
5.2
2.6
-
-
-
-
6.1.5.3.
751.3
7GO 2CE 1TE
6.4
4.5
1.3
-
0.6
-
-
-
-
6.2.5.2.
421.2
7FA 2FR 1TE
3.6
-
-
2.5
0.4
0.7
-
-
-
6.2.5.2.
431.2
9FA 1FR
3.3
-
-
3.0
0.0
0.3
-
-
-
6.2.5.3.
431.1
9FA 1FR
8.2
-
-
7.4
0.0
0.8
-
-
-
TOTAL
94.0
42.6
23.0
18.4
8.2
1.8
-
-
-
%
100
45
24
20
9
2
-
-
-
”K”
6.1.4.3.
711.1
6GO 4CE
28.4
17.0
11.4
-
-
-
-
-
-
TOTAL
28.4
17.0
11.4
-
-
-
-
-
-
%
100
60
40
-
-
-
-
-
-
TOTAL U.P.
122.4
59.6
34.4
18.4
8.2
1.8
-
-
-
%
100
49
28
15
7
1
-
-
-
Compoziția actuală
35CE 30GO 16CA 7SC 7FA 4TE 1FR
La fixarea compoziției țel a fiecărui arboret s-au avut în vedere compoziția corespunzătoare tipului fundamental de pădure, condițiile staționale și starea actuală a arboretului existent, ținând cont de rolul funcțional atribuit acestor arborete, de experiența locală precum și de "Normele tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate" și "Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor". Tendința actuală la alegerea compozițiilor-țel optime este revenirea la compozițiile caracteristice arboretelor natural fundamentale. La stabilirea compozițiilor s-au avut în vedere speciile autohtone cu o valoare economică ridicată și productivitate mare cum sunt: gorunul, cerul, fagul, teiul pucios, frasinul comun, etc., precum și mersul regenerării naturale iar acolo unde aceasta este deficitară se vor face completări.
Deși nu s-au inclus în compoziția țel finală (nefiind prezente nici în compozițiile recomandate de normative pentru tipurile de pădure existente), se pot utiliza ca specie de amestec specii exotice ce se pot adapta condițiilor date, dar numai în proporții reduse.
...
5.2.3.
Tratamentul
Ca bază de amenajare, tratamentul definește structura arboretelor din punct de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști. Prin tratament se înțelege modul cum se face exploatarea unei păduri și se asigură regenerarea unei păduri în cadrul aceluiași regim, în conformitate cu țelurile fixate. În principiu se urmărește alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condițiile date.
În principiu se urmărește alegerea unui tratament cât mai intensiv posibil în condițiile date. Pentru arborete le exploatabile din cuprinsul U.P., ținându-se cont de caracteristicile acestora, de obiectivele social-economice și ecologice urmărite și în concordanță cu prevederile din "Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor", s-au adoptat următoarele tratamente:
–
tratamentul tăierilor progresive - în toate formațiile forestiere, care se pretează acestui tip de tratament;
...
–
tratamentul tăierilor în crâng cu tăiere de jos - pentru salcâmetele provenite din plantații sau la prima generație din lăstari.
...
Tehnica aplicării tratamentelor este cea prevăzută în "Normele tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor".
...
5.2.4.
Exploatabilitatea
Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional, și se exprimă prin diametrul mediu de realizat în cadrul structurilor de codru grădinărit, respectiv prin vârsta exploatabilității în cazul structurilor de codru regulat.
S-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa a II-a funcțională și exploatabilitatea de protecție pentru arboretele din S.U.P."A" - grupa I-a funcțională. Această vârstă s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, în raport cu specia preponderentă corespunzătoare compoziției țel la exploatabilitate. Din prelucrarea automată a datelor a rezultat o vârsta medie a exploatabilității de 97 ani pentru S.U.P."A" (vezi
cap.15.4.3. din partea a III-a
a amenajamentului).
Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție din S.U.P. "K", excluse de la reglementarea procesului de producție, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, ele urmând a fi gospodărite doar prin tăieri de igienă.
...
5.2.5.
Ciclul
Ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. Luându-se în considerare speciile și formațiunile forestiere existente, starea actuală a arboretelor, obiectivele social-economice și ecologice de realizat și media vârstei exploatabilității de producție, pentru arboretele din S.U.P."A" - codru regulat s-a adoptat un ciclu de 110 ani.
În tabelul 5.2.5.1. sunt prezentate bazele de amenajare adoptate la actuala amenajare.
Sinteza bazelor de amenajare adoptate
Tabelul 5.2.5.1.
S.U.P.
Suprafața
(ha)
Regim de gospodărire
Compoziția actuală
Compoziția-țel
Tratament
Exploatabilitatea și vârsta exploatabilității
Ciclul
A
94,0
codru
27CE 27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR
45GO 24CE 20FA 9TE 2FR
T. progresive
T. crâng de jos
tehnică protecție 97
110
K
28,4
codru
60CE 40GO
60GO 40CE
Lucrări de igienă
-
-
U.P.
122,4
-
35CE 30GO 16CA 7SC 7FA 4TE 1FR
49GO 28CE 15FA 7TE 1FR
-
-
-
...
...
...
6.
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ și măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție
6.1.
Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
6.1.1.
Reglementarea procesului de producție la SUP "A" codru regulat
În conformitate cu cele prezentate anterior, s-a constituit SUP "A" - codru regulat, sortimente obișnuite pentru suprafața de 94,0 ha.
Scopul reglementării este îndeplinirea următoarelor cerințe:
–
realizarea unui fond de producție cu o structură care să permită exercitarea cu continuitate a funcției de protecție și producție;
...
–
optimizarea structurii pădurii în raport cu condițiile ecologice și cerințele social-economice;
...
–
crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive și respectarea până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural.
...
Reglementarea procesului de producție se realizează prin:
–
calculul și adoptarea posibilității de produse principale;
...
–
elaborarea planurilor de recoltare;
...
–
elaborarea planurilor de cultură.
...
6.1.1.1.
Stabilirea posibilității de produse principale
Deoarece U.P. I Miterici are un excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q = 2,2) posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulelor:
P = C_i • m,
m = a + b • Q,
unde:
C_i - creșterea indicatoare;
m - factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului;
a, b - coeficienții diferențiați în raport cu ciclul (pentru ciclul de 110 ani, a = 0,867 și b = 0,133);
Q - raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate și volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală și continuă a unei posibilități egale cu creșterea indicatoare (Q = 2,2).
Valorile parametrilor prezentați sunt redate în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în continuare, iar procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", edițiile 1986 și 2000.
Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare are valoarea P1 = 287 mc/an.
6.1.1.1.1.1.
Posibilitatea după procedeul creșterii indicatoare
Tab. 6.1.1.1.1.1.
SPECIA
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
TOTAL
CI
74
81
40
27
19
6
1
248
VD
6024
VD1
1098
894
18
1486
351
51
3898
VD2
1511
1320
47
20
2898
VD3
1713
319
2032
VD4
VE
11106
VE1
1115
907
18
1486
355
51
3932
VE2
1530
1331
49
20
2930
VE3
4430
4387
448
386
791
10442
VF
7114
7716
1211
1529
1669
1809
18
27
21093
VG
7624
9139
2620
1529
2678
1842
231
21
88
44
25816
DD1
7088
DD2
6146
DD3
11173
DD4
10936
DM
6146
Q
2.2
POSIB.
287
A: 0.8670 M: 1.159
CICLUL
110.0 ANI
SUPRAFAȚA TOTALĂ
94.0 HA
SUPRAFAȚA ÎN GR. I FUNC.
7.0 HA
SUPRAFAȚA ÎN GR. II FUNC. (CU TEL 2 SAU 3)
87.0 HA
...
6.1.1.1.2.
Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-a făcut luându-se în considerare următoarele etape:
a)
Analiza structurii claselor de vârstă
Pentru această analiză se prezintă situația claselor de vârstă pentru subunitatea de gospodărire în care se reglementează procesul de producție (S.U.P. "A")
Tab. 6.1.1.1.2.1.
Specificări
Clase de vârstă
Clasa de vârstă medie - ha
I
II
III
IV
V
VI
VII
Total
Suprafața - ha
2,7
19,1
2,1
12,9
34,9
16,5
5,8
94,0
17,1
%
3
20
2
14
37
18
6
100
18
Din analiza structurii pe clase de vârstă se constată deficitul arboretelor existent la nivelul claselor de vârstă I, III, IV și excedentul claselor de vârstă II, V.
...
b)
Constituirea suprafețelor periodice
Subunitatea de gospodărire având un ciclu de 110 ani, s-au constituit 4 suprafețe periodice, primele 3 de 30 ani și ultima de 20 ani, suprafața periodică normală fiind de 25,6 ha.
...
c)
Încadrarea arboretelor în suprafețe periodice, în funcție de urgențele de regenerare Încadrarea primelor două suprafețe periodice s-a făcut conform criteriilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", cu arborete nominalizate și în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise. S-a urmărit, pe cât posibil, și asigurarea continuității producției pe specii principale apte să producă sortimente valoroase.
...
d)
Determinarea indicatorului de posibilitate prin:
d.1.
procedeul deductiv
Calculul posibilității de produse principale prin procedeul deductiv - prezentare recapitulativă
Tabelul 6.1.1.1.2.2.
Clasa de vârstă
S.U.P. „A”
SP I
SP II
Suprafața periodică [ha]
S
[ha]
V
[mc]
Creștere curentă
S
[ha]
V+5Cr
S
[ha]
Volum
III
IV
Vi
[mc]
Vk
[mc]
Vj
[mc]
Actual
[mc]
25 x Cr
[mc]
Total
S
[ha]
S
[ha]
I
2.7
60
14
0
0
0
0
0.8
31
75
106
1.9
0
II
19.1
2440
128
6.3
0
0
995
0
0
0
0
2.8
10
III
2.1
433
11
0
0
0
0
0
0
0
0
1.8
0.3
IV
12.9
2964
69
1
0
200
0
0
0
0
0
4.9
7
V
34.9
11639
141
2.3
0
0
0
17.8
5551
1850
7401
14.8
0
VI
16.5
4335
32
9.6
0
956
771
6.9
2668
500
3168
0
0
VII
5.8
2149
9
5.8
0
1736
458
0
0
0
0
0
0
Total
94.0
24020
404
25.0
0
2892
2224
25.5
8250
2425
10675
26.2
17.3
Normal
25.6
-
25.6
-
25.6
17.2
Diferențe
-0.6
-
-0.1
-
0.6
0.1
Pd = Vj / 10 + Vk / 20 + Vi / 30 + vj / nj = 370 mc/an
Posibilitatea de produse principale după procedeul claselor de vârstă - calculator
Tab. 6.1.1.1.2.3.
Suprafața totală: 94.0
Ciclul: 110
SFM1: 3.6 ST6: 87.0 SU1: 2.1 SU2: 49.8
SP1P: 20.4 SP1D: 20.4
M: 20.4 E: 32.7 Q: 1.20
VG1: 4389 VG2: 0 VG3: 0 VG4: 0
NR.
LP1
LS1
LP2
LS2
LP3
LS3
LP4
LS4
LP5
LS5
LP6
LS6
LP7
LS7
LP8
LS8
5
20
53.7
13.5
20.
20
16.5
20
6.7
30
3.6
PI:
4052 PD:
438
Întrucât modul de determinare a posibilității de produse principale prin acest procedeu este detaliat în normele tehnice, în continuare se redă doar prezentarea recapitulativă a calcului posibilității. Valoarea adoptată prin acest procedeu este următoarea: Pd = 370 mc/an
...
d.2.
procedeul inductiv
Procedeul analitic sau inductiv se bazează pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafața periodică în rând. Aceste volume s-au determinat pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimați procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte, cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicității și numărului necesar de intervenții, mărimii și perioadei de alăturare a parchetelor. Valoarea adoptată prin acest procedeu este următoarea: Pi = 405 mc/an.
După metoda claselor de vârstă indicatorul de posibilitate semnificativ este cel calculat după procedeul deductiv, deci P2 = 370 mc/an.
...
...
...
...
6.1.1.2.
Adoptarea posibilității
Tabel 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Prin intermediul creșterii indicatoare
După criteriul claselor de vârstă
Elemente de calcul
Valori
Elemente de calcul
Valori
Ci - mc
248
S.P. normală - ha
25,6
V_d /10- mc
602
Perioada I - ani
30
V_e /20- mc
555
S.P. I - ha
25,0
V_f /40- mc
527
Perioada a II-a - ani
30
V_g /60- mc
430
S.P. II - ha
25,5
Q
2,2
Volumul arboretelor exploatabile [mc/ha]*)
310
m
1,159
P inductiv - mc
405
rho
-
P deductiv - mc
370
P1 - mc/an
287
P2 - mc/an
370
Posibilitatea adoptată - P = 300 mc/an
*) Include volumul actual + 5 creșteri anuale.
Posibilitatea anuală
Tabelul 6.1.1.2.2.
Amenajamentul din anul ....
Posibilitatea [ mc/an ]
Calculată
Adoptată
După Ci
După clase de vârstă
2018
287
370
300
Deoarece avem excedent de arborete exploatabile (Q = 2,2 > 1,0), iar diferența dintre valorile posibilității calculate prin cele două metode depășește 10%, s-a adoptat valoarea de 300 mc/an, după indicatorul de posibilitate după creșterea indicatoare (287 mc/an), considerată potrivită pentru normalizarea structurii arboretelor și pentru asigurarea îndeplinirii în cele mai bune condiții și cu continuitate a funcțiilor social-economice și ecologice atribuite. Această valoare a fost supusă analizei Conferinței a II-a de amenajare fiind adoptată ca posibilitate.
...
6.1.1.3.
Recoltarea posibilității de produse principale
Situația pe urgențe a arboretelor încadrate în planul decenal precum și volumele de extras în deceniu se prezintă în următorul tabel:
Tab.6.1.1.3.1.
Urgența
U.a.
Suprafața
ha
Volum - mc
total
de extras
14
50D
2,1
237
237
Total urgența 1
2,1
237
237
24
22F, 84B, 84D
6,3
960
960
25
8A, 22C, 49D%, 49E
10,9
3436
1345
26
21B
1,3
458
458
Total urgența 2
18,5
4854
2763
TOTAL
20,6
5091
3000
În partea a III-a a amenajamentului la punctele 12.1.2.1 și 12.1.2.2. sunt prezentate "Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale", respectiv "Planul decenal de recoltare a produselor principale".
Alegerea arboretelor din care urmează a se recolta posibilitatea de produse principale s-a făcut pe baza cartării acestora pe categorii de urgențe de regenerare, ținându-se seama de necesitățile regenerării, de starea arboretelor și de condițiile reale de exploatare și de accesibilitate.
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit prevederilor din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", cu luarea în considerare a structurii și productivității arboretelor, a condițiilor naturale și cerințelor social-economice.
Volumul de extras s-a ales în funcție de particularitățile arboretelor, stadiul regenerării naturale, lungimea perioadei de regenerare, structura urmărită, temperamentul speciilor, funcția atribuită și tratamentul aplicat. La întocmirea planului s-a urmărit și respectarea restricțiilor silvice referitoare la mărimea parchetelor și intensitatea de intervenție.
Prezentul amenajament prevede pentru S.U.P. "A" codru regulat două tipuri de tratamente, și anume:
1.
Tratamentul tăierilor progresive s-a propus pentru toate formațiile forestiere existente în cadrul unității de producție care pot fi dirijate spre tipul natural fundamental de pădure prin promovarea semințișului natural. Tratamentul se va executa pe o suprafață de 14,3 ha (70% din suprafața planului decenal) preconizându-se un volum de 2040 mc (68% din planul decenal). Intensitatea intervenției este de 143 mc/ha. Perioada de regenerare adoptată este de 20 ani. Pentru arboretele cu o singură intervenție în deceniu, lucrările vor fi aplicate în funcție de anii de fructificație și de evoluția semințișului, urmate de lucrări de împădurire și îngrijirea semințișului. Pentru arboretele cu două intervenții în deceniu, cum sunt unitățile amenajistice cu punere în lumină și racordare, prima intervenție va fi executată în prima parte a deceniului, iar cea de-a doua intervenție va fi executată spre sfârșitul deceniului. În funcție de starea arboretelor și stadiul regenerării s-au propus următoarele tipuri de tăieri:
–
tăieri progresive de însămânțare în u.a. 22C (4,5 ha), arboret cu consistența 0,7 și fără semințiș instalat; tăierile de însămânțare vor fi urmate de lucrări de mobilizare a solului pentru a facilita instalarea regenerării naturale;
...
–
tăieri progresive de punere în lumină în u.a. 8A, 49E (4,5 ha), arborete cu consistența 0,6 și semințiș utilizabil instalat pe 0,3 - 0,5S; acestea vor fi urmate de lucrări de descopleșire a semințișului, pentru a facilita dezvoltarea regenerării naturale;
...
–
tăieri progresive de punere în lumină și racordare în u.a. 21B, 49D% (3,2 ha), arborete cu consistența 0,6 și semințiș utilizabil instalat pe 0,3 - 0,4S; tăierile de punere în lumină vor fi urmate de lucrări de descopleșire a semințișurilor, pentru a facilita dezvoltarea regenerării naturale; tăierile de racordare vor fi urmate de receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate, de lucrări de împădurire pentru completarea regenerării naturale și de lucrări de îngrijire a culturilor nou create, până la atingerea stării de masiv;
...
–
tăieri progresive de racordare în u.a 50D (2,1 ha), arboret cu consistența 0,2 și semințiș utilizabil instalat pe 0,5 S; acestea se vor efectua spre finele deceniului, după asigurarea regenerării naturale pe 70 - 80 % din suprafață și vor fi urmate de receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate, de lucrări de împădurire pentru completarea regenerării naturale și de lucrări de îngrijire a culturilor nou create, până la atingerea stării de masiv.
...
...
2.
Tratamentul tăierilor în crâng (de jos) s-au propus pentru arboretele de salcâm ajunse la exploatabilitate (u.a. 22F, 84B, 84D). Aceste arborete sunt provenite din plantații sau din prima generație din lăstari, astfel încât înlocuirea lor în momentul de față ar fi foarte dificilă și nerentabilă economic. În perspectivă, însă, pe măsura îmbătrânirii cioatelor și reducerii capacității de lăstărire, se va urmări revenirea la tipul natural fundamental de pădure. Tratamentul se va executa pe o suprafață de 6,3 ha (30% din suprafața planului decenal) preconizându-se un volum de 960 mc (32% din planul decenal). Intensitatea intervenției este de 152 mc/ha. Perioada de regenerare adoptată este de 10 ani. Lucrările de exploatare vor fi urmate de lucrări de ajutorare a regenerării (provocarea drajonării) salcâmului.
...
Se observă alegerea tratamentului bazat pe tăierile progresive - cel mai corespunzător tipurilor de pădure din cuprinsul U.P. și funcțiilor atribuite acestora. Acest tratament permite promovarea speciilor valoroase, cu proveniențe locale, asigură menținerea solului acoperit și continuitatea pădurii și asigură condiții mai bune, economic și ecologic, pentru regenerarea arboretelor.
Posibilitatea pe tratamente, grupe funcționale și specii
Tab. 6.1.1.3.2.
Tratamentul
Suprafața de parcurs
Volum de extras
Posibilitatea pe specii
(mc)
Total
Anual
Total
Anual
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Tăieri progresive
14,3
1,5
2040
204
87
71
4
-
36
5
-
-
1
-
Tăieri în crâng
6,3
0,6
960
96
-
-
-
96
-
-
-
-
-
-
TOTAL
20,6
2,1
3000
300
87
71
4
96
36
5
-
-
1
-
Indicele de recoltare la produse principale va fi de 3,2 mc/an/ha pentru fondul productiv și de 2,5 mc/an/ha pentru toată suprafața păduroasă.
...
6.1.1.4.
Prognoza posibilității de produse principale
Modul de calcul al posibilității pentru următoarele decenii fiind detaliat în normele tehnice, în continuare se redau doar valorile posibilităților și a altor parametri de calcul pentru următorii 10, 20, respectiv, 30 de ani (tabel 6.1.1.4.1.).
Tab. 6.1.1.4.1.
Actuala amenajare
După 10 ani
După 20 ani
După 30 ani
Elemente
Valori
Elemente
Valori
Elemente
Valori
Elemente
Valori
Ci
248
Ci
248
Ci
248
Ci
248
VD
6024
VD'
8110
VD''
10080
VD'''
12170
VE
11106
VE'
13100
VE''
19910
VE'''
14420
VF
21093
VF'
20455
VF''
19905
VF'''
17090
VG
25816
VG'
23120
VG''
22870
VG'''
22630
Q
2.2391
Q'
2.6410
Q''
2.6111
Q'''
2.4452
m
1.1648
m'
1,2183
m''
1,2143
m'''
1,2529
P
290
P'
300
P''
300
P'"
310
Prognoza posibilității de produse principale pentru următorii 10, 20, 30 de ani, după expirarea prezentului amenajament, cu asigurarea continuității pe 60 de ani, are la bază următoarele condiții:
–
ciclul, creșterea indicatoare și suprafața subunității în producție (S.U.P."A") rămân constante;
...
–
se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
...
–
se mențin constante și creșterile adăugate volumelor actuale ale elementelor privind calculul posibilității;
...
–
la fiecare nivel de prognoză, se acceptă ipoteza că volumul de recoltat în următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilității, se completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval, îndeplinește condițiile de exploatabilitate și care nu a fost luată în considerare la calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent.
...
...
...
...
6.2.
Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție
6.2.1.
Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale
Arboretele din tipul II funcțional formează subunitatea S.U.P. "K" - rezervații de semințe.
6.2.1.1.
Măsuri de gospodărire a rezervațiilor de semințe - S.U.P. "K"
Conform Catalogului Național al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din anul 2012, în cadrul pădurilor studiate, există un arboret (u.a. 50C - 28,4 ha) sursă pentru producerea materialelor forestiere de reproducere din categoria "Selecționat". Acesta trebuie încadrat în categoria funcțională 1.5H - Păduri stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservarea genofondului forestier (T.II) (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986). Acest arboret face parte din arboretul sursă cu codul E-250-26 Valea Chegii (total 115,9 ha), care are ca scop al selecției producția de lemn și calitatea lemnului pentru specia gorun.
Rezervațiile de semințe au ca scop obținerea de semințe selecționate, de mare valoare. Din aceste arborete se vor alege, printr-o selecție riguroasă, arborii seminceri, din care se vor recolta semințele. O bună producție de semințe este condiționată, între altele, de o bună luminare a coroanelor arborilor seminceri.
Gospodărirea arboretelor din S.U.P. "K" nu prezintă particularități la nivel de U.P. și, ca atare, se va face în conformitate cu lucrarea "Îndrumări tehnice pentru îngrijirea și conducerea rezervațiilor de semințe", ediția 1985, succint, aceasta va presupune:
–
delimitarea rezervațiilor, sau refacerea acesteia, cu vopsea de culoare galbenă, în conformitate cu O.M. nr. 10/16.01.1988, în vederea identificării exacte și cu ușurință a acestora, de către personalul de teren al ocolului și de către culegătorii de semințe;
...
–
alegerea sau reactualizarea alegerii arborilor seminceri, însemnarea lor cu "buline" de vopsea galbenă, inventarierea numerică pe specii a tuturor semincerilor, datele rezultate se vor înregistra în situațiile existente la responsabilul cu probleme de cultură de la ocol;
...
–
recoltarea de produse principale nu este permisă, prevăzându-se doar tăieri de igienă, concomitent cu care se vor extrage exemplarele rău conformate, cu valoare genetică redusă, din specia/speciile care formează obiectul rezervației;
...
–
se vor efectua tăieri de fructificare (de punere în lumină a coroanelor) și se vor administra amendamente solului.
...
Dezafectarea unei rezervații de semințe se va putea face numai cu avizul specialiștilor de la I.N.C.D.S., prin înlocuirea arboretului cu alt arboret valoros similar, din aceeași specie și aceeași zonă de transfer. Toate acestea se pot face numai în urma solicitării în scris, făcută de către ocolul silvic care administrează pădurile studiate (în prezent O.S. Codrii Sătmarului), respectiv Garda Forestieră teritorială, colectivului de genetică forestieră din cadrul I.N.C.D.S. "Marin Drăcea" București.
Starea actuală a arboretelor constituite ca rezervații de semințe este bună, considerându-se corespunzătoare funcțiilor atribuite.
Situația rezervațiilor de semințe forestiere
Tabelul 6.2.1.1.1.
Codul rezervației
u.a.
Suprafața
[ha]
Compoziția
Vârsta
Clasa de prod. medie pe u.a.
Consistența
Speciile care fac obiectul rezervației
Categ. Funcționale S.U.P.
Totală
Efectivă
GO-E250-26
50C
28,4
28,4
6CE 4GO
105
2
0,8
GO
5H / K
O sinteză a lucrărilor propuse (volume și suprafețe), pe grupe de categorii funcționale, este redată în tabelul 6.2.1.1.2. Recapitulația posibilității totale, indicii de recoltare și creștere curentă pe subunitate de protecție sunt date în tabelul 6.2.1.1.3. Din analiza acestuia reiese faptul că indicele de creștere curentă este mai mare decât cel de recoltare, astfel că va exista în continuare o acumulare de masă lemnoasă.
Recapitulația posibilității totale pentru S.U.P. "K"
Tabelul 6.2.1.1.2.
Specificări
Tipul funcțional
Suprafața
[ha]
Volumul
[mc]
Posibilitatea anuală pe specii
[mc]
Totală
Anuală
Total
Anual
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PL T
DT
DM
Tăieri de conservare
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Degajări
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Curățiri (C)
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Rărituri (R)
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
C + R
Total sec.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Tăieri de igienă
II
28,4
28,4
256
26
16
10
-
-
-
-
-
-
-
-
Total general
II
28,4
28,4
256
26
16
10
-
-
-
-
-
-
-
-
În total, din arboretele din S.U.P. "K", se va extrage un volum de 26 mc/an (26 mc/an - tăieri de igienă), rezultând un indice de recoltare de 0,9 mc/an/ha.
Tabelul 6.2.1.1.3.
Posibilitatea
mc/an
Indice de creștere curentă
mc/an/ha
Indice de recoltare
mc/an/ha
Tăieri de conservare
Produse secundare
Tăieri de igienă
Total
Tăieri de conservare
Produse secundare
Tăieri de igienă
Total
-
-
26
26
2,9
-
-
0,9
0,9
...
6.2.1.2.
Calcule conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), articolul 25, alineatul (3)
Conform articolului 25 alineatul (3) din Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), republicată (după schimbările produse de Legea 133/13.06.2015), cu modificările ulterioare: "În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct și reglementarea procesului de producție pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională."
În conformitate cu art. 25 alin. 3 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare și H.G. nr. 447/2017, s-au calculat indicatorii de posibilitate pentru arboretele din grupa I, S.U.P. "K":
–
suprafața arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 28,4 ha;
...
–
volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor în cazul arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97 mc/an/ha;
...
–
volumul mediu anual nerecoltat = 28,4 x1,97 = 55,948 mc/an;
...
Pierderea de masă lemnoasă pentru arboretele încadrate în subunitatea de tip "K" este de 55,948 mc/an.
...
...
6.2.2.
Măsuri de gospodărire a arboretelor de tipul IV de categorii funcționale
În cuprinsul unității de producție studiate sunt zonate în acest tip de categorii funcționale 7,0 ha, categoria funcțională 1.4I (arborete situate de-a lungul DN 1F Urziceni - Cluj Napoca). Acestea sunt incluse în S.U.P. "A" și se gospodăresc normal, cu restricțiile impuse de tipul funcțional.
...
...
6.3.
Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor
O sinteză a lucrărilor propuse (volume și suprafețe), pe grupe de categorii funcționale, este redată în tabelul 6.3.1.
Situația lucrărilor de îngrijire pe tipuri de categorii funcționale și specii
Tabelul 6.3.1.
Specificări
Tipul funcțional
Suprafața
[ha]
Volumul
[mc]
Posibilitatea anuală pe specii
[mc]
Totală
Anuală
Total
Anual
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Degajări
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Total
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Curățiri (C)
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Total
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Rărituri (R)
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Total
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Total
C + R
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Total „C+R”
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Tăieri de igienă
II
28,4
28,4
256
26
16
10
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
45,4
45,4
399
40
11
15
6
-
4
4
-
-
-
-
Total
73,8
73,8
655
66
27
25
6
-
4
4
-
-
-
-
Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor s-au propus în timpul efectuării descrierilor parcelare, în funcție de situația existentă în fiecare u.a. și având în vedere prevederile normelor tehnice în vigoare. S-a urmărit ca arboretele să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire, în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziția, densitatea, condițiile staționale și obiectivele vizate. Periodicitățile și tehnica de execuție ale acestor lucrări sunt cele prevăzute în "Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" - edițiile 1986 și 2000, și urmăresc ameliorarea compoziției și calității arboretelor, creșterea rezistenței lor, factorii dăunători, stimularea creșterilor curente și mărirea potențialului de stabilitate ecologică a pădurii în ansamblul ei.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenții cât și natura lor.
Nu s-au prevăzut degajări și curățiri.
Răriturile se vor executa în stadiul de dezvoltare păriș-codrișor, promovându-se în continuare speciile și exemplarele valoroase. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage și eventualii preexistenți, fără însă a crea goluri în arboret. În ceea ce privește răriturile, în plan s-au inclus arboretele de 5 - 65 ani, având consistența 0,8 - 1,0 ce vor fi parcurse cu 1 - 2 intervenții în deceniu. S-au prevăzut rărituri și în unele arborete cu consistența de 0,8 în care, proiectantul a apreciat în teren că, în perioada de aplicare a amenajamentului, acestea își pot împlini consistența. Acestea se vor executa cu un procent de extras mai redus. Vârsta medie a u.a. prevăzute la rărituri este de 40 ani, consistența medie 0,9. Suprafața de parcurs în deceniu cu rărituri este de 26,7 ha, fiind prevăzut un volum de extras de 391 mc, intensitatea intervenției fiind de 14,6 mc/ha, iar indicele mediu de extracție (socotit fără creșteri) 12%.
Tăierile de igienă se fac ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclamă, dar pentru cele incluse în planuri decenale de recoltare (planul de recoltare a produselor principale, de conservare, sau de îngrijire), volumul recoltat va fi contabilizat la tăierile respective și nu la tăieri de igienă. Prin tăieri de igienă se vor extrage anual circa 66 mc de pe 73,8 ha, intensitatea medie a intervenției fiind de 0,89 mc/an/ha.
Indicele de recoltare la produse secundare va fi de 0,4 mc/an/ha pentru fondul productiv și de 0,3 mc/an/ha pentru toată suprafața păduroasă.
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistență, diametru). În plan nu au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu respectiv semințișurile rezultate în urma tăierilor de racordare.
La aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor se vor respecta indicațiile date prin "Normele tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" ediția 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
–
lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data efectuării descrierii parcelare. Anual, organele de aplicare vor urmări în teren evoluția arboretelor și, în măsura în care acestea îndeplinesc (chiar și pe porțiuni din suprafața unității amenajistice) condițiile prin care pot fi parcurse cu astfel de lucrări, ele se vor aplica chiar dacă nu au fost prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire.
...
–
în situația în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport de caracteristicile arboretului de pe porțiunile care necesită intervenții;
...
–
posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafață, volumul de extras fiind orientativ;
...
–
având în vedere importanța lucrărilor de îngrijire în ceea ce privește îmbunătățirea stării fitosanitare, ameliorarea compoziției și creșterea productivității arboretelor, se recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate și de câte ori este cazul.
...
Suprafețele și volumele de extras prin rărituri și curățiri sunt redate pe drumuri existente și la nivel de u.a., iar tăierile de igienă - global, pe instalații de transport, în planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor (tabelul 12.2.1.).
Menționăm că volumele de masă lemnoasă de recoltat prin lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor au un caracter orientativ și, din această cauză, la executarea lucrărilor nu se va urmări în mod special recoltarea masei lemnoase prevăzute în amenajament, ci parcurgerea suprafețelor prevăzute și realizarea obiectivelor de ordin cultural. Se recomandă ca ocolul să efectueze lucrări de îngrijire și în arboretele neprevăzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizează condiții pentru aplicarea lor. Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenția organului executor.
Ordinea parcurgerii arboretelor se va stabili de către ocol, în funcție de necesități.
...
6.4.
Posibilitatea totală (produse principale + produse secundare)
Tab. 6.4.1.
Specificări
Tipul funcțional
Suprafața
[ha]
Volumul
[mc]
Posibilitatea anuală pe specii
[mc]
Totală
Anuală
Total
Anual
CE
GO
CA
SC
FA
TE
FR
PLT
DT
DM
Produse principale
III-VI
20,6
2,1
3000
300
87
71
4
96
36
5
-
-
1
-
Tăieri de conservare
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Produse secundare
II
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Total sec.
26,7
2,7
391
39
5
3
18
1
4
2
4
-
1
1
Tăieri de igienă
II
28,4
28,4
256
26
16
10
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
45,4
45,4
399
40
11
15
6
-
4
4
-
-
-
-
Total
73,8
73,8
655
66
27
25
6
-
4
4
-
-
-
-
Total general*)
II
28,4
28,4
256
26
16
10
-
-
-
-
-
-
-
-
III-VI
92,7
50,2
3790
379
103
89
28
97
44
11
4
-
2
1
Total
121,1
78,6
4046
405
119
99
28
97
44
11
4
-
2
1
*) diferența dintre această valoare și suprafața totală a pădurilor (122,4 ha) provine de la faptul că unele arborete vor fi parcurse cu lucrări de îngrijire sau tăieri principale pe procente de suprafață
Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat (prezentat în tabelul 6.4.1.) a fost estimat la 4046 mc, pentru întreaga perioadă de aplicare a amenajamentului (10 ani), rezultând o intensitate medie de 5,1 mc/an/ha pentru suprafața anuală de parcurs cu lucrări de recoltare a masei lemnoase (78,6 ha) și, respectiv 3,3 mc/an/ha raportat la întreaga suprafață a arboretelor (122,4 ha), adică 85% din valoarea creșterii curente medii a arboretelor (3,9 mc/an/ha). Cerul și gorunul sunt speciile din care se va recolta ponderea cea mai mare (54%) din posibilitatea totală și care sunt, de altfel, preponderente (76%) în actualul volum total al arboretelor. În cazul în care fondul de producție este afectat de tăierile accidentale, volumul provenit din acestea se va precompta fie din produsele principale, fie secundare, în funcție de vârsta arboretului.
Recapitulația posibilității totale, indicii de recoltare și creștere curentă pe unitate de producție sunt date în tabelul 6.4.2. Din analiza acestuia reiese faptul că indicele de creștere curentă este mai mare decât cel de recoltare, astfel că va exista o acumulare de masă lemnoasă în următorii 10 ani.
Recapitulația posibilității totale
Tabelul 6.4.2.
Posibilitatea
mc/an
Indice de creștere curentă
mc/an/ha
Indice de recoltare
mc/an/ha
Produse principale
Tăieri de conservare
Produse secundare
Tăieri de igienă
Total
Produse principale
Tăieri de conservare
Produse secundare
Tăieri de igienă
Total
300
-
39
66
405
3,9
2,5
-
0,3
0,5
3,3
...
6.5.
Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și împăduriri
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale și de împădurire
Tabelul 6.5.1.
Simbol
Categoria de lucrări
Suprafața
[ha]
A.
LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
3,2
A.1.
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale
1,9
A.1.4 .
Mobilizarea solului
0,5
A.1.6 .
Extragerea semințișului și tineretului neutilizabil preexistent
0,8
A.1.7 .
Provocarea drajonării la arboretele de salcâm
0,6
A.2.
Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
1,3
A.2.1 .
Receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate
0,5
A.2.2 .
Descopleșirea semințișurilor
0,8
B.
LUCRĂRI DE REGENERARE
1,6
B.2.
Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
1,6
B.2.3.
Împăduriri după tăieri progresive
1,6
C.
COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
0,3
C.2.
Completări în arboretele nou create (20% din B)
0,3
D.
ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
14,3
D.2.
Îngrijirea culturilor tinere nou create și a celor instalate în actuala clasă de regenerare
14,3
Aceste lucrări s-au planificat în funcție de situația înregistrată în timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare și de necesitatea introducerii în circuitul productiv a terenurilor fără vegetație forestieră destinate împăduririi, urmărindu-se realizarea unor structuri cât mai apropiate de cele normale în raport cu funcțiile atribuite arboretelor respective. Lucrările de ajutorarea regenerării naturale și de împădurire prevăzute pentru U.P. studiată sunt prezentate în tabelul 6.5.1. Compozițiile de regenerare s-au stabilit în funcție de particularitățile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, ținând seama de prevederile din " Norme tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerarea pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate" ediția 2000 și din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" ediția 2000.
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale și de îngrijire a culturilor, se fac următoarele precizări, de care s-a ținut seama la întocmirea proiectului:
–
împăduririle și eventualele completări se vor face cu material de proveniență locală sau de la alți producători, dar numai cu proveniențe valoroase și certe și cu respectarea strictă a zonelor de transfer;
...
–
s-a dat prioritate speciilor cu valoare economică ridicată: gorun, tei pucios;
...
–
puieții folosiți la împăduriri vor fi de proveniență locală, pe cât posibil produși în pepinierele cantonale, sau proveniți din regiuni cu condiții edafo - climatice similare; semințele folosite la producerea puieților să fie recoltate din zonă, păstrându-se astfel caracterele ereditare ale arboretelor locale;
...
–
ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea perioadei optime pentru aceste lucrări;
...
–
se va urmări realizarea cât mai repede posibil a stării de masiv;
...
–
în culturile nou create și regenerările naturale se vor executa lucrări corespunzătoare stadiului de dezvoltare și situației din teren, cu o periodicitate adecvată.
...
În partea a II-a a amenajamentului, la
subcapitolul 12.3
. este prezentat "Planul lucrărilor de regenerare și împădurire". Regenerarea naturală va fi stimulată prin lucrări de mobilizare a solului (u.a. 22C), de extragere a semințișului și tineretului neutilizabil preexistent (u.a. 49D%, 50D), de provocare a drajonării la arboretele de salcâm (22F, 84B, 84D), de recepare a semințișurilor sau tinereturilor vătămate (21B, 49D%, 50D) și de descopleșire a semințișurilor (8A, 21B, 49D%, 49E). În următorul deceniu, în U.P. se vor împăduri 1,9 ha (completări - 0,3 ha) cu 95GO 5TE. Necesarul total de puieți se estimează la 9,5 mii bucăți. Împăduririle vor fi urmate de lucrări de îngrijire a culturilor nou create. Volumele de lucrări stabilite în acest plan sunt orientative, urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul să stabilească în mod concret lucrările ce se execută, precum și volumul acestora.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală ocolul va completa anual formularele privind "Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală" introduse în acest scop în partea a IV-a a amenajamentului (
subcapitolul 16.2
.). Ocolul are obligația ca în "evidența lucrărilor executate" din fiecare u.a. în care s-au executat plantații (integrale sau completări) să înscrie proveniența puieților (rezervația sau O.S., U.P. și u.a. din care provine sămânța utilizată la producerea puieților). Aceleași date vor fi înregistrate și în cazul unor semănături directe. În U.P. nu există pepiniere.
...
6.6.
Refacerea arboretelor slab productive și substituirea celor cu compoziții necorespunzătoare
Tabel 6.6.1.
Caracterul actual al tipului de pădure
Suprafața
ha
Arborete din tipurile III-VI de categorii funcționale
Arborete din tipul II de categorii funcționale
Tăieri cu regenerarea naturală din sămânță
Tăieri rase
Tăieri în crâng
Lucrări de îngrijire
Tăieri de igienă
Tăieri de conservare
Lucrări de îngrijire
Tăieri de igienă
dec.I
dec.II
Alte dec.
dec.I
dec. II
Alte dec.
dec.I
dec. II
Alte dec.
Total derivat de prod. inferioară
0,8
-
-
-
-
-
0,8
-
-
-
-
-
-
-
-
TOTAL
0,8
-
-
-
-
-
0,8
-
-
-
-
-
-
-
-
În cadrul U.P. există 0,8 ha de arborete slab productive și provizorii, ceea ce reprezintă 1% din suprafața arboretelor, reprezentate de un arboret (16H) de productivitate inferioară, care, în deceniul următor, se va parcurge cu tăieri de igienă.
...
6.7.
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Situația arboretelor afectate de factorii destabilizatori este prezentată la
capitolul 4.8
. "Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi" iar măsurile de prevenire și combatere a acestora se regăsesc la
capitolul 8
. "Protecția fondului forestier". Suprafața totală afectată de factori destabilizatori și limitativi este de 3,3 ha (u.a. 22F - este afectată de 2 factori), reprezentând 3% din suprafața totală a unității de producție.
Tab. 6.7.1.
Natura și gradul de afectare
Suprafața
[ha]
Lucrări prevăzute
[ha]
Tăieri progresive
Tăieri succesive
Tăieri rase
Tăieri crâng
Tăieri de conservare
Rărituri
Curățiri
Igienă
Îngrijirea culturilor
Uscare
slabă
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Total
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Doborâturi
izolate
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Total
3,3
-
-
-
3,3
-
-
-
-
-
Într-o perspectivă mai largă, folosind întreg ansamblul lucrărilor de regenerare, îngrijire și conducere a arboretelor, se va urmări realizarea unor arborete cu structuri diversificate, stabile ecologic și silvoproductiv din specii adecvate condițiilor staționale, cu proveniențe corespunzătoare, capabile să opună o rezistență cât mai mare la acțiunile diverșilor factori destabilizatori și să satisfacă, în deplină măsură, cerințele ecologice și economice ale societății.
...
...
7.
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1.
Producția cinegetică
Teritoriul U.P. I Miterici face parte din fondurile de vânătoare (F.V.) nr. 44 Cehal și F.V. nr. 47 Supur (administrate în anul 2018 de A.V.P. Valea Bercului) din raza teritorială a Gărzii Forestiere Județene Satu Mare (G.F. Oradea).
Vânatul principal este reprezentat de căprior și mistreț, iar cel secundar de iepure.
Pentru speciile erbivore hrana este asigurată din abundență pe tot parcursul sezonului de vegetație atât în pădure, cât și în fondul agricol și pastoral învecinat. În iernile grele se impune însă administrarea de hrană suplimentară.
În U.P. nu există terenuri afectate pentru hrană vânatului, arabile sau fânețe (la data descrierii parcelare).
Pentru mistreț hrana este suficientă pe tot parcursul anului. Însă în vederea înlăturării pagubelor produse de această specie în culturile agricole se recomandă administrarea unor cantități mici de hrană în bazinetele cu grupuri compacte de pădure, cu scopul de a concentra efectivele în interiorul fondului forestier.
Stocul vânatului se apreciază a fi sub efectivul optim datorită localizării trupurilor de pădure pe lângă localități și drumuri publice, înconjurate de terenuri arabile și pășuni, unde liniștea vânatului este tulburată.
Pentru viitor se impune mărirea efectivelor de vânat spre cele optime prin repopulări adecvate, precum și construirea unor instalații de vânătoare - hrănitori, sărării, poteci de vânătoare, observatoare ș.a.
Pentru sporirea efectivelor de vânat, atât cantitativ cât și calitativ, se prevăd următoarele măsuri:
–
prevenirea și combaterea braconajului;
...
–
combaterea dăunătorilor vânatului;
...
–
prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
...
–
interzicerea pășunatului în pădure.
...
Recoltarea vânatului trebuie să se facă după un plan bine stabilit pe baza unei evaluări corecte a efectivelor de vânat. Trebuie avute în vedere efectivul optim și recoltarea anuală rațională.
...
7.2.
Producția salmonicolă
În teritoriul U.P. I nu sunt ape care să întrunească condiții pentru a fi populate cu salmonizi.
...
7.3.
Producția de fructe de pădure
În condițiile geografice și pedoclimatice ale unității de producție găsesc condiții bune de vegetație o serie de specii lemnoase și erbacee, care pot fi ușor valorificate. Dintre acestea cea mai mare pondere economică o au: măceșul, murul, porumbele. Se mai poate recolta jir, ghindă, mere pădurețe, etc.
Fructele de pădure sunt recoltate din fondul forestier, dar și de pe terenurile învecinate: pășuni, fânețe, margini de terenuri cultivate, aliniamente de drumuri, etc. cantitățile de fructe de pădure ce se pot recolta variază de la an la an, în funcție de condițiile meteorologice, intensitatea fructificației și de modificarea condițiilor legate de gradul de acoperire a solului cu vegetație forestieră.
...
7.4.
Producția de ciuperci comestibile
Se pot recolta cantități relativ mari de hribi, gălbiori și ghebe. Producția de ciuperci comestibile variază de la an la an în funcție de condițiile climatice astfel încât nu se poate estima producția viitoare.
...
7.5.
Resurse melifere
Sursa importantă meliferă din U.P. I Miterici o constituie arboretele de salcâm și tei pucios care ocupă 13,7 ha (11%). O altă sursă importantă o constituie flora din suprafața limitrofa pădurii, din fânețe, culturi agricole (floarea soarelui, rapița) și pășuni, apreciată la 11 ha.
În aceste condiții, la pastoral pot fi aduse între 10 - 15 familii de albine. Producția medie pe familie este de 20 kg miere, în funcție de cules. În condițiile unui an normal rezultă că s-ar putea obține până la cca. 0,25 tone miere/an. Periodicitatea unui an normal este de 6-7 ani. Anual se pot obține producții ce reprezintă 30-50% din producția unui an normal.
...
7.6.
Alte produse
Pe lângă produsele fondului forestier în afara lemnului prezentate anterior, din cadrul U.P. mai pot fi recoltate și valorificate, în cantități nu întotdeauna neglijabile, următoarele:
–
plante medicinale și aromate din flora spontană (flori de mușețel, coada șoricelului, urzica moartă, etc.; frunze: mur, zmeur, podbal, păpădie; rădăcini: ferigă, spin, urzică, brusture, etc.; fructe: măceșe, afin, etc.; semințe: brândușa de toamnă, etc.);
...
–
araci;
...
–
coaja de cvercinee (pentru industria tananților) ale exemplarelor exploatate;
...
–
materii prime pentru produse artizanale.
...
...
...
8.
PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
În gospodărirea optimă a pădurilor un rol esențial îl are o stare fitosanitară bună. Asigurarea acesteia impune instituirea unui sistem informațional, care să permită cunoașterea în timp și spațiu a situației, precum și interpretarea corectă a tuturor datelor privind starea pădurii.
Având permanent la dispoziție date concrete despre starea pădurii și condițiile ecologice în care acestea se dezvoltă se pot desfășura activități complexe și interne de protecție, între care măsurile preventive sunt de importanță majoră.
8.1.
Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă
În paralel cu efectuarea descrierii parcelare, în teren s-au făcut și observații cu privire la gradul de periclitare a arboretelor datorită acestor fenomene. Luând în considerare documentele de arhivă se poate aprecia că anual s-au produs doborâturi de vânt și zăpadă dar cu caracter izolat, și acestea în urma unor furtuni foarte puternice. Ceva mai frecvent s-au observat arbori ce au suferit vătămări slabe (rupturi de ramuri sau lujeri, încovoieri sau aplecări slabe a tulpinii).
...
8.2.
Protecția împotriva incendiilor
Cu toate că în fondul forestier nu s-au produs incendii (și chiar dacă au avut loc, au fost stinse încă din stadiu incipient) cauzele care pot duce la izbucnirea unor incendii în pădure sunt:
–
aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins de către muncitorii forestieri, turiști, vânători, etc.
...
–
fumatul în alte locuri decât cele amenajate în acest scop și aruncarea țigărilor aprinse la întâmplare;
...
–
trăsnetul, accidental, în timpul furtunilor puternice.
...
Majoritatea cauzelor care produc incendii în pădure provin, în general, din nerespectarea instrucțiunilor de pază și prevenirea incendiilor, din neglijența persoanelor care lucrează în pădure, a turiștilor, etc.
În scopul prevenirii izbucnirii unor incendii în pădure, se vor lua următoarele măsuri preventive:
–
întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingerea incendiilor;
...
–
procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;
...
–
amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat;
...
–
organizarea patrulării pe timpul sezonului uscat;
...
–
organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor;
...
–
organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure în conformitate cu normele pentru paza și stingerea incendiilor;
...
–
revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, electropompe, fierăstraie electrice, etc);
...
–
amenajarea unor observatoare pentru depistarea incendiilor;
...
–
dotarea tuturor punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete pentru prevenirea și stingerea incendiilor echipate corespunzător;
...
–
supravegherea focurilor din parchete rase în care se ard resturile de exploatare pe toată durata acestora;
...
–
dotarea tractoarelor cu dispozitive de captare a scânteilor.
...
În trupurile de pădure în care se practică turismul la sfârșit de săptămână se va avea în vedere ca turiștii să nu facă foc în pădure și nici mai aproape de 100 m de liziera pădurii.
Persoanele însărcinate cu paza și protecția pădurilor trebuie să dispună de mijloace radio (stații mobile, telefoane) pentru a anunța în timp util orice eventual incendiu.
...
8.3.
Protecția împotriva poluării industriale
Efectele poluării industriale nu se resimt pe teritoriul U.P..
...
8.4.
Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
Vegetația forestieră este expusă în permanență acțiunii unor factori biotici, agenți patogenii de natură entomologică sau criptogamică.
În vederea evitării pagubelor produse de dăunători se vor lua următoarele măsuri de protecție:
–
măsuri preventive;
...
–
măsuri de carantină;
...
–
măsuri de combatere propriu-zisă;
...
Măsurile preventive - au scopul de a asigura arboretelor condiții bune de vegetație pentru a le conferi rezistență față de diferite boli și dăunători.
Aceste măsuri se realizează prin:
–
urmărirea cu continuitate a stării de vegetație a arboretelor și efectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire și a tăierilor de igienă;
...
–
ameliorarea condițiilor staționale prin fertilizări, desecări și irigări.
...
Măsurile de carantină - se aplică pentru împiedicarea răspândirii bolilor și dăunătorilor dintr-un loc în altul. Ele constau în:
–
efectuarea controlului fitosanitar a materialului săditor;
...
–
izolarea pădurilor atacate și combaterea urgentă a dăunătorilor din aceste păduri.
...
Măsurile de combatere - au scopul de a distruge dăunătorii prin:
–
metode fizico-chimice, ce utilizează insecticide organoclorurate (Detox, Defatox) cu mențiunea că acestea pot da reacții adverse prin accentuarea în diferite grade a dezechilibrului ecologic propriu ecosistemelor forestiere;
...
–
biologice, ce folosesc introducerea în pădure a faunei entomofage, înmulțirea pe cale artificială a zoofagilor, a prădătorilor și a paraziților și introducerea lor în pădurile atacate, precum și folosirea preparatelor microbiologice (Dipel, Bactospeine, Thuringin) sau a virusurilor entomopatogene.
...
Speciile de dăunători pot fi grupate, după natura vătămării în patru mari categorii:
–
vătămări provocate lemnului, tulpinii, etc;
...
–
defoliatori;
...
–
dăunători criptogamici ai lemnului;
...
–
dăunători criptogamici ai frunzelor, fructelor, etc.
...
Indiferent de felul atacului (criptogamic sau entomologic), este necesară o urmărire atentă a apariției atacurilor, extragerea imediată a arborilor afectați și combaterea dăunătorilor pe micile suprafețe localizate pentru a preîntâmpina extinderea lor.
Personalul de teren va executa, periodic, lucrări de depistare și control conform instrucțiunilor în vigoare.
În vederea stabilirii concrete a dăunătorilor și a gradației la care s-a ajuns se vor recolta probe și se vor trimite la laborator.
Este necesar să se țină o evidență clară a dăunătorilor pe fiecare u.a. urmându-se evoluția acestora în vederea intervenției la momentul oportun.
...
...
9.
INSTALAȚII DE TRANSPORT, tehnologii de exploatare și coNSTRUCȚII FORESTIERE
9.1.
Instalații de transport
Pentru drumurile care pot deservi fondul forestier al U.P. I Miterici, datele de identificare sunt prezentate în tabelul următor:
Tab. 9.1.1
Nr. crt.
Indicativ drum
Denumirea drumului
Lungime - km
Suprafața deservită
- ha -
Volumul deservit
- mc -
Felul drumului
În pădure*
În afara pădurii
Total
DRUMURI EXISTENTE
Drumuri publice
1
DP005
DN1F Urziceni - Cluj Napoca
-
0,4
0,4
7,0
469
asfalt
TOTAL DP
-
0,4
0,4
7,0
469
-
Drumuri forestiere
2
FE001
V. Chegii
-
1,0
1,0
86,0
1865
pietruit
3
FE006
Cehal
-
0,8
0,8
30,0
1628
pietruit
TOTAL FE
-
1,8
1,8
116,0
3493
-
TOTAL DRUMURI EXISTENTE
-
2,2
2,2
123,0
3962
-
DRUMURI NECESARE
4
FN001
Sesder
-
2,0
2,0
1,0
84
pietruit
TOTAL FN
-
2,0
2,0
1,0
84
-
TOTAL DRUMURI NECESARE
-
2,0
2,0
1,0
84
-
TOTAL GENERAL
-
4,2
4,2
124,0
4046
-
În tabel, la lungime, s-a trecut tronsonul (sau suma tronsoanelor) cu care drumul respectiv participă la accesibilizarea fondului forestier studiat. Menționăm că s-au considerat accesibile arboretele având distanța medie de colectare de până la 1,6 km.
Densitatea rețelei instalațiilor de transport
Tab. 9.1.2.
Natura drum
Densitate
Actuală
La sfârșitul deceniului
Drumuri publice - DP
400/124,0 = 3,2 m/ha
400/124,0 = 3,2 m/ha
Drumuri forestiere - FE
1800/124,0 = 14,5 m/ha
1800/124,0 = 14,5 m/ha
Total
17,7 m/ha
17,7 m/ha
Accesibilitatea fondului de producție și a posibilității
Tab. 9.1.3.
SPECIFICĂRI
Accesibilitatea -%
actuală
la sfârșitul deceniului
a) Fondul de producție:
99
99
din care:
exploatabil
98
98
preexploatabil
100
100
neexploatabil
100
100
b) Posibilitatea:
98
98
din care:
produse principale
98
98
produse secundare
100
100
tăieri igienă
100
100
În prezent accesibilitatea este de 99%. În vederea accesibilizării 100% a arboretelor studiate ar fi necesară construirea unui drum auto forestier pietruit, cu o lungime totală de 2,0 km. Însă, după cum se observă la
punctul 13.1
Planul instalațiilor de transport, drumul propus nu este rentabil de executat în următorul deceniu, deoarece, investiția specifică alocată acestuia nu depășește investiția specifică minimă pentru un drum auto forestier (250 mc/an/km).
Pentru scoaterea și transportul materialului lemnos se folosesc numeroasele drumuri de pământ care se racordează sau sunt în prelungire la drumurile prezentate mai sus sau la drumurile intravilane ale localităților. În calculul accesibilității nu au fost incluse drumurile de pământ ce pot fi folosite pe vreme uscată sau cu înghețuri. Drumurile de pământ sunt, în general, în stare bună, însă se recomandă a fi folosite doar în sezonul uscat sau când solul este înghețat.
Date privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității sunt prezentate și în
capitolul 15.5
. ("Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității").
...
9.2.
Tehnologii de exploatare
La recoltarea și colectarea masei lemnoase din parchete trebuie să se respecte tehnologiile de exploatare care urmăresc evitarea degradării solului și să se asigure o stare de sănătate corespunzătoare a arboretelor, precum și regenerarea acestora în cele mai bune condiții.
Tehnologia de exploatare este cea a arborilor secționați și a părților de arbore.
Tehnologiile de exploatare vor avea în vedere următoarele restricții:
–
protejarea solului;
...
–
protejarea arborilor care rămân în arboret.
...
Pe parcursul exploatării parchetelor de către agenții economici se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatare.
Reprimirea parchetelor se va face la termen și în condițiile prevăzute prin autorizația de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos și curățirea corespunzătoare a acestora.
...
9.3.
Construcții forestiere
În cadrul U.P. nu există și nu se propun construcții forestiere.
...
...
10.
ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
10.1.
Realizarea continuității funcționale
Asigurarea continuității funcționale a pădurilor presupune în general două aspecte: asigurarea continuității producției și asigurarea continuității protecției în limitele determinate de structura pe clase de vârstă a arboretelor. Pentru realizarea acesteia au fost atribuite funcții pentru fiecare arboret (vezi
cap. 5
), amenajamentul prevăzând modalitățile specifice de gospodărire prin care se urmărește o anumită specializare a arboretelor în vederea asigurării continuității și exercitării la maxim a funcțiilor atribuite.
Din suprafața proprietății (124,0 ha) pădurile ocupă 122,4 ha (99%) iar terenurile goale (afectate gospodăririi silvice, neproductive și scoase temporar din fondul forestier) 1,6 ha (1%). Din suprafața ocupată de păduri 94,0 ha (77%) sunt grupate în S.U.P. "A"- codru regulat, având rol de producție și secundar de protecție și alcătuind fondul productiv al U.P. Pe lângă aceasta s-a mai constituit o subunitate de rezervații de semințe - S.U.P. "K"- cu o suprafață de 28,4 ha (23%), pentru care nu se reglementează producția de masă lemnoasă.
Suprafața păduroasă este împărțită după cum urmează:
–
grupa I (35,4 ha), fiind formată din:
–
arborete situate de-a lungul DN 1F Urziceni - Cluj Napoca (TIV) - categoria 4I (7,0 ha);
...
–
pădurile stabilite ca rezervații pentru producerea de semințe forestiere și conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervațiile constituite potrivit "Legii privind protecția mediului înconjurător" (categoriile 5A-5F) (T II) - categoria 5H (28,4 ha).
...
...
–
grupa a II-a (87,0 ha) fiind formată din:
–
păduri destinate să producă, în principal, arbori groși de calitate superioară pentru lemn de cherestea - categoria 1B (87,0 ha).
...
...
Se consideră că această zonare funcțională este corespunzătoare și pe viitor, asigurând cadrul adecvat pentru realizarea continuității funcționale a arboretelor.
Alte aspecte privind zonarea arboretelor pe categorii funcționale, încadrarea lor în subunități de protecție sau de producție, precum și măsurile de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție, sunt prezentate la
subcapitolele 5.1
., respectiv
6.2
.
În tabelul 10.1.1. se prezintă valorile actuale ale categoriilor funcționale pentru arboretele cuprinse în grupa I funcțională:
Realizarea continuității funcționale pentru arboretele cuprinse în grupa I funcțională
Tab. 10.1.1.
Amenajament anul ...
Grupa I
Total
TII
TIV
5H
4I
2018
28,4
7,0
35,4
...
10.2.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
Datele prezentate în partea a II-a a amenajamentului, la
paragraful 14.1
. și
14.2
. sintetizează dezvoltarea fondului forestier productiv în următoarele trei decenii, prezentând și situația viitorului optim. Dinamica dezvoltării fondului forestier productiv este prezentată cu ajutorul a două grupe de indicatori: cantitativi și calitativi.
10.2.1.
Indicatori cantitativi
Tab. 10.2.1.1.
Nr.
crt.
Indicatori cantitativi
UM
Valoare
actuală
peste 10 ani
peste 20 ani
în viitor
1.
Ponderea pădurilor în suprafața totală a fondului forestier
%
99
99
99
99
2.
Volum lemnos pe picior - total
mc
24020
24600
25700
24775
3.
Volum lemnos pe picior - mediu (la hectar)
mc/ha
255
262
273
264
4.
Clasa de producție medie
-
2,5
2,5
2,4
1,9
5.
Creșterea curentă totală
mc
404
415
425
670
6.
Creșterea curentă medie
mc/an/ha
4,2
4,4
4,5
7,1
7.
Creșterea indicatoare totală
mc/an
248
255
265
390
8.
Creșterea indicatoare medie
mc/an/ha
2,6
2,7
2,8
4,1
9.
Posibilitatea de produse principale - totală
mc/an
300
300
300
390
10.
Posibilitatea de produse principale - la hectar
mc/ha
3,2
3,2
3,2
4,1
11.
Posibilitatea de produse secundare - totală
mc/an
39
30
35
230
12.
Posibilitatea de produse secundare - la hectar
mc/ha
0,4
0,3
0,4
2,4
1.
Suprafața fondului productiv nu se va modifica în acest deceniu.
...
2.
Consistența actuală de 0.76 este sub cea optimă (0.85-0.90). Se estimează că aceasta va crește la 0.77 în deceniul al II-lea și la 0.78 în al treilea deceniu, urmând a se apropia de cea optimă în viitor.
...
3.
Fondul lemnos productiv și volumul mediu la hectar vor crește în următoarele două decenii datorită creșterii vârstei medii a arboretelor și prin îmbunătățirea indicatorilor calitativi, apoi o să scadă, odată cu vârsta medie a arboretelor, ajungând în viitor la cca. 25 mii mc (264 mc/ha).
...
4.
Creșterea curentă totală și indicele de creștere curentă va înregistra în viitor o creștere constantă, odată cu modificarea vârstei medii a arboretelor, ajungând la cca. 670 mc/ha (7,1 mc/an/ha).
...
5.
Posibilitatea prognozată va asigura recolte crescânde sau cel puțin uniforme de masă lemnoasă, în limitele impuse de dezechilibrul structural al vârstelor. În regimul de codru s-ar putea recolta susținut în viitor, anual, circa 390 mc de produse principale și 230 mc de produse secundare (inclusiv tăieri de igienă).
...
6.
Creșterea indicatoare este în prezent de 2,6 mc/an/ha (raportat la suprafața S.U.P. "A"), el urmând să crească treptat la nivelul etapelor viitoare, odată cu creșterea prognozată a productivității pădurilor, cu normalizarea claselor de vârstă și optimizarea compoziției arboretelor, ajungând in viitor la 4,1 mc/an/ha.
...
...
10.2.2.
Indicatori calitativi
a)
Structura fondului de producție pe specii:
Structura fondului de producție (S.U.P. "A") pe specii, la data întocmirii amenajamentului, este următoarea: 27CE 27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR. Se observă ponderea mare a gorunului și cerului în structura arboretelor, situație firească dacă ținem cont de etajul de vegetație în care ne aflăm, ca și proporția prea mare a salcâmului și carpenului în totalul suprafeței păduroase. Aceste aspecte sunt cauzate de gospodăririle deficitare din trecut și vor trebui remediate în viitor prin lucrările de ajutorare a regenerării naturale, împăduririle, completările, lucrările de îngrijire și tăierile de regenerare ce se vor efectua. Se vor promova, îndeosebi gorunul, cerul, fagul și speciile de amestec corespunzătoare (tei, frasin, etc), specii valoroase, care vor duce la obținerea unor arborete bune, capabile să ofere sortimente mai variate de lemn, în cantități mai mari și de calitate superioară, îndeplinindu-și concomitent și funcțiile de protecție atribuite.
...
b)
Ponderea speciilor de valoare ridicată:
Din compoziția țel propusă, rezultă o îmbunătățire de la GO + CE + FA + TE + FR = 70%, în prezent, la GO + CE + FA + TE + FR =100%, în viitor.
...
c)
Ponderea arboretelor cu structură plurienă:
Marea majoritate a arboretelor din U.P. au structură relativ echienă (99%) sau echienă (1%); nu există arborete pluriene. În perspectivă se vor crea arborete pluriene și relativ pluriene, superioare celor echiene atât sub raport economic cât și funcțional.
...
d)
Structura fondului de producție pe clase de calitate:
La nivelul U.P. nu s-a realizat o cartare a arborilor și arboretelor pe clase de calitate, dar, din observațiile făcute pe teren cu ocazia descrierilor parcelare și ținând cont de speciile din U.P. și de modul lor de regenerare (majoritar din lăstari) și dezvoltare, se poate afirma că predomină clasele I - III de calitate, arborii cu trunchiuri nesănătoase având o pondere neînsemnată în structura arboretelor.
...
e)
Structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare:
Suprafața păduroasă a U.P., în raport cu modul de regenerare, se împarte astfel: 10% regenerare din sămânță, 6% din plantații și 84% din lăstari. Se va promova regenerarea naturală din sămânță, adoptându-se tratamentele adecvate și ajutorându-se regenerarea naturală. Unde este cazul, se vor efectua plantații și semănături directe, dar numai cu specii corespunzătoare și cu proveniențe controlate.
...
f)
Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară:
În U.P. în studiu nu există arborete destinate să producă, în principal, arbori groși și de calitate superioară, în vederea obținerii de lemn pentru furnire estetice și tehnice, sau lemn de rezonanță și claviatură.
...
g)
Principalele efecte protective:
Efectele protective principale ale arboretelor din cadrul U.P. sunt prezentate la
capitolul 5.1
. și se referă la protecția DN 1F Urziceni - Cluj Napoca și la conservarea genofondului forestier și producerea de semințe de gorun (arboretul sursă GO-E-250-26 Valea Chegii).
...
Măsurile silviculturale de ansamblu vor duce la refacerea treptată a tipurilor natural fundamentale de pădure și apropierea de compoziția generală optimă ceea ce va determina sporuri de productivitate și posibilități de recoltare crescute în deceniile viitoare.
...
...
...
11.
DIVERSE
11.1.
Data intrării în vigoare a amenajamentului si durata de valabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare începând cu data de
...
11.2.
Recomandări privind tinerea evidentei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Conform instrucțiunilor în vigoare, ocolul silvic are obligația de a completa toate evidențele referitoare la lucrările efectuate pe baza prevederilor amenajamentului precum și altele neprevăzute dar executate din diverse motive fortuite. Astfel, pe bază de acte legale se vor înregistra:
–
mișcări de suprafețe din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză, a u.a.-urilor, precum și actul legal care a aprobat mișcarea respectivă ;
...
–
suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare și volumul de masă lemnoasă rezultat în urma acestor tăieri;
...
–
suprafața arboretelor slab productive, parcurse cu tăieri de refacere și substituire și volumul de masă lemnoasă recoltat;
...
–
suprafața arboretelor parcurse cu tăieri de îngrijire și volumul rezultat;
...
–
volumul de masă lemnoasă recoltat din produse accidentale, precum și precomptarea lui pe seama posibilității de produse principale;
...
–
suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare și împăduriri;
...
–
stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute și parcurse cu tăieri de regenerare în cursul deceniului;
...
–
suprafețe efectiv realizate cu culturi speciale;
...
–
realizări în dotarea cu drumuri forestiere și construcții silvice;
...
–
realizări în deschiderea liniilor parcelare;
...
–
menționarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite - incendii, uscare, doborâturi de vânt etc.
...
La finele fiecărui an de aplicare se vor totaliza pe UP elementele cumulabile înregistrate în evidența anuală. Evidența decenală a aplicării amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor de lucrări executate în UP, unde se acumulează diferențele în plus sau în minus dintre cantitățile planificate și cele realizate.
...
11.3.
Indicarea hărților anexate amenajamentului
–
Harta arboretelor la scara 1:20.000
...
–
Harta lucrărilor de cultură și exploatare, la scara 1:20.000
...
...
11.4.
Colectivul de elaborare a amenajamentului
Faza de teren:
–
descrieri parcelare: ing.
...
–
ridicări în plan: ing.
...
Faza birou:
–
redactarea amenajamentului: ing. - membru C.T.A.P.
...
–
îndrumare și control: ing. - șef proiect
...
...
11.5.
Bibliografie
Academia României - Atlas climatologic;
Academia României - Monografia geografică;
Amenajamentul U.P. II, IV, V - O.S. Tășnad.
Dr. doc. V. Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România, ed. 1972;
Dr. ing. C. D. Chiriță și dr. ing. N. Pătrășcoiu - Extras din sistematica unităților de bază ale tipologiei forestiere;
Dr. ing. Al. Beldie - Flora indicatoare din pădurile noastre - ed. 1967;
Dr. ing. At. Haralamb - Cultura speciilor forestiere - ed. 1967;
Dr. ing. C.D. Chiriță și colaboratorii - Solurile României - ed. 1967;
Dr. ing. C.D. Chiriță și colaboratorii - Stațiuni forestiere, ed. 1977;
Dr. ing. F. Carcea: Metodă de amenajare a pădurilor - ed. 1972
Dr. ing. N. Rucăreanu și dr. ing. I. Leahu - Amenajarea pădurilor - ed. 1982;
Dr. ing. V. Giurgiu - Biometria arborilor și arboretelor din România - ed. 1972;
I.C.P.P.A. - Sistemul român de clasificare a solurilor, ed. 1980;
M.A.P.P.M. - Îndrumar pentru amenajarea pădurilor, ed. 2000;
M.A.P.P.M. - Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate (1), ed. 2000;
M.A.P.P.M. - Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor (2), ed. 2000.
M.A.P.P.M. - Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor (3), ed. 2000;
M.A.P.P.M. - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (5), ed. 2000;
...
...
Partea A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
12.
PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
...
13.
PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE
...
14.
PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
...
12.
PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
12.1.
Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1.
Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP "A" codru regulat
12.1.1.1.
Evidența arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale.
...
12.1.1.2.
Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP "A" codru regulat.
...
12.1.3.
Recapitulația posibilității de produse principale - codru
...
...
12.1.2.
Planul lucrărilor de conservare
...
...
12.2.
Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
12.2.1.
Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
...
12.2.2.
Recapitulația posibilității decenale pe specii
...
...
12.3.
Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
...
12.1.
Planuri decenale de recoltare a produselor principale
12.1.1.
Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP "A" codru regulat
12.1.1.1.
Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale - SUP A
u.a.
Suprafața
(ha)
Volum
(mc)
Urgențe de regen.
P.R.M. ani
Nr. intervenții
Felul tăierii
Volum de extras
(mc)
Total
în dec.
8A
1,0
215
25
20
2
1
T. progresive (punere în lumină)
84
21B
1,3
458
26
10
2
2
T. progresive (p. lumină, racordare)
458
22C
4,5
1736
25
20
3
1
T. progresive (însămânțare)
382
22F
3,3
520
24
10
1
1
Crâng de jos
520
49D%
1,9
529
25
10
2
2
T. progresive (p. lumină, racordare)
529
49E
3,5
956
25
20
2
1
T. progresive (punere în lumină)
350
50D
2,1
237
14
10
1
1
T. progresive (racordare)
237
84B
1,1
163
24
10
1
1
Crâng de jos
163
84D
1,9
277
24
10
1
1
Crâng de jos
277
Total
20,6
5091
-
-
-
-
-
3000
RECAPITULAȚIE PE URGENȚE
Urgența
U.a.
Suprafața ha
Volum - mc
total
de extras
14
50D
2,1
237
237
Total urgența 1
2,1
237
237
24
22F, 84B, 84D
6,3
960
960
25
8A, 22C, 49D%, 49E
10,9
3436
1345
26
21B
1,3
458
458
Total urgența 2
18,5
4854
2763
TOTAL
20,6
5091
3000
...
12.1.1.2.
Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP A
U.A.
TIP FUNCT.
CONS.
DST. COL. HM
ELM. ARB.
SUPRAF. ELM.
HA
VRS. ANI
CLP
% ARB. LUC.
VOLUM
M.C.
5XCR
M.C.
VOLUM + 5XCR
M.C.
LUCRĂRI PROPUSE ÎN DECENIUL I
VOLUM DE RECOLTAT
M.C.
% EXT. PRIMA INT.
8A
CE
0.9
80
3
80
181
15
196
T. PROGRESIVE (punere lumina)
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
74
DT
0.1
80
4
70
19
19
10
3
0.6
17
1.0
80
3
79
200
15
215
84
Compoziție tel:
8 CE
1TE
1CI
Semințiș natural:
10
CE/05ani 0.5S Mixt
21B
FA
0.8
130
3
75
325
10
335
T. PROGRESIVE (p lum. Rac) IMPAD
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
335
GO
0.4
130
2
80
105
5
110
110
CE
0.1
130
2
80
13
13
13
3
0.6
4
1.3
130
2
76
443
15
458
458
Compoziție tel:
6FA
3GO
1TE
Semințiș natural:
8FA
2GO
/05ani 0.4S Mixt
22C
GO
3.2
125
2
80
1202
15
1217
T. PROGRESIVE(însămânțare)
AJUTORAREA REG NATURALE
CRÂNG-TĂIERE DE JOS
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
268
CE
1.3
125
2
80
504
15
519
114
3
0.7
11
4.5
125
2
80
1706
30
1736
382
Compoziție tel:
7GO
2CE
1TE
22F
SC
3.3
30
2
70
495
25
520
520
3
0.8
8
3.3
30
2
70
495
25
520
520
Compoziție tel:
10SC
49D
CE
1.1
110
2
85
300
10
310
T. PROGRESIVE(p lum., rac)IMPAD
AJUTORAREA REG NATURALE
310
GO
0.8
110
2
90
209
10
219
219
3
0.6
9
1.9
110
2
87
509
20
529
529
Compoziție tel:
4CE
4GO
2TE
Semințiș natural:
6TE
1GO
1GO
/05ani0.3S Mixt
49E
CE
2.8
110
2
80
784
30
814
T.PROGRESIVE(punere lumina)
AJUTORAREA REG NATURALE
285
GO
0.4
110
2
80
95
5
100
40
CA
0.3
110
5
65
42
42
25
3
0.6
10
3.5
110
2
79
921
35
956
350
Compoziție tel:
7CE
2TE
1CI
/05ani0.3S Mix
Semințiș natural:
5TE
5CE
5CE
50D
GO
0.7
120
3
80
76
76
T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
76
CE
0.6
120
2
80
71
71
71
TE
0.4
120
3
80
50
50
50
FA
0.2
120
3
80
23
23
23
CA
0.2
115
5
60
17
17
17
3
0.2
2
2.1
120
2
78
237
237
237
Compoziție tel:
4GO
3FA
2TE
1CE
/05ani0.5S Mixt
Semințiș natural:
4FA
3TE
2CE
1GO
84B
SC
1.1
25
3
65
143
20
163
CRÂNG-TĂIERE DE JOS
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
163
4
0.9
2
1.1
25
3
65
143
20
163
163
Compoziție tel:
10SC
84D
SC
1.9
25
3
65
247
30
277
CRÂNG-TĂIERE DE JOS
ÎNGRIJIREA CULTURILOR
277
4
0.9
2
1.9
25
3
65
247
30
277
277
Compoziție tel:
10SC
Total suprafața SUP
20.6 HA Volum = 4901 M.C. Volum + 5xCR = 5091 M.C. Volum de recoltat= 3000 M.C. 145 M.C./HA
...
12.1.1.3.
Recapitulația posibilității de produse principale - codru
Specificări
PLAN DECENAL
Posibilitate
Suprafața
Actual
MC
5*CR
MC
TOTAL MC
%
Supraf.
HA
Volum
M.C.
HA
%
A. Specii
CE
6.8
37
1853
70
1923
41
6.8
867
28
GO
5.5
26
1687
35
1722
33
5.5
713
23
CA
0.5
2
59
59
1
.5
42
1
SC
6.3
30
885
75
960
18
6.3
960
36
FA
1.0
4
348
10
358
7
1.0
358
11
TE
0.4
1
50
50
.4
50
1
DT
0.1
19
19
.1
10
B. Tratamente
Tăieri progresive
14.3
70
4016
115
4131
82
14.3
2040
68
Tăieri în crâng
6.3
30
885
75
960
18
6.3
960
32
C. Gr. funcționale
C. Gr.1
3.0
14
390
50
440
8
3.0
440
14
C. Gr.2
17.6
86
4511
140
4651
92
17.6
2560
86
Total
20.6
100
4901
190
5091
100
20.6
3000
100
...
...
12.1.2.
Planul lucrărilor de conservare
Nu este cazul.
...
...
12.2.
Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
12.2.1.
Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor
RĂRITURI
CURĂȚIRI
DEGAJĂRI
IGIENA
DRUM
U.A.
SUPRAFAȚA
HA
VÂRSTA
ANI
CON
SIS
VOLUM ACTUAL
M.C.
ORE ST.
M.C.
NR
IN
SPR. DE PARCURS
VOLUM DE EXTR.
M.C.
U.A.
SUPRAFAȚA
HA
VÂRSTA
ANI
CON
SIS
VOLUM ACT.
M.C.
NR
IN
SPR. DE PARCURS
VOLUM DE EXTR.
M.C.
U.A.
SUPRAFAȚA
HA
VÂRSTA
ANI
SUPRAFAȚA
HA
VOLUM DE EXTR.
M.C.
TOTAL
VOLUM DE EXTR. M.C.
DP05
84A
1.9
5
0.8
29
11
1
1.9
12
Total drum:
1.9
5
0.8
29
1.9
12
2.1
17
29
Total cat. dr:
1.9
5
0.8
29
1.9
12
2.1
17
29
FE001
50A
6.4
30
1.0
838
58
2
9.6
135
51
2.8
30
0.9
361
27
1
2.8
50
Total drum:
9.2
30
1.0
1199
12.4
185
63.2
564
749
FE006
22A
3.6
30
0.9
356
28
1
3.6
69
22B
7.0
65
0.8
1309
40
1
7.0
96
22E
1.8
60
0.8
365
10
1
1.8
29
Total drum:
12.4
54
0.8
2030
12.4
194
8.5
74
268
Total cat. dr.:
21.6
43
0.9
3229
24.8
379
71.7
638
1017
Total grupa:
23.5
40
0.9
3258
26.7
391
73.8
655
1046
Total general:
23.5
40
0.9
3258
26.7
391
73.8
655
1046
...
12.2.2.
Recapitulația posibilității decenale pe specii
RĂRITURI
CURĂȚIRI
DEGAJĂRI
IGIENA
TOTAL
Posibilitate decenală
26.7 HA
391 MC
.0HA
0MC
0.0 HA
73.8
655
1046
FA
40MC
MC
43
83
CE
52MC
MC
266
318
GO
35MC
MC
242
277
CA
178MC
MC
62
240
FR
40MC
MC
40
SC
12MC
MC
12
DT
5MC
MC
5
PLT
MC
1
1
TE
24MC
MC
41
65
DM
5MC
MC
5
Posibilitate anuală
2.7 HA
39MC
.0HA
0MC
0.0 HA
73.8
66
105
...
...
12.3.
Planul lucrărilor de regenerare și împădurire
Unitatea amenajistică
Tipul de stațiune și tipul de pădure
Compoziția-țel Formula de împădurire Comp. sem. utiliz.
Indice de acoperire
Suprafața efectivă
(împăduriri, ajut. regen., îngrijiri)
Suprafața efectivă de împădurit SPECII
Nr.
Suprafața
[ha]
GO
TE
ha
ha
ha
ha
ha
ha
ha
ha
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale :
A.1.4. Mobilizarea solului:
Se va executa în următoarele u.a.: 22C, în suprafață totală de 4,5 ha și efectivă de 0,5 ha.
A.1.6. Extragerea semințișului și tineretului neutilizabil preexistent:
Se va executa în următoarele u.a.: 49D%, 50D, în suprafață totală de 4,0 ha și efectivă de 0,8 ha.
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm :
Se va executa în următoarele u.a.: 22F, 84B, 84D, în suprafață totală de 6,3 ha și efectivă de 0,6 ha.
Total A.1.
10,8
-
1,1
-
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale:
A.2.1. Receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate :
Se va executa în următoarele u.a.: 21B, 49D%, 50D, în suprafață totală de 5,3 ha și efectivă de 0,5 ha.
A.2.2. Descopleșirea semințișurilor:
Se va executa în următoarele u.a.: 8A, 21B, 49D%, 49E, în suprafață totală de 7,7 ha și efectivă de 0,8 ha.
TotalA.2.
13,0
-
1,3
-
Total A
23,8
-
2,4
-
B. LUCRĂRI DE REGENERARE
B.2. Împăduriri în suprafețe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare:
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive:
21B
1,3
6.1.5.3.
521.1
6FA 3GO 1TE 8GO 2TE 8FA 2GO
1,0 0,3
0,4
0,4
0,3
0,1
-
-
-
-
-
49D%
1,9
6.1.4.3.
711.1
4GO 4CE 2TE 10GO
6TE3CE 1GO
1,0
0,3
0,3
0,6
0,6
-
-
-
-
-
-
50D
2,1
6.1.4.3.
531.2
4GO 3FA 2TE 1CE 10GO
4FA 3TE 2CE 1GO
1,0
0,3
0,5
0,6
0,6
-
-
-
-
-
-
Total B.2.3.
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
Total B.2.
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
Total B
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B)
Total C2.
1,6
-
-
-
0,3
0,3
-
-
-
-
-
-
Total C
1,6
-
-
-
0,3
0,3
-
-
-
-
-
-
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create și a celor instalate în actuala clasă de regenerare:
Se va executa în următoarele u.a.: 21B, 49D%, 50D, în suprafață totală de 5,3 ha și efectivă de 14,3 ha (3 prașile/an x 30 % din suprafața totală x 3 ani).
RECAPITULAȚIE
A.1.4.
4,5
-
-
-
0,5
-
-
-
-
-
-
-
A.1.6
4,0
-
-
-
0,8
-
-
-
-
-
-
-
A.1.7.
6,3
-
-
-
0,6
-
-
-
-
-
-
-
TotalA.1.
14,8
-
-
-
1,9
-
-
-
-
-
-
-
A.2.1.
5,3
-
-
-
0,5
-
-
-
-
-
-
-
A.2.2.
7,7
-
-
-
0,8
-
-
-
-
-
-
-
TotalA.2.
13,0
-
-
-
1,3
-
-
-
-
-
-
-
Total A.
27,8
-
-
-
3,2
-
-
-
-
-
-
-
B.2.3.
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
TotalB.2.
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
Total B.
5,3
-
-
-
1,6
1,5
0,1
-
-
-
-
-
C2.
1,6
-
-
-
0,3
0,3
-
-
-
-
-
-
Total C.
1,6
-
-
-
0,3
0,3
-
-
-
-
-
-
D2.
5,3
-
-
-
14,3
-
-
-
-
-
-
-
Total D.
5,3
-
-
-
14,3
-
-
-
-
-
-
-
Total de împădurit (B+C)
-
1,9
1,8
0,1
-
-
-
-
-
Necesar de puieți [mii bucăți /ha]
-
-
5
5
-
-
-
-
-
Total puieți necesari [mii bucăți]
-
9,5
9,0
0,5
-
-
-
-
-
NOTĂ : Volumul de lucrări indicat în amenajament este orientativ. La întocmirea planurilor anuale, ocolul va stabili concret lucrările necesare, precum și volumul acestora.
...
...
13.
Planuri privind instalațiile de transport și construcții forestiere
13.1.
Planul instalațiilor de transport
...
13.2.
Planul construcțiilor silvice
...
13.3.
Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
...
13.1.
Planul instalațiilor de transport
Tab. 13.1.1
Nr. crt.
Indicativul și denumirea drumului
Lungimea
(km)
Suprafața deservită
(ha)
Fondul productiv [ha]
Masa lemnoasă deservită
Total suprafață
Exploatabil
Preexploatabil
Neexploatabil
Volum total
[mc]
Posibilitatea [mc/an]
Principale
Secundare
Conservare
Tăieri de igienă
Total
1
FN001
2,0
1,0
1,0
1,0
-
-
84
8
-
-
-
8
TOTAL
2,0
1,0
1,0
1,0
-
-
84
8
-
-
-
8
Drumul propus nu este rentabil de executat în următorul deceniu, deoarece, investiția specifică alocată acestuia nu depășește investiția specifică minimă pentru un drum auto forestier (250 mc/an/km).
...
13.2.
Planul construcțiilor silvice
În cadrul U.P. nu există și nu se propun construcții forestiere.
...
13.3.
Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
CAT. ȘI NR. DRUM
UNITĂȚI AMENAJISTICE
49M1
61M1
TOTAL DRUM:
2 UA
1.6 HA
TOTAL CAT.:
2 UA
1.6 HA
DP005
84 A
84 B
84 C
84 D
TOTAL DRUM:
4 UA
70. HA
TOTAL CAT.:
4 UA
70. HA
FE001
47 C
49 A
49 B
49 D
49 E
50 A
50 B
50 C
50 D
51
60
61 A
61 B
61 C
TOTAL DRUM:
14 UA
84.4 HA
FE006
16 F
16 H
21 A
21 B
22 A
22 B
22 C
22 D
22 E
22 F
TOTAL DRUM:
10 UA
30.0 HA
TOTAL CAT.:
24 UA
114.4 HA
FN001
8A
TOTAL DRUM:
1 UA
1.0 HA
TOTAL CAT.:
1 UA
1.0 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
...
14.
prognoza dezvoltării fondului forestier
14.1.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
...
14.2.
Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție
...
14.1.
Dinamica dezvoltării fondului forestier
Amenajamentul din anul
Denumirea (U.P.) (S.G.)
Suprafața
[ha]
Proporția speciilor
Clasa de producție
Vârsta medie
[ani]
Totală
Păduri
Terenuri de împădurit
Consistența medie
Alte terenuri din fondul forestier
0
1
2
3
4
5
6
2018
S.U.P. “A” Codru regulat
94,0
94,0
-
27CE 27GO 21CA 9SC 9FA 6TE 1FR
79
-
2,1 1,7 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0
0,76
S.U.P. “K” Rezervații de semințe
28,4
28,4
-
60CE 40GO
105
-
2,0 2,0
0,80
U.P. I Miterici
124,0
122,4
-
35CE 30GO 16CA 7SC 7FA 4TE 1FR
85
1,6
2,1 1,8 3,8 2,6 3,0 2,2 2,0
0,77
2028
S.U.P. “A” Codru regulat
94,0
94,0
-
28GO 25CE 20CA 10FA 9SC 6TE 2FR
79
-
1,7 2,1 3,8 3,0 2,6 2,1 2,0
0,77
2038
S.U.P. “A” Codru regulat
94,0
94,0
-
29GO 24CE 19CA 10FA 9SC 7TE 2FR
76
-
1,7 2,1 3,8 3,0 2,6 2,1 2,0
0,78
Țel
S.U.P. “A” Codru regulat
94,0
94,0
-
45GO 24CE 20FA 9TE 2FR
55
-
1,8 2,0 2,1 1,9 1,9
85
Fond lemnos total
[mii mc]
Creșterea curentă totală
[mc]
Posibilitatea anuală
Volumul mediu recoltat anual
Terenuri de reîmpădurit
Densitatea rețelei instalațiilor de transport
Indicele de creștere
Sporul productivității pădurilor
Produse principale
[mc/an]
Produse secundare
[mc/an]
Produse principale
Produse secundare
Total
Din care :
Volum mediu la ha
[mc/ha]
Indice de creștere curentă
[mc/an/ha]
Indice de recoltare
[mc/an/ha]
Indice de recoltare
[mc/an/ha]
Cu rășinoase
În arborete de refăcut
mc/an/ ha
mc/%
ha
m/ha
%
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
24020
404
300
39
-
-
1,9
-
-
-
2,6
-
255
4,2
3,2
0,4
-
-
10764
85
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
379
2,9
-
-
-
-
34784
489
300
39
-
-
1,9
-
-
17,7
-
-
284
3,9
2,5
0,3
-
-
24600
415
300
30
-
-
-
-
-
17,7
2,7
4
262
4,4
3,2
0,3
-
-
25700
425
300
35
-
-
-
-
-
17,7
2,8
8
273
4,5
3,2
0,4
-
-
24775
670
390
230
390
230
-
-
-
33,9
4,1
58
264
7,1
4,1
2,4
100
100
*Diferența dintre recolte și creștere la "Țel" reprezintă pierderile normale(necromasa).
...
14.2.
Grafice privind evoluția structurii fondului de producție sau de protecție
DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ - SUP A
Amenajamentul anterior:
Noul amenajament:
Pădure în producție
- ha
Pădure în producție
94,0 ha
Terenuri destinate împăduririi
- ha
Terenuri destinate împăduririi
- ha
TOTAL
- ha
TOTAL
94,0 ha
Scara 1cm
- ha
Scara 1cm
5,9 ha
GRAFICUL I
Clasele de vârstă actuale
GRAFICUL II
Clasele de vârstă după expirarea a 20 ani
GRAFICUL III
Clasele de vârstă normale
...
...
Partea A III-A
EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
15.
Evidențe de caracterizare a fondului forestier
15.1.
EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA UNITĂȚILOR AMENAJISTICE
15.1.1.
Descrierea parcelară
...
15.1.2.
Evidența pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelară
...
15.1.3.
Evidența u.a. inventariate
...
15.1.4.
Evidența u.a. inventariate de ocol
...
15.1.1.
Descrierea parcelară
...
15.1.1.
Evidența pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelară
8 A
Date complementare: Lăstăriș de CE, CA. Consistență variabilă: 0,5-0,7. DT: GO, CA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
16 F
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
16 H
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
21 A
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
21 B
Date complementare: Diseminat: CA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 A
Date complementare: Disemniat: GO, PA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 B
Date complementare: Consistență variabilă: 0,8-0,9.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 C
Date complementare: Nuieliș de CA pe 0,4/S. Diseminat: CA, JU.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 D
Date complementare: Consistență variabilă: 0,7-0,8. Diseminat: CA, TE, FA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 E
Date complementare: Diseminat: FA, JU. Consistența variabilă: 0,8-0,9.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
22 F
Date complementare: Diseminat: CA, JU, CE.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
47 C
Date complementare: Consistența variabilă: 0,7-0,8.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
49 A
Date complementare: Diseminat: CE.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
49 B
Date complementare: Diseminat: CA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
49 D
Date complementare: S-au deschis câteva ochiuri mari. Diseminat: CA, TE, ST. Consistență variabilă: 0,4-0,8.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
49 E
Date complementare: Sunt deschise câteva ochiuri mari. Consistență variabilă: 0,4-0,7.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
49 M!
Date complementare: Litigiu cu persoană fizică.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
50 A
Date complementare: Diseminat: GO, TE. JU, SAC. PLT.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
50 B
Date complementare: Diseminat: CA, FA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
50 C
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
50 D
Date complementare: Consistență variabilă: 0,1-0,4. Lăstăriș, păriș de TE, JU, CA.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
51
Date complementare: DT: CE, GO, PAM, JU. Diseminat: PLT, SE, SAC.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
60
Date complementare: Diseminat: CE, FR.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
61 A
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
61 B
Date complementare: Diseminat: CA, TE.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
61 C
Date complementare: Diseminat: CE.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
61 M1
Date complementare: Litigiu cu persoană fizică.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
84 A
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
84 B
Date complementare: Diseminat: PRN, FR, Preexistenți de SC cu d= 30 cm.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
84 C
Date complementare: Diseminat: GO.
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
84 D
Date complementare:
Anul
Lucrări executate
Grupa de specii
Suprafață parcursă
ha
Material lemnos recoltat
Suprafețe regenerate
Alte lucrări
Total
mc
Lemn lucru - mc
Natural
Artificial
Compoziția semințișului
Suprafața
ha
Proveniență – cod rezervație
Semințe
kg
Puieți
mii buc.
Suprafața împădurită - ha
UM
Cantitate
...
15.1.3.
Evidența u.a. inventariate de proiectant
Tab.15.1.3.1
Nr.
crt.
u.a.
Suprafața (ha)
Procent de inventariere
%
Procedeul de inventariere
Volum
mc/ha
Deceniul în care se taie
Totală
Inventariată
1
22C
4,5
1,2
27
cercuri 500 mp
379
I+II
2
49D
6,4
1,3
20
cercuri 500 mp
267
I+II
3
49E
3,5
0,5
14
cercuri 500 mp
263
I+II
TOTAL
14,4
3,0
-
-
-
-
...
15.1.4.
Evidența u.a. inventariate de ocol
Tab. 15.1.4
Nr.
crt.
u.a.
Suprafața (ha)
Procent de inventariere
%
Procedeul de inventariere
Volum
mc/ha
Deceniul în care se taie
Totală
Inventariată
1
8A
1,0
0,04
4
statistic
200
I+II
2
21B
1,3
0,12
9
statistic
341
I
3
22F
3,3
0,12
4
statistic
150
I
4
50D
2,1
2,1
100
integral
113
I
5
84B
1,1
1,1
100
integrală
130
I
6
84D
1,9
1,9
100
integrală
130
I
TOTAL
10,7
3,38
100
-
-
-
...
15.1.5.
Evidența u.a. puse în valoare de ocol
Nu sunt.
...
...
15.2.
EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
15.2.1.
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
...
15.2.2.
Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
...
15.2.3.
Situația sintetică pe specii
...
15.2.4.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
...
15.2.5.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
...
15.2.6.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii
...
15.2.7.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv
...
15.2.8.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
...
15.2.9.
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă,grupe funcționale și specii
...
15.2.10.
Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii
...
15.2.1.
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
Tab. 15.2.1.1
CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ
SUPRAFAȚA (HA)
GRF. I
GRF. II
TOTAL
A – Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi
35.4
87.0
122.4
A1 – Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale
7.0
87.0
94.0
A11 – Păduri inclusiv plantații cu reușita definitivă
7.0
87.0
94.0
8
A
16
F
16
H
21
A
21
B
22
A
22
B
22
C
22
D
22
E
22
F
47
C
49
A
49
B
49
D
49
E
50
A
50
B
50
D
51
60
61
A
61
B
61
C
84
A
84
B
84
C
84
D
A12 – Regenerări pe cale artificială cu reușită parțială
A13 – Regenerări pe cale naturală cu reușită parțială
A14 – Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze
A15 – Poieni sau goluri destinate împăduririi
A16 – Terenuri degradate prevăzute a se împăduri
A17 – Rachitarii naturale ori create prin culturi
A2 - Păduri și terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale
28.4
28.4
A21 – Păduri inclusiv plantații cu reușită definitivă
50 C
28.4
28.4
A22 – Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială
A23 – Terenuri reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze
A24 – Poieni sau goluri destinate împăduririi
A25 – Terenuri degradate destinate împăduririi
B – Terenuri afectate gospodăririi silvice
B1 – Linii parcelare principale
B2 – Linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului
B3 – Instalații de trasnport forestier: drumuri, căi ferate și funiculare permanente
B4 – Clădiri, curți și depozite permanente
B5 – Pepiniere și plantații seminciere
B6 – Culturi de arbuști fructiferi, de plante medicinale și melifere, etc
B7 – Terenuri cultivate pentru nevoile administrației
B8 – Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de semințe, etc.
B9 – Ape care fac parte din fondul forestier
B10 – Culoare pentru linii de înaltă tensiune
C – Terenuri neproductive: stîncării, sărături, mlaștini, ravene, etc.
D – Terenuri scoase temporar din fondul forestier
1.6
1.6
D1 – Transmise prin acte normative în folosința temporare a unor organizații socialiste pentru instalații electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc.
D2 – Deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii
1.6
1.6
49M1
61M1
TOTAL: A + B + C + D
35.4
88.6
124.0
...
15.2.2.
Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
Tab. 15.2.2.1.
GF
FCT1
FCT
UNITĂȚI AMENAJISTICE
0
49M1
61M1 *
TOTAL FCT:
2 UA
1.6 HA
TOTAL FCT1:
2 UA
1.6 HA
TOTAL UP. GF0:
2 UA
1.6 HA
1
4I
4I
84 A
84 B
84 C
84 D
TOTAL FCT:
4 UA
7.0 HA
TOTAL FCT1:
4 UA
7.0 HA
5H
5H
50 C
TOTAL FCT:
1 UA
28.4 HA
TOTAL FCT1:
1 UA
28.4 HA
TOTAL UP. GF1:
5 UA
35.4 HA
TOTAL 1B:
24 UA
87.0 HA
TOTAL UP. GF2:
24 UA
87.0 HA
TOTAL UP:
31 UA
124.0 HA
...
15.2.3.
Situația sintetică pe specii
Tab. 15.2.3.1
SPECIA
SUPRAFAȚA
VOLUM
CREȘTERE
VIRSTA MED
ANI
CLP
MED
PRODUCTIVITATE
CONSITENȚA
AMESTEC
MOD REGEN.
VITALITATE
TOTAL
IN GRUPA I
TOTAL
%
TOTALĂ
MC/HA
SUP
MED
INF
MED
0.1-0.3
0.4-0.6
0.7-1.0
< 50
50-80
>80
SM
PL
LS
VIG
NOR
SLB
HA
%
HA
%
MC
MC
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
CE
42.2
35
19.1
45
13609
39
13
3.1
100
2.1
93
7
74
1
18
81
25
53
22
5
95
100
GO
36.5
30
11.4
31
12818
37
122
3.3
100
1.8
97
3
75
1
9
90
70
30
7
93
100
CA
19.7
16
2770
8
105
5.3
58
3.8
21
79
84
1
1
98
43
57
10
90
99
1
SC
8.2
7
4.9
60
914
3
26
3.1
22
2.6
40
60
84
100
100
77
23
100
FA
8.0
7
2423
7
48
6.0
84
3.0
100
76
2
10
88
90
10
52
48
100
TE
5.5
4
1870
5
32
5.8
85
2.2
82
18
77
7
93
82
18
7
93
100
FR
1.4
1
277
1
17
12.1
30
2.0
100
94
100
100
100
100
DT
0.4
55
3
7.5
43
2.5
75
25
83
25
75
100
75
25
100
DM
0.3
36
3
10.0
30
3.0
100
90
100
100
100
100
PLT
0.2
8
20
3.0
100
70
100
100
100
100
JU
4
100
100
100
100
100
TOT
122.4
100
35.4
28
34784
100
489
3.9
85
2.4
70
18
12
77
1
9
90
49
37
14
10
6
84
100
SUPRAFATA TOTALA: 124.0 HA
NR. PARCELE: 011
SPF. MEDIE PARCELA: 11.2
NR. UA: 31
SPF. MED. UA: 4.0
...
15.2.4.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
Tab. 15.2.4.1
Grupa
Subgr
Categ
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
1
4
4I
7.0
7.0
100
81
881
100
125
28
4.0
39
3.0
7.0
T.subgr.
7.0
100%
7.0
100%
20
81
881
8
125
28
4.0
39
3.0
7.0
100%
5
5H
28.4
28.4
100
80
10764
100
379
85
2.9
105
2.0
28.4
T.subgr.
28.4
100%
28.4
100%
80
80
10764
92
379
85
2.9
105
2.0
28.4
100%
T. grupa
28.4
80%
7.0
20%
35.4
100%
29
80
11645
33
328
113
3.1
92
2.2
35.4
100%
2
1
1B
8.9
46.7
15.8
15.1
0.5
87.0
100
76
23139
100
265
376
4.3
82
2.4
2.1
12.2
72.7
T.subgr.
8.9
10%
46.7
54%
15.8
18%
15.1
17%
0,5
1%
87.0
100%
100
76
23139
100
265
376
4.3
82
2.4
2.1
2%
12.2
14%
72.7
84%
T.grupa
8.9
10%
46.7
54%
15.8
18%
15.1
17%
0.5
1%
87.0
100%
71
76
23139
67
265
376
4.3
82
2.4
2.1
2%
12.2
14%
72.7
84%
TOTAL
8.9
7%
75.1
62%
22.8
19%
15.1
12%
0.5
122.4
100%
100
77
34784
100
284
489
3.9
85
2.4
2.1
2%
12.2
10%
108.1
88%
...
15.2.5.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
Tab. 15.2.5.1.
Grupa
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
1
CE
17.0
2.1
19.1
54
79
3824
59
357
58
3.0
103
2.1
19.1
GO
11.4
11.4
32
80
4402
38
386
34
2.9
105
2.0
11.4
SC
4.9
4.9
14
86
419
3
85
21
4.2
17
3.0
4.9
T.Grupa
28.4
80%
7.0
20%
35.4
100%
28
80
11645
33
328
113
3.1
92
2.2
35.4
100%
2
CE
22.1
1.0
23.1
27
70
6785
30
293
75
3.2
97
2.0
0.6
7.6
14.9
GO
8.9
15.1
1.1
25.1
29
73
8416
36
335
88
3.5
97
1.7
0.7
3.4
21.0
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
23
84
2770
12
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
3.3
4
80
495
2
150
5
1.5
30
2.0
3.3
FA
8.0
8.0
9
76
2423
11
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
6
77
1870
8
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
2
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.Grupa
8.9
10%
46.7
54%
15.8
18%
15.1
17%
0.5
1%
87.0
100%
71
76
23139
67
265
376
4.3
82
2.5
2.1
2%
12.2
14%
72.7
84%
TOTAL
8.9
7%
75.1
62%
22.8
19%
15.1
12%
0.5
122.4
100%
100
77
34784
100
284
489
3.9
85
2.4
2.1
2%
12.2
10%
108.1
88%
...
15.2.6.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii
Tab. 15.2.6.1.
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
CE
39.1
3.1
42.2
35
74
13609
39
322
133
3.1
100
2.1
0.6
7.6
34.0
GO
8.9
26.5
1.1
36.5
30
75
12818
37
351
122
3.3
100
1.8
0.7
3.4
32.4
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
16
84
2770
8
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
4.9
8.2
7
84
914
3
111
26
3.1
22
2.6
8.2
FA
8.0
8.0
7
76
2423
7
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
4
77
1870
5
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
1
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
TOTAL
8.9
7%
75.1
62%
22.8
19%
15.1
12%
0.5
122.4
100%
100
77
34784
100
284
489
3.9
85
2.4
2.1
2%
12.2
10%
108.1
88%
...
15.2.7.
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv
Tab. 15.2.7.1.
Grupa
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
1
CE
2.1
2.1
30
70
462
52
220
7
3.3
90
3.0
2.1
SC
4.9
4.9
70
86
419
48
85
21
4.2
17
3.0
4.9
T.Grupa
7.0
100%
7.0
100%
7
81
881
4
125
28
4.0
39
3.0
7.0
100%
2
CE
22.1
1.0
23.1
27
70
6785
30
293
75
3.2
97
2.0
0.6
7.6
14.9
GO
8.9
15.1
25.1
29
73
8416
36
335
88
3.5
97
1.7
0.7
3.4
21.0
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
23
84
2770
12
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
3.3
4
80
495
2
150
5
1.5
30
2.0
3.3
FA
8.0
8.0
9
76
2423
11
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
6
77
1870
8
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
2
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.Grupa
8.9
10%
46.7
54%
15.8
18%
15.1
17%
0.5
1%
87.0
100%
93
76
23139
96
265
376
4.3
82
2.4
2.1
2%
12.2
14%
72.7
84%
CE
22.1
3.1
25.2
27
70
7247
30
287
82
3.2
97
2.1
0.6
7.6
17.0
GO
8.9
15.1
1.1
25.1
27
73
8416
35
335
88
3.5
97
1.7
0.7
3.4
21.0
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
21
84
2770
12
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
4.9
8.2
9
84
914
4
111
26
3.1
22
2.6
8.2
FA
8.0
8.0
9
76
2423
10
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
6
77
1870
8
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
1
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
TOTAL
8.9
9%
46.7
50%
22.8
24%
15.1
16%
0.5
1%
94.0
100%
100
76
24020
100
255
404
4.2
79
2.5
2.1
2%
12.2
13%
79.7
85%
...
15.2.8.
Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
Tab. 15.2.8.1.
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
CE
17.0
17.0
60
80
6362
59
374
51
3.0
105
2.0
17.0
GO
11.4
11.4
40
80
4402
41
386
34
2.9
105
2.0
11.4
TOTAL
28.4
100%
28.4
100%
100
80
10764
100
379
85
2.9
105
2.0
28.4
100%
...
15.2.9.
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă,grupe funcționale și specii
SUP: A
CL. de vârsta
Grupa
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
1
1
SC
1.9
1.9
100
80
29
100
15
11
5.7
5
3.0
1.9
T.Grupa
1.9
100%
1.9
100%
70
80
29
48
15
11
5.7
5
3.0
1.9
100%
2
CA
0.6
0.6
75
70
19
61
31
3
5.0
20
4.0
0.6
PLT
0.2
0.2
25
70
8
26
40
20
3.0
0.2
DT
4
13
T.Grupa
0.2
25%
0.6
75%
0.8
100%
30
70
31
52
38
3
3.7
20
3.8
0.8
100%
CA
0.6
0.6
22
70
19
32
31
3
5.0
20
4.0
0.6
SC
1.9
1.9
70
80
29
48
15
11
5.7
5
3.0
1.9
PLT
0.2
0.2
8
70
8
13
40
20
3.0
0.2
DT
4
7
T.cl.vârsta
2.1
78%
0.6
22%
2.7
100%
3
77
60
22
14
5.1
9
3.2
2.7
100%
L02.6 STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VIRSTA,GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII
CL. de vârsta
Grupa
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
2
1
SC
3.0
3.0
100
90
390
100
130
10
3.3
25
3.0
3.0
T.Grupa
3.0
100%
3.0
100%
16
90
390
16
130
10
3.3
25
3.0
3.0
100%
2
CE
1.7
1.7
11
94
222
11
130
15
8.8
30
2.0
1.7
CA
1.4
6.4
7.8
48
96
740
36
94
60
7.6
30
3.8
7.8
SC
3.3
3.3
20
80
495
24
150
5
1.5
30
2.0
3.3
FA
0.7
0.7
4
90
90
4
128
6
8.5
30
3.0
0.7
TE
0.6
0.6
4
154
8
256
9
15.0
30
2.0
0.6
FR
1.4
1.4
9
94
277
13
197
17
12.1
30
2.0
1.4
DT
0.3
0.3
2
90
36
2
120
3
10.0
30
2.0
0.3
DM
0.3
0.3
2
90
36
2
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.Grupa
7.3
45%
2.4
15%
6.4
40%
16.1
100%
84
92
2050
84
127
118
7.3
30
2.9
16.1
100%
CE
1.7
1.7
9
94
222
9
130
15
8.8
30
2.0
1.7
CA
1.4
6.4
7.8
41
96
740
30
94
60
7.6
30
3.8
7.8
SC
3.3
3.0
6.3
33
85
885
36
140
15
2.3
28
2.5
6.3
FA
0.7
0.7
4
90
90
4
128
6
8.5
30
3.0
0.7
TE
0.6
0.6
3
154
6
256
9
15.0
30
2.0
0.6
FR
1.4
1.4
7
94
277
11
197
17
12.1
30
2.0
1.4
DT
0.3
0.3
2
90
36
2
120
3
10.0
30
2.0
0.3
DM
0.3
0.3
1
90
36
2
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.cl.vârsta
7.3
38%
5.4
28%
6.4
34%
19.1
100%
20
92
2440
10
127
128
6.7
29
3.0
19.1
100%
3
2
CE
0.1
0.1
0.2
10
80
54
12
270
1
5.0
60
2.5
0.2
GO
0.4
0.2
0.6
28
80
143
33
238
3
5.0
60
2.3
0.6
CA
1.3
1.3
62
80
236
55
181
7
5.3
60
3.0
1.3
T.Grupa
0.5
24%
1.6
76%
2.1
100%
100
80
433
100
206
11
5.2
60
2.8
2.1
100%
CE
0.1
0.1
0.2
10
80
54
12
270
1
5.0
60
2.5
0.2
GO
0.4
0.2
0.6
28
80
143
33
238
3
5.0
60
2.3
0.6
CA
1.3
1.3
62
80
236
55
181
7
5.3
60
3.0
1.3
T.cl.vârsta
0.5
24%
1.6
76%
2.1
100%
2
80
433
2
206
11
5.2
60
2.8
2.1
100%
4
2
CE
1.2
0.9
2.1
16
71
460
15
219
9
4.2
75
2.4
0.9
1.2
GO
3.5
3.5
27
80
973
33
278
21
6.0
71
2.0
3.5
CA
4.3
4.3
33
80
705
24
163
19
4.4
70
4.0
4.3
FA
2.9
2.9
23
80
807
27
278
20
6.8
78
3.0
2.9
DT
0.1
0.1
1
60
19
1
190
80
4.0
0.1
T.Grupa
4.7
37%
3.8
29%
4.4
34%
12.9
100%
100
78
2964
100
229
69
5.3
73
3.0
1.0
8%
11.9
92%
CE
1.2
0.9
2.1
16
71
460
15
219
9
4.2
75
2.4
0.9
1.2
GO
3.5
3.5
27
80
973
33
278
21
6.0
71
2.0
3.5
CA
4.3
4.3
33
80
705
24
163
19
4.4
70
4.0
4.3
FA
2.9
2.9
23
80
807
27
278
20
6.8
78
3.0
2.9
DT
0.1
0.1
1
60
19
1
190
80
4.0
0.1
T.cl.vârsta
4.7
37%
3.8
29%
4.4
34%
12.9
100%
14
78
2964
12
229
69
5.3
73
3.0
1.0
8%
11.9
92%
5
1
CE
2.1
2.1
100
70
462
100
220
7
3.3
90
3.0
2.1
T.Grupa
2.1
100%
2.1
100%
6
70
462
4
220
7
3.3
90
3.0
2.1
100%
2
CE
6.9
6.9
21
79
2504
22
362
24
3.4
95
2.0
6.9
GO
8.9
3.7
0.2
12.8
39
79
4818
43
376
51
3.9
93
1.3
12.8
CA
1.5
3.7
5.2
16
74
1011
9
194
16
3.0
87
3.7
5.2
FA
3.4
3.4
10
78
1178
11
346
20
5.8
88
3.0
3.4
TE
3.9
0.6
4.5
14
79
1666
15
370
23
5.1
89
2.1
4.5
T.Grupa
8.9
27%
14.5
45%
5.7
17%
3.7
11%
32.8
100%
94
78
11177
96
340
134
4.0
91
2.1
32.8
100%
CE
6.9
2.1
9.0
26
77
2966
26
329
31
3.4
94
2.2
9.0
GO
8.9
3.7
0.2
12.8
36
79
4818
41
376
51
3.9
93
1.3
12.8
CA
1.5
3.7
5.2
15
74
1011
9
194
16
3.0
87
3.7
5.2
FA
3.4
3.4
10
78
1178
10
346
20
5.8
88
3.0
3.4
TE
3.9
0.6
4.5
13
79
1666
14
370
23
5.1
89
2.1
4.5
T.cl.vârsta
8.9
26%
14.5
41%
7.8
22%
3.7
11%
34.9
100%
37
78
11639
49
333
141
4.0
91
2.2
34.9
100%
6
2
CE
10.8
10.8
66
61
3028
70
280
23
2.1
111
2.0
0.6
6.6
3.6
GO
3.9
0.7
4.6
28
56
1175
27
255
9
1.9
112
2.2
0.7
3.0
0.9
CA
0.5
0.5
3
44
59
1
118
112
5.0
0.2
0.3
FA
0.2
0.2
1
20
23
1
115
120
3.0
0.2
TE
0.4
0.4
2
20
50
1
125
120
3.0
0.4
T.Grupa
14.7
89%
1.3
8%
0.5
3%
16.5
100%
100
58
4335
100
262
32
1.9
111
2.2
2.1
13%
9.9
60%
4.5
27%
CE
10.8
10.8
66
61
3028
70
280
23
2.1
111
2.0
0.6
6.6
3.6
GO
3.9
0.7
4.6
28
56
1175
27
255
9
1.9
112
2.2
0.7
3.0
0.9
CA
0.5
0.5
3
44
59
1
118
112
5.0
0.2
0.3
FA
0.2
0.2
1
20
23
1
115
120
3.0
0.2
TE
0.4
0.4
2
20
50
1
125
120
3.0
0.4
T.cl.vârsta
14.7
89%
1.3
8%
0.5
3%
16.5
100%
18
58
4335
18
262
32
1.9
111
2.2
2.1
13%
9.9
60%
4.5
27%
7
2
CE
1.4
1.4
24
69
517
24
369
3
2.1
125
2.0
0.1
1.3
GO
3.6
3.6
62
69
1307
61
363
4
1.1
126
2.0
0.4
3.2
FA
0.8
0.8
14
60
325
15
406
2
2.5
130
3.0
0.8
T.Grupa
5.0
86%
0.8
14%
5.8
100%
100
68
2149
100
370
9
1.5
126
2.1
1.3
22%
4.5
78%
CE
1.4
1.4
24
69
517
24
369
3
2.1
125
2.0
0.1
1.3
GO
3.6
3.6
62
69
1307
61
363
4
1.1
126
2.0
0.4
3.2
FA
0.8
0.8
14
60
325
15
406
2
2.5
130
3.0
0.8
T.cl.vârsta
5.0
86%
0.8
14%
5.8
100%
6
68
2149
9
370
9
1.5
126
2.1
1.3
22%
4.5
78%
1
CE
2.1
2.1
30
70
462
52
220
7
3.3
90
3.0
2.1
SC
4.9
4.9
70
86
419
48
85
21
4.2
17
3.0
4.9
T.Grupa
7.0
100%
7.0
100%
7
81
881
4
125
28
4.0
39
3.0
7.0
100%
2
CE
22.1
1.0
23.1
27
70
6785
30
293
75
3.2
97
2.0
0.6
7.6
14.9
GO
8.9
15.1
1.1
25.1
29
73
8416
36
335
88
3.5
97
1.7
0.7
3.4
21.0
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
23
84
2770
12
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
3.3
4
80
495
2
150
5
1.5
30
2.0
3.3
FA
8.0
8.0
9
76
2423
11
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
6
77
1870
8
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
2
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.Grupa
8.9
10%
46.7
54%
15.8
18%
15.1
17%
0.5
1%
87.0
100%
93
76
23139
96
265
376
4.3
82
2.4
2.1
2%
12.2
14%
72.7
84%
CE
22.1
3.1
25.2
27
70
7247
30
287
82
3.2
97
2.1
0.6
7.6
17.0
GO
8.9
15.1
1.1
25.1
27
73
8416
35
335
88
3.5
97
1.7
0.7
3.4
21.0
CA
4.2
15.0
0.5
19.7
21
84
2770
12
140
105
5.3
58
3.8
0.2
0.3
19.2
SC
3.3
4.9
8.2
9
84
914
4
111
26
3.1
22
2.6
8.2
FA
8.0
8.0
9
76
2423
10
302
48
6.0
84
3.0
0.2
0.8
7.0
TE
4.5
1.0
5.5
6
77
1870
8
340
32
5.8
85
2.2
0.4
5.1
FR
1.4
1.4
1
94
277
1
197
17
12.1
30
2.0
1.4
PLT
0.2
0.2
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
0.3
0.1
0.4
83
59
147
3
7.5
43
2.5
0.1
0.3
DM
0.3
0.3
90
36
120
3
10.0
30
3.0
0.3
TOTAL
8.9
9%
46.7
50%
22.8
24%
15.1
16%
0.5
1%
94.0
100%
100
76
24020
100
255
404
4.2
79
2.5
2.1
2%
12.2
13%
79.7
85%
SUP: K
CL. de vârsta
Grupa
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
6
1
CE
17.0
17.0
60
80
6362
59
374
61
3.0
105
2.0
17.0
GO
11.4
11.4
40
80
4402
41
386
34
2.9
105
2.0
11.4
T.cl.vârsta
28.4
100%
28.4
100%
100
80
10764
100
379
85
2.9
105
2.0
28.4
100%
1
CE
17.0
17.0
60
80
6362
59
374
51
3.0
105
2.0
17.0
GO
11.4
11.4
40
80
4402
41
386
34
2.9
105
2.0
11.4
TOTAL
28.4
100%
28.4
100%
100
80
10764
100
379
85
2.9
105
2.0
28.4
100%
...
15.2.10.
Structura si mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate si specii
Tab. 15.2.10.1
Cl. de expl.
Specia
Clasa de producție
TOTAL
Vârsta
Ani
Cl. pr. med
Consistența
I
Ha
II
Ha
III
Ha
IV
Ha
V
Ha
Suprafața
VOLUM
Creștere
< 0.4 Ha
0.4-0.6 Ha
> 0.6 Ha
Ha
%
% K
M.C.
%
Mc/Ha
M.C.
Mc/Ha
1
CE
12.2
3.0
15.2
48
63
4188
52
275
36
2.3
107
2.2
0.6
7.6
7.0
GO
7.5
0.7
8.2
26
62
2482
31
302
13
1.5
118
2.1
0.7
3.4
4.1
CA
0.5
0.5
2
44
59
1
118
112
5.0
0.2
0.3
SC
3.3
3.0
6.3
20
85
885
11
140
15
2.3
28
2.5
6.3
FA
1.0
1.0
3
52
348
4
348
2
2.0
128
3.0
0.2
0.8
TE
0.4
0.4
1
20
50
1
125
120
3.0
0.4
DT
0.1
0.1
60
19
190
80
4.0
0.1
T.cl.expl.
23.0
72%
8.1
26%
0.1
0.5
2%
31.7
100%
34
66
8031
33
253
66
2.0
95
2.3
2.1
7%
12.2
38%
17.4
55%
2
CE
6.9
6.9
31
79
2504
32
362
24
3.4
95
2.0
6.9
GO
8.9
1.0
0.2
10.1
46
79
3838
49
380
40
3.9
95
1.1
10.1
CA
2.1
2.1
10
72
411
5
195
5
2.3
90
4.0
2.1
FA
0.9
0.9
4
80
352
4
391
5
5.5
95
3.0
0.9
TE
1.4
0.6
2.0
9
78
753
10
376
9
4.5
95
2.3
2.0
T.cl.expl.
8.9
40%
9.3
42%
1.7
8%
2.1
10%
22.0
100%
23
78
7858
33
357
83
3.7
95
1.9
22.0
100%
3
GO
2.7
2.7
20
79
980
29
362
11
4.0
85
2.0
2.7
CA
1.5
2.2
3.7
27
74
619
18
167
14
3.7
74
3.6
3.7
SC
1.9
1.9
14
80
29
1
15
11
5.7
5
3.0
1.9
FA
2.5
2.5
19
77
826
25
330
15
6.0
85
3.0
2.5
TE
2.5
2.5
19
80
913
27
365
14
5.6
85
2.0
2.5
PLT
0.2
0.2
1
70
8
40
20
3.0
0.2
DT
4
T.cl.expl.
5.2
39%
6.1
45%
2.2
16%
13.5
100%
14
78
3379
14
250
65
4.8
70
2.8
13.5
100%
5
CE
1.2
1.2
10
80
279
10
232
6
5.0
71
2.0
1.2
GO
3.5
3.5
30
80
973
35
278
21
6.0
71
2.0
3.5
CA
4.3
4.3
36
80
705
26
163
19
4.4
70
4.0
4.3
FA
2.9
2.9
24
80
807
29
278
20
6.8
78
3.0
2.9
T.cl.expl.
4.7
40%
2.9
24%
4.3
36%
11.9
100%
13
80
2764
12
232
66
5.5
72
3.0
11.9
100%
6
CE
0.1
0.1
2
80
41
6
410
1
10.0
60
2.0
0.1
GO
0.4
0.4
9
80
88
12
220
2
5.0
60
2.0
0.4
CA
2.7
2.7
59
85
382
53
141
19
7.0
44
3.0
2.7
FR
0.8
0.8
17
90
143
19
178
9
11.2
30
2.0
0.8
DT
0.3
0.3
7
90
36
5
120
3
10.0
30
2.0
0.3
DM
0.3
0.3
6
90
36
5
120
3
10.0
30
3.0
0.3
T.cl.expl.
1.6
35%
3.0
65%
4.6
100%
5
86
726
3
157
37
8.0
42
2.7
4.6
100%
7
CE
1.7
0,1
1.8
17
93
235
19
130
15
8.3
32
2.1
1.8
GO
0.2
0.2
2
80
55
4
275
1
5.0
60
3.0
0.2
CA
6.4
6.4
62
97
594
47
92
48
7.5
30
4.0
6.4
FA
0.7
0.7
7
90
90
7
128
6
8.5
30
3.0
0.7
TE
0.6
0.6
6
154
12
256
9
15.0
30
2.0
0.6
FR
0.6
0.6
6
134
11
223
8
13.3
30
2.0
0.6
T.cl.expl.
2.9
28%
1.0
10%
6.4
62%
10.3
100%
11
96
1262
5
122
87
8.4
31
3.3
10.3
100%
TOTAL
8.9
9%
46.7
50%
22.8
24%
15.1
16%
0.5
1%
94.0
100%
100
76
24020
100
255
404
4.2
79
2.5
2.1
2%
12.2
13%
79.7
85%
...
...
15.3.
EVIDENȚE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE ȘI DE VEGETAȚIE
15.3.1.
Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
...
15.3.2.
Recapitulație pe formații forestiere
...
15.3.3.
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
...
15.3.4.
Repartiția suprafețelor pe etaje fltoclimatice, înclinare și expoziție
...
15.3.5.
Evidența arboretelor slab productive
...
15.3.6.
Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
...
15.3.7.
Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
...
15.3.1.
Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
Tab. 15.3.1.1.
TIP STATIUNE
TIP PADURE
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE
TOTAL PADURE
HA
TERENURI GOALE
HA
TOTAL
NATURAL FUNDAMENTAL
DERIVAT
ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.
NEDEFINIT
HA
HA
%
DE PRODUCTIVITATE
PARTIAL
HA
TOTAL (DE PRODUCTIV.)
SUP+MIJ
HA
INF.
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUBPROD
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
0
0
1.6
1.6
100
TOTAL
1.6
100
1.6
100
1
6142
7112
3.1
4.9
8.0
8.0
79
7411
1.8
0.3
2.1
2.1
21
TOTAL
3.1
31
1.8
18
5.2
51
10.1
100
10.1
100
8
6143
7111
61.9
1.8
63.7
63.7
100
TOTAL
61.9
97
1.8
3
63.7
100
63.7
100
51
6153
5211
1.3
1.3
1.3
4
5312
2.1
23.7
25.8
25.8
77
7513
6.4
6.4
6.4
19
TOTAL
3.4
10
30.1
90
33.5
100
33.5
100
27
6252
4212
3.6
3.6
3.6
52
4312
2.5
0.8
3.3
3.3
48
TOTAL
6.1
88
0.8
12
6.9
100
6.9
100
6
6253
4311
4.9
3.3
8.2
8.2
100
TOTAL
4.9
60
3.3
40
8.2
100
8.2
100
7
TOTAL
65.3
52
3.1
3
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
...
15.3.2.
Recapitulație pe formații forestiere
Tab. 15.3.2.1.
FORMATIA FORESTIERĂ
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE
TOTAL PADURE
HA
TERENURI GOALE
HA
TOTAL
NATURAL FUNDAMENTAL
DERIVAT
ARTIFICIAL DE PRODUCTIV.
NEDEFINIT
HA
HA
%
DE PRODUCTIVITATE
PARTIAL
HA
TOTAL (DE PRODUCTIV.)
SUP+MIJ
HA
INF.
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
SUBPROD
HA
SUP.
HA
MIJ.
HA
INF.
HA
01
1.6
100
1.6
100
1
42 FAGETE PURE DEDEALURI
3.6
100
3.6
100
3.6
100
3
43 FAGETE AMESTECATE
7.4
64
0.8
7
3.3
29
11.5
100
11.5
100
9
52 GORUNETO-FAGETE
1.3
100
1.3
100
1.3
100
1
53 SLEAURI DE DEAL CU GORUN
2.1
8
23.7
92
25.8
100
25.8
100
21
71 CERETE PURE
61.9
86
3.1
4
1.8
3
4.9
7
71.7
100
71.7
58
74 AMES CI CE CU SIEJ MEZOF
1.8
86
0.3
14
2.1
100
2.1
100
2
75 CERO-SLEAU GIRNITETO-SL.
6.4
100
6.4
100
5
TOTAL
65.3
52
3.1
3
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
68.4
55
44.7
37
0.8
1
8.5
7
122.4
99
1.6
1
124.0
100
100
...
15.3.3.
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
Tab. 15.3.3.1.
FORMATIA FOR.
CTA. DE ALTITUDINE
CATEGORII DE INCLINARE
TOTAL
< 16 G
16-30
31-40 G
>40G
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
TOTAL
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
0
02-04
1.6
1.6
1.6
TOTAL
1.6
1.6
1.6
100
100
100
42
02-04
3.6
3.6
3.6
TOTAL
3.6
3.6
3.6
100
100
100
43
02-04
3.3
5.7
2.5
9.0
2.5
11.5
TOTAL
3.3
5.7
2.5
9.0
2.5
11.5
100
70
30
78
22
100
52
02-04
1.3
1.3
1.3
TOTAL
1.3
1.3
1.3
100
100
100
53
02-04
24.2
1.6
24.2
1.6
25.8
TOTAL
24.2
1.6
24.2
1.6
25.8
100
100
94
6
100
71
01-02
1.0
1.0
1.0
02-04
7.0
54.7
9.0
7.0
54.7
9.0
70.7
TOTAL
7.0
54.7
10.0
7.0
54.7
10.0
71.7
10
76
14
10
76
14
100
74
02-04
1.8
0.3
1.8
0.3
2.1
TOTAL
1.8
0.3
1.8
0.3
2.1
86
14
86
14
100
75
02-04
6.4
6.4
6.4
TOTAL
6.4
6.4
6.4
100
100
100
01-02
1.0
1.0
1.0
02-04
8.6
81.7
12.9
5.7
4.1
8.6
97.4
17.0
123.0
TOTAL
8.6
91.7
13.9
5.7
4.1
8.6
97.4
18.0
124.0
8
80
12
58
42
7
78
15
100
TOTAL CAT. INCL
114.2
92
9.8
8
124.0
100
...
15.3.4.
Repartiția suprafețelor pe etaje fltoclimatice, înclinare și expoziție
Tab. 15.3.4.1.
ETAJE FITOCLIMATICE
CATEGORII DE INCLINARE
TOTAL
< 16 G
16-30
31-40 G
>40G
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
TOTAL
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
INS.
HA
P.INS.
HA
UMBR.
HA
0
1.6
1.6
1.6
100
100
100
6 FD2
7.0
91.7
13.9
5.7
4.1
7.0
97.4
18.0
122.4
6
82
12
58
42
6
79
15
100
TOTAL
8.6
91.7
13.9
5.7
4.1
8.6
97.4
18.0
124.0
8
80
12
58
42
7
78
15
100
...
15.3.5.
Evidența arboretelor slab productive
Tab. 15.3.5.1.
CRT
UNITATI AMENAJISTICE
Total derivat de prod. Inf.
16 H
TOTAL CRT:
1 UA
0.8 HA
TOTAL DERIVATE:
1 UA
0.8 HA
TOTAL
1 UA
0.8 HA
...
15.3.6.
Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
Tab. 15.3.6.1.
Natura și intensit. eroziunii
Categ. de înclinare
Teren gol
Ha
Pădure cu consistența de
Total
0.1-0.4
Ha
0.5-0.7
Ha
0.8-1.0
Ha
Fără eroz.
0-15
3.7
27.3
83.2
114.2
16-25
3.3
6.5
9.8
26-30
31-35
>35
Total
3.7
30.6
89.7
124.0
Er. in ad.
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Slaba
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Moderată
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Putern.
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
F.puter.
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Excesivă
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Total
Er.in sp.
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Slaba
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Moderata
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Putern.
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
F.puter,
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Excesiva
0-15
16-25
26-30
31-35
>35
Total
Total UP:
0-15
3.7
27.3
83.2
114.2
16-25
3.3
6.5
9.8
26-30
31-35
>35
3.7
30.6
89.7
124.0
...
15.3.7.
Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
Tab. 15.3.7.1.
NATURA POLUĂRII
ARBORETE AFECTATE CU INETNSITATEA
TOTAL
HA
SLABĂ
HA
MODERATĂ
HA
PUTERNICĂ
HA
FOARTE PUTER.
HA
COMPUȘI SULF ȘI PULBERI METAL: PB, ZN, CD, CU, FE
COMPUȘI CU AZOT ȘI GAZE PULBERI IND.LEMN+CHIM.
PULBERI ȘI GAZE EMISE DE LA TERMOFICARE
REZIDURI LICHIDE ȘI SOLIDE DIN IND.+ZOOTEHNIE
PULBERI FABRICI CIMENT
DIVERȘI FACTORI POLUANȚI
TOTAL POLUARE
FĂRĂ POLUARE VIZIBILĂ
124.0
TOTAL U.P.
124.0
...
...
15.4.
EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ
15.4.1.
Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii
...
15.4.2.
Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec
...
15.4.3.
Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului
...
15.4.4.
Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile
...
15.4.1.
Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii
Tab. 15.4.1.1.
SUP: A
URGEN
ACCES
TOTAL
CER
GORUN
CARPEN
SALCIM
ALTE SPECII
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
SPR.
HA
VOL.
HA
CR.
HA
00
A
40.3
100%
8131
100%
255
100%
3.1
8%
555
7%
22
9%
6.8
17%
2096
26%
35
26%
17.1
42%
2300
28%
100
39%
1.9
5%
29
11
4%
11.4
28%
3151
39%
87
34%
14
A
2.1
100%
237
100%
100%
0.6
29%
71
30%
0.7
32%
76
32%
0.2
10%
17
7%
0.6
29%
73
31%
1
A
2.1
100%
237
100%
100%
0.6
29%
71
30%
0.7
32%
76
32%
0.2
10%
17
7%
0.6
29%
73
31%
24
A
6.3
100%
885
100%
15
100%
6.3
100%
885
100%
15
100%
25
AN
41.2
1.2
13510
200
120
3
20.5
0.9
6427
181
57
3
17.0
6072
51
2.0
381
4
1.7
0.1
630
19
8
T
42.2
100%
13710
100%
123
100%
21.4
51%
6608
48%
60
49%
17.0
40%
6072
44%
51
41%
2.0
5%
381
3%
4
3%
1.8
4%
649
5%
8
7%
26
A
1.3
100%
443
100%
3
100%
0.1
8%
13
3%
0.4
31%
105
24%
1
33%
0.8
61%
325
73%
2
67%
2
AN
48.8
1.0
14838
200
138
3
20.6
0.9
6440
181
57
3
17.4
6177
52
2.0
381
4
6.3
885
15
2.5
0.1
955
19
10
T
49.8
100%
15038
100%
141
100%
21.5
43%
6621
44%
60
42%
17.4
35%
6177
41%
52
37%
2.0
4%
381
3%
4
3%
6.3
13%
885
6%
15
11%
2.6
5%
974
6%
10
7%
33
A
1.8
100%
614
100%
8
100%
0.2
11%
67
11%
1
13%
0.4
22%
72
12%
1
13%
1.2
67%
475
77%
6
74%
3
A
1.8
100%
614
100%
8
100%
0.2
11%
67
11%
1
13%
0.4
22%
72
12%
1
13%
1.2
67%
475
77%
6
74%
URG
AN
52.7
1.0
15689
200
146
3
21.2
0.9
6511
181
57
3
18.3
6320
53
2.6
470
5
6.3
885
15
4.3
0.1
1503
19
16
T
53.7
100%
15889
100%
149
100%
22.1
41%
6692
41%
60
40%
18.3
34%
6320
40%
53
36%
2.6
5%
470
3%
5
3%
6.3
12%
885
6%
15
10%
4.4
8%
1522
10%
16
11%
SUP
AN
93.0
1.0
23820
200
401
3
24.3
0.9
7066
181
79
3
25.1
8416
88
19.7
2770
105
8.2
914
26
15.7
0.1
4654
19
103
T
94.0
100%
24020
100%
404
100%
25.2
26%
7247
30%
82
20%
25.1
27%
8416
35%
88
22%
19.7
21%
2770
12%
105
27%
8.2
9%
914
4%
26
6%
15.8
17%
4673
19%
103
25%
UP
AN
93.0
1.0
23820
200
401
3
24.3
0.9
7066
181
79
3
25.1
8416
88
19.7
2770
105
8.2
914
26
15.7
0.1
4654
19
103
T
94.0
100%
24020
100%
404
100%
25.2
26%
7247
30%
82
20%
25.1
27%
8416
35%
88
22%
19.7
21%
2770
12%
105
27%
8.2
9%
914
4%
26
6%
15.8
17%
4673
19%
103
25%
...
15.4.2.
Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec
Tab. 15.4.2.1.
SPECIA
EXPLOATABILITATE
AMESTEC
TOTAL
HA
>80%
HA
50-80%
HA
30-50 %
HA
<30%
HA
CE
EX.
NEEX,
9.4
17.0
5.0
6.8
1.1
0.9
2.0
17.0
22.1
3.1
TOTAL
9.4
22.0
7.9
2.9
42.2
GO
EX.
PREEX.
NEEX.
0.2
11.1
11.4
5.4
2.5
3.5
1.8
0.2
0.4
11.4
18.3
2.7
4.1
TOTAL
0.2
11.1
22.8
2.4
36.5
CA
EX.
PREEX.
NEEX.
2.1
9.1
1.6
4.3
1.0
1.6
2.6
3.7
13.4
TOTAL
11.2
5.9
2.6
19.7
SC
EX.
NEEX.
6.3
1.9
6.3
1.9
TOTAL
8.2
8.2
FA
EX.
PREEX.
NEEX.
0.8
0.7
0.8
1.5
0.4
1.7
2.1
1.9
2.5
3.6
TOTAL
0.8
3.0
4.2
8.0
TE
EX.
PREEX.
NEEX.
1.0
0.5
2.5
0.9
0.6
2.4
2.5
0.6
TOTAL
1.0
3.0
1.5
5.5
FR
NEEX.
0.8
0.6
1.4
DT
EX.
NEEX.
0.1
0.3
0.1
0.3
TOTAL
0.4
0.4
DM
NEEX.
0.3
0.3
PLT
PREEX.
0.2
0.2
TOTAL
EX.
PREEX.
NEEX.
15.7
2.1
17.0
17.9
2.1
9.1
11.4
15.0
5.8
11.2
5.1
3.7
6.3
28.4
53.7
11.6
28.7
UP:
17.8
46.1
43.4
15.1
122.4
15%
38%
35%
12%
...
15.4.3.
Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului
Tab. 15.4.3.1.
SPECIA
TOTAL ARBORETE
ARBORETE NAT. PARTIAL DERIVATE
ARTIF. DE PROD. SUP. SI MIJ.: 0%
SUPRAFATA
CLP
MED
TE
MED
CICLU
SUPRAFATA
CLP
MED
TE
MED
CICLU
HA
%
HA
%
1 CE
25.2
32
2.1
98
25.2
32
2.1
98
2 GO
25.1
26
1.6
109
25.1
26
1.6
109
3 CA
19.7
20
3.8
101
19.1
20
3.8
103
4 SC
8.2
8
2.5
27
8.2
8
2.5
27
5 FA
8.0
8
3.0
113
8.0
8
3.0
113
6 TE
5.5
5
2.1
108
5.5
5
2.1
108
7 FR
1.4
1
2.0
84
1.4
1
2.0
84
8 DT
0.4
0
2.5
80
0.4
0
2.5
80
9 DM
0.3
0
3.0
80
0.3
0
3.0
80
10 PLT
0.2
0
3.0
40
0.0
0
0.0
0
TOTAL
94.0
100
2.4
97
100
93.2
100
2.4
97
100
...
15.4.4.
Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile
Tab. 15.4.4.1.
SUP
EX
UA
SUPR.
HA
CONS
VIRSTA
VOLUM
MC
CREST
MC
UA
SUPR.
HA
CONS
VIRSTA
VOLUM
MC
CREST
MC
UA
SUPR.
HA
CONS
VIRSTA
VOLUM
MC
CREST
MC
A
1
8A
1.0
0.6
80
200
3
21B
1.3
0.6
130
443
3
22C
4.5
0.7
125
1706
6
22F
3.3
0.8
30
495
5
47C
1.0
0.8
95
368
4
49A
1.8
0.8
95
614
8
49B
1.3
0.8
95
458
5
49D
6.4
0.6
110
1696
14
49E
3.5
0.6
110
921
7
50B
4.5
0.7
110
1481
11
50D
2.1
0.2
120
237
61A
4.0
0.7
95
1108
12
61B
12.3
0.8
95
4699
48
61C
1.6
0.8
95
611
6
84B
1.1
0.9
25
143
4
84C
2.1
0.7
90
462
7
84D
1.9
0.9
25
247
6
Total SUP pentru unitati amenajistice exploatabile
53.7
0.70
94
15889
149
A
2
16H
0.8
0.7
20
31
3
21A
2.5
0.7
85
563
10
60
8.3
0.8
85
2756
41
Total SUP pentru unitati amenajistice preexploatabile
11.6
0.77
80
3350
54
Total SUP pentru unitati amejistice exploatabile si preex.
65.3
0.71
92
19239
203
Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile
53.7
0.70
94
15889
149
Total UP pentru unitati amenajistice preexploatabile
11.6
0.77
80
3350
54
Total UP pentru unitati amenajistice exploatabile si preex.
65.3
0.71
92
19239
203
...
...
15.5.
EVIDENȚE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE ȘI SECUNDARE
15.5.1.
Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare
...
15.5.2.
Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare
...
15.5.1.
Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare
Tab. 15.5.1.1.
DRUM
KM
TOTAL SUPRAF. DESERVITA
HA
ACCES MEDIE
KM
FOND FORESTIER PRODUCTIV
POSIBILITATEA DECENALA (M.C.)
TOTAL SUPURAF.
HA
EXPLOATABIL
PREEXPLOATABIL
HA
NEEXPLOATABIL
HA
PRODUSE PRINCIPALE
TAIERI
CONSERVARE
PRODUSE SECUNDARE
TOTAL
SUPRAF.
HA
VOLUM
M.C.
GRAD + TRANSGRAD.
CVASIGRADINARIT
SUCCESIVE + PROCRES.
RASE
CRING
TOTAL
PRINCIPALE
RARITURI
CURATIRI
IGIENA
TOTAL SEC.
1.6
0
T.
1.6
0
DP005
7.0
0.20
7.0
5.1
852
1.9
440
440
12
0
17
29
469
T.DP
7.0
0.20
7.0
5.1
852
1.9
440
440
12
0
17
29
469
FE001
84.4
0.43
56.0
38.5
12193
8.3
9.2
1116
1116
185
0
564
749
1865
FE006
30.0
0.68
30.0
9.1
2644
3.3
17.6
840
520
1360
194
0
74
268
1628
T.FE
114.4
0.49
86.0
47.6
14837
11.6
26.8
1956
520
2476
379
0
638
1017
3493
T.EX
123.0
0.47
93.0
52.7
15689
11.6
28.7
1956
960
2916
391
0
655
1046
3962
FN001
1.0
1.70
1.0
1.0
200
84
84
0
84
T.NEC
1.0
1.70
1.0
1.0
200
84
84
0
84
TOTAL
124.0
0.48
94.0
53.7
15889
11.6
28.7
2040
960
3000
391
0
655
1046
4046
...
15.5.2.
Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare
Tab. 15.5.2.1.
ACCES.
TOTAL SUPRAF. DESERVITA
HA
ACCES MEDIE
KM
FOND FORESTIER PRODUCTIV
POSIBILITATEA DECENALA (M.C.)
TOTAL SUPURAF.
HA
EXPLOATABIL
PREEXPLOATABIL
HA
NEEXPLOATABIL
HA
PRODUSE PRINCIPALE
TAIERI
CONSERVARE
PRODUSE SECUNDARE
TOTAL
SUPRAF.
HA
VOLUM
M.C.
GRAD + TRANSGRAD.
CVASIGRADINARIT
SUCCESIVE + PROCRES.
RASE
CRING
TOTAL
PRINCIPALE
RARITURI
CURATIRI
IGIENA
TOTAL SEC.
0.1-0.8
44.0
0.16
42.4
17.3
4289
9.1
16.0
237
440
677
197
0
226
423
1100
0.4-0.6
45.5
0.46
17.1
14.6
5510
2.5
458
458
0
397
397
855
0.7-0.9
20.3
0.79
20.3
9.7
2191
10.6
529
520
1049
165
0
165
1214
1.0-1.2
13.2
1.06
13.2
11.1
3699
2.1
732
732
29
0
32
61
793
>1.6
1.0
1.70
1.0
1.0
200
84
84
0
84
TOTAL
124.0
0.48
94.0
53.7
15889
11.6
28.7
2040
1245
3000
391
0
655
1046
4046
...
...
...
Partea A IV-A
Aplicarea Amenajamentului
16.
Evidențe privind aplicarea amenajamentului
16.1.
Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului
...
16.2.
Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală
...
16.3.
Evidența anuală a tăierilor de regenerare
...
16.4.
Evidența anuală a tăierilor de îngrijire
...
16.5.
Evidența anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură
...
16.6.
Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale și culturilor
...
16.7.
Evidența lucrărilor de împăduriri
...
16.1.
Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri
SPECIFICARE
PRODUSE DIN:
Lucrări de conserv.
Total
(3+5+6+7)
Lucrări de împădurire
Tăieri de regen.
Tăieri de îngrijire
T.igienă
ha
mc
ha
mc
mc
mc
mc
ha
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Sarcina anuală
2,1
300
2,7
39
66
-
405
0,2
Sarcină deceniu 2018..... 2027
20,6
3000
26,7
391
655
-
4046
1,9
Realizat în anul I 2018-2019
Rămas de realizat în restul de 9 ani
Realizat în anul II 2019-2020
Rămas de realizat în restul de 8 ani
Realizat în anul III 2020-2021
Rămas de realizat în restul de 7 ani
Realizat în anul IV 2021-2022
Rămas de realizat în restul de 6 ani
Realizat în anul V 2022-2023
Rămas de realizat în restul de 5 ani
Realizat în anul VI 2023-2024
Rămas de realizat în restul de 4 ani
Realizat în anul VII 2024-2025
Rămas de realizat în restul de 3 ani
Realizat în anul VIII 2025-2026
Rămas de realizat în restul de 2 ani
Realizat în anul IX 2026-2027
Rămas de realizat în restul de 1 an
Realizat în anul X 2027-2028
Realizat în total pe deceniu
Rămas de realizat din sarcina dec.
Realizat în plus față de prevederi
Realizat în minus față de prevederi
...
16.2.
Evidenta dinamicii procesului de regenerare naturală
Tab. 16.2.1.
U.a.
Suprafața
Compoziția țel
Consistența arboretului și descrierea semințișului utilizabil în anul amenajării
Specificări
SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
8A
1,0 ha
8CE 1 TE ICI
0,6
10CE
5 ani
0,5S
Mixt
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
21B
1,3 ha
6FA 3GO 1TE
0,6 8FA 2GO
5 ani
0,4S
Mixt
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
22C
4,5 ha
7GO 2CE 1TE
0,7
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
22F
3,3 ha
10SC
0,8
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
49D%
1,9 ha
4CE 4GO 2TE
0,6
6TE 3CE 1GO
5 ani
0,3S
Mixt
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
49E
3,5 ha
7CE 2TE ICI
0,6
5TE 5 CE
5 ani
0,3S
Mixt
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
50D
2,1 ha
4GO 3FA
2TE 1CE
0,2
4FA3TE 2CE 1GO
5 ani
0,5S
Mixt
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
84B
1,1 ha
10SC
0,9
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
84D
1,9 ha
10SC
0,9
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
-
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
-
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
-
-
Fructificația
Felul tăierii
Completări la regenerarea naturală
Îngrijirea semințișului
Descrierea semințișului Compoziția Înălțimea Răspândirea
...
16.3.
Evidența anuală a tăierilor de regenerare
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Felul tăierii
Supr. efect.
-ha-
Volum extras
-mc-
Grupa de specii
-mc-
Material recoltat
-mc-
Lemn lucru
Lemn foc
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
...
16.4.
Evidența anuală a tăierilor de îngrijire
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Natura lucrării
Supr. efect.
-ha-
Volum extras
-mc-
Grupa de specii
-mc-
Material recoltat
-mc-
Lemn lucru
Lemn foc
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
...
16.5.
Evidenta anuală a tăierilor de igienă, de produse accidentale sau de altă natură
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Natura lucrării
Supr. efect.
-ha-
Volum extras
-mc-
Grupa de specii
-mc-
Material recoltat
-mc-
Lemn lucru
Lemn foc
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
...
16.6.
Evidența anuală a degajărilor și lucrărilor de ajutorare și îngrijire a regenerărilor naturale și culturilor
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Natura lucrării
Supr. efect.
-ha-
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Natura lucrării
Supr. efect
-ha-
0
1
2
3
4
0
1
2
3
4
...
16.7.
Evidența lucrărilor de împăduriri
Anul executării
u.a.
Nr.act/an
Categoria de lucrări
Supr. efect.
-ha-
COMPOZIȚIA DE ÎMPĂDURIRE
mii puieți
Însămânțări directe
Specia
Kg
0
1
2
3
4
5
6
7
...
...
ANEXE
------
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.