Acasă › Legislație › Altele
ANEXA (A) 28/06/2007
ANEXĂ din 28 iunie 2007
privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
EMITENT
MINISTERUL SANATATII PUBLICE
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007
Notă
...
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Definiția specialității:
Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice,
precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia
se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie),
monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte
imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se
realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente
imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și
neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este
Alergologie și Imunologie Clinică.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului și prezentarea modulelor
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14 MODULE:
MODULUL 1 (INIȚIAL)
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate)
NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI
6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
90/24
MODULUL 2
MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
10 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
170/40
MODULUL 3
PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
100/24
MODULUL 4
MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
16/4
MODULUL 5
MEDICINA MUNCII
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
16/4
MODULUL 6
IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
26/4
MODULUL 7
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
18/2
MODULUL 8
OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
48/12
MODULUL 9
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
16/2
MODULUL 10
DERMATOVENEROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
48/12
MODULUL 11
PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
48/12
MODULUL 12
BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
16/4
MODULUL 13
REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
28/8
MODULUL 14 (FINAL)
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
22 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI
360/88
Total ore pregătire teoretică
1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora
sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite
formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire
Total ore pregătire practică
activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 - 80%
din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 - 30%)
...
1.2.
Activități și module
Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:
- Alergologie și Imunologie Clinică
(inițiere în specialitate: curs, practică)
- 6 luni
- Medicină internă
(curs, practică)
- 10 luni
- Pediatrie
(curs, practică)
- 6 luni
- Medicina de urgență sau
(urgențe medicale: curs, practică)
- opțional
Terapie intensivă
(curs, practică)
1 lună
- Medicina muncii
(curs, practică)
- 1 lună
● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:
- Imunologie fundamentală
(curs, laborator)
- 1 lună
- Bioetică
(curs, seminarii)
- 2 săptămâni
- Otorinolaringologie
(curs, practică)
- 3 luni
- Oftalmologie
(curs, practică)
- 2 săptămâni
- Dermatovenerologie
(curs, practică)
- 3 luni
- Pneumologie
(curs, practică)
- 3 luni
- Boli infecțioase
(curs, practică)
- 1 lună
- Reumatologie
(curs, practică)
- 2 luni
- Alergologie și Imunologie Clinică
(curs, practică: stagiu clinic, laborator)
- 22 luni
● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.
AN
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
MODUL
1
2
2
3
4
5
6
7
8
10
11
12
13
14
14
STRUCTURA PROGRAMULUI
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)
● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)
1.
Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
...
2.
Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
...
3.
Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
4.
Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
5.
Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
...
6.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
7.
Componentele și patologia sistemului complement.
...
8.
Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
...
9.
Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
...
10.
Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
...
● Imunogenetică și epidemiologie (5%)
11.
Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
...
12.
Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
...
13.
Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
...
14.
Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.
...
15.
Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
...
● Alergene (10%)
16.
Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
...
17.
Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
...
18.
Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
...
19.
Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
...
20.
Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
...
21.
Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
...
22.
Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
...
23.
Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
...
24.
Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
...
25.
Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
...
Alergologie (60%)
● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
26.
Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
...
27.
Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
...
28.
Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
...
29.
Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
...
30.
Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
...
31.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
...
32.
Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
...
33.
Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
...
34.
Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
...
35.
Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
...
36.
Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
...
37.
Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
...
38.
Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
...
39.
Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
...
40.
Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
...
41.
Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
42.
Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
...
43.
Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
...
44.
Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
...
45.
Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
...
46.
Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
...
47.
Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
...
48.
Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
...
49.
Dermatita de contact alergică ocupațională.
...
50.
Alergia alimentară IgE - mediată și non-IgE - mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
...
51.
Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
...
52.
Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
...
53.
Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
...
54.
Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
...
55.
Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
...
56.
Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
...
57.
Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
...
58.
Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
...
59.
Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
...
60.
Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
...
61.
Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
...
62.
Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
...
63.
Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
...
64.
Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
...
65.
Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
...
● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)
66.
Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
...
67.
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
...
68.
Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
...
69.
Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
...
70.
Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
...
71.
Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
...
72.
Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
...
73.
Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
...
74.
Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
...
75.
Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
...
● Tratamente în alergologie (10%)
76.
Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
...
77.
Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
...
78.
Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
...
79.
Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
...
80.
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
...
81.
Antihistaminice în alergologie.
...
82.
Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
...
83.
Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.
...
84.
Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
...
85.
Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
...
Imunologie clinică (15%)
● Imunodeficiențe primare și secundare
86.
Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
87.
Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
88.
Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
89.
Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
● Colagenoze și vasculite, granulomatoze
90.
Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
91.
Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
92.
Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
93.
Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
94.
Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
95.
Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
● Afecțiuni autoimune organ-specifice
96.
Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
97.
Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
98.
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
● Tratamente imunologice
99.
Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
...
100.
Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).
...
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:
1.
Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800
...
2.
Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400
...
3.
Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200
...
4.
Teste cutanate alergologice patch: 800
...
5.
Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
...
6.
Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120
...
7.
Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10
...
8.
Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400
...
9.
Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500
...
10.
Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
...
11.
Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40
...
12.
Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 400
...
13.
Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 220
...
14.
Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 80
...
15.
Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120
...
16.
Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 220
...
17.
Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220
...
18.
Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
...
19.
Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120
...
20.
Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60
...
21.
Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120
...
22.
Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320
...
23.
Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300
...
24.
Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300
...
25.
Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
...
26.
Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
...
27.
Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20
...
28.
Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
...
29.
Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450
...
30.
Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
...
31.
Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80
...
32.
Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120
...
33.
Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200
...
34.
Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
...
35.
Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
...
36.
Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500
...
37.
Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500
...
38.
Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 300
...
39.
Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 60
...
40.
Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20
...
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
2.
Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar
...
3.
Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic
...
4.
Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei
...
5.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
...
6.
Astmul. Exacerbările severe ale astmului
...
7.
Pneumoniile
...
8.
Abcesul pulmonar
...
9.
Fibrozele pulmonare
...
10.
Cancerul bronhopulmonar
...
11.
Sindromul de compresie mediastinală
...
12.
Pleureziile
...
13.
Valvulopatii
...
14.
Endocardite infecțioase
...
15.
Tulburările de ritm și de conducere ale inimii
...
16.
Pericarditele
...
17.
Miocarditele și cardiomiopatiile
...
18.
Boala cardiacă ischemică
...
19.
Sincopa
...
20.
Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc
...
21.
Bolile arterelor periferice
...
22.
Bolile venelor
...
23.
Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen
...
24.
Cordul pulmonar cronic
...
25.
Insuficiența cardiacă congestivă
...
26.
Tromboembolismul pulmonar
...
27.
Hipertensiunea arterială
...
28.
Glomerulonefritele
...
29.
Sindromul nefrotic
...
30.
Nefropatii interstițială
...
31.
Insuficiența renală acută
...
32.
Insuficiența renală cronică
...
33.
Pacientul hemodializat și transplantul renal
...
34.
Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite
...
35.
Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal
...
36.
Sindrom de malabsorbție
...
37.
Parazitoze intestinale
...
38.
Enteropatia glutenică
...
39.
Boala Crohn
...
40.
Rectocolita hemoragică
...
41.
Intestinul iritabil
...
42.
Pancreatitele acute și cronice
...
43.
Sindromul icteric
...
44.
Colecistitele și litiaza biliară
...
45.
Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
...
46.
Hepatite medicamentoase și autoimune
...
47.
Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică
...
48.
Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic
...
49.
Sindroame de malabsorbție
...
50.
Abdomenul acut în practica de medicină internă
...
51.
Anemiile
...
52.
Leucemiile acute
...
53.
Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice
...
54.
Sindroame limfoproliferative cronice
...
55.
Gamapatii monoclonale
...
56.
Sindroamele hemoragipare
...
57.
Sindroamele trombotice
...
58.
Vasculite în practica de medicină internă
...
59.
Colagenoze în practica de medicină internă
...
60.
Diabetul zaharat
...
61.
Dislipidemiile. Obezitatea
...
62.
Urgențele metabolice
...
63.
Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor
...
64.
Accidentele vasculare cerebrale
...
65.
Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă
...
66.
Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
...
67.
Abordarea pacientului cu febră în medicina internă
...
68.
Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă
...
69.
Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1.
Interpretări ECG: 160
...
2.
Explorări radiologice (interpretare): 80
...
3.
Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 120
...
4.
Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160
...
5.
Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80
...
6.
Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20
...
7.
Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5
...
8.
Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160
...
9.
Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 160
...
10.
Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10
...
...
Modulul 3, anul II: Pediatrie
Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.
...
2.
Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.
...
3.
Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.
...
4.
Vaccinările în neonatologie și pediatrie.
...
5.
Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
...
6.
Boala hemolitică neonatală.
...
7.
Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
...
8.
Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
...
9.
Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.
...
10.
Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
...
11.
Pneumonite de hipersensibilitate la copil
...
12.
Fibroza chistică.
...
13.
Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil
...
14.
Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.
...
15.
Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
...
16.
Tulburări de ritm și conducere.
...
17.
Hipertensiune arterială la copil.
...
18.
Durerea toracică la copil și adolescent.
...
19.
Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
...
20.
Stomatite, glosite și cheilite la copil.
...
21.
Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
22.
Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.
...
23.
Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.
...
24.
Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
...
25.
Sindroame de hipertensiune portală.
...
26.
Parazitoze intestinale la copil.
...
27.
Infecții ale tractului urinar la copil.
...
28.
Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil
...
29.
Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii
...
30.
Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
...
31.
Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
...
32.
Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
...
33.
Leucemiile și limfoamele la copil.
...
34.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
...
35.
Hematuriile și proteinuriile copilului.
...
36.
Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.
...
37.
Insuficiența renală cronică, dializa la copil.
...
38.
Reumatismul articular acut.
...
39.
Artritele cronice juvenile.
...
40.
Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
...
41.
Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
...
42.
Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
...
43.
Imunodeficiențele primare la copil.
...
44.
Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.
...
45.
Urticaria și angioedemul la copil.
...
46.
Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.
...
47.
Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.
...
48.
Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
...
49.
Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.
...
50.
Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1.
Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50
...
2.
Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 50
...
3.
Interpretări electrocardiograme la copil: 70
...
4.
Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50
...
5.
Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24
...
6.
Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50
...
7.
Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
...
8.
Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50
...
9.
Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 50
...
10.
Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25
...
...
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.
...
2.
Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
...
3.
Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
...
4.
Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
...
5.
Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.
...
6.
Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
...
7.
Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.
...
8.
Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI
...
...
2.
Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)
1.
Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20
...
2.
Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16
...
3.
Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 8
...
4.
Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20
...
5.
Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40
...
...
Modulul 5, anul II: Medicina muncii
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale
...
2.
Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
...
3.
Expunerea ocupațională la alergene
...
4.
Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.
...
5.
Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
...
6.
Boli dermatologice profesionale
...
7.
Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale
...
8.
Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.
Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
...
2.
Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
...
3.
Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
...
4.
Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 5
...
5.
Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
...
...
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.
...
2.
Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.
...
3.
Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
...
4.
Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.
...
5.
Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
...
6.
Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
...
7.
Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
...
8.
Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).
...
9.
Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate). Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.
...
10.
Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
...
11.
Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite
...
12.
Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.
...
13.
Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
...
2.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
...
3.
Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
...
4.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
...
...
Modulul 7, anul III: Bioetică
Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).
...
3.
Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
...
4.
Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
...
5.
Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
6.
Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.
...
7.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
...
8.
Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
9.
Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
3.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
...
4.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri: Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
5.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
...
6.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.
...
7.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
...
8.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
...
9.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
...
10.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
...
...
Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.
...
2.
Metode de explorare rino-sinusală.
...
3.
Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.
...
4.
Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.
...
5.
Sindromul de apnee nocturnă.
...
6.
Algiile craniocervicofaciale.
...
7.
Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.
...
8.
Patologia inflamatorie faringiană.
...
9.
Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.
...
10.
Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.
...
11.
Patologia inflamatorie a glandelor salivare.
...
12.
Patologia tumorală a glandelor salivare.
...
13.
Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.
...
14.
Metode de explorare laringiană.
...
15.
Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.
...
16.
Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.
...
17.
Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.
...
18.
Metode de explorare traheo-bronșice.
...
19.
Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.
...
20.
Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.
...
21.
Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.
...
22.
Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.
...
23.
Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.
...
24.
Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.
Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 96
...
2.
Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 48
...
3.
Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 24
...
4.
Teste nazale de provocare, citologie nazală: 12
...
5.
Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 24
...
6.
Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 12
...
7.
Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 12
...
8.
Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 48
...
9.
Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 48
...
10.
Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 6
...
11.
Otoscopie, Teste de audiometrie: 12
...
12.
Farmacoterapia locală în ORL: 24
...
...
Modulul 9, anul III: Oftalmologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal
...
2.
Conjunctivitele
...
3.
Keratitele
...
4.
Patologia inflamatorie a sclerei și uveei
...
5.
Cataracte. Glaucoame
...
6.
Ochiul roșu și dureros
...
7.
Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare
...
8.
Farmacoterapia locală oculară
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.
Examenul polului anterior al ochiului: 10
...
2.
Examenul pleoapelor și conjunctivei: 10
...
3.
Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 10
...
4.
Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 3
...
5.
Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 2
...
6.
Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
...
...
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Structura și imunologia pielii
...
2.
Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice
...
3.
Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode
...
4.
Urticaria
...
5.
Eczeme/dermatite
...
6.
Prurigo
...
7.
Vasculite cutanate
...
8.
Reacții cutanate postmedicamentoase
...
9.
Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos
...
10.
Purpure în dermatologie
...
11.
Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)
...
12.
Afecțiuni cutanate buloase
...
13.
Limfoame și pseudo-limfoame cutanate
...
14.
Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică
...
15.
Mastocitoze. Sarcoidoza
...
16.
Psoriazis. Parapsoriazis
...
17.
Lichen și reacții lichenoide
...
18.
Dermatoze prin agenți fizici
...
19.
Sindrom seboreic. Rozaceea
...
20.
Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice
...
21.
Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)
...
22.
Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului
...
23.
Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare
...
24.
Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.
Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 48
...
2.
Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 12
...
3.
Citodiagnosticul Tzanck: 12
...
4.
Examenul micologic în dermatologie: 10
...
5.
Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 12
...
6.
Asistare efectuare biopsie cutanată: 6
...
7.
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 2
...
8.
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 2
...
9.
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 4
...
10.
Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 2
...
11.
Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 12
...
12.
Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12
...
...
Modulul 11, anul III: Pneumologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută și cronică.
...
3.
Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.
...
4.
Astmul nealergic ocupațional.
...
5.
Pneumoconioza și boala legată de azbest.
...
6.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică.
...
7.
Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.
...
8.
Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.
...
9.
Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.
...
10.
Sarcoidoza.
...
11.
Pneumopatii cu eozinofilie.
...
12.
Infecții respiratorii acute.
...
13.
Bronșiectazii.
...
14.
Patologia micotică pulmonară.
...
15.
Parazitoze cu determinare pulmonară.
...
16.
Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.
...
17.
Patologia respiratorie în imunodeficiențe.
...
18.
Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.
...
19.
Patologia mediastinală.
...
20.
Hipertensiunea arterială pulmonară.
...
21.
Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.
...
22.
Sindromul apneei în somn.
...
23.
Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.
...
24.
Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1.
Peak-flow-metrie: 120
...
2.
Spirometrie: 100
...
3.
Pletismografie: 20
...
4.
Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 10
...
5.
Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 10
...
6.
Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20
...
7.
Sputa indusă: 10
...
8.
Lavajul bronho-alveolar: 10
...
9.
Investigația imagistică în pneumologie: 48
...
10.
Testul tuberculinic: 5
...
11.
Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 10
...
12.
Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10
...
...
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.
...
2.
Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.
...
3.
Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.
...
4.
Hepatite virale acute și cronice.
...
5.
Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
...
6.
Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.
...
7.
Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.
...
8.
Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.
Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 10
...
2.
Hemocultura: 4
...
3.
Urocultura, coprocultura: 10
...
4.
Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 30
...
5.
Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 15
...
6.
Exsudat faringian, examen de spută: 10
...
7.
Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 30
...
8.
Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
...
...
Modulul 13, anul IV: Reumatologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică
1.
Poliartrita reumatoidă a adultului
...
2.
Artrita juvenilă idiopatica și boala Still
...
3.
Spondiloartropatiile seronegative
...
4.
Lupusul eritematos sistemic
...
5.
Sclerodermia sistemică
...
6.
Fenomenul Raynaud
...
7.
Miopatiile inflamatoare
...
8.
Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate
...
9.
Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie
...
10.
Sindromul Sjögren
...
11.
Vasculitele sistemice
...
12.
Sindromul Behçet
...
13.
Reumatismul articular acut
...
14.
Boala artrozică periferică
...
15.
Boala degenerativă a coloanei vertebrale
...
16.
Forme de reumatism abarticular
...
17.
Guta și alte artrite microcristaline
...
18.
Artrita psoriazică
...
19.
Artritele infecțioase și reactive
...
20.
Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv
...
21.
Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
...
22.
Osteoporoza și osteonecroza aseptică
...
23.
Manifestări reumatologice din boli endocrine
...
24.
Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.
...
25.
Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.
...
26.
Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.
...
27.
Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.
...
28.
Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.
...
...
2.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):
1.
Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 40
...
2.
Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 32
...
3.
Examene radiologice în reumatologie: 40
...
4.
Scintigrafii osoase: 8
...
5.
Osteodensitometrii: 8
...
6.
Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică
I.
Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
...
II.
Proba clinică - 1 caz clinic din tematica probei scrise
...
III.
Proba practică - din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
...
TEMATICA pentru examenul de medic specialist
specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
PROBA SCRISĂ:
1.
Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
...
2.
Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
...
3.
Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
4.
Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
5.
Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
...
6.
Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
...
7.
Componentele și patologia sistemului complement.
...
8.
Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
...
9.
Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
...
10.
Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
...
11.
Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
...
12.
Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
...
13.
Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
...
14.
Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.
...
15.
Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
...
16.
Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
...
17.
Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
...
18.
Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
...
19.
Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
...
20.
Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
...
21.
Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
...
22.
Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
...
23.
Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
...
24.
Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
...
25.
Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
...
26.
Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
...
27.
Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
...
28.
Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
...
29.
Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
...
30
Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
...
31.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
...
32.
Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
...
33.
Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
...
34.
Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
...
35.
Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
...
36.
Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
...
37.
Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
...
38.
Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
...
39.
Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
...
40.
Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
...
41.
Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
42.
Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
...
43.
Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
...
44.
Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
...
45.
Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
...
46.
Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
...
47.
Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
...
48.
Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
...
49.
Dermatita de contact alergică ocupațională.
...
50.
Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
...
51.
Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
...
52.
Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
...
53.
Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
...
54.
Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
...
55.
Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
...
56.
Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
...
57.
Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
...
58.
Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
...
59.
Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
...
60.
Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
...
61.
Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
...
62.
Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
...
63.
Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
...
64.
Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
...
65.
Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
...
66.
Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
...
67.
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
...
68.
Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
...
69.
Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
...
70.
Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
...
71.
Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
...
72.
Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
...
73.
Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
...
74.
Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
...
75.
Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
...
76.
Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
...
77.
Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
...
78.
Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
...
79.
Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
...
80.
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
...
81.
Antihistaminice în alergologie.
...
82.
Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
...
83.
Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.
...
84.
Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
...
85.
Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
...
86.
Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
87.
Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
88.
Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
89.
Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
90.
Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
91.
Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
92.
Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
93.
Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
94.
Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare
...
95.
Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
96.
Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
97.
Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
98.
Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
...
99.
Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
...
100.
Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
...
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:
1.
Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu
...
2.
Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare
...
3.
Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)
...
4.
Teste cutanate alergologice patch
...
5.
Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente
...
6.
Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică
...
7.
Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene
...
8.
Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie
...
9.
Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)
...
10.
Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator
...
11.
Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice
...
12.
Teste de provocare alimentară și medicamentoasă
...
13.
Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici
...
14.
Teste alergologice cu alergene ocupaționale
...
15.
Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri
...
16.
Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie
...
17.
Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic
...
18.
Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive
...
19
Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro
...
20.
Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro
...
21.
Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici
...
22.
Determinarea componentelor sistemului complement
...
23.
Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare
...
24.
Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite
...
25.
Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor
...
26.
Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor
...
27.
Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare
...
28.
Determinări imunologice de markeri serologici tumorali
...
29.
Determinări imunologice de markeri serologici virali
...
30.
Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni
...
31.
Determinări imunologice de markeri serologici parazitari
...
32.
Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma
...
33.
Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200
...
34.
Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică
...
35.
Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică
...
36.
Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei
...
37.
Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică
...
38.
Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică
...
39.
Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică
...
40.
Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică
...
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.
...
2.2.
Obligații
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
...
...
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Specializarea în Anatomie Patologică are scopul de a forma medici specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo-cito-histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (la efectuarea necropsiei și la examinarea macroscopică a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (pentru frotiuri, amprente și puncții aspirative cu ac fin etc.), examen histopatologic al fragmentelor de organ (pieselor) prelucrate la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție - biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie), examen histopatologic la gheață (sau al fragmentelor de organ prelevate intraoperator), examen imunohistochimic și eventual examen ultrastructural.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
20
MODULUL 1
Patologie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
MODULUL 2
Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 3
Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore curs/săptămână
Modulul 4
Patologie cardiovasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 5
Patologie respiratorie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 6
Patologie hepato-digestivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 7
Citopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore curs/săptămână
Modulul 8
Hemato- și imunopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 9
Nefropatologie și patologie urogenitală masculină
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 10
Patologia ap. genital feminine și a glandei mamare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 11
Patologia ap. endocrin
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 12
Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 13
Dermatopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 14
Oftalmopatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 15
Patologie a țesuturilor moi
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 16
Patologie osteo-articulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
10 ore curs/săptămână
Modulul 17
Medicină Legală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 18
Patologie oncologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 19
Patologie ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 20
Neuropatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore curs/săptămână
Total ore pregătire teoretică
2400
Total ore pregătire practică
4800
FIȘĂ POST REZIDENȚI ANATOMIE PATOLOGICĂ
a)
Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Anatomiei Patologice.
...
b)
Deprinde abilități de efectuare a necropsiilor și de stabilire a diagnosticului de deces.
...
c)
Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic histopatologic al pieselor de biopsie.
...
d)
Învață modul de formulare al unui diagnostic citopatologic.
...
e)
Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic intraoperator (extemporaneu). Asistă și contribuie la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
...
f)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
...
g)
Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
h)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al Laboratorului de Anatomie Patologică și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
...
i)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
...
j)
Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
...
k)
Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.
...
l)
Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
...
m)
Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
...
n)
La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
...
o)
Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
...
p)
Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
...
q)
Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
...
r)
Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:
1.
Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;
...
2.
Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;
...
3.
Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
...
4.
Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;
...
5.
Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;
...
6.
Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul deformare în rezidențiat.
...
...
Structura programului
Modulul 1, anul I: Patologie generală
Nr. ore curs: 400
Nr. ore practică: 800
1.
Tematică
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut; clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică: modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. Anomalii genetice structurale (deleția, translocația, inversia, duplicația). Triploidia, Aneuploidia (heterozomală - Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, autozomală - Trisomia 21/Sdr. Down)
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze, infecții fungice.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 2, anul I: Tehnici de citogenetică și tehnici de Microscopie Electronică
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 120
1.
Tematică.
Caractere generale ale celulelor. Caracteristici morfologice ale celulelor. Celulele ca sistem superior organizat. Ordinea celulară internă. Celula și timpul. Suprafața celulei. Organizarea membranei celulare. Matricea extracelulară. Receptorii de membrană. Joncțiunile intercelulare. Schimburile prin membrană. Nucleul. Rolul și caracterele generale ale nucleului. Cromatina și cromozomii. Nucleolul. Membrana nucleară. Citoplasma și procesele celulare fundamentale. Matricea citoplasmatică. Organitele mișcării celulare. Organitele generatoare de energie. Organitele sintezei și secreției celulare. Organitele digestiei intracelulare. Incluziunile celulare. Bazele moleculare ale reproducerii. Replicarea ARN. Transcrierea mesajului genetic: biosinteza ARN. Traducerea mesajului genetic în biosinteza proteinelor. Ciclul celular, proliferarea și creșterea celulară.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 3, anul II: Bioetică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 40
1.
Tematică.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient (I) - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic - pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic - pacient (II) - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapiagenică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă).
...
Modulul 4, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie cardio-vasculară
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 5, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie respiratorie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.
Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Sindromul de distresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epanșamentelor.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 6, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie hepato-digestivă
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.
Tematică.
PATOLOGIA APARAT DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și al căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 7, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Citopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.
Tematică.
Importanța citopatologiei în depistarea precoce a cancerelor genitale feminine. Principii generale ale citologiei hormonale. Citologia sarcinii. Leziuni distrofice fiziologice (menopauza). Evaluarea citologică a dezordinii menstruale. Leziuni distrofice prin procese de diferențiere epitelială, keratinizare, radioterapie și chimioterapie. Citologia proceselor inflamatorii depistate prin examenul frotiurilor cervico-vaginale. Leziuni intraepiteliale scuamoase.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 8, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Hemato- și imunopatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
IMUNOPATOLOGIA
Caracterizarea celulelor sistemului imun (limfocit B, limfocit T, macrofage, celule dendritice etc.). Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 9, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Nefropatologie și patologie uro-genitală masculină
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
Anomalii congenitale renale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice; alterări histologice; patogeneza leziunilorglomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice. Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială; pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Boli vasculare cu afectare renală.
Boli chistice renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă), urolitiaza.
Tumorile renale.
Patologia tractului urinar inferior (ureter, vezică urinară, uretră): anomalii congenitale, inflamații, leziuni obstructive, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Patologia penisului: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne
Patologia testiculului și epididimului: anomalii congenitale, transformări regresive, inflamații, tumori ale cordoanelor spermatice, tumori paratesticulare, tumori testiculare.
Patologia prostatei: inflamații, hiperplazia nodulară, tumori.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 10, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. genital feminin și a glandei mamare
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 400
1.
Tematică.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervico-vaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular.
Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale tumori benigne și maligne.
Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori.
Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori.
Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativă. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factori de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora phillodes și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic ale carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 11, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologia ap. endocrin
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 12, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.
Tematică
Defecte congenitale. Infecții perinatale. Prematuritatea și retardul de creștere intrauterină. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului. Enterocolita necrotică. Sindromul morții subite a sugarului. Hidropsul fetal. Tumori și leziuni pseudotumorale ale sugarului și ale copilului. Diagnosticul molecular al afecțiunilor cu transmitere mendeliană și complexă.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 13, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Dermatopatologie
Nr. ore curs: 160
Nr. ore practică: 320
1.
Tematică.
DERMATOPATOLOGIA
Genodermatoze. Psoriazis. Lichen plan. Maladii buloase. Lupus eritematos. Tumori benigne și maligne ale pielii nonmelanocitare.
Tumori benigne și maligne ale melanocitare: nevi nevocelulari, nevi displazici, melanom.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 14, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Oftalmopatologie
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.
Tematică.
PATOLOGIE OFTALMOLOGICĂ
Malformații oculare
Patologie tumorală și netumorală conjuctivală
Patologie tumorală (retinoblastom, melanom ocular, limfoame) și netumorală (infecții oculare, glaucomul) a globului ocular
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 15, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie a țesuturilor moi
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
PATOLOGIA ȚESUTURILOR MOI
Tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare, tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică.
Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia gravis.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 16, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie osteo-articulară
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
1.
Tematică.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase. Distrofii osoase și articulare.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 17, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Medicină Legală
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică
Tanatologia medico-legală. Traumatologia medico-legală. Pruncuciderea. Probleme de obstetrică-ginecologie medico-legală. Probleme medico-legale privind determinarea sexului. Capacitatea sexuală la femeie. Capacitatea sexuală la bărbat. Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Expertiza filiației. Simularea. Expertiza medico-legală psihiatrică. Elemente de deontologie medicală și răspundere profesională.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 18, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie oncologică
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 480
1.
Tematică.
Nomenclatura neoplaziei. Caracterele generale ale neoplasmelor (benigne și maligne). Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Grading-ul și stadializarea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. Tumori ale țesuturilor epiteliale (benigne și maligne); tumori ale structurilor mezenchimale (benigne și maligne).
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 19, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Patologie ORL
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică
Patologia cavității bucale: anomalii congenitale, inflamații și tumori (ale mucoasei, maxilarelor și glandelor salivare). Patologia căilor respiratorii superioare. Patologia urechii.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 20, anul II, anul III, anul IV, anul V (prin rotație): Neuropatologie
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă.
Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningo-encefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile de Anatomie Patologică ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar anatomopatolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito-histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual laborator de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate
Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
–
Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ... 200
...
–
Diagnostice pe piese de biopsie/excizie chirurgicală + interpretare, imunohistochimie ... 8000
...
–
Diagnostice citopatologice ... 8000
...
–
Diagnostice intraoperatorii (biopsii extemporanee) ... 200
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
A.
Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de histologie/biologie moleculară, genetică, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Histologie/Biologie moleculară
Genetică medicală
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetică
...
B.
Aria diagnosticului anatomo-patologic: va asigura pregătirea în specialitate, începând cu noțiuni ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc.), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo- și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu noțiuni teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologie specială a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
...
C.
Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil să realizeze corelații anatomo-clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo-clinice
Medicină Legală
Oncologie
Neuropatologie
...
Stagiile din anul I - se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul, din anii următori, după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitea Anatomie Patologică se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o probă practică (efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne) și o probă practică de diagnostic histopatologic (5 preparate histopatologice din patologie netumorală și 5 preparate din patologie tumorală).
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Anatomie Patologică va efectua necropsii și va stabili diagnosticului de deces; va participa direct la orientarea macroscopică a prelevatelor și va formula diagnosticului histopatologic (al pieselor de biopsie, al celor excizate chirurgical sau al celor prelevate în timpul efectuării necropsiei); va formula diagnosticul citopatologic; va contribui la formularea diagnosticului intraoperator (extemporaneu); va contribui la interpretarea testelor de biologie și patologie moleculară.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă Da
...
–
examen clinic Nu
...
–
probă de abilități/manualități Da
...
–
probă pe casetă video Nu
...
–
probă operatorie Nu
...
–
dizertație Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN
1.
PROBA SCRISĂ
1.
Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, șoc)
...
2.
Inflamația-generalități
...
3.
Inflamația acută
...
4.
Inflamația cronică granulomatoasă
...
5.
Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă
...
6.
Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoida, sclerodermie, sindrom Sjogren, sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.
...
7.
Patologia de transplant și SIDA
...
8.
Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)
...
9.
Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism (protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)
...
10.
Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.
...
11.
Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli associate cu defecte enzimatice - boli de stocaj lizozomal: boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2
...
12.
Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).
...
13.
Tumori de părți moi: (tumori fibro-histiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare) tumori cu origine incertă sau neclasificabile (sarcomul sinovial, sarcomul alveolar, sarcomul epitelioid, sarcom cu celule clare, PEC-oame etc.)
...
14.
Patologie netumorală osoasă.
...
15.
Patologie tumorală osoasă.
...
16.
Patologietumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom)
...
17.
Malformații congenitale cardiace
...
18.
Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.
...
19.
Valvulopatii
...
20.
Reumatismul cardiac acut și cronic.
...
21.
Endocardite.
...
22.
Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
...
23.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice
...
24.
Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.
...
25.
Vasculite.
...
26.
Patologia venelor
...
27.
Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite. Patologie tumorală laringiană.
...
28.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
29.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
...
30.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
...
31.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
...
32.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
...
33.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom lepidic, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
...
34.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare
...
35.
Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui
...
36.
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
...
37.
Gastrite acute și cronice.
...
38.
Ulcerul gastro-duodenal.
...
39.
Patologie tumorală gastrică.
...
40.
Anomalii congenitale ale intestinului subțire și colonului.
...
41.
Patologie inflamatorie intestin subțire și colon (Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.
...
42.
Patologie tumorală a intestinului subțire și colonului.
...
43.
Hepatite acute și cronice
...
44.
Ciroze hepatice
...
45.
Patologietumorală hepatică.
...
46.
Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.
...
47.
Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.
...
48.
Anomalii congenitale ale aparatului urinar
...
49.
Nefropatii glomerulare
...
50.
Nefropatii tubulo-interstițiale
...
51.
Patologia tumorală renală.
...
52.
Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.
...
53.
Leucemii acute și cronice
...
54.
Patologia netumorală a ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.
...
55.
Limfoame și leucemii ale limfocitului B
...
56.
Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK
...
57.
Limfomul Hodgkin.
...
58.
Patologia mediastinului.
...
59.
Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.
...
60.
Patologia tumorală a testiculului.
...
61.
Patologia tumorală a prostatei.
...
62.
Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin
...
63.
Malformațiile aparatului genital feminin
...
64.
Patologia vulvei și vaginului
...
65.
Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin
...
66.
Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza
...
67.
Hiperplaziile endometrului
...
68.
Tumorile corpului uterin
...
69.
Patologia salpingelui și a ligamentului larg
...
70.
Tumorile ovarului
...
71.
Boala trofoblastică gestațională
...
72.
Examenul macroscopic și histologia placentei normale
...
73.
Anomalii placentare, inflamații și tumori
...
74.
Citologia cervico-vaginală
...
75.
Patologia netumorală a glandei mamare
...
76.
Tumori mamare benigne și maligne
...
77.
Patologie tiroidiană netumorală
...
78.
Patologie tiroidiană tumorală
...
79.
Patologia glandei CSR.
...
80.
Patologia glandei MSR.
...
81.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom
...
82.
Malformațiile SNC
...
83.
Bolile vasculare ale SNC
...
84.
Inflamațiile SNC și meningelui
...
85.
Tumorile SNC și meningelui
...
86.
Patologia netumorală a sistemului nervos periferic
...
87.
Patologia tumorală a sistemului nervos periferic
...
88.
Legislația română privind Anatomia Patologică
...
89.
Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații
...
...
2.
PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Efectuarea unei necropsii - executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo-patologic sau orientarea a două piese de excizie chirurgicală ce conțin tumori maligne.
...
3.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale).
...
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A.
Efectuarea necropsiei: 200
...
B.
Diagnostic histopatologic: 8000
1.
Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000
...
2.
Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100
...
3.
Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80
...
4.
Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100
...
5.
Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 300
...
6.
Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300
...
7.
Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500
...
8.
Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500
...
9.
Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300
...
10.
Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450
...
11.
Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100
...
12.
Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800
...
13.
Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150
...
14.
Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100
...
15.
Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000
...
16.
Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800
...
17.
Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100
...
18.
Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500
...
19.
Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100
...
20.
Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100
...
21.
Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200
...
22.
Examinarea histopatologică din patologia glandei mamare: 900
...
...
C.
Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000
1.
Frotiuri cervico-vaginale: 6000
...
2.
Frotiuri epanșamente: pleural, peritoneal, pericardic, articularetc.: 1000
...
3.
Frotiuri puncție cu ac fin (tiroidă, glandă mamară, ganglioni etc.): 1000
...
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
1.
Activitatea din laboratorul de histopatologie:
1.1.
În timpul examenului extemporaneu s-au cu ocazia orientării pieselor chirurgicale, medicul anatomopatolog după ce a fost sesizat de asistent ia legătura cu medicul intervenționist sau cu serviciul clinic de unde provin biopsii/piese chirurgicale a căror pașaport de însoțire al prelevatelor nu este completat în întregime (date de identitate ale bolnavului: nume, prenume, vârsta, număr foaie de observație/număr din registrul de consultații și numărul carnetului de asigurare medicală; motivele de trimitere: diagnostic, suspiciunile de diagnostic, antecedente patologice etc.; numele scris citeț sau parafa medicului care trimite prelevatul la laborator; data de trimitere) și completează corect pașaportul;
...
1.2.
Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe operatorul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în punguțe de tifon sau în recipiente împreună cu numărul de identificare), verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează pașaportul, răspunzând de corectitudinea datelor; păstrarea pieselor până la darea rezultatului histopatologic este la latitudinea medicului anatomopatolog;
...
1.3.
Participă la includerea fragmentelor deshidratate în parafină, pentru o mai mare precizie a diagnosticului;
...
1.4.
Primește cupele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni), semnează pentru primirea lor, precizând și data.
...
1.5.
Efectuează citirea lamelor în maxim două zile, apoi dacă este cazul, se adresează șefului de secție pentru finalizarea diagnosticului histopatologic;
...
1.6.
Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histopatologic care cuprinde: descriere macroscopică, descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading și stadializări, când este cazul) fiind direct răspunzător;
...
1.7.
După diagnosticare, lamele sunt returnate tehnicienilor care le păstrează, minim 10 ani.
...
...
2.
Activitatea din prosectură:
2.1.
Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie, are suspiciuni de caz medico-legal. În cazul unui decedat din cauze care intră sub incidență medico-legală sau este un caz social, registraturile Laboratorului de Anatomie Patologică și a serviciilor clinice unde s-a produs decesul pornesc demersurile necesare.
...
2.2.
Participă la efectuare necropsiei decedatului (adult sau copil) împreună cu asistentul de prosectură, recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histo-patologic, răspunde de procesul de îmbălsămare a cadavrului.
...
2.3.
Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților, stabilește împreună cu medicul clinician diagnosticul de deces pe care îl semnează fie medicul clinician fie medicul anatomo-patolog;
...
2.4.
PROTOCOLUL DE NECROPSIE ȘI DIAGNOSTICUL ANATOMO - PATOLOGIC SE SCRIU ÎN ACEEAȘI ZI DE CĂTRE MEDICUL ANATOMO-PATOLOG CARE SEMNEAZĂ, CODIFICĂ ȘI ÎȘI PUNE PARAFA.
...
...
...
2.2.
Obligații
Etice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. Ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respecta Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
Profesionale
1.
Medicul Specialist Anatomo-patolog are responsabilitatea diagnosticului necroptic, citologic și histopatologic.
...
2.
Elaborează diagnosticul histopatologic folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune, în maxim 10 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puțin ca diagnostic de etapă.
...
3.
Consemneaza în buletinul histopatologic pe care îl eliberează, tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului.
...
4.
Efectuează examene extemporanee la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțat cu 24 de ore înaintea intervenției chirurgicale.
...
5.
Refuza examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații:
–
țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic examenului histopatologic la gheață;
...
–
piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină;
...
–
în circumstanțe speciale care se apreciază după secționarea la gheață (de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoida)
...
...
6.
Elaborează buletinul histopatologic cuprinzând diagnosticul histopatologic, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia/diagnostic, semnează și parafează.
...
7.
Elaborează diagnosticul citopatologic folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu colorația Papanicolaou pentru frotiurile cervico-vaginale și facultativ dupa caz, colorații speciale.
...
8.
Consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafață, aspectul pe secțiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al pieselor; reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, recoltează și prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor păstra minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic.
...
9.
Dacă medicul anatomo-patolog consideră ca pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl semnează, parafează și eliberează.
...
10.
Orientează piesele chirurgicale/piese de la necropsii, descrie aspectul macroscopic (are obligația să descrie și să anunțe asistentul dacă biopsia/piesa chirurgicală a fost adusă în cantitate insuficientă, tardiv sau în condiții improprii de conservare), prelevează secțiuni/fragmente pentru examenul microscopic extemporaneu sau la parafină, le așează în casete sau în recipiente împreună cu numărul de identificare, verifică ce s-a scris la descrierea macroscopică, precizează în scris data orientării și semnează fișa de însoțire a materialului bioptic, răspunzând de corectitudinea datelor;
...
11.
Primește lamele histologice (la terminarea procesării de către tehnicieni).
...
12.
Scrie/dictează/controlează corectitudinea transcrierii protocolului histo-patologic care cuprinde: descriere macroscopică; descriere microscopică, diagnostic (inclusiv grading, stadializari, limite operatorii, când este cazul) fiind direct răspunzător;
...
13.
După diagnosticare, lamele sunt returnate asistenților de laborator.
...
14.
Elibereaza blocurile de parafina și/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiția asumării responsabilității returnării lor de către persoana care le solicită în scris și cu menționarea datelor de identitate ale acestuia.
...
15.
Efectuează teste de Imunohistochimie folosite la identificarea și demonstrarea rolului prognostic și predictiv al unor markeri precum și la raportarea semicantitativă a rezultatelor.
...
16.
Efectuează autopsii după studierea foii de observație a decedatului.
...
17.
Anunță șeful de serviciu/direcția, când decedatul, deși a primit scutire de necropsie are suspiciuni de caz medico-legal.
...
18.
Participă la efectuarea necropsiei decedatului (adult sau copil), recoltează piese pentru precizarea diagnosticului histopatologic.
...
19.
Stabilește diagnosticul macroscopic (necroptic) al decedaților pe care îl semnează.
...
20.
Redactează protocolul de necropsie în maximum 24 de ore de la efectuarea autopsiei conform standardelor în vigoare ale specialității, și îl trece în registrul de protocoale de autopsie al Serviciului de Anatomie Patologică.
...
21.
Completează Certificatul Medical Constatator de Deces în cazul în care se efectuează autopsia.
...
22.
Explică aparținătorilor leziunile găsite, mecanismul morții cu precizarea că rezultatul definitiv va fi stabilit numai după examenul microscopic.
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Sajin Maria
Semnătura:
Observații:
–
nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.
...
–
în cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator
...
–
numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic
...
–
ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.
...
–
o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4-6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Structura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGĂTIRE TEORETICĂ
200 de ore/an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Tematica modulelor
1.
Baze fundamentale ale anesteziei.
...
2.
Anestezie generală. (tehnici)
...
3.
Anestezie locoregională. (tehnici)
...
4.
Funcția respiratorie și anestezia.
...
5.
Funcția cardiovasculară și anestezia.
...
6.
Sistemul nervos și anestezia.
...
7.
Tulburările metabolice și anestezia.
...
8.
Funcția renală și anestezia.
...
9.
Hemostaza și transfuzie.
...
10.
Anestezie în chirurgia generală.
...
11.
Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.
...
12.
Anestezie în obstetrică.
...
13.
Anestezie pediatrică.
...
14.
Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.
...
15.
Medicina de urgență și toxicologie.
...
16.
Terapie intensivă în traumatologie.
...
17.
Terapie intensivă cardiovasculară.
...
18.
Terapie intensivă respiratorie.
...
19.
Terapie intensivă neurologică.
...
20.
Terapie intensivă metabolică și nutriție.
...
21.
Terapie intensivă digestivă.
...
22.
Terapie intensivă și patologia infecțioasă.
...
23.
Terapie intensivă renală.
...
24.
Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.
...
25.
Tulburări multisistemice la bolnavii critici.
...
26.
Evaluarea și etica.
...
27.
Organizare, drepturi și responsabilități.
...
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
Anestezie în chirurgia generală
● 12 luni (200 ore curs)
Anestezie chirurgie ortopedică
● 3 luni (50 ore curs)
Anestezie chirurgie urologică
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în obstetrică-ginecologie
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie cardiacă
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgia vasculară
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie toracică
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în neurochirurgie
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie ambulatorie
● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie pediatrică
● 2 ½ luni (50 ore curs)
Terapia durerii
● 2 luni (40 ore curs)
Bioetică
● 2 Săpt. (20 ore curs)
Terapie intensivă - 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Terapie intensivă polivalentă
- Chirurgicală
- Medicală (diabet, intoxicații acute, come
neurologice, boli cardiace, nefrologie)
* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică
● 18 luni
(150 ore)
(150 ore)
Terapie intensivă traumatologică
● 3 luni (50 ore)
Unitate primiri urgențe
● 3 luni (50 ore)
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Cardiologie și boli vasculare
Endocrinologie și boli metabolice
Gastroenterologie și hepatologie
Hematologie
Medicină internă
Nefrologie
Neurologie
Oncologie
Pediatrie
Pneumologie
Chirurgie
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Tematica modulelor - lecțiilor conferință
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)
Fiziologie
–
somnul și anestezia
...
–
termoreglarea
...
–
joncțiunea neuromusculară
...
–
sistemul nervos autonom
...
Farmacologie
–
noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)
...
–
mecanismul de acțiune al anestezicelor
...
–
substanțe
● anestezice intravenoase
● sedative, hipnotice, psihotrope
● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
● anestezicele volatile și gazoase
–
mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii
...
–
absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii
...
–
efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii
...
–
metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii
...
–
farmacologia protoxidului de azot
...
–
anestezicele volatile halogenate
...
● substanțe cu acțiune relaxantă
–
farmacologia curarelor non-deporalizante
...
–
farmacologia curarelor deporalizante
...
–
antagoniști
...
–
monitorizarea funcției neuromusculare
...
–
droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
...
...
Durere-analgezie
● Fiziopatologia durerii
● Opiacee
● Alte analgetice
● Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
Evaluarea preoperatorie
–
Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)
...
–
Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).
...
–
Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.
...
–
Evaluarea riscului operator și anestezic.
...
–
Riscul alergic.
...
–
Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).
...
Probleme generale
–
Intubația traheală (tehnica, complicații)
...
–
Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)
...
–
Respiratoare utilizate în anestezie
...
–
Abordul venos în anestezie
...
–
Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)
...
–
Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)
...
–
Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei
...
–
Terapie lichidiană perioperatorie
...
–
Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
● monitorizarea de rutină
● monitorizarea profunzimii anesteziei
● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
● monitorizarea ventilației
● monitorizare cardio-vasculară
● monitorizarea funcției renale
● monitorizarea temperaturii
● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)
...
–
Securitatea electrică în sala de operație
...
–
Fișa de anestezie
...
–
Informatizarea în anestezie
...
–
Incidentele și accidentele anesteziei generale
...
–
Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire
...
Perioada postanestezică imediată
–
Salonul de trezire/postoperator (organizare)
...
–
Monitorizare
...
–
Complicații
...
–
Aspecte medico-legale
...
–
Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
...
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
● Noțiuni de anatomie
–
sistem nervos periferic
...
–
coloana vertebrală
...
● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
● Anestezia regională intravenoasă
● Blocajele de nervi periferici
● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)
Terapia durerii
● Evaluarea durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii cronice
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie
–
hipoxia
...
–
hiperoxia normobară
...
–
hipocapnia - hipercapnia
...
–
efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
...
Patologia respiratorie
–
insuficiența respiratorie acută
...
–
ALI (injuria pulmonară acută)
...
–
ARDS (pulmon de șoc)
...
–
insuficiența respiratorie cronică
...
–
boala astmatică - status astmaticus
...
–
arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum
...
–
pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric
...
–
infecțiile bronhopulmonare
...
–
obstrucția căilor aeriene superioare
...
–
embolia pulmonară
...
–
epanșamentele pleurale
...
Terapie respiratorie
–
menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)
...
–
oxigenoterapia normobară și hiperbară
...
–
terapia respiratorie adjuvantă
...
–
tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)
...
–
tehnici de "înțărcare"
...
–
oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
...
Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)
–
anestezia la astmatic
...
–
anestezia la obez
...
–
anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
...
Anestezia în chirurgia toracică
–
anestezia pentru toracoscopie
...
–
anestezia în chirurgia esofagului
...
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular
–
circulația coronariană
...
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie
–
efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)
...
–
recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
...
Farmacologie cardiovasculară
● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
● Anestezia la bolnav hipertensiv
● Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
● Anestezia pentru pontaje coronariene
● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
● Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
● Circulație extracoporeală
● Hipotensiune controlată
● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
Anatomie și fiziologie nervoasă
● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● Circulația cerebrală
● Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
● Edemul cerebral
● Stările de comă
● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
● Chirurgia intracraniană supratentorială
● Chirurgia fosei posterioare
● Chirurgia anevrismelor cerebrale
● Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
● hipotermia indusă și accidentală
● hipertermia malignă
● șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
● Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
● Tulburările funcției hipofizare
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
● Tulburările congenitale de hemostază
● Coagularea intravasculară diseminată
● Prevenirea trombozelor
Transfuzia
● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
● Sângele integral (recoltare, conservare)
● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
● Transfuzia de sânge și fracțiuni
● Transfuzia masivă
● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
● Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
● Ocluzia intestinală
● Anestezia pentru endoscopia digestivă
● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
● Anestezie pentru radiologie intervențională
Anestezia în chirurgia hepato-biliară
● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
● Anestezia în chirurgia hepatică
● Transplantul hepatic
● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
Anestezia în chirurgia plastică
● Reimplantări de membre
Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
Anestezia ambulatorie
Anestezia la bătrâni
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
● Laringectomie
● Chirurgie cu laser
● Endoscopie
● Chirurgia urechii medii
● Amigdalectomie, adenoidectomie
Anestezia în chirurgia oftalmologică
● Locoregională
● Anestezie pentru globul ocular
● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
Anestezia în chirurgia maxilo-facială
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
Modificările fiziologice din timpul sarcinii
● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
● Căile durerii
Fiziopatologie
● Transferul placentar al drogurilor anestezice
● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
● Suferința fetală acută și cronică
● Sarcina cu risc mare
● Eclampsia și preeclampsia
Analgezia obstetricală
Anestezia pentru expulzie
Anestezia pentru cezariană
Anestezia în urgențele obstetricale
Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
Reanimarea nou-născutului
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
● Evaluare și pregătire preoperatorie
● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
● Abordul venos
● Echilibrul hidroelectrolitic
● Transfuzia în anestezia pediatrică
● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
● Incidente și accidente perianestezice
Anestezie specifică
● Amigdalectomie și adenoidectomie
● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
● Copilul cu malformații congenitale cardiace
● Urgențele în anestezia pediatrică:
–
urgențe chirurgicale
...
–
omfalocel, laparoschizis
...
–
hernia diafragmatică
...
–
atrezia de esofag, ocluzia neonatală
...
–
invaginația intestinală acută
...
–
stenoza pilorică
...
–
torsiunea de testicul
...
–
apendicectomie
...
–
traumatologie:
...
–
arsuri
...
–
politraumatisme
...
Analgezie postoperatorie
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
Patologie pediatrică
–
insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului
...
–
adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină
...
–
oprirea cardiorespiratorie
...
–
moartea subită la nou-născut
...
–
traumatismele copilului
...
–
deshidratarea acută a nou născutului
...
–
insuficiența renală acută a nou-născutului
...
–
sindromul hemolitic uremic
...
–
corpi străini în căile aeriene
...
–
patologia farino-laringiană
...
–
convulsiile
...
–
purpura
...
–
tulburări de hemostază
...
–
intoxicațiile acute
...
Urgențe obstetricale
–
sarcina toxică
...
–
hemoragii obstetricale
...
–
embolia cu lichid amniotic
...
–
sindromul HELLP
...
–
mola hidatiformă
...
–
placenta praevia
...
–
cardiomiopatia peripartum
...
MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
Organizarea unui sistem de medicină de urgență
Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)
–
analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
...
● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
● tehnici de resuscitare volemică
● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
● tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
Urgențe hipertensive
Sindroame coronariene acute
Convulsii
Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
Intoxicații
● conduita generală în intoxicații
● medicamentoase
–
supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
...
● toxicomanii
● produse industriale și domestice
–
substanțe caustice
...
● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
● mușcătura de șarpe
Leziuni datorate temperaturii
a.
Hipertermia, șocul termic
...
b.
Hipotermia, degerăturile
...
Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
Răul de altitudine
Răul de decompresie
Accesul palustru grav
Îngrijirea pielii și a rănilor
Terorismul biologic și chimic
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
● Imagistica la politraumatizați
● Traumatisme craniocerebrale
● Traumatisme medulare
● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
● Traumatisme abdominale
● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
● Leziuni prin strivire
● Embolia grăsoasă
● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
Fiziologie
Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
● determinanții debitului cardiac
● reglarea presiunii arteriale
● principiile transportului și utilizării oxigenului
● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
Tehnici
● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
● ecocardiografie
● complicațiile angioplastiei
● monitorizarea hemodinamică invazivă
a.
principiile de funcționare a transductorilor
...
b.
întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
...
c.
tehnici de afișare
...
d.
principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
...
Patologie cardiovasculară
● șocul și complicațiile sale
● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
● infarctul miocardic și complicațiile sale
● aritmiile și tulburările de conducere
● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
● disecția de aortă
● ruptura anevrismului de aortă
● embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifică cardiovasculară
● tratamentul vasoactiv și inotrop
● terapia trombolitică și anticoagulantă
● antianginoase
● antiaritmice
● soluții de umplere volemică
● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
● managementul urgențelor hipertensive
● metode de asistență ventriculară
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
● reglarea ventilației
● mecanica ventilatorie
● fiziologia mușchilor respiratori
● schimburile gazoase
● variațiile capniei
Tehnici
● menținerea permeabilității căilor respiratorii
a.
managementul de urgență al căilor respiratorii
...
b.
intubația endo-traheală
...
c.
traheostomia, deschisă și percutană
...
d.
intubația prelungită vs. traheostomie
...
● ventilația mecanică
a.
ventilație mecanică în presiune și volum
...
b.
presiune pozitivă end-expiratorie
...
c.
indicațiile ventilației mecanice
...
d.
moduri de ventilație
–
ventilație intermitent obligatorie
...
–
presiune continuă pozitivă
...
–
ventilație cu raport inversat
...
–
ventilație cu suport presional
...
–
ventilație cu suport de volum
...
–
ventilație cu presiune negativă
...
–
ventilația pulmonară diferențială
...
–
ventilația non-invazivă cu control presional
...
–
ventilația pe un plămân
...
–
ventilație cu frecvență înaltă
...
...
e.
barotrauma și volutrauma
...
f.
criteriile de detubare și tehnici de sevrare
...
g.
oxigenarea extracorporeală
...
h.
hipercapnia permisivă
...
i.
ventilație cu lichid
j.
terapie cu surfactant pulmonar
...
...
● oxigenoterapia
● oxigenarea hiperbară
● drenajul pleural
● imagistica toraco-pulmonară
● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
Patologie
● insuficiența respiratorie acută
a.
insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
...
b.
insuficiența respiratorie hipercapnică
...
c.
insuficiența respiratorie cronică acutizată
...
● statusul astmatic
● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
● aspirația
● complicații respiratorii postoperatorii
● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
● obstrucția căilor respiratorii superioare
● fistule bronhopleurale
● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
● chilotoraxul
● hemoragia pulmonară și hemoptizia
● afecțiuni pleurale
–
Empiemul
...
–
Efuziunea pleurală
...
–
Pneumotoraxul
...
–
Hemotoraxul
...
Terapie
● oxid nitric și prostaglandine
● bronhodilatatoare
● analeptice respiratorii
● fluidificante bronșice
● kinesiterapia
● aerosoloterapie
● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
Fiziologie
● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● circulația cerebrală
● metabolismul cerebral
Tehnici
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
● Diagnosticul morții cerebrale
● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
● Edemul cerebral
● Stările de agitație acută
● Stările de comă
–
Metabolică
...
–
Traumatică
...
–
Infecțioasă
...
–
Leziuni de substanță cerebrală
...
–
Vasculară-anoxică și ischemică
...
–
Indusă medicamentos
...
Evaluarea și prognosticul
● Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului
● Statusul epilpetic
● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice
–
Subarahnoidiană
...
–
Intracerebrală
...
–
Epidurală
...
–
Altele (subdurală)
...
● Traumatisme cerebrale
● Traumatisme medulare
● Leziunea axonală
● Hipotermia accidentală
● Șocul caloric
● Hipertermia malignă
● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie
–
poliradiculonevritele
...
–
scleroza laterală amiotrofică
...
–
miastenia gravis
...
–
miopatiile (Duchenne etc.)
...
● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
● Sedarea în reanimare
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
Fiziologie
● Metabolismul apei și electroliților
● Echilibrul acido-bazic
● Reglarea glicemiei
● Necesarul nutrițional
● Termoreglarea
Tehnici
● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
Patologie
● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
● Tulburări acido-bazice
● Diabetul zaharat
–
coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică
...
–
hipoglicemia
...
● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul "sick euthyroid")
● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
● Feocromocitomul
● Insulinomul
● Tulburări metabolice moștenite
Terapie
● Terapie volemică
● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
● Managementul glicemiei
● Suportul nutrițional
a.
Enteral și parenteral
...
b.
Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă
...
c.
Imunonutriția și formule speciale
...
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
● Fiziologia tubului digestiv
● Fiziologie hepatică
Tehnici
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
● Hemoragiile digestive superioare
● Hemoragiile digestive inferioare
● Insuficiența hepatică acută fulminantă
● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
● Colecistita nelitiazică
● Ocluzia intestinală
● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
● Colite acute grave
● Icterul
● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
● Perforațiile acute ale tractului digestiv
● Ruptura de esofag
● Peritonitele postoperatorii
● Pancreatita acută cu șoc
● Fistulele digestive externe postoperatorii
● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapie
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
● Profilaxia ulcerului de stress
● Modificatori ai tranzitului intestinal
● Transplantul hepatic
● MARS
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistenței la antibiotice
Patologie
● Celulita și gangrena gazoasă
● Tetanos
● Infecții fungice
● Mediastinite
● Febra postoperatorie
● Imunodepresia
–
Infecțiile oportuniste la pacienții critici
...
–
Sindromul imunodeficienței dobândite
...
–
Bolnavul cu transplant
...
–
Bolnavul neoplazic
...
Terapie
● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie
a.
Dezvoltarea rezistenței la antibiotice
...
b.
Precauții universale
...
c.
Izolarea
...
● Antibioprofilaxie în chirurgie
● Antibioterapie de primă intenție
● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
● Antivirale
● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
● Formarea urinii
● Fiziologie renală
● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
Tehnici
● Interpretarea electroliților urinari
● Evaluarea oliguriei
● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
Patologie
● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală
–
Etiopatogenia insuficienței renale acute
...
–
Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)
...
–
Leziuni anatomopatologice
...
–
Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).
...
–
Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)
...
–
Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute
...
–
Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute
...
–
Monitorizarea în insuficiența renală acută
...
–
Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.
...
–
Complicații, evoluție și prognostic
...
–
Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută
...
–
Antibioticele în insuficiența renală acută
...
● Insuficiența renală cronică
● Rabdomioliza
● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
● Sângerări ale tractului urinar
Terapie
● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
● Metode de epurare extrarenală
Hemodializa
–
Bazele fizico-chimice
...
–
Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării
...
–
Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente
...
–
Dializantul - soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare
...
–
Circuitul extracorporeal - anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal
...
–
Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă - calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor
...
–
Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat
...
–
Indicațiile și contraindicațiile hemodializei
...
–
Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați
...
–
Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate
...
–
Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective
...
–
Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat
...
–
Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
...
● Dializa peritoneală
–
date generale
...
–
anatomia funcțională a peritoneului
...
–
fiziologia peritoneului
...
–
bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale
...
–
soluțiile folosite în dializa peritoneală
...
–
tehnica dializei peritoneale
...
–
determinarea eficienței dializei peritoneale
...
–
indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale
...
–
complicațiile dializei peritoneale.
...
● Plasmafereza
–
bazele teoretice ale plasmaferezei
...
–
principii de tratament
...
–
probleme tehnice
...
–
aplicații terapeutice
...
–
complicațiile plasmaferezei
...
–
tehnici noi de plasmafereză
...
● Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
● Trombocitopenia/trombopatia
● Coagularea intravasculară diseminată
● Fibrinoliza acută
● Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostază la nou-născut
Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
● Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
● Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
● Imunosupresia
● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
● Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sânge
● Transfuzia de masă eritrocitară
● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
● Transfuzia de masă trombocitară
● Transfuzia de crioprecipitat
● Concentrate de factori specifici ai coagulării
● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
● Substituenți ai hemoglobinei
● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
● Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune
–
Fenomenologia sindromului de stress
...
–
Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)
...
–
Răspunsul celular la agresiune
...
● Structura și funcționarea sistemului imunitar
–
mecanisme locale
...
–
mecanisme sistemice:
...
–
răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)
...
–
imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
...
● Modificări imunologice la bolnavul critic
● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
● Infecție, sepsis, șoc septic
● Tratamentul șocului septic
● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
● Sindromul de disfuncții organice multiple:
–
cauze (factori declanșatori)
...
–
mediatori
...
–
efecte la nivelul sistemelor de organe
...
● Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica
1.
Consimțământ
...
2.
Înrolarea în studii
...
3.
Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea
...
4.
Procurarea organelor
...
5.
Prognosticul
...
6.
Calitatea sfârșitului vieții
...
Genetica
1.
Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)
...
2.
Tezaurismoze (Hurlers, etc.)
...
3.
Polimorfisme
...
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație
1.
Clădirea
...
2.
Contractul
...
3.
Triajul pacienților
...
4.
Medici, asistenți și alt personal
...
5.
Complianța completării documentelor și calcularea costurilor
...
6.
Siguranța pacienților
...
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
...
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
...
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
...
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic - pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
...
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic - pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
...
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
...
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
...
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
...
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
...
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
...
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
...
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
...
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Baremul de activități practice
ANESTEZIA GENERALĂ
● Examenul preanestezic - 50
● Instalarea de linii venoase periferice - 200
● Instalarea de linii venoase centrale - 100
● Intubația traheală
–
orotraheală - 200
...
–
nasotraheală - 50
...
● Anestezia generală cu pivot volatil - 100
● Anestezie generală i.v. - 100
● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50
● Instalarea de sondă gastrică - 50
● Instalarea de sonde jejunale - 20
● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50
● Monitorizare EKG - 100
● Monitorizare puls oximetrie - 100
● Monitorizare capnografie - 100
● Monitorizare PVC - 50
● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10
● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100
● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10
● Poziționarea bolnavului pe masa de operație - 100
ANESTEZIA REGIONALĂ
● Rahianestezie - 50
● Anestezie peridurală simplă - 50
● Anestezie peridurală continuă - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale axilară - 20
● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară - 10
● Anestezie regională intravenoasă - 10
● Blocaj de nerv sciatic - 10
● Blocaj de nervi intercostali - 20
● Analgezie intrapleurală - 10
● Anestezie regională la copil - 10
TERAPIE INTENSIVĂ
Libertatea căilor aeriene
● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200
● Intubația traheală
–
orală - 200
...
–
nazală - 50
...
● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50
Respirație-Ventilație
● Ventilație pe mască - 200
● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută - 200
● Tehnici de înțărcare de pe ventilator - 200
● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor
● Tehnici de aspirație traheo-bronșică - 100
● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100
● Bronhoscopie - 5
● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) - 10
● Monitorizarea presiunii în căile aeriene - 10
● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică - 300
● Oxigenoterapie - 200
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100
● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică - 100
● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare - 100
● Interpretarea scintigrafiei pulmonare - 10
● Interpretarea CT pulmonare - 10
Circulație
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 100
● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale - 100
● Puncții venoase periferice - 500
● Instalarea de catetere venoase centrale:
–
jugulară - 100
...
–
subclavie - 50
...
–
venă femurală - 50
...
● Instalarea de cateter arterial pulmonar - 10
● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50
● Calcule hemodinamice pe baza acestor date - 50
● Pericardiocenteza - 5
● Instalarea de pacemaker transvenos - 5
● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție - 50
● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv - 50
● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100
● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100
● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50
● Interpretarea Rx - 20
● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100
● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200
● Resuscitare cardiorespiratorie - 100
● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50
● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5
● Ecocardiografie transtoracică - 50
● Ecocardiografie transesofagiană - 50
● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20
● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30
Sistemul nervos central
● Puncția lombară diagnostică - 20
● Monitorizarea EEG - 100
● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10
● Hipotermie indusă - 10
Rinichi
● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20
● Dializa peritoneală - 5
● Hemodializa - 10
● Hemofiltrare: - 50
Tub digestiv
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200
● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25
● Instalarea de sonde Blackmore - 50
● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200
Hematologie - Transfuzie
● Recoltarea și conservarea sângelui - 50
● Determinări de grupe sanguine - 50
● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100
● Utilizarea componentelor de sânge - 200
● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100
● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare - 100
● Plasmafereza - 20
Infecție
● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă
● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice
● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv
Metabolism - Nutriție
● Utilizarea analizorului de gaze sanguine - 100
● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic - 200
● Alimentația pe sonda gastrică și enteral - 200
● Alimentația parenterală - 100
● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției - 50
● Menținerea echilibrului termic - 200
Monitoare - Computere
● Calibrarea transducerilor
● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
● Utilizarea computerelor în ATI
● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice
Trauma
● Imobilizarea provizorie a fracturilor - 5
● Metode de hemostază provizorie - 10
● Utilizarea paturilor speciale de TI - 100
● Lavajul peritoneal diagnostic - 5
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică
1.
Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului
...
2.
Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil: Comisie națională de examinare
...
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.
Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
Module
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
1
X
X
X
X
X
2
X
X
X
X
X
3
X
X
X
X
X
4
X
X
5
X
X
6
X
X
7
X
X
8
X
X
9
X
X
10
X
11
X
12
X
13
X
14
X
15
X
16
X
17
X
18
X
19
X
20
X
21
X
22
X
23
X
24
X
25
X
26
X
27
X
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILOR
I.
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luni
A.
STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luni
...
B.
ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)
...
Total = 600 ore curs
...
II.
STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):
A.
STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8,5 luni - din care:
–
Medicină internă - 3,5 luni
...
–
Gastroenterologie - 1 lună
...
–
Nefrologie - 1 lună
...
–
Diabet și boli de nutriție - 1 lună
...
–
Medicină de urgență - 2 luni
...
Bioetică - 0,5 luni
Neurologie - 2 luni
Hematologie clinică - 1 lună
Pediatrie - 3 luni
Dermatologie - 1 lună
ATI - 2 luni
Pneumologie - 1 lună
...
B.
LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni
a.
microbiologie medicală - 3 luni
...
b.
epidemiologie - 3 luni, din care:
● Controlul infecțiilor: 2 lună
● Vaccinări: 1 lună
...
...
...
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului - 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
15
MODULUL 1
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/MODUL
120 ore curs
MODULUL 2
Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
0,5 luni
ORE DE CURS/MODUL
10 ore curs
MODULUL 3
Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore),
Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie - 1 lună (20 ore), nefrologie - 1 lună) (20 ore)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
8,5 luni
ORE DE CURS/MODUL
148 ore
MODULUL 4
Pediatrie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
60 ore
MODULUL 5
Neurologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/MODUL
32 ore
MODULUL 6
Boli infecțioase - 5 luni
Boli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică - 3 luni
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
8 luni
ORE DE CURS/MODUL
128 ore curs
MODULUL 7
ATI (infecții)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/MODUL
40 ore
MODULUL 8
Hematologie clinică-oncologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 9
Microbiologie medicală
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
84 ore
MODULUL 10
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
8 luni
ORE DE CURS/MODUL
128 ore
MODULUL 11
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/MODUL
80 ore
MODULUL 12
Epidemiologie
Controlul infecțiilor: 2 luni;
Vaccinări: 1 lună
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
72 ore
MODULUL 13
Dermatologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 14
Pneumologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODUL 15
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS
144 ore
Total ore pregătire teoretică
600 ore didactice, la care se adaugă 60 - 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate
Total ore pregătire practică
70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
Obiective generale
1.
Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.
...
2.
Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul "ca un întreg" și să fie capabil să-l aplice
...
3.
Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase
...
4.
Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă
...
5.
Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice
...
6.
Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții
...
7.
Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare
...
8.
Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase
...
9.
Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.
...
10.
Să obțină abilități de leader
...
Obiective specifice specialității de Boli Infecțioase
1.
Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale
...
2.
Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă
...
3.
Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului
...
4.
Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.
...
5.
Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.
...
6.
Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor
...
7.
Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale
...
8.
Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase
...
9.
Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități
...
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)
1.
Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.
...
2.
Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.
...
3.
Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.
...
4.
Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.
...
5.
Diagnosticul bolilor infecțioase:
5.1.
Diagnostic pozitiv
5.1.1.
Date epidemiologice
...
5.1.2.
Date clinice
...
5.1.3.
Date de laborator
...
...
5.2.
Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
...
...
6.
Tratamentul antimicrobian:
6.1.
Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.
...
6.2.
Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.
...
6.3.
Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.
...
6.4.
Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.
...
6.5.
Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.
...
6.6.
Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.
...
...
7.
Tratamentul antiviral:
7.1.
Clasificare.
...
7.2.
Mecanisme de acțiune
...
7.3.
Chimioterapice antivirale.
...
7.4.
Practica terapiei.
...
...
8.
Terapia antifungică:
8.1.
Clasificare.
...
8.2.
Mecanisme de acțiune.
...
8.3.
Chimioterapice antifungice.
...
8.4.
Practica terapiei.
...
...
9.
Terapia antiparazitară:
9.1.
Clasificare
...
9.2.
Mecanisme de acțiune
...
9.3.
Chimioterapice antiparazitare.
...
9.4.
Practica terapiei.
...
...
10.
Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.
–
Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații
...
...
11.
Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.
...
12.
Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.
...
13.
Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.
...
14.
Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.
...
15.
Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale - modul de abordare terapeutic specific și nespecific.
...
16.
Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșită acută
Otită externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității orale, gâtului și capului
...
17.
Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
Abcesul pulmonar
Pleurezii
...
18.
Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)
...
19.
Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de shunt LCR
...
20.
Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor
...
21.
Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite
...
22.
Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diareei invazive (inflamatorii)
Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple
...
23.
Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
...
24.
Hepatite virale acute și cronice.
–
Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.
...
–
Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,
...
...
25.
Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
...
26.
Infecții osteo-articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții asociate protezelor osoase și articulare
Osteomielita, Spondilodiscita
...
27.
Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).
...
28.
Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.
...
29.
Infecții stafilococice.
...
30.
Infecții pneumococice.
...
31.
Infecții cu BGN.
...
32.
Infecții meningococice.
...
33.
Infecții cu anaerobi.
...
34.
Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.
...
35.
Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo-zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic
...
36.
Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).
...
37.
Gripa.
...
38.
Infecția urliana.
...
39.
Difteria.
...
40.
Tusea convulsivă.
...
41.
Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
...
42.
Febra tifoidă și paratifoida.
...
43.
Dizenteria bacteriană.
...
44.
Holera.
...
45.
Trichmeloza.
...
46.
Botulism.
...
47.
Antrax.
...
48.
Tetanos.
...
49.
Gangrena gazoasă.
...
50.
Bruceloza.
...
51.
Listerioza. Toxoplasmoza
...
52.
Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
...
53.
Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
...
54.
Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).
...
55.
Erizipeloid Rosenbach.
...
56.
Boala ghearelor de pisică.
...
57.
Febra mușcăturii de șobolan.
...
58.
Boli tropicale.
a.
Amibiaza
...
b.
Leishmanioze
...
c.
Malaria
...
d.
Schistosomiaze
...
e.
Filarioze
...
f.
Tripanosomiaza
...
g.
Pesta
...
h.
Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze
...
...
59.
Infecția cu HIV.
...
60.
Infecții la gazde imunocompromise:
–
pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici
...
–
pacienți consumatori de droguri i. v.
...
–
pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid
...
–
pacienți cu intervenții neurochirurgicale
...
–
pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)
...
–
vârstnici
...
–
protezați (biofilme)
...
...
61.
Infecții în sarcină și lehuzie
...
62.
Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.
...
63.
Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:
–
Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate
...
–
Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe
...
...
64.
Medicina de călătorie.
...
65.
Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.
...
66.
Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea leucogramei: 150,
...
2.
Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,
...
3.
Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,
...
4.
Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,
...
5.
Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
...
6.
Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
...
7.
Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,
...
8.
Puncția rahidiană: 10,
...
9.
Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,
...
10.
Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,
...
11.
Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),
...
12.
Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),
...
13.
Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,
...
14.
Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10.
...
...
1.2.
Structura programului
MODUL 1 ANUL 1 - BOLI INFECȚIOASE - (6 luni)
Nr. ore curs = 120 ore
Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.
1.
Tratamentul antiinfecțios
a.
importanța tratamentului antiinfecțios;
...
b.
modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;
...
c.
modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)
...
...
2.
Tratamentul antibacterian - clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:
a.
mecanisme de acțiune;
...
b.
spectrul de activitate și indicații clinice actuale;
...
c.
efecte adverse;
...
d.
noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie
...
...
3.
Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivă
a.
administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificat
...
b.
principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;
...
c.
parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);
...
d.
monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.
...
...
4.
Efecte nedorite ale administrării de antibiotice
a.
Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteia
...
b.
Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)
...
...
5.
Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.
a.
testarea sensibilității bacteriene la antibiotice - valoare clinică; antibiograma selectivă
...
b.
Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.
...
c.
coci Gram pozitivi; MRSA, VRE
...
d.
bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativi
...
e.
coci Gram negativi (gonococ, meningococ)
...
f.
anaerobi
...
...
6.
Problema rezistenței bacteriene la antibiotice - amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:
–
utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)
...
–
transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.
...
...
7.
Modalități de limitare a rezistenței microbiene.
a.
Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;
...
b.
consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții - componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;
...
c.
Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.
...
...
8.
Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.
a.
Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.
...
b.
Alte situații
...
...
9.
Tratamentul antiviral:
a.
Clasificare, mecanisme de acțiune.
...
b.
Indicații de administrare - situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.
...
...
10.
Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.
a.
Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.
...
b.
Evoluții legate de rezistența la antifungice.
...
...
11.
Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.
...
12.
Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.
...
...
II.
Teme activități practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)
...
III.
Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;
● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;
● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
...
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA - 0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)
1.
Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.
...
2.
Valori ale relației medic-pacient.
...
3.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
4.
Consimțământul informat.
...
5.
Confidențialitatea în relația medic - pacient.
...
6.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
...
7.
Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
...
3.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
...
4.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
...
5.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.
...
6.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.
...
7.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.
...
8.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.
...
9.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.
...
...
III.
Obiective specific
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;
● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;
● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
...
MODUL 3 ANUL 1
MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni (32 ore)
MEDICINĂ INTERNĂ - 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.
Cardiopatia ischemică.
...
2.
Infarctul miocardic acut.
...
3.
Tulburările de conducere ale inimii.
...
4.
Tulburările de ritm ale inimii.
...
5.
Pericardite neinfecțioase.
...
6.
Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
...
7.
Cordul pulmonar cronic.
...
8.
Insuficiența cardiacă congestivă.
...
9.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară.
...
10.
Tromboflebite.
...
11.
Dislipidemiile.
...
12.
Reumatismul articular acut.
...
13.
Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).
...
14.
Dislipidemiile.
...
15.
Artrite reactive.
...
16.
Terapia biologică în bolile reumatismale.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.
...
2.
Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;
● hipertrofiile atriale și ventriculare;
● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
● cardiomiopatii;
● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;
...
3.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.
...
...
III.
Obiective specifice
● abordarea pacientului hipertensiv;
● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
...
MEDICINĂ DE URGENȚĂ - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.
Evaluarea primară și secundară a pacientului.
...
2.
Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.
...
3.
Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.
...
4.
Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.
...
5.
Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic
...
6.
Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului
...
7.
Mijloace de transport ale pacientului critic.
...
8.
Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.
...
9.
Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică
...
10.
Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.
...
11.
Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.
...
12.
Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).
...
...
II.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet.
...
2.
Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley.
...
3.
Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.
...
4.
Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).
...
5.
Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.
...
6.
Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.
...
...
III.
Obiective specifice
...
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:
–
enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
...
–
efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic
...
–
identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
...
–
evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
...
MODUL 3 ANUL 2
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE - 1 lună (20 ore)
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)
1.
Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat
...
2.
Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.
...
3.
Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.
...
4.
Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.
...
5.
Principii de tratament a diabetului zaharat.
...
...
II.
Teme activități practice
● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.
...
III.
Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;
● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc
● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
...
GASTROENTEROLOGIE - 1 lună (20 ore)
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Ciroza hepatică postvirală.
...
2.
Bolile inflamatorii intestinale.
...
3.
Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.
...
4.
Ascita - management.
...
5.
Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.
...
6.
Icterele.
...
7.
Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.
...
8.
Boala ulceroasă.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită
...
2.
Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)
...
3.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.
...
4.
Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă
...
...
III.
Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
...
NEFROLOGIE - 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Insuficiența renală acută.
...
3.
Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.
...
4.
Complicațiile infecțioase ale hemodializei.
...
5.
Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.
...
6.
Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Îngrijirea accesului vascular.
...
2.
Interpretarea modificărilor ionogramei.
...
3.
Stabilirea indicațiilor hemodializei.
...
4.
Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)
...
...
III.
Obiective specifice
–
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
...
–
realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.
...
–
să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.
...
–
efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.
...
–
realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.
...
...
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE - 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.
...
2.
Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.
...
3.
Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.
...
4.
Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.
...
5.
Sindromul hemoragipar.
...
6.
Sindromul convulsivant.
...
7.
Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.
...
8.
Abdomenul acut.
...
9.
Intoxicații.
...
10.
Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.
...
11.
Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.
...
12.
Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).
...
13.
Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.
...
14.
Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.
...
2.
Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.
...
3.
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.
...
4.
Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.
...
5.
Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.
...
6.
Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.
...
7.
Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 - 1 an, 1 - 3 ani, 4 - 7 ani, 7 - 14 ani și adolescenți.
...
8.
Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.
...
9.
Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).
...
10.
Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 - 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;
● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;
● facă anamneza, examenul clinic;
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
...
MODUL 5 ANUL 2 - NEUROLOGIE - 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive
...
2.
Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.
...
3.
Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.
...
2.
Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.
...
3.
Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.
...
4.
Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile SNC;
● efectueze un examen neurologic complet;
● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
● asigure managementul infecțiilor SN;
● identifice riscurile vitale;
● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
...
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 - BOLI INFECȚIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A.
BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc - (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)
1.
Sepsis
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic - scoruri, profilaxie.
...
II.
Teme activități practice (10 ore)
1.
Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.
...
2.
Recoltarea unei hemoculturi.
...
3.
Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
...
4.
Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.
...
5.
Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;
● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;
● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;
● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;
● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;
● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.
...
...
2.
Endocardite infecțioase
Endocardita infecțioasă pe valva nativă
Endocardita infecțioasă pe valva protezată
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiția endocarditei infecțioase.
Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.
...
II.
Teme activități practice
1.
Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.
...
2.
Aplicarea scorurilor de severitate.
...
3.
Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).
...
3.
Recoltarea unei hemoculturi.
...
4.
Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
...
5.
Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.
...
6.
Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;
● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;
● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.
...
...
3.
INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).
...
2.
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
...
3.
Mielite, nevrite
...
4.
Abces cerebral
...
5.
Empiem sub - și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă
...
6.
Infecții de șunt LCR
...
Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.
...
II.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.
...
2.
Aplicarea criteriilor de diagnostic.
...
3.
Efectuarea puncției lombare.
...
4.
Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.
...
5.
Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.
...
6.
Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;
● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;
● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc - meningita meningococică);
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
...
Alte infecții severe
A.
Infecții intraabdominale
...
B.
Peritonite
...
C.
Supurații intraabdominale localizate
...
D.
Abcese parenchimatoase
...
E.
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
...
F.
Trichineloza.
...
G.
Botulism.
...
H.
Antrax.
...
I.
Tetanos.
...
J.
Gangrena gazoasă.
...
K.
Bruceloza.
...
L.
Difteria.
...
...
...
B.
Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luni
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.
...
2.
Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.
...
3.
Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei
...
4.
Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.
...
5.
Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.
...
2.
Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
...
3.
Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
...
4.
Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
...
5.
Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.
...
6.
Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
...
Biostatistică:
1.
Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;
...
2.
Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;
...
3.
Proiectarea unui studiu pe eșantion;
...
4.
Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–
utilizeze programul EpiInfo;
...
–
realizeze studii de cercetare;
...
–
să întocmească o bibliografie adecvată.
...
...
...
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni
Ore de curs/lună/săptămână - 5 ore/săpt x 8 = 40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Comele
...
2.
Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)
...
3.
Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
...
4.
Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)
...
5.
Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice
...
6.
Tehnici de suport ventilator artificial
...
7.
Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.
...
8.
Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații
...
2.
Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos
...
3.
Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice
...
4.
Proceduri de suport vital de bază
...
5.
Tehnica efectuării masajului cardiac extern
...
6.
Tehnica efectuării ventilației mecanice
...
...
III.
Obiective specifice.
● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"
● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
...
MODULUL 8 ANUL 3 - HEMATOLOGIE CLINICĂ - ONCOLOGICĂ
Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).
1.
Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.
...
2.
Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.
...
3.
Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.
...
4.
Limfoame maligne: diagnostic.
...
5.
Limfoproliferări reactive - limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).
...
6.
Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.
...
7.
Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Interpretarea unei hemoleucograme: 30.
...
2.
Interpretarea unei medulograme: 5.
...
3.
Interpretarea probelor de coagulare: 10.
...
4.
Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.
...
5.
Transfuzia de sânge - indicații, tehnică, riscuri.
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
–
recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu
...
–
să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată
...
–
să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
...
...
MODULUL 9 - ANUL 3+4 - MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.
...
2.
Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.
...
3.
Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.
...
4.
Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:
–
Infecții SNC;
...
–
Infecții oftalmologice;
...
–
Infecții în sfera ORL;
...
–
Infecții de tract respirator superior;
...
–
Infecții de tract respirator inferior;
...
–
Infecții ale aparatului cardio-vascular;
...
–
Infecții de tract digestiv;
...
–
Infecții de tract uro-genital;
...
–
Infecții osteoarticulare;
...
–
Infecții tegumentare și de părți moi;
...
–
Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;
...
–
Afecțiuni parazitare.
...
...
5.
Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.
...
6.
Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.
...
7.
Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).
...
GENETICĂ MOLECULARĂ
1.
Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.
...
2.
Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.
...
3.
Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.
...
2.
Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.
...
4.
Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:
–
exsudat faringian: 50
...
–
spută: 30
...
–
urocultură: 30
...
–
coprocultură: 20
...
–
hemocultură: 30
...
–
LCR: 20
...
–
secreții purulente: 50
...
...
4.
Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.
...
5.
Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.
...
6.
Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.
...
7.
Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.
...
8.
Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.
...
9.
Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).
...
...
III.
Obiective specifice
Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:
● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;
● Etapele diagnosticului de laborator:
a)
recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;
...
b)
transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
...
c)
prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:
–
bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;
...
–
serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;
...
–
molecular: detecție de acizi nucleici;
...
...
...
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Infecții asociate îngrijirilor medicale - 3 luni
...
2.
Infecții digestive - 2 luni
...
3.
Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc - 3 luni
...
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Infecții nozocomiale date generale.
...
2.
Mecanisme de rezistență la antibiotice.
...
3.
Politici de antibioticoterapie.
...
4.
Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.
...
5.
Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.
...
6.
Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.
...
7.
Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.
...
8.
Infecțiile protezelor.
...
9.
Bacteriemia de cateter.
...
10.
Diareea post-antibiotice.
...
11.
Profilaxia și tratamentul escarelor.
...
12.
Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR - opțiuni terapeutice.
...
13.
Profilaxia infecțiilor nozocomiale.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale
...
2.
Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.
...
3.
Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.
...
4.
Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
...
5.
Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.
...
6.
Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.
...
7.
Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.
...
8.
Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.
...
9.
Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator
...
10.
Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.
...
11.
Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.
...
...
III.
Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.
...
A.
Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșita acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.
...
B.
Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.
● Bronșiolita.
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii
...
C.
Infecții cutanate și de părți moi:
● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
● Miozite, fasceite
● Infecțiile plăgilor, arsurilor
...
D.
Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. Limfangite
...
E.
Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
● Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
● Diareei invazive (inflamatorii).
● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
● Toxiinfecții alimentare.
● Boala Whipple
● Infecții genitale
● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
...
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)
BOLI INFECȚIOASE:
1.
Infecția HIV (2 luni),
...
2.
Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)
...
Ore de curs/lună/săptămână = 80 ore
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).
...
2.
Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
3.
Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
4.
Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).
...
5.
Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
6.
Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).
...
7.
Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
8.
Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).
...
9.
Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).
...
10.
Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
11.
Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
...
2.
Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).
...
3.
Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).
...
4.
Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).
...
5.
Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).
...
6.
Calitatea vieții pacienților cu HIV - rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).
...
7.
Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).
...
8.
Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).
...
9.
Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).
...
10.
Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).
...
11.
Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).
...
7.
Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).
...
...
III.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;
● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.
...
2.
Hepatite virale acute și cronice
● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E
● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D
...
III.
Obiective specifice
● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;
● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;
● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;
● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
...
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Proces infecțios. Focar epidemiologie.
...
2.
Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).
...
3.
Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):
a.
Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.
...
b.
Exanteme febrile.
...
c.
Infecții digestive.
...
d.
Infecții ale SNC și periferic.
...
e.
Infecții cu transmitere parenterală.
...
f.
Infecții cu poartă de intrare cutanată.
...
...
4.
Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.
...
5.
Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Studii (anchete) epidemiologice: 8.
...
2.
Triajul epidemiologie: 2.
...
3.
Supravegherea bolilor infecțioase: 2.
...
4.
Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.
...
5.
Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.
...
6.
Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.
...
7.
Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).
...
...
III.
Obiective specifice
● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
● Să realizeze triajul epidemiologic
● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
...
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Infecții cutanate virale.
...
2.
Urticaria.
...
3.
Eczeme/dermatite.
...
4.
Prurigouri.
...
5.
Vasculite.
...
6.
Reacții cutanate postmedicamentoase.
...
7.
Eritrodermiile.
...
8.
Purpure.
...
9.
Boli buloase.
...
10.
Sifilisul dobândit și congenital.
...
11.
Alte infecții cu transmitere sexuală.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.
...
2.
Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.
...
3.
Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.
...
...
III.
Obiective specifice
● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
...
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)
Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
1.
Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă
...
2.
BPOC.
...
3.
Pleurezii neinfecțioase.
...
4.
Insuficiență respiratorie acută și cronică.
...
...
II.
Teme activități practice
1.
să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;
...
2.
interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;
...
3.
efectuarea toracocentezei (%);
...
4.
interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.
...
...
III.
Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
● managementul efectelor adverse la terapie;
...
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE
1.
Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc - 3 luni
...
2.
Zoonoze - 3 luni
...
3.
Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții - 3 luni
...
Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
A.
Infecțiile la femeia gravidă
1.
Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală - imunizări ce pot fi recomandate.
...
2.
Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).
...
3.
Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.
...
4.
Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice - atitudine
...
5.
Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.
...
6.
Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membrane
...
...
B.
Infecțiile nou-născutului și ale copilului
1.
Sepsisul neonatal
...
2.
Rubeola
...
3.
Rujeola
...
4.
Roseola infantum și megaleritemul infecțios
...
5.
Scarlatina
...
6.
Infecția cu virusul varicelo-zosterian
...
7.
Tusea convulsivă
...
8.
Infecția urliană
...
...
C.
Toxoplasmoza
...
D.
Infecția cu Listeria
...
II.
Teme activități practice
1.
Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
...
2.
diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
...
3.
diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;
...
4.
conduita terapeutică.
...
...
III.
Obiective specifice
● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;
● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;
● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;
● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor
● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).
...
E.
Boli tropicale, Medicina călătorului
I.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)
1.
Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.
...
2.
Agenți antiparazitari.
...
3.
Vectori: noțiuni generale.
...
4.
Malaria
...
5.
Filarioze limfatice și leishmaniaza
...
6.
Amoebiaza și schistosomiaza
...
7.
Strongiloidoza și tripanosomiaza
...
8.
Febre hemoragice
...
9.
Diareea călătorului
...
10.
Dengue, Zika, Chikungunya
...
11.
Vaccinuri necesare pentru călătorii
...
12.
Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale
...
13.
Profilaxia generală a infecțiilor tropicale
...
14.
Noțiuni generale de bioterorism
...
15.
Arme biologice
...
16.
Planul de pandemie
...
...
II.
Teme activități practice (2 luni)
1.
Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale
...
2.
Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale
...
3.
Metodele diagnostice paraclinice
...
4.
Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor
...
5.
Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale
...
6.
Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale
...
7.
Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologic
...
...
III.
Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;
● noțiunile generale despre vectori;
● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;
● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.
● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).
...
...
F.
Zoonoze
● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
● Leptospiroze.
● Boala Lyme. Febra recurentă.
● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
● Erizipeloid Rosenbach.
● Boala ghearelor de pisică.
● Febra mușcăturii de șobolan.
II.
Teme activități practice
1.
Anamneza pacientului
...
2.
Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.
...
3.
Metodele diagnostice paraclinice.
...
...
III.
Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:
● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară
● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale
● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic
● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
...
...
...
...
...
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Boli Infecțioase"
I.
Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 - 9)
...
II.
Proba clinică de Boli infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
...
III.
Proba clinică de Boli Infecțioase - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
...
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.
Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății
Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1
Medicină internă
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
15 luni
ORE DE CURS/MODUL
96 ore curs
MODULUL 2
ATI
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
24 ore curs
MODULUL 3
Neurologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 4
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 5
Endocrinologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 6
Cardiologie clinică și explorări neinvazive
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
12 luni - se începe cu primele 6 luni
ORE DE CURS/MODUL
180 ore curs
MODULUL 7
Terapie intensivă cardiologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/MODUL
14 ore
MODULUL 8
Ecocardiografie și alte tehnici imagistice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/MODUL
50 ore
MODULUL 9
Cardiologie intervențională
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/MODUL
30 ore
MODULUL 10
Aritmologie intervențională
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/MODUL
30 ore
MODULUL 11
Cardiologie preventivă și recuperare
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
14 ore
MODULUL 12
Chirurgie cardiovasculară
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/MODUL
14 ore
MODULUL 13
Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii sau cercetare
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
5 1/2 luni
ORE DE CURS/MODUL
12 ore
MODULUL 14
Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1/2 lună
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
Total ore pregătire teoretică
544 ore didactice, la care se adaugă 40-50 ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate
Total ore pregătire practică
70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
Structura programului
1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
...
2.A.
Trunchi comun - 2 ani
● MEDICINA INTERNĂ (I.1) - 15 luni (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)
● A.T.I. (I.2) - 3 luni (poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD)
● NEUROLOGIE (I.3) - 2 luni
● DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.4) - 2 luni
● ENDOCRINOLOGIE (I.5) - 2 luni
...
2.B.
Cardiologie - 4 ani
● CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.6) - 12 luni
● TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (USTACC) (I.7) - 6 luni
● ECOCARDIOGRAFIE ȘI ALTE TEHNICI IMAGISTICE (ecografia vasculară, scintigrafia cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac) (I.8) - 6 luni
● CARDIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.9) - 6 luni
● ARITMOLOGIE INTERVENȚIONALĂ (I.10) - 6 luni
● CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE (I.11) - 3 luni
● CHIRURGIE CARDIOVASCULARA (I.12) - 3 luni
● STAGII OPȚIONALE PENTRU APROFUNDAREA PREGĂTIRII ÎNTR-UN ANUMIT DOMENIU (I.8, I.9, I.10) SAU CERCETARE (I.13) - 5 1/2 luni
● BIOETICĂ (I.14) - 1/2 lună
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
ANUL VI
I.6
I.1
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
I.14
N.B.
Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea modulelor pentru anii IV-VI este orientativă și în funcție de alegerea stagiului opțional.
...
Modulul 1, anul I - 6 luni și anul II - 6 luni: Medicină internă - (rezidentul va decide împreună cu coordonatorul de rezidențiat unde se va/vor desfășura stagiul/stagiile de pregătire, acesta/acestea putând fi într-o secție de medicină internă, sau o specialitate - pneumologie, gastroenterologie, nefrologie, hematologie; nu se vor aproba stagii mai scurte de 3 luni în aceeași secție)
Nr. ore curs: 96 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Principii de diagnostic în medicina interna:
a.
diagnostic clinic
...
b.
diagnostic de laborator
...
c.
diagnostic imagistic
...
...
2.
Septicemiile
...
3.
Infecții nozocomiale
...
4.
Socul
...
5.
Bronșita cronică și emfizemul pulmonar
...
6.
Astmul bronșic
...
7.
Boli infecțioase pulmonare
...
8.
Boli pulmonare interstițiale fibrozante și sarcoidoza
...
9.
Bronșiectaziile și abcesul pulmonar
...
10.
Neoplasmul pulmonar
...
11.
Boli ale pleurei
...
12.
Sindromul mediastinal
...
13.
Sindromul de detresa respiratorie acută
...
14.
Insuficiență respiratorie cronică
...
15.
Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări
...
16.
Artrita reumatoidă și spondilartritele seronegative
...
17.
Colagenozele și vasculitele
...
18.
Infecțiile articulare
...
19.
Boala artrozica
...
20.
Osteoporoza
...
21.
Anemiile
...
22.
Leucemiile
...
23.
Limfoamele maligne
...
24.
Sindroamele mieloproliferative
...
25.
Tulburările de coagulare și hemostaza
...
26.
Glomerulopatii acute și cronice
...
27.
Nefropatiile obstructive
...
28.
Infecții ale căilor urinare, pielonefrite
...
29.
Neoplasmul renal și al căilor urinare
...
30.
Insuficiența renală acută și cronică
...
31.
Dializa și transplantul renal
...
32.
Bolile esofagului
...
33.
Gastritele și ulcerul peptic
...
34.
Sindroamele de malabsorbție
...
35.
Neoplasmul esofagian și gastric
...
36.
Neoplasmul intestinului subțire și al colonului
...
37.
Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn)
...
38.
Abdomenul acut
...
39.
Hemoragiile digestive
...
40.
Hepatitele acute
...
41.
Hepatitele cronice
...
42.
Ciroza hepatica
...
43.
Tumorile hepato-biliare
...
44.
Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare
...
45.
Pancreatitele acute și cronice
...
46.
Neoplasmul de pancreas
...
47.
AIDS-forme de manifestare
...
48.
Antibioterapia
...
...
2.
Obiective educaționale.
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului; stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)
...
–
Paracenteze: 10 manevre (efectuare)
...
–
Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)
...
–
Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)
...
–
Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)
...
–
Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)
...
...
Modulul 6, anul I primele 6 luni și anul III 6 luni: Cardiologie clinică și explorări neinvazive (ECG, ECG de efort, monitorizare ECG pe termen lung, teste cardiopulmonare, monitorizarea ambulatorie a TA)
Nr. ore curs: 180 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Noțiuni de embriologie și anatomie a aparatului cardiovascular - 4 ore
...
2.
Fiziologia aparatului cardiovascular - 4 ore
...
3.
Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore
...
4.
Anamneza și examenul clinic în cardiologie - 2 ore
...
5.
Electrocardiograma (standard, de efort, monitorizare ECG pe termen lung) - 8 ore
...
6.
Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore
...
7.
Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) - 4 ore
...
8.
Explorarea radionuclidică în cardiologie (SPECT, PET, tehnici hibride) - 2 ore
...
9.
Testele cardiopulmonare și explorările respiratorii în bolile cardiovasculare - 2 ore
...
10.
Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore
...
11.
HTA primară și secundară - 6 ore
...
12.
Valvulopatiile (mitrale, aortice, tricuspidiene, pulmonare) - 8 ore
...
13.
Indicațiile chirurgicale/intervenționale în valvulopatii - 2 ore
...
14.
Protezele valvulare - 2 ore
...
15.
Cardiopatiile congenitale ale adultului - 4 ore
...
16.
Patologia cordului operat - 2 ore
...
17.
Endocarditele infecțioase - 2 ore
...
18.
Aterogeneza - 2 ore
...
19.
Factorii de risc cardiovascular (evaluare și management) - 2 ore
...
20.
Boala cardiacă ischemică - 12 ore
–
Anginastabilă - 2 ore
...
–
SCA fără supradenivelare ST - 4 ore
...
–
SCA cu supradenivelare ST - 4 ore
...
–
Forme nedureroase de boală coronariană - 2 ore
...
...
21.
Tulburările de ritm - 8 ore
...
22.
Tulburările de conducere - 4 ore
...
23.
Sincopa - 2 ore
...
24.
Moartea subită cardiacă - 2 ore
...
25.
Miocarditele și cardiomiopatiile - 6 ore
...
26.
Bolile pericardului - 4 ore
...
27.
Tumorile cardiace - 2 ore
...
28.
Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară - 4 ore
...
29.
Tromboembolismul pulmonar - 4 ore
...
30.
Cordul pulmonar cronic - 2 ore
...
31.
Insuficiența cardiacă (acută și cronică) - 8 ore
...
32.
Socul cardiogen - 2 ore
...
33.
Determinările cardiovasculare în bolile reumatismale - 2 ore
...
34.
Determinările cardiovasculare în bolile endocrine - 2 ore
...
35.
Determinările cardiovasculare în bolile hematologice - 2 ore
...
36.
Cardio-oncologia - 2 ore
...
37.
Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2 ore
...
38.
Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore
...
39.
Traumatismele cardiovasculare - 2 ore
...
40.
Bolile aortei-4 ore
...
41.
Bolile arterelor periferice - 4 ore
...
42.
Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia) - 2 ore
...
43.
Bolile venelor - 2 ore
...
44.
Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici, femei) - 2 ore
...
45.
Cordul atletic - 2 ore
...
46.
Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore
...
47.
Terapia antiplachetară, anticoagulanta, fibrinolitică - 2 ore
...
48.
Terapia cu betablocante - 2 ore
...
49.
Terapia cu blocante de calciu - 2 ore
...
50.
Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron - 2 ore
...
51.
Terapia inotrop pozitivă - 2 ore
...
52.
Terapia antiaritmică - 2 ore
...
53.
Diureticele - 2 ore
...
54.
Terapia hipolipemiantă - 2 ore
...
55.
Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore
...
56.
Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore
...
57.
Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore
...
58.
Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore
...
...
2.
Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului, tratamentului și prevenției în bolile cardiovasculare. Dobândirea abilităților practice (efectuare și/sau interpretare a probelor paraclinice), necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară complexă.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
ECG: 1000 buletine (efectuare și interpretare)
...
–
ECG de efort: 200 teste (efectuare și interpretare)
...
–
Monitorizare ECG pe termen lung: 200 teste (efectuare și interpretare)
...
–
Teste cardiopulmonare: 25 (asistare și interpretare)
...
–
Monitorizarea ambulatorie a TA: 300 teste (efectuare și interpretare)
...
–
Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)
...
–
Cardioversii electrice: 50 (efectuare)
...
–
Pericardiocenteze: 25 (efectuare)
...
–
Prezentări de cazuri clinice: 20
...
–
Prezentări de referate științifice: 20
...
...
Modulul 2, anul II: A. T. I. - poate include și un stagiu de cel puțin o lună în UPU/unități SMURD
Nr. ore curs: 24 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Comele
...
2.
Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)
...
3.
Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
...
4.
Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)
...
5.
Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice
...
6.
Anestezia locală și generală
...
7.
Circulația extracorporeală
...
8.
Resuscitarea cardiopulmonară
...
9.
Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici
...
10.
Evaluarea preoperatorie
...
11.
Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
...
12.
Indicațiile și tehnica dializei
...
...
2.
Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe "viu"
...
–
Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
...
–
Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe "viu"
...
–
Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
...
–
Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
...
...
Modulul 3, anul III: Neurologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Examenul clinic neurologic
...
2.
Examenul paraclinic în neurologie
...
3.
Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale
...
4.
Accidente vasculare cerebrale ischemice
...
5.
Accidente vasculare cerebrale hemoragice
...
6.
Hemoragia subarahnoidiană
...
7.
Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral
...
8.
Meningitele
...
9.
Tulburările de somn
...
10.
Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
–
Examenul clinic neurologic (efectuare și interpretare)
...
–
CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)
...
...
Modulul 4, anul III: Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Diabetul zaharat (1)
...
2.
Diabetul zaharat (2)
...
3.
Tratamentul diabetului zaharat
...
4.
Complicațiile diabetului zaharat
...
5.
Comele diabetice
...
6.
Obezitatea
...
7.
Dislipidemiile; sindromul metabolic
...
8.
Hipoglicemiile
...
9.
Tezaurismozele
...
10.
Afectarea cardiovasculară în diabetul zaharat
...
...
2.
Obiective educaționale.
Evaluarea completă a pacientului cu diabet zaharat și/sau sindrom metabolic; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung. Însușirea manevrelor necesare tratamentului situațiilor acute la pacientul decompensat.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Test de încărcare orală la glucoză: 30 buletine (interpretare)
...
–
Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)
...
–
Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri
...
–
Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri
...
–
Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri
...
...
Modulul 5, anul III: Endocrinologie
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular
...
2.
Reglarea neuroendocrină
...
3.
Tumorile hipofizare și hipopituitarismul
...
4.
Bolile tiroidei
...
5.
Bolile glandelor paratiroide
...
6.
Hipertensiunea secundară endocrină
...
7.
Tulburări testiculare și ovariene
...
8.
Sindroame poliglandulare
...
9.
Sindromul carcinoid
...
10.
Tulburări în diferențierea sexuală
...
...
2.
Obiective educaționale.
Evaluarea completă a pacientului cu patologie endocrinologică; alegerea unui tratament adecvat pe termen scurt și lung.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)
...
–
Ecografia și scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)
...
–
Explorări imagistice ale suprarenalei (ecografie, CT): 30 (interpretare)
...
...
Modulul 7, anul IV: Terapie intensivă cardiologică (USTACC)
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Introducere; importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală
...
2.
Suportul vital de bază (SVB).
...
3.
Suportul vital avansat (SVĂ)
...
4.
Resuscitarea în condiții speciale
...
5.
Sindromul post-resuscitare
...
6.
Aspectele etice ale resuscitării
...
7.
Organizarea echipei de resuscitare
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea manevrelor de SVA și SVB. Participarea în cadrul modulului la un curs obligatoriu de resuscitare cardiopulmonară.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Obținerea unui certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare, în urma promovării examenului de final de curs.
...
Modulul 8, anul IV: Ecocardiografie și alte tehnici imagistice (ecografie vasculară, scintigrafie cardiacă, CT cardiac, RMN cardiac)
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler
...
2.
Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional
...
3.
Tehnica examenului Doppler spectral și color
...
4.
Aparatura ecocardiografică
...
5.
Examenul ecocardiografic normal
...
6.
Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler
...
7.
Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale
...
8.
Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice
...
9.
Evaluarea ecografică a valvei pulmonare și tricuspide
...
10.
Evaluarea ecografică a protezelor valvulare
...
11.
Ecocardiografia în bolile miocardului
...
12.
Ecocardiografia în bolile pericardului
...
13.
Evaluarea ecocardiografică în cardiopatia ischemică
...
14.
Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng
...
15.
Evaluarea ecografică a funcției ventriculului drept și a atriilor
...
16.
Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace
...
17.
Evaluarea ecografică a bolile aortei
...
18.
Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale
...
19.
Ecografia arterelor membrelor inferioare (indicații, interpretare)
...
20.
Ecografia venelor periferice (indicații, interpretare)
...
21.
Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.
...
22.
Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stress, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.
...
23.
Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.
...
24.
Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.
...
25.
Doppler-ul tisular și speckle tracking: tehnică, utilitate clinică.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Însușirea indicațiilor, principiilor de bază ale principalelor metode imagistice folosite în evaluarea pacientului cardiac. Dobândirea abilităților de a efectua/interpreta proceduri imagistice și integrarea acestora în contextul clinic.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Ecocardiografii transtoracice: 350 (efectuare și interpretare)
...
–
Ecocardiografii transesofagiene: 30 (asistare și interpretare)
...
–
Ecografii vasculare: 50 (efectuare și interpretare)
...
–
Ecografii de stress: 25 (asistare și interpretare)
...
–
Explorarea radionuclidica: 25 (interpretare)
...
–
CT cardiac: 25 (interpretare)
...
–
RMN cardiac: 25 (interpretare)
...
...
Modulul 9, anul V: Cardiologie intervențională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare - 4 ore
...
2.
Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații - 4 ore
...
3.
Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații - 6 ore
...
4.
Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST-4 ore
...
5.
Tehnici complementare PCI - 2 ore
...
6.
Tehnici intervenționale noi - 2 ore
...
7.
Metode diagnostice invazive complementare - 2 ore
...
8.
Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații - 2 ore
...
9.
Arteriografia periferică - 2 ore
...
10.
Angioplastia arterelor periferice și viscerale - 2 ore
...
...
2.
Obiective educaționale.
Integrarea tehnicilor angiografice de diagnostic și tratament în patologia cardiovasculară.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Puncții arteriale și venoase: 300 (efectuare)
...
–
Cateterism cardiac (stâng și drept): 50 (asistare și interpretare)
...
–
Coronarografii și ventriculografii: 200 (asistare și interpretare)
...
–
Intervenții percutane: 50 (asistare)
...
...
Modulul 10, anul V: Aritmologie intervențională
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Elemente de bază ale studiului electrofiziologic - 2 ore
...
2.
Indicațiile studiului electrofiziologic - 2 ore
...
3.
Diagnosticul electrofiziologic - 2 ore
...
4.
Tehnici de cartografiere în electrofiziologie - 2 ore
...
5.
Indicațiile ablației prin radiofrecvență - 2 ore
...
6.
Tratamentul intervențional al aritmiilor - 2 ore
...
7.
Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente - 4 ore
...
8.
Stimularea cardiacă temporară - 2 ore
...
9.
Stimularea cardiacă permanentă - 2 ore
...
10.
Defibrilatorul implantabil - 2 ore
...
11.
Terapia de resincronizare cardiacă - 2 ore
...
12.
Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile - 4 ore
...
13.
Urmărirea dispozitivelor implantabile - 2 ore
...
...
2.
Obiective educaționale.
Integrarea tehnicilor de diagnostic și tratament în aritmologia intervențională la pacientul cu patologie cardiovasculară.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Implantare stimulator temporar: 50 (efectuare)
...
–
Implantare stimulator permanent: 30 (asistare)
...
–
Programare stimulator: 50 (asistare și interpretare)
...
–
Implantare defibrilator: 5 (asistare)
...
–
Implantare CRT: 5 (asistare)
...
–
Studii electrofiziologice: 25 (asistare)
...
–
Intervenții electrofiziologice: 10 (asistare)
...
...
Modulul 11, anul VI: Cardiologie preventivă și recuperare
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Factorii de risc cardiovascular
...
2.
Evaluarea riscului cardiovascular
...
3.
Profilaxia primară a bolilor cardiovasculare
...
4.
Profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare
...
5.
Reabilitarea după sindroamele coronariene acute
...
6.
Reabilitarea în insuficiența cardiacă
...
7.
Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis
...
...
2.
Obiective educaționale.
Calcularea și stratificarea riscului cardiovascular. Însușirea protocoalelor de evaluare și monitorizare în funcție de grupul de risc al pacientului și a principiilor de reabilitare în patologia cardiovasculară.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Alcătuirea și implementarea unui program educațional și de antrenament personalizat.
...
Modulul 12, anul VI: Chirurgie cardiovasculară
Nr. ore curs: 14 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Chirurgia valvulopatiilor
...
2.
Chirurgia de "by-pass" aorto-coronarian
...
3.
Chirurgia bolilor cardiace congenitale
...
4.
Chirurgia aortei
...
5.
Chirurgia arterelor periferice, renale și carotide
...
6.
Chirurgia în insuficiența cardiacă
...
7.
Patologia cordului operat
...
...
2.
Obiective educaționale.
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării pacientului pre și postoperator în chirurgia cardiovasculară.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Chirurgie cardiovasculară: 25 intervenții (asistare)
...
...
Modulul 13, anul VI: Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (continuarea modulelor I.8, I.9, I.10) sau cercetare științifică medicală
Nr. ore curs: 12 ore (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală; în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10, numărul orelor de curs, tematica și activitatea practică vor fi adaptate conform curriculei de pregătire în atestatul de studii complementare respectiv).
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică (în cazul alegerii modulului de cercetare științifică medicală).
1.
Medicina bazată pe dovezi - introducerea unui concept
...
2.
Noțiuni de epidemiologie generală
...
3.
Noțiuni de bază de statistică medicală
...
4.
Interpretarea critică a studiilor clinice
...
5.
Conceperea și redactarea unui articol științific
...
6.
Cum să faci o prezentare științifică medicală
...
...
2.
Obiective educaționale.
Stagiile opționale se vor face în ultimele 6 luni și pot conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare (în cazul prelungirii modulelor I.8, I.9, I.10). Fiecare rezident va participa la minim 1 proiect de cercetare pe parcursul specializării.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Comunicarea/publicarea rezultatului proiectului de cercetare desfășurat pe parcursul rezidențiatului.
...
Modulul 14, anul VI: Bioetică
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică.
1.
Introducere în bioetică - 2 ore
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
...
3.
Relația medic-pacient - 4 ore
...
4.
Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore
...
5.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
...
6.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
...
7.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
...
8.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
...
9.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
...
...
2.
Obiective educaționale.
Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Curriculumul în cardiologie prevede un număr de 544 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Modulul de terapie intensivă cardiologică (USTACC) va cuprinde și un curs de resuscitare cardiorespiratorie, curs ce se va încheia obligatoriu cu un examen în urma căruia rezidentul va obține un certificat în resuscitarea cardiopulmonară, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Stagiile opționale (prelungirea modulelor I.8, I.9, I.10) se vor face în ultimele 6 luni și vor conta pentru pregătirea în vederea obținerii de atestate de studii complementare.
Fiecare rezident de cardiologie va participa la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate/publicate.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:
Nivele de competență:
Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.
Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.
Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).
Tehnica
Nivel de competență
Număr de proceduri recomandat
ECG
III
1000 (E/I)
ECG de efort
III
200(E/I)
Monitorizare ECG pe termen lung
III
200(E/I)
Teste cardiopulmonare
II
25 (A/I)
Monitorizarea ambulatorie a TA
III
300(E/I)
Ecocardiografii transtoracice
III
350(E/I)
Ecocardiografii transesofagiene
II
30 (A/I)
Ecografii vasculare
II
50 (E/I)
Ecografii de stress
II
25 (A/I)
Explorarea radionuclidica
I
25(I)
CT cardiac
I
25 (I)
RMN cardiac
I
25 (I)
Puncții arteriale și venoase
III
300(E)
Cateterism cardiac (stâng și drept)
II
50 (A/I)
Coronarografii și ventriculografii
II
200 (A/I)
Intervenții percutane
I
50 (A)
Chirurgie cardiovasculară
I
25 (A)
Implantare stimulator temporar
III
50(E)
Implantare stimulator permanent
I
30 (A)
Programare stimulator
II
50 (A/I)
Implantare defibrilator
I
5(A)
Implantare CRT
I
5 (A)
Studii electrofiziologice
I
25 (A)
Intervenții electrofiziologice
I
10 (A)
Cardioversii electrice
III
50(E)
Pericardiocenteze
III
25(E)
Prezentări de cazuri clinice
20
Prezentări de referate științifice
20
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea "Cardiologie".
I.
Proba scrisă - 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.6
...
II.
Proba clinică de cardiologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
...
III.
Proba clinică de medicină internă - cazurile vor fi alese din următoarea tematică
1.
Pneumoniile.
...
2.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
3.
Supurațiile bronho-pulmonare.
...
4.
Astmul bronșic.
...
5.
Pneumoconiozele.
...
6.
Sindrom de revărsat lichid pleural (pleurezia serofibrinoasă, pleurezia hemoragică).
...
7.
Insuficiența respiratorie acută și cronică.
...
8.
Sindromul mediastinal.
...
9.
Colagenozele (lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliarterita nodoasă, sclerodermia).
...
10.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
11.
Sindromul nefrotic.
...
12.
Pielonefrita acută și cronică.
...
13.
Litiaza urinară.
...
14.
Insuficiența renală acută și cronică.
...
15.
Ulcerul gastric și duodenal.
...
16.
Pancreatita acută și cronică.
...
17.
Peritonitele.
...
18.
Hepatita acută și cronică.
...
19.
Ciroza hepatică.
...
20.
Litiaza biliară.
...
21.
Colecistita acută și cronică.
...
22.
Anemiile.
...
23.
Policitemiile primare și secundare.
...
24.
Leucemiile.
...
25.
Mielomul multiplu.
...
26.
Sindroamele hemoragipare.
...
27.
Diabetul zaharat.
...
28.
Poliartrita reumatoida.
...
29.
Reumatismul cronic degenerativ.
...
30.
Hipertiroidismul și hipotiroidismul.
...
31.
Boala Addison, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul.
...
32.
Accidentele vasculare cerebrale.
...
33.
Stările comatoase.
...
...
IV.
Proba practică
1.
Electrocardiograma. Monitorizare ECG pe termen lung.
...
2.
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale.
...
3.
Examenul radiologic cord-pulmon.
...
4.
Ecocardiografia și examenul Doppler.
...
5.
Cateterismul cardiac.
...
6.
Angiografia (inclusiv coronarografia).
...
7.
Probe funcționale respiratorii și teste cardiopulmonare.
...
8.
Date privind dislipidemii, enzime serice, factori de coagulare, hemograma.
...
9.
Teste de explorare a echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic.
...
10.
Teste de stress (ECG, ecografie cardiacă).
...
...
Comisia de examen va selecta 5 trasee sau teste din tematica menționată, fiecare test fiind notat cu 2 puncte.
TEMATICA DE EXAMEN
Tematica de pregătire în modului I.6.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
Competențele practice minimum acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculum de pregătire (pagina 15).
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CARDIOLOGIE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist cardiolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
...
2.2.
Obligații
Medicul specialist cardiolog se supune obligațiile etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
...
...
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Vinereanu, Dragoș
Semnătura:
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
Definiția specialității:
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMARUL TOTAL DE ANI
6 ANI
NUMARUL TOTAL DE MODULE
10 MODULE
MODULUL 1
CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 2
CHIRURGIE GENERALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 3
CHIRURGIE TORACICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 4
ATI CARDIAC
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 5
INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 6
PROCEDURI ENDOVASCULARE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 7
CHIRURGIE VASCULARA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
12 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 8
CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
30 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 9
CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
1,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 10
BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 SAPTAMANI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
4 ORE CURS/SAPT
Total ore pregătire teoretică
1200
Total ore pregătire practică
4800
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri
1.
Asepsie - antisepsie, sterilitate în chirurgie
...
2.
Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie
...
3.
Abdomenul acut chirurgical
...
4.
Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.
...
5.
Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.
...
6.
Stomac - duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal
...
7.
Hemoragii digestive - superioare, inferioare
...
9.
Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia mezenterică
...
10.
Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută
...
11.
Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne
...
12.
Icterul mecanic
...
13.
Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei
...
14.
Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale
...
15.
Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice
...
16.
Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
...
Activități practice - chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)
1.
Tehnici de sutură chirurgicală
...
2.
Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului
...
3.
Anastomozele intestinale - Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.
...
4.
Laparotomie . . . . . . . . . . . . . 10
...
5.
Hernii inghinale . . . . . . . . . . 4
...
6.
Hernii femurale . . . . . . . . . . . 2
...
7.
Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 2
...
8.
Eventrații . . . . . . . . . . . . . . 2
...
9.
Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 2
...
10.
Hernii hiatale . . . . . . . . . . . 1
...
11.
Laparorafie . . . . . . . . . . . . 10
...
12.
Splenectomii . . . . . . . . . . . . 3
...
18.
Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5
...
II.
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri
1.
Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor
...
2.
Bolile non-neoplastice a plămânilor
...
3.
Transplantul de plămâni
...
4.
Neoplasme pulmonare
...
5.
Boli congenitale pulmonare
...
6.
Boli ale pleurei
...
7.
Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii
...
8.
Peretele toracic
...
9.
Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele
...
10.
Traumatismele peretelui toracic
...
11.
Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare
...
12.
Diafragmul
...
13.
Traumatismele diafragmului
...
14.
Mediastinul și pericardul
...
15.
Anomaliile congenitale de mediastin
...
16.
Esofagul
...
17.
Chirurgia toracică video-asistată
...
18.
Intervențiile endo-bronșice
...
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:
–
plămâni, pleură, perete toracic - 50
...
–
mediastin - 5
...
–
VATS - 10
...
–
Endoscopii - 40
...
–
Bronhoscopii - 20
...
–
Esofagoscopii - 10
...
–
Mediastinoscopii - 10
...
–
Traheostomii - 5
...
–
Pleurotomii - 5
...
–
Drenaj toracic - 10
...
–
Consultații 50 pacienți
...
...
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri
1.
Istoricul chirurgiei vasculare
...
2.
Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii
...
3.
Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor
...
4.
Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare
...
5.
Fiziologia și fiziopatologia circulației
...
6.
Fiziopatologia microcirculației:
a.
anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)
...
b.
rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
...
c.
schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
...
d.
dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
...
e.
reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) - autoreglarea.
–
microcirculația în: - diabet zaharat, - nefropatii, - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.
...
–
microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet
...
–
reologia sanguină și microcirculația
...
–
Coagularea intravasculară diseminată
...
...
...
7.
Fiziologia circulației arteriale:
a.
anatomia funcțională a arterelor
...
b.
presiunea arterială
...
c.
presiunea pulsului
...
d.
reglarea presiunii arteriale
...
...
8.
Fiziologia circulației venoase:
a.
anatomia funcțională a sistemului venos
...
b.
parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin - debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)
...
c.
capacitatea venoasă
...
d.
funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)
...
e.
sistemul venos și debitul cardiac
...
...
9.
Hemodinamica și ateroscleroza
a.
Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
...
b.
Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
...
c.
Ateroscleroza: etiologie și patogenie
...
d.
Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
...
e.
Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul
...
f.
Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
...
g.
Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL
...
h.
Fumatul și boala vasculară
...
...
10.
Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.
...
11.
Medicamente utilizate în bolile vasculare
...
12.
Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.
...
13.
Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc
...
14.
Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.
...
15.
Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular
...
16.
Dezobstrucția arterială și venoasă
...
17.
Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice
...
18.
Disecția aortei
...
19.
Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.
...
20.
Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament
...
21.
Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament
...
22.
Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament
...
23.
Sindromul de crosă aortică
...
24.
Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară
...
25.
Sindromul de furt arterial sanguin
...
26.
Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament
...
27.
Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.
...
28.
Ischemia critică
...
29.
Piciorul diabetic - diagnostic și tratament
...
30.
Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.
...
31.
Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.
...
32.
Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.
...
33.
Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.
...
34.
Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.
...
35.
Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase
...
36.
Accesul vascular
...
37.
Hipertensiunea portală
...
38.
Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a)
- Descoperirea arterelor membrelor superioare
...
b)
- Descoperirea arterelor membrelor inferioare
...
c)
- Descoperirea venelor membrului superior
...
d)
- Descoperirea venelor membrului pelvin
...
...
39.
Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar
...
40.
Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.
...
41.
Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat
...
42.
Tumorile vasculare
...
Activități practice (prim operator/asistent)
1.
Embolectomia - 25
...
2.
Suturi vasculare - 25
...
3.
Trombendaterectomie - 10
...
4.
Angioplastia de lărgire cu petec - 5
...
5.
Restabiliri de flux arterial:
–
aorto-iliace - 10
...
–
aorto-femural - 10
...
–
femuro-femural - 20
...
–
femuro-popliteu - 20
...
–
extra-anatomice - 10
...
...
6.
Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10
...
7.
Cura chirurgicală a varicelor - 10
...
8.
Chirurgia de angioacces pentru hemodializă - 25
...
9.
By-pass-ul safen in-situ - 2
...
10.
Operații combinate în ischemiile severe - 2
...
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICĂ cursuri
Fiziologie
Fiziologia celulară miocardică
Electrofiziologie
Fiziologia insuficienței cardiace congestive
Anatomie
Inima, pericardul și vasele mari
Anatomia coronariană
Anatomia valvulară
Anatomia sistemului vascular periferic
Anatomia inervației cardiace
Patologie
Aterom, necroză mediei
Infarctul miocardic și complicațiile sale
Tulburări miocardice intrinsece
Endocardita
Pericardită
Tumorile inimii
Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
Farmacologie
Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei
Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare
Anticoagulante, medicamente antiplachetare
Microbiologie
Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
Imagistică
Ecocardiografia
Cateterismul cardiac - coronarografia
Tomografia computerizată
Rezonanța magnetică nucleară
Managementul general al pacienților
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă
Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)
Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)
Aritmii cardiace - diagnostic și management
Recuperarea cardiovasculară
Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace
Sternotomia mediană
Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice
Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale
Tamponada cardiacă
Interpretarea următorilor parametrii:
Date hemodinamice
ECG, inclusiv datele despre testele de efort
Angiografia coronariană
Hemodinamica cardiacă
Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres
Cardiologie nucleară
IRM cardiac
CT angiografie
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator
Răspunsul metabolic la CEC
Reglarea temperaturii
Principiile prezervării miocardului
Fiziologia balonului de contrapulsație
Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului
Principiile și practică CEC
Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor
Monitorizarea în timpul CEC
Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția
Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat
Consecințele neuropsihologice ale CEC
Recuperarea și conservarea sângelui
Soluții cardioplegice și moduri de administrare
Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului
Pompă cu balon intra-cardiac - indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații
Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului
Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator
Gestionarea balonului de contrapulsație
Sevrarea de CEC și decanularea
Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC
Canularea și instituirea CEC
Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă
Canularea și decanularea femurală sau axilară
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ
Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice
Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența
Indicații pentru revascularizarea miocardică
Revascularizarea arterială
Rolul PCI și tratamentul nechirurgical
Abordări hibride
Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism
Tehnici de revascularizare on și of pump
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea imagisticii
Managementul postoperator, inclusiv complicații
Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase
Anastomoza coronariană proximală și distală
Reintervențiile în chirurgia coronariană
Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive
Intervenție coronariană și carotidiană combinată
BOLI VALVULARE CARDIACE
Anatomia cavităților și valvelor cardiace
Fiziologia și hemodinamica valvelor
Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant
Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare
Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei
Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate
Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare
Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)
Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată
Endocardita de valve native și de proteze
Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)
Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită
Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică
Rezultatele intervenției chirurgicale - supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare
Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate
Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical al endocarditelor
Selectarea tipului de valvă
Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice
Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea
Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire
Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire
Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea
Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
BOLI ALE VASELOR MARI
Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)
Sursa de vascularizație a măduvei spinării
Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal
Ruptura traumatică de aortă
Rezultatele intervențiilor chirurgicale - supraviețuire, rate de complicații
Rolul stentării endovasculare
Managementul medical al bolii vaselor mari
Cunoașterea bolii tromboembolice
Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei
Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale
Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase
Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice
Monitorizare intraoperatorie
Măduva spinării și protecția cerebrală
Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră
Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice
Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică
Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală
Tehnici endo-vasculare
Embolectomie pulmonară
Reconstrucția venelor mari
BOLII VASCULARE PERIFERICE
Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)
Diagnostic și management al trombozei venoase profunde
Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor
Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale
Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii
Boala anevrismală
Ulcerul gambier
Boală arterială aterosclerotică
–
aortică
...
–
ischemie acută și cronică a membrelor
...
Boala arterială embolică și trombotică
Insuficiența venoasă
Ulcerul diabetic
Pseudoanevrisme
Complicațiile accesului vascular
Recoltarea venei safene
Anastomoza vasculară
Embolectomia
Fasciotomia
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE
Anatomia căilor normale de conducere
Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace
Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)
Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]
Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie
Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale
Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare
Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate
Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici
Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă
Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)
Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter
Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes
Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială
Managementul fibrilației atriale postoperator
Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși
Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi
Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace
Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor
Chirurgia pentru fibrilația atrială
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE
Anatomia pericardului
Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)
Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei
Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice
Pericardita (primară și post pericardiotomie)
Puncția pericardică sub ghidaj ecografic
Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)
Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă
Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică
Complicații după intervenția chirurgicală pericardică
Indicații pentru reconstrucția pericardiacă
Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia
Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice
Recunoașterea herniei și strangulării cardiace
Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică
Tumori cardiace benigne și maligne
Managementul tumorilor cardiace
Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC
Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace
Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă
Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate
Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică
Fiziopatologia fluxului nonpulsatil
Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac
Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac
Rejetul cardiac acut și cronic
Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă
Gestionarea donatorului în moarte cerebrală
Recoltarea de la donatori
Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor
Terapia imunosupresivă
Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie
Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie
Tehnica transplantului cardiac
Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică
Operație de remodelare chirurgicală ventriculară
Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă
Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut
Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE
Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui
Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice
Indicații pentru toracotomie în traume
Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă
Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore
Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă
Repararea leziunilor cardiace
Repararea transecției aortice
Repararea altor leziuni vasculare majore
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ
Fiziologie
Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR
Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga
Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea
Tulburări de conducere
Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.
Anatomie
Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari
Anatomia și variantele coronariene
Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală
Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular
Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale
Fiziopatologie
Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune
Mecanismele cianozei
Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii
Farmacologie
Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)
Dozare și aplicații specifice
Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți
Boală cardiacă congenitală
Interpretarea datelor
Hematologie de rutină și investigații biochimice
Radiografia toracică și ECG
Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență
Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune
Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale
Evaluarea și stratificarea riscurilor
Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)
Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale
Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)
Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar
Managementul complicațiilor chirurgicale
Resuscitare cardiopulmonară
Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune
Infecția plăgilor și dehiscența sternală
Sternotomie
Toracotomie
Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial
Tehnici de bază ECMO, canulări și management.
Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:
Persistența de canal arterial
Defectul septal interatrial
Defectul septal interventricular
Coarctația
Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare
Transpoziția de vase mari - Switch arterial
Tetralogia Fallot
Inele vasculare
Patologia de ventricul unic (circulația Fontan)
Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)
Operația Rastelli
Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood
Truncus arteriosus
Ventricul drept cu dublă cale de ieșire
Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA
Atrezia pulmonară cu sept intact
Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete
Patologia valvulară mitrală
Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein
Arcul aortic întrerupt
Drenajul venos pulmonar aberant total
ECMO
Transplantul - inimă și plămân
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
PRIM OPERATOR
ASISTENȚE
1. Sternotomii
-100
-100
2. Sternorafii
-100
-100
3. Recoltarea venei safene interne
- 50
- 50
4. Recoltarea arterei radiale
- 10
- 10
5. Recoltarea arterei mamare interne
- 25
- 100
6. Canularea pentru CEC
- 100
- 100
7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC)
- 200
8. Anastomoze aorto- coronariene
- 10
- 100
9. Decanulări
- 100
- 100
10. Conducere CEC
- 50
- 50
11. By-pass aortocoronarian (supravegheat)
- 5
- 100
12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat)
- 5
- 50
13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat)
- 5
- 50
14. Of-pump BAC (supravegheat)
- 3
- 10
15. Plastii valvulare (supravegheat)
- 2
- 10
16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat)
- 2
- 5
17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat)
- 10
- 10
18. Închidere DSA (supravegheat)
- 5
- 10
19. Secțiune sutură CAP (supravegheat)
- 5
- 10
20. Închidere DSV (supravegheat)
- 5
- 10
21. Coarctație de Ao
- 5
- 10
22. Montare IABP
- 10
- 10
23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)
- 20
- 20
24. Canulare și decanulare femurală
- 10
- 10
25.Intervenții pe valva tricuspidă
- 5
- 10
26. Tamponadă cardiacă
- 5
- 10
27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat)
- 1
- 5
28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic
-150
Consultații chirurgie cardiovasculară: 200
100
100
MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practică medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.
PROBA SCRISĂ
1.
Anatomia cavităților stângi ale cordului
...
2.
Anatomia cavităților drepte ale cordului
...
3.
Anatomia sistemului aortic.
...
4.
Malformațiile cardiace congenitale-clasificare
...
5.
Coarctația de aortă - definiție, aspecte clinice
...
6.
Coarctația de aortă - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
7.
Coarctația de aortă - tratament
...
8.
Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - clasificare și elemente clinice
...
9.
Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
10.
Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng - tratament
...
11.
Persistența de canal arterial - definiție și elemente clinice
...
12.
Persistența de canal arterial - aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
13.
Persistența de canal arterial - tratament
...
14.
Defectul septal interatrial - definiție, clasificare
...
15.
Defectul septal interatrial - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
16.
Defectul septal interatrial - tratament
...
17.
Defectul septal interventricular - definiție, clasificare
...
18.
Defectul septal interventricular - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
19.
Defectul septal interventricular - tratament
...
20.
Tetralogia Fallot - definiție, clasificare
...
21.
Tetralogia Fallot - aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
22.
Tetralogia Fallot - tratament
...
23.
Cardiopatia ischemică cronică - definiție, clasificare
...
24.
Cardiopatia ischemică cronică - elemente clinice și paraclinice
...
25.
Cardiopatia ischemică cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine
...
26.
Cardiopatia ischemică cronică - tratament medicamentos
...
27.
Cardiopatia ischemică cronică - tratament intervențional
...
28.
Cardiopatia ischemică cronică - tratament chirurgical
...
29.
Clasificarea valvulopatiilor
...
30.
Afecțiunile valvei aortice - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice
...
31.
Afecțiunile valvei aortice - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
32.
Afecțiunile valvei aortice - tratament
...
33.
Afecțiunile valvei mitrale - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice
...
34.
Afecțiunile valvei mitrale - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
35.
Stenoza valvei mitrale - tratament
...
36.
Insuficiența valvei mitrale - tratament
...
37.
Afecțiunile valvei tricuspide - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice
...
38.
Afecțiunile valvei tricuspide - elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
39.
Afecțiunile valvei tricuspide - tratament
...
40.
Anevrismele aortice - definiție, clasificare
...
41.
Anevrismele aortice - elemente clinice și explorările paraclinice
...
42.
Anevrismele aortei ascendente - principii de tratament
...
43.
Anevrismele toracoabdominale - principii de tratament
...
44.
Anevrismele aortei abdominale infrarenale - principii de tratament
...
45.
Disecția acută de aortă - definiție, clasificare
...
46.
Disecția acută de aortă - elemente clinice și explorările paraclinice
...
47.
Disecția acută de aortă - diagnostic pozitiv și diferențial
...
48.
Disecția acută de aortă tip A - tratament
...
49.
Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - clasificare, elemente clinice
...
50.
Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
51.
Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut - tratament
...
52.
Cardiomiopatiile - definiție, etiopatogenie, clasificare
...
53.
Cardiomiopatiile - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
54.
Cardiomiopatiile - principii de tratament
...
55.
Pericardita acută - definiție, clasificare
...
56.
Pericardita acută - elemente clinice și explorările paraclinice
...
57.
Pericardita acută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine
...
58.
Pericardita acută - tratament
...
59.
Pericardita cronică - definiție, clasificare
...
60.
Pericardita cronică - elemente clinice și explorările paraclinice
...
61.
Pericardita cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine
...
62.
Pericardita cronică - tratament
...
63.
Tamponada cardiacă - definiție, elemente clinice
...
64.
Tamponada cardiacă - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
65.
Tamponada cardiacă - tratament
...
66.
Transplantul cardiac - principii de selectare a donatorului și receptorului
...
67.
Transplantul cardiac - managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)
...
68.
Transplantul cardiac - complicații precoce și la distanță
...
69.
Circulația extracorporeală - circuite, principii de management intraoperator
...
70.
Stopul cardiac - principii de resuscitare
...
71.
Stopul respirator - principii de resuscitare
...
72.
Șocul cardiogen - fiziopatologie, tratament
...
73.
Șocul hemoragic - fiziopatologie, tratament
...
74.
Ischemia acută a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice
...
75.
Ischemia acută a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
76.
Ischemia acută a membrelor inferioare - tratament
...
77.
Ischemia cronică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice
...
78.
Ischemia cronică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
79.
Ischemia cronică a membrelor inferioare - tratament
...
80.
Ischemia critică a membrelor inferioare - definiție, aspecte clinice
...
81.
Ischemia critică a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
82.
Ischemia critică a membrelor inferioare - tratament
...
83.
Boala aterosclerotică a aortei abdominale - definiție, clasificare
...
84.
Boala aterosclerotică a aortei abdominale - elemente clinice și paraclinice
...
85.
Boala aterosclerotică a aortei abdominale - tratament
...
86.
Boala cerebrovasculară ischemică - definiție, clasificare
...
87.
Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - elemente clinice și paraclinice
...
88.
Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - diagnostic diferențial, principii de tratament
...
89.
Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană - tratament chirurgical
...
90.
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - definiție, elemente clinice
...
91.
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
92.
Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare - principii de tratament
...
93.
Tromboembolismul pulmonar - definiție, elemente clinice
...
94.
Tromboembolismul pulmonar - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
95.
Tromboembolismul pulmonar - principii de tratament
...
96.
Tromboembolismul pulmonar - tratament chirurgical
...
97.
Abdomenul acut chirurgical - etiopatogenie, clasificare, elemente clinice
...
98.
Abdomenul acut chirurgical - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
99.
Abdomenul acut chirurgical - principii de tratament
...
100.
Hemoragia digestivă superioară - definiție, etiopatogenie
...
101.
Hemoragia digestivă superioară - explorări paraclinice și tratament
...
102.
Traumatismele abdominale - clasificare, etiopatogenie
...
103.
Traumatismele abdominale - elemente clinice și explorări paraclinice
...
104.
Traumatismele abdominale - principii de tratament
...
105.
Sindromul ocluziv intestinal - definiție, etiopatogenie, clasificare
...
106.
Sindromul ocluziv intestinal - explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
107.
Sindromul ocluziv intestinal - principii de tratament
...
108.
Afecțiunile pleurei - clasificare, etiopatogenie, elemente clinice
...
109.
Afecțiunile pleurei - explorări paraclinice, tratament
...
110.
Traumatismele peretelui toracic - clasificare, etiopatogenie
...
111.
Traumatismele peretelui toracic - explorări paraclinice, tratament
...
112.
Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată - indicații, avantaje
...
PROBA PRACTICĂ
Tehnici chirurgicale:
1.
Sternotomia
...
2.
Sternotomia în reintervenții
...
3.
Sternorafia
...
4.
Pericardotomia
...
5.
Drenajul toracic
...
6.
Puncția pericardică, pleurală
...
7.
Traheostomia
...
8.
Recoltarea venei safene interne
...
9.
Recoltarea arterei radiale
...
10.
Recoltarea arterei mamare interne
...
11.
Recoltare grefoane pentru by-pass
...
12.
Masajul cardiac intern
...
13.
Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)
...
14.
Incanulare CEC
...
15.
Decanulare CEC
...
16.
Conducere CEC
...
17.
Montare IAB
...
18.
Canulare și decanulare femurală
...
19.
Canulare și decanulare alternativă
...
20.
Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)
...
21.
Proceduri la nivelul aortei
...
22.
Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)
...
23.
Intervenții pe valva tricuspidă
...
24.
Plastii valvulare
...
25.
Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene
...
26.
Plastii de VS (Anevrism VS)
...
27.
Închidere DSA
...
28.
Închidere DSV
...
29.
Coarctație de Ao
...
30.
Secțiune, sutură CAP
...
31.
Trombendaterectomia
...
32.
Embolectomia arterială
...
33.
Ligaturile arteriale
...
34.
Suturi vasculare
...
35.
Bypassurile vasculare
...
36.
Restabiliri de flux arterial:
–
aorto-iliace
...
–
aorto-femural
...
–
femuro-femural
...
–
femuro-popliteu
...
–
extra-anatomice
...
...
37.
Angioplastia de lărgire cu petec
...
38.
Cura chirurgicală a varicelor
...
39.
Chirurgia de angioacces pentru hemodializă
...
40.
Operații combinate în ischemiile severe
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.
de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
...
2.
de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
...
3.
de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.
...
4.
de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară
[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
Probă Da/Nu
Examen teoretic scris
DA
Examen clinic 1
DA
Examen clinic 2
DA
Probă operatorie
DA
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.
Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;
Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
...
2.
Aptitudini și atitudine profesională
2.1.
Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
...
2.2.
Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.
Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.
...
2.3.
Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
...
2.4.
Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.
...
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul "Twinning Light" RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
1.
Definiție
Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul - inclusiv chirurgical - al afecțiunilor dento-parodontale.
Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:
1.
Chirurgia endodontică
...
2.
Chirurgia preprotetică
...
3.
Chirurgia parodontală
...
4.
Accidentele de erupție ale dinților
...
5.
Incluziile dentare
...
6.
Traumatisme dento-parodontale
...
7.
Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare
...
...
2.
Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.
...
3A.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3A.1.
Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat
...
3A.2.
Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni
...
3A.3.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni
...
3A.4.
Stagiul de Parodontologie: 3 luni
...
3A.5.
Stagiul de Endodonție: 3 luni
...
3A.6.
Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
...
3A.7.
Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni
...
3A.8.
Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni
...
3A.9.
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
...
...
3B.
Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni
Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
Anul II:
Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
Anul III:
Parodontologie: 2 luni
Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună
Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni
Protetică dentară și Implantologie: 3 luni
...
4.
Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire
4.1.
Anul I
4.1.1.
Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni
4.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Anestezia în medicina dentară
...
2.
Traumatologie oro-maxilo-facială
...
3.
Infecții nespecifice periosoase
...
4.
Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze
...
5.
Adenitele specifice și nespecifice
...
6.
Sinuzita maxilară de cauză dentară
...
7.
Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale
...
8.
Tumori benigne ale oaselor maxilare
...
9.
Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
10.
Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale
...
11.
Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare
...
12.
Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale
...
13.
Patologia glandelor salivare
...
14.
Patologia articulației temporo-mandibulare
...
15.
Anomalii cranio-maxilo-faciale
...
16.
Despicături labio-maxilo-palatine
...
...
4.1.1.2.
Pregătire practică
1.
Întocmirea foii de observație
...
2.
Participarea/asistare la intervenții chirurgicale
...
3.
Îngrijire postoperatorie
...
4.
Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
4.1.2.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
4.1.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului
...
2.
Extracția dentară
...
3.
Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic
...
4.
Metode chirurgicale protetice
...
5.
Tratamentul chirurgical al incluziei dentare
...
...
4.1.2.2.
Pregătire practică
1.
Efectuarea de anestezii loco-regionale
...
2.
Extracții dentare
...
3.
Extracții alveoplastice
...
4.
Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție
...
5.
Odontectomii ale molarilor de minte inferiori
...
6.
Odontectomii ale caninilor superiori
...
7.
Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor
...
8.
Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont
...
9.
Rezecția apicală, amputația radiculară
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
...
4.2.
Anul II
4.2.1.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
4.2.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical
...
2.
Inserția implanturilor dentare
...
3.
Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar
...
4.
Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale
...
5.
Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic
...
...
4.2.1.2.
Pregătire practică:
1.
Gingivectomie
...
2.
Gingivoplastie
...
3.
Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaose
a)
Mucoasa subțire
...
b)
Creasta gingivală balantă
...
c)
Fibromatoză tuberozitară
...
d)
Hiperplazie epitelio-conjunctivă
...
e)
Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
...
f)
Bride vestibulare și paralinguale
...
g)
Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
...
h)
Regularizări de creastă
...
i)
Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale
...
...
4.
Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)
...
5.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
6.
Inserția de implante dentare
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
4.2.2.
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
4.2.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist
...
2.
Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.
...
3.
Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale
...
4.
Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională
...
5.
Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională
...
...
...
...
4.3.
Anul III
4.3.1.
Stagiul de Paradontologie: 2 luni
4.3.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Etiopatogenia bolilor parodontale
...
2.
Metode de investigație în bolile parodontale
...
3.
Forme clinice ale bolii parodontale
...
4.
Tratamentul complex al bolilor parodontale
...
5.
Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale
...
...
4.3.1.2.
Pregătire practică
...
...
4.3.2.
Stagiul de Endodonție: 1 lună
4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Metode de tratament în pulpita acută și cronică
...
2.
Metode de tratament în gangrena pulpară
...
3.
Extirparea vitală cu obturație de canal
...
4.
Obturația de canal - metode și tehnici moderne
...
5.
Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
...
4.3.2.2.
Pregătire practică
...
...
4.3.3.
Stagiul de Bioetică - 2 săptămâni
4.3.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuri
I.
Introducere în Bioetică
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Etica cercetării pe subiecți umani
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Tematica seminariilor:
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice
1.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
2.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
3.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
...
IV.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
...
...
4.3.4.
Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni
4.3.4.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
...
2.
Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial
...
3.
Dezvoltarea ocluziei
...
4.
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
...
5.
Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
...
6.
Diagnosticul în ortodonție
...
7.
Principii de bază în tratamentul ortodontic
...
8.
Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților
...
9.
Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală
...
10.
Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență
...
11.
Caria complicată la dinții permanenți tineri - tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență
...
12.
Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară
...
13.
Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri - forme clinice, diagnostice, tratament de urgență
...
14.
Periodonția juvenilă - diagnostic, principii de tratament
...
...
4.3.4.2.
Pregătire practică
...
...
4.3.5.
Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni
4.3.5.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri Protetică Dentară
1.
Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
...
2.
Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)
...
3.
Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
...
4.
Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară
...
5.
Tratamentul protetic al edentației unidentare
...
6.
Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice
...
7.
Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
...
8.
Variante de protezare a edentațiilor terminale
...
9.
Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale
...
10.
Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie
...
Tematica cursuri Implantologie
1.
Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare
...
2.
Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora
...
3.
Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații
...
4.
Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase
...
5.
Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto- protetice
...
6.
Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică
...
7.
Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale
...
8.
Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase
...
9.
Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice
...
10.
Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament
...
11.
Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
...
...
4.3.5.2.
Pregătire practică
...
...
...
...
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale
(la 26-07-2019,
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
)
Notă
...
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE GENERALĂ
Definiția specialității
Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.
Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.
În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :
–
Patologie chirurgicală genearală
...
–
Patologie urologică
...
–
Patologie vasculară
...
–
Patologie traumatică
...
–
ATI
...
–
Patologie chirurgicală de urgență pediatrică
...
–
Endoscopie diagnostică și ecografie genearală
...
–
Patologie oncologică
...
–
Patologie toraciacă
...
–
Patologie ginecologică
...
–
Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice
...
–
Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)
...
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
16
MODULUL 1
CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
33 % LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore/luna (120 ore)
MODULUL 2
BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
% LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
10 ore/săptămână
MODULUL 3
ATI
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 4
TRAUMATOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
15 ore/luna (30 ore)
MODULUL 5
CHIRURGIE VASCULARĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 6
CHIRURGIE PLASTICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore
MODULUL 7
ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
MODULUL 8
NEUROCHIRUGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
15 ore
MODULUL 9
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
15 ore/luna
MODULUL 10
CHIRURGIE TORACICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
15 ore/luna
MODULUL 11
CHIRURGIE UROLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore/luna
MODULUL 12
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
5 ore/săptămână
MODULUL 13
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
5 ore/ săptămână
MODULUL 14
CHIRURGIE DE URGENTĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
8 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore/luna
MODULUL 15
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
4 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore/luna
MODULUL 16
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA
20 ore/luna
Total ore pregătire teoretică
CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică
CONFORM CURRICULEI
...
MODUL I anul I,V,VI
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata : 33 1/2 luni
Nr. Ore curs : 150
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA
a/
CURSUL = 150 ore
–
Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore
...
–
Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore
...
–
Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore
...
–
Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore
...
–
Asepsia și antisepsia ................. 2 ore
...
–
Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore
...
–
Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore
...
–
Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore
...
–
Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore
...
–
Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore
...
–
Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore
...
–
Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore
...
–
Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore
...
–
Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore
...
–
Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore
...
–
Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore
...
–
Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore
...
–
Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore
...
–
Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore
...
–
Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore
...
–
Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore
...
–
Icterul mecanic ................. 6 ore
...
–
Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore
...
–
Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore
...
–
Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.
–
tușee rectale ........................................................... 100
...
–
tușee vaginale ........................................................... 50
...
–
aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30
...
–
puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30
...
–
paracenteze .............................................................. 10
...
–
anestezii locale ......................................................... 20
...
–
puncții biopsie .......................................................... 15
...
–
participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100
...
–
montare pungi ileostomie ................................................. 10
...
–
montare pungi colostomie ................................................. 30
...
–
asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15
...
–
pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50
...
–
bandaje compressive ...................................................... 20
...
–
endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă
...
...
c/
TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază
1.
Manevrarea instrumentelor
...
2.
Efectuarea nodurilor,
a.
manual
...
b.
cu ajutorul instrumentelor
...
...
3.
Tehnici de sutură chirurgicală
...
4.
Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie
...
5.
Debridarea țesuturilor
...
6.
Sutura tendoanelor
...
7.
Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului
...
8.
Anastomozele intestinale
a.
Anastomozele gastro - intestinale
...
b.
Anastomozele de intestin subțire
...
c.
Anastomoze colonice
...
d.
Variante cu diferențe de calibru
...
e.
Suturi mecanice
...
...
9.
Anastomozele vasculare
a.
Arteriotomia
...
b.
Angioplastia
...
c.
Anastomoze termino - terminale
...
d.
Anastomoze termino - laterale
...
...
10.
Tehnici chirurgicale miniminvazive
...
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat
–
Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20
...
–
Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10
...
–
Hernii femurale ........................................................... 2
...
–
Hernii ombilicale ......................................................... 2
...
–
Eventrații ............................................................... 10
...
–
Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2
...
–
Mastite acute ............................................................. 5
...
–
Mamectomii sectoriale ..................................................... 5
...
–
Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3
...
–
Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2
...
–
Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5
...
–
Gastrostomii .............................................................. 4
...
–
Gastroenteroanastomoze .................................................... 5
...
–
Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5
...
–
Colostomii/ileostomii ..................................................... 5
...
–
Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10
...
–
Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5
...
–
Colecistostomii ........................................................... 2
...
–
Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30
...
–
Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2
...
–
Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10
...
–
Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10
...
–
Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10
...
–
Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5
...
–
Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10
...
–
Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5
...
–
Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5
...
–
Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5
...
–
Cura hemoroizilor ........................................................ 10
...
–
Supurații ano - rectale .................................................. 10
...
–
Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10
...
–
Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10
...
–
Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5
...
–
Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5
...
–
Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10
...
–
Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10
...
–
Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5
...
–
Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3
...
–
Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5
...
–
Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2
...
–
Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2
...
–
Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5
...
–
Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5
...
–
Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3
...
–
Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5
...
–
Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică
...
Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
50 operații mari, din care 15% ca prim operator
120 operații medii din care 20% ca prim operator
150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență.
...
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:
–
Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.
...
–
Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)
...
–
Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului
...
–
Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia
...
–
Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,
...
–
Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura
...
–
Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului
...
–
Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala
...
–
Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus
...
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice
1.
Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală
...
2.
Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice
...
3.
Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat
...
4.
Abordarea multidisciplinară a pacientului
...
5.
Principii de management al abdomenului acut chirurgical
...
6.
Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală
...
7.
Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic
...
8.
Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi
...
9.
Conduita intraoperatorie corespunzătoare
...
Aspecte practice
1.
Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )
...
2.
Urmărirea evoluției pacientului chirurgical
...
3.
Incizii tegumentare
...
4.
Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură
...
5.
Managementul plăgilor
...
6.
Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale
...
MODULUL II, ANUL I
BIOETICA
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic - pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic - pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Activități practice
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
4.
Proprietatea intelectuală
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL III AN II
ATI 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICĂ
a/
CURS
–
Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore
...
–
Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore
...
–
Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore
...
–
Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore
...
–
Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore
...
–
Socul ......................................................................... 4 ore
...
–
Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore
...
–
Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore
...
–
Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Intubație orotraheală ........................................................ 10
...
–
Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4
...
–
Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10
...
–
Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10
...
–
Cateterism venos central ...................................................... 5
...
–
Puncția arterială ............................................................. 5
...
–
Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2
...
...
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL IV ANUL II
TRAUMATOLOGIE 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 300 ore
TEMATICĂ
a/
CURS = 30 ore
–
Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore
...
–
Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore
...
–
Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore
...
–
Entorse ................................................................ 1 ora
...
–
Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore
...
–
Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore
...
–
Politraumatisme ........................................................ 6 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Reducere de luxații ................................................... 10
...
–
Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10
...
–
Montare atelă gipsată .................................................. 5
...
...
c/
OPERAȚII - Participare ca ajutor
...
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.
Competențe practice:
–
Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii
...
–
Reducerea luxațiilor și a fracturilor
...
–
Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor
...
–
Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei
...
–
Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP
...
–
Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic
...
–
Recunoașterea sindromului de compartiment
...
–
Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
...
MODULUL V ANUL II
CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs : 26 ore
Nr. Ore practică : 240 ore
TEMATICA
a/
CURSUL = 30 ore
–
Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore
...
–
Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore
...
–
Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore
...
–
Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore
...
–
Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore
...
–
Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore
...
–
Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore
...
–
Limfedemul ......................................................................... 2 ore
...
–
Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore
...
–
Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore
...
–
Plastii vasculare .................................................................. 2 ore
...
–
Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)
–
Arteriografii ...................................................................... 4
...
–
Flebografii ........................................................................ 2
...
...
c/
OPERAȚII (participare)
–
Suturi vasculare ................................................................... 3
...
–
Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3
...
–
Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3
...
–
Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3
...
–
Embolectomii periferice ............................................................ 2
...
–
Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3
...
–
Anastomoze vasculare ............................................................... 2
...
...
Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)
MODULUL VI an II
CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICA
a/
CURS = 26 ore
–
Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore
...
–
Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore
...
–
Arsuri ............................................................................. 6 ore
...
–
Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore
...
–
Escare de decubit .................................................................. 2 ore
...
–
Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore
...
–
Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6
...
–
Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2
...
...
c/
OPERAȚII
Participare ca ajutor
–
Grefe libere de piele .............................................................. 5
...
–
Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3
...
–
Tenorafii .......................................................................... 2
...
–
Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10
...
–
Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5
...
–
Neuroliza .......................................................................... 5
...
–
Neurorafie ......................................................................... 5
...
...
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.
MODULUL VII an II
ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 8 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICA
a/
CURS = 8 ORE
–
Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră
...
–
Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră
...
–
Protocol FAST ...................................................................... 6 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Protocol FAST ..................................................................... 10
...
...
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației
Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale
MODULUL VIII AN II
NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 120 ore
TEMATICA
a/
CURS
–
Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore
...
–
Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore
...
–
Hernii discale ..................................................................... 2 ore
...
–
Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore
...
–
Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore
...
–
Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore
...
–
Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore
...
–
Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 ore
...
...
b/
MANEVRE
–
Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10
...
–
Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10
...
...
c/
OPERAȚII
–
Participare ca ajutor
...
...
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL IX AN III
ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI
Nr. ore curs 60 ore
Nr. ore practică 120
TEMATICA
a/
CURS
–
Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore
...
–
Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore
...
–
Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore
...
–
Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore
...
–
Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore
...
–
Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore
...
–
Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore
...
–
Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore
...
–
Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore
...
–
Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore
...
–
Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore
...
–
Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore
...
–
Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore
...
–
Polipectomia ....................................................................... 6 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
HDS ................................................................................ 6
...
–
HDI ................................................................................ 4
...
–
Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6
...
...
Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale
MODULUL X AN III
CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICA
a/
CURS
–
Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore
...
–
Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore
...
–
Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore
...
–
Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore
...
–
Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore
...
–
Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore
...
–
Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore
...
–
Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore
...
–
Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore
...
–
Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Puncții pleurale ................................................................... 5
...
–
Drenaj pleural ..................................................................... 3
...
–
Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2
...
–
Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2
...
...
c/
OPERAȚII
–
Participare ca ajutor
...
–
Toracotomie ........................................................................ 3
...
–
Traheostomie ....................................................................... 2
...
–
Toracoscopii ....................................................................... 4
...
–
Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica
...
...
Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență
Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate
Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor
MODULUL XI an III
CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practice 240 ore
TEMATICA
a/
CURS = 26 ore
–
Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore
...
–
Litiaza urinară .................................................................... 2 ore
...
–
Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore
...
–
Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore
...
–
Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore
...
–
Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore
...
–
Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore
...
–
Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore
...
–
Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora
...
–
Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore
...
–
Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore
...
–
Imagistica în urologie ............................................................. 2 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Sondaj vezical .................................................................... 50
...
–
Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5
...
–
Cistostomii ........................................................................ 2
...
–
Uretrocistoscopii .................................................................. 5
...
...
c/
OPERAȚII
–
Participare ca ajutor
...
–
Pielolitotomii ..................................................................... 5
...
–
Ureterolitotomii ................................................................... 5
...
–
Nefrectomii ........................................................................ 5
...
–
TUR ................................................................................ 5
...
–
Cura hidrocelului .................................................................. 3
...
–
Cura varicocelului ................................................................. 3
...
–
Cistorafii ......................................................................... 3
...
–
Ureterorafii ....................................................................... 3
...
–
Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2
...
–
Ureterostomii ...................................................................... 3
...
–
Ureterorafii ....................................................................... 3
...
–
Reimplantare ureter ................................................................ 3
...
–
Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica
...
...
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență
Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.
MODULUL XII an III
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI
Nr. Ore curs 152 ORE
Nr. ore practică 720 ore
TEMATICA
a/
CURS
1.
Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 h
a.
Biologia celulară și moleculară a celulei canceroase
...
b.
Structura și funcția unei gene
...
c.
Oncogenele și genele supresoare tumorale
...
d.
Citogenetică
...
e.
Reglarea creșterii celulelor tumorale
...
f.
Invazia tumorală și metastazarea
...
...
2.
Carcinogeneză - 4 h
a.
Virusuri implicate în oncogeneză
...
b.
Agenți fizici și chimici implicați în oncogeneză
...
c.
Factorii ereditari
...
...
3.
Epidemiologie - 8 h
a.
Incidență, prevalență și mortalitate prin cancer
...
b.
Factori etiologici și favorizanți
...
c.
Factori genetici
...
d.
Consiliere genetică
...
e.
Prevenție, screening și depistare precoce
...
f.
Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancerele
...
g.
Chemoprevenția bolii neoplazice.
...
...
4.
Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 h
a.
Radiobiologia și relevanța ei pentru tratament
...
b.
Principiile radioterapiei
...
c.
Principiile chimioterapiei
...
d.
Acțiunea medicamentelor anticanceroase
...
e.
Hormonoterapia în cancer
...
f.
Principii de chirurgie oncologică
...
g.
Chirurgia laparoscopică în oncologie
...
h.
Principii de îngrijiri paliative
...
i.
Terapia multimodală
...
j.
Îngrijiri multidisciplinare
...
...
5.
Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 h
a.
Antiemeticele
...
b.
Controlul simptomatologiei
...
c.
Managementul durerii
...
d.
Metode de măsurare a calității vieții în cancer
...
e.
Pacientul terminal
...
...
6.
Comunicarea în cancer - 4 h
a.
Comunicarea în oncologie
...
b.
Prezentarea veștilor proaste
...
c.
Interacțiunea cu pacienții neoplazici
...
...
7.
Oncologie populațională - 4 h
a.
Cancerul la vârstnici
...
b.
Cancerul la copii
...
c.
Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA
...
...
8.
Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 h
a.
Nutriția
...
b.
Urgențele chirurgicale
...
c.
Infecția
...
d.
Recuperarea
...
e.
Grefele de piele și plastiile miocutanate
...
...
9.
Modificări vasculare în cancer - 4 h
a.
Complicații trombotice
...
...
10.
Tumori ale tubului digestiv superior - 16 h
a.
Cancerul de esofag
...
b.
Cancerul de stomac
...
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;
Terapie sistemică
...
11.
Cancer colorectal - 12 h
a.
Diagnostic și stadializare
...
b.
Tratament chirurgical
...
c.
Terapie sistemică
...
...
12.
Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 h
a.
Tumori maligne hepatice
...
b.
Tumori maligne ale căilor biliare
...
c.
Tumori maligne ampulare
...
d.
Tumori maligne pancreatice
...
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
...
13.
Oncologie ginecologică - 8 h
a.
Cancer de col uterin
...
b.
Cancer de endometru
...
c.
Cancer de ovar
...
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
...
14.
Oncologie urologică - 8 h
a.
Cancer de prostată
...
b.
Tumori maligne renale
...
c.
Tumori maligne ale vezicii urinare
...
d.
Cancer testicular
...
Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
...
15.
Cancerul de sân - 8 h
a.
Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivi
...
b.
Avansat local și metastatic
...
...
16.
Cancere ale tractului respirator - 8 h
a.
Tumori maligneale pleurei
...
b.
Cancer pulmonar
...
Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică
...
17.
Cancere oro-maxilo-faciale - 4 h
a.
Cancer tiroidian
...
b.
Cancer al glandelor salivare
...
c.
Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringelui
...
d.
Cancere maxilofaciale
...
...
18.
Melanomul - 8 h
a.
Stadializare
...
b.
Clasificare
...
c.
Tratament chirurgical
...
d.
Nodul santinelă
...
e.
Disecția în bloc
...
f.
Terapia adjuvantă
...
...
19.
Limfomul - 4 h
a.
Sarcoame
...
b.
Tumori ale sistemului nervos 20. Boala metastatică osoasă - 8 h
...
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10
...
–
Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20
...
–
Identificare ganglion santinelă .................................................. 3
...
...
c/
OPERAȚII
1.
Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)
...
2.
Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
...
3.
Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)
...
4.
Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)
...
5.
Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):
a.
Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)
...
b.
Hemicolectomia stângă (5 interveții)
...
c.
Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)
...
d.
Amputația de rect (5 interveții)
...
...
6.
Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)
...
7.
Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)
...
8.
Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)
...
9.
Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):
a.
Hepatectomia dreapta (5 intervenții)
...
b.
Hepatectomia stanga (5 intervenții)
...
c.
Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)
...
d.
Hepatectomii atipice (5 intervenții)
...
e.
Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).
...
...
10.
Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)
...
11.
Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)
a.
Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)
...
b.
Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)
...
c.
Pancreatectomie centrală (2 intervenții)
...
d.
Rezecții multiviscerale (3 intervenții)
...
...
12.
Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)
a.
Prostatectomii (3 intervenții)
...
b.
Nefrectomii (7 intervenții)
...
c.
Cistectomii (5 intervenții)
...
d.
Orhidectomii (5 intervenții)
...
...
13.
Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):
a.
Operație Wertheim (10 intervenții)
...
b.
Operație complexă de ovar (10 intervenții)
...
...
14.
Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)
...
15.
Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)
...
16.
Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)
...
17.
Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții)
...
...
Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică
Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică
Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.
MODULUL XIII an III
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ORE
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICA
a/
CURS = 26 ore
–
Fibromul uterin .................................................................... 2 ore
...
–
Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore
...
–
Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore
...
–
Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore
...
–
Cancerul trompei ................................................................... 2 ore
...
–
Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore
...
–
Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore
...
–
Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore
...
–
Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore
...
–
Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Tușee vaginale .................................................................... 50
...
...
c/
TEHNICI OPERATORII
–
Participare ca operator/ajutor
...
–
Anexectomie ........................................................................ 5
...
–
Histerectomie totala ............................................................... 5
...
–
Miomectomie ........................................................................ 3
...
–
Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10
...
–
Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica
...
...
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică
Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică
Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XIV anul IV
CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI
Nr. Ore curs 46 ore
Nr. Ore practică 840 ore
TEMATICA
a/
CURS = 46 ORE
–
Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore
...
–
Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore
...
–
Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore
...
–
Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore
...
–
Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore
...
–
Peritonitele ....................................................................... 6 ore
...
–
Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore
...
–
Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore
...
–
Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore
...
–
Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore
...
–
Leziuni combinate .................................................................. 2 ore
...
–
Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 ore
...
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6
...
–
Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4
...
–
Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2
...
–
Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivă
...
...
c/
OPERAȚII
–
Participare operator/ajutor
...
–
Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5
...
–
Traumatism esofagian ............................................................... 3
...
–
Traumatism diafragm ................................................................ 3
...
–
Traumatism stomac .................................................................. 3
...
–
Traumatism duoden .................................................................. 2
...
–
Traumatism intestine subțire ....................................................... 2
...
–
Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3
...
–
Traumatism Hepatic ................................................................. 3
...
–
Traumatism Splenic ................................................................. 4
...
–
Peritonite ......................................................................... 5
...
–
Ocluzie intestinală ................................................................ 5
...
...
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic
Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale
MODULUL XV ANUL IV
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practică 560 ore
TEMATICA
Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luni
I.
Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică
1.
Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru
...
2.
Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii
...
3.
Sistemul de irigație - aspirație
...
4.
Sistemul de electrochirurgie
...
5.
Pregătirea sălii de operație
...
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidente
...
II.
Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică
1.
Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază
...
2.
Instrumentar pentru situații speciale
...
3.
Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
...
Defecțiuni posibile, incidente și accidente
...
III.
Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice
1.
Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații
...
2.
Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică
...
3.
Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice
...
4.
Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
...
Complicații postoperatorii specifice
...
IV.
Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază
1.
Instituirea pneumoperitoneului
...
2.
Dispozitivul operator și plasarea trocarelor
...
3.
Utilizarea lanțului imagistic
...
4.
Utilizarea sistemului de electrochirurgie
...
5.
Utilizarea sistemului de irigație aspirație
...
6.
Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică
(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)
...
7.
Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale
...
8.
Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică
...
9.
Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică
...
10.
Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice
...
11.
Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică
...
12.
Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic
...
...
V.
Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical
1.
Indicații și contraindicații
...
2.
Abdomenul acut chirurgical
...
3.
Abdomenul acut netraumatic
...
4.
Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat
...
...
VI.
Colecistectomia laparoscopică
1.
Indicații și contraindicații
...
2.
Tehnica operatorie standard
...
3.
Variante de tehnică operatorie
...
4.
Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii
...
5.
Criterii de conversie la chirurgia deschisă
...
6.
Colangiografia intraoperatorie
...
7.
Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii
...
...
VII.
Apendicectomia laparoscopică
1.
Indicații și contraindicații
...
2.
Tehnica operatorie standard
...
3.
Variante de tehnica operatorie
...
4.
Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii
...
5.
Criterii de conversie la chirurgia deschisă
...
6.
Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii
...
...
VIII.
Barem minimal de activități practice
1.
Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -10
...
2.
Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 30
...
3.
Mânuirea telescopului - 30
...
4.
Ajutor în echipa operatorie - 30
...
5.
Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),
...
Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).
...
IX.
Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică
Posibilități:
–
Teste cu răspunsuri multiple
...
–
Examen oral
...
–
Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator
...
–
Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
...
...
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază
Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază
Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus
Modulul XVI anul V
CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI
Nr. Ore curs 26 ore
Nr. Ore practică 240 ore
TEMATICA
a/
CURS = 26 ore
Patologia diverticulului Meckel 2
Invaginația intestinală 2
Apendicita acută 2
Peritonitele acute 2
Hemoragii digestive superioare 2
Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4
Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4
Rupturile de rinichi 2
Sindromul scrotal acut 2
Traumatismele toracelui 2
Hernia ombilicală și inghinală 2
...
b/
ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Sondaj nazo-gastric ....... 6
...
–
Tușeu rectal .............. 4
...
–
Evaluare politraumatism ... 4
...
...
c/
OPERAȚII
–
Participare ca ajutor
Pleurotomia ........................ 1
Apendicectomia ..................... 2
Corectarea prolapsului anorectal ... 1
Hepatorafia ........................ 1
Splenectomia/Splenorafia ........... 1
Cura herniei ombilicale ............ 1
Cura herniei inghinale ............. 1
Torsiunea de testicul .............. 1
...
...
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice
Competențe teoretice:
–
Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică
...
–
Particularități ale evoluției postoperatorii la copil
...
–
Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
...
Competențe practice:
–
Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil
...
REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI
Anul I : - Chirurgie generală - 11luni 1/2
–
Bioetica - 1/2 lună
...
Anul II : - ATI 2 luni
–
Traumatologie - 2 luni
...
–
Chirurgie vasculară - 2 luni
...
–
Chirurgie plastică - 2 luni
...
–
Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună
...
–
Neurochirurgie - 1 lună V
...
–
Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni
...
Anul III: - Chirurgie toracică - 2 luni
–
Chirurgie urologică - 2 luni
...
–
Chirurgie oncologică - 6 luni
...
–
Chirurgie ginecologică - 2 luni
...
Anul IV:
–
Chirurgie de urgență - 8 luni
...
–
Chirurgie laparoscopică - 4 luni
...
Anul V: - Chirurgie pediatrică - 2luni
–
Chirurgie generală - 10 luni
...
Anul VI: - Chirurgie generală - 12 luni
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE
1.
De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS
...
2.
Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.
...
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:
I.
Începerea pregătirii în specialitate
1.
Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate
–
Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.
...
–
După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.
...
–
Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
...
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A.
Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–
Anatomia
...
–
Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)
...
–
Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale
...
–
Anatomie clinică
...
–
Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)
...
–
Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie
...
–
Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie
...
–
Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Generală
...
...
B.
Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
...
...
2.
Aptitudini profesionale și atitudine
–
Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)
...
–
Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)
...
–
Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență
...
...
3.
Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.
...
3.
Management
–
Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală
...
–
Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei
...
...
4.
Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-158
...
5.
Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.
...
...
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:
1.
Participare ca Observator (O)
...
2.
Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
...
3.
Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
...
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.
Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.
Tipuri de examinări posibile :
–
Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)
...
–
Mini examinare clinică (Mini ExC)
...
–
Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)
...
–
Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice
...
–
Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct
...
–
Log-book-ul de proceduri
...
–
Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
...
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor
1.
Recunoașterea ca îndrumător
a.
Calificare necesară și experiența
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20
...
b.
Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie:
–
Familiar cu noțiunile de bază în specialitate
...
–
Experimentat în activități didactice
...
–
Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate
...
–
Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente
...
–
Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
...
...
...
2.
Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
...
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.
1.
Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire
a.
Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.
Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.
Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
...
b.
Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
...
...
2.
Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–
Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.
...
–
Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului
...
–
Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații
...
–
Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire
...
–
Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.
...
–
Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.
...
–
Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.
...
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.
Rezultate așteptate :
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practica : conform log-book -ului
Examenul de medic specialist
Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–
Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus
...
–
Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.
...
–
Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
...
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).
În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:
–
Să fie un specialist pluripotent
...
–
Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității
...
–
Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii
...
–
Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi
...
–
Să practice medicina cu raport cost eficiență optim
...
–
Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant
...
–
Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității
...
–
Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare
...
–
Să demonstreze capacitatea de învățare
...
–
Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor
...
–
Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor
...
–
Să învețe și să susțină viitori rezidenții
...
–
Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte
...
–
Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.
...
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.
Obligații
–
Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.
Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.
...
–
Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală
...
–
Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
...
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :
–
laparoscopie nivel I
...
–
endoscopie digestivă diagnostică
...
–
chirurgie oncologică
...
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–
Ecografie generală
...
–
Endoscopie digestivă intervențională
...
–
Laparoscopie nivel II
...
–
Managementul serviciilor de sănătate publică
...
...
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Dr. Silviu Constantinoiu
Secretar Comisie
SL Dr. Cristian Iorga
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
Silabusul
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
I.
Subiecte de anatomie chirurgicală
1.
Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)
...
2.
Anatomia sânului (1, pag.342-350)
...
3.
Anatomia axilei (2, pag.154-159)
...
4.
Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)
...
5.
Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)
...
6.
Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)
...
7.
Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)
...
8.
Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)
...
9.
Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)
...
10.
Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)
...
11.
Anatomia stomacului (5, pag.48-62)
...
12.
Anatomia ficatului (5, pag.124-144)
...
13.
Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)
...
14.
Anatomia splinei (5, pag.169-180)
...
15.
Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)
...
16.
Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)
...
17.
Anatomia duodenului (5, pag.64-70)
...
18.
Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)
...
19.
Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)
...
20.
Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)
...
21.
Anatomia perineului (4, pag.142-146)
...
22.
Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)
...
23.
Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)
...
24.
Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)
...
25.
Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)
...
26.
Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)
...
27.
Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)
...
28.
Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)
...
Bibliografie
1.
Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 1982
...
2.
Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/1980
...
3.
Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București
...
4.
Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București
...
5.
Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București
...
6.
Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975
...
...
II.
Subiecte de patologie chirurgicală
1.
Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)
...
2.
Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)
...
3.
Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)
...
4.
Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)
...
5.
Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)
...
6.
Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)
...
7.
Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)
...
8.
Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)
...
9.
Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)
...
10.
Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)
...
11.
Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)
...
12.
Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)
...
13.
Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)
...
14.
Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)
...
15.
Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)
...
16.
Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)
...
17.
Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)
...
18.
Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)
...
19.
Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)
...
20.
Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)
...
21.
Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)
...
22.
BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)
...
23.
Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)
...
24.
Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)
...
25.
Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)
...
26.
Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)
...
27.
Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)
...
28.
Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)
...
29.
Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)
...
30.
Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)
...
31.
Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)
...
32.
Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)
...
33.
Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)
...
34.
Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)
...
35.
Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)
...
36.
Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)
...
37.
Ischemia mezenterică (pag. 1167)
...
38.
Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)
...
39.
Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)
...
40.
Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)
...
41.
Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)
...
42.
Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)
...
43.
Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)
...
44.
Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)
...
45.
Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)
...
46.
Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)
...
47.
Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)
...
48.
Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)
...
49.
Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)
...
50.
Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)
...
51.
Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)
...
52.
Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)
...
53.
Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)
...
54.
Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)
...
55.
Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)
...
56.
Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)
...
57.
Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)
...
58.
Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)
...
59.
Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)
...
60.
Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)
...
61.
Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)
...
62.
Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)
...
63.
Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)
...
Bibliografie unică
SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a
Editura ALL, 2019
ISBN: 978-606-587-305-6
...
III.
Subiecte de tehnici chirurgicale
1.
Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)
...
2.
Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)
...
3.
Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)
...
4.
Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)
...
5.
Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)
...
6.
Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)
...
7.
Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)
...
8.
Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)
...
9.
Traheotomia (1, pag.374-375)
...
10.
Pleurotomia (2, pag.143-148)
...
11.
Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)
...
12.
Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)
...
13.
Gastrostomia (1, pag.30-33)
...
14.
Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)
...
15.
Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)
...
16.
Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)
...
17.
Enterectomia (1, pag.102-109)
...
18.
Jejunostomia (1, pag.110-111)
...
19.
Ileostomia (1, pag.124-125)
...
20.
Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)
...
21.
Apendicectomia (1, pag.116-119)
...
22.
Colostomia (1, pag.126-131)
...
23.
Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)
...
24.
Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)
...
25.
Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)
...
26.
Operația Hartmann (3, pag.324-335)
...
27.
Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)
...
28.
Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)
...
29.
Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)
...
30.
Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)
...
31.
Colecistectomia (1, pag.182-197)
...
32.
Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)
...
33.
Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)
...
34.
Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)
...
35.
Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)
...
36.
Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)
...
37.
Cistotomia (3, pag.644-650)
...
38.
Histerectomiile (1, pag.352-355)
...
39.
Salpingectomia (1, pag.356-357)
...
40.
Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)
...
41.
Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)
...
42.
Amputația de gambă (3, pag.404-416)
...
43.
Amputația de coapsă (3, pag.417-433)
...
Bibliografie
1.
Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-9
...
2.
Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-4
...
3.
Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X
...
...
Anexa nr. 2
Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :
–
Observator (O)
...
–
Operator secundar (OS)
...
–
Operator primar asistat (OPA)
...
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
Nume Prenume rezident:
Perioada acoperită de log-book:
Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate
Semnătura :
Slab
mediu
bun
foarte bun
excelent
Cunoștințe despre
Toată aria curriculară
Competențe în
Consilierea pacienților
Comunicarea cu pacienții și aparținătorii
Munca în echipă cu colegii și restul colectivului
Control al calității și management al riscului
De completat de către rezident:
Data
Locul
Cursuri absolvite
Număr
Publicații
Prezentări de caz
Articole în reviste
(fără prezentări de caz)
Prezentări la manifestari științifice
Postere
Prezentări orale
Prezentări susținute ca invitat
Chairman
Premii academic
Titluri științifice dobândite
D/N
Doctor Medic
Doctor în Științe Medicale
Aptitudini
Nume, prenume rezident: .................
Centru de pregătire: ....................
Aptitudini
Slab
Necesită îmbunatațire
Mediu
Bun
Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependența
Receptiv la instrucție
Activitate de studio
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe
Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:
–
Medic specialist
...
–
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală
...
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume ..............
Data .......................
Semnătura ..................
(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Întocmit de
Prof. Dr. Alexandru BUCUR,
Președintele Comisiei de specialități medico-dentare a Ministerului Sănătății
Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România și
Comisia de Chirurgie Oro-maxilo-facială a Colegiului Medicilor Dentiști din România:
1.
(...) al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:
a.
chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodontică
● chirurgia preprotetică
● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontală
● inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase.
...
b.
chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale, patologia sinusului maxilar de cauză dentară, procedee de terapie estetică cervico-facială etc.
...
...
2.
Durata: 5 ani (cu dublă licență: Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia oro-maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia oro-maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.
...
3.A.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3.A.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.
...
3.A.2.
Stagiul de Chirurgie generală: 1 an
...
3.A.3.
Stagiul de O. R. L.: 2 luni
...
3.A.4.
Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni
...
3.A.5.
Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
...
3.A.6.
Stagiul de Bioetică 2 săptămâni
...
3.A.7.
Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).
În secțiile clinice de Chirurgie Oro-maxilo-facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie oro-maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.
...
...
3.B.
Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat:
Anul I: Chirurgie generală: 12 luni
Anul II:
1)
ORL.: 2 luni
...
2)
Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni
...
3)
Neurochirurgie: 1 lună
...
4)
Bioetică: 1/2 lună
...
5)
Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni
...
Anul III: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul IV: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
Anul V: Chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
...
4.
Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire
4.1.
Anul I
4.1.1.
Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni
4.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
4.1.1.1.1.
Cursuri:
1.
Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală
...
2.
Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui
...
3.
Tehnici de drenaj
...
4.
Tehnici de sutură
...
5.
Tehnica pansamentului
...
6.
Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice
...
7.
Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
...
8.
Tehnici de anestezie loco-regională
...
9.
Resuscitarea cardiorespiratorie
...
10.
Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală
...
11.
Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge
...
12.
Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic)
...
13.
Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)
...
14.
Tehnica pleurotomiei
...
15.
Tehnica gastrostomiei
...
16.
Tubajul și spălătura gastrică
...
17.
Sondajul vezical
...
18.
Examenul unui bolnav politraumatizat
...
19.
Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
...
20.
Principii de tratament în politraumatisme
...
21.
Patologia hemostazei în practica chirurgicală
...
22.
Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
...
23.
Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
...
24.
Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
...
25.
Patologia chirurgicală a glandei tiroide.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
...
4.1.1.1.2.
Pregătire practică:
1.
Participare la:
a)
tiroidectomii subtotale
...
b)
tiroidectomii totale
...
c)
tratamentul chirurgical al megaesofagului
...
d)
gastrostomii
...
e)
pleurotornii
...
f)
apendicectomii
...
g)
colecistoctemii
...
...
2.
Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:
a)
chirurgia reconstructivă vasculară
...
b)
urgențe (camera de gardă)
...
c)
politraumatizați
...
d)
traumatisme toracice
...
e)
traumatisme abdominale
...
...
3.
Manopere:
a)
abord venos periferic
...
b)
aspirații și spălături gastrice
...
c)
cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)
...
d)
tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor
...
...
...
4.1.1.3.
Barem de promovare a anului I de rezidențiat:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Promovarea examenului scris
...
4.
Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
...
5.
Recenzie a minimum 3 articole
...
...
...
...
...
4.2.
Anul II
4.2.1.
Cuprinde stagii de:
4.2.1.1.
O. R. L: 2 luni
...
4.2.1.2.
Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni
...
4.2.1.3.
Neurochirurgie: 1 lună
...
4.2.1.4.
Bioetică: 1/2 lună
...
4.2.1.5.
Chirurgie oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni
...
4.2.1.1.
Stagiul de O. R. L: 2 luni
4.2.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Metode de explorare rino-sinuzală
...
2.
Traumatismele nazo-sinuso-faciale
...
3.
Epistaxisul
...
4.
Sinuzite acute și cronice
...
5.
Complicațiile sinuzitelor
...
6.
Alergia rino-sinuzală
...
7.
Araigdalita și adenoidita acută
...
8.
Tumorile benigne ale faringelui
...
9.
Tumorile maligne laringiene
...
10.
Tumorile parafaringiene
...
11.
Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană
...
12.
Tumorile benigne laringiene
...
13.
Tumorile maligne laringiene
...
14.
Corpii străini traheo-bronșici
...
15.
Metode de explorare traheo-bronșică
...
16.
Afecțiunile urechii externe
...
17.
Tumorile benigne și maligne ale urechii
...
18.
Traumatismele urechii
...
...
4.2.1.1.2.
Pregătire practică (participare):
1.
Tamponament nazal anterior;
...
2.
Tamponament nazal posterior
...
3.
Funcții sinuzale maxilare
...
4.
Reducere fracturi piramidă nazală
...
5.
Incizie flegmon periamigdalian
...
6.
Chirurgia sinuzitei maxilare
...
7.
Chirurgia sinuzitei etmoidale
...
8.
Traheotomia
...
9.
Traheotomii în condiții dificile
...
10.
Asistență la intervenții cu laser în sfera ORT
...
...
...
4.2.1.2.
Stagiul de Chirurgie Plastică și reconstructivă: 3 luni
4.2.1.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
...
2.
Chirurgia arsului
...
3.
Arsuri asociate cu traumatisme
...
4.
Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
...
...
4.2.1.2.2.
Pregătire practică (participare):
1.
Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției
...
2.
Excizia primară a arsurilor profunde și limitate
...
3.
Incizii de decompresiune circumvolare
...
4.
Grefarea plăgilor granulare
...
5.
Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale
...
6.
Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele
...
7.
Plastii pediculate cu lambouri locale
...
8.
Neurorafii
...
9.
Plastia cu lambouri loco-regionale
...
10.
Plastia cu lambouri de la distanță
...
11.
Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului
...
12.
Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical
...
...
...
4.2.1.3.
Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
4.2.1.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Examen clinic neurochirurgical
...
2.
Traumatisme craniocerebrale
...
3.
Diagnosticul și tratamentul comelor
...
4.
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară
...
...
4.2.1.3.2.
Pregătire practică:
1.
Examene clinice neurochirurgicale
...
2.
Puncții rahidiene lombare (participare)
...
3.
Puncții rahidiene suboccipitale (participare)
...
4.
Neurorafie (participare)
...
...
...
4.2.1.4.
Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
4.2.1.4.1.
Tematică curs
I.
Introducere în Bioetică
1.
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic- pacient II
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic- pacient
...
3.
Relația medic- pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în donarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
4.2.1.4.2.
Tematica seminariilor:
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
...
...
4.2.1.5.
Cuprinde stagiu de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 5 1/2 luni
4.2.1.5.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
4.2.1.5.1.1.
Cursuri:
1.
Anestezia în medicina dentară
...
2.
Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații
...
3.
Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice
...
4.
Chirurgie endodontică
...
5.
Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice
...
6.
Chirurgia preprotetică
...
7.
Incluzia dentară și patologia erupției dentare
...
8.
Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale
a.
generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică
...
b.
supurații periosoase
...
...
9.
Implantologie orală
...
10.
Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate
...
11.
Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
...
4.2.1.5.1.2.
Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.
Efectuarea de anestezii tronculare periferice
...
2.
Extracții dentare
...
3.
Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție
...
4.
Odontectomii
...
5.
Rezecții apicale
...
6.
Gingivectomie
...
7.
Intervenții chirurgicale preprotetice în:
a.
mucoasa subțire
...
b.
creasta gingivală balanță
...
c.
fibromatoză tuberozitară
...
d.
hiperplazie epitelio-conjunctivă
...
e.
deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
...
f.
bride vestibulare și paralinguale
...
g.
îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
...
h.
regularizări de creastă
...
i.
plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
...
...
8.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
9.
Inserția implantelor dentare
...
10.
Mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv lifting sinus și transpoziția nervului alveolar inferior).
...
...
...
4.2.1.5.2.
Barem de promovare a anului II de rezidențiat:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Promovarea examenului scris
...
4.
Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
...
5.
Recenzie a minimum 3 articole
...
6.
Examen practic din baremul operator
...
...
...
...
...
4.3.
Anul III
4.3.1.
Cuprinde stagiu de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
4.3.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
4.3.1.1.1.
Cursuri:
1.
Traumatologie oro-maxilo-facială:
a.
plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv
...
b.
șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale
...
c.
fracturile mandibulei
...
d.
fracturile maxilarului
...
e.
fracturile orbito-zigomatice
...
f.
fracturile asociate
...
...
2.
Infecțiile orale și maxilo-faciale:
a.
supurațiile lojilor superficiale
...
b.
supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze
...
c.
particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii
...
d.
osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei
...
e.
necroza maxilarelor
...
f.
infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza
...
g.
limfadenite acute și cronice
...
...
3.
Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare
...
4.
Chisturi și tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale
...
5.
Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare.
...
6.
Patologia glandelor salivare:
a.
infecțiile glandelor salivare
...
b.
traumatismele glandelor salivare
...
c.
litiaza salivară
...
d.
tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare
...
e.
sialozele
...
...
7.
Patologia articulației temporo-mandibulare:
a.
sindroame disfuncționale temporo-mandibulare
...
b.
artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare
...
c.
traumatismele articulației temporo-mandibulare
...
d.
luxațiile articulației temporo-mandibulare
...
e.
construcția mandibulei
...
f.
anchiloza temporo-mandibulară
...
...
8.
Durerea în teritoriul maxilo-facial
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
...
4.3.1.1.2.
Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.
Rezecții apicale
...
2.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
3.
Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare
...
4.
Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă
...
5.
Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului
...
6.
Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare oro-maxilo-cervico-facială
...
7.
Cura radicală a chisturilor de maxilar
...
8.
Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei
...
9.
Sialolitotomia
...
10.
Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulară
...
Intervenții de dificultate medie:
1.
Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice a feței și a gâtului
...
2.
Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare
...
3.
Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)
...
4.
Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară
...
5.
Plastia comunicării oro-sinuzale
...
6.
Sechestrectomia în ostcomielita sau radionecroza maxilarelor
...
7.
Corticotomia în osteomielita maxilarelor
...
8.
Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervico-faciale
...
9.
Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice
...
10.
Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale
...
11.
Ligatura arterei carotide externe
...
12.
Trahectomie
...
13.
Submaxilectomie
...
14.
Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale părților moi orale și cervico-faciale
...
15.
Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare
...
...
...
4.3.1.2.
Barem de promovare a anului III de rezidențiat:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Promovarea examenului scris
...
4.
Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
...
5.
Recenzie a minimum 3 articole
...
6.
Examen practic din baremul operator
...
...
...
...
4.4.
Anul IV
4.4.1.
Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 12 luni
4.4.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
4.4.1.1.1.
Cursuri:
Tumori maligne orale și maxilo-faciale:
a.
Noțiuni de biologie a procesului neoplazic
...
b.
Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială
...
c.
Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
d.
Adenopatia metastatică cervicală
...
e.
Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
f.
Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale
...
g.
Tumorile maligne ale buzelor
...
h.
Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal
...
i.
Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin
...
j.
Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei
...
k.
Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale
...
l.
Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială
...
m.
Tumorile maligne ale glandelor salivare
...
n.
Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
4.4.1.1.2.
Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie/mare:
1.
Rezecție de platou palato-alveolar
...
2.
Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator
...
3.
Hemirezecții de mandibulă (participare)
...
4.
Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată
...
5.
Hemiglosectomie (participare)
...
6.
Hemipelvectomie (participare)
...
7.
Hemiglosopelvectomie (participare)
...
8.
Evidare cervicală supraomohioidiană
...
9.
Extirparea tumorilor laterocervicală
...
...
...
4.4.1.2.
Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Promovarea examenului scris
...
4.
Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
...
5.
Recenzie a minimum 3 articole
...
6.
Examen practic din baremul operator.
...
...
...
...
4.5.
Anul V
4.5.1.
Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 12 luni
4.5.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
4.5.1.1.1.
Cursuri
1.
Plastia reconstructivă în chirurgia oro-maxilo-facială:
a)
fiziopatologia lambourilor
...
b)
clasificarea metodelor de plastie reconstructivă
...
c)
tipuri de închidere primară
...
d)
grefe de piele
...
e)
lambouri locale
...
f)
lambouri loco-regionale pediculate
...
g)
lambouri liber vascularizate
...
h)
grefe osoase nevascularizate
...
i)
tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic
...
...
2.
Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodonție-chirurgical al acestora:
a)
prognatismul și retrognatismul mandibular
...
b)
prognatismul și retrognatismul maxilar
...
c)
proalveolia și proalveolodenția
...
d)
ocluzia deschisă
...
e)
laterodeviațiile mandibulare
...
f)
anomalii asociate
...
...
3.
Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale:
a)
despicăturile labio-maxilo-palatine
...
b)
malformații cranio-faciale
...
...
4.
Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist
...
...
4.5.1.1.2.
Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:
1.
Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)
...
2.
Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale
...
3.
Evidare cervicală radicală
...
4.
Evidare cervicală radicală modificată
...
5.
Parotidectomia totală sau segmentară
...
6.
Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)
...
7.
Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor
...
8.
Plastii labio-narinare în despicături congenitale
...
9.
Faringoplastii în insuficiențe velare
...
10.
Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii
...
11.
Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție
...
12.
Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale)
...
13.
Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)
...
14.
Managementul estetic al regiunii cervico-faciale:
a)
Rinoplastie
...
b)
Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)
...
c)
Ritidectomie (face lift)
...
d)
Blefaroplastie
...
e)
Liftingul tegumentar al frunții
...
f)
Liftingul tegumentelor cervicale
...
g)
Tratamentul prin filiere intradermice și toxină botulinică
...
h)
Metode de revigorare a tegumentelor cervico-faciale.
...
...
...
...
4.5.1.2.
Barem de promovare a anului V de rezidențiat:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Promovarea examenului scris
...
4.
Prezentare a minimum 3 cazuri clinice
...
5.
Recenzie a minimum 3 articole
...
6.
Examen practic din baremul operator
...
...
...
...
...
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șeful Secției Clinice Universitare de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE "CAROL DAVILA"
Facultatea de Medicină Dentară
CLINICA DE CHIRURGIE ORO- MAXILO-FACIALĂ
DISCIPLINA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
● Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare a anului de pregătire pentru medicii rezidenți de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială:
ANUL II
1.
Extracții/extracții alveoloplastice
...
2.
Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție
...
3.
Odontectomii dinți incluși
...
4.
Rezecții apicale
...
5.
Intervenții chirurgicale preprotetice asupra părților moi și structurilor osoase
...
6.
Tratamentul chirurgical al supurațiilor periosoase
...
7.
Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale
...
8.
Tratamentul de urgență al fracturilor oro-maxilo-faciale
...
9.
Reducerea luxațiilor temporo-mandibulare
...
10.
Extirparea tumorilor benigne orale (epulis-like, papilom, fibrom, mucocel, sialochist)
...
11.
Realizarea protezelor chirurgicale
...
12.
Tratamentul chisturilor maxilare ce nu necesită rezecții osoase de continuitate și nu deschid cavități naturale de vecinătate (canal mandibular, sinus maxilar, fose nazale)
...
Anul III
1.
Imobilizarea definitivă în fracturile maxilo-mandibulare
...
2.
Prelevarea de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială
...
3.
Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților
...
4.
Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului și oaselor maxilare
...
5.
Extirparea calculilor salivari din canalul Warthon sau Stenon
...
6.
Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor superficiale și adenitelor cervico-faciale
...
7.
Tratamentul chirurgical al fistulelor cronice perimaxilare
...
8.
Cura radicală a sinusului maxilar și plastia comunicării oro-sinusale
...
9.
Reducerea fracturilor orbito-sinusale
...
Anul IV
1.
Tratamentul chirurgical al supurațiilor lojilor profunde ale feței și gâtului
...
2.
Osteosinteza în traumatologia oro-maxilo-facială
...
3.
Submaxilectomia
...
4.
Rezecția de platou palato-alveolar
...
5.
Hemirezecție de maxilar, implicit realizarea protezei cu obturator
...
6.
Hemirezecția de mandibulă
...
7.
Extirparea tumorilor de buză cu plastie imediată
...
8.
Hemiglosectomie/hemipelvectomie/hemiglosopelvectomie
...
9.
Evidare cervicală supraomohioidiană
...
10.
Extirparea tumorilor latero-cervicale
...
Anul V
1.
Tratamentul chirurgical al supurațiilor difuze cervico-faciale
...
2.
Extirparea tumorilor superficiale cervico-faciale cu plastie imediată cu lambouri locale
...
3.
Hemiglosopelvimandibulectomie
...
4.
Evidarea cervicală radicală modificată
...
5.
Evidarea cervicală radicală
...
6.
Parotidectomie segmentară/totală
...
7.
Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri
...
Prof. Dr. Alexandru Bucur
Coordonator rezidențiat Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016
Definiția specialității:
Chirurgia pediatrică este specialitatea care cuprinde metode de diagnostic și tratament chirurgical ale copilului, al cărui organism se află în proces de creștere și dezvoltare, începând cu vârsta fetală, până la 18 ani.
Practic, această specialitate, necesită cunoștințe și abilități specifice, pentru tratarea chirurgicală a afecțiunilor congenitale și dobândite, a urgențelor chirurgicale ale copilului incluzând și afecțiuni chirurgicale care la adult fac obiectul altor specialități chirurgicale: ortopedie, urologie, chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, chirurgie oncologică etc.
Chirurgia pediatrică trebuie să facă față urgențelor chirurgicale ale copilului și să rezolve afecțiunile congenitale și câștigate.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1 - anul I
Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1/2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
3/3/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
3
MODULUL 2 - anul I
Trunchi comun pentru specialitățile chirurgicale-urgențele chirurgicale ale copilului
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
11 1/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
69/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
69
MODULUL 3 - anul II
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
72/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
72
MODULUL 4 - anul III
Urologie Adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
6
MODULUL 5 - anul III
Chirurgie Generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
12
MODULUL 6 - anul III
Chirurgie Toracică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
6
MODULUL 7 - anul III
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
12
MODULUL 8 - anul III
ATI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
12/6/1, 5
TOTAL ORE ACTIVITATE
12
MODULUL 9 - anul III
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
6/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
6
MODULUL 10- anul III
Chirurgie Vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
6/6/1, 5
TOTAL ORE ACTIVITATE
6
MODULUL 11 - anul III
Vezi structura detaliată a programului
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
12/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
12
MODULUL 12 - anul IV
Chirurgie Pediatrică Generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
54/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
54
MODULUL 13 - anul IV
Tehnici de bază în chirurgia laparoscopică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
18/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
18
MODULUL 14 - anul V
Chirurgie Pediatrică specială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
72/6/1,5
TOTAL ORE ACTIVITATE
72
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
La fiecare modul de pregătire, rezidentul va însuși cunoștințe teoretice din tematica modului de pregătire precum și abilități practice, pentru a putea efectua manevre specifice modulului.
Evaluarea fiecărui modul va analiza:
● puterea de autoevaluare;
● relația de comunicare legată de copil, familie, echipa chirurgicală;
● spiritul de echipă, capacitatea de integrare;
● disponibilitate, responsabilitate, eficiență (evitarea gesturilor inutile, capacitatea de integrare);
● cunoștințele teoretice de specialitate, efortul de documentare, publicații, reviste de specialitate;
● cunoștințe practice, siguranță în diagnostic, utilizarea judicioasă a examenelor complementare, indicația chirurgicală corectă, abilitatea manuală ca ajutor sau operator;
● aptitudinile pentru predare, instruire.
Structura detaliată a programului de pregătire.
OBIECTIVE TEORETICE SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Modulul 1 - BIOETICĂ ȘI LEGISLAȚIE.
Durata: 2 săptămâni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 3
Obiective teoretice:
Bioetică:
● reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică);
● valoarea și limitele consimțământului;
● genomul uman-probleme de etică;
● relația medic-pacient, familie;
● greșeli și erori în practica medicală, malpraxis;
● probleme de etică la începutul vieții (avort, reproducere umană, asistată);
● etica transplantului de organe și țesuturi (donator viu, cadavru);
● etica cercetării pe subiectul uman.
Legislația sanitară:
● drepturile copilului la asistența medicală;
● organizarea serviciilor de asistență chirurgicală a copilului;
● discutarea problemelor de etică și legislație sanitară prin prezentarea unor cazuri concrete.
Evaluare teoretică a cunoștințelor.
Modulul 2 - TRUNCHI COMUN PENTRU SPECIALITĂȚILE CHIRURGICALE-URGENȚELE CHIRURGICALE ALE COPILULUI
Durata: 11,5 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 69
Obiective teoretice:
● Asepsia și antisepsia-tehnicile aseptice, sterilizarea, profilaxia și terapia cu antibiotice în infecții;
● Sepsisul chirurgical și prevenirea acestuia;
● Precauțiile pentru evitarea infecțiilor transmise prin sânge, fluide de origine umană (HIV, hepatită virală);
● Tehnici chirurgicale: pregătirea tegumentelor, poziționarea bolnavului, incizii, suturi (metode de suturi, ligatură), principii și tehnici (biopsia, recoltări din produsele bacteriologice, interpretarea acestora), fiziopatologia vindecării plăgilor chirurgicale, principii de bază în anastomozele intestinale, vasculare, tract urinar.
NOȚIUNI GENERALE DESPRE PARTICULARITĂȚILE COPILULUI
1.
Alimentația copilului, noțiuni de bază în funcție de vârstă, gestionarea perioperatorie.
...
2.
Abordul venos, cunoașterea diferitelor căi de abord venos și indicațiile principale (puncția venoasă, cateterismul venos, cateterismul central).
...
3.
Reanimarea
● recunoașterea unui șoc septic sau hipovolemic;
● cunoașterea principalelor tulburări hidro-electrolitice și tratamentul perioperator.
...
4.
Combaterea durerii
● Evaluarea durerii la copil indiferent de vârstă sau la copilul cu handicap;
● Cunoașterea diferitelor clase de medicamente antialgice și modul de administrare.
...
5.
Imobilizarea gipsată
● principii de imobilizare a membrului superior și a membrului inferior;
● supravegherea imobilizării și tratamentul eventualelor complicații (sindrom de compartiment, deplasarea secundară a unei fracturi).
...
VIAȚA EMBRIONARĂ ȘI FETALĂ, NAȘTEREA
1.
Noțiuni de genetică - definiția termenilor uzuali în genetică.
● recunoașterea anomaliilor genetice frecvent întâlnite în chirurgia pediatrică (trisomia 21, osteogeneza imperfectă, maladia MARFAN etc.).
...
2.
Diagnosticul antenatal
● Mijloace de diagnostic antenatal (ecografie, puncție amniotică etc.);
● Rolul chirurgului pediatru în consultația prenatală;
● Probleme de etică în chirurgia pediatrică înainte și după naștere.
...
COPILUL CU HANDICAP
1.
Obiective generale
● principalele etiologii implicate;
● definirea gradului de handicap și posibilitățile de tratament.
...
2.
Probleme digestive și urinare
● probleme de alimentație (tipuri de gastrostomă și îngrijirea lor);
● probleme de continență (fecale, urină) și posibilități terapeutice.
...
URGENȚE ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ
1.
Durerile abdominale și ocluziile intestinale acute (fără ocluziile neonatale).
● dignostic clinic și paraclinic;
● diagnosticul diferențial al urgențelor chirurgicale adevărate și al urgențelor medicale;
● modalitățile terapeutice pentru diferite patologii.
...
2.
Urgențe inghino-scrotale
● cunoașterea diferitelor patologii implicate;
● indicația terapeutică în urgență;
● tratamentul în funcție de patologie.
...
3.
Sindromul copilului bătut
...
4.
Plăgile înțepate ale piciorului
● riscurile de celulită, osteită;
● tratamentul inițial sau în caz de întârziere a diagnosticului.
...
5.
Arsurile
● elemente de gravitate ale unei arsuri la copil;
● tratamentul în faza inițială;
● sechelele arsurilor și posibilitățile de tratament.
...
6.
Plăgile cu pierderi de substanță (principii de închidere, grefe, lambouri, expansiune tisulară)
...
7.
Mușcăturile și înțepăturile de insecte (epidemiologie, tratament chirurgical inițial și tratamentul veterinar).
...
8.
Infecțiile mâinii și degetelor (panariții, flegmoane).
...
URGENȚELE ÎN TRAUMATOLOGIE
1.
Traumatismele și plăgile toracice
● fiziopatologia urgențelor traumatice;
● gesturi de urgență în traumatismele toracice;
● principiile de tratament în funcție de diferitele patologii.
...
2.
Traumatismele și plăgile abdominale
● fiziopatologia leziunilor produse de traumatismele abdominale;
● gesturi de urgență în trumatismele abdominale;
● principii de tratament în diferitele patologii.
...
3.
Copilul politraumatizat și polifracturat
● strategia terapeutică și metoda de imagistică la copilul politraumatizat;
● indicațiile de fixare chirurgicală în fracturile copilului politraumatizat;
● metode de osteosineză, indicația imobilizărilor gipsate, atela;
● tratamentul în fractura deschisă;
● complicațiile posibile în evoluția copilului politraumatizat;
● complicații la distantă;
● traumatismele neurologice (medular, cranian), tratamentul inițial sau secundar.
...
4.
Traumatologie osteoarticulară
● particularitățile epidemiologice și fiziopatologice în traumatologia copilului;
● fiziopatologia și biomecanica fracturilor și a decolărilor epifizare la copil;
● complicațiile acute și tardive, principii de tratament;
● tehnicile ortopedice și chirurgicale, indicația lor.
...
5.
Decolările epifizare
● clasificarea SALTER HARRIS;
● riscurile de epifiziodeza;
● principii de tratament în epifiziodeza postraumatică.
...
6.
Fractura de oboseală, leziunile de surmenaj la copil.
● tipuri de surmenaj ale aparatului locomotor la copil;
● patologia de inserție și osteocondrita posttraumatică.
...
MEMBRUL SUPERIOR
1.
Paralizia obstetricală de plex brachial.
...
2.
Luxația sternoclaviculară, acromioclaviculară, fracturile de claviculă.
...
3.
Fracturile extremității superioare de humerus.
...
4.
Fracturile diafizei humerale.
...
5.
Fracturile supracondiliene de humerus.
...
6.
Fracturile de condil lateral ale humerusului.
...
7.
Fractura de condil medial ale humerusului.
...
8.
Luxația de cot.
...
9.
Fractura MONTEGGIA-STĂNCIULESCU.
...
10.
Fractura de col și cap radial.
...
11.
Fractura extremității inferioare a radiusului.
● frecvență, mecanism, tratament în fractura-decolare;
● fractura GALEAZZI.
...
12.
Fractura ambelor oase de antebraț.
...
13.
Leziunile recente de tendoane extensor sau flexor.
...
14.
Plăgile nervilor colaterali.
...
15.
Plăgile și traumatismele extremității degetelor.
...
MEMBRUL INFERIOR
1.
Fracturile de bazin.
...
2.
Luxația traumatică de șold.
...
3.
Fractura de col femural.
...
4.
Fracturile diafizei femurale.
...
5.
Fracturile extremității distale a femurului.
...
6.
Fracturile și avulsiile tuberozității anterioare de tibie.
● mecanismul fracturii, tratament.
...
7.
Luxația posttraumatică de rotulă.
...
8.
Fracturile metafizare proximale ale tibiei.
...
9.
Fracturile gambei.
...
10.
Fracturile decolare ale epifizei distale a tibiei.
...
11.
Entorsele piciorului.
...
12.
Fracturile de calcaneu.
...
13.
Fracturile tarsului, metatarsienelor, luxațiile piciorului.
...
Barem activitate practică
● puncții venoase, montarea de perfuzii - 10
● puncție pleurală - 5
● pleurotomii - 2
● pansamente arsuri - 5
● tenorafie - 2
● grefă piele liberă, pediculată - 2
● descoperirea venei periferice - 3
● cateterism venă centrală -2
● anastomoză vasculară - 1
● puncție articulară - 2
● incizie, drenaj osteomielită acută - 1
● reducere ortopedică oase lungi și imobilizare gipsată - 5
● osteosinteză percutană fractură - 2
● osteosinteză focar deschis - 2
● puncție și spălătură peritoneală - 2
● reducerea luxației - 2
● montarea unei extensii întinse trans-scheletice - 1
● atitudinea terapeutică în voletul costal - 1
● aspirație și spălătură gastrică - 5
● drenaj vezical - 3
● puncție vezicală suprapubiană - 1
● incizie, drenaj panarițiu flegmonos - 3
La sfârșitul modulului, rezidentul trebuie să fie capabil să cunoască principalele urgențe chirurgicale ale copilului și să poată efectua manevrele de urgență pentru stabilizarea copilului și eventual, îndrumarea acestuia către medicul specialist sau către un centru, unde poate fi tratată afecțiunea.
Modulul 3 - ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 72
În cadrul acestui modul, medicul rezident trebuie să aprofundeze patologia de urgență osteoarticulară și să recunoască și să diagnosticheze afecțiunile ortopedice pediatrice, și să le îndrume la un specialist sau serviciu specializat.
Obiective teoretice:
1.
Osteocondropatii generalizate
● osteocondrita capului femural (Legg- Perthes-Calve);
● apofizita tibială anterioară (Osqood-Schlatter);
● osteonecroza de calcaneu;
● scafoidita tarsiană (Kohler);
● cifoza juvenilă (Scheuermann).
...
2.
Displazii scheletice
● displazia spondilo-epifizară;
● displazia epifizară multiplă;
● acondroplazia;
● disostoza cleido-mastoidiană.
...
3.
Afecțiuni ortopedice metastatice și endocrine
● rahitismul carențial;
● osteoporoza idiopatică juvenilă;
● osteogeneza imperfectă.
...
4.
Infecții osoase
● osteoartrite, artrite spetice, TBC osteoarticular.
...
5.
Artrita reumatoidă juvenilă.
...
6.
Artrita idiopatică juvenilă.
...
7.
Afecțiuni neuromusculare.
● paraliziile cerebrale, mielomeningocelul, distrofii musculare, retracția iatrogenă de cvadriceps femural.
...
8.
Tumori osoase benigne
● chist osos, chist anevrismal, granulom eozinofil, tumoră mieloplaxă, displazia fibroasă.
...
9.
Tumori osoase maligne
● osteosarcomul, sarcom Ewing, leucemia, metastaze osoase.
...
10.
Cap și gât: torticolis muscular, sindrom Klippel-Feil
...
11.
Tulburările de statică rahidiană: scolioza, cifoză, lordoza, atitudini ale acestora.
...
12.
Torace: pectus excavatus, pectus carinatus, sindrom Polland.
...
13.
Paralizia obstetricală de plex brahial.
...
14.
Maladia Sprengel (omoplat supraridicat)
...
15.
Malformații congenitale ale mâinii: polidactilia, sindactilia, amputațiile congenitale, maladia amniotică, clinodactilia.
...
16.
Mers șchiopătat.
...
17.
Inegalitatea de lungime a membrelor inferioare.
...
18.
Deformațiile genunchiului: genu valgum, genu varum.
...
19.
Displazia luxantă de șold.
...
20.
Epifizioliza șoldului.
...
21.
Sinovita tranzitorie a șoldului.
...
22.
Luxația congenitală de rotulă.
...
23.
Chistul sinovial popliteu.
...
24.
Încurbațiile tibiei.
...
25.
Piciorul strâmb congenital.
...
Barem activitate practică:
● Imobilizări gipsate - 30
● Extensie - 3
● Osteosinteza oaselor diafizare - 5
● Alungirea tendonului Achilian percutan, deschis - 3
● Cura sindactiliei - 5
● Cura chistului sinovial popliteu - 3
● Imobilizări Ponseti - 3
● Osteosinteza pecutană - 3
● Puncții articulare - 2
● Evacuare abces subperiostic în osteomielită -1.
Modulul 4 - UROLOGIE ADULȚI
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Radiologie-Imagistică în urologie;
● Tehnici moderne de urologie;
● Tehnici de litotriție;
● Uretroscopia.
Barem activitate practică
● sondaj vezical - 5
● puncție vezicală suprapubiană - 2
● cistostomie - 2
● uretrocistoscopie - 5
Modulul 5 - CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tehnici chirurgicale de bază, tehnici de sutură chirurgicală, utilizarea diatermiei în chirurgie.
● Sisteme de electrochirurgie: izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului, anastomozele intestinale, tehnici de chirurgie minim invazivă.
Barem activitate practică:
● Participarea ca ajutor la intervențiile chirurgicale cu un câmp cât mai larg de tehnici operatorii.
Modulul 6 - CHIRURGIE TORACICĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Traumatismele toracice;
● Plăgile toracice;
● Politraumatisme;
● Pleureziile purulente;
● Infecțiile pulmonare chirurgicale;
● Tumori pulmonare;
● Chirurgie toracoscopică.
Barem activitate practică:
● puncție pleurală - 3
● drenaj pleural - 2
● prim ajutor în plăgile toraco-pulmonare - 2
● toracotomie - 1
● toracoscopie - 1
Modulul 7 - PEDIATRIE
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Particularitățile copilului în perioada de creștere;
● Curbele de creștere în patologia copilului;
● Noțiuni de farmacologie pediatrică;
● Afecțiuni pediatrice care necesită evaluare interdisciplinară;
● Examinarea copilului.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 8 - ATI
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 12
Obiective teoretice:
● Tipuri de anestezie în chirurgia pediatrică;
● Reechilibrarea hidroelectrolitică;
● Reanimarea și terapia intensivă pediatrică.
● Posibilitățile de analgezie în chirurgia pediatrică.
● Homeostazia normală și tulburări ale acesteia.
● Hemoragia, hemostaza, transfuzia.
● Resuscitare cardio-respiratorie.
Barem activitate practică:
● anestezie locală - 6
● anestezie loco-regională - 3
● resuscitare cardio-respiratorie - 2
● puncție venoasă și cateterism periferic și central - 3
Modulul 9 - NEONATOLOGIE
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Nou-născutul - bilanțul la naștere, scorul Apgar;
● Examenele complementare de diagnostic în neonatologie;
● Diagnosticul antenatal în chirurgia pediatrică;
● Examenul de bilanț al nou-născutului pentru punerea în evidență a malformațiilor congenitale aparente și inaparente;
● Reanimarea și transportul nou-născutului către un centru specializat de chirurgie pediatrică cu suport de reanimare neonatală.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor.
Modulul 10 - CHIRURGIE VASCULARĂ
Durata: 1 lună
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 6
Obiective teoretice:
● Politraumatisme cu componentă vasculară;
● Ischemia acută arterială;
● Boala tromboembolică;
● Limfedemul;
● Căi de abord în chirurgia vasculară periferică;
● Suturi vasculare - tehnici;
● Plastii vasculare.
Barem activitate practică
Suturi vasculare - 3
Modulul 11 - STAGIU OPȚIONAL (la alegere)
Durata: 2 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 12
● Endoscopie;
● Radioterapie;
● Oncologie;
● Neurochirurgie;
● Radiologie-Imagistică.
Evaluare teoretică și practică a cunoștințelor. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 12 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ GENERALĂ
Durata: 9 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 54
CAP ȘI GÂT
● Fantele labiopalatine: clasificare, tratament.
● Chiste și fistule congenitale: embriologia arcurilor branhiale, tratament.
● Patologia tiroidiană.
TORACE
● Malformații pulmonare.
● Sechestrații, chiste adenomatoide congenitale, emfizemul, chistul bronhogen, riscul în evoluția bolii, tratament.
● Infecțiile pleurale și parenchimatoase: recunoașterea gravității infecțiilor pleuropulmonare, alternative terapeutice.
● Pneumotoraxul: etiologie, indicații și modalități terapeutice.
● Patologia traheobronșică (stenoze, tumori, corpi străini): manifestări clinice, examene pentru diagnostic, principii de tratament.
● Tumori mediastinale: manifestări clinice, etiologie, riscul evoluției, investigații pentru diagnosic și tratament.
● Herniile diafragmatice congenitale, eventrații, paralizii de nerv frenic: tipuri de hernii, tratament pre- și postnatal, reanimare, tratament chirurgical, prognostic.
PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL
● Omfalocel, laparoschizis: tipuri de malformație, tratament pre-, peri-, și postnatal, prognostic.
● Herniile ombilicale și patologia ombilicului și a liniei albe: embriologia regiunii ombilicale.
● Tipuri de malformații (uracă, canal omfaloenteric): patologia câștigată (granulom ombilical), tratament.
● Patologia canalului peritoneovaginal: diferitele tipuri de patologie (hernie, hidrocel, chist de cordon), tratament.
PATOLOGIA ABDOMINALĂ
● HDS și HDI: etiologie, examene complementare și tratament.
● Ocluzii neonatale: etiologie, diagnosticul de ocluzie înaltă și joasă, indicații terapeutice.
● Constipația: etiologie, diagnostic și terapie.
1.
Esofag:
● Malformațiile esofagiene, tipuri de atrezie de esofag, malformații asociate.
● Principii de tratament, supraveghere pe termen scurt, mediu și lung, stenozele congenitale - tratament.
● Patologia esofagiană câștigată (megaesofag, ingestia caustică, corpii străini esofagieni etc.).
● Tratamentul în urgență, corpi străini, ingestia caustică, complicații și sechele în ingestia caustică.
...
2.
Stomac și duoden
● Malformații.
● Reflux gastro-esofagian: fiziopatologie, clinică și alternative terapeutice.
● Patologie câștigată (stenoze de pilor, ulcer, tumori etc.). Fiziopatologia în stenoza de pilor, tratament, alte patologii.
● Gastrostomia: indicații terapeutice, tipuri, complicații și supraveghere.
...
3.
Intestinul subțire
● Patologia canalului omfaloenteric, embriologie, persistența parțială sau completă, tratament.
● Alte malformații congenitale intestinale (atrezie, duplicații, diverticul MECKEL etc.). Patologia malformațiilor, diagnostic și tratament.
● Enterocolite: Mecanism, principii de tratament medico-chirurgical.
● Volvulus și anomalii de rotație intestinală: rotația normală a ansei intestinale și anomalii de rotație, posibilități de diagnostic și tratament.
● Invaginația intestinală acută: tipuri de invaginație, etiologie, posibilități de diagnostic și tratament.
● Tumori intestinale, limfom: locul chirurgiei în limfoamele abdominale.
● Patologia mezenterului (limfangioame). Chirurgia limfangioamelor abdominale.
● Sindromul de intestin scurt, transplant de intestin.
● Apendicita acută: clinic, examene actuale pentru stabilirea diagnosticului, tratament și complicații.
...
4.
Colon
● Maladia Hirschprung și pseudoobstrucțiile intestinale cronice: fiziopatologia, aspecte genetice, tablou clinic, examene pentru diagnostic, terapie, complicații imediate și la distanță.
● Polipoze: tipuri, aspecte genetice, diagnostic și examene complementare, posibilități terapeutice.
● Boli inflamatorii: tablou clinic, examene actuale pentru diagnostic, modalități terapeutice.
...
4.
Rect
● Malformații anorectale: clasificare, malformații asociate, tratament neonatal, sechele și tratamentul lor.
● Patologia câștigată (abcese, fistule, prolaps, traumatisme): diagnostic, tratamentul abceselor, fistulelor, tratamentul plăgilor de canal anal și rect.
...
5.
Ficat și căi biliare
● Traumatisme: diagnostic, tratament chirurgical operator, nonoperator, sechele.
● Tumori primitive și metastaze: diagnostic, indicații terapeutice tumori benigne și maligne.
● Transplant: indicații și rezultate.
● Malformații: diagnosticul icterului neonatal prelungit, indicații chirurgicale în atrezia de căi biliare, dilatația de CBP.
● HTP: etiologie, circumstanțe de diagnostic, indicații terapeutice.
...
6.
Splina
● Traumatisme: diagnostic și tratament în urgență, tratamentul complicațiilor secundare.
● Splenectomiile: indicații terapeutice în anemia hemolitică, PTI, tumori de splină, tehnici de splenectomie totală și parțială.
...
7.
Pancreas
● Traumatisme: diagnostic, tratament în urgență, complicații și tratament.
● Pancreatitele: etiologia pancreatitelor nontraumatice, tratament chirurgical și indicații chirurgicale.
...
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● intervenții chirurgicale de urgență - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgia capului și gâtului - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgia toracelui - 15;
● chirurgia tubului digestiv și a glandelor anexe - 30 (operator), 60 (ajutor);
● chirurgie de zi - 100 (operator), 200 (ajutor);
● endoscopii - 20 (operator), 40 (ajutor);
Modulul 13 - TEHNICI DE BAZĂ ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ
Durata: 3 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1, 5
Nr. total ore curs: 18
Obiective teoretice:
1.
Echipamentul pentru chirurgia laparoscopică. Sistemul de insuflare și tehnici alternative pentru crearea spațiului de lucru, preluarea și transmiterea imaginii, irigația și aspirația, electrochirurgie.
...
2.
Pregătirea sălii de operație: instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentului (defecțiuni posibile, incidente și accidente). Instrumentarul în chirurgia laparoscopică, instrumentarul standard pentru tehnicile de bază, instrumentar pentru situații speciale. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului (defecțiuni posibile, incidente și accidente).
...
3.
Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice. Criterii generale de opțiune pentru abord laparoscopic, indicații și contraindicații. Evaluarea preoperatorie a pacientului. Particularitățile anesteziei, consecințele fiziopatologice ale insuflației peritoneale (incidente și accidente intraoperatorii specifice). Conduita postoperatorie specifică, evoluție și îngrijiri postoperatorii.
...
4.
Tehnici laparoscopice de bază. Instituirea penumoperitoneului, dispozitivului operator și plasarea trocarelor, utilizarea lanțului imagistic, sistemului de electrochirurgie, irigație și aspirație. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale. Visceroliza, tehnici de biopsie, ligatura și sutura laparoscopică. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic.
...
Barem activitate practică:
● asistarea la operații laparoscopice în direct - 10
● activitate ca instrumentare în echipa operatorie - 5
● mânuirea telescopului - 5
● ajutor în echipa operatorie - 5
● intervenții chirurgicale ca prim ajutor - 1
Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică. Necesită formare suplimentară specializată după susținerea examenului de medic specialist.
Modulul 14 - CHIRURGIE PEDIATRICĂ SPECIALĂ (NEONATALĂ, ONCOLOGICĂ, UROLOGICĂ)
Durata: 12 luni
Nr. ore curs/săptămână: 1,5
Nr. total ore curs: 72
1.
ONCOLOGIE VISCERALĂ
● Neuroblastoame.
● Tumori renale.
● Rabdomiosarcoame.
● Tumori germinale maligne.
Obiective: factori epidemiologici și de prognostic, circumstanțe de descoperire în fața unei tumori abdominale, posibilități de diagnostic.
Bazele chirurgiei oncologice și diferitele indicații chirurgicale în funcție de tumoră.
...
2.
ANOMALII DE DIFERENȚIERE SEXUALĂ
Obiective: mecanismul diferențierii, diagnosticul la nou-născut, elemente ce orientează sexul, posibilități chirurgicale, supraveghere pe termen lung.
...
3.
PATOLOGIA SÂNULUI ȘI ORGANELOR GENITALE FEMININE
● Sânul: evoluția glandei mamare din copilărie până la pubertate, tipuri de patologie și tratament.
● Ovarul, obiective: torsiunea de ovar, tumori chistice și solide, tratament.
● Malformații ale organelor genitale interne și externe feminine: embriologia organelor genitale interne și externe, tipuri, diagnostic, tratament, sechele la distanță.
● Tumorile organelor genitale interne și externe: tipuri, circumstanțe de apariție, modalități și indicații terapeutice.
● Patologia câștigată a organelor genitale interne și externe (viol, altele): recunoașterea unei tentative de viol și examene complementare, elemente medico-legale și tratamentul global al copilului, tratamentul chirurgical al traumatismelor.
...
4.
PATOLOGIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE
● Malformațiile penisului: anatomie, tehnici și indicații operatorii, supraveghere.
● Patologia prepuțului: evoluția naturală a prepuțului la copil, tehnici chirurgicale în fimoză, tratamentul parafimozei.
● Anomalii de migrare testiculară: etapele și factorii migrării testiculare, anomalii de migrare, tehnici chirurgicale, examene complementare pentru stabilirea diagnosticului.
● Tumorile testiculului: diagnostic și strategia operatorie.
...
5.
SIMPTOME ÎN UROLOGIA PEDIATRICĂ
● Infecții urinare: criterii de diagnostic ce permit diferențierea de infecție înaltă sau joasă; factori favorizanți, bilanț etiologic, posibilități de tratament.
● Tulburări micționale și anomalii de eliminare a urinii: etapele maturării vezicale, tipuri de tulburări micționale, legătura dintre constipație și infecțiile urinare, indicația examenelor complementare pentru stabilirea diagnosticului, posibilități terapeutice.
● Hematuria și uretroragia, posibilități de diagnostic.
● Retenția acută de urină: posibilități de diagnostic și tratament.
● Colica nefretică: posibilități de diagnostic și modalități terapeutice.
...
6.
PATOLOGIA RENALĂ
● Traumatismele aparatului urinar: diagnostic și modalități terapeutice.
● Malformații (formă, poziție, nefromegalie, polichistoze), embriologia aparatului urinar, tipuri de malformații și indicațiile operatorii.
● Transplantul renal: modalități și rezultatul tranplantului renal.
...
7.
ANOMALII DE EVACUARE A URINEI
● Dilatațiile bazinetului - conceptul de anomalie antenatală, circumstanțe de diagnostic, examene complementare și analiza lor, modalități și indicații terapeutice.
● Megaureterul: tipuri, circumstanțe de diagnostic, interpretarea rezultatelor examenelor complementare și modalități de indicație terapeutică.
● Valvele de uretră: principalele malformații uretrale, consecințele înainte și după naștere a valvelor de uretră posterioară; tratamentul după naștere, supraveghere medie și pe termen lung.
● Sistemul urinar dublu sau duplicația: particularități anatomice ale duplicațiilor, diagnostic și tratament.
● Reflux vezico-ureteral: diagnostic și tratament.
● Vezica urinară și uretră:
–
malformații: extrofia vezicală, epispadias, hipospadias, consecințele malformațiilor și principii de tratament.
...
–
vezica neurogenă: etiologie și consecințele acesteia, modalități de diagnostic, supraveghere și posibilități terapeutice.
...
...
Barem activitate practică conform curriculei europene:
● chirurgie neonatală - 10 (operator), 20 (ajutor);
● chirurgie oncologică - 25;
● chirurgie urogenitală - 20 (operator), 40 (ajutor).
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIA PEDIATRICĂ
Medicul specialist în chirurgie pediatrică are competență pentru practicarea specialității atât în situații de urgență cât și în regim de cronici, conform pregătirii profesionale.
Medicul specialist are obligația să își continue pregătirea, să obțină atestate de competență profesională prin specializări suplimentare, să recunoască cazurile complexe care-l depășesc din punct de vedere profesional precum și al competenței, pe care să le trimită altui coleg capabil să rezolve patologia respectivă, sau într-un centru de specialitate.
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Despicături labiovelopalatine
...
2.
Adenopatii acute și cronice
...
3.
Fistule și chiste congenitale ale gâtului
...
4.
Limfangioamele feței, gâtului și alte localizări
...
5.
Hemangioamele feței, gâtului și alte localizări
...
6.
Torticolis muscular congenital
...
7.
Malformații bronhopulmonare
...
8.
Chistul hidatic pulmonar
...
9.
Supurațiile pleuro-pulmonare
...
10.
Pericarditele chirurgicale
...
11.
Infecțiile mediastinale
...
12.
Arsurile și stenozele cicatriciale ale esofagului
...
13.
Herniile diafragmatice congenitale
...
14.
Tumorile mediastinale și pleuropulmonare
...
15.
Malformațiile esofagului
...
16.
Cardiospasmul
...
17.
Stenoza hipertrofică de pilor
...
18.
Malformațiile duodenului, intestinului subțire și ale colonului
...
19.
Anomalii de rotație și acolare ale intestinului
...
20.
Patologia diverticului Meckel
...
21.
Invaginația intestinală
...
22.
Apendicita acută
...
23.
Peritonitele acute
...
24.
Peritonita și ileusul meconial
...
25.
Corpii străini ai tubului digestiv
...
26.
Megacolonul congenital
...
27.
Malformațiile anorectale
...
28.
Duplicațiile digestive
...
29.
Constipația și encomprezisul
...
30.
Hemoragii digestive inferioare
...
31.
Hemoragii digestive superioare. Hipertensiunea portală
...
32.
Chistul hidatic hepatic
...
33.
Icterele neonatale de cauză chirurgicală
...
34.
Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominale
...
35.
Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale
...
36.
Tumori abdominale intra și retroperitoneale
...
37.
Omfalocel și gastroschizis
...
38.
Patologia regiunii ombilicale
...
39.
Patologia canalului peritoneovaginal
...
40.
Prolapsul anorectal
...
41.
Polipul rectal și polipoza rectocolică
...
42.
Malformațiile aparatului urinar superior
...
43.
Megaureterul și refluxul vezicoureteral
...
44.
Extrofia de vezică
...
45.
Valvele congenitale ale uretrei posterioare
...
46.
Litiaza urinară
...
47.
Tumorile renale
...
48.
Rupturile de rinichi
...
49.
Rupturile de uretră
...
50.
Epispadias
...
51.
Hipospadias
...
52.
Intersexualitatea
...
53.
Testicul necoborât
...
54.
Sindromul de scrot acut
...
55.
Fimoza și parafimoza
...
56.
Imperforațiile de himen și atrezia de vagin
...
57.
Tumorile organelor genitale
...
58.
Varicocelul
...
59.
Enurezis și incontinența urinară
...
60.
Celulita necrozantă a nou-născutului
...
61.
Teratomul sacrococcigian
...
62.
Traumatismele toracelui
...
63.
Traumatismele craniene
...
Barem practic pentru examenul de medic specialist
1.
Traheostomia
...
2.
Excizia hemangioamelor
...
3.
Cura chistului de canal tireoglos
...
4.
Excizia fistulelor și a chistelor laterocervicale
...
5.
Corectarea torticolisului congenital
...
6.
Pleurotomia
...
7.
Gastrostomia
...
8.
Pilorotomia extramucoasă
...
9.
Rezecția intestinală și anastomozele intestinale
...
10.
Ileostomia
...
11.
Colostomia
...
12.
Apendicectomia
...
13.
Proctoplastia pentru malformațiile anorectale joase
...
14.
Corectarea prolapsului anal
...
15.
Hepatorafia
...
16.
Splenectomia
...
17.
Cura herniei ombilicale
...
18.
Cura herniei inghinale
...
19.
Cura varicocelului
...
20.
Nefrostomia
...
21.
Ureterostomia
...
22.
Cistostomia
...
23.
Reconstrucția uretrei în hipospadias
...
24.
Corectarea fimozei, parafimozei
...
25.
Orhidopexia
...
26.
Neurorafia
...
27.
Arteriorafia
...
28.
Cateterismul venos
...
29.
Extirparea teratomului sacrococcigian
...
30.
Esofagostomia cervicală
...
31.
Drenajul toracic
...
32.
Artrotomia de drenaj
...
33.
Instalarea tracțiunii ortopedice
...
34.
Reducerea deschisă și osteosinteza fracturii diafizare
...
35.
Osteosinteza elastică a fracturilor diafizare
...
36.
Reducerea și îmbroșarea cu focar deschis a fracturilor supracondiliene de humerus
...
37.
Tenorafiile
...
38.
Grefele de piele
...
39.
Hematocolpos
...
Barem practic medic primar
1.
Corecția chirurgicală a despicăturii labiovelopalatine
...
2.
Rezecțiile pulmonare
...
3.
Decorticarea pleurală
...
4.
Cura chistului hidatic pulmonar
...
5.
Rezecțiile gastrice
...
6.
Hepatectomiile
...
7.
Corecția chirurgicală a herniei diafragmatice
...
8.
Fundoplicatura gastrică
...
9.
Nefrectomia polară
...
10.
Chirurgia atreziei de esofag
...
11.
Pieloplastia
...
12.
Chirurgia megaureterului
...
13.
Reconstrucția esofagului cu tub gastric sau colon
...
14.
Chirurgia oncologică
...
15.
Chirurgia malformațiilor anorectale înalte
...
16.
Chirurgia DDS (defecte de dezvoltare sexuală)
...
17.
Chirurgia epispadiasului și a extrofiei de vezică urinară
...
18.
Chirurgia hipertensiunii portale
...
19.
Chirurgia atreziei de căi biliare, pseudochistului de coledoc
...
20.
Chirurgia oncologică
...
21.
Cura chistului hidatic hepatic
...
22.
Chirurgia megacolonului congenital
...
23.
Chirurgia transplantului
...
BIBLIOGRAFIE
1.
Ashcraft K., Whitfield Holcomb III G, Murphy J. P. - Pediatric Surgery, Ed. a 5-a, Ed. Saunders Elsevier, Philadelphia, 2010.
...
2.
O'Neill J. ș. a. - Pediatric Surgery, 5th ed., Mosby, 1998.
...
3.
Pellerin D. - Techniques de chirugie pediatrique, Masson, Paris, 1978.
...
4.
Tratat de Chirurgie / sub red. Irinel Popescu, Constantin Ciuce - Ed. a 2-a - București: Editura Academiei Române, 2013. Vol. 3: Chirurgie Pediatrică /coord. Corneliu Sabetay, 2013,
...
5.
Zachariou Z. Pediatric Surgery Digest, Ed. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009. .
...
6.
Zamfir T., Bâscâ I., Jianu M. - Chirurgie viscerală, urologie și ortopedie pediatria, Ed. Științifică, București, 1996.
...
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Definiția specialității
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.
Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive.
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:
–
Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale
...
–
Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)
...
–
Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)
...
–
Patologia tumorală cutanată și de părți moi
...
–
Malformațiilor congenitale
...
–
Suferințe estetice
...
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
16
MODULUL 1
CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ORE/LUNĂ (120 ore)
MODULUL 2
ORTOPEDIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
15 ORE/LUNĂ (30 ore)
MODULUL 3
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore
MODULUL 4
NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
15 ore
MODULUL 5
ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
15 ore/lună
MODULUL 6
CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
15 ore/lună
MODULUL 7
RECUPERARE MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/lună
MODULUL 8
DERMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 9
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 10
GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/lună
MODULUL 11
UROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/lună
MODULUL 12
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/lună
MODULUL 13
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/lună
MODULUL 14
MEDICINĂ LEGALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore/săptămână
MODULUL 15
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore/săptămână
MODULUL 16
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI
MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
48 LUNI (4 ANI)
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore/lună
Total ore pregătire teoretică
CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică
CONFORM CURRICULEI
MODULUL I ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 6 luni
Nr. Ore curs: 120
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA
1.
Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale
...
2.
Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic
...
3.
Principii de asepsie și antisepsie
...
4.
Principii de sterilizare
...
5.
Principii de antibioprofilaxie
...
6.
Principii de tratament medicamentos în infecții
...
7.
Principii de electrochirurgie
...
8.
Principii generale de incizie și sutură
...
9.
Materiale de sutură și ligatură
...
10.
Fiziopatologia vindecării plăgilor
...
11.
Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor
...
12.
Cicatricea retractilă
...
13.
Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator
...
14.
Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale
...
15.
Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament
...
16.
Traumatismele toraco-abdominale
...
17.
Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
...
18.
Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal
...
19.
Defecte parietale abdominale
...
20.
Traumatismele cranio-cerebrale
...
21.
Politraumatismele
...
22.
Abdomenul acut chirurgical
...
23.
Defectele parietale abdominale
...
24.
Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local
...
25.
Șocul hemoragic
...
26.
Infecțiile de părți moi - conduita terapeutică
...
27.
Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,
...
28.
Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie
...
29.
Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii
...
30.
Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale
...
31.
Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie - chirurgia neoplasmului mamar
...
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește
–
Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.
...
–
Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)
...
–
Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului
...
–
Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia
...
–
Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul
...
–
Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură
...
–
Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.
...
–
Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului
...
–
Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generală
...
Activități practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.
–
Tușeu rectal/tușeu vaginal
...
–
Cateterizarea venoasă periferică
...
–
Montarea unei perfuzii
...
–
Paracenteza
...
–
Toracocenteza
...
–
Debridare plagă
...
–
Incizii tegumentare
...
–
Sutură plagă
...
–
Nursingul colostomei
...
–
Cateterism vezical și suprimarea sondei
...
–
Suprimarea materialului de sutură
...
–
Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator
...
–
Pansamentul plăgii posttraumatice
...
–
Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic
...
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice
1.
Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală
...
2.
Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice
...
3.
Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat
...
4.
Abordarea multidisciplinară a pacientului
...
5.
Principii de management al abdomenului acut chirurgical
...
6.
Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală
...
7.
Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic
...
8.
Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi
...
9.
Conduita intraoperatorie corespunzătoare
...
Aspecte practice
1.
Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)
...
2.
Urmărirea evoluției pacientului chirurgical
...
3.
Incizii tegumentare
...
4.
Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură
...
5.
Managementul plăgilor
...
6.
Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică.
...
MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE - 2 LUNI
Nr. Ore curs: 30 ore
Nr. Ore practică: 250 ore
TEMATICA
1.
Traumatismele părților moi extrascheletale
...
2.
Fracturi și luxații ale membrelor
...
3.
Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului
...
4.
Amputațiile coapsei
...
5.
Amputațiile gambei
...
6.
Politraumatismele
...
7.
Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare
...
8.
Malformații congenitale ale membrelor
...
9.
Materiale de osteosinteza
...
10.
Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor
...
11.
Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor
...
12.
Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP
...
13.
Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie
...
14.
Materiale protetice
...
15.
Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;
...
16.
Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației
...
17.
Investigații imagistice în ortopedie
...
Activități practice
1.
Reducerea luxațiilor
...
2.
Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic
...
3.
Montarea extensiei continue transscheletice
...
4.
Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare
...
5.
Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghips
...
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor
Competente practice:
–
Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii
...
–
Reducerea luxațiilor și a fracturilor
...
–
Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor
...
–
Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei
...
–
Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP
...
–
Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic
...
–
Recunoașterea sindromului de compartiment
...
–
Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie
...
–
Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare)
...
MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică: 120 ore
Tematica
1.
Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica
...
2.
Urgente chirurgicale în pediatrie
...
3.
Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice
...
4.
Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor
...
5.
Particularități ale cicatrizării la copil
...
6.
Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil
...
7.
Malformații congenital ale sistemului urinar
...
8.
Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică
...
9.
Malformații congenitale ale toracelui
...
10.
Patologia tumorală la copil
...
Activitate practică:
–
Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric
...
–
Urmărirea postoperatorie la copil
...
–
Reducerea fracturilor/luxațiilor
...
–
Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice
...
Rezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt:
Competente teoretice:
–
Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică
...
–
Particularități ale evoluției postoperatorii la copil
...
–
Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
...
Competențe practice:
–
Urmărirea postoperatorie la copil
...
MODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE - 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 15 ore
Nr. Ore practică 125 ore
Tematica
1.
Traumatismele cranio-cerebrale
...
2.
Traumatismele vertebro-medulare
...
3.
Neuropatii compresive periferice
...
4.
Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)
...
5.
Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică)
...
Activitate practică:
–
Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație
...
–
Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor
...
–
Interpretarea rezultatelor CT/IRM
...
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL V AN I
ORL - 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practică 250 ore
Tematica
1.
Traumatismele nasului
...
2.
Traumatismele pavilionului auricular
...
3.
Reconstrucția nasului
...
4.
Reconstrucția pavilionului auricular
...
5.
Fracturile oaselor nazale
...
6.
Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular
...
7.
Rinocorecția
...
8.
Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului
...
9.
Anatomia și fiziologia nasului
...
10.
Traheostomia
...
11.
Tehnici imagistice specifice
...
Activitate practică
1.
Tratamentul epistaxisului
...
2.
Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale
...
3.
Reducerea fracturilor oaselor nasului
...
4.
Traheostomia
...
5.
Tratamentul deviațiilor de sept
...
6.
Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a rinitei
...
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.
Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate.
MODULUL VI ANUL II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 250 ore
Tematica
1.
Traumatismele părților moi la nivelul feței
...
2.
Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT
...
3.
Malformații congenitale labio-palatine
...
4.
Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă
...
5.
Malformațiile congenitale ale feței
...
6.
Anestezia loco-regională în OMF
...
7.
Traumatismele cranio-cerebrale - abordarea interdisciplinare
...
8.
Leziuni dento-alveolare posttraumatice
...
9.
Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale
...
10.
Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.
...
11.
Parotidectomia și paralizia de nerv facial
...
Activități practice:
1.
Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă
...
2.
Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma
...
3.
Cateterizarea ductului lui stenon
...
4.
Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine
...
5.
Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei
...
6.
Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF
...
7.
Parotidectomia superficială
...
Obiective educaționale:
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.
Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:
–
Cunoașterea anatomiei locale
...
–
Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței
...
–
Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF
...
–
Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine
...
–
Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF
...
Din punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:
–
Bloc infraorbital/bloc mental
...
–
Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului
...
–
Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale
...
–
Recunoașterea ductului lui Stenon
...
–
Principiile de paroTidectomie
...
MODULUL VII AN II
RECUPERARE MEDICALĂ - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică 120 ore
Tematica
1.
Noțiuni introductive în recuperarea medicală
...
2.
Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor
...
3.
Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice
...
4.
Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor
...
5.
Terapia durerii cronice
...
6.
Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars
...
Activitate practică:
Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:
–
Evaluarea inițială a deficitului funcțional
...
–
Elaborarea unui plan etapizat de recuperare
...
–
Urmărirea în dinamică e evoluției
...
–
Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)
...
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE - 6 săptămâni
Nr. ore curs 30 ore
Nr. ore practică 180
Tematica
1.
Urgențe în dermatologie
...
2.
Vasculite - afecțiuni cutanate
...
3.
Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat
...
4.
Aplicațiile topicelor în dermatologie
...
5.
Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic
...
6.
Tumorile cutanate
...
7.
Ulcerul trofic
...
8.
Melanomul malign
...
9.
Alergodermia
...
10.
Antiageing
...
11.
Anatomia și fiziologia pielii și a anexelor
...
Activități practice
–
Examenul clinic în dermatologie
...
–
Prick-test
...
–
Tratamentul local în leziuni dermatologice
...
–
Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)
...
–
Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate
...
–
Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor
...
–
Tratamentul local în celulite
...
–
Pansamentul ulcerului trofic
...
Obiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice)
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:
Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 6 săptămâni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 180 ore
Tematica
1.
Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
–
Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară
...
–
Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare
...
–
Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie
...
–
Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale
...
–
Expunerea vaselor limfatice.
...
...
2.
Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
...
3.
Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
...
4.
Grefe vasculare biologice și sintetice.
...
5.
Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment
...
6.
Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
–
hemodinamica circulației venoase
...
–
incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară
...
–
tromboza venoasă profundă
...
–
insuficiența venoasă cronică
...
–
tromboflebita.
...
...
7.
Fiziologia sistemului limfatic:
–
anatomia funcțională a sistemului limfatic
...
–
fiziologia
...
–
fiziopatologie.
...
...
8.
Coagularea și dereglările hemostazei:
–
coagularea normală
...
–
terapia anticoagulantă
...
–
agenți trombolitici
...
–
coagulopatiile și hemoragia
...
–
stări hipercoagulante.
...
...
9.
Sindromul Raynaud.
...
10.
Anomaliile arterio-venoase:
–
Malformațiile vasculare congenitale
...
–
Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic
...
–
Fistulele arterio-venoase dobândite.
...
...
11.
Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
12.
Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
–
Tromboza venoasă profundă
...
–
Sindromul posttrombotic
...
–
Tromboza venoasă superficială
...
–
Insuficiența venoasă cronică
...
...
13.
Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
14.
Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
...
Activități practice
1.
Expunerea arterelor:
–
poplitee
...
–
tibială anterioară
...
–
tibială posterioară
...
–
peronieră
...
–
axilară
...
–
brahială
...
–
radială/ulnară
...
...
2.
Expunerea venelor:
–
recoltarea venei safene interne
...
–
vena femurală comună
...
–
vena femurală superficială
...
–
vena cefalică
...
–
vena bazilică
...
...
3.
Anastomoză termino-laterală
...
4.
Anastomoză termino-terminală
...
Obiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicale
Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală
Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment)
MODULUL X AN II
GINECOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. ore practică 120 ore
TEMATICA
1.
Anatomia și fiziologia sânului
...
2.
Anatomia organelor genitale externe
...
3.
Patologia tumorală benignă a sânului
...
4.
Elemente de oncologie a sânului
...
5.
Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV
...
6.
Reconstrucția regiunii perineale
...
7.
Chirurgia estetică a organelor genitale
...
8.
Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare
...
Activități practice:
–
Echografia sânului
...
–
Mamografia
...
–
Mastectomia
...
–
Evidarea ganglionară
...
–
Tehnica ganglionului santinela
...
–
Chirurgia oncologică
...
–
Urmărirea oncologică la pacienta ginecopată
...
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale
Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicații practice
Examenul clinic al sânului
Examinarea stațiilor ganglionare ale sânului
Participarea la intervenții chirurgicale oncologice
Cunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului
MODULUL XI AN II
UROLOGIE - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica
1.
Anatomia și fiziologia aparatului urinar
...
2.
Malformații congenitale ale OGE
...
3.
Hipospadiasul
...
4.
Gangrena Fournier
...
5.
Reconstrucția penisului
...
Activități practice:
–
sondajul urinar
...
–
tușeul rectal
...
–
sondajul vezical
...
–
interpretarea urolculturii și a sumarului de urină
...
–
participarea la intervenții chirurgicale urologice
...
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior.
MODULUL XII AN II
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ - 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica
1.
Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic
...
2.
Monitorizarea funcțiilor vitale
...
3.
Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB
...
4.
Sindromul de reperfuzie
...
5.
Resuscitarea; ALS/BLS
...
6.
Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații
...
7.
Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă
...
8.
Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).
...
9.
Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)
...
10.
Suportul nutrițional (energetic - caloric)
...
Activitate practică
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilară
Rahianestezia
Resuscitarea cardiorespiratorie
Defibrilare externă
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL XIII AN II
OFTALMOLOGIE - 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica
1.
Arsurile corneo-conjunctivale
...
2.
Arsurile palpebrale
...
3.
Traumatismele pleoapelor
...
4.
Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale
...
Activități practice
1.
Tarsorafii:
...
2.
Cateterizarea canalelor lacrimale:
...
3.
Enucleerea globului ocular:
...
4.
Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:
...
Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitale
Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular
MODULUL XIV AN II
MEDICINA LEGALĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica
1.
Leziuni traumatice superficiale
...
2.
Medicina legală a leziunilor nervoase
...
2.
Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor
...
3.
Conduita terapeutică în accidentele rutiere
...
4.
Conduita terapeutică în intoxicațiile acute
...
5.
Conduita terapeutică în agresiuni
...
6.
Conduita terapeutică în accidentele în timpul muncii
...
Activitate practică:
–
Descrierea corectă a leziunilor traumatice
...
–
Zilele de îngrijire medicală - implicații juridice
...
–
Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
...
Obiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legale
Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice
Așteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică.
MODULUL XV AN II
BIOETICĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic - pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic - pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Activități practice
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
4.
Proprietatea intelectuală
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/lună
Ore activitate practică: 120 ore/lună
Structura stagiului:
Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale
1.
Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) - ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat
...
2.
Predare și învățare - cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați
...
3.
Evaluare și feedback - cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea
...
4.
Sistemul de pregătirea și resursele - cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii
...
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE
1.
De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery - EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS
...
2.
Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.
...
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:
I.
Începerea pregătirii în specialitate
1.
Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate
–
Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED - internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.
...
–
După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.
...
–
Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
...
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A.
Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–
Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale
...
–
Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică
...
–
Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)
...
–
Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale
...
–
Anatomie clinică
...
–
Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)
...
–
Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie
...
–
Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie
...
–
Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Plastică
...
...
B.
Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
...
...
2.
Aptitudini profesionale și atitudine
–
Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)
...
–
Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)
...
–
Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență
...
...
3.
Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.
...
3.
Management
–
Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică
...
–
Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei
...
...
4.
Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)
...
5.
Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.
Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.
...
...
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.
După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:
1.
Participare ca Observator (O)
...
2.
Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
...
3.
Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
...
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.
Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.
Tipuri de examinări posibile:
–
Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)
...
–
Mini examinare clinică (Mini ExC)
...
–
Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)
...
–
Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice
...
–
Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct
...
–
Log-book-ul de proceduri
...
–
Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
...
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor
1.
Recunoașterea ca îndrumător
a.
Calificare necesară și experiență
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.
Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20
...
b.
Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie
–
Familiar cu noțiunile de bază în specialitate
...
–
Experimentat în activități didactice
...
–
Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate
...
–
Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente
...
–
Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue
...
...
...
2.
Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
...
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.
Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.
1.
Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire
a.
Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.
Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.
Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
...
b.
Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
...
...
2.
Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–
Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită
...
–
Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului
...
–
Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații
...
–
Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire
...
–
Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.
...
–
Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.
...
–
Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului.
...
...
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
Stagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.
Tematica de curs - Chirurgie plastică generală și ARSURI:
1.
Istoria chirurgiei plastice
...
2.
Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
...
3.
Cicatrizarea normală și patologică
...
4.
Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice
...
6.
Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică
...
7.
Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție
...
8.
Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii
–
Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate
...
–
Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice
...
–
profilaxia cicatrizării patologice
...
–
Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie
...
–
Fasceita necrozantă
...
–
conduita terapeutică în agresiunile animale/umane
...
–
conduita terapeutică în înțepăturile de insecte
...
–
Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice
...
–
Plăgile cronice
...
–
Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată
...
–
Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)
...
–
Transplantul liber de piele PPLD
...
–
Transplantul liber de piele PTG
...
–
Expandarea tisulară
...
–
Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber
...
–
Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică
...
–
Replantări și revascularizări
...
–
Nervi periferici
...
–
Lasere în chirurgia plastică
...
–
Biomateriale - implante
...
–
Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
...
–
Malformații congenitale la nivelul membrului superior
...
–
Malformații congenitale la nivelul toracelui
...
–
Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice
...
–
Principii de biostatistică
...
...
ARSURI anul III
–
Arsuri - generalități
...
–
Arsura prin flacără
...
–
Arsura de contact
...
–
Arsura chimică
...
–
Electrocuțiile
...
–
Arsura prin iradiere
...
–
Leziunea locală în arsuri
...
–
Tratamentul chirurgical local în arsuri
...
–
Prognosticul în arsuri
...
–
Diagnosticul arsurilor - prospectiv și retrospectiv
...
–
Protocolul de admisie al arsului în UIAG
...
–
Evaluarea inițială a pacientului ars grav
...
–
Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri
...
–
Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav
...
–
Prevenția sechelelor postcombustionale
...
–
Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament
...
–
Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav
...
–
Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars
...
–
Urmărirea postoperatorie la pacientul ars
...
–
Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz
...
–
Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri
...
–
Nutriția arsului
...
–
Homogrefe/allogrefe/xenogrefe
...
–
Substituienții dermici
...
–
Culturile de keratinocite
...
–
Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav
...
–
Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical
...
–
Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior
...
–
Sechelele postcombustionale la nivelul feței
...
–
Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate
...
–
Principiile exciziei cicatriciilor
...
–
Expandarea tisulară
...
–
Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgical
...
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practică: conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
PIELE ȘI ANEXE
Anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii
Anatomia și fiziologia chirurgicală a anexelor
Anatomia și fiziologia chirurgicală a unghiei
Noțiuni de embriologie
Malformații congenitale ale pielii - diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatorie
i.
Anomalii vasculare
...
ii.
Malformații vasculare
...
iii.
Hemangioame
...
iv.
Limfangioame
...
v.
Bride congenitale
...
Accidente traumatice
i.
Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)
...
ii.
Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
...
Noțiuni de chirurgie dermatologică
Afecțiuni neoplazie
i.
Tumori piele
...
ii.
Carcinom bazocelular
...
iii.
Melanom
...
iv.
Carcinom scuamos
...
v.
Alte tumori ale pielii
...
vi.
Limfodisecția și ganglionul santinelă
...
vii.
Diagnosticul tumorilor de piele
...
viii.
Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanată
...
ix.
Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanate
...
x.
Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorie
...
CHIRURGIA MÂINII
–
Embriologia membrului superior
...
–
Anatomia chirurgicală mâinii
...
–
Anatomia chirurgicală antebrațului
...
–
Anatomia chirurgicală brațului
...
–
Malformații congenitale - sindactilie, polidactilie principii de tratament
...
–
Patologia traumatică a membrului superior
i.
Tendoane
...
ii.
Osoase
...
iii.
Articulații și ligament
...
iv.
Țesut subcutanat
...
...
Indicații și tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce în leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mâinii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/închise ale oaselor mâinii
Traumatismele complexe ale mâinii
Mâna mutilată
Expertiza capacității de muncă
Tehnici de reconstrucție a degetelor
Metode reconstructive în reconstrucția policelui amputat
Rolul microchirurgiei în chirurgia mâinii
Neurorafia
Revascularizarea/replantarea -
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixte
Transfer funcțional tendinos și muscular
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
Instabilitatea articulară
Afecțiuni neoplazice
i.
Osoase
...
ii.
Țesut subcutanat
...
Altele
v.
Boala Dupuytren
...
vi.
Limfedem
...
i.
Mâna spastică
...
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformații congenitale
i.
Sindactilie, polidactilie
...
ii.
Bride congenitale
...
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principii de tratament al fracturilor închise
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicațiile locale și generale ale fracturilor
Situații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase în patologia membrului inferior
Afecțiuni neoplazice - clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologică
a.
Osoase
...
b.
Țesut subcutanat
...
Limfedemul
Obiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperator
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științifică
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
I.
CAP ȘI GÂT
Anatomia și fiziologia capului și a gâtului
Malformații congenitale
i.
Despicături labiale și palatine
...
ii.
Urechi decolate
...
iii.
Microtia
...
iv.
Sindroame craniofaciale
...
v.
Altele
...
Accidente traumatice evaluare inițială
Valoarea CT în traumatologia extremității cefalice
Tratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-faciale
Leziuni ale țesuturi moi
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp - evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Mușchii mimicii
Paralizia facială
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generale
Reconstrucția pleoapelor
Reconstrucția regiunii temporale
Reconstrucția regiunii malare
Reconstrucția piramidei nazale
Reconstrucția buzelor
Reconstrucția pavilionului auricular
Reconstrucția mandibulei
Reconstrucția scalpului
Afecțiuni neoplazice
i.
Tumori ale țesuturilor moi
...
ii.
Tumori osoase
...
iii.
Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superior
...
iv.
Tumorile parotidei
...
Hemiatrofia facială
...
II.
PERETE TORACIC ȘI SÂN
Malformații congenitale
i.
Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)
...
ii.
Sâni tuberoși - tratamentul chirurgical
...
iii.
Pectus excavatum/carinatum
...
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale țesuturilor moi
Reconstrucția de perete toracic
Anatomia și fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie - neoplasmul mamar
i.
Tratament chirurgical al cancerului de sân
...
ii.
Reconstrucția mamară
...
iii.
Limfodisecția/nodulul santinela
...
iv.
Urmărirea postoperatorie
...
v.
Reconstrucția mamară
...
Hipertrofia mamară - mamoplastia de reducție
Ginecomastia - ablația mamară în ginecomastie
...
III.
TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului și a trunchiului
Malformații congenitale
i.
Hipospadias și epispadias
...
ii.
Malformații ale organelor genitale feminine
...
iii.
Spina bifida
...
Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombare
Reconstrucția peretelui abdominal
Organe genitale externe - anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstrucția perineului
Reconstrucția penisului
Reconstrucția vaginului
Boala Peyronie
Afecțiuni neoplazice
i.
Tumori vaginale și vulvare
...
ii.
Tumori ale penisului
...
iii.
Tumori ale țesutului subcutanat
...
...
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ - ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
CHIRURGIE ESTETICĂ
Cap și gât
Noțiuni de estetică și proporții faciale
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicală a feței
Blefaroplastia
Lifting facial
Lifting de sprâncene
Anatomia chirurgicală a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
Reconturare facială
1.
Cu implant
...
2.
Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime
...
3.
Genioplastie
...
Membrul superior
i.
Liposuctia
...
ii.
Brahioplastia
...
Sân
i.
Mamoplastia de augmentare
...
ii.
Ptoza mamară - mastopexia
...
iii.
Mameloane invaginate
...
Abdomen
i.
Liposucția
...
ii.
Abdominoplastia
...
iii.
BodyLifting
...
Membru inferior
i.
Liposucția
...
ii.
Lifting de coapse
...
iii.
Lifting de fese
...
iv.
Implante
...
Chirurgia postbariatrică
RECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–
Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus
...
–
Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.
...
–
Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic
...
–
Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
...
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).
În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:
–
Să fie un specialist pluripotent
...
–
Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității
...
–
Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii
...
–
Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi
...
–
Să practice medicina cu raport cost eficiență optim
...
–
Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant
...
–
Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității
...
–
Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare
...
–
Demonstreze capacitatea de învățare
...
–
Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor
...
–
Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor
...
–
Să învețe și să susțină viitori candidați
...
–
Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte
...
–
Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.
...
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligații
–
Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
...
–
Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.
...
–
Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.
–
Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală
...
...
–
Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
...
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:
NU SE APLICĂ
Domeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–
Echografie generală
...
–
Echografie vasculară
...
–
Medicina hiperbară
...
–
Dermatoscopie
...
–
Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)
...
–
Managementul medical al dezastrelor
...
–
Managementul medical al urgențelor prespitalicești
...
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Emerit Dr. Lascăr Ioan
...
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
- Silabusul -
PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALE
a.
Istoria chirurgiei plastice
...
b.
Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
...
c.
Principii de bază
i.
Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorie
...
ii.
Arsuri
...
iii.
Managementul în traumatologie
...
iv.
Managementul oncologic
...
v.
Malformații congenitale
...
vi.
Plăgi
...
...
d.
Cicatrizarea plăgilor
i.
Sutura plăgilor
...
ii.
Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)
...
iii.
Managementul fasceitei necrozante
...
iv.
Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)
...
...
e.
Transplantul de țesuturi
...
f.
Expandarea tisulară
...
g.
Lambouri
...
h.
Microchirurgie
i.
Transferul liber microchirurgical
...
ii.
Replantări și revascularizări
...
iii.
Nervi periferici
...
...
i.
Lasere în chirurgia plastică
...
j.
Biomateriale - implante
...
k.
Managementul arsurilor
a.
Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere
...
b.
Resuscitarea arsului
...
c.
Chirurgia arsurilor
...
...
l.
Managementul degerăturilor
...
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
CAP ȘI GÂT
a.
Malformații congenitale
vi.
Despicături labiale și palatine
...
vii.
Urechi decolate
...
viii.
Microtia
...
ix.
Sindroame craniofaciale
...
x.
Altele
...
...
b.
Accidente traumatice
i.
Leziuni ale țesuturi moi
1.
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
...
2.
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
...
3.
Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
...
4.
Defecte ale scalpului
...
...
ii.
Leziuni osoase
...
...
c.
Afecțiuni neoplazice
v.
Tumori ale țesuturilor moi
...
vi.
Tumori osoase
...
vii.
Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superior
...
...
d.
Paralizia facială
...
e.
Hemiatrofia facială
...
PERETE TORACIC ȘI SÂN
a.
Malformații congenitale
iv.
Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)
...
v.
Sâni tuberoși
...
vi.
Pectus excavatum/carinatum
...
...
b.
Accidente traumatice
...
c.
Afecțiuni neoplazice
vi.
Tratament chirurgical al cancerului de sân
...
vii.
Reconstrucția mamară
...
viii.
Limfodisecția/nodulul santinela
...
ix.
Tumori ale țesuturilor moi
...
x.
Reconstrucția de perete toracic
...
...
d.
Altele
i.
Hipertrofia mamară
...
ii.
Ginecomastia
...
...
TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
a.
Malformații congenitale
iv.
Hipospadias și epispadias
...
v.
Malformații ale organelor genitale feminine
...
vi.
Spina bifida
...
vii.
Altele
...
...
b.
Accidente traumatice
i.
Perete abdominal
...
ii.
Organe genitale externe
...
...
c.
Afecțiuni neoplazice
iv.
Tumori vaginale și vulvare
...
v.
Tumori ale penisului
...
vi.
Tumori ale țesutului subcutanat
...
...
d.
Altele
i.
Transsexualismul
...
ii.
Boala Peyronie
...
...
MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNA
a.
Malformații congenitale - sindactilie, polidactilie
...
b.
Accidente traumatice
vii.
Tendoane
...
viii.
Osoase
...
ix.
Articulații și ligament
...
x.
Țesut subcutanat
...
xi.
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie
...
xii.
Transfer funcțional tendinos și muscular
...
xiii.
Amputații și replantări
...
xiv.
Reconstrucția de police
...
xv.
Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmann
...
xvi.
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
...
xvii.
Instabilitatea articulară
...
...
c.
Afecțiuni neoplazice
iii.
Osoase
...
iv.
Țesut subcutanat
...
...
d.
Altele
xviii.
Boala Dupuytren
...
xix.
Limfedem
...
ii.
Mâna spastică
...
...
MEMBRU INFERIOR
b.
Malformații congenitale
iii.
Sindactilie, polidactilie
...
iv.
Bride congenital
...
...
c.
Accidente traumatice
i.
Țesut subcutanat
...
ii.
Reconstrucție osoasă
...
iii.
Nervi
...
...
d.
Afecțiuni neoplazice
a.
Osoase
...
b.
Țesut subcutanat
...
...
e.
Altele
a.
Limfedem
...
...
PIELEA ȘI ANEXELE EI
a.
Anatomie și fiziologie
...
b.
Malformații congenitale
vi.
Anomalii vasculare
...
vii.
Malformații vasculare
...
viii.
Hemangioame
...
ix.
Limfangioame
...
x.
Bride congenital
...
...
c.
Accidente traumatice
iii.
Plăgi acute și cronice
...
iv.
Chirurgia cicatricilor
...
...
d.
Afecțiuni neoplazie
xi.
Tumori piele
...
xii.
Carcinom bazocelular
...
xiii.
Melanom
...
xiv.
Carcinom scuamos
...
xv.
Alte tumori ale pielii
...
xvi.
Limfodisecția și ganglionul santinela
...
...
CHIRURGIE ESTETICĂ
a.
Cap și gât
i.
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
...
ii.
Tratamente laser
...
iii.
Blefaroplastia
...
iv.
Lifting facial
...
v.
Lifting de sprâncene
...
vi.
Rinoplastia
...
vii.
Otoplastia
...
viii.
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
...
ix.
Reconturare facială
4.
Cu implant
...
5.
Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime
...
6.
Genioplastie
...
...
...
b.
Membrul superior
iii.
Liposucția
...
iv.
Brahioplastia
...
...
c.
Sân
iv.
Mamoplastia de augmentare
...
v.
Ptoza mamară
...
vi.
Mameloane invaginate
...
...
d.
Abdomen
iv.
Liposucția
...
v.
Abdominoplastia
...
vi.
BodyLifting
...
...
e.
Membru inferior
v.
Liposucția
...
vi.
Lifting de coapse
...
vii.
Lifting de fese
...
viii.
Implante
...
...
Anexa nr. 2
Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:
–
Observator (O)
...
–
Operator secundar (OS)
...
–
Operator primar asistat (OPA)
...
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
Nume Prenume candidat:
Perioada acoperită de log-book:
Centru de pregătire în specialitate:
Coordonator Program pregătire în specialitate
Semnătura:
slab
mediu
bun
foarte bun
excelent
Cunoștiințe
despre
Istoria Chirurgiei Plastice
Teritoriile vasculare ale corpului
Malformații congenitale
Trauma
Arsuri
Oncologie
Plăgi cronice
Proceduri reconstructive
Recuperare
Noutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc
Competențe
în
Consilierea pacienților
Comunicarea cu pacienți și aparținătorii
Munca în echipă cu colegii și restul colectivului
Control al calității și management al riscului
De completat de către candidat:
Data
Locul
Cursuri
absolvite
Cursuri de lambouri
Cursuri de microchirurgie
Cursuri de arsuri
Cursuri de baza în tehnici chirurgicale?
Cursuri de resuscitare adulți
Cursuri de resuscitare copii?
Altele (specificați)
Număr
Publicații
Prezentări de caz
Articole în reviste (fără prezentări de caz)
Prezentări la
manifestări
științifice
Postere
Prezentări orale
Prezentări susținute ca invitat
Chairman
Premii academice
Titluri științifice dobândite
D/N
Doctor Medic
Doctor în
Științe Medicale
Aptitudini
Nume, prenume candidat: ....................
Centru de pregătire: .............................
Aptitudini
Slab
Necesită îmbunătățire
Mediu
Bun
Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependență
Receptiv la instrucție
Activitate de studiu
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe
Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:
Medic specialist
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume .....................
Data ...................................
Semnătura ...........................
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.
C.
Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
...
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.
4.
Chirurgia esofagului.
...
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:
1.4.6.2.
Baremul activităților practice
...
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Chirurgia vasculară este disciplina clinică și științifică referitoare la diagnosticul, tratamentul și prevenția patologiei care afectează arterele, venele și limfaticele.
Această definiție stă la baza curriculei elaborată la nivel european de către Comitetul de Chirurgie Vasculară al UEMS (European Union of Medical Specialists), pentru a fi aliniată cu cele din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia și Asia (http://www. gmc-uk.org/Vascular Surgery Curriculum Approved October 2012. pdf 50892038. pdf). De asemenea, definiția include cuprinsul monospecialității de chirurgie vasculară și reprezintă baza pentru curriculumul specialității de chirurgie vasculară.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
Numărul total de ani
5 ani
NUMĂRUL total de module
10
Modulul 1
Stagiul de chirurgie generală
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
10 luni
Ore de curs/modul
170 ore
Modulul 2
Stagiul de chirurgie toracică
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
1 lună
Ore de curs/modul
20 ore
Modulul 3
Stagiul de ortopedie traumatologie
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
2 luni
Ore de curs/modul
25 ore
Modulul 4
Stagiul de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
2 luni
Ore de curs/modul
25 ore
Modulul 5
Stagiul de recuperare vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
1 lună
Ore de curs/modul
20 ore
Modulul 6
Stagiul de anestezie și terapie intensivă în chirurgia vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
4 luni
Ore de curs/modul
70 ore
Modulul 7
Stagiul de laborator vascular și imagistică vasculară
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
6 luni
Ore de curs/modul
100 ore
Modulul 8
Modulul de bioetică
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
2 săptămâni
Ore de curs/modul
20 ore
Modulul 9
Stagiul de chirurgie vasculară deschisă
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
23 luni
Ore de curs/modul
380 ore
Modul 10
Stagiul de chirurgie endovasculară*
NUMĂRUL de săptămâni/luni/modul
10 luni 1/2 luni
Ore de curs/modul
170 ore
Total ore pregătire teoretică
1000 ore
Total ore pregătire practică
Programul legal de lucru
* Tehnicile endovasculare au devenit o componentă importantă în arsenalul chirurgului vascular și pe viitor probabil că vor reprezenta metoda de elecție în tratamentul bolii arteriale periferice. La ora actuală acestea au depășit ca pondere intervențiile chirurgicale clasice, iar trendul este crescător ("Național trends în lower extremity bypass surgery, endovascular interventions and major amputations" - http://www. ivascsurg. org/article/S0741-5214 (08) 02374-4/abstracti Vasc Surg, 50, 1, pp 54-60, 2009; The Swedish Național Registry for Vascular Surgery, Swedvasc - April 2011). Mai mult, în Syllabusul European Board of Vascular Surgery din cadrul UEMS chirurgia vasculară este menționată ca Vascular and Endovascular Surgery, iar specialistul ca Vascular and Endovascular Surgeon.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.3
I.4
I.6
I.7
I.7
I.8
I.9
I.9
I.5
I.9
I.10
...
1.2.
Structura programului
1.
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.
Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale
...
2.
Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic
...
3.
Principii de asepsie și antisepsie
...
4.
Principii de sterilizare
...
5.
Principii de antibioprofilaxie
...
6.
Principii de tratament medicamentos în infecții
...
7.
Principii de organizare ale blocului operator - etapele circuitului bolnavului
...
8.
Pregătirea locală a câmpului operator - antisepsia, iluminarea, poziționarea instrumentelor de electrochirurgie și a sondelor de aspirație
...
9.
Poziționarea și izolarea pacientului
...
10.
Principii de electrochirurgie, chirurgie cu laser și ultrasunete
...
11.
Instrumente chirurgicale în chirurgia generală
...
12.
Principii generale de incizie și sutură
...
13.
Materiale de sutură și ligatură
...
14.
Fiziopatologia vindecării plăgilor
...
15.
Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor
...
16.
Cicatricea retractilă
...
17.
Plăgile dehiscente
...
18.
Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale pielii și țesutului adipos subcutanat
...
19.
Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator
...
20.
Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale
...
21.
Principii de anastomoză la nivelul tubului digestiv
...
22.
Hemoragia postoperatorie - cauze, principii generale de tratament
...
23.
Defecte parietale abdominale postoperatorii
...
24.
Traumatismele toraco-abdominale
...
25.
Traumatismele abdominale
...
26.
Tumorile retroperitoneale
...
27.
Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.
...
Baremul activităților practice
1.
Incizie tegumentară
10
2.
Laparotomie
5
3.
Sutura plăgii operatorii
10
4.
Laparorafie
5
5.
Montarea drenajelor prin contraincizie
10
6.
Debridare
10
7.
Drenajul abceselor superficiale
5
8.
Enterorafie
5
...
2.
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
Tematica teoretică: (20 ore)
1.
Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.
...
2.
Anatomia chirurgicală a mediastinului.
...
3.
Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.
...
4.
Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.
...
5.
Factori de risc ai complicațiilor pulmonare postoperatorii.
...
6.
Legătura dintre tipul anesteziei/operației și complicațiile pulmonare intra/postoperatorii.
...
7.
Tratamentul medicamentos preoperator al bolilor pulmonare preexistente
...
Baremul activităților practice
1.
Fleurotomie minimă
5
2.
Traheostomia
3
3.
Toracofrenolaparotomia*
2
4.
Procedee de drenaj toracic
5
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
...
3.
STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE
Tematica teoretică (25 ore):
1.
Politraumatismele - șocul traumatic
...
2.
Traumatismele părților moi ale membrelor
...
3.
Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare
...
4.
Fracturile deschise ale membrelor
...
Baremul activităților practice:
1.
Tratamentul ortopedic al fracturilor -10
...
2.
Tratamentul ortopedic al luxațiilor -10
...
3.
Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise - 3
...
4.
Tratamentul chirurgical al fracturilor închise - 3
...
5.
Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare - 3
...
Baremul de activități practice al rotației de ortopedie-traumatologie se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca ajutor)
...
4.
STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Tematica teoretică (25 ore):
1.
Principii și tehnici de chirurgie plastică
...
2.
Cicatrizarea normală și patologică
...
3.
Grefele de piele
...
4.
Lambourile locale: plate, triunghiulare încrucișate etc.
...
5.
Lambouri axiale; lambouri pe perforante
...
6.
Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase
...
Baremul activităților practice:
1.
Grefarea plăgilor - 5
...
2.
Plastie cu lambouri triunghiulare simetrice încrucișate - 3
...
3.
Lambouri cutaneogrăsoase de vecinătate - 3
...
4.
Lambouri musculare* - 3
...
5.
Intervenții microchirurgicale vasculare* - 3
...
În ce privește intervențiile* baremul de activități practice al rotației de chirurgie toracică se consideră îndeplinit dacă rezidentul efectuează intervenția sau asistă nemijlocit la intervenție (face parte din echipa operatorie ca prim ajutor)
...
5.
STAGIUL DE RECUPERARE
Tematica teoretică (20 ore):
1.
Reabilitarea vasculară la pacienții claudicativi
...
2.
Reabilitarea pacienților după intervenția chirurgicală de revascularizare
...
3.
Reabilitarea pacienților amputați de membru inferior
...
4.
Exercițiul fizic la pacienții cu insuficiență venoasă cronică
...
5.
Exercițiul fizic la pacienții diabetici
...
6.
Terapia compresivă și masajul pacienților cu limfedem
...
Baremul activității practice
1.
Mobilizarea post-operatorie precoce - 5
...
2.
Bandajarea bontului la pacientul amputat de membru inferior - 5
...
3.
Testul de mers pe bandă - 3
...
4.
Bandajarea pacientului cu limfedem -3
...
...
6.
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ ÎN CHIRURGIA VASCULARĂ
Tematica teoretică (70 ore):
1.
Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă
...
2.
Monitorizarea bolnavului vascular (EKG, presiune arterială sângerândă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, pulsoximetria, diureza etc.
...
3.
Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)
...
4.
Tipuri de anestezie - generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații.
...
5.
Hemodinamica postoperatorie
–
evaluarea statusului hemodinamic
...
–
monitorizarea hemodinamică de bază
...
–
debitul cardiac
...
–
sindromul de debit cardiac scăzut - tratament
...
–
insuficiența ventriculară dreaptă - tratament
...
–
ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament
...
–
hipertensiunea postoperatorie - tratament
...
–
hipotensiunea postoperatorie - cauză, tratament
...
...
6.
Hemoragia postoperatorie:
–
tratament: considerații chirurgicale, tratamentul medical cu sânge, substituienți
...
–
complicațiile hemoragiei: infecția, complicațiile transfuziei
...
...
8.
Suportul nutrițional (energetic - caloric) în chirurgia vasculară
–
indicații
...
–
mod de administrare
...
–
evaluare - complicații potențiale
...
–
necesitățile nutriționale
...
–
considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)
...
–
nutriția enterală - indicații, formele de admnistrare, complicații
...
–
nutriția parenterală - indicații, mod de administrare, complicații
...
–
monitorizarea metabolică și terapeutică
...
...
9.
Suferința multiorganică și sistemică
–
disfuncții neurologice
...
–
disfuncții gastrointestinale
...
–
disfuncții renale
...
–
disfuncții hepatice
...
...
Baremul activităților practice;
1.
Sondaj vezical
25
2.
Cateter venos central cu abord subclavicular,jugular, femural
25
3.
Canulare arteră radială, cubitală, brahială pentru presiune invazivă
10
5.
Defibrilare externă
5
6.
Resuscitare cardiorespiratorie
5
7.
Sonda de aspirație nazogastrică
10
...
7.
STAGIUL DE LABORATOR VASCULAR ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ
Tematica teoretică (100 ore)
1.
Ultrasunete - proprietăți.
...
2.
Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.
...
3.
Principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.
...
4.
Circulația arterială.
a)
Formarea undei de puls.
...
b)
Aspecte Doppler normale
...
c)
Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.
...
d)
Criterii pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.
...
...
5.
Circulația venoasă.
a)
Caracteristicile circulației venoase.
...
b)
Aspecte Doppler normale.
...
...
6.
Noțiuni despre aparatura folosită.
a)
Tipuri de sonde
...
b)
Parametrii folosiți în examinarea vaselor.
...
c)
Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.
...
...
7.
Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.
a)
Ecografia bidimensională
...
b)
Examinarea Doppler color
...
c)
Angiografia Doppler
...
...
8.
Placa de aterom - aspecte ecografice.
...
9.
Examinarea ultrasonografică a axelor carotidiene extracraniene.
a)
Tehnica examinării
...
b)
Rezultate normale
...
c)
Rezultate patologice
...
...
10.
Examinarea ultrasonografică a arterelor vertebrale și ale membrului superior.
a)
Tehnica examinării
...
b)
Rezultate normale
...
c)
Rezultate patologice
...
...
11.
Examinarea ultrasonografică a aortei abdominale și a arterelor membrelor inferioare.
a)
Tehnica examinării
...
b)
Rezultate normale
...
c)
Patologia stenozantă
...
d)
Anevrismele arteriale
...
...
12.
Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale
a)
Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac
...
b)
Arterele renale
...
...
13.
Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă degenerativă
...
14.
Examinarea ultrasonografică în patologia arterială stenozantă inflamatorie
...
16.
Examinarea ultrasonografică a venelor membrelor superioare
...
17.
Examinarea ultrasonografică a sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a)
Tehnica de examinare
...
b)
Aspecte normale
...
c)
Diagnosticul trombozelor acute
...
d)
Sindroamele posttrombotice
...
...
18.
Examinarea ultrasonografică a fistulelor arterio-venoase pentru dializă:
a)
Noțiuni anatomice
...
b)
Aspecte normale
...
c)
Calculul debitelor
...
d)
Principalele aspecte patologice
...
...
19.
Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice
...
20.
Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.
...
21.
Aportul investigației hemodinamice și angiografice în tratamentul chirurgical.
...
22.
Tratamentul endovascular față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.
...
23.
Noțiuni teoretice de chirurgie endovascular:
a)
structura unei săli de cateterism și angiografie
...
b)
principiul cinematografiei, imagistică digitală și substracție, stocarea imaginii radiologice
...
c)
sondele de cateterism
...
d)
tehnica Seldinger
...
e)
tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară
...
...
24.
Principii de hemodinamică:
a)
presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice
...
b)
debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt
...
c)
rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice
...
...
25.
Principii de angiografie periferică:
a)
aortografia toraco - abdominală
...
b)
arteriografia membrelor inferioare și superioare
...
c)
arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac
...
d)
arteriografia mezenterică superioară și inferioară.
...
e)
arteriografia vertebro - carotidiană
...
...
26.
Investigația angiografică în sindromul de ischemie periferică.
...
27.
Investigația angiografică în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.
...
28.
Principalele tehnici terapeutice ale chirurgiei endovasculare:
a)
angioplastia
...
b)
embolizarea arterială
...
c)
extragerea de corpi străini din circulația sangvină
...
d)
filtru cav
...
e)
stentarea
...
...
29.
Angiografia prin computer tomografie
a)
Perspectiva istorică
...
b)
Principiile angiografiei prin computer tomografie
...
c)
Achiziția imaginilor
...
d)
Prelucrarea imaginilor
...
e)
Strategii pentru administrarea substanței de contrast
...
f)
Indicații și contraindicații de examinare
...
g)
Incidente și accidente în timpul și după examinare
...
h)
Aplicații clinice;
I.
Angiografia carotidiană
...
II.
Angiografia pulmonară
...
III.
Angiografia aortică, simplă sau ECG sincronizată
...
IV.
Angiografia abdominală
...
V.
Angiografia periferică
...
VI.
Angiografia membrelor superioare
...
VII.
Angiografia cu evidențierea timpului venos
...
VIII.
Angiografia cerebrală
...
IX.
Angiografia coronariană.
...
...
...
30.
Angiografia prin rezonanță magnetică
a)
Principiile angiografiei prin rezonanță magnetică
...
b)
Angiografia fără substanța de contrast
...
c)
Angiografia cu substanța de contrast
...
d)
Indicații și contraindicații
...
e)
Tipuri de artefacte în investigarea prin rezonanță magnetică a vaselor
...
f)
Aplicații clinice;
I.
Angiografia carotidiană
...
II.
Angiografia aorto-pulmonară
...
III.
Angiografia abdominală
...
IV.
Angiografia periferică
...
V.
Angiografia membrelor superioare
...
VI.
Angiografia venoasă
...
VII.
Angiografia cerebrală
...
...
...
Baremul de activități practice
1.
Explorarea ecografică a axelor carotidiene extracraniene
10
2.
Explorarea ecografică a arterelor vertebrale și ale membrelor superioare.
10
3.
Explorarea aortei abdominale
10
4.
Explorarea arterelor renale
10
5.
Explorarea arterelor membrului inferior
10
6.
Explorarea sistemului venos jugular, cav superior și inferior
10
7.
Explorarea venelor membrelor superioare și inferioare
10
8.
Investigarea fistulelor de dializă
10
9.
Întocmirea unui buletin
10
10.
Calcularea debitului arterial
10
11.
Diagnosticarea ecografică a trombozei venoase profunde a membrelor
10
12.
Funcția Seldinger arterială și venoasă femurale
20
13.
Funcția Seldinger arterială și venoasă axilare
5
14.
Functia Seldinger arterială și venoasă brahială
5
15.
Arteriografia membrelor inferioare
2
16.
Arteriografie celiaco-mezenterice
2
17.
Arteriografie carotidiană
2
18.
Flebografie
5
19.
Cavografie
2
20.
Limfografie
...
21.
Interpretarea imaginilor computer tomografice;
a)
Aspecte normale și variante anatomice
...
b)
Aspectul plăcilor de aterom și clasificarea acestora
...
c)
Evaluarea gradului de stenoza
...
d)
Tromboza acută și tromboza cronică
...
e)
Anevrismele simple și complicate
...
f)
Disecția acută sau cronică
...
g)
Malformații arterio-venoase
...
h)
Evaluarea grafturilor post-intervenții de by-pass
...
i)
Fistulele arterio-venoase
...
j)
Ruptura vasculară.
...
...
22.
Interpretarea imaginilor de rezonanță magnetică
a)
Aspecte normale și variante patologice
...
b)
Aspectul peretelui vascular
...
c)
Evaluarea fluxului intravascular
...
d)
Evaluarea gradului de stenoza
...
e)
Anevrismele simple și complicate
...
f)
Evidențierea și caracterizarea trombozelor vasculare
...
g)
Disecțiile acute și cronice
...
h)
Malformațiile arterio-venoase
...
i)
Fistulele arterio-venoase
...
j)
Evaluarea permeabilității grafturilor venoase sau sintetice.
...
...
...
8.
MODULUL DE BIOETICĂ
Tematica teoretică (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II- 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
VIII.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
IX.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete -2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
9.
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ DESCHISĂ
Tematica teoretică (380 ore)
1.
Istoricul chirurgiei vasculare.
...
2.
Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.
...
3.
Noțiuni de anatomie:
a)
Sistemul osos al membrului superior și inferior
...
b)
Aparatul muscular al membrului superior și inferior, cervical, toraco-abdominal
...
c)
Sistemul vascular aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic
...
d)
Nervii membrului superior și inferior, sistemul nervos simpatic lombar.
...
...
4.
Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:
a)
Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară
...
b)
Expunerea arterelor membrului inferior: iliacă comună, externă, hipogastrică, femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare
...
c)
Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie
...
d)
Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale
...
e)
Expunerea vaselor limfatice.
...
...
5.
Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.
...
6.
Căile de acces asupra vaselor intraabdominale și simpaticului lombar.
...
7.
Căile de acces asupra vaselor intratoracice.
...
8.
Instrumente chirurgicale vasculare.
...
9.
Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.
...
10.
Grefe vasculare biologice și sintetice.
...
11.
Noțiuni fundamentale:
a)
Epidemiologie
...
b)
Embriologie
...
c)
Ateroscleroza
...
d)
Hiperplazia intimală
...
e)
Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment
...
f)
Angiogeneza.
...
...
12.
Fiziologia și fiziopatologia circulației arteriale:
a)
hemodinamica arterială
...
b)
modele de curgere în circulația arterială
...
c)
aspecte fiziologice în intervențiile arteriale
...
d)
sindromul de furt arterial.
...
...
13.
Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;
a)
hemodinamica circulației venoase
...
b)
incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară
...
c)
tromboza venoasă profundă
...
d)
insuficiența venoasă cronică
...
e)
tromboflebita.
...
...
14.
Fiziologia sistemului limfatic:
a)
anatomia funcțională a sistemului limfatic
...
b)
fiziologia
...
c)
fiziopatologie.
...
...
15.
Factori de risc aterosclerotici
a)
Fumatul
...
b)
Diabetul
...
c)
Hiperlipidemia
...
d)
Hipertensiunea.
...
...
16.
Coagularea și dereglările hemostazei:
a)
coagularea normală
...
b)
terapia anticoagulantă
...
c)
agenți trombolitici
...
d)
coagulopatiile și hemoragia
...
e)
stări hipercoagulante.
...
...
17.
Programe de screening vascular
...
18.
Boala arterială periferică cu localizare carotidiană - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
19.
Alte boli ale arterei carotide - displazia fibromusculară, dilatarea anevrismală, disecția, tumorile glomice.
...
20.
Boala arterială periferică cu localizare aortoiliacă - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
21.
Boala arterială periferică cu localizare infrainghinală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
22.
Boala arterială periferică a membrului superior - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
23.
Boala arterială periferică cu localizare renală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
24.
Boala arterială periferică cu localizare mezenterică - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
25.
Boala anevrismală - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
26.
Disecția aortei - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
27.
Sindromul Raynaud.
...
28.
Sindromul de apertură toracică-neurogen, arterial, venos.
...
29.
Anomaliile arterio-venoase:
a)
Malformațiile vasculare congenitale
...
b)
Tumorile vasculare ale copilului - hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic
...
c)
Fistulele arterio-venoase dobândite.
...
...
30.
Trombangeita obliterantă.
...
31.
Boala Takayasu.
...
32.
Alte vasculite - arterita cu celule gigantice, poliarterita nodoasă, boala Kawasaki, granulomatoza Wegener, poliangeita microscopică, sindromul Churg-Strauss.
...
33.
Tumorile arteriale.
...
34.
Ischemia viscerală acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
35.
Ischemia periferică acută - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
36.
Traumatismele vasculare - cervicale, toraco-abdominale, ale extremităților.
...
37.
Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):
a)
Tromboza venoasă profundă
...
b)
Sindromul posttrombotic
...
c)
Tromboza venoasă superficială
...
d)
Insuficiența venoasă cronică
...
e)
Ocluzia ilio-cavă
...
f)
Ocluzia venei cave superioare
...
g)
Tumorile venoase.
...
...
38.
Limfedemul - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
...
39.
Chirurgia canalului toracic.
...
40.
Piciorul diabetic - etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.
...
41.
Chirurgia de acces vascular pentru hemodializă.
...
42.
Complicațiile chirurgiei vasculare sistemice - cardiace, respiratorii, renale.
...
43.
Complicațiile chirurgiei vasculare locale - infecțiile grefoanelor, fistulele aorto-enterice, anevrismele anastomotice, tromboza grefoanelor, leziunile nervoase.
...
44.
Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.
...
45.
Reconstrucțiile tisulare în chirurgia vasculară.
...
46.
Amputațiile.
...
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de operații cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
Definiții
A.
Termenul de procedură de chirurgie vasculară deschisă definește procedură care necesită expunerea uneia sau mai multor artere sau vene pentru:
1.
tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor
...
2.
tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase
...
3.
tratamentul oricăror alte boli care necesită reconstrucția arterială sau venoasă
...
Note:
–
toate procedurile vasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
...
–
o operație vasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură operație;
...
–
operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
...
...
B.
Etapele esențiale ale unei proceduri vasculare deschise sunt:
1.
expunerea
...
2.
controlul
...
3.
diagnosticul final
...
4.
intervenția vasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc)
...
5.
confirmarea rezultatului planificat
...
6.
Închiderea
...
...
C.
Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii
1. Expunerea arterelor
- aortă abdominală infrarenală
10
- aortă supraceliacă
3
- iliacă comună
10
- iliacă externă
10
- renală
1
- trunchi celiac
1
- mezenterică superioară
1
- trepied femural
30
- poplitee proximală
30
- poplitee medie
5
- poplitee distală
20
- tibială anterioară
5
- tibială posterioară
5
- peronieră
5
- trepied carotidian
10
- subclavie
3
- axilară
3
- brahială
10
- radială/ulnară
3
2. Expunerea venelor
- recoltarea venei safene interne
50
- recoltarea venei safene externe
5
- vena femurală comună
10
- vena femurală superficială
5
- vena cefalică
5
- vena bazilică
5
3. Embolectomia
25
4. Endaterectomie
20
5. Arteriorafie directă
25
6. Angioplastia de lărgire cu petec
10
7. Anastomoză termino-laterală
50
8. Anastomoză termino-terminală
2
9. Anastomoză latero-laterală
2
10. Restabiliri de flux arterial:
- aorto-iliace
10
- aorto-femural
10
- femuro-femural
3
- femuro-popliteu
20
- extra - anatomice
3
11. Ligatura subfascială a venelor comunicante
10
2. Cura chirurgicală a varicelor
30
13. Amputații:
- deget
30
- transmetatarsiană/tarsometatarsiană
15
- gambă
15
- coapsă
20
- dezarticulație de coapsă
2
14. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă
25
...
...
10.
STAGIUL DE CHIRURGIE ENDOVASCULARĂ
Tematica teoretică (170 ore)
1.
Istoricul procedurilor endovasculare.
...
2.
Registrul electronic endovascular.
...
3.
Protocoale de management al radiațiilor - medicul și pacientul.
...
4.
Structura sălii de intervenții endovasculare.
...
5.
Echipamentul de bază în intervențiile endovasculare: ace de puncție, teci de acces, ghiduri, catetere, injectoare de contrast.
...
6.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă carotidiană. Dispozitive de protecție cerebrală.
...
7.
Tratamentul endovascular în accidentul vascular cerebral acut.
...
8.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă vertebrală.
...
9.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă a membrului superior.
...
10.
Tratamentul endovascular al arcului aortic.
...
11.
Tratamentul endovascular al aortei descendente - anevrismele toracice, traumatismele și disecția aortică.
...
12.
Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă infrarenală.
...
13.
Tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă juxta și pararenale - stentgrafturile fenestrate.
...
14.
Tratamentul endovascular al anevrismelor toraco-abdominale - stentgrafturile ramificate.
...
15.
Endoleak - tipuri și management.
...
15.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă renală.
...
16.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă mezenterică.
...
17.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă iliacă.
...
18.
Tratamentul endovascular în boala ocluzivă infrainghinală
...
19.
Tratamentul endovascular al sindromului de venă cavă superioară.
...
20.
Tratamentul endovascular al trombozei venelor iliace și cavă inferioară.
...
20.
Tratamentul endovascular în tromboza venoasă profundă a membrelor.
...
21.
Ablația endovenoasă în insuficiența venoasă cronică.
...
22.
Tratamentul endovascular al complicațiilor fistulelor arterio-venoase pentru dializă - stenoză, ocluzie, dilatare anevrismală.
...
23.
Tehnici de embolizare ale anevrismelor cerebrale și fibromului uterin.
...
24.
Tehnici de trombectomie endovasculară.
...
Baremul de activități practice
Pentru a armoniza baremul de intervenții cu cel necesar pentru examenul de Fellow of European Board and Section of Vascular Surgery (FEBSVS), în așa fel încât rezidenții sau specialiștii din România să fie eligibili pentru acest examen, se introduc următoarele precizări:
Definiții
A.
Termenul de procedură de chirurgie endovasculară definește procedură care necesită utilizarea de ghiduri, catetere în interiorul arterelor sau venelor și controlul fluoroscopic pentru:
1.
tratamentul bolii arteriale sau venoase, a defectelor sau malformațiilor
...
2.
tratamentul traumatismelor arteriale sau venoase
...
3.
tratamentul oricăror alte boli care necesită utilizarea ghidurilor/cateterelor în artere sau vene
...
Note:
–
toate procedurile endovasculare care corespund definiției de mai sus pot fi introduse în caietul de operații (Logbook);
...
–
o operație endovasculară poate include una sau mai multe proceduri și acestea pot fi considerate separat, dacă se consideră potrivit. În acest caz procedurile individuale se introduc în caietul de operații consecutiv și se marchează în așa fel încât să indice o singură intervenție endovasculară;
...
–
operațiile de apertură toracică, simpatectomia, amputațiile, grefele de piele sunt recunoscute ca făcând parte integrală din chirurgia vasculară, dar ele NU se includ în caietul de operații (Logbook), deoarece aceste operații nu corespund definiției procedurilor de "chirurgie vasculară deschisă".
...
...
B.
Etapele esențiale ale unei proceduri endovasculare sunt:
1.
obținerea accesului
...
2.
controlul/menținerea accesului
...
3.
diagnosticul final
...
4.
intervenția endovasculară (îndepărtarea, implantarea, repararea, înlocuirea, reconstrucția etc.)
...
5.
confirmarea rezultatului planificat
...
6.
Închiderea
...
...
C.
Operatorul principal este acela care efectuează majoritatea pașilor esențiali ai procedurii
1.
Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:
1. Angioplastie cu balon/stentare al leziunilor stenotice sau ocluzive cu localizare:
- aortică
- 2
- iliacă
-10
- femurală
-10
- poplitee
- 5
- pedală
-10
- carotidiană
- 2
2. Montare de stent-grafturi:
- EVAR
- 1
- arteră iliacă
- 1
- arteră femurală superficială
- 1
6. Embolizare
1
7. Ablația endovenoasă a venei safene interne
10
8. Trombectomie endovasculară/tromboliză pe cateter
5
...
...
...
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.
de a armoniza programul de pregătire în chirurgia vasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS)
...
2.
de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practica chirurgia vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia vasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de de chirurgie vasculară (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie vasculară studenților, rezidenților sau pacienților.
...
3.
de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi vasculari și de centre de chirurgie vasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli vasculare.
...
4.
de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei vasculare în Europa și în lume
...
Acest document a fost întocmit și aprobat în septembrie 2014 de către Societatea Română de Chirurgie Vasculară în conformitate cu syllabusul European Board and Section of Vascular Surgery (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS), care are la bază criteriile cuprinse în Charter on Training of Medical Specialists în the EU - cerințele pentru specialitatea de Chirurgie Vasculară (UEMS, Brusels, 1994).
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie vasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia vasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
● cabinet ambulator de chirurgie vasculară
● chirurgie vasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
● educație vasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul vascular și endovascular trebuie să aibă cunoștințe și să înțeleagă:
1.
Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practica chirurgiei vasculare și endovasculare;
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților vasculari; Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practica chirurgiei vasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților vasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.
...
2.
Aptitudini și atitudine profesională
2.1.
Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului vascular.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor vasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului vascular este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.
...
2.2.
Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie vasculară și endovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile. Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților vasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților vasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților vasculari.
...
2.3.
Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.
...
2.4.
Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia vasculară.
...
...
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
Probă
Da/Nu
Examen teoretic scris
Da
Examen clinic 1
Da
Examen clinic 2
Da
Probă operatorie
Da
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Valentine JR, Wind GG - Anatomic Exposures în Vascular Surgery 2nd Edition, LWW, 2003.
...
2.
Rutherford's Vascular Surgery, 8th Edition, Elsevier Saunders, 2010.
...
3.
Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Artery Disease (TASC II). Eur J Vasc Endovasc Surg 2007;33 Suppl 1;S1-S75
...
4.
Haimovici's Vascular Surgery, 6th Edition, Wiley, 2012
...
5.
Management of patients with peripheral artery disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric and Abdominal Aortic). ACCF/AHA Guidelines November 2011.
...
6.
ESVS Guidelines. Invasive treatment for carotid stenosis; indication, technique. Eur J Vasc Endovasc Surg 2009
...
7.
NICE Guidelines for peripheral lower limb arterial disease, 2012.
...
8.
Atlas of Vascular Surgery; Operative procedures. Ouriel K., Rutherford R. B. (Eds.) W. B. Saunders, 1998
...
9.
Atlas of Vascular Anatomy; An angiographic approach. Uflacker R. (Ed.) Lippincott Williams & Wilkins, 2006
...
10.
Chirurgie vasculară. Bolile arterelor. Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 2001
...
11.
Chirurgie vasculară. Bolile venelor și limfaticelor, Vasile Cândea, Ed. Tehnică, București, 2002
...
12.
Tratat de patologie chirurgie cardiovasculară, Ioan Socoteanu, 2 vol., Ed. Medicală, 2007
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (vezi la capitolul de Structură a programului)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU - credite formative universitare, 1 credit CFU = 1 credit ECTS - European Credit Transfer System); 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulele de pregătire similare unor atestate de studii complementare: nu este cazul
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Col. Dr. Ionel Droc
Semnătura:
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
DERMATOVENEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
PREAMBUL
Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.
În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).
1.
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Dermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:
–
afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate
...
–
manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice
...
–
manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate
...
–
infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.
...
...
2.
DURATĂ
5 ANI
...
3.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE
3.1.
SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.
...
3.2.
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
1.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice.
...
2.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice.
...
3.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice.
...
4.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice.
...
5.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice.
...
6.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.
...
7.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.
...
8.
Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.
...
9.
Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.
...
10.
Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.
...
11.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).
...
12.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.
...
13.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).
...
14.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.
...
15.
Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).
...
...
...
4.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
–
Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.
...
–
Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).
...
–
Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.
...
–
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).
...
–
1 CFU = 25 ore de instruire
...
–
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
...
–
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
...
–
Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
...
–
Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.
...
–
Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.
...
–
Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.
...
...
5.
STRUCTURA PROGRAMULUI
Număr total de ani
5 ani
Număr total de module
12
A.
Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite
Modul 1
Medicină internă
3 luni
Ore de curs / modul
60 ore curs
Modul 2
Chirurgie plastică
4 săptămâni
Ore de curs / modul
20 ore curs
Modul 3
Alergologie și imunologie clinică
4 săptămâni
Ore de curs / modul
20 ore curs
Modul 4
Boli infecțioase și parazitare
6 săptămâni
Ore de curs / modul
30 ore curs
Modul 5
Histopatologie
2 luni
Ore de curs / modul
40 ore curs
Modul 6
Bioetică
2 săptămâni
Ore de curs / modul
10 ore curs
Modul 7
Oncologie medicală
3 săptămâni
Ore de curs / modul
15 ore curs
Modul 8
Imagistică cutanată
3 săptămâni
Ore de curs / modul
15 ore curs
Modul 9
Epidemiologie clinică
2 săptămâni
Ore de curs / modul
10 ore curs
Modul 10
Pediatrie
6 săptămâni
Ore de curs / modul
30 ore curs
Modul 11
Medicina muncii
2 săptămâni
Ore de curs / modul
10 ore curs
B.
Stagiu de bază
Modul 12
Dermatovenerologie
47 luni /
188 săptămâni
Modul 12.1
Noțiuni de bază
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.2
Afecțiuni acute și urgențe în dermato venerologie
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.3
Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente
5 luni
Ore de curs / modul
100 ore curs
Modul 12.4
Afecțiuni vasculare
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.5
Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.6
Dermato-farmacologie
2 luni
Ore de curs / modul
40 ore curs
Modul 12.7
Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia
2 luni
Ore de curs / modul
40 ore curs
Modul 12.8
Afecțiuni alergice
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.9
Afecțiunile anexelor cutanate
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.10
Dermato-oncologie
4 luni
Ore de curs / modul
80 ore curs
Modul 12.11
Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie
5 luni
Ore de curs / modul
100 ore curs
Modul 12.12
Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice
2 luni
Ore de curs / modul
40 ore curs
Modul 12.13
Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă
3 luni
Ore de curs / modul
60 ore curs
...
6.
CONȚINUTUL MODULELOR
Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)
–
Insuficiența cardiacă
...
–
Aritmii cardiace
...
–
Hipertensiunea arterială
...
–
Ateroscleroza
...
–
Angina pectorală
...
–
Infarctul miocardic
...
–
Bolile vasculare ale membrelor
...
–
Șocul
...
–
Astmul bronșic
...
–
Tromboembolismul pulmonar
...
–
Tuberculoza
...
–
Litiaza urinară
...
–
Infecțiile tractului respirator
...
–
Insuficiența renală cronică
...
–
Boli inflamatorii intestinale
...
–
Boli hepato-biliare
...
–
Pancreatite
...
–
Anemii
...
–
Leucemii
...
–
Limfoame
...
–
Hemostaza și tulburările ei
...
–
Diabetul zaharat
...
–
Amiloidoza
...
–
Porfiriile
...
–
Guta
...
–
Lupusul eritematos
...
–
Scleroza sistemică
...
–
Dermatomiozita
...
–
Poliartrita reumatoidă
...
–
Sindromul Sjogren
...
–
Vasculite sistemice
...
–
Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)
–
Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți
...
–
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți
...
–
Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți
...
–
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți
...
–
Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți
...
–
Toracocenteza: 1 pacient
...
–
Paracenteza: 1 pacient
...
–
Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți
...
–
Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți
...
–
Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică
...
–
Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică
...
–
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți
...
–
Puncția biopsie hepatică - interpretare: 2 pacienți
...
–
Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienți
...
Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)
–
Anestezia locală și infiltrațiile
...
–
Tehnica sclerozării varicelor
...
–
Tehnici de grefare cutanată
...
–
Plastiile cutanate
...
–
Avulsia unghială
...
–
Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)
...
–
Degerăturile
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)
–
Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți
...
–
Sclerozarea varicelor: 20 pacienți
...
–
Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți
...
–
Plastiile cutanate: 5 pacienți
...
–
Avulsia unghială: 2 pacienți
...
Modul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice
TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)
–
Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice
...
–
Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate
...
–
Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia
...
–
Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici
...
–
Dermatita atopică și dermatite de contact alergice
...
–
Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)
–
principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare
...
–
observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz
...
–
Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți
...
–
Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți
...
–
Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți
...
–
Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți
...
–
Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacient
...
Modul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)
–
Angine
...
–
Gastroenterite și enterocolitele acute
...
–
Boli eruptive virale
...
–
Enteroviroze
...
–
Hepatite virale
...
–
Salmoneloze
...
–
Toxiinfecții alimentare
...
–
Trichinoza
...
–
Lambliaza
...
–
Rickettsioze
...
–
Toxoplasmoza.
...
–
Erizipeloidul Rosenbach
...
–
Infecții cu anaerobi
...
–
Trichomoniaza urogenitală
...
–
Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice
...
–
Infecția HIV
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)
–
Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți
...
–
Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți
...
–
Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți
...
–
Examen copro-parazitologic: 10 pacienți
...
–
Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți
...
–
Examen cu lampa Wood: 10 pacienți
...
–
Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți
...
–
Antibiograma: 10 pacienți
...
–
Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 pacienți
...
Modul 5. HISTOPATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)
–
Structura pielii la microscopul optic și electronic.
...
–
Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)
–
Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți
...
–
Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți
...
–
Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienți
...
Modul 6. BIOETICĂ
TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)
–
Introducere în Bioetică
...
–
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
Relația medic-pacient I
...
–
Relația medic-pacient II
...
–
Greșeli și erori în practica medicală
Probleme etice la începutul vieții
Probleme etice la finalul vieții
...
–
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
Probleme etice în genetică și genomică
...
–
Etica cercetării pe subiecți umani
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)
–
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
...
–
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
...
–
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
...
–
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete
...
–
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
–
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
–
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ
3 săptămâni
15 ore curs 35 ore stagiu
Tematica orelor de curs (15 ore)
1.
Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).
...
2.
Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.
...
3.
Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate.
...
4.
Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat.
...
5.
Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.
...
6.
Hormonoterapia - cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat.
...
7.
Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.
...
8.
Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.
...
9.
Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.
...
10.
Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde.
...
11.
Cancerele profunde cu determinări cutanate.
...
12.
Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată; 2. Leziunile nepigmentare; 3. Profilul molecular ; 4. Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).
...
13.
Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
14.
Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).
...
Baremul activităților practice:
–
Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți
...
–
Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți
...
–
Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienți
...
MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)
Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):
Curs 1 (3 ore):
1.
Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.
...
2.
Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală - dincolo de examinarea vizuală a pielii.
...
3.
Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.
...
Curs 2 (2 ore):
3.
Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice.
...
4.
Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri.
...
Curs 3 (2 ore):
5.
Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie
...
6.
Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologie
...
Curs 4 (2 ore):
7.
Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale
...
8.
Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilor
...
Curs 5 (2 ore):
9.
Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate
...
10.
Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii
...
Curs 6 (2 ore):
11.
Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare
...
12.
Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom
...
Curs 7 (2 ore):
13.
Ultrasonografia ganglionilor limfatici
...
14.
Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom
...
Baremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):
● Aplicații practice
● Cazuri clinice
● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:
–
al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic)
...
–
în bolile inflamatorii cutanate
...
–
în tumorile benigne ale pielii
...
–
în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare
...
–
în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom
...
–
al ganglionilor limfatici
...
–
în tumorile maligne cutanate de tip melanom
...
MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni - 10 Ore curs 25 ore stagiu
Tematica orelor de curs (10 ore)
1.
Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.
...
2.
Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale.
...
Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.
3.
Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.
...
4.
Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate.
...
5.
Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul.
...
6.
Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică.
...
7.
Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice.
...
Barem activități practice (25 ore)
–
Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie
...
–
Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete
...
–
Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii
...
–
Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 plan
...
Modul 10. PEDIATRIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)
–
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare
...
–
Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil
...
–
Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.
Criteriile de apreciere a stării de nutriție
...
–
Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor
...
–
Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)
...
–
Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice
...
–
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)
...
–
Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.
Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul
...
–
Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată
...
–
Diareile acute bacteriene și virale
...
–
Infecțiile tractului respirator superior
...
–
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil
...
–
Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică
...
–
Erupții în perioada neonatală
...
–
Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată
...
–
Boli imune cu manifestări cutanate la copil
...
Baremul activităților practice (75 ore)
–
Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți
...
–
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți
...
–
Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți
...
–
Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienți
...
Modul 11. MEDICINA MUNCII
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)
–
Bolile profesionale
...
–
Definiție
...
–
Criterii de diagnostic
...
–
Anamneza profesională
...
–
Semnalarea bolii profesionale
...
–
Profilaxia bolii profesionale
...
–
Boli dermatologice profesionale
...
–
Identificarea agenților etiologici profesionali
...
–
Locuri de muncă, profesii expuse
...
–
Stabilirea diagnosticului de profesionalitate
...
–
Testare cutanată la alergeni profesionali
...
–
Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale
...
–
Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale
...
–
Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)
...
–
Legislație națională și europeană de medicina muncii
...
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)
–
Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități
...
–
Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți
...
–
Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți
...
–
Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5 exemple
...
–
Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 pacienți
...
Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIE
TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)
Modul 12.1 - Noțiuni de bază
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor
...
–
Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă
...
–
Descrierea leziunilor elementare dermatologice
...
–
Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)
...
–
Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)
...
–
Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie
...
–
Noțiuni de bază de dermatoscopie
...
–
Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)
...
–
Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică
...
–
Biopsia cutanată
...
–
Istoria dermatologiei
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (250 ore)
–
Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți
...
–
Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți
...
–
Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți
...
–
Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți
...
–
Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți
...
–
Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.
...
–
Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.
...
–
Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.
...
–
Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.
...
...
Modul 12.2 - Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor
...
–
Insuficiența cutanată
...
–
Eritrodermii
...
–
Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)
...
–
Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă
...
–
Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)
...
–
Infecții micotice cutaneo-mucoase
...
–
Ectoparazitoze
...
–
Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)
...
–
Infecții micotice și parazitare tropicale
...
–
Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)
...
–
Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)
...
–
Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți
...
–
Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți
...
–
Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți
...
–
Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți
...
–
Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți
...
–
Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.
...
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.
...
–
Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.
...
...
Modul 12.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (100 ore)
–
Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare
...
–
Psoriazis
...
–
Eczeme
...
–
Terenul atopic și dermatita atopică
...
–
Lichen plan și reacții lichenoide
...
–
Afecțiuni buloase
...
–
Dermatoze neutrofilice
...
–
Scleroze și pseudoscleroze
...
–
Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)
...
–
Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă
...
–
Afecțiuni granulomatoase
...
–
Paniculite"
...
–
Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)
...
–
Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat
...
–
Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată
...
–
Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (250 ore)
–
Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți
...
–
Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți
...
–
Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 - Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți
...
–
Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice
...
–
Tehnici de depigmentare: 2 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.
...
–
Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.
...
–
Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.
...
...
Modul 12.4 - Afecțiuni vasculare
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia
...
–
Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică
...
–
Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic
...
–
Vasculite cutanate
...
–
Afecțiuni cutanate purpurice
...
–
Vasculite livedoide
...
–
Trombofilii
...
–
Limfedeme primare și secundare
...
–
Malformații vasculare și limfatice
...
–
Hemangioame
...
–
Hemoroizi
...
–
Flebite
...
–
Tromboza venoasă profundă
...
–
Sindromul posttrombotic
...
–
Boala Mondor
...
–
Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți
...
–
Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți
...
–
Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți
...
–
Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți
...
–
Indexul gleznă-braț: 15 pacienți
...
–
Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți
...
–
Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți
...
–
Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți
...
–
Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți
...
–
Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți
...
–
Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient
...
–
Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți
...
–
Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient
...
–
Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți
...
–
Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.
...
–
Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.
...
–
Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.
...
...
Modul 12.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat
...
–
Boli cu depozite cutanate
...
–
Afectarea cutanată la pacienții cu renale
...
–
Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice
...
–
Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale
...
–
Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)
...
–
Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine
...
–
Neuropatii cu afectare cutanată
...
–
Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
...
–
Sindroame paraneoplazice
...
–
Psihodermatologie
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți
...
–
Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți
...
–
Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.
...
–
Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.
...
–
Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
...
...
Modul 12.6 - Dermato-farmacologie
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (40 ore)
–
Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse
...
–
Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic
...
–
Tratamentul topic:
...
–
mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate
...
–
forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă
...
–
reacții adverse
...
–
formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant
...
–
substanțe topice antiproliferative
...
–
agenți topici imunologici topici
...
–
agenți topici de protecție cutanată
...
–
tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)
...
–
agenți dezinfectanți
...
–
agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)
...
–
substanțe depigmentante
...
–
substanțe repigmentante
...
–
substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.
...
–
Tratamentul sistemic:
...
–
efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase
...
–
glucocorticosteroizi
...
–
methotrexat
...
–
citokine
...
–
terapii inovative în dermatologie
...
–
azathioprină
...
–
mycofenolat mofetil
...
–
retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like
...
–
hidroxiclorochină
...
–
antiinflamatoare non-steroidiene
...
–
dapsonă
...
–
antibiotice
...
–
agenți antivirali
...
–
agenți antiparazitari
...
–
antihistaminice
...
–
substanțe antipuriginoase
...
–
agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune
...
–
imunoglubuline iv
...
–
alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)
...
–
Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (100 ore)
–
Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți
...
–
Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți
...
–
Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți
...
–
Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice
...
–
Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice
...
–
Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți
...
–
Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.
...
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.
...
–
Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase.
...
–
Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase.
...
–
Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.
...
...
Modul 12.7 - Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (40 ore)
–
Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei
...
–
Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie
...
–
Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie
...
–
Utilizarea terapiei fotodinamice
...
–
Utilizarea crioterapiei
...
–
Chemoablația - aplicații în dermatologie
...
–
Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie
...
–
Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie
...
–
Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)
...
–
Noțiuni de balneoterapie
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (100 ore)
–
Fotografie medicală: 50 pacienți
...
–
Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți
...
–
Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți
...
–
Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți
...
–
Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți
...
–
Chemoablația - aplicații în dermatologie: un seminar tematic
...
–
Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți
...
–
Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți
...
–
Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10
...
–
Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.
...
–
Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.
...
–
Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
...
–
Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
...
...
Modul 12.8 - Afecțiuni alergice
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV
...
–
Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice
...
–
Eczema alergică și iritativă
...
–
Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze
...
–
Urticaria și angioedemul
...
–
Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)
...
–
Dermatoze alergice cu factor profesional
...
–
Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice
...
–
Porfirii
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Testare patch epicutanată: 10 pacienți
...
–
Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți
...
–
Teste cutanate de provocare: 5 pacienți
...
–
Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți
...
–
Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică
...
–
Monitorizarea pruritului: 5 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.
...
–
Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.
...
–
Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.
...
–
Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
...
...
Modul 12.9 - Afecțiunile anexelor cutanate
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Afecțiuni ale glandelor sudoripare:
...
–
hiperhidroza primară și secundară
...
–
hipohidroza și anhidroza primară și secundară
...
–
hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară
...
–
afecțiuni induse medicamentos
...
–
Afecțiuni ale glandelor sebacee:
...
–
hamartoame
...
–
hiperplazii
...
–
carcinoame
...
–
anomalii endocrinologice
...
–
acnee
...
–
rozacee
...
–
dermatita periorală
...
–
foliculita gram negative
...
–
Afecțiuni ale foliculului pilos
...
–
alopecia androgenetică
...
–
afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata
...
–
dezechilibre toxic induse
...
–
afecțiuni congenitale
...
–
acneea inversată
...
–
hipo-/hipertricoza
...
–
hirsutism
...
–
afecțiuni induse medicamentos
...
–
infecții
...
–
tricograma
...
–
Afecțiuni ale unghiilor
...
–
sindroame congenitale primare
...
–
afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți
...
–
Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient
...
–
Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți
...
–
Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient
...
–
Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient
...
–
Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți
...
–
Metode de transplant de păr: o discuție tematică
...
–
Tricograma: 5 pacienți
...
–
Avulsie unghială: 5 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.
...
–
Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
...
...
Modul 12.10 - Dermato-oncologie
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (80 ore)
–
Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom
...
–
Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate
...
–
Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne
...
–
Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)
...
–
Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=
...
–
Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)
...
–
Tumori cutaneo-mucoase premaligne
...
–
Carcinoame epidermice in situ
...
–
Tumori epidermice maligne
...
–
carcinom bazocelular
...
–
carcinom spinocelular
...
–
Leziuni melanocitare benigne
...
–
Hiperpigmentări circumscrise
...
–
Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner
...
–
Melanomul
...
–
Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)
...
–
Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)
...
–
Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii
...
–
Carcinoame in situ ale anexelor pielii
...
–
Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)
...
–
Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)
...
–
Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)
...
–
Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)
...
–
Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă
...
–
Tumori endocrinologice cu determinări cutanate
...
–
Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă
...
–
Tumori cu origine primară necunoscută
...
–
Noțiuni despre tehnicile paleative
...
–
Noțiuni de bază privind onco-psihologia.
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (200 ore)
–
Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame
...
–
Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți
...
–
Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți
...
–
Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți
...
–
Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți
...
–
Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți
...
–
Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți
...
–
Infuzii de citostatice: 1 pacient
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.
...
–
Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.
...
–
Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.
...
–
Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
...
–
Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.
...
...
Modul 12.11 - Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (100 ore)
–
Dermatoscopie
...
–
Video-dermatoscopie
...
–
Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie
...
–
Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice
...
–
Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine
...
–
Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (250 ore)
–
Dermatoscopie: 50 pacienți
...
–
Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame
...
–
Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți
...
–
Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți
...
–
Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți
...
–
Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică
...
–
Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți
...
–
Microscopie confocală o discuție tematică.
...
–
Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.
...
–
Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.
...
–
Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.
...
...
Modul 12.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (40 ore)
–
Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos
...
–
Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice
...
–
Sindromul metabolic
...
–
Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică
...
–
Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate
...
–
Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate
...
–
Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (100 ore)
–
Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți
...
–
Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți
...
–
Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.
...
–
Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.
...
–
Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.
...
...
Modul 12.13 - Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă
1.
Tematică
1.a.
Tematică curs (60 ore)
–
Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie
...
–
Aplicațiile toxinei botulinice
...
–
Aplicațiile fillerelor
...
–
Peelingul cutanat
...
–
Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora
...
–
Tratamente corective laser in dermatologie
...
–
Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă
...
–
Remodelarea cicatricelor
...
–
Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen
...
–
Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă
...
...
1.b.
Tematică aplicații practice (150 ore)
–
Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări
...
–
Utilizarea de fillere: 5 injectări
...
–
Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți
...
–
Microneedling: o discuție tematică
...
–
Flebectomie: o discuție tematică
...
–
Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți
...
–
Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică
...
...
...
2.
Obiective educaționale specifice
–
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.
...
...
3.
Rezultate așteptate
–
Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.
...
–
Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.
...
–
Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.
...
...
...
7.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.
...
8.
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE
I.
Proba scrisă
...
II-III.
Două probe clinice
...
IV.
Proba practică
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Structura pielii la microscopul optic și electronic.
...
2.
Funcțiile organului cutanat.
...
3.
Principalele procese histopatologice ale pielii.
...
4.
Infecții cutanate virale.
...
5.
Infecții cutanate bacteriene.
...
6.
Infecții cutanate fungice.
...
7.
Epizoonoze.
...
8.
Tuberculoze cutanate. Lepra
...
9.
Noțiuni generale despre alergie și imunologie.
...
10.
Urticaria.
...
11.
Eczeme/dermatite.
...
12.
Eritrodermiile.
...
13.
Dermatoze profesionale.
...
14.
Prurigouri.
...
15.
Vasculite.
...
16.
Reacții cutanate postmedicamentoase.
...
17.
Purpure.
...
18.
Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).
...
19.
Boli buloase.
...
20.
Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).
...
21.
Genodermatoze.
...
22.
Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.
...
23.
Boala Kaposi.
...
24.
Mastocitoze.
...
25.
Sarcoidoza.
...
26.
Psoriazisul.
...
27.
Lichen și erupții lichenoide.
...
28.
Parapsoriazisurile.
...
29.
Tulburări de keratinizare.
...
30.
Dermatoze prin agenți fizici.
...
31.
Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).
...
32.
Discromii cutanate.
...
33.
Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.
...
34.
Rozaceea.
...
35.
Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină
...
36.
Dermatoze precanceroase.
...
37.
Tumori benigne cutanate.
...
38.
Carcinoame bazocelulare.
...
39.
Carcinoame spinocelolare.
...
40.
Melanom.
...
41.
Dermatoze paraneoplazice.
...
42.
Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).
...
43.
Afecțiunile părului și unghiilor.
...
44.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
...
45.
Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie
...
45.
Dermato-farmacologie
...
46.
Dermatologie corectivă
...
47.
Sifilisul
...
48.
Infecția gonococică.
...
49.
Limfogranulomatoza veneriană.
...
50.
Șancrul moale.
...
51.
Infecțiile genitale cu Chlamydia
...
52.
Infecția genitală cu Mycoplasma.
...
53.
Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.
...
54.
Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.
...
...
II-III.
Două probe clinice
Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
1.
Anestezia locală
...
2.
Avulsia lamei unghiale.
...
3.
Efectuarea biopsiei cutanate.
...
4.
Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.
...
5.
Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.
...
5.
Efectuarea exciziei cutanate
...
6.
Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.
...
7.
Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.
...
8.
Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.
...
9.
Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.
...
10.
Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.
...
11.
Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.
...
12.
Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.
...
13.
Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.
...
14.
Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.
...
15.
Tehnica dermabraziunii.
...
16.
Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.
...
17.
Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.
...
18.
Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.
...
19.
Tehnica PUVA terapiei.
...
20.
Tehnica sclerozării venectaziilor.
...
21.
Tehnici de electrochirurgie dermatologică.
...
22.
Tehnici de grefe cutanate
...
23.
Plastii cutanate
...
24.
Dermatoscopia tumorilor cutanate
...
...
...
9.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:
Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
–
Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.
...
–
Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.
...
–
Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.
...
–
Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.
...
–
Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.
...
–
Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.
...
–
Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice.
...
–
Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).
...
Obligații
–
Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.
...
–
Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.
...
–
Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.
...
–
Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.
...
–
Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.
...
–
Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.
...
–
Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.
...
...
10.
BIBLIOGRAFIE
1.
Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 2022
...
2.
Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.
...
3.
Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 2017
...
4.
Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)
...
5.
Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)
...
6.
Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice
...
7.
Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)
–
http://www.eadv.org/
...
–
http://www.euroderm.org/edf/
...
–
http://www.iusti.org/
...
...
...
Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene
(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM)
Specialitatea Diabet zaharat Nutriție și Boli Metabolice (DZNBM) este specialitatea care studiază următoarele aspecte:
● principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)
● hipoglicemiile de cauză diabetică și non-diabetică
● nutriția individului sănătos
● dietoterapia în boli cronice și acute (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare etc.)
● dietoterapia în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)
● boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1 (DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - PARTEA I (subiecte 1-27)
DIABET ZAHARAT
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
52 săptămâni/12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
44 ore/1 ora/săptămâna/44 săptămâni
MODULUL 2
MEDICINA INTERNĂ -CARDIOLOGIE și ECOGRAFIE VASCULARĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
20 săptămâni/5 luni
ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/1 oră curs/săptămâna/
MODULUL 3
MEDICINA INTERNĂ -PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
8ore/1 ora/săptămâna/
MODULUL 4
MEDICINA INTERNĂ -NEFROLOGIE și DIALIZA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 săptămâni/3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
12 ore/1ora/săptămână/
MODULUL 5
MEDICINA INTERNĂ -GASTROENTEROLOGIE și ECOGRAFIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 6
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 săptămâni/luna
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
4 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 7
NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
8 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 8
IGIENA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
4 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 9
ENDOCRINOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
24 săptămâni/6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
24 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 10
PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
8 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 11
BIOSTATISTICA MEDICALA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
3 ore/1,5 ore/săptămână/
MODULUL 12
BIOETICA MEDICALA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
3 ore/1,5 ore/săptămână/
MODULUL 13
UPU și TERAPIE INTENSIVA
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 săptămâni/3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
12 ore/1 ora/săptămână/
MODULUL 14 (DIABET, NUTRITIE și BOLI METABOLICE PARTEA II (subiecte 28-52)
BOLI METABOLICE și NUTRIȚIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
78 săptămâni/18 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ
66 ore/1 ora/săptămână/66 săpt.
...
STRUCTURA PROGRAMULUI
MODULUL 1 - ANUL I; DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (12 luni, 1100 ore)
Subtemele I-V (subiecte 1-27)
Nr. ore curs. 1 ora curs/săptămâna, 44 săptămâni/an
Nr. ore practică. 1100 ore/an/25 ore/săptămâna de practică asistată
Subtema I Bazele metabolice (subiectele 1 -5 din tematica disciplinei)
1.
Metabolismul energetic, metabolismul intermediar și al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
...
2.
Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.
...
3.
Pancreasul endocrin, Insulina: structură, mecanism de acțiune, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulino secreției
...
4.
Hormoni de contrareglare, sinteză și mecanism de acțiune.
...
5.
Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în homeostazia glicemică.
1.
Obiective: Obținerea cunoștințelor fundamentale necesare profesiei de medic de diabet, nutriție și boli metabolice și înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezechilibrelor metabolice și ale tratării acestora
...
2.
Aptitudini: posibilități de sinteză a materialelor prezentate/studiate; evaluarea critică a rezultatelor obținute;
...
3.
Atitudini: Atitudine corectă privind necesitatea continuă a educației științifice de bază, a biochimiei în echilibru cu celelalte discipline fundamentale din domeniul medical, conștientizând importanța înțelegerii mecanismelor patogenice de la nivel celular și subcelular până la nivel microscopic.
...
4.
Rezultate așteptate și Competente: înțelegerea mecanismelor care stau la baza funcționării normale a organismului, a îmbolnăvirilor și a tratării bolilor metabolice și nutriționale; cunoașterea științifică a acțiunii factorilor de mediu asupra organismului; abilitatea de a alege o anumită analiză de laborator (indicațiile și contraindicațiile explorării); utilizarea corectă a Sistemului Internațional de unități de măsură în medicină; deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor analizelor, de evaluare a utilității acestora, a limitelor lor;
...
...
Subtema II. Diagnosticul și clasificarea diabetului zaharat (subiectele 6-9)
6.
Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.
...
7.
Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului
...
8.
Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice
...
9.
Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.
1.
Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare diagnosticării și evaluării bolnavului diabetic. Descrierea conceptelor, teoriilor și noțiunilor fundamentale în ceea ce privește producerea diabetului zaharat, a semnelor și simptomelor caracteristice utile pentru orientarea diagnosticului clinic. Identificarea factorilor de risc în diabetul zaharat și bolile metabolice, a problemelor populaționale de sănătate în domeniu. Dezvoltarea abilităților de evaluare a pacientului diabetic
...
2.
Aptitudini: Efectuarea unei anamneza relevante și a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea și evaluarea unui bolnav diabetic. Efectuarea examenelor evaluative pentru cauzele diabetului zaharat și clasificarea diabetului ca forme clinice.
...
3.
Atitudini: Aprecierea rolului și colaborării cu medicul de familie în screeningul și diagnosticul diabetului zaharat. Explicarea demersului diagnostic, a bolii și a implicațiilor ei persoanei cu diabet zaharat și familiei. Rigurozitatea actului medical și înțelegerea rolului determinant al explorărilor diagnostice
...
4.
Rezultate așteptate și competențe: Cunoașterea metodelor de diagnostic și de evaluare primară a diabetului zaharat. Înțelegerea importanței factorilor genetici și de mediu în geneza bolii, paletei manifestărilor diabetului zaharat și a altor categorii de intoleranță la glucoză.
...
...
Subtema III. Managementul diabetului zaharat (subiectele 10-15)
10.
Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă
...
11.
Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; sindromul de insulinorezistența generală insulinorezistența localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindroame genetice cu insulinorezistență extremă.
...
12.
Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).
...
13.
Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompa de insulină, CGMS etc
...
14.
Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.
...
15.
Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare.
1.
Obiective: Obținerea cunoștințelor și aptitudinilor necesare managementului complex al bolnavului diabetic care implică diagnosticul stadiului bolii și particularităților pacientului, tratament nonfarmacologic și medicamentos (eventual chirurgical). Monitorizarea bolnavilor pe termen scurt și lung. Stabilirea evoluției și prognosticului.
...
2.
Aptitudini: Efectuarea examenului clinic și recomandarea analizelor relevante pentru stadializarea bolii și particularizatea cazului. Formularea de ipoteze și interpretarea corectă a semnelor, simptomelor clinice și a modificărilor paraclinice în vederea elaborării diagnosticului prezumptiv. Ierarhizarea metodelor terapeutice după caz. Stabilirea conduitei nonfarmacologice (stil de viață, dietă, exercițiu fizic). Prescrierea și monitorizarea tratamentului. Planificarea orelor de educație terapeutică
...
3.
Atitudini: Aprecierea utilității abordării multidisciplinare a diagnosticului și tratamentului. Explicarea opțiunilor terapeutice și a importanței aderenței la dispensarizare, stil de viață sănătos și medicație. Educație terapeutică structurată pentru pacienți de diverse vârste, nivele de educație și stadii ale bolii. Abord cognitiv comportamental
...
4.
Rezultate așteptate și Competente: Identificarea, înțelegerea și cunoașterea managementului bolnavului diabetic. Identificarea obiectivelor tratamentului, a resurselor disponibile, etapelor de tratament și riscurilor aferente. Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice (inclusiv cele invazive). Utilizarea noțiunilor privind resursele terapeutice pentru a formula planul de tratament precum și descrierea mecanismelor de acțiune, indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse ale medicației și altor posibilități de tratament utilizate în diabetologie. Capacitatea de a integra corect protocoalele de management în contextul particular al fiecărui pacient. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă multidisciplinară și aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei și în relație cu pacientul, capacitatea de a construi relații colegiale funcționabile.
...
...
Subtema IV. Complicațiile acute ale diabetului zaharat (subiectele 16-18)
16.
Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.
...
17.
Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic. Acidoza lactică patofiziologie, diagnostic, tratament.
...
18.
Hipoglicemiile. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic
1.
Obiective: Diagnosticul hipoglicemiilor la pacienții nediabetici. Recunoașterea urgențelor medicale specifice diabetului zaharat și a criteriilor de gravitate ale acestora. Obținerea aptitudinilor și atitudinilor necesare managementului complicațiilor acute ale diabetului zaharat
...
2.
Aptitudini: Cunoașterea criteriilor și metodelor de identificare a semnelor clinice pentru încadrarea etiologică a unei urgențe. Identificarea pacientului critic și alcătuirea unui plan de management. Capacitatea de a integra corect protocoalele de tratament în contextul particular al pacientului
...
3.
Atitudini: Asumarea responsabilității medicale și juridice pentru actele medicale executate. Aprecierea și explicarea măsurilor profilactice
...
4.
Rezultate așteptate și Competente: Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor de producere a complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Identificarea urgenței (în general) și diagnosticul ei clinic și paraclinic. Diagnosticul diferențial al comelor Managementul complicațiilor acute ale diabetului zaharat. Profilaxia complicațiilor acute ale diabetului zaharat.
...
...
Subtema V. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat. Management preventiv și curativ (subiectele 19-27)
19.
Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat
...
20.
Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.
...
21.
Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.
...
22.
Neuropatia diabetică periferică și autonomă - screening, diagnostic, management.
...
23.
Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.
...
24.
Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala coronariană la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.
...
25.
Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici. Disfuncția sexuală la pacientul diabetic.
...
26.
Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.
...
27.
Prevenția în diabetul zaharat
1.
Obiective: Obținerea de cunoștințe privind mecanismele complicațiilor cronice și aplicarea lor în tratamentul profilactic și curativ al pacientului cu diabet zaharat.
...
2.
Aptitudini: Dezvoltarea abilităților de diagnostic ale complicațiilor cronice ale diabetului zaharat; înțelegerea manifestărilor clinice dar și a evaluărilor subclinice pentru elaborarea planului de management al complicațiilor cronice. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică în funcție de particularitățile pacientului. Aplicarea de tehnici de relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei de îngrijire centrată pe pacient.
...
3.
Atitudini: Explicarea naturii suferinței, a prognosticului și a importanței aderenței la tratament. Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiu și formarea de atitudini obiectivizate în raport cu gravitatea complicațiilor bolii. Dezvoltarea abilităților de comunicare
...
4.
Rezultate așteptate și Competente; Atitudine integrativă asupra cunoștințelor și deprinderilor specialității, în interpretarea datelor clinice și paraclinice. Identificarea și managementul responsabil al complicațiilor cronice ale diabetului zaharat. Generarea de activități de screening al complicațiilor nu numai individual ci și de grup sau populațional. Dezvoltarea interesului științific
...
...
MODULUL 2 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ-CARDIOLOGIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ (5 luni)
Nr. ore curs. 20 ore
Nr. ore practică. 500 ore
1.
Tematica:
1.1.
Temele de curs
1. Electrocardiografia 2. Hipertensiunea arterială esențială și secundară 3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament 4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic 5. Reanimarea cardio - respiratorie: metodologia reanimării cardio - respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare 6. Embolia pulmonară 7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia 8. Cardiopatia ischemică - fiziopatologia ischemiei miocardice -angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, ischemia silențioasă, infarctul miocardic - tratamentul în cardiopatia ischemică 9. Insuficiența cardiacă 10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 11. Tulburările de ritm și de conducere: 12. Diabetul zaharat, bolile metabolice și patologia cardiovasculară. 13. Prevenția în cardiologie 14. Riscul cardio-vascular. 15. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală cardiovasculară. 16. Noțiuni de ultrasonografie generală. 17. Noțiuni de ecografie vasculară. (ecodoppler vascular)
...
1.2.
Baremul activităților practice
1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ECG normale și patologice. (Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofii atriale și ventriculare, Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii, Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic. Tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere). 2. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort. 3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 ecografii (asistare, interpretare). 4. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin 5. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre asistare 6. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri (dacă este posibil, asistare). 7. Examen Doppler vascular: 150 examinări (asistare, efectuare sub supraveghere, interpretare).
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea riscului cardiovascular și a bolilor cardio-vasculare; identificarea urgențelor cardiovasculare și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul bolilor cardiovasculare și a complicațiilor acestora. Intervenția medicală specifică patologiei cardio-vasculare la pacienții diabetici. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru evaluarea vasculară periferică a bolnavului diabetic
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire). Evaluarea factorilor de risc cardiovascular. 1. Program practic: efectuare și interpretare ECG. Asistare și interpretarea rezultatelor ECO, Rx, cateterism. 2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, Doppler vascular. 3. tehnica de reanimare cardio-respiratorie, conversia electrică. Înțelegerea rolului screeningului riscului cardiovascular, organizarea de programe de screening ale riscului cardiovascular; diagnosticul hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului de miocard, insuficienței cardiace, a tulburărilor de ritm și conducere; interpretarea electrocardiogramelor și ecocardiografiilor cardiace; determinarea riscului cardiovascular; cunoașterea criteriilor pentru urgențe cardiovasculare. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie cardiovasculară.
Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 3 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ- PNEUMOLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8 ore
Nr. ore practică. 200
1.
Tematica:
1.1.
Temele de curs
1. Bronșita cronică; Emfizemul pulmonar; Bronhopneumonia cronică obstructivă. 2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia. 3. Astmul bronșic. 4. Supurațiile bronho-pulmonare. 5. Cancerul bronho-pulmonar. 6. Pleureziile. 7. Tuberculoza primară 8. Tuberculoza adultului. 9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator. 10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație). 11. Patologia somnului, sindromul de sleep-apnea. 12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică 13. Insuficiența respiratorie acută și cronică. 14. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare 15. Patologia mediastinului. 16. Intervenția medicală specifica la pacientul cu diabet zaharat și boală pulmonară.
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 40 buletine 2. Radiografia pulmonară (interpretare): 50 Rg, 3. Computer tomograf (interpretare): 20 buletine, 4. Puncție pleurală: 5 (asistare, interpretare), 5. Efectuare și interpretare IDR la tuberculină: 25, 6. Metode de evaluare a apneei în somn: 10 buletine polisomnografie. 7. Aplicarea și interpretarea de chestionare de depistare a persoanelor cu apnee de somn.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor pulmonare; identificarea urgențelor pneumologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei pulmonare și altor complicații ale acestora acestora. Intervenția medicală specifică patologiei pulmonare la pacienții diabetici.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului în patologia pulmonară pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor acestora; organizarea de programe de screening ale patologiei pulmonare în relație cu diabetul; diagnosticul bronșitei cronice, a patologiei de somn/apnee, pneumoniilor, emfizemului pulmonar, astmului bronșic, pleureziilor, tuberculozei pulmonare, neoplaziilor pulmonere; cunoașterea criteriilor pentru urgențe pneumologice. Alcătuirea și implementarea planului de intervenție nutrițională la pacientul cu patologie pulmonară.
Pentru toate competențele de mai sus - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
...
MODULUL 4 ANUL II: MEDICINĂ INTERNĂ - NEFROLOGIE ȘI DIALIZĂ (3 luni)
Nr. ore curs. 12 ore
Nr. ore practică. 300 ore
1.
Tematica:
1.1.
Tematica cursurilor
1. Explorarea funcțională a rinichilor. 2. Nefropatiile glomerulare. 3. Nefropatiile tubulare. 4. Nefropatiile interstițiale. 5. Injuria renală acută. 6. Boala cronică de rinichi. 7. Diabetul zaharat, nutriția, bolile metabolice și patologia nefrologică. 8. Metode de supleere renală. 9. Hemodializa acută și cronică.
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Interpretarea testelor renale uzuale: 150 buletine 2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine 3. Evaluarea pacientului dializabil și bilanțul dializei: 30 cazuri. 4. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste. 5. Buletine de puncție biopsie renală (interpretare): 10 buletine. 7. Interpretarea de buletine cu dezechilibre volemice și acido-bazice la bolnavii renali: 50 buletine
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor renale; identificarea urgențelor nefrologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei renale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei renale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia renală. Principiile dializei și dializa la pacienții cu diabet zaharat. Echilibrul hidric și hidroelectrolitic al bolnavului dializat.
Abilități: 1. Explorarea funcțională a funcției excretorii. 2. Hemodializa acută și cronică (indicații). 3. Dializa peritoneală. 4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale. 5. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală renală cronică, inclusiv pacientul dializat acut și cronic.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor renale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală renală diabetică; diagnosticul bolii cronice de rinichi diabetice și al insuficienței renală; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu boala cronică de rinichi, patologie renală; cunoașterea criteriilor pentru urgențe renale.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 5 ANUL II: GASTROENTEROLOGIE ȘI ECOGRAFIE GENERALĂ (4 luni)
Nr. ore curs. 16
Nr. ore practică. 400
1.
Tematica:
1.1.
Tematica cursurilor
1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux 2. Stomacul operat, 3. Hemoragiile digestive superioare 4. Hepatita cronică și cirozele hepatice 5. Ficatul gras non alcoolic (NAFLD, NASH). 6. Pancreatite acute și cronic 7. Litiaza biliară și icterele. 8. Cancerul gastric, cancerul de pancreas 9. Cancerul colonului și rectului. 10. Sindromul de malabsorbție 11. Bolile inflamatorii intestinale 12. Noțiuni de endoscopie digestivă. 13. Chirurgia bariatrică: evaluare și monitorizare postoperatorie, intervenția nutrițională pe stomac operat sau by-pass. 14. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală gastrointestinală. 15. Noțiuni de ecografie generală, 16. Ecografia digestivă.
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 50. 2. Tehnici de explorare a secreției și motilității gastro-intestinale, pH-metrie interpretare: 20 buletine 3. Test Adler: 5 buletine 4. Proba de digestie (interpretare): 10. 5. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5 proceduri. 6. Paracenteza: 10 paracenteze (asistare și efectuare sub supraveghere). 6. Ecografie generală, abdominală (asistare și interpretare): 150.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea bolilor hepatice și gastro-intestinale; identificarea urgențelor gastro-intestinale și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul patologiei hepatice și gastro-intestinale și altor complicații ale acestora. Intervenția medicală specifică patologiei gastro-intestinale la pacienții diabetici. Factorii de risc ai diabetului în patologia gastro-intestinală. Deprinderea de cunoștințe și abilități practice și teoretice pentru efectuarea ecografiei generale.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor hepatice și gastrointestinale la pacientul diabetic; organizarea de programe de screening ale riscului de boală digestivă diabetică; diagnosticul ficatului gras nonalcoolic și a complicațiilor lui; interpretarea buletinelor de analize; alcătuirea și implementarea planului de management la pacientul diabetic cu patologie digestivă; cunoașterea criteriilor pentru urgențele gastroenterologice. Deprinderea abilităților de efectuare a ecografiilor generale, abdominale, interpretarea buletinelor ecografice. Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
...
MODULUL 6 ANUL II: OFTALMOLOGIE (1 lună)
Nr. ore curs. 4
Nr. ore practică. 100
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor 1. Retinopatia diabetică și alte complicații ale ochiului diabetic- factori de risc, patogeneza, screening, diagnostic, diagnostic diferențial, stadializare, monitorizare. 2. Urgențe oftalmologice: diagnostic, criterii de trimitere în serviciul de specialitate. 3. Glaucomul. 4. Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al ochiului diabetic.
...
1.2.
Baremul activităților practice
Oftalmoscopie directă: 100, (efectuare sub supraveghere) Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 50, Determinarea acuității vizuale: 10
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea retinopatiei diabetice și cataractei; identificarea urgențelor oftalmologice și a criteriilor de trimitere în serviciul de specialitate; cunoașterea și explicarea opțiunilor terapeutice pentru tratamentul retinopatiei diabetice și altor complicații oculare.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului retinian pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor oculare; organizarea de programe de screening ale retinopatiei diabetice; diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului (efectuarea de FO cu pupila nedilatată); interpretarea fotografiei cu retiniene; determinarea acuității vizuale; cunoașterea criteriilor pentru urgențe oftalmologice.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere.
...
MODULUL 7 ANUL III: NEUROLOGIE (2 luni)
Nr. ore curs. 8
Nr. ore practică. 200
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Examenul neurologic. 2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos (somatic și vegetativ). 3. Principalele sindroame neurologice. 4. Patologia nervilor rahidieni. 5. Accidentele vasculare cerebrale. 6. Diabetul și patologianeurologică asociată. 7. Traumatismele sistemului nervos. 8. Epilepsia. 9. Comele. 10. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală neurologică.
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Interpretarea buletinelor de analiza: vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, potențialelor evocate, electromiograma, electroencefalograma: 20. 3. Examenul neurologic complet. Testarea reflexelor. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri. Determinarea testelor de neuropatie autonomă: testele Ewing, efectul galvanic al pielii 20 cazuri. Efectuare și interpretarea testelor cognitive (MMSE): 20 teste
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru screeningul, diagnosticul, stadializarea și tratamentele neuropatiilor diabetice periferice și viscerale; diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii generale de tratament în accidentele vasculare cerebrale, epilepsie și tulburări amnezice și cognitive. Identificarea urgenței neurologice
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire):
Înțelegerea rolului screeningului neuropatiei pentru prevenirea apariției și progresiei complicațiilor neurologice ale diabetului zaharat; organizarea de programe de screening ale neuropatiei diabetice; diagnosticul neuropatiei diabetice prin determinarea sensibilităților superficiale și profunde, interpretarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă, reflexograma achiliană; diagnosticarea precoce a tulburărilor neuropatiei autonome/viscerale selectarea și explicarea intervențiilor medicale în neuropatiile diabetice; deprinderea de cunoștințe pentru diagnosticul, diagnosticul diferențial și principii de tratament în urgențele neurologice (accidentele vasculare cerebrale)
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 8 ANUL III: IGIENĂ (1 lună)
Nr. ore curs. 6
Nr. ore practică. 100
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Grupele alimentare: compoziție, valoare nutritivă; Rația zilnică recomandată. 2. Carnea și derivatele din carne. 3. Laptele și derivatele din lapte. 4. Ouăle. 5. Grăsimile. 6. Cerealele și derivatele sale. 7. Legumele și leguminoasele uscate. 8. Fructele. 9. Zahărul și produsele zaharoase. 10. Băuturi alcoolice și nealcoolice. 11. Condimentele și aditivii alimentari. 12. Noțiuni de conservare și degradare a alimentelor de origine animală și vegetală. Efecte asupra sănătății consumatorilor datorate diferitelor tipuri de contaminanți ai alimentelor. Falsificarea alimentelor de origine animală și vegetală, consecințe asupra sănătății consumatorilor. 13. Aerul ca factor de mediu. Poluanții fizico-chimici ai aerului: surse de poluare, efectele acute și cronice ale poluării. Poluarea biologică a aerului în legătură cu starea de sănătate. 14. Rolul apei în menținerea stării de sănătate: Surse de apă potabilă. Poluarea și auto-purificarea apei. Impactul poluării apei asupra stării de sănătate: Prevenirea și combaterea poluării biologice a apei. Mineralizarea apei și influența ei asupra sănătății. 15. Fumatul. 16. Disruptorii endicrini. 17. Principii de alimentație sănătoasă în colectivități de copii și adulți. 18. Sistemul de management al siguranței alimentului. (Evaluarea, managementul și comunicarea riscurilor legat de calitatea alimentului.). 19. Legislație privind prevenția infecțiilor nosocomiale. 20. Organizarea blocurilor alimentare
...
1.2.
Baremul activităților practice:
Efectuarea și evaluarea anchetei alimentare: 30 cazuri.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe și abilități practice pentru stabilirea necesarului zilnic recomandat de alimente; cunoașterea de noțiuni de conservare și degradare a alimentelor, riscul și prevenirea toxiinfecțiilor și a intoxicațiilor cu substanțe nocive, aplicarea legislației privind securitatea alimentară și organizarea blocurilor alimentare. Cunoașterea influenței mediului (fizic, chimic și biologic) asupra sănătății
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea de tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive; aplicarea anchetelor alimentare; determinarea și interpretarea concentrației nitriților și nitraților în alimente; cunoașterea modului de organizare a blocurilor alimentare. Evaluarea riscului de boală datorat mediului. Noțiuni de legislație reglatorie (securitate alimentară, aprobări pentru noi alimente,). Pentru toate competențele-abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 9 ANUL III: ENDOCRINOLOGIE (6 luni)
Nr. ore curs.24
Nr. ore practică. 600
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune. 2. Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale. 3. Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice. 4. Acromegalia. 5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii. 6. Neurohipofiza - secreție hormonală și efectele sale biologice. 7. Diabetul insipid. 8. Tiroida - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 9. Hipertiroidia. 10. Hipotiroidia. 11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni). 12. Paratiroidele - secreție hormonală și efectele sale biologice. 13. Hiperparatiroidia - hipercalcemii secundare. 14. Insuficiența paratiroidiană. 15. Corticosuprarenale - fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală. 17. Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală. 18. Medulosuprarenale - secreție hormonală și efectele sale biologice. 19. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea. 20. Menopauza. 21. Disfuncția erectilă la pacientul diabetic și nediabetic. 22. Intervenția medicală specifică la pacientul cu diabet și boală endocrinologică.
...
1.2.
Baremul activităților practice
1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri. 2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine. 3. Reflexograma achiliană: 10 buletine. 4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10). 5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 30. 6. Asistarea și interpretarea ecografiei tiroidiene 30. 7. Asistarea și interpretarea osteodensitometriei 20.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Obținerea de cunoștințe de bază pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv de boală endocrină și a principiilor de tratament; înțelegerea impactului patologiei endocrine și a tratamentelor specifice la pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet, dislipidemii, obezitate); diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției erectile la pacientul cu diabet zaharat, diagnosticarea, evaluarea etiologiei și opțiunile terapeutice ale disfuncției sexuale feminine la pacientele cu diabet zaharat.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Stabilirea unui diagnostic prezumptiv de boală endocrină prin interpretarea tabloului clinic, recomandarea și interpretarea analizelor hormonale și imagistice de primă intenție. Stabilirea diagnosticului de disfuncție erectilă, disfuncție sexuală feminină identificarea hipogonadismului și aplicarea criteriilor de trimitere la medicul specialist endocrinolog. Identificarea obezității endocrine
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 10 ANUL IV: PEDIATRIE (2 luni)
Nr. ore curs. 12
Nr. ore practică. 200
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Alimentația sugarului - aspecte generale. 2. Alimentația copilului. 3. Evaluarea stării de nutriție 0-18 ani. 4. Denutriția și carentele nutriționale la copil. 5. Bolile înnăscute ale metabolismului. 6. Particularități ale patologiei medicale la copil. 7. Principalele probleme neurologice la copil. 8. Urgențe pediatrice. 9. Particularități ale diabetului zaharat la copil. 10. Obezitatea și dislipidemiile la copil 11. Intervenția medical-nutrițională la copiii cu diabet zaharat.
...
1.2.
Baremul activităților practice
1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri 2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri. 3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 20 diete. 4. Managementul de caz în diabetul zaharat la copil - 10 cazuri. 5. Managementul de caz în obezitatea la copil- 10 cazuri. Educarea familiei și a copilului purtător de pompa de insulina
...
...
2.
Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru evaluarea stării de nutriție și stabilirea nevoilor nutriționale și a planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; stabilirea particularităților diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil; identificarea urgențelor pediatrice și criterii de trimitere în serviciul de specialitate
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Stabilirea și aplicarea planurilor de evaluare nutriționale și stabilirea nevoilor nutriționale, prescrierea planurilor alimentare la grupa de vârstă 0-18 ani; diagnosticul și tratamentele bolilor înnăscute ale metabolismului; Particularizarea diagnosticului și a managementului diabetului zaharat la copil, inclusiv inițierea și urmărirea tratamentului cu pompe de insulină și a monitorizării continue a glucozei; stabilirea diagnosticului și a managementului obezității la copil; stabilirea diagnosticului și a managementului dislipidemiilor la copil.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 11 ANUL IV: BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 50
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Designul și obiectivele unui studiu. 2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale). 3. Metodele randomizării. 4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții). 5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică. 6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche). 7. Teste ne-parametrice. 8. Corelația și regresia liniară. 9. Regresia logistică. 10. Studii randomizate controlate. 11. Studii observaționale. 12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Elaborarea unui plan de cercetare (obiective, design-ul studiului, loturi) - 2 protocoale. 2. Analiza critică a datelor din studii - 5 studii. 3. Aplicarea metodelor statistice pe baze de date - testul Student, corelații - 5 analize
...
...
2.
Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice în domeniul stabilirii obiectivelor, alegerii designului și interpretării statistice a datelor obținute din studii clinice și experimentale; analiza critică a datelor din studii
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, analiză a datelor și interpretare critică a rezultatelor obținute în studii clinice și experimentale.
Pentru toate competențele- abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 12 ANUL IV: BIOETICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)
Nr. ore curs. 3
Nr. ore practică. 50
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii. 2. Etica în relația medic-pacient. 3. Greșeli și erori în practica medicală. 4. Probleme etice la începutul și finalul vieții. 5. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică și genomică. 6. Etica cercetării pe subiecți umani
...
1.2.
Baremul activităților practice:
1. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru consultații de ambulator și internare - 2 exemple. 2. Elaborarea unui formular de consimțământ informat pentru studiu clinic
...
...
2.
Obiective educaționale.
Dobândirea de cunoștințe și abilități practice pentru aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani cu respectarea drepturilor la confidențialitate și informare a pacienților, respectiv a subiecților incluși în studii
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Cunoașterea și aplicarea standardelor de etică în relația curentă medic-pacient și în cercetarea pe subiecți umani
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 13 ANUL IV: TERAPIE INTENSIVĂ ȘI UPU (3 luni)
Nr. ore curs. 25 ore
Nr. ore practică. 300 ore
1.
Tematică.
1.1.
Tematica cursurilor
1. Echilibrul nutritiv - energetic și anomaliile acestuia. 2. Echilibrul respirator. 3. Echilibrul circulator; evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice. 4. Echilibrul excretor și echilibrul acido-bazic. 5. Insuficiența respiratorie. 6. Resuscitarea cardio-respiratorie. 7. Șocul. 8. Durerea și combaterea ei. 9. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă. 10. Terapia intensivă a bolilor infecțioase. 11. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute. 12. Coma depășită. 13. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive la pacienții diabetici. 14. Principiile de monitorizare și urmărire ale bolnavului critic.
...
1.2.
Baremul activităților practice
1. Instalarea de linii venoase periferice - 20 (efectuare). 2. Instalarea de linii venoase centrale - 20 (în limita posibilităților, asistare). 3. Intubația traheală- orotraheală - 10 (pe manechin). 4. Instalarea de sondă gastrică - 20. 5. Instalarea de sondă uretrovezicală - 20, 6. Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 50, 7. Menținerea permeabilității căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați -10, 8. Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică (asistare) - 10, 9. Oxigenoterapie-10.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Deprinderea de cunoștințe teoretice și aplicarea practică a recunoașterii și evaluării pacientului critic; aplicarea principiilor de tratament în stările critice
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Recunoașterea și evaluarea pacientului critic - stop cardiorespirator, șoc, comă; aplicarea măsurilor inițiale pentru restabilirea și menținerea funcțiilor vitale prin resuscitare cardiorespiratorie de bază (inclusiv defibrilare electrică), menținerea căilor aeriene deschise, restabilirea volemiei și echilibrului acido-bazic și electrolitic.
Pentru toate competențele - abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
MODULUL 14 anul IV-V (18 luni) DIABETUL ZAHARAT, NUTRIȚIA, BOLILE METABOLICE Subtemele VI-IX (subiecte 27-52)
Subtemele VI-VIII - 6 luni
Nr. ore curs. 24
Nr. ore practică. 600 ore
Subtema VI. Obezitatea 3 luni
28.
Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.
...
29.
Obezitatea - etiopatogeneză. Metabolismul energetic și reglarea balanței energetice
...
30.
Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității. Relația dintre obezitate și diabetul zaharat de tip 2
...
32.
Managementul obezității. (Prevenția în obezitate, stilul de viață, terapia cognitiv comportamentală, tratament farmacologic, chirurgia metabolică). Îngrijirea pacientului post chirurgie metabolică.
1.
Obiective: Cunoștințe generale despre "malnutriție" și în special despre excesul ponderal. Dezvoltarea abilităților de diagnostic clinic și paraclinic a persoanelor obeze. Evaluare și abordare holistică a persoanelor obeze. Managementul modern al obezității și complicațiilor bolii. Evaluarea riscului bolii. Identificarea și implementarea măsurilor de prevenție
...
2.
Aptitudini: Evaluarea clinică a unui bolnav obez cu redactarea unui plan de explorare etiologică. Stadializarea bolii după ultimele ghiduri. Conștientizarea diverselor modalități de intervenție terapeutică după gradul obezității și complicații. Înțelegerea relației mediu-gene/epigenetică, a influențelor mediului (socio-economic, cultural, etnic, psihologic) asupra consumul de alimente și posibilitățile de influențare. Cunoașterea criteriilor și metodelor de încadrare pentru medicație sau chirurgie bariatrică. Evaluarea preoperatorie a pacientului obez, cunoașterea tipurilor de intervenție și a riscurilor. Dispensarizarea postoperatorie. Capacitatea de evaluare a programelor terapeutice preventive sau curative.
...
3.
Atitudini: Atitudine nediscriminativă față de bolnavii obezi. Însușirea lucrului în echipă cu identificarea rolului și responsabilității într-o echipă multidisciplinară. Capacitatea de a consilia indivizi, grupuri, organizații sau populația pentru terapia preventivă și curativă a obezității. Terapie cognitiv-comportamentală
...
4.
Rezultate așteptate și competențe; Diagnosticarea și stadializarea obezității; înțelegerea, cunoașterea și aplicarea metodelor terapeutice conform ghidurilor și adaptat fiecărui caz. Îngrijire nutrițională a obezilor. Generarea și adaptarea programelor de educație terapeutică funcție de persoana sau grupul de obezi îngrijiți.
...
...
Subtema VII. Dislipidemiile. Sindrom Metabolic 2 luni
32.
Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic.
...
33.
Dislipidemiile - etiopatogeneză.
...
34.
Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)
...
35.
Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic
...
36.
Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.
...
37.
Hiperuricemiile - diagnostic, tratament.
...
38.
Ficatul gras non-alcoolic. Steatohepatita non-alcoolică.
1.
Obiective: Cunoașterea și înțelegerea fiziologiei și fiziopatologiei metabolismului lipidic; cauze primare și secundare ale dislipidemiilor, consecințe, bazele terapiei. Cunoștințe și abilități pentru diagnosticarea și tratarea preventivă și curativă a sd metabolic. Evaluarea riscului cardiovascular.
...
2.
Aptitudini: Evaluarea comprehensivă a unui pacient cu sd metabolic, clinic și funcțional. Stabilirea corelațiilor de risc și a bazelor abordului terapeutic. Armonizarea ghidurilor de tratament preventiv și curativ existente.
...
3.
Atitudini: Capacitate de analiză și sinteză a datelor pacienților și a trendurilor îmbolnăvirilor. Abilități de a alege modalitățile explicative ale tratamentului și necesității dispensarizării. Capacitatea de a putea lucra într-o echipă multidisciplinară
...
4.
Rezultate așteptate și competențe: Capacitatea de a face screeningul sd metabolic, a evalua corect și complet componentele sale și a face un tratament precoce și complex. Capacitatea de a genera, urmări și evalua un program de screening și monitorizare a sd metabolic.
...
...
Subtema VIII. Alte boli de metabolism și nutriție 1 lună
39.
Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
...
40.
Boala Wilson - diagnostic, tratament.
...
41.
Porfiriile - diagnostic, tratament.
...
42.
Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
...
43.
Riscul oncogen al bolilor metabolice.
1.
Obiective: Înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale bolilor metabolice ca bază a diagnosticului și managementului acestora.
...
2.
Aptitudini: Înțelegerea și utilizarea diverselor metode de diagnostic și tratament a bolilor metabolice.
...
3.
Atitudini: Recunoașterea rolului medicilor de alte specialități în abordarea bolnavilor cu boli de metabolism. Capacitatea de lucru în echipă.
...
4.
Rezultate așteptate și competențe: Identificarea persoanelor cu boli metabolice, capacitatea de a diagnostica aceste boli și de a aplica un management efectiv. Evaluarea riscului cardiovascular și a riscului oncogen și abord terapeutic precoce.
...
...
Examen evaluativ după aceste 6 luni.
Subtemele IX - X.
IX - NUTRIȚIE CLINICĂ 10 luni
Nr. ore curs. 44
Nr. ore practică. 1100 ore
44.
Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.
...
45.
Evaluarea nutrițională: Noțiuni de antropometrie, evaluarea aportului și consumului energetic (biochimic, clinic și dietetic), evaluarea compoziției corporale.
...
46.
Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.
...
47.
Comportament alimentar normal și pathologic (tulburări de comportament alimentar). Educația nutrițională.
...
48.
Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice
...
49.
Denutriția.
...
50.
Alimentația enterală și parenterală.
...
51.
Principii de gastrotehnie.
...
52.
Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.
1.
Obiective: Înțelegerea fundamentelor științifice ale recomandărilor nutriționale la omul sănătos și bolnav. Capacitatea de evaluare nutrițională completă. Capacitatea de elaborare a terapiei medicale nutriționale. Familiarizarea cu programele de educație nutrițională. Elaborarea de programe nutriționale de prevenție sau curative. Capacitatea de a genera sau a se integra în cercetarea în nutriție
...
2.
Aptitudini: Abilitatea de a stabili diagnosticul și evaluarea stării de nutriție (clinic, biochimic cât și prin tehnici complementare cum ar fi calorimetria indirectă, BIA, metode de determinare a compoziției corporale etc). Capacitatea de a recomanda/elabora tratamentul nutrițional adecvat fiecărei patologii, punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor nutriționale medicale sau chirurgicale. Capacitatea de a desfășura educație medicală nutrițională
...
3.
Atitudini: de management a unui serviciu de nutriție. Capacitatea de a lucra în echipă, în interacțiune cu alți medici (medici generaliști și de alte specialități) și para-medicale (dieteticieni, asistente medicale, kinetoterapeuți etc.). Capacități de comunicare
...
4.
Rezultate așteptate și competențe: Evaluarea nutrițională și intervenția în: 1. boli ale supraalimentației (obezitate, inclusiv monitorizarea după chirurgia bariatrică, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, dislipidemiile, steatopatite metabolice (NASH), 2. malnutriție (persoana în vârstă, fragilă, cancer, situații de agresiune, insuficiență de organe, boli digestive, spitalizare, boli cronice, deficiențe nutriționale specifice), 3. patologii legate de alimente sau care necesită recomandări dietetice (alergii alimentare specifice, erori înnăscute de metabolism) și 4. tulburări de alimentație (anorexie, bulimia, etc.).
...
...
De asemenea, este competent în toate domeniile legate de prevenirea bolilor nutriționale sau condiții pentru care nutriția este un factor predispozant sau de protecție.
Examen evaluativ al modulului de nutriție.
Subtema X 2 luni:
Integrarea cunoștințelor dobândite în anul 1 (modulul 1) și anul 4 și 5 (modulul 14)
Ultimele 2 luni sunt recapitulative și integrative pentru reevaluarea metodologiei cercetării științifice, a capacităților de educație terapeutică și de comunicare și în vederea pregătirii examenului specialității.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Programele de formare se dezvoltă în spirală. Ele trebuie să asigure cunoștințe, competențe practice și atitudinale fundamentale care să crească progresiv responsabilitatea în gestionarea problemelor clinice. Experiența practicii supravegheate din modulele fundamentale/conexe dar și din cele ale specialității dezvoltă judecata și maturitatea clinică. Problemele manageriale, de atitudine, interacțiunea cu pacienții, colegii și autoritățile trebuie de învățat a fi rezolvate. La finalul programului de 5 ani, rezidentul trebuie să fie capabil să practice specialitatea, dar să fie deschis să includă noi cunoștințe și competențe pe parcursul viitoarei cariere.
Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi
1.
Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:
–
efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient
...
–
Înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic
...
–
folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional
...
–
aplicarea medicinii centrate pe pacient
...
–
asigurarea siguranței pacientului
...
...
2.
Dezvoltare personală:
–
comportament personal profesional
...
–
dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice
...
–
prioritizarea acțiunilor, managementul timpului
...
–
dezvoltarea autonomiei profesionale
...
...
3.
Cercetare științifică și dezvoltare
–
dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare
...
–
revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea medicinii bazate pe dovezi
...
–
aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat
...
–
menținerea încrederii
...
...
4.
Relații profesionale și parteneriate
–
lucru în echipă și leadership
...
–
cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare
...
–
identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar
...
–
managementul și promovarea sănătății
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Specialitatea Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea cunoștințelor și abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al bolilor metabolice enunțate din tematica și a complicațiilor acute și cronice ale acestora. Include și abordează nutriția individului sănătos, evaluarea stării de nutriție și managementul nutrițional al pacienților cu afecțiuni acute și cronice (diagnosticul, terapia medicală nutrițională și monitorizarea/reintervenția).
Specialiștii vor fi capabili să stabilească diagnosticul complet și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat în condițiile unei patologii multiple asociate, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele terapeutice adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic, patologia cardiovasculară asociată acestora, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică. Specialiștii vor fi capabili să genereze programe de screening și dispensarizare a bolilor metabolice și a problemelor legate de nutriție și să desfășoare activitatea de cercetare în domeniul diabetului zaharat, bolilor metabolice și nutriției.
Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:
–
Principalele boli cronice netransmisibile și factori de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)
...
–
Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică
...
–
Nutriție individului sănătos
...
–
Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)
...
–
Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)
...
–
Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
...
Specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice este caracterizată prin concomitența medicinii de spital i de ambulator, a celei curative dar și preventive. Medicii trebuie să facă față urgențelor specifice bolilor metabolico-nutriționale, dar și urgențelor complicațiilor acestor boli. Ei trebuie să elaboreze, desfășoare și evalueze programe de screening clinic și nutrițional, cât și dispensarizarea activă a persoanelor depistate cu diabet zaharat sau alte boli metabolice și nutriționale. Fiind singurii medici nutriționiști trebuie să aibă cunoștințe și abilități de a gestiona servicii/programe de nutriție și de a educa alți medici sau alte categorii de lucrători în sănătate în acest domeniu.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
–
Să aibă abilitățile necesare pentru a comunica eficient cu pacienții și colegii
...
–
Să aibă o înțelegere profundă a științelor medicale și competențele necesare pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor metabolice într-un sistem independent de practică medicală
...
–
Să poată face un diagnostic diferențial corect al pacienților cu afecțiuni metabolice pe baza anamnezei, examenului clinic și investigațiilor imagistice/de laborator.
...
–
Să aibă competența de a efectua/recomanda investigațiile paraclinice specifice specialității.
...
–
Să poată realiza un plan terapeutic complet pentru pacient, cu o bună cunoaștere a tratamentelor disponibile, inclusiv pentru promovarea sănătății, prevenția bolii și management pe termen lung.
...
–
Să utilizeze abilitățile de învățare pe termen lung pentru a/și menține la zi cunoștințele
...
–
Să aibă calitățile de profesor, om de echipă dar și de șef.
...
–
Să aibă abilități manageriale pentru a dezvolta servicii integrate în domeniul afecțiunilor metabolice.
...
–
Să aibă capacitatea de a gestiona corect timpul și resursele pentru beneficiul pacienților.
...
–
Va practica medicina conform normelor de deontologie ale CMR.
...
–
Va putea deveni automat membru cu drepturi depline al SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice)
...
Scopul și obiectivele educaționale generale sunt de a dobândi
1.
Cunoștințe, abilități și performanțe comune tuturor specialităților medicale și care stau la baza dezvoltării ulterioare a carierei profesionale:
–
efectuarea anamnezei și examen fizic corect oricărui pacient
...
–
înțelegerea solidă a biologiei și abilități de diagnostic
...
–
folosirea tehnologiilor actuale, proceduri de raționament profesional
...
–
aplicarea medicinii centrate pe pacient
...
–
asigurarea siguranței pacientului
...
...
2.
Dezvoltare personală:
–
comportament personal profesional
...
–
dezvoltarea abilităților de comunicare și pedagogice
...
–
prioritizarea acțiunilor, managementul timpului
...
–
dezvoltarea autonomiei profesionale
...
...
3.
Cercetare științifică și dezvoltare
–
dezvoltarea abilităților tehnice, informatice și de cercetare
...
–
revizuirea critică a literaturii științifice și aplicarea principiilor bazate pe dovezi
...
–
aplicarea principiilor bioeticii, confidențialitate, consimțământ informat menținerea încrederii
...
...
4.
Relații profesionale și parteneriate
–
lucru în echipă și leadership
...
–
cunoașterea problemelor din sănătate și a legislației în vigoare
...
–
identificarea impedimentelor pentru un stil de viață sănătos și acțiune într-un cadru multidisciplinar
...
–
managementul și promovarea sănătății
...
...
Obiectivele specifice specialității reprezintă însușirea temeinică a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor privind:
–
Principalele boli cronice netransmisibile și factorii lor de risc (diabet zaharat, suprapondere, obezitate, dislipidemii, risc cardiovascular și metabolic, sindrom metabolic, hiperuricemii, stil de viață nesănătos)
...
–
Hipoglicemiile de cauză non-diabetică și diabetică
...
–
Nutriție individului sănătos
...
–
Dietoterapie în boli acute și cronice (metabolice, cardiovasculare, digestive, renale, imunologice, pulmonare, etc.)
...
–
Dietoterapie în situații speciale (gravide, lăuze, sportivi, copii, vârstnici, comunități)
...
–
Boli metabolice ereditare/erori înăscute de metabolism
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă DA
...
–
examen clinic DA
...
–
probă de abilități/manualități DA
...
–
probă pe casetă video ± DA
...
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 30%, restul de 70%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. (Anexa I, II, III)
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul respectivului stagiu și îndrumătorul, în funcție de stagiul modulului parcurs.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU și note
La finalul anului I de rezidențiat, se va susține o testare care își propune să evalueze cunoștințele teoretice și practice în specialitate. (Anexa IV). Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Se va elabora o platformă electronică (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, Ministerul Sănătății ca supervizor.
La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:
–
testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%.
...
Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.
Anexa nr. I
Metode didactice
Crt.
Metode didactice
Parametru formativ *
Ore (minimum)
1
Autopregătire (tratate, reviste, internet)
1, 2
1,5 ore/zi
2
Educația (de către cadrul didactic) la camera de gardă#, ambulatoriu de specialitate# și la patul bolnavului
1, 2, 3, 4
5.500 ore/5 ani
3
Cursuri
1, 2
225 ore/5 ani
4
Conferințe monodisciplinare
1, 2
30 ore/an
5
Conferințe multidisciplinare, manifestări științifice extraspitalicești
1, 2
40 ore/an
6
Demonstrații și lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către Diabet, nutriție și boli metabolice)
1, 2, 3
100 ore/an
7
Cercetare
1, 2, 3
60 ore/an
8
Analiza literaturii de specialitate (articole, studii, etc.)
1, 2
45 ore/an
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență
#, ##: pentru modulele specialității de bază, cel puțin 2 gărzi pe lună și cel puțin 1 zi de ambulator
Anexa nr. II
Metode de evaluare formativă
Crt.
Metoda de evaluare
Ce se evaluează
Cine este abilitat să evalueze
Metodologie
Frecvența
Criterii de apreciere evaluare
1
Observarea activității zilnice - propriu-zisă - evaluare periodică a foilor de observație -evaluare log-book-ului
1, 2, 3, 4
Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program
Vizite zilnice/evaluare directa/
Permanent
Calificativ acordat la sfârșitul modulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu și portofoliu)
2
Observarea activității de către responsabilii - studii de caz - lucrări practice - cercetare etc.
1, 2, 4
Cadrul didactic îndrumător și Responsabilul de program
Discuție cu responsabilii - studiilor de caz, lucrărilor practice -cercetare etc.
Săptămânal
Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu
3
Colocvii
1, 2
Cadrul didactic îndrumător
Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul și aplicată de cadrele didactice
La sfârșitul fiecărui modul/stagiu de pregătire
Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător și inclus în Caietul de stagiu și portofoliu și Catalogul examenelor
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiență
Anexa nr. III
Metode de evaluare integrativă
Crt.
Modalitatea de evaluare
Ce se evaluează
Cine evaluează
Metodologia evaluării
Frecvența
Metoda de apreciere/evaluare
1
Examen scris
1, 2
Responsabil de program/modul
Răspunsuri redacționale/cu răspuns multiplu la alegere
La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
2
Examen scris /colocvii
1, 2, 3
Responsabil de program/modul
Metodologie stabilită de conducătorul stagiului și aplicată de cadrele didactice
La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
3
Examen practic
1, 2, 3, 4
Responsabil de program/modul
Caz clinic
La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
Calificativ acordat în Caietul de stagiu, în portofoliu și în Catalogul examenelor
4
Evaluarea capacității de efectuare a manevrelor invazive
1, 2, 4
Cel puțin 2 cadre didactice, cel puțin 2 manevre Responsabil de program
în funcție de situația specifică (pacient/simulare
La sfârșitul fiecărui modul, cu excepția celor de diabet care sunt anuale
Formulare standardizate atașate Caietului de stagiu și în portofoliu
5
Intervievarea colegilor și a pacienților
3
Colegii și pacienții îndrumătorul direct
Recomandată
Anual
Formulare standardizate; concluziile sunt atașate Caietului de stagiu și portofoliului
6
Evaluarea Portofoliului de realizări
1, 4
Responsabilul de program
Evaluarea Caietului de stagiu și Portofoliului
Anual
Calificativ acordat cel puțin anual și inclus în Caietul de stagiu și în portofoliu
1= cunoștințe; 2= aptitudini; 3= atitudini; 4= experiența
Anexa nr. IV
Metode de evaluare certificativă
La sfârșitul programului de 5 ani, rezidenții susțin un examen complet (probă scrisă, probe clinice și probă practică), care evaluează toate componentele competenței profesionale. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor stagiilor anterioare. Examenul de la sfârșitul programului va fi conceput de către coordonatorii/responsabilii de program din toate centrele universitare care pregătesc rezidenți, în așa fel încât să evalueze uniform/egal nivelul de cunoștințe teoretice și practice și judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist de diabet zaharat, nutritive și boli metabolice este obligat să aibă un înalt nivel de competență.
Examenul constă în patru probe:
1.
proba scrisă (subiecte de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice);
...
2.
două probe clinice (1 caz de Medicină internă și 1 caz de Diabet zaharat, Nutriție și Boli Metabolice);
...
3.
proba practică de interpretare a unor investigații.
b.
La examenul organizat la sfârșitul primului an de stagiu:
–
testare din materia de specialitate, nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) sau 70%. Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori în timpul celor 5 ani de pregătire.
...
...
...
TEMATICA DE EXAMEN
TEMATICA SPECIALITĂȚII
TEMATICA DE MEDICINĂ INTERNĂ
I.
PROBA SCRISĂ
...
II - III.
DOUĂ PROBE CLINICE
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
...
2.
Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.
...
3.
Pancreasul endocrin, sinteza și secreția insulinei, reglarea insulinosecreției
...
4.
Insulina: structură, mecanism de acțiune.
...
5.
Homeostazia glucozei: factori reglatori, transportorii glucozei, utilizarea glucozei; starea de post și starea post-prandială; rolul creierului în reglarea glucozei.
...
6.
Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.
...
7.
Diabetul zaharat tip 1- epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice. Particularități ale diabetului copilului
...
8.
Diabetul zaharat tip 2 - epidemiologie, genetică, factori de mediu, patogeneză, manifestări clinice
...
9.
Diabetul monogenic; diabetul și sarcina (diabetul pregestațional și gestațional). Alte forme de diabet zaharat. Cauze secundare de diabet zaharat.
...
10.
Abordarea diabetului zaharat în practica medicală - principii și strategia generală. Diabetul zaharat - boală cronică netransmisibilă
...
11.
Insulinorezistența: diagnostic și evaluare; insulinorezistența generală și localizată (insulinorezistența hepatică, cerebrală). Sindrom cu insulinorezistență extremă.
...
12.
Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. (Dieta și exercițiul fizic la copil, adolescent, adult, bătrân, cu diabet zaharat necomplicat și cu complicații, Optimizarea stilului de viața, Terapie comportamentală).
...
13.
Educația în diabetul zaharat - principii, obiective, evaluare.
...
14.
Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat. Tipuri de insulină și modalități de administrare și evaluare; pompe de insulină, CGMS, SMBG etc
...
15.
Tratamentul cu preparate noninsulinice injectabile și cu medicație orală în diabetul zaharat. Chirurgia metabolică.
...
16.
Sindroame hiperglicemice acute: Cetoacidoza diabetică, Starea hiperglicemică hiperosmolară patofiziologie, diagnostic, tratament.
...
17.
Acidoza lactică. Diagnosticul acidozelor metabolice la pacientul diabetic
...
18.
Hipoglicemiile la persoanele nediabetice. Definiție, clasificare, fiziopatologia hipoglicemiilor, principalele forme clinice. Hipoglicemia la bolnavul diabetic, diagnostic, management clinic
...
19.
Factori de risc și mecanisme implicate în apariția complicațiilor cronice ale diabetului zaharat
...
20.
Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.
...
21.
Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.
...
22.
Neuropatia diabetică periferică și viscerală - screening, diagnostic, management.
...
23.
Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.
...
24.
Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat. Hipertensiunea arterială la pacientul diabetic. Boala arterială ocluzivă la pacientul diabetic.
...
25.
Alte complicații ale diabetului zaharat: complicații cutanate și osteoarticulare, tulburările de somn la pacientul diabetic, depresia și tulburările cognitive la diabetici.
...
26.
Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra- și postoperator.
...
27.
Prevenția în diabetul zaharat
...
28.
Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie.
...
29.
Obezitatea - etiopatogeneză.
...
30.
Managementul obezității. (stilul de viață, abordul cognitiv comportamental, medicație, chirurgia bariatrică). Pacientul post chirurgie metabolică. Prevenția în obezitate
...
31.
Obezitatea - factor de risc în patologie. Complicațiile obezității
...
32.
Dislipidemiile - nosologie, screening, diagnostic.
...
33.
Dislipidemiile - etiopatogeneză.
...
34.
Managementul dislipidemiilor (preventiv și curativ)
...
35.
Sindromul metabolic. Definiția, diagnostic, epidemiologie, impact, abord terapeutic
...
36.
Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.
...
37.
Hiperuricemiile - diagnostic, tratament.
...
38.
Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
...
39.
Boala Wilson - diagnostic, tratament.
...
40.
Porfiriile - diagnostic, tratament.
...
41.
Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
...
42.
Riscul oncogen al bolilor metabolice.
...
43.
Ficatul gras non-alcoolic.
...
44.
Alimente și nutrimente (macro și micronutrimente) rol, surse, carențe și exces. Suplimentele alimentare.
...
45.
Evaluarea nutrițională: evaluarea consumurilor energetice și a aporturilor (antropometric, biochimic, clinic și dietetic), compoziția corporală.
...
46.
Principiile alimentației sănătoase, ghiduri și recomandări nutriționale. Nutriția în diferite perioade ale vieții. Nutriția și activitatea fizică.
...
47.
Comportament alimentar normal și patologic. Educația nutrițională.
...
48.
Elaborarea unei prescripții dietetice. Principii de dietoterapie în boli acute și cronice
...
49.
Denutriția. Cauze endogene și exogene. Consecințe și complicații. Evaluare și management
...
50.
Alimentația enterală și parenterală.
...
51.
Principii de gastrotehnie.
...
52.
Principiile studiului epidemiologic. Cercetarea nutrițională principii și metode.
...
...
II.
PROBA CLINICĂ de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
1.
Diabetul zaharat - screening, diagnostic și tratament.
...
2.
Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat - screening, diagnostic și tratament.
...
3.
Obezitatea - screening, diagnostic și tratament.
...
4.
Dislipidemiile - screening, diagnostic și tratament.
...
5.
Hiperuricemiile - screening, diagnostic și tratament.
...
...
III.
PROBA CLINICĂ de medicină internă
1)
Pneumoniile.
...
2)
Bronșita cronică.
...
3)
Emfizemul pulmonar.
...
4)
Astmul bronșic.
...
5)
Supurațiile bronbo-pulmonare.
...
6)
Cancerul bronbo-pulmonar.
...
7)
Tuberculoza pulmonară.
...
8)
Miocarditele.
...
9)
Valvulopatiile mitrale și aortice.
...
10)
Cardiopatie ischemică (angina pectorală și infarctul miocardic).
...
11)
Insuficiența cardiacă.
...
12)
Aritmiile cardiace.
...
13)
Hipertensiunea arterială (esențiala și secundară).
...
14)
Sindromul de ischemie periferică acută și cronică.
...
15)
Tromboflebite și tromboembolismul pulmonar.
...
16)
Ulcerul gastric și duodenal.
...
17)
Cancerul gastric.
...
18)
Diareea și constipația.
...
19)
Cancerul de colon și rectosigmoidian.
...
20)
Rectocolita ulcero - hemoragica.
...
21)
Litiaza biliară.
...
22)
Colecistita acută.
...
23)
Hepatita cronică.
...
24)
Ciroza hepatică.
...
25)
Pancreatitele acute și cronice.
...
26)
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
27)
Pielonefritele acute și cronice.
...
28)
Insuficiența renală acută și cronică.
...
29)
Litiaza urinară.
...
30)
Anemiile.
...
31)
Accidentele vasculare cerebrale.
...
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
1.
Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, clinic, biologic, dietetic)
...
2.
Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii).
...
3.
Evaluarea riscului cardiovascular și metabolic.
...
4.
Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.
...
5.
Profilul glicemic - tehnica și interpretare.
...
6.
Spectrul lipidic plasmatic - tehnica și interpretare.
...
7.
Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearance creatininic).
...
8.
Oftalmoscopia directă - tehnică și interpretare.
...
9.
Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare.
...
10.
Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).
...
11.
Evaluare prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
...
12.
Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.
...
13.
Principii de gastrotehnie.
...
14.
Anchetele alimentare.
...
15.
Metodologia testului de toleranță la glucoza oral.
...
16.
Screeningul familial în bolile metabolice.
...
17.
Metodologia cercetării epidemiologice.
...
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
–
Efectuarea și interpretarea TTGO (cu 75g și 100 g glucoză)
...
–
Folosirea glucometrului și interpretarea unui profil glicemic
...
–
Folosirea seringii de insulină
...
–
Folosirea penurilor de insulină
...
–
Folosirea dispozitivelor de injectare a GLP1Ra
...
–
Montarea unei pompe de insulină și setarea ratelor de infuzie și a bolusurilor
...
–
Montarea unui senzor CGMS și interpretarea rezultatelor
...
–
Determinarea compoziției corporale cu ajutorul dispozitivelor bazate pe bioimpedanță
...
–
Evaluarea stării de nutriție, antropometrie - inclusiv măsurarea circumferințelor și pliurilor cutanate (calliper), determinarea HGS, completarea și interpretarea unui chestionar SGA evaluare clinică și biochimică, aplicarea și interpretarea chestionarelor privind starea de nutriție
...
–
Evaluare nutrițională individuală și în colectivități pe baza de anchete alimentare (chestionare)
...
–
Alcătuirea planului de alimentație sănătoasă pentru diverse grupe de vârstă, pentru sportivi, gravide, comunități
...
–
Alcătuirea planului de intervenție nutrițională în diferite afecțiuni acute și cronice
...
–
Calculul riscului cardio-metabolic
...
–
Oftalmoscopia directă pentru screeningul retinopatiei diabetice
...
–
Efectuarea testelor de sensibilitate periferică pentru diagnosticul neuropatiei diabetice
...
–
Efectuarea și interpretarea ECG, inclusiv căutarea elementelor de neuropatie autonoma cardiacă
...
–
Efectuarea indicelui glezna/braț
...
–
Efectuarea de teste pentru diagnosticul precoce al neuropatiei autonome (reflex galvanic al pielii etc.)
...
–
Publicarea a minim 3 abstracte și 2 articole de specialitate, în volumele congreselor naționale sau internaționale, respectiv în reviste naționale sau internaționale indexate.
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
–
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE are următoarele competențe profesionale:
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de diabet zaharat la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator. Managementul clinic include recomandări de dietă și alte elemente ale stilului de viață, educația terapeutică, prescrierea tuturor claselor de medicamente antihiperglicemiante și al dispozitivelor medicale pentru administrarea medicației și monitorizarea glicemică în conformitate cu reglementările în vigoare; tratamentul complicațiilor acute specifice;
● screening-ul, monitorizarea și tratamentul complicațiilor cronice cu excepția tratamentelor care intră în competența exclusivă a altor specialități (terapia LASER, injecțiile intravitreene, intervenții chirurgicale oftalmologice, dializa și transplantul renal, chirurgia piciorului diabetic, intervenții de revascularizare), tratamentul factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, dislipidemii)
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tuturor formelor de dislipidemii la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al supraponderii și obezității la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator, inclusiv prescrierea de medicație specifică și stabilirea indicației pentru chirurgia bariatrică/metabolică la pacienții cu obezitate cu sau fără comorbidități.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al tulburărilor de nutriție la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al sindromului metabolic la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic hiperuricemiilor la grupele de vârstă 0-18 ani și peste 18 ani, în spital și/sau ambulator.
● screening-ul, diagnosticul și managementul clinic al hemocromatozei, porfiriilor și erorilor înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
● evaluare, prescrierea și monitorizarea terapiei medicale nutriționale în boli acute și cronice, inclusiv nutriția enterală și parenterală,
● evaluarea nutrițională și recomandări de alimentație la persoanele sănătoase
Proceduri care intră în competența medicului specialist în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE:
● oftalmoscopie directă; efectuarea și interpretarea retinofotografiei - pentru screeningul etinopatiei diabetice
● teste de sensibilitate semicantitativă - pentru screeningul neuropatiei diabetice periferice
● testarea neuropatiei autonome
● măsurarea indicelui gambă-braț
● efectuarea și interpretarea ECG
● folosirea glucometrelor, testarea glicemiei și urmărirea profilului de SMBG
● montarea de sisteme de monitorizare continuă a glucozei și interpretarea rezultatelor
● montarea și monitorizarea tratamentului cu pompă de insulină
● evaluarea stării de nutriție, inclusiv prin metode de analiză corporeală (efectuare și interpretare bioimpedanță, interpretare DEXA)
● educația terapeutică a pacientului cu boli metabolice
● educație terapeutică nutrițională individuală și de grup
...
...
2.2.
Obligații
–
ETICE, DEONTOLOGICE
...
–
PROFESIONALE
...
–
Obligațiile etice și deontologice sunt cele prevăzute de Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România
...
–
Obligații profesionale: medicul acționează potrivit specialității, competențelor și practicii pe care le are, cu excepția unor cazuri de urgență vitală, cu respectarea legilor și reglementărilor în vigoare.
...
...
2.3.
Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
1.
Ultrasonografie abdominală
...
2.
Ecografie vasculară Doppler
...
...
2.4.
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist. Obținerea competențelor următoare este asigurată prin susținerea examenelor de competență, ulterior examenului de specialitate:
1.
Ecografie vasculară la pacientul diabetic
...
2.
Ecografie abdominală pacientul diabetic
...
3.
Sexologie la pacientul diabetic
...
4.
EMG la pacientul diabetic
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
NUME, PRENUME: PROF UNIV. DR. BABEȘ AUREL
SEMNĂTURA:
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATE ENDOCRINOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1.1.
DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
De asemenea, specialiștii endocrinologi vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
...
1.2.
DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 150 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice.
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor: 1. asistență pasivă 2. necesită supraveghere atentă 3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere 4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere 5. abilitate de a superviza și de a preda procedura
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
A.
Stagii generale - 1 an și 2 luni
Cardiologie 3 luni
Gastroenterologie 3 luni
Pediatrie 3 luni
La alegere: medicină internă, nefrologie sau psihiatrie 3,5 luni
Genetica medicală 1 luna
Bioetica 0.5 luni
...
B.
Stagii de specialitate - 3 ani și 10 luni
Diabet zaharat și boli de nutriție 12 luni
Endocrinologie
–
Endocrinologie adulți 24 luni
...
–
Endocrinologie pediatrică 7 luni
...
–
Echografie endocrină 3 luni
...
...
...
Tematica lecțiilor conferință:
I.
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI
1.
Hormonii - structură, mecanisme de acțiune, clasificare.
...
2.
Controlul genetic al sintezei hormonale.
...
3.
Receptorul hormonal și patologia de receptor.
...
4.
Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine
...
...
II.
HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA
1.
Hipotalamus - anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.
...
2.
Adenohipofiza și neurohipofiza - anatomie, embriologie și genetică, fiziologie, hormonii adenohipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglarea secreției).
...
3.
Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar, inclusiv examenul histopatologic și imunohistochimic.
...
4.
Tumorile hipofizare - etiopatogenie, clasificare, metode de evaluare și diagnostic, diagnostic diferențial.
...
5.
Mijloace de tratament în tumorile hipofizare: chirurgie, tratament medicamentos, radioterapie.
...
6.
Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.
...
7.
Acromegalia și gigantismul.
...
8.
Boala Cushing.
...
9.
Adenoame hipofizare nefuncționale.
...
10.
Alte adenoame hipofizare funcționale: tireotropinom, gonadotropinom.
...
11.
Neurohipofiza - anatomie, embriologie, fiziologie, hormonii neuro-hipofizări (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).
...
12.
Diabetul insipid.
...
13.
Hiponatremia. Sindromul secreției inadecvate de ADH.
...
14.
Craniofaringiomul: etiopatogenie, clasificare, diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial, tratament.
...
15.
Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament).
...
16.
Apoplexia hipofizara
...
17.
Sindromul de izolare hipofizară și hipofizita limfocitară (inclusiv cea iatrogena, post anticorpi anti CTLA-4)
...
18.
Hipogonadismul hipogonadotrop (inclusiv sindromul Kallman).
...
19.
Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).
...
...
III.
CREȘTEREA ȘI TULBURĂRILE DE CREȘTERE
1.
Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adult
...
2.
Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea
...
3.
Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale.
...
4.
Statura mică
1.
Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statură mică pentru referire spre diagnostic în practica clinică pediatrică
...
2.
Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauză primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale - etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
3.
Nanismul prin SGA nerecuperat: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
4.
Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine (digestive, insuficiență renală cronică, boli cardio-vasculare, rahitismul etc.).
...
5.
Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente: etiopatogenie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
6.
Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1 (deficitul și rezistența la GH, deficitul primar de IGF, rezistența la IGF1): etiopatogenie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, complicații, tratament
...
7.
Statura mică de etiologie necunoscută (nanismul idiopatic, ISS): clasificare (forma familială și non-familială). Diagnosticul și managementul ISS
...
8.
Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF1
...
9.
Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult -management
...
...
5.
Statura înaltă - etiologie, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
6.
Mixedemul congenital: etiologie, fiziopatologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; complicații, tratament
...
...
IV.
TIROIDA
1.
Date de anatomie, embriologie și histologie
...
2.
Sinteza hormonilor tiroidieni
...
3.
Transportul și metabolizarea hormonilor tiroidieni
...
4.
Acțiunile hormonilor tiroidieni (fiziologie și sindroamele de rezistență la hormonii tiroidieni)
...
5.
Reglarea funcției tiroidiene
...
6.
Calcitonina
...
7.
Evaluarea funcției tiroidiene (clinica, probe de laborator, imagistică)
...
8.
Hipotiroidismul adultului
1.
Definiție și clasificare
...
2.
Etiopatogenia bipotiroidismului
...
3.
Fiziopatolgia bipotiroidismului
...
4.
Clinica bipotiroidismului
...
5.
Diagnosticul paraclinic (biochimic, imagistica)
...
6.
Diagnosticul pozitiv și diferențial
...
7.
Evoluția și complicațiile hipotiroidismului
...
8.
Tratamentul hipotiroidismului (la adult, vârstnic și la femeie în sarcină)
...
9.
Coma mixedematoasă
...
...
9.
Hipertiroidismul/Tireotoxicoza
1.
Definiție și clasificare
...
2.
Etiopatogenie
...
3.
Fiziopatologie
...
4.
Clinica hipertiroidismului
...
5.
Diagnosticul paraclinic (pozitiv, etiologic și diferențial)
...
6.
Evoluția și complicațiile tireotoxicozei
...
7.
Tratamentului tireotoxicozei cu hiperfuncție tiroidiană
a.
Metode igieno-dietetice
...
b.
Tratamentul medicamentos (clase de medicamente utilizate, posologie, reacții adverse)
...
c.
Tratamentul chirurgical
...
d.
Radioiodoterapia
...
...
8.
Tireotoxicoza și sarcina
...
9.
Boala Graves Basedow
a)
Definiție și etiopatogenie
...
b)
Diagnostic pozitiv clinic și de laborator
...
c)
Oftamopatia Graves - clinica, stadializare și monitorizare
...
d)
Particularități ale tratamentului în Boala Basedow
...
e)
Tratamentul și monitorizarea Oftalmopatiei Graves
...
...
10.
Gușa multinodulară hipertiroidizată - particularități de diagnostic și tratament
...
11.
Nodulul tiroidian autonom (Sindromul Plummer) - particularități de diagnostic și tratament
...
12.
Tratamentului tireotoxicozei fără hiperfuncție tiroidiană
...
13.
Tiroiditele
1.
Tiroidita cronică autoimună
...
2.
Tiroidita Riedl
...
3.
Tiroidita acută
...
4.
Tiroidita subacută
...
5.
Tiroidita painless
...
...
14.
Criza tireotoxica
a)
Etiologie și factori precipitanți
...
b)
Fiziopatologie
...
c)
Tratament
...
...
...
10.
Patologia tiroidiană indusă de excesul de iod (amiodarona, substanțe de contrast, suplimente alimentare etc.)
...
11.
Patologia deficitului de iod
1.
Definiție, nomenclatura, importanța
...
2.
Evaluarea statusului aportului de iod într-o populație
...
3.
Deficitul de iod în etapele vieții (nou-născut, copil, adult, gravidă)
...
4.
Definiția și epidemiologia gușii endemice
...
5.
Etiopatogenia gușii endemice
...
6.
Fiziopatologia gușii endemice
...
7.
Clinica gușii endemice; clasificarea OMS a gușii endemice
...
8.
Investigații paraclinice în gușa endemică
...
9.
Diagnosticul pozitiv și diferențial al gușii endemice
...
10.
Formele clinice ale cretinismului endemic
...
11.
Profilaxia și tratamentul afecțiunilor datorate deficitului de iod
...
...
12.
Nodulul tiroidian și gușa netoxică
1.
Gușa difuză
a)
Etiologie și fiziopatologie
...
b)
Manifestări clinice
...
c)
Diagnostic paraclinic
...
d)
Tratament și monitorizare
...
...
2.
Gușa multinodulară netoxică
a)
Etiologie și fiziopatologie
...
b)
Manifestări clinice
...
c)
Diagnostic paraclinic
...
d)
Tratament și monitorizare
...
...
3.
Nodulul tiroidian unic netoxic
a)
Epidemiologie, clasificare
...
b)
Etiologie și fiziopatologie
...
c)
Manifestări clinice
...
d)
Diagnosticul pozitiv paraclinic (biochimic, imagistic, FNAB). Indicațiile efectuării FNAB
...
e)
Diagnostic diferențial
...
f)
Tratamentul și monitorizarea nodulilor tiroidieni
...
...
...
13.
Cancerul tiroidian
1.
Definiție și epidemiologie
...
2.
Clasificare
...
3.
Factori de risc pentru dezvoltarea carcinomului tiroidian
...
4.
Carcinomul tiroidian bine diferențiat
1.
Etiologia și patogenia carcinomului tiroidian bine diferențiat
...
2.
Anatomie patologică
...
3.
Clinica carcinomului tiroidian bine diferențiat
...
4.
Probe de laborator utile pentru diagnostic și monitorizare
...
5.
Diagnosticul pozitiv (inclusiv stadializare) și diferențial
...
6.
Tratament (chirurgical, ablativ cu radioiod) și complicațiile tratamentului; monitorizare tratament
...
7.
Managementul pacienților cu boala recurentă sau cu metastaze la distanță
...
...
...
14.
Carcinomul medular tiroidian
1.
Definiție și epidemiologie
...
2.
Etiologia și patogenia carcinomului medular tirodian
...
3.
Carcinomul medular tiroidian sporadic
...
4.
Carcinomu medular tiroidian familial
...
5.
Sindroamele de neoplazie multiplă - MEN2A și MEN2B
...
6.
Clinica carcinomului medular tiroidian
...
7.
Diagnosticul pozitiv și diferențial. Stadializare
...
8.
Screeningul genetic pentru mutații germinale RET - indicații, metode, monitorizare
...
9.
Tratamentul carcinomului medular
...
10.
Monitorizarea pacienților cu carcinom medular tiroidian sporadic sau familial
...
...
15.
Carcinomul tiroidian anaplazic
1.
Clinica carcinomului tiroidian anaplazic
...
2.
Diagnosticul pozitiv și diferențial
...
3.
Tratament și monitorizare
...
4.
Prognostic
...
...
16.
Limfomul tiroidian și alte tumori rare tiroidiene (inclusiv metastaze alte altor tumori maligne)
...
...
V.
PARATIROIDA
1.
Date de anatomie, embriologie și histologie
...
2.
Parathormonul
1.
Structura, secreția și reglarea secreției de parathormon
...
2.
Acțiunile PTH la nivelul metabolismului fosfocalcic
...
3.
PTHrP
...
...
3.
Alți hormoni implicați în homeostazia calciului
...
4.
Hipercalcemia
1.
Definiție
...
2.
Etiologia hipercalcemiei
a)
Clasificare
...
b)
Hipercalcemia hipocalciurica familială
...
c)
Boala Jansen
...
d)
Hipercalcemia asociată cu bolile maligne
...
e)
Hipercalcemia din alte boli endocrine
...
...
3.
Clinica hipercalcemiei acute și cronice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul hipercalcemiei
...
...
5.
Hipocalcemie
1.
Definiție
...
2.
Etiologiahipocalcemiei
...
3.
Manifestările clinice ale hipocalcemiei
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul hipocalcemiei
...
...
6.
Hiperparatiroidismul primar
1.
Definiție și epidemiologie
...
2.
Etiologia hiperparatiroidismului. Defecte genetice asociate cu hiperparatiroidismul
...
3.
Fiziopatologie
...
4.
Anatomie patologică
...
5.
Manifestări clinice în hiperparatiroidism
...
6.
Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic)
...
7.
Diagnostic diferențial
...
8.
Evoluția naturală și complicațiile hiperparatiroidismului primar
...
9.
Tratamentul hiperparatiroidismului primar
...
...
7.
Hiperparatiroidismul secundar
1.
Definiție, etiopatogenie
...
2.
Fiziopatologie
...
3.
Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial
...
4.
Tratament și monitorizare
...
...
8.
Hiperparatiroidismul terțiar
1.
Definiție, etiopatogenie
...
2.
Fiziopatologie
...
3.
Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial
...
4.
Tratament și monitorizare
...
...
9.
Hipoparatiroidismul
1.
Definiție
...
2.
Clasificare etiopatogenică
a)
Hipoparatiroidismul ereditar
...
b)
Hipoparatiroidismul dobândit
...
c)
Pseudohipoparatiroidismul
...
d)
Pseudopseudohipoparatiroidismul
...
...
3.
Fiziopatologie
...
4.
Manifestările clinice
...
5.
Diagnostic pozitiv și etiologic, diagnostic diferențial
...
6.
Tratament și monitorizare
...
...
...
VI.
OSTEOPOROZA ȘI BOLILE METABOLICE OSOASE
1.
Structura și metabolismul osului
1.
Remodelarea osoasă și factorii care o controlează
...
2.
Metabolismul calciului
...
3.
Metabolismul fosforului
...
4.
Metabolismul magneziului
...
5.
Vitamina D - sinteza, metabolism și acțiuni
...
...
2.
Definiția osteoporozei
...
3.
Epidemiologia osteoproozei
...
4.
Etiologia osteoporozei
1.
Osteoporoza de postmenopauza
...
2.
Osteoporoza de vârstă
...
3.
Osteoporoza secundară excesului de glucocorticoizi
...
...
5.
Factori de risc pentru fractura osteoporotică. Evaluarea riscului de fractură -FRAX
...
6.
Diagnosticul pozitiv al osteoporozei
1.
Indicațiile și metodele utilizate pentru evaluarea masei și a calității osoase
...
2.
Markerii biochimici ai turnoverului osos
...
...
7.
Diagnosticul diferențial
...
8.
Evoluție naturală și complicații
...
9.
Tratament
1.
Măsuri igieno-dietetice; profilaxia traumatismelor prin cădere
...
2.
Indicațiile tratamentului antiosteoporotic
...
3.
Tipuri de medicație utilizată, indicații și contraindicații; reacții adverse
...
4.
Tratamentul fracturii osteoporotice
...
5.
Prevenția și tratamentul osteoporozei cortizonice
...
...
10.
Monitorizarea pacientului cu osteoporoza
...
11.
Alte boli metabolice osoase:
1.
Osteomalacia și rahitismul
...
2.
Osteogenesis imperfectă
...
3.
Boala Paget osoasă
...
...
...
VII.
SUPRARENALELE
1.
Corticosuprarenalele
1.
Anatomia macro și microscopică și embriologia corticosuprarenalelor
...
2.
Reglarea secreției hormonilor steroizi suprarenali
...
3.
Steroidogeneza
...
4.
Metabolizarea cortizolului și a hormonilor androgeni suprarenali
...
5.
Acțiunile hormonilor corticosuprarenali
...
6.
Sindromul Cushing
1.
Etiopatogenie și incidența diverselor forme etiologice
...
2.
Fiziopatologia excesului de glucocorticoizi
...
3.
Manifestările clinice în sindromul Cushing
...
4.
Investigațiile paraclinice în sindromul Cushing
...
5.
Diagnosticul pozitiv al sindromului Cushing
...
6.
Diagnosticul diferențial al sindromului Cushing
...
7.
Evoluție și complicații
...
8.
Tratamentul sindromului Cushing
...
9.
Tratamentul bolii Cushing
...
10.
Tratamentul celorlalte forme de sindrom Cushing ACTH dependent
...
11.
Tratamentul sindromului Cushing ACTH independent
...
...
7.
Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn)
1.
Epidemiologia hiperaldosteronismului primar
...
2.
Etiopatogenia hiperaldosteronismului primar
...
3.
Fiziopatologia excesului de aldosteron
...
4.
Manifestările clinice ale excesului de mineralocorticoizi
...
5.
Investigații paraclinice în hiperaldosteronismul primar
...
6.
Diagnosticul pozitiv al hiperaldosteronismului primar
...
7.
Testul de screening și indicații
...
8.
Teste de confirmare a hiperaldosteronismului primar
...
9.
Diagnosticul diferențial al hiperaldosteronismului primar
...
10.
Evoluție și complicații ale hiperaldosteronismului
...
11.
Tratamentul hiperaldosteronismului primar
...
...
8.
Incidentalomul suprarenal
1.
Definiția incidentalomului suprarenal
...
2.
Etiologia incidentalomului suprarenal
...
3.
Investigații hormonale în incidentalomul suprarenal
...
4.
Imagistica în incidentalomul suprarenal
...
5.
Tratamentul incidentalomului suprarenal
...
...
9.
Carcinomul suprarenal
1.
Epidemiologia și etiopatogenia carcinomului suprarenal
...
2.
Histopatologia și imunohistochimia carcinomului suprarenal
...
3.
Stadializarea carcinomului suprarenal
...
4.
Diagnosticul pozitiv al carcinomului suprarenal
...
5.
Tratamentul carcinomului suprarenal
...
...
10.
Insuficiența corticosuprarenală primară
1.
Epidemiologia și etiopatogenia bolii Addison
...
2.
Fiziopatologia insuficienței corticosuprarenale primare
...
3.
Tabloul clinic al insuficienței corticosuprarenale primare
...
4.
Investigații paraclinice în boala Addison
...
5.
Diagnosticul pozitiv și diferențial al bolii Addison
...
6.
Tratamentul insuficienței corticosuprarenale primare
...
7.
Insuficiența corticosuprarenala acută
a)
Factori determinanți
...
b)
Tratamentul insuficienței corticosuprarenale acute
...
...
...
11.
Hiperplazia adrenală congenitală
1.
Epidemiologie și etiopatogenia hiperplaziei adrenale congenitale
...
2.
Clasificarea și fiziopatologia hiperplaziei adrenale congenitale
...
3.
Manifestările clinice ale hiperplaziei adrenale congenitale
...
4.
Investigații paraclinice în hiperplazia adrenală congenitală
...
5.
Deficitul de 21 hidroxilaza
a)
Clasificare, manifestări clinice
...
b)
Investigații paraclinice
...
c)
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
d)
Screeningul neonatal
...
...
6.
Tratamentul hiperplaziei adrenale congenitale
...
7.
Evoluție și complicații
...
...
12.
Corticoterapia
1.
Indicațiile corticoterapiei
...
2.
Reacții adverse ale corticoterapiei
...
3.
Clasificarea preparatelor cortizonice (după durata efectului, potența antiinflamatoare și supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, echivalența dozelor)
...
4.
Reguli ale corticoterapiei pentru prevenirea efectelor adverse
...
5.
Întreruperea corticoterapiei prelungite
...
...
...
2.
Medulosuprarenalele
1.
Anatomia medulosuprarenalelor
...
2.
Fiziologia medulosuprarenalelor
1.
Biosinteza catecolaminelor
...
2.
Receptorii adrenergici și acțiunile catecolaminelor
...
3.
Metabolizarea catecolaminelor
...
...
3.
Feocromocitomul
1.
Nomenclatura- feocromocitom/paragangliom
...
2.
Epidemiologia, etiopatogenia feocromocitomului
...
3.
Tabloul clinic al feocromocitomului
...
4.
Diagnosticul biochimic al feocromocitomului
...
5.
Imagistica feocromocitomului
...
6.
Diagnosticul genetic al feocromocitomului
...
7.
Tratamentul feocromocitomului
...
...
...
3.
Hipertensiunea arterială secundară endocrină
1.
Etiologia hipertensiunii arteriale secundare endocrine
1.
Feocromocitomul
...
2.
Sindromul Cushing
...
3.
Hiperaldosteromismul primar
...
4.
Hiperplazia adrenală congenitală
...
5.
Excesul aparent de mineralocorticoizi, sindromul Liddle
...
6.
Rezistența la glucocorticoizi
...
7.
Acromegalia
...
8.
Hiperparatiroidismul
...
9.
Patologia tiroidiană
...
10.
Hipertensiunea arterială medicamentoasă
...
...
...
...
VIII.
OVARUL
1.
Anatomia și dezvoltarea ovarului
...
2.
Hormonologia ovariană
1.
Steroidogeneza ovariană
...
2.
Efectele steroizilor ovarieni
...
3.
Hormonii peptidici ovarieni
...
...
3.
Fiziologia ciclului menstrual normal
1.
Definiție
...
2.
Axa bipotalamo-bipofizaro-ovariană
...
3.
Fazele ciclului ovarian; modificările ovariene în cursul ciclului menstrual normal
...
4.
Modificările uterine în cursul ciclului menstrual normal
...
...
4.
Tulburările ciclului menstrual
1.
Nomenclatura tulburărilor ciclului menstrual
...
2.
Amenoreea
1.
Clasificarea etiologică a amenoreei
...
2.
Evaluarea clinică a unei femei cu amenoree
...
3.
Algoritm de investigații în amenoreea primară/secundară
...
4.
Complicațiile deficitului de estrogeni
...
5.
Tratamentul amenoreei
...
6.
Amenoreea hipotalamică
...
7.
Amenoreea datorată unor anomalii anatomice
...
...
3.
Sângerările uterine disfuncționale
1.
Definiție, etiopatogenie
...
2.
Tratament
...
...
4.
Sindromul ovarelor polichistice
1.
Definiție, etiopatogenie
...
2.
Anatomopatologie, fiziopatologia sindromului ovarelor polichistice
...
3.
Tabloul clinic în sindromul ovarelor polichistice
...
4.
Investigații paraclinice în sindromul ovarelor polichistice
...
5.
Diagnosticul pozitiv și diferențial în sindromul ovarelor polichistice
...
6.
Evoluție, complicații ale sindromului ovarelor polichistice
...
7.
Tratamentul sindromului ovarelor polichistice
...
...
5.
Hirsutismul și virilizarea
1.
Definiții, fiziopatologia excesului de androgeni
...
2.
Diagnosticul hirsutismului și virilizării
...
3.
Etiologia hirsutismului
...
4.
Investigații paraclinice la pacientele cu hirsutism
...
5.
Tratamentul hirsutismului
...
...
6.
Insuficiența ovariană prematură
1.
Definiție, etiopatogenie
...
2.
Tabloul clinic în insuficiența ovariană prematură
...
3.
Investigații paraclinice în insuficiența ovariană prematură
...
4.
Diagnosticul pozitiv și diferențial în insuficiența ovariană prematură
...
5.
Tratamentul insuficienței ovariene premature
...
...
7.
Menopauza
1.
Definiție, epidemiologie
...
2.
Modificări hormonale caracteristice menopauzei
...
3.
Modificări clinice imediate asociate menopauzei
...
4.
Riscuri de boală pe termen lung ale menopauzei
...
5.
Osteoporoza postmenopauză
...
6.
Bolile cardiovasculare
...
7.
Tratamentul hormonal al menopauzei
...
8.
Căi și regimuri de administrare ale tratamentului hormonal al menopauzei
...
9.
Indicațiile tratamentului hormonal al menopauzei
...
10.
Contraindicațiile tratamentului hormonal al menopauzei
...
11.
Riscurile legate de tratamentul hormonal al menopauzei conform studiilor epidemiologice
...
...
...
...
IX.
CONTRACEPȚIA HORMONALĂ
1.
Metode contraceptive la femei
...
2.
Eficacitatea metodelor contraceptive feminine
...
3.
Contraceptivele estroprogestative
1.
Noțiuni de farmacologie
...
2.
Mecanismul de acțiune al contraceptivelor orale
...
3.
Efectele benefice non-contraceptive al contraceptivelor orale combinate
...
4.
Efectele secundare ale anticoncepționalelor orale
...
5.
Riscurile potențiale ale contraceptivelor orale estroprogestative
...
6.
Contraindicațiile contraceptivelor orale estroprogestative
...
...
4.
Contraceptivele progestative
...
5.
Contracepția de urgență
...
6.
Contracepția masculină
...
...
X.
INFERTILITATEA CUPLULUI
1.
Definiție, nomenclatura
...
2.
Etiologia infertilității cuplului
...
3.
Investigarea cuplului infertil
...
4.
Infertilitatea masculină
1.
Cauzele infertilității masculine
...
2.
Evaluarea infertilității masculine
...
3.
Tratamentul infertilității masculine
...
...
5.
Infertilitatea feminină
1.
Etiologie
...
2.
Clasificarea OMS a anovulației
...
3.
Evaluarea infertilității feminine
...
4.
Tratamentul infertilității feminine
...
...
...
XI.
TESTICULUL
1.
Anatomia și dezvoltarea testiculului
...
2.
Hormonologia testiculului
1.
Steroidogeneza testiculului
...
2.
Efectele steroizilor testiculari
...
3.
Hormonii peptidici testiculari
...
...
3.
Fiziologiaspermatogenezei; spermograma normală
...
4.
Axa hipotalamo-hipofizo-testiculară
...
5.
Clasificarea etiologică a insuficienței testiculare
...
6.
Tabloul clinic al insuficienței testiculare
...
7.
Metode de investigație în insuficiența testiculară
...
8.
Complicațiile deficitului de testosteron;
...
9.
Tratamentul deficitului de testosteron: metode, indicații, contraindicații, riscuri; monitorizare
...
10.
Deficitul de testosteron la bărbatul vârstnic: tablou clinic, investigații, tratament
...
11.
Tumorile testiculare: etiopatogenie, tablou clinic, investigații, tratament
...
12.
Ginecomastia: etiologie, investigații; diagnostic diferențial, tratament
...
...
XII.
MODULAREA HORMONALĂ ÎN CANCERELE HORMONODEPENDENTE:
1.
Modularea hormonală în cancerul de sân
...
2.
Modularea hormonală în cancerul de prostată
...
...
XIII.
DIFERENȚIEREA SEXUALĂ
1.
Determinismul și diferențierea sexuală normală
...
2.
Tulburări de dezvoltare sexuală
1.
Cromozomopatii sexuale
a)
Sindromul Klinefelter: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
b)
Sindromul Turner: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
c)
Disgeneziile gonadale mixte, hermafroditismul adevărat: Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
...
2.
Tulburări de dezvoltare sexuală 46XY
a)
Tulburări de dezvoltare testiculară (disgeneziile testiculare): Definiție, etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
b)
Tulburări de sinteză și acțiune androgenica: etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
c)
Alte forme izolate: Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism etc. - etiologie; investigații; diagnostic, tratament
...
...
3.
Tulburări de dezvoltare sexuală 46 XX: tulburări de dezvoltare ovariană; exces androgenic intrauterin - etiopatogenie, tablou clinic, diagnosticul pozitiv și diferențial, evoluție, complicații, tratament
...
...
3.
Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală: algoritm de investigare, principii de tratament
...
...
XIV.
PUBERTATEA
1.
Pubertatea normală
1.
Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar
...
2.
Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular
...
3.
Adrenarha și telarha precoce
...
...
2.
Pubertatea precoce
1.
Pubertatea precoce centrală, GnRH dependența: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament
...
2.
Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la fete: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament
...
3.
Pubertatea precoce periferică (izo- și contrasexuală) la băieți: etiologie, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial; tratament
...
...
3.
Pubertatea întârziată - etiologie, algoritm de diagnostic, tratament
...
...
XV.
COMPORTAMENTUL SEXUAL
1.
Motivația sexuală
...
2.
Fiziologia actului sexual
...
3.
Disfuncțiile sexuale feminine: clasificare, diagnostic, tratament
...
4.
Disfuncțiile sexuale masculine. Disfuncția erectilă: clasificare, diagnostic, tratament
...
5.
Tulburări de identitate sexuală
...
6.
Managementul pacientului cu disfuncție sexuală
...
...
XVI.
OBEZITATE ȘI TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR
1.
Reglarea apetitului
...
2.
Compoziția corporala și rolul metabolic al țesutului adipos
...
3.
Forme genetice de obezitate
...
4.
Obezitatea de cauză endocrină și cea iatrogenă: diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament
...
5.
Obezitatea de aport: definiție, diagnostic, etiopatogenie, complicații, tratament
...
6.
Sindromul metabolic: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament
...
7.
Anorexia nervosa și bulimia: definiție, etiopatogenie, diagnostic, complicații, tratament
...
...
XVII.
PARTICULARITĂȚI ALE DIABETULUI ZAHARAT SECUNDAR ENDOCRIN (ETIOPATOGENIE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT):
1.
Acromegalia
...
2.
Sindromul Cushing
...
3.
Hipertiroidia
...
4.
Feocromocitomul
...
5.
Analogii de somatostatin - pasireotid
...
...
XVIII.
MEN - NEOPLAZIILE ENDOCRINE MULTIPLE
1.
Definiție
...
2.
Clasificare
...
3.
MEN1
1.
Definiție
...
2.
Etiopatogenie. Gena Meninei. Indicații de screening genetic.
...
3.
Manifestări clinice, evoluție naturală
...
4.
Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)
...
5.
Tratament și monitorizare pacienți
...
6.
Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN1
...
7.
Particularități ale adenoamelor hipofizare în MEN1
...
8.
Tumori adrenale în MEN1
...
9.
Tumori neuroendocrine din MEN1
...
...
4.
MEN2
1.
Definiție și clasificare
...
2.
Etiopatogenie. Gena RET. Indicații de screening genetic.
...
3.
Manifestări clinice, evoluția naturală
...
4.
Diagnostic pozitiv (clinic, biochimic, imagistic și genetic)
...
5.
Tratament și monitorizare pacienți.
...
6.
MEN2A
...
7.
MEN2B
...
8.
Carcinomul Medular Tiroidian Familial Izolat
...
9.
Particularități ale Carcinomului Medular Tiroidian în MEN2. Indicațiile tiroidectomiei profilactice
...
10.
Particularități ale hiperparatiroidismului în MEN2
...
11.
Particularități al feocromocitomului în MEN2
...
...
5.
MEN4
...
6.
FIPA - adenoamele hipofizare familiale izolate
...
7.
Sindromul Von-Hippel Lindau
...
8.
Neurofibromatoza
...
9.
Complexul Carney
...
...
XIX.
SINDROAMELE SDR POLIGLANDULARE AUTOIMUNE
1.
Definiție
...
2.
Clasificare
...
3.
Sindrom poliglandular de tip I
1.
Definiție, epidemiologie
...
2.
Etiopatogenie. Gena AIRE.
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.
...
5.
Tratament și monitorizare
...
6.
Candidoza muco-cutanată
...
7.
Hipoparatiroidismul
...
8.
Insuficiența adrenală
...
9.
Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip I
...
...
4.
Sindromul poliglandular de tip II
1.
Definiție, epidemiologie.
...
2.
Etiopatogenie.
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial. Screening-ul familial.
...
5.
Tratament și monitorizare
...
6.
Insuficiența adrenală
...
7.
Tiroidita cronică autoimună
...
8.
Hipofizita limfocitară
...
9.
Insuficiența gonadală
...
10.
Alte elemente ale sindromului poliglandular autoimun de tip II
...
...
...
XX.
TUMORI NEUROENDOCRINE (NET):
1.
Definiție, clasificarea NET
...
2.
Clinica NET. Sindromul carcinoid
...
3.
Biomarkerii NET
...
4.
Diagnosticul imagistic în NET
...
5.
Etiopatogenia și fiziopatologia NET. Sindroame genetice asociate cu NET.
...
6.
Diagnosticul histopatologic și imunohistochimia.
...
7.
Diagnosticul pozitiv și diferențial
...
8.
Evoluția și complicațiile NET. Boala carcinoida cardiacă
...
9.
Tratamentul NET
1.
Chirurgia NET
...
2.
Tratamentul medicamentos (analogii de somatostatin, interferon, chimioterapia, terapii biologice)
...
3.
Radioterapia (externă și cea cu analogi radioactivi de somatostatin)
...
4.
Tratamentul metastazelor (hepatice)
...
5.
Tratamentul bolii carcinoide cardiace
...
...
10.
Prognostic NET
...
11.
Particularități ale tumorilor neuroendocrine pancreatice secretante și nesecretante.
...
...
XXI.
URGENȚE ENDOCRINE - PARTICULARITĂȚI
1.
Criza adrenală
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul crizei addisoniene
...
6.
Prevenția apariției crizei adrenale
...
...
2.
Hipocalcemia acută
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul hipocalcemiei acute
...
6.
Prevenția apariției hipocalcemiei acute
...
7.
Ținte terapeutice
...
...
3.
Hipercalcemia acută
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul hipercalcemiei acute
...
...
4.
Criza tireotoxică
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul crizei tireotoxice
...
6.
Prevenția apariției crizei tireotoxice
...
...
5.
Coma mixedematoasă
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul comei mixedematoase
...
6.
Prevenția apariției comei mixedematoase
...
...
6.
Apoplexia hipofizară
1.
Definiție
...
2.
Etiologie și factori precipitanți, fiziopatologie
...
3.
Manifestări clinice
...
4.
Diagnostic pozitiv și diferențial
...
5.
Tratamentul și profilaxia apariției crizei
...
...
7.
Hipoglicemia
1.
Definiție
...
2.
Cauze și factori precipitanți
...
3.
Manifestări clinice ale bipoglicemiei
...
4.
Diagnostic pozitiv și etiologic
...
5.
Coma bipoglicemică
...
6.
Tratament
...
...
...
XXII.
CHIRURGIA ENDOCRINĂ:
1.
Principiile și tehnica chirurgiei endocrine, inclusiv chirurgia laparoscopică și minim invazivă
...
2.
Tipuri de intervenții chirurgicale (ex. hemitiroidectomie vs. tiroidectomie totală, chirurgia suprarenală selectivă): indicații, tehnică, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie
...
3.
Neurochirurgia tumorilor hipotalamo-hipofizare: indicații, tehnica, complicații, evaluare și monitorizare postoperatorie
...
...
XXIII.
TESTE DE LABORATOR:
1.
Imunodozare: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare (Chemiluminiscenta, RIA, IRMA, ELISA).
...
2.
Aplicațiile imunodozării pentru GH, IGF-I, ACTH, FSH/LH, PRL (și macroprolactina).
...
3.
Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina.
...
4.
Glicemia determinată cu glucometrul și glicemia venoasă.
...
5.
Hemoglobinaglicozilată.
...
6.
Glicozuria și corpii cetonici urinari (principiu, metoda, interpretare).
...
7.
Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. (ITT) cu determinarea GH și cortizol și glicemiei. Alte teste de stimulare a GH: testul la clonidina, glucagon, arginina clorhidrat-GHRH
...
8.
Măsurarea hormonilor prin spectrometrie de masa (principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare).
...
9.
Teste funcționale tiroidiene: TSH, T3 și T4 liberi și legați, testul la TRH, ATPO, ac. anti-TG, TRAb, ioduria.
...
10.
Explorarea funcțională ovariană: Estradiol seric, progesteron seric, testosteron seric, AMH, beta-hCG, inhibina B.
...
11.
Parametrii serici cu utilitate în tumori endocrine: calcitonina, metanefrine și normetanefrine serice și urinare, Cromogranina A, Enolaza neuron-specifica, Serotonina, 5-HIAA, tireoglobulina, AFP, CEA, betaHCG.
...
12.
Teste funcționale suprarenale: cortizol plasmatic, cortizol liber urinar, cortizol salivar, ACTH, DHEA, DHEA-S, androstendion, 17 OH progesteron.
...
13.
Testul de stimulare la ACTH sintetic cu dozarea cortizolului sau/și 17 OH-progesteron.
...
14.
Testele de inhibiție la dexametazonă 1mg overnight, standard-cu doză mică (2x2 mg) și doza mare (2x8 mg - limitările acestui test).
...
15.
Cateterismul bilateral al sinusurilor pietroase inferioare, cu recoltarea de ACTH și test la CRH (IPSS cu test la CRH).
...
16.
Explorarea hiperaldosteronismului primar: aldosteron, activitatea reninei plasmatice, dozarea directă a reninei plasmatice.
...
17.
Teste de confirmare și diagnostic diferențial în hiperaldosteronismul primar: încărcarea orală cu sare, încărcarea volemica, testul la captopril.
...
18.
Cateterismul venelor suprarenale în diagnosticul hiperaldosteronismului primar (principiu, tehnica, raportare, interpretare).
...
19.
Lipidograma, colesterolemie, trigliceridemie, dozarea apolipoproteinelor.
...
20.
Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).
...
21.
Insulina, peptidul C.
...
22.
PTH, 25-OH vitamina D, markerii osoși, biopsia osoasă.
...
23.
Spermograma: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare.
...
24.
Antropometrie
...
25.
Proba de deshidratare cu determinarea osmolalității urinare și serice și testul la desmopresina.
...
...
XXIV.
IMAGISTICA ÎN ENDOCRINOLOGIE:
1.
Rolul explorării echografice, inclusiv puncția biopsie tiroidiană ghidată echografic: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare
...
2.
Radiologia convențională (radiografia toracică și scheletală, inclusiv morfometrie vertebrală - evaluarea fracturilor vertebrale). Vârsta osoasă și examinarea cartilajelor de creștere. Pasajul baritat esofagian în tumorile tiroidiene invazive/compresive.
...
3.
Tomografia computerizată: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare
...
4.
Rezonanța magnetică nucleară: principiul metodei, tehnică, raportare, interpretare
...
5.
Imagistica radio-izotopică: scintigrama tiroidiană cu 131I și radioiodocaptarea, scintigramawhole-body cu 131I, scintigrama osoasă, scintigrama paratiroidiana cu 99Tc-SESTAMIBI, scintigrama medulo-suprarenală cu MIBG, octreoscan, PET-CT cu 18FDG, imagistica funcțională PET-CT cu analogi de somatostatin (68Ga-DOTATOC și 68Ga-DOTATATE)
...
6.
Osteodensitometria: absorbtiometria duală cu raze X - DXA: principiul metodei, tehnica, raportare, interpretare. Trabecular bone score (TBS). VFA (evaluarea fracturilor vertebrale)
...
...
Baremul activităților practice:
1.
Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);
...
2.
Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.
...
3.
Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile
...
4.
Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).
...
5.
Întâlniri multidisciplinare - lunar.
...
6.
Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).
...
7.
Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).
...
8.
Interpretare imagistică endocrină - evaluarea directă a imaginilor (zilnic).
...
9.
Echografii (de asistat și interpretat - zilnic; de efectuat - zilnic în stagiul de echografie endocrină).
...
10.
Puncții biopsie tiroidiene (de asistat și eventual de efectuat sub îndrumare).
...
11.
Osteodensitometrie: interpretare, evaluare risc de fractura (FRAX) (săptămânal)
...
12.
Radiologie - vârstă osoasă (interpretare - zilnic în stagiul de endocrino-pediatrie).
...
13.
Evaluare periodică la începutul și sfârșitul fiecărui stagiu (oral și scris).
...
CARDIOLOGIE
Nr. ore curs. 50
1.
Tematică.
1.
Tulburările de conducere.
...
2.
Tulburările de ritm.
...
3.
Cardiopatia ischemică.
...
4.
Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice
...
5.
Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.
...
6.
Șocul cardiogen.
...
7.
Pericarditele.
...
8.
Insuficiența cardiacă congestivă.
...
9.
Tromboembolismul pulmonar.
...
10.
Hipertensiunea arterială.
...
11.
Tromboflebitele.
...
12.
Bolile aortei și arterelor periferice.
...
13.
Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.
...
14.
Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.
...
15.
Sindromul de preexcitație.
...
16.
Șocul cardiogen.
...
17.
Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).
...
18.
Aterogeneza.
...
19.
Sincopa. Moartea subită.
...
20.
Cardiopatiile congenitale ale adultului.
...
21.
Hipertensiune pulmonară primitivă.
...
22.
Tumorile cardiace.
...
23.
Sarcina și bolile cardiovasculare.
...
24.
Determinările cardiace în bolile endocrine.
...
25.
Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiace enumerate în tematica
...
b.
Interpretarea unei electrocardiograme: 100 ecg
...
c.
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,
...
d.
Hipertrofiile atriale și ventriculare,
...
e.
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,
...
f.
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,
...
g.
Tulburări de ritm cardiac.
...
h.
Tulburări de conducere.
...
i.
Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe
...
j.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 50 ecografii
...
...
GASTROENTEROLOGIE
Nr. ore curs. 50
1.
Tematică.
1.
Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux
...
2.
Suferințele stomacului operat
...
3.
Hemoragiile digestive superioare
...
4.
Hepatita cronică
...
5.
Cirozele bepatice
...
6.
Icterele
...
7.
Pancreatite acute și cronice
...
8.
Sindromul carcinoid
...
9.
Polipoza recto-colica și cancerul colonului
...
10.
Sindromul de malabsorbție
...
11.
Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice
...
12.
Boala Crohn
...
13.
Noțiuni de endoscopie digestivă
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Endoscopia digestivă superioară (asistare): 10
...
b.
Colonoscopie (asistare): 10
...
c.
Test Adler:5
...
d.
Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 5
...
e.
Paracenteza: 10 paracenteze (efectuare sub supraveghere atentă)
...
f.
Ecografie abdominală (interpretare): 100
...
...
PEDIATRIE
Nr. ore curs. 50
1.
Tematică.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
"Falimentul" creșterii ("failure to thrive")
...
3.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.
...
4.
Malnutriția protein-energetică și proteică
...
5.
Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele) și anemiile carențiale
...
6.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismul carențial, rahitismul hipofosfatemic, rahitismele vitamino-D rezistente
...
7.
Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil
...
8.
Obezitatea la copil
...
9.
Boli respiratorii cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării psihosomatice
...
10.
Afecțiuni cardiovasculare cronice cu impact asupra creșterii și dezvoltării somatice; malformații cardiace în sindroamele care asociază statură mică
...
11.
Hipertensiunea arterială la copil și adolescent
...
12.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia). Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)
...
13.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil (anomalii de forma, poziție rinichi, displaziile chistice, refluxul vezico-uretral, anomaliile obstructive ale tractului urinar)
...
14.
Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
...
15.
Sindromul anemic la copil și adolescent. Sindroamele hemoragice, stările de hipercoagulare și trombozele la copil
...
16.
Bolile congenitale de metabolism (bolile ereditare ale metabolismului aminoacizilor, bolile ereditare ale metabolismului glucidelor, oligozaharidoze, mucopolizaharidoze, lipidoze și gangliozidoze; bolile ereditare ale metabolismului purinelor și pirimidinelor, bolile ereditare ale metabolismului metalelor; porfiriile ereditare; boli peroxizomale Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală)
...
17.
Urgențele pediatrice majore (abordarea copilului în stare gravă, stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie, șocul caloric și hipotermia, intoxicațiile acute, inclusiv cele medicamentoase, insuficiența respiratorie acută, insuficiența cardiacă, insuficiența hepatică acută, sindroamele hemoragice, sindroamele de deshidratare acută, insuficiența renală acută, hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut, stările comatoase, convulsiile)
...
18.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerarile genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea).
...
19.
Neoplaziile pediatrice sindromice (tumora Wilms, neuroblastoame etc.)
...
20.
Malformații ale SNC. Sindromul hipoton la sugar și copil
...
21.
Tumori ale SNC. Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
...
22.
Convulsiile ocazionale și epilepsia
...
23.
Cefaleea și migrena. Comele
...
24.
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
...
25.
Tulburările de creștere și dezvoltare intrauterină. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.
...
26.
Prematuritatea și copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur/SGA. Complicațiile prematurității și dimaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi/prematuri.
...
27.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.
...
28.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
29.
Tulburările glucostatului și electrolitice în perioada neonatală (Hipo/hiperglicemiile neonatale, hipocalcemiile neonatale, hiponatremiile și hipernatremiile, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia)
...
30.
Afecțiuni ale OGE (Fimoza și hipospadiasul. Criptorhidia și torsiunile testiculare. Hidrocelul. Coalescența labiilor)
...
31.
Chisturile ovariene. Tumorile ovariene. Tumorile testiculare. Torsiunea anexială la copil
...
32.
Deformări ale craniului, ale trunchiului și ale membrelor
...
33.
Displaziile scheletale (Displazia spondilo-epifizară, Displazia epifizară multiplă, Achondroplazia, Disostoza cleidocraniană)
...
34.
Sindroame cu manifestări ortopedice (Sindromul Marfan, sindromul Apert, sindromul Down, neurofibromatoza, maladia Gaucher, artrogripoza, maladia amniotică, sindromul Proteus, sindromul Klippel-Trenaunay)
...
35.
Afecțiuni osoase metabolice (Osteoporoza idiopatică juvenilă, Osteogeneza imperfectă)
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Examinarea clinică a copilului: 50
...
b.
Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50
...
c.
Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50
...
d.
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10
...
e.
Instalarea unui cateter venos: 5
...
f.
Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20
...
g.
Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20
...
h.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10
...
i.
Interpretarea probelor hepatice: 30
...
j.
Interpretarea probelor renale: 30
...
k.
Interpretarea probelor de digestie: 30
...
l.
Interpretarea radiografiei toracice: 20
...
m.
Interpretarea radiografiei schelet: 20
...
n.
Interpretarea radiografiei craniene: 10
...
o.
Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 5
...
p.
Interpretarea urografiei: 5
...
q.
Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50
...
r.
Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă: 50
...
s.
Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50
...
t.
Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 50
...
...
MEDICINA INTERNĂ
Nr. ore curs. 70
1.
Tematică.
1.
Pneumoniile
...
2.
Bronșita cronică
...
3.
Emfizemul pulmonar
...
4.
Astmul bronșic
...
5.
Supurațiile bronho - pulmonare
...
6.
Cancerul bronho - pulmonar
...
7.
Sindromul mediastinal
...
8.
Tuberculoza pulmonară
...
9.
Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)
...
10.
Sindromul de ischemie periferică acută și cronică
...
11.
Ulcerul gastric și duodenal
...
12.
Cancerul gastric
...
13.
Diareea și constipația
...
14.
Cancerul de colon și rectosigmoidian
...
15.
Rectocolita ulcero - hemoragică
...
16.
Litiaza biliară
...
17.
Colecistita acută
...
18.
Hepatitele virale acute
...
19.
Hepatita cronică
...
20.
Ciroza hepatică
...
21.
Pancreatitele acute și cronice
...
22.
Pielonefritele acute și cronice
...
23.
Litiaza urinară
...
24.
Anemiile
...
25.
Leucemiile acute și cronice
...
26.
Sindroamele mieloproliferative
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazuri
...
b.
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletine
...
c.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 ecografii
...
d.
Toracocenteza: 5 toracocenteze
...
e.
Paracenteza: 5 paracenteze
...
f.
Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 5 buletine
...
g.
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica: 20 buletine de sânge periferic, 5 buletine de măduvă osoasă
...
h.
Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 100 buletine
...
...
NEFROLOGIE
Nr. ore curs. 70
1.
Tematică.
1.
Insuficiența renală acută
...
2.
Insuficiența renală cronică
...
3.
Nefropatiile glomerulare
...
4.
Nefropatiile tubulare
...
5.
Nefropatiile interstițiale
...
6.
Determinări renale în boli endocrine.
a.
Hiperparatiroidismul primar și secundar.
...
b.
Nefropatia diabetică
...
...
7.
Noțiuni de dializă și transplant renal:
a.
indicații,
...
b.
metode,
...
c.
patologia endocrină a bolnavului hemodializat.
...
...
8.
Rinichiul în sarcină
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine
...
b.
Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine
...
c.
Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri
...
d.
Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri
...
e.
Imagistica renală (interpretare): 20 teste
...
f.
Puncție renală (interpretare): 20 buletine
...
...
PSIHIATRIE
Nr. ore curs. 70
Tematică.
1.
Noțiuni de semiologie. Sindroamele psihiatrice
...
2.
Psihozele majore
...
3.
Tulburări psihiatrice organice
...
4.
Dezvoltări psihogene și nevroze
...
5.
Psihopatii și stări psihopatoide
...
6.
Tulburări de dezvoltare psihică
...
7.
Terapia psihotropă
...
1.
Barem activități practice
a.
Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50
...
b.
Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15
...
c.
Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15
...
d.
Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50
...
...
GENETICA MEDICALĂ
Nr. ore curs. 20
1.
Tematică.
1.
Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a.
Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
...
b.
Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;
...
c.
Mutațiile: cauza majoră de boală;
...
d.
Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
...
e.
Abordarea genetică în relația medic-pacient.
...
...
2.
Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.
...
3.
Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.
...
4.
Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.
...
5.
Retardul mental.
...
6.
Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
...
7.
Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
...
8.
Probleme și dileme etice în genetica medicală.
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Consultul genetic.
...
b.
Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:
i.
Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
...
ii.
Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
...
iii.
Biochimice.
...
...
c.
Sfatul genetic;
...
d.
Screeningul genetic:
i.
Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
...
ii.
Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
...
...
...
BIOETICA
Nr. ore curs. 20
1.
Tematică.
1.
Introducere în Bioetică- 2 ore
a.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
b.
Contextul apariției bioeticii
...
c.
Definirea bioeticii
...
d.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
e.
Teorii și metode în bioetică
...
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
a.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
b.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
c.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
3.
Relația medic-pacient I- 2 ore
a.
Valori ale relației medic-pacient
...
b.
Paternalism versus autonomie
...
c.
Modele ale relației medic-pacient
...
d.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
4.
Relația medic-pacient II- 2 ore
a.
Consimțământul informat
...
b.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
c.
Relația medic-pacient minor
...
d.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
5.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
a.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
b.
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
c.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
6.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
a.
Libertatea procreației
...
b.
Dileme etice în avort
...
c.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
d.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
7.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
a.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
b.
Probleme etice în stările terminale
...
c.
Tratamente inutile în practica medicală
...
d.
Eutanasia și suicidul asistat
...
e.
Îngrijirile paliative
...
...
8.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
a.
Donarea de organe de la cadavru
...
b.
Donarea de organe de la persoana vie
...
c.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
9.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
a.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
b.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
c.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
d.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
e.
Terapia genică
...
f.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
10.
Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
a.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
b.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
c.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
d.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
e.
Comitetele de etică a cercetării
...
f.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
b.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
i.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
ii.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
iii.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
c.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
i.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
ii.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
iii.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
d.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
i.
Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri
...
ii.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
iii.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
e.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
i.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
ii.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
iii.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
f.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
g.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete -2 ore
...
h.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
i.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
j.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore.
...
...
DIABET ZAHARAT ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Nr. ore curs. 200
1.
Tematică.
I.
DIABETUL ZAHARAT
1.
Pancreasul endocrin
a.
anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,
...
b.
insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,
...
c.
hormonii hiperglicemiați pancreatici.
...
...
2.
Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.
...
3.
Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.
...
4.
Clasificarea diabetului zaharat.
...
5.
Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1.
...
6.
Etiopatogenia diabetului zaharat de tip 2.
...
7.
Rezistența la insulină.
...
8.
Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip 1 și 2 și a rezistenței la insulină.
...
9.
Diabetul zaharat secundar.
...
10.
Forme particulare de diabet zaharat.
...
11.
Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip 2 - etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.
...
12.
Nefropatia diabetică.
...
13.
Retinopatia diabetică.
...
14.
Neuropatia diabetică.
...
15.
Piciorul diabetic.
...
16.
Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.
...
17.
Complicațiile acute ale diabetului zaharat - patogenie, diagnostic și tratament
a.
coma diabetică cetoacidotică
...
b.
acidoza lactică
...
c.
coma hiperosmolară
...
d.
coma hipoglicemică
...
...
18.
Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).
...
19.
Educația în diabetul zaharat.
...
...
II.
HIPOGLICEMIILE
1.
Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.
...
2.
Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.
...
3.
Insulinomul.
...
...
III.
ALTE AFECȚIUNI METABOLICE
1.
Sindroamele dislipidemice - etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.
...
2.
Hiperuricemii - diagnostic, tratament.
...
3.
Hemocromatoza - diagnostic, tratament.
...
4.
Boala Wilson - diagnostic, tratament.
...
5.
Porfirii-diagnostic, tratament.
...
6.
Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.
...
7.
Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.
...
...
IV.
NUTRIȚIE
1.
Principiile alimentației sănătoase.
...
2.
Noțiuni despre macro și micronutrienți.
...
3.
Principii de alimentație în diverse afecțiuni.
...
4.
Principii de gastrotehnie.
...
5.
Comportamentul alimentar sănătos.
...
6.
Tulburări de nutriție și comportament alimentar.
...
7.
Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).
...
...
V.
DIABETOLOGIE ȘI NUTRIȚIE PEDIATRICĂ:
1.
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
...
2.
Explorarea metabolismului lipidic la copil
...
3.
Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
...
4.
Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
...
5.
Diabet zaharat insulino-dependent tipul I
...
6.
Acidocetoza și coma diabetică
...
7.
Hiperlipemiile familiale
...
8.
Hiperuricemiile
...
9.
Obezitatea sugarului și copilului
...
10.
Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
...
...
...
2.
Barem activități practice
a.
Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
...
b.
Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
...
c.
Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)
...
d.
Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)
...
e.
Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)
...
f.
Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
...
...
ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ
Nr. ore curs. 120
1.
Tematică.
1.
Creșterea celulară. Diferențierea și formarea cartilajului de creștere și a osului. Creșterea embrio-fetală. Creșterea postnatală. Originea fetală a bolilor adulte
...
2.
Creșterea în țările în curs de dezvoltare/tranziție. Sporul secular de creștere. Controlul genetic al creșterii. Controlul hormonal al creșterii. Factorii de mediu și creșterea
...
3.
Evaluarea creșterii- tehnici de somatometrie. Tehnici de determinare a maturizării scheletale. Ghiduri pentru selectarea copiilor cu statura mică pentru referare spre diagnostic în practica clinica pediatrică
...
4.
Statura mică de etiologie cunoscută: statura mică de cauza primară: displaziile scheletice, boli cromozomiale, sindroame genetice, nanisme primordiale
...
5.
Nanismul SGA
...
6.
Statura mică de cauză secundară - boli nonendocrine
...
7.
Statura mică de cauză secundară - boli endocrine non GH-IGF1 dependente
...
8.
Statura mică datorată tulburării axei GH-IGF1: etiologie, diagnostic
...
9.
Statura mică de etiologie necunoscută (ISS): bazele moleculare ale ISS. Axul GH-IGF1 în ISS. Variantele de normal ale staturii mici. Diagnosticul și managementul ISS
...
10.
Tratamentul staturii mici cu rhGH și rh IGF1
...
11.
Deficitul de hormon de creștere în perioada de tranziție copilărie-adult-management
...
12.
Statura înaltă - etiologie, management
...
13.
Obezitatea la copil - factori condiționali genetici, epigenetici și programele de dezvoltare, factorii de mediu, factorii alimentari
...
14.
Obezitatea la copil: obezitatea nonsindromică, obezitatea sindromică; impactul metabolic al obezității în copilărie;
...
15.
Tulburările metabolismului apei: Diabetul insipid, tulburările setei, SIADH. Enurezisul primar
...
16.
Boli tiroidiene ale nou-născutului și sugarului
...
17.
Hipotiroidismul și tireomegalia în copilărie și adolescență
...
18.
Hipertiroidismul în copilărie și adolescență
...
19.
Tumorile tiroidiene în copilărie și adolescență
...
20.
Steroidogeneza normală: sinteza, reglare, evaluare clinică și de laborator
...
21.
Hiperplazia adrenală congenitală
...
22.
Hiperadrenocorticismul-endogen și exogen în copilărie. Tumori adrenale în copilărie
...
23.
Hipoadrenocorticismul în copilărie
...
24.
Patologia medulosuprarenală în copilărie
...
25.
Managementul tulburărilor de dezvoltare sexuală în copilărie
...
26.
Genetica și reglarea neuroendocrină a debutului pubertar
...
27.
Pubertatea normală - biometrie, stadializare, variante geografice, trend secular
...
28.
Adrenarha și telarha precoce
...
29.
Pubertatea precoce- etiologie; diagnostic; tratament
...
30.
Pubertatea întârziată- etiologie, algoritm de diagnostic, tratament
...
31.
Micropenisul, hipospadiasul, criptorhidism, ginecomastia- la băieți
...
32.
Anomalii menstruale la pubertate
...
33.
Hirsutismul și SOPC la adolescente
...
34.
Tulburări ale homeostaziei minerale: hipocalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent
...
35.
Tulburări ale homeostaziei minerale: hipercalcemia la nou născut, sugar, copil și adolescent
...
36.
Hipertensiunea arterial la copil și adolescent - considerații endocrine
...
37.
Urgențe endocrino-pediatrice la copil
...
38.
Neoplazii Endocrine multiple. Sindroame poliautoimune - particularități la vârsta copilăriei
...
...
2.
Barem activități practice
1.
Competente în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor endocrine la copil
...
2.
Activitatea de asistență medicală a pacienților (toate tipurile majore de patologie endocrină), cu responsabilitate directă, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator (zilnic);
...
3.
Program de consultații în ambulatoriu - 1 zi pe săptămână, sub supravegherea medicului îndrumător/coordonator.
...
4.
Gărzi 1/luna -facultativ, în clinicile în care acestea sunt posibile
...
5.
Prezentări de cazuri clinice (săptămânal).
...
6.
Întâlniri multidisciplinare - lunar.
...
7.
Prezentare de articol sau ghid (săptămânal).
...
8.
Prescriere și interpretare analize laborator (zilnic).
...
9.
Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de creștere - 50 cazuri
...
10.
Anamneza și evaluarea copilului cu probleme de dezvoltare și diferențiere sexuală - 10 cazuri
...
11.
Biometria clinică - 50 cazuri
...
12.
Vârsta osoasă, metode multiple - 30 radiografii
...
13.
Prognosticul de creștere, talia așteptată - 50 cazuri
...
14.
Counseling în gonozomopatii - 10 cazuri
...
15.
Counseling în anomaliile de diferențiere sexuală - 5 cazuri
...
...
TEMATICA pentru examenul de medic specialist - specialitatea ENDOCRINOLOGIE
I.
PROBA SCRISĂ
...
II.
PROBA CLINICĂ
...
III.
PROBA CLINICĂ
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Adenohipofiza și neurohipofiza.
...
2.
Adenoame hipofizare funcționale.
...
3.
Adenoame hipofizare nefuncționale.
...
4.
Insuficienta hipofizara a adultului
...
5.
Statura mică
...
6.
Neurohipofiza și hipotalamusul.
...
7.
Diabetul insipid, SIADH
...
8.
Craniofaringiomul
...
9.
Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
...
10.
Tireotoxicoze - clasificare.
...
11.
Gușa polinodulară toxică, nodulul autonom
...
12.
Boala Graves - Basedow.
...
13.
Criza tireotoxică.
...
14.
Tiroidite.
...
15.
Insuficiența tiroidiană a adultului.
...
16.
Insuficiența tiroidiană a copilului.
...
17.
Coma mixedematoasă.
...
18.
Patologia deficitului de iod - gușa endemică.
...
19.
Nodulul tiroidian.
...
20.
Cancerul tiroidian.
...
21.
Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni (include și rezistența la hormoni tiroidieni).
...
22.
Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
...
23.
Hiperparatiroidism primar și secundar.
...
24.
Hipercalcemia acută.
...
25.
Hipoparatiroidismul. Hipocalcemia acută.
...
26.
Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
...
27.
Insuficiența corticosuprarenală cronică primară.
...
28.
Sindroamele poliglandulare autoimune
...
29.
Insuficiența suprarenală acută.
...
30.
Tumorile suprarenalei.
...
31.
Sindromul Cushing - toate formele.
...
32.
Corticoterapia.
...
33.
Hiperplazia adrenală congenitală
...
34.
Hiperaldosteronismul primar.
...
35.
Medulosuprarenala - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
...
36.
Feocromocitomul și paragangliomul.
...
37.
Neoplazii endocrine multiple.
...
38.
Diferențierea sexuală normală.
...
39.
Pubertatea fiziologică.
...
40.
Pubertatea precoce și întârziată.
...
41.
Cromozopatiile sexuale - Sdr Klinefelter și Turner
...
42.
Principalele tulburări de dezvoltare și diferențiere sexuală (46, XX, DSD; 46, XY, DSD)
...
43.
Ginecomastia.
...
44.
Ovarul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională.
...
45.
Amenoreea primară și secundară
...
46.
Sindromul ovarului polichistic.
...
47.
Hirsutismul.
...
48.
Contracepția hormonala.
...
49.
Menopauza.
...
50.
Testiculul - morfologie, fiziologie, explorare morfofuncțională
...
51.
Insuficiența testiculară
...
52.
Disfuncția erectilă
...
53.
Investigarea și tratamentul infertilității de cuplu.
...
54.
Pancreasul endocrin - morfologie, fiziologie.
...
55.
Metode de investigații și diagnostic ale diabetului zaharat și rezistenței la insulina.
...
56.
Clasificarea diabetului zaharat.
...
57.
Diabetul zaharat tip 1.
...
58.
Diabetul zaharat tip 2.
...
59.
Diabet zaharat secundar endocrin.
...
60.
Coma diabetică cetoacidozică și hiperosmolară.
...
61.
Hipoglicemiile.
...
62.
Coma hipoglicemică.
...
63.
Obezitatea.
...
64.
Sindroame lipodistrofice
...
65.
Tulburări de comportament alimentar - anorexia nervoasă, bulimia.
...
66.
Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al glucidelor.
...
67.
Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al lipidelor.
...
68.
Rolul hormonilor în metabolismul intermediar al proteinelor.
...
69.
Tulburări electrolitice
...
70.
Osteoporoza
...
71.
Defecte de mineralizare osoasă
...
72.
HTA secundară endocrină.
...
73.
Tumori neuroendocrine.
...
74.
Receptorul endocrin și patologia de receptor.
...
75.
Hormoni/preparate hormonale folosite pentru creșterea performanței sportive.
...
...
II și III.
DOUĂ PROBE CLINICE (2, 3, 4)
1.
Acromegalie/gigantism.
...
2.
Prolactinom.
...
3.
Boala Cushing și sindroamele Cushing.
...
4.
Adenoame hipofizare clinic nefuncționale.
...
5.
Insuficiența hipofizară a adultului.
...
6.
Nanism hipofizar.
...
7.
Craniofaringiom.
...
8.
Diabet insipid.
...
9.
Tireotoxicoze.
...
10.
Oftalmopatie Graves.
...
11.
Insuficiența tiroidiană (adult, copil).
...
12.
Mixedem congenital.
...
13.
Tiroidite.
...
14.
Gușa endemică.
...
15.
Nodul tiroidian.
...
16.
Cancer tiroidian.
...
17.
Sindroamele de scădere a sensibilității hormonilor tiroidieni
...
18.
Hiperparatiroidism.
...
19.
Hipoparatiroidism.
...
20.
Insuficiența cortico-suprarenală cronică primară.
...
21.
Insuficiența corticosuprarenală acută.
...
22.
Tumora suprarenală nefuncțională
...
23.
Hiperplazia adrenală congenitală
...
24.
Hiperaldosteronism.
...
25.
Feocromocitom/paragangliom.
...
26.
Sindrom Klinefelter.
...
27.
Sindrom Turner.
...
28.
Sindromul de rezistență la androgeni.
...
29.
Amenoree
...
30.
Sindromul ovarului polichistic.
...
31.
Hirsutism.
...
32.
Infertilitate de cuplu.
...
33.
Pubertate precoce.
...
34.
Pubertate tardivă.
...
35.
Tulburări de menopauză.
...
36.
Sindrom hipoglicemic
...
37.
Diabet zaharat.
...
38.
Patologie endocrină iatrogenă.
...
39.
Ginecomastie.
...
40.
Insuficiență testiculară
...
41.
Obezitate.
...
42.
Osteoporoza.
...
43.
Tumori neuroendocrine.
...
...
IV.
PROBA PRACTICĂ de laborator
1.
Imunodozarea hormonilor:
–
GH
...
–
IGF-1
...
–
ACTH
...
–
FSH/LH
...
–
PRL
...
–
TSH
...
–
T4/T3 liberi și totali
...
–
Calcitonina
...
–
PTH
...
–
Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar
...
–
Aldosteron, renina
...
–
Insulina - peptidul C
...
–
Estrogeni plasmatici
...
–
Progesteron plasmatic, 17 OH-progesteron,
...
–
Testosteron plasmatic total și liber, DHEA (dehidroepiandrosteron)
...
–
SHBG
...
–
AMH
...
–
betaHCG (hormon gonadotrop corionic uman)
...
–
Cromogranina
...
–
Serotonina
...
–
Enolaza neuron specifică
...
–
5HIIA urinar
...
...
2.
Dozare metanefrine și normetanefrine sânge și urină.
...
3.
Colesterolemie, trigliceridemie și lipidograma.
...
4.
Hemoglobina glicozilată.
...
5.
Ionograma sanguină și urinară.
...
6.
Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea de glicemie și GH.
...
7.
Teste de hipoglicemie provocată cu insulina i.v.
...
8.
Testul de simulare cu ACTH 1-24.
...
9.
Testele de inhibiție la dexametazona.
...
10.
Proba de deshidratare.
...
11.
Scintigrama de tiroida, suprarenale, paratiroide.
...
12.
Echografie tiroidă, suprarenale, paratiroide, ovare.
...
13.
Radiografii pentru stabilirea vârstei osoase.
...
14.
Radiografii de oase în patologia endocrină.
...
15.
Tomografie computerizată.
...
16.
RMN
...
17.
Puncție biopsie cu ac fin a tiroidei.
...
18.
Imunohistochimie
...
19.
Spermograma.
...
20.
Testul Barr, cariotip.
...
21.
Auxologie, curbe de creștere
...
22.
DXA - (densitometria osoasă prin absorbție duală cu raze X).
...
23.
FRAX
...
24.
Densitometria osoasă cu ultrasunete.
...
25.
Octreoscan
...
...
BIBLIOGRAFIE
1.
"Endocrinologie pentru studenți și rezidenți", sub redacția Cătălina Poiana, Simona Fica, Editura Universitară "Carol Davila", 2015
...
2.
"Îndreptar practic de endocrinologie", Georgescu CE, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2013
...
3.
"Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine" sub redacția Eusebie Zbranca, Editura Polirom, 2008
...
4.
"Note de curs în Endocrinologie" coordonator Ionela Pascanu, Editura University Press Tg Mureș, 2015
...
5.
Harrison's Endocrinology, 4th Edition, Edited by J. Larry Jameson McGraw-Hill Education
...
6.
Greenspan's Basic and Clinical Endocrinology, Ninth Edition, David G. Gardner, Dolores Shoback, (McGraw-Hill, 2011)
...
7.
http://www. endotext. org/
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Definiția specialității
Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
NUMĂR TOTAL DE ANI
4 ani
NUMĂR TOTAL DE MODULE
12 module
MODULUL 1
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SĂPTĂMANĂ
25 ore/lună/6,25 ore/săpt
MODULUL 2
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ore/lună/ 10 ore/săpt
MODULUL 3
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SAPTAMANA
35 ore/lună/8,75 ore/săpt
MODULUL 4
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ
30 ore /lună/7,5 ore/săpt
MODULUL 5
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
35 ore/lună/ 8,75 ore/săpt
MODULUL 6
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
40 ore /lună/10 ore/săpt
MODULUL 7
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
36 ore /lună/9 ore/săpt
MODULUL 8
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 9
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 10
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
30 ore /lună/ 7,5 ore/săpt
MODULUL 11
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA
36 ore/lună/9 ore/săpt
MODULUL 12
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL
28 săptămâni/7 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ
31,4 ore/lună/7,9 ore/săpt
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ
550 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIRIJATĂ
1050 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ DIRIJATĂ) (reprezentând 20-30%)
1600 ore (23,8%)
ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU
INDIVIDUAL (reprezentând 70-80%)
5120 ore (76,2%)
STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (4 luni)
Nr. ore didactice = 100 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 60 ore
l.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală
1.
Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare
...
2.
Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populației
...
3.
Investigația epidemiologică
...
4.
Elemente de epidemiologie descriptivă și analitică utilizate în investigația epidemiologică
...
5.
Protocoale de studii utilizând tehnica investigației problemelor de sănătate publică
...
6.
Prezentarea rezultatelor investigației epidemiologice - rapoarte scrise și comunicări orale
...
7.
Proces epidemiologic în bolile infecțioase și în problemele speciale de sănătate publică (Infecții Asociate Asistenței Medicale, AMR)
...
8.
Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile
...
9.
Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populațional
...
10.
Mecanisme de drift și shift antigenic. Modele privind apariția, manifestarea și evoluția pandemiilor.
...
11.
Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (prevenție primordială, primară, secundară și terțiară)
...
12.
Bazele imunologice și epidemiologice ale prevenției prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare
...
13.
Principii generale de imunoprevenție
...
14.
Chimioprevenție în bolile transmisibile
...
15.
Analiza critică și modul de redactare a unui articol științific
...
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase
1.
Prevenția bolilor transmisibile
...
1.1.
Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relație cu alte domenii și specialități
...
1.2.
Emergența și reemergența bolilor infecțioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii
...
1.3.
Rezistența la antibiotice. Considerente teoretice și practice pentru identificarea, interpretarea și limitarea rezistenței la antibiotice în diverse circumstanțe epidemiologice
...
1.4.
Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere aeriană:
● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)
● virale (infecțiile cu coronavirus cu potențial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela)
...
1.5.
Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere digestivă:
● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecția cu Clostridoides difficile, botulism)
● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),
● parazitare (lambliaza, trichineloza)
...
1.6.
Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere parenterală și sexuală:
● hepatite acute virale tip B, C, D
● infecția cu HIV/SIDA
● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecția cu HPV
...
1.7.
Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în alte boli infecțioase:
● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)
● virale (rabia)
● parazitare (scabia, toxoplasmoza)
...
1.8.
Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpușă (TBE), infecția cu virusul West Nile
...
1.9.
Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; bolile infecțioase și sarcina; infecțiile neonatale; bolile infecțioase la vârstnic; bolile infecțioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, bolile infecțioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)
...
Tematica de pregătire practică
1.
Analiza evoluției fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporții, numărul bazal de reproducere)
...
2.
Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame
...
3.
Estimarea acoperirii vaccinale și a eficacității vaccinale
...
4.
Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.
...
5.
Exerciții privind investigația epidemiologică în focare de boala transmisibilă
...
6.
Elaborarea unui chestionar de investigație epidemiologică
...
7.
Elaborarea unui protocol de studiu
...
8.
Elaborarea și managementul unei baze de date
...
2.
Obiective educaționale
...
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor:
1.
Deține noțiunile teoretice privind definițiile, scopurile și domeniile de utilizare ale epidemiologiei;
...
2.
Deține noțiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiție, scop și obiective, atributele unui sistem de supraveghere) și tehnica investigației epidemiologice;
...
3.
Deține noțiunile teoretice referitoare la prevenția îmbolnăvirilor, în special prevenția bolilor infecțioase;
...
4.
Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecțioase, să conducă și să prezinte rezultatele unei investigații epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.
...
3.
Competențe
...
Competențe profesionale
1.
Însușirea noțiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale
...
2.
Însușirea cunoștințelor teoretice și practice cu privire la procesul epidemiologic și măsurile de prevenire și control al bolilor infecțioase de diverse etiologii
...
3.
Acumularea cunoștințelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar (4 luni)
Nr. ore didactice = 160 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Sănătatea publică - Noțiuni generale
1.1.
Definiții și concepte, principii, domenii
...
1.2.
Evoluția istorică a sănătății publice
...
1.3.
Instrumente și provocări actuale în sănătatea publică
...
1.4.
Aspecte de sănătate globală
...
1.5.
Sănătatea și dezvoltarea durabilă
...
...
2.
Măsurarea stării de sănătate a populației
2.1.
Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.
...
2.2.
Metode de măsurare a stării de sănătate a populației, tipuri de indicatori, surse de date
...
2.3.
Demografie: Statistica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.
...
2.4.
Morbiditate
...
2.5.
Calitatea vieții.
...
2.6.
Determinanții stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate
...
...
3.
Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar
3.1.
Criterii de alegere a metodelor de cercetare.
...
3.2.
Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.
...
3.3.
Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
...
3.4.
Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
...
...
4.
Managementul serviciilor de sănătate
4.1.
Noțiuni generale de management - principii, funcții, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict și negociere, managementul schimbării
...
4.2.
Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcții, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcție de modul de finanțare
...
4.3.
Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare
...
4.4.
Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România (reorganizarea sistemului de asistență preventivă)
...
4.5.
Managementul financiar (metode de finanțare și metode de plată a serviciilor de sănătate)
...
4.6.
Managementul resurselor umane în sănătate.
...
4.7.
Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
...
4.8.
Noțiuni introductive de evaluare economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.
...
...
5.
Programe și proiecte de sănătate publică
5.1.
Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații.
...
5.2.
Metode de ierarhizare a priorităților.
...
5.3.
Analiza și evaluarea alternativelor de intervenție.
...
5.4.
Programe și proiecte în domeniul sănătății. Cadrul conceptual, analiză comparată.
...
5.5.
Programele naționale de sănătate - definire, implementare, evaluare
...
5.6.
Definirea proiectului - cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.
...
6.7.
Planificarea operațională a proiectului - instrumente și resurse
...
6.8.
Bugetarea acțiunilor.
...
6.9.
Monitorizarea și evaluarea proiectului.
...
6.10.
Implementarea proiectelor în sănătate.
...
...
Tematica de pregătire practică
1.
Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naționale și internaționale) de informare științifică și date de bază în sănătatea publică.
...
2.
Demografie:
2.1.
Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.
...
2.2.
Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).
...
2.3.
Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.
...
2.4.
Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.
...
...
3.
Morbiditate - calcul, interpretare și utilizare indicatori.
3.1.
Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.
...
3.2.
Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.
...
...
4.
Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
4.1.
Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
...
4.2.
Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
...
4.3.
Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
...
4.4.
Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
...
4.5.
Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
...
4.6.
Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
...
4.7.
Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
...
...
5.
Realizarea și testarea unui chestionar.
5.1.
Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.
...
5.2.
Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
...
...
6.
Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
...
7.
Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili:
1.
Să Înțeleagă și să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătății publice și aspectele legate de dezvoltarea durabilă și de sănătatea globală
...
2.
Să-și însușească noțiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, măsurarea morbidității și a calității vieții
...
3.
Să înțeleagă și să utilizeze metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică 4.Să înțeleagă și să utilizeze noțiuni și principii de management general, management financiar, management al resurselor umane și managementul calității în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România
...
6.
Să fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate
...
7.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
...
...
3.
Competente
Competențe profesionale
1.
Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.
...
2.
Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.
...
3.
Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.
...
4.
Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.
...
5.
Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.
...
6.
Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.
...
7.
Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.
...
8.
Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.
...
9.
Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.
...
10.
Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.
...
11.
Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.
...
12.
Pregătirea unui raport de activitate.
...
13.
Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).
...
14.
Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.
...
15.
Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.
...
16.
Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 3. Biostatistică și informatică de sănătate publică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor
...
2.
Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare
...
3.
Probabilități
...
4.
Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție
...
5.
Metode de eșantionare a datelor
...
6.
Estimarea parametrilor prin intervale de încredere
...
7.
Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu
...
8.
Teste parametrice
...
9.
Teste neparametrice
...
10.
Analiza varianțelor prin metoda ANOVA
...
11.
Corelația și regresia liniară
...
12.
Regresii neliniare. Regresia logistică
...
13.
Analiza de supraviețuire , regresie Cox, analize de prognostic
...
14.
Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)
...
15.
Baze de date Microsoft Access
...
16.
Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică
...
17.
Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.
...
Tematica de pregătire practică
1.
Informatică
1.1.
Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)
...
1.2.
Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL
...
1.3.
Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel
...
1.4.
Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.
...
1.5.
Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
...
1.6.
Utilizarea mijloacelor multimedia
...
...
2.
Biostatistică
2.1.
Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului
...
2.2.
Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) și redactarea concluziilor
...
2.3.
Proiectarea unui studiu pe eșantion
...
2.4.
Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice
...
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică
...
2.
Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică
...
...
3.
Competente Competențe profesionale
1.
Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.
...
2.
Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.
...
3.
Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.
...
4.
Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.
...
5.
Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.
...
6.
Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.
...
7.
Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.
...
8.
Utilizarea bazelor de date Web.
...
9.
Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.
...
10.
Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).
...
11.
Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice
...
12.
Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
...
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 90 ore
Nr. ore practică = 90 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Evaluarea riscurilor
1.1.
Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică
...
1.2.
Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului
...
1.3.
Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică
...
...
2.
Metodologia studiilor epidemiologice
2.1.
Categorii de studii epidemiologice și modalitatea de realizare
...
2.2.
Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică
...
2.7.
Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu
...
2.8.
Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice
...
...
3.
Investigarea și intervenția în epidemiologie
3.1.
Tehnica de realizare a investigației epidemiologice
...
3.2.
Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică
...
3.3.
Descrierea focarului epidemic
...
3.4.
Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică
...
3.5.
Evaluarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor și a căii/modului de transmitere
...
3.6.
Măsuri de prevenire și control în focarul epidemic
...
3.7.
Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice
...
...
4.
Supravegherea în sănătatea populațională
4.1.
Sisteme de supraveghere epidemiologică
...
4.2.
Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)
...
4.3.
Evaluarea sistemelor de supraveghere.
...
4.4.
Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
...
4.5.
Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.
...
4.6.
Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
...
...
Tematica de pregătire practică
1.
Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanțe epidemiologice
...
2.
Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situații în funcție de particularitățile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat și controlat etc)
...
3.
Rezolvarea unor exerciții privind diverse focare de boala transmisibilă
...
4.
Realizarea unui sistem de supraveghere
...
5.
Elaborarea unui plan de investigație epidemiologică
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea și etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigației epidemiologice și modul de realizare și evaluare a unui sistem de supraveghere.
...
2.
Realizeze activitățile practice privind calcularea și interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor și să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, să realizeze un sistem de supraveghere și să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.
...
3.
Își dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică
...
...
3.
Competențe
Competențe profesionale
1.
Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.
...
2.
Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.
...
3.
Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.
...
4.
Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.
...
5.
Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.
...
6.
Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.
...
7.
Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei specifice.
...
8.
Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.
...
9.
Evaluarea sistemelor de supraveghere.
...
10.
Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.
...
11.
Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.
...
12.
Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
...
13.
Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigației.
...
14.
Descrierea focarului epidemic în funcție de timp, loc, persoană.
...
15.
Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.
...
16.
Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.
...
17.
Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.
...
18.
Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații epidemiologice.
...
19.
Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.
...
20.
Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).
...
21.
Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.
...
22.
Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenții bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore didactice = 140 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 80 ore
1.
Tematica
1.
BACTERIOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică
1.
Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.
...
2.
Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.
...
3.
Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus
...
4.
Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis
...
5.
Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella
...
6.
Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter
...
7.
Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulați: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase
...
8.
Bacterii anaerobe nesporulate
...
9.
Mycobacterium
...
10.
Spirochete
...
11.
Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
...
Tematica de pregătire practică
1.
Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie
...
1.
Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic
...
2.
Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari
...
3.
Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)
...
4.
Hemocultura în diagnosticul infecțiilor
...
5.
Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor
...
6.
Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor
...
7.
Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar
...
8.
Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor
...
9.
Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită
...
10.
Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor
...
11.
Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală
...
12.
Diagnosticul de laborator în tuberculoză
...
13.
Metode de screening pentru detecția bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)
...
...
2.
PARAZITOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică
1.
Diagnosticul de laborator în malarie
...
2.
Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză
...
3.
Diagnosticul de laborator în echinococoză
...
4.
Diagnosticul de laborator în trichineloză
...
...
3.
MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.
...
4.
VIRUSOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică
1.
Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor
...
2.
Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală
...
3.
Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale
...
4.
Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)
...
5.
Supravegherea circulației virusurilor poliomielitice
...
6.
Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)
...
7.
Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri
...
8.
Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale
...
9.
Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)
...
10.
Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA
...
11.
Diagnosticul virusologic în infecția cu Coronavirus
...
Tematica de pregătire practică
1.
Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)
...
2.
Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,
...
3.
Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)
...
4.
Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)
...
5.
Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)
...
6.
Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale
...
7.
Diagnosticul molecular al infecției virale cu SARS-CoV-2
...
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, fungi
...
2.
Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice
...
3.
Competente
...
Competențe profesionale
1.
Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică
...
2.
Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie
...
3.
Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)
...
4.
Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.
...
5.
Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]
...
6.
Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)
...
7.
Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice
...
8.
Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice
...
9.
Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice
...
10.
Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice
...
11.
Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice
...
12.
Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice
...
13.
Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, și coronavirusuri în circumstanțele epidemiologice date.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr. ore didactice = 80
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 40 ore
l.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Igiena mediului în relație cu sănătatea umană
1.1.
Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.
...
1.2.
Igiena aerului interior. Poluarea și vicierea aerului interior. Microclimatul.
Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Supravegherea calității aerului interior în unitățile sanitare.
...
1.3.
Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital și supravegherea calității apei potabile
...
1.4.
Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.
...
1.5.
Radiații ionizante și neionizante: surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
Tipuri/surse de radiații neionizante utilizate în unitățile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.
...
1.6.
Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deșeuri contaminate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
...
1.7.
Catastrofele naturale (cutremure, inundații). Accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
...
...
2.
Igiena alimentației
2.1.
Siguranța alimentului-contaminarea chimica și microbiologica.
Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de prevenție.
...
2.2.
Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecție alimentara.
...
...
3.
Igiena colectivităților de copii și tineret
3.1.
Comportamente cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
...
3.2.
Îmbolnăvirile acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, boli cronice și forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute și cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivități
...
...
Tematica de pregătire practică
1.
Cadrul legislativ național privind: organizarea și funcționarea unui spital; curățenia și dezinfecția unităților sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale; siguranța alimentului; igiena unităților de învățământ
...
2.
Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale (curățenia și dezinfecția blocului alimentar; managementul siguranței alimentului; dezinsecția și deratizarea; gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianței cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curate/murdară.
...
3.
Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini, sterilități; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice
...
4.
Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
...
5.
Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
6.
Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.
...
7.
Supravegherea stării de sănătate a colectivităților de copii și tineri.
...
2.
Obiective educaționale
...
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile și alimentului, metodele de curățenie-dezinfecție, precum și normele referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
...
2.
Să cunoască normele legale și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
...
3.
Să știe să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.
...
4.
Să știe să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.
...
5.
Să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
...
3.
Competențe
...
Competențe profesionale
1.
Să identifice situațiile în care poluarea aerului interior și a apei potabile pot afecta starea de sănătate.
...
2.
Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentația și nutriția (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranța alimentară).
...
3.
Să poată identifica și evalua factorii de risc din colectivitățile de copii și tineri și să proiecteze intervenții pentru promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivități.
...
4.
Să proiecteze intervenții de promovare a sănătății în relație cu factorii de mediu, alimentația și nutriția.
...
Competențe transversale
1.
Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătății publice.
...
2.
Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimiști, medici veterinari, ingineri de mediu și alți specialiști din domenii conexe.
...
3.
Să manifeste deontologie profesională.
...
...
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)
1.
Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație
...
2.
Categorii de IAAM după etiologie și localizare
...
3.
Principii de diagnostic clinic și microbiologic
...
4.
Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență naționale și regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.
...
5.
Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM
...
6.
Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM
...
7.
Mijloace de prevenire și control a IAAM (precauțiuni standard și specifice)
...
8.
Decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea
...
9.
Screeningul pacienților
...
10.
Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor și în identificarea circulației germenilor în mediul spitalicesc
...
11.
Indicatori de calitate în managementul IAAM
...
12.
Întocmirea unui plan de supraveghere și control a IAAM
...
13.
Evaluarea incidenței IAAM prin studii de prevalență
...
14.
Legislația privind raportarea IAAM la nivel național și european
...
15.
Politici de utilizare judicioasă a antibioticelor
...
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)
1.
Elaborarea unui sistem de supraveghere
...
2.
Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere
...
3.
Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor epidemice
...
4.
Elaborarea unui plan de intervenție în focar de IAAM
...
5.
Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar
...
6.
Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale
...
7.
Utilizarea produselor biocide în unități sanitare
...
8.
Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni și stabilirea hărților de risc
...
2.
Obiective educaționale
...
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.
Să înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor
...
2.
Să realizeze activitățile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice
...
3.
Competențe
...
Competențe profesionale
1.
Elaborează, implementează și evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM și a rezistenței la antimicrobiene
...
2.
Cunoaște și implementează legislația în vigoare privind supravegherea IAAM și măsurile de prevenire și control a IAAM
...
3.
Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul și farmacia în vederea clasificării IAAM și în vederea utilizării judicioase a antibioticelor
...
4.
Poate evalua risc de IAAM în funcție de secție sau categorie profesională și poate întocmi o hartă a riscurilor
...
5.
Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire și control a IAAM
...
6.
Cunoaște, aplică, promovează și instruiește personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauții standard și specifice, managementul corespunzător al deșeurilor, noțiuni referitoare la curățare, dezinfecție și sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienților)
...
7.
Cunoaște vaccinurile recomandate personalului medical și poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcție de risc
...
8.
Cunoaște și promovează importanța prevenirii și controlul rezistenței antimicrobiene (AMR)
...
9.
Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire și control al infecțiilor și poate contribui la formarea angajaților din domeniul sanitar în ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a infecțiilor
...
10.
Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenția și controlul IAAM
...
11.
Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire și limitare a IAAM și de utilizare judicioasă a antimicrobienelor
...
12.
Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale
...
13.
Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de acțiune
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale.
...
...
Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = l0 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu
...
2.
Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică
2.1.
Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.
...
2.2.
Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor
...
...
3.
Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.
...
4.
Consimțământul informat:
4.1.
Definirea conceptului, componente, limite
...
4.2.
Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetarea epidemiologică
...
...
5.
Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile
5.1.
Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.
...
5.2.
Menținerea încrederii publice
...
...
6.
Etica cercetării în epidemiologie
6.1.
Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice
...
6.2.
Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare
...
6.3.
Comportamentul științific inadecvat
...
...
7.
Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:
7.1.
Obligații pentru comunități
...
7.2.
Raportarea rezultatelor
...
...
8.
Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.
...
9.
Conflictul de interese:
9.1.
Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase
...
9.2.
Restricții și responsabilități profesionale
...
...
Tematica de pregătire practică
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice
...
2.
Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.
...
3.
Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz.
...
4.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.
...
5.
Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.
...
6.
Vaccinarea și problemele de etică
...
7.
Epidemii de TBC și aspectele etice
...
8.
Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică
...
9.
Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală
...
10.
Programele de screening și aspectele etice
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale, epidemiologice și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.
...
2.
Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică
...
3.
Competențe
...
Competențe profesionale
1.
Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.
...
2.
Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.
...
3.
Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.
...
4.
Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice tip informații obținute în cadrul activității profesionale.
...
5.
Gestionarea conflictelor de interese.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)
Nr. ore didactice = 20
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore practică = 10 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
1.
Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (rețele media, rețele de Internet, Video-conferințe,Telefonconferințe)
...
2.
Comunicarea riscului
2.1.
Cadru de definiție, scop și obiective
...
2.2.
Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor
...
...
3.
Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)
...
4.
Comunicarea scrisă și orală
4.1.
Principiile generale în comunicarea scrisă și comunicarea orală
...
4.2.
Bariere în comunicare
...
4.3.
Avantajele și dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală
...
...
5.
Comunicarea în cadrul echipei
5.1.
Caracteristici ale muncii în echipă
...
5.2.
Roluri în echipă
...
5.4.
Furnizarea unui feedback obiectiv
...
...
6.
Infodemiologie și gestionarea infodemiei
...
Tematica de pregătire practică
1.
Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic
...
2.
Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic
...
3.
Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)
...
4.
Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic
...
5.
Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.
...
6.
Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului
...
7.
Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării
...
8.
Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic
...
9.
Aptitudini de comunicare orală și scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;
...
10.
Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).
...
11.
Aflarea originii și a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experți în comunicare și cu specialiști în știința datelor.
...
12.
Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea crește riscul de răspândire a cazurilor de boli infecțioase în anumite zone, populații și medii (de exemplu, reticența față de testare, reticența față de vaccinare, opoziția față de recomandările de sănătate publică în momentul apariției unui focar).
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare
...
2.
Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică
...
...
3.
Competențe
Competențe profesionale
1.
Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.
...
2.
Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.
...
3.
Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.
...
4.
Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.
...
5.
Redactarea unui comunicat de presă.
...
6.
Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc.
...
7.
Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.
...
8.
Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.
...
9.
Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).
...
10.
Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.)
...
11.
Măsurarea și cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populație și evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sens
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 10. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)
Nr. ore didactice = 180
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 140 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:
1.
Agenții etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.
...
2.
Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios.
...
3.
Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.
...
4.
Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.
...
5.
Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului
...
6.
Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.
...
7.
Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.
...
8.
Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.
...
9.
Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice și antifungice: utilizarea rațională a acestora în terapie și/sau prevenție; rezistența microbiană la antibiotice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
...
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:
1.
Boli determinate de virusuri: gripa, infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;
...
2.
Boli determinate de chlamydii: psittacoza.
...
3.
Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.
...
4.
Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecții alimentare, botulism, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,
...
5.
Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.
...
6.
Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.
...
7.
Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.
...
8.
Boli determinate de helminți:, trichineloza, echinococoza.
...
9.
Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecții Asociate Asistenței Medicale, sepsis, infecția la imunodeprimați.
...
10.
Boli infecțioase prin bioterorism
...
Tematica de pregătire practică
1.
Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă
...
2.
Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă
...
3.
Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).
...
4.
Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
...
5.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
...
6.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
...
7.
Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.
...
8.
Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.
...
9.
Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.
...
10.
Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.
...
2.
Să recunoască rapid afecțiunile cu potențial de gravitate și de transmitere la contacți
...
3.
Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.
...
4.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
...
...
3.
Competențe
Competențe profesionale
1.
Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.
...
2.
Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.
...
3.
Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.
...
4.
Comunicare eficientă cu echipa de laborator.
...
5.
Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice
...
5.
Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.
...
6.
Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
ANUL IV
Modul 11. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (5 luni)
Nr. ore didactice = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore
1.
Cadrul conceptual privind promovarea sănătății și educație pentru sănătate
1.1.
Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Politici și documente internaționale privind promovarea sănătății
...
1.2.
Niveluri de prevenție și tipuri de strategii preventive.
...
1.3.
Responsabilități și instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecțioase.
...
1.4.
Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
...
1.5.
Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață. Politici și strategii internaționale.
...
1.6.
Elemente de marketing social.
...
1.7.
Alfabetizarea în sănătate.
...
...
2.
Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase.
2.1.
Tranziția epidemiologică și povara globală a bolilor neinfecțioase. Implicațiile globalizării.
...
2.2.
Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate și evaluarea riscului.
...
2.3.
Tendințe de morbiditate și de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE și național.
...
2.4.
Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale)
...
2.5.
Epidemiologia tumorilor
...
2.6.
Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic)
...
2.7.
Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)
...
2.8.
Epidemiologia bolilor psihice
...
2.9.
Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.
...
2.10.
Alte boli neinfecțioase - problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare
...
2.11.
Aspecte de sănătate orală
...
...
3.
Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecțioase, inclusiv mediul fizic și social, stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri și de diverse substanțe halucinogene, stresul, violența)
...
4.
Surse de date pentru bolile neinfecțioase.
4.1.
Sistemul informațional curent - rol, instituții, tipuri de raportări și tipuri de indicatori
...
4.2.
Registrele de boli - roluri, cerințe și particularități, cadru legislativ, importanța pentru politicile de sănătate
...
...
5.
Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecțioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare și evaluare, politici și recomandări privind programele de screening populațional, programe de screening în România
...
6.
Populații la risc
6.1.
Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.
...
6.2.
Inegalitățile în sănătate. Implicații pentru dezvoltarea durabilă.
...
6.3.
Abordarea sănătății pe parcursul vieții.
...
6.4.
Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.
...
6.5.
Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educația sexuală.
...
6.6.
Problematica medico-socială a populației vârstnice.
...
6.7.
Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc.
...
...
7.
Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităților
7.1.
Cardiologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional
...
7.2.
Oncologie
Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)
Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:
1.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor
...
2.
Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile
...
3.
Să fie capabil să realizeze activitățile practice privind evaluarea tendințelor de evoluție a bolilor neinfecțioase a nivel populaționale, proiectarea, implementarea și evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulații specifice
...
3.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
...
...
3.
Competențe
Competențe profesionale
1.
Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale
...
2.
Proiectarea, organizarea, implementarea și evaluarea de programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și de dispensarizare pentru boli neinfecțioase specifice, cu accent pe programe de screening populațional pentru boli neinfecțioase specifice.
...
3.
Proiectarea și implementarea de studii pentru evaluarea de cunoștințe, atitudini și deprinderi la nivelul unei populații
...
4.
Proiectarea de intervenții preventive privind stilul de viață la nivelul comunităților.
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de idei.
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Modul 12. Epidemiologie practică de intervenție (7 luni)
Nr. ore didactice = 220 ore
Nr. ore curs = 0
Nr. ore practică = 220 ore
1.
Tematica
Tematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)
1.
Investigația epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fișelor de investigație epidemiologică
...
2.
Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)
...
3.
Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile și în contexte diferite)
...
4.
Supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase
...
5.
Programul Național de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea cost-eficienței, supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile
...
6.
Circuitul informațional al datelor epidemiologice
...
7.
Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire și control al bolilor transmisibile
...
8.
Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condițiile unui aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale- ex. Inundații, cutremure)
...
9.
Supravegherea sindromică în dezastre naturale și sociale
...
...
2.
Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:
1.
Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile
...
2.
Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase
...
3.
Să cunoască structura unui program național de vaccinare și modul de păstrare a vaccinurilor
...
4.
Să evalueze riscul de boală transmisibilă și să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situații de criză/dezastre
...
5.
Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă
...
...
3.
Competențe
Competențe profesionale
1.
Supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile la nivel județean, regional/național
...
2.
Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice diferite
...
3.
Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional
...
4.
Culegerea, prelucrarea și analiza datelor de supraveghere
...
5.
Elaborarea unui program de vaccinare
...
6.
Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
...
7.
Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)
...
Competențe transversale
1.
Capacitatea de a clarifica noțiunile, și de a dezvolta ideile în planuri de acțiune
...
2.
Capacitatea de formare și perfecționare continuă.
...
3.
Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională
...
4.
Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură
...
5.
Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor
...
6.
Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități
...
7.
Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.
...
8.
Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
...
...
Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale cât și cu documentarea din legislația specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
Bibliografie minimală
1.
Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.
...
2.
Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 2019
...
3.
Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.
...
4.
Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf
...
5.
Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 2016
...
6.
Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.
...
7.
Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003.
...
8.
Buiuc D, Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed. 2008
...
9.
Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.
...
10.
Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 2003
...
11.
Ceaușu E (sub red.). Tratat de boli infecțioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II. 2020
...
12.
Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html
...
13.
Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-național-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/
...
14.
Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.
...
15.
Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/16
...
16.
Drugan R, Achimaș A, Țigan Șt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 2005
...
17.
Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.
...
18.
European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf
...
19.
European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.
...
20.
Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm
...
21.
Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-5
...
22.
Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 2019
...
23.
Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/
...
24.
Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.
...
25.
Heymann DL. Control of communicable diseases - manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-5
...
26.
Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.
...
27.
Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacția). Editura Medicală, 2021
...
28.
Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004.
...
29.
Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf
...
30.
Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.
...
31.
Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor & Francis Group Publ., USA, 2005.
...
32.
Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.
...
33.
Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 2023
...
34.
Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman & Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.
...
35.
Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecțioase. Ed. ALL; 2020
...
36.
Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:
https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/
...
37.
Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press. 2004
...
38.
Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ. 2020
...
39.
La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.
...
40.
Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 2018
...
41.
Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 1999
...
42.
Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.
...
43.
Mincă DG. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;
...
44.
Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate - abordare prin proiecte, Ediția a II a revizuită și completată. Editura Universitară "Carol Davila", București 2010.
...
45.
Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", București 2018
...
46.
Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones&Bartlett; ed.2. 2020
...
47.
Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ. 2013
...
48.
Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/237
...
49.
Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.
...
50.
Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.
...
51.
Pițigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs și Lucrări Practice pentru studenți și medici rezidenți, Ediție revizuită și adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", București, 2022.
...
52.
Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-3
...
53.
Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 2016
...
54.
Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, București 2019.
...
55.
Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, București 2021.
...
56.
Țigan Șt, Achimaș A, Drugan T, Gălătuș R, Gui D. Informatică și statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 2000
...
57.
Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/9789241550208
...
58.
Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.
...
59.
European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-1
...
60.
European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses
...
61.
WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/9789240045064
...
62.
WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.03
...
63.
WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/254893
...
64.
Comisia Nationala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF și CNCAN nr. 285/79/2002
...
65.
European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork inițiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-inițiative
...
66.
Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante.
...
67.
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze".
...
68.
Legislația specifică aflată în vigoare
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scop: Medicul rezident, la sfârșitul programului de pregătire, va avea cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatică și biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecțioase, bioetică și comunicare.
Obiective:
1.
Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;
...
2.
Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.
...
3.
Va avea abilități de muncă în echipă multidisciplinară
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scop: Medicul rezident la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase
Obiective:
1.
Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologice
...
1.
Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu
...
2.
Va fi capabil să elaboreze, să implementeze și să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile
...
3.
Va fi capabil să desfășoare o investigație epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă
...
4.
Va fi capabil să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.
...
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)
EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului:
–
Proba scrisă DA
...
–
Examen practic (oral) DA
...
–
Proba de abilități/manualități NU
...
–
Proba pe caseta video NU
...
–
Proba operatorie NU
...
–
Dizertație DA
...
Pe parcursul pregătirii în rezidențiat, medicul rezident are obligația efectuării unui studiu științific sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat, în vederea realizării lucrării de dizertație. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigații epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.
Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:
● a cel puțin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susținută de medicul rezident în cadrul unei conferințe medicale
● și a cel puțin unui articol științific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)
În vederea susținerii examenului de medic specialist, se verifică și îndeplinirea celor două cerințe mai sus menționate.
TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIE
I.
PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială
1.
Epidemiologia. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.
...
2.
Supravegherea epidemiologică
...
3.
Investigația epidemiologică
...
4.
Legislația privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel național, european, Regulamentul Sanitar Internațional)
...
5.
Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor
...
6.
Metodologia studiilor epidemiologice
...
7.
Prevenția (primordială, primară, secundară, terțiară)
...
8.
Screening-ul
...
9.
Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor
...
10.
Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională)
...
11.
Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase.
1.
Infecții virale respiratorii acute
...
2.
Infecțiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-2
...
3.
Gripa
...
4.
Rujeola
...
5.
Rubeola
...
6.
Varicela
...
7.
Parotidita epidemică
...
8.
Mononucleoza infecțioasă
...
9.
Scarlatina
...
10.
Difteria
...
11.
Tusea convulsivă.
...
12.
Boala meningococică
...
13.
Legioneloze
...
14.
Salmoneloze
...
15.
Dizenteria bacteriană
...
16.
Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni
...
17.
Toxiinfecții alimentare
...
18.
Boala diareică acută infecțioasă
...
19.
Hepatite virale (transmitere predominant enterală)
...
20.
Poliomielita
...
21.
Gastroenterita virală cu rotavirus
...
22.
Toxoplasmoza
...
23.
Trichineloza
...
24.
Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)
...
25.
Infecția HIV/SIDA
...
26.
Antrax
...
27.
Tularemia
...
28.
Rabia
...
29.
Leptospiroze
...
30.
Malaria
...
31.
Boala Lyme
...
32.
Infecția cu virusul West Nile
...
33.
Tetanos
...
34.
Botulism
...
35.
Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii
...
...
...
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală
1.
Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.
...
2.
Eșantionarea în studiile epidemiologice.
...
3.
Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.
...
4.
Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.
...
5.
Întocmirea fișei de investigație epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).
...
6.
Metodologia efectuării investigație epidemiologice (preliminare, retrospective).
...
7.
Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități, etc.).
...
8.
Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.
...
9.
Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).
...
10.
Imunoprevenția activă: generalități referitoare la vaccinuri (indicații, contraindicații, tehnica administrării, reacții adverse postvaccinare indezirabile).
...
11.
Principiile, obiectivele și structura Calendarului de Vaccinare din România.
...
12.
Principiile, obiectivele și structura Programului Național de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).
...
13.
Vaccinarea și chimioprevenția în contextul călătoriilor internaționale.
...
14.
Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.
...
15.
Imunoprevenția pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.
...
16.
Imunoprevenția pasivă - seruri: date generale, indicații și limitele utilizării
...
17.
Chimioprevenția și antibioticoprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socio-economice
...
18.
Decontaminarea: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.
...
19.
Sterilizarea: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.
...
20.
Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale.
...
21.
Precauții standard și specifice.
...
22.
Expunerea accidentală la produse biologice.
...
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială
1.
Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.
...
2.
Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.
...
3.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de boală diareică acută.
...
4.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de toxiinfecție alimentară.
...
5.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de scarlatină.
...
6.
Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.
...
7.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de meningită meningococică.
...
8.
Măsuri de prevenție și control în focarul de tuse convulsivă.
...
9.
Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) și a mediului.
...
10.
Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 sau alte infecții cu potențial pandemic.
...
11.
Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.
...
12.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.
...
13.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.
...
14.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul SARS-CoV-2.
...
15.
Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul gripal.
...
16.
Măsuri de prevenire și control a infecției HIV/SIDA.
...
17.
Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu Clostridoides difficile.
...
18.
Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire și control a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.
...
19.
Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condițiile unui aflux crescut de migranți.
...
20.
Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranți.
...
21.
Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale și sociale)
...
22.
Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale
...
23.
Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale și sociale.
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE
1.1.
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist - standard profesional)
a)
Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.
...
b)
Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.
...
c)
Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzute
...
d)
Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientă
...
e)
Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specifice
...
f)
Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologiei
...
g)
Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă
...
...
1.2.
Observații
Etice, deonologice, profesionale
–
Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează
...
–
Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decidenți și persoane din comunitate
...
–
Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale
...
–
Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale
...
–
Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității
...
–
Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează
...
...
1.3.
Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist
–
Informatică medicală și biostatistică
...
–
Bioetică
...
–
Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)
...
...
1.4.
Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:
–
Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate
...
–
Atestat complementar de pregătire în boli infecțioase Managementul medical al dezastrelor
...
–
Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative
...
–
Atestat complementar în Medicină aerospațială
...
–
Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici
...
–
Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească
...
...
Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.
(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 3 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiția specialității:
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.
Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMAS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări Sociale).
Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:
● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)
● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă
● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)
1.
Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă - 4 ani
...
2.
Organizarea programului de pregătire
Disciplină/modul specialitate
Durata modul
Locul recomandat pentru parcurgerea modulului
Coordonatori
Anul I
Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic)
6 luni
Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM
Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari
Medicină internă
6 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari medicină internă
Anul II
Neurologie
4 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari neurologie
Psihiatrie
4 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari psihiatrie
Medicină fizică și recuperare medicală
4 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Anul III
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
12 luni
INEMRCM
Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF "Carol Davila", medici primari
Anul IV
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagiu practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă)
6 luni
Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă
Medici primari expertiza medical a capacității de muncă
Diabetologie și boli de nutriție
2,5 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Medicina muncii
1 lună
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Oncologie
2 luni
Clinici de specialitate acreditate de MS
Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Etică medicală
2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
3.
Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat
Anul I
● Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală 6 luni
● Modul 2. Medicină internă 6 luni
Anul II
● Modul 3. Neurologie 4 luni
● Modul 4. Psihiatrie 4 luni
● Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare 4 luni
Anul III
● Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 12 luni
Anul IV
● Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă 6 luni
● Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție 2,5 luni
● Modul 9. Medicina muncii 1 lună
● Modul 10. Oncologie 2 luni
● Modul 11. Bioetică 2 săptămâni
Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
Tematică adaptată obiectivelor specifice
1.
Electrocardiografie - efectuare, interpretare
...
2.
Testele de efort - tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă
...
3.
Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț
...
4.
Ecocardiografie
...
5.
Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) - efectuare, interpretare
...
6.
Examen radiologic toraco-pulmonar clasic
...
7.
Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)
...
8.
Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)
...
9.
Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)
...
10.
Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic
...
11.
Explorarea aparatului locomotor - testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)
...
10.
Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină
...
11.
Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi
...
12.
Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare
...
13.
Audiogramei și a probelor vestibulare
...
14.
Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
...
NOTĂ:
Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF "Carol Davila" și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme
...
2.
Efectuare spirometrie
...
3.
Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)
...
4.
Efectuare electrocardiograme
...
5.
Interpretare electrocardiograme
...
6.
Asistare și interpretare ecografie abdominală
...
7.
Asistare și interpretare ecocardiografie
...
8.
Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică
...
9.
Interpretare probe biologice și hematologice
...
10.
Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice
...
11.
Asistare și interpretare audiometrie, probe vestibulare
...
12.
Efectuare și interpretare examene aparat locomotor - testări articulare
...
13.
Asistare examen psihologic
...
Obiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice - indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.
Modul 2, anul I: MEDICINA INTERNĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 240
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
...
2.
Astmul bronșic
...
3.
Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale
...
4.
Supurații bronhopulmonare
...
5.
Pleurezia purulentă
...
6.
Cancerul bronho-pulmonar
...
7.
Tuberculoza pulmonară
...
8.
Cordul pulmonar cronic
...
9.
Insuficiența respiratorie cronică
...
10.
Valvulopatii mitrale și aortice
...
11.
Tulburările de ritm ale inimii
...
12.
Tulburările de conducere ale inimii
...
13.
Cardiopatia ischemică
...
14.
Miocardite, cardiomiopatii
...
15.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară
...
16.
Bolile aortei și arterelor periferice
...
17.
Bolile venelor - trombofleblite, insuficiență venoasă cronică
...
18.
Boala cronică de rinichi
...
19.
Sindromul nefrotic
...
20.
Glomerulonefrite cronice
...
21.
Nefropatii interstițiale cronice
...
22.
Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux
...
23.
Cancerul gastric
...
24.
Rectocolita ulcero-hemoragică
...
25.
Cancerul colo-rectal
...
26.
Hepatitele cronice
...
27.
Ciroza hepatică
...
28.
Pancreatita cronică
...
29.
Anemii(clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
...
30.
Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
...
31.
Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)
...
32.
Colagenoze
...
33.
Spondiloartropatii
...
34.
Poliartrită reumatoidă
...
NOTĂ:
În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice
1.
Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații
...
2.
Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs
...
3.
Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
...
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 3, anul II: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Traumatisme cranio-cerebrale
...
2.
Boli vasculare cerebrale
...
3.
Boli demielinizante. Scleroza multiplă
...
4.
Discopatii. Hernia de disc operată
...
5.
Leziuni ale nervilor periferici
...
6.
Polineuropatii
...
7.
Boli extrapiramidale și cerebeloase
...
8.
Miopatii
...
9.
Epilepsia
...
10.
Tumori cerebrale și cu alte localizări
...
NOTĂ:
În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice
1.
Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații
...
2.
Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs
...
3.
Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate
...
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 4, anul II: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)
...
2.
Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive
...
3.
Tulburări afective
...
4.
Tulburări depresive
...
5.
Tulburări anxioase
...
6.
Tulburări de personalitate (psihopatii)
...
7.
Tulburări disociative (de conversie)
...
8.
Tulburări somatoforme
...
9.
Schizofrenia
...
10.
Retardare mentală
...
NOTĂ:
În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice
1.
Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)
...
2.
Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație
...
3.
Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.
...
4.
Formularea planului terapeutic și de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.
...
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoholism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului.
Modul 5, anul II: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 160
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Diagnosticul în MFR
...
2.
Orteze și proteze
...
3.
Scaune rulante și tehnologia de asistare.
...
4.
Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități
...
5.
MFR în afecțiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale,scleroza multiplă, boala Parkinson)
...
6.
MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale (dorso-lombo-sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo-scheletale de cauză profesională)
...
7.
MFR în afecțiuni specifice (boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancere, durerea cronică)
...
8.
Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății-OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale
...
Baremul de activități practice
1.
Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare
...
2.
Principalele intervenții pentru sănătate în MFR - proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice
...
3.
Evaluarea rezultatelor în MFR
...
Obiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.
Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 480
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Introducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă(definiții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)
...
2.
Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.
...
3.
Legislația privind asigurările sociale și pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.
...
4.
Legislația privind persoanele cu dizabilități
...
5.
Organizarea,funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă
...
6.
Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității
...
7.
Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă
...
8.
Metodologia stabilirii diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante
...
9.
Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio-psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.
...
10.
Clasificarea profesiunilor
...
11.
Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.
...
12.
Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă
...
13.
Psihologia muncii
...
14.
Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității
...
15.
Particularitățile muncii în funcție de vârstă și gen
...
16.
Biotipologia profesională
...
17.
Factorii de adaptare în munca profesională
...
18.
Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe
...
19.
Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă
...
20.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator
...
21.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare
...
22.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție
...
23.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale
...
24.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor
...
25.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice
...
26.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice
...
27.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine
...
28.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice
...
29.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL
...
30.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiuni neoplazice
...
31.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice
...
32.
Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)
...
33.
Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.
...
34.
Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare
...
35.
Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă
...
36.
Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.
...
37.
Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie - ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)
...
38.
Îndrumarea,orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale
...
39.
Acțiuni formativ - profesionale de recuperare a capacității de muncă
...
40.
Integrarea/reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze
–
reglementările existente și posibilități de intervenție;
...
–
întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;
...
–
conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;
...
–
motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;
...
–
posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;
...
–
acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:
...
–
cu caracter general;
...
–
cu caracter particular - personal;
...
...
41.
Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială;
–
la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
...
–
la nivelul angajatorului;
...
–
la nivelul factorului de decizie;
...
–
la nivelul opiniei publice;
...
...
42.
Rolul asistentului social în recuperare:
–
investigația socială;
...
–
intervenția socială;
...
...
43.
Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:
a)
adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
...
b)
servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
...
c)
intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;
...
...
44.
Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:
–
catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
...
–
indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;
...
–
orientare, reorientare și îndrumare profesională;
...
–
organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;
...
–
relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;
...
...
45.
Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.
...
Baremul de activități practice
1.
Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM
...
2.
Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate
...
3.
Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă
...
4.
Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului
...
5.
Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei
...
6.
Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă - stabilirea corecției ergonomice
...
7.
Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)
...
8.
Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat
...
9.
Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).
...
10.
Întocmirea unui program individual de recuperare.
...
11.
Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale
a)
obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;
...
b)
surse de informare;
...
c)
posibilități de realizare;
...
d)
investigația prin corespondență;
...
e)
ancheta socială de teren.
...
...
12.
Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).
...
13.
Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.
...
14.
Intervenția activă în soluționarea cazurilor.
...
15.
Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
...
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.
Rezultate așteptate.
1.
În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice - orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.
...
2.
În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate - medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.
...
Modul 7, anul IV: EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)
Nr. ore curs: 0
Nr. ore practică: 240
Baremul de activități practice
1.
Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate;
...
2.
Documente medicale necesare la încadrarea în grad de invaliditate;
...
3.
Examen clinic, analizarea documentelor medicale, completarea raportului de expertiză medicală, completarea deciziei medicale, completarea programului de recuperare la încadrarea în grad de invaliditate;
...
4.
Expertiza medicală a capacității de muncă la revizuirea medicală: examen clinic, analizarea documentelor medicale, verificarea parcurgerii programului de recuperare, completarea planului de recuperare pentru perioada ulterioară, prognostic de recuperare a capacității de muncă - stabilirea termenului de revizuire, completarea deciziei medicale;
...
5.
Revizuirea medicală la cerere;
...
6.
Expertiza medicală a capacității de muncă la solicitarea structurilor de medicină legală;
...
7.
Expertiza medicală a capacității de muncă în cazul pensiilor comunitare; completarea formularului E213;
...
8.
Expertiza medicală a capacității de muncă pentru prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă conferite de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
...
9.
Expertiza medicală a capacității de muncă în vederea avizării prelungirii concediului medical peste 90, 183, 365 zile, reducerii timpului de muncă: legislația aferentă, principii de avizare a perioadelor prin prisma prognosticului de recuperare a capacității de muncă;
...
10.
Programul de recuperare pentru tratament balnear și de recuperare medicală-condiții de avizare.
...
NOTĂ:
Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale.
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM.
Modul 8, anul IV: DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 100
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Evaluarea stării de nutriție,antropometrie, perimetrie
...
2.
Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)
...
3.
Diabetul zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice,factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică
...
4.
Diabet zaharat rezistent la insulină
...
5.
Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management
...
6.
Sindromul hipoanabolic
...
7.
Dislipidemiile
...
8.
Hiperuricemiile
...
Baremul de activități practice
1.
Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații
...
2.
Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs
...
3.
Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
...
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 9, anul IV: MEDICINA MUNCII
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 40
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă
...
2.
Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii
...
3.
Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități
...
4.
Aptitudinea în muncă. Definiție. Metode și tehnici. Legislație
...
5.
Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.
N.B.: Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari
...
6.
Accidentele de muncă: definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă
...
Baremul de activități practice
1.
Efectuarea anamnezei profesionale
...
2.
Anchetarea cazurilor de boli profesionale
...
3.
Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare
...
Obiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 10, anul IV: ONCOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 80
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice
1.
Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.
...
2.
Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic, diagnostic biologic, diagnostic imagistic
...
3.
Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.
...
4.
Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie
...
5.
Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte
...
6.
Monitorizarea pacientului oncologic
...
7.
Durerea în cancer
...
8.
Tratamente oncologice paleative
...
9.
Aspecte psiho-oncologice
...
Baremul de activități practice
1.
Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic
...
2.
Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic
...
3.
Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor
...
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 20
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Introducere în Bioetică: morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
3.
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
4.
Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
5.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă
...
6.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative
...
7.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant
...
8.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
9.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire, rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Scopul și obiectivele educaționale generale
–
Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională
...
–
Capacitatea de a efectua un examen fizic complet
...
–
Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare
...
–
Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă
...
–
Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate
...
–
Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață
...
–
Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală
...
Scopul și obiectivele educaționale specifice
–
Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potențial generatoare de deficiență funcțională
...
–
Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz
...
–
Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente
...
–
Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale
...
Rezultate așteptate (standard profesional curent) la finalizarea pregătirii
La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.
Competențe profesionale
● Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
● Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optimă a persoanei în domeniile muncă și societate.
● Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.
● Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.
● Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual
● Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.
● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.
● Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social.
...
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare specifice programului
–
Proba scrisă DA
...
–
Examen clinic DA
...
–
Proba de abilități/manualități NU
...
–
Proba pe casetă video NU
...
–
Proba operatorie NU
...
–
Dizertație NU
...
Tematica de examen
1.
Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componente).
...
2.
Relația deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - dizabilitate/invaliditate - capacitate de muncă.
...
3.
Factori intrinseci de solicitare în muncă
...
4.
Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială
...
5.
Analiza locului de muncă - metode, utilitate practică
...
6.
Gestualitatea profesională
...
7.
Postura în muncă
...
8.
Formarea profesională. Deprinderile profesionale
...
9.
Orientarea și selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților
...
10.
Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.
...
11.
Oboseala și surmenajul profesional
...
12.
Factori limitativi ai capacității de muncă
...
13.
Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă
...
14.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator
...
15.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare
...
16.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție
...
17.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale
...
18.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor
...
19.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice
...
20.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice
...
21.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine
...
22.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice
...
23.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL
...
24.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice
...
25.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice
...
26.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale
...
27.
Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)
...
28.
Recuperarea medicală a capacității de muncă
...
29.
Acțiuni educative-formative de recuperare a capacității de muncă
...
30.
Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.
...
31.
Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare
...
32.
Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă
...
33.
Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.
...
34.
Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.
...
35.
Legislația de asigurări sociale și pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind persoanele cu dizabilități
...
36.
Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
1.
Examen clinic complet, completat cu examen neurologic standard
...
2.
Interpretarea probelor biologice
...
3.
Interpretarea electrocardiogramei
...
4.
Interpretarea spirometriei
...
5.
Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme
...
6.
Interpretarea ecografiei abdominale
...
7.
Interpretarea ecocardiografiei
...
8.
Interpretarea testelor de efort
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
● Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislației în vigoare în România
● Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului național de EMCM
● Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională
Drepturi
● Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului național de EMCM
● Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare
● Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare
Obligații
● Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă
● Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale
● Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială
● Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
● Să obțină acordul informat al pacientului
(la 19-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ
DEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:
–
să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;
...
–
să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;
...
–
să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;
...
–
să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.
...
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:
–
Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;
...
–
Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);
...
–
Activitate de farmacoeconomie;
...
–
Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);
...
–
Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;
...
–
Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
...
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:
–
Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;
...
–
Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;
...
–
Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;
...
–
Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems - DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);
...
–
Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);
...
–
Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
...
DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice/Anul I
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni
● Laborator clinic: 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni
● Patologie generală: 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice/Anul II
● Biochimie medicală: 1 lună
● Toxicologia medicamentului: 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni
● Patologie clinică II: 2 luni
● Farmacoepidemiologie: 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună
● Farmacoeconomie: ½ lună
Stagiile practice/Anul I, II
● Farmacie de spital (3 luni)
● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)
● Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice/Anul III
● Comunicarea cu pacientul: 2 luni
● Bioetică: ½ lună
● Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/Anul III
● Farmacie de comunitate (3 luni),
● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),
● Farmacie de spital (4 luni).
B.
PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
...
CONȚINUTUL STAGIILOR
A.
TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ
ANUL I
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)
(2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):
1.
Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.
...
2.
Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.
...
3.
Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.
...
4.
Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.
...
5.
Supravegherea terapeutică comună și particulară.
...
6.
Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.
...
7.
Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.
...
8.
Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.
...
9.
Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.
...
10.
Consilierea medicației OTC.
...
11.
Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.
...
12.
Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
...
13.
Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
...
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
Tematica (20 ore):
1.
Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.
...
2.
Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.
...
3.
Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.
...
4.
Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
...
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:
1.
Sistemul nervos central.
...
2.
Sistemul nervos somatic.
...
3.
Sistemul nervos vegetativ.
...
4.
Aparatul respirator.
...
5.
Aparatul cardiovascular.
...
6.
Aparatul renal.
...
7.
Aparatul digestiv.
...
8.
Sângele și sistemul hematopoetic.
...
9.
Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
...
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):
1.
Probleme de etiologie generală.
...
2.
Probleme de patogenie generală.
...
3.
Patologia genetică.
...
4.
Patologia microbiană.
...
5.
Patologia virotică.
...
6.
Patologia parazitară.
...
7.
Patologia metabolică.
...
8.
Patologia imunitară.
...
9.
Patologia endocrină.
...
10.
Expunere de cazuri.
...
11.
Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
...
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:
1.
Durere.
...
2.
Inflamație, boli reumatice și boli alergice.
...
3.
Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).
...
4.
Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.
...
5.
Dereglări ale sistemului endocrin.
...
6.
Hipovitaminoze.
...
7.
Boli ale sistemului imunitar.
...
8.
Boli neoplazice.
...
9.
Patologie virală.
...
10.
Boli infecțioase și parazitare.
...
11.
Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
...
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL II
Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):
1.
Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.
...
2.
Biochimia stresului oxidativ.
...
3.
Biochimia inflamației.
...
4.
Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.
...
5.
Enzimopatii.
...
6.
Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
...
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):
1.
Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.
...
2.
Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.
...
3.
Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.
...
4.
Antidoturi și terapii specifice.
...
5.
Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).
...
6.
Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.
...
7.
Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
...
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)
Obiective:
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):
1.
Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.
...
2.
Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.
...
3.
Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.
...
4.
Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.
...
5.
Principii deontologice în cercetarea clinică.
...
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.
...
2.
Planificarea studiilor clinice.
...
3.
Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.
...
4.
Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.
...
5.
Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.
...
6.
Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.
...
7.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.
...
8.
Regresia și corelația în analiza datelor.
...
9.
Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.
...
10.
Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
...
11.
Validarea datelor experimentale și controlul calității.
...
12.
Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
...
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):
1.
Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.
...
2.
Bioetica studiului pe subiecți umani.
...
3.
Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.
...
4.
Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.
...
5.
Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)
...
6.
Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.
...
7.
Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
...
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):
1.
Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.
...
2.
Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
...
3.
Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.
...
4.
Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.
...
5.
Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.
...
6.
Biodisponibilitatea medicației parenterale.
...
7.
Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.
...
8.
Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.
...
9.
Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.
...
10.
Elemente de farmacocinetică fiziologică.
...
11.
Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.
...
12.
Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
...
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):
1.
Bolile respiratorii.
...
2.
Bolile digestive.
...
3.
Bolile cardiovasculare.
...
4.
Bolile renale.
...
5.
Bolile sângelui.
...
6.
Bolile reumatice.
...
7.
Bolile genitale.
...
8.
Bolile sistemului nervos.
...
9.
Bolile psihice.
...
10.
Bolile endocrine.
...
11.
Bolile metabolice.
...
12.
Boli de piele.
...
13.
Boli neoplazice.
...
14.
Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.
...
15.
Interpretarea foilor de observație.
...
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):
1.
Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.
...
2.
Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.
...
3.
Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.
...
4.
Farmacovigilență.
...
5.
Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.
...
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):
1.
Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.
...
2.
Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.
...
3.
Regimul legal al medicamentului.
...
4.
Regimul legal al pacientului.
...
5.
Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.
...
6.
Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.
...
7.
Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.
...
8.
Etica și deontologia în activitatea profesională.
...
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):
1.
Principiile farmacoeconomiei.
...
2.
Metode farmacoeconomice.
...
3.
Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
...
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
...
2.
Contextul apariției bioeticii.
...
3.
Definirea bioeticii.
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
...
5.
Teorii și metode în bioetică.
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient.
...
2.
Paternalism versus autonomie.
...
3.
Modele ale relației medic - pacient.
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat.
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient.
...
3.
Relația medic - pacient minor.
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației.
...
2.
Dileme etice în avort.
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical.
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
...
2.
Probleme etice în stările terminale.
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală.
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat.
...
5.
Îngrijirile paliative.
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru.
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie.
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant.
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
...
5.
Terapia genică.
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
...
5.
Comitetele de etică a cercetării.
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient.
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
ANUL III
Stagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):
1.
Definiția, obiectivele și principiile comunicării.
...
2.
Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
...
3.
Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.
...
4.
Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.
...
5.
Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
...
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):
1.
Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.
...
2.
Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.
...
3.
Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.
...
4.
Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).
...
5.
Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.
...
6.
Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
...
B.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
Stagiile practice/Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I.
Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE
(3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:
1.
Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.
...
2.
Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.
...
3.
Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.
...
4.
Activitate de asistență farmaceutică.
...
5.
Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
...
II.
Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI
(16 luni)
Baremul activităților practice:
1.
Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.
...
2.
Protocoale terapeutice.
...
3.
Istoricul medicamentos al pacientului.
...
4.
Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.
...
5.
Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.
...
6.
Informarea personalului medical.
...
7.
Consilierea pacientului.
...
8.
Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.
...
9.
Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.
...
10.
Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.
...
11.
Activitate de farmacovigilență.
...
Practica de farmacie clinică/Anul III
Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)
Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere - (4 luni)
Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:
1.
Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.
...
2.
Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).
...
3.
Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.
...
4.
Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament - medicament și medicament - materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).
...
5.
Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.
...
6.
Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).
...
7.
Interpretarea analizelor de laborator clinic.
...
8.
Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.
...
9.
Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).
...
10.
Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).
...
11.
Supravegherea și optimizarea complianței.
...
12.
Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.
...
13.
Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.
...
14.
Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.
...
15.
Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.
...
16.
Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
...
Dispoziții finale:
–
Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)
...
–
Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.
...
–
Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.
...
–
Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
...
FARMACIE CLINICĂ
3 ANI
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni
● Laborator clinic (1.2) 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I (1.3) 3 luni
● Patologie generală (1.4) 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a (1.5) 3 luni
● Biochimie medicală (1.6) 1 lună
● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni
● Patologie clinică II (1.12) 2 luni
● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună
● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună
● Bioetică (1.16) ½ lună
● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni
● Farmacie clinică (1.18) 9 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
1.1___1.5; 1.6
1.6______1.15; 1.16
1.17; 1.18
...
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ
1.1.
DEFINIȚIE:
Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.
...
1.2.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
...
1.3.1.
Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.
...
1.3.2.
Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni
...
1.3.3.
Stagiu de legislație și organizare: 3 luni
...
1.3.4.
Stagiu de medicină internă: 6 luni
...
1.3.5.
Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni
...
1.3.6.
Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni
...
1.3.7.
Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni
...
1.3.8.
Bioetica: ½ lună
...
1.3.9.
Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.
...
1.4.
CONȚINUTUL STAGIILOR
...
1.4.1.
STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ
...
1.4.1.1.
Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
1.
Farmacodinamie generală.
...
2.
Farmacocinetică generală.
...
3.
Farmacotoxicologie generală.
...
4.
Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.
...
5.
Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.
...
6.
Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.
...
7.
Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.
...
8.
Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.
...
9.
Anestezice generale.
...
10.
Anestezice locale.
...
11.
Hipnotice și sedative.
...
12.
Medicația bolilor psihice.
...
13.
Medicația tulburărilor extrapiramidale.
...
14.
Medicația anticonvulsivantă.
...
15.
Analgetice opioide și antagoniștii lor.
...
16.
Toxicomania și toxicodependența.
...
17.
Influențarea farmacologică a reglării hormonale.
...
18.
Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.
...
19.
Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.
...
20.
Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.
...
21.
Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.
...
22.
Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.
...
23.
Influențarea farmacologică a reglării tisulare.
...
24.
Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.
...
25.
Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.
...
26.
Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.
...
27.
Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.
...
28.
Antiastmatice.
...
29.
Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.
...
30.
Medicația insuficienței cardiace.
...
31.
Antianginoase.
...
32.
Medicația aritmiilor.
...
33.
Antihipertensive.
...
34.
Medicația dislipidemiilor.
...
35.
Antiulceroase.
...
36.
Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.
...
37.
Influențarea farmacologică a motilității uterine.
...
38.
Chemoterapia bolilor bacteriene.
...
39.
Chemoterapia bolilor parazitare.
...
40.
Chemoterapia bolilor virale.
...
41.
Chemoterapia anticanceroasă.
...
42.
Imunosupresia farmacologică.
...
43.
Influențarea farmacologică a hematopoiezei.
...
44.
Influențarea farmacologică a hemostazei.
...
45.
Vitaminele.
...
...
1.4.1.2.
Baremul activităților practice
1.
Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 3
...
2.
Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 1
...
3.
Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 3
...
4.
Prelucrarea datelor și analiza statistică: 7
...
5.
Redactarea și publicarea de articole științifice: 2
...
6.
Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 7
...
7.
Seminar final.
...
...
1.4.2.
STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE
...
1.4.2.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.
...
2.
Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.
...
3.
Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.
...
4.
Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.
...
5.
Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.
...
6.
Aspecte politice ale produselor medicamentoase.
...
7.
Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.
...
8.
Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.
...
9.
Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.
...
10.
Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.
...
11.
Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.
...
12.
Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.
...
13.
Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.
...
14.
Evaluarea calității produselor medicamentoase.
...
15.
Regulile de bună practică în studiul clinic.
...
16.
Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.
...
17.
Inspecțiile GCP.
...
18.
Regulile de bună practică de laborator.
...
19.
Inspecția GLP.
...
20.
Regulile de bună practică de fabricație.
...
21.
Inspecția GMP.
...
22.
Farmacovigilența.
...
23.
Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.
...
24.
Reclamații privind medicamentele.
...
25.
Reacții adverse la medicamente.
...
26.
Neconformități ale medicamentelor.
...
27.
Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.
...
28.
Retragerea și distrugerea medicamentelor.
...
29.
Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.
...
30.
Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor
...
31.
Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.
...
32.
Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.
...
33.
Importul și exportul medicamentelor.
...
34.
Stabilirea prețurilor medicamentelor.
...
35.
Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
...
36.
Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.
...
...
1.4.2.2.
Baremul activităților practice
1.
Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 10
...
2.
Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3
...
3.
Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3
...
4.
Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 3
...
5.
Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 3
...
6.
Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 3
...
7.
Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 4
...
8.
Evaluarea de materiale publicitare: 5
...
9.
Participarea la inspecții GMP: 2
...
10.
Participarea la inspecții GCP: 4
...
11.
Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 3
...
...
1.4.3.
STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ
...
1.4.3.1.
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
2.
Astmul bronșic.
...
3.
Cancerul bronhopulmonar.
...
4.
Pleureziile.
...
5.
Tuberculoza pulmonară.
...
6.
Tulburări de ritm și de conducere.
...
7.
Angina pectorală și infarctul miocardic.
...
8.
Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.
...
9.
Hipertensiunea arterială.
...
10.
Vasculitele.
...
11.
Boli trombotice vasculare.
...
12.
Resuscitarea cardio-respiratorie.
...
13.
Boli de colagen.
...
14.
Ulcerul gastric și duodenal.
...
15.
Cancerul gastric și colonic.
...
16.
Sindromul de malabsorbție.
...
17.
Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.
...
18.
Encefalopatia portală.
...
19.
Pancreatita acută.
...
20.
Sindroame diareice.
...
21.
Nefrite acute și cronice.
...
22.
Insuficiența renală acută și cronică.
...
23.
Sindromul nefrotic.
...
24.
Diabetul zaharat.
...
...
1.4.3.2.
Baremul activităților practice
1.
Flebotomie: 1
...
2.
Toracocenteza: 2
...
3.
Paracenteza: 2
...
4.
Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 2
...
5.
Interpretarea ECG: 50
...
6.
Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 20
...
7.
Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
...
8.
Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
...
9.
Seminar final.
...
...
1.4.4.
STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ
...
1.4.4.1.
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.
Medicația utilizată în anestezia generală.
...
2.
Medicația anesteziei rahidiene.
...
3.
Anestezice locale.
...
4.
Principii de tratament ale șocului hemoragic.
...
5.
Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.
...
6.
Hipertermia.
...
7.
Hipotermia.
...
8.
Tratamentul durerii.
...
9.
Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).
...
10.
Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.
...
11.
Terapia farmacologică a șocului cardiogen.
...
12.
Terapia farmacologică a șocului septic.
...
13.
Principii de tratament ale șocului anafilactic.
...
14.
Tratamentul stărilor comatoase.
...
15.
Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.
...
16.
Terapia edemului pulmonar.
...
17.
Principiile terapiei cu sânge și componente.
...
18.
Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.
...
19.
Terapia insuficienței respiratorii.
...
20.
Insuficiența renală acută.
...
21.
Terapia pancreatitei acute.
...
22.
Hepatita acută toxică indusă de medicamente.
...
...
1.4.4.2.
Baremul activităților practice
1.
Puncție lombară: 2
...
2.
Instalarea unui cateter venos: 2
...
3.
Instalarea unei perfuzii: 30
...
4.
Intubație traheală: 10
...
5.
Electroșoc de resuscitare cardiacă: 5
...
6.
Monitorizarea bolnavului critic.
...
7.
Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
...
8.
Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
...
9.
Seminar final.
...
...
1.4.5.
STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ
...
1.4.5.1.
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.
Epidemiologia intoxicațiilor acute.
...
2.
Caracteristici cantitative ale toxicității acute.
...
3.
Clasificarea substanțelor toxice.
...
4.
Toxicocinetică generală.
...
5.
Toxicodinamie generală.
...
6.
Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.
...
7.
Decontaminarea intoxicatului.
...
8.
Evaluarea completă a intoxicatului acut.
...
9.
Antidotismul în intoxicațiile acute.
...
10.
Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.
...
11.
Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.
...
12.
Intoxicații acute medicamentoase.
...
13.
Intoxicații acute cu droguri de abuz.
...
14.
Principii de tratament ale dependenței.
...
...
1.4.5.2.
Baremul activităților practice
1.
Decontaminarea externă a unui intoxicat: 5
...
2.
Spălătura gastrică: 3
...
3.
Evaluarea unui intoxicat acut: 10
...
4.
Completarea de fișe de informare toxicologică: 10
...
5.
Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 5
...
6.
Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.
...
7.
Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.
...
8.
Seminar final.
...
...
1.4.6.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
...
1.4.6.1.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
...
2.
Contextul apariției bioeticii.
...
3.
Definirea bioeticii.
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
...
5.
Teorii și metode în bioetică.
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient.
...
2.
Paternalism versus autonomie.
...
3.
Modele ale relației medic - pacient.
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
...
IV.
Relația medic - pacient II- 2 ore
1.
Consimțământul informat.
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient.
...
3.
Relația medic - pacient minor.
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației.
...
2.
Dileme etice în avort.
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical.
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
...
2.
Probleme etice în stările terminale.
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală.
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat.
...
5.
Îngrijirile paliative.
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru.
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie.
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant.
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
...
5.
Terapia genică.
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
...
5.
Comitetele de etică a cercetării.
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
...
1.4.6.2.
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient.
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
1.4.7.
STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ
...
1.4.7.1.
Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)
1.
Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.
...
2.
Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.
...
3.
Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.
...
4.
Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).
...
5.
Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.
...
6.
Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.
...
7.
Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.
...
8.
Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.
...
9.
Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).
...
10.
Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive - denutriție - deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).
...
11.
Prescrierea rațională a medicamentului - prezentare generală. Medicamente esențiale.
...
12.
Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.
...
13.
Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.
...
14.
Definirea problemei pacientului.
...
15.
Precizarea obiectivului terapeutic.
...
16.
Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.
...
17.
Scrierea prescripției.
...
18.
Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.
...
19.
Monitorizarea (oprirea) tratamentului.
...
20.
Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.
...
21.
Diagnosticul farmacologic - un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.
...
22.
Polipragmazie. Automedicație.
...
23.
Noțiuni de Farmacoepidemiologie.
...
24.
Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.
...
25.
Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.
...
26.
Informațiile "de firmă" și procesarea lor critică.
...
27.
Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.
...
28.
Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.
...
29.
Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.
...
30.
Studii de fază I, II, III, IV.
...
31.
Bioechivalența.
...
32.
Normele GMP, GLP.
...
33.
Interpretarea statistică a datelor.
...
34.
Noțiuni de legislație a medicamentului.
...
35.
Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).
...
36.
Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.
...
37.
Farmacovigilența.
...
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)
38.
Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:
–
sistemului nervos central
...
–
sistemului nervos periferic
...
–
aparatului cardiovascular
...
–
aparatului respirator
...
–
aparatului digestiv
...
–
aparatului urogenital
...
–
sistemului endocrin
...
–
sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice
...
...
39.
Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.
...
40.
Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.
...
41.
Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.
...
42.
Medicamentele orfane.
...
...
1.4.7.2.
Baremul activităților practice
1.
Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 1
...
2.
Participare la studii de fază II sau III: 1
...
3.
Efectuare studii farmacoeconomice: 1
...
4.
Seminar final.
...
...
FARMACOLOGIE CLINICĂ
4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI
● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI
● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI
● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI
● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI
● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI
● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
COMISIA DE GASTROENTEROLOGIE
Curricula de rezidențiat
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Denumirea specialității: GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
Conținutul specializării: funcționarea normală, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv de la gură la anus și a sistemului hepatobiliar (ficat, veziculă biliară, căi biliare și pancreas). Ariile adiționale includ nutriția și deficiențele nutriționale, oncologia digestivă, prevenirea și screeningul bolilor digestive - îndeosebi a cancerului colorectal. Gastroenterologia cere un înalt complex decizional bazat pe un număr mereu în creștere de tehnici endoscopice diagnostice și terapeutice.
Este o specialitate care necesită cunoștințe solide, dexteritate manuală, îndemânare și abilitate pentru rezolvarea problemelor complexe pe care le implică
Specializarea are ca scop dobândirea de cunoștințe, îndemânare și comportament conform standardelor europene, astfel încât să fie capabil să practice autonom gastroenterologia și hepatologia fără supravizare, dar fără a elimina consultarea cu colegii și activitatea în echipă.
Durata specializării: 5 ani. Rezidențiatul trebuie să asigure un standard înalt de pregătire, compatibil cu standardele Europene. Se desfășoară în unitățile medico-sanitare acreditate care au în componență platoul complet de endoscopie digestivă superioară și inferioară, diagnostică și terapeutică, laborator de ecografie diagnostică și intervențională, laborator de explorări digestive funcționale.
Abilitarea în Endoscopia intervențională (nivel II), Ecoendoscopie, Hepatologie (TIPS) - transplant hepatic etc, oncologie digestivă, se obține după specializarea (echivalentul anului VI - de specializare europeană)
Obținerea specializării: prin rezidențiat și certificare prin examen desfășurat în centrele de formare acreditate care îndeplinesc condițiile menționate.
Examenul va cuprinde:
Evaluarea îndeplinirii baremului de manopere endoscopice și ecografie abdominală prevăzut de Curriculă (Caietul de rezidențiat-Lok-book)
Rezidentul trebuie să fi publicat cel puțin un articol într-o revistă de Gastroenterologie sau să fi prezentat oral o lucrare la Congresul Național (sau un Congres Internațional) de gastroenterologie.
Examenul se va desfășura într-unul din centrele acreditate și va consta din:
Proba scrisă din tematica modulelor de Medicină internă și Gastroenterologie
Proba clinică 1 caz clinic din tematica de Gastroenterologie
Proba practică; executarea în fața comisiei a unei gastroscopii-colonoscopii - eventual cu o manevră terapeutică; bemostază-polipectomie.
Structura modulelor de rezidențiat:
1.
Medicină internă - 12 luni - anul I
...
2.
Urgențe- ATI - 3 luni - anul II
...
3.
Oncologie, Hematologie - 2 luni - anul II
...
4.
Ecografie abdominală-Imagistică - 4 luni - anul II din care:
–
3 luni-ecografie abdominală; (1 lună ecografie intervențională)
...
–
CT, RMN - 1 lună
...
...
5.
Endoscopie - 4 luni - anul II-III
(îndeplinirea baremurilor de examinări în ecografie abdominală și endoscopie se realizează în anii 3-5 de rezidențiat)
...
6.
Gastroenterologie - 31 de luni - anul III, IV și V
...
7.
Chirurgie digestivă - 2 luni - anul IV
...
8.
Bioetică - 2 săptămâni - anul V
...
La sfârșitul modulelor de Medicina internă, Gastroenterologie I și Gastroenterologie II se va face o evaluarea a cunoștințelor teoretice.
Baremul activităților practice:
I.
ENDOSCOPIE
Endoscopii digestive superioare (eso-gastro-duodenoscopii) ........... 200
Tehnici hemostatice (sângerări non variceale și variceale) ........... 30
Colonoscopii totale ........... 200
Rectoscopii-sigmoidoscopii ........... 30
Polipectomii ........... 50
Dilatații cu balon ........... 10
PEG ........... 5
...
II.
ECOGRAFIE ABDOMINALĂ
1.
Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast; ........... 200
Calificare (Diploma) obținută prin rezidențiat:
Medic specialist Gastroenterologie-Hepatologie cu competente în:
Endoscopie digestivă nivel I (cuprinde endoscopia diagnostică superioară și inferioară, polipectomiile și hemostaza endoscopică) și
Ecografie abdominală.
...
...
18 aprilie 2017
Prof. dr. Oliviu Pascu
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE
ANUL I - MEDICINĂ INTERNĂ
1.
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ: 12 luni -
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică
Tematica-lecțiilor conferință: 48 ore de curs
1)
Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșită cronică, emfizem pulmonar)
...
2)
Astmul bronșic
...
3)
Pneumoniile
...
4)
Pleureziile
...
5)
Cancerul bronșic
...
6)
Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară
...
7)
Edemul pulmonar
...
8)
Angina pectorală
...
9)
Infarctul miocardic
...
10)
Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)
...
11)
Insuficiența cardiacă
...
12)
Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare
...
13)
Glomerulonefritele acute și cronice. Insuficiență renală cronică
...
14)
Pielonefritele acute și cronice
...
15)
Diabetul zaharat. Complicații
...
16)
Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere
...
17)
Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii
...
18)
Anemiile
...
19)
Sindroamele hemoragipare
...
20)
Poliartrita reumatoidă
...
21)
Colagenozele. Vasculite. Boli autoimune
...
Baremul activităților practice.
1.
Examenul coprologic. Valoarea diagnostică
...
2.
Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor:
...
3.
Radiologie pulmonară - interpretare:
...
4.
Radiologia cordului, modificări patologice: interpretare
...
5.
Ecocardiografie - interpretare:
...
6.
Probe respiratorii interpretare
...
7.
Toracocenteza - efectuare
...
8.
Explorare renală - interpretare
...
Evaluarea cunoștințelor teoretice de Medicina internă
...
ANUL II- ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE, ATI, ECOGRAFIE-IMAGISTICĂ-ENDOSCOPIE - 1 oră curs/săpt - 30 ore act. practică/săpt.
1.
MODULUL DE ONCOLOGIE - HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs
1)
Epidemiologia cancerelor digestive.
...
2)
Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare
...
3)
Metode de diagnostic în cancerele digestive. Screeningul în oncologia digestivă
...
4)
Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive
...
5)
Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie
...
6)
Pacientul în stadiul terminal
...
7)
Sindroame mieloproliferative. Sindroame adenomegalice. Splenomegaliile
...
8)
Leucemiile acute și cronice
...
9)
Limfoamele. B. Hodgkin
...
10)
Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
...
Baremul activității practice
1.
Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei
...
2.
Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse
...
3.
Frotiu de sânge periferic - efectuare și interpretare
...
4.
Puncție medulară - interpretare
...
5.
Biopsie osoasă (asistare)
...
6.
Indicațiile transplantului de măduvă - principii
...
7.
Biopsie ganglionară - tehnică, indicații
...
...
2.
MODULUL DE A. T. I.
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs
1)
Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri
...
2)
Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament
...
3)
Sindromul insuficienței multiple de organ
...
4)
Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică
...
5)
Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie
...
6)
Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare
...
7)
Prelevarea de organe: criterii de intervenție
...
8)
Tulburările echilibrului acido-bazic
...
9)
Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică
...
10)
Nutriția parenterală
...
11)
Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă
...
12)
Encefalopatia hepatică - principii terapeutice
...
Baremul activității practice
1.
Anestezia locală - tehnică
...
2.
Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge
...
3.
Pulsoximetru - utilizare
...
4.
Defibrilarea și cardioversia
...
5.
Introducerea și poziționarea sondei Blakemore
...
6.
Aspirația gastrică
...
7.
Puncția subclavei
...
8.
Oxigenoterapia
...
9.
Administrarea aerosolilor
...
10.
Puncționarea arterei radiale
...
11.
Tehnica anesteziei cu propofol
...
...
3.
MODULUL DE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ-IMAGISTICĂ 4 luni
Tematica lecțiilor conferință: 16 ore
1.
Ecografia: istoric-principii de realizare
...
2.
Aparatură - tipuri de ecografe
...
3.
Ecografia abdominală
...
4.
Anatomia secțională a ficatului-ficatul normal
...
5.
Examinarea pancreasului - semiologia patologiei pancreatice
...
6.
Explorarea ecografică a intestinului și vaselor
...
7.
Ecografia cu contrast-performanțe, utilizare
...
8.
Ecoendoscopia - principii tehnice-condiții de examinare
...
9.
Ecoendoscopia: performanțe, puncția ecoghidată, drenaje, stentări
...
10.
Ecografia intervențională: indicații performanțe
...
11.
Puncția hepatică ecoghidată
...
12.
Drenajul biliar extern
...
13.
CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor
...
14.
CT - cu substanță de contrast-protocoale
...
15.
RMN abdominal -
...
16.
Colangio-RMN - interpretarea rezultatelor
...
Baremul activităților practice
2.
Ecografie abdominală - cunoașterea aparatelor
...
3.
Tehnica examinării
...
4.
Manevrarea transductorului
...
5.
Comunicarea cu pacientul
...
6.
Asistare - demonstrarea aspectului normal:
a.
Ficat
...
b.
Vezicula biliară
...
c.
Pancreas
...
d.
Intestine
...
e.
Vase
...
...
7.
Examinarea cu contrast - principii
...
8.
Achiziția de imagini
...
9.
Buletinul ecografic.
...
10.
Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare)
...
11.
CT-abdominal, interpretarea rezultatelor: 30
...
12.
RMN-colangioRMN - interpretarea rezultatelor: 20
...
...
4.
MODULUL DE ENDOSCOPIE
Tematica lecțiilor conferință: 12 ore de curs
1.
Istoricul endoscopiei
...
2.
Gastroscopia: indicații, contraindicații, poziționarea pacientului - raporturi anatomice
...
3.
Sedarea-analgezia-hipnoza în endoscopie
...
4.
Stomacul normal
...
5.
Patologia endoscopică a esofagului și stomacului
...
6.
Dilatarea și stentarea stenozelor esofagiene
...
7.
Hemostaza endoscopică în hemoragiile non-variceale
...
8.
Scleroterapia și bandarea varicelor esofagiene
...
9.
Polipectomia gastrică
...
10.
Colonoscopia-tehnică, indicații, contraindicații
...
11.
Patologia endoscopică a colonului
...
12.
Polipectomia - tehnică-indicații, complicații
...
13.
Hemoragiile digestive inferioare
...
14.
Patologia ano-rectală: hemoroizi, fisuri, proceduri endoscopice de tratament
...
Baremul activităților practice Endoscopie I
1.
Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator-100
...
2.
Consimțământul informat
...
3.
Comunicarea cu pacientul-informarea asupra constatărilor neplăcute (bad news)
...
4.
Decontaminarea endoscopului-sterilizarea
...
5.
Asistare gastroscopii-colonoscopii
...
6.
Proctoscopia
...
7.
Executare parțială, sub supraveghere de gastroscopii
...
8.
Executare parțială - sub supraveghere-colonoscopii
...
...
ANUL III - GASTROENTEROLOGIE
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
1.
MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE I
Tematica lecțiilor conferință: 44 ore de curs
1)
Hormonii gastrointestinali-neurotransmisia.
...
2)
Principii de prevenție în Gastroenterologie
...
3)
Fiziologia tractului digestiv, secreție, motilitate, absorbție
...
4)
Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile
...
5)
Esofagitele. Diverticulii esofagieni
...
6)
Esofagul Barrett
...
7)
Disfagia acută
...
8)
Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic
...
9)
Cancerele esofagiene
...
10)
Gastritele acute și cronice
...
11)
Helicobacter pylori
...
12)
Ulcerul gastric și duodenal. Complicații
...
13)
Inhibitorii pompei de protoni
...
14)
Tumorile benigne
...
15)
Precancerozele gastrice
...
16)
Stenozele pilorice-duodenale
...
17)
Cancerul Gastric
...
18)
Hemoragia digestivă superioară
...
19)
Sindromul Mallory Weiss
...
20)
Sângerările variceale
...
21)
Principii de farmacologie clinică în gastroenterologie
...
22)
Diareile acute și cronice
...
23)
Sindromul de malabsorbție
...
24)
Durerea abdominală
...
25)
Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice.
...
26)
Carențe dizaharidazice
...
27)
Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal
...
28)
Infarctul intestinal. Insuficiență arterială
...
29)
Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)
...
Baremul activităților practice: Endoscopie II
9.
Endoscopii digestive superioare: 130
a.
polipectomii gastrice: 5-10
...
b.
hemostază endoscopică la HDS variceale: 10
...
c.
hemostază endoscopică la HDS nevariceale: 10
...
...
10.
Colonoscopii: 100
–
polipectomii: 20
...
...
...
2.
Dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 5-10
...
3.
Gastrostomă percutană: 5-10
...
4.
Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
–
ERCP: 30
...
–
ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 20
...
–
protezări biliare, pancreatice, drenaje endoscopice endocavitare - 10
...
–
Mucosectomii, disecții submucosale, POEM
...
...
5.
Paracenteza-efectuare
...
6.
Puncție biopsie hepatică percutană (inclusiv ecoghidată) - efectuare cel puțin - 5
...
7.
Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor
...
ANUL IV- MODULELE: GASTROENTEROLOGIE - CHIRURGIE
1.
MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE II - 46 SĂPTĂMÂNI
1 oră curs/săpt - 30 ore activitate practică + gărzi
Tematica lecțiilor conferință - 46 ore de curs:
1.
Boala Crohn
...
2.
Colita ulcerativă
...
3.
Patologia funcțională digestivă.
...
4.
NSAD - și tubul digestiv
...
5.
Intestinul iritabil.
...
6.
Incontinența fecală
...
7.
Constipația
...
8.
Microbiomul intestinal
...
9.
Polipii colonici.
...
10.
Polipozele digestive
...
11.
Cancerul colorectal
...
12.
Diverticuloza colonică
...
13.
Suferințele ano-rectale
...
14.
Pancreatitele acute
...
15.
Pancreatitele cronice
...
16.
Cancerul pancreatic
...
17.
Tumorile endocrine pancreatice
...
18.
Tumorile chistice pancreatice
...
...
2.
MODULUL DE CHIRURGIE DIGESTIVĂ - 2 SĂPTĂMÂNI
Tematica lecțiilor conferință: 8 ore de curs
1.
Chirurgia laparoscopică. Principii. Tehnică. Indicații
...
2.
Chirurgia esofagului
...
3.
Cardio-miotomia. Procedee antireflux
...
4.
Chirurgia stomacului (ulcer, cancer, chirurgia bariatrică)
...
5.
Chirurgia bilio-pancreatică
...
6.
Chirurgia colonului
...
7.
Infarctul intestino-mezenteric
...
8.
Patologia ano-rectală
...
Baremul activităților practice
1.
Anestezia locală - tehnică-riscuri-complicații
...
2.
Incizia abdominală
...
3.
Sutura plăgilor abdominale
...
4.
Asistare la intervențiile chirurgicale abdominale
...
5.
Asistare chirurgie laparoscopică
...
6.
Tehnici chirurgicale anorectale-asistare
...
...
ANUL V- GASTROENTEROLOGIE III - BIOETICĂ
1.
MODULUL DE GASTROENTEROLOGIE III - 46 SĂPT
Tematica lecțiilor conferință: 46 ore de curs
2.
Sindromul icteric
...
3.
Litiaza biliară.
...
4.
Sindromul postcolecistectomie
...
5.
Colecistitele.
...
6.
Angiocolitele acute
...
7.
Icterele familiale
...
8.
Hepatitele medicamentoase
...
9.
Hepatitele cronice virale B,
...
10.
Hepatita virală C,
...
11.
Hepatita autoimună
...
12.
Ficatul gras.
...
13.
Steato-hepatita non alcoolică (NASH)
...
14.
Patologia hepatică alcool - indusă
...
15.
Cirozele hepatice.
...
16.
Complicațiile cirozelor hepatice
...
17.
Ascita, peritonita bacteriană spontană,
...
18.
Hemoragiile variceale,
...
19.
Encefalopatia hepatică
...
20.
Sindromul hepatorenal
...
21.
Cancerul hepatic
...
22.
Cancerul căilor biliare
...
23.
Tumorile benigne ale ficatului
...
24.
Transplantul hepatic - indicații, urmărirea post transplant
...
25.
Peritonitele acute și cronice.
...
26.
TBC peritoneal.
...
27.
Mesangioamele
...
28.
Suferințele digestive de origine vasculară
...
29.
Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații
...
30.
Hemoragiile variceale
...
31.
TIPS
...
32.
Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP)
...
33.
Boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină,
...
34.
Hemocromatoza deficitul de G4.
...
MODULUL DE BIOETICĂ: 2 săptămâni
Tematica cursurilor conferință: 2 ore
1.
Pacientul digestiv în fază terminală. Atitudinea gastroenterologului față de pacienții incurabili și muribunzi.
...
2.
Paliația în gastroenterologie: indicații, beneficii, riscuri.
...
...
18 aprilie 2017
Președintele Comisiei de Gastroenterologie
Prof. dr. Oliviu Pascu
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ
Definiția specialității:
Genetica Medicală este specialitatea care vizează:
a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;
b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent,
cu scopul prevenirii altor cazuri în familie.
Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să
fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor
biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților
și colegilor din alte specialități.
Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar
ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele
examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor
specialități.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
4
MODULUL 1
Genetică fundamentală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
SUBMODULE
a) Citogenetică - 5 luni;
b) Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni;
c) Informatică și biostatistică - 1 lună
d) Bioetică - 2 săptămâni;
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32/8
Modulul 2
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
SUBMODULE
a) Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni;
b) Pediatrie - 3 luni
c) Obstetrică Ginecologie - 1 lună
d) Medicină internă - 2 luni.
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32/8
Modulul 3
Genetică clinică, aferent altor specialități
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
SUBMODULE
a) Pediatrie - 4 luni;
b) Neonatologie - 2 luni;
c) Neurologie adulți - 1 lună;
d) Neurologie pediatrică - 1 lună;
e) Psihiatrie pediatrică - 1 lună;
f) Endocrinologie - 1 lună;
g) Dermatologie - 1 lună.
h) Chirurgie pediatrică - 1 lună
Modulul 4
Genetică clinică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32/8
Total ore pregătire teoretică
800
Total ore pregătire practică
7200
Structura programului
Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală - 12 luni
Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică - 5 luni;
Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară - 5 luni și 2 săptămâni;
Submodul 1.3. Informatică și biostatistică - 1 lună
Submodul 1.4. Bioetica - 2 săptămâni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.
Tematică.
Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.
Structura și organizarea celulară a ADN.
Cromozomii umani.
Structura și funcția genelor.
Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor;
Reglarea expresiei genelor.
Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.
Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).
Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
Anomaliile cromozomiale și patologia asociată
Mutațiile genice - factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)
Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.
Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale
Dezvoltarea normală și patologică.
Clasificarea anomaliilor congenitale;
Sexualizarea normală și patologică;
Retardul mental.
Imunogenetica și imunopatologia
Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica
Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.
Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.
Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
2.
Obiective educaționale.
Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:
–
înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
...
–
se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practică geneticii medicale;
...
–
însușirea tehnicilor de citogenetică clasică
...
–
însușirea tehnicilor de citogenetică moleculară
...
–
însușirea tehnicilor de genetică moleculară
...
–
însușirea metodelor tehnicilor de citogenetică
...
–
însușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice.
...
–
înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică.
...
–
Însușirea principiilor de bioetica
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
–
Evidențierea aspectului interfazic al ADN - 20 teste FISH interfazic;
...
–
Culturi celulare - 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă
...
–
Analiza cromozomilor umani - 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.
...
–
Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic - 5.
...
–
Analiza acizilor nucleici - 20 extracții de ADN;
...
–
Analiza acizilor nucleici - 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR);
...
–
Analiza acizilor nucleici - 20 teste MLPA;
...
–
Analiza acizilor nucleici - 10 secvențieri genice.
...
–
Diagnosticul genetic molecular - interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent - RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.
...
–
Ereditatea mendeliană și analiza segregațională - întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere - 100 cazuri.
...
–
Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.
...
–
Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare.
...
...
Modulul 2, anul II: Genetică medicală - 12 luni
a)
Genetică medicală (ambulatoriu) - 6 luni;
...
b)
Pediatrie - 3 luni
...
c)
Obstetrică Ginecologie - 1 lună
...
d)
Medicină internă - 2 luni;
...
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.
Tematică.
a.
Submodul de Genetică medicală
Pregătire teoretică
Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.
Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic).
Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).
Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem).
Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate.
Pregătire practică
1.
Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.
...
2.
Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.
...
3.
Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.
...
4.
Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale.
...
5.
Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.
...
6.
Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.
...
7.
Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).
...
8.
Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal.
...
9.
Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.
...
10.
Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului.
...
11.
Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente - evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.
...
12.
Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro și diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice - evaluarea riscului.
...
13.
Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;
...
14.
Screeningul familial. Depistarea heterozigoților; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive.
...
15.
Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.
...
16.
Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul "de registru". Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)
...
17.
Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.
...
...
b.
Submodul de Pediatrie
Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; dizabilitatea intelectuală;
Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;
Febra la copil.
Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile
Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială
Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară
Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;
Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.
Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară
Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.
...
c.
Submodul de Obstetrică Ginecologie - 1 lună
Consultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică.
Metodele contemporane de investigație în obstetrică.
Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii.
Conduita gravidelor în perioada antenatală.
Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului.
Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;
Stările intersexuale;
Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.
Depistarea malformațiilor fetale.
Profilaxia bolilor ereditare.
Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale.
Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.
Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia.
Factorii de risc în patologia perinatală.
Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii.
Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.
Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală.
Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.
Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine.
Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.
Sănătatea reproducerii și planificarea familială.
...
d.
Submodulul de Medicină internă
Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale.
Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.
Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.
Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.
Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.
Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.
...
...
2.
Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
a.
Submodul de Genetică medicală
1.
Fișa de consult genetic - 100 fișe.
...
2.
Examenul fizic al pacientului - 100 examene.
...
3.
Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice - 30 planuri.
...
4.
Sfatul genetic - 50 cazuri.
...
5.
Evaluarea riscului în anomaliile congenitale - 25 cazuri.
...
6.
Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale - 25 cazuri.
...
7.
Corelații genotip-fenotip în boli monogenice - 25 cazuri.
...
8.
Evaluarea riscului în bolile comune - 15 cazuri.
...
9.
Predispoziția genetică în cancer - 15 cazuri.
...
10.
Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente - 5 cazuri.
...
11.
Screeningul și diagnosticul prenatal - 15 cazuri.
...
12.
Screeningul neonatal - 10 cazuri.
...
13.
Screeningul familial - 5 cazuri.
...
14.
Dileme și conflicte etice în genetica medicală - 10 probleme.
...
15.
Registre de boli genetice.
...
16.
Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice - 10 planuri.
...
...
b.
Submodul de Pediatrie
1.
Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 40;
...
2.
Prezentare de cazuri - 4;
...
3.
Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică - 60;
...
4.
Interpretarea EKG - 20;
...
5.
Interpretarea ecocardiogramei - 20;
...
6.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 20;
...
7.
Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă - 20;
...
8.
Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică -10;
...
9.
Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.
...
...
c.
Submodulul de Obstetrică Ginecologie
1.
Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.
...
2.
Interpretarea testelor screening în sarcină.
...
3.
Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.
...
4.
Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat în funcție de trimestrul de sarcină.
...
...
d.
Submodul de Medicină internă
1.
Examen clinic, întocmirea foilor de observație - 60;
...
2.
Prezentare de cazuri - 4;
...
3.
Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată - 25;
...
4.
Interpretarea EKG - 20;
...
5.
Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă - 5;
...
6.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 5;
...
7.
Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) - câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;
...
8.
Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică - 10;
...
9.
Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală - 5; hepatică - 10; pancreatică - 5.
...
...
...
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități - 12 luni
a)
Pediatrie - 4 luni
...
b)
Neonatologie - 2 luni
...
c)
Neurologie adulți - 1 lună
...
d)
Neurologie pediatrică - 1 lună
...
e)
Psihiatrie pediatrică - 1 lună
...
f)
Endocrinologie - 1 lună
...
g)
Dermatologie - 1 lună.
...
h)
Chirurgie pediatrică - 1 lună
...
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.
Tematică.
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4.
Submodul de Pediatrie - 4 luni
Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)
Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile.
Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.
Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.
Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică
Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară
Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice.
Bolile genetice ale țesutului conjunctiv
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
Explorarea metabolismului lipidic la copil
Submodul de Neonatologie - 2 luni
Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare.
Examenul clinic al nou-născutului.
Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
Bolile cromozomiale
Bolile mitrocondriale
Tumorile congenitale.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
Submodul de Neurologie adulți - 1 lună
Examenul neurologic
Sindromul X-fragil
Boala Alzheimer
Scleroza multiplă, facomatozele
Paraplegia spastică ereditară
Submodul de Neurologie pediatrică - 1 lună
Examenul neurologic al copilului de diverse vârste
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
Malformații ale SNC
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
Paraliziile cerebrale infantile
Boli degenerative ale SNC
Tumori ale SNC
Afecțiuni cerebrovasculare
Convulsiile ocazionale și epilepsia
Afecțiunile nervilor cranieni
Sindromul hipoton la sugar și copil
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil;
Submodul de Psihiatrie pediatrică - 1 lună
Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste
Etapele dezvoltării neuropsihice
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului
Deficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia
Submodul de Endocrinologie - 1 lună
Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
Submodul de Dermatologie - 1 lună
Afecțiunile părului și unghiilor.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
Genodermatoze
Tumorile benigne
Carcinoame
Melanom
Submodul de Chirurgie pediatrică - 1 lună
Probleme comune de ortopedie pediatrică: - piciorul strâmb congenital - deformările membrelor inferioare - patologia genunchiului - displazia luxantă de șold - anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale - torticolisul congenital - scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului - anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
Palatoschizisul
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
Megacolonul congenital aganglionar
Malformațiile anorectale
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
Hispospadias, criptorhidia
...
2.
Obiective educaționale
Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.
Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
...
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică - 12 luni
Nr. ore curs - 200.
Nr. ore practică - 1800.
1.
Tematică
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);
Dismorfismul craniofacial
Somatometria
Semne evocatoare ale bolilor genetice
Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)
Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice)
Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.
Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)
...
2.
Obiective educaționale
Obiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:
* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul "divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor").
* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.
* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.
** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu dizabilitate fizică sau intelectuală
** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane.
Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.
Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală.
Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.
Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate.
Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:
–
înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;
...
–
dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;
...
–
recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
...
Obiectiv 2. Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor genetice
Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri; drepturile pacienților - reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.
Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
– probă scrisă
Da
– probă de abilități/manualități
Da
– examen clinic
Da
TEMATICA DE EXAMEN
1.
PROBA SCRISĂ
1.
Determinismul caracterelor; genotip și fenotip
...
2.
Genomul uman
...
3.
Structura și organizarea celulară a ADN
...
4.
Cromozomii umani
...
5.
Structura și funcția genelor
...
6.
Mecanismele moleculare ale expresiei genelor
...
7.
Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea
...
8.
Ereditatea monogenică
...
9.
Ereditatea poligenică și multifactorială
...
10.
Ereditatea mitocondrială
...
11.
Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile
...
12.
Mutațiile genetice
...
13.
Polimorfismele genetice
...
14.
Clasificarea bolilor genetice
...
15.
Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza
...
16.
Anomalii ale creșterii și dezvoltării
...
17.
Sexualizarea normală și patologică
...
18.
Dizabilitatea intelectuală
...
19.
Imunogenetica și imunopatologia
...
20.
Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale
...
21.
Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă
...
22.
Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica
...
23.
Genetica populațiilor
...
24.
Epidemiologie genetică
...
25.
Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță
...
26.
Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice
...
27.
Semiologia genetică. Markeri somatici genetici
...
28.
Somatometria
...
29.
Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale
...
30.
Dismorfismul cranio-facial
...
31.
Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor
...
32.
Boli hematologice ereditare
...
33.
Boli genetice endocrine
...
34.
Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
...
35.
Boli genetice musculare și neuromusculare
...
36.
Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)
...
37.
Boli genetice oftalmologice
...
38.
Surditatea
...
39.
Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator
...
40.
Fibroza chistică (mucoviscidoza)
...
41.
Boli genetice ale aparatului cardio-vascular
...
42.
Boli genetice ale sistemului digestiv
...
43.
Boli genetice ale sistemului renourinar
...
44.
Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale
...
45.
Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)
...
46.
Boli genetice osteoarticulare
...
47.
Boli genetice ale țesutului conjunctiv
...
48.
Genodermatoze
...
49.
Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale
...
50.
Bolile mitocondriale
...
51.
Sindroame plurimalformative
...
52.
Bolile comune - cu predispoziție genetică - ale adultului
...
53.
Cancere ereditare și familiale
...
54.
Farmacogenetica
...
55.
Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;
...
56.
Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice
...
57.
Tratamentul bolilor genetice; terapia genică
...
58.
Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice
...
...
2.
PROBA PRACTICĂ
2.a. Probă de manualități
1.
Cariotipul și cariotiparea.
...
2.
Testul FISH
...
3.
Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
...
4.
Genotiparea.
...
5.
Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
...
6.
Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR
...
7.
Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
...
8.
Secvențierea ADN
...
9.
Tehnici de secvențiere de generație următoare
...
10.
Tehnici de analiză a metilării
...
11.
Grupele sanguine;
...
2.b. Probă de abilități
1.
Fișa de consult genetic
...
2.
Examenul fizic al pacientului
...
3.
Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic
...
4.
Somatometria
...
5.
Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice
...
6.
Sfatul genetic
...
7.
Diagnosticul prenatal
...
8.
Screeningul prenatal
...
9.
Screeningul neonatal
...
10.
Screeningul familial
...
11.
Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice
...
...
3.
PROBA CLINICĂ
Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.
Cariotipul și cariotiparea.
...
2.
Testul FISH
...
3.
Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)
...
4.
Genotiparea.
...
5.
Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time - PCR; MLPA)
...
6.
Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR
...
7.
Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)
...
8.
Secvențierea ADN
...
9.
Tehnici de secvențiere de generație următoare
...
10.
Tehnici de analiză a metilării
...
11.
Grupele sanguine;
...
12.
Fișa de consult genetic
...
13.
Examenul fizic al pacientului
...
14.
Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic
...
15.
Somatometria
...
16.
Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice
...
17.
Formularea diagnosticului de boală genetică
...
18.
Sfatul genetic
...
19.
Diagnosticul prenatal
...
20.
Screeningul prenatal
...
21.
Screeningul neonatal
...
22.
Screeningul familial
...
23.
Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice
...
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Diagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză genetică
Managementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitate
Consilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice
Educația privind evitarea bolilor genetice
...
2.2.
Obligații
–
Etice, deontologice
...
–
Profesionale
...
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:
...
2.3.
Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;
...
2.4.
Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Maria Puiu
PREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
Observații:
–
nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.
...
–
În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator
...
–
numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic
...
–
ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.
...
–
o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 - 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
...
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Definiția specialității:
Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare
și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental,
funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina
Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS - Uniunea
Europeană a Medicilor specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca
obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și
terminale adresate pacienților vârstnici.
Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active,
necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de
diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social.
De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în
cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei
în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale.
Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare
afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar
problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai
frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste - 80+
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
240 ORE/MODUL
MODULUL 2
MEDICINĂINTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
100 ORE/MODUL
Modulul 3
CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
100 ORE/MODUL
Modulul 4
MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ORE/MODUL
Modulul 5
NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 ORE/MODUL
Modulul 6
PSIHIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 ORE/MODUL
Modulul 7
REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ORE/MODUL
Modulul 8
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ORE/MODUL
Modulul 9
ENDOCRINOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ORE/MODUL
Modulul 10
PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
50 ORE/MODUL
Modulul 11
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
0,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ORE/MODUL
Modulul 12
NEFROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ORE/MODUL
Modulul 13
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
30 ORE/MODUL
Modulul 14
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
18 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
340 ORE/MODUL
Total ore pregătire teoretică
1.200
Total ore pregătire practică
7.180
Structura programului
Modulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 1440
1.
Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și internațional
...
2.
Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice
...
3.
Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic
...
4.
Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.
...
5.
Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic
...
6.
Specificul manifestării bolilor la vârstnic.
...
7.
Polipatologia - comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor.
...
8.
Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici
...
9.
Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variabile și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic
...
10.
Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței
...
11.
Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.
Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia
...
2.
Astmul bronșic
...
3.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă - Boala Pulmonară Obstructivă Cronică
...
4.
Pleurezii
...
5.
Cancerul bronhopulmonar
...
6.
Fibrozele pulmonare interstițiale difuze
...
7.
Insuficiența respiratorie acută și cronică
...
8.
Ateroscleroza. Aterotromboza
...
9.
Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut
...
10.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară
...
11.
Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică
...
12.
Boala arterială periferică
...
13.
Gastrite
...
14.
Ulcerul gastric și duodenal
...
15.
Stomacul operat
...
16.
Hepatita cronică
...
17.
Pancreatita acută și cronică
...
18.
Patologia acută a colecistului
...
19.
Ciroza hepatică
...
20.
Tulburări funcționale digestive
...
21.
Neoplazii ale tubului digestiv
...
22.
Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze
...
23.
Glomerulonefrite acute și cronice
...
24.
Nefropatii interstițiale
...
25.
Litiaza reno-urinară
...
26.
Insuficiența renală acută
...
27.
Sindromul nefrotic. Proteinuria
...
28.
Hematuria, leucocituria și bacteriuria.
...
29.
Tumorile tractului urinar
...
30.
Echilibrul acido-bazic
...
31.
Echilibrul hidro-electrolitic
...
32.
Lupus eritematos sistemic
...
33.
Anemia feriprivă
...
34.
Anemia macrocitară
...
35.
Anemia hemolitică
...
36.
Trombocitopenia
...
37.
Leucemia limfocitară cronică
...
Baremul activităților practice:
1.
Teste funcționale hepatice - interpretare: 50 buletine
...
2.
Paracenteza - efectuare 20 cazuri
...
3.
Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare: câte 50 buletine
...
4.
Teste funcționale renale - interpretare: 50 buletine
...
5.
Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică - câte 10 cazuri
...
6.
Interpretare analize hematologice
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Teste funcționale hepatice - interpretare
Paracenteza - efectuare
Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN - interpretare
Teste funcționale renale - interpretare
Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
Analize hematologice - interpretare
...
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 600
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Tulburări de ritm - inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal
...
2.
Tulburări de conducere
...
3.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară
...
4.
Hipertensiunea pulmonară
...
5.
Trombembolismul pulmonar
...
6.
Infarctul miocardic acut
...
7.
Șocul cardiogen
...
8.
Sincopa. Moartea subită
...
9.
Miocardite și cardiomiopatii
...
10.
Pericardite
...
11.
Tumorile cardiace
...
12.
Valvulopatii
...
13.
Disecția de aortă
...
14.
Endocardite
...
15.
Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare
...
16.
Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților
...
17.
Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiace
...
Baremul activităților practice
1.
Electrocardiograma - efectuare și interpretare: 100 cazuri
...
2.
Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri
...
3.
Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri
...
4.
Test de efort - interpretare: 20 cazuri.
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
Electrocardiograma - efectuare și interpretare
Ecocardiografia - interpretare
Explorare Holter - interpretare
Test de efort - interpretare
...
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică.: 240
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
Principalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor.
Baremul activităților practice
1.
Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale
...
2.
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
...
3.
Intubarea pacientului în urgență
...
4.
Efectuarea puncției arteriale
...
5.
Montarea sondei uretro-vezicale
...
...
2.
Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale
...
3.
Rezultate așteptate
Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
...
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului
...
2.
Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor
...
3.
Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstă
a.
Arteriale
...
b.
Microcirculația cerebrală
...
c.
Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală
...
...
4.
Interferențe cardio-neurologice la vârstnici
...
5.
HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă
...
6.
Particularități ale AVC ischemice la vârstnici
a.
Etiologice
...
b.
Clinice
...
c.
Imagistice
...
d.
Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)
...
e.
Terapeutice
...
...
7.
Particularități ale AVC hemoragice la vârstnici
a.
Hemoragia intracerebrală
...
b.
Hemoragia subarahnoidiană
...
...
8.
Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici
...
9.
Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici - clasificare, diagnostic diferențial etiologic
a.
Boala Alzheimer
i.
Etiopatogenie
...
ii.
Factori de risc - conceptul de "creier la risc"; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției bolii
...
iii.
Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimer
...
iv.
Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)
...
v.
Terapia pacienților cu boala Alzheimer
...
...
b.
Demențele vasculare
...
c.
Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici
...
d.
Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy
...
...
10.
Parkinsonismul la vârstnici
...
11.
Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici
...
12.
Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici
...
13.
Neuroinfecțiile la vârstnici
...
14.
Procesele expansive intracraniene la vârstnici
...
15.
Alterările stării de conștiență la vârstnici
...
16.
Polineuropatii
...
17.
Radiculopatia
...
Baremul activităților practice
1.
Examenul fundului de ochi - 20 cazuri
...
2.
Radiografia simplă de craniu - 20 cazuri
...
3.
Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 20 cazuri
...
4.
Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 20 cazuri
...
5.
Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală - 20 cazuri
...
6.
Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare - 20 cazuri
...
7.
Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 30 cazuri
...
8.
Potențiale evocate - 15 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Examenul fundului de ochi - efectuare, interpretare
...
2.
Radiografia simplă de craniu - interpretare
...
3.
Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - interpretare
...
4.
Tomodensitometrie cerebrală și medulară - interpretare
...
5.
Electroencefalografia; interpretarea uzuală
...
6.
Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice - interpretare
...
7.
Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice
...
...
Modulul 6, anul III: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 360
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei
...
2.
Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică
...
3.
Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)
–
tulburările conștienței și ale somnului
...
–
tulburările pulsiunilor instinctive
...
–
tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)
...
–
tulburările tulburările concentrării atenției și orientării
...
–
tulburările de percepție (iluzii, halucinații)
...
–
tulburările de memorie
...
–
tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii
...
–
tulburările sinelui și ale imaginii de sine
...
–
tulburările voinței
...
–
tulburările activității motorii și ale comportamentului social
...
...
4.
Sindromologie psihiatrică
–
sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic
...
–
sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.
...
–
sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
...
...
5.
Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
–
Evaluare geronto psihiatrică
...
–
Asistentul specializat
...
...
6.
Principii clinice de evaluare
–
Abordarea pacientului vârstnic
...
–
Evaluarea pacientului psihogeriatric
...
–
Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale
...
–
Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric
...
–
Neuroimagistica pacientului vârstnic
...
–
Evaluarea neuropsihologică
...
–
Demența
...
–
Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală
...
...
7.
Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic
–
Psihoterapia
...
–
Farmacoterapia
...
–
Terapia electroconvulsivantă la vârstnic
...
–
Spitalizarea și îngrijirea paleativă
...
–
Spiritualitatea și psihogeriatria
...
–
Valențe etice în psihogeriatrie
...
...
8.
Tulburări Psihiatrice
–
Tulburări de memorie
...
–
Demența de tip Alzheimer:
...
–
Definiție, criterii de diagnostic
...
–
Perspectiva epidemiologică
...
–
Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer
...
–
Evaluare neuropsihologică
...
–
Imagistica structurală
...
–
Imagistica funcțională
...
–
Teste electrofiziologice
...
–
Biomarkeri
...
–
Evoluție naturală - prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale
...
–
Managementul medicoterapeutic al DA
...
–
Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale
...
–
Stadiul clinic moderat-ușor și moderat
...
–
Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA
...
–
Stadiul terminal
...
–
Comorbidități și abordarea lor
...
–
Managementul simptomatologiei psihiatrice:
...
–
Instituționalizarea
...
–
Îngrijitorul și calitățile lui
...
–
Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului
...
–
Consilierea familială
...
–
Legislație
...
–
Suport comunitar
...
–
Demența Vasculară
...
–
Demența cu Corpi Lewy
...
–
Demența frontotemporală
...
–
Agitația psihomotorie și Delirul
...
–
Delirium (ideile delirante)
...
–
Depresia
...
–
Tulburarea afectivă bipolară
...
–
Suicidul
...
–
Psihozele vârstnicului
...
–
Anxietatea
...
–
Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic
...
–
Tulburări somatoforme
...
–
Tulburări de somn
...
–
Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic
...
–
Pacientul vârstnic cu declin intelectual
...
...
9.
Asistența terapeutică în psihiatrie
–
farmacoterapie psihotropă specifică
...
–
antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei
...
–
antidepresivele:
...
–
triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
...
–
moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
...
–
timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
...
–
anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice
...
–
hipnotice
...
–
medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin
...
–
psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familială
...
...
Baremul activităților practice
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) - 50 cazuri
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică
...
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Structura și funcțiile sistemului imun
...
2.
Inflamația în bolile reumatologice
...
3.
Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie
...
4.
Artrita psoriazică
...
5.
Poliartrita reumatoidă
...
5.
Lupusul eritematos sistemic
...
6.
Dermato-polimiozita
...
7.
Boala artrozică vertebro-periferică
...
8.
Sindroame dureroase loco-regionale
...
9.
Fibromialgia
...
10.
Periartrita scaplo-humerală
...
11.
Sindroamele canalare de membru superior
...
12.
Guta și alte artrite induse de microcristale
...
13.
Artrite infecțioase
...
14.
Manifestări reumatice în alte afecțiuni
...
15.
Necroze aseptice de os și osteocondrite
...
16.
Osteoporoza și osteomalacia
...
17.
Boala Paget a osului
...
18.
Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice
...
2.
Examenul lichidului sinovial
...
3.
Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice
...
2.
Examenul lichidului sinovial - interpretare
...
3.
Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)
...
...
Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Diabetul zaharat
...
2.
Hiperlipoproteinemiile
...
3.
Obezitatea
...
4.
Comele diabetice
...
5.
Explorări în patologia metabolică
...
Baremul activităților practice
1.
Testul oral de toleranță la glucoză
...
2.
Profil dislipidemic - interpretare: 20 buletine
...
3.
Reechilibrarea diabetului decompensat - rezolvarea a 10 cazuri
...
4.
Dietoterapia - întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Testul oral de toleranță la glucoză - efectuare, interpretare
...
2.
Profil dislipidemic - interpretare
...
3.
Dietoterapia
...
...
Modulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Patologia tiroidiană
...
2.
Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană
...
3.
Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală
...
4.
Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic
...
5.
Patologia hipofizară
...
6.
Patologie paratiroidiană
...
7.
Urgențe endocrine
...
Baremul activităților practice
1.
Examenul clinic în endocrinopatii - 20 examinări practice
...
2.
Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - 20 interpretări
...
3.
Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare 5 buletine
...
4.
Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - 10 interpretări
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Examenul clinic în endocrinopatii
...
2.
Radiografia craniană de profil pentru șa turcească - interpretare
...
3.
Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană - interpretare
...
4.
Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor - interpretare
...
...
Modulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 300
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Abcesul pulmonar
...
2.
Bronșiectazia
...
3.
Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)
...
4.
Patologia mediastinului
...
5.
Tuberculoza pulmonară
...
6.
Alveolite fibrozante
...
7.
Sindromul de apnee în somn
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare: 50 buletine
...
2.
Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice - 20 buletine
...
3.
Toracocenteza - efectuare și interpretare - 10 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare - interpretare
...
2.
Spirometria - efectuare, interpretare
...
3.
Toracocenteza
...
...
Modulul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practică medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Baremul activităților practice
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
Modulul 12, anul IV: NEFROLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Semiologia aparatului urinar
...
2.
Tulburările hidrice și electrolitice
...
3.
Tulburările echilibrului acidobazic
...
4.
Bolile glomerulare
...
5.
Nefropatia diabetică
...
6.
Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă
...
7.
Infecțiile tractului urinar
...
8.
Nefrolitiaza și nefrocalcinoza
...
9.
Nefropatii tubulointerstițiale
...
10.
Nefropatii vasculare
...
12.
Boala cronică de rinichi
...
13.
Insuficiența renală acută și cronică
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)
...
2.
Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore
...
3.
Examen bacteriologic al urinii
...
4.
Probe funcționale glomerulare
...
5.
Probe funcționale tubulare
...
6.
Criterii medicale pentru dializă
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) - interpretare
...
2.
Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore - interpretare
...
3.
Examen bacteriologic al urinii - interpretare
...
4.
Probe funcționale glomerulare - interpretare
...
5.
Probe funcționale tubulare - interpretare
...
6.
Criterii medicale pentru dializă - interpretare
...
...
Modulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 120
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale
...
2.
Boala artrozică vertebro-periferică
...
3.
Periartrita scapulo-humerală
...
4.
Sindroame canalare de membru superior
...
5.
Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
...
6.
Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic
...
7.
Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)
...
8.
Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie
...
9.
Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale
...
10.
Recuperarea balneară
...
Baremul activităților practice
1.
Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)
...
2.
Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații
...
3.
Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)
...
4.
Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
1.
Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice - interpretare
...
2.
Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații
...
3.
Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice - interpretare
...
4.
Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t - interpretare
...
...
Modulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 340
Nr. ore practică: 2140
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric
...
2.
Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice
...
3.
Evaluarea multidimensională a vârstnicului
...
4.
Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale
...
5.
Accidentele vasculare cerebrale
...
6.
Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic
...
7.
Tremorul esențial
...
8.
Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea
...
9.
Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici
...
10.
Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite
...
11.
Îmbătrânirea senzorială
...
12.
Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
...
13.
Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale
...
14.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici
...
15.
Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
...
16.
Tulburările de ritm și conducere
...
17.
Insuficiența cardiacă la vârstnic
...
18.
Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică
...
19.
Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale
...
20.
Boala pulmonară obstructivă cronică
...
21.
Cordul pulmonar cronic
...
22.
Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale
...
23.
Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
...
24.
Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală
...
25.
Pancreatita cronică
...
26.
Colecistopatia cronică
...
27.
Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală
...
28.
Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
...
29.
Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale
...
30.
Infecțiile urinare joase și înalte
...
31.
Boala cronică de rinichi la vârstnic
...
32.
Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
...
33.
Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
...
34.
Retenția acută și cronică de urină
...
35.
Incontinența urinară
...
36.
Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale
...
37.
Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante
...
38.
Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic
...
39.
Patologia degenerativă articulară la vârstnici
...
40.
Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici
...
41.
Osteoporoza și osteomalacia
...
42.
Boala Paget a osului
...
43.
Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale
...
44.
Sindroamele anemice la vârstnic
...
45.
Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic
...
46.
Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
...
47.
Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale
...
48.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic
...
49.
Menopauza
...
50.
Sindromul de îmbătrânire masculină
...
51.
Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic
...
52.
Diabetul zaharat la vârstnic
...
53.
Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
...
54.
Sindromul de fragilitate la vârstnic
...
55.
Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate
...
56.
Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele
...
57.
Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia
...
58.
Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii
...
59.
Principii de recuperare la vârstnic
...
60.
Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor
...
61.
Urgențe în geriatrie
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri
...
2.
Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri
...
3.
Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri
...
4.
Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri
...
5.
Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri
...
6.
Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri
...
7.
Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri
...
8.
Ecografia abdominală - interpretare: 50 cazuri
...
9.
Ecografie vasculară - interpretare: 50 cazuri
...
10.
Evaluarea stării de nutriție la vârstnic - 100 cazuri
...
11.
Evaluare cognitivă la vârstnic - 100 cazuri
...
12.
Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului - 100 cazuri
...
13.
Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici - 100 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
● Absolvenții trebuie să:
1.
mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic
...
2.
ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici
...
3.
respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală
...
4.
recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți
...
5.
recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte
...
6.
comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale
...
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:
1.
teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
...
2.
modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
...
3.
patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
...
4.
manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
...
5.
principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
...
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.
descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv:
–
durerea cronică;
...
–
demența și delirul;
...
–
abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual;
...
–
căderile și tulburările de motilitate;
...
–
tulburările auzului și vederii;
...
–
malnutriția și sarcopenia;
...
–
escarele;
...
–
incontinența de urină și materii fecale.
...
...
2.
descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:
–
boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);
...
–
boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;
...
–
bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;
...
–
depresia;
...
–
diabetul zaharat;
...
–
tulburări ale echilibrului hidric;
...
–
osteoporoza;
...
–
insuficiența renală.
...
...
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.
efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători
...
2.
efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a:
–
activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL);
...
–
funcției cognitive;
...
–
mersului și echilibrului;
...
–
funcției auditive;
...
–
dispoziției;
...
–
nutriției;
...
–
funcției vizuale.
...
...
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:
1.
efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
...
2.
complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
...
3.
practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
...
4.
detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
...
5.
integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
...
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:
1.
defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
...
2.
defini conceptul de fragilitate la vârstnici;
...
3.
defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
...
4.
interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
...
5.
recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic;
...
6.
recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
...
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv:
1.
luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;
...
2.
concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;
...
3.
aspecte etice și legale specifice țării privind:
–
nutriția artificială și hrănirea artificială;
...
–
decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;
...
–
întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;
...
–
eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).
...
...
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:
1.
descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
...
2.
discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
...
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.
asistența primară și comunitară;
...
2.
asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
...
3.
recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
...
4.
îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
...
5.
îngrijirea paleativă și terminală.
...
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:
1.
organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
...
2.
definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
...
3.
definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
...
4.
aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
...
5.
probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
...
6.
ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
...
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Rezultatele așteptate sunt reprezentate de îndeplinirea Scopului și Obiectivelor Educaționale. În acest context:
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.
mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;
...
2.
ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici;
...
3.
respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;
...
4.
recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor ("ageism") poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți;
...
5.
recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;
...
6.
comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale.
...
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:
1.
teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;
...
2.
modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;
...
3.
patologia asociată cu îmbătrânirea normală;
...
4.
manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;
...
5.
principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
...
● Absolvenții vor fi capabili de a:
1.
descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale.
...
2.
descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.
...
● Absolvenții vor avea capacitatea de a:
1.
efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători
...
2.
efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale.
...
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:
1.
efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
...
2.
complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
...
3.
practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
...
4.
detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
...
5.
integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
...
● Absolvenții vor fi capabili să:
1.
definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);
...
2.
definească conceptul de fragilitate la vârstnici;
...
3.
definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;
...
4.
interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;
...
5.
recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic
...
6.
recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
...
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic;
● Absolvenții vor deține capacitatea de a:
1.
descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;
...
2.
discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
...
● Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:
1.
asistența primară și comunitară;
...
2.
asistența spitalicească acută și asistența de urgență;
...
3.
recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;
...
4.
îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;
...
5.
îngrijirea paleativă și terminală.
...
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale:
1.
organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;
...
2.
definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);
...
3.
definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor ("respite care");
...
4.
aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;
...
5.
probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;
...
6.
ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
proba practică - interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică - Da
...
–
probă de abilități/manualități - Nu
...
–
probă pe casetă video - Nu
...
–
probă operatorie - Nu
...
–
dizertație - Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric
...
2.
Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice
...
3.
Evaluarea multidimensională a vârstnicului
...
4.
Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale
...
5.
Accidentele vasculare cerebrale
...
6.
Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic
...
7.
Tremorul esențial
...
8.
Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea
...
9.
Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici
...
10.
Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite
...
11.
Îmbătrânirea senzorială
...
12.
Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.
...
13.
Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale
...
14.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici
...
15.
Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)
...
16.
Tulburările de ritm și conducere
...
17.
Insuficiența cardiacă la vârstnic
...
18.
Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică
...
19.
Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale
...
20.
Boala pulmonară obstructivă cronică
...
21.
Cordul pulmonar cronic
...
22.
Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale
...
23.
Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.
...
24.
Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală
...
25.
Pancreatita cronică
...
26.
Colecistopatia cronică
...
27.
Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală
...
28.
Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)
...
29.
Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale
...
30.
Infecțiile urinare joase și înalte
...
31.
Boala cronică de rinichi la vârstnic
...
32.
Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)
...
33.
Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)
...
34.
Retenția acută și cronică de urină
...
35.
Incontinența urinară
...
36.
Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale
...
37.
Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante
...
38.
Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic
...
39.
Patologia degenerativă articulară la vârstnici
...
40.
Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici
...
41.
Osteoporoza și osteomalacia
...
42.
Boala Paget a osului
...
43.
Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale
...
44.
Sindroamele anemice la vârstnic
...
45.
Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic
...
46.
Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.
...
47.
Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale
...
48.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic
...
49.
Menopauza
...
50.
Sindromul de îmbătrânire masculină
...
51.
Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic
...
52.
Diabetul zaharat la vârstnic
...
53.
Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.
...
54.
Sindromul de fragilitate la vârstnic
...
55.
Afecțiuni dermatologice la vârstnici - principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate
...
56.
Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele
...
57.
Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia
...
58.
Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii
...
59.
Principii de recuperare la vârstnic
...
60.
Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor
...
61.
Urgențe în geriatrie
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:
Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG)
Instalarea unei linii venoase periferice
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Examenul fundului de ochi
Injecții intraarticulare
Spirometria
Toracocenteza
Paracenteza
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
- O viziune holistică a patologiei vârstnicului
- Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților
- Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase
...
2.2.
Obligații
- Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților
- O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin:
1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung;
2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;
3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;
4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind:
• instituționalizare;
• sesizarea serviciilor sociale;
• nutriția artificială și hrănirea artificială;
• decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;
• întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;
• eutanasia și decesul asistat.
- Obligațiile, la nivel profesional:
1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului;
2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii;
3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de:
• efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
• complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
• practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
• detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
• integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
...
2.3.
Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist.
...
2.4.
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
–
competență în ecografie generală;
...
–
competență în ecografie cardiacă;
...
–
competență în ecografie vasculară;
...
–
competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;
...
–
competență în osteodensitometrie;
...
–
supraspecializare în psihogeriatrie;
...
–
supraspecializare în management sanitar.
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Dr. Valer Donca
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Specializarea în Hematologie are scopul de a forma medici specialiști în domeniul hematologiei. Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge, maligne și nonmaligne și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
12
MODULUL 1
Cunoștiințe generale;
Hematopoieza
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
MODULUL 2
Sindroamele anemice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 3
Boli hematologice maligne
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
18 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 4
Medicină internă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 5
Hematologie de laborator
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 6
Neurologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore curs/săptămână
Modulul 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore curs/săptămână
Modulul 8
Hemobiologie și hematologie transfuzională
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore curs/săptămână
Modulul 9
Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore curs/săptămână
Modulul 10
Transplant de celule stem hematopoietice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 11
Tulburări de coagulare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Modulul 12
OPȚIONALE (ATI, hematologie de laborator, hemobiologie și hematologie transfuzională)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
2 ore curs/săptămână
Total ore pregătire teoretică
546
Total ore pregătire practică
5040
FIȘĂ POST REZIDENȚI HEMATOLOGIE
a)
Efectuează toate module teoretice și practice obligatorii, specifice Hematologiei
...
b)
Deprinde abilități de diagnostic în bolile hematologice maligne și nonmaligne
...
c)
Asistă și contribuie la formularea unui diagnostic complet au unei boli hematologice maligne și nonmaligne.
...
d)
Asistă și contribuie la interpretarea testelor de laborator specific hematologiei.
...
e)
Asistă și contribuie la formularea strategiei de tratament al bolilor hematologice.
...
f)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind protecția individuală a personalului expus profesional.
...
g)
Participă la activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
h)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare cât și Regulamentul Intern al secției și al spitalului în care activează. Respectă reglementările de organizare a studiilor universitare de rezidențiat proprii universităților care coordonează aceste programe.
...
i)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul și îndrumătorul de rezidențiat.
...
j)
Respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora; normele PSI și de securitate a muncii; programul de muncă; codul de etică și deontologie profesională;
...
k)
Studiile clinice efectuate se fac obligatoriu cu avizul medicului curant al pacienților incluși și cu avizul comisiilor de etică ale spitalelor și/sau universităților. De asemenea se vor respecta standardele declarației de la Helsinki din 1975, revizuite în anul 2000.
...
l)
Să își însușească și să respecte prevederile legislației în domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate și sănătate în muncă semnând fișa de instruire.
...
m)
Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului). După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să-și informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
...
n)
La finalul fiecărui modul de pregătire rezidenții sunt evaluați din tematica prevăzută în baremul de activități.
...
o)
Rezidenții își desfășoară întreaga activitate sub stricta supraveghere a îndrumătorului sau coordonatorului, utilizând abilitățile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregătire.
...
p)
Rezidenții au dreptul să utilizeze, pentru informarea în specialitate, bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.
...
q)
Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii.
...
r)
Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii (logbook) următoarele aspecte:
1)
Lista cazurilor examinate conform baremului curricular, specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, acestea fiind contrasemnate și parafate de îndrumătorul de rezidențiat;
...
2)
Detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării se vor efectua cu avizul coordonatorului de program;
...
3)
Modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
...
4)
Manifestările de educație medicală continuă la care au participat, cu numărul diplomei de participare;
...
5)
Lucrările științifice comunicate/publicate în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;
...
6)
Acuratețea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidențiat.
...
...
Structura programului
Modulul 1, anul I:
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică
a.
Hematopoieza:
● Definiție
● Tehnici de culturi celulare.
● Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide primare (centrale) și secundare (periferice).
● Hematopoieza embrio-fetală și la adult.
● Reglarea hematopoiezei.
● Mielograma cantitativă și calitativă.
...
b.
Seria roșie:
● Eritropoieza.
● Structura eritrocitului.
● Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.
● Metabolismul fierului.
● Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
● Metabolismul energetic.
● Structura și funcția hemoglobinei.
● Membrana eritrocitară.
● Eritrokinetica.
● Metode de investigare a eritrocitelor.
...
c.
Seria granulocitară:
● Granulocitul neutrofil.
–
Structura și funcție.
...
–
Kinetica.
...
–
Anomalii cantitative și calitative.
...
● Granulocitul eozinofil.
–
Structura și funcție.
...
–
Kinetica.
...
–
Eozinopenia și eozinofilia.
...
● Granulocitul bazofil și mastocitul.
–
Structura și funcție.
...
–
Kinetica.
...
–
Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.
...
...
d.
Seria monocito-macrofagică:
● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. Kinetica monocitelor și macrofagelor.
● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:
–
Monocitopenia și monocitoza.
...
–
Tezaurismozele.
...
–
Histiocitele.
...
–
Mastocitoza
...
...
e.
Seria limfoidă:
● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imună)
● Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
● Anomalii cantitative ale limfocitelor.
...
f.
Seria megakario-trombocitară:
● Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
● Kinetica trombocitelor.
...
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 2, anul I: Sindroamele Anemice
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 240
1.
Tematică.
Anemiile:
● Definiție, clasificare.
● Anemia aplastică.
● Anemia feriprivă.
● Anemiile megaloblastice.
● Anemia cronică simplă.
● Anemiile hemolitice:
–
endoeritrocitare:
...
–
prin anomalii de membrană,
...
–
prin anomalii enzimatice,
...
–
prin anomalii calitative ale globinei,
...
–
prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),
...
–
prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.
...
–
exoeritrocitare:
...
–
autoimune,
...
–
neimunologice.
...
● Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.
● Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 3, anul I, V: Boli hematologice maligne
Nr. ore curs: 154
Nr. ore practică: 1440
1.
Tematică.
TEMATICĂ CURS
1.
Tematica curs
Leucemii acute:
● Leucemii acute limfoide.
● Leucemii acute non-limfoide.
● Leucemii bifenotipice și bilineale.
● Explorarea citochimică, imunofenotipică, citogenetică și moleculară și a leucemiilor acute.
Sindroame mielodisplazice
Sindroame mieloproliferalive cronice:
● Policitemia Vera.
● Leucemia mieloidă cronică.
● Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.
● Trombocitemia hemoragică.
● Sindroame mieloproliferative de tranziție
● Sindroame mieloproliferative neclasificabile
Sindroame limfoproliferative cronice:
● Clasificarea OMS a sindroamelor limfoproliferative cronice
● Boala Hodgkin
● Limfoproliferările cronice cu celula B
–
Limfoamele non-Hodgkin cu celulă B nodale și extranodale
...
–
Leucemia limfatică cronică.
...
–
Leucemia cu celule păroase
...
–
Gamapatii monoclonale
...
–
Gamapatia monoclonală benignă (de etiologie neprecizată).
...
–
Mielomul multiplu.
...
–
Macroglobulinemia Waldenstrom.
...
–
Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.
...
–
Amiloidoza.
...
● Limfoproliferările cu celulă T
–
Leucemiile cronice cu celulă T (Leucemia cu celule mari granulare, prolimfocitară cu celulă T, etc)
...
–
Limfoamele cu celulă T nodale și extranodale
...
● Sindroamele limfoproliferative atipice
–
boala Castelman
...
–
limfadenopatia angioimunoblastică
...
–
limfoproliferările posttransplant
...
● Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.
Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:
● Eritropoietina.
● Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
● Anticorpi monoclonali.
Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune
...
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 4, anul II: Medicina internă
Nr. ore curs: 72
Nr. ore practică: 720
1.
Tematică.
● Pneumoniile.
● Bronhopneumonia cronică obstructivă.
● Astmul bronșic.
● Cancerul bronhopulmonar.
● Pleureziile.
● Sindromul de compresie mediastinală.
● Tuberculoza pulmonară.
● Tulburări de ritm și de conducere.
● Angina pectorală.
● Infarctul miocardic.
● Insuficiență cardiacă.
● Cordul pulmonar.
● Edemul pulmonar acut.
● Hipertensiunea arterială.
● Endocardita lentă.
● Pericarditele.
● Vasculite.
● Tromboflebita.
● Resuscitarea cardiorespiratorie.
● Poliarterita cronică evolutivă.
● Lupusul eritematos diseminat.
● Boala ulceroasă.
● Cancerul gastric.
● Cancerul colonic.
● Sindromul de malabsorbție.
● Colecistite.
● Hepatita cronică.
● Cirozele.
● Cancerul hepatic.
● Encefalopatia portală.
● Sindroamele diareice.
● Nefrite acute și cronice.
● Insuficiență renală acută și cronică.
● Sindromul nefrotic.
● Litiaza renală.
● Infecțiile urinare.
● Diabetul zaharat.
● Hemocromatoza.
● Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice. Stările hiperosmolare.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 5, anul II și opțional anul III- Hematologie de Laborator
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.
Tematica lucrărilor-conferință
Analiza morfologică a celulelor sanguine. Microscopie măduva osoasă. Colorații speciale
a.
Hematopoieza: generalități, celula stem, noțiunea de micromediu; hematopoieza în diferite etape fiziologice
...
b.
Structura măduvei osoase
...
c.
Structura ganglionului limfatic, splinei, etc
...
d.
Seria eritrocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții
...
e.
Seria granulocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții
...
f.
Seria megacariocitară: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții
...
g.
Seria monocit-macrofagică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții
...
h.
Seria limfatică: morfologie, citochimie, genetică, imunologie, funcții; organe limfoide centrale și secundare
...
Analiza automată a celulelor sanguine.
i.
Seria eritroidă. - parametrii hemoleucogramei automate: Hb, Ht, MCH, MCHC, RBC, MCV, RDW, număr reticulocite.
...
j.
Seria leucocitară - număr de leucocite (WBC), formula leucocitară
...
k.
Seria trombocitară - număr de trombocite (PLT), PDW, MPV
...
l.
Erori și avantaje ale analizei automate a celulelor sanguine
...
m.
Interpretarea, comentarea și formularea elementelor de diagnostic pe baza analizei automate/limitele metodei
...
Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinice
n.
Istoric. Principiile fluidice ale citometriei în flux. Principiul de funcționare al citometrului în flux. Tipuri de citometre în flux. Flurocromi. Fotoreceptori. Anticorpi monoclonali. Conjugarea cu fluorocromi.
...
o.
Sortarea prin citometrie în flux.
...
p.
Citometria în flux în hematologie. Clasificările imunologice ale hemopatiilor maligne.
...
q.
Diagnosticul leucemiilor acute.
...
r.
Diagnosticul limfoproliferărilor cronice
...
s.
Studiul subpopulațiilor limfocitare. Aplicații.
...
t.
Studiul conținutului de ADN.
...
u.
Diagnosticul hemoglobinuriei paroxistice nocturne (HPN)
...
Elemente de citogenetica. Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinice
v.
Istoric.
...
w.
Recoltarea probelor. Prepararea probelor.
...
x.
Efectuarea culturilor. Fixarea. Prepararea lamelor. Colorațiile.
...
y.
Examinarea la microscop
...
z.
Cariotiparea
...
aa.
Nomenclatura citogenetică
...
bb.
Tulburări de structură și număr al cromozomilor
...
cc.
Aplicații clinice în hematologie
...
Principii de genetică moleculară. Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice. Oncogene în hematologie
dd.
Istoric.
...
ee.
Principii de bază. Structura ADN. Cromozomi și gene. Diversitatea genomică. Modificări patologice ale genelor.
...
ff.
Analiza moleculară a genelor
...
gg.
Diagnosticul molecular: southern-blot, northern-blot; hibridizare în situ; microarray; PCR; analiza funcției genelor.
...
Diagnosticul integrat hematologic:
hh.
Leucemiile acute. Clasificări FAB, WHO.
...
ii.
Leucemiile acute/Diagnosticul morfologic, chitochimic, imunologic, genetic și molecular.
...
jj.
Leucemiile acute/Diagnosticul formelor individuale
...
kk.
Sindroamele mielodisplazice/importanța și criteriile diagnosticului morfologic
...
ll.
Sindroamele mielodisplazice. Clasificări FAB, WHO.
...
mm.
Sindroamele mielodisplazice/Diagnosticul diferitelor entități
...
nn.
Sindroamele mieloproliferative cronice/Clasificarea WHO și clasificările semimoleculare
...
oo.
Sindroamele mieloproliferative cronice/importanța diagnosticului molecular
...
pp.
Sindroamele mieloproliferative cronice/Diagnosticul diferitelor entități
...
qq.
Sindroamele limfoproliferative cronice. Clasificarea WHO.
...
rr.
Boala Hodgkin/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator
...
ss.
Limfoamele nonhodgkiniene B/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Importanța Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.
...
tt.
Limfoamele nonhodgkiniene T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular.
...
uu.
Leucemiile limfocitare cronice B și T/NK/Elemente de diagnostic/Importanța tabloului de laborator/Diagnosticul morfologic, imunologic, genetic și molecular. /stadializare
...
vv.
Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Clasificări/Entități
...
ww.
Gamopatii monoclonale maligne și benigne/Elemente de diagnostic pozitiv și diferențial între diferitele entități/Stadializare
...
Hemostaza:
● Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare)
● Hemostaza fiziologică și fibrinoliza
● Reglarea hemostazei și fibrinolizei
● Explorarea hemostazei și fibrinolizei
–
Metode de laborator pentru studiul hemostazei și coagulării
> Teste pentru faza vasculară și plachetară
> Teste pentru faza de coagulare
> Teste pentru produși de degradare ai fibrinei (fibrinogen) și D-Dimeri
> Teste pentru funcția factorului XIII
> Teste de fibrinoliza
> Dozarea factorilor de coagulare
> Teste pentru inhibitorii fiziologici și dobândiți ai coagulării
> Teste automate de coagulare
> Tehnici cromogene și fluorometrice
...
–
Evaluarea inițială de laborator a coagulării
> Teste de screening
> Teste de confirmare
> Trombocitopenie
> Boala von Willebrand
> Afecțiuni calitative ale hemostazei
> Afecțiuni ale căii intrinseci a coagulării
> Afecțiuni ale căii comune a coagulării
> Afecțiuni ale căii extrinseci a coagulării
> Afecțiuni cu testele de screening normale
...
–
Evaluarea preoperatorie a hemostazei
...
–
Evaluarea hemostazei neonatale
...
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 6, anul III Neurologie (1 lună)
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.
Tematică.
● Sindromul de neuron motor periferic.
● Sindromul extrapiramidal.
● Paraliziile nervilor cranieni.
● Sindromul meningeal.
● Sindromul de compresie spinală.
● Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.
● Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.
● Tumorile cerebrale.
● Epilepsia.
● Polineuropatiile.
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 7, anul III,: Boli infecțioase
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 80
1.
Tematică.
● Agenții infecțioși:
–
clasificare, genuri;
...
–
caractere specifice.
...
● Identificarea de laborator a agenților infecțioși.
● Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).
● Sepsisul.
● Micozele sistemice.
● Infecția cu HIV.
● Infecția cu virusuri herpetice (V. Zoster, VEB, V. incluziilor citomegalice).
● Toxoplasmoza.
● Pneumocistoza.
● Enterocolitele infecțioase.
● Hepatitele virale.
● Infecțiile la gazde imunocompromise.
● Infecțiile nozocomiale.
● Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 8, anul III și opțional anul III: Hemobiologie și hematologie transfuzională
Nr. ore curs: 24
Nr. ore practică: 120
1.
Tematică.
● Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinică (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy-MNSs, Ja, Ii)
● Sistemul HLA - imunogenetică, nomenclatură, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.
● Imunologie trombocitară și granulocitară - domenii medicale de aplicare.
● Indicațiile terapiei transfuzionale.
● Hemovigilența.
● Securitatea transfuzională de la donor la pacient
● Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție
● Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.
● Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.
● Sângele - materie primă pentru produși terapeutici salvatori de viață
● Afereza terapeutică: indicație, eficiență, complicații
● Managementul calității în hemoterapie
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 9, anul III, Bioetica
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 40
1.
Tematică.
● Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Greșeli și erori în practica medicală
● Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
● Probleme etice în genetică și genomică
● Etica cercetării pe subiecți umani
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 12, anul III: OPȚIONALE
Se poate alege unul sau mai multe module opționale, dar numai o singură dată. Rezidenții care nu aleg modulele opționale, pot opta pentru hematologie clinică.
Modulele opționale sunt:
–
Hematologie de Laborator (inclusiv opțiune anatomo-patologică, flowcitometrie, biologie moleculară) - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu
...
–
Hemobiologie și hematologie transfuzională - 3 luni - cu aceeași curicullum ca modulul obligatoriu
...
–
Anestezie - Terapie Intensivă - 2 luni
...
Tematică
Terapie intensivă
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 160
1.
Tematică.
● Terapia durerii: Opiacee; Alte analgetice
● Terapia intensivă respiratorie
–
insuficiență respiratorie acută
...
● Terapia intensivă neurologică
–
Edemul cerebral
...
–
Stările de agitație acută
...
–
Stările de comă - Metabolica
...
–
Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice: Subarahnoidiană, Intracerebrală, Epidurală
...
● Terapie intensive metabolic și de nutriție
–
Fiziopatologia tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
...
–
Fiziopatologia tulburărilor acidobazice
...
–
Fiziopatologia diabetului zaharat: coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică; hipoglicemia
...
–
Terapie volemică
...
–
Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice
...
–
Managementul glicemiei
...
–
Suportul nutrițional; Enteral și parenteral
...
● Terapie intensive digestivă
–
Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
...
–
Insuficiență hepatică acută fulminantă
...
–
Hemoragiile digestive superioare
...
–
Hemoragiile digestive inferioare
...
● Terapie intensivă renală
–
Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
...
–
Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
...
–
Indicațiile și contraindicațiile hemodializei
...
● Plasmafereza
–
bazele teoretice ale plasmaferezei
...
–
principii de tratament
...
–
probleme tehnice
...
–
aplicații terapeutice
...
–
complicațiile plasmaferezei
...
● Tulburări multisistemice la bolnavul critic
–
Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
...
–
Infecție, sepsis, șoc septic
...
–
Soluții înlocuitoare de volum sanguin
...
–
Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
...
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 10, anul IV: Transplant de celule stem hematopoietice
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.
Tematică.
● Proprietățile biologice ale celulei stem hematopoetice
● Imunogenetica în transplantul de celule stem allogen
● Alegerea donatorului în funcție de tipizarea HLA și sursa de celule stem
● Principiile condiționării
● Suportul transfuzional la pacienții cu transplant de celule stem
● Terapia suportivă în transplant de celule stem
● Complicațiile precoce posttransplant
● Complicații infecțioase posttransplant
● Reconstituirea imunității după allotransplantul de celule stem
● Complicații tardive la pacienți posttransplant
● Monitorizarea moleculară după transplant (BMR și Chimerism)
● Imunoterapia posttransplant
● Indicațiile generale în practica curentă de auto și allotransplant de celule stem
● Transplantul de celule stem în leucemia acută mieloblastică
● Transplantul de celule stem în leucemia acută limfoblastică
● Transplantul de celule stem în sindroamele mielodisplazice
● Transplantul de celule stem în leucemia mieloida cronică și sindroame mieloproliferative cronice
● Transplantul de celule stem în leucemia limfatică cronică
● Transplantul de celule stem în mielomul multiplu
● Transplantul de celule stem în amiloidoza primară
● Transplantul de celule stem în limfoame
● Transplantul de celule stem în tumori solide
● Transplantul de celule stem în boli autoimune
● Transplantul de celule stem în anemia aplastică și hemoglobinuria paroxistică nocturnă
● Celulele stem în medicina regenerativă
...
2.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
Modulul 11, anul IV: Tulburări de coagulare
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 480
1.
Tematică
1.
Hemostaza:
–
Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).
...
–
Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.
...
–
Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare
...
–
Explorarea hemostazei și fibrinolizei.
...
...
2.
Sindroame hemoragice și trombotice:
–
Telangectazia ereditară.
...
–
Vasculite dobândite imune și neimune.
...
Trombocitopenii:
–
imune - Purpura trombocitopenică imunologică,
...
–
neimune.
...
Trombocitopatii ereditare și dobândite.
Purpura trombotică trombocitopenică.
Hemofiliile și afecțiunile înrudite.
Boala von Willebrand.
Coagularea intravasculară diseminată.
Fibrinoliza primară.
Trombofiliile.
Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.
...
...
3.
Obiective educaționale: însușirea noțiunilor teoretice și dobândirea de abilități practice.
...
4.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire: asistență pasivă, abilitatea de a efectua procedurile aferente specialității sub supravegherea unui medic primar sau fără supraveghere).
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Specializarea în Hematologie se desfășoară în cadrul Disciplinelor de Hematologie din Facultățile de Medicină recunoscute de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, sub conducerea unui profesor universitar (sau conferențiar universitar), în Hematologie (activitățile teoretice și practice), respectiv în Secțiile de Hematologie ce dețin dotarea necesară (ale spitalelor mari), sub îndrumarea unui medic primar Hematolog cu experiență îndelungată (pentru stagiile practice). Conducătorul de rezidențiat va fi ajutat în activitatea de pregătire a rezidenților de alți membri ai disciplinei, precum și de medicii primari din rețeaua Ministerului Sănătății. Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare a activității se poate efectua în alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a modulelor de pregătire.
Caietele de stagiu ale rezidenților sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente ce vor certifica participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
● Puncții medulare/biopsii osteomedulare: ..... 200
● Diagnostice boli hematologice maligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Diagnostice boli hematologice nonmaligne (cu interpretarea rezultatelor analizelor specifice) ..... 500
● Transplant de celule stem hematopoietice ..... 5 autotransplant și 5 allotransplant
● Stabilire strategii terapeutice în boli hematologice ..... 500
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Conform practicilor din Uniunea Europeană, apreciem activitățile teoretice la aproximativ 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, astfel încât să se încadreze în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
La sfârșitul anului I de pregătire medicul rezident:
● Cunoaște procedurile și circuitele funcționale unei secții de hematologie
● Dezvoltă capacitate de muncă în echipa
● Învață sistemele de operare informatică specifice
● Deține noțiuni clare în ceea ce privește măsurile de protecție proprii și a celor din jur
● Deprinde abilități de comunicare cu pacientul, conștientizează importanța confidențialității actului medical, are o atitudine respectuoasă și condescendentă față de pacient și de patologia sa
● Efectuează anamneza
● Efectuează examenul obiectiv
● Solicită investigații paraclinice și de diagnostic
● Interpretează o hemoleucogramă, biochimie, tablou sanguin
● Urmărește evoluția clinică și paraclinică a pacienților
● Efectuează epicrize, scrisori medicale, recomandări specifice specializării.
● Participă la efectuarea de manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, biopsie osteomedulară, administrare intratecală de chimioterapie), sub stricta supraveghere a coordonatorului. Ideal la sfârșitul primului an de formare are abilitatea de a efectua aceste manopere independent.
● Deține noțiunile teoretice și practice aferente fiecărui modul
● Deține capacitatea de a accesa literatura de specialitate.
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului II de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modulului de medicină internă
● Stabilește scheme de investigații paraclinice și de diagnostic, interpretează rezultatele investigațiilor - (medulograma, BOM, imunofenotipare, cariotip)
● Deține noțiuni de citologie, poate examina un frotiu periferic, aspirat medular, aspirat ganglionar
● Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului III de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni teoretice care vizează patogeneza, diagnosticul, evoluția și tratamentul patologiilor aferente fiecărui modul/specialitate
● Efectuează manopere/proceduri (puncție/aspirat medular, aspirat ganglionar, biopsie osteomedulară, puncție lombară, administrare intratecală de chimioterapie) sub stricta supraveghere a medicului coordonator
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● Poate să gestioneze independent pacienți hematologici în spitalizare de zi sau pacienți hematologici în urmărire cronică care urmează tratamente în protocoale demarate deja (de către "senior")
● Poate să gestioneze prescrierea, urmărirea transfuziilor de sânge
● Poate să interpreteze testele specifice hemobiologiei și hematologiei transfuzionale
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului IV de pregătire medicul rezident:
● Are capacitatea de a pune un diagnostic și de a alege/urma protocolul terapeutic sub supravegherea coordonatorului
● Deține noțiuni care vizează terapiile/moleculele, procedurile de ultima oră
● Are capacitatea de selecție a terapiilor în funcție de cost-eficacitate, normele naționale în vigoare etc
● Poate stabili un prognostic în funcție de patologia și particularitatea cazului.
● Deține noțiuni în ceea ce privește măsurile de paleație și de asigurare a calității vieții pacienților.
● Urmărește evoluția pacienților și are capacitatea de a tria cazurile în funcție de severitatea lor
● Identifică situațiile cu risc vital
● Răspunde la solicitările de urgență și deține noțiuni care vizează menținerea funcțiilor vitale
● Cunoaște indicațiile transplantului, tipurile de transplant, principalele complicații posttransplant, evaluarea unui pacient posttransplant
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
La sfârșitul anului V de pregătire medicul rezident:
● Deține noțiuni și poate participa activ la trialuri clinice, studii observaționale etc.
● Efectuează gărzi în funcție de legea în vigoare
● Participă la activități educaționale de formare a rezidenților (prezentări de caz, cursuri, simpozioane, workshop-uri, congrese)
● are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul final în specialitatea Hematologie se organizează în centre universitare diferite, în funcție de numărul de rezidenți ce au efectuat pregătirea în specialitate, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 10 de întrebări (3 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), două probe clinice (hematologie și medicină internă) și o probă practică.
Medicul specialist certificat în urma promovării examenului în specialitatea Hematologie:
–
Va efectua puncțiile medulare și biopsiile osteomedulare, necesare diagnosticului bolilor hematologice.
...
–
Va interpreta rezultatele testelor specifice de laborator hematologic
...
–
Va stabili diagnostic complet și corect al unei boli hematologice maligne sau nonmaligne
...
–
Va stabili schema terapeutică corespunzătoare conform ghidurilor naționale și internaționale pentru fiecare pacient cu boală hematologică
...
–
Va monitoriza corect pacienții cu boli hematologice
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă ............ Da
...
–
examen clinic ........... Da (2)
...
–
probă practică .......... Da
...
–
probă pe casetă video ... Nu
...
–
probă operatorie ........ Nu
...
–
dizertație .............. Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN
a.
PROBA SCRISĂ
1.
Anatomia și histologia organelor hematopoietice și limfopoietice.
...
2.
Hematopoieza: definiție; hematopoieza embrio-fetală, la adulți și la vârstnici; conceptul de celula-stem; factori de creștere hematopoietici; modele de studiu în vitro ale hematopoiezei.
...
3.
Seria eritrocitară: origine, maturitate și diabaza; reglarea producției de eritrocite; eritropoieza eficientă, ineficientă și diseritropoieza, structura membranei eritrocitare; echipamentul enzimatic al eritrocitului; ciclul de viață al eritrocitelor și soarta eritrocitelor senescente; anomalii morfologice ale eritrocitelor; aprecierea producției și distrucției de eritrocite.
...
4.
Hemoglobinele normale: speciile moleculare, ontogeneza hemoglobinelor; structura moleculei de hemoglobină; sinteza hemoglobinei; funcțiile hemoglobinei; catabolismul hemoglobinei; metodele de studiu ale hemoglobinei.
...
5.
Metabolismul fierului; metode de investigare.
...
6.
Seria granulocitară: granulopoieza, ciclul de viață al granulocitelor; elementele structurale de bază; metabolismul și funcțiile granulocitelor; metode de studiu ale granulocitelor.
...
7.
Seria megacariocitară: trombocitopoieza, ciclul de viață al trombocitelor; structura trombocitelor; metabolismul și funcțiile trombocitelor; metode de studiu ale trombocitelor.
...
8.
Seria monocito-macrofagică: monocitopoieza, ciclul de viață, repartiția și tipurile morfofuncționale de celule monocito-macrofagice; funcțiile celulelor seriei monocito- macrofagice; metode de studiu al celulelor monocito-macrofagice.
...
9.
Seria limfocitară: limfopoieza; populațiile limfoide: ontogeneza, identificare, funcții, distribuția în organism, ciclul de viață, metode de studiu.
...
10.
Factorii coagulării și ai fibrinolizei: structura, producție, durata de viață.
...
11.
Hemostaza și fribrinoliza: mecanisme, reglare, explorare în clinică.
...
12.
Răspunsul imun: caractere fundamentale, modele de răspuns, etapele răspunsului, evaluarea în clinică a statusului imun; antigenele de histocompatibilitate și imunitatea antigrefă, determinarea compatibilității donator/receptor de grefă.
...
13.
Transfuzia cu sânge și concentrate celulare: principii, indicații, contraindicații, accidente. Determinarea compatibilității pentru practica transfuzională.
...
14.
Elemente de genetică: ADN-ul și codul genetic, ciclul celular, reglarea ciclului celular, protooncogenele, rearanjarea genelor. Depistarea mutațiilor pentru uzul clinic: la nivel cromozomial (examenul citogenetic) și la nivel molecular.
...
15.
Anemia aplastică.
...
16.
Anemiile hipocrome.
...
17.
Anemiile hemolitice.
...
18.
Anemiile megaloblastice.
...
19.
Sindromul mieloproliferativ cronic.
...
20.
Sindromul mielodisplazic.
...
21.
Leucemiile acute.
...
22.
Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
...
23.
Leucemia cu celule păroase.
...
24.
Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
...
25.
Boala Hodgkin.
...
26.
Limfoamele maligne non-Hodgkin.
...
27.
Bazele farmacologice ale terapiei citostatice; mecanismele rezistenței la drog.
...
28.
Terapia cu agenți inductori de diferențiere în hematologie.
...
29.
Terapia cu interferoni în hemato-oncologie.
...
30.
Allo- și autotransplantul de măduvă osoasă în bolile hematologice: principii și indicații.
...
31.
Hemopatii autoimune: mecanismele ruperii toleranței, sindroamele clinice.
...
32.
Sindroame de deficit imun ereditare și dobândite (patogeneza, clasificare, identificare, principii de terapie).
...
33.
Boli hemoragice de cauză trombocitară.
...
34.
Hemofiliile și boala von Willebrand.
...
35.
Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
...
36.
Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
...
37.
Tratamentul trombolitic.
...
38.
Sindromul de fibrinoliză primară.
...
39.
Tratamentul infecțiilor oportunistice la gazde imunocompromise.
...
...
b.
PROBA CLINICĂ de hematologie
1.
Anemiile hipocrome.
...
2.
Anemiile hemolitice.
...
3.
Anemiile megaloblastice.
...
4.
Sindromul mieloproliferativ cronic.
...
5.
Sindromul mielodisplazic.
...
6.
Leucemiile acute.
...
7.
Leucemia limfatică cronică: forma comună și variantele de leucemie limfatică cronică.
...
8.
Gamapatiile monoclonale (GM): GM cu semnificație nedeterminată, mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, bolile cu lanțuri grele.
...
9.
Boala Hodgkin.
...
10.
Limfoamele maligne non-Hodgkin.
...
11.
Boli hemoragice de cauză trombocitară.
...
12.
Hemofiliile și boala von Willebrand.
...
13.
Sindromul coagulării intravasculare diseminate.
...
14.
Purpura trombocitopenică trombohemolitică.
...
15.
Sindromul de fibrinoliză primară.
...
...
c.
PROBA CLINICĂ de medicină internă
1.
Pneumoniile.
...
2.
Astmul bronșic.
...
3.
Bronșita cronică obstructivă.
...
4.
Cordul pulmonar cronic.
...
5.
Cancerul bronhopulmonar.
...
6.
Pleureziile.
...
7.
Sindromul de compresiune mediastinală.
...
8.
Tulburările de ritm și de conducere ale inimii.
...
9.
Infarctul miocardic.
...
10.
Endocardita.
...
11.
Insuficiență cardiacă.
...
12.
Hipertensiunea arterială.
...
13.
Lupusul eritematos diseminat.
...
14.
Ulcerul gastric și duodenal.
...
15.
Cancerul gastric.
...
16.
Colita ulceroasă.
...
17.
Hepatita acută.
...
18.
Hepatita cronică.
...
19.
Ciroza hepatică.
...
20.
Insuficiență hepatică.
...
21.
Glomerulonefrita acută.
...
22.
Glomerulonefrita cronică.
...
23.
Litiaza renală.
...
24.
Insuficiență renală acută.
...
25.
Sindromul nefrotic.
...
26.
Pielonefrita cronică.
...
27.
Cancerul hepatic.
...
28.
Diabetul zaharat.
...
29.
Hemocromatoza.
...
30.
Colecistitele.
...
31.
Cancerul colonic.
...
32.
Tromboflebitele.
...
...
d.
PROBA PRACTICĂ
1.
Interpretarea unei radiografii (radiografie toracică, radiografie osoasă, radiografie de tract digestiv, urografie).
...
2.
Interpretarea unei EKG.
...
3.
Interpretarea unei echografii abdominale.
...
4.
Interpretarea unei tomografii computerizate.
...
5.
Electroforeza, imunoelectroforeza, dozarea imunoglobulinelor serice: interpretarea unor buletine.
...
6.
Interpretarea unui examen de urină.
...
7.
Explorări funcționale respiratorii: interpretarea unui buletin de analiză.
...
8.
Examinarea unor frotiuri de sânge periferic și de măduva osoasă și comentarea preparatelor.
...
9.
Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de măduvă osoasă.
...
10.
Interpretarea unui buletin cu descrierea unei secțiuni de ganglion limfatic.
...
11.
Interpretarea unui buletin cu teste de hemostază.
...
12.
Anemii hemolitice imunologice: interpretarea testelor de diagnostic.
...
13.
Anemii hemolitice endoeritrocitare: interpretarea testelor de diagnostic.
...
14.
Teste pentru evaluarea fierului: interpretarea unui buletin.
...
15.
Explorarea în clinică a imunității humorale și celulare: interpretarea unui buletin.
...
16.
Diagnosticul citochimic și imunofenotipic al leucemiilor acute: interpretarea unui buletin.
...
17.
Examinarea LCR: interpretarea unui buletin de analiză.
...
18.
Interpretarea testelor de investigare a metabolismului porfirinelor.
...
19.
Diagnosticul molecular al hemopatiilor maligne
...
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
● Examen clinic-1500
● Flebotomia și instalarea unei linii de PEV - 20
● Puncții aspiratorii ale măduvei osoase - 200
● Puncție biopsie de măduva osoasă -100
● Toracenteza - 5
● Paracenteza - 5
● Puncție lombară - 10
● Aplicarea unei sonde naso-gastrice - 5
● Interpretarea EKG - 100
● Interpretare radiografii, TAC - 100
● Interpretarea unei tomografii computerizate - 50
● Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică - 50
● Interpretarea puncției biopsie hepatică - 10
● Echografie abdominală - tehnică, interpretare -100
● Fenotiparea în sisteme eritrocitare - 50
–
Determinarea grupe sanguine OAB,
...
–
Determinări factor RhD standard.
...
–
False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.
...
● Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari. - 15
● Teste de histo-compatibilitate majoră (serologie, PCR) - 10
● Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari. - 10
● Teste de compatibilitate leuco- trombocitară. - 5
● Principii și tehnici de grupaj HLA - 10.
● Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie. - 10
● Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate - 10
● Monitorizare pulsoximetrie - 100
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 30
● Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 30
● Puncție arterială și recoltarea de sânge - 10
● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 10
● Program practic de microscopie/citologie - examinarea și interpretarea frotiului de sânge periferic și aspirat medular - 50
● Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare - 20
● Dozare Vit. B12 și acid folic - 20
● Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. - 50
● Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei - 20
● Imunofenotiparea - examinare și interpretare analize - 100
● Explorarea citogenetică. Tehnica FISH - examinare și interpretare analize - 50
● Explorarea de biologie moleculară în hematologie - examinare și interpretare analize - 50
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN HEMATOLOGIE
Etice, deontologice
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale conf. ordinului MS nr. 916/2006.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite - Codul Muncii
O.G. nr. 13/30.01.2003 în care se interzice complet fumatul în unitățile sanitare.
Respectă Regulamentul de Ordine Interioară precum și normele de etică și deontologie profesională;
Respectă normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare conf. Ordinului MS nr. 961/2016.
Respectă Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale.
Participă la instruirile periodice efectuate în cadrul unității privind protecția civilă, situații de urgență.
Aplică prevederile rezultate din documentele sistemului de management calitate referitoare la procesele și activitățile desfășurate, aferente postului ocupat.
Cunoaște prevederile H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice
...
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR
LABORATOR FARMACEUTIC
OBIECTIVUL PREGĂTIRII:
Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de:
–
controlul medicamentului
...
–
toxicologie chimico-legală,
...
–
analize toxicologice chimico-clinice
...
–
ecotoxicologie și toxicologia mediului
...
–
toxicologie industrială
...
–
analiză în clinicile de boli profesionale
...
–
igiena alimentației
...
–
explorări biochimice
...
–
farmacodinamie și farmacocinetică experimentală
...
–
control al abuzului și substanțelor de abuz sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
...
DURATA STAGIILOR - 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
A.
PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:
ANUL I
1.
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE - 1 lună
...
2.
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ - 1 lună
...
3.
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună
...
4.
BIOCHIMIE - 1 lună
...
5.
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE - 1 lună
...
6.
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 2 luni
...
7.
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC - 1 lună
...
8.
IGIENA ALIMENTAȚIEI - 1 lună
...
9.
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) - 3 luni
...
ANUL II
10.
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE - 1 lună
...
11.
CONTROLUL MEDICAMENTULUI - 2 luni
...
12.
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ - 1 lună
...
13.
LABORATOR CLINIC - 2 luni
...
14.
BIOFARMACIE - 2 luni
...
15.
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ - 1 lună
...
16.
ANALIZE DE LABORATOR - 3 luni
...
16.1.
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR - 1 lună
...
16.2.
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR - 1 lună
...
16.3.
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI - 1 lună
...
16.4.
BIOETICĂ - ½ lună
...
...
B.
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:
1.
CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni
...
1.1.
Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.
...
1.2.
Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.
...
1.3.
Întocmirea buletinului de analiză.
...
1.4.
Întocmirea specificației produsului.
...
2.
TOXICOLOGIE: 3 luni
...
2.1.
Toxicologia chimico-legală - 1 lună
...
2.2.
Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale - 1 lună
...
2.3.
Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului - 1 lună
...
3.
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ - 1 lună
...
4.
LABORATOR CLINIC: 2 luni
...
4.1.
Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.
...
4.2.
Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.
...
4.3.
Analiza sucului gastric.
...
4.4.
Analiza lichidului cefalo-rahidian.
...
5.
IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni
...
5.1.
Controlul calității apei.
...
5.2.
Controlul calității alimentelor.
...
5.3.
Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.
...
6.
ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ - 1 lună
...
...
DETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II
1.
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE
Obiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.
Tematică (20 ore):
1.
Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.
...
2.
Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.
...
3.
Elaborarea protocoalelor experimentale.
...
4.
Interpretarea datelor experimentale.
...
5.
Comunicarea rezultatelor cercetării.
...
6.
Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.
...
...
2.
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.
Tematică (20 ore):
Noțiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică.
Distribuția normală și intervalul de încredere.
Regresia liniară și corelația.
Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher).
Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici.
Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Activități practice și de seminar
1.
Reprezentări grafice ale datelor experimentale
...
2.
Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
...
3.
Calculul parametrilor statistici ai unei populații.
...
4.
Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.
...
5.
Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.
...
6.
Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.
...
7.
Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.
...
8.
Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.
...
9.
Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.
...
...
3.
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.
Tematică (20 ore):
1.
Acte legislative generale privind domeniul sănătății.
...
1.1.
Legea privind asigurarea sănătății populației.
...
1.2.
Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.
...
2.
Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.
...
2.1.
Laboratoare de analiza medicamentului.
...
2.2.
Laboratoare de toxicologie.
...
2.3.
Laboratoare de analize medicale.
...
2.4.
Laboratoare de mediu.
...
2.5.
Laboratoare de analiza alimentului.
...
2.6.
Reguli de bună practică de laborator.
...
2.7.
Controlul activităților de laborator.
...
3.
Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar - laborator.
...
3.1.
Profesiunea de farmacist.
...
3.2.
Profesiunea de medic.
...
3.3.
Profesiunea de chimist.
...
3.4.
Profesiunea de biolog.
...
3.5.
Alte profesiuni.
...
4.
Regimul legal al medicamentului.
...
4.1.
Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.
...
4.2.
Substanțe și medicamente cu regim legal special.
...
5.
Regimul legal al protecției mediului.
...
5.1.
Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.
...
5.2.
Controlul activităților cu impact asupra mediului.
...
6.
Regimul legal al alimentelor.
...
6.1.
Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.
...
6.2.
Controlul activităților care au ca obiect alimentele.
...
7.
Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.
...
7.1.
Înființarea unităților farmaceutice.
...
7.2.
Condiții de organizare și funcționare.
...
8.
Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.
...
8.1.
Norme republicane de protecție a muncii.
...
8.2.
Norme departamentale de protecție a muncii.
...
9.
Producția și controlul calității medicamentelor.
...
9.1.
Reguli de bună practică de fabricație.
...
9.2.
Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.
...
...
4.
BIOCHIMIE
Obiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):
1.
Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.
...
2.
Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.
...
3.
Metabolismul glucidic.
...
Procese anaerobe generatoare de energie.
Procese oxidative.
Procese biosintetice și catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
Glucide cu semnificație fiziologică.
4.
Metabolismul lipidic.
...
Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor.
Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului.
Transportul și depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
5.
Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.
...
Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori).
Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.
6.
Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.
...
7.
Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
...
8.
Biochimia comunicării extra- și intracelulare.
...
9.
Tehnici de centrifugare.
...
10.
Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.
...
11.
Tehnici electroforetice în biochimie.
...
12.
Enzime. Efectori enzimatici. Generalități.
...
13.
Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.
...
14.
Biochimia radicalilor liberi.
...
15.
Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.
...
16.
Biochimia acidului arahidonic.
...
17.
Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.
...
18.
Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.
...
19.
Biochimia sistemului sanitar.
...
20.
Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.
...
21.
Biochimia senescenței.
...
Activități practice și de seminar
1.
Metodologii moderne în investigarea biochimică.
...
2.
Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.
...
3.
Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.
...
4.
Metode moderne de determinare a vitaminelor.
...
...
5.
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):
1.
Studiul produselor vegetale conținând:
–
oze și ozide
...
–
alcaloizi
...
–
compuși terpenici și aromatici
...
...
2.
Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.
...
3.
Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.
...
4.
Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.
...
5.
Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.
...
6.
Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.
...
2.
Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.
...
3.
Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.
...
4.
Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.
...
5.
Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.
...
6.
Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.
...
...
6.
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):
1.
Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.
...
2.
Etapa de farmacologie preclinică.
...
3.
Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.
...
4.
Farmacodinamia experimentală.
...
5.
Farmacotoxicologia experimentală.
...
6.
Farmacocinetica experimentală.
...
7.
Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.
...
2.
Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, "în vivo" și "în vitro". Determinarea DE50
...
3.
Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.
...
4.
Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.
...
5.
Testarea toleranței locale.
...
6.
Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.
...
7.
Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.
...
...
7.
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numerație.
Microsisteme cu microprocesor.
Sisteme de operare.
Programe utilitare.
Baze de date numerice.
Baze de date.
Programe de statistică.
Activități practice și de seminar:
1.
Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.
...
2.
Sistemul de operare MS-DOS.
...
3.
Programe utilitare: XTPRO, NORTON COMANDER.
...
4.
Editorul de texte Wordstar.
...
5.
Baze de date numerice.
...
6.
DBASE III+IV.
...
...
IGIENA ALIMENTAȚIEI
Obiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.
Tematică (20 ore):
1.
Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.
...
2.
Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.
...
3.
Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.
...
4.
Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).
...
5.
Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.
...
6.
Regim alimentar în obezitate.
...
7.
Regim alimentar în hiperuricemii și gută.
...
8.
Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.
...
9.
Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.
...
10.
Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.
...
11.
Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.
...
12.
Regim alimentar în patologia renală.
...
13.
Regim alimentar în SIDA.
...
14.
Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.
...
15.
Aditivi alimentari.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.
...
2.
Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.
...
3.
Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.
...
4.
Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare.
...
TOXICOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):
1.
Surse de informare pentru toxicologi.
...
2.
Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.
...
3.
Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.
...
4.
Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.
...
5.
Principiile tratamentului intoxicațiilor.
...
6.
Toxicologia principalelor clase de medicamente.
...
7.
Toxicologia substanțelor utilizate abuziv.
...
8.
Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenți organici, gaze, vapori, particule.
...
9.
Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.
...
10.
Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.
...
11.
Toxicomania și dopingul.
...
12.
Doza și metode de determinare a DL(50).
...
13.
Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.
...
14.
Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.
...
15.
Expertiza toxicologică.
...
16.
Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.
...
17.
Toxicologia oxidului de carbon.
...
18.
Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.
...
19.
Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.
...
20.
Toxicologia mercurului.
...
21.
Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.
...
22.
Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.
...
23.
Toxicologia antidepresivelor.
...
24.
Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.
...
25.
Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.
...
26.
Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
...
27.
Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.
...
28.
Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.
...
29.
Toxicologia antibioticelor.
...
30.
Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.
...
31.
Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.
...
32.
Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor ("Nonclinical overview").
...
Activități practice și de seminar:
1.
Analize de toxici gazoși și volatili.
...
2.
Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.
...
3.
Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.
...
4.
Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.
...
5.
Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.
...
6.
Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților.
...
7.
Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.
...
8.
Analiza pesticidelor.
...
9.
Cercetarea toxicologică a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).
...
10.
Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN.
...
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):
1.
Mecanisme de apărare a organismului.
...
2.
Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.
...
3.
Mediatori moleculari ai răspunsului imun.
...
4.
Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.
...
5.
Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.
...
6.
Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.
...
7.
Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.
...
8.
Clasificarea virusurilor.
...
9.
Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.
...
10.
Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.
...
11.
Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.
...
12.
Testarea sensibilității la antibiotice.
...
13.
Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.
...
14.
Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
...
15.
Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.
...
16.
Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Tehnici de sterilizare prin căldură.
...
2.
Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.
...
3.
Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.
...
4.
Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.
...
5.
Recoltarea produselor patologice, colorații.
...
6.
Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.
...
7.
Testarea sensibilității la antibiotice - antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.
...
8.
Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.
...
9.
Reacția de aglutinare - tehnică, aplicații.
...
10.
Reacția de precipitare - tehnică, aplicații.
...
11.
Reacții de fixare a complementului - tehnică, aplicații.
...
12.
Reacția de seroneutralizare - tehnică, aplicații.
...
13.
Reacția cu anticorpi marcați - tehnică, aplicații.
...
14.
Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.
...
15.
Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.
...
17.
Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.
...
18.
Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.
...
19.
Examenul microbiologic al sângelui.
...
20.
Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.
...
11.
CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):
1.
Farmacopeea Europeană/Farmacopeea Română - prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.
...
2.
Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).
...
3.
Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.
...
4.
Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.
...
5.
Prelevarea probelor pentru analiză.
...
6.
Examenul organoleptic.
...
7.
Solubilitatea substanțelor medicamentoase.
...
8.
Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.
...
9.
Determinarea pH-ului.
...
10.
Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.
...
11.
Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.
...
12.
Controlul purității substanțelor medicamentoase.
...
13.
Determinări biologice.
...
14.
Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.
...
15.
Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
...
16.
Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
...
17.
Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).
...
18.
Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
...
19.
Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).
...
20.
Electroforeză capilară.
...
21.
Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.
...
22.
Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.
...
23.
Evaluarea stabilității medicamentelor.
...
24.
Reguli de bună practică de laborator.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.
...
2.
Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
...
3.
Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).
...
4.
Controlul purității substanțelor medicamentoase.
...
5.
Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:
...
5.1.
metode volumetrice
–
metode electrometrice
...
–
metode spectrometrice
...
–
metode cromatografice
...
...
6.
Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibilitate.
...
...
12.
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):
1.
Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.
...
2.
Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.
...
3.
Testele analitice pe grupe de toxici.
...
4.
Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.
...
5.
Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.
...
6.
Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.
...
7.
Expertiza toxicologică a medicamentelor:
–
reglementări referitoare la studiile de toxicologie.
...
–
bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.
...
–
animalele de laborator și etica experimentării pe animale.
...
–
tipuri de studii de toxicologie.
...
–
raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.
...
–
structura unui raport de evaluare toxicologică.
...
...
Activități practice și de seminar:
1.
Analiza de toxici gazoși.
...
2.
Analiza de compuși volatili.
...
3.
Screening de medicamente.
...
4.
Screening de metale, anioni și pesticide.
...
5.
Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).
...
...
13.
LABORATOR CLINIC
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)
1.
Factorii care influențează analizele de laborator clinic.
...
2.
Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.
...
3.
Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.
...
4.
Anomalii ale metabolismului glucidic.
...
5.
Anomalii ale metabolismiului lipidic.
...
6.
Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.
...
7.
Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.
...
8.
Markeri tumorali.
...
9.
Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.
...
10.
Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.
...
11.
Explorări biochimice în nefrologie.
...
12.
Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.
...
13.
Explorări biochimice în gastroenterologie.
...
14.
Explorări biochimice în hepatologie.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.
...
2.
Analiza și controlul de laborator al urinei.
...
3.
Analiza sucului gastric.
...
4.
Analiza lichidului cefalorahidian.
...
...
14.
BIOFARMACIE
Obiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):
1.
Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.
...
2.
Dizolvarea și difuziunea - procese de bază în asigurarea biodisponibilității.
...
3.
Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.
...
4.
Modele farmacocinetice.
...
5.
Elemente de calcul folosite în biofarmacie.
...
6.
Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.
...
7.
Preformularea.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.
...
2.
Studii "în vitro" privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.
...
3.
Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.
...
4.
Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absorbție asupra cedării substanțelor active.
...
...
15.
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ
Obiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):
1.
Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.
...
2.
Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.
...
3.
Selecția și colectarea probelor biologice.
...
4.
Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.
...
5.
Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.
...
Activități practice și de seminar:
1.
Determinări de cromatografie în strat subțire.
...
2.
Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.
...
3.
Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.
...
4.
Analize densitometrice (cu integrare).
...
5.
Determinări pe HPLC asistate de calculator.
...
6.
Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.
...
7.
Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.
...
8.
Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).
...
...
16.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
...
2.
Contextul apariției bioeticii.
...
3.
Definirea bioeticii.
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
...
5.
Teorii și metode în bioetică.
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient.
...
2.
Paternalism versus autonomie.
...
3.
Modele ale relației medic - pacient.
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat.
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient.
...
3.
Relația medic - pacient minor.
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient.
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației.
...
2.
Dileme etice în avort.
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical.
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
...
2.
Probleme etice în stările terminale.
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală.
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat.
...
5.
Îngrijirile paliative.
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru.
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie.
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant.
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
...
5.
Terapia genică.
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
...
5.
Comitetele de etică a cercetării.
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient.
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
LABORATOR FARMACEUTIC
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1) - 1 lună
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) - 1 lună
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.3) - 1 lună
BIOCHIMIE (1.4) - 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) - 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) - 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) - 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) - 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) - 3 luni
IMUNOLOGIE - MICROBIOLOGIE (1.10) - 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) - 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) - 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) - 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) - 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ (1.15) - 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR (1.16) - 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) - 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR (1.18) - 1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI (1.19) - 1 lună
BIOETICĂ (1.20) - ½ lună
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ (1.21) - 11 luni și 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
(1.1) _______ (1.9)
(1.10) ________ 1.19
1.20; 1.21
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2016
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII DE MEDICINA FAMILIEI ȘI A MEDICULUI DE FAMILIE
Medicina familiei este o disciplină academică și științifică, având propriul conținut educațional, activitate clinică și de cercetare bazată pe dovezi științifice, precum și o specialitate clinică orientată către asistența medicală primară.
Medicii de familie sunt medici specialiști educați în conformitate cu caracteristicile disciplinei. Ei sunt medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue și comprehensive oricărei persoane care necesită asistență medicală, fără deosebire de vârstă, sex și boală. Ei îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar și cultural al acesteia, respectând autonomia pacienților lor. Medicii de familie au responsabilitate profesională față de comunitate. În procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, psihologici, sociali, culturali și existențiali, folosind cunoștințele și încrederea născute din contactele repetate.
Medicii de familie își exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea și furnizând tratament curativ sau paliativ. Acest lucru se întâmplă fie direct, fie prin intermediul altor servicii, potrivit nevoilor de sănătate și resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienții în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru dezvoltarea și menținerea abilităților lor, a echilibrului și a valorilor personale pentru o asistență medicală efectivă și sigură.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE GENERALE ALE REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ A FAMILIEI
Rezidențiatul în medicina familiei creează premisele unei bune practici medicale primare la care are acces cea mai mare parte a populației.
Scopul rezidențiatului în medicina familiei este de a pregăti medici specialiști cu un nivel al competenței clinice suficient pentru a practica independent. Calitatea în practica modernă a medicinii de familie are la bază pregătirea obligatorie prin rezidențiat.
Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor arată că rezidențiatul în medicina familiei este obligatoriu pentru a practica această specialitate.
Programul de pregătire în rezidențiat, bazat pe caracteristicile acestei discipline va trebui să genereze medici de familie capabili:
● Să constituie punctul de prim contact cu sistemul sanitar, oferind acces liber și nelimitat pacienților lor și ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora, fără deosebire de vârstă, sex sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză.
● Să își însușească să identifice și să aplice metodele cele mai adecvate de prevenire și de promovare a sănătății populației.
● Să își însușească metodele de abordare integrală a pacientului în relație cu mediul său de viață și de muncă și de abordare centrată pe persoană și orientată către individ, familia și comunitatea din care acesta provine.
● Să își însușească metodele și mijloacele de a sesiza trecerea de la starea de sănătate la starea de boală a pacienților săi.
● Să cunoască foarte bine particularitățile și nevoile fiecărei etape de viață.
● Să își însușească și să aplice particularitățile consultației și a tratamentului în condițiile asistenței medicale de prim contact.
● Să își însușească și să aplice metodele specifice de rezolvare a urgențelor și a bolilor acute cu care este confruntat. Să se ocupe simultan de problemele de sănătate acute și cronice ale pacienților.
● Să asigure continuitatea longitudinală a asistenței medicale așa cum este determinată de necesitățile pacientului.
● Să ia în considerare prevalența și incidența bolilor în comunitate în procesul de luare a deciziilor.
● Să se ocupe de boli care se prezintă nediferențiat, în stadii incipiente de dezvoltare, care pot necesita intervenții de urgență.
● Să știe să facă o triere corectă a cazurilor care trebuie trimise în asistența medicală secundară.
● Să știe să aplice cele mai adecvate metode de tratament prespitalicesc
● Să respecte principiile medicinii bazate pe dovezi ținând cont de particularitățile fiecărui bolnav.
● Să știe să stabilească relațiile cele mai adecvate cu pacienții săi, prin intermediul unei comunicări eficiente între doctor și pacient.
● Să folosească eficient resursele coordonând asistența medicală, colaborând cu ceilalți profesioniști din asistența medicală primară și asigurând interfața cu alte specialități, prin asumarea rolul de reprezentant al pacientului când este necesar.
● Să știe să colaboreze cât mai bine cu specialiștii de profil.
● Să cunoască posibilitățile și limitele MF.
● Să cunoască legislația care controlează activitatea de asistență medicală.
● Să stabilească cele mai adecvate relații cu casa de asigurări de sănătate în favoarea pacienților săi.
● Să se ocupe de sănătatea comunității.
● Să se ocupe de probleme de sănătate în dimensiunea lor fizică, psihică, socială, culturală și existențială.
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicina familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
Disciplină/profil specialitate
Durata stagiului
Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului
Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului
6 luni.
Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural
Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie)
5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Oncologie
1 lună
Clinică/secție de specialitate
Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie
2 luni
Clinică/secție de specialitate
Cardiologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate
Boli infecțioase
1 lună
Clinică/secție de specialitate/camera de gardă
Dermatologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Neurologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Psihiatrie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Pediatrie
5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Obstetrică - ginecologie
2 luni
Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Medicină de urgență
2 luni
Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie)
2 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă
Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului
18 luni.
Cabinet de medicina familiei
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi, până la organizarea primului examen de specialitate al seriei de rezidenți cu pregătire pe baza curriculei de față.
MEDICINA FAMILIEI; ANUL I - 6 LUNI
PROBLEME GENERALE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice funcțiile și caracteristicile medicinei de familie
● cunoască contextul general de desfășurare a activității
● realizeze managementul primului contact cu pacienții, în cadrul asistenței medicale primare
● cunoască semnele și simptomele tipice întâlnite în medicina primară mai ales în stadiile incipiente
● cunoască elemente de bază în activitatea de prevenție
● efectueze anamneza pacienților, indiferent de patologie
● enumere explorările uzuale disponibile în medicina de familie
● cunoască echipa de lucru în medicina familiei
● identifice principiile promovării sănătății și medicinii preventive
● explice continuitatea îngrijirii
● facă diferența între consultația centrată pe pacient și consultația centrată pe boală
● dobândească înțelegerea nevoii de a-și dezvolta abilități de comunicare și de utilizare a noilor tehnologii
● cunoască elemente generale de comunicare în medicina de familie.
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (60 ore)
1.
Introducere în problematica M. F.
...
2.
Definiția și conținutul M. F
...
3.
Caracteristicile și particularitățile M. F.
...
4.
Obiectul și metodologia M. F.
...
5.
Principiile M. F. și funcțiile M. F.
...
6.
Condițiile de lucru ale M. F., descrierea cabinetului, echipa de lucru a M. F.
...
7.
Competențele medicinei de familie
...
8.
Principii esențiale în epidemiologie (boli transmisibile și netransmisibile)
...
9.
Principiile promovării sănătății
...
10.
Principiile esențiale ale prevenției
...
11.
Consultația în M. F. Tipuri de consultație, scopuri, caracteristici
...
12.
Particularitățile consultației M. F. Loc de desfășurare, tipuri de solicitări, situația epidemiologică a comunității
...
13.
Aptitudini de bază ale M. F. Efectuarea anamnezei, examinarea fizică, utilizarea investigații paraclinice, abilități de comunicare, aptitudinile de interpretare a informațiilor
...
14.
Pacientul sănătos și pacientul bolnav
...
15.
Problemele medicale ale omului sănătos
...
16.
Etapele de dezvoltare ale ființei umane
...
17.
Nevoile medicale ale fiecărei etape
...
18.
Despre conceptul de boală și bolnav
...
19.
Trecerea de la sănătate la boală. Gradele de sănătate
...
20.
Pacientul cu risc de îmbolnăvire. Factorii de risc. Riscograme
...
21.
Continuitatea în îngrijirea persoanei
...
22.
Asistența medicală a familiei - îngrijiri centrate pe persoană. Ciclul vieții de familie.
...
23.
Organismul uman ca sistem integrat. Dificultățile de abordare a sistemelor complexe
...
24.
Asistența medicală a unei colectivități - sănătate comunitară (elemente de asistență socio-medicală, persoane și comunitate la risc, caracteristici epidemiologice și abordarea integrată a problemelor unei comunități, medicină școlară)
...
25.
Principii de organizare sanitară, managementul cabinetului de M. F.
...
26.
Comunicarea în M. F. - coordonate generale
...
27.
Informatică medicală - cadrul general privind informatizarea cabinetului
...
28.
Rolul M. F. În sistemul asigurărilor medicale, legislație sanitară. Serviciile medicale oferite de medicul de familie
...
29.
Relațiile M. F. cu celelalte specialități
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru
...
2.
Participarea la consultațiile curente
...
3.
Participarea la consultațiile preventive
...
4.
Participarea la vizitele la domiciliu
...
5.
Acordarea primului ajutor medical
...
6.
Completarea unor documente
...
7.
Analiza unor probleme epidemiologice
...
8.
Monitorizarea unor bolnavi cronici
...
9.
Asistența medicală a copilului
...
10.
Asistența medicală a bătrânului
...
...
PROBLEME SPECIFICE - 60 ORE
MODULUL 1: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA ADULȚI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale adulților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Activități preventive în practica medicului de familie la adult - prevenția primară secundară și terțiară/raportul beneficiență/nonbeneficiență a intervențiilor preventive/calendarul activităților preventive în funcție de vârstă, sex și risc individual
...
2.
Intervenții structurate privind managementul principalilor factori de risc legați de stilul de viață (dieta, mișcarea, fumatul și consumul de alcool)
...
3.
Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic
...
4.
Evaluarea și managementul riscului oncologic (sân, col uterin, colon, etc.)
...
5.
Evaluarea riscurilor privind sănătatea mintală (depresia/suicidul/abuzul de substanțe/demența)
...
6.
Alte probleme specifice în prevenție: osteoporoză, tulburările de auz și văz, accidentele prin cădere la vârstnic, imunochemoprofilaxii
...
7.
Chestionare utile în practica medicului de familie
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Măsurarea parametrilor somatometrici (G, H, IMC circumferința taliei) și încadrarea în clasa de greutate
...
2.
Măsurarea corectă a tensiunii arteriale (tensiometrul aneroid/tehnici ambulatorii de măsurare a tensiunii arteriale)
...
3.
Utilizare și interpretare teste rapide (glicometru/lipidometru)
...
4.
Utilizare și interpretare scor de risc cardiovascular (diagramele SCORE)
...
5.
Utilizare și interpretare rezultat optotip Snellen pentru screening tulburări de vedere
...
6.
Examen clinic al sânului
...
7.
Utilizare și interpretare chestionar AUDIT
...
8.
Utilizare și interpretare scor FAGERSTROM
...
9.
Utilizare și interpretare chestionar de screening depresie MDI
...
10.
Prelevare frotiu Babeș Papanicolau
...
11.
Utilizare și interpretare chestionar screening nutrițional REAP
...
12.
Intervenție scurtă pentru alcool și fumat
...
13.
Utilizarea și interpretarea chestionarului pentru nivelul de activitate fizică
...
...
MODULUL 2: MANAGEMENTUL SERVICIILOR PREVENTIVE LA COPII ȘI ADOLESCENȚI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc ai persoanei
● enumere modalitățile de educație pentru un stil de viață sănătos și de evitarea factorilor de risc pentru sănătate
● enumere modalitățile de supraveghere ale copiilor și adolescenților pentru prevenirea îmbolnăvirilor
● stabilească o relație eficientă medic-pacient, respectând o îngrijire axată pe persoană
● fie capabili să evalueze și consilieze alăptarea precum și efectuarea frenotomiei anterioare
● colaboreze și să comunice în mod eficient și adecvat cu: pacienți, colegi, consultanți, asistenți medicali, profesioniști din domeniul sănătății, consultanți în alăptare
● Învețe să echilibreze un pacient centrat pe îngrijirile din maternitate la cerințele unei practici de cabinet, să participe la echilibrul în familie, activități creative
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Urmărirea creșterii și dezvoltării normale a copilului
...
2.
Principii de alimentație ale copilului 0-2 ani (alimentația la sân și alimentația complementară)
...
3.
Principii de alimentație ale copilului 2-18 ani
...
4.
Intervenții în tulburările de creștere și dezvoltare: supraponderea
...
5.
Calendarul sintetic al intervențiilor preventive la copil (screening-uri la copil și adolescent)
...
6.
Conținutul și metodologia vizitelor preventive la copil
...
7.
Programul național de imunizări - tipuri de vaccinuri, indicații/contraindicații, tehnica administrării, consilierea provaccinare
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Utilizare și interpretare curbe de creștere specifice grupei de vârstă OMS
...
2.
Utilizare și interpretare chestionare de urmărire a dezvoltării neuropsihice a copilului
...
3.
Utilizare și interpretare chestionar screening autism
...
4.
Utilizarea fișei de urmărirea a eficacității alăptării
...
5.
Evaluarea alimentației complementare
...
6.
Realizarea catagrafiei de vaccinare
...
7.
Efectuarea de vaccinări din programul de imunizări
...
...
MODULUL 3: ATITUDINEA MEDICULUI DE FAMILIE ÎN FAȚA URGENȚELOR COMUNE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicina familie din anul I, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● dobândească înțelegerea nevoii de a avea cunoștințe și abilități în managementul principalelor urgențe medico-chirurgicale în concordanță cu nivelul de competență al medicului de familie și cu posibilitățile sale tehnice
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Medicul de familie verigă în sistemul de urgență - tipuri de urgențe adresabile de către asistența medicală primară
...
2.
Dotarea cabinetului în vederea asigurării urgențelor medico-chirurgicale
...
3.
Conținutul genții de urgență a doctorului
...
4.
Managementul principalelor urgențe - principii, suport vital de bază - dispnee, reacție anafilactică, lipotimie, sângerare, durerea acută
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații
...
2.
Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos
...
3.
Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice
...
4.
Proceduri de suport vital de bază
...
5.
Tehnica efectuării masajului cardiac extern
...
6.
Tehnica efectuării ventilației mecanice
...
...
MODULUL 4: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIEI MEDICALE DIN LITERATURĂ - MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI (MBD)
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicii rezidenți de medicina familiei vor fi capabili să:
● enumere etapele aplicării MBD în practica clinică
● enunțe criteriile de clasificare a dovezii științifice
● enunțe criteriile de evaluare a riscului de eroare (bias)
● enumere principalele trăsături ale studiilor științifice
● formuleze întrebările de căutare
● caute dovezile în bazele de date medicale pentru pacientul său
● analizeze critic un articol medical
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Introducere în conceptul de Medicină Bazată pe Dovezi: definiție, istoric, importanță
...
2.
Informația științifică: accesul la informații/date științifice medicale, baze de date internaționale
...
3.
Clasificarea informației/dovezii științifice (nivelul de calitate al dovezii științifice)
...
4.
Analiză critică a informației medicale (critical appraisal): evaluarea riscului de eroare (bias), tipuri de studii științifice (recenzii sistematice, meta-analize)
...
5.
Utilizarea informației în practica medicală: căutarea informației, evaluarea informației, etapele aplicării MBD, avantajele și limitele MBD
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Baze de date internaționale
...
2.
Identificarea și formularea problemei clinice
...
3.
Căutarea informației/dovezii în literatura de specialitate
...
4.
Tipuri de studii științifice
...
5.
Nivelul de calitate al informației
...
6.
Analiză critică a articolelor științifice
...
...
MODULUL 5: MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINA DE FAMILIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul programului educațional rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască elemente de organizare și funcționare a cabinetului M. F.
● cunoască și să enumere funcții și instrumente de management
● enumere tipurile de management în medicina de familie
● cunoască termenii utilizați în managementul financiar al cabinetului
● identifice metode de îmbunătățire a managementului financiar
● cunoască echipa de lucru în M. F.
● cunoască pașii și condițiile necesare înființării și funcționării unui cabinet de medicină de familie
...
II.
Tematica adaptată obiectivelor specifice
1.
Noțiuni uzuale în management
...
2.
Tipuri de management în medicina de familie (medical, administrativ, de personal, financiar, al informației, etc.)
...
3.
Funcțiile managementului
...
4.
Managementul financiar (termeni uzuali, surse de finanțare, posibilități de creștere a venitului)
...
5.
Planul afacerii - înființarea și funcționarea cabinetului
...
6.
Echipa de lucru în medicina de familie
...
...
MODULUL 6: MEDICINA DE FAMILIE ÎN RURAL - MINIM 2 SĂPTĂMÂNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● administreze servicii medicale de calitate în condiții de izolare și acces redus la mijloace tehnice
● dobândească capacitatea de a acorda servicii în situații limită în mod autonom,
● se adapteze pentru practica în mediul rural
● ofere servicii medicale de urgență în cabinet și în afara cabinetului
● identifice posibilități de îmbunătățire a activității în condiții de izolare adaptate necesităților medicale specifice comunității
● colaboreze cu alți furnizori de servicii medicale accesibili în mediul rural
● recunoască mijloace legale de asociere cu alți furnizori de servicii medicale primare în vederea asigurării continuității acolo unde acest lucru e posibil
● dobândească cunoștințe și abilități de continuare a educației medicale în condiții de izolare
● dovedească abilități de comunicare cu pacienți care provin din nivele sociale diferite
● colaboreze cu serviciile de asistență socială și comunitară, cu autoritățile locale
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Particularități ale practicii în mediul rural, relațiile intracomunitare, nivelul de educație, igienă, relațiile interindividuale, cutume, legi nescrise ale comunității, tradiții, obiceiuri locale, bariere și soluții
...
2.
Abilități ale medicului de familie din rural care trebuie dezvoltate în mod special, în comparație cu medicul de familie care acordă îngrijiri în mediul urban:
...
3.
Continuitatea asistenței medicale (centre de permanență și medici localnici)
...
4.
Legislație specifică (școlară, comunitară, limitele acordării serviciilor medicale în afara competențelor)
...
5.
Intoxicații frecvente rezultate din practica agricolă
...
6.
Identificarea nevoilor comunității
...
7.
Îngrijirea gravidei și a nou-născutului, asistarea nașterii în afara spitalului de specialitate
...
8.
Îngrijirea unei plăgi
...
9.
Point of care test (POCT)
...
10.
Medicină comunitară și asistență orientată spre comunitate
...
11.
Telemedicina, resurse online
...
12.
Epidemiologie, sănătate publică
...
13.
Rolul medicului de familie în depistarea și administrarea tratamentului pentru tuberculoză
...
14.
Traumatisme, accidente, alte situații periculoase pentru individ specifice mediului rural (cauzate de specificul muncii agricole, locuința și mediul domestic)
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Sutura unei plăgi
...
2.
Incizia și drenajul unui abces
...
3.
Imobilizări, Pansamente
...
4.
Triaj epidemiologic
...
5.
Ancheta epidemiologică
...
6.
Asistarea unei nașteri
...
7.
POCT, EKG
...
8.
Educație medicală în școală și comunitate
...
9.
Realizarea unei scheme terapeutice complexe la pacienți care utilizează mai mult de cinci medicamente (polifarmacie)
...
...
MODULUL 7: LEGISLAȚIE MEDICALĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● diferențieze principalele instrumente legislative folosite în activitatea medicului de familie
● ierarhizeze legislația și să extragă ceea ce este important pentru desfășurarea în condiții optime a activității cabinetului
● Înțeleagă noțiunea și să se protejeze de malpraxis
...
II.
Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice
1.
Drepturile și obligațiile medicului și pacientului
...
2.
Dreptul pacientului la informația medicală
...
3.
Consimțământul pacientului
...
4.
Acordul pacientului informat
...
5.
Confidențialitatea informațiilor
...
6.
Dreptul pacientului în domeniul reproducerii
...
7.
Dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale
...
8.
Dreptul la a doua opinie medicală
...
9.
Interzicerea discriminărilor
...
10.
Calitatea serviciilor medicale
...
11.
Răspunderea profesională a medicului: disciplinară, administrativă, juridică (civilă și penală)
...
12.
Asigurarea de malpraxis
...
...
SPECIALITĂȚI CLINICE
MEDICINĂ INTERNĂ - 5 LUNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de medicină internă, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiuni medicale
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute și să enunțe planul de măsuri preventive adaptate cazului
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări respiratorii, digestive, reno-urinare și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
● cunoască tehnica screeningului în patologia medicală
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe specifice patologiei medicale
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
Criteriile diagnosticului pozitiv și diferențial, complicațiile și principiile terapeutice în afecțiunile:
Respiratorii
1.
Infecții: infecții acute ale căilor respiratorii superioare, traheobronșite, bronhopneumonii, pneumopatii acute, bronșiectazii, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară
...
2.
Obstructive: astm bronșic, bronhopatii cronice obstructive
...
3.
Urgențe: embolia pulmonară, hipertensiunea pulmonară, pneumotorax spontan, insuficiența respiratorie, manifestări alergice respiratorii
...
4.
Bolile ale mediastinului și pleurei
...
5.
Cancer bronhopulmonar
...
6.
Apneea în somn
...
Digestive
1.
Eso-gastro-duodenale: esofagite, cancer esofagian, refluxul gastro esofagian, hernia hiatală, gastrite, ulcerul gastro-esofagian, hemoragiile digestive, cancerul gastric
...
2.
Intestinale: sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii cronice ale intestinului, cancer colo-rectal
...
3.
Hepatice: hepatitele acute și cronice, cirozele hepatice
...
4.
Biliare: colecistite, litiaza veziculară
...
5.
Pancreatice: pancreatite acute și cronice, cancerul de pancreas
...
Renale
1.
Nefropatii glomerulare - glomerulonefrita acută poststreptococică, sindromul nefrotic, glomerulonefrita cronică
...
2.
Nefropatii tubulo-interstițiale
...
3.
Infecții ale tractului urinar, cistite, pielonefrite acute și cronice
...
4.
Insuficiența renală acută
...
5.
Boala cronică de rinichi
...
Reumatologie
1.
Boli ale țesutului conjunctiv: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic
...
2.
Boli degenerative: artrozele, spondilozele și discopatia lombară
...
3.
Alte boli inflamatorii: artritele, gută, epicondilita, tenosinovite, bursite
...
4.
Sindroame specifice: umărul, genunchiul, piciorul dureros, durerea lombară nespecificată
...
Hematologice
1.
Anemiile
...
2.
Adenopatiile
...
3.
Leucemiile și bolile mieloproliferative
...
4.
Limfoamele Hodgkin și Non-Hodgkin
...
5.
Mielomul multiplu
...
6.
Sindroame hemoragipare
...
Alergologice
1.
Marșul alergic, șocul anafilactic
...
2.
Manifestări alergice localizate: respiratorii superioare, digestive, alergodermii - cu etiologii multiple, urticaria
...
...
III.
Teme activități practice (250 ore)
1.
Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv
...
2.
Efectuarea unor investigații - peak flow- metrie, spirometrie, test streptococ B hemolitic pulsoximetrie, EKG, teste de laborator rapide
...
3.
Interpretarea principalelor date paraclinice - de laborator, ecografice, endoscopice, radiologice și integrarea lor în contextul clinic
...
4.
Prescrierea regimului igieno-dietetic, a terapiei specifice - etiologice, patogenice, simptomatice sau/și a terapiei profilactice
...
5.
Regimul alimentar al pacientului digestiv - alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivă
...
6.
Recomandări pentru aplicarea măsurilor preventive: abandonarea fumatului, dieta, schimbarea stilului de viață, evitarea alergenilor, noxelor, toxicelor, vaccinarea, investigarea pentru familiile cu istoric de boli genetice, cercetarea factorilor de risc și a semnelor de alarmă pentru cancer, monitorizarea și tratarea corectă a bolilor plurietiologice, terapia corectă a infecțiilor, identificarea contraindicațiilor în terapia uzuală, alte măsuri de prevenție secundară și terțiară.
...
...
PEDIATRIE ȘI NEONATOLOGIE - 5 LUNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de medicina familiei va trebui să:
● recunoască și să trateze fenomenele fiziologice specifice nou-născutului: scăderea fiziologică în greutate, icterul neonatal, criza genitală, reflexele arhaice
● aplice particularitățile de îngrijire ale nou-născutului
● facă anamneza și examenul clinic la nou născut, copil 0-1 an, preșcolar, școlar, adolescent
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârsta
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă
● enumere principalele tipuri de boli pentru care se efectuează screening și să descrie cum se face acesta
● enumere principalele cauze ale creșterii și dezvoltării în minus sau în exces la copil
● enunțe criteriile clinice și paraclinice de diagnostic și prognostic al bolilor genetice
● enunțe criteriile de diagnostic clinic și managementul pentru principalele sindroame caracteristice nou-născutului (hipoglicemia, policitemia, vomă și regurgitațiile neonatale, icterul prelungit, tahipneea tranzitorie, febră) și patologia neonatală (fractură de humerus și claviculă, leziunea plexului brahial, patologia oftalmică neonatală, displazia de șold, infecția neonatală cu streptococ de grup b, patologia dismaturului și prematurului, stenoza pilorică)
● facă anamneza, examenul clinic, planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice copilului și cele nespecifice vârstei
● recunoască copilul abuzat, cu dependențe, cu retard, cu tulburări de comportament și să știe cum să managerieze aceste probleme de pediatrie socială
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului
● decidă dacă boala diagnosticată poate fi tratată la domiciliu sau trebuie îndrumată spre servicii de asistență medicală secundare sau terțiare
● aplice managementul urgențelor medicale.
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (100 ore)
1.
Malnutriția protein-energetică
...
2.
Obezitatea
...
3.
Rahitismul
...
4.
Diabetul zaharat
...
5.
Anemiile, sindroame hemoragice, leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice, limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene
...
6.
Malformațiile congenitale
...
7.
Atopiile
...
8.
Reumatismul articular acut și cardiopatia reumatismală, artritele cronice juvenile
...
9.
Infecțiile tractului respirator superior: amigdalitele, sinuzitele, otita medie
...
10.
Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil
...
11.
Malformațiile congenitale cardiace, miocarditele, pericarditele, endocarditele infecțioase, tulburări de ritm și de conducere, hipertensiunea arterială la copil
...
12.
Stomatitele, glositele și cheilitele
...
13.
Hemoragiile digestive la un nou născut și copil, diareea și sindromul de malabsorbție, parazitozele digestive, hepatitele acute și cronice
...
14.
Glomerulonefritele, infecțiile urinare, insuficiență renală acută și cronică
...
15.
Enurezisul și encoprezisul
...
16.
Urgențe pediatrice majore: aspirație de corp străin, reacții alergice, convulsiile, intoxicațiile acute, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale, insolația, șocul, insuficientă cardio-respiratorie, sindroame de deshidratare acută, comele
...
...
III.
Teme activități practice (250 ore)
1.
Examinarea clinică a nou-născutului și copilului
...
2.
Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste
...
3.
Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului
...
4.
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil
...
5.
Instalarea unui cateter venos
...
6.
Vaccinările - căi de administrare
...
7.
Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic
...
8.
Examenul otoscopic la sugar și copilul mare
...
9.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii
...
10.
Interpretarea radiografiilor
...
11.
Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii
...
12.
Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă
...
13.
Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți
...
...
ONCOLOGIE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de Oncologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune oncologică
● cunoască și să identifice factorii de risc pentru o afecțiune malignă
● identifice semnele clinice de alarmă pentru o afecțiune malignă
● cunoască afecțiunile oncologice care beneficiază de intervenții preventive
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și imagistice specifice în contextul clinic
● identifice potențiale agravări în evoluția bolii și apariția complicațiilor cu îndrumare imediată la medicul oncolog
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● acorde primul ajutor în urgențe
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Etiologia cancerului: factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali), factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație), factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
...
2.
Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.
...
3.
Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic (semne directe și indirecte), diagnosticul biologic, diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive), particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori
...
4.
Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie
...
5.
Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte
...
6.
Urmărirea bolnavului, infecțiile, urgențele oncologice
...
7.
Durerea în cancer: anatomia și fiziologia durerii, sindroame dureroase, tratamentul durerii în cancer
...
8.
Tratamentele paleative în cancer
...
9.
Aspecte de psiho-oncologie
...
10.
Alimentația în oncologie
...
11.
Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației
...
12.
Leziunile precursoare ale malignității: definiție, clasificare, diagnostic, tratament
...
13.
Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei
...
14.
Criteriile diagnosticului pozitiv, diferențial și al evoluției principalelor localizări maligne: bronhopulmonare, digestive (cancer esofagian, gastric, hepatic, pancreatic, colo-rectal), genitale (cancer de col uterin, corp uterin, ovar, prostată), renale, cutanate, cerebrale, osoase și de țesuturi moi superficiale.
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic
...
2.
Examenul ariilor ganglionare superficiale
...
3.
Examenul general al tegumentelor și mucoaselor
...
4.
Examenul cavității bucale
...
5.
Examinarea sânului
...
6.
Tușeul rectal
...
7.
Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic
...
8.
Interpretarea examenului citologic cervico-vaginal
...
9.
Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor, prima intervenție în cabinet, criterii de trimitere la oncolog
...
10.
Regimul alimentar al pacientului oncologic
...
...
CARDIOLOGIE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de cardiologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● identifice factorii de risc cardiovasculari
● efectueze servicii de prevenție primară și secundară pentru pacienții cu risc sau cu patologie cardiovasculară
● efectueze anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară
● interpreteze și să integreze în context clinic analizele de laborator specifice
● efectueze și să interpreteze în context clinic electrocardiograma de repaus
● efectueze și interpreteze IGB (indicele gleznă-braț).
● interpreteze radiografia cardiopulmonară, să integreze în context clinic rezultatele, ecocardiografiei, examenului Doppler vascular, Holter de EKG, să interpreteze datele furnizate de măsurarea automată a TA pe 24 de ore
● facă diagnosticul diferențial și managementul: durerii precordiale, dispneei, edemelor periferice, palpitațiilor, sincopelor, cianozei, suflurilor cardiace sau arteriale, turgescenței jugulare
● facă managementul afecțiunilor cardiovasculare frecvente: pacientul cu hipertensiune arterială, pacientul cu cardiopatie ischemică cronică, pacientul cu valvulopatii, pacientul cu boli ale vaselor periferice arteriale și venoase, boala cerebro-vasculară, pacientul post infarct, pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată
● evalueze riscul cardiovascular global și să elaboreze planul de măsuri preventive adaptate fiecărui pacient
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● identifice cazurile care necesită internare
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară
...
2.
Cardiopatia ischemică, pacientul post IMA
...
3.
Insuficiența cardiacă
...
4.
Tulburări de ritm și de conducere
...
5.
Alte afecțiuni cardiace: valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite
...
6.
Boala arterială periferică
...
7.
Boala venoasă cronică
...
8.
Ischemia mezenterică
...
9.
Bolile cardiovasculare și sarcină
...
10.
Boala cerebrovasculară
...
11.
Pacientul cu boală cardiovasculară și patologie asociată
...
12.
Dislipidemiile
...
13.
Boli cardiace congenitale
...
14.
Ghiduri actuale de prevenție
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Anamneza și examenul clinic al pacientului cu afecțiune cardio-vasculară
...
2.
Examinarea cordului (percuție, auscultație, focare, sufluri, tulburări de ritm)
...
3.
Analizarea și interpretarea investigațiilor paraclinice specifice pacientului cardiac
...
4.
Interpretarea diagramelor de risc cardiovascular (SCORE, Framingham, etc.) și identificarea factorilor de risc cardiovascular
...
5.
Efectuarea și interpretarea EKG de repaus
...
6.
Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă-braț
...
7.
Analizarea și interpretarea radiografiei cardiopulmonare
...
8.
Integrarea în context clinic rezultatelor EKG de efort, ecografiei cardiace, măsurarea automată a TA pe 24 de ore, Holter EKG și examenului Doppler vascular
...
9.
Diagnostic diferențial și management în semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare (durerea precordială, dispneea, edemele periferice, palpitațiile, sincopa, cianoza, suflurile cardiace sau arteriale, șocul cardiogen)
...
10.
Conduita terapeutică și monitorizarea ambulatorie a afecțiunilor cardiovasculare frecvente
...
11.
Conduita terapeutică și monitorizarea pe termen lung a pacientului post IMA
...
12.
Măsuri de prim ajutor în urgențele cardiovasculare
...
...
BOLI INFECȚIOASE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de boli infecțioase, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu patologie infecțioasă
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator accesibile în medicina de familie (radiografia pulmonară, a masivului facial, echo grafia abdominală, hemoleucograma, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, examenul exudatului nazo-faringian, urocultura, ex. coproparazitologic și coprocultura, coprocitograma
● enumere principiile terapiei antiinfecțioase specifice
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică de urgență în principalele sindroame infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere elementele de diagnostic și conduita terapeutică în principalele boli infecțioase abordate în medicina de familie
● enumere principalele criterii de dirijare a pacienților către serviciile de boli infecțioase
● enumere bolile infecto-contagioase cu declarare obligatorie
● enunțe principiile de medicină preventivă a bolilor infecțioase
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Sindroame infecțioase: sindrom febril prelungit, sindromul meningeal, erupțiile cutanate de origine infecțioasă, adenopatiile infecțioase, sindromul diareic infecțios, icterul febril, purpura infecțioasă, starea septicemică, șocul toxico-septic
...
2.
Patologia infecțioasă: infecțiile căilor respiratorii (faringite, laringite, traheobronșite, pneumonii), infecțiile în sfera ORL (otite, sinuzite), infecții cutaneo-mucoase, infecții urinare (cistita, uretrita, pielocistita), infecții ginecologice, infecții digestive (gastro-enterite, hepatita acută, infecția cu H. pylori, parazitoze digestive), infecții ale sistemului nervos central
...
3.
Criterii de diagnostic pentru: febră tifoidă, botulism, tetanos, rabie, malaria, toxoplasmoza, trichineloză
...
4.
Managementul urgențelor infecțioase: toxiinfecția alimentară, deshidratarea acută, sindromul febril, convulsiile febrile, cefaleea acută, sindromul meningeal, erupțiile febrile, simptome sistemice (febră, scădere ponderală, artralgii, limfadenopatii), sepsisul
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Examinarea pacientului cu boală infecțioasă: examenul neurologic, aparatului respirator, cardiovascular, digestiv, urogenital
...
2.
Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita principalelor boli infecțioase și integrarea lor în contextul clinic: ex. complet de urină/urocultură, ex. coproparazitologic, hemoleucograma, exudatul naso-faringian, coprocultură, antibiograma, radiografia pulmonară, markeri ai inflamației, serologia hepatitelor virale, serologia principalelor infecții virale (rubeola, rujeola, herpes - varicelă, EB virus)
...
3.
Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: antibioterapia inclusiv antibioterapia empirică, principiile rehidratării orale, medicația simptomatică în patologia infecțioasă (antitusive, antipiretice, antiemetice, etc.), medicația antidiareică, alcătuirea unei diete într-o boală infecțioasă, trusă și manopere de urgență în șoc
...
...
DERMATOVENEROLOGIE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în dermatovenerologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni dermatologice
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor dermatologice
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei dermatologice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Dermatozele
...
2.
Dermatita de contact
...
3.
Eczeme
...
4.
Infecțiile pielii și țesutului subcutanat
...
5.
Urticaria și angioedemul
...
6.
Eczema sugarului și a copilului mic
...
7.
Manifestări cutanate în bolile arterelor și venelor
...
8.
Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare
...
9.
Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale
...
10.
Boli cu transmitere sexuală
...
11.
Psoriazis
...
12.
Pemfigus
...
13.
Lichenul plan și erupții lichenoide
...
14.
Tumori cutanate benigne și maligne
...
15.
Scabia
...
16.
Pediculoza
...
17.
Reacții cutanate postmedicamentoase
...
18.
Boli buloase
...
19.
Vasculite, eritrodermiile, purpure
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Anamneză pacientului cu afecțiuni dermatologice
...
2.
Examen clinic al pacientului cu afecțiuni dermatologice
...
3.
Profilaxia cancerului cutanat (melanom malign și non melanoame)
...
4.
Semne importante pentru diagnosticul clinic
...
5.
Interpretarea examenului micologic, bacteriologic, serologic și ultramicroscopic și integrarea lor în contextul clinic
...
6.
Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate
...
...
DIABET ZAHARAT, AFECȚIUNI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI ENDOCRINOLOGIE - 2 LUNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în diabet zaharat, afecțiuni metabolice, de nutriție și endocrinologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● efectueze examenul clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice afecțiunilor endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat și afecțiuni metabolice și de nutriție
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.
Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune
...
2.
Sistemul endocrin - rolul și funcțiile sale
...
3.
Adenohipofiza - fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice
...
4.
Acromegalia
...
5.
Insuficiența antehipofizară la adult și copii
...
6.
Neurohipofiză - secreție hormonală și efectele sale biologice
...
7.
Diabetul insipid
...
8.
Patologia tiroidei (hipertiroidia, hipotiroidia, gușa - simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni, tiroiditele)
...
9.
Patologia paratiroidelor (hiperparatiroidia - hipercalcemia secundară, insuficiența paratiroidiană)
...
10.
Patologia corticosuprarenalelor - (sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală, hipofuncție corticosuprarenală)
...
11.
Patologia medulosuprarenalelor
...
12.
Patologia gonadelor
...
13.
Pubertatea normală și patologică
...
14.
Menopauza
...
15.
Osteoporoza
...
16.
Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre
...
17.
Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)
...
18.
Screeningul familial în bolile metabolice
...
19.
Diabet zaharat - diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, tratament principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică
...
20.
Diabet zaharat rezistent la insulină
...
21.
Diagnosticul și managementul diabetului gestațional,
...
22.
Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, management,
...
23.
Sindromul hipoanabolic
...
24.
Dislipidemiile
...
25.
Hiperuricemiile
...
26.
Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar
...
...
III.
Teme activități practice (100 ore)
1.
Anamneza pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat, afecțiuni metabolice și de nutriție
...
2.
Examen clinic al pacientului cu afecțiuni endocrinologice, diabet zaharat afecțiuni metabolice și de nutriție
...
3.
Principalele dozări hormonale
...
4.
Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor
...
5.
Imagistica: scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană, interpretarea radiografiilor de șa turcească, pumn
...
6.
Managementul disfuncției erectile
...
7.
Explorarea funcțională a pancreasului endocrin
...
8.
Investigații paraclinice la luarea în evidență la medicul de familie și monitorizarea periodică a pacientului cu diabet zaharat de tip II
...
9.
Examinarea piciorului diabetic
...
10.
Principii de întocmire a dietei pentru diabet zaharat de tip II
...
11.
Realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați
...
12.
Scheme terapeutice
...
13.
Prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie, metode de dispensarizare prin medicul de familie, prevenirea complicațiilor, profilaxia primară și secundară a comorbidităților
...
...
NEUROLOGIE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în neurologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului cu afecțiune neurologică
● efectueze examenul clinic neurologic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindromul cefalalgic, vertiginos, și paralitic
● cunoască elementele de diagnostic, conduita terapeutică și monitorizare în epilepsie, boala Parkinson, accident vascular cerebral sechelar, polineuropatii, scleroza multiplă, miopatii
● enunțe elementele de diagnostic și conduita în urgențe neurologice: criza de epilepsie, come, accidentele vasculare cerebrale recent instalate
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări sau analize de laborator
● integreze rezultatele explorărilor paraclinice în contextul clinic: puncția lombară, CT/RMN,
● angiografia cerebrală, ex Doppler, audiograma
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Cefaleea și migrenă
...
2.
Vertijul
...
3.
Tremurăturile
...
4.
Boala Parkinson
...
5.
Epilepsia
...
6.
Scleroza multiplă
...
7.
Mono și polineuropatiile. Deficite motorii, deficite senzoriale
...
8.
Accidentele vasculare cerebrale
...
9.
Afecțiunile măduvei spinării
...
10.
Demențele, coma
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Anamneza și istoricul personal/familial al pacientului neurologic
...
2.
Comunicarea cu pacientul cu tulburări de vorbire/de auz
...
3.
Examinarea pacientului neurologic: inspecția statusului postural și neuromuscular, inspecția mersului, examinarea reflexelor, probe de mers, probe de echilibru, alte probe neurologice specifice.
...
4.
Interpretare explorări paraclinice specifice: puncția lombară, CT/RMN, angiografia cerebrală, audiograma, examen Doppler și integrarea lor în contextul clinic
...
5.
Scheme de tratament în: accidentul vascular cerebral, epilepsie, boala Parkinson, scleroza în plăci, demențe, neuropatii.
...
...
PSIHIATRIE - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de psihiatrie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil
● recunoască problemele de sănătate mentală în etapele de debut ale bolii
● conducă anamneza pentru elaborarea unui istoric psihiatric
● enumere criterii de diagnostic în tulburările psihice și psiho-somatice
● explice locul pe care îl ocupă medicul de familie în echipa multidisciplinară care realizează managementul pacientului cu probleme de sănătate mentală
● enunțe criteriile de a iniția și monitoriza tratamentul în anxietate, depresie, tulburări psihosomatice
● identifice cazurile ce necesită trimitere la serviciile de psihiatrie (tulburări psihotice - schizofrenia, tulburarea bipolară, paranoia, mania; demențe, dependență de alcool sau droguri, patologia psihiatrică a copilului - tulburări de comportament, autismul, hiperactivitatea, s.a.) urgențele psihiatrice (amenințare de suicid, delir, atacuri de panică, delirium tremens, sevraj la alte substanțe-droguri
● identifice cazurile ce necesită îndrumare către psihoterapie (depresia ușoară și medie, anxietatea și atacurile de panică, fobiile, tulburările de somn, tulburările somatoforme, tulburările alimentare - bulimia, anorexia, problemele de cuplu)
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore)
1.
Depresia, suicidul și tentativă de suicid
...
2.
Anxietatea (tulburarea de panică și anxietatea generalizată)
...
3.
Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice
...
4.
Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității
...
5.
Neurastenia și tulburările de somatizare
...
6.
Tulburarea legată de alcool și droguri (adicții)
...
7.
Stresul
...
8.
Psihozele
...
9.
Tulburările mintale ale copilului (tulburări de comportament, ADHD, autism)
...
10.
Violența domestică (violul, disputele conjugale)
...
...
III.
Teme activități practice (50 ore)
1.
Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul)
...
2.
Anamneza biografică, istoric psihiatric. Foaia de observație standardizată în psihiatrie
...
3.
Scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE (aplicabile în cabinetul medicului de familie)
...
4.
Evaluarea rețelei de suport social, rolul MF în cadrul ei și evoluția tulburărilor psihice
...
5.
Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic
...
6.
Evaluarea riscului suicidar
...
7.
Modalități de intervenție și situații de criză psihologică
...
8.
Intervenții psihoterapeutice în depresie, anxietate, atac de panică, tulburări somatoforme
...
...
CHIRURGIE GENERALĂ - 2 LUNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de chirurgie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● facă anamneza, examenul clinic local și general în afecțiuni chirurgicale
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
● fie capabil să execute manopere de mică chirurgie
● enunțe principiile asepsiei și antisepsiei
● identifice și să rezolve optim urgența chirurgicală și traumatică, oftalmologică, orl, urologică
● recunoască situațiile care necesită consult interdisciplinar
● cunoască diferențele de abordare a patologiei orl la copil și adult
● utilizeze instrumentele necesare pentru examenul oftalmologic, ORL
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
Chirurgie generală
1.
Afecțiuni traumatice: plăgile, hemoragiile și șocul hemoragic
...
2.
Arsurile, degerăturile
...
3.
Elemente de patologie chirurgicală abdominală (litiaza biliară, colecistita acută, pancreatita acută, abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, peritonitele, ocluzia intestinală, icter mecanic)
...
4.
Managementul semnelor și simptomelor afecțiunilor abdominale: durere abdominală, greața, vărsături, anorexie, scădere ponderală, icter, hematemeză, melenă, rectoragia
...
5.
Boli ale venelor și arterelor
...
ORL
1.
Managementul sindroamelor nevralgice din sfera ORL, al sindromului disfagic, hipoacuzic, vertiginos, al acufenelor și tinitusului
...
2.
Diagnosticul și conduita terapeutică în: afecțiuni acute (rinite, sinuzite laringite, otite externe, otite medii, faringite, sinuzite) și cronice (otite seroase, otite supurate cronice, adenoidite, rinite, sinuzite
...
3.
Diagnosticul prezumtiv și trimiterea la specialistul ORL în caz de: flegmon amigdalian, scăderea acuității auditive, tulburări ale gustului și mirosului, sindrom Meniere, afecțiuni ale glandelor salivare, tumori din sfera ORL
...
4.
Primul ajutor în urgențe: epistaxis, traumatisme ce interesează sfera ORL, prezența corpilor străini intranazali, auriculari sau laringieni
...
Oftalmologie
1.
Managementul blefaritei, conjunctivitelor acute și cronice, infecțioase sau alergice, scleritei și episcleritei și a șalazionului
...
2.
Cataractă, miopia, hipermetropia, astigmatismul, strabismul paralitic și non paralitic, glaucomul
...
3.
Traumatisme fizice, chimice și termice, corpi străini la nivelul polului anterior ocular, pansamente oculare
...
4.
Ochiul roșu și dureros
...
Urologie
1.
Patologia rinichiului și ureterelor litiaza urinară
...
2.
Adenom de prostată
...
3.
Retenția acută de urină
...
4.
Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
...
Ortopedie și Traumatologie
1.
Managementul în: fracturi, luxații, entorse, contuzii, plăgi, retenția de corp străin în plăgi, traumatisme musculo-ligamentare, traumatisme ale vaselor și nervilor periferici, arsuri, electrocutare, înec, șoc caloric și hipotermic, afecțiuni ale discului intervertebral
...
2.
Patologie ortopedică netraumatică: luxație congenitală de șold, picior strâmb congenital, copilul care șchioapătă, tumorile aparatului locomotor, tulburări de statică ale coloanei vertebrale
...
...
III.
Teme activități practice (100 ore)
1.
Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv, tușeul rectal, otoscopia
...
2.
Efectuarea unor investigații: doppler vascular periferic, probe biologice sanguine, oscilometrie, pulsoximetrie
...
3.
Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (esofagoscopie, gastroscopie, rectoscopie, colonoscopie, irigografie, radiografie, ecografie, mamografie, arteriografie, CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic și integrarea lor în context clinic
...
4.
Sondaj vezical
...
5.
Denudare venoasă periferică
...
6.
Toaleta, hemostază, sutură, pansamentul unei plăgi
...
7.
Extragere corp străin sfera ORL
...
8.
Tamponament nazal anterior și posterior
...
9.
Spălătura auriculară, oculară, gastrică
...
10.
Imobilizarea unei fracturi, entorse, luxații
...
11.
Anestezia locală
...
12.
Crico-tiroidotomia
...
13.
Incizia, drenajul, pansamentul unui abces
...
14.
Extracția firelor de sutură, extragerea unui tub de dren
...
15.
Pansamentul unei arsuri, degerături
...
16.
Îngrijirea unei escare
...
17.
Sutura plăgilor superficiale și pansamente
...
18.
Spălătura gastrică, paracenteza
...
...
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE - 2 LUNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de obstetrică - ginecologie medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● descrie rolul medicului de familie în promovarea unui stil de viață sănătos și educația sexuală a preadolescentului, adolescentului și femeii adulte
● descrie rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară a afecțiunilor ginecologice (carcinom cervical, infecții genitale)
● ofere consiliere și să recomande metode de contracepție pentru planificare familială;
● facă anamneza ginecologică, examenul genital și să recomande un plan de investigații adaptat afecțiunii pacientei
● descrie modul de abordare a pacientei în situații particulare probleme psihice, medicolegale, vârsta prea mică sau prea înaintată, infecții cu transmitere sexuală, probleme psihosexuale
● descrie aspectele medico-legale și etice legate de problemele ginecologice (tutela, vârsta consimțământului, agresiune)
● descrie colaborarea cu alte specialități în abordarea femeii cu afecțiuni ginecologice
● stabilească diagnosticul de sarcină prin anamneză, examen clinic general, examen obstetrical și explorări paraclinice la prima vizită
● cunoască metodele de screening a sarcinii în trimestrele I, II și III
● anamneza sarcinilor cu risc crescut pentru malformații
● cunoască procedura recoltării frotiului citologic, să comunice rezultatele
● asiste nașterea fiziologică
● facă: epiziotomie, epiziorafie, sutura rupturii de canal moale
● cunoască dotarea necesară cabinetului medicului de familie pentru urmărirea gravidei, lăuzei și asistența nașterilor la cabinet sau domiciliu
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.
Promovarea sănătății femeii, activității preventive, evaluarea periodică a stării de sănătate
...
2.
Boli infecțioase ale tractului genital
...
3.
Alte afecțiuni ale tractului genital (ovarul polichistic, fibromul uterin, endometrioza)
...
4.
Managementul tulburărilor menstruale (amenoreea, dismenoreea, menoragia, polimenoreea, sindromului premenstrual)
...
5.
Afecțiuni ale femeii vârstnice (menopauza, afecțiuni ale planșeului pelvin)
...
6.
Patologia sânului
...
7.
Planning familial, managementul perioadei preconcepționale
...
8.
Managementul sarcinii fără risc și a sarcinii cu risc
...
9.
Îngrijiri prenatale și postnatale
...
10.
Managementul în urgențele din primul trimestru de sarcină (avort, disgravidie, sarcină ectopică, hipertensiune indusă de sarcină, eclampsie)
...
11.
Probleme de sănătate mentală în sarcină și lăuzie
...
...
III.
Teme activități practice (100 ore)
1.
Examen clinic al pacientului: anamneză (antecedente, simptome, factori de risc), examen clinic obiectiv complet și apărat genital, tușeul vaginal, palparea sânului
...
2.
Efectuarea unor investigații: recoltare material citologic pentru examen Babeș-Papanicolau, recoltare secreție vaginală, recoltare test HPV
...
3.
Interpretarea explorărilor de laborator și paraclinice: examinări biologice, teste imagistice (colposcopie, ecografie, mamografie, test osteoporoza CT, RMN), examen histopatologic, examen citologic
...
4.
Inserarea și extragerea unui dispozitiv intrauterin
...
5.
Recomandarea unor metode contraceptive inclusiv contracepția de urgență
...
6.
Epiziotomia, epiziorafia, colporafia
...
7.
Asistarea unei nașteri
...
8.
Consilierea preconceptuală, în sarcină, avort, violență domestică, viol
...
9.
Managementul hemoragiilor genitale
...
...
MEDICINĂ DE URGENȚĂ (2 LUNI)
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență
● efectueze examenul clinic
● identifice pacientul critic cât mai rapid posibil
● evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (40 ore)
1.
Evaluarea primară și secundară a pacientului
...
2.
Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare
...
3.
Monitorizarea pacientului - funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică
...
4.
Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale
...
5.
Tehnici de suport ventilator artificial
...
6.
Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic
...
7.
Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor trombolizei
...
8.
Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acut cardiogen
...
9.
Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului
...
10.
Mijloace de transport ale pacientului critic
...
11.
Particularități de management în urgențele geriatrice
...
12.
Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii
...
13.
Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică
...
14.
Accidentele legate de tratamentul anticoagulant
...
15.
Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon
...
16.
Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene)
...
...
III.
Teme activități practice (100 ore)
1.
Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv - complet
...
2.
Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare - cateter Foley
...
3.
Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil
...
4.
Defibrilarea - Cardioversia - defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin)
...
5.
Interpretarea ECG - recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA
...
6.
Imobilizarea fracturilor și luxațiilor
...
...
MEDICINA FAMILIEI; ANUL IV - 18 LUNI
Probleme generale
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● abordeze holistic pacienții
● coordoneze îngrijirile împreună cu alți profesioniști din cadrul asistenței medicale primare
● cunoască și să aplice în practică algoritmul clinic în fața principalelor semne și simptome din practică precum și a principalelor sindroame clinice
● stabilească prioritățile în rezolvarea problemelor curente
● aplice prevederile programului național de imunizări
● demonstreze atitudini de a încuraja și educa pacienții pentru efectuarea exercițiilor fizice/sportului indiferent de vârstă sau stare a sănătății.
● elaboreze strategii de diagnostic și tratament în fața problemelor frecvente din practica medicinii de familie
● efectueze un plan de management ținând cont de sinteza diagnostică
● efectueze un plan de tratament ținând cont de sinteza terapeutică a pacientului
● dovedească cunoștințe și abilități practice în managementul pacienților cu boli cronice
● pună în practică metode de îmbunătățire a calității serviciilor medicale oferite populației
● practice în mod independent aplicând conceptele centrale ale medicinei de familie
● cunoască domeniul, indicațiile și limitele psihoterapiei
● integreze cunoștințele și abilitățile dobândite în timpul stagiilor clinice de specialitate
● integreze cunoștințele clinice cu cele medico-sociale pentru a asigura îngrijirea centrată pe pacient
● dovedească abilități aprofundate de dezvoltare profesională
● dezvolte abilități de cercetare în domeniul specific al medicinei de familie
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (180 ore)
1.
Structura și funcțiile familiei
...
2.
Ciclurile familiei
...
3.
Aspectele medicale rezultate din problemele familiei
...
4.
Abordarea integrată a problematicii "mama și copilul"
...
5.
Sinteza diagnostică și terapeutică în medicina familiei. Comorbidități. Ierarhizarea bolilor
...
6.
Particularitățile diagnosticului în MF. Diagnosticul diferențial în MF. Strategia investigațiilor paraclinice. Particularitățile și supravegherea tratamentului
...
7.
Algoritmul abordării clinice a principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, wheezing, hemoptizia, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală
...
8.
Algoritmul abordării clinice a principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
...
9.
Asistența medicală la domiciliu
...
10.
Rolul stresului și patologia umană. Patogenia psihosomatică
...
11.
Importanța comunicării în M. F.
...
12.
Terapiile alternative
...
13.
Îngrijirile paleative
...
14.
Medicina călătorului
...
15.
Legislația în practica MF. Drepturile pacientului. Obligațiile M. F. Probleme de etică și deontologie. Răspunderea M. F.
...
16.
Informatizarea activității de M. F.
...
...
III.
Teme activități practice (450 ore)
1.
Conduita în fața principalelor semne fizice și simptome: cianoza, dispneea, tusea, durerea toracică, durerea precordială, palpitațiile, durerea abdominală, tulburările de tranzit, manifestările alergice, hematuria, tulburările micțional, edemele periferice, durerea lombară, icter, hepatosplenomegalie, adenopatii, durerea în extremități, vertij, tremor, cefalee, convulsii, insomnie, anxietate, depresie, stare confuzională, astenie, scădere ponderală, hemoragia digestivă, hemoragia genitală
...
2.
Conduita în fața principalelor sindroame clinice - febril, meningeal, astenic, anemic, hemoragipar, dispeptic, icteric, de scădere ponderală, ascitic, segmente musculo-scheletale dureroase (umăr, cot, șold, genunchi, gleznă)
...
3.
Participarea la consultațiile efectuate de medicul formator/instructor în cabinetul M. F.
...
4.
Efectuarea de consultații independent
...
5.
Efectuarea unor investigații paraclinice accesibile în cabinet (POCT)
...
6.
Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: Analiza unor cazuri interdisciplinare
...
7.
Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice
...
8.
Analiza unor familii cu probleme medicale
...
9.
Efectuarea monitorizării clinice și paraclinice a unor bolnavi cronici la domiciliu
...
10.
Participarea la acordarea ajutorului de urgență în toate condițiile de necesitate
...
11.
Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale
...
12.
Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă
...
13.
Participarea la activitățile manageriale ale unității
...
14.
Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate
...
15.
Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor
...
16.
Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor
...
17.
Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă
...
18.
Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.)
...
...
PROBLEME SPECIFICE - CURSURI (180 ORE); STAGII PRACTICE (450 ORE)
MODULUL 1: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în geriatrie și gerontologie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze anamneza pacientului vârstnic
● efectueze examenul clinic al pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic, conduită terapeutică și monitorizare în principalele sindroame specifice pacientului vârstnic
● enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele specifice patologiei pacientului vârstnic
● identifice cazurile ce necesită trimitere la consult interdisciplinar, explorări paraclinice sau examinări de laborator
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Instituționalizarea vârstnicului - evaluare medicală, psihologică și socio-economică
...
2.
Evaluarea clinico-funcțională a vârstnicului. Analiza activităților zilnice ale vârstnicului-, principii de recuperare. Noțiuni și criterii în organizarea asistenței medicale și îngrijiri acordate vârstnicului
...
3.
Îmbătrânirea psihologică normală. Modificări structurale și metabolice asociate cu îmbătrânirea fiziologică: celulă, țesuturi, metabolisme, aparate, sisteme. Implicații clinice
...
4.
Afecțiuni cardiovasculare la vârstnic (hipertensiunea arterială, hipotensiunea arterială, tulburări de ritm și conducere)
...
5.
Patologia respiratorie acută și cronică la vârstnic (BPOC, bronșite, pneumonii, cancer bronho-pulmonar, supurații pulmonare, pleurezii)
...
6.
Afecțiuni sechelare posttraumatice a aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice, osteoporoza, căderile la vârstnic
...
7.
Evaluarea stării de nutriție la vârstnic. Diabetul zaharat, alte boli metabolice (obezitate, hiperuricemii) la vârstnic
...
8.
Incontinența urinară la vârstnic. Retenția acută și cronică urinară
...
9.
Incidența sindroamelor neurologice la vârstnic. Afecțiuni neurologice frecvent întâlnite (boala Parkinson și sindroamele extrapiramidale la vârstnic, epilepsia la vârstnic, patologia neurologică centrală (vasculară și nonvasculară) și periferică la vârstnic, accidentul vascular cerebral, demențele de tip Alzheimer și non-Alzheimer)
...
10.
Depresia, tulburări de somn la vârstnic, sindromul de decondiționare
...
11.
Farmacoterapia pacientului vârstnic
...
12.
Obiective și principii în profilaxia, terapia și recuperarea medicală prin balneo-kineto-fizioterapie
...
13.
Urgențe în geriatrie
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Anamneză pacient vârstnic
...
2.
Examen clinic al vârstnicului
...
3.
Interpretarea datelor de evaluare globală a pacientului vârstnic (funcțională, nutrițională, mentală)
...
4.
Interpretarea hemograme, explorări paraclinice (biochimie, imunologie)
...
5.
Plan de recuperare fizică
...
6.
Plan de nutriție
...
7.
Plan de monitorizare și ajustare a tratamentului medicamentos
...
...
MODULUL 2: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BOLILOR CRONICE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● efectueze managementul integrat al pacienților cu boli cronice
● utilizeze instrumente de evaluare a pacientului cu boli cronice
● execute și să interpreteze investigații paraclinice și de laborator disponibile în medicina de familie
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Managementul bolilor cronice. Concepte moderne. Asigurarea calității îngrijirii pacienților cronici
...
2.
Managementul integrat al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și metabolice cronice (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiunea arterială, arteriopatia obliterantă/diabetul zaharat/dislipidemia/boala renală cronică)
...
3.
Managementul integrat al pacienților cu afecțiuni bronho obstructive cronice
...
...
III.
Teme activități practice
4.
Utilizarea fișelor de urmărire ale bolnavilor cronici
...
5.
Utilizarea peakflowmetre, glucometre, lipidometre
...
6.
Testarea sensibilității cu monofilament
...
7.
Efectuarea și interpretarea EKG
...
8.
Efectuarea și interpretarea spirometriei
...
9.
Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă braț
...
...
MODULUL 3: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN MEDICINA DE FAMILIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● recunoască competențele specifice medicinii de familie
● respecte reguli de prescriere a medicamentelor și practica în siguranță a profesiei
● dobândească înțelegerea specificului consultației în medicina de familie
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Consultația structurată în MF
...
2.
Strategia investigațiilor paraclinice
...
3.
Îngrijirea centrată pe persoană
...
4.
Abordarea comprehensivă
...
5.
Valori culturale și tradiții - medicina holistică
...
6.
Impactul aspectelor psihosociale și influența acestora asupra individului acasă, la școala, la locul de muncă
...
7.
Practica medicală în siguranță
...
8.
Prescrierea și administrarea medicamentelor OMS
...
9.
Recomandări dietetice în diferite stări fiziologice și patologice: Diete exclusive, obezitatea, intoleranțe și alergii alimentare, guta, hipertensiunea arterială, hiperuricemia, dislipidemii, boli digestive, boli renale, diabet
...
10.
Pacientul cu nevoi speciale (handicap/categorii sociale defavorizate/boli cronice/bolnavi psihici. /copilul abandonat/abuzul și violența în familie - legislație specifice și nevoi medicale (recuperare, protezare, instituționalizare etc.)
...
11.
Îngrijiri paleative
...
12.
Asistența medicală la domiciliu
...
13.
Noțiuni de bază în psihoterapie
...
...
MODULUL 4: PSIHOTERAPIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil
● definească termenul/domeniul de psihoterapie
● facă diferența între psihoterapie, consiliere, psihologie
● știe ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie
● știe cum se desfășoară o ședință de psihoterapie pentru a explica pacientului pe care îl trimite
● enumere câteva tipuri/metode de psihoterapie
...
II.
Tematica cursului adaptată obiectivelor specifice
1.
Definirea termenului de psihoterapie/psihoterapeut
...
2.
Cine poate practică psihoterapia?
...
3.
Clarificarea domeniului: diferențe între: psihoterapie/consiliere/psihologie
...
4.
Ce afecțiuni poate îndruma medicul de familie către psihoterapie?
...
5.
Limitele psihoterapiei: ce afecțiuni psihiatrice NU intră în indicațiile psihoterapiei
...
6.
Relația psihoterapeutică
...
7.
Tipuri/metode de psihoterapie
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Cum se desfășoară o ședință de psihoterapie (joc de rol psihoterapeut-rezident)
...
2.
Empatia - rolul ei în relația terapeutică, cum să fim empatici.
...
...
MODULUL 5: ABILITĂȚI APROFUNDATE ÎN VACCINOLOGIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicină familiei va fi capabil
● cunoască importanța și beneficiile, mecanismul de acțiune al unui vaccin
● enumere bolile prevenibile prin vaccinare
● cunoască tipurile de vaccin
● enumere principalele componente ale vaccinului
● cunoască vârsta minimă și maximă de administrare a unui vaccin, intervalul minim între doze
● realizeze scheme de recuperare a vaccinării
● cunoască modalitatea de raportare a vaccinărilor și a reacțiilor adverse
● consilieze o familie privind beneficiile vaccinării
● cunoască argumentele științifice care răspund miturilor privind vaccinarea
● cunoască programul național de vaccinare
● enumere vaccinurile opționale
● cunoască contraindicațiile vaccinării
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Elemente generale privind vaccinările: definiții, indicații, tipuri de vaccin, beneficii și riscuri, indicațiile și contraindicațiile, administrare, reacții adverse post vaccinale
...
2.
Elemente specifice privind vaccinările: vaccinarea în sarcină, vaccinarea și alăptarea, vaccinarea călătorului, vaccinarea la pacientul imunodeprimat
...
3.
Gestionarea vaccinurilor - transportul, păstrarea vaccinurilor, pierderi vaccinale
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Consilierea unei familii pentru vaccinare
...
2.
Administrarea unui vaccin
...
3.
Raportarea vaccinărilor și a reacțiilor adverse
...
4.
Întocmirea unei scheme de recuperare
...
...
MODULUL 6: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERII
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● Îngrijească femeia în perioada reproductivă, înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada dintre sarcini
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Sănătatea reproducerii: componente de bază, planificarea familiei, consultația preconcepție
...
2.
Supravegherea sarcinii fiziologice: evaluarea riscurilor în sarcină/frecvența și conținutul vizitelor de urmărire a gravidei
...
3.
Consilierea gravidei - suplimente/dieta/mișcarea/viața sexuală/pregătirea pentru naștere
...
4.
Screening-ul riscului ITS/HIV și alte screeninguri în sarcină
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Examenul clinic al gravidei la luarea în evidență și la fiecare vizită
...
2.
Completarea documentelor medicale legate de sarcină
...
...
MODULUL 7: STRATEGIA DIAGNOSTICĂ ȘI TERAPEUTICĂ ÎN PROBLEMELE MEDICALE FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină familie, medicul rezident de medicină familiei va fi capabil să:
● dovedească înțelegerea gândirii clinice în ambulator
● stăpânească abordarea pacienților cu probleme nespecifice, în fazele de debut ale bolilor
● realizeze un diagnostic prezumtiv precoce
● aplice algoritmi de diagnostic în cele mai frecvente boli acute
● pună în practică examinări specifice bolnavilor cu probleme neurologice, ORL, oftalmologice și ale aparatului articular
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Gândirea clinică structurată pentru practica de ambulator
...
2.
Abordarea problemelor medicale clinice nediferențiate - algoritmi de diagnostic și tratament pe principalele motive de prezentare în cabinetul medicului de familie: de exemplu: febră, dispneea, durerea toracică, durerea abdominală, cefaleea, scăderea în greutate etc
...
3.
Algoritm de diagnostic în cele mai frecvente 10 boli acute
...
4.
Afecțiuni comune cu incidență crescută: infecția urinară joasă și înaltă, durerea lombară joasă, infecții de căi respiratorii superioare și inferioare la adult și copil - recomandări diagnostice și terapeutice conform ghidurilor de practică
...
5.
Chestionare utile în practica medicului de familie
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Examene clinice minimale (țintite) ORL, oftalmologic, neurologic, aparat osteo-articular
...
2.
Abilități de prescriere ale medicației specifice
...
3.
Educația pacientului pe probleme specifice
...
...
MODULUL 8: COMUNICARE ȘI LEADERSHIP
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de comunicare și leadership, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil:
● conștientizeze importanța unei comunicări eficiente
● construiască și să transmită eficient mesaje verbale, cu optimizarea mesajului în funcție de auditoriu și adaptare la factori externi
● utilizeze corect limbajul nonverbal și să descifreze corect limbajul nonverbal al partenerilor de comunicare
● Își însușească ascultarea activă
● Își asume emoțiile personale și ale partenerilor de comunicare
● recunoască și să depășească barierele de comunicare și să evite erorile
● preîntâmpine posibilele conflicte ce pot apărea
● ofere și să primească feedback
● comunice eficient în situații speciale
● Își dezvolte propriile strategii de comunicare
● dezvolte un sistem de apartenență organizațională și să asimileze valorile organizației
● Înțeleagă locul medicului de familie ca leader în comunitate și să își dezvolte abilitățile necesare unui leader pentru lucrul în echipă, organizare, comunicare, negociere, gestionare a situațiilor dificile
● fie capabil să-și asume un rol de conducere în cabinet, comunitate și profesie să fie capabil să își analizeze în mod corespunzător productivitatea individuală, performanța financiară, satisfacția pacientului, precum și calitatea actului medical propriu
● demonstreze adaptabilitate la integrarea practicii sale în sistemul medical, pentru optimizarea actului său medical
● demonstreze o capacitate corespunzătoare de interacțiune cu media (Abilități de comunicare)
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Generalități (definiții, principii de bază, comunicare eficientă - emițător versus receptor, modele de relații medic - pacient, structurarea unui mesaj, obiectivele comunicării cu pacientul, căi de comunicare, stabilirea obiectivelor SMART, motivația schimbării, bariere în comunicare)
...
2.
Domeniile comunicării clinice: respectul pentru ceilalți, teorie și dovezi pentru abilitățile de comunicare, sarcini și abilități de comunicare clinică, probleme specifice, media, comunicarea dincolo de pacient
...
3.
Principiile de suport ale comunicării: practica reflexivă (învățarea din experiențe), profesionalismul, etică și legislație, practică bazată pe dovezi
...
4.
Elemente de de bază ale comunicării: cadrul, tipuri de întrebări, ascultarea activa, limbajul trupului, empatia, finalul discuției, evitarea greșelilor, preluarea istoricului medical
...
5.
Situații definite: ghidajul etico legal, comunicarea cu grupe speciale de pacienți, furnizarea explicațiilor (despre boală, despre tratament și dispozitive, despre investigații și proceduri)
...
6.
Furnizarea veștilor proaste (pregătirea cadrului, tehnici, oferirea de suport)
...
7.
Feedbackul
...
8.
Abilități: relaționarea cu ceilalți, diferența dintre leadership și management
...
9.
Cunoștințe: conceptul de leadership (definiții, teorii, caracteristici, roluri și modele), stiluri de conducere și aptitudinile personale, planificarea și organizarea, abilități și tehnici de comunicare, construirea de relații pozitive, managementul problemelor și luarea deciziilor, imaginea personală, lucrul în echipă piramida nevoilor motivaționale, stilurile de leadership
...
10.
Aptitudini: structurarea rapoartelor, abilități de gestionare a unui cabinet medical, coordonarea echipei de îngrijire, interacțiune profesională cu mass-media, activități de advocacy la nivel local și nivel regional, implicarea organizațională
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Utilizarea diagramei comunicării
...
2.
Tipuri de limbaj
...
3.
Structurarea dialogului
...
4.
Furnizarea veștilor rele (boală, deces)
...
5.
Exemple de comunicare cu grupe speciale de pacienți (se pretează foarte bine la joc de rol)
...
6.
Feedback - a da și a primi
...
7.
Ateliere practice pentru explicarea procedurilor (automăsurare corectă a TA, folosirea dispozitivelor inhalatorii, auto monitorizarea glicemiei etc.)
...
8.
Scenarii: consilierea HIV, diagnosticul și tratamentul astmului, utilizarea metodelor contraceptive, discuția despre depresie, consilierea pentru alăptare, consilierea pentru vaccinare, consilierea pentru nutriție (adult, copil bolnav sau sănătos), consilierea pentru consultația preventivă
...
...
MODULUL 9: NOȚIUNI DE INFORMATICĂ MEDICALĂ APLICATE PENTRU MEDICUL DE FAMILIE. MANAGEMENTUL DATELOR
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de informatică medicală și managementul datelor, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● cunoască aplicații bazale de uz în cabinet (instalare soft specific, update, dezarhivare, utilizare aplicații de tip office)
● Își configureze un sistem de lucru pentru membrii echipei de asistență medicală primară
● utilizeze dispozitivele care utilizează informatica medicală în cabinet
● aleagă pe baza criteriilor un soft de cabinet configurat pe nevoile cabinetului și să utilizeze elementele oferite de acesta pentru a calitatea informațiilor stocate.
● cunoască utilizarea internetului în scop medical și profesional, inclusiv pentru educație medicală continuă și comunicare
● Își configureze un sistem modern de comunicare atât cu pacienții cât și cu colegii de aceeași sau altă specialitate
● utilizeze resursele informatice pentru a solicita și a oferi feedback sau asistență de specialitate
● cunoască funcționarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS) și componentele sale
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Lista elementelor de nivel bazal: Instalarea, funcționarea softului de cabinet. Rețeaua de comunicare a cabinetului, probleme legale, raportarea și facturarea datelor prevăzute în contractul furnizorului
...
2.
Softul de cabinet: criterii de alegere, ajustări, colaborarea cu call-center-ul, sisteme de control la distanță, backup de date, instruirea personalului, feedback pentru îmbunătățirea softului în conformitate cu nevoile cabinetului, utilizarea judicioasă a informațiilor medicale și nemedicale pentru realizarea unei baze de date corecte
...
3.
Necesarul informatic în cabinetul MF: dispozitive, soft, rețelistică, documentație specifică
...
4.
Utilizarea internetului în scop profesional: pias și, căutare specifică, educație medicală continuă, e-learning, documente de lucru
...
5.
Managementul datelor la nivelul cabinetului medical: completarea corectă a datelor, respectarea confidențialității, registre personale, registre naționale, raportarea datelor către terți (tipuri de rapoarte, reguli de transmitere a datelor), utilizarea datelor pacienților în scop profesional
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Utilizarea aparaturii informatice: noțiuni de bază, instalarea și dezinstalarea aplicațiilor informatice, instalarea unor componente hardware necesare în activitatea medicală, utilizarea aplicațiilor de interes general, principii de utilizare în siguranță a calculatorului
...
2.
Utilizarea sistemelor informatice în relație cu CNAS: descrierea elementelor informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (SIUI, SIPE, DES, CEAS). (Notă: curriculum se va actualiza în funcție de elementele noi ce vor fi adăugate), instalarea și utilizarea aplicațiilor informatice oficiale utilizate în cadrul PIAS (principii), descrierea sistemelor de clasificare a bolilor (ICD 10, ICD 10 varianta 999) și utilizarea acestora în cadrul softurilor de cabinet
...
3.
Utilizarea aplicațiilor de tip office: utilizare editor de documente, utilizare aplicație calcul tabelar, utilizare aplicație pentru realizarea prezentărilor, utilizare aplicație pentru managementul bazelor de date
...
4.
Programe de comunicații: e-mail, comunicarea cu echipele de suport tehnic pentru aplicațiile utilizate în cadrul cabinetului, comunicarea cu alte instituții implicate în asistența medicală, utilizarea sistemelor de telemedicină (principii)
...
5.
Utilizarea altor resurse informatice: utilizarea sistemelor de monitorizare a funcțiilor vitale ale pacienților, utilizarea dispozitivelor medicale conectate la calculator
...
6.
Documentarea asistată de calculator: căutarea informațiilor generale, căutarea informațiilor medicale specifice, utilizarea platformelor medicale specializate în e-learning
...
...
MODULUL 10: ULTRASONOGRAFIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 1 LUNĂ
I.
Obiective specifice
La sfârșitul acestui modul de pregătire în ultrasonografie și imagistică medicală, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● știe să aleagă tehnica ultrasonografică adecvată (transductor, secțiune, setarea echipamentului, tehnică).
● știe să facă un diagnostic rapid de urgență, folosind rezultatul ultrasonografic
● participe la formularea unui buletin ecografic, supervizat de responsabilul de formare.
● integreze informația ultrasonografică obținută și a altor investigații imagistice în contextul clinic al pacientului
● identifice necesitatea solicitării unei investigații imagistice (cunoașterea indicațiilor și a contraindicațiilor și oportunitatea efectuării lor)
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Metode de investigare imagistică. Radiologia convențională, radiologia secțională, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (tehnici, principii, indicații generale, limitări, avantaje, dezavantaje)
...
2.
Principiile de bază ale ultrasonografiei (definiție, bazele fizice ale metodei, echipamente, tehnici, proceduri, indicații generale, limitări).
...
3.
Semiologie elementară ultrasonografică (normal, patologic). (obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; secțiuni și planuri standard ultrasonografice)
...
4.
Ultrasonografia în patologia etajului abdominal superior (ficat, colecist, pancreas, splină)
...
5.
Ultrasonografia în patologia etajului abdominal mijlociu (tub digestiv, spațiu retroperitoneal)
...
6.
Ultrasonografia în patologia etajului abdominal inferior (vezică urinară, prostată, uter, ovare).
...
7.
Ultrasonografia regiunii cervicale (adenopatii, patologia tiroidei, ateromatoza carotidiană, mase cervicale)
...
8.
Ultrasonografia cu aplicații speciale: musculo-articulară, cord, sarcină
...
9.
Ultrasonografia în urgențe medicale și chirurgicale.
...
10.
Ultrasonografia senologică
...
11.
Examinarea radio imagistică a aparatului digestiv, respirator, cardiovascular și mediastin, reno-urinar și pelvis, sân, sistemul osteoarticular. Tehnici (altele decât ultrasonografia), proceduri, indicații generale, limitări
...
12.
Medicina nucleară în practică clinică. Definiție, principiu, principalele indicații clinice, pregătirea pentru examinare, beneficiile și riscurile examinării.
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Principiile fizice și tehnice ale ecografiei. Noțiuni introductive - principiul metodei, echipamente, terminologie, principiul interpretărilor imaginilor. Artefacte în ecografia bidimensională: cauze, descriere, modalități de eliminare
...
2.
Noțiuni introductive, principii, echipamente, terminologie, artefacte
...
3.
Semiologie ecografică elementară practică. Secțiuni și planuri standard ecografice. Indicațiile examenului ecografic. Pregătirea pacientului pentru diferite examinări ecografice
...
4.
Echipamentul ecografic în cabinetul medicului de familie. Aplicații ecografice: "Point of Care Ultrasonography - PoC-US" - sau Ecografia Clinică de prim contact cu pacientul în patologia acută și urgențe medicale
...
5.
Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului superior - ficat, colecist, pancreas și splină în medicina primară
...
6.
Aplicații ale ecografiei în patologia abdomenului mijlociu și inferior - rinichi, glande suprarenale, spațiul retroperitoneal și pelvin
...
7.
Aplicațiile ultrasonografiei clinice în urgențe medico-chirurgicale. Corelații clinico-imagistice
...
8.
Ecografia prostatei și a tractului urinar în medicină primară
...
9.
Bazele fizice ale tehnicilor Doppler. Ultrasonografia în urgențe vasculare viscerale și periferice
...
10.
Evaluarea cardiacă rapidă în cabinetul medicului de familie
...
11.
Elemente introductive de ecografie în pediatrie
...
12.
Aplicații ale ecografiei în patologia tiroidiană, mamară, obstetrică și ginecologie în practica medicului de familie
...
13.
Interpretarea examenului radiologic și integrarea acestuia în context clinic
...
...
MODULUL 11: NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE MEDICALĂ. ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● enumere tipurile de studii caracteristicile lor
● analizeze critic o informație medicală
● recunoască site-uri sursă de încredere pentru informații medicale
● redacteze un articol
● cunoască tabelul de contingență (2x2) și semnificația lui (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă/negativă)
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Principii de redactare și prezentare a unei lucrări științifice: redactarea unui articol, prezentarea unei lucrări științifice
...
2.
Metodologia cercetării științifice: bias, factori de confuzie, semnificație statistică, Odds rațio și Risc Relativ, descrierea unui studiu cu evidențierea metodelor statistice utilizate, construirea unei baze de date și prelucrarea acesteia pentru obținerea unor indicatori statistici
...
3.
Tipuri de studii
...
4.
Adaptarea tipului de studiu și metodei la obiectivul de studiu și la rezultatele așteptate.
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Proiectarea unui studiu descriptiv
...
2.
Proiectarea unui studiu analitic
...
3.
Analiză critică a unui articol
...
4.
Calcularea incidenței, prevalenței, sensibilitate, specificitate, Odds Rațio, risc relativ
...
...
MODULUL 12: BIOETICĂ - 2 SĂPTĂMÂNI
I.
Obiective specifice
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale
● Înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile
● conștientizeze că va trebui ca în practică să să aplice permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
3.
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
4.
Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
5.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă
...
6.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative
...
7.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant
...
8.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
9.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
...
3.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
...
4.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
...
5.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
...
6.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete
...
7.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
8.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
9.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
...
MODULUL 13: DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI PROFESIONALĂ A MEDICULUI DE FAMILIE
I.
Obiective specifice
La sfârșitul stagiului de medicină de familie, rezidentul de medicina familiei va fi capabil să:
● Înțeleagă nevoia de a învăța de-a lungul vieții
...
II.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
1.
Identificarea nevoilor de formare
...
2.
Managementul stresului
...
...
III.
Teme activități practice
1.
Abilități de rezolvare a problemelor - discuții de caz pas cu pas - cele mai frecvente motive de prezentare
...
2.
Evaluarea contextului bio psihosocial al persoanei
...
3.
Interviul motivațional
...
4.
Întocmirea unui plan de dezvoltare profesională
...
...
FIȘĂ POST REZIDENȚI MEDICINA FAMILIEI
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
În anul I de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.
Efectuează stagiul de 6 luni de MF în CMI de MF, 4 zile/săptămână, conform repartizării, sub îndrumarea unui medic instructor-formator/îndrumător de MF, medic primar de MF. A 5-a zi participă la universitate/facultate la cursuri, ateliere interactive
...
2.
Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu familiile pacienților, cu alți colegi rezidenți
...
3.
Asistă la efectuarea anamnezei, examenului fizic și la utilizarea testelor auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară
...
4.
Învață modul de prescriere a medicamentelor compensate conform listelor CNAS
...
5.
Utilizează chestionarele standardizate
...
6.
Învață să opereze pe computer în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) sau alte softuri compatibile
...
7.
Deprinde transmiterea prescripțiilor electronice și raportarea serviciilor medicale către CNAS
...
8.
Învață să completeze documentele medicale specifice din cabinetul medicului de familie (formulare tipizate/register medicale specifice)
...
9.
Deprinde și aplică principiile privind recomandarea de regim igieno-dietetic și stil de viață
...
10.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
...
11.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF
...
12.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare
...
13.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
...
În anul II de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.
Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat
...
2.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat
...
3.
Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității
...
4.
Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame
...
5.
Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități
...
6.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.)
...
7.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF
...
8.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare
...
9.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
...
În anul III de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.
Efectuează stagii modulare în diferite specialități, prin rotație, conform repartizării, supervizate de coordonatorul de rezidențiat
...
2.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat
...
3.
Asistă și efectuează apoi consultațiile clinice în specificul specialității
...
4.
Învață și elaborează apoi algoritmi specifici specialității pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al principalelor semne, simptome și sindroame
...
5.
Învață și aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități
...
6.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)
...
7.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al CMI de MF
...
8.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare
...
9.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
...
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de medicina familiei:
1.
Desfășoară stagiul de pregătire în Medicina familiei, în Cabinetul de Medicină familiei în care a fost repartizat, pe durata întregului an-12 luni
...
2.
Comunică independent cu pacientul, cu echipa de lucru a cabinetului, cu membrii familiilor pacienților, cu alți colegi rezidenți sau/și specialiști de Medicină familiei sau alte specialități
...
3.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor de Medicină familiei, cuprinse în tematica anului IV
...
4.
Participă împreună cu grupa de rezidenți o zi pe săptămână la cursuri și ateliere interactive, desfășurate la universitate, facultate, catedră, împreună cu tutorele-cadru didactic, instructor-formator
...
5.
Desfășoară activitate în CMI de MF - 4 zile pe săptămână - activitate de pregătire practică, activitate medicală directă și discuții cu îndrumătorul de stagiu, la sfârșitul zilei de pregătire
...
6.
Deprinde consultația preventivă a pacientul în diferitele etape ale vieții, utilizează instrumente dedicate, identifică factorii de risc și face recomandări pentru un stil de viață sănătos.
...
7.
Efectuează independent consultații complete pacienților programați la cabinet și tuturor urgențelor medicale prezentate la cabinet (anamneza, examenul fizic) și utilizează testele auxiliare pentru a diagnostica afecțiunile pacienților în medicina primară, supervizat de medicul îndrumător
...
8.
Elaborează independent planul/algoritmul de investigații paraclinice ce va fi prescris pacientului în ambulatoriu, în faza prespitalicească, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător
...
9.
Elaborează indicațiile terapeutice și le explică pacientului - stilul de viață, prescrierea altor măsuri nefarmacologice și a tratamentului medicamentos, sub supervizarea responsabilului de formare/medic instructor formator, îndrumător
...
10.
Utilizează asistat computerul pentru a raporta o consultație completă (servicii medicale, prescripții, bilete de trimitere, concedii medicale)
...
11.
Acordă îngrijiri în afecțiuni acute și cronice, îngrijiri preventive, paliative și în urgențe
...
12.
În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiză diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare)
...
13.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
...
14.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Cabinetului Medical Individual în care activează
...
15.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare
...
16.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare
...
Anexa nr. 1
ORGANIZAREA REZIDENȚIATULUI DE MEDICINĂ FAMILIEI
1.
Durată. Structură
Organizarea rezidențiatului de medicină familiei
Programul de pregătire postuniversitară în specialitatea de medicină familiei trebuie să corespundă cel puțin nivelului descris în Titlul 4 al Directivei Consiliului Uniunii Europene 93/16 privind libera mișcare a medicilor și recunoașterea calificărilor lor.
În baza Ordinului ......, rezidențiatul de medicină de familie în România are durata de 4 ani din care 2 ani se desfășoară în cabinetele de medicină de familie, centre de permanență, centre de diagnostic și 2 ani în instituții spitalicești - ambulatorii de specialitate, ambulatorii integrate, spitale pentru îngrijirea pacienților vârstnici, clinici universitare și secții de specialitate. Cursurile, atelierele interactive se vor desfășura săptămânal în cadrul zilei la universitate/facultate, sub coordonarea cadrelor didactice și medicilor instructori-formatori.
Se recomandă stagii de specialitate cu următoarea durată:
Disciplină
Durata stagiului
Locul recomandat pentru desfășurarea stagiului
Medicină de familie - obligatoriu prima parte a stagiului
6 luni.
Cabinet de medicina familiei, din care minim două săptămîni în mediul rural
Medicină internă (patologie în specialitățile pneumoftiziologie, gastroenterologie, hematologie, nefrologie, reumatologie, alergologie)
5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secție de specialitate/cameră de gardă
Oncologie
1 lună
Clinică/secție de specialitate
Diabet, boli de nutriție, metabolice și endocrinologie
2 luni
Clinică/secție de specialitate
Cardiologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate sau clinică/cameră de gardă/secție de specialitate
Boli infecțioase
1 lună
Clinică/secție de specialitate/camera de gardă
Dermatologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Neurologie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Psihiatrie
1 lună
De preferat ambulatoriul de specialitate
Pediatrie
5 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate/cameră de gardă/clinică/secție de specialitate
Obstetrică - ginecologie
2 luni
Clinică/secție de specialitate/cameră de gardă
Medicină de urgență
2 luni
Unități de primire urgențe, centre de primire urgențe, camere de gardă ale spitalelor
Chirurgie (patologie în specialitățile chirurgie generală, ortopedie, urologie, ORL, oftalmologie)
2 luni
De preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate/cameră de gardă
Medicină de familie - obligatoriu ultima parte a stagiului
18 luni.
Cabinet de medicina familiei
Curriculumul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), pentru tematica teoretică prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și un număr de 50 de ore lunar pentru activitățile practice, abilități, atitudini și studiul individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Bibliografia anexată corespunde anului 2016, urmând a fi actualizată în momentul apariției altor titluri noi.
...
2.
Recomandări organizatorice generale
● Pregătirea vocațională prin rezidențiatul de Medicina Familiei este coordonată de către Ministerul Sănătății prin Universitățile de Medicină și Farmacie și Facultățile de Medicină, la nivelul departamentelor specifice organizate în învățământul superior pentru învățământul postuniversitar și rezidențiat. La acest nivel se va face o selecție, pe baza unor criterii unitare, privind experiența profesională și abilitățile practice necesare, a medicilor instructori formatori sau îndrumători, desemnați pentru activitățile de tutoriat și îndrumare a stagiilor practice.
● În vederea bunei desfășurări a procesului educațional, medicii rezidenți trebuie alocați în grupe de 5-8 persoane. Fiecare grup trebuie să aibă nominalizat un cadru didactic universitar sau instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru întregul program educațional de-a lungul rezidențiatului (tutore).
● Medicul tutore trebuie să organizeze o întâlnire săptămânală sau cel puțin bilunară de 2 ore cu grupa de rezidenți, indiferent de stagiul în desfășurare, pentru evaluarea activității de pregătire. Evaluarea va urmări atingerea obiectivelor educaționale pentru stagiul în desfășurare și va defini nevoile de pregătire ale medicilor rezidenți. Rezultatele evaluării vor fi comunicate medicilor sub îndrumarea cărora rezidenții desfășoară stagiul practic; pregătirea ulterioară se va axa pe lista nevoilor educaționale identificate.
● Fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice.
● În stagii, medicii rezidenți vor fi îndrumați de către: cadre universitare sau medici instructori-formatori de medicină familiei sau de alte specialități sau, în lipsa acestora, temporar, de medici primari de medicină familiei sau de alte specialități. Un medic îndrumător se va ocupa de maxim doi rezidenți simultan.
● Coordonatorul va fi un cadru didactic desemnat de instituția de învățământ medical superior. Formatorul (tutore) va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie, care este posesorul unui certificat de medic formator-instructor medicină de familie, acreditat de Ministerul Sănătății. Îndrumătorul va fi un medic primar în specialitatea medicină de familie sau alte specialități, cu experiență în pregătirea rezidenților.
● Medicii specialiști care sunt implicați în pregătirea rezidenților de medicina familiei trebuie să cunoască conținutul curriculumului de rezidențiat pentru această specialitate.
● Medicii tutori vor organiza întâlniri ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe lună cu medicii responsabili de stagiul în desfășurare pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor educaționale din stagiu. Pe perioada stagiului de medicină familiei, medicul tutore va iniția, cu același scop, întâlniri cu medicii de familie îndrumători.
● Timpul de lucru al tuturor rezidenților pe durata stagiilor va fi același cu al medicului îndrumător, timp de 4 zile pe săptămână, pentru desfășurarea stagiilor practice și o zi de lucru pe săptămână, grupa de 5-8 rezidenți se va reuni la universitatea/facultatea care coordonează programul educațional al rezidentului, pentru cursuri, ateliere interactive, activitate de evaluare și întâlnirea săptămânală a rezidenților cu tutorele. Toți rezidenții de medicină de familie, indiferent de locul de desfășurare a stagiului practic, au obligația de a participa la acest program. Acolo unde deplasarea este îngreunată pot fi folosite mijloace moderne de comunicații în funcție de disponibilitățile tehnice.
● Fiecare rezident de medicina familiei trebuie să realizeze pe perioada rezidențiatului măcar un proiect de cercetare, individual sau într-un grup de cercetare. Perioada proiectului trebuie să fie de minim un an. Rezultatul proiectului de cercetare poate fi publicat într-o revistă medicală sau comunicat la o conferință a medicilor de familie sau de alte specialități sau postat pe site-ul universității/facultății unde se desfășoară rezidențiatul.
● Fiecare rezident trebuie să aibă un document (caietul rezidentului) în care să consemneze toate activitățile zilnice semnificative:
–
cazuri clinice deosebite consultate în cabinet
...
–
date din ghiduri recente de diagnostic și tratament studiate
...
–
abilitățile practice (conforme cu curriculum de rezidențiat în medicina familiei) exersate, anchete epidemiologice, chestionare de practică parcurse etc.
...
–
literatura de specialitate studiată.
...
–
concluziile evaluărilor formative periodice realizate de medicul tutore
...
–
nevoile educaționale astfel identificate și
...
–
planul propriu de învățare aferent.
...
...
3.
Recomandări privind desfășurarea stagiilor în cabinetele de medicină familie
Stagiul de medicină familiei constituie o etapă esențială în formarea rezidenților.
Medicii de familie care îndrumă rezidenți sunt responsabili de dezvoltarea lor profesională, atât prin exemplul personal cât și prin oportunitățile educaționale pe care le oferă în cabinetele lor. În timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și îmbogăți cunoștințele anterioare, dar și de a dobândi abilități și aptitudini necesare unui medic de familie. Practica în cabinetul de medicina familiei trebuie să cuprindă toate aspectele activității acestuia: îngrijirea pacienților cu afecțiuni acute și cronice de orice vârstă, prim ajutor în urgențele medicale, îngrijiri paleative, activități preventive și de promovare a sănătății, organizarea și managementul cabinetului medical, munca în echipă. De asemenea, în timpul stagiului de medicina familiei, rezidenții trebuie să se familiarizeze cu metodele de monitorizare a performanței și să acumuleze cunoștințe și să deprindă abilități necesare implementării rezultatelor evaluării practicii.
Conținutul pregătirii trebuie să reflecte pe deplin responsabilitățile medicului de familie.
Stagiul în cabinetele de medicina familiei al rezidenților de această specialitate trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● fiecare medic rezident trebuie să aibă nominalizat un instructor-formator de medicina familiei care să fie responsabil pentru programul de pregătire în cadrul stagiului de medicina familiei și care să cunoască obiectivele educaționale specificate în curriculumul de rezidențiat pentru acest stagiu; în lipsa acestora, temporar, rezidenții pot fi îndrumați și de medici primari de medicina familiei;
● medicii primari de medicină familiei care îndrumă rezidenți trebuie să fie interesați de această activitate, dar să și dețină abilități pedagogice, să aibă un nivel înalt de competență profesională, abilități de comunicare, să participe la educația medicală continuă, să fie preocupați permanent de creșterea calității serviciilor oferite și să dispună de timp pentru această activitate;
● din totalul de 24 luni afectate stagiului în cabinetul de medicina familiei, în primul stagiu de 6 luni, cel puțin 2 săptămâni se vor desfășura în cabinete din mediul rural sub supravegherea unui medic instructor-formator sau primar de medicina familiei, care oferă îngrijiri medicale și în cadrul unui centru de permanență;
● cabinetele medicale unde se pregătesc rezidenți trebuie să se caracterizeze prin: dotare cu echipamente conform normelor în vigoare, înregistrări medicale de calitate, un număr adecvat de pacienți care să permită rezidenților contactul cu o cazuistică bogată, personal angajat, un bun management al practicii, desfășurarea de activități de cercetare, oferirea de îngrijiri continue; aceste cabinete trebuie să asigure accesul rezidenților la surse de informare: reviste, broșuri, ghiduri de practică, legislație în vigoare;
● la fiecare 6 luni de stagiu, medicii instructori-formatori îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor însușite de rezidenții îndrumați, ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința acestora și care să fie luată în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● cabinetele unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea cabinetelor de stagiu;
● instituțiile de învățământ superior care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii scopurilor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează cabinetele de medicină familiei pentru stagiul rezidenților;
● timpul de lucru al rezidentului în cabinetul medicului îndrumător este identic cu al acestuia; activitatea se va desfășura atât în cabinet cât și la domiciliul pacienților în timpul stagiului de medicină familiei trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate).
...
4.
Recomandări privind desfășurarea stagiilor în spital/ambulatorii de specialitate
Stagiul în spital este o parte importantă a pregătirii rezidenților de medicină familiei și trebuie să contribuie la achiziționarea atributelor viitorului medic de familie.
Clinicile oferă posibilități multiple de investigare și un management sofisticat multor condiții medicale, servicii care nu sunt accesibile și nici specifice medicinei de familie. Ambulatoriile de specialitate și ambulatoriile integrate oferă cazuri clinice specifice fiecărei specialități asemănătoare pacienților care se adresează medicilor de familie.
În acest context, rezidenții de medicina familiei trebuie să-și dezvolte abilitățile de anamneză, examinare clinică și să dobândească abilități de recomandare a investigațiilor și a medicației și de prim ajutor în situații de urgență medicală. În această perioadă de pregătire, ei trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele privitoare la bolile grave și complicațiile lor ca și să dobândească experiență în luarea unei game largi de decizii de management a cazuisticii medicale. Rezidenții trebuie să înțeleagă rolul și relațiile dintre profesioniștii implicați în îngrijirile spitalicești. Stagiile din spital trebuie să contribuie la aprofundarea interfeței dintre îngrijirile primare și cele secundare de sănătate.
Spitalele care sunt alese pentru desfășurarea stagiilor trebuie să ofere o cazuistică bogată de afecțiuni grave care, deși rar întâlnite în medicina familiei, sunt importante pentru managementul clinic al acestor cazuri. Pregătirea trebuie să aibă loc atât la patul bolnavului cât și în ambulatoriul clinicii.
Stagiul în spitale al rezidenților de medicină familiei trebuie organizat astfel încât să corespundă următoarelor recomandări:
● stagiului din clinci al rezidenților de medicină familiei trebuie să i se acorde aceeași importanță ca și stagiului rezidenților din specialitatea clinicii respective;
● rezidenții vor fi pregătiți în clinici universitare sau în spitale județene; acestea trebuie să formuleze și să pună în practică programe educaționale bazate pe obiectivele educaționale specifice din curriculumul de rezidențiat pentru medicina familiei;
● conținutul educațional oferit în clinicile unde se pregătesc rezidenții de medicina familiei trebuie să fie orientat spre nevoile viitorului medic de familie;
● spitalele în care rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie să aibă acces la bibliotecă și la facilități educaționale - reviste, broșuri și alte surse de informare;
● fiecare clinică sau secție va desemna un medic responsabil de stagiul rezidenților de medicina familiei, cadru universitar sau medic primar de specialitate, care va răspunde de activitatea acestora pe perioada stagiului și de îndeplinirea obiectivelor educaționale specifice acestuia; acesta va supraveghea rezidenții de medicină de familie repartizați atât în ambulatoriu cât și secțiile cu paturi;
● medicii specialiști care se ocupă de rezidenții de medicina familiei trebuie să aibă o pregătire pedagogică corespunzătoare;
● medicii specialiști îndrumători de stagii trebuie să aibă întâlniri lunare cu medicii responsabili de stagiu pentru rezidenții de medicina familiei, întâlniri în care să se evalueze procesul educațional;
● la sfârșitul fiecărui stagiu, medicii specialiști îndrumători trebuie să realizeze o evaluare sumativă a rezidenților ale cărei rezultate trebuie aduse la cunoștința rezidentului și care să fie luate în considerare la evaluarea finală a rezidențiatului;
● clinicile unde rezidenții de medicina familiei desfășoară stagii trebuie inspectate periodic de evaluatori independenți, desemnați de către coordonatorul de rezidențiat; auditul educațional trebuie să joace un rol în (re) selectarea clinicilor de stagiu;
● instituțiile de învățământ care supervizează pregătirea rezidenților trebuie să pună accent asupra îndeplinirii obiectivelor educaționale ca markeri ai calității când se (re) selectează clinicile de stagiu;
● În fiecare stagiu, trebuie să existe alocat timp pentru întâlnirea cu medicul de familie tutore (2 ore pe săptămână) ca și pentru participarea la cursurile organizate pentru rezidenți (5 ore pe săptămână în cadrul zilei la universitate);
● durata efectivă a pregătirii la patul bolnavului și în ambulatoriul de specialitate va fi de 5 ore zilnic. Cu excepția zilelor în care sunt prevăzute întâlnirea cu medicul tutore și cursul, 2 ore pe zi se vor organiza ateliere și workshopuri interactive din tematica necesară a fi parcursă în vederea îndeplinirii obiectivelor educaționale specifice (demonstrații practice și exersare de abilități, prezentări de cazuri, discuții plenare pe tematica, rezolvare de cazuri clinice, jocuri de rol e.g.).
...
5.
Metode de evaluare
Procesul de evaluare a rezidenților va fi unul continuu, medicii îndrumători, tutorele și coordonatorii de stagii apreciind progresele din îndeplinirea sarcinilor curriculare.
Modalitățile de evaluare sunt:
Evaluarea inițială
Se aplică la începutul rezidențiatului în anul I când intră în stagiul de medicina de familie de 6 luni și la finalul stagiului.
5.
Scop
Determinarea nivelului inițial de pregătire al rezidentului și evoluția acestuia după cele 6 luni de stagiu
...
6.
Obiective:
● inițierea și întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului
● inițierea caietului rezidentului
...
7.
Metode
● discuție inițiala formator-rezident în care formatorul întreabă și notează așteptările rezidentului precum și obiectivele pe care rezidentul le are în legătura cu propria formare în medicina de familie
● rezidentul completează "Chestionarul de evaluare inițială a rezidentului" transmis de coordonatorul de rezidențiat și formatorul îl punctează cu o nota de la 1 la 10 în funcție de numărul de răspunsuri corecte
● se inițiază caietul rezidentului
...
OBS: evaluarea inițială se anexează la portofoliul rezidentului și constituie baza pentru întocmirea planului individual de pregătire al rezidentului.
Evaluarea intermediară (formativă)
Se aplică pe parcursul rezidențiatului, la finele fiecărui stagiu sau la 6 luni în cazul stagiului de medicina familiei.
8.
Scop
Evaluarea stadiului de pregătire și a nevoilor rezidentului
...
9.
Obiective:
● reevaluarea planului personal de pregătire, adaptarea lui la nevoile de pregătire ale rezidentului
● verificarea și îmbunătățirea cunoștințelor teoretice specifice, a abilităților practice (rezolvarea problemelor, managementul cazurilor, comunicarea cu pacienții, experiența clinică) a atitudinii față de pacienți și capacității de lucru în echipă.
...
10.
Metode:
● evaluarea va fi realizată de către formator/medicul îndrumător de stagiu și se va solda cu completarea formularului de evaluare care va conține un calificativ (nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine) și recomandări pentru activitatea viitoare care vor fi aduse la cunoștința rezidentului.
● verificarea caietului rezidentului (feedback din partea formatorului/îndrumătorului de stagiu)
● actualizarea EMC a rezidentului
● autoevaluarea rezidentului
...
Evaluarea finală (sumativă)
Se aplică la sfârșitul perioadei de rezidențiat.
11.
Scop
● Acordarea titlului de medic specialist în M. F. și protecția pacientului
...
12.
Obiective
● evaluarea cunoștințelor teoretice necesare practicii medicinii de familie dar și judecata clinică, diagnosticul și managementul sindroamelor și al simptomelor nespecifice, abordarea holistică și comprehensivă, abilitățile de comunicare, principii de etică, abilități manageriale (anexa 2)
...
13.
Metodologie de evaluare:
Evaluarea finală va lua în calcul:
● evaluările intermediare - 20% din nota finală
● participarea la cel puțin 80% din activitățile (stagiu + curs) organizate - 10% din nota finală
● publicarea, comunicarea sau postarea pe site a unui articol științific original - 10% din nota finală
● caietul rezidentului - 10% din nota finală
● examinarea finală - examenul de specialitate - 50% din nota finală constând în:
1.
proba scrisă
...
2.
probă practică - caz clinic din cabinetul medicului de familie, pacient adult și copil.
...
3.
proba de abilități practice în specificul MF
...
...
Se recomandă ca președintele comisiei de examinare și, pe cât posibil, membrii comisiei de examinare să fie membri ai catedrei de medicina familiei sau medici primari medicină de familie. De asemenea se recomandă desfășurarea examenului de specialitate pentru prezentarea de caz pentru adult și copil și proba practică într-un cabinet de medicină de familie.
...
Comisia consultativă de Medicina familiei va propune Ministerului Sănătății aprobarea unei metodologii unitare de îndrumare a rezidentului pe parcursul pregătirii și de organizare a examenului de specialitate de medicina familiei, cu specificarea celor recomandate mai sus.
Anexa nr. 2
FORMULAR DE EVALUARE A MEDICULUI REZIDENT
PE PARCURSUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIAT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării ...../..... /............
EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII:
NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4)
SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7)
BUN
(8, 9, 10)
Nu se poate evalua Observații
Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile)
Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate
3. Aptitudini clinice
Aptitudini de COMUNICARE -deschis, înțelegător, empatic Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie
a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă)
b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit)
c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre)
a)
b)
c)
4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet
5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice.
6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc
7. Organizare (eficientă) și management - este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită.
8. Calificativ general (media celor precedente)
Puncte tari ................................
Puncte slabe ...............................
De îmbunătățit .............................
Alte comentarii ............................
Semnătura rezident . . . . . . . . . . .
Semnătura evaluator . . . . . . . . . . .
Anexa nr. 3
FORMULAR EVALUARE MEDIC REZIDENT
Nume medic rezident .......................
Nume evaluator ............................
Data evaluării .................
EVALUAȚI URMĂTOARELE DOMENII:
NESATISFĂCĂTOR (1, 2, 3, 4)
SATISFĂCĂTOR (5, 6, 7)
BUN
(8, 9, 10)
Nu se poate evalua Observații
1
Judecata clinică (interpretează datele anamnestice, le corelează cu datele clinice și paraclinice pt formularea diagnosticului, analizează riscurile/beneficiile abordării terapeutice, ia decizii în situații dificile
2
Cunoștințe medicale extensive, actualizate, bine organizate și aplicate
3
3. Aptitudini clinice
4
Aptitudini de COMUNICARE - deschis, înțelegător, empatic
Explică considerentele clinice și terapeutice în limbaj adecvat pt. pacient sau familie
5
a) - Anamneza (logica, extinsă, orientată, eficientă)
b) - Ex. fizic (complet, orientat/selectiv, țintit)
c) - Aptitudini practice (experimentat, competent, abil, efectuează corect diferite manevre)
a)
b)
c)
6
4. Calități etice - integru, respectuos, onest, dezvoltă raporturi bazate pe încredere cu pacientul și familia, informează corect și complet
7
5. Profesionalism- competent, conștiincios, cooperant, respectuos, completează lizibil și corect documentele medicale, reevaluează datele diagnostice și paraclinice.
6. EMC - își menține și îmbunătățește nivelul profesional prin participare la manif. științifice, prezentări de caz, articole medicale, cercetare. . etc
7. Organizare (eficientă) și management-este organizat și eficient la locul de muncă, este punctual, are prezența bună, are calități și aptitudini manageriale, reacționează bine în situații limită.
8. Calificativ general (media celor precedente)
Puncte tari ..........................
Puncte slabe .........................
De îmbunătățit ................................
Alte comentarii ...............................
Semnătura rezident . . . . . . . . . . .
Semnătura evaluator . . . . . . . . . . .
Anexa nr. 4
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
Pentru Curriculum de pregătire în specialitatea de Medicina familiei
● Restian A. - Bazele Medicinei de Familie, ediția a 3-a, Editura Medicală București, 2009.
● Matei D. - sub redacția - Esențialul în Medicina Familiei, ediția a 3-a, Editura Medicală Amaltea București, 2016.
● Simon C, Everit H. Oxford Book of general practice. Fourth Edition, 2014, Oxford University Press. - ediția în limba română - Editura Hipocrate București, sub tipar, 2016.
● Jompan A. - Medicina Familiei, ed. A IX-a, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Manasia R. și colab. Pediatrie practică. Editura U. M. F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, 2013.
● Ciofu E., Ciofu C. - Esențialul în Pediatrie, ediția a 2-a, Editura Medicală Amaltea, 2002.
● Nanu D., Marinescu B., Matei D., Isopescu F. - Esențialul în obstetrică - pentru studenți, rezidenți de obstetrică-ginecologie și medici de familie - Editura Medicală Amaltea București, 2008.
● Jompan A., Dumitrașcu V. - 110 Analize comentate, Editura Eurostampa Timișoara, 2015.
● Florea L. Bărbulescu C., - Medicină de familie - ghid practic, Editura Sitech Craiova, 2011
● www. cnsmf.ro - Managementul astmului. Îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică, CNSMF, Editura Infomedica, București, 2009
● www. cnsmf.ro - Depresia adultului. Ghid de practică pentru medicul de familie, Editura Infomedica, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Strategia OMS de Abordare Practică a Bolilor Respiratorii, WHO Practical Approach to Lung Health (PAL), Ghid operațional pentru implementarea în asistența primară din România, București, 2009.
● www. cnsmf.ro - Ghid de prevenție, vol. 1-7, Programul RO19, Inițiative în sănătatea publică, Institutul Național de Sănătate Publică, CNSMF, ALIAT, București, 2016
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA FAMILIEI a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR (BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie)
1.
Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, noțiuni elementare de microbiologie și epidemiologie etc.).
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie și de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
...
2.
Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulul
Durata
Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie
I.1 - 3 luni
Biochimie
I.2 - 9 luni
Biologie moleculară și Genetică
I.3 - 3 luni
Imunologie
I.4 - 6 luni
Hematologie
I.5 - 12 luni
Bacteriologie
I.6.1 - 2 luni
Parazitologie
I.6.2 - 0,5 luni
Virusologie
I.6.3 - 0,5 luni
Epidemiologie
I.7 - 1,5 luni
Biostatistică medicală
I.8 - 1 lună
Bioetică medicală
I.9 - 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program
I.10 - 9 luni
...
I.1.
ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 120 de ore
1.
Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe):
a)
planificarea activităților;
...
b)
amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
...
c)
managementul personalului, evaluarea personalului;
...
d)
aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (de exemplu, întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;
...
e)
întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului.
...
...
2.
Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință)
...
3.
Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferință)
...
4.
Sistemul de management al calității:
a)
Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință);
...
b)
Cerințe de management (2 conferințe);
...
c)
Cerințe tehnice (1 conferință);
...
d)
Auditul intern (1 conferință);
...
e)
Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferințe);
...
f)
Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință);
...
g)
Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință (1 conferință);
...
h)
Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferință).
...
...
5.
Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferință)
...
Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp
...
I.2.
STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 360 de ore
1.
Metabolismul proteic
–
Peptide biologic active
...
–
Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și cuaternară a proteinelor)
...
–
Biosinteza proteică
...
–
Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon
...
–
Biosinteza ureei
...
...
2.
Enzime
–
Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice
...
–
Izoenzime
...
–
Noțiuni de cinetică enzimatică
...
...
3.
Metabolismul glucidic
–
Glicoliza
...
–
Gluconeogeneza
...
–
Ciclul acizilor carboxilici
...
...
4.
Metabolismul lipidic
–
Biosinteza acizilor grași
...
–
Degradarea acizilor grași
...
–
Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie
...
–
Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene
...
–
Biosinteza colesterolului
...
–
Acizii biliari
...
–
Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare)
...
...
5.
Vitamine și hormoni
...
6.
Apă și electroliți
...
7.
Modificări biochimice în:
–
Patologia renală
...
–
Patologia hepatică
...
–
Patologia cardiacă și vasculară
...
–
Maladii metabolice și endocrine
...
...
8.
Markeri tumorali
...
9.
Biochimie oncologică
...
10.
Biochimia inflamației
...
11.
Biochimie geriatrică
...
12.
Biochimie pediatrică
...
13.
Teste biochimice în transplant
...
14.
Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, controlul calității analizelor
...
15.
Metodologia cercetării clinice
...
Stagiul practic
În cadrul acestui stagiu se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:
–
prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;
...
–
efectuarea practică a testului respectiv.
...
1.
Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în laboratorul clinic de biochimie
–
metode de măsură (spectrometrice, optice etc.)
...
–
tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)
...
–
tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare
...
–
sisteme analitice automatizate, mono- și multiparametrice
...
–
tehnici de bază în biologia moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray
...
...
2.
Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretare a rezultatelor; baremul activităților practice
A.
Examenul de urină
1.
Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari - barem 100 determinări
...
2.
Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări
...
3.
Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări
...
4.
Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinări
...
...
B.
Examenul biochimic al sângelui
1.
Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu
–
barem 100 determinări
...
...
2.
Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
...
3.
Compuși azotați nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
...
4.
Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
...
5.
Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări
...
6.
Corpii cetonici: metode de dozare, variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări
...
7.
Lipidele totale, colesterolul total și trigliceridele: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări
...
8.
Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări
...
9.
Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 100 determinări;
–
transaminazele (TGP, TGO);
...
–
creatinkinaza (CK), izoenzime;
...
–
lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime;
...
–
fosfataza acidă și alcalină;
...
–
gamma glutamil transpeptidaza (GGT);
...
–
amilaza;
...
–
lipaza.
...
...
...
C.
Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 25 determinări
...
D.
Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variații fiziopatologice - barem 50 determinări
...
...
...
I.3.
MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 120 de ore
Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară
–
Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical
...
–
Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului
...
–
Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli
...
–
În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să își însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
...
–
De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
...
A.
Partea teoretică
I.
Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului
Esența transcrierii și aplicații medicale
Esența traducerii și aplicații medicale
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare
...
II.
Tehnici de analiză a acizilor nucleici
Extracția ADN-ului
Extracția ARN-ului
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“)
Aplicații clinice ale hibridizării:
a)
în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.);
...
b)
tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii;
...
c)
detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale etc.
...
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.
...
...
B.
Partea practică
1.
Extracția ADN din diferite probe biologice (sânge, țesut, urină, LCR etc.)
...
2.
Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale
...
3.
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză
...
4.
Tehnica hibridizării
...
5.
Tehnica real time PCR
...
6.
Tehnica de secvențiere
...
...
Examen
1.
Test scris din tematica teoretică
...
2.
Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară)
...
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A.
Partea teoretică
1.
Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a)
interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
...
b)
ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;
...
c)
mutațiile: cauza majoră de boală;
...
d)
bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
...
e)
abordarea genetică în relația medic-pacient.
...
...
2.
Bolile cromozomiale
...
3.
Bolile monogenice
...
4.
Bolile multifactoriale:
a)
anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare;
...
b)
bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.
...
...
5.
Retardul mental
...
6.
Patologia genetică a sistemului imun
...
7.
Genetica bolii canceroase
...
8.
Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate
...
9.
Profilaxia și tratamentul bolilor genetice
...
10.
Probleme și dileme etice în genetica medicală
...
...
B.
Partea practică
1.
Consultul genetic
...
2.
Explorările genetice:
–
cromozomiale;
...
–
moleculare.
...
...
3.
Sfatul genetic
...
4.
Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional)
...
5.
Diagnosticul prenatal
...
...
Examen
1.
Test scris din tematica teoretică
...
2.
Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic)
...
...
I.4.
MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luni
I.
Tematica orelor de curs/seminar -240 de ore
A.
Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar
1.
Organele limfoide: anatomie și funcție
...
2.
Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei
...
...
B.
Mecanismele imunologice
1.
Imunitatea înnăscută și dobândită
...
2.
Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția
...
3.
Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare
...
4.
Alergenele - structură, epitopi
...
5.
Imunogenetică
...
6.
Imunitatea mediată prin celulele T:
a)
activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului;
...
b)
citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T;
...
c)
răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.
...
...
7.
Imunitatea mediată prin celule B:
a)
activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului;
...
b)
producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor;
...
c)
izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral;
...
d)
procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă;
...
e)
IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori;
...
f)
reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă;
...
g)
complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.
...
...
8.
Alte mecanisme imunologice, care implică:
a)
celulele „natural killer“;
...
b)
celulele killer activate de limfokine;
...
c)
bazofile activate.
...
...
9.
Interacțiuni receptor-ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică
...
...
C.
Modularea răspunsului imun
1.
Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere
...
2.
Inflamația și modularea ei:
a)
mediatori - preformați și neoformați;
...
b)
celule efectoare în inflamație (alergică și altele);
...
c)
mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF;
...
d)
eozinofilele - structură, activare, mediatori.
...
...
...
D.
Imunitatea mucoaselor
1.
Nonimunologică - enzime, acizi glicosali, floră normală
...
2.
Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing“
...
3.
Imunosupresia posttransplant
...
...
E.
Imunologia transplantului
1.
Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule
Semnificația clinică a tipării alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA
...
2.
Mecanismele de rejet
...
3.
Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut și cronic
...
4.
Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare
...
5.
Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantului
...
...
F.
Imunologia tumorală
1.
Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate
...
2.
Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru
...
3.
Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale. Metodologia de lucru
...
4.
Mecanismele imunosupravegherii
...
...
G.
Mecanisme imunoreglatoare
1.
Mecanismele de toleranță
...
2.
Rețele idiotipice
...
...
...
II.
Tematica activităților practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:
1.
Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice;
...
2.
Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice;
...
3.
Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor;
...
4.
Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor;
...
5.
Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline;
...
6.
Măsurarea proteinelor de fază acută;
...
7.
Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă;
...
8.
Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului;
...
9.
Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.);
...
10.
Măsurarea IgE total și specific;
...
11.
Evaluarea statusului imun în boli neoplazice;
...
12.
Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate);
...
13.
Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene;
...
14.
Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen);
...
15.
Măsurarea producției de citokine și cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2;
...
16.
PCR (reacția de amplificare genică);
...
17.
Tipizarea HLA prin metode moleculare;
...
18.
Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare;
...
19.
Citometrie în flux;
...
20.
Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).
...
...
III.
Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare
1.
Referate generale - cel puțin 1 prezentare
...
2.
Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare
Participarea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu
...
...
...
I.5.
STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni
1.5.1.
Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore
1.
Hematopoieza
–
generalități
...
–
celula stem
...
...
2.
Structura măduvei osoase (noțiuni de embriologie)
...
3.
Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
4.
Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
5.
Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
6.
Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
7.
Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimie; genetică)
...
8.
Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome
...
9.
Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12
...
10.
Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)
...
11.
Anemii hemolitice - generalități, clasificare
...
12.
Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator)
...
13.
Imunoserologia unei anemii hemolitice
...
14.
Anemii hemolitice congenitale
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii
...
15.
Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale
...
16.
Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială)
...
17.
Sindromul mielodisplazic
...
18.
Sindromul mieloproliferativ cronic
...
19.
Sindromul limfoproliferativ cronic
–
Leucemie limfatică cronică
...
–
Boli proliferative limfatice de graniță
...
–
Generalități limfoame
...
...
20.
Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare)
...
21.
Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator)
...
22.
Gamopatii monoclonale maligne
...
23.
Gamopatii monoclonale benigne
...
24.
Hemostază (generalități)
...
25.
Exploatarea unui sindrom hemoragipar
...
26.
Purpura trombocitopenică
...
27.
Coagulare intravasculară diseminată
...
28.
Boala tromboembolică și fibrinoliza
...
29.
Porfirii - clasificare, diagnostic
...
...
1.5.2.
Baremul activităților practice
1.
Recoltare: 20
...
2.
Colonare: 20
...
3.
V.S.H.; hematocrit: 20
...
4.
Indici eritrocitari: 20
...
5.
Reticulocite: 30
...
6.
Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaști; peroxidaze: 20
...
7.
Test Hamm: 10
...
8.
Test Coombs - anti-Ig G, anti-C: 10
...
9.
Celule lupice: 10
...
10.
Determinări F.A.N.: 10
...
11.
Imunograma: 10
...
12.
Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10
...
13.
Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici: 10
...
14.
Grupe sanguine și RH: 10
...
15.
Electroforeză - imunoelectroforeză: 10
...
16.
Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 25
...
17.
Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100
...
18.
Examinare frotiu medular: 50
...
19.
Imunofenotipare
...
...
...
I.6.1.
MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 80 de ore
Bacteriologie generală
Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase
Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanță în patologia umană
Morfologia celulei bacteriene
Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici
Antibiotice: clasificare, mecanisme de acțiune
Rezistența la acțiunea antibioticelor
Interacțiunea bacterie-gazdă
Bacteriologie specială
*Bacterii cu importanță în patologia umană
* Vor fi prezentate noțiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea și diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menționate.
–
Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus
...
–
Coci gram-negativi - genul Neisseria
...
–
Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia
...
–
Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter
...
–
Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter
...
–
Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella
...
–
Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira
...
–
Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus
...
–
Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium
...
–
Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma
...
–
Mycobacterium tuberculosis
...
Activități practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație)
1.
Microscopia
–
optica: directă, contrast de fază (lp)
...
–
în imunofluorescență (d )
...
...
2.
Coloranții în microbiologie
–
gram (lp)
...
–
albastru de metilen (lp)
...
–
Ziehl-Neelsen (lp)
...
–
Giemsa (lp)
...
...
3.
Medii de cultură
–
nutritive, de conservare și transport (lp)
...
–
de izolare - îmbogățire, selective (lp)
...
...
4.
Izolarea bacteriilor din:
–
materii fecale - coprocultură (lp)
...
–
sânge - hemocultură (d)
...
–
urină - urocultură (lp)
...
–
LCR (d)
...
–
exsudate (lp)
...
–
secreții (lp)
...
–
spută (lp)
...
...
5.
Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor
...
...
I.6.2.
MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore
I.
Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă
A.
Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidioză
...
B.
Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms)
...
...
II.
Examenul parazitologic al sângelui
Diagnosticul hematologic al malariei
Tehnici de diagnostic:
1.
tehnica frotiului;
...
2.
tehnica picăturii groase.
...
Tehnici de diagnostic:
1.
colorația Giemsa;
...
2.
colorația cu albastru de toluidină;
...
3.
tehnici de depistare a antigenelor parazitare.
...
...
III.
Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară
A.
Diagnosticul cisticercozei
...
B.
Diagnosticul hidatidozei
...
C.
Diagnosticul trichinelozei
...
...
IV.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale
...
V.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital
Diagnosticul trichomonozei urogenitale
Tehnici de diagnostic: examenul secreției vaginale, uretrale, prostatice
...
...
I.6.3.
MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore
1.
Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic
...
2.
Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente
...
3.
Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze
...
4.
Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor
...
5.
Terapie antivirală. Rezistența la antivirale
...
...
I.7.
MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 60 de ore
Cursuri
1.
Epidemiologie - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare
...
2.
Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate - transmisibile și netransmisibile (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional
...
3.
Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional
...
4.
Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile și netransmisibile
...
5.
Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet
...
6.
Intervenții în controlul și reducerea bolilor netransmisibile
...
7.
Profilaxia primară, secundară și terțiară în bolile netransmisibile
...
8.
Comunicarea în boala netransmisibilă
...
Aplicații practice
1.
Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)
a)
Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile
...
b)
Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporții, indici -
(i)
Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate
...
(ii)
Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate
...
(iii)
Comparații pe baza ratelor brute
...
...
c)
Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă
...
...
2.
Studii epidemiologice
a)
Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat
...
b)
Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu
...
c)
Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu
...
d)
Studii intervenționale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu
...
...
3.
Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz în funcție de obiective. Aplicare în boli netransmisibile
...
4.
Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă
...
5.
Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor de screening
...
6.
Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcție de designul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale
...
...
I.8.
MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună
Tematica orelor de curs/seminar - 40 de ore
1.
Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină
...
2.
Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte
...
3.
Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor
...
4.
Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT
...
5.
Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word
...
6.
Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor
...
7.
Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor
...
8.
Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagină și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.)
...
9.
Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer
...
10.
Documente hipertext. Crearea unei pagini de web
...
11.
Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate
...
12.
Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul
...
13.
Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel
...
14.
Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul
...
15.
Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame
...
16.
Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel
...
17.
Prezentări de date cu aplicația Powerpoint
...
18.
Meniul aplicației Powerpoint
...
19.
Aplicația Powerpoint. Crearea și formatarea unei prezentări
...
20.
Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări
...
21.
Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor
...
22.
Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access
...
23.
Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor
...
24.
Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport
...
25.
Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări
...
26.
Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare
...
27.
Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS
...
28.
(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge
...
...
I.9.
MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luni
Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore
I.
Introducere în bioetică - 2 ore
1.
Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Tematica seminarelor
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
I.10.
PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luni
Stagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni)
1.
Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus
...
2.
Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruța
...
3.
Biologie moleculară și genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu
...
4.
Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu
...
5.
Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colțea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu
...
6.1.
Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiță
...
6.2.
Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr
...
6.3.
Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ștefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruță
...
7.
Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu
...
8.
Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminița Iliuță
...
9.
Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă
...
10.
Stagiu de pregătire opțional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni
Stagiul opțional* poate fi ales dintre următoarele discipline:
biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.
* Se desfășoară în centrul de pregătire ales de rezident.
MEDICINĂ DE LABORATOR
4 ani
Modulul
Durata
Organizarea și managementul laboratorului de biochimie, hematologie, imunologie
I.1 - 3 luni
Biochimie
I.2 - 9 luni
Biologie moleculară și Genetică
I.3 - 3 luni
Imunologie
I.4 - 6 luni
Hematologie
I.5 - 12 luni
Bacteriologie
I.6.1 - 2 luni
Parazitologie
I.6.2 - 0,5 luni
Virusologie
I.6.3 - 0,5 luni
Epidemiologie
I.7 - 1,5 luni
Biostatistică medicală
I.8 - 1 lună
Bioetică medicală
I.9 - 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (biochimie, hematologie, imunologie) cu acordul coordonatorului de program
I.10 - 9 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1, I.2
I.3, I.4, I.5
I.5, I.6.1, I.6.2, I.6.3
I.7, I.8, I.9, I.10
...
...
(la 08-03-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie) a fost modificat de Alineatul (1), Articolul I din ORDINUL nr. 415 din 21 februarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 08 martie 2022
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Abrogat.
Notă
...
Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
„Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ INTERNĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin
Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2023
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ
Definiția specialității:
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.
Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialități medicale și le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament și îngrijire a pacientului.
Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităților, problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic, luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali, pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la acesta.
Conform cerințelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor interne acute și cronice și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.
În atribuția medicului specialist de medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de medicii de altă specialitate.
2.
Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANI
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Număr total de ani
5 (cinci)
Număr total de module
13 (treisprezece) + 1 modul teoretic (cursuri după amiază)
Modulul 1
Medicină internă
Număr de luni/modul
30
Ore curs/săptămână
2 timp de 16 luni
Modulul 2
Urgențe medicale
Număr de luni/modul
3
Ore curs/săptămână
2
Modulul 3
STI
Număr de luni/modul
3
Ore curs/săptămână
2
Modulul 4
Cardiologie
Număr de luni/modul
4
Ore curs/săptămână
2
Modulul 5
Pneumologie
Număr de luni/modul
4
Ore curs/săptămână
2
Modulul 6
Gastroenterologie
Număr de luni/modul
4
Ore curs/săptămână
2
Modulul 7
Reumatologie
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 8
Nefrologie
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 9
Hematologie
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 10
Diabet zaharat și boli de nutriție
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 11
Boli infecțioase
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 12
Imagistică medicală
Număr de luni/modul
2
Ore curs/săptămână
2
Modulul 13
Etică medicală
Ore curs/săptămână
4 ore/ săptămână timp de 2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică
376 ore
Total ore pregătire practică
9100 ore (7 ore/zi, 5 zile/săptămână, 5 ani de zile)
...
3.
Organizarea modulelor (stagiilor)
Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicină și Farmacie de Stat.
Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție și a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice și calitățile etice și morale.
În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora.
Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfășurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze și să controleze permanent activitatea acestuia.
Cerințele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:
–
Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.
...
–
Medicul șef de secție trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul își desfășoară modulul de pregătire.
...
–
Existența unor forme de pregătire continuă care constau în ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri clinice și confruntări anatomo-clinice.
...
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și/sau o testare a cunoștințelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În cazul în care medicul rezident nu va obține nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condițiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenți vor fi incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/ internaționale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.
...
4.
Conținutul stagiilor
Stagiul de medicină internă și celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidențiat vor cuprinde teoretic și practic următoarele teme:
1.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
2.
Pneumoniile.
...
3.
Astmul bronșic.
...
4.
Cancerul bronhopulmonar.
...
5.
Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
...
6.
Sindroamele pleurale.
...
7.
Sindroamele mediastinale.
...
8.
Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
...
9.
Insuficiența respiratorie.
...
10.
Bronșiectaziile.
...
11.
Sindromul de apnee obstructivă în somn.
...
12.
Pericarditele.
...
13.
Endocarditele.
...
14.
Valvulopatiile mitrale și aortice.
...
15.
Tulburările de ritm cardiac.
...
16.
Tulburările de conducere ale inimii.
...
17.
Miocarditele și cardiomiopatiile.
...
18.
Boala coronariană.
...
19.
Edemul pulmonar acut cardiogen.
...
20.
Șocul cardiogen.
...
21.
Cordul pulmonar cronic.
...
22.
Insuficiența cardiacă cronică.
...
23.
Hipertensiunea arterială.
...
24.
Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
...
25.
Bolile aortei și arterelor periferice.
...
26.
Hipertensiunea pulmonară.
...
27.
Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice.
...
28.
Sindromul nefrotic.
...
29.
Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
...
30.
Litiaza renală.
...
31.
Insuficiența renală acută.
...
32.
Boala cronică de rinichi.
...
33.
Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
...
34.
Boala ulceroasă. Gastritele.
...
35.
Tulburările funcționale digestive.
...
36.
Cancerul gastric.
...
37.
Bolile inflamatorii intestinale.
...
38.
Cancerul colorectal.
...
39.
Hepatitele cronice.
...
40.
Ciroza hepatică.
...
41.
Insuficiența hepatică acută.
...
42.
Litiaza biliară.
...
43.
Icterele.
...
44.
Pancreatitele acute și cronice.
...
45.
Cancerul de pancreas.
...
46.
Hemoragiile digestive.
...
47.
Sindroamele de malabsorbție.
...
48.
Anemiile feriprive.
...
49.
Anemiile megaloblastice.
...
50.
Anemiile hemolitice.
...
51.
Leucemiile acute și cronice: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
...
52.
Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
...
53.
Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
...
54.
Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
...
55.
Diabetul zaharat.
...
56.
Artrita reumatoidă.
...
57.
Spondilartritele.
...
58.
Guta.
...
59.
Boala artrozică vertebro-periferică.
...
60.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
...
61.
Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
...
62.
Distiroidiile.
...
...
5.
Baremul activităților practice
Activitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura și parafa celui care a asistat și care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct.
Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).
1.
Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100.
...
2.
Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie): 50.
...
3.
Recoltarea și interpretarea rezultatelor Astrup: 50.
...
4.
Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.
...
5.
Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).
...
6.
Toracocenteza: 10 toracocenteze.
...
7.
Paracenteza: 10 paracenteze.
...
8.
Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.
...
9.
Defibrilare: 10 manevre.
...
10.
Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic și măduvei pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.
...
11.
Asistare la esogastroscopie: 20.
...
12.
Asistare la colonoscopie: 20.
...
13.
Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate și IRM pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine CT și 50 buletine IRM.
...
14.
Asistarea la 25 ecografii vasculare și integrarea rezultatelor în context clinic.
...
15.
Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț: 20.
...
16.
Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.
...
17.
Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei: 100.
...
...
6.
Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat
Anul 1 și anul 2:
–
Medicină internă: 18 luni
...
–
Urgențe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgențe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgențe)
...
–
Secția de Terapie Intensivă (STI): 3 luni
...
Anul 3 și anul 4:
–
Cardiologie: 4 luni
...
–
Pneumologie: 4 luni
...
–
Gastroenterologie: 4 luni
...
–
Reumatologie: 2 luni
...
–
Nefrologie: 2 luni
...
–
Hematologie: 2 luni
...
–
Diabet zaharat și boli de nutriție: 2 luni
...
–
Boli infecțioase: 2 luni.
...
–
Imagistică medicală: 2 luni
...
Ordinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, în funcție de necesități, la solicitarea medicului rezident.
Anul 5:
–
Medicină internă: 12 luni
...
În cursul anului 5 se vor susține în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în carnetul de rezident.
Structura programului
Modulul 1, anul 1 și anul 2: Medicină internă 15 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 2275 ore
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:
1.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
2.
Pneumoniile.
...
3.
Astmul bronșic.
...
4.
Cancerul bronhopulmonar.
...
5.
Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
...
6.
Sindroamele pleurale.
...
7.
Sindroamele mediastinale.
...
8.
Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
...
9.
Insuficiența respiratorie.
...
10.
Bronșiectaziile
...
11.
Sindromul de apnee obstructivă în somn.
...
12.
Pericarditele.
...
13.
Endocarditele.
...
14.
Valvulopatiile mitrale și aortice.
...
15.
Tulburările de ritm cardiac.
...
16.
Tulburările de conducere ale inimii.
...
17.
Miocarditele și cardiomiopatiile.
...
18.
Boala coronariană.
...
19.
Edemul pulmonar acut cardiogen.
...
20.
Șocul cardiogen.
...
21.
Cordul pulmonar cronic.
...
22.
Insuficiența cardiacă cronică.
...
23.
Hipertensiunea arterială.
...
24.
Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
...
25.
Bolile aortei și arterelor periferice.
...
26.
Hipertensiunea pulmonară.
...
27.
Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
...
28.
Sindromul nefrotic.
...
29.
Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
...
30.
Litiaza renală.
...
31.
Insuficiența renală acută.
...
32.
Boala cronică de rinichi.
...
33.
Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
...
34.
Boala ulceroasă. Gastritele.
...
35.
Tulburările funcționale digestive.
...
36.
Cancerul gastric.
...
37.
Bolile inflamatorii intestinale.
...
38.
Cancerul colorectal.
...
39.
Hepatitele cronice.
...
40.
Ciroza hepatică.
...
41.
Insuficiența hepatică acută.
...
42.
Litiaza biliară.
...
43.
Icterele.
...
44.
Pancreatitele acute și cronice.
...
45.
Cancerul de pancreas.
...
46.
Hemoragiile digestive.
...
47.
Sindroamele de malabsorbție.
...
48.
Anemiile feriprive.
...
49.
Anemiile megaloblastice.
...
50.
Anemiile hemolitice.
...
51.
Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
...
52.
Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
...
53.
Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
...
54.
Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
...
55.
Diabetul zaharat.
...
56.
Artrita reumatoidă.
...
57.
Spondilartritele.
...
58.
Guta.
...
59.
Boala artrozică vertebro-periferică.
...
60.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
...
61.
Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
...
62.
Distiroidiile.
...
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)
Nr. ore practică: 455 ore
Modulul 2, anul 2: Urgențe medicale 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 455 ore
Tematică. Principalele urgențe medicale.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială.
Modulul 3, anul 2: Secția de Terapie Intensivă (STI) 3 luni
Nr. ore curs: 26
Nr. ore practică: 455
Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.
Obiective educaționale. Examinarea pacientului în STI. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul și tratamentul principalelor patologii internate în STI.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienții intubați și ventilați mecanic, să folosească corect medicația vasoactivă și inotrop pozitivă, să poată recolta și interpreta corect parametrii Astrup și echilibrul hidro-electrolitic.
Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile cardiovasculare.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.
Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o probă de mers 6 minute și un indice gleznă-braț.
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei.
Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.
Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronșic, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcționale respiratorii.
Rezidentul va fi capabil să efectueze puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară.
Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luni
Nr. ore curs: 36
Nr. ore practică: 620
Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile digestive frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.
Rezidentul va fi capabil să efectueze și interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.
Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile reumatologice din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.
Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiența renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcția renală.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.
Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile hematologice incluse în tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.
Modulul 10, anul 3/4: Diabet și boli de nutriție 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Diabetul zaharat.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.
Modulul 11, anul 3/4: Boli infecțioase 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Patologia infecțioasă frecventă.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecțioasă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al bolilor infecțioase incluse în tematică.
Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luni
Nr. ore curs: 16
Nr. ore practică: 300
Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecțiunile cuprinse în tematică.
Obiective educaționale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obținute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice ce apar în afecțiunile cuprinse în tematică.
Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâni
Nr. ore curs: 8
Nr. ore practică: 0
Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luni
Nr. ore curs: 48
Nr. ore practică: 1800
Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din tematică.
Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor din tematică.
Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor din tematică.
Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.
Acest stagiu se va desfășura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competență în ecografie generală obținută în urmă cu minim 5 ani și în care există minim 1 ecograf funcțional.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
–
Capacitatea obținerii unei anamneze informative coerente
...
–
Capacitatea de a efectua un examen fizic complet
...
–
Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare
...
–
Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament
...
–
Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice
...
–
Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia acestuia
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
–
Ierarhizarea priorităților diagnostice pentru pacienții cu afecțiuni multiple
...
–
Diagnosticul în caz de comorbidități
...
–
Tratamentul pacienților cu comorbidități
...
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
–
Manevre pe care le va efectua independent:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteză
● Paracenteză
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● MAATA (cu interpretare)
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
...
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
- Probă scrisă
Da
- Examen clinic
Două probe clinice
- Probă practică
Probă de interpretare investigații paraclinice
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
...
2.
Pneumoniile.
...
3.
Astmul bronșic.
...
4.
Cancerul bronhopulmonar.
...
5.
Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.
...
6.
Sindroamele pleurale.
...
7.
Sindroamele mediastinale.
...
8.
Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.
...
9.
Insuficiența respiratorie.
...
10.
Bronșiectaziile.
...
11.
Sindromul de apnee obstructivă de somn.
...
12.
Pericarditele.
...
13.
Endocarditele.
...
14.
Valvulopatiile mitrale și aortice.
...
15.
Tulburările de ritm cardiac.
...
16.
Tulburările de conducere ale inimii.
...
17.
Miocarditele și cardiomiopatiile.
...
18.
Boala coronariană.
...
19.
Edemul pulmonar acut cardiogen.
...
20.
Șocul cardiogen.
...
21.
Cordul pulmonar cronic.
...
22.
Insuficiența cardiacă cronică.
...
23.
Hipertensiunea arterială.
...
24.
Tromboembolismul venos. Bolile venelor.
...
25.
Bolile aortei și arterelor periferice.
...
26.
Hipertensiunea pulmonară.
...
27.
Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.
...
28.
Sindromul nefrotic.
...
29.
Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.
...
30.
Litiaza renală.
...
31.
Insuficiența renală acută.
...
32.
Boala cronică de rinichi.
...
33.
Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.
...
34.
Boala ulceroasă. Gastritele.
...
35.
Tulburările funcționale digestive.
...
36.
Cancerul gastric.
...
37.
Bolile inflamatorii intestinale.
...
38.
Cancerul colorectal.
...
39.
Hepatitele cronice.
...
40.
Ciroza hepatică.
...
41.
Insuficiența hepatică acută.
...
42.
Litiaza biliară.
...
43.
Icterele.
...
44.
Pancreatitele acute și cronice.
...
45.
Cancerul de pancreas.
...
46.
Hemoragiile digestive.
...
47.
Sindroamele de malabsorbție.
...
48.
Anemiile feriprive.
...
49.
Anemiile megaloblastice.
...
50.
Anemiile hemolitice.
...
51.
Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
...
52.
Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.
...
53.
Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.
...
54.
Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).
...
55.
Diabetul zaharat.
...
56.
Artrita reumatoidă.
...
57.
Spondilartritele.
...
58.
Guta.
...
59.
Boala artrozică vertebro-periferică.
...
60.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).
...
61.
Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.
...
62.
Distiroidiile.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:
● Puncții venoase
● Puncții arteriale
● Inserarea unei linii venoase periferice
● Toracocenteza
● Paracenteza
● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare
● Inserția unui tub nasogastric
● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie
● Electrocardiograma (cu interpretare)
● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)
● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare
● Spirometrie
● Măsurarea tensiunii arteriale
● Indicele gleznă-braț
● Ecografie abdominală
● Test de mers 6 min
1.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ
1.1.
Competența profesională intrinsecă specialității:
● Examinează, diagnostichează, prescrie și interpretează investigațiile paraclinice și tratează afecțiunile din tematică în ambulator și în spital.
● Coordonează investigațiile și tratamentul pacienților cu comorbidități sau cazuri complexe.
● Colaborează cu medicii specialiști din alte specialități.
● Prescrie orice medicament cu excepția citostaticelor și psihotropelor majore.
● Eliberează documente medicale și certificate pentru pacienții pe care îi are în îngrijire.
● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienților pe care îi are în îngrijire.
● Stabilește contactul cu pacientul și aparținătorii și îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament.
● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală și să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura și parafa proprie.
...
1.2.
Obligații:
● Informează pacientul și aparținătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament, în urma obținerii consimțământului informat.
● Examinează și tratează orice urgență medicală pentru care este competent.
...
...
MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ȘI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ȘI PARAFA PROPRIE.
Medicul specialist medicină internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală și orice competență aferentă specialităților medicale.
...
(la 14-11-2023,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ a fost modificat de Anexa nr. 4 din ANEXA din 20 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 bis din 14 noiembrie 2023
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ
Definiția specialității:
Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
4 ANI
NUMăRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1
6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2
6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 3
6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 4
6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 5
2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 6
3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 7
2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 8
2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 9
1 lună
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10
3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 A
2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 B
12 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.
Tematică
A.
TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.
...
2.
Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medico-legală privată.
...
3.
Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale.
...
4.
Moartea: definiție, clasificare.
...
5.
Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale.
...
6.
Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.
...
7.
Manifestări postvitale.
...
8.
Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale).
...
9.
Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor.
...
10.
Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe.
...
11.
Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie.
...
12.
Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale.
...
...
B.
DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM
Tematica lecțiilor conferință
1.
Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.
...
2.
Tanatocronologia.
...
3.
Transplantul de țesuturi și organe.
...
4.
Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.
...
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții
...
2.
Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții
...
3.
Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări
...
4.
Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții
...
5.
Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări
...
6.
Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții
...
7.
Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
...
2.
Stagiul de "Tanatologie Medico-Legală", propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).
...
3.
Stagiul de "Diagnostic Tanatologic medico-legal". Aprecierea intervalului postmortem.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor.
...
2.
Traumatologie medico-legală sistemică.
...
3.
Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.
...
4.
Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.
...
5.
Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma.
...
6.
Agenți traumatici biologici.
...
7.
Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.
...
8.
Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.
...
9.
Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere.
...
10.
Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.
...
11.
Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.
...
12.
Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.
...
13.
Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.
–
Metodologia cercetării la fața locului
...
–
Proceduri legale
...
–
Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator
...
–
Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate
...
–
Prezentarea truselor de cercetare la fața locului
...
–
Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă
...
–
Mijloace de investigație criminalistică
...
–
Metode de documentare
...
–
Documentarea la fața locului
...
–
Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri
...
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții
...
2.
Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții
...
3.
Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz
...
4.
Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții
...
5.
Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări
...
6.
Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare
...
7.
Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții
...
8.
Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice - CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
...
Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia.
...
2.
Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale - diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice - distrofie hialină, amiloidoză.
...
3.
Distrofii lipidice - steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice - glicogenoze, mucoviscidoza.
...
4.
Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.
...
5.
Morfopatologia inflamației tuberculoase.
...
6.
Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.
...
7.
Morfopatologia tumorilor benigne.
...
8.
Morfopatologia tumorilor maligne.
...
9.
Endocarditele, miocarditele.
...
10.
Cardiopatia ischemică.
...
11.
Boala aterosderotică.
...
12.
Arterite și flebite.
...
13.
Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic.
...
14.
Tuberculoza pulmonară.
...
15.
Gastritele.
...
16.
Ulcerul gastric.
...
17.
Enterocolitele acute și cronice.
...
18.
Hepatitele acute și cronice
...
19.
Cirozele hepatice.
...
20.
Colecistitele.
...
21.
Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale.
...
22.
Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.
...
23.
Tiroidite.
...
24.
Meningite.
...
25.
Leziuni vasculare ale S.N.C.
...
Baremul activităților practice
1.
Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)
...
2.
Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)
...
3.
Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)
...
4.
Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)
...
5.
Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)
...
6.
Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)
...
7.
Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri)
...
8.
Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)
...
9.
Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri)
...
10.
Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)
...
11.
Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri)
...
12.
Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)
...
13.
Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri)
...
14.
Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)
...
15.
Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri)
...
16.
Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)
...
17.
Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri)
...
18.
Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
...
Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice
...
2.
Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:
–
sistemul cardiovascular
...
–
aparatul respirator
...
–
aparatul digestiv
...
–
aparatul urinar
...
–
aparatul genital
...
–
sistemul endocrin și metabolic
...
–
alte cauze
...
...
3.
Moartea subită versus moartea suspectă
...
4.
Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă
...
5.
Investigații tanatochimice, bacteriologice
...
6.
Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie
...
7.
Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.
...
8.
Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive
...
9.
Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții
...
2.
Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții
...
3.
Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții
...
4.
Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare
...
5.
Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări
...
6.
Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
...
Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: 30 ore
1.
Tematică
Structura stagiilor
1.
Tehnica necroptică - 1 săptămână
...
2.
Cosmetizarea și conservarea cadavrelor - 1 săptămână
...
CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ
1.
Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică - particularități și succesiunea timpilor:
–
Necropsia nou-născutului
...
–
Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive
...
–
Tehnica exhumării și a reautopsierii - examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.
...
...
3.
Instrumentar
...
4.
Tehnici și manopere de disecție și microdisecție
...
Tehnici de autopsie:
–
examenul intern al cadavrului
...
–
autopsia extremității cefalice
...
–
autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale
...
–
autopsia organelor abdominale și pelvine
...
–
autopsia coloanei vertebrale și a membrelor
...
Tehnici speciale de autopsie:
–
autopsia feței
...
–
metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare
...
–
tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneului
...
CONȚINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR
1.
Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă
–
îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular
...
–
aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor
...
–
îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice
...
...
2.
Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia - etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară
...
3.
Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj
...
4.
Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară
...
5.
Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luni
Nr. ore curs: 60 ore
Nr. ore practică: 300 ore
1.
Tematică
1.
Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună
...
2.
Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună
...
3.
Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt
...
4.
Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt
...
STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.
Noțiuni de toxicitate; toxic
...
2.
Investigația la fața locului în intoxicații
...
3.
Clasificarea toxicelor
...
4.
Toxice la poarta de intrare
...
5.
Toxice la poarta de ieșire
...
6.
Toxice cu toxicitate viscerală și celulară
...
7.
Toxice care se depozitează în organism
...
8.
Farmacodinamia principalelor toxice
...
9.
Farmacodinamia drogurilor stupefiante
...
10.
Clasificarea drogurilor stupefiante
...
11.
Morfopatologia drogurilor stupefiante
...
12.
Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională
...
13.
Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație
...
14.
Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților
...
15.
Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic
...
16.
Intoxicația cu alcool
...
17.
Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici
...
18.
Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practică curentă medico-legală și de laborator medico-legal
...
19.
Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală
...
20.
Baza de date toxicologică. Aspecte etice
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere: 10
...
2.
Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 5
...
3.
Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere: 5
...
2.
Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5
...
STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)
Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare
1.
Odontostomatotogie medico-legală
a.
Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc.
...
b.
Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.
...
...
2.
Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.
...
3.
Entomologie medico-legală
a.
Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelor
...
b.
Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legală
...
c.
Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor.
...
d.
Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică
...
e.
Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
...
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 20
...
2.
Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 20
...
3.
Identificarea odontostomatologică. Manopere: 5
...
4.
Expertiza corpurilor delicte. Manopere 5
...
5.
Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5
...
STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)
–
Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare
...
–
Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului:
● cercetarea la fața locului în faza statică
● cercetarea la fața locului în faza dinamică
...
–
Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice:
● expertiza dactiloscopică
● expertiza urmelor obiectelor vulnerante
● expertiza urmelor de picioare
● expertiza urmelor de dinți și buze
● expertiza urmelor de vopsea, sticlă
● expertiza balistică
...
–
Expertiza criminalistică a urmelor biologice:
● expertiza urmelor de sânge
● expertiza a urmelor de salivă și spermă
● expertiza criminalistică a firului de păr
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere: 20
...
2.
Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20
...
STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)
Programa analitică
1.
Bazele genetice
...
2.
Sisteme serologice folosite în filiație
–
Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine
...
–
Examinarea antropologică în filiație
...
...
3.
Sistemul HLA în filiație
...
4.
Profilul ADN în filiație
–
Istoricul investigației ADN
...
–
Identificarea medico-legală
...
–
Noțiuni generale de genetică
...
–
Tehnica și metodologia investigației ADN
...
–
Interpretarea rezultatelor
...
–
Markeri
...
–
Cazuri de studiu
...
–
Documentarea rezultatului
...
–
Formularea concluziilor
...
...
Baremul lucrărilor practice
1.
Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri
...
2.
HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri
...
3.
Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri
...
4.
Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri
...
5.
Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.
Tematică
STRUCTURA STAGIILOR
–
Noțiuni de drept medical - 2 săpt
...
–
Responsabilitate medical - 2 săpt
...
–
Legislație și proceduri medico-legale - 2 săpt
...
–
Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională - 2 săpt
...
STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâni
A.
Tematica lecțiilor conferință
● Interferențe între medicină și drept.
–
Justiția în actul medical.
...
–
Nevoile sociale în medicină și justiție.
...
–
Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.
...
–
Cazuri. Discuții.
...
● Natura și exercițiul drepturilor în practică medicală.
–
Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi.
...
–
Elemente de legislație internațională.
...
–
Cazuri. Discuții.
...
● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.
–
Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.
...
–
Cazuri. Discuții.
...
● Elemente definitorii de drept medical.
–
Izvoarele dreptului medical.
...
–
Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire.
...
–
Contractul de asistență medicală.
...
–
Consimțământul informat și secretul profesional în practică medicală.
...
–
Cazuri. Discuții.
...
● Raportul juridic de drept medical.
–
Elementele raportului juridic de drept medical.
...
–
Statutul juridic al corpului uman.
...
–
Asistența medicală curativă vs. profilactică.
...
–
Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.
...
...
B.
Baremul lucrărilor practice
1.
Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri
...
2.
Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri
...
3.
Studiu pe dosar în cazul leziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri
...
4.
Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri
...
...
STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâni
A.
Tematica lecțiilor conferință
1)
Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.
...
2)
Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.
...
3)
Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă.
...
4)
Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.
...
5)
Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului).
...
6)
Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.
...
7)
Întocmirea corectă a documentației medicale.
...
...
B.
Baremul lucrărilor practice
1)
Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri
...
2)
Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri
...
3)
Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri
...
...
STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâni
A.
Tematica lecțiilor conferință
1)
Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:
a.
ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)
...
b.
HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)
...
c.
ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).
...
d.
LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)
...
e.
HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)
...
f.
ORDIN nr. 1.134 din 25/05/2000 - pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.
...
g.
ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 - stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
...
h.
ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 - aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal.
...
i.
ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea "Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)
...
j.
NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală)
...
k.
ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)
...
l.
HOTĂRÂREA nr. 1.609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale" (Modificat de art. V pct. 1 din H.G. nr. 425/2014). (PDF)
...
m.
ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)
...
n.
ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)
...
o.
LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)
...
p.
ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.
...
q.
Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.
...
...
2)
Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România.
...
3)
Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.
...
4)
Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (Legea drepturilor pacientului).
...
5)
Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.
...
...
B.
Baremul lucrărilor practice:
1)
Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri
...
...
STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâni
A.
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Noțiunea de expertiză;
...
2.
Calitatea expertului;
...
3.
Competență și profesionalism;
...
4.
Expertul medico-legal (oficial și privat);
...
5.
Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști);
...
6.
Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;
...
7.
Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic;
...
8.
Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;
...
9.
Codul etic și dentologic a medicului legist.
...
...
B.
Baremul lucrărilor practice:
1)
Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri.
...
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 40 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință:
1)
Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală;
...
2)
Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;
...
3)
Relația medic-pacient;
...
4)
Consimțământul informat;
...
5)
Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale;
...
6)
Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;
...
7)
Etica cercetării pe subiecți umani.
...
8)
Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).
...
Tematica seminariilor:
1)
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.
...
2)
Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului.
...
3)
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.
...
4)
Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă.
...
5)
Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.
...
7)
Accesul la îngrijirile de sănătate - discuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
8)
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
...
Baremul lucrărilor practice:
1.
Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lună
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 70 ore
1.
Tematică
1.
Expertiza medicală a capacității de muncă - 2 săpt.
...
2.
Recuperarea capacității de muncă - 2 săpt.
...
STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ:
–
Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate;
...
–
Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante;
...
–
Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor;
...
–
Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.
...
–
Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.
...
–
Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.
...
Barem de activități practice:
–
Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM;
...
–
Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate.
...
STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
–
Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii);
...
–
Mijloace și tehnici de recuperare;
...
–
Prognosticul de recuperabilitate - criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.
...
Barem de activități practice:
–
Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative;
...
–
Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați;
...
–
Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz);
...
–
Întocmirea unui program individual de recuperare.
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 280 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)
1.
Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria.
...
2.
Expertiza medico-legală psihiatrică - domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.
...
3.
Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei.
...
4.
Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.
...
5.
Personalitatea - funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale.
...
6.
Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea - iresponsabilitatea.
...
7.
Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv - educativ și medico-pedagogice.
...
8.
Semiologia psihiatrică.
...
9.
Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice.
...
10.
Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.
...
11.
Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.
...
12.
Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.
...
13.
Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practică medico-legală psihiatrică.
...
14.
Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.
...
15.
Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune).
...
16.
Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.
...
17.
Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.
...
18.
Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.
...
19.
Ancheta socială în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice.
...
20.
Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.
...
21.
Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.
...
22.
Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.
...
23.
Depresie și suicid.
...
Baremul lucrărilor practice:
1.
Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri
...
2.
Metodologia investigării clinice.
...
3.
Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică - părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri.
...
4.
Investigările paraclinice și de specialitate - indicații. Manopere: 10 cazuri.
...
5.
Teste psihologice uzuale - indicații. Manopere: 10 cazuri.
...
6.
Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.
...
7.
Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri
...
8.
Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.
...
9.
Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.
NOȚIUNI GENERALE:
Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare.
Organizarea rețelei de medicină legală.
Medicina legală și medicul de familie.
...
2.
ACTELE MEDICO-LEGALE:
● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal);
● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);
● Alte examinări.
...
3.
EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ:
● Violul;
● Abuzul sexual al minorului;
● Minorul supus violențelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)
...
Baremul lucrărilor practice:
1.
Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
...
2.
Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
...
3.
Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.
...
4.
Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore
1.
Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore):
● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale
● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală - cauze).
Baremul lucrărilor practice:
1.
Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.
...
2.
Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.
...
3.
Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri.
...
4.
Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.
...
5.
Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri.
...
...
2.
Obiective educaționale
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
ANUL 1 DE REZIDENȚIAT
a.
Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
b.
Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală.
...
c.
Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
d.
Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare.
...
e.
Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
...
f.
Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
...
g.
Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
...
h.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
...
i.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
...
j.
Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
...
k.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
l.
Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
...
m.
Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.
...
ANUL 2 DE REZIDENȚIAT
a.
Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
b.
Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
c.
Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
...
d.
Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
...
e.
Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
...
f.
Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
...
g.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
...
h.
Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
...
i.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
...
j.
Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
...
k.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
l.
Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
...
m.
Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
...
n.
Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
...
o.
Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
...
p.
Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.
...
q.
Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
...
ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
b.
Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
c.
Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
...
d.
Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
...
e.
Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).
...
f.
Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.
...
g.
Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.
...
h.
Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.
...
i.
Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
...
j.
Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
...
k.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
...
l.
Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
...
m.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
...
n.
Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
...
o.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
p.
Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
...
q.
Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.
...
r.
Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
...
s.
Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
...
t.
Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
...
u.
Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.
...
v.
Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
...
ANUL 4 DE REZIDENȚIAT
a.
Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
b.
Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
...
c.
Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
...
d.
Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
...
e.
Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).
...
f.
Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.
...
g.
Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.
...
h.
Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.
...
i.
Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
...
j.
Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
...
k.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
...
l.
Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
...
m.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
...
n.
Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
...
o.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
p.
Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
...
q.
Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
...
r.
Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
...
s.
Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
...
t.
Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;
...
u.
Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
Nr. ore curs.
Nr. ore practică.
1.
Tematică.
...
2.
Obiective educaționale.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
–
asistență pasivă
...
–
necesită supraveghere atentă
...
–
abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere
...
–
abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
...
cu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)
...
Etc ..........
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă Da/Nu
...
–
examen clinic
...
–
probă de abilități/manualități
...
–
probă pe casetă video
...
–
probă operatorie
...
–
dizertație
...
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Tanatologie medico-legală.
...
2.
Reacțiile vitale.
...
3.
Moartea subită la adult și copil.
...
4.
Raportul de cauzalitate în medicina legală.
...
5.
Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.
...
6.
Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.
...
7.
Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.
...
8.
Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză
...
9.
Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.
...
10.
Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză.
...
11.
Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.
...
12.
Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză.
...
13.
Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.
...
14.
Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză.
...
15.
Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.
...
16.
Accidente de circulație (rutiere, feroviare, aviatice) - leziuni și tanatogeneză.
...
17.
Căderea: leziuni și tanatogeneză.
...
18.
Leziunile și moartea prin arme de foc.
...
19.
Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.
...
20.
Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate).
...
21.
Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).
...
22.
Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți.
...
23.
Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.
...
24.
Intoxicații cu alcool etilic și alcool metilic.
...
25.
Intoxicația cu substanțe caustice.
...
26.
Intoxicația cu As, Hg, Pb și derivații acestora.
...
27.
Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).
...
28.
Intoxicația cu stupefiante.
...
29.
Intoxicația cu pesticide.
...
30.
Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale.
...
31.
Expertiza medico-legală a filiației.
...
32.
Avortul: probleme medico-legale.
...
33.
Violul: probleme medico-legale.
...
34.
Expertiza medico-legală a capacității de muncă.
...
35.
Expertiza medico-legală psihiatrică.
...
36.
Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară.
...
37.
Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ....................
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ..........
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
...
2.2.
Obligații
–
Etice, deontologice
...
–
Profesionale
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII
Preambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I
NR.
MODUL
DURATA
ORE
CURS
EVALUARE
ÎNDRUMĂTOR
LOCAȚIE
1.
FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA
2 L
30
scris
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
2.
IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE
MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI
2 L
40
scris
practic
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
40
scris
practic
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
4.
PSIHOLOGIA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
5.
STATISTICA MEDICALĂ ÎN
MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE
SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA
RISCULUI PROFESIONAL ÎN
MEDICINA MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
6.
MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA
RADIAȚIILOR
3 L
30
scris
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP
7.
EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA
MUNCII
1 L
20
scris
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE/
ISP/ASP/
CATEDRA DE
SĂNĂTATE
PUBLICĂ ȘI
MANAGEMENT
12
200
NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOȚIUNI TEORETICE
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național.
Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă.
Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.
1.
FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA
1.1.
FIZIOLOGIA MUNCII
–
SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii
...
...
1.1.1.
Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.
...
1.1.2.
Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.
...
1.1.3.
Munca statică și munca dinamică.
...
1.1.4.
Oboseala profesională.
...
1.1.5.
Capacitatea de muncă.
...
1.1.6.
Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.
...
1.1.7.
Munca în schimburi alternante.
...
1.2.
ERGONOMIA
–
SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie
...
...
1.2.1.
Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.
...
1.2.2.
Consilierea privind:
● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;
● introducerea noilor procese tehnologice;
● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.
...
...
2.
IGIENA INDUSTRIALĂ - MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI
–
SCOP - insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială
...
2.1.
Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
...
2.2.
Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
...
2.3.
Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.
...
2.4.
Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
...
2.5.
Presiunea atmosferică
● legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;
● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
● presiunea atmosferică scăzută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
...
2.6.
Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.
Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.
...
2.7.
Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.
...
2.8.
Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții.
...
2.9.
Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.
...
2.10.
Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.
–
evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea
...
–
selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți
...
...
...
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
–
SCOP - instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului
...
3.1.
Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.
...
...
4.
PSIHOLOGIA MUNCII
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii
...
4.1.
Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.
...
4.2.
Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.
...
4.3.
Selecție și orientare profesională
...
...
5.
STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII
–
SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii
...
5.1.
Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie
...
5.2.
Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii.
...
5.3.
Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.
...
...
6.
IGIENA RADIAȚIILOR
–
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice
...
6.1.
Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.
...
6.2.
Noțiuni de radiobiologie.
...
6.3.
Noțiuni de radioprotecție.
...
6.4.
Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.
...
6.5.
Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.
...
...
7.
EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII
–
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii
...
7.1.
Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.
...
7.2.
Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.
...
7.3.
Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)
● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;
● organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;
...
7.4.
Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune.
...
...
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.
Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.
...
2.
Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.
...
3.
Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.
...
4.
Tehnici psihologice de testarea personalității, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.
...
5.
Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
6.
Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
7.
Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.
...
8.
Evaluarea vibrațiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykko).
...
9.
Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
10.
Evaluarea funcției vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.
...
11.
Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).
...
12.
Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.
...
13.
Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
14.
Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
15.
Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
16.
Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.
...
17.
Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.
...
18.
Informatica în medicina muncii.
...
19.
Biostatistica în medicina muncii.
...
20.
Softuri specifice: gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predicție.
...
21.
Sisteme de comunicații: internet și intranet.
...
22.
Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.
...
23.
Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă
...
24.
Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.
...
25.
Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.
...
26.
Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
...
27.
Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.
...
28.
Morbiditatea profesională: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informațiilor.
...
29.
Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.
...
30.
Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii.
...
ANUL II
NR.
MODUL
DURATA
ORE
CURS
EVALUARE
ÎNDRUMĂTOR
LOCAȚIE
1.
BOLILE PROFESIONALE ȘI
BOLILE LEGATE DE PROFESIE
1 L
10
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
2.
BOLILE PROFESIONALE ȘI
BOLILE LEGATE DE PROFESIE
ALE APARATULUI RESPIRATOR
3 L
40
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
2 L
30
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
4.
BOLI NEUROLOGICE
PROFESIONALE
2 S
10
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
5.
BOLI INFECȚIOASE
PROFESIONALE
1 L
10
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
6.
BOLI PSIHIATRICE
PROFESIONALE ȘI LEGATE DE
PROFESIE
2 S
10
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCI/BOLI
PROFESIONALE
7.
BOLI CARDIOVASCULARE
PROFESIONALE ȘI LEGATE DE
PROFESIE
1 L
10
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
8.
BOLI DERMATOLOGICE
PROFESIONALE
1 L
20
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
9.
ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI
BOLI LEGATE DE PROFESIE
1 L
40
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
10.
ACCIDENTELE DE MUNCĂ
1 L
12
20
200
scris
practic
CLINICA DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
NOȚIUNI TEORETICE
1.
NOȚIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.
...
2.
BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE
–
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator
...
2.1.
Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
...
2.2.
Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.
...
2.3.
Silicoza.
...
2.4.
Azbestoza.
...
2.5.
Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.
...
2.6.
Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.
...
2.7.
Astmul bronșic profesional; RADS.
...
2.8.
Bronșita acută și cronică.
...
2.9.
Emfizem pulmonar.
...
2.10.
BPOC profesional.
...
2.11.
Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).
...
2.12.
Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.).
...
2.13.
Bisinoza.
...
2.14.
Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare.
...
2.15.
Cancerul bronhopulmonar profesional.
...
2.16.
Mezoteliomul pleural profesional.
...
2.17.
Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.
...
2.18.
Rinite.
...
2.19.
Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.
...
2.20.
Laringita.
...
2.21.
Noduli ai corzilor vocale ("nodulii cântăreților").
...
2.22.
Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a).
...
2.23.
Boli ale aparatului respirator legate de profesie.
...
...
3.
TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională
...
3.1.
Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.
...
3.2.
Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.
...
3.3.
Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.
...
3.4.
Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.
...
3.5.
Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.
...
3.6.
Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.
...
3.7.
Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.
...
3.8.
Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.
...
3.9.
Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.
...
3.10.
Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.
...
3.11.
Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.
...
3.12.
Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.
...
3.13.
Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).
...
3.14.
Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.
...
3.15.
Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.
...
3.16.
Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului.
...
3.17.
Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.
...
3.18.
Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.
...
3.19.
Intoxicația profesională cu izocianați.
...
3.20.
Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.
...
3.21.
Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.
...
3.22.
Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene.
...
3.24.
Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.
...
3.25.
Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.
...
3.26.
Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.
...
3.27.
Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros.
...
3.28.
Intoxicația profesională cu benzochinonă.
...
3.29.
Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
...
3.30.
Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.
...
3.31.
Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.
...
3.32.
Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.
...
3.33.
Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.
...
3.34.
Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.
...
3.35.
Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.
...
3.36.
Intoxicația profesională cu oxid de carbon.
...
3.37.
Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.
...
3.38.
Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.
...
...
4.
BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE
–
SCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale
...
4.1.
Parkinsonism secundar (mangan)
...
4.2.
Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate
...
4.3.
Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.
...
4.4.
Sindrom de compresie a nervului sciatic.
...
4.5.
Polineuropatie cauzată de agenți toxici
...
4.6.
Alte neuropatii.
...
4.7.
Mielita.
...
4.8.
Nevrita trigeminală.
...
4.9.
Paralizii.
...
4.10.
Encefalopatie toxică.
...
...
5.
BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE
–
SCOP - instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale
...
5.1.
Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.
...
5.2.
Tetanos.
...
5.3.
Bruceloza.
...
5.4.
Hepatite virale A, B, C, E.
...
5.5.
Tuberculoza.
...
5.6.
Amoebiaza.
...
5.7.
Infecția cu virusul HIV.
...
5.8.
Parazitoze.
...
...
6.
BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
–
SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice
...
6.1.
Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos - generalități.
...
6.2.
Sindrom posttraumatic (accident de muncă).
...
6.3.
Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).
...
6.4.
Boli legate de profesie - nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.
...
...
7.
BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE
–
SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare
...
7.1.
Bolile aparatului circulator - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
...
7.2.
Sindromul Raynaud.
...
7.3.
Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite.
...
7.4.
Tromboflebita de efort a membrelor superioare.
...
7.5.
Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.
...
7.6.
Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.
...
...
8.
BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE
–
SCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice
...
8.1.
Dermatozele profesionale - definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.
...
8.2.
Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic.
...
8.3.
Radiodermita.
...
8.4.
Acnee profesională.
...
8.5.
Porfirie cutanată tardivă.
...
...
9.
ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE
–
SCOP - instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale
...
9.1.
Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).
...
9.2.
Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).
...
9.3.
Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.
...
9.4.
Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.
...
9.5.
Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.
...
9.6.
Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual.
...
9.7.
Electropatologia.
...
9.8.
Cancerul profesional.
...
9.9.
Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.
...
...
10.
ACCIDENTELE DE MUNCĂ
–
SCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă
...
10.1.
Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.
...
10.2.
Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi - căi ferate, navale și aeriene.
...
...
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.
Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)
...
2.
Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.
...
3.
Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.
...
4.
Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.
...
5.
Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).
...
6.
Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.
...
7.
Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.
...
8.
Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.
...
9.
Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.
...
10.
Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
...
11.
Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.
...
12.
Efectuarea de anamneze profesionale.
...
13.
Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.
...
14.
Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.
...
15.
Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
...
ANUL III
NR.
MODUL
DURATA
ORE
CURS
EVALUARE
ÎNDRUMĂTOR
LOCAȚIE
1.
MEDICINA INTERNĂ
2 L 2S
25
scris
CLINICĂ/SECȚIE
DE MEDICINA
INTERNĂ
2.
PNEUMOLOGIE
2 L
20
scris
CLINICĂ/SECȚIE
PNEUMOLOGIE
3.
ALERGOLOGIE
2 S
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
ALERGOLOGIE
4.
TOXICOLOGIE CLINICĂ
1 L
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
TOXICOLOGIE
5.
NEUROLOGIE
1 L
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
NEUROLOGIE
6.
BOLI INFECȚIOASE
2 S
5
scris
CLINICĂ/SECȚIE
BOLI
INFECȚIOASE
7.
PSIHIATRIE
2 S
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
DE PSIHIATRIE
8.
DERMATOLOGIE
1 L
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
DE DERMATOLOGIE
9.
CHIRURGIE
1 L
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
CHIRURGIE
10.
TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE
2 S
10
scris
CLINICĂ/SECȚIE
ORTOPEDIE
11.
MEDICINA LEGALĂ
2 S
10
scris
INSTITUT DE
MEDICINĂ
LEGALĂ/SECȚIE
MEDICINĂ LEGALĂ
12.
OFTALMOLOGIE
2 S
5
scris
CLINICĂ/SECȚIE/
CABINET DE
OFTALMOLOGIE
13.
ORL
2 S
5
scris
CLINICĂ/SECȚIE/
CABINET DE ORL
12
200
NOȚIUNI TEORETICE
1.
MEDICINĂ INTERNĂ
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:
1.1.
Hepatitele cronice, ciroze.
...
1.2.
Porfiriile.
...
1.3.
Anemiile.
...
1.4.
Poliglobuliile.
...
1.5.
Aplaziile medulare.
...
1.6.
Boala artrozică.
...
1.7.
Spondilita anchilopoetică.
...
1.8.
Poliartrita reumatoidă
...
1.9.
Insuficiența cardiacă.
...
1.10.
Miocarditele și cardiomiopatiile.
...
1.11.
Edemul pulmonar acut cardiogen.
...
1.12.
Hipertensiunea arterială.
...
1.13.
Boala cardiacă ischemică (dureroasă și nedureroasă); infarctul miocardic acut.
...
1.14.
Tulburările de ritm și de conducere.
...
1.15.
Pericarditele.
...
1.16.
Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).
...
...
...
2.
PNEUMOLOGIE
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator
...
2.1.
Boli obstructive:
● Bronșita acută.
● BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.
● Astmul bronșic.
...
2.2.
Fibrozele pulmonare.
...
2.3.
Pleureziile benigne/maligne.
...
2.4.
Tuberculoza pulmonară.
...
2.5.
Cancerul bronhopulmonar.
...
2.6.
Insuficiența respiratorie.
...
2.7.
Bronșiectaziile.
...
2.8.
Trombembolismul pulmonar.
...
2.9.
Oxigenoterapia.
...
2.10.
Tulburări de somn.
...
...
3.
ALERGOLOGIE
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică
...
3.1.
Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.
...
3.2.
Bolile alergice prin deficit imun.
...
3.3.
Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.
...
3.4.
Astmul bronșic alergic; rinita alergică.
...
...
4.
TOXICOLOGIE CLINICĂ
–
SCOP - instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică
...
4.1.
Toxice - noțiuni generale.
...
4.2.
Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:
a.
îndepărtarea toxicelor din organism
...
b.
utilizarea antidoturilor
...
...
4.3.
Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficiență respiratorie acută).
...
4.4.
Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).
...
4.5.
Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).
...
4.6.
Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).
...
4.7.
Diagnosticul și tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).
...
4.8.
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.
...
4.9.
Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor.
...
...
5.
NEUROLOGIE
–
SCOP - aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic
...
5.1.
principalele simptome neurologice.
...
5.2.
examenul clinic neurologic.
...
5.3.
polineuropatiile.
...
5.4.
encefalopatiile.
...
...
6.
BOLI INFECȚIOASE
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase
...
6.1.
Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.
...
...
7.
PSIHIATRIE
SCOP - aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice
7.1.
Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.
...
...
8.
DERMATOLOGIE
–
SCOP - aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice
...
8.1.
Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.
...
8.2.
Dermite: clasificare; diagnostic.
...
8.3.
Infecții cutanate clasificare; diagnostic.
...
8.4.
Micoze cutanate clasificare; diagnostic.
...
8.5.
Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.
...
8.6.
Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic
...
8.7.
Tumori: clasificare; diagnostic.
...
...
9.
CHIRURGIE
–
SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale
...
9.1.
Abdomenul acut.
...
9.2.
Pancreatita acută.
...
9.3.
Hemoragiile digestive.
...
9.4.
Ocluziile intestinale.
...
9.5.
Arsuri.
...
9.6.
Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
...
...
10.
TRAUMATOLOGIE - ORTOPEDIE
–
SCOP - aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor
...
10.1.
Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.
...
10.2.
Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme (cranio-cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).
...
...
11.
MEDICINA LEGALĂ
–
SCOP - instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii
...
11.1.
Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.
...
11.2.
Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.
...
11.3.
Aspecte medico-legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.
...
...
12.
OFTALMOLOGIE
–
SCOP - instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii
...
12.1.
urgențe oftalmologice
...
12.2.
acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.
...
12.3.
diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, munca la ecran, șoferi.
...
...
13.
ORL
–
SCOP - instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii
...
13.1.
urgențe ORL
...
13.2.
acuitate auditivă, probe vestibulare
...
13.3.
diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici.
...
...
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.
Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).
...
2.
Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).
...
3.
Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.
...
4.
Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.
...
5.
Respirația artificială și respirația asistată.
...
6.
Resuscitarea cardio-vasculară.
...
7.
Oxigenoterapia.
...
8.
Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.
...
9.
Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.
...
10.
Interpretarea analizelor de sânge periferic.
...
11.
Interpretarea de electrocardiograme.
...
12.
Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.
...
13.
Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).
...
14.
Manevre de prim ajutor în caz de urgențe oftalmologice.
...
15.
Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.
...
17.
Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.
...
18.
Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.
...
19.
Documente medico-legale cu aplicații în medicina muncii.
...
20.
Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
...
21.
Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
...
ANUL IV
NR.
MODUL
DURATA
ORE
CURS
EVALUARE
ÎNDRUMĂTOR
LOCAȚIE
1.
BIOETICA
½ L
20
Scris
2.
REABILITAREA MEDICALĂ ÎN
CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ
SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
1 L
20
Scris
CLINICĂ DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
3.
LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI
EUROPEANĂ ÎN MEDICINA
MUNCII
1 L
20
Scris
CLINICĂ DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE
4.
PRACTICA ÎN CABINETE DE
MEDICINA MUNCII
9 L și
2 SĂPT.
60
Scris
practic
CLINICI DE
MEDICINA
MUNCII/BOLI
PROFESIONALE*)/
CABINETE DE
MEDICINA
MUNCII**)
12
120
NB: *) cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**) stagiul practic în cabinete de medicina muncii
NOȚIUNI TEORETICE
1.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
1.1.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic - pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic - pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
1.2.
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
...
2.
REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ
–
SCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă
...
2.1.
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.
...
2.2.
Reinserția profesională: definiție, metodologie.
...
2.3.
Reclasare: definiție, metodologie.
...
2.4.
Reorientarea profesională.
...
2.5.
Ergonomia pentru persoanele cu handicap.
...
2.6.
Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.
...
...
3.
LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII
–
SCOP - cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii
...
3.1.
Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.
...
3.2.
Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.
...
3.3.
Statutul medicului de medicina muncii.
...
3.4.
Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.
...
3.5.
Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.
...
3.6.
Probleme speciale de medicina muncii:
● munca femeii
● munca adolescenților și tinerilor
● munca vârstnicilor
● munca stângacilor
● munca celor cu vedere monoculară
● munca diabeticilor
● munca epilepticilor
● reumatismul și munca
● tuberculoza și munca
● fumatul și munca
● alcoolul și munca
● cardiopatiile și munca
● absenteismul medical
...
3.7.
Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.
...
...
4.
PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII
–
SCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi
...
4.1.
Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.
...
4.2.
Managementul serviciilor de medicina muncii.
...
4.3.
Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.
...
4.4.
Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.
...
4.5.
Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.
...
4.6.
Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.
...
4.7.
Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.
...
4.8.
Consultanța în medicina muncii.
...
...
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă
1.
Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.
...
2.
Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.
...
3.
Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.
...
4.
Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
...
MEDICINA MUNCII
4 ANI
ANUL I
Stagiul de medicina muncii (I.1) - 12 luni
ANUL II
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) - 1 lună
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) - 3 luni
● Toxicologie profesională (I.4) - 2 luni
● Boli neurologice profesionale (I.5) - 2 săptămâni
● Boli infecțioase profesionale (I.6) - 1 lună
● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) - 2 săptămâni
● Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) - 1 lună
● Boli dermatologice profesionale (I.9) - 1 lună
● Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) - 1 lună
● Accidentele de muncă (I.11) - 1 lună
ANUL III
● Medicina internă (I.12) - 2 luni și 2 săptămâni
● Pneumologie (I.13) - 2 luni
● Alergologie (I.14) - 2 săptămâni
● Toxicologie clinică (I.15) - 1 lună
● Neurologie (I.16) - 1 lună
● Boli infecțioase (I.17) - 2 săptămâni
● Psihiatrie (I.18) - 2 săptămâni
● Dermatologie (I.19) - 1 lună
● Chirurgie (I.20) - 1 lună
● Ortopedie și traumatologie (I.21) - 2 săptămâni
● Medicina legala (I.22) - 2 săptămâni
● Oftalmologie (I.23) - 2 săptămâni
● ORL (I.24) - 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) - ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) - 1 lună
Legislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) - 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) - 9 luni și 2 săpt.
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1
I.2; I.3; I.4; I.5; I.6;
I.7; I.8; I.9; I.10; I.11
I.12; I.13; I.14; I.15; I.16; I.17;
I.18; I.19; I.20; I.21; I.22; I.23; I.24
I.25; I.26; I.27;
I.28
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1.
DEFINIȚIE
Medicina nucleară este specialitatea medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului și funcției diverselor organe și sisteme, în condiții fiziologice și fiziopatologice, având scopul de a diagnostica și a trata diversele boli cu ajutorul surselor radioactive deschise. Gama de proceduri care sunt implicite acestei definiții include - proceduri in vitro, imagistica in vitro cu radiofarmaceutice, chirurgia radio-ghidată, alte modalități de imagistica corelativă cu scopul de a localiza și a cuantifica leziunile detectate.
...
2.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU): 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
3.
STRUCTURA STAGIILOR
3.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)
...
3.2.
Stagiul de medicină nucleară - 33 luni:
A.
Substagiul de scintigrafie - 23 luni și 2 săpt.
...
B.
Substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT - 6 luni.
...
C.
Substagiul de terapie radionuclidica - 2 luni
...
D.
Substagiul de osteodensitometrie - 2 luni
...
...
3.3.
Stagiul de ecografie generală - 3 luni
...
3.4.
Stagiul de cardiologie - 2 luni
...
3.5.
Stagiul de neurologie - 2 luni
...
3.6.
Stagiul de endocrinologie - 2 luni
...
3.7.
Stagiul de oncologie clinică - 2 luni
...
3.8.
Stagiul de tomografie computerizată - 2 luni
...
3.9.
Stagiul de rezonanță magnetică nucleară - 2 luni
...
3.10.
Stagiul de bioetică - 1/2 lună.
...
...
4.
CONȚINUTUL STAGIILOR
4.1.
STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ
A.
SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE
A1.
Tematica lecțiilor de conferință (380 ore)
1.
Considerații istorice
1.1.
Începuturile medicinei nucleare
...
1.2.
Situația actuală (aparatura, radiofarmaceutice, aplicații clinice, perspective)
...
...
2.
Bazele fizice ale medicinii nucleare
2.1.
Structura atomului și nucleului
...
2.2.
Legile radioactivității
...
2.3.
Tipuri de dezintegrări radioactive
...
2.4.
Interacțiunea radiației cu materia
...
...
3.
Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară
3.1.
Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilatie, semiconductori)
...
3.2.
Camera de scintilatie Anger (gammacamera planară)
3.2.1.
Tipuri de colimatoare, parametrii de performanță
...
3.2.2.
Cristalul de scintilatie, tuburi fotomultiplicatoare
...
3.2.3.
Procesarea semnalelor, analizorul de impulsuri, circuitele de corecție
...
3.2.3.
Tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated) și sisteme de prelucrare, formare și redare a imaginilor
...
...
3.3.
Camera de scintilatie cu sistem tomografic (SPECT)
3.3.1.
Principii de funcționare
...
3.3.2.
Tipuri de dispozitive SPECT
...
3.3.3.
Formarea și procesarea imaginii
...
...
3.4.
Camera de scintilatie pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET)
3.4.1.
Principii de funcționare
...
3.4.2.
Cristale de scintilatie
...
3.4.3.
Tipuri de dispozitive PET
...
3.4.4.
Formarea și procesarea imaginii
...
...
...
4.
Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție
4.1.
Noțiuni fundamentale de dozimetrie (doza absorbita, doza echivalentă)
...
4.2.
Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor
...
4.3.
Limite de doze pentru pacienți și personalul medical, evaluarea riscurilor de iradiere (stocastic, deterministic)
...
4.4.
Măsuri generale de radioprotecție (designul laboratorului, echipament de radioprotecție)
...
4.5.
Măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical
...
4.6.
Transportul materialelor radioactive (intern și extern)
...
4.7.
Gestiunea deșeurilor radioactive
...
4.8.
Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea izotopilor radioactivi în scop medical (Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (NSR-14)
...
...
5.
Radiofarmaceutice
5.1.
Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor
...
5.2.
Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
...
5.3.
Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
...
5.4.
Alte radiofarmaceutice (I-131, I-123, lndium-111, Thalium-201, Xenon-133)
...
5.5.
Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare
...
5.6.
Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim
...
5.6.
Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
...
...
6.
Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară
6.1.
Gamma camera - parametri de performanță (rezoluția spațială, uniformitate, sensibilitate, distorsiuni spațiale, rata de numărare, rezoluția energetică)
...
6.2.
SPECT - parametrii de performanță (Controlul gantry-ului, dimensiunea pixelullui, centrul de rotație, rezoluția spațială, uniformitatea)
...
6.3.
PET - parametrii de performanță (calitatea imaginii, acuratețea corecțiilor de atenuare și împrăștiere, stabilitatea detectorilor, rezoluția temporală în coincidență, uniformitate, normalizare și calibrarea concentrației de radiactivitate 2D-3D)
...
6.4.
Calibratorul de doză - parametrii de performanță (acuratețe, liniaritate și constantă)
...
...
7.
Informatica imagistică
7.1.
Infrastructura informaticii imagistice - sisteme PACS, RIS, și datele electronice ale pacientului, standarde informatice (DICOM, HL7, IHE), metode e-learning (învățământ electronic, aspecte relevante ale telemedicinei)
...
7.2.
Principii elementare ale procesării și postprocesării de semnal, principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție)
...
7.3.
Metode de analiză și procesarea imaginii (reconstrucția și analiza 2D și 3D, fiziunea de imagini, realitate virtuală, principiile afișării imaginii, calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării)
...
7.4.
Principiile cuantificării - imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate-timp și analiza factorială)
...
7.5.
Principii de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detector, netezire, segmentare reconstructive, fuziune, înregistrare și afișare)
...
...
8.
Noțiuni de imagistică moleculară
8.1.
Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare - activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptza și hipoxia, elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem
...
8.2.
Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (micro PET, micro SPECT, microPET/CT/IRM) și de imagistică optică (fluorescent, bioluminiscenta)
...
8.3.
Principiile contrastului țintit - noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular, ținte pentru imagistica moleculară, trasori utilizați în imagistica moleculară
...
...
9.
Explorarea scintigrafică în endocrinologie
9.1.
Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide
9.1.1.
Radiofarmaceutice utilizate (^131I, ^99mTc, I^23I) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient
...
9.1.2.
Radioiocaptarea/Technetocaptarea (tehnica, valori normale și patologice)
...
9.1.3.
Scintigrafia tiroidiană - (tehnica examinării, imagini normale și patologice)
...
9.1.4.
Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușa multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
...
9.1.5.
Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
...
9.1.6.
Scintigrafia în cancerul tiroidian - Scintigrafia de corp întreg cu ^131I (Pregătirea pacientului după tiroidectomie, tehnica examinării, interpretarea imaginilor)
...
9.1.7.
Follow-up pacienților cu cancer tiroidian
...
9.1.8.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
9.1.9.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei tiroidiene
...
...
9.2.
Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
9.2.1.
Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze
...
9.2.2.
Scintigrafia paratiroidiană - tipuri de tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană (tehnica de sustracție folosind doi radiotrasori ^99mTc pertechnetat/^99mTc MIBI sau ^123 Iod/^99mTc MIBI versus tehnica în dublă fază utilizând ^99mTc-MIBI)
...
9.2.3.
Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene
...
9.2.4.
Indicații clinice
...
9.2.5.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandelor paratiroidiene
...
...
9.3.
Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
9.3.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice
...
9.3.2.
Pregătire pacient, tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
...
9.3.3.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
9.3.4.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei glandei suprarenale.
...
...
9.4.
Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine
9.4.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, indicații clinice
...
9.4.2.
Tehnica examinării, pregătire pacient, achiziție imagini planare/Spect/SPECT/CT
...
9.4.3.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
9.4.4.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tumorilor neuroendocrine.
...
...
...
10.
Explorarea scintigrafică renală
10.1.
Scintigrafia renală dinamică - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
10.1.1.
Renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR)
...
10.1.2.
Imagini normale și patologice
...
10.1.3.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
...
10.2.
Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
...
10.3.
Scintigrafia renală dinamica modulată cu Captopril: principiu, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
10.4.
Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
10.5.
Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat
...
10.6.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei renale
...
...
11.
Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular
11.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
...
11.2.
Tipuri de examinări - scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT
...
11.3.
Imagini normale și patologice, artefacte
...
11.4.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie (afecțiuni osoase benigne și maligne, inflamatorii, infecțioase, boli metabolice, traumatisme și afecțiuni osteo-articulare)
...
11.5.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului osteo-articular
...
...
12.
Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului
12.1.
Scintigrafia glandelor salivare - radiofarmaceutice farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice
...
12.2.
Scintigrafia esofagiană - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
...
12.3.
Scintigrafia gastrică - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
...
12.4.
Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
...
12.5.
Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel - radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
...
12.6.
Scintigrafia hepato splenica - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
12.6.1.
Angioscintigrafia hepatică - principiu, indicații clinice
...
12.6.2.
Scintigrafia hepatică cu hematii marcate - principiu, tehnica examinării, indicații clinice
...
...
12.7.
Scintigrafia hepato-biliară - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
12.8.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei tubului digestiv și a ficatului
...
...
13.
Explorarea scintigrafică a cordului
13.1.
Scintigrafia miocardică de perfuzie - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze
13.1.1.
Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT - prelucrare imagini, imagini normale, artefacte
...
13.1.2.
Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus - pregătire pacient, tehnica examinării
...
13.1.3.
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort - pregătire pacient, tehnica examinării
...
13.1.4.
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic - tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării
...
13.1.5.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei cardiace
...
13.1.6.
Indicații clinice - detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene
...
...
13.2.
Angiocardiografia radioizotopica
13.2.1.
Radiofarmaceutice - farmacocinetica, doze, fracție de ejecție
...
13.2.2.
Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace
...
13.2.3.
Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG - determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului sting, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort
...
...
...
14.
Explorarea scintigrafică pulmonară
14.1.
Scintigrafia pulmonară de perfuzie - radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
14.1.1.
Imagini scintigrafice normale și patologice
...
14.1.2.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie (embolia pulmonară acută și cronică, cancerul pulmonar, BPCO, afecțiuni cardiace)
...
...
14.2.
Scintigrafia pulmonară de ventilație
14.2.1.
Radioarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planară, SPECT și SPECT/CT)
...
14.2.2.
Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
...
...
14.3.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei pulmonare
...
...
15.
Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central
15.1.
Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT) - radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
15.1.1.
Imagini normale și patologice
...
15.1.2.
Indicații clinice (Boala Alzheimer, demente vasculare, AVC ischemic, epilepsie, moarte cerebrală)
...
...
15.2.
Scintigrafia receptorilor dopaminergici - radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
15.2.1.
Imagini normale și patologice
...
15.2.2.
Indicații clinice (Boala Parkinson, sindroame parkinsoniene)
...
...
15.3.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului nervos central
...
...
16.
Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate
16.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
...
16.2.
Imagini normale și patologice, indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
16.3.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei proceselor infecțioase și inflamatorii localizate
...
...
17.
Limfoscintigrafia
17.1.
Limfoscintigrafia extremităților
17.1.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării
...
17.1.2.
Imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
...
...
17.2.
Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice
17.2.1.
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării
...
17.2.2.
Imagini normale și patologice, indicații clinice
...
...
17.3.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei sistemului limfatic
...
...
18.
Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
18.1.
Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (Taliu, MIBI, V-DMSA, Galiu, 131-Iod, 131-I-MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacocinetica, doze, tehnica examinării
...
18.2.
Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT)
...
18.3.
Indicații clinice la adulți și în pediatrie
...
18.4.
Corelarea examinării scintigrafice cu alte tehnici imagistice (ecografie, CT, IRM etc.) și integrarea acestora în algoritmul de diagnostic imagistic al patologiei oncologice.
...
...
...
A2.
Baremul activităților practice
Interpretarea:
A.2.1.
Tomoscintigrafii cerebrale - 60
...
A.2.2.
Scintigrafii tiroidiene - 200
...
A.2.3.
Scintigrafii de perfuzie pulmonară - 100
...
A.2.4.
Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -120
...
A.2.5.
Angiocardiografii - 50
...
A.2.6.
Scintigrafie hepato-biliară - 50
...
A.2.7.
Scintigrafii renale statice și dinamice - 200
...
A.2.8.
Scintigrafii osoase - 700
...
A.2.9.
Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru detecția hemangioamelor - 30
...
A.2.10.
Scintigrama cu hematii marcate ("in vivo") pentru depistarea unei sângerări digestive - 30
...
A.2.11.
Scintigrama pentru detecția diverticulului Meckel - 10
...
A.2.12.
Scintigrama pentru tranzitul esofagian - 30
...
A.2.13.
Scintigrama de golire gastrică - 30
...
A.2.14.
Scintigrama de reflux gastro-esofagian - 30
...
A.2.15.
Limfoscintigrafii/ganglion santinelă - 50
...
A.2.16.
Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) - 100
...
...
...
B.
SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICA (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT, PET-IRM)
B.1.
Tematica lecțiilor de conferință (100 ore)
B.1.1.
Sistem hibrid SPECT/CT
B.1.1.1.
Principiul de funcționare, tipuri de dispozitive
...
B.1.1.2.
Subsistemul SPECT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, controlul de calitate
...
B.1.1.3.
Subsistemul CT: descriere părți componente, CT "low dose", CT diagnostic - controlul de calitate
...
B.1.1.4.
Tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT
...
B.1.1.5.
Indicații clinice
...
...
B.1.2.
Sistemul hibrid PET/CT
B.1.2.1.
Principiul de funcționare, tipuri de dispozitive
...
B.1.2.2.
Subsistemul PET: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitate
...
B.1.2.3.
Subsistemul CT: descriere părți componente, protocoale de achiziție, control de calitate
...
B.1.2.4.
Tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT
...
B.1.2.5.
Indicații clinice
...
...
B.1.3.
Sistemul hibrid PET/IRM
B.1.3.1.
Principiul de funcționare, provocări tehnice în combinarea PET/IRM, PET/IRM în cercetarea preclinical. Perspective
...
...
...
B.2.
Baremul activităților practice
B.2.1.
PET/CT în oncologie - 100
...
B.2.2.
SPECT-CT în oncologie - 100
...
B.2.3.
PET/CT în cardiologie - 50
...
B.2.4.
SPECT-CT în cardiologie - 50
...
B.2.5.
PET/CT în neurologie - 50
...
B.2.6.
SPECT-CT în neurologie- 50
...
...
...
C.
SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂ
C.1.
Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
C.1.1.
Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice
...
C.1.2.
Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie
...
C.1.3.
Protocoale radioterapeutice generale
...
C.1.4.
Noi orientări în terapia radionuclidica: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate
...
C.1.4.
Radioterapia in:
C.1.5.1.
Afecțiuni tiroidiene benigne și maligne
...
C.1.5.2.
Afecțiuni reumatismale, radioterapia sinovitelor cronice
...
C.1.5.3.
Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne
...
C.1.5.4.
Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare
...
C.1.5.5.
Tumori neuroendocrine
...
C.1.5.6.
Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate
...
...
...
C.2.
Baremul activităților practice
C.2.1.
Terapia cu iod radioactive - calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)
...
C.2.2.
Terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)
...
...
...
D.
SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE
D.1.
Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
D.1.1.
Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatură utilizată, noțiuni de radioprotecție
...
D.1.2.
Osteoporoza - definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic, fractura de fragilitate, osteoporoză secundară
...
D.1.3.
Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură, clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei, monitorizarea post-terapeutică în osteoporoză
...
D.1.4.
Evaluarea artroplastiilor
...
D.1.5.
Examinarea osteodensitometrică în pediatrie
...
...
D.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
D.2.1.
Interpretarea testului DXA - 100 examinări
...
...
...
...
4.2.
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)
4.2.1.
Tematica lecțiilor de conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală)
...
4.2.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene ecografice și la interpretarea rezultatelor:
4.2.2.1.
Tiroidiene - 100
...
4.2.2.2.
Sân și părți moi - 100
...
4.2.2.3.
Cardiace - 100
...
4.2.2.4.
Abdominale - 400
...
4.2.2.5.
Pelvine - 400
...
...
...
4.3.
STAGIUL DE CARDIOLOGIE
4.3.1.
Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.3.1.1.
Cardiopatia ischemică
...
4.3.1.2.
Infarct miocardic acut
...
4.3.1.3.
Infarct miocardic cronic sechelar
...
4.3.1.4.
Malformații congenitale de cord
...
4.3.1.5.
Cardiomiopatii
...
4.3.1.6.
Valvulopatii
...
4.3.1.7.
Tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare
...
...
4.3.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.3.2.1.
Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular - 100
...
4.3.2.2.
Interpretarea de EKG - 200
...
4.3.2.3.
Interpretarea datelor ecografice - 100
...
...
...
4.4.
STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)
4.4.1.
Tematica lecțiilor de conferință
4.4.1.1.
Sindromul de neuron motor central
...
4.4.1.2.
Sindromul de neuron motor periferic
...
4.4.1.3.
Sindromul encefalic
...
4.4.1.4.
Sindrom de trunchi cerebral
...
4.4.1.5.
Sindroame extrapiramidale
...
4.4.1.6.
Boli cerebro-vasculare
4.4.1.6.1.
Accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice
...
4.4.1.6.2.
Tromboze venoase cerebrale
...
...
4.4.1.7.
Sindrom de hipertensiune intracraniană
...
4.4.1.8.
Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)
...
4.4.1.9.
Traumatisme cranio-cerebrale
...
4.4.1.10.
Tumori cerebrale primitive și secundare
...
4.4.1.11.
Sindroame amiotrofice cerebrale
...
4.4.1.12.
Demențe
...
4.4.1.13.
Epilepsia
...
4.4.1.14.
Sindroame Parkinsoniene
...
...
4.4.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.4.2.1.
Examenul neurologic al bolnavului - 100
...
4.4.2.2.
EEG - interpretare orientativă - 20
...
4.4.2.3.
F.O. - interpretare orientativă - 20
...
4.4.2.4.
Interpretarea datelor biologice din LCR - 20
...
4.4.2.5.
Eco Doppler-interpretare - 30
...
...
...
4.5.
STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)
4.5.1.
Tematica lecțiilor de conferință
4.5.1.1.
Tiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională
...
4.5.1.2.
Hipertiroidismul
...
4.5.1.3.
Boala Graves Basedow
...
4.5.1.4.
Hipotiroidismul
...
4.5.1.5.
Tiroidite
...
4.5.1.6.
Gușă endemică (prin carență de iod)
...
4.5.1.7.
Nodulul tiroidian - diagnostic și strategie terapeutică
...
4.5.1.8.
Cancerul tiroidian
...
4.5.1.9.
Paratiroida - morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională
...
4.5.1.10.
Hiperparatiroidismul primar și secundar
...
4.5.1.11.
Hipoparatiroidismul
...
4.5.1.12.
Osteoporoza
...
4.5.1.13.
Corticosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională
...
4.5.1.14.
Medulosuprarenală - morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională
...
4.5.1.15.
Feocromocitomul
...
4.5.1.16.
Neoplazii endocrine multiple
...
...
4.5.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.5.2.1.
Examenul clinic al bolnavului endocrin - 50
...
4.5.2.2.
Interpretarea dozărilor hormonale - 50
...
4.5.2.3.
Interpretarea datelor ecografice - 50
...
...
...
4.6.
STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)
4.6.1.
Tematica lecțiilor de conferință
4.6.1.1.
Tumorile sistemului nervos
...
4.6.1.2.
Cancerul mamar
...
4.6.1.3.
Cancerul bronho-pulmonar
...
4.6.1.4.
Cancerul de prostată
...
4.6.1.5.
Cancerul renal
...
4.6.1.6.
Cancerele digestive
...
4.6.1.7.
Cancerul uterin
...
4.6.1.8.
Cancerul ovarian
...
4.6.1.9.
Melanomul malign
...
4.6.1.10.
Limfoame
...
4.6.1.11.
Tumori osoase
...
...
4.6.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.6.2.1.
Examenul clinic al bolnavului oncologic - 100
...
4.6.2.2.
Interpretarea markerilor tumorali - 50
...
4.6.2.3.
Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) - 100
...
...
...
4.7.
STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ
4.7.1.
Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.7.1.1.
Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție
...
4.7.1.2.
Afecțiuni cerebrale
...
4.7.1.3.
Afecțiuni digestive
...
4.7.1.4.
Afecțiuni pulmonare
...
4.7.1.5.
Afecțiuni renale
...
4.7.1.6.
Afecțiuni endocrinologice
...
4.7.1.7.
Afecțiuni osoase, articulare, musculare
...
4.7.1.8.
Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET
...
...
4.7.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.7.2.1.
Examenul cerebral - 100
...
4.7.2.2.
Examenul regiunii cervicale - 50
...
4.7.2.3.
Examenul coloanei vertebrale - 50
...
4.7.2.4.
Examenul toracic - 100
...
4.7.2.5.
Examenul abdominal - 100
...
4.7.2.6.
Examenul musculo-articular și scheletal - 50
...
...
...
4.8.
STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ
4.8.1.
Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)
4.8.1.1.
Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare
...
4.8.1.2.
Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)
...
4.8.1.3.
Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinării
...
4.8.1.4.
Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)
...
4.8.1.5.
Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)
...
4.8.1.6.
Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)
...
4.8.1.7.
Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)
...
4.8.1.8.
Afecțiuni osoase, articulare, musculare
...
4.8.1.9.
Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET
...
...
4.8.2.
Baremul activităților practice (sub supravegherea coordonatorului de modul)
Participă la efectuarea de examene specifice și la interpretarea rezultatelor:
4.8.2.1.
Examenul cerebral - 100
...
4.8.2.2.
Examen regiune cervicală - 30
...
4.8.2.3.
Examen coloana vertebrală - 100
...
4.8.2.4.
Examen torace - 40
...
4.8.2.5.
Examen abdominal - 40
...
4.8.2.6.
Examen musculo-articular și scheletal - 100
...
...
...
4.9.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
...
...
MEDICINĂ NUCLEARĂ - 4 ani
(MEDICINĂ NUCLEARĂ - 33 LUNI și 2 SĂPT.)
A.
SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) - 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNI
...
B.
SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) - 6 LUNI
...
C.
SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.3) - 2 LUNI
...
D.
SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.4) - 2 LUNI
–
CARDIOLOGIE (I.5) - 2 LUNI
...
–
NEUROLOGIE (I.6) - 2 LUNI
...
–
ENDOCRINOLOGIE (I.7) -2 LUNI
...
–
ONCOLOGIE CLINICĂ (I.8) - 2 LUNI
...
–
ECOGRAFIE GENERALĂ (I.9) - 3 LUNI
...
–
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.10) - 2 LUNI
...
–
IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.11) - 2 LUNI
...
–
BIOETICA (I.12) - 1/2 lună
...
...
FIȘA POST REZIDENT MEDICINĂ NUCLEARĂ
1.
În anul I de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)
Învață noțiunile de bază ale fizicii în Medicină Nucleară și le transpune în practica clinică
...
b)
Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice.
...
c)
Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul
...
d)
Asistă la prepararea radiofarmaceuticelor și injectează sub supraveghere radiofarmaceutice
...
e)
Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nucleară
...
f)
Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
g)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
...
h)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
i)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
j)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului de Medicină Nucleară și al Spitalului în care activează.
...
k)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
l)
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
2.
În anul II de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)
Verifică documentele medicale ale pacientului înainte de investigație și alege protocolul de achiziție corespunzător
...
b)
Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice și de imagistica de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
...
c)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor Scintigrafice
...
d)
Participă la efectuarea testelor de stres fizic/farmacologic
...
e)
Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică mai simple (131 Iod pentru tireotoxicoza)
...
f)
Învață modul de operare al aparatelor de Medicină Nucleară
...
g)
Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice Medicinei Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
h)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
i)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
j)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
k)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
l)
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
3.
În anul III de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)
Petrece perioade de detașare la alte departamente specializate, de exemplu pediatrie, radiologie, oncologie, cardiologie, endocrinologie, neurologie.
...
b)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
c)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
d)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
e)
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
4.
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de Medicină Nucleară:
a)
Asistă și contribuie la gestionarea cazurilor de terapie radionuclidică complexă, Iod 131 pentru carcinoma tiroidian, articulară, paleativă osoasă
...
b)
Asistă la efectuarea examinărilor scintigrafice clasice și de imagistică de fuziune (SPECT/CT și PET/CT)
...
c)
Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice Medicine Nucleare (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
d)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor scintigrafice.
...
e)
În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).
...
f)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
g)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
h)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
i)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
j)
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
Tematica pentru examenul de Medic Specialist în specialitatea
MEDICINA NUCLEARĂ
I.
PROBA SCRISĂ
...
II.
PROBA PRACTICĂ - TEHNICA EXAMINĂRII
...
III.
PROBA PRACTICĂ - INTERPRETARE DE IMAGINI
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Structura nucleului atomic (tipuri de dezintegrări radioactive, interacțiunea radiației cu materia)
...
2.
Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în medicina nucleară
Tipuri de detectori de radiații (detectori cu gaz, detectori de scintilație, semiconductori)
Camera de scintilație Anger (gammacamera planară): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea imaginii, tipuri de achiziție a imaginilor (static, dinamic, gated)
Camera de scintilație cu sistem tomographic (SPECT): principiu de funcționare, achiziția SPECT, formarea și procesarea imaginii
Camera de scintilație pentru tomografie prin emisie de pozitroni (PET): descriere părți componente, principii de funcționare, formarea și procesarea imaginii
Sistem hibrid SPECT/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări SPECT/CT, fuziunea imaginilor
Sistemul hibrid PET/CT: principiul de funcționare, tehnica examinări PET/CT, fuziunea imaginilor
...
3.
Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție
Doza absorbită, doza echivalentă, efectele biologice ale radiațiilor, limite de doze pentru pacienți și personalul medical, măsuri generale de radioprotecție, designul laboratorului, echipament de radioprotecție, măsuri de radioprotecție pentru pacienți și personalul medical, gestiunea deșeurilor radioactive, transportul materialelor radioactive (intern și extern)
...
4.
Radiofarmaceutice
Radionuclizi, radiofarmaceutice, producția radionuclizilor
Generatorul Molibden-99/Technetium -99 (caracteristici fizico-chimice, control de calitate)
Kituri de legare cu Technețiu-99m (mod de preparare, controlul calității)
Alte radiofarmaceutice (I-131, I- 123, indium-111, Thalium - 201, Xenon -133)
Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare
Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim
Radiofarmaceutice utilizate în PET (ciclotronul, tipuri de radiofarmaceutice)
...
5.
Controlul calității aparaturii utilizate în medicina nucleară
Gammacamera, sistemul SPECT, sistemul PET, sisteme hibride SPECT/CT, PET/CT, calibratorul de doză
...
6.
Informatica imagistică
Infrastructura informaticii imagistice, metode de analiză și procesarea imaginii, calitatea imaginii, principiile cuantificării - imagistica cantitativă, principii de procesare a imaginii
...
7.
Noțiuni de imagistică moleculară
Principiile de baza ale biologiei și biochimiei celulare, principii elementare ale metodelor de imagistica molecular, principiile contrastului țintit
...
8.
Explorarea scintigrafică în endocrinologie
Evaluarea radioizotopica a glandei tiroide
Radiofarmaceutice utilizate (I-131/Tc-99m, /I -123) caracteristici fizico-chimice, farmacocinetica, dozimetrie, pregătire pacient
Radioiocaptarea/Technetocaptarea: tehnică, valori normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană: tehnica examinării, imagini normale și patologice
Scintigrafia tiroidiană în afecțiuni benigne (adenomul toxic tiroidian, gușă multinodulară, tiroidite, Boala Graves)
Scintigrafia tiroidiană în evaluarea nodulilor tiroidieni (nodulul cald, nodulul rece, nodulul discordant)
Scintigrafia în cancerul tiroidian: scintigrafia de corp întreg cu I-131
Follow-up pacienților cu cancer tiroidian
Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
Tipuri de radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze
Tehnici scintigrafice utilizate în patologia paratiroidiană
Scintigrafia planară/SPECT/SPECT/CT în evaluarea patologiei paratiroidiene
Indicații clinice
Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, indicații clinice
Tehnica examinării, achiziție imagini planare/SPECT/SPECT/CT)
Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine
Radiofarmaceutice, farmacocinetica
Tehnica examinării, planare/SPECT/SPECT/CT
Indicații clinice
...
9.
Explorarea scintigrafică renală
Scintigrafia renală dinamică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, renograma izotopică, parametrii funcționali (FRD și GFR), indicații clinice, imagini normale și patologice
Scintigrafia renală dinamica modulată cu Furosemid: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală dinamică modulată cu Captopril: principiu, indicații clinice, pregătire pacient, tehnica examinării, interpretarea rezultatelor
Scintigrafia renală statică: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, indicații clinice, imagini normale și patologice
Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat
...
10.
Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Tipuri de examinări: scintigrafie planară, dinamica în trei faze, whole-body, SPECT, SPECT/CT
Imagini normale și patologice, artefacte, indicații clinice
...
11.
Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului
Scintigrafia glandelor salivare: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinări, indicații clinice
Scintigrafia esofagiană: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia gastrică: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a hemoragiilor digestive: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Detecția scintigrafică a diverticulului Meckel: radiofarmaceutice, doze, pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia hepato splenica: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
Angioscintigrafia hepatică: principiu, indicații clinice,
Scintigrafia hepatică cu hematii marcate: principiu, tehnica examinării, indicații clinice
Scintigrafia hepato-biliară: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, indicații clinice
...
12.
Explorarea scintigrafică a cordului
Scintigrafia miocardică de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze
Tipuri de achiziție: achiziții SPECT, Gated SPECT și SPECT/CT- prelucrare imagini, imagini normale, artefacte
Scintigrafie miocardică de perfuzie în repaus: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu test de efort: pregătire pacient, tehnica examinării
Scintigrafia miocardică de perfuzie cu stress farmacologic: tipuri de vasodilatatoare, doze, tehnica examinării
Indicații clinice: detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburărilor hemodinamice coronariene
Angiocardiografia radioizotopica: radiofarmaceutice, farmacocinetică, doze, fracție de ejecție
Tehnica primei treceri - detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace
Tehnica la echilibru sincronizată cu EKG: determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și efort
...
13.
Explorarea scintigrafică pulmonară
Scintigrafia pulmonară de perfuzie: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT), imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia pulmonară de ventilație: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, tipuri de examinări (planara, SPECT și SPECT/CT)
...
14.
Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central
Scintigrafia cerebrală de perfuzie (SPECT): radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
Scintigrafia receptorilor dopaminergici: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
...
15.
Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate
Radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, pregătire pacient, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
...
16.
Limfoscintigrafia
Limfoscintigrafia extremităților: radiofarmaceutice, farmacocinetica, doze, tehnica examinării, imagini scintigrafice normale și patologice, indicații clinice
Limfoscintigrafia în detecția ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice: radiofarmaceutice, farmacocinetica, conceptul de ganglion santinelă, tehnica examinării, imagini normale și patologice, indicații clinice
...
17.
Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
Radiofarmaceutice cu tropism tumoral (thalim, MIBI, V-DMSA, galiu, 131-Iod, 131-I- MIBG, 111-Indiu octreotid), farmacokinetica, doze, tehnica examinării
Detecția și stadializarea tumorală utilizând diferite tehnologii (scintigrafie planară, SPECT, SPECT/CT, PET/CT), indicații clinice
...
18.
Sistemul hibrid SPECT/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării SPECT/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate al sistemului SPECT/CT, indicații clinice
...
19.
Sistemul hibrid PET/CT
Principiul de funcționare, tehnica examinării PET/CT, protocoale de achiziție, controlul de calitate PET/CT, indicații clinice
...
20.
Radioterapia radionuclidică
Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice; Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie
Radioterapia în afecțiuni tiroidiene benigne și maligne
Radioterapia în afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice
Radioterapia în afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne
Radioterapia în afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare
Radioterapia în tumori neuroendocrine
Terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate
...
21.
Osteodensitometrie
Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT), tehnici de investigație, aparatura utilizată, noțiuni de radioprotecție, indicații clinice
...
...
II.
PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Descrierea tehnicii de efectuare
1.
Evaluarea radioizotopică a glandei tiroide
...
2.
Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
...
3.
Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
...
4.
Explorarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine
...
5.
Explorarea scintigrafică renală
...
6.
Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular
...
7.
Explorarea scintigrafică a cordului
...
8.
Explorarea scintigrafică pulmonară
...
9.
Explorarea scintigrafică a sistemului nervos central
...
10.
Limfoscintigrafia
...
11.
Explorarea scintigrafică a tubului digestiv și a ficatului
...
12.
Diagnosticul scintigrafic cu radiofarmaceutice cu tropism tumoral
...
...
III.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Interpretarea unor imagini de:
1.
Scintigrafie tiroidiană
...
2.
Scintigrafia glandelor paratiroide
...
3.
Scintigrafia glandelor suprarenale
...
4.
Scintigrafia tumorilor neuroendocrine
...
5.
Scintigrafie a sistemului nervos central
...
6.
Scintigrafie renală
...
7.
Scintigrafie pulmonară
...
8.
Scintigrafie miocardică
...
9.
Scintigrafie osoasă
...
10.
Limfoscintigrafia
...
...
Îndrumător de abilități practice, competențe și atitudini
urmând a fi dezvoltate în cursul
pregătirii pentru specialitatea Medicină Nucleară
A.
NOȚIUNI DE BAZĂ
Obiectiv: să ofere rezidentului cunoștințe de lucru fundamentale corespunzătoare domeniului Medicinii Nucleare
SUBIECT 1: Fizică și matematică
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Structură și modalități de dezintegrare a atomilor radioactivi
B. Interacțiunea emisiilor radioactive ale atomilor cu materia
C. Implicațiile biologice și pericolul de iradiere al radiațiilor ionizante.
D. Biologie moleculară
E. Statistica parametrică și non-parametrică
F. Matematica și fizica corespunzătoare, aplicată teoriei trasorilor radionuclidici, modelarea cineticii trasorilor și imagistica cantitativă
A. Integrarea principilor de bază în practica medicală
A. Își recunoaște nevoia de a înțelege noțiunile de bază ale fizicii în Medicina Nucleară
B. Își înțelege propriile limite și cere asistența de la personalul non-medical
SUBIECT II: Instrumentație și computere
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Teoria sistemelor utilizate pentru detecția și analizarea emisiilor provenite de la atomii radioactivi
B. Înțelegerea principiului de utilizare, calibrare și testare a sistemelor de detecție în Medicina Nucleară
C. Principiile colimarii și experiența practică a utilizării colimatoarelor
D. Principiile tomoscintigrafiei de monoemisie și cuantificarea coincidențelor
E. Principii de reconstrucție a imaginii
A. Experiența practică cu utilizarea sistemelor de monitorizare, gamma probe-urilor, calibratoarelor de doza, gamma camerelor și sistemelor de tomoscintigrafie prin emisie pozitronică
B. Utilizarea computerelor pentru vizualizarea și procesarea de imagini
A. Dorința de a deprinde noi abilități și de a fi la curent cu evoluția tehnologiei
Subiect III: Radiobiologie și radioprotecție
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Teoria efectelor biologice ale radiațiilor de nivel înalt și scăzut provenind de la surse nesigilate
B. Calcularea dozei de iradiere a radiofarmaceuticelor (Doza efectivă [ED])
C. Principii de baza ale terapiei radionuclidice
D. Natura proceselor proliferative și bazele radiobiologice în terapia radionuclidica a neoplaziilor
E. Managementul accidentelor radioactive în cadrul Medicinii Nucleare
A. Manipularea în siguranță a radiofarmaceuticelor
B. Implementarea de semne adecvate în Departamentele de Medicină Nucleară
C. Redactează reguli locale pentru utilizarea surselor de radiații nesigilate
D. Demonstrează abilitatea de a controla incidente radioactive (scurgeri sau contaminări)
A. Apreciază importanța manipulării radiofarmaceuticelor în siguranța pentru sine și pentru alții
Subiect IV: Radiochimie și radiofarmacie
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Producerea radionuclizilor utilizând reactoare, ciclotroane sau generatoare
B. Proprietăți fizice ale radionuclizilor, aplicații clinice
C. Proprietăți biologice și fizico-chimice ale diferitelor radiofarmaceutice utilizate de rutina în practica clinică, trialuri clinice și în curs de dezvoltare
D. Formule utilizate în Medicina Nucleară
E. Tehnici de marcare celulară
F. Principii de asigurare a calității (QA) în radiofarmacie
G. Parametri de control al calității care determină calitatea radiofarmaceuticelor, Inclusiv puritatea radionuclidică și radiochimică
H. Principiile preparării aseptice
A. Efectuarea elutiei generatorului de technetiu
B. Prepararea unui kit rece
C. Efectuarea unei marcări celulare
D. Efectuarea de teste simple de puritate radionuclidică și radiochimică
E. Demonstrează tehnici de preparare aseptica
A. Demonstrează atenție la detalii în manipularea radiofarmaceuticelor și în asigurarea purității radiochimice și radionuclidice și, de asemenea, a tehnicii aseptice
Subiect V: Principiile și tehnicile trasorilor și studiile in vitro
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Cinetica radiotrasorilor utilizați în Medicina Nucleară
B. Utilizarea principiilor cineticii și adaptarea tehnicilor pentru calcularea de parametri precum rata filtrării glomerulare, etc.
C. Principiile fiziologice ale tehnicilor trasorilor
D. Erori asociate măsurătorilor cantitative
E. Principiile de radioimunoanaliza (RIA)
F. Principiile ELISA (proba imunoabsorbției enzimelor linkate)
A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual
A. Vezi diagnosticul non-imagistic individual
Subiect VI: Cadru de reglementare în Medicina Nucleară
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cerințe Naționale și Internaționale de reglementare în practica Medicinii Nucleare,
B. Ghiduri medicale, licențe ale produselor și alte legislații corespunzătoare
C. Cerințe de reglementare care se aplica în crearea și funcționarea radiofarmaciilor
D. Reglementări de control al transportului materialelor radioactive în România
E. Mecanismele prin care reglementările sunt aplicate și controlate în România
F. Reglementările de siguranță și sănătate care legiferează practica în condiții de siguranță
G. ALARA (nivelul cel mai scăzut ce poate fi atins în mod rezonabil) și ALARP (la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil)
H. Orice alte revizuiri sau completări aduse ulterior legislației menționate
A. Demonstrează abilitatea de aplica reglementările în practica locală
A. Arată dorința de a fi la curent cu evoluția reglementarilor în Medicina Nucleară
B. Apreciază necesitatea de a lucra cu alte persoane pentru a se asigura ca reglementările sunt strict respectate
...
B.
DIAGNOSTIC IMAGISTIC
SECȚIUNEA 1. SISTEMUL OSOS
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile osoase utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia osoasă
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziologia sistemului osos
B. Prezentarea clinică și managementul tulburărilor ce afectează sistemul osos
C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei osoase cu ^99mTC-difosfonați
D. Noțiunile de bază ale scintigrafiei de măduva osoasă cu ^99m TC-coloizi
E. Indicații pentru scintigrafia scheletală și de măduva osoasă, inclusiv înțelegerea bazei de dovezi
F. Utilizarea scintigrafiei osoase în corelație cu alte proceduri imagistice radionuclidice pentru a evalua infecțiile osoase sau periprotetice (vezi secțiunea infecție / inflamație)
G. Cunoașterea protocoalelor de achiziție, incluzând achiziția în trei faze, baleiaj
corp întreg sau statica segmentară planară, SPECT și SPECT/CT
H. Rolul imagisticii comparative (radiografie simplă, CT și IRM) pentru evaluarea patologiei osoase
I. Problemele legate de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înaintea și în timpul examinării
B. Alegerea protocolului de achiziție corespunzător
C. Injectarea radiofarmaceuticului
D. Efectuarea testului asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor
E. Reconstrucție de imagini, vizualizare și interpretare a unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importantă tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Osteodensitometria (DEXA)
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Factori de risc, prezentarea clinică și managementul osteoporozei.
B. Bazele fiziologice și biochimice ale metabolismului osos.
C. Noțiunile de bază ale osteodensitometriei și ale altor metode, de exemplu examinare ultrasonografică (USS), tomografie computerizată cantitativă (QCT), etc.
D. Indicații pentru determinările osteodensitometrice, inclusiv cunoașterea bazei de dovezi
E. Controlul calității
F. Problemele legate de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru examinare.
B. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor
C. Analiza datelor și calculul rezultatelor scanării
D. Interpretarea rezultatelor
E. Capacitatea de a oferi consiliere cu privire la terapie
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 2: SISTEMUL ENDOCRIN
Subiectul I: Imagistica glandelor suprarenale
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor suprarenale
B. Sindroame clinice asociate patologiei suprarenale
C. Principiile imagisticii suprarenalelor cu ¹²³I-MIBG și agenți de colesterol
D. Indicațiile scintigrafiei glandelor suprarenale
E. Sensibilitatea și specificitatea testelor
F. Rolul testelor imagistice complementare
G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor cu ^123I-MIBG și agenți de colesterol
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Măsurarea și înregistrarea radiotrasorului
C. Injectarea radiofarmaceuticului
D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului
E. Utilizarea tehnicii de substracție renală
F. Procesarea și vizualizarea imaginilor
G. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
H. Auditul rezultatului studiului efectuat
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Scintigrafia tiroidiană și măsurarea captării tiroidiene
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandei tiroide utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandei tiroide
B. Sindroame clinice asociate patologiei tiroidiene
C. Principiile imagisticii folosind ^99m TcO4 and ^123 I
D. Indicațiile scintigrafiei tiroidiene
E. Rolul investigațiilor complementare: biochimie, imunologie, ecografie, CT, biopsie și aspirație cu ac fin (FNA) în evaluarea patologiilor tiroidiene
F. Particularități de radioprotecție
G. Măsuri de radioprotecție asociate radiofarmaceuticelor
A. Pregătirea pacientului pentru examinare
B. Evaluarea clinică a glandei tiroide
C. Măsurarea și consemnarea trasorului
D. Injectarea trasorului
E. Alegerea colimatorului optim
F. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului
G. Procesare de date și imagini, cuantificare și afișare de imagini
H. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
I. Corelarea examinărilor cu datele clinice
J. Auditul rezultatului
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Scintigrafia paratiroidiană
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile glandelor paratiroide utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia dezvoltării și fiziologia glandelor paratiroide
B. Tabloul clinic al hiperparatiroidismului
C. Noțiunile de bază ale scintigrafiei glandelor paratiroide folosind tehnicile de substracție ^201 TI/^99m Tc și ^99m Tc/ ^123 I și tehnica washout-ului ^99m Tc-MIBI, precum și acei trasori/protocoale aflate în dezvoltare.
D. Indicațiile scintigrafiei paratiroidiene
E. Rolul testelor comparative în evaluarea tulburărilor paratiroidiene, incluzând ultrasonografia, cateterizarea venoasă selectivă etc.
F. Utilitatea detecției intraoperatorii cu ajutorul gamma probe-ului
G. Particularități de radioprotecție asociate examinărilor
A. Pregătirea pacientului pentru examinare
B. Alegerea protocolului de achiziție optim
C. Măsurarea și consemnarea trasorului
D. Administrarea radiofarmaceuticelor
E. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului
F. Procesare și vizualizare de imagini
G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
H. Auditul rezultatului
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 3: SISTEMUL UROGENITAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua afecțiunile aparatului urogenital utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Funcția renală și a vezicii urinare
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințe de baza asociate cu patologia tractului urogenital
B. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia renală (de ex. DMSA, DTPA și MAG3).
C. Principiul scintigrafiei renale dinamice
D. Calcularea funcției renale diferențiale
E. Calcularea tranzitului/ drenajului renal
F. Utilizarea agenților intervenționali precum Captopril și Furosemid
G. Studii urodinamice (reflux, cistografie)
H. Evaluarea transplantului renal
I. Evaluarea torsiunii testiculare și a varicocelului
J. Rolul examinărilor comparative (precum ecografie, CT etc.)
K. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru examinare
B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție
C. Tehnici de injectare a radiofarmaceuticului pentru studiile renale
D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică bună, cunoscând posibilele capcane asociate studiului
E. Procesare, afișare și cuantificare de date
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe acesta
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 4: SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua boala arterială coronariană utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Imagistica de perfuzie a miocardului și a infarctului miocardic
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia , fiziologia și fiziopatologia inimii și arterelor coronare
B. Principiile perfuziei miocardului și imagistica SPECT inclusiv EKG-gated SPECT
C. Radiofarmaceuticele utilizate curent pentru imagistica perfuziei miocardice și imagistica infarctului miocardic
D. Principiile fiziologice și farmaceutice ale testelor de stres, adenozinei și dobutaminei
E. Protocoalele utilizate pentru a evalua viabilitatea ischemiei și funcției miocardului
F. Indicațiile imagisticii de perfuzie a miocardului și ale infarctului
G. Rolul altor metode inclusiv testul de efort, ecocardiografie de stres și angiografie coronariană
H. Particularități în radioprotecție
I. Contraindicațiile examinării și alternative
A. Pregătirea pacientului înainte de test
B. Prepararea și măsurarea trasorului
C. Execută testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice
D. Injectează trasori
E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT
F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini
H. Interpretarea imaginilor
I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor
J. Certificat de prim ajutor (ALS)
K. Interpretează EKG-ul de repaus și decide dacă se poate face testul de efort
L. Înțelege ce înseamnă un test de efort optim executat
M. Capabilitatea de a informa pacientul despre posibilele efecte secundare, și durata acestora
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
G. Înțelege îngrijorările pacienților
H. Dorește să explice pacienților de ce este nevoie de examinare
I. Este deschis la discuții cu pacienții despre măsuri de reducere a riscului de ischemie cardiacă
Subiectul II: Ventriculografia radionuclidică
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua funcția ventriculară utilizând tehnici radionuclidice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Fiziologia și fiziopatologia cardiacă
B. Principiile ventriculografiei radionuclidice
C. Radiofarmaceutice utilizate în ventriculografia radionuclidică
D. Indicațiile ventriculografiei radionuclidice
E. Rolul tehnicilor complementare: ecocardiogradia și ventriculografia cu contrast
A. Pregătirea pacientului înainte de test
B. Prepararea și măsurarea trasorului
C. Executarea testelor de stres cardiace folosind tehnici fiziologice și farmaceutice
D. Injectează trasori
E. Pregătește instrumentele pentru EKG-gated și achiziția SPECT
F. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
G. Tehnici de reconstrucție tomografică, analiza calitativă și cantitativă și tehnici de afișare cunoscând posibilele artefacte din imagini
H. Interpretarea imaginilor
I. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 5: SISTEMUL RESPIRATOR
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pulmonare utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Embolia Pulmonară (EP)
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Factori de risc și prezentarea clinică a PE
B. Cunoștințe de bază ale perfuziei și ventilației pulmonare
C. Indicațiile și dovezile ce susțin scintigrafia de perfuzie (VQ)
D. Principiile scintigrafie de perfuzie
E. Radiotrasori folosiți pentru sccintigrafia pulmonară de ventilație, incluzând Krypton, ^99m tc-DTPA și Technegas
F. Caracteristicile aerosolilor și sistemelor de furnizare a gazelor
G. Rolul tehnicilor comparative angiografia pulmonară cu contrast și CTPA
H. Contribuția dozării D-dimerilor, a ecografiei membrelor inferioare și a venografiei cu contrast pentru a facilita diagnosticul EP
I. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru examinare
B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului de achiziție optim
C. Tehnici de administrare a radiofarmaceuticelor (injectabil/ inhalator)
D. Realizarea achiziției utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele capcane asociate studiului
E. Procesare și vizualizare de imagini
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 6: LIMFOSCINTIGRAFIA
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua drenajul limfatic regional utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Evaluarea limfedemului și localizarea ganglionului santinelă
Cunoștințe teoretice
Competențe/ Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziologia sistemului limfatic
B. Mecanisme de diseminare a tumorii și conceptul de nodul santinelă
C. Cunoștințe generale despre radiofarmaceuticele utilizate în indentificarea nodului limfatic
D. Indicațiile limfoscintigrafiei
E. Examinări complementare de localizare
F. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înaintea examinării
B. Alegerea radiotrasorului
C. Tehnica injectării
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă și cunoscând posibilele erori
E. Localizarea la piele a nodului santinelă
F. Calibrarea și utilizarea gamma probe-ului
G. Efectuarea și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 7: SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului nervos central (SNC) utilizând tehnici radionuclidice
Subiect: Imagistica sistemului nervos central
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințe de baza de neuroanatomie, neurofiziologie și neurochimie
B. Radiofarmaceutice utilizate în mod curent în imagistica SNC și cele în curs de dezvoltare
C. Indicații pentru scintigrafia de perfuzie cerebrală (rCBF) utilizând trasori precum HMPAO
D. Indicații pentru imagistica funcției barierei hematoencefalice
E. Indicații pentru imagistica neuroreceptorilor
F. Rolul tehnicilor comparative: ecografia, CX IRM
G. Particularități ale radioprotecției
A. Pregătirea pacientului înainte de test
B. Alegerea radiofarmaceuticului și protocolului optim
C. Prepararea radiotrasorului și verificarea radiotrasorului
D. Injectarea radiofarmaceuticului
E. Pregătirea aparaturii pentru achiziția SPECT
F. Procesarea datelor, reconstrucția și cuantificarea imaginilor
G. Interpretarea imaginilor
H. Auditul studiului efectuat
I. Înțelege care tehnica trebuie aplicată într-o situație particulară
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța tinerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 8: SISTEMUL GASTROINTESTINAL
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea patologiilor sistemului gastrointestinal utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia glandelor salivare
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia glandelor salivare
B. Principiile imagisticii folosind ^9m TcO4
C. Indicațiile scintigrafiei de glande salivare
D. Investigații complementare
E. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru investigație
B. Prepararea și măsurarea trasorului
C. Injectarea trasorului și stimularea glandelor salivare
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Rezultatul auditului și rezultatele scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Tranzit esofagian și reflux gastroesofagian
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia tranzitului esofagian și a sfincterului esofagian inferior
B. Principiile imagisticii motilitatiii esofagiene și a refluxului gastro-esofagian folosind ^99m Tc-coloid sau DTPA
C. Indicațiile acestei examinări
D. Examinări comparative complementare, incluzând imagistica esofagiană și manometria
E. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului pentru investigație
B. Prepararea și măsurarea trasorului
C. Injectarea trasorului, instruirea și poziționarea pacientului
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă, cunoscând posibilele erori asociate studiului
E. Procesarea de date, afișarea de imagini și cuantificare
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Auditul rezultatelor scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: Hemoragii gastrointestinale și diverticulul Meckel
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziopatologia hemoragiilor gastrointestinale și a diverticului Meckel
B. Principiile de măsurare a sângerării gastrointestinale utilizând ^99m Tc-coloid sau legat de hematii
C. Principiile de detecție a diverticului Meckel utilizând ^99m TcO4
D. Indicații pentru hemoragia gastrointestinală și diverticulul Meckel
E. Examinări complementare comparative pentru detectarea surselor de hemoragie GI și diagnosticul diverticulului Meckel
F. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacienților înainte de test
B. Pregătirea și administrarea radiofarmaceuticului
C. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
D. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
E. Auditului rezultatelor scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: Evaluarea funcției hepatice și splenice
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia și fiziopatologia vascularizației hepatice, celulelor Kupffer și a splinei
B. Radiofarmaceuticele folosite pentru a evalua funcția reticulului endothelial (RES) și posibilelor hemangioame hepatice
C. Măsurarea perfuziei hepatice, tehnica primei treceri, calcularea indicelui de perfuzie hepatică (HPI) și alegerea trasorului (^99m Tc-colloid sau ^99m TcO4)
D. Evaluarea hipersplenismulul utilizând coloid sau hematii denaturate
E. Examinări complementare comparative ale perfuziei hepatice, RES și funcției splenice
F. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Alegerea radiofarmaceuticului și a protocolului corespunzător
C. Administrarea radiofarmceuticului
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
E. Procesarea datelor, calcularea indicelui de perfuzie hepatică HPI și afișarea imaginii
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Auditul rezultatelor scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul V: Funcția hepatobiliara
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Spectrul clinic al afecțiunilor biliare, inclusiv cunoașterea procedurilor chirurgicale
B. Fiziologia și fiziopatologia formării bilei, veziculei biliare și funcția sfincterului Odi
C. Cunoștințe de bază despre derivații ^99m Tc-HIDA și farmacologia analogilor de colecistokinina
D. patologia biliară inclusiv cunoștințe despre proceduri chirurgicale
E. Utilizarea ^99m Tc-HIDA sau derivaților pentru a evalua:
- obstrucția biliară,
- colecistita acută,
- fistula biliară,
- diskinezia biliară,
- disfuncția sfincterului Oddi,
- refluxul biliar duodenogastric
F. Metode alternative pentru evaluarea tractului biliar
G. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Prepararea și măsurarea radiofarmaceuticului
C. Alegerea protocolului de achiziție și administrarea radiofarmaceuticului
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnică optimă cunoscând posibilele erori
E. Sincronizarea administrării agentului de stimulare a contracției veziculei biliare
F. Procesarea datelor și cuantificarea funcției veziculei biliare
G. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
H. Auditul rezultatelor scanărilor
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 9: INFECȚIE/INFLAMAȚIE
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea focarelor de infecție/ inflamație utilizând tehnici radionuclidice
Subiectul I: Scintigrafia focarelor de infecție sau inflamație
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințe de baza despre infecție/inflamație inclusiv mecanisme celulare
B. Manifestări clinice ale infecțiilor cu punct de plecare necunoscut
C. Radiofarmaceutice utilizate pentru infecții/inflamații
D. Indicațiile utilizării trasorilor radioactivi utilizați în infecțiile oculte sau a inflamațiilor
E. Examinări complementare
F. Particularități de radiprotecție
A. Pregătirea pacientului
B. Alegerea protocolului de achiziție și a radiofarmaceuticului corespunzător
C. Prepararea (incluzând tehnici de marcare celulară) și administrarea radiotrasorului
D. Efectuarea examinării asigurând o tehnică bună și dezvoltând recunoașterea capcanelor asociate studiului
E. Procesarea și vizualizarea imaginilor
F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 10: ONCOLOGIE - IMAGISTICA TUMORILOR CU RADIONUCLIZI
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru evaluarea neoplaziilor utilizând tehnici radionuclidice
Subiect 1: Imagistica tumorală
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințe de baza privind biologia, metabolismul și metastazarea tumorilor
B. Caracteristicile tumorilor solide și a malignităților hematologice
C. Principiile localizării tumorale
D. Radiofarmaceutice folosite pentru detecția tumorilor
E. Cunoștințe despre protocoalele de imagistica incluzând scintigrafia de corp întreg SPECT și SPECT/CT
F. Rolul tehnicilor imagistice complementare: CT și IRM
G. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înaintea examinării
B. Pregătirea și măsurarea radiofarmaceuticului
C. Injectarea radiofarmaceuticului
D. Achiziția de imagini utilizând o tehnica optimă cunoscând posibilele erori
E. Reconstrucția de imagini și vizualizarea acestora
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și comparația cu alte metode de evaluare
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 11: TEHNICI IMAGISTICE HIBRIDE CE INCLUD MEDICINA NUCLEARĂ ȘI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru cu imagistica secțională utilizând scanarea CT în contextul PET-CT-ului și al SPECT-CT-ului.
Subiect: Scanarea CT în contextul PET-CT -ului și al SPECT-CT -ului
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia secțională și variantele normale evidențiate CT.
B. Cunoștințe de bază de imagistică CT
C. Aparatura CT, PET-CT și SPECT-CT
D. Protocoale CT pentru PET-CT și SPECT-CT și modul în care acestea diferă de CT-ul diagnostic.
E. Indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și principiile de utilizare a substanțelor de contrast CT cu administrare gastro-intestinală și intravenoasă.
F. Principiile de co-înregistrare a imaginilor CT cu PET și SPECT și alte tehnici procesare post-achiziție de imagine CT.
G. Indicații ale examinării CT pentru: creier, cap și gât, torace, abdomen și pelvis, sistem musculoscheletal și vascular.
H. Aspecte legate de radioprotecție în imagistica CT
I. Aspecte legale asociate cu imagistica CT
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Evaluarea necesității și/sau contraindicațiilor pentru substanțe de contrast CT și tratamentul complicațiilor.
C. Evaluarea calității imaginii CT și identificarea de artefacte.
D. Interpretarea achizițiilor unui număr suficient de studii SPECT-CT și / sau PET-CT pentru a evalua utilitatea, surse de eroare, variante normale și artefacte, inclusiv abilitatea (i) de a corela modificări detectate PET/SPECT cu anumite structuri anatomice, (ii) de a integra aspectul CT în evaluarea semnificației constatărilor PET sau SPECT, și (iii) de a recunoaște modificări CT care nu se asociază cu captarea radiotrasorului.
E. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanta raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 12: EXAMINAREA PET
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a cunoaște modul de lucru PET-CT
Subiect I: Examinarea PET - noțiuni de bază
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Metode de producere și dezintegrare a radionuclizilor pozitronici utilizați în PET
B. Metode de analiză compartimentale
C. Matematica și fizica aplicată teoriei trasorilor utilizați în PET, modelarea cineticii trasorilor și tehnici imagistice cantitative
D. Radiofarmacia trasorilor utilizați în PET
E. Principii fiziologice ale tehnicilor
F. Dozimetrie a diferiților trasori utilizați
G. Aspecte legale asociate cu trasorii
H. Metode de măsurare a activității trasorilor și aparatura de scanare
I. Erori asociate cu măsurătorile cantitative
J. Cunoștințe despre gamma camera și sistemul dedicat PET
K. Metode de achiziție a imaginilor PET
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: PET-CT în oncologie
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Cunoștințele de bază - metabolism tumoral
B. Trasori PET utilizați pentru detectarea tumorii, inclusiv FDG și metionină
C. Variații fiziologice în distribuția trasorului în întregul corp sau în anumite localizări.
D. PET-CT în diagnosticul tumorilor, de ex noduli pulmonari
E. PET-CT în stadializarea tumorii, de ex cancer pulmonar, limfom, tumori cu cellule germinale, etc.
F. PET-CT în detectarea bolii recurente, de ex cancer colorectal.
G. Rolul PET-CT comparativ cu alte metode imagistice, inclusiv CT și IRM.
H. Probleme legate de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului
C. Injectarea radiotrasorului
D. Metode de scanare și manipulare de date
E. Reconstrucție de imagini și vizualizare
F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul III: PET- CT în neuropsihiatrie
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Noțiuni de bază în neurofiziologie, neurochimie și neuroanatomie secțională
B. Trasori PET utilizați în imagistica cerebrală
C. Variații normale ale distribuției trasorului PET în imagistica cerebrală
D. Rolul PET în diagnosticul bolilor neurologice frecvente, precum epilepsia și demența
E. Examinarea PET în evaluarea tumorilor cerebrale
F. Rolul PET comparativ cu alte tehnici imagistice, inclusiv CT și IRM
G. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului
C. Injectarea radiotrasorului
D. Metode de scanare și manipulare de date
E. Reconstrucție de imagini și vizualizare
F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: PET- CT în cardiologie
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomie coronariană și cardiac, fiziologie și fiziopatologie cardiacă
B. Evaluarea ischemiei cardiace utilizând ^82 Rb, ^13 N-amoniu, ^15 O-apa
C. FDG PET pentru evaluarea viabilității miocardului
D. Controlul și monitorizarea metabolismului glucozei pentru injectarea FDG
E. Principiul pentru testul de stres farmacologic
F. Variațiile normale ale distribuției FDG la nivel cardiac
G. Rolul PET în comparație cu celelalte teste imagistice, incluzând ecocardiografia de stres și angiografia coronariană
H. Particularități de radioprotecție
A. Pregătirea pacientului înainte de examinare
B. Pregătirea și măsurarea radiotrasorului
C. Realizarea testului de efort cardiologie utilizând tehnici farmacologice
D. Injectarea de FDG, NH_3 și orice alți trasori noi
E. Producerea de imagini de perfuzie cu parametri și calcularea rezultatelor numerice
F. Interpretarea imaginilor unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele
G. Revizuirea datelor secvențiale despre pacienți și compararea cu alte metode de evaluare.
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Recunoaște limitările imagistice ale CT-ului utilizat pentru PET-CT și SPECT-CT și necesitatea unei opinii sau a unei examinări radiologice suplimentare acolo unde este necesar.
E. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
SECȚIUNEA 13: PEDIATRIE
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a evalua patologiile pediatrice utilizând tehnicile radionuclidice
Subiectul: Imagistica pediatrică utilizând radionuclizi
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Noțiuni de bază privind creșterea și dezvoltarea copiilor, cunoașterea particularităților captării radiotrasorului la nivelul organelor imature
B. Indicațiile specifice ale examinărilor radionuclidice la copil, în special imagistica tractului renal, biliar și a sistemului osos
C. Rolul tehnicilor comparative complementare: ecografia, CT, IRM
D. Cunoștințe de legislație privind efectuarea examinărilor la pacienții pediatrici
E. Principiile consimțământului informat la copil
F. Particularități de radioprotecție adaptate la pacientul pediatric
G. Cunoașterea de aspecte ale Protecției Copilului
A. Pregătire generală a copilului pentru examinare.
B. Pregătirea specifică a copilului pentru anumite examinări.
C. Alegerea dozei de radiofarmaceutic și protocolul de achiziție a imaginii corespunzătoare pentru copil.
D. Utilizarea de tehnici de injectare adecvate pentru copii.
E. Realizarea fiecărei etape a scanării la copii.
F. Interpretarea imaginilor și raportarea unui număr suficient de studii scintigrafice pentru a evalua utilitatea, sursele de eroare, variantele normale și artefactele examinărilor efectuate la copii
G. Auditul rezultatelor scanărilor
H. Menținerea unui mediu sigur
A. Recunoaște importanța evaluării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
G. Arată interes în problemele de siguranță și sănătate
H. Conștientizează problemele de Protecția Copilului
...
C.
TERAPIE
Obiectiv: Oferă rezidentului cunoștințele, aptitudinile și atitudinile necesare pentru a indica, administra și monitoriza utilizarea radiofarmaceuticelor pentru terapie
Subiectul 1: Terapia cu ^131 I în tireotoxicoza
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Tabloul clinic și diagnosticul tireotoxicozei
B. Cauze de tirotoxicoza incluzând boala tiroidiană autoimună, nodul tiroidian toxic unic, gușă multinodulară toxică, etc
C. Tratamentul medicamentos în tireotoxicoza
D. Selecția pacienților pentru terapia cu ¹³¹I pentru tirotoxicoza și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament
E. Factori legali și de mediu care reglementează utilizarea terapiei cu ^131I în tireotoxicoza
F. Particularități de radioprotecție
A. Obține consimțământul informat pentru terapie
B. Oferă instrucțiuni de radioprotecție corespunzătoare pentru pacient, îngrijitor și membrii familiei
C. Abilitatea de a evalua prezența și de a trata boala oftalmica distiroidiană
D. Instruiește pacientul când să își oprească medicația antitiroidiană
E. Evaluează și administrează doza potrivită de ^131I
F. Evaluează răspunsul la terapie
G. Auditul rezultatului terapiei
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale și a pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă și precisă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul II: Sinovectomia radionuclidică
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Anatomia articulațiilor și patogeneza artritei inflamatorii
B. Principiile de sinovectomie radionuclidica folosind ^90 Y-colloid, ¹⁸⁶Re-sulfid și ^160 Er-citrat.
A. C. Selecția pacienților pentru sinovectomia radionuclidica și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.
C. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.
D. Problemele legate de radioprotecție
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie
B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacienților / însoțitorilor
C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului
D. Realizarea injectării intra-articulare de radiofarmaceutic
E. Utilizarea intraarticulară a corticosteroizilor acolo unde este cazul
F. Asigurarea imobilizării adecvate a membrului injectat pentru a preveni absorbția limfatică.
G. Monitorizarea răspunsului și a toxicității.
H. Auditul rezultatului tratamentului
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiect III: ^32 P în tratamentul policitemiei rubra vera și a trombocitemiei esențiale
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Caracteristicile clinice ale policitemia rubra vera (PRV) și trombocitemiei esențiale (ET)
B. Principii de radiobiologie în terapia radionuclidica tintita
C. Natura terapiei cu ^32 P
D. Selecția pacientului pentru terapia ^32 P în PRV și ET, inclusiv conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.
E. Cunoașterea eficacității și a potențialelor complicații ale tratamentului.
F. Problemele legate de radioprotecție
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie
B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție pacientului / însoțitorului
C. Măsurarea și extracția radiofarmaceuticului
D. Injectarea de ^32 P.
E. Monitorizarea răspunsului și toxicității.
F. Auditul rezultatului tratamentului
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
Subiectul IV: Terapia sursă pentru tratamentul bolii maligne avansat local sau metastatic
Cunoștințe teoretice
Competențe/Abilități practice
Atitudini
A. Principii de radiobiologie în terapia oncologică
B. Caracteristicile radionuclizilor terapeutici.
C. Tumori care pot fi supuse unui tratament cu terapie radionuclidica tintita.
D. Radiofarmaceuticele aprobate pentru terapie țintită, inclusiv ^131 I, ^89 Strontiu, ^131 I-MIBG și ^90 Y-Octreotid.
E. Selectarea pacientului, incluzând caracterul adecvat al tratamentului și conștientizarea opțiunilor alternative de tratament.
F. Factori legislativi și factori de mediu, inclusiv fizica radioprotecției
G. Sisteme de administrare terapeutică a radiofarmaceuticelor
H. Principii de dozimetrie pre-și postterapeutică
A. Obținerea consimțământului informat pentru terapie
B. Furnizarea de instrucțiuni adecvate de radioprotecție a pacienților
C. Pregătirea pacientului
D. Măsurarea și elaborarea radiofarmaceuticului
E. Injectarea radiofarmaceutic folosind sistemul de administrare adecvat.
F. Monitorizarea semnelor vitale postterapie
G. Răspunsul și monitorizarea toxicității.
H. Auditul rezultatelor
I. Calcule de doză, de pre și post tratament
A. Recunoaște importanța verificării documentelor medicale ale pacientului înainte de investigație
B. Arată dorința de a explica pacientului natura investigației pentru a-l liniști pe pacient
C. Apreciază importanța raportării la timp și o comunicare promptă a rezultatelor către clinicieni
D. Consideră importanța auditului în rezultatele obținute
E. Arată deschidere la feedback-ul critic
F. Apreciază importanța ținerii la curent cu evoluția și noutățile literaturii medicale relevante
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ NUCLEARĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂ
1.1.
DEFINIȚIE
MEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce:
–
susține marea performanță sportivă în condițiile păstrării integrității fizice a sportivilor
...
–
realizează dirijarea medicală a antrenamentului
...
–
studiază adaptările fiziologice ale organismului la efortul fizic
...
–
eliberează avizul medico-sportiv, act medico-legal
...
–
tratează și recuperează patologia sportivă
...
–
utilizează medicația și suplimentele specifice sportului de performanță
...
–
combate dopajul
...
–
contribuie la cercetarea științifică în domeniul fiziologiei efortului fizic
...
–
fundamentează din punct de vedere biologic exercițiul fizic ca actor sanogenetic
...
–
promovează exercițiul fizic ca mijloc de creștere a calității vieții
...
–
previne bolile cronice datorate sedentarismului
...
–
asigură asistența medico-sportivă la sportivii cu dizabilități
...
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
4 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
12
MODULUL 1
MEDICINA SPORTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 2
MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 3
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 4
MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 5
CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 6
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 7
ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 8
ELECTROMIOGRAFIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore/săptămână
MODULUL 9
NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 10
MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 11
ACTIVITATE PRACTICĂ LA BAZE SPORTIVE ȘI LOTURI OLIMPICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică
800 ore
Total ore pregătire practică
Conform contractului de muncă individual
...
1.2.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.
Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)
...
1.3.2.
Stagiul de Medicină fizica și de Reabilitare: 6 luni (anul II)
...
1.3.3.
Ortopedie și traumatologie: 6 luni (anul II)
...
1.3.4.
Medicină internă: 3 luni (anul III)
...
1.3.5.
Cardiologie: 3 luni (anul III)
...
1.3.6.
Cardiologie pediatrică: 2 luni (anul III)
...
1.3.7.
Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal: 2 luni (anul III)
...
1.3.8.
Electromiografie: 2 luni (anul III)
...
1.3.9.
Nutriție și boli metabolice: 3 luni (anul IV)
...
1.3.10.
Medicină de Urgență: 3 luni (anul IV)
...
1.3.11.
Bioetica: 2 săptămâni (anul IV)
...
1.3.12.
Activitate practică la baze sportive și loturi naționale: 5,5 luni (anul IV)
...
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
1.3.1
1.3.2
1.3.3
1.3.4
1.3.5
1.3.6
1.3.7
1.3.8
1.3.9
1.3.10
1.3.11
1.3.12
...
1.4.
CONȚINUTUL STAGIILOR
MODULUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ
Nr. Ore curs: 200
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Curs introductiv în Medicina Sportivă
...
2.
Clasificarea eforturilor. Surse de energie
...
3.
Contracția musculară - baze fiziologice și biochimice
...
4.
Fiziologia și biochimia efortului sportiv
...
5.
Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator
...
6.
Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular
...
7.
Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic
...
8.
Modificări hormonale induse de efort
...
9.
Capacitatea de efort
...
10.
Evaluare funcțională și testarea capacității de efort
...
11.
Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive
...
12.
Principiile antrenamentului sportiv
...
13.
Selecția și orientarea medico-sportivă în sport
...
14.
Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi
...
15.
Deficiențe fizice
...
16.
Cordul sportiv
...
17.
Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță
...
18.
Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi
...
19.
Forma sportivă - starea de start
...
20.
Pregătirea biologică de concurs
...
21.
Refacerea în sportul de performanță
...
22.
Alimentația la sportivi
...
23.
Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)
...
24.
Dopingul în sport. Tehnici utilizate în controlul doping
...
25.
Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort
...
26.
Aparatul renal în practica medico-sportivă. Rinichiul de efort
...
27.
Antrenamente și competiții la altitudine medie
...
28.
Aclimatizare la altitudini mari
...
29.
Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare
...
30.
Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite
...
31.
Oboseala patologică acută și cronică în sport
...
32.
Bioritmurile în sport
...
33.
Traumatologia sportivă - leziuni acute și de suprasolicitare
...
34.
Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive
...
35.
Investigația psihologică la sportivi
...
36.
Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren
...
37.
Colaborarea medic - antrenor în dirijarea antrenamentului
...
38.
Genetica în sport
...
39.
Aspecte imunologice în sport
...
40.
Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi
...
41.
Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)
...
42.
Femeia și sportul.
...
43.
Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță
...
44.
Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații
...
45.
Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.
...
46.
Coduri etice în Medicina Sportivă
...
Barem activități practice:
● Anamneza medico-sportivă inițială și periodică 100
● Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice) 100
● Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice) 100
● Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos) 100
● Dinamometrie (determinarea forței musculare) 100
● Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100
● Proba Ruffier 50
● Proba clino-ortostatică Schellong 100
● Proba Martinet 50
● Proba Flack 100
● Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat 50
● Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi 100
● Electroencefalografia EEG la sportivi 20
● Electromiografia EMG la sportivi 50
● Examenul clinic ortopedic al sportivului 100
● Spirometrie 50
● Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 200
● Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200
● Testul Sargent 50
● Testul Bosco 50
● Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort 50
● Elaborarea avizului medico-sportiv 200
● Scheme de refacere în diverse probe sportive 100
● Scheme terapeutice energotrope și trofotrope 100
● Verificarea jurnalului de auto-control 100
● Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului 100
● Scheme de recuperare adaptate cazului 100
● Prezentare de cazuri 20
● Prezentare de referate 10
MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri
1.
Domeniul de competență în MFR
...
2.
Diagnosticul în MFR
...
3.
Electrodiagnosticul
...
4.
Proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
...
5.
Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc
...
6.
Orteze și proteze.
...
7.
MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități
...
8.
Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
...
9.
MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale
...
10.
MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)
...
11.
MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor
...
12.
MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)
...
13.
MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive
...
14.
MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)
...
15.
MFR la persoanele cu durere cronică
...
16.
Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.
...
17.
Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.
...
18.
Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).
...
19.
Tulburări de creștere.
...
20.
Inegalități ale membrelor inferioare.
...
21.
Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.
...
Barem activități practice
● Bilanț articular
● Bilanț muscular
● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular
● Interpretare Computer tomograf
● Interpretare de Rezonanță magnetică
● Infiltrații intraarticulare și periarticulare
● Evaluarea mersului și a posturii
● Buletin de analize factori naturali terapeutici
MODULUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
Nr. Ore curs: 100
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară
...
2.
Fiziologia și patologia tendonului
...
3.
Osificarea. Formarea calusului.
...
4.
Entorsă de genunchi.
...
5.
Entorsă de gleznă.
...
6.
Entorsă de pumn, umăr.
...
7.
Luxații - generalități: umăr, acromio-clavicular, cot
...
8.
Luxații șold
...
9.
Fracturi, luxații coloană vertebrală
...
10.
Fracturile membrului superior
...
11.
Fracturile membrului inferior
...
12.
Fracturi de bazin
...
13.
Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).
...
14.
Patologia lombo-sacrată
...
15.
Artroze
...
16.
Entezite-miozite
...
17.
Osteocondroze
...
18.
Periartrita scapulo-humerală
...
19.
Principii de tratament ale fracturilor
...
20.
Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.
...
Barem activități practice
● Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius (3)
● Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare (5)
● Reducerea și imobilizarea luxației de umăr (5)
● Reducerea luxației de cot (3)
● Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu (3)
● Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență (10)
● Vizionare-alungire tendon achilian (5)
● Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă (5)
● Vizionare-capsulotomia post genunchi (5)
● Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)
● Vizionare-osteosinteza cu tije (5)
● Vizionare-osteosinteza cu placa și șuruburi (5)
● Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie (30)
● Examinarea unui bolnav cu: Deformații congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afecțiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior strâmb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2)
● Demonstrații: Aparat gipsat (30) Mulaje (30)
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. Ore curs: 50
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Pneumonii microbiene și virale.
...
2.
Astm bronșic
...
3.
Pleurezii
...
4.
Edemul pulmonar
...
5.
Valvulopatii
...
6.
Tulburările de ritm ale inimii
...
7.
Tulburările de conducere ale inimii
...
8.
Cardiomiopatia
...
9.
Cardiopatia ischemică
...
10.
Tromboembolii
...
11.
Hipertensiunea arterială
...
12.
Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice
...
13.
Litiaza renală
...
14.
Sindromul nefrotic
...
15.
Cistita acută
...
16.
Ulcerul gastric și duodenal
...
17.
Enterocolitele (infecțioase, de stres)
...
18.
Icterele
...
19.
Hepatite acute și cronice
...
20.
Litiaza biliară
...
21.
Pancreatitele
...
22.
Hemoragiile digestive
...
23.
Anemiile
...
24.
Reumatism poliarticular.
...
25.
Colagenoze
...
26.
Osteoporoza
...
27.
Manifestări viscerale endocrine.
...
28.
Infecții stafilococice și streptococice
...
29.
T.B.C. primar și secundar.
...
Barem activități practice
–
Interpretare examen radiologic: 30
...
–
Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10
...
–
Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20
...
–
Interpretare echocardiografie: 10
...
–
Interpretare echografie abdominală: 10
...
–
Interpretare și efectuare oscilometrie: 5
...
–
Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10
...
–
Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20
...
–
Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50
...
–
Alcătuirea regimului alimentar: 5
...
–
Interpretarea antibiogramei: 10
...
MODULUL DE CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri
1.
Fiziologia aparatului cardiovascular
...
2.
Locul examenului clinic în cardiologia modernă - 2 ore
...
3.
Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular și Tehnici moderne imagistice (CT, RMN)
...
4.
HTA primară și secundară - 2 ore
...
5.
Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 2 ore
...
6.
Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore
...
7.
Riscul cardiovascular - 2 ore
...
8.
Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă - 2 ore
...
9.
Tulburările de ritm - 2 ore
...
10.
Tulburările de conducere - etiopatogenie, diagnostic, tratament - 2 ore
...
11.
Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 2 ore
...
12.
Patologia pericardului - 2 ore
...
13.
Șocul cardiogen - 2 ore
...
14.
Traumatismele cardiovasculare - 2 ore
...
15.
Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore
...
16.
Cordul atletic - 1 oră
...
17.
Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament
...
18.
Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic
...
19.
Reanimarea cardio-respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio-respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare
...
20.
Electrocardiografia
...
Barem activități practice
1.
Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort
...
2.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică
...
3.
Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă
...
MODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri
1.
Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)
...
2.
Evaluarea performanței miocardice
...
3.
Defectul septal atrial
...
4.
Defectul septal ventricular
...
5.
Canalul arterial persistent
...
6.
Canalul atrioventricular
...
7.
Atrezia de valvă tricuspidă
...
8.
Transpoziția de vase mari corectată anatomic
...
9.
Trunchiul arterial comun
...
10.
Stenoza aortică
...
11.
Stenoza pulmonară
...
12.
Patologia aparatului mitral
...
13.
Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, etc.)
...
14.
Hipertensiunea arterială pulmonară
...
15.
Sincopa
...
16.
Moartea subită
...
17.
Cardiomiopatii (CMD/Miocardite, CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)
...
18.
Endocardite
...
19.
Pericardite
...
20.
Reumatismul articular acut
...
21.
Hipertensiunea arterială sistemice
...
22.
Afectarea cardiacă în boli extracardiace
...
Barem activități practice
● Efectuarea examenului clinic cardiologic pediatric
● Determinarea tensiunii arteriale
● Determinarea saturației periferice în oxigen.
● Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
● Efectuarea testului de mers de 6 minute
● Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
● Montare și interpretare Holter-ECG
● Montare și interpretare Holter-TA
● Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong
● Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort
MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri
1.
Generalități despre ecografie și sonde
...
2.
Anatomia ecografică a aparatului locomotor
...
3.
Indicații ale examinării ecografice
...
4.
Revărsate articulare, tenosinovite
...
5.
Examinarea canalului carpian, tarsian
...
6.
Examinarea ecografică a piciorului în încărcare
...
7.
Examinarea ecografică a țesuturilor moi - mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze
...
8.
Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor
...
9.
Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale
...
10.
Rupturile tendoanelor - achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital
...
11.
Hematoamele și revărsatele intra-articulare
...
12.
Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale - localizare, măsurători, monitorizare.
...
Barem activități practice
● Interpretare de ecografii musculo-scheletale
MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIE
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Introducere. Investigația electronică neuromusculară.
...
2.
Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
...
3.
Inervația radiculară, tronculară, miotomală
...
4.
Leziuni de nervi periferici
...
5.
Tehnici clasice de electrodiagnostic.
...
6.
Aparatura de electromiografie
...
7.
Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.
...
8.
Electro-mio-neurografia - principii generale: studii de conducere nervoasă motorie, studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica, studiul reflexelor - unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire, stimularea repetativă
...
9.
Biofeed-back electromiografic
...
10.
Metode cantitative în electromiografie - EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologia EMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculare
...
Barem activități practice
● Interpretare de Electromiografii - 50
MODULUL DE NUTRIȚIE ȘI DIABET
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar
...
2.
Principii de dietoterapie
...
3.
Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor)
...
4.
Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor
...
5.
Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic
...
6.
Obezitatea - diagnostic, clasificare, epidemiologie, etiopatogeneza, managementul obezității, factor de risc în patologie
...
7.
Dislipidemiile - nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor
...
8.
Sindromul X metabolic, evaluarea și managementul riscului cardiovascular
...
9.
Principiile studiului epidemiologic
...
Barem activități practice
–
Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre
...
–
Crearea unui regim alimentar zilnic
...
–
Calculul cheltuielilor energetice zilnice
...
–
Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)
...
–
Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic - tehnică și interpretare
...
–
Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup
...
–
Principii de gastrotehnie
...
–
Ancheta alimentară
...
–
Screeningul familial în bolile metabolice
...
–
Metodologia cercetării epidemiologice
...
MODULUL DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Suportul primar al vieții (BLS)
...
2.
Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)
...
3.
Disritmii - atitudine și urgență
...
4.
Înecul
...
5.
Electrocutarea
...
6.
Hipotermia
...
7.
Arsuri
...
8.
Degerături
...
9.
Șocul termic
...
10.
Înțepături, mușcături insecte, animale
...
11.
Anafilaxia - Șoc anafilactic
...
12.
Comă - atitudine în urgență
...
13.
Intoxicații acute - măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență
...
14.
Probleme legate de altitudine și medicina hiperbară
...
15.
Politraumatismul - Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară
...
16.
Șocul hemoragic, hipovolemic
...
17.
Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine
...
18.
Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine
...
19.
Durerea toracică - Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică
...
20.
Factori patogenici în transportul medicalizat.
...
Baremul activităților practice
● ACLS
● ATLS
● Perfuzii
● Injecții intra-musculare
● Injecții intra-dermice
● ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză
● Pansamente - plăgi; soluții antiseptice
● Puncția pleurală
● Puncția abdominală
● Sondaj vezical
● Sondaj naso-gastric
● Oxigenoterapie - modalități de administrare
● Manevre terapeutice în politraumatism
● Poziții de transport
MODULUL DE BIOETICĂ
Nr. ore teoretice: 20
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri
1.
Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.).
...
3.
Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
4.
Relația medic-pacient II - 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
...
5.
Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
...
6.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
7.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative.
...
8.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.
...
9.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
10.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
Tematică seminarii
● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
● Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri. Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
● Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
● Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
● Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPIC
Nr. ore prezentări caz, referate: 80
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Barem activități practice
1.
Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic
...
2.
Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire (10)
...
3.
Asistența medicală la antrenamente și competiții (30)
...
4.
Anamneza medico-sportivă (30)
...
5.
Evaluarea dezvoltării fizice (30)
...
6.
Evaluare funcțională și a capacității de efort (30)
...
7.
Investigații în efort specific (50)
...
8.
Verificarea jurnalului de auto-control (50)
...
9.
Examene profilactice, clinice la 7 - 10 zile (20)
...
10.
Testele de teren (săptămânal) (50)
...
11.
Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30)
...
12.
Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere (30)
...
13.
Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20)
...
14.
Alcătuirea schemei de refacere în funcție de specificul antrenamentului (30)
...
15.
Scheme de recuperare adaptate cazului (20)
...
...
1.5.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE
–
Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv,
...
–
Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive.
...
–
Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv
...
–
Asigurarea asistență medicale de urgență a sportivilor
...
–
Supervizarea medicală a antrenamentelor și competițiilor sportive
...
...
1.6.
REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
–
Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente
...
–
Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță
...
–
Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale
...
–
Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus
...
–
Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului
...
–
Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc)
...
–
Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice
...
...
1.7.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului:
1.
Proba scrisă
...
2.
Proba clinică pe sportiv sănătos (aviz medico-sportiv)
...
3.
Proba clinică pe sportivul bolnav (patologie sportiva)
...
4.
Proba practică
...
Tematică examen
PROBA SCRISĂ
1.
Clasificarea eforturilor. Surse de energie
...
2.
Fiziologia și biochimia efortului sportiv
...
3.
Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator
...
4.
Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular
...
5.
Cordul sportiv
...
6.
Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic
...
7.
Capacitatea de efort - baze fiziologice și biochimice.
...
8.
Evaluare funcțională și testarea capacității de efort
...
9.
Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive
...
10.
Principiile antrenamentului sportiv
...
11.
Selecția și orientarea medico-sportivă în sport
...
12.
Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi
...
13.
Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță
...
14.
Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi
...
15.
Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă - starea de start
...
16.
Refacerea în sportul de performanță
...
17.
Alimentația la sportivi
...
18.
Medicația efortului sportiv (susținere)
...
19.
Dopingul în sport.
...
20.
Aparatul digestiv în practică medico-sportivă. Ficatul de efort
...
21.
Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort
...
22.
Antrenamente și competiții la altitudine medie
...
23.
Aclimatizare la altitudini mari
...
24.
Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare
...
25.
Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite
...
26.
Oboseala patologică acută și cronică în sport
...
27.
Bioritmurile în sport
...
28.
Traumatologia sportivă (aspecte specifice de tratament și recuperare)
...
29.
Leziuni traumatice articulare - entorse, luxații
...
30.
Afecțiuni inflamatorii și traumatice ale mușchilor și părților moi
...
31.
Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță
...
32.
Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive
...
33.
Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)
...
34.
Femeia și sportul.
...
35.
Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță
...
36.
Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații
...
37.
Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.
...
PROBA CLINICĂ PE SPORTIVUL SĂNĂTOS
Anamneza, examen clinic, evaluare fizică și funcțională, diagnostic, indicații, contraindicații.
PROBA CLINICĂ PE SPORTIV BOLNAV
Motivele internării, anamneza, istoric, examene clinice și paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament, recuperare, prognoză.
PROBA PRACTICĂ
1.
Anamneza medico-sportivă inițială și periodică
...
2.
Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice)
...
3.
Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice)
...
4.
Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos)
...
5.
Dinamometrie (determinarea forței musculare)
...
6.
Miotonometria (evaluarea tonusului muscular)
...
7.
Proba Rufier
...
8.
Proba clino-ortostatică. Proba Martinet
...
9.
Proba Flack
...
10.
Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat
...
11.
Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi
...
12.
Electromiografia EMG la sportivi
...
13.
Examenul clinic ortopedic al sportivului
...
14.
Spirometrie
...
15.
Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS)
...
16.
Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat)
...
17.
Testul Sargent
...
18.
Testul Bosco
...
19.
Jurnalul de autocontrol
...
20.
Investigația în efort specific
...
21.
Fișa de nutriție și calcularea rației alimentare
...
22.
Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort
...
23.
Elaborarea avizului medico-sportiv
...
24.
Scheme de refacere în diverse probe sportive
...
25.
Scheme terapeutice energotrope și trofotrope
...
Bibliografia
1.
American College of Sports Medicine - Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 2014
...
2.
Avramescu T., Ionescu A.M. "Alimentația și medicația efortului sportiv", Editura Universitaria, Craiova, 2004
...
3.
Bruckner P., Khan K. - Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 2012
...
4.
Drăgan I, Medicina Sportivă, Editura Medicală, București, 2002
...
5.
EFSMA Exercise Prescription for health - Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu,
...
6.
Exercise Prescription for Health - http://www.efsma-scientific.eu
...
7.
Ionescu A.M., "Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate", Editura Medicală, București, 2013
...
8.
Ionescu A.M., "Capacitatea de efort" Editura Universitaria, Craiova, 2005
...
9.
Klisouras V., Ionescu A. "Fiziologia Exercițiului - noțiuni fundamentale", Editura Bren, București 2013
...
10.
McArdle, W. D., Katch, F.I., & Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition, and human performance. Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins Health, 2010
...
11.
Ionescu A.M, "Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice" Ecas Trade SRL, București, 2001
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
...
1.8.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ
1.8.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere că atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine - UEMS
o Va înțelege, va trata și va integra necesitățile medicale ale sportivilor, cu problemele sociale și familiale ale acestora.
...
1.8.2.
Drepturi
● Să elibereze avizul medico-sportiv, act medico-legal (singurii specialiști!)
● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi naționale și olimpice.
● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Să susțină examenul de Board European MJC - UEMS
● Să participe la conferințe, cursuri/specializări naționale și internaționale
● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare
● Să fie aleși în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Medicină Sportivă
...
1.8.3.
Obligații
- Să respecte principiile de etică în supravegherea medicală a sportivilor și dirijarea medicală a antrenamentului sportiv
- Să vegheze la păstrarea sănătății sportivilor
- Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
...
1.8.4.
Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:
● Cardiologie sportivă
● Ecografie musculoscheletală
● Electromiografie
● Terapia Durerii
● Podiatrie
...
1.8.5.
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Managementul Serviciilor de Sănătate
● Acupunctură
● Homeopatie
● Apifitoterapie
● Medicină Aerospațială
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. Anca Mirela Ionescu
Subcomisia de Specialitate Medicină Sportiva a Ministerului Sănătății
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
DEFINIȚIE:
MICROBIOLOGIA MEDICALĂ se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și aceste microorganisme. Diagnosticul microbiologic, participarea la monitorizarea evoluției clinice a bolilor infecțioase și la activitățile de supraveghere și control al infecțiilor constituie principalele domenii de activitate ale Microbiologiei Medicale.
Specializarea în specialitatea Microbiologie Medicală se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Bacteriologie, Virusologie, Parazitologie, Micologie, Imunologie și Biologie moleculară dedicate diagnosticului microbiologic al bolilor infecțioase, la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, igienă, noțiuni elementare de biochimie și hematologie etc.). De asemenea, medicul rezident în Microbiologie Medicală desfășoară stagiu clinic de boli infecțioase și de epidemiologie și control al infecțiilor.
Acest document stabilește curricula de pregătire de specialitate care acoperă baza științifică a Microbiologiei medicale precum și aspectele aplicative, printre acestea bolile infecțioase și controlul bolilor transmisibile.
Activitatea se desfășoară în laboratoare sau compartimente de microbiologie și de imunologie/diagnostic molecular, dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.
2.
DURATA PREGĂTIRII - 4 ANI (48 LUNI)
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Modulul
Durata
Anul I
Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală
I.1 – 2 luni
Bacteriologie generală
I.2 – 4 luni
Biologie moleculară și genetică
I.3 – 3 luni
Imunologie
I.4 – 3 luni
Anul II
Bacteriologie specială
I.5 – 9 luni
Parazitologie
I.6 – 2 luni
Micologie
I.7 – 1 lună
Anul III
Virusologie
I.8 – 3 luni
Hematologie
I.9 – 1,5 luni
Biochimie
I.10 – 1,5 luni
Boli infecțioase
I.11 – 3 luni
Epidemiologie
I.12 – 3 luni
Anul IV
Igienă
I.13 – 1,5 luni
Informatică și Biostatistică medicală
I.14 – 1 lună
Bioetică medicală
I.15 – 0,5 luni
Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program
I.16 – 9 luni
I.1.
MODULUL ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE MEDICALĂ - 2 luni
Lecții conferință/demonstrații - 80 ore
Tematica cursurilor
1.
Organizarea unui laborator de analize medicale
a.
planificarea activităților;
...
b.
amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
...
c.
managementul personalului, evaluarea personalului;
...
d.
aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.;
...
e.
Întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;
...
...
2.
Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale
...
3.
Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale.
...
4.
Sistemul de management al calității:
a.
Noțiuni fundamentale și vocabular
...
b.
Cerințe de management
...
c.
Cerințe tehnice
...
d.
Auditul intern
...
e.
Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare
...
f.
Controlul echipamentelor de analiză
...
g.
Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință.
...
h.
Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale.
...
...
5.
Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale.
...
Tematica activităților practice
1.
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator
...
2.
Evaluarea riscului microbiologic
...
3.
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși)
...
4.
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post
...
5.
Întocmirea bugetului laboratorului
...
6.
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări
...
7.
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit
...
8.
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard
...
9.
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare
...
10.
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză.
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente:
1.
Management
Aspecte de management ca: planificare strategică, proceduri de contractare, contracte de service, stabilirea bugetului departamentului etc. trebuie să facă parte din pregătirea de bază. Rezidenții trebuie să fie încurajați să asiste la cursuri de management care vor fi susținute de profesioniști. Scopul și obiectivele acestor pregătiri sunt de a le furniza o minimă experiență în procedurile necesare bunei funcționări a laboratorului de microbiologie.
...
2.
Sănătate și siguranță
În afara disciplinei, fiecare rezident trebuie de la început să devină familiar cu toate aspectele sănătății și biosiguranței în laboratorul de microbiologie.
...
3.
Aptitudini de comunicare și IT
Rezidentul trebuie de la început să devină familiar cu aspectele fundamentale ale utilizării calculatorului în cadrul laboratorului de microbiologie - baze de date, documente etc. - și cum sunt acestea utilizate zi de zi.
...
4.
Audit și asigurarea calității, acreditare
Toți rezidenții trebuie de la început să devină familiari cu procedurile de audit și trebuie să participe la un audit. Rezidenții trebuie să înțeleagă termenii de Control al Calității și Asigurarea Calității. La finalul pregătirii obligatorii trebuie să facă dovada înțelegerii complete a acestor două noțiuni; trebuie de asemenea să cunoască ce înseamnă Controlul Extern al Calității și procesarea datelor rezultate în urma acestora.
De asemenea trebuie să cunoască bine obligațiile legale și cerințele Asociației de Acreditare din România (RENAR) pentru obținerea și menținerea acreditării laboratorului de microbiologie.
...
...
I.2.
MODULUL BACTERIOLOGIE GENERALĂ - 4 luni
Lecții conferință/demonstrații -160 ore
Tematica cursurilor
1.
Introducere în bacteriologie
...
2.
Clasificarea/taxonomia bacteriilor: nomenclatura, clasificarea pe baza caracteristicilor fenotipice și genotipice
...
3.
Structura bacteriei
...
4.
Caracteristici comparative între celulele procariote și eucariote
...
5.
Morfologie bacteriană
...
6.
Forma și dispunerea bacteriilor
...
7.
Colorații uzuale și speciale folosite în bacteriologie
...
8.
Creșterea și nutriția bacteriană: necesități nutritive, factorii ce influențează creșterea; medii de cultură; creșterea bacteriană și caracterele de cultură
...
9.
Metabolismul bacterian: fermentația și respirația
...
10.
Genetica bacteriană: organizare, structuri genetice, roluri, variabilitatea genetică; bacteriofagul
...
11.
Efectul factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor
...
12.
Sterilizarea și dezinfecția - definire; factorii care influențează distrugerea microorganismelor
...
13.
Metode de sterilizare, tipuri, aplicații, metode de control al eficienței
...
14.
Dezinfectanți și antiseptice, aplicații, metode de control al eficienței
...
15.
Antibiotice și chimoterapice: utilizări, mecanisme de acțiune
...
16.
Mecanismele de rezistență la antimicrobiene
...
17.
Interacțiunea gazdă-parazit
...
18.
Caracteristicile florei endogene
...
19.
Compoziția florei microbiene în diverse localizări
...
20.
Rolul florei microbiene în patogeneza și apărarea împotriva bolilor infecțioase
...
21.
Patogeneza procesului infecțios
...
22.
Factori bacterieni ai patogenezei și virulenței (definire, rezistența la fagocitoză, structuri de suprafață implicate, proliferarea intracelulară, producerea de exoenzime și toxine)
...
23.
Factorii de rezistență ai gazdei (barierele fizice, cleareance, substanțe antimicrobiene, flora endogenă, fagocitoza, inflamația, răspunsul imun)
...
24.
Mecanismele prin care bacteriile depășesc mecanismele de apărare ale gazdei
...
25.
Căi de transmitere a microorganismelor patogene
...
Tematica activităților practice
1.
Recoltarea și procesarea probelor biologice
a.
Principii de baza ale recoltării
...
b.
Transportul și conservarea
...
c.
Calitatea probelor biologice
...
d.
Procesarea probelor biologice
...
...
2.
Examenul microscopic
a.
Realizarea frotiurilor
...
b.
Colorații
...
c.
Microscopie
...
d.
Interpretarea frotiurilor - importanța pentru diagnosticul microbiologic
...
e.
Controlul calității
...
...
3.
Caracterele de cultură - utilizare pentru identificarea prezumtivă a microorganismelor
a.
Importanța morfologiei coloniilor ca metodă de diagnostic microbiologic
...
b.
Caracteristici diferențiale ale coloniilor
...
c.
Colonii cu caracteristici multiple
...
d.
Creșterea bacteriilor în medii lichide
...
e.
Controlul calității
...
...
4.
Identificarea biochimică a bacteriilor
a.
Teste de fermentație
...
b.
Utilizarea aminoacizilor
...
c.
Teste diverse
...
d.
Utilizarea mediilor multitest
...
e.
Utilizarea testelor rapide
...
f.
Utilizarea sistemelor automate de identificare
...
g.
Controlul calității
...
...
5.
Testarea sensibilității bacteriilor la antimicrobiene
a.
Alegerea agenților antimicrobieni pentru testare
...
b.
Metode clasice de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene
...
c.
Metode automate de testare a sensibilității bacteriilor la antimicrobiene
...
d.
Interpretarea rezultatelor testărilor
...
e.
Detectarea principalelor mecanisme de rezistență
...
f.
Controlul calității
...
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască și să înțeleagă principiile următoarelor elemente și să se gândească cum ar putea fi aplicate în clinică și în laborator:
1.
Baza științifică a microbiologiei medicale
a.
structura microorganismelor, fiziologia și genetica lor
...
b.
taxonomia microbiană, clasificarea și metodele de tipare
...
c.
mecanismele de apărare antiinfecțioasă ale gazdei (sistemul imun, răspunsul la infecție)
...
d.
patogenitatea microorganismelor
...
e.
agenți antimicrobieni, modul lor de acțiune și mecanisme de rezistență față de aceștia
...
...
2.
Microscopie
a.
să înțeleagă principiile microscopiei optice, cu câmp întunecat, cu contrast de fază, fluorescență și al microscopiei electronice și să fie capabil să utilizeze microscopul optic, cu câmp întunecat și cu contrast de fază
...
b.
să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți
...
c.
să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine
...
...
3.
Caracterele de cultură și biochimice utilizate pentru stabilirea diagnosticului microbiologic
a.
Alegerea și utilizarea mediilor de cultură
...
b.
Metodele de însămânțare a mediilor de cultură și incubarea
...
c.
Identificarea tipurilor de culturi/colonii bacteriene, a principalelor caracteristici culturale
...
d.
Interpretarea principalelor teste biochimice
...
e.
Principiile funcționării și interpretării rezultatelor sistemelor automate de identificare
...
...
4.
Testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice
a.
Alegerea antibioticelor pentru testarea sensibilității pentru principalele categorii de bacterii
...
b.
Realizarea și interpretarea antibiogramei difuzimetrice
...
c.
Interpretarea rezultatelor din sistemele automate
...
d.
Determinarea și interpretarea CMI
...
e.
Recunoașterea principalelor fenotipuri de rezistență
...
...
5.
Siguranța în laborator
Înaintea oricărei activități practice în laborator, rezidenții trebuie instruiți în privința cerințelor minime de siguranță incluzând echiparea corespunzătoare și igiena în laborator.
Rezidenților trebuie să li se furnizeze instrucțiuni și asupra mânuirii și eliminării probelor/materialelor contaminate (ex. ansele de unică folosință, pipetele) de la masa de lucru, pericolul aerosolilor, procedurile în cazul scurgerilor/stropirii
La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să cunoască:
a.
procedurile locale pentru transportul în siguranță al prelevatelor clinice sau a culturilor și de asemenea, regulile naționale și internaționale cu privire la ambalarea și transportul materialelor de acest fel.
...
b.
cerințele curente și recomandările asupra biosiguranței în laboratoarele de microbiologie.
...
c.
principiile și modul de operare al hotelor cu aer laminar de nivel II și III și procedurile pentru utilizarea în siguranță a acestora, decontaminarea și monitorizarea circulației aerului.
...
...
6.
Sterilizare și Dezinfecție
a.
La finalul stagiului de pregătire, microbiologul trebuie să înțeleagă principiile și utilizările procedurilor de sterilizare și dezinfecție pentru pregătirea mediilor de cultură și a instrumentelor și pentru îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor contaminate.
...
b.
Rezidenții trebuie să fie familiarizați cu metodele de monitorizare a sterilizării și dezinfecției și să fie capabili să elaboreze un program de sterilizare și dezinfecție în laborator, în spital sau în comunitate.
...
...
...
I.3.
MODULUL BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor
1.
Aplicații ale biologiei moleculare în domeniul bolilor infecțioase
f.
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului
...
g.
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului
...
h.
Esența transcrierii și aplicații medicale
...
i.
Esența traducerii și aplicații medicale
...
...
2.
Tehnici de analiză a acizilor nucleici
a.
Extracția ADN-ului
...
b.
Extracția ARN-ului
...
c.
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului
...
d.
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, "polymerase chain reaction"). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Utilitatea clinică a metodelor moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase și monitorizarea terapiei antimicrobiene
...
e.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile tip blot, hibridizarea in situ, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia "microarray"
...
f.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; "restriction fragment length polymorphism")
...
g.
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă
...
h.
Secvențierea ADN-ului prin diferite metode
...
i.
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE "serial analysis of gene expression"), tehnologia "microarray"
...
...
3.
Tehnici de analiză a proteinelor
a.
Purificarea proteinelor
...
b.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică
...
c.
Cromatografia proteinelor
...
d.
Identificarea proteinelor prin spectrometrie de masă
...
...
Tematica activităților practice
1.
Metode de extracție manuală a ADN- ului din diferite probe clinice
...
2.
Metode de extracție automată a ADN-ului din diferite probe clinice
...
3.
Metode de extracție a ARN-ului din diferite probe clinice
...
4.
Tehnica end point PCR
...
5.
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză
...
6.
Tehnica reverse transcription PCR
...
7.
Tehnica hibridizării
...
8.
Tehnica real time PCR
...
9.
Tehnica de secvențiere
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să îndeplinească următoarele obiective:
1.
Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli infecțioase
...
2.
Înțelegerea principiilor legate de structura și organizarea laboratoarelor de biologie moleculară
...
3.
Cunoașterea condițiilor de prelevare/prelucrare a probelor biologice în condiții de biosiguranță și asigurarea calității rezultatelor
...
4.
Cunoașterea principalelor metode de extracție a acizilor nucleici din diverse produse patologice
...
5.
Cunoașterea principalelor tehnici de amplificare a acizilor nucleici (PCR, Real time PCR, multiplex PCR etc.) și de analiză a produșilor de amplificare
...
6.
Înțelegerea și interpretarea rezultatelor, inclusiv a situațiilor care pot determina rezultate fals pozitive sau fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului și evoluției unor boli infecțioase
...
7.
Însușirea aspectelor teoretice și practice legate de tehnologiile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară)
...
...
I.4.
MODULUL IMUNOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor
1.
Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar
a.
Organele limfoide: anatomie și funcție
...
b.
Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei
...
...
2.
Mecanismele imunologice
a.
Imunitatea înnăscută și dobândită
...
b.
Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția
...
c.
Antigenele - structură, clasificare, procesare și prezentare
...
d.
Alergenele - structură, epitopi
...
e.
Imunogenetica
...
f.
Imunitatea mediată prin celulele T
–
Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului
...
–
Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T
...
–
Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante
...
...
g.
Imunitatea mediată prin celule B
–
Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului
...
–
Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor
...
–
Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral
...
–
IgM, IgG, IgA, structura și funcții
...
–
Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă
...
–
IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori
...
–
Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă
...
–
Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance
...
...
h.
Alte mecanisme imunologice, care implică:
–
Celulele "natural killer"
...
–
Celulele killer activate de limfokine
...
–
Bazofile activate
...
...
i.
Polimorfismul genetic. Memoria imunologică
...
...
3.
Modularea răspunsului imun
a.
Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere
...
b.
Inflamația și modularea ei
–
Mediatori - preformați și neoformați
...
–
Celule efectoare în inflamație (alergică și altele)
...
–
Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF
...
–
Eozinofilele - structură, activare, mediatori
...
...
...
4.
Imunitatea mucoaselor
a.
Non-imunologică
...
b.
Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing"
...
...
5.
Reacții de hipersensibilitate
a.
Reacții de hipersensibilitate de tip I
...
b.
Reacții de hipersensibilitate de tip II
...
c.
Reacții de hipersensibilitate de tip III
...
d.
Reacții de hipersensibilitate de tip IV
...
...
Tematica activităților practice
1.
Reacții antigen-anticorp - principiile testelor imunologice
a.
Reacții de precipitare
...
b.
Reacții de aglutinare
...
c.
Reacții de neutralizare
...
d.
Reacții imuno-enzimatice
...
e.
Alte reacții cu componente marcate
...
f.
Rezultate fals pozitive și fals negative
...
...
2.
Teste pentru detectarea directă a antigenelor
...
3.
Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice
...
4.
Măsurarea proteinelor de fază acută
...
5.
Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe
...
6.
Citometrie în flux
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să fie capabil:
1.
să cunoască morfologia și modul de funcționare al organelor și celulelor sistemului imun, mecanismele imunologice implicate în răspunsul imun mediat umoral și celular și modularea răspunsului imun
...
3.
să cunoască principiile testelor imunologice și reacțiile antigen-anticorp care stau la baza acestora
...
4.
să descrie baza științifică și interpretarea clinică a rezultatelor principalelor metode de testare serologică (ex. aglutinare, precipitare, seroneutralizare, EIA etc.)
...
5.
să efectueze testele serologice de bază
...
6.
să aprecieze statusul bolii infecțioase pe baza interpretării rezultatelor testelor serologice
...
...
I.5.
MODULUL BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - 9 luni
Lecții conferință/demonstrații - 360 ore
Tematica cursurilor
1.
Genul Staphylococcus - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
2.
Genurile Streptococcus, Enterococcus și alți coci Gram-pozitivi catalazo-negativi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli determinate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
3.
Bacili Gram-pozitivi aerobi - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
● Bacili nesporulați catalazo-pozitivi: Genul Corynebacterium
● Bacili nesporulați catalazo-negativi: Genurile Erysipelothrix, Arcanobacterium, Gardnerella
● Bacili sporulați catalazo-pozitivi: Genul Bacillus
...
4.
Coci Gram-negativi: Genurile Neisseria, Moraxella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
5.
Cocobacili Gram-negativi cu creștere dificilă: Genurile Haemophilus Eikenella, Kingella, Pasteurella, Brucella, Francisella, Legionella, Bordetella - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
6.
Enterobacteriaceae - caractere generale, clasificare, structură antigenică și virulență, semnificație clinică, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
● Enterobacterii oportuniste: genurile Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Hafnia, Proteus, Morganella, Providencia, Edwardsiella, Erwinia, Citrobacter
● Enteropatogeni intestinali: genurile Salmonella, Shigella, Yersinia, patotipuri enterale E. coli
● Alte genuri ale familiei Enterobacteriaceae
...
7.
Genurile Vibrio, Aeromonas, Plesiomonas, Campylobacter și Helicobacter - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
8.
Bacili Gram-negativi nefermentativi: Genurile Pseudomonas, Acinetobacter, Stenotrophomonas, Burkholderia, Alcaligenes - caractere generale, specii cu semnificație clinică, patogeneză, boli asociate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antimicrobiene
...
9.
Bacterii anaerobe - caractere generale, patogeneza, semnificație clinică, recoltarea și transportul probelor biologice, cultivarea și identificarea bacteriilor anaerobe, testarea sensibilității la antibiotice
–
Bacili Gram-pozitivi sporulați - Genul Clostridium
...
–
Bacili Gram-pozitivi nesporulați - Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium,
...
–
Bacili Gram-negativi - Bacteroides, Prevotella, și altele
...
–
Coci - Peptostreptococcus, Anaerococcus, Veillonela
...
...
10.
Spirochete: Genurile Leptospira, Borrelia, Treponema: Caractere generale, specii cu semnificație clinică, factori de patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
...
11.
Genurile Chlamydia și Rickettsia - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
...
12.
Genurile Mycoplasma și Ureaplasma - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, sensibilitate la antibiotice
...
13.
Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii netuberculoase - caractere generale, patogenitate, diagnostic de laborator, testarea sensibilității la antibiotice
...
14.
Biofilmul
...
15.
Agenți microbieni utilizați în scop bioterorist
...
Tematica activităților practice
1.
Diagnosticul de laborator al bolilor infecțioase
a.
Infecțiile tractului respirator superior
...
b.
Infecțiile tractului respirator inferior
...
c.
Infecțiile pielii, mucoaselor și ale țesuturilor moi
...
d.
Infecțiile tractului gastrointestinal
...
e.
Infecțiile sistemului nervos central
...
f.
Bacteriemia și sepsisul
...
g.
Infecțiile tractului urinar
...
h.
Infecțiile tractului genital și bolile cu transmitere sexuală
...
i.
Infecțiile oculare
...
j.
Infecțiile la categorii de pacienți la risc: neoplazici, HIV pozitivi, arși, transplantați, postsplenectomie, diabetici
...
...
2.
Detectarea stării de portaj bacterian (multirezistente la antibiotice, patogene etc.) - indicații, metode
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.
Mânuirea prelevatelor clinice
a)
să cunoască pentru fiecare tip de prelevat clinic metodele optime pentru recoltarea, transportul (inclusiv mediile de transport), păstrarea, recepționarea, identificarea și documentarea fiecăruia, inclusiv cerințele pentru prelevate clinice cu risc înalt de infectare. Rezidentul trebuie să capete un sens al continuității începând cu identificarea prelevatului clinic de la recoltare, trecând prin cultivare și testări ulterioare până la elaborarea unui raport final. El trebuie să cunoască punctele critice în procesul de procesare al probei în care acesta poate să eșueze și să fie capabil să minimizeze acest risc.
...
b)
să aibă capacitatea de a evalua gradul de urgență în procesarea probelor, inclusiv punerea la punct a unui serviciu în afara programului și comunicarea rezultatelor preliminare (dacă este cazul).
...
c)
să poată lua o decizie referitoare la testarea sau procesarea suplimentară a unui prelevat
...
d)
să cunoască existența laboratoarelor de referință și cum poate să le utilizeze
...
...
2.
Microscopie
a)
să efectueze tehnicile de colorare standard, inclusiv utilizarea coloranților fluorescenți
...
b)
să cunoască cum trebuie să arate un frotiu și să poată recunoaște artefactele și posibila lor origine
...
c)
să interpreteze un frotiu în contextul diagnosticului microbiologic
...
...
3.
Metode de cultivare
a)
să dețină noțiunile de bază asupra diversității metabolismului bacterian
...
b)
să cunoască un număr cât mai mare de medii de cultură selective, de îmbogățire și cromogene disponibile pentru uz general și special și să fie capabil să aleagă mediile relevante de uz curent în laboratoarele de microbiologie medicală
...
c)
să cunoască cerințele nutritive ale creșterii bacteriene, inclusiv atmosfera și temperaturile optime și să aibă cunoștințe asupra cineticii creșterii bacteriene atât pe medii solide cât și în medii lichide. Este important în acest context să se cunoască acele microorganisme și situații clinice în care detectarea creșterii bacteriene necesită incubare prelungită
...
d)
să capete noțiuni de bază referitoare la prepararea mediilor uzuale de cultură și să înțeleagă controlul de calitate intern al acestor proceduri
...
e)
să cunoască prelucrarea tuturor prelevatelor clinice uzuale, să recunoască potențialii patogeni dintr-o cultură mixtă pe mediu solid, să separe aceste colonii în cultura pură pentru a le utiliza mai departe
...
...
4.
Prelucrarea suplimentară a culturilor
a)
să fie capabil să efectueze teste care să ducă la identificarea tuturor patogenilor obișnuiți, inclusiv utilizarea truselor comerciale (ex. truse pentru analize enzimatice) și truse de diagnostic rapid ELISA, latex-aglutinare etc.
...
b)
să înțeleagă principiile mediilor pentru identificare (cromogene) și să le poată utiliza în consecință
...
c)
să înțeleagă principiile identificării în sistem automat
...
...
5.
Testarea sensibilității la antibiotice
a)
să cunoască existența laboratoarelor de referință pentru identificări amănunțite cum ar fi serotiparea și toate celelalte scheme de tipare atât fenotipică cât și genotipică
...
b)
să poată determina sensibilitatea la antibiotice a unui izolat utilizând tehnici uzuale ca antibiograma difuzimetrică și să cunoască principiile testării în sistemul automat
...
c)
să poată efectua și interpreta testele CMI și CMB
...
d)
să poată efectua testări ale sensibilității la antibiotice (tehnici manuale sau automate)
...
e)
să cunoască relația dintre rezultatul antibiogramei și efectele terapeutice și toxice asupra unui pacient și să aibă capacitatea de a recomanda regimul de administrare în consecință
...
...
6.
Tehnologii emergente
a)
să cunoască toate tehnologiile noi disponibile microbiologiei medicale care se bazează pe tehnici ADN (ex. PCR) și pe anticorpi monoclonali
...
b)
să cunoască metodele automate și rapide disponibile microbiologiei medicale
...
c)
să poată evalua critic necesitatea tehnicilor emergente în cadrul laboratorului, pe criterii de cost/eficiență și impactul introducerii acestora asupra echipei și modului de lucru în laborator
...
...
7.
Tehnologia informației
a)
să aibă cunoștințe de bază în tehnologia informației și în particular în utilizarea datelor de pe calculator; trebuie să poată evalua avantajele și dezavantajele unor astfel de sisteme și informații de baza cu privire la necesitatea protecției datelor
...
b)
să cunoască tehnologiile disponibile pentru diseminarea rezultatelor
...
...
...
I.6.
MODULUL PARAZITOLOGIE - 2 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 ore
Tematica cursurilor
1.
Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă
a.
Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, cryptosporidioza, isosporoza, blastocystoza, microsporidii
...
b.
Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza, sparganoza, cenuroza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ancylostomioza și infecția cu Necator americanus, anysakiaza)
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamelă, în ser fiziologic și Lugol
...
2.
Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann -Langeron, Kato - Miura
...
3.
Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl - Neelsen modif. Hendricson
...
4.
Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați
...
...
2.
Examenul parazitologic al sângelui
a.
Diagnosticul hematologic al malariei
...
b.
Diagnosticul hematologic al babesiozei
...
c.
Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor
...
d.
Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Tehnica frotiului
...
2.
Tehnica picăturii groase
...
3.
Tehnica milipor/nuceopor
...
...
3.
Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo - traheale:
a.
Diagnosticul paragonimiazei
...
b.
Sindromul Loeffler
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Colorația Giemsa
...
2.
Colorația cu albastru de toluidină
...
3.
Colorația Grocott
...
4.
Tehnici de depistare a antigenelor parazitare
...
5.
Examen parazitologic al sputei
...
...
4.
Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):
a.
Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale
...
b.
Diagnosticul cisticercozei/cenurozei
...
c.
Diagnosticul hidatidozei
...
d.
Diagnosticul trichinelozei
...
e.
Diagnosticul filariozelor cutaneodermice și limfatice
...
f.
Diagnosticul sindromului de "Larva migrans viscerală"
...
g.
Diagnosticul sindromului de "Larva migrans cutanată"
...
h.
Miaze cutanate/cavitare
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Colorația Giemsa
...
2.
Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN
...
3.
Teste serologice imonoenzimatice
...
...
5.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
a.
Diagnosticul toxoplasmozei congenitale
...
b.
Boala Chagas
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Izolarea parazitului din produsele patologice (sânge, LCR)
...
2.
Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă, western blot
...
3.
Teste de tip PCR.
...
4.
Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.
...
5.
Xenodiagnostic
...
...
6.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
a.
Diagnosticul trichomonozei urogenitale
...
b.
Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Examenul secreției vaginale
...
2.
Examenul secreției uretrale
...
3.
Examenul secreției prostatice
...
4.
Examenul sedimentului urinar
...
5.
Tehnici de cultivare
...
...
7.
Diagnosticul afecțiunilor SNC:
a.
Diagnosticul toxoplasmozei cerebrale
...
b.
Afecțiuni SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba
...
Tehnici de diagnostic:
1.
Tehnici de izolare a amoebelor.
...
2.
Tehnici de cultivare a amoebelor.
...
3.
PCR
...
4.
Examinarea L.C.R.-ului.
...
...
8.
Parazitoze la gazda imunodeprimată
a.
Cryptosporidiaza/Isosporoza/Microsporidiaza
...
b.
Toxoplasmoza
...
c.
Leishmanioza viscerală
...
d.
Acanthamoebiaza
...
e.
Himenolepidoza
...
f.
Strongyloidoza
...
...
9.
Eozinofilia și infecțiile parazitare
...
10.
Ectoparaziți
a.
Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes
...
b.
Clasa Arahnida, Familia Asarcoptidea: genul Sarcoptes
...
c.
Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus capitis, corporis și Ptirius
...
d.
Ordinul Siphonaptera: Pulex iritans, Xeopsyla cheopis
...
e.
Ordinul Hemiptera
...
f.
Ordinul Diptera: Culicidae
...
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.
metodologia diagnosticului de bază în parazitologie
...
2.
interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor
...
3.
problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate
...
...
I.7.
MODULUL MICOLOGIE - 1 lună
Lecții conferință/demonstrații - 40 ore
Tematica cursurilor
1.
Fungi de importanță medicală - caractere generale
...
2.
Taxonomie
...
3.
Principalii fungi implicați în patologia umană: Genurile Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis
...
4.
Alți agenți ai micozelor cutanate: Genurile Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton
...
5.
Alți agenți ai micozelor sistemice: Genurile Blastomyces, Histoplasma, Coccidioides
...
Tematica activităților practice
1.
Prelevarea, manipularea și transportul probelor biologice: păr, piele, unghii, sânge, LCR, exudate și secreții, aspirat traheobronșic, urină
...
2.
Colorații, examen microscopic
...
3.
Metode de izolare
...
4.
Identificarea fungilor (examenul culturii, microscopie, caractere biochimice și metabolice)
...
5.
Testarea sensibilității la antifungice
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.
metodologia diagnosticului de baza în micologie
...
2.
interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor
...
3.
problemele speciale asociate cu persoanele imunodeprimate
...
...
I.8.
MODULUL VIRUSOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 ore
Tematica cursurilor
Virusologie generală
1.
Structura virusurilor. Taxonomie virală; principalele familii de interes medical.
...
2.
Ciclul replicativ viral. Stategia replicării virusurilor cu genom: ADNds; ARNss cu polaritate negativă și ARNss cu polaritate pozitivă.
...
3.
Imunitatea în viroze: Răspunsul imun nespecific și specific. Efectorii imunității naturale. Interferoni: mecanisme de acțiune și efecte biologice. Celule NK. Efectorii imunității dobândite. Rolul anticorpilor în apărarea împotriva virozelor. Răspunsul imun celular; Rolul complexului major de histocompatibilitate. Strategii virale de eludare a răspunsului imun.
...
4.
Patogenia infecției virale. Infecții acute. Infecții persistente.
...
5.
Vaccinuri antivirale. Modalități de obținere. Avantaje și dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obținere a vaccinurilor
...
6.
Principalele sindroame de etiologie virală. Infecții respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecții virale cu transmitere sexuală. Infecții virale cu transmitere materno-fetală. TORCH. Infecții virale cutanate, Infecții oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Zoonoze. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. Coinfecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. Evoluția virusurilor.
...
7.
Terapie antivirală. Rezistența la antivirale.
...
Virusologie specială
1.
Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Poliomielita. Vaccinuri anti polio. Diferențe tulpini sălbatice - tulpini atenuate- tulpini derivate din vaccin.
...
2.
Gastroenterite virale. Agenți etiologici: Caliciviridae. Reoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție - vaccinare antirotavirusuri.
...
3.
Arbovirusuri. Flavi; Toga și Bunyaviridae. Clasificare agenți etiologici. Structură, Replicarea virusurilor cu genom ARNds (reoviridae), patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament. Epidemia de meningoencefalită West Nile din România.
...
4.
Rhabdoviridae. Structură, particularități replicative, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică
...
5.
Orthomixoviridae. Structură și particularități replicative. Variabilitatea virusurilor gripale. Shift și drift antigenic - tulpini pandemice și tulpini epidemice. Vaccinuri în profilaxia gripei. Antivirale active pe ortomixovirusuri. Gripa aviară. Vaccinuri antigripale.
...
6.
Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative. Principii de diagnostic, sindroame clinice. Virusul respirator sincițial. Tratament și profilaxie - palivizumab, tentative de vaccinare. Virusuri paragripale. Virusul urlian. Virusul rujeolos. Patogenie, elemente de epidemiologie. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Metode de profilaxie - vaccinul ROR. Noi paramixovirusuri cu potențial neurotrop: V. Nipah. V. Hendra.
...
7.
Retroviridae. Clasificare. Structură, particularități replicative ale retrovirusurilor. Oncovirinae. Oncovirusuri rapid vs lent oncogene.
...
8.
Virusul imunodeficienței umane dobândite- HIV. Structură. Particularități în replicarea HIV. Celule țintă - Receptori și coreceptori. Factori virali și celulari ce influențează replicarea. Căi de transmitere și grupe de risc. Patogenie. Evoluția și monitorizarea infecției HIV/SIDA. Tratamentul antiretroviral. Mecanismul de acțiune al antiretroviralelor. Inhibitori ai reverstranscriptazei; inhibitori ai proteazei virale; Inhibitori ai adsorbției (antagoniști de coreceptori CCR5) și ai fuziunii. Inhibitori ai integrazei virale. Politerapia divergentă de înaltă eficiență; Mecanisme ale rezistenței la antiretrovirale. Prevenția transmiterii materno-fetale. Modalități de profilaxie preexpunere. Vindecare funcțională a infecției HIV.
...
9.
Virusuri hepatitice cu transmitere enterică. VHA și VHE. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, principii de diagnostic, Metode de profilaxie - vaccinarea anti VHA. Tentative de vaccinare anti VHE.
...
10.
Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. VHB, VHD, VHC. Structură, particularități replicative, patogenie, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - vaccinare anti VHB. Hepatita cronică cu virusurile B și C. Principalele mecanisme implicate în cronicizare. Tratament în hepatita B cronica. Tratament în hepatita C cronică: medicamente cu acțiune directă antivirală (inhibitori de protează NS3/NS4A; inhibitori ai polimerazei virale NS5B, inhibitori NS5a). Markeri pentru monitorizarea virusologică a evoluției și tratamentului hepatitelor cronice. Carcinomul hepatic primitiv.
...
11.
Herpesviridae. Alfaherpesvirinae: Virusurile HSV 1 și 2, VZV, Betaherpesvirinae: CMV; HHV6, HHV7. Gamaherpesvirinae: EBV, Virusul herpetic uman 8. Particularități ale ciclului replicativ viral. Mecanisme implicate în latență. Infecții congenitale. Principii de diagnostic. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri- mecanism de acțiune. Vaccinarea anti virus varicelo-zosterian.
...
12.
Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, Papilomavirusuri umane. Infecția litică versus infecția persistentă. Genotipuri cu risc oncogen înalt. Implicarea HPV în carcinomul de col uterin și în alte cancere din sfera genitală și orofaringiană. Posibilități de vaccinare în cancere de etiologie virală.
...
13.
Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic.
...
14.
Parvoviridae. Clasificare. Structură. Particularități replicative ale virusurilor cu genom ADNds. Sindroame clinice, principii de diagnostic
...
15.
Poxviridae. Virusul variolic, Virusul vaccinia. Monkeypox. Replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Eradicarea variolei prin vaccinare universală. Virusuri cu potențial bioterorist. Diagnostic și prevenție.
...
16.
Virusuri emergente. Filovirusuri; Virusurile Ebola și Marburg, Arenaviridae. Arbovirusuri emergente: Zika, Chikungunya. Noi coronavirusuri umane: SARS CoV/MERS CoV. Bornavirusuri neurotrope.
...
17.
Virusuri și cancere. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Oncogeneza cu virusuri ADN (Gamaherpesvirusuri, papovavirusuri, hepadnavirusuri). Oncogeneza cu virusuri ARN (retrovirusuri oncogene). Vectori virali. Aplicații în oncolizavirală și terapie genică
...
Tematica activităților practice
1.
Principii generale de diagnostic virusologic. Algoritmul operațiilor implicate în diagnosticul virusologic: Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etapele izolării și identificării virusurilor; Izolare pe ou de găină embrionat și pe animal de laborator. Dotarea și întreținerea laboratorului de culturi de celule. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul calității. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.
...
2.
Culturi de celule. Criterii de clasificare. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Protocol de obținere a unei culturi celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, mycoplasme, chlamydii etc.). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali.
...
3.
Izolarea virusurilor pe culturi celulare. Principalele tipuri de efect citopatic. Titrarea infectivității virale. Identificare virală - Reacția de virus-neutralizare. Principiu. Tehnică. Interpretare. Stocarea tulpinilor virale. Etichetare și evidență (trasabilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale.
...
4.
Diagnosticul serologic în viroze (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Aplicații în diagnosticul infecției cu ortho și paramixoviridae. Seroneutralizarea. Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Western Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare
...
5.
Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Metode de genotipare. Secvențiere și analiza filogenetică
...
6.
Diagnostic virusologic în infecții respiratorii. Agenți etiologici posibili: v. gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic- Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Evidențierea genomului viral. Serologie.
...
7.
Diagnosticul de laborator al gastroenteritelor acute virale. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral
...
8.
Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiilor virale oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v. rubeolos. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunofluorescența. Serologie. Evidențierea genomului viral.
...
9.
Diagnosticul de laborator în neuroviroze. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virus-neutralizare. Tabla de șah. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.
...
10.
Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Evidențierea acizilor nucleici virali și genotipare pentru evidențierea genotipurilor HPV cu risc oncogen crescut.
...
11.
Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, v. citomegalic, HSV2, alte virusuri cu potențial teratogen- ZIKV). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Shell vial. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral.
...
12.
Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative
...
13.
Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHB. Metode de evidențiere a AgHBs, Markeri ai infectivității VHB; Diagnosticul Coinfecției- Suprainfecției VHB/VHD. Algoritm de diagnostic virusologic în infecția cronică VHC. Genotipare. Markeri virusologici pentru monitorizarea răspunsului terapeutic.
...
14.
Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) Algoritm de diagnostic în infecția HIV. Tehnici de detecție a virusului și a produselor virale. Detecția infecției în timpul ferestrei serologice; Detecția infecției la nou născuții din mame seropozitive. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Determinarea încărcării virale și monitorizarea tratamentului antiretroviral. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale.
...
15.
Algoritm de diagnostic în epidemii cu etiologie virală inițial necunoscută. Agenți etiologici posibili. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Etichetare și evidență; Alegerea unei direcții de diagnostic. Izolare și identificare virală.
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască:
1.
metodologia diagnosticului de bază și screening-ul în virusologie
...
2.
interpretarea rezultatelor, atât în scop clinic cât și de control al infecțiilor
...
3.
intervenții în legătură cu sănătatea lucrătorilor din domeniu, sarcina, transplant și imunizare
...
4.
când să apeleze sau să solicite expertiza unui laborator specializat în virusologie
...
...
I.9.
MODULUL HEMATOLOGIE - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 ore
Tematica cursurilor
1.
Hematopoeza
–
generalități
...
–
celula stem
...
...
2.
Structura măduvei osoase - (noțiuni de embriologie)
...
3.
Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
4.
Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
5.
Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
6.
Seria monocit - (morfologie, citochimie, genetică, funcții)
...
7.
Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)
...
8.
Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.
...
9.
Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.
...
10.
Anemii macrocitare și megaloblastice: schema de investigații în laborator
...
11.
Anemii hemolitice.
–
generalități
...
–
clasificare
...
–
schema de investigații în laborator
...
...
12.
Hemostaza (generalități).
...
13.
Exploatarea unui sindrom hemoragipar
...
14.
Coagulare intravasculară diseminată.
...
15.
Boala tromboembolică și fibrinoliza.
...
Tematica activităților practice
1.
Recoltare
...
2.
Colonare
...
3.
V.S.H.; Hematocrit
...
4.
Indici eritrocitari
...
5.
Reticulocite
...
6.
Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze
...
7.
Test Coombs
...
8.
Examinare frotiu sânge periferic
...
9.
Examinare frotiu medular
...
10.
Determinări F.A.N., Celule lupice
...
11.
Determinări complement seric, proteina C reactivă.
...
12.
Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare
...
13.
Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici
...
14.
Grupe sanguine și RH
...
15.
Electroforeza - imunoelectroforeza
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase:
Informații de bază privind morfologia și numărarea celulelor din sânge prin microscopie și cu echipamente automate, colorarea și examinarea frotiurilor periferice de sânge.
Determinarea și interpretarea V.S.H., hematocritului, indicilor eritrocitari, determinări citochimice.
Identificarea grupelor de sânge și semnificația clinică a acestora.
Informații și tehnici de bază privind investigarea și monitorizarea diferitelor forme de anemie.
Informații și tehnici de bază privind coagularea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare.
Imunohematologie - informații și tehnici de bază
...
I.10.
MODULUL BIOCHIMIE - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore
Tematica cursurilor
1.
Metabolismul proteic
a.
Peptide biologic active.
...
b.
Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).
...
c.
Biosinteza proteică
–
Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon
...
–
Biosinteza ureei
...
...
...
2.
Enzime
a.
Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.
...
b.
Noțiuni de cinetică enzimatică.
...
...
3.
Metabolismul glucidic
a.
Glicoliza
...
b.
Gluconeogeneza
...
c.
Ciclul acizilor carboxilici
...
...
4.
Metabolismul lipidic
a.
Biosinteza acizilor grași
...
b.
Degradarea acizilor grași
...
c.
Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie
...
d.
Biosinteza colesterolului
...
e.
Acizii biliari
...
f.
Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).
...
...
5.
Apa și electroliți
...
6.
Modificări biochimice în:
a.
Patologia renală
...
b.
Patologia hepatică
...
c.
Patologia cardiacă și vasculară
...
d.
Maladii metabolice și endocrine
...
...
Tematica activităților practice
1.
Examenul de urină
a.
Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari
...
b.
Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază
...
c.
Examenul microscopic al sedimentului urinar
...
...
2.
Examenul biochimic al sângelui
a.
Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu
...
b.
Electroforeza proteinelor - metode; variații fiziopatologice
...
c.
Compuși azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; variații fiziopatologice
...
d.
Glucoza. Hiperglicemia provocată, hemoglobina glicată; interpretarea rezultatelor
...
e.
Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice
...
f.
Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice
...
g.
Enzimele serice: variații fiziopatologice
–
transaminazele (TGP, TGO)
...
–
creatinkinaza (CK), izoenzime
...
–
lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime
...
–
fosfataza acidă și alcalină
...
–
gamma glutamil transpeptidaza (GGT)
...
–
amilaza;
...
–
lipaza.
...
...
...
3.
Examenul biochimic al L.C.R.: variații fiziopatologice
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să cunoască teoretic și practic aplicațiile de baza ale noțiunilor parcurse în cadrul modulului pentru diagnosticul și monitorizarea bolilor infecțioase
...
I.11.
MODULUL BOLI INFECȚIOASE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore
Tematica cursurilor
1.
Noțiuni de bază privind infecțiile: infecție și colonizare; asociată asistenței medicale sau comunitară; endogenă sau exogenă
...
2.
Antibiotice, antivirale, antifungice
...
3.
Principiile utilizării antibioticelor în profilaxie și în terapie
...
4.
Limitarea rezistenței microbiene - intervenții eficiente
...
5.
Urgențe în bolile infecțioase: sepsis și șoc septic
...
4.
Infecții respiratorii: IACRS, bronșite acute, pneumonii, supurații pulmonare
...
5.
Infecții ale SNC (meningite, abcese cerebrale, encefalite)
...
6.
Infecții intraabdominale: difuze (peritonite) sau localizate
...
7.
Infecții urinare: cistite, pielonefrite, abcesul (peri) renal, prostatite
...
8.
Infecții genitale: uretrita, colpita, anexita, metrita, boala inflamatorie pelvină
...
9.
Infecții osteoarticulare: osteomielita, spondilodiscita, artrite
...
10.
Infecții ORL: angine, sinuzite, otite, laringite
...
11.
Infecția HIV și infecții oportuniste
...
12.
Hepatite virale acute și cronice
...
13.
Infecții ale părților moi: supurative și nesupurative
...
14.
Infecții postoperatorii; infecții pe corp străin implantat
...
15.
Infecții la gravide, inclusiv cele cu transmitere materno-fetală
...
16.
Infecții la imunodeprimați
...
17.
Febre eruptive
...
18.
Tuberculoza
...
Tematica activităților practice
1.
stagiu în unitate de primiri urgențe - patologii frecvente, atitudine inițială diagnostică (de preferat cu subrotații în UPU din spitale generale și de spital Boli Infecțioase)
...
2.
stagiu de ambulatoriu și medicina de familie: monitorizare infecții cronice - HIV, HVB, HCV; infecții cu transmitere sexuală; tuberculoză
...
3.
stagiu de îngrijiri spitalicești:
–
evaluare clinică a pacienților, demers diagnostic, conduită terapeutică și profilaxie secundară; cooperare în interpretarea datelor de laborator; se va desfășura în secții de Boli Infecțioase, ATI, alte servicii chirurgicale, hematologie/oncologie
...
–
participarea la discuțiile despre cazuri în comun cu colegii clinicieni și epidemiologi
...
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie să aibă competențe în:
1.
Experiență clinică
a)
să fi câștigat experiență în relația cu colegii clinicieni prin participarea la vizitele din secții și participarea în activități clinice de colaborare. În particular, o legătură strânsă cu unitățile de urgență și unități specializate (ex. hematologie, pediatrie, transplant etc.) acolo unde este cazul;
...
b)
să fi câștigat experiență în relația cu medicul de familie;
...
c)
să fi participat la serviciul de gardă (inclusiv la sfârșit de săptămână) alături de un un specialist de boli infecțioase;
...
d)
să fi participat la întruniri de educație postuniversitară, inclusiv prezentări de caz și vizitele clinice;
...
...
2.
Utilizarea antibioticelor
...
La finalul stagiului de pregătire, un microbiolog trebuie să aibă cunoștințe despre:
a.
utilizarea empirică, țintită și profilactică a antibioticelor
...
b.
antibiotic stewardship
...
c.
semnificația clinică a prevenirii emergenței rezistenței la antibiotice
...
d.
supravegherea rezistenței la antibiotice și colaborarea cu clinicianul pentru alcătuirea protocoalelor de tratament antibiotic
...
...
I.12.
MODUL EPIDEMIOLOGIE - 3 luni
Lecții conferință/demonstrații - 120 de ore
Tematica cursurilor
1.
Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.
...
2.
Procesul epidemiologic - factorii determinanți și factori secundari care contribuie la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional, formele de manifestare
...
3.
Supravegherea epidemiologică
...
4.
Investigația epidemiologică
...
5.
Imunoprofilaxia pasivă în bolile infecțioase - beneficiile, indicațiile, limitele serurilor și imunoglobulinelor
...
6.
Vaccinoprevenția - recomandări generale și specifice privind vaccinările, indicații, beneficii, riscuri, administrare, reacții adverse postvaccinale, contraindicații și precauții, înregistrare și raportare (vaccinări, reacții adverse)
...
7.
Comunicarea în boala transmisibilă (comunicarea orală/scrisă între profesioniști, comunicarea cu presa)
...
8.
Dezinfecție și sterilizare
...
9.
Prevenirea și controlul infecțiilor în rândul personalului medical:
a.
vaccinarea personalului medical
...
b.
atitudinea în cazul unei expuneri accidentale la sânge și fluide biologice
...
c.
gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală
...
...
10.
Infecțiile asociate asistenței medicale
a.
Introducere; Importanța, date generale;
...
b.
Criterii de definire, Definiții de caz, Clasificare;
...
c.
Mecanisme de transmitere a agenților patogeni în unitățile sanitare/procesul epidemiologic;
...
d.
Controlul mediului de spital (autocontrol)
...
e.
Programul de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM
...
...
Tematica activităților practice
1.
Indicatori utilizați în programele de supraveghere și control a bolilor (definiții, reprezentare grafică, interpretare, utilitate)
a.
rate, rapoarte, proporții
...
b.
alegerea metodei de reprezentare grafică
...
...
2.
Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă. Studiu de caz sub formă de exerciții
...
3.
Investigarea unei epidemii. Studiu de caz sub formă de exerciții
...
4.
Vaccinoprevenția - Programul Național de Imunizări. Calendarul de vaccinări. Aplicații practice (elaborarea unui calendar de vaccinări, a unei scheme de vaccinare personalizate)
...
5.
Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă. Studiu de caz sub formă de exerciții:
...
6.
Comunicarea în boala transmisibilă - elaborarea și susținerea unei prezentări orale, întocmirea unui raport
...
7.
Proceduri de control a infecțiilor asociate asistenței medicale
a.
precauțiuni standard, precauții de izolare
...
b.
echipamentul de protecție pentru personalul medical (tehnici de echipare și dezechipare - exerciții)
...
c.
elaborarea unei proceduri/protocol de dezinfecție
...
...
8.
Investigarea unui focar de IAAM apărut în spital - Studiu de caz sub formă de exerciții
...
9.
Igiena mâinilor. Tehnicile de igiena mâinilor - exerciții
...
10.
Elaborarea unui protocol pentru gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.
Să cunoască procesul epidemiologic (factori determinanți, factori secundari care conduc la apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional)
...
2.
Să cunoască tipurile de studii epidemiologice
...
3.
Să înțeleagă rolul microbiologului în supravegherea epidemiologică și să știe să elaboreze un program de supraveghere pentru o boala transmisibilă
...
4.
Să înțeleagă rolul microbiologului în investigația epidemiologică a unui caz/focar/epidemie
...
5.
Să cunoască legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional, alerta rapidă).
...
6.
Să cunoască mecanismele de acțiune ale serurilor, imunoglobulinelor, vaccinurilor, beneficiile, indicațiile și limitele acestora, să știe să alcătuiască un calendar de vaccinare și recomandările de vaccinare pentru diferite grupe la risc
...
7.
Să poată oferi o opinie informată asupra vaccinării și imunizării cu toate produsele disponibile în România
...
8.
Să cunoască măsurile de prevenire a infecțiilor la personalul medical (precauțiile standard și cele adresate căii de transmitere, să știe să stabilească tipul de precauție care trebuie aplicată într-o situație concretă, să știe tehnicile de igienă a mâinilor, vaccinurile indicate personalului medical, atitudinea în cazul unei expuneri la sânge sau produse din sânge
...
9.
Controlul infecțiilor în spital și în comunitate
a)
să fi fost implicat direct în controlul local al infecțiilor, incluzând focare epidemice și managementul lor
...
b)
să fie familiarizat cu întrunirile echipei de control al infecțiilor
...
c)
să cunoască acele zone din spital sau din comunitate ce necesită politici de control al infecțiilor
...
d)
să fi lucrat strâns cu asistenta însărcinată cu controlul infecțiilor atât în activitățile de zi cu zi cât și în educarea acelora implicați în probleme de control al infecțiilor
...
e)
să fi participat la vizitele în zone clinice și non-clinice pentru recomandări în controlul infecțiilor. Acestea includ inspecțiile la bucătărie, în special cele conduse de către responsabilii cu mediul. Trebuie dezvoltate relații cu personalul cheie din stația centrală de sterilizare, farmacie și spălătorie
...
f)
să cunoască principiile screening-lui și izolării pacientului și modul lor de aplicare
...
g)
să cunoască orice document național relevant pentru controlul infecțiilor. De asemenea, cunoașterea recomandărilor de lucru (ex. MRSA, CPE, VRE, C difficile)
...
h)
să fi obținut experiență în controlul infecțiilor transmisibile
...
i)
să cunoască agenții fizici și chimici utilizați în controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale
...
...
...
I.13.
MODULUL IGIENĂ - 1,5 luni
Lecții conferință/demonstrații - 60 de ore
Tematica cursurilor
1.
Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale; Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului
...
2.
Aprovizionarea cu apă potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.
...
3.
Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.
...
4.
Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.
...
5.
Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.
...
6.
Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.
...
7.
Igiena mâinilor - măsură cheie în prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale. Programe de igiena mâinilor.
...
8.
Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezenței vectorilor.
...
Tematica activităților practice
1.
Cadrul legislativ național privind:
–
organizarea și funcționarea unui spital;
...
–
curățenia și dezinfecția
...
–
apa potabilă
...
–
deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale
...
–
siguranța alimentului - riscuri microbiologice
...
...
2.
Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale
–
curățenia și dezinfecția blocului alimentar
...
–
managementul siguranței alimentului
...
–
dezinsecția și deratizarea
...
–
gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală
...
–
igienizarea rezervorului de apă potabilă
...
–
monitorizarea complianței cu igiena mâinilor
...
–
asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.
...
...
3.
Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):
–
metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini
...
–
prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal
...
–
prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice
...
...
4.
Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control
...
La finalul pregătirii din cadrul modulului, medicul rezident în microbiologie medicală trebuie:
1.
să cunoască componentele structurale și funcționale ale unui spital
...
2.
să cunoască cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală
...
3.
să cunoască metodele de curățenie și dezinfecție și să evalueze eficiența curățeniei și dezinfecției
...
4.
să înțeleagă principiile siguranței alimentului
...
5.
să evalueze eficiența programului de igiena mâinilor
...
6.
să cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare
...
7.
să știe să elaboreze plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale
...
8.
să știe să elaboreze un plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate
...
9.
să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
...
...
I.14.
MODULUL INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună
Lecții conferință/demonstrații - 40 de ore
Tematica cursurilor și activităților practice
1.
Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină.
...
2.
Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte
...
3.
Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.
...
4.
Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT.
...
5.
Aplicații de wordprocessing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word
...
6.
Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor
...
7.
Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor
...
8.
Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat, ...)
...
9.
Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, FTP). Aplicația Internet Explorer
...
10.
Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web
...
11.
Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor selectate
...
12.
Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul
...
13.
Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel
...
14.
Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul
...
15.
Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame
...
16.
Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel
...
17.
Prezentări de date cu aplicația Powerpoint
...
18.
Meniul aplicației Powerpoint
...
19.
Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.
...
20.
Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări
...
21.
Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor
...
22.
Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access
...
23.
Aplicația Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor
...
24.
Aplicația Visual FoxPro. Crearea unui raport
...
25.
Aplicația Visual FoxPro. Crearea unei interogări
...
26.
Fișa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare
...
27.
Sistemul Hospital Manager
...
28.
Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS
...
29.
(Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge
...
...
I.15.
MODULUL BIOETICĂ MEDICALĂ - 0,5 luni
Lecții conferință/seminarii - 40 ore
Tematica cursurilor
1.
Introducere în Bioetică
a.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
b.
Contextul apariției bioeticii
...
c.
Definirea bioeticii
...
d.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
e.
Teorii și metode în bioetică
...
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
a.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
b.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
c.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie etc.)
...
...
3.
Relația medic-pacient (I)
a.
Valori ale relației medic- pacient
...
b.
Paternalism versus autonomie
...
c.
Modele ale relației medic- pacient
...
d.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
4.
Relația medic- pacient (II)
a.
Consimțământul informat
...
b.
Confidențialitatea în relația medic- pacient
...
c.
Relația medic- pacient minor
...
d.
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
...
...
5.
Greșeli și erori în practica medicală
a.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
b.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
c.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
6.
Probleme etice la începutul vieții
a.
Libertatea procreației
...
b.
Dileme etice în avort
...
c.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
d.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
7.
Probleme etice la finalul vieții
a.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
b.
Probleme etice în stările terminale
...
c.
Tratamente inutile în practica medicală
...
d.
Eutanasia și suicidul asistat
...
e.
Îngrijirile paliative
...
...
8.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
a.
Donarea de organe de la cadavru
...
b.
Donarea de organe de la persoana vie
...
c.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
9.
Probleme etice în genetică și genomică
a.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
b.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
c.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
d.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
e.
Terapia genică
...
f.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
10.
Etica cercetării pe subiecți umani
a.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
b.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
c.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
d.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
e.
Comitetele de etică a cercetării
...
f.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Tematica seminariilor
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
a.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
b.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
c.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
3.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice
a.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
b.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
c.
Rolul comunicării în relația medic- pacient
...
...
4.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice
a.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
b.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
c.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
5.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
a.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
b.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
c.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
6.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete
...
7.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
8.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
9.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
10.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
...
I.16.
Aprofundare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program
...
...
MICROBIOLOGIE MEDICALĂ 4 ANI
Modulul
Durata
Organizarea și managementul laboratorului de microbiologie medicală
I.1 – 2 luni
Bacteriologie generală
I.2 – 4 luni
Biologie moleculară și genetică
I.3 – 3 luni
Imunologie
I.4 – 3 luni
Bacteriologie specială
I.5 – 9 luni
Parazitologie
I.6 – 2 luni
Micologie
I.7 – 1 lună
Virusologie
I.8 – 3 luni
Hematologie
I.9 – 1,5 luni
Biochimie
I.10 – 1,5 luni
Boli infecțioase
I.11 – 3 luni
Epidemiologie
I.12 – 3 luni
Igienă
I.13 – 1,5 luni
Informatică și Biostatistică medicală
I.14 – 1 lună
Bioetică medicală
I.15 – 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional (bacteriologie/virusologie/parazitologie 6 luni și boli infecțioase/epidemiologie 3 luni) cu acordul coordonatorului de program
I.16 – 9 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
MODULUL
I.1, I.2, I.3, I.4
I.5, I.6, I.7
I.8, I.9, I.10, I.11, I.12
I.13, I.14, I.15, I.16
Acest document care cuprinde CURRICULUM pentru specialitatea de Microbiologie Medicală a fost elaborat, dezbătut și aprobat de către:
–
Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății
...
–
Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România
...
Președinte,
Prof. dr. Alexandru Rafila
10.05.2017
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MICROBIOLOGIE MEDICALĂ a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE 2020
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEFROLOGIE
2020
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
DEFINIȚIA ȘI IMPORTANȚA SPECIALITĂȚII:
Nefrologia este ramura medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul non-chirurgical al afecțiunilor aparatului reno-urinar (dieta, terapia medicamentoasă, terapia de supleere a funcției renale) și al complicațiilor acestora. Terapia de supleere a funcției renale (TSFR) cuprinde: hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza și transplantul renal. Medicul nefrolog tratează bolile primare și secundare ale rinichiului; pune diagnosticul și participă la tratamentul pacienților cu Insuficiență renală acută; monitorizează evoluția și asigură tratamentul conservator al Bolii cronice de rinichi avansate înainte de necesitatea TSFR, precizează utilitatea și momentul inițierii TSFR, precum și tipul adecvat fiecărui pacient; monitorizează evoluția pacienților aflați sub TSFR și tratează complicațiile acestora. Dată fiind implicarea rinichiului în numeroase afecțiuni (cardio-vasculare, metabolice, sistemice etc.), Nefrologia este o specialitate care necesită cunoștințe solide din toate domeniile medicinei. Medicii nefrologi trebuie să asigure sănătatea pacienților printr-o abordare multidisciplinară, particularizată fiecărui caz.
Curriculumul de pregătire în specialitatea Nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole de carte/tratate etc.). Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităților practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a și/sau a III-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.
Privind stagiile din pregătirea medicală conexă de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat clinica în care se vor desfășura acestea.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și al Coordonatorului stagiului respectiv.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, este recomandată organizarea unui colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, medicii rezidenți vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu.
Examenul constă în patru probe:
● probă scrisă (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte de Nefrologie);
● două probe clinice (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie);
● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.
Tematica de examen este cea din
ANEXA 1
.
La examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat bianual:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7,00 pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face media aritmetică a acestora care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.
N.B.:
Tematica de examen pentru obținerea gradului profesional de medic primar în specialitatea Nefrologie este cea din
ANEXA 2
.
DURATA ȘI STRUCTURA REZIDENȚIATULUI ÎN NEFROLOGIE:
Rezidențiatul în specialitatea Nefrologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ - 18 luni, din care:
● Medicină internă - 4 luni
● Cardiologie - 3 luni
● Reumatologie - 2 luni
● Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - 2 luni
● Anestezie și terapie intensivă - 2 luni
● Urologie - 1,5 luni
● Pneumologie - 1,5 luni
● Opțional (Endocrinologie/Neurologie/Oncologie/Ultrasonografie generală) - 1,5 luni
● Bioetică - 0,5 luni
NEFROLOGIE - 42 luni, din care:
● Nefrologie - 20 luni
● Dializă - 9 luni
● Terapie acută nefrologică - 6 luni
● Transplant renal - 2 luni
● Nefrologie pediatrică - 1,5 luni
● Patologia abordului vascular - 1,5 luni
● Ultrasonografie a aparatului urinar la adult - 2 luni
Referitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta va fi efectuat numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidențiat și/sau Îndrumătorii de Rezidențiat dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice/medici primari care dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală.
PARCURS REZIDENȚI
Parcursul rezidenților în specialitatea Nefrologie este organizat conform tabelului de mai jos:
PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI
LUNA/AN
L1
L2
L3
L4
L5
L6
L7
LS
L9
L10
L11
L12
ANUL I
N
N
N
N
N
N
MI
MI
MI
MI
R
R
ANUL II
P
P+U
U
C
C
C
DZ
DZ
ATI
ATI
O
O+B
ANUL III
N
N
N
N
N
N
N
N
N
N
NP
NP+PAV
ANUL IV
PAV
D
D
D
D
D
D
D
D
D
TR
TR
ANUL V
UAU
UAU
TAN
TAN
TAN
TAN
TAN
TAN
N
N
N
N
Legendă: Nefrologie = N; Medicină internă = MI; R = Reumatologie; P = Pneumologie; U = Urologie; Cardiologie = C; Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice = DZ; Anestezie și terapie intensivă = ATI; Nefrologie pediatrică = NP; O = opțional; Bioetică = B; PAV = patologia abordului vascular; Dializă = D; Transplant renal = TR; Ultrasonografie a aparatului urinar la adult = UAU; Terapie acută nefrologică = TAN.
N.B.:
De comun acord cu Coordonatorul de rezidențiat, medicul rezident poate opta pentru altă ordine a stagiilor clinice, cu condiția ca toate stagiile din pregătirea medicală conexă să fie efectuate în primii 2 ani, care vor începe obligatoriu cu stagiul de Nefrologie.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI:
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
16
MODULUL 1
Nefrologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
20 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
330 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 2
Medicină internă
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
67 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 3
Reumatologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
33 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 4
Pneumologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 5
Urologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 6
Cardiologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
50 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 7
Diabet, nutriție și boli metabolice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
33 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL S
ATI
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
33 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 9
Opțional*
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 10
Nefrologie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 11
Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
0,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
20 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 12
Patologia abordului vascular
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 13
Dializa
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
146 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 14
Transplant renal
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
33 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 15
Ultrasonografie a aparatului urinar la adult
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
30 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
MODULUL 16
Terapie acută nefrologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL
100 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL
conform contractului individual de muncă
Total ore pregătire teoretică (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole carte/tratat, etc.)
1000 ore
Total ore pregătire practică
conform contractului individual de muncă
* Stagiul Opțional poate fi: Endocrinologie, Neurologie, Oncologie, Ultrasonografia
OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:
1.
Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:
–
Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități.
...
–
Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.
...
–
Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil, atât pe hârtie, cât și electronic, și în timp util.
...
–
Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.
...
–
Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
...
...
2.
Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:
–
Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea.
...
–
Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora.
...
–
Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.
...
–
Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și co-morbiditățile pacientului.
...
–
Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR.
...
–
Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie.
...
...
STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:
(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)
MODULUL 1 - NEFROLOGIE - 20 luni
MODULUL 13 - DIALIZĂ - 9 luni
MODULUL 14 - TRANSPLANT RENAL - 2 luni
MODULUL 16 - TERAPIE ACUTĂ NEFROLOGICĂ - 6 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
1.
Anatomia, embriologia și fiziologia rinichiului
...
2.
Semiologia aparatului urinar
...
3.
Sindroame nefrologice majore (sindrom nefritic acut/cronic, sindrom nefrotic, sindromul de insuficiență renală)
...
4.
Hipertensiunea arterială secundară de cauză renală
...
5.
Explorările paraclinice în Nefrologie
...
6.
Tulburările hidrice și electrolitice
...
7.
Tulburările echilibrului acido-bazic
...
8.
Mecanismele imunologice ale bolilor de rinichi
...
9.
Bolile glomerulare non-inflamatorii (nefropatii glomerulare) și inflamatorii (glomerulonefrite)
...
10.
Afectarea rinichiului în boli sistemice imunologice (lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, vasculite sistemice)
...
11.
Afectarea rinichiului în disproteinemii (mielom multiplu, amiloidoză, gamapatii monoclonale cu semnificație renală)
...
12.
Microangiopatiile trombotice
...
13.
Nefropatia diabetică
...
14.
Infecțiile de tract urinar
...
15.
Bolile rinichiului în sarcină
...
16.
Bolile chistice ale rinichiului
...
17.
Nefropatiile ereditare
...
18.
Nefrolitiaza și nefrocalcinoza
...
19.
Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice
...
20.
Nefropatiile vasculare
...
21.
Rinichiul senil
...
22.
Injuria acută a rinichiului (inclusiv sindromul hepato-renal)
...
23.
Boala cronică de rinichi
...
24.
Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi
...
25.
Metodele de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza)
...
26.
Transplantul renal:
–
Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității
...
–
Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat
...
–
Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării
...
–
Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale
...
–
Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare
...
–
Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament
...
–
Indicațiile, contraindicațiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale
...
...
27.
Nutriția la bolnavul renal
...
28.
Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicații și tratament
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare investigații (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
Manevre:
–
Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular
...
–
Electrocardiograma (ECG)
...
–
Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA - Subjective Global Assessment - evaluarea subiectivă globală)
...
–
Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)
...
–
Puncția biopsie renală
...
–
Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea pacientului la aparatul de hemodializă
...
–
Puncția fistulei arterio-venoase
...
–
Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)
...
–
Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului
...
–
Stabilirea parametrilor pentru dializă peritoneală
...
–
Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal
...
–
Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului
...
–
Montarea sondei uretro-vezicale
...
Interpretare analize:
–
Gazometria sanguină
...
–
Electrocardiograma
...
–
Hemocultura
...
–
Fundul de ochi
...
–
Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV
...
–
Hemoleucograma
...
–
Ionograma sanguină și urinară
...
–
Parametrii echilibrului acido-bazic
...
–
Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare
...
–
Lipidograma
...
–
Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare
...
–
Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, crioglobuline celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2
...
–
Probele de coagulare
...
–
Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron
...
–
Investigațiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)
...
–
Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice
...
–
Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore
...
–
Examenul bacteriologic al urinei
...
–
Probele funcționale glomerulare
...
–
Probele funcționale tubulare
...
–
Puncția biopsie renală - interpretarea rezultatelor anatomo-patologice
...
–
Lichidul de dializă peritoneală
...
–
Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, precum și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.
...
–
să întocmească foaia de observație.
...
–
să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică; să modifice planurile în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
–
să identifice complicațiile asociate scăderii filtratului glomerular în Boala cronică de rinichi (anemia de cauză renală, anomaliile metabolismului mineral și osos, acidoza metabolică, diselectrolitemiile, hiperhidratare, malnutriție) și să stabilească tratamentul adecvat al acestora
...
–
să știe singur să stabilească indicațiile și contraindicațiile TSFR, momentul inițierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria acută a rinichiului (IAR) sau alte afecțiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicații, insuficiență cardiacă etc.) și să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum și parametrii specifici în funcție de datele clinice și paraclinice ale pacientului.
...
–
să cunoască criteriile de adecvanța ale dializei.
...
–
să știe să monteze/să îngrijească/să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să știe să supravegheze/să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).
...
–
să știe modalitatea practică de efectuare a unei ședințe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască și să recomande tratament pentru complicațiile acute ale ședinței respective.
...
–
să cunoască patologia, modul de urmărire și tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic și ale unui pacient transplantat renal.
...
–
să știe să efectueze o puncție biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncției și să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicații după puncție.
...
–
să cunoască investigațiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator și primitor.
...
–
să cunoască indicațiile și contraindicațiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.
...
–
să cunoască complicațiile postoperatorii ale transplantului renal.
...
–
să știe să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică.
...
–
să știe să monitorizeze evoluția clinică și paraclinică a pacientului transplantat renal.
...
–
să știe să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicației imunosupresive.
...
–
să cunoască indicațiile puncției biopsie a grefei renale și să poată să o efectueze.
...
–
să stabilească diagnosticul pozitiv și indicația de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.
...
–
să stabilească indicația și să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul și oxigenoterapia.
...
–
să știe indicațiile intubării oro-traheale (IOT).
...
–
să știe să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.
...
–
să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecțiunile din tematică.
...
...
MODULUL 2 - MEDICINĂ INTERNĂ - 4 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
2.
Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
3.
Ulcerul gastro-duodenal - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
4.
Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
5.
Hepatitele cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie
...
6.
Cirozele hepatice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
7.
Litiaza biliară - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
8.
Pancreatitele acute și cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
9.
Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații
...
10.
Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
11.
Guta - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
12.
Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
13.
Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
14.
Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații
...
15.
Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică
...
–
Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie abdominală, endoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie, radiografie abdominală pe gol, radiografie cord-pulmon, CT și RMN toracice, abdominale și pelvine, scintigrafie osoasă
...
–
Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare/osoase, interpretarea buletinului
...
–
Paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului de ascită
...
–
Interpretarea rezultatelor analizelor recoltate din sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică
...
–
Indicațiile și interpretarea examenului coprologic, a coproculturii și a examenului coproparazitologic
...
–
Indicațiile și modul de montare a unei sonde nazogastrice
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
–
să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă și paracenteză.
...
...
MODULUL 3 - REUMATOLOGIE - 2 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Poliartrita reumatoidă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
2.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
3.
Vasculitele sistemice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică
...
–
Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică
...
–
Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii ale scheletului osos, DEXA
...
–
Prescrierea și monitorizarea tratamentului imunosupresor și cu agenți biologici pentru afecțiunile din tematică
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient reumatologic.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
...
MODULUL 4 - PNEUMOLOGIE - 1,5 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Astmul bronșic - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm
...
2.
TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
3.
Cancerul bronhopulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
4.
Pleureziile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Indicațiile și interpretarea spirometriei
...
–
Indicațiile și interpretarea gazelor sanguine
...
–
Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografia cord-pulmon, tomografia computerizată toracică, RMN de torace
...
–
Indicațiile și interpretarea bronhoscopiei
...
–
Toracocenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleural
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient cu afecțiuni respiratorii.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică
...
–
să efectueze o toracocenteză.
...
...
MODULUL 5 - UROLOGIE - 1,5 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Adenomul de prostată
...
2.
Cancerul de prostată
...
3.
Tumorile renale și uroteliale
...
4.
Uretro-prostatita acută și cronică
...
5.
Nefropatii obstructive. Litiaza reno-urinară - diagnostic și tratament
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Indicațiile și interpretarea ultrasonografiei trans-rectale a aparatului urinar inferior
...
–
Indicațiile și interpretarea puncției biopsii de prostată
...
–
Indicațiile și interpretarea examenului de secreție prostatică
...
–
Interpretarea rezultatelor determinării antigenului specific prostatic
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient urologic.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică
...
–
să efectueze un tușeu rectal
...
–
să monteze un cateter vezical.
...
...
MODULUL 6 - CARDIOLOGIE - 3 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Endocardita bacteriană subacută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
2.
Pericarditele - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
3.
Tulburările de ritm și de conducere - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
4.
Boala cardiacă ischemică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
5.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament
...
6.
Insuficiența cardiacă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament
...
7.
Embolia pulmonară. Tromboflebita - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
8.
Boala arterială ocluzivă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Electrocardiograma de repaus și efort - mod de efectuare, interpretare
...
–
Monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale (PA) și ECG - mod de efectuare, interpretare
...
–
Ecocardiografia - mod de efectuare, interpretare rezultate
...
–
Coronarografia, angiografia - indicații, contraindicații, mod de efectuare, interpretare rezultate
...
–
Oxigenoterapia - mod de efectuare, monitorizarea pacientului
...
–
Monitorizarea semnelor vitale - saturație oxigen, ritm cardiac, TA
...
–
Resuscitarea cardio-respiratorie
...
–
Cardio-conversia - indicații
...
–
Stimulatorul cardiac - indicații, monitorizarea pacientului
...
–
Puncția pericardică - indicații, contraindicații, monitorizarea pacientului
...
–
Tratamentul anticoagulant - indicații, preparate și mod de administrare, contraindicații, reacții adverse
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament a afecțiunilor din tematică.
...
–
să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
–
să cunoască potențialele efecte adverse renale ale administrării substanței de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei și să cunoască și să recomande măsuri de prevenție a acestei complicații.
...
–
să știe indicațiile și modul de efectuare a unei ECG.
...
–
să măsoare presiunea arterială.
...
–
să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.
...
–
să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive.
...
–
să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.
...
–
să prescrie și monitorizeze tratamentul anticoagulant oral
...
...
MODULUL 7 - DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE - 2 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Diabetul zaharat - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament
...
2.
Malnutriția protein-calorică - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, principii de tratament
...
3.
Obezitatea - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, profilaxie
...
4.
Principii de dieto-terapie
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor
...
–
Stabilirea schemei de antidiabetice orale
...
–
Stabilirea schemei de terapie insulinică
...
–
Tratamentul urgențelor hipo-și hiperglicemice
...
–
Prescrierea unui regim alimentar adecvat
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul prezumtiv/de etapă și elemente de diagnostic diferențial, planul de investigație și să enunțe principiile de tratament pentru pacientul cu diabet zaharat tip 2.
...
–
să poată interpreta examenele paraclinice privind afecțiunile din tematică.
...
–
să enunțe principiile de dietă pentru afecțiunile din tematică.
...
–
să stabilească diagnostic pozitiv și tratament în urgență pentru hipo- și hiperglicemii.
...
...
MODULUL 8 - ATI - 2 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Intoxicațiile acute
...
2.
Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)
...
3.
Îngrijirea pacientului cu șoc septic
...
4.
Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic
...
5.
Anestezia și tratamentul perioperator la pacientul renal
...
6.
Abordul vascular pentru dializa în urgență
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Monitorizarea pacientului critic
...
–
Manevre de resuscitare cardio-respiratorie
...
–
Tehnici de asistare respiratorie
...
–
Tehnica montării unui abord venos central
...
–
Tehnica puncționării arteriale
...
–
Tehnica de hemofiltrare/hemodiafiltrare veno-venoasă continuă/hemodiafiltrare arterio-venoasă continuă/plasmafereză
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.
...
–
să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.
...
–
să știe indicațiile IOT.
...
–
să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.
...
–
să enunțe principiile de tratament la pacientul cu afecțiunile din tematică.
...
–
să recomande și să efectueze practic o ședință de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză; să recunoască complicațiile acute ale ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză și să recomande un tratament în urgență.
...
...
MODULUL 10 - NEFROLOGIE PEDIATRICĂ - 1,5 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Particularitățile anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului
...
2.
Particularitățile epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică
...
3.
Particularitățile terapiei de supleere renală la populația pediatrică
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Indicațiile explorărilor imagistice ale aparatului reno-urinar la copii: cateterismul vezical, uretro-cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, puncția biopsie renală, ultrasonografia aparatului urinar, scintigrafia renală
...
–
Indicațiile și contraindicațiile TSFR la copil; abordul vascular și peritoneal la copil
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică.
...
–
să cunoască particularitățile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulți a persoanelor cu afecțiuni renale cronice debutate în copilărie.
...
...
MODULUL 11 - BIOETICĂ - 0,5 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariției bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
Teorii și metode în bioetică
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
Consimțământul informat
Confidențialitatea în relația medic-pacient
Relația medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
Libertatea procreației
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia și suicidul asistat
Îngrijirile paliative
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplant
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască și să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
...
MODULUL 12 - PATOLOGIA ABORDULUI VASCULAR - 1,5 luni
La alegerea medicului rezident și cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat, stagiul poate fi efectuat în secții de terapie acută nefrologică, ATI sau chirurgie cardio-vasculară
a)
TEMATICĂ TEORETICĂ
1.
Anatomia sistemului venos central și periferic
...
2.
Fistula arterio-venoasă dobândită: localizări, avantaje și dezavantaje, patologia fistulei arterio-venoase
...
3.
Catetere venoase centrale pentru abord temporar și permanent: indicații, localizări, avantaje și dezavantaje, complicații (hemoragii, infecții, dezinserție)
...
...
b)
TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Examinarea fistulei arterio-venoase
...
–
Îngrijirea cateterului venos central
...
–
Montarea în urgență a unui cateter venos central temporar
...
–
Examinarea ultrasonografică a fistulei arterio-venoase
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să evalueze funcționalitatea unei fistule arterio-venoase și să identifice patologia asociată acesteia
...
–
să recomande tipul de abord vascular adecvat unui pacient cu boală cronică de rinichi
...
–
să recunoască semnele infecției cateterului venos central
...
–
să monteze/extragă un cateter venos central în urgență
...
...
MODULUL 15 - ULTRASONOGRAFIA APARATULUI URINAR LA ADULT - 2 luni
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Noțiuni introductive de Ultrasonografie Generală și particularități ale ultrasonografiei aparatului reno-urinar
...
2.
Anatomia ultrasonografică normală a aparatului reno-urinar
...
3.
Ultrasonografia în nefropatiile glomerulare
...
4.
Ultrasonografia în nefropatiile tubulo-interstițiale
...
5.
Ultrasonografia în nefropatiile vasculare
...
6.
Ultrasonografia în bolile ereditare, anomaliile congenitale ale aparatului urinar
...
7.
Ultrasonografia în leziunea acută de rinichi
...
8.
Ultrasonografia în boala cronică de rinichi
...
9.
Ultrasonografia la pacientul dializat și transplantat
...
10.
Ultrasonografia în bolile chistice ale aparatului urinar
...
11.
Ultrasonografia litiazei reno-ureterale
...
12.
Ultrasonografia tumorilor renale
...
13.
Ultrasonografia patologiei vezicii urinare și ureterelor
...
14.
Ultrasonografia patologiei prostatei
...
15.
Ultrasonografia renală în abordul percutanat al rinichiului
...
16.
Ultrasonografia cu contrast în explorarea aparatului urinar (CEUS)
...
17.
Elastografia aparatului urinar
...
18.
Biopsia renală ghidată ultrasonografic
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Pregătirea pacientului pentru examenul ultrasonografic
...
–
Metodologia de examinare a aparatului urinar (modalități specifice de examinare, planuri de secțiune, anatomia ultrasonografică normală)
...
–
Evaluarea ecografică a nefropatiilor glomerulare
...
–
Evaluarea ecografică a nefropatiilor tubulo-interstițiale
...
–
Evaluarea ecografică a bolilor chistice renale
...
–
Evaluarea ecografică a malformațiilor reno-uretero-vezicale
...
–
Evaluarea ecografică a bolii cronice de rinichi
...
–
Evaluarea ecografică a rinichiului în circumstanțe speciale (sarcină, vârstnici, rinichi operat)
...
–
Evaluarea ecografică a afecțiunilor vasculare (importanța examenului Doppler)
● Arteriale
● Venoase
● Altele (nefroangioscleroza,necroza corticală, nefropatia ischemică)
...
–
Aspecte ecografice ale rinichiului la pacientului dializat și transplantat
...
–
Evaluarea ecografică în urgențele nefrologice
● Colica renală
● Colecții intra și perirenale
● Leziunea acută de rinichi
● Traumatismele renale
...
–
Evaluarea ecografică a litiazei reno-ureterale
...
–
Evaluarea ecografică a tumorilor renale
...
–
Evaluarea ecografică a vezicii urinare
● Malformații
● Retenția acută de urină
● Retenția cronică de urină
● Inflamația
● Formațiuni intravezicale (cheaguri, calculi, polipi, tumori)
● Afectarea secundară în cadrul unor procese patologice de vecinătate
...
–
Evaluarea ecografică a prostatei
● Prostatita acută și cronică
● Adenomul de prostata
● Adenocarcinomul de prostata
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului reno-urinar și să le diferențieze față de structurile de vecinătate.
...
–
să diferențieze între aspectul ultrasonografic normal și patologic al elementelor aparatului reno-urinar.
...
–
să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului reno-urinar.
...
–
să efectueze singur examinarea ultrasonografică a aparatului reno-urinar.
...
...
MODULUL 9 - OPȚIONAL - 1,5 luni
9A. ENDOCRINOLOGIE
a)
TEMATICĂ TEORETICĂ
1.
Patologia glandei tiroide (hipertiroidie, hipotiroidie) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
2.
Hiperparatiroidismul primar și secundar
...
3.
Diabetul insipid - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
...
4.
Noțiuni de ultrasonografie a glandelor tiroidă și paratiroide
...
...
b)
TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Indicațiile și interpretarea evaluării hormonale specifice afecțiunilor glandei tiroide
...
–
Indicațiile și interpretarea dozării parathormonului seric
...
–
indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie a glandei tiroide și glandelor paratiroide, scintigrafie paratiroidiană
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze regiunea anterioară a gâtului; să palpeze glanda tiroidă
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică
...
–
să interpreteze rezultatele testelor hormonale pentru afecțiunile din tematică
...
–
să recunoască și interpreteze elementele patologice ultrasonografice de la nivelul glandelor tiroidă și paratiroide
...
...
9B. NEUROLOGIE
a)
TEMATICĂ TEORETICĂ
1.
Alterările stării de conștiență: stările comatoase, stuporul, starea vegetativă
...
2.
Accidente vasculare cerebrale: diagnostic pozitiv și diferențial, forme clinice
...
3.
Polineuropatii: clasificare, diagnostic
...
...
b)
TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Examenul clinic neurologic
...
–
Indicațiile și interpretarea explorărilor electrofiziologice neuromusculară: studiul de conducere nervoasă
...
–
Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: tomografie computerizată, RMN; precauții înainte de administrarea substanțelor de contrast
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să efectueze un examen clinic neurologic sumar
...
–
să recunoască și să interpreteze semiologia neurologică; să identifice o urgență neurologică
...
–
să interpreteze rezultatele electroneurografiei (studiul vitezei de conducere nervoasă periferică)
...
–
să interpreteze buletinul de analiză al unei tomografii computerizate cerebrale
...
–
să evalueze starea de conștiență a unui bolnav și să calculeze scorul Glasgow
...
...
9C. ONCOLOGIE
a)
TEMATICA TEORETICĂ
1.
Cancere digestive (gastric, colo-rectal, de pancreas): diagnostic pozitiv (inclusiv stadializare), diagnostic diferențial, complicații
...
2.
Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
3.
Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, complicații
...
4.
Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
5.
Cancerul bronho-pulmonar- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
6.
Cancerul renal- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
...
b)
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică
...
–
Interpretarea investigațiilor imunologice pentru afecțiunile din tematică
...
–
Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: radiografii, CT, RMN
...
–
Diagnosticul și monitorizarea efectelor adverse renale secundare tratamentului oncologic pentru afecțiunile din tematică
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient oncologic.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să interpreteze examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
...
9D. ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ
a)
TEMATICĂ TEORETICĂ
1.
Noțiuni de fizica ultrasunetelor
...
2.
Semiologia ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare
...
3.
Aspecte de patologie ultrasonografică a organelor abdominale: ficat, căi biliare, pancreas, splină, uter, ovare
...
4.
Criterii ultrasonografice de evaluare a statusului hidric (diametrul venei cave inferioare, venele suprahepatice)
...
...
b)
TEMATICĂ DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
–
Tehnica pregătirii pacientului pentru examinarea ultrasonografică a organelor abdominale
...
–
Tehnica examinării ultrasonografice a organelor abdominale (tipul de transductor adecvat, manipularea aparatului, planuri de examinare)
...
...
c)
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să recunoască și interpreteze anomaliile ultrasonografice ale organelor abdominale
...
–
să evalueze starea de hidratare a unui pacient pe baza rezultatelor examinării ultrasonografice
...
–
să integreze rezultatul examinării ultrasonografice în contextul clinic al pacientului.
...
...
COMISIA DE NEFROLOGIE,
PREȘEDINTE,
Prof. Univ. Dr Tuță Liliana Ana
Anexa nr. 1
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA NEFROLOGIE
I.
PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de pregătire medicală conexă și 7 subiecte din tematica de Nefrologie)
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE (1 caz din tematica de pregătire medicală conexă/Nefrologie și 1 caz din tematica de Nefrologie)
...
IV.
PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)
...
I.
PROBA SCRISĂ
A)
PREGĂTIREA MEDICALĂ CONEXĂ
1.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
2.
Astmul bronșic - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm
...
3.
Pneumoniile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
4.
TBC pulmonar - diagnostic pozitiv, diferențial, complicații
...
5.
Cancerul bronhopulmonar - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
6.
Pleureziile - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
7.
Ulcerul gastro-duodenal - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
8.
Colita ulceroasă și boala Crohn - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
9.
Hepatitele cronice și cirozele hepatice- diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de prevenire și tratament
...
10.
Pancreatitele acute și cronice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament
...
11.
Reumatismul articular acut - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
12.
Poliartrita reumatoidă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
13.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
14.
Vasculitele sistemice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
15.
Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
16.
Sindroamele mieloproliferative și limfoproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză, limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
17.
Mielomul multiplu - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
18.
Endocardita bacteriană subacută - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
19.
Pericarditele - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
20.
Tulburările de ritm și de conducere - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament
...
21.
Boala cardiacă ischemică - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
22.
Hipertensiunea arterială esențială. Urgențele hipertensive - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament
...
23.
Insuficiența cardiacă - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament
...
24.
Embolia pulmonară. Tromboflebita - diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
...
25.
Diabetul zaharat - factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament
...
26.
Sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) - etiopatogenie, diagnostic și abordare terapeutică
...
...
B)
NEFROLOGIE
1.
Anatomia și fiziologia rinichiului
...
2.
Semiologia și explorarea aparatului urinar
...
3.
Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic
...
4.
Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic
...
5.
Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)
...
6.
Tulburările hidrice și electrolitice
...
7.
Tulburările echilibrului acido-bazic
...
8.
Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară
...
9.
Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferativă endocapilară, GN proliferativă extracapilară
...
10.
Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferativă
...
11.
Nefropatia diabetică
...
12.
Nefrita lupică
...
13.
Afectarea rinichiului în disproteinemii
...
14.
Microangiopatiile trombotice
...
15.
Infecțiile de tract urinar
...
16.
Bolile rinichiului în sarcină
...
17.
Bolile chistice ale rinichiului
...
18.
Nefropatii ereditare: sindrom Alport, boala Fabry
...
19.
Nefrolitiaza și nefrocalcinoza
...
20.
Nefropatiile tubulo-interstițiale acute și cronice
...
21.
Nefropatiile vasculare
...
22.
Injuria acută a rinichiului
...
23.
Boala cronică de rinichi: epidemiologie, diagnostic pozitiv, diagnostic etiologic, stratificare prognostică, patogenia progresiei și tratamentul de prevenire a progresiei
...
24.
Complicații ale bolii cronice de rinichi (anemie, tulburări ale metabolismului mineral-osos): patogenie și tratament
...
25.
Pregătirea pacientului cu Boală cronică de rinichi pentru terapia de substituție a funcțiilor rinichilor: indicații de inițiere, alegerea metodei TSFR, alegerea tipului de abord vascular
...
26.
Metodele de epurare extrarenală: hemodializă, hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereză, dializă peritoneală - indicații, contraindicații, principii tehnice
...
27.
Transplantul renal: indicații, evaluarea primitorului și donatorului, imunologia transplantului renal, principii ale tratamentului imunosupresor, complicații ale transplantului renal, monitorizarea pacientului cu transplant renal
...
...
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE
1.
Un caz din tematica de pregătire medicală conexă/nefrologie.
...
2.
Un caz din tematica de nefrologie.
...
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:
1.
Hemoleucograma
...
2.
Ionograma sanguină și urinară
...
3.
Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare
...
4.
Lipidograma
...
5.
Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinar
...
6.
Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, anticorpi anti- ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.
...
7.
Testele de citoliză hepatică
...
8.
Testele de colestază hepatică
...
9.
Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice
...
10.
Testele pentru HIV
...
11.
Echilibrul acido-bazic
...
12.
Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, calcidiol activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron
...
13.
Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore
...
14.
Examenul bacteriologic al urinei
...
15.
Probele funcționale glomerulare
...
16.
Probele funcționale tubulare
...
17.
Explorările imagistice renale:
–
radiografia renală simplă
...
–
radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie
...
–
pielografia ascendentă
...
–
arteriografia renală
...
–
nefrograma izotopică
...
–
nefroscintigrama
...
–
ultrasonografia aparatului urinar
...
–
tomografia computerizată, uro-CT
...
–
RMN
...
...
18.
Radiografia toracică.
...
19.
Radiografia tubului digestiv
...
20.
Radiografia scheletului osos
...
21.
Electrocardiograma
...
22.
Fundul de ochi
...
23.
Exsudatul faringian
...
24.
Hemocultura, coprocultura
...
25.
Puncția biopsie renală
...
26.
Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice
...
27.
Lichidul de dializă peritoneală
...
Manevre/prescripții/indicații:
1.
Puncția biopsie renală
...
2.
Tehnica inserției unui cateter de hemodializă
...
3.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă
...
4.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)
...
5.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului
...
6.
Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă
...
7.
Inițierea dializei peritoneale - parametrii
...
8.
Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal
...
9.
Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului
...
10.
Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
...
11.
Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
...
...
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Beers MH, Porter RS. Manualul Merck de diagnostic și tratament. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2009.
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines/
● Loscalzo J, Longo DL, Fauci AS. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2014.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner & Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● Ungureanu G., Covic A.- Terapeutica medicală, Editura Polirom, 2014
● www.uptodate.com.
Anexa nr. 2
TEMATICA EXAMENULUI PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA NEFROLOGIE
I-II.
DOUĂ PROBE CLINICE
...
III.
PROBA PRACTICĂ
...
I-II.
DOUĂ PROBE CLINICE
1.
Anatomia și fiziologia rinichiului
...
2.
Semiologia și explorarea aparatului urinar
...
3.
Sindrom nefritic acut și cronic: patogenie, diagnostic
...
4.
Sindrom nefrotic: patogenie, diagnostic
...
5.
Hipertensiunea arterială nefrogenă (reno-vasculară și reno-parenchimatoasă)
...
6.
Tulburările hidrice și electrolitice
...
7.
Tulburările echilibrului acido-bazic
...
8.
Nefropatii glomerulare primitive: nefropatie glomerulară cu leziuni minime, nefropatie membranoasă, glomeruloscleroză focală și segmentară
...
9.
Glomerulonefrite (GN) acute și subcute: GN proliferative endocapilare, GN proliferative extracapilare, primitive și secundare
...
10.
Glomerulonefrite cronice: GN cu depozite mezangiale de IgA, GN membrano-proliferative, primitive și secundare
...
11.
Nefropatia diabetică
...
12.
Nefrita lupică
...
13.
Afectarea rinichiului în disproteinemii
...
14.
Microangiopatiile trombotice
...
15.
Infecțiile de tract urinar
...
16.
Bolile rinichiului în sarcină
...
17.
Bolile chistice ale rinichiului
...
18.
Nefropatiile ereditare
...
19.
Nefrolitiaza și nefrocalcinoza
...
20.
Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice
...
21.
Nefropatiile vasculare
...
22.
Injuria acută a rinichiului
...
23.
Boala cronică de rinichi
...
24.
Metodele de epurare extrarenală
...
25.
Afectarea rinichiului în sindromul de disfuncție multiplă de organe
...
26.
Transplantul renal
...
...
III.
PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:
1.
Hemoleucograma
...
2.
Ionograma sanguină și urinară
...
3.
Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare
...
4.
Lipidograma
...
5.
Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare
...
6.
Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, anticorpi anti-ADN dublu catenar, anticorpi anti-Sm, crioglobuline, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti- receptor fosfolipaza A-2
...
7.
Testele de citoliză hepatică
...
8.
Testele de colestază hepatică
...
9.
Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice
...
10.
Testele pentru HIV
...
11.
Echilibrul acido-bazic
...
12.
Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron
...
13.
Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore
...
14.
Examenul bacteriologic al urinei
...
15.
Probele funcționale glomerulare
...
16.
Probele funcționale tubulare
...
17.
Explorările imagistice renale:
–
radiografia renală simplă
...
–
radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie
...
–
pielografia ascendentă
...
–
arteriografia renală
...
–
nefrograma izotopică
...
–
nefroscintigrama
...
–
ultrasonografia aparatului urinar
...
–
tomografia computerizată, uro-CT
...
–
RMN
...
...
18.
Radiografia toracică
...
19.
Radiografia tubului digestiv
...
20.
Radiografia scheletului osos
...
21.
Electrocardiograma
...
22.
Fundul de ochi
...
23.
Exsudatul faringian
...
24.
Hemocultura, coprocultura
...
25.
Puncția biopsie renală
...
26.
Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice
...
27.
Lichidul de dializă peritoneală
...
Manevre/prescripții/indicații:
1.
Puncția biopsie renală
...
2.
Tehnica inserției unui cateter de hemodializă
...
3.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă
...
4.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)
...
5.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului
...
6.
Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă
...
7.
Inițierea dializei peritoneale - parametrii
...
8.
Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal
...
9.
Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului
...
10.
Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
...
11.
Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
...
...
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation's Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner & Rector's The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● www.uptodate.com.
(la 13-07-2021,
Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 684 din 13 mai 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 13 iulie 2021
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiția specialității:
NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe. Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
21 module
MODULUL 1
NEONATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 de ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 2
ECOGRAFIE NEONATALĂ (abdomen și șold)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 3
PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 4
PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 ore curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 5
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 6
GENETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 7
PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 8
URGENȚE PEDIATRICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 9
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 10
BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 de ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 11
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
30 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 12
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 13
TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
120 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 14
ECOGRAFIE NEONATALĂ (Transfontanelară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 15
BIOETICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore de curs
MODULUL 16
ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore de curs
MODULUL 17
TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
160 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 18
FOLLOW UP PREMATUR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
40 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 19
ECOGRAFIE NEONATALĂ (cardiacă și pulmonară)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 20
TRANSPORT NEONATAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
MODULUL 21
TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT (an 5)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
180 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice
Total ore pregătire teoretică
1200 ore
Total ore pregătire practică
2400 ore
...
1.2.
Structura programului
ANUL I
MODUL 1 NEONATOLOGIE Nou-născut sănătos (3 LUNI)
MODUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ)
MODUL 3
PEDIATRIE
(8 LUNI)
ANUL II
MODUL 4 NEONATOLOGIE Nou-născut cu risc (3 LUNI)
MODUL 5 OBSTETRICĂ (1 LUNĂ)
MODUL 6 GENETICĂ (1 LUNĂ)
MODUL 7 PEDIATRIE (3 LUNI) MODUL 8 URGENȚE PEDIATRICE (2 LUNI)
MODUL 9 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI)
ANUL III
MODUL 10
BOLI INFECȚIOASE
(2 LUNI)
MODUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ (2 LUNI)
MODUL 12 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (1 LUNĂ)
MODUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NOU NĂSCUT
(an 4)
(6 LUNI)
MODUL 14 ECOGRAFIE NEONATALA (1 LUNĂ)
ANUL IV
MODUL 15 BIOETICĂ MEDICALĂ
(2 SĂPTĂMÂNI)
MODUL 16 ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS (2 SĂPTĂMÂNI)
MODUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NOU- NĂSCUT
(an 3)
(8 LUNI)
MODUL 18 FOLLOW UP PREMATUR (2 LUNI)
MODUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (1 LUNĂ)
ANUL V
MODUL 20 TRANSPORT NOU-NĂSCUT (3 LUNI)
MODUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT
(an 5) (9 LUNI)
PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Modul 1 Neonatologie (nou-născut sănătos)
3 L
Modul 4 Neonatologie (nou-născut cu risc)
3 L
Modul 10
Boli infecțioase
2 L
Modul 15 Bioetică medicală
1/2 L
Modul 20 Transport neonatal
3 L
Modul 2 Ecografie Neonatală*)
1 L
Modul 5 Obstetrică
1 L
Modul 11 Chirurgie pediatrică
2 L
Modul 16 Elemente juridice medicale și malpraxis
1/2 L
Modul 21 Terapie intensivă neonatală (an5)
9 L
Modul 3 Pediatrie
8 L
Modul 6 Genetică
1 L
Modul 12 Ortopedie pediatrică
1 L
Modul 17 Terapie intensivă neonatală (an4)
8 L
Modul 7 Pediatrie
3 L
Modul 13 Terapie intensivă neonatală (an3)
6 L
Modul 18 Follow up prematur
2 L
Modul 8 Urgențe Pediatrice
2 L
Modul 14 Ecografie Neonatală
1 L
Modul 19 Ecografie Neonatală
1 L
Modul 9 Neurologie pediatrică
2 L
TOTAL
12 L
TOTAL
12 L
TOTAL
12 L
TOTAL
12 L
TOTAL
12 L
*) Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală.
Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregătirea în etape va corespunde cu nivelul de pregătire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali.
Anul I - Modulul 1: Neonatologie - Nou-născutul sănătos și la termen - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală
...
2.
Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere
...
3.
Resuscitarea neonatală la sala de nașteri - noțiuni de bază
...
4.
Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități
...
5.
Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină
...
6.
Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului
...
7.
Îngrijirea nou-născutului sănătos
...
8.
Alimentația nou-născutului sănătos - alăptarea, medicația maternă
...
9.
Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică
...
10.
Boala hemoragică a nou-născutului - profilaxie
...
11.
Criterii de externare a nou-născutului sănătos
...
12.
Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală
2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la naștere
a. Să cunoască modificările fiziologice pe durata tranziției la viața extrauterină.
b. Să cunoască creșterea și dezvoltarea fetală normală - curbele de creștere intrauterină.
c. Să cunoască anomaliile de creștere fetală.
d. Să cunoască maturitatea pulmonară fetală.
• Să efectueze anamneza sarcinii (istoricul matern și intrapartum).
• Să informeze familia cu privire la îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal.
3. Resuscitarea neonatală - noțiuni de bază
a. Să cunoască ghidurile de resuscitare neonatală naționale și internaționale.
b. Să cunoască obiectivele resuscitării la sala de nașteri.
c. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile clampării întârziate a cordonului ombilical.
d. Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală.
e. Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou- născutului.
• Să pregătească echipamentul necesar resuscitării la sala de nașteri.
• Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar.
• Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri.
• Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon.
4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități
a. Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație.
b. Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența.
• Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici.
• Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine.
5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină
a. Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere.
b. Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică.
c. Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia.
• Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului.
• Să asigure confortul termic.
6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului
a. Să cunoască istoricul matern.
b. Să recunoască semnele vitale și valorile normale la nou-născut.
c. Să monitorizeze nou-născutul postnatal
- termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate.
• Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou- născutului sănătos.
• Să întocmească foia de observație.
• Să evalueze semnele vitale ale nou- născutului, pe durata internării în maternitate.
• Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului.
7. Îngrijirea nou-născutului sănătos
a. Să cunoască medicația de rutină administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG).
b. Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care se efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză.
c. Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză).
d. Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac.
• Să efectueze managementul nou- născutului cu teste de screening pozitive.
• Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare.
8. Alimentația nou-născutului sănătos - alăptarea, medicația maternă
a. Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare.
b. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării.
c. Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls.
d. Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate.
e. Să cunoască necesarul nutrițional la nou- născutul la termen.
f. Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte.
• Să evalueze scăderea fiziologică în greutate.
• Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale.
• Să promoveze alăptarea precoce.
• Să recunoască situațiile când este necesară alimentația artificială - contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale.
• Să efectueze managementul problemelor de alăptare.
9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică
a. Să cunoască fiziopatologia hiperbilirubinemiei fiziologice.
b. Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală.
c. Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică.
d. Să cunoască criteriile de externare.
• Să recunoască clinic icterul fiziologic.
• Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice.
• Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice.
• Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora.
• Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare.
• Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare.
10. Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie
a. Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului.
b. Să cunoască formele de manifestare.
c. Să cunoască și să efectueze profilaxia bolii hemoragice neonatale.
• Să cunoască și să aplice măsuri de profilaxie specifice.
• Să recunoască nou născutul cu boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic.
11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos
12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate
a. Să cunoască condițiile de externare a nou- născutului sănătos și îngrijirea lui acasă.
b. Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu.
c. Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă, tonusul și reactivitatea.
• Să cunoască indicațiile pentru dozarea bilirubinei serice.
• Să efectueze screeningul cardiologic, auditiv și metabolic.
• Să recomande efectuarea screeningului de șold.
• Să informeze și să îndrume familia cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos.
• Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu.
Anul I - Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Condiții de examinare ecografică
...
2.
Principii de bază în ultrasonografie
...
3.
Tipuri de transductor
...
4.
Moduri de examinare ecografică
...
5.
Ecografia șoldului
...
6.
Ecografia abdominală
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Condiții de examinare ecografică
• Să pornească și să efectueze setările aparatului.
• Să cunoască butoanele interfeței ecografului.
• Să pregătească camera de examinare a pacientului.
• Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare.
• Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor.
2. Principii de bază în ultrasonografie
• Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice.
• Să cunoască efectul Doppler.
3. Tipuri de transductor
• Să cunoască indicațiile utilizării fiecărui tip de transductor.
4. Moduri de examinare ecografică
• Să cunoască modurile de examinare ecografică.
• Să cunoască secțiunile standard ecografice.
• Să recunoască artefactele.
5. Ecografia șoldului
a. Indicații – screening
b. Dezvoltarea anatomică a șoldului.
c. Factorii de risc pentru displazia congenitală de șold.
d. Reperele obligatorii pentru recunoașterea imaginii standard.
e. Tehnica efectuării ecografiei.
f. Stadializarea Graf.
• Să identifice factorii de risc la pacient.
• Să identifice reperele și să obțină imaginile standard.
• Să poziționeze corect pacientul, în timpul examinării ecografice.
• Să știe să aleagă transductorul adecvat.
6. Ecografie abdominală
a. Noțiuni de anatomie normală a organelor abdominale
a.1. Ficat și căi biliare
Considerații anatomice
Tehnica de examinare
Aspectul ecografic normal
• Să știe să aleagă transductorul adecvat.
• Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.
• Să recunoască reperele vasculare la nivel hepatic.
• Să identifice vezicula biliară.
a.2. Splină
Considerații anatomice
Tehnica de examinare
Aspectul ecografic normal
a.3. Aparat reno-urinar
Considerații anatomice
Tehnica de examinare
Aspectul ecografic normal
• Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.
• Să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
• Să cunoască noțiuni de anatomie descriptivă.
Anul I - Modul 3: Pediatrie - 8 luni
Nr. ore curs: 160 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
...
2.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută.
...
7.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.
• Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
• Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
• Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
> Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
> Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
> Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
• Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
> Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
> Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
> Interpretarea, împreună cu medicul - îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
> Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
• Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
• În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
• Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
• Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
• Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
• Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
• Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.
• Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
• Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
• Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
• Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.
• Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
• Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.
• În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
• Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.
Anul II - Modulul 4: Neonatologie - Nou-născutul cu risc. - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale
...
2.
Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului
...
3.
Medicația maternă și efectele asupra fătului
...
4.
Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului - TORCH'S
...
5.
Anomaliile fetale frecvente
...
6.
Hidropsul fetal
...
7.
Nou-născutul cu risc crescut - anticipare, evaluare, management, prognostic
...
8.
Traumatismele la naștere
...
9.
Nou-născutul din naștere multiplă
...
10.
Sindromul de abstinență fetală
...
11.
Resuscitarea neonatală avansată
...
12.
Decizii și dileme etice neonatale
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale
a. Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație.
b. Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum.
c. Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale.
d. Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum.
e. Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora.
• Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale.
• Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate.
2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului
a. Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului.
b. Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale.
c. Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului.
d. Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal.
e. Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului.
• Să recunoască și să identifice factorii de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului.
• Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora.
• Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul.
• Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător.
• Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzător.
• Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente.
3. Medicația maternă și efectele asupra fătului
a. Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii.
b. Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului.
c. Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal.
d. Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea.
e. Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului.
• Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal.
• Să evalueze scorul de abstinență neonatală.
• Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală.
• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului
a. Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală.
b. Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine - analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică.
c. Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine.
d. Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale.
e. Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină.
• Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin.
• Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător.
• Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțioși materni și să efectueze managementul și prevenția acestora.
• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
5. Anomaliile fetale frecvente
a. Să cunoască anomaliile și microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală.
b. Să cunoască evoluția și prognosticul acestora.
• Să identifice nou-născuții cu anomalii congenitale.
• Să recomande investigațiile paraclinice și de laborator.
• Să recomande managementul terapeutic.
• Să identifice complicațiile și prognosticul anomaliilor congenitale.
• Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
5.1. Hidropsul fetal
a. Să cunoască definiția hidropsului fetal.
b. Să cunoască etiologia și fiziopatologia hidropsului fetal.
c. Să cunoască și să elaboreze algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal.
d. Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și impactul acesteia asupra dezvoltării fetale.
• Să evalueze nou-născutul cu hidrops fetal.
• Să efectueze anamneza și consultul prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal.
• Să realizeze managementul la sala de naștere și în secția de terapie intensivă neonatală.
• Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal.
• Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal.
5.2. Nou-născutul cu risc crescut- anticipare, evaluare, management, prognostic
a. Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut.
b. Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice.
c. Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală.
d. Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc.
5.2.1. Nou-născutul prematur - condiții generale
a. Să cunoască clasificarea prematurului.
b. Să cunoască factorii de risc pentru prematuritate.
c. Să cunoască complicațiile prematurității și prognosticul pe termen lung.
5.2.2. Nou-născutul - LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul
a. Să cunoască definiția nou născutului LGA, SGA, cu RCIU și a postmaturului.
b. Să cunoască factorii de risc.
c. Să cunoască adaptarea la naștere și în perioada neonatală.
d. Să cunoască managementul terapeutic, complicațiile și prognosticul.
• Să cunoască clasificarea nou- născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere.
• Să identifice și să evalueze clinic nou- născutul prematur.
• Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri.
• Să îngrijească prematurul în maternitate.
• Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală.
• Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală.
• Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul.
• Să recomande investigațiile paraclinice.
• Să realizeze managementul terapeutic.
• Să recunoască complicațiile asociate și prognosticul pe termen lung.
• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
5.3. Traumatismele la naștere
a. Să cunoască factorii de risc asociați cu traumatismele neonatale.
b. Să cunoască cele mai frecvente tipuri de traumatisme la naștere.
c. Să cunoască fracturile care apar la nou-născut.
d. Să cunoască hemoragiile extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum).
e. Să cunoască leziunile de nervi periferici.
• Să recunoască și să identifice traumatismele neonatale.
• Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.
• Să recunoască complicațiile și prognosticul pe termen lung.
• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.
5.4. Nou-născutul din naștere multiplă
a. Să cunoască și să descrie tipurile de sarcină multiplă.
b. Să cunoască complicațiile și prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă.
• Să recunoască clinic nou-născuții cu suspiciune de sindrom transfuzor- transfuzat.
• Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat.
• Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat.
• Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung.
5.5. Sindromul de abstinență neonatală
a. Să identifice și să cunoască substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii.
b. Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului.
c. Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală.
d. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării.
• Să identifice și să evalueze clinic nou- născuții cu sindrom de abstinență neonatală.
• Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală.
• Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.
• Să cunoască și să evalueze nou- născuții prin scorul Finnegan.
• Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou- născutului cu sindrom de abstinență neonatală.
5.6. Resuscitarea neonatală avansată
a. Să anticipeze situațiile care necesită resuscitare avansată.
b. Să identifice factorii de risc asociați cu nevoia de resuscitare avansată.
c. Să cunoască valorile saturației de oxigen în primele 10 minute.
d. Să cunoască necesarul de oxigen folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație.
e. Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse.
f. Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare.
g. Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse.
h. Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal.
i. Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut.
j. Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut.
• Să identifice un lider de echipă pentru resuscitarea neonatală.
• Să verifice și să pregătească echipamentul de resuscitare la sala de nașteri.
• Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală.
• Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață.
• Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace.
• Să descrie și să efectueze intubația oro- traheală.
• Să descrie și să efectueze compresiile cardiace.
• Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare.
• Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat.
• Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață.
• Să evalueze și să examineze nou- născutul admis în TINN.
• Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii.
• Să evalueze durerea și stresul la nou- născut.
• Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice.
• Să comunice părinților informații privind managementul stresului și durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN.
5.7. Deciziile și dilemele etice neonatale
a. Să cunoască problemele etice cu privire la:
- limita viabilității fetale,
- malformațiile congenitale,
- întreruperea suportului vital,
- neînceperea resuscitării.
b. Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ.
c. Să discute următoarelor probleme cu privire la:
- afectarea emoțională și comportamentală a părinților;
- problemele medico-legale;
- îngrijirea paleativă;
- rolul și importanța autopsiei;
• Să asigure managementul nou- născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei.
• Să solicite autopsia.
• Să explice, să solicite, să informeze părinții și să obțină consimțământul informat.
Anul II - Modulul 5: Obstetrică - Ginecologie - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în trimestrul 3.
...
2.
Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină.
...
3.
Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației.
...
4.
Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală.
...
5.
Prezentațiile distocice - craniene, pelviană, transversă.
...
6.
Nașterea vaginală operatorie.
...
7.
Operația cezariană.
...
8.
Hemoragiile peripartum.
...
9.
Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia.
...
10.
Suferința fetală, moartea fetală.
...
11.
Restricția de creștere intrauterină.
...
12.
Preeclampsia/Eclampsia.
...
13.
Nașterea înainte de termen.
...
14.
Sarcina prelungită.
...
15.
Sarcina multiplă.
...
16.
Noțiuni de medicină materno-fetală.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate
Obiective educaționale
Abilități
1. Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere
2. Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum - metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risc
a. Gestionarea datelor medicale obținute prin anamneză.
b. Cunoașterea posibilelor efecte adverse ale medicației materne asupra fătului.
c. Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului.
d. Însușirea managementului nou- născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută.
e. Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii.
f. Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor.
• Evaluarea vârstei de gestație, a greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere.
• Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală - prognostic, complicații.
Anul II - Modul 6: Genetică medicală - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână
Tematică de curs:
I.
NOȚIUNI DE BAZĂ
1.
Cromozomii umani
...
2.
Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple
...
3.
Mozaicism cromozomial - clasificare și management
...
4.
Acizi nucleici - ADN și ARN
...
5.
Replicarea ADN
...
6.
Sinteza proteică - transcripția și translația
...
7.
Gena - structură și funcție
...
8.
Mutații genetice - mecanisme și efecte
...
9.
Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică
...
10.
Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice - ereditatea mendeliană
...
11.
Heterogenitatea genetică (locus, alelă)
...
12.
Expresia genică, expresivitatea și penetranță
...
13.
Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
...
14.
Ereditatea mitocondrială
...
15.
Noțiuni de epigenetică - metilare ADN
...
...
II.
BOLI CROMOZOMIALE
–
Clasificare - tipuri de anomalii cromozomiale
1.
Anomalii cromozomiale numerice
A.
Aneuploidii
a)
autozomale
–
Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18 și 21
...
...
b)
gonozomale
–
Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile cromozomilor sexuali
...
...
...
B.
Poliploidii
...
C.
Mozaicismul cromozomial
...
...
2.
Anomalii cromozomiale structurale
A.
Deleții/duplicații cromozomiale - sindroame de (micro)deleție/(micro)duplicație
a)
Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută
...
b)
Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție și microduplicație
...
c)
Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue
...
...
B.
Translocații cromozomiale
a)
Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrate
...
b)
Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilor
...
...
...
...
...
III.
BOLI MONOGENICE
–
Clasificare - tipuri de boli monogenice
...
–
Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot
1.
Afecțiuni cu transmitere autozomala - dominantă/recesivă
a)
Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive
...
b)
Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă
...
...
2.
Afecțiuni cu transmitere dominantă/recesivă legată de cromozomul X
a)
Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor dominante și recesive legate de cromozomul X
...
b)
Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de cromozomul X
...
c)
Înțelegerea statusului de hemizigot
...
...
...
...
IV.
BOLI MITOCONDRIALE
–
Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale
...
–
Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale
...
...
V.
BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE
–
Amprentarea genomică și originea parentală
...
–
Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare
...
–
Înțelegerea procesului de disomie uniparentală
...
...
VI.
BOLI MULTIFACTORIALE
–
Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene
...
–
Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale
...
...
VII.
CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE
–
Clasificare anomaliilor congenitale - malformații, deformații, disrupții
...
–
Factori de mediu
...
–
Afecțiuni materne
...
–
Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare.
...
–
Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării.
...
–
Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare.
...
–
Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
...
...
VIII.
CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ȘI APARATE
...
IX.
TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE/PEDIATRICE
1.
Tehnici citogenetice
a)
Cariotipul constituțional
...
b)
Testul FISH (Fluorescence în Situ Hybridization)
...
...
2.
Tehnici de citogenetică moleculară
a)
Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)
...
...
3.
Tehnici de genetică moleculară
a)
Reacția de polimerizare în lanț (PCR)
...
b)
Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification)
...
c)
Secvențiere ADN
...
d)
Tipuri - secvențierea clasică (secvențierea Sanger) și secvențierea de nouă generație (Next Generation Sequencing, NGS)
...
...
4.
Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice
...
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Abilitatea de a recunoaște o afecțiune genetică și evaluarea nou- născutului cu suspiciune de boală genetică.
2. Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice.
3. Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate.
• Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc.
• Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern- ul cromozomial:
> în trisomiile 13, 18 și 21
> în aneuploidiile cromozomilor sexuali
> în bolile mitocondriale
> în bolile asociate cu defecte de amprentare genomică.
• Va cunoaște metodele genetice de diagnostic pentru:
> Anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută
> sindroamele de microdeleție și microduplicație
> sindroame de gene contigue.
4. Capacitatea de a diferenția între:
a. statusul de homozigot, heterozigot, respectiv purtător (carrier)
b. afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene
• Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive.
• Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale.
5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică.
• Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător.
• Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice:
> Cariotipul constituțional
> Testul FISH
> Cariotipul molecular - hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH)
> Reacția de polimerizare în lanț
> Analiza MLPA
> Secvențierea ADN.
Anul II - Modul 7: Pediatrie - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore practică: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică.
...
2.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
3.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
4.
Hematuria.
...
5.
Proteinuria.
...
6.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
7.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
...
8.
Bolile genetice de metabolism.
...
9.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
10.
Diabetul zaharat la copil.
...
11.
Cetoacidoza și coma diabetică.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului.
• Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate.
• Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2. Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament ambulator.
• Cunoaște criteriile de internare.
• Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.
• Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
• Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
• Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
• Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.
• Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.
• Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.
• Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.
• Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.
• Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.
• Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5. Elaborează un plan inițial de tratament.
Propune planul complet de tratament.
• Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.
• Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
• Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
• Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
• Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.
• Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
• Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
• Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
• Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.
• Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
• Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.
• Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
• Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.
Anul II - Modul 8: Urgențe pediatrice - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută.
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
...
5.
Anafilaxia.
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută.
...
8.
Insuficiența cardiacă.
...
9.
Insuficiența hepatică.
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
11.
Coma și convulsiile.
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat.
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.
• Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.
• Asigură suportul vital de bază.
Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.
• Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.
• Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.
• Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.
• Este capabil să recunoască pacientul critic.
• Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
• Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.
• Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.
• Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.
• Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.
• Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.
• Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.
• Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
• Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
Anul II - Modul 9: Neurologie pediatrică - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore practică: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
...
2.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
...
3.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
...
4.
Cefaleea și migrena.
...
5.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
6.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
7.
Fenomene paroxistice neepileptice.
...
8.
Epilepsia.
...
9.
Malformațiile SNC.
...
10.
Sindroamele ataxice.
...
11.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
12.
Paraliziile cerebrale.
...
13.
Boli neuro-musculare.
...
14.
Boli degenerative ale SNC.
...
15.
Afecțiuni cerebro-vasculare
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
2. Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
3. Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
4. Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
• Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
• Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
• Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
• Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
• Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Anul III - Modul 10: Boli infecțioase - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Imunizări active și pasive.
...
2.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
...
3.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
...
4.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
...
5.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.
...
6.
Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).
...
7.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
...
8.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
...
9.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate
Obiective educaționale
Abilități
1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.
• Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.
• Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.
• Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
• Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
> Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
> Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
> Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
• Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
> Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
> Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
> Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
> Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
• Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
• În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
• Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
• Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
• Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
• Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
• Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.
• Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
• Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
Anul III - Modul 11: Chirurgie Pediatrică - 2 luni
Nr. ore curs: 30 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Traumatismele majore și politraumatismul.
...
2.
Arsurile.
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
6.
Hernia ombilicală.
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
...
9.
Malformațiile anorectale.
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală.
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
13.
Herniile diafragmatice.
...
14.
Peritonitele primitive și secundare.
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil.
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul.
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
...
21.
Coalescența labială și imperforația himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil.
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate
...
Obiective educaționale și abilități așteptate
Obiective educaționale
Abilități
1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).
• Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.
• Să participe la planul de investigații.
• Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.
• Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).
• Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.
• Să participe la efectuarea unui plan de investigații.
• Să propună un plan terapeutic.
4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.
• Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive.
• Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.
• Să enunțe principii de tratament.
5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.
• Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică).
• Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.
• Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).
• Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.
• Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.
• Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut.
• Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.
• Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.
• Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.
• Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.
• Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.
• Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia.
10. Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).
• Recunoaște hernia ștrangulată și complicațiile acesteia.
• Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.
• Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.
• Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.
• Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.
• Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).
• Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.
• Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.
• Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică.
• Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.
• Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.
• Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).
• Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.
• Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.
• Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.
• Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar.
• Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico- ureteral.
• Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico- ureteral.
17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil
• Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.
• Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.
• Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.
• Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.
• Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.
• Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.
• Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.
• Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).
• Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.
• Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).
• Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).
• Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.
• Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.
• Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23. Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea anexială) la copil.
• Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.
• Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24. Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).
• Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.
• Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).
• Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).
• Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.
Anul III - Modul 12: Ortopedie Pediatrică - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Piciorul strâmb congenital.
...
2.
Deformările membrelor inferioare.
...
3.
Patologia genunchiului.
...
4.
Osteocondritele.
...
5.
Displazia luxantă de șold.
...
6.
Pronația dureroasă a cotului.
...
7.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
...
8.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
...
9.
Torticolisul congenital.
...
10.
Traumatismele musculo-scheletale.
...
11.
Luxații, entorse, fracturi.
...
12.
Osteomielita și osteocondrita septică.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate
Obiective educaționale
Abilități
1. Însușirea noțiunilor de anatomie și embriologie ale sistemului musculo- scheletal.
2. Abilitatea de a recunoaște malformațiile congenitale.
3. Însușirea managementului unui caz de malformație congenitală.
4. Cunoașterea noțiunilor și a principiilor radiografiei și a ecografiei de șold.
5. Cunoașterea medicației necesare în ortopedia pediatrică.
• Întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale.
• Efectuarea examenului local și a examenului clinic general în cazul copiilor cu afecțiuni traumatice și ortopedice.
• Interpretarea radiografiilor în scop diagnostic.
• Interpretarea ecografiilor de șold în scop diagnostic.
Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) - Neonatologie - Terapie intensivă neonatală
Nr. ore curs: 460 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
1.
Patologia aparatului respirator
...
2.
Patologia aparatului cardiovascular
...
3.
Afecțiuni neurologice
...
4.
Afecțiuni hematologice
...
5.
Afecțiuni metabolice și endocrinologice
...
6.
Nutriția neonatală
...
7.
Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice
...
8.
Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare
...
9.
Patologie infecțioasă
...
10.
Afecțiuni dermatologice
...
11.
Afecțiuni oftalmologice
...
12.
Afecțiuni ORL
...
1.
Patologia aparatului respirator
Tematică de curs:
1.
Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
...
2.
Tahipneea tranzitorie neonatală
...
3.
Sindromul aspirației de meconiu
...
4.
Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului
...
5.
Hemoragia pulmonară
...
6.
Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin)
...
7.
Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
...
8.
Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară)
...
9.
Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției pulmonare
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.
2. Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului - în utero și în perioada neonatală.
3. Să cunoască mecanismele fiziopatologice întâlnite în patologia respiratorie neonatală.
4. Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.
5. Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.
6. Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.
7. Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.
8. Să descrie și să recunoască modificărilor imagistice din patologia respiratorie la prematur - radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.
9. Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.
10. Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.
11. Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.
12. Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.
13. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.
14. Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu.
• Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.
• Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.
• Să administreze surfactant (profilactic/curativ).
• Să folosească modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).
• Să folosească interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.
• Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.
• Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.
• Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.
• Să cunoască și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.
• Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).
• Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.
• Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.
• Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.
...
2.
Patologii ale aparatului circulator
Tematică de curs:
1.
Cianoza neonatală
...
2.
Insuficiența cardiacă a nou născutului
...
3.
Șocul neonatal
...
4.
Aritmiile neonatale
...
5.
Bolile cardiace congenitale
...
6.
Persistența de canal arterial
...
7.
Patologiile cardiace neonatale dobândite
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.
2. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și să asigure consiliere parentală antenatală.
3. Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.
4. Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.
5. Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.
6. Să cunoască indicațiile și rolul ECMO.
7. Să cunoască indicațiile chirurgicale pentru patologiile cardiace.
8. Să cunoască indicațiile de transfer al pacientului cu boală cardiacă.
9. Să cunoască, să evalueze și să asigure resuscitarea în stopul cardiac neonatal.
10. Să cunoască și să utilizeze și să administreze medicația specifică.
• Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).
• Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.
• Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.
• Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tensiunii arteriale la nou născut.
• Să realizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.
• Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice și ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.
• Să indice și să interpreteze traseul EKG.
• Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.
• Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:
> tulburări de ritm;
> insuficiență cardiacă;
> șoc neonatal;
> boli cardiace dobândite;
> malformații cardiace cianogene.
• Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului prematur cu persistența canalului arterial.
• Să cunoască, să indice și să administreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.
• Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.
• Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.
...
3.
Afecțiuni neurologice
Tematică de curs:
1.
Leziuni perinatale hipoxic-ischemice
...
2.
Encefalopatia hipoxic-ischemică
...
3.
Convulsiile neonatale
...
4.
Hipotermia indusă
...
5.
Hemoragia intracraniană- intraparenchimatoasă
...
6.
Hemoragia intracraniană - subdurală, epidurală și subarahnoidiană
...
7.
Hemoragia intraventriculară
...
8.
Leziunile de substanță albă
...
9.
Leucomalacia periventriculară
...
10.
Defectele de tub neural
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.
2. Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.
3. Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:
a. hipotonia neonatală
b. boli neuromusculare
c. encefalopatia neonatală
d. accidentul vascular ischemic neonatal
e. hemoragia periventriculară
f. convulsii neonatale
g. leziuni ale substanței albe.
4. Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).
5. Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție - hipotermia indusă.
6. Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.
7. Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.
8. Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;
9. Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.
10. Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resuscitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.
11. Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.
12. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.
13. Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.
14. Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:
a. hipotonie neonatală
b. encefalopatie neonatală
c. accident vascular ischemic neonatal
d. hemoragie periventriculară
e. convulsii neonatale
f. leziuni ale substanței albe.
15. Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni neurologice.
• Să realizeze anamneza și examenul clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).
• Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.
• Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.
• Să recunoască și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:
> hipotonie neonatală
> encefalopatie neonatală
> accident vascular ischemic neonatal
> hemoragie periventriculară
> convulsii neonatale
> leziuni ale substanței albe
> defecte de tub neural
• Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să interpreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.
• Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.
• Să cunoască, să indice, să interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.
• Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.
• Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.
• Să cunoască, să descrie și să informeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.
...
4.
Afecțiuni hematologice
Tematică de curs:
1.
Bolile hemoragice la nou născut
...
2.
Anemia neonatală
...
3.
Policitemia
...
4.
Trombocitopenia
...
5.
Coagulopatii congenitale și dobândite
...
6.
Tromboza neonatală
...
7.
Terapia cu produse de sânge
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale:
a. boli hemoragice ale nou-născutului
b. anemia
c. boli trombocitare
d. coagulare intravasculară diseminată
2. Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.
3. Să efectueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul:
a. bolilor hemoragice ale nou-născutului
b. anemiei neonatale
c. bolilor trombocitare neonatale
d. coagulării intravasculare diseminate
e. bolilor hemolitice neonatale
f. policitemiei neonatale
4. Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.
5. Să cunoască indicațiile și riscurile asociate exsanguinotransfuziei.
6. Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.
7. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.
• Să evalueze și să examineze nou născutul cu semne clinice de anemie.
• Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementul afecțiunilor hematologice neonatale:
> boli hemoragice ale nou-născutului
> anemia neonatală
> boli trombocitare neonatale
> coagulare intravasculară diseminată
> boală hemolitică neonatală
> policitemia neonatală
> tulburările de coagulare
• Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.
• Să indice și să cunoască beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.
• Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întârziată a cordonului.
• Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.
• Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.
...
5.
Afecțiuni metabolice și endocrinologice
Tematică de curs:
1.
Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală
...
2.
Anomalii ale calciului și magneziului seric
...
3.
Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet
...
4.
Afecțiuni tiroidiene
...
5.
Tulburări congenitale de metabolism
...
6.
Tulburări de dezvoltare sexuală
...
7.
Osteopenia de prematuritate
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască fiziopatologia tulburărilor metabolice și endocrine neonatale:
a. hipo/hiperglicemia neonatală
b. hipo/hipertirodisim neonatal
c. insuficiența adrenală
2. Să cunoască fiziopatologia erorilor înăscute de metabolism și importanța screeningului metabolic.
3. Să identifice nou născuții cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.
4. Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.
5. Să cunoască și să efectueze profilaxia și managementul corespunzător în osteopenia de prematuritate.
• Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.
• Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.
• Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou- născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.
• Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.
• Să inițieze terapia de urgență în erorile înăscute de metabolism.
• Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.
• Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolism și implicațiile psiho-sociale determinate de tulburările de ambiguitate sexuală.
...
6.
Nutriția neonatală
Tematică de curs:
1.
Principii de nutriție în perioada neonatală
...
2.
Alăptarea nou născutului și medicația maternă
...
3.
Nutriție enterală
...
4.
Nutriție parenterală
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.
2. Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.
3. Să cunoască contraindicațiile alăptării.
4. Să cunoască și să recomande alimentația artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.
5. Să cunoască metodele de alimentație enterală.
6. Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.
7. Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.
8. Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale:
a. indicații
b. compoziție
c. mod de administrare
d. monitorizare
e. complicații
• Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.
• Să recomande alăptarea și să efectueze managementul problemelor de alăptare.
• Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.
• Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).
• Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.
• Să cunoască indicațiile și să monitorizeze alimentația parenterală.
• Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.
...
7.
Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonatale
Tematică de curs:
1.
Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului
...
2.
Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar
...
3.
Insuficiența renală acută și cronică
...
4.
Hipertensiunea arterială de cauza renală
...
5.
Tromboza venoasă renală
...
6.
Infecțiile de tract urinar
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea embriologică a sistemului urinar și modificările fiziologice apărute după naștere, la nou născuții la termen și la prematuri.
2. Să cunoască, să evalueze statusul hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.
3. Să identifice și să efectueze managementul tulburărilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).
4. Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinică a funcției renale.
5. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc) și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.
6. Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.
7. Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.
8. Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.
9. Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar.
• Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilească algoritmul de diagnostic și management.
• Să identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).
• Să asigure consilierea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.
• Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.
• Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.
• Să monitorizeze funcția renală și să interpreteze buletinele de analiză specifice.
• Să recunoască și să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.
• Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.
• Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.
...
8.
Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare
Tematică de curs:
1.
Hiperbilirubinemia neonatală
...
2.
Enterocolita ulcero-necrotică
...
3.
Afecțiuni gastro-intestinale congenitale
...
4.
Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestiv
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască dezvoltarea normală a sistemului gastro-intestinal și hepato- biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.
2. Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.
3. Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.
4. Să cunoască algoritmul de diagnostic pentru hiperbilirubinemia neonatală.
5. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.
6. Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.
7. Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.
8. Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.
9. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.
10. Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero- necrotice.
11. Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero- necrotică.
12. Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal.
• Să identifice și să evalueze nou- născuții cu icter non-fiziologic.
• Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.
• Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.
• Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.
• Să prevină creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.
• Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngrijirea pre și post-operatorie.
• Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.
• Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).
• Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.
...
9.
Patologie infecțioasă
Tematică de curs:
1.
Infecțiile virale cu transmitere intrauterină
...
2.
Toxoplasmoza congenitală
...
3.
Sifilisul congenital
...
4.
Tuberculoza congenitală
...
5.
Infecții bacteriene și fungice
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecției neonatale cu debut precoce și respectiv debut tardiv.
2. Să cunoască profilaxia infecției materno- fetale cu streptococ de grup B.
3. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.
4. Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.
5. Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.
6. Să cunoască recomandările și să utilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.
7. Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.
8. Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).
9. Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și să efectueze managementul și follow-up-ul nou născuților din această categorie.
10. Să cunoască profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.
11. Să cunoască metodele de prevenție și tratament în infecțiile nosocomiale.
• Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.
• Să evalueze și să identifice la nou- născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.
• Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.
• Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.
• Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.
• Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.
• Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.
• Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.
...
10.
Afecțiuni dermatologice
Tematică de curs:
1.
Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală.
...
2.
Anomalii vasculare și pigmentare.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.
2. Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întâlnite în perioada neonatală.
3. Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întâlnite în perioada neonatală.
• Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.
• Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatală.
• Să recunoască și să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).
• Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.
...
11.
Afecțiuni Oftalmologice
Tematică de curs:
1.
Retinopatia de prematuritate.
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.
2. Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.
3. Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.
4. Să cunoască criteriile și să indice screeningul pentru retinopatia de prematuritate.
5. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.
6. Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate.
• Să evalueze nou născutul cu risc pentru retinopatie de prematuritate.
• Să aplice metodele de prevenție a retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.
• Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.
• Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.
...
12.
Afecțiuni ORL
Tematică de curs:
1.
Pierderea auzului în perioada neonatală
...
2.
Teste de screening auditiv și follow-up
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască definiția, etiologia și factorii de risc care determină pierderea auzului la nou născut.
2. Să cunoască metodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.
3. Să recomande follow-up-ul nou născutului cu rezultate modificate la testele de screening auditiv.
4. Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat cu surditate.
• Să evalueze și să efectueze screeningul auditiv neonatal și să interpreteze rezultatele.
• Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate.
• Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate și evoluția pe termen lung a nou născuților cu pierderea auzului.
...
Anul III - Modul 14: Ecografie Neonatală - Ecografie Transfontanelară - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Ecografia transfontanelară
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
Ecografie transfontanelară
1. Noțiuni de anatomie a SNC la nou născut.
2. Tehnica examinării și ferestrele acustice utilizate.
3. Secțiunile standard - coronare și sagitale
4. Ecogenitatea normală a structurilor cerebrale
5. Aspectul ecografic normal la prematur
• Să știe să aleagă transductorul adecvat.
• Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală - 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20 de ore
Tematică de curs:
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală-discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Tematica seminarilor
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
...
Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis - 2 săptămâni
Nr. ore curs: 16 ore
Tematică de curs:
I.
Răspunderea profesională în practica medicală - 2 ore
1.
Relaționare și responsabilitate în practica medicală
...
2.
Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale
...
3.
Tipuri de răspundere juridică a medicului
...
...
II.
Răspunderea civilă - 3 ore
1.
Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis
...
2.
Apariția legislației medicale moderne în România
...
3.
Legislația medicală - necesitate educațională recunoscută
...
4.
Domenii de aplicare a legislației medicale:
a)
Malpraxis individual
...
b)
Malpraxis instituțional
...
...
5.
Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical
...
...
III.
Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală - 2 ore
1.
Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență
...
2.
Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic
...
3.
Acordul pentru comunicarea datelor medicale
...
4.
Solicitare privind comunicarea documentelor medicale
...
5.
Declarație privind comunicarea documentelor medicale
...
6.
Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală
...
7.
Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale
...
...
IV.
Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical - 3 ore
1.
Etapele procesului penal
...
2.
Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate
...
3.
Statutul de funcționar public al medicului
...
4.
Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
...
5.
Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor
...
...
V.
Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis - 2 ore
1.
Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
...
2.
Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical
...
...
VI.
Practica judiciară relevantă - 2 ore
1.
Soluționarea cauzelor penale
...
2.
Procesul civil
...
3.
Procedura civilă extrajudiciară
...
4.
Medierea
...
5.
Procedura cercetării disciplinare
...
...
VII.
Protecția practicii medicale - 2 ore
1.
Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală
a)
rolul legal
...
b)
limite
...
c)
tipuri de daune
...
d)
retroactivitatea
...
...
2.
Forme alternative de protecție a practicii medicale
...
...
Anul IV - Modulul 17: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală - vezi anul III - Modulul 13
Anul IV - Modulul 18: Neonatologie - Follow-up-ul nou-născutului prematur - 2 luni
Nr. ore curs: 40 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Imunizările recomandate prematurului
...
2.
Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului
...
3.
Follow-up-ul oftalmologic al prematurului
...
4.
Follow-up-ul audiologic al prematurului
...
5.
Follow-up-ul neurologic al prematurului
...
6.
Follow-up-ul creșterii și dezvoltării
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.
2. Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.
3. Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.
4. Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomande screeningul de retinopatie.
5. Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.
6. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.
7. Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întâlnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzător.
• Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.
• Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.
• Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.
• Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvat precum și să ofere recomandările corespunzătoare.
• Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includă în programele naționale de screening.
• Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzător al acestora.
• Să evalueze și să urmărească nou- născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere recomandările specifice.
Anul IV - Modul 19: Ecografie Neonatală - Ecografie cardiacă și pulmonară - 1 lună
Nr. ore curs: 20 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Ecografie cardiacă
...
2.
Ecografie pulmonară
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Ecografie cardiacă
a. Noțiuni de anatomie a cordului și vaselor mari.
b. Tehnica examinării în modul 2D.
c. Secțiunile standard ecocardiografice și recunoașterea elementelor anatomice.
d. Identificarea vaselor mari prin Doppler.
• Să știe să aleagă transductorul adecvat.
• Să cunoască ferestrele standard ecografice.
• Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
2. Ecografie pulmonară
a. Noțiuni de anatomie a plămânului.
b. Tehnica examinării.
c. Ferestrele standard ecografice.
d. Aspect ecografic normal.
• Să știe să aleagă transductorul adecvat.
• Să cunoască ferestrele standard ecografice.
• Sa achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.
Anul V - Modulul 20: Transport neonatal - 3 luni
Nr. ore curs: 60 de ore
Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână
Tematică de curs:
1.
Transferul și transportul neonatal
...
2.
Managementul pretransport
...
3.
Organizarea echipei de transport
...
4.
Condiții special - management
...
Obiective educaționale și abilități așteptate:
Obiective educaționale
Abilități
1. Să cunoască ierarhizarea secțiilor de îngrijire neonatală.
2. Să cunoască patologiile care necesită transfer neonatal.
3. Să evalueze, să stabilizeze nou-născutul și să asigure managementul medical pretransport.
4. Să cunoască și să exercite responsabilitățile echipei de transport.
5. Să cunoască echipamentul și medicația necesare pe durata transportului.
6. Să cunoască tipurile de transport neonatal.
• Să identifice și să evalueze nou- născuții care necesită transfer interspitalicesc.
• Să stabilizeze parametrii vitali ai nou- născutului și să asigure managementul medical pretransport.
• Să verifice, să pregătească și să utilizeze adecvat echipamentul și medicația necesare.
• Să exercite toate procedurile de terapie intensivă care se impun pe durata transportului.
• Să realizeze managementul medical pe durata transportului, în funcție de patologia neonatală.
• Să completeze fișa medicală a nou- născutului transportat.
• Să informeze părinții, să explice și să obțină consimțământul informat al acestora.
Anul V - Modulul 21: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală - vezi anul III - Modul 13
Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.
1. Plasarea sondei nazo-gastrice/nazo-jejunale.
2. Cateterismul arterei și venei ombilicale. Recoltarea probe de sânge de pe cateterul ombilical venos sau arterial.
3. Puncția arterială periferică.
4. Puncția capilară.
5. Aspirarea căilor respiratorii superioare.
6. Ventilația pe mască și balon.
7. Masajul cardiac extern.
8. Intubația oro-traheală și fixarea sondei endo-traheale.
9. Administrarea surfactantului.
10. Exsanguinotransfuzie partială și totală.
11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis.
12. Paracenteza.
13. Pericardiocenteza.
14. Puncția ventriculară.
15. Montarea și fixarea sondei urinare.
16. Screeningul auditiv.
17. Tehnica spălării mâinilor.
18. Transiluminarea.
...
...
Anexa nr. 1
Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie
Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Neonatologie
A.
PROBA SCRISĂ
...
B.
PROBA CLINICĂ - Nou-născutul la termen
...
C.
PROBA CLINICĂ - Nou-născutul prematur
...
D.
PROBA PRACTICĂ
...
A.
PROBA SCRISĂ
1.
Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale.
...
2.
Nou-născutul cu risc - clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic.
...
3.
Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management.
...
4.
Traumatismul mecanic la naștere.
...
5.
Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de lapte specifice.
...
6.
Nutriție parenterală.
...
7.
Anomalii genetice în perioada neonatală.
...
8.
Nou-născutul din sarcina multiplă.
...
9.
Sindrom de abstinență neonatală.
...
10.
Hidropsul fetal.
...
11.
Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului.
...
12.
Displazie bronhopulmonară.
...
13.
Sindrom de aspirație de meconium.
...
14.
Tahipneea tranzitorie a nou-născutului.
...
15.
Sindrom de pierdere de aer.
...
16.
Hemoragia pulmonară neonatală.
...
17.
Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală.
...
18.
Apneea neonatală.
...
19.
Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă.
...
20.
Șocul neonatal
...
21.
Boli cardiace în perioada neonatală.
...
22.
Bolile hemoragice ale nou-născutului.
...
23.
Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza)
...
24.
Anemie neonatală.
...
25.
Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină.
...
26.
Hipo- și hiperglicemia neonatală.
...
27.
Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet.
...
28.
Anomalii ale calciului și magneziului seric.
...
29.
Managementul apei și electroliților.
...
30.
Erori metabolice înnăscute.
...
31.
Anomalii tiroidiene în perioada neonatală.
...
32.
Hiperbilirubinemia neonatală.
...
33.
Enterocolita ulceronecrotică neonatală.
...
34.
Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară.
...
35.
Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică.
...
36.
Convulsiile neonatale.
...
37.
Defecte de tub neural.
...
38.
Probleme ortopedice neonatale.
...
39.
Osteopenia de prematuritate.
...
40.
Urgențe chirurgicale neonatale.
...
41.
Infecțiile cronice intrauterine.
...
42.
Infecții bacteriene și fungice neonatale.
...
43.
Infecții virale în perioada neonatală.
...
44.
Retinopatia de prematuritate.
...
45.
Patologia auditivă la nou-născut.
...
46.
Durerea și stresul neonatal.
...
47.
Patologie renală neonatală
...
48.
Anomalii vasculare în perioada neonatală.
...
Bibliografie:
1.
Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 2019
...
2.
Williams Obstetrică, ediția 24-a, Editura Hipocrate 2017 - capitolele 32, 33, 34, 35
...
3.
Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018
...
...
D.
PROBA PRACTICĂ
1.
Tehnica de spălare corectă a mâinilor
...
2.
Proceduri - indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:
● Cateterismul venei și arterelor ombilicale
● Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască
● Intubația traheală
● Masajul cardiac extern
● Puncția lombară
● Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza
● Montarea sondei urinare
● Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)
● Puncția evacuatorie ventriculară
...
3.
Managementul termoreglării la nou-născutul prematur
...
4.
Fototerapia: indicații, complicații.
...
5.
Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție.
...
6.
Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:
● Examen radiologic
● Examen ecografic
● Electrocardiograma
● Buletin analize sangvine
● Examen LCR
...
7.
Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a parametrilor de ventilație în funcție de patologie.
...
8.
Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor sangvine și ale echilibrului acido-bazic.
...
9.
Interpretarea curbelor de ventilație.
...
10.
Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații.
...
11.
Nutriția parenterală - periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție, concentrație soluții folosite.
...
12.
Corectarea hipoglicemiei
...
13.
Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal)
...
14.
Corectarea acidozei metabolice
...
15.
Tratamentul insuficienței cardiace
...
16.
Persistența de canal arterial - indicații și tratament terapeutic.
...
17.
Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente
...
18.
Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale.
...
19.
Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina, volum-expanderi: SF, sânge total).
...
20.
Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul de administrare
...
...
(la 19-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea neonatologie a fost modificat de Litera c), Articolul I din ORDINUL nr. 4 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 131 din 19 februarie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE
Definiția specialității:
NEUROCHIRURGIA este o specialitate medicală care oferă diagnosticul, managementul chirurgical sau non-chirurgical (prevenția, diagnosticul, evaluarea, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea) pacienților cu procese patologice care afectează sistemul nervos central și periferic, incluzând structurile lor de suport și protecție, structurile lor vasculare, precum și tratamentul chirurgical sau non-chirurgical al durerii. Aceasta presupune tratamentul afecțiunilor cerebrale, ale meningelor, craniului și a structurilor vasculare intra- și extracraniene (arterele carotide și vertebrale), afecțiuni ale glandei hipofizare, afecțiuni ale nervilor cranieni și spinali, ale nervilor periferici, afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ, afecțiuni ale măduvei spinării, meningelui adiacent, precum și afecțiuni ale coloanei vertebrale, inclusiv acele afecțiuni care necesită intrumentație spinală.
Preambul:
Apariția noilor recomandări ale UEMS în anul 2015 (European Training Requirements or the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34) ne obligă la o actualizare a curriculei de pregătire în specialitatea Neurochirurgie în conformitate cu noile standarde ale UEMS. Ca membru al Uniunii Europene, România are obligația, prin Ministerul Sănătății ca autoritate națională, să asigure condiții de educație și formare în specialitatea Neurochirurgie astfel încât calificarea obținută în centrele de formare din România să fie recunoscute pe întreg teritoriul Uniunii Europene (Directiva nr. 36/2005 a Consiliului European care stabilește mecanismul recunoașterii mutuale automate a medicilor în conformitate cu cerințele formării pe teritoriul statelor membre, bazată pe durata pregătirii în specialitate și titlul calificării).
În acest sens, va trebui efectuată de urgență o reevaluare a centrelor de formare din România, în vederea acreditării acestora pe plan național și ulterior pe plan european. Acest proces de evaluare și acreditare va trebui efectuat de o comisie mixtă formată din membri ai Comisiei de Neurochirurgie și reprezentanți ai MS. Procesul de evaluare și acreditare va viza existența dotărilor și echipamentelor minim necesare, numărului minim de medici care pot fi îndrumători de rezidențiat (4 medici primari incluzând și directorul de program din centrul respectiv, conform standardelor UEMS), paleta și numărul de intervenții chirurgicale efectuate, numărul de cazuri internate și tratate/an la nivelul secției/secțiilor, astfel încât centrele acreditate să ofere condiții cel puțin minimale pentru formarea în specialitatea de neurochirurgie. În eventualitatea în care la nivelul unei secții nu există toate condițiile pentru formarea completă, pot fi organizate centre prin asocierea a două sau mai multe secții din același centru sau din centre apropiate geografic, care să permită rotația rezidenților pentru completarea formării.
În formarea rezidenților, se va avea în vedere că orele de pregătire teoretică, demonstrațiile practice, cursurile tematice de tehnici chirurgicale și microchirurgicale, orele dedicate cercetării se vor efectua în afara timpului efectiv de muncă. Coordonatorul de program este responsabil de organizarea acestora în vederea asigurării unei pregătiri teoretice și practice cât mai complexe a rezidenților.
Rolul rezidentului în sala de operație va fi crescut gradual, pe măsura acumulării cunoștințelor practice și teoretice, de la observator în sala de operație în primele săptămâni de formare, la Ajutor 2, în care participă efectiv în echipa operatorie la timpii de deschidere și închidere, având un rol din ce în ce mai activ. Următoarea etapă este cea de Ajutor 1, în care efectuează sub supraveghere deschiderea până la timpul lezional (cerebral sau vertebro-medular, după caz) precum și la închiderea plăgii operatorii. Pe măsura acumulării unei experiențe operatorii suficiente, rezidentul va efectua o serie de intervenții chirurgicale ca Operator sub supraveghere directă, aceasta presupunând prezența îndrumătorului în sala de operație pe toată durata intervenției chirurgicale. La finele programului de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil să realizeze o serie de intervenții chirurgicale ca Operator principal, în limita competenței conferite de examenul de specialitate, definite prin Anexa Barem de proceduri de specialitate. Este obligația Directorului de program de a se preocupa de o formare completă a rezidentului, dar în același timp este datoria rezidentului de a se preocupa de îndeplinirea baremului minim de proceduri chirurgicale de efectuat pe parcursul formării, barem fără de care nu poate fi acceptat pentru înscrierea la examenul de specialitate.
Rezidenții trebuie să vină în contact cu întregul spectru de intervenții neurochirurgicale pe durata formării în specialitate. Aceasta presupune instruirea de către mai multe persoane calificate în anumite subspecializări, precum și posibilitatea instruirii rezidentului în diferite centre care au experiență pe anumite subspecialități (neurochirurgie vasculară, tratament endovascular, chirurgie spinală, neurochirurgie pediatrică etc.). Atașat acestui document se află o anexă care cuprinde numărul minim, respectiv numărul optim de procedee chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le efectueze până la finalizarea rezidențiatului. În condițiile în care numărul minim pentru o anumită procedură nu poate fi îndeplinit, poate fi compensat de o altă procedură comparabilă din aceeași arie tematică, astfel încât numărul minim de intervenții pe o anumită arie să fie asigurat.
Rezidenții vor fi implicați în managementul cazurilor pornind de la diagnostic, tratament chirurgical sau non-chirurgical, urmărirea postoperatorie și eventual la urmărirea periodică pe termen mediu și lung a pacienților, pentru a avea o înțelegere completă a managementului bolnavului neurochirurgical.
Având în vedere noile reglementări legislative referitoare la timpul de muncă, pentru a evita o prelungire a duratei specializării de la 6 la 7 ani, considerăm că se impun o serie de modificări ale curriculumului de pregătire, prin reducerea perioadei și orelor dedicate modulelor conexe de la 67 de săptămâni la 52 de săptămâni, concomitent cu creșterea perioadei dedicate formării în specialitate de la 260 de săptămâni la 275 de săptămâni.
● Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
● Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
● Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicat activităților practice, studiului individual și activității de cercetare.
● La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
15
MODULUL 1
Introducere în Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
13 SĂPTĂMÂNI/3 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2
Medicină de Urgență (pre-spital și UPU),
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 3
Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 4
Neurologie generală și neurofiziologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 5
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 6
O talmologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7
ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 8
Chirurgie Maxilo-Facială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 9
Neurotraumatologie cranio-cerebrală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10
Neurotraumatologie vertebro- medulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 11
Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor periferici
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12
Patologie cranio-cerebrală oncologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 13
Neurochirurgie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 14
Neurochirurgie uncțională, chirurgia epilepsiei, tratamentul durerii, radiochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 15
Patologie neurochirurgicală Vasculară, Neurochirurgie Specială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică (Cursuri)*
1200 ORE
Total ore pregătire practică **
13.700 ORE
* Cuprinde orele de cursuri naționale, internațion ale, participări la simpozioan e, con erințe, congrese, orele de cursuri practice, orele de work-shop organizate la nivel național sau internațional, demonstrații practice, cercetare.
** În calculul orelor de activitate practică s-a avut în vedere reglemetarea UE privitoare la timpul de muncă. Calculul s-a e ectuat pentru 48 de săptămâni/an
(4 săptămâni de concediu de odihnă/an) rezultând o medie de 44 ore/săptămână și cuprinde orele de gardă voluntară și gărzile efectuate pe linia a II-a începând din anul III.
...
1.2.
Structura programului
Anul I: PRACTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘI URGENȚE, CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ÎN SPECIALITATE
Modulul 1, anul I:
Introducere în Neurochirurgie
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 132 ore de practică (nu cuprinde orele de gardă voluntară)
1.
Tematică
● Abordarea bolnavului neurochirurgical;
● Examinarea bolnavului neurochirurgical;
● Noțiuni de bioetică medicală;
● Administrarea documentației medicale;
● Tehnici de îngrijire a bolnavului neurochirurgical;
● Noțiuni de Metodologia Cercetării Științifice;
● Noțiuni de neuroanestezie, terapie intensivă și monitorizare a pacientului neurochirurgical.
...
2.
Obiective educaționale
a.
Acomodarea rezidentului cu profilul pacienților neurochirurgicali;
...
b.
Stabilirea relației medic-pacient;
...
c.
Deprinderea tehnicilor de administrare a documentației medicale;
...
d.
Acomodarea cu tehnicile de îngrijire și monitorizare a pacienților neurochirurgicali.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a.
Examinarea clinică corectă și competentă a bolnavului neurochirurgical;
...
b.
Completarea corespunzătoare a documentației medicale;
...
c.
Rezidentul trebuie să știe să efectueze manopere invazive simple (sutura plăgii, puncție lombară, cateterizare venoasă, intubație orotraheală de urgență, pansamentul și urmărirea plăgii operatorii);
...
d.
Însușirea și înțelegerea responsabilităților specifice specialității;
...
e.
Deprinderea metodologiei de cercetare științifică, a tehnicilor de elaborare și redactare a unei lucrări științifice.
...
...
Modulul 2, anul I:
Medicină de Urgență (pre-spital și UPU)
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 176
1.
Tematică
a.
Managementul căilor aeriene;
...
b.
Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare;
...
c.
Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat;
...
d.
Efectuarea unor manevre și proceduri sub supraveghere:
● Ventilația pe balon și mască
● Intubația orotraheală și nasotraheală
● Intubația prin transiluminație
● Aplicarea măștii laringiene
● Minitraheostomia
● Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație
● Monitorizarea neinvazivă și invazivă a presiunii arteriale
● Monitorizarea ECG
● Efectuarea unei electrocardiograme
● Cardiostimulare transtoracică
● Defibrilare
● Cardioversie
● Accesul venos periferic și central
● Drenajul pleural cu ac și tub de dren
● Lavajul peritoneal diagnostic
● Paracenteza
● Puncția lombară
● Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor
● Tamponament nazal anterior și posterior
● Otoscopia
● Rinoscopia
● Sondaj oro și nasogastric
● Sondaj vezical
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului în urgență;
...
b.
Cunoașterea noțiunii și principiilor de triaj în serviciile de urgență;
...
c.
Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a.
Managementul pacienților în situații de urgență;
...
b.
Identificarea pacienților care necesită spitalizare;
...
c.
Identificarea pacienților care necesită manopere medicale de urgență;
...
d.
Însușirea principiilor de colaborare ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice.
...
...
Modului 3, anul I:
Chirurgie Generală
Nr. ore de curs: 40
Nr. ore de practică: 352 ore
1.
Tematica
a.
Metode moderne de diagnostic în chirurgie;
...
b.
Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia;
...
c.
Noțiuni de chirurgie laparoscopică;
...
d.
Asepsia și antisepsia;
...
e.
Pregătirea preoperatorie a bolnavului;
...
f.
Îngrijiri și complicații postoperatorii;
...
g.
Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie;
...
h.
Tehnici chirurgicale de bază:
● Manevrarea instrumentelor
● Efectuarea nodurilor chirurgicale (manual, cu ajutorul instrumentelor)
● Tehnici de sutură chirurgicală
● Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie
● Debridarea țesuturilor
● Sutura tendoanelor
● Izolarea și legarea vaselor
● Anastomozele vasculare
● Arteriotomia
● Angioplastia
● Anastomoze termino - terminale și anastomoze termino - laterale
● Tehnici chirurgicale minim invazive
● Abordul transpleural al coloanei vertebrale
...
i.
Abordul retroperitoneal al coloanei vertebrale
...
j.
Abordul transtoracic al coloanei vertebrale
...
k.
Managementul chirurgical în echipa de politraumă
...
l.
Managementul de urgență al leziunilor vaselor mari
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Învățarea tehnicilor de bază în chirurgie;
...
b.
Managementul marilor urgențe politraumatice;
...
c.
Ierarhizarea priorităților chirurgicale;
...
d.
Căi de abord alternative în chirurgia spinală.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a.
Însușirea tehnicilor de bază în chirurgie;
...
b.
Managementul și ierarhizarea priorităților chirurgicale în politraumă;
...
c.
Operația în echipă multidisciplinară.
...
...
Modulul 4, anul I:
Neurologie generală și neurofiziologie
Nr. ore curs: 40 ore
Nr. ore practică: 352 ore (9 săptămâni, 48 ore/săptămână)
1.
Tematică
a.
Neuroanatomie și neurofiziologie;
...
b.
Neurotransmițători;
...
c.
Farmacologie și farmacokinetică neurologică;
...
d.
Neuroplasticitate;
...
e.
Semiologia neurologică;
...
f.
Electrofiziologia sistemului nervos, noțiuni de neuromonitorizare
● Potențiale evocate somestezice (PES), potențiale evocate vizuale (PEV) și auditive (PEA), D-wave
● Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii
...
g.
Accidentele vasculare cerebrale;
...
h.
Epilepsia și tulburările stării de conștiență;
...
i.
Bolile degenerative ale creierului;
...
j.
Boala Parkinson și sindroamele pseudoparkinsoniene;
...
k.
Distoniile;
...
l.
Noțiuni de neuroreabilitare.
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea examenului neurologic corect și complet;
...
b.
Managementul pacientului neurologic;
...
c.
Însușirea elementelor de bază în diagnosticul neurofiziologic și al monitorizării neurofiziologice;
...
d.
Posibilități și perspective de tratament neurochirurgical în afecțiuni neurologice.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a.
Evaluarea corectă și completă a pacientului neurologic,
...
b.
Abilitatea de a evalua la nivel bazic investigațiile electrofiziologice.
...
...
Modulul 5, anul I:
Imagistică medicală
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 176
1.
Tematică
a.
Radiologie generală
...
b.
Examinarea CT
● Nativă și cu contrast
● Examinare Angio-CT
● Examinarea CT craniană
● Examinarea CT toraco-abdominală
● Examinări CT specifice
...
c.
Examinarea RMN
...
a.
Examinarea RMN nativă
...
b.
Secvențe RMN
...
c.
Contrastarea în examinarea RMN
...
d.
Examinarea RMN cranio-cerebrală
...
e.
Examinarea RMN a coloanei vertebrale
...
f.
RMN funcțional
...
g.
Spectroscopia RMN
...
h.
Tehnici RMN specifice (DTI, tractografie, Angio RMN etc.)
...
d.
Angiografia cerebrală
...
e.
Angiografia spinală
...
f.
Tratamentul endovascular al leziunilor vasculare cerebrale și spinale-principii și tehnici
...
g.
Examinări izotopice
...
h.
Ecografia cerebrală, a vaselor gâtului și transcraniană
...
i.
Ecografie intraoperatorie nativă și cu contrast
...
j.
PET CT
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea noțiunilor de bază ale imagisticii cerebro-spinale normale;
...
b.
Învățarea tehnicilor specifice de RMN și CT în diagnosticul complet al afecțiunilor cerebro-spinale;
...
c.
Aspecte de diagnostic diferențial;
...
d.
Aspecte complementare ale imagisticii moderne;
...
e.
Posibilități și limite ale tratamentului endovascular actual.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a.
Rezidentul trebuie să cunoască aspectele radiologice, imagistice și funcționale normale;
...
b.
Să cunoască indicațiile specifice pentru fiecare tip de investigație imagistică;
...
c.
Să posede tehnicile de utilizare a ecografiei intraoperatorii;
...
d.
Să dețină cunoștințele necesare pentru un diagnostic neuroradiologic corect.
...
...
Modulul 6, anul I:
Oftalmologie
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 176
1.
Tematică
a.
Anatomia ochiului și a orbitei;
...
b.
Examinarea clinică a ochiului și funcției vizuale;
...
c.
Examinarea paraclinică a ochiului (FO, AV, CV);
...
d.
Investigații imagistice specifice
–
OCT
...
–
RMN de orbită
...
–
CT de orbită
...
–
Ecografia oculară
...
...
e.
Afecțiuni traumatice ale ochiului și orbitei;
...
f.
Afecțiuni tumorale ale orbitei;
...
g.
Afecțiuni vasculare ale orbitei;
...
h.
Afecțiuni inflamatorii ale orbitei;
...
i.
Tehnici chirurgicale specifice
● Blefarorafia
● Tarsorafia
● Tarsotomia
● Explorarea polului anterior
● Abordul subconjunctival
● Sutura leziunilor traumatice ale pleoapei
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Examinarea corectă a funcției vizuale și a motilității oculare;
...
b.
Însușirea tehnicilor chirurgicale specifice;
...
c.
Stabilirea indicației terapeutice corecte.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a.
Examenul CV, FO, AV;
...
b.
Interpretarea corectă a examinărilor imagistice;
...
c.
Însușirea tehnicilor chirurgicale elementare.
...
...
Modulul 7, anul I:
Oto-Rino-Laringologie
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 176
1.
Tematică
a.
Anatomia endoscopică a foselor nazale, rinofaringelui, sfenoidului;
...
b.
Anatomia chirurgicală a stâncii temporale;
...
c.
Tamponamentul anterior;
...
d.
Tamponamentul posterior;
...
e.
Examinarea clinică ORL;
...
f.
Examinarea paraclinică a aparatului auditiv;
...
g.
Examinarea imagistică în sfera ORL
● Ex. CT
● Examen RMN
● Examen endoscopic
...
h.
Abordul endoscopic al hipofizei și etajului anterior al bazei craniului;
...
i.
Abordul translabirintic;
...
j.
Abordul transmastoidian;
...
k.
Traheostomia.
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea tehnicilor de examinare clinică și paraclinică în sfera ORL;
...
b.
Însușirea particularităților de diagnostic imagistic în sfera ORL;
...
c.
Evaluarea corectă a patologiei și stabilirea indicației terapeutice;
...
d.
Evaluarea critică (avantaje și dezavantaje) a abordurilor chirurgicale de graniță;
...
e.
Însușirea tehnicilor de explorare endoscopică a foselor nazale;
...
f.
Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a.
Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;
...
b.
Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;
...
c.
Acomodarea cu tehnicile endoscopice.
...
...
Modulul 8, Anul I:
Chirurgie Maxilo-Facială
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 176
1.
Tematica
a.
Anatomia chirurgicală a viscerocraniului;
...
b.
Examinarea clinică a pacientului cu leziuni maxilo-faciale;
...
c.
Examinarea imagistică a pacientului cu leziuni ale viscerocraniului;
...
d.
Leziuni traumatice ale viscerocraniului;
...
e.
Leziuni tumorale ale viscerocraniului;
...
f.
Leziuni vasculare ale viscerocraniului;
...
g.
Leziuni inflamatorii ale viscerocraniului;
...
h.
Căi de abord transfaciale ale bazei craniului;
...
i.
Imobilizarea provizorie în patologia traumatică a viscerocraniului;
...
j.
Fixarea definitivă a leziunilor la nivelul viscerocraniului.
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea metodelor de examinare clinică și imagistică a viscerocraniului;
...
b.
Însușirea noțiunilor teoretice de management ale leziunilor viscerocraniului;
...
c.
Posibilități chirurgicale de tratament ale leziunilor de graniță;
...
d.
Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a.
Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;
...
b.
Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;
...
c.
Acomodarea cu tehnicile chirurgicale maxilo-faciale.
...
...
Anul II: NEUROCHIRURGIE
Modulul 9, anul II:
Neurotraumatologie cranio-cerebrală
Nr. ore curs: 150
Nr. ore practică: 1408
1.
Tematică
● Traumatismul craniocerebral (TCC) și fiziopatologia acestuia;
● Anatomia patologică a leziunilor traumatice craniocerebrale;
● Evaluarea severității traumatismului craniocerebral;
● Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebrală;
● Presiunea intracraniană - fiziologie, fiziopatologie, monitorizare;
● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave;
● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale minore și medii;
● Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale - hematoamele extradurale și subdurale;
● Leziuni intracraniene posttraumatice intraaxiale - hematoame intracerebrale, contuzii cerebrale, edemul cerebral;
● Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare;
● Leziuni cerebrale posttraumatice difuze;
● Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni;
● Traumatisme craniocerebrale penetrante;
● Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian;
● Fracturi craniene;
● Leziuni posttraumatice ale scalpului;
● Traumatisme craniofaciale;
● Prognosticul traumatismelor craniocerebrale;
● Complicațiile traumatismelor craniocerebrale;
● Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale;
● Hidrocefalia posttraumatică;
● Epilepsia posttraumatică;
● Infecții posttraumatice;
● Sindromul posttraumatic;
● Encefalopatia posttraumatică;
● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la copii;
● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la vârstnici;
● Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor extradurale;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale cronice;
● Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene;
● Tratamentul chirurgical al plăgilor craniocerebrale;
● Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian;
● Tratamentul chirurgical al infecțiilor posttraumatice;
● Drenajul ventricular extern și monitorizarea presiunii intracraniene;
● Repararea defectelor craniene.
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului cranio-cerebral;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul extremității cefalice.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale și activități practice
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Sutura unei plăgi a scalpului
30
60
2.
Gaura de trepan pentru drenaj ventricular extern, măsurarea PIC
15
30
3.
Tratamentul chirurgical al hematomului subdural cronic
3
6
4.
Craniotomie pentru hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală
5
10
5.
Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive
5
8
6.
Craniectomie decompresivă
2
4
7.
Tratamentul chirurgical al fistulei LCR, plastia durei mater
2
5
8.
Cranioplastia
3
6
...
Modulul 10, anul II:
Neurotraumatologie vertebro-medulară
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 880
1.
Tematică
● Dezvoltarea și maturarea coloanei vertebrale. Anatomie descriptivă, funcțională și chirurgicală a coloanei. Biomecanica coloanei. Stabilitate - instabilitate vertebrală;
● Semiologia neurologică;
● Semiologia sensibilității, sindroame sensitive;
● Semiologia motilității și a reflexelor, sindrom de neuron motor central și neuron motor periferic;
● Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA);
● Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale;
● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale, analiză și planning preoperator;
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei;
● Prevenirea și tratamentul complicațiilor, îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal;
● Clasificări ale leziunilor traumatice ale coloanei;
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei
() Leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală - C2)
() Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale
() Leziuni traumatice ale coloanei toracale
() Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare
() Leziuni traumatice sacro-coccigiene
() Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară
● Abordul posterior al coloanei vertebrale;
● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;
● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;
● Tehnici de sinteză C1 - C2 pe cale anterioară și posterioară;
● Tehnici de sinteză occiput - C2;
● Tehnici de sinteză cervicală posterioară;
● Tehnici de sinteză cervicală anterioară;
● Corpectomia cervical;
● Tehnici de reconstrucție vertebrală;
● Tehnici de sinteză osoasă toracală și lombară pe cale posterioară și posterolaterală;
● Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară;
● Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF; TLIF);
● Recuperarea neuromotorie.
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului vertebro-medular;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu leziune traumatică (ajutor I)
4
6
2.
Abordul posterior al coloanei vertebrale C1-C2 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
2
4
3.
Abordul posterior al coloanei vertebrale C3-C7 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
3
6
4.
Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
2
4
5.
Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)
4
6
5.
Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)
2
4
6.
Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)
2
4
7.
Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I)
2
4
8.
Vertebroplastia percutana transpediculara (ajutor I)
2
4
...
Modulul 11, anul III:
Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor periferici
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 2280
1.
Tematică
● Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale;
● Tumori intramedulare;
● Tumori subdurale;
● Tumori ale cozii de cal;
● Tumori vertebrale benigne și maligne;
● Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitoneal;
● Discopatia vertebrală cervicală;
● Discopatia vertebrală toracală;
● Discopatia vertebrală lombară;
● Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită), mielopatia vertebrală;
● Spondiloliza și spondilolistezisul;
● Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică);
● Afecțiuni parazitare spinale;
● Diformitățile coloanei vertebrale;
● Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale;
● Afecțiuni traumatice și netraumatice ale nervilor periferici;
● Leziunile plexului brachial;
● Fuziunea imagistică și neuronavigația;
● Imagistica intraoperatorie în chirurgia spinală;
● Neuromonitorizarea în chirurgia spinală;
● Abordul posterior al coloanei vertebrale;
● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;
● Abordul transpleural al coloanei vertebrale;
● Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal și lombar);
● Abordul prin lombotomie al coloanei vertebrale;
● Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale;
● Abord prin toracofrenolaparatomie al coloanei vertebrale;
● Abord anterior transoral;
● Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale;
● Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare;
● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;
● Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale;
● Alte tehnici de abord transcutan (minim invaziv);
● Tehnici de sinteză occiput - C2;
● Corpectomia toracală și lombară;
● Tehnici de reconstrucție vertebrală;
● Sinteza intercorporeală lombară pe cale lateral;
● Tehnici endoscopice de chirurgie spinală;
● Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase;
● Osteotomia cervicală și lombară;
● Anatomia chirurgicală și expunerea componentelor sistemului nervos periferic;
● Manifestări clinice în traumatismele sistemului nervos periferic;
● Tratamentul traumatismelor nervilor periferici;
● Leziunile plexului brachial;
● Neuropatii prin entrapment;
● Patologia infecțioasă vertebro-medulară
() Spondilodiscita specifică și nespecifică
() Spondilodiscita iatrogenă
() Osteita
() Empiemul epidural
() Abcesul spinal și paravertebral
() Parazitozele spinale
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor netraumatice vertebro-medulare;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)
4
8
2.
Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)
4
8
3.
Corporectomie cu reconstructie vertebrală (ajutor I)
2
4
4.
Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale (ajutor I) prin abord anterior
10
15
5.
Abordul posterior al coloanei cervicale (laminectomie/laminotomie)
4/2
6/3
6.
Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale (ajutor I)
4
8
7.
Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare
25
40
8.
Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului (ajutor I, opertor)
5
8
9.
Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare (ajutor I)
3
6
10.
Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I)
4
8
11.
Abordul chirurgical al unei tumori de coadă de cal (ajutor I)
2
4
12.
Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I)
5
10
13.
Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I)
5
10
14.
Neurorafie termino-terminala, exoneuroliza
3
5
15.
Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi nervoase pe animale de laborator
5
10
16.
Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi vasculare pe animale de laborator
5
10
...
Începând cu luna a 6-a a anului III, rezidentul poate fi introdus pe linia a II-a de gardă.
Modulul 12, anul IV:
Patologie cranio-cerebrală oncologică, infecțioasă și parazitară
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 2280
1.
Tematică
● Generalități de neurooncologie;
● Imagistica tumorilor intracraniene;
● Fuziunea imagistică și neuronavigația;
● Imagistica intraoperatorie în patologia tumorală cerebrală;
● Glioamele intracraniene, astrocitoamele, oligodendroglioamele;
● Meningioamele intracraniene;
● Metastazele cerebrale;
● Tumorile intraventriculare, ependimoamele intracraniene, tumorile plexului coroid;
● Tumorile selare și paraselare, tumorile hipofizare, craniofaringioamele;
● Tumorile disembrioplazice;
● Tumorile căilor optice și glioamele hipotalamice;
● Tumorile regiunii pineale;
● Tumorile fosei craniene posterioare;
● Schwannoamele vestibulare;
● Meduloblastoamele și tumorile primare neuroectodermale;
● Tumorile trunchiului cerebral;
● Tumorile glomusului jugular;
● Tumorile bazei craniului;
● Tumorile craniene;
● Tumorile orbitei;
● Limfoamele cerebrale;
● Pseudotumor cerebri;
● Particularitățile tumorilor cerebrale la copii;
● Radioterapia și radiochirurgia stereotactică în tumorile intracraniene;
● Abordul subfrontal unilateral și bilateral;
● Abordul frontobazal;
● Abordul frontal;
● Abordul frontotemporal;
● Abordul temporal;
● Abordul subtemporal;
● Abordul parietal;
● Abordul transcalos;
● Abordul transcortical - transventricular;
● Abordul occipital;
● Abordul suboccipital transtentorial;
● Abordul infratentorial supracerebelos;
● Abordul suboccipital median;
● Abordul suboccipital paramedian;
● Abordul retromastoidian;
● Abordul transsfenoidal;
● Abordurile chirurgicale ale orbitei;
● Biopsia stereotactică a tumorilor cerebrale;
● Abcesul cerebral;
● Empiemul subdural;
● Tuberculomul;
● Infecții cerebrale iatrogene;
● Parazitozele cerebrale.
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor oncologice cranio-cerebrale;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul bazei craniului.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Abordul chirurgical al unui gliom frontal
4
8
2.
Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I)
4
8
3.
Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I)
4
8
4.
Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I)
4
8
5.
Abordul chirurgical al unui meningiom convexital (ajutor I)
4
8
6.
Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital (ajutor I)
4
8
7.
Abordul chirurgical al unui meningiom de creastă sfenoidală (ajutor I)
3
6
8.
Abordul chirurgical al unui meningiom de șanț olfactiv (ajutor I)
2
4
9.
Abordul chirurgical al unui meningiom tentorial (ajutor I)
2
4
10.
Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare (ajutor I)
2
4
11.
Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I)
2
4
12.
Abordul chirurgical transsfenoidal endoscopic al unei tumori selare (ajutor I)
2
4
13.
Abordul chirurgical intracranian al unei tumori supraselare (ajutor I)
2
4
14.
Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineală (ajutor I)
2
4
15.
Abordul chirurgical al unei tumori de fosa craniană posterioară (ajutor I)
5
10
16.
Abordul chirurgical al unei tumori de unghi pontocerebelos (ajutor I)
2
4
17.
Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare (ajutor I)
2
4
18.
Biopsia stereotactică/ghidată prin neuronavigație a unei tumori cerebrale (ajutor I)
4
8
19.
Alte leziuni benigne (chist epidermoid, dermoid)
2
4
19.
Craniotomii pentru tumori intracraniene
60
80
20.
Craniotomii/Craniectomii ale Fosei Cerebrale Posterioare pentru tumori de fosă
20
40
...
Modulul 13, anul V:
Neurochirurgie pediatrică
Nr. ore curs: 128
Nr. ore practică: 1408
1.
Tematică
a.
Traumatismele cranio-cerebrale la copil
● Mecanisme traumatice
● Clasificări, scale de evaluare
● Traumatismele cranio-cerebrale la sugar și copil mic (0 - 3 ani)
● Neuroimagistică în traumatismele cranio-cerebrale la copil
● Plăgile cranio-cerebrale
● Hematoamele intracraniene posttraumatice
● Complicațiile infecțioase posttraumatice
...
b.
Traumatismele vertebro-medulare la copil
● Mecanisme traumatice
● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
...
c.
Patologia tumorală la copil
● Procese expansive intracraniene supratentoriale
● Procese expansive intracraniene infratentoriale
● Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0 - 3 ani)
● Procese expansive de ventricul III și regiune pineală
● Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copii
...
d.
Patologia infecțioasă cerebrală la copil
● Abcesul cerebral
● Empiemul subdural
...
e.
Patologia parazitară cerebrală la copil
● Chistul hidatic cerebral
● Cisticercoza
● Toxaplasmoza
...
f.
Hidrocefalia internă a sugarului și copilului
● Circulația LCR-anatomia spațiilor lichidiene
● Simptomatologia pacientului cu hidrocefalie internă
● Examene paraclinice în hidrocefalia internă a sugarului și copilului
● Drenajul ventriculo-peritoneal
● Drenajul ventriculo-atrial
● Alte tipuri de drenaje
● Complicațiile drenajelor
● Neuroendoscopia în hidrocefalie
...
g.
Anomalii congenitale și de dezvoltare
● Malformații cerebrale congenitale
● Craniostenoze
● Defecte congenitale ale craniului și scalpului
● Encefalocele
● Chisturi arahnoidiene intracraniene
● Malformația Dandy-Walker
● Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale
● Malformația Chiari și hidromielia
● Malformații disrafice spinale
● Chisturi arahnoidiene spinale
● Spasticitatea congenitală la copii
...
h.
Malformațiile cerebrale vasculare la copil
● Anevrisme intracraniene
● Malformații arterio-venoase
● Cavernoame
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârsta pediatrică;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la copil
4
8
2.
Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut la copil (ajutor I)
4
8
3.
Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic la copil (ajutor I)
4
8
4.
Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive la copil
4
8
5.
Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale la copil
4
8
6.
Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la copil (ajutor I)
4
8
7.
Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la copil (ajutor I)
3
6
8.
Abordul chirurgical al unei malformații vasculare intracraniene la copil (ajutor I)
2
4
9.
Drenajul ventriculo-peritoneal
3
6
10.
Ventriculocisternostomia endoscopică (ajutor I)
2
4
11.
Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel (ajutor I)
2
4
12.
Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I)
2
4
13.
Tratamentul chirurgical al unui chist arahnodian intracranian (ajutor I)
2
4
...
Modulul 14. Anul V:
Neurochirurgie Funcțională, Chirurgia epilepsiei, Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al durerii, Radiochirurgie
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 880
1.
Tematica
Neurochirurgia stereotactică și funcțională
a.
Mișcările involuntare
...
b.
Boala Parkinson
...
c.
Sindroame pseudoparkinsoniene
...
d.
Distoniile
...
e.
Torticolisul spasmodic
...
f.
Spasticitatea
...
g.
Stimularea cerebrală profundă (DEEP Brai Stimulation-DBS)
...
h.
Talamotomia
...
i.
Palidotomia
j.
Tehnici de denervare
...
...
Chirurgia epilepsiei
a.
Indicații operatorii în tratamentul epilepsiei
...
b.
Investigații electrofiziologice, imagistice și funcționale
...
c.
Mappingul cortical
...
d.
Stimularea corticală directă
...
e.
Tehnici chirurgicale
● Stimularea vagală (VNS)
● Rezecția focarului epileptogen
● Tehnici de rezecție subcorticală
● Calosotomiile
● Hemisferectomia
...
Tratamentul durerii
a.
Nevralgia trigeminală
...
b.
Alte nevralgii faciale
...
c.
Hemispasmul facial
...
d.
Durerea neuropată
...
e.
Cauzalgia
...
f.
Durerea vertebrală persistentă ("Failed back syndrome")
...
g.
Microdecompresiunea vasculară
...
h.
Tehnici alternative de tratament al nevralgiei trigeminale
...
i.
DREZ-tomia
...
j.
Cordotomiile
...
k.
Tehnici de administrare intratecală a analgeticelor.
...
Radiochirurgia
a.
Mijloace tehnice de realizare a radiochirurgiei stereotactice
...
b.
Indicații neurochirurgicale ale radiochirurgiei stereotactice
● Malformațiile arterio-venoase
● Meningioamele intracraniene
● Schwannoamele vestibulare
● Tumorile hipofizare
● Metastazele cerebrale
● Nevralgia trigeminală
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al spasticității, tremorului, crizelor de epilepsie;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de Proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Tehnici de injectare, neuroliza prin radiofrecvența (ajutor 1)
2
4
2.
Decompresiune microvasculară (ajutor 1)
2
4
3.
DBS, Talamotomie, Palidotomie
0
5
4.
Chirurgia epilepsiei
0
5
5.
Electrostimulare terapeutică (spinal, nervi periferici)
4
8
6.
Implantare de sisteme epi/subdurale pentru terapia durerii
5
10
...
Modulul 15. Anul VI:
Neurochirurgie vasculară, Neurochirurgie specială
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 2280
PATOLOGIA VASCULARĂ
1.
Tematica
● Anatomia sistemului vascular cerebral. Microanatomia cisternelor subarahnoidiene;
● Fiziologia și fiziopatologia circulației cerebrale și a fluxului sangvin cerebral;
● Angiografia cerebrală și spinală, angioRMN și angio-CT;
● Hemoragia subarahnoidiană: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament;
● Anevrismele intracraniene: generalități, etiopatogenie, clasificare, semne clinice, principii de tratament;
● Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidiană;
● Hemoragia subarahnoidiană pontomezencefalică;
● Hematomul intraparenchimatos primar;
● Accidente vasculare ischemice majore;
● Tromboza sinusurilor venoase și a venelor cerebrale;
● Malformații arteriovenoase cerebrale supratentoriale;
● Malformații arteriovenoase de fosa cerebrală posterioară;
● Malformații arteriovenoase gigante;
● Malformații arteriovenoase durale;
● Malformații ale venei lui Galien;
● Cavernoamele cerebrale supratentoriale;
● Cavernoame de trunchi cerebral;
● Fistulele arteriovenoase cerebrale;
● Fistula carotido-cavernoasă;
● Malformații arteriovenoase spinale;
● Stenoza vaselor sangvine din regiunea cervicală (carotide, vertebrale);
● Revascularizația cerebrală;
● Abordul endovascular al anevrismelor cerebrale, indicații, detalii tehnice, studiul ISAT;
● Anevrismele infecțioase;
● Sindroame compresive vasculare (nevralgia trigeminală, nevralgia glosofaringiană, hemispasmul facial);
● Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, indicații, detalii tehnice;
● Radiostereochirurgia gammaknife a MAV: indicații, detalii tehnice;
● Bolile vasculare cerebrale la copil - aspecte particulare;
● Leziuni traumatice și neoplazice ale arterelor carotide și vertebrale extracraniene;
● Principii generale de tehnică în chirurgia vasculară, aparatură și instrumentație specific;
● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă anterioară;
● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă posterioară;
● Abordul anevrismelor de arteră cerebrală medie;
● Abordul anevrismelor de arteră oftalmică;
● Abordul anevrismelor de bifurcație de arteră carotidă internă;
● Abordul anevrismelor de arteră pericaloasă;
● Abordul anevrismelor de arteră coroidiană anterioară;
● Anevrismele intracavernoase;
● Abordul anevrismelor din circulația posterioară, generalități - clipping versus coiling;
● Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;
● Abordul subtemporal al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;
● Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare;
● Abordul anevrismelor gigante;
● Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale;
● Abordul cavernoamelor cerebrale subtentoriale;
● Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral;
● Abordul MAV supratentoriale;
● Abordul MAV subtentoriale;
● Endarterectomia carotidiană;
● Tehnici de revascularizare cerebrală;
● Anastomoza extra-intracraniană temporo-sylviană;
● Craniectomia decompresivă fronto-temporo-parieto-occipitală pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii;
● Tratamentul chirurgical al infarctului de emisfer cerebelos.
NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ
Tehnici neurochirurgicale complexe:
● Abordul chirurgical al tumorilor de regiune pineală
() Abordul supracerebelor infratentorial
() Abordul supracerebelor transtentorial
() Abordul transcalos
● Abordul chirurgical al tumorilor de etaj anterior
() Abordul endoscopic extins transnazal
() Abordul bifrontal transbazal
() Abordul fronto-orbito-zigomatic
● Abordul tumorilor de etaj mijlociu
() Abordul sinusului cavernos
() Abordul Kawase
() Abordul translabirintic
() Abordul transmastoidian
● Aborduri particulare de fosă posterioară
() Abordul lateral transcondilar
() Abordul presigmoidian
● Abordul jocțiunii craniocervicale
() Abordul transoral
() Abordul lateral retrofaringian
() Abordul lateral
● Aborduri chirurgicale pentru leziunile de trunchi cerebral
● Aborduri chirurgicale ale orbitei
● Realitatea virtuală în training-ul neurochirurgical
● Robotica în neurochirurgie
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al pacienților cu patologie cerebro-vasculară;
...
b.
Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
...
c.
Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și endovasculară a pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;
...
d.
Însușirea procedurilor chirurgicale și endovasculare de bază în tratamentul complex al pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;
...
e.
Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu patologie cerebro-vasculară.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale
Nr. Crt.
PROCEDURA CHIRURGICALĂ
NUMĂR PROCEDURI
Minim
Optim
1.
Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebrală cu inundație ventriculară
4
8
2.
Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația anterioară (ajutor I)
4
8
3.
Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația posterioară (ajutor I)
0
2
4.
Tratamentul chirurgical al unei malformații arteriovenoase supratentoriale (ajutor I)
2
4
5.
Tratamentul chirurgical al unui cavernom (ajutor I)
3
5
6.
Craniectomia decompresivă pentru tromboza de arteră cerebrală medie
3
5
7.
Cura chirurgicală a infarctului de emisfer cerebelos
2
4
8.
Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial
2
4
9.
Evacuarea unui hematom primar cerebelos
1
2
10.
Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația anterioară (ajutor 1)
2
4
11.
Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația posterioară (ajutor1)
2
4
12.
Tratamentul endovascular al unei malformații vasculare cerebrale sau tumori hipervasculare (MAV, Fistula durală, embolizare preoperatorie)
2
4
...
În anul VI rezidentul va avea o activitate intensificată de operator, poate fi introdus pe linia I de gardă, sub supraveghere, va fi responsabilizat ca Rezident Șef, fiind implicat în organizarea activității clinice a rezidenților, alături de Directorul de program.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Urmărind programele de pregătire în rezidențiat în mai multe țări din UE, recomandările UEMS precum și precizările de la ultima întâlnire a Comisiei de Neurochirurgie a UEMS (34/2015), COMISIA DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII propune o programă de Rezidențiat în specialitatea NEUROCHIRURGIE pe o perioadă de 6 ani, în care pregătirea în Neurochirurgie trebuie astfel gradată încât la sfârșitul celor 6 ani rezidentul de neurochirurgie să posede o bază largă de pregătire teoretică, precum și să-și însușească abilitățile, manualitatea și experiența chirurgicală precum și judecata profesională necesară pentru o activitate neurochirurgicală independentă. Un al doilea obiectiv este de a dezvolta rezidentului simțul autocritic, analiza critică și riguroasă a propriilor rezultate, dorința de auto-perfecționare și educare medicală continuă pentru a-și asigura un permanent progres în experiența și practica neurochirurgicală.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
1.
Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță;
...
2.
Însușirea abilităților practice necesare pentru a asigura tratamentul neurochirurgical adecvat pentru cazurile de urgență precum și la cazurile cu patologie cronică pentru care are competența de a opera singur sau sub supraveghere directă;
...
3.
Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale.
...
4.
Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă.
...
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Procedurile chirurgicale obligatorii reprezintă un număr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau la care să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa - Barem de proceduri chirurgicale de efectuat).
Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.
Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V).
Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie se va susține la finele anului VI.
Baremul de Proceduri chirurgicale include și competențele pe care le are medicul specialist după obținerea calificării. Procedurile chirurgicale la care are competență de a le efectua sub supraveghere directă nu vor putea fi efectuate decât sub directă îndrumare a unui medic care are competența respectivă sau după obținerea competenței respective ca urmare a unui stagiu de pregătire specială, cu certificarea obținerii acelei competențe. Procedurile pentru care nu are competență decât de asistent operator nu vor putea fi efectuate decât după efectuarea unor stagii de pregătire specială cu certificarea dobândirii competenței respective și după promovarea examenului de medic primar în specialitatea de neurochirurgie.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:
- probă scrisă
Da
- 2 probe de examen clinic
Da
- probă operatorie în sala de operație pe caz real
Da
EXAMENUL FINAL:
Comisie națională unică de examen pentru elaborarea probei teoretice
Comisie locală pentru proba practică
1.
PORTOFOLIU DE ACTIVITATE
Pentru admiterea în examenul de specialitate, candidatul trebuie să prezinte comisiei Portofoliul de Activitate.
Comisia locală va verifica și certifica îndeplinirea următoarelor:
1.1.
Verificarea Baremului minim de proceduri chirurgicale (Anexa 1)
...
1.2.
Verificarea Logbook cu procedurile chirurgicale la care a participat pe parcursul formării (Anexa 2)
...
1.3.
Verificarea Carnetului de Rezident
...
1.4.
Verificarea activităților de EMC, participări la congrese, conferințe, demonstrații practice naționale și internaționale (minim 24 puncte EMC/an)
...
1.5.
Evaluarea examenelor de etapă, evaluarea corecției capitolelor deficitare
...
1.6.
Certificarea activității de cercetare științifică: publicație din domeniul de cercetare, comunicări științifice, capitol în tratat de specialitate neurochirurgicală.
...
...
2.
Examenul TEORETIC
2.1.
Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75 - 80%), restul noțiuni fundamentale.
2.1.1.
Examenul va avea 100 de întrebări din care 25% vor fi cu un singur răspuns, restul fiind cu răspunsuri multiple.
...
2.1.2.
Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat.
...
2.1.3.
Întrebările vor fi extrase din baza de date ce va cuprinde minim 10.000 de întrebări.
...
2.1.4.
Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen.
...
2.1.5.
Durata probei scrise este de 3 ore.
...
2.1.6.
Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare.
...
2.1.7.
Pentru promovarea probei scrise candidatul va trebui să obțină un minim de 60 de puncte.
...
...
...
3.
EXAMENUL PRACTIC CLINIC
3.1.
Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie cranio-cerebrală
...
3.2.
Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară
...
...
4.
EXAMENUL PRACTIC: PROBA OPERATORIE
4.1.
Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real;
...
4.2.
Candidatul examinează imagistica pacientului și prezintă comisiei tehnica operatorie aplicabilă pacientului examinat;
...
4.3.
Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.);
...
4.4.
Nu se impune o limită de timp pentru proba operatorie;
...
4.5.
Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală;
...
4.6.
Procedura este continuată de medicul curant, putând fi asistat de candidat.
...
...
Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre probele practice este 7.
Pentru promovarea examenului și obținerea Titlului de Medic Specialist în specialitatea Neurochirurgie media finală trebuie să fie de minim 7.
Media finală este alcătuită din:
–
nota obținută la proba scrisă (punctajul final împărțit la 10) + Nota de la examenul clinic (media celor două probe clinice) + proba operatorie: 3 = Media Finală
...
TEMATICA DE EXAMEN
Temele generale pentru examenul de specialitate sunt:
5.
NEUROANATOMIE CHIRURGICALĂ
...
6.
ELEMENTE DE NEUROFIZIOLOGIE
...
7.
SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ȘI NEUROCHIRURGICALĂ
...
8.
INVESTIGAȚIILE PARACLINICE ÎN NEUROCHIRURGIE
...
9.
INVESTIGAȚII IMAGISTICE ÎN NEUROCHIRURGIE
...
10.
TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ
...
11.
TRAUMATOLOGIA VERTEBRO-MEDULARĂ
...
12.
PATOLOGIA SPINALĂ DEGENERATIVĂ, INFECȚIOASĂ ȘI INFLAMATORIE
...
13.
TUMORILE CRANIO-CEREBRALE
...
14.
TUMORILE VERTEBROMEDULARE
...
15.
PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI PARAZITARĂ NEUROCHIRURGICALĂ
...
16.
MALFORMAȚII CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE
...
17.
PATOLOGIA VASCULARĂ NEUROCHIRURGICALĂ
...
18.
NEUROCHIRURGIE FUNCȚIONALĂ
...
19.
PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI
...
20.
NOȚIUNI DE TERAPIE INTENSIVĂ ÎN NEUROCHIRURGIE
...
Bibliografie
Youmans and Winn - Neurological Surgery - ultima ediție;
Schmidek and Sweet - Operative Neurosurgical Techniques - ultima ediție;
Greenberg - Handbook of Neurosurgery - ultima ediție;
Neurochirurgie - Vol. VI, Tratat de Chirurgie - ultima ediție.
LISTA PROCEDURILOR CHIRURGICALE PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATE
1.
Craniotomie - volet frontal unilateral
...
2.
Craniotomie pentru abord bifrontal
...
3.
Craniotomie - volet fronto-orbito-zigomatic
...
4.
Craniotomie - Volet fronto-lateral
...
5.
Craniotomie - Volet pterional
...
6.
Craniotomie pentru abord trans-calos anterior
...
7.
Craniotomie pentru abord occipital supratentorial al regiunii pineale
...
8.
Craniotomie occipitală pentru abord de pol occipital
...
9.
Craniotomie pentru abord subtemporal
...
10.
Craniotomie pentru abord supracerebelor infratentorial
...
11.
Craniotomie/craniectomie pentru abord cerebelos unilateral
...
12.
Craniotomie/craniectormie retrosigmoidiană
...
13.
Craniotomie/craniectomie pentru abord suboccipital median
...
14.
Craniectomie pentru abord suboccipital lateral
...
15.
Craniectomia decompresivă unilaterală
...
16.
Craniectomia decompresivă bifrontală
...
17.
Abord cervical anterior subaxial C3-C7
...
18.
Laminectomie posterioară cervicală
...
19.
Laminotomie cervicală posterioară
...
20.
Laminectomie cu foraminotomie unilaterală cervicală
...
21.
Laminectomie toracală
...
22.
Costo-transversectomie toracală
...
23.
Laminectomie lombară
...
24.
Hemilaminectomie lombară
...
25.
Abord interlaminar cu fenestrație lombară inferioară
...
26.
Rahisinteza transpediculară lombară pe 2 segmente
...
27.
Rahisinteza dorsală extrapediculară
...
28.
Fixarea cervicală posterioară transpediculară
...
29.
Drenajul ventriculo-peritoneal
...
30.
Drenajul lombo-peritoneal
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
Anexa nr. 1
Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată
(European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34)
Anexa nr. 2
Proceduri chirurgicale efectuate - Logbook
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional), în conformitate cu Anexa Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată (European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34), după promovarea examenului de specialitate, medicul specialist neurochirurg:
1.
Are competența de a efectua singur următoarele proceduri neurochirurgicale:
● Întreaga gamă de proceduri chirurgicale în traumatologia cranio-cerebrală
● Proceduri chirurgicale de ablație a proceselor expansive intracraniene primare și metastatice superficiale, cu localizare supratentorială și infratentorială
● Biopsia ghidată imagistic pentru procesele expansive intracranienene cu localizare supratentorială
● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor infecțioase cranio-cerebrale și vertebro-medulare
● Proceduri chirurgicale de tratament al tumorilor spinale extradurale
● Evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase cerebrale și cerebeloase
● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor degenerative disco-ligamentare cervicale și lombare
● Tratamentul hidrocefaliei prin drenaj ventriculo-peritoneal la adult și copil
● Tratamentul prin exoneuroliza și transpoziție a nervilor periferici
...
2.
Poate efectua ca operator sub directa supraveghere:
● Proceduri chirurgicale și instrumentație în patologia traumatică vertebro-medulară
● Instrumentația anterioară și posterioară a coloanei cervicale și lombare
● Procedee chirurgicale de tratament al unor leziuni de fosă posterioară, precum Malformația Chiari I, ablația leziunilor chistice, chistelor epidermoide de fosă posterioară
● Tratamentul chirurgical al cavernoamelor supratentoriale
● Tratamentul hidrocefaliei prin ventriculo-cisternostomie
● Proceduri chirurgicale de tratament al traumatismelor cranio-cerebrale la vârsta pediatrică
● Tratamentul tumorilor supratentoriale și infratentoriale la vârsta pediatrică
...
3.
Poate fi doar asistent operator, până la obținerea competențelor suplimentare prin stagii de pregătire complementare, cursuri și work-shopuri practice, în țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare sau după promovarea examenului de medic primar, în următoarele patologii:
● Tumori complexe de bază de craniu
● Tumori de regiune pineală
● Tumori intraventriculare
● Tumori de unghi ponto-cerebelos
● Tumori de joncțiune cranio-spinală
● Tumori de trunchi cerebral
● Tumori intramedulare
● Hernia de disc toracică
● Instrumentația în tumorile vertebrale
● Tratamentul chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene
● Tratamentul chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale
● Revascularizația prin by-pass intra-extracranian
● Endarterectomia
● Tratamentul chirurgical al spasticității, distoniilor
● Tratamentul chirurgical al epilepsiei
● Decompresiunea microvasculară
● Tratamentul chirurgical al tumorilor la vârsta pediatrică
● Tratamentul chirurgical al malformațiilor congenitale cranio-spinale
● Tumori și proceduri de reinervare prin anastomoze nervoase.
...
Competența poate fi depășită doar în condiții de urgență, cu scopul salvării vieții pacientului sau al prevenirii unui handicap neuro-motor major.
...
2.2.
Obligații
● Medicul specialist are obligația de a asigura tratamentul de urgență al pacienților cu leziuni neurochirurgicale traumatice care pot pune în pericol viața pacientului, în conformitate cu ghidurile terapeutice acceptate pe plan internațional;
● Are obligația de a face toate demersurile pentru investigarea și diagnosticul corect al pacienților cu leziuni neurochirurgicale, în limita dotării serviciului în care-și desfășoară activitatea, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte;
● Are obligația de a solicita supravegherea directă pentru cazurile la care are competențe limitate sau de a îndruma pacientul spre un centru cu experiența necesară tratamentului specific al pacientului;
● Are obligația de a efectua cursuri, stagii de pregătire, work-shopuri practice pentru obținerea competențelor necesare în vederea obținerii titlului de medic primar;
● Are obligația de a-și asigura o permanentă actualizare a cunoștințelor profesionale, în concordanță cu progresele realizate în domeniul neurochirurgical;
● Are obligația de a respecta legislația din domeniul sanitar, codul de etică și conduită profesională al Colegiului Medicilor din România. Necunoașterea normelor legale nu îl poate absolvi de responsabilitate în cazurile litigioase;
● Are obligația de a respecta regulamentele de ordine interioară a instituției în care își desfășoară activitatea;
● Are obligația de a asigura confidențialitatea datelor medicale ale pacientului, cu excepția relațiilor profesionale sau când acestea îi sunt solicitate în condiții legale;
● Are obligația de a oferi pacientului toate informațiile legate de tratament, de posibilitățile terapeutice existente în serviciul în care își desfășoară activitatea, de alternativele terapeutice, atât prin prisma literaturii de specialitate cât și al experienței personale;
● Are obligația de a respecta demnitatea pacientului;
● Are obligația de a respecta dorința pacientului de a solicita o a doua opinie.
...
2.3.
Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist
● Chirurgia spinală, în limitele competențelor menționate la 3.1.
● Neurochirurgie pediatrică, în limitele competențelor menționate la 3.1.
...
2.4.
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Chirurgie endoscopică craniană și vertebrală în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de chirurgie a bazei craniului în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Neurochirurgie pediatrică netraumatică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici complexe de chirurgie spinală oncologică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici chirurgicale de tratament al mișcărilor involuntare, distoniilor, spasticității în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici chirurgicale de tratament al durerii în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici complexe de reinervare în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Președintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ioan Ștefan Florian
Vicepreședintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandru Ciurea
Secretar al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Daniel Mihai Teleanu
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ion Poeată
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Conf. Dr. Horia Pleș
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Adrian Bălașa
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Aurel George Mohan
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Sergiu Stoica
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Marcel Ivanov
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE
1.1.
DEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.
...
1.2.
DURATA: 4 ani
...
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR:
...
1.3.1.
Stagiul de medicină internă - 6 luni
...
1.3.2.
Stagiul de diagnostic neuroimagistic - 2 luni
...
1.3.3.
Stagiul de psihiatrie - 2 luni
...
1.3.4.
Stagiul de neurochirurgie - 2 luni
...
1.3.5.
Stagiul de neurologie - 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni
...
1.3.6.
Stagiul de explorări funcționale în neurologie (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) - 3 luni
...
1.3.7.
Stagiul de bioetică - 2 săptămâni
...
1.4.
CONȚINUTUL STAGIILOR
...
1.4.1.
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
...
1.4.1.1.
Tematica lecțiilor de conferință
...
(1)
Ateroscleroza și aterotromboza
(2)
Boala coronariană ischemică
(3)
Infarctul miocardic acut
(4)
Cardiomiopatiile și miocarditele
(5)
Aritmiile cardiace
(6)
Tulburările de conducere cardiacă
(7)
Valvulopatii
(8)
Hipertensiunea arterială
(9)
Sincopele
(10)
Cordul pulmonar
(11)
Bolile cardiovasculare congenitale
(12)
Tromboembolismul pulmonar
(13)
Insuficiența cardiacă
(14)
Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen)
(15)
Bolile aortei
(16)
Arteriopatii periferice
(17)
Bolile venelor periferice
(18)
Boala ulceroasă
(19)
Bolile maligne ale tubului digestiv
(20)
Bolile inflamatorii intestinale
(21)
Hepatite acute și cronice
(22)
Cirozele hepatice
(23)
Bolile colecistului și căilor biliare
(24)
Pancreatitele acute și cronice
(25)
Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică
(26)
Bolile maligne ale tubului digestiv
(27)
Insuficiența renală acută și cronică
(28)
Glomerulopatiile majore
(29)
Bolile renale tubulo-interstițiale majore
(30)
Bolile vasculare ale rinichiului
(31)
Infecțiile urinare
(32)
Neoplaziile rinichiului și căilor urinare
(33)
Tulburările hidro-electrolitice
(34)
Acidoza și alcaloza
(35)
Astmul bronșic
(36)
Bronhopneumopatia obstructivă cronică
(37)
Cancerul bronhopulmonar
(38)
Insuficiența respiratorie
(39)
Hemostaza și tulburările de coagulare
(40)
Anemia feriprivă
(41)
Anemiile megaloblastice
(42)
Leucemia granulocitară cronică, limfatica cronică, leucemia acută
(43)
Gamopatiile monoclonale
(44)
Porfiriile
(45)
Purpura trombocitopenică
(46)
Diabetul zaharat
(47)
Hiperglicemia tranzitorie
(48)
Hipoglicemiile
(49)
Dislipidemiile
(50)
Acidoza lactică
(51)
Cetoacidoze
(52)
Obezitatea
(53)
Imunologie clinică - noțiuni fundamentale
(54)
Vasculite sistemice
(55)
Sarcoidoza
(56)
Sindromul Sjogren
(57)
Lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, dermatomiozita
(58)
Edemul pulmonar acut cardiogen și non-cardiogen
(59)
Șocul cardiogen
(60)
Farmacologie clinică
1.4.1.2.
Baremul activităților practice
...
1.
Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme - 100
...
2.
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) - 20
...
3.
Interpretarea unei electrocardiograme: 200 cazuri
–
stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
...
–
hipertrofii atriale și ventriculare
...
–
modificări EKG în cardiopatia ischemica
...
–
diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic
...
–
tulburări de ritm cardiac
...
–
tulburări de conducere
...
–
indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort
...
...
4.
Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică - 100 cazuri
...
5.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 150 cazuri
...
6.
Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză - 15
...
7.
Interpretarea rezultatelor de la paracenteză - 15
...
8.
Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor - 10
...
9.
Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice -30
...
10.
Interpretarea oscilometriei - 50
...
10.
Interpretarea examenelor urinare de laborator - 30
...
11.
Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie - 10 pe manechin și 5 pe viu
...
12.
Defibrilarea și cardioversia - 10 (asistat de specialist)
...
13.
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică - 20
...
14.
Puncția biopsie hepatică: interpretare - 5 cazuri
...
1.4.2.
STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC
...
1.4.2.1.
Tematica lecțiilor de conferință
...
(1)
Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare 1 săptămână
(2)
Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 2 săptămâni
(3)
Imagistica prin rezonanță magnetică - 2 săptămâni
(4)
Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și noțiuni de PET - 1 săptămână
(5)
Angiografia cerebrală și spinală digitalizată - 2 săptămâni
1.4.2.2.
Baremul activităților practice
...
Radiografia craniană simplă- interpretare - 20
(1)
Radiografia coloanei vertebrale - interpretare - 10
(2)
Mielografia cu substanță de contrast - interpretare - 5
(3)
Tomodensitometria cerebrală - interpretare - 30
(4)
IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 30
(5)
Angiografia sistemului cervico-cerebral - interpretare - 20
1.4.3.
STAGIUL DE PSIHIATRIE
...
1.4.3.1.
Tematica lecțiilor de conferință
...
(1)
Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice
(2)
Psihozele majore
(3)
Tulburări psihiatrice organice
(4)
Dezvoltări psihogene și nevroze
(5)
Psihopatii și stări psihopatoide
(6)
Tulburări de dezvoltare psihică
(7)
Terapia psihotropă
1.4.3.2.
Baremul activităților practice
...
1.
Examinarea unor bolnavi psihiatrici-50
...
2.
Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -15
...
3.
Aplicarea unor teste de evaluare a QI-15
...
4.
Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-50
...
1.4.4.
STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
...
1.4.4.1.
Tematica lecțiilor de conferință
...
(1)
Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebromedulare
(2)
Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice
(3)
Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare
(4)
Indicațiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei
(5)
Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere
(6)
Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice
(7)
Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară
(8)
Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale
(9)
Elemente de neuropatologie și procesele expansive
1.4.4.2.
Baremul activităților practice
...
1.
Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -50
...
2.
IRM a structurilor nevraxiale și periferice - interpretare - 20
...
3.
Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) - interpretare - 5
...
4.
Angiografia sistemului cervico- cerebral - interpretare - 30
...
5.
Mielografia cu substanță de contrast- interpretare - 20
...
6.
Puncția lombară: proba Queckenstedt-Stookey - 10
...
7.
Examenul clinic al unui traumatizat cranio - cerebral - 10
...
8.
Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular - 5
...
9.
Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator - 30
...
10.
Examenul fund de ochi - 20
...
1.4.5.
STAGIUL DE NEUROLOGIE
...
1.4.5.1.
Tematica lecțiilor de conferință
...
(1)
Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.
(2)
Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică
(3)
Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope
(4)
Semiologia sensibilității
–
Organizarea sensibilității corpului-somestezia
...
–
Semiologia analitică a sensibilității
...
–
Sindroame senzitive
...
–
Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament
...
(5)
Semiologia motilității și a reflexelor
–
Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea
...
–
Semiologia unității motorii
...
–
Sindromul de neuron motor central
...
–
Sindromul de neuron motor periferic
...
–
Semiologia extrapiramidală
...
–
Semiologia cerebeloasă
...
–
Semiologia reflexelor
...
–
Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile
...
(6)
Semiologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:
–
Nervul și căile olfactive (I)
...
–
Nervul optic (II) și căile vizuale
...
–
Motilitatea oculară (III,IV,VI)
...
–
Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației
...
–
Nervul facial (VII), funcțiile și structurile asociate
...
–
Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate
...
Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic
Examinarea și patologia funcției auditive
–
Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate
...
–
Nervul vag (X) și structurile asociate
...
–
Nervul spinal (XI) și structurile asociate
...
–
Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate
...
(7)
Semiologia funcțiilor vegetative
–
Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic
...
–
Sindroamele hipotalamo-hipofizare
...
–
Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare)
...
(8)
Conștiența
–
Definiție și elemente componente
...
–
Organizarea anatomo-functională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență
...
–
Somnul normal - fiziologie și explorare clinica și de laborator
...
–
Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator
...
–
Stările comatoase
...
–
Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare
...
–
Confuzia, deliriumul, stuporul, starea vegetativă
...
(9)
Funcțiile nervoase superioare
–
Funcțiile cognitive
...
–
Somatognozia
...
–
Apraxiile
...
–
Agnoziile
...
–
Dominanța cerebrală
...
–
Limbajul și tulburările sale
...
(10)
Epilepsia și pierderile stării de conștiență
–
Clinică
...
–
Etiologia
...
–
Fiziopatologia
...
–
Diagnostic diferențial și pozitiv
...
–
Tratament
...
(11)
Algiile craniene și faciale
–
dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului
...
–
nevralgia de trigemen
...
–
migrena
...
–
algiile craniene și faciale
...
–
cefaleea
...
(12)
Sd. de hipertensiune intracraniană
(13)
Sd. de hipotensiune intracraniană
(14)
Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.
(15)
Patologia nervilor periferici
–
principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice
...
–
leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)
...
–
mononeuropatiile
...
–
polineuropatiile
...
–
mononeuropatiile multiplex
...
–
poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)
...
–
tumorile nervilor periferici
...
(16)
Compresiunile lente ale măduvei și mielopatiile vasculare; claudicația spinală - diagnostic diferențial
(17)
Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale
(18)
Boli autoimune ale sistemului nervos
(19)
Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante ale sistemului nervos
(20)
Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor
(21)
Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
(22)
Afecțiunile ganglionilor bazali (semiologie, sindroame, boli)
(23)
Distoniile musculare
(24)
Bolile ereditare și degenerative ale sistemului nervos
(25)
Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele, neurofibromatozele
(26)
Bolile vasculare cerebrale și spinale
a.
anatomia și fiziologia circulației cerebrale
...
b.
anatomia și fiziologia circulației măduvei spinării
...
c.
bolile arterelor cervico-cerebrale și spinale
...
d.
malformațiile vasculare cerebrale și spinale
...
e.
hemoragia subarahnoidiana
...
f.
complicațiile neurologice ale hipertensiunii arteriale
...
i.
ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale)
g.
hemoragia cerebrală
...
h.
tromboflebitele cerebrale
...
...
(27)
Neuro-oncologie
a.
tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare)
...
b.
tumorile vertebro-medulare (primare și secundare)
...
c.
complicații neurologice în bolile hemato-oncologice
...
d.
sindroamele paraneoplazice neurologice
...
(28)
Traumatismele craniene și vertebro-medulare
(29)
Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular
(30)
Tulburările cognitive: tulburarea cognitivă moderată (MCI), tulburările cognitive vasculare (VCI), sindromul demențial și bolile demențiale
(31)
Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică
(32)
Canalopatiile sistemului nervos
(33)
Paraliziile cerebrale (encefalopatiile infantile)
(34)
Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism
(35)
Miastenia gravis și sindroamele miastenice
(36)
Patologia musculară
(37)
Manifestări neurologice în boli generale
(38)
Complicații neurologice iatrogene
(39)
Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice
1.4.5.2.
Baremul activităților practice
...
1.
Examenul fundului de ochi
...
2.
Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -100
...
3.
Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini - 60
...
4.
Radiografia simplă de craniu - 100
...
5.
Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale - 100
...
6.
Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 60
...
7.
Scintigrafie cerebrală clasică.Noțiuni SPECT și PET - 10
...
8.
Tomodensitometrie cerebrală și medulară - 100
...
9.
Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizuale PEV și auditive PEA - 60
...
10.
Stimularea magnetică transcraniană - interpretarea potențialelor evocate motorii
...
11.
Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea de rutină - 200
...
12.
Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia - interpretare - 100
...
13.
Imagistică prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice - 60
...
14.
Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice - 50
...
1.4.6.
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE
...
1.4.6.1.
ELECTROENCEFALOGRAFIE
...
Tematica lecțiilor de conferință și baremul de activități practice
1.
Bazele neurofiziologice ale EEG
...
2.
Tehnica generală EEG
a.
Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)
...
b.
Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj)
...
c.
Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizare
...
d.
Principii de analiză automată
...
e.
Artefacte
...
...
3.
Metode de activare
...
4.
Glosar de termeni EEG
...
5.
Buletin EEG - redactare
...
6.
EEG la adultul normal în stare de veghe
...
7.
EEG la adultul normal în somn
...
8.
EEG la copilul normal
...
9.
EEG la subiecți normali vârstnici
...
10.
Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.
...
11.
Modificări EEG - semnificație
...
12.
Electrogeneza activității electrice epileptice
...
Descărcare neuronală, epileptică, epileptica interictală, epileptica ictala
13.
EEG în epilepsie
a.
EEG interictală
–
activitate de fond
...
–
activitate paroxistică
...
–
morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice
...
–
activitate paroxistică focală și multifocală
...
–
activitate paroxistică difuză
...
...
b.
Video-EEG
...
c.
Aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie
–
criterii electrochimice de clasificare
...
–
epilepsii generalizate primare
...
–
epilepsii generalizate secundare
...
–
epilepsii parțiale
...
...
d.
EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilor
...
e.
EEG în evoluția epilepsiilor
...
f.
EEG psihozelor la epileptici
...
g.
Modificări EEG induse de anticonvulsivante
–
EEG în tratamentul epilepsiilor
...
...
h.
EEG în prognosticul epilepsiilor
...
...
14.
EEG în tumori cerebrale
...
15.
EEG în boli vasculare cerebrale
...
16.
EEG în traumatisme cranio-cerebrale
–
moartea cerebrală și stările vegetative prelungite
...
...
17.
EEG în neuroinfecții
...
18.
EEG în encefalopatii
...
19.
EEG în demențe
...
20.
Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG
...
21.
Polisomnografia: tehnică, interpretare
...
1.4.6.2.
Explorări electrofiziologice neuromusculare (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate)
...
1.
Date generale despre unitatea motorie
...
2.
Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă
...
3.
Structura joncțiunii neuromusculare
...
4.
Structura fibrei musculare
...
5.
Principii de bază ale electrodiagnosticului
...
6.
Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic
...
7.
Metodologie:
A)
Studiul de conducere nervoasă
...
a)
studiul conducerii nervoase motorii - viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)
...
b)
studiul conducerii nervoase senzitive - viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP)
...
c)
aspecte particulare:
–
dispersia temporală și anularea fazelor
...
–
blocul de conducere
...
–
factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici
...
...
d)
răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon
...
e)
reflexul de clipire
...
B)
Electromiografia cu ac
...
a)
tehnici de înregistrare
...
b)
activitatea spontană de inserție
...
c)
activitatea spontană normală
...
d)
analiza potențialului de unitate motorie
...
e)
analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial
...
C)
Studiul joncțiunii neuromusculare - stimularea repetitivă
...
D)
Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare
...
a.
neuropatiile focale:
...
...
degenerescența axonală
leziuni demielinizante
b.
neuropatii generalizate
...
c.
leziunile preganglionare
...
d.
bolile cornului anterior medular
...
e.
miopatii
...
f.
bolile joncțiunii neuromusculare
...
E)
Potențiale evocate somato-senzitive:
...
neuroanatomia căilor somato-senzitive
tehnică și metode de înregistrare
stimularea membrului superior - nervul median
stimularea membrului inferior - nervul tibial posterior
interpretarea anomaliilor potențialului evocat somatosenzitiv
–
leziuni periferice
...
–
leziuni radiculare
...
–
leziuni medulare
...
–
leziuni de trunchi cerebral și hemisferice
F)
Potențiale evocate vizuale
...
...
neuroanatomia analizatorului vizual
tehnica și metode de înregistrare
analiza PEV
interpretarea anomaliilor PEV:
patologia retiniană
patologia nervului optic
patologia căilor centrale
G)
Potențiale evocate de trunchi cerebral (auditive)
...
neuroanatomia analizatorului auditiv
tehnică și metode de înregistrare
analiza potențialului evocat acustic
interpretarea anomaliilor PEA:
patologia urechii interne
patologia nervului acustic
patologia trunchiului cerebral
1.4.6.3.
Stimularea magnetică transcraniană (TMS)
...
principii fizice și neurofiziologice
aparatura utilizată
semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică
utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC
1.4.6.4.
Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale
...
1.
Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale
...
2.
Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral
–
aspectul normal
...
–
stenoza/ ocluzia arterei carotide interne
...
–
sindromul de furt subclavicular
...
–
stenoza/ocluzia de arteră vertebrală
...
–
disecțiile arteriale
...
...
3.
Examenul transcranian al arterelor cerebrale
–
aspectul normal
...
–
stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană
...
–
aspectul malformațiilor arterio-venoase
...
...
4.
Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat.
...
Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene
1.4.7.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
...
1.4.7.1.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
...
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
...
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.
...
2.
Contextul apariției bioeticii.
...
3.
Definirea bioeticii.
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.
...
5.
Teorii și metode în bioetică.
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
...
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
...
1.
Valori ale relației medic-pacient.
...
2.
Paternalism versus autonomie.
...
3.
Modele ale relației medic-pacient.
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
...
1.
Consimțământul informat.
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient.
...
3.
Relația medic-pacient minor.
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient.
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
...
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
...
1.
Libertatea procreației.
...
2.
Dileme etice în avort.
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical.
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă.
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
...
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.
...
2.
Probleme etice în stările terminale.
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală.
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat.
...
5.
Îngrijirile paliative.
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
...
1.
Donarea de organe de la cadavru.
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie.
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant.
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
...
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.
...
5.
Terapia genică.
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
...
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.
...
5.
Comitetele de etică a cercetării.
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
1.4.7.2.
TEMATICA SEMINARIILOR
...
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
...
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate.
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient.
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
...
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
NEUROLOGIE
DURATA 4 ANI
A.
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
...
● MEDICINĂ INTERNĂ 6 LUNI
● NEURORADIODIAGNOSTIC 2 LUNI
● PSIHIATRIE 2 LUNI
● NEUROCHIRURGIE 2 LUNI
● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE 3 LUNI
● BIOETICĂ 2 SĂPTĂMÂNI
● NEUROLOGIE 2 ANI 8 LUNI 2 SĂPTĂMÂNI
Anul I: stagiul de medicină internă (6 luni) + 6 luni din stagiul de neurologie
Anul II: stagiu de neurologie (12 luni)
Anul III: stagiul de neuroradiodiagnostic (2 luni)
stagiul de explorări funcționale în neurologie (3 luni)
stagiul de neurochirurgie (2 luni)
stagiul de psihiatrie (2 luni)
stagiu de neurologie (3 luni)
Anul IV: stagiu de bioetică (2 săptămâni)
stagiu de neurologie (11 luni 2 săptămâni)
B.
Acumularea în fiecare an de rezidențiat a unui minimum de 15 puncte EMC (educație medicală continuă) validate de către CMR, prin participarea la manifestări științifice medicale (din țară și/sau internaționale), cu un total de minimum 60 puncte EMC la sfârșitul stagiului de rezidențiat - condiție obligatorie pentru înscrierea la examenul de medic specialist.
...
----
Curriculumul de pregătire în specialitatea neurologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PENTRU SPECIALITATEA DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
A.
Introducere
...
B.
Scopurile pregătirii
...
C.
Programul de pregătire
...
D.
Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
...
E.
Centre formatoare, coordonatori/îndrumători
...
F.
Examinări
...
A.
Introducere
Definiție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 17 ani (< 18 ani).
În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare, din anul 1996, după separarea neuropsihiatriei infantile în neurologie pediatrică și psihiatrie a copilului și adolescentului.
În 5 țări din Europa (Finlanda, Ucraina, Serbia, Cehia și România) Neurologia Pediatrică este recunoscută ca specialitate de sine stătătoare de bază. În alte țări ale Europei în prezent Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți, însă tendința europeană este de a fi specialitate independentă, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu (de exemplu Finlanda, membru UE, a modificat recent statutul neurologiei pediatrice în specialitate independentă).
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a MSF impreună cu MSF.
Indiferent de modalitatea de intrare în rezidențiat, pentru obținerea specialității de Neurologie Pediatrică, trebuie îndeplinit următorul curriculum de pregătire, de 5 ani.
Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice.
Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România.
Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, elaborate de Boardul EPNS (European Pediatric Neurology Society), și acceptată de EAP (European Academy of Pediatrics), ramura pediatrică a UEMS, precum și de Boardul de Neurologie, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa.
Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:
a.
construirea bazei de cunoștințe în legatură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;
...
b.
dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.
...
c.
Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare - a se vedea punctul E.)
...
d.
În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.
...
e.
Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.
...
f.
Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective.
...
...
B.
Scopurile pregătirii
B.1.
Cunoștințele de neurologie pediatrică
Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann).
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
...
B.2.
Măsuri diagnostice
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
...
B.3.
Tratament.
–
Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice
...
–
Cunoștințe generale în legatură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.
...
–
Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale
...
–
Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).
...
–
Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.
...
–
Cunoștințe în legatură cu tratamentele deficințelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc.
...
–
Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.
...
...
B.4.
Îngrijire multidisciplinară
–
Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.
...
–
Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistente, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare
...
–
Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.
...
–
Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulți
...
...
B.5.
Îngrijire integrată - conlucrarea cu alte servicii
–
Protecția copilului - cunoștințe de legislație națională; experiență în lucrul cu sistemul
...
–
Servicii sociale - cunoștințe
...
–
Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc.
...
...
B.6.
Aspecte etice
–
Etica cercetării la copii
...
–
Procedura consimțământului informat
...
–
Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevante
...
...
B.7.
Probleme de management (facultativ)
–
Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.
...
–
Eperiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național
...
–
Cunoștințe de audit clinic
...
–
Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare
...
–
Structura și funcția organizației locale și naționale
...
...
B.8.
Aptitudini academice
–
Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate
...
–
Pregătirea unui manuscris
...
–
Aptitudini de prezentare orală
...
...
B.9.
Aptitudini de organizator de rutina, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.
...
B.11.
Conducere - înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară
...
B.12.
Comunicare
–
Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.)
...
–
Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.
...
...
B.13.
Educație
–
Autoeducație continuă și învățarea altora
...
...
...
C.
Programul de pregătire
Durata: 5 ani de pregătire
I.
Specialități pediatrice 18 luni:
I.1.
Pediatrie generală - 7 luni
...
I.2.
Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă - 3 luni
...
I.3.
Neonatologie - 2 luni
...
I.4.
Boli infecțioase pediatrie - 2 luni
...
I.5.
Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
...
I.6.
Psihiatrie pediatrică - 2 luni
...
...
II.
Neurologie adulți - 6 luni
...
III.
Neurologie pediatrică - 3 ani, din care:
III.1.
EEG - 3 luni
...
III.2.
Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni
...
III.3.
Etică medicală - 2 săptămâni
...
...
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică. Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, impreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la
a la e
.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a.
Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
...
b.
Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
...
c.
Investigații neurofiziologice, altele decât EEG: EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
...
d.
Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
...
e.
Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică)
...
Pregătirea peste hotare
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și "visiting doctor".
CONȚINUTUL STAGIILOR
I.
Specialități pediatrice
I.1.
Stagiul de pediatrie generală - 7 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Creștere și dezvoltare
...
2.
Nutriție și alimentație la sugar și la copilul sănătos
...
3.
Malnutriția protein-calorică
...
4.
Tulburările metabolismului calciului - rahitism
...
5.
Diabetul zaharat; Obezitate, Cașexie, Boli de nutritive și metabolism
...
6.
Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, amigdalita, sinuzita, laringita, otita acută medie
...
7.
Infecții respiratorii inferioare: traheobronșită, bronșiolită acută
...
8.
Astmul bronșic
...
9.
Pneumonii acute. Pleurezii
...
10.
Insuficiența respiratorie acută și cronică
...
11.
Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene
...
12.
Cardiomiopatii
...
13.
Tulburări de ritm și de conducere cardiacă
...
14.
Insuficiență cardiacă
...
15.
Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială
...
16.
Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută
...
17.
Boala celiacă. Fibroza chistică, Sindromul de malabsorbție; Alergii și Intoleranțe alimentare
...
18.
Dureri abdominale recurente.
...
19.
Parazitozele intestinale
...
20.
Icterele
...
21.
Afecțiuni hepatice
...
22.
Afecțiuni renale acute și cronice
...
23.
Boli de collagen, artrită reumatoidă
...
24.
Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)
...
25.
Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)
...
26.
Leucemii. Limfoame maligne
...
27.
Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom
...
28.
Sindroame de imunodeficiență congenitală sau dobândită
...
29.
Intoxicații acute
...
30.
Tuberculoză.
...
31.
Sifilis congenital, sindrom TORCH
...
32.
Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)
...
33.
Elemente de stomatologie [cronologia erupției dentare, profilaxia cariei dentare, tulburări de eruptive și distrofii dentare, malformații bucomaxilofaciale]
...
34.
Probleme generale în pediatrie - febra la copil, evaluarea periodică a copilului, comunicarea cu familia și copilul, elemente de etică în pediatrie
...
35.
Triajul urgențelor majore pediatrice [Pediatric Assesment Triangle] și Evaluarea cardiorespiratorie rapidă
...
36.
Elemente elementare de legislație privind copilul [legea Copilului, Legea Familiei, copilul instituționalizat Responsabilitatea medicală și actul de consimțământ informat]
...
37.
Consultul interdisciplinar în pediatrie - reglementări legale și abordare practică/telemedicine, videoconferință etc
...
38.
Infecțiile intraspitalicești/nozocomiale/asociate îngrijirilor în pediatrie
...
Baremul activităților practice
1.
Anamneza și examen clinic
...
2.
Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite
...
3.
Puncții lombare
...
4.
Examen otoscopic
...
5.
Examenul fundului de ochi
...
6.
Recoltări de sânge venos
...
7.
Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acido-bazic prin metoda Astrup
...
8.
Înregistrări și interpretări EKG
...
9.
Interpretarea următoarelor probe:
–
Rg toracică
...
–
Rg schelet
...
–
Rg abdominală
...
–
Urografie
...
–
Hemogramă
...
–
Medulogramă
...
–
Probe hepatice
...
–
Probe renale
...
...
10.
Măsurătoarea tensiunii arteriale la diverse vârste
...
11.
Pulsoximetrie la copil
...
12.
Măsuri de asepsie, atisepsie la copil
...
13.
Administrarea oxigenului pe mască facială sau canulă nazală
...
14.
Administrarea medicației inhalatorii
...
15.
Termometrizarea la copil în funcție de vârstă
...
...
I.2.
Pediatrie acuți în secții de terapie intensivă - 3 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Curs BLS și PALS
...
2.
Elemente de sedare procedurală (pentru CT, RMN, PL)
...
3.
Perspectiva anestezistului asupra statusului epileptic - tratament, monitorizare
...
4.
Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperatură
...
5.
Bilanțul hidric și metabolic/caloric; calculul perfuziilor endovenoase și stabilirea ritmurilor de administrare a PEV
...
6.
Nutriție parenterală totală
...
7.
Terapia durerii la copil
...
8.
Transfuzia de sânge și derivate la copilul critic
...
9.
Îngrijiri paleative la copilul în fază terminală
...
10.
Elemente de etică și particularități pediatrice al procedurilor end-of-life
...
11.
Suportul vital pediatric - introducere, menținere criterii de întrerupere
...
Baremul activităților practice
1.
Puncția osoasă
...
2.
Puncția lombară
...
3.
Intubația oro-traheală, nazo-traheală, masca laringiană, dispositive pentru menținerea patenței căii aeriene [pipa Guedel]
...
4.
Ventilația cu balon și mască
...
5.
Masajul cardiac
...
6.
Cateterismul vezicii urinare
...
7.
Montarea sondei naso-gastrice/tehnica de gavaj și tehnica de spalatură gastrică
...
8.
Puncția venoasă
...
9.
Monitorizarea cardio-respiratorie, tensiune arterială, temperature
...
10.
Defibrilarea manuală și AED
...
...
I.3.
Stagiul de neonatologie - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Nou-născutul la termen, prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație, aprecierea vârstei gestaționale
...
2.
Anamneză și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală
...
3.
Reanimarea neonatală
...
4.
Patologie perinatală: meningite, traumatism, infecții congenitale, Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală, hidrocefalia, hemoragii intracraniene
...
5.
Malformații SNC
...
6.
Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului
...
7.
Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală
...
8.
Icterele nou-născutului: icterul neonatal "fiziologic", izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubina conjugată
...
9.
Terapia hidroelectrolitică neonatală
...
Baremul activităților practice
1.
Oxigenoterapia
...
2.
Anamneza și examenul clinic
...
3.
Nutriție enterală, parenterală
...
4.
Interpretări ale unor investigații de laborator: gaze sanguine, explorări bacteriologice, radiologice, EKG
...
...
I.4.
Stagiul de boli infecțioase pediatrie - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Imunizări active și pasive
...
2.
Afectarea neurologică în infecția HIV/SIDA
...
3.
Afectarea neurologică în sepsis
...
4.
Meningitele acute virale și bacteriene
...
5.
Encefalitele bacteriene, virale
...
6.
Tetanosul
...
7.
Infecția cu virus varicelo-zosterian
...
8.
Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice
...
9.
Infecția cu virusuri gripale și paragripale
...
10.
Manifestări neurologice în bolile eruptive: rubeola, rujeola, varicela, exantemul subit, scarlatina
...
11.
Manifestări neurologice în infecțiile cu enterovirusuri (poliomielita, Cocksakie)
...
12.
Infecțiile rickettsiene
...
13.
Rabia
...
Baremul activităților practice
1.
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase
...
2.
Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste
...
3.
Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR
...
4.
Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator
...
5.
Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil
...
6.
Diagnosticul de laborator în bolile infecțioase la copil
...
...
I.5.
Stagiul de neurochirurgie pediatrică - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Semiologie neurochirurgicală
...
2.
Malformații craniocerebrale
...
3.
Malformații vertebromedulare
...
4.
Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare
...
5.
Hidrocefalia. Craniostenozele
...
6.
Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană
...
7.
Hematoame cerebrale
...
8.
Parazitozele craniocerebrale
...
9.
Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare
...
10.
Compresiile rahidiene intra- și extramedulare
...
11.
Hemoragiile intracraniene
...
12.
Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie
...
13.
Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici
...
14.
Elemente de terapie intensivă în neurochirurgie
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:
–
radiografii cu/fără contrast
...
–
tomografie computerizată
...
–
imagistică IRM, angio IRM
...
–
arteriografii carotidiene și vertebrale
...
...
2.
Asistarea la intervenții neurochirurgicale:
–
drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac
...
–
intervenții pentru craniostenoze
...
–
cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului
...
–
ablația unei tumori cerebrale
...
–
intervenții pentru malformații vasculare cerebrale
...
...
3.
Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii "neurochirurgicali" (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)
...
4.
Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curente
...
...
I.6.
Stagiul de psihiatrie pediatrică - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Simptome și sindroame psihice
...
2.
Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice
...
3.
Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.
...
4.
ADHD
...
5.
Anxietatea și tulburările anxioase
...
6.
Tulburările afective
...
7.
Fobia și tulburările fobice
...
8.
Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive
...
9.
Tulburările psihice ale comportamentului alimentar
...
10.
Tulburarea de conversiune
...
11.
Tulburări de conduită și personalitate
...
12.
Întârzierile mintale
...
13.
Schizofrenia și tulburările schizotipale
...
14.
Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare
...
15.
Metode și tehnici de investigație psihologică
...
16.
Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilirea familiei
...
Baremul activităților practice
1.
Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație
...
2.
Prezentări de cazuri
...
3.
Aprecierea dezvoltării motorii și psihice
...
4.
Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei
...
5.
Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesională
...
...
...
II.
Neurologie adulți - 6 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Anatomia și fiziologia sistemului nervos central
...
2.
Anatomia și fiziologia sistemului nervos periferic
...
3.
Anatomia și fiziologia sistemului nervos autonom
...
4.
Anatomia și fiziologia organelor de simț
...
5.
Sindroame corticale
...
6.
Sindroame extrapiramidale
...
7.
Sindroame talamice și hipotalamice
...
8.
Sindroame de trunchi cerebral
...
9.
Sindroame cerebeloase
...
10.
Sindroame medulare
...
11.
Sindromul vestibular
...
12.
Sindromul de neuron motor central
...
13.
Sindromul de neuron motor periferic
...
14.
Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni
...
15.
Sindroame senzitive
...
16.
Lichidul cefalorahidian normal și patologic
...
17.
Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic
...
18.
Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic
...
19.
Scleroza multiplă
...
Baremul activităților practice
Întocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:
–
pacienți cu sindroame vasculare cerebrale
...
–
sindroame de trunchi cerebral
...
–
sindroame ataxice
...
–
sindroame de neuron motor periferic
...
–
sindroame ale organelor de simț
...
–
sindroame extrapiramidale
...
–
alte afecțiuni
...
–
puncții lombare
...
–
puncții venoase și instituirea unei perfuzii
...
–
interpretarea examenului LCR
...
–
prezentare de cazuri
...
...
III.
Neurologie pediatrică - 3 ani, din care:
III.1.
EEG - 3 luni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Introducere în EEG.
...
2.
Electrozi EEG: descriere, montare/montaje.
...
3.
Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare
...
4.
Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente.
...
5.
Artefacte EEG- depistare
...
6.
Modalitatea de citire a EEG-ului - etape. Interpretarea EEG. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni.
...
7.
EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană:
–
traseul de veghe al adultului
...
–
particularități la copil
...
...
8.
Activitatea EEG la copil pe grupe de vârstă (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)
...
9.
Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn
...
10.
EEG anormal
–
recunoașterea anomaliilor nespecifice
...
–
recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-undă classic, CVU lent, CVU rapid).
...
–
Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox-Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă).
...
...
11.
Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;
...
12.
Aspectul EEG în tumorile cerebrale
...
13.
Aspectul EEG în encefalite
...
14.
Efectul unor medicamente asupra EEG
...
Baremul activităților practice
1.
Montarea practică a electrozilor
...
2.
Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație
...
3.
Recunoașterea artefactelor EEG
...
4.
Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă
...
5.
Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice
...
6.
Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criza pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă
...
7.
Recunoașterea descărcărilor periodice EEG
...
8.
Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefalite
...
...
III.2.
Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni
Tematica lecțiilor conferință
1.
Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil - particularități
...
2.
Dezvoltarea neuropsihomotorie:
–
dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central
...
–
copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent
...
...
3.
Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice
...
4.
Examenul neurologic pentru:
–
nou-născutul la termen
...
–
nou-născutul prematur
...
–
sugar
...
–
copil mic și mare
...
...
5.
Patologie prenatală ce determină afectare neurologică
...
6.
Patologie neurologică perinatală
...
7.
Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor genetice - sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate - sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică - sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli-Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata - sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental
...
8.
Malformații ale sistemului nervos central:
–
disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)
...
–
disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel)
...
–
alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)
...
–
tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)
...
–
anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromică și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)
...
–
malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului)
...
–
chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos
...
...
9.
Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:
–
craniostenoze nonsindromice și sindromice
...
–
impresiunea bazilară
...
–
foramen magnum îngustat
...
–
dislocația atlantoaxială
...
...
10.
Hidrocefalia
...
11.
Sindroame neurocutanate:
–
scleroza tuberoasă Bourneville
...
–
neurofibromatoza
...
–
sindrom Sturge-Weber
...
–
ataxia-teleangiectazia
...
–
alte sindroame neurocutanate
...
...
12.
Paralizia cerebrală: forma spastică - unilaterală/bilaterală; forma diskinetică; forma ataxică; forma mixtă
...
13.
Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central
13.1.
Boli metabolice
a.
afectări ale organitelor subcelulare
–
boli lizozomale
● sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatică, b. Austin, b. Krabbe)
● mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)
...
–
mucolipidoze
● sialidoza I
● mucolipidoza IV
...
–
tulburări ale metabolismului glicoproteinelor - manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza
...
–
boli peroxizomiale - s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkata
...
...
b.
afectări ale principalelor linii metabolice
–
tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici - fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază
...
–
tulburări ale metabolismului carbohidraților - boala prin deficit al transportorului de glucoză
...
–
tulburări ale metabolismului neurotransmițătorilor - hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA
...
–
tulburări ale ciclului ureei - hiperamoniemia
...
–
tulburări ale metabolismului vitaminelor - biotina (deficiența de multicarboxilază), vit B12, folat
...
–
boli mitocondriale - s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers
...
–
deficite ale metabolizării colesterolului intracelular - b. Wolman
...
–
tulburări ale metabolismului cuprului - b. Wilson, b. Menkes
...
–
tulburări ale metabolismului purinelor - s. Lesch-Nyhan
...
–
porfirii
...
–
tulburări ale metabolismului acizilor biliari - xantomatoză cerebrotendinoasă
...
...
...
13.2.
Boli heredodegenerative
–
leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) - leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus - Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander
...
–
boli cu afectare predominentă a substanței cenușii - ceroidlipofuscinoze
...
–
boli cu afectare difuză a sistemului nervos central - distrofia neuroaxonală difuză
...
–
boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali - coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, boli neurodegenerative cu acumulare intracerebrală de fier, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali
...
–
s. Gilles de la Tourette
...
–
tremorul esențial
...
–
epilepsiile miocloniceprogresive, inclusiv - b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiana ereditară
...
–
boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) - ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială
...
–
s. Rett
...
...
...
14.
Boli infecțioase
–
meningite, encefalite acute, subacute și cronice
...
–
abcesul cerebral și rahidian
...
–
infecția HIV
...
–
infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central
...
–
toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, botulismul
...
...
15.
Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică
–
encefalomielita diseminată acută
...
–
coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat și alte vasculite, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic
...
–
boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse
...
–
ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)
...
–
complicațiile neurologice ale imunizării
...
...
15.
Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici
–
traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor
...
–
traumatismele vertebromedulare
...
–
afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic
...
–
intoxicațiile
...
...
16.
Boli neuromusculare
–
bolile de corn anterior medular - atrofii musculare spinale (tip 1 - Werdnig-Hoffman, tip 2, tip 3 - Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)
...
–
boli ale nervilor periferici
● neuropatii ereditare senzitivo-motoriii (I - Charcot - Marie-Tooth, II, III, IV)
● neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley - Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroza)
● neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepra, neuropatii endogene și exogene toxice)
● afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni - inflamatorii, traumatice, congenitale
...
–
boli musculare primare
● distrofii musculare progresive și congenitale
● agenezii și hipertrofii musculare congenitale
● miopatii congenitale
● sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile)
● miopatii metabolice
● miopatii inflamatorii
● miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine
● artrogripoza multiplex congenitală
...
–
boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)
...
...
18.
Manifestări neurologice în boli sistemice
...
19.
Tumori ale sistemului nervos central - cerebrale și medulare
...
20.
Cefaleea și sindroamele cefalalgice
...
21.
Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale
...
22.
Manifestări paroxistice neepileptice
...
23.
Boli cerebrovasculare
–
malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene
...
–
boli arteriale ocluzive cerebrale și ale sistemului venos
...
–
encefalopatia hipertensivă
...
...
24.
Encefalopatii acute - coma, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană
...
25.
Hipertensiunea intracraniană benignă
...
Baremul activităților practice
1.
Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice
...
2.
Întocmirea foii de observație
...
3.
Examenul fundului de ochi
...
4.
Electroencefalograma - interpretare
...
5.
Potențiale evocate - interpretare
...
6.
Electromiograma - interpretare
...
7.
Examenul vitezelor de conducere nervoasă - interpretare
...
8.
Puncții lombare
...
9.
Radiografii craniene - interpretare
...
10.
Radiografii coloană vertebrală - interpretare
...
11.
Tomografie computerizată cerebrală - interpretare
...
12.
Imagerie prin MRI a sistemului nervos central - interpretare
...
13.
Echografie transfontanelară - interpretare
...
14.
Angiografia sistemului arterial cervicocerebral - interpretare
...
15.
Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență
...
16.
Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic
...
17.
Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene
...
18.
Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos
...
19.
Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil
...
20.
Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil
...
...
III.3.
Etica medicală - 2 săptămâni - după curriculă elaborate la catedra de bioetică
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică/neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile/tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos;
a.
Neuroimagistică
...
b.
Echogarfie transfontanelară
...
c.
Studii electrofiziologice, altele decât EEG; EMG, VCN, Potențiale evocate
...
d.
Neurogenetică
...
e.
Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică
...
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a.
euroimagistica este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulți
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.
Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare
...
2.
Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale
...
3.
Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare
...
4.
Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC
...
5.
Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale
...
5.
Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale
...
6.
Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale
...
7.
Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice
...
8.
Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal
...
9.
Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilăriei
...
Baremul activităților practice
1.
Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică
...
2.
Prezentări de cazuri - patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare
...
3.
Prezentări de cazuri - patologie tumorală craniocerebrală pediatrică
...
4.
Prezentări de cazuri - traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară
...
5.
Prezentări de cazuri - patologie spinală
...
...
b.
Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:
1.
Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari
...
2.
Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF
...
3.
Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF - tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar - indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar
...
4.
Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului
...
5.
Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar
...
6.
Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar
...
7.
Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.
...
8.
Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugar
...
Baremul activităților practice
1.
Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar
...
2.
Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar
...
3.
Prezentări de cazuri - hidrocefaliile la nou-născut și sugar
...
4.
Prezentări de cazuri - malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar
...
5.
Prezentări de cazuri - hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugar
...
...
c.
Studii electrofiziologice altele decât EEG: EMG, VCN, potențiale evocate (în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți)
Tematica lecțiilor conferință
1.
Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic
...
2.
Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)
...
3.
Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă
...
4.
Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană
...
5.
Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență
...
6.
Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice
...
7.
Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii
...
8.
Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert
...
9.
Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale
...
10.
Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motorii
...
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea traseului EMG
...
2.
Interpretarea studiilor de conducere nervoasă
...
3.
Interpretarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice
...
4.
Interpretarea potențialelor evocate
...
...
d.
Neurogenetică (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
Tematica lecțiilor conferință
1.
Introducere în neurogenetică
...
2.
Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară
...
3.
Encefalopatii cu aberații cromozomiale
...
4.
Genetica în epilepsie
...
5.
Genetica în boli metabolice
...
6.
Genetica în boli neuromusculare
...
7.
Genetica în boli neurocutanate
...
Baremul activităților practice
1.
Recunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice
...
2.
Întocmirea arborelui genealogic
...
...
e.
Noțiuni de recuperare - reabilitarea pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică
Tematica lecțiilor conferință
1.
Recuperarea funcțională - definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul - clasificare internațională. Boala, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.
...
2.
Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului
...
3.
Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului
...
4.
Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică
...
5.
Tratamentul kinetic în paraliziile cerebrale:
–
Metode
...
–
Indicații
...
...
6.
Decontracurarea - indicații, modalități
–
electroterapia
...
–
infiltrațiile cu toxina botulinică
...
–
alte metode
...
...
7.
Diagnosticul precoce al paraliziei cerebrale
...
8.
Evaluarea funcțională în paralizia cerebrală
...
9.
Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare
...
10.
Balneoterapia în patologia neurologică a copilului
...
11.
Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice
...
12.
Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului
...
13.
Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în scoli speciale, sportul adaptat, protecția socială
...
Baremul activităților practice
1.
Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an
...
2.
Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic
...
3.
Stabilirea unui program de tratament copii cu paralizie cerebrală
...
4.
Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului
...
5.
Stabilirea unui program de terapie ocupațională în sindroamele ataxice
...
...
Pentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
...
...
Anexa nr. 1
Graficul pregătirii în rezidențiatul de:
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
5 ANI
Anul
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Modul
III.2
I.1
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
II
III.1
III.2
III.2
IV
III.2
Submodul
a, b, c, d, e
b, d
b, d
a, b
-
a
-
-
a, c
-
a, b, c, d, e
a, b, c, d, e
-
a, b, c, d, e
Durata
6 luni
6 luni
1 lună
3 luni
2 luni
2 luni
2 luni
2 luni
6 luni
3 luni
3
luni
11 luni 2 săptămâni
2
saptămâni
1 an
Se repartizează 1 stagiu 7 luni
Se repartizează 1 stagiu 14 luni 2 săptămâni
I.
Specialități pediatrice - 18 luni:
I.1.
Pediatrie generală - 7 luni
...
I.2.
ATI pediatric - 3 luni
...
I.3.
Neonatologie - 2 luni
...
I.4.
Boli infecțioase pediatrie - 2 luni
...
I.5.
Neurochirurgie pediatrică - 2 luni
...
I.6.
Psihiatrie pediatrică - 2 luni
...
...
II.
Neurologie adulți - 6 luni
...
III.
Neurologie pediatrică - 3 ani, din care:
III.1.
EEG - 3 luni
...
III.2.
Neurologie pediatrică - 2 ani 8 luni 2 săptămâni
...
...
IV.
Etica medicală - 2 săptămâni
...
Submodule:
a.
Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
...
b.
Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
...
c.
Investigații neurofiziologice altele decât EEG; EMG, VCN, potențiale evocate (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
...
d.
Neurogenetică (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
...
e.
Noțiuni de recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)
...
N.B.
ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE
...
D.
Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.
Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului.
Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește destinația fiecărui rezident.
Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului.
Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegerea îndrumătorului.
În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegerea îndrumătorului.
Nu intră în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).
Activități practice și lecturi - 200 ore/an cursuri, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri etc.
Caietul rezidentului
Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.
Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului.
În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel putin 1 sau 2 proiecte de cercetare.
...
E.
Centre formatoare, coordonatori/îndrumători
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat (
Anexa 2
.).
Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrică (
Anexa 1
) .
E.1.
Centrele formatoare*)
*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.
a.
Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curiculumului de Neurologie Pediatrică).
...
b.
Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea
punctul E.2
.). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afară de coordonator
...
c.
Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.
...
...
E.2.
Unitățile formatoare "satelit"
Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curiculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).
...
E.3.
Coordonatori/îndrumători
Coordonator - este cadrul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică având cea mai înaltă funcție didactică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.
Îndrumător poate fi:
–
orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;
...
–
orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.
...
Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident.
Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.
Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competență (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor/submodulelor din curiculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâtă de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțină aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului/submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator.
Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.
Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie, Neurologie Pediatrică a MSF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.
...
...
F.
Examinări
Evaluarea rezidenților în timpul pregătirii
Cunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârșitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunătățiri.
Considerăm ca evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.
Evaluarea finală
Rezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o probă teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.
Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.
Anexa nr. 2- Centre formatoare, formatori va fi elaborată și comunicată ulterior, precum și Bibliografia de rezidențiat, acestea trebuind să fie actualizate anual.
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Definiția specialității:
OBSTETRICA ȘI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere și tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență și cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.
Coordonatorul de Rezidențiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfășura stagiile de pregătire în rezidențiat.
Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care îl are în coordonare.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă în Anexa 1.
1.
Probă scrisă (10 subiecte)
...
2.
Proba clinică Obstetrică
...
3.
Proba clinică Ginecologie
...
4.
Probă practică, de interpretare a unor investigații/de efectuare de manevre.
...
La examenul de medic specialist:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
14
MODULUL 1
Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
36 de luni
ORE DE CURS/LUNĂISĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 2
Obstetrică-Ginecologie, elemente de competență
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 3
Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 4
Chirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 5
Gineco-oncologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 6
Endocrinologie reproductivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 7
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 8
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUN/IMODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 9
Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore / săptămână
MODULUL 10
Elemente juridice medicale și malpraxis
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore / săptămână
MODULUL 11
Urologie și uroginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 12
Colposcopie
NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 13
Histeroscopie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 14
Laparoscopie ginecologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore / lună, 5 ore / săptămână
Total ore pregătire teoretică
1000 ore
Total ore pregătire practică
3000 ore
Secvența modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:
PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI - Module/ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
5,5
Endocrinologie reproductivă
1
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
11,5
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
11, 5
Obstetrică- Ginecologie, elemente de competență
5
Ultrasonografie în Ob-Gin (1)
0,5
Urologie și uroginecologie
1
Chirurgie
4
Genetică Medicală
1
Gineco-oncologie
2
Neonatologie
1
Colposcopie
1,5
Bioetica
0,5
Elemente juridice medicale și malpraxis
0,5
Histeroscopie
1,5
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază
7,5
Laparoscopie în ginecologie
3
Ultrasonografie în Ob-Gin (2)
0,5
Ultrasonografie în Ob-Gin (3)
0,5
Ultrasonografie în Ob-Gin (4)
0,5
Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică - Ginecologie 6 luni.
Pregătirea în perioada de rezidențiat în Obstetrică - Ginecologie este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică și Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidențiatului este structurată în mai multe etape:
A.
Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică - Ginecologie, cu următoarele caracteristici:
–
Durata acestui modul este de minim 36 luni.
...
–
Modulul este comun pentru toți rezidenții.
...
–
Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.
...
...
B.
Modulul de Elemente de competență în Obstetrică-Ginecologie:
–
Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialității Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.
...
–
2 sau 3 stagii de subspecialități trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.
...
–
Are scopul de a permite aprofundarea noțiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.
...
...
C.
Module conexe specialității:
–
Însumează 11 luni și cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie și Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale și malpraxis.
...
...
D.
Module de subspecialitate (competență)
Se referă la abilități dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obținerea respectivelor specializări. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în competențele respective.
...
...
2.
Structura programului, conținutul stagiilor
Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază - anii I, II, III, IV, 36 luni
Nr. ore curs: 720 ore
Nr. ore practică: 2160 ore
1.
Tematică:
OBSTETRICĂ
1.
Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale
● Noțiuni de anatomie
● Noțiuni de endocrinologie a reproducerii
...
2.
Sarcina normală
● Fiziologia maternă
● Consultația preconcepțională
● Îngrijirea prenatală
...
3.
Diagnosticul prenatal
...
4.
Avortul
...
5.
Boala trofoblastică gestațională
...
6.
Hemoragiile obstetricale antepartum
...
7.
Complicații medicale și chirurgicale în sarcină
...
8.
Medicină fetală
● Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală
● Genetică
● Teratologie
● Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum
● Restricția de creștere fetală
● Suferința fetală
● Moartea fetală
...
9.
Nașterea normală și patologică
● Nașterea normală
● Prezentațiile distocice
● Anomalii ale travaliului
● Nașterea vaginală operatorie
● Analgezia și anestezia în obstetrică
● Hemoragia postpartum
● Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului
...
10.
Anemia fetală. Alloimunizarea
...
11.
Afecțiuni hipertensive în sarcină
...
12.
Sarcina multiplă
...
13.
Nașterea înainte de termen
...
14.
Sarcina prelungită
...
15.
Patologia anexelor fetale
● Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical
● Lichidul amniotic
...
16.
Lehuzia
● Lehuzia fiziologică
● Complicațiile puerperale
...
17.
Urgențe vitale în obstetrică
● Sepsisul și șocul în obstetrică
● Embolia cu lichid amniotic
● Colapsul matern peripartum
...
GINECOLOGIE
1.
Sindroame în ginecologie
● Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncționale, amenoreea
● Durerea pelvină
...
2.
Infecțiile ginecologice
...
3.
Sarcina extrauterină
...
4.
Endometrioza
...
5.
Anomaliile congenitale ale organelor genitale
...
6.
Patologia benignă și preinvazivă ginecologică
● Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior
● Tumorile uterine
● Tumorile ovariene și tubare
● Patologia benignă și preinvazivă a sânului
...
7.
Ginecologie pediatrică
...
8.
Menopauza
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Cunoștințe teoretice aprofundate asupra anatomiei și fiziologiei aparatului reproductiv feminin
...
2.
Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale.
...
3.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
...
4.
Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nivel inferior.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente:
I.
Elementele generale OG:
● Cunoașterea elementelor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunilor
● Anamneza completă, examenul fizic general și de specialitate
● Diagnosticul pozitiv susținut de date clinice și de laborator
● Corecta recomandare și interpretare a explorărilor paraclinice
● Cunoașterea criteriilor de internare și de externare pentru afecțiunile respective
● Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii și administrării de oxigen, medicamente și tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar
● Managementul durerii
● Recunoașterea complicațiilor cu risc vital-septic, resuscitare, complicații peri-partum
● Comunicarea cu pacientul și aparținătorii, inclusiv consimțămîntul informat, și comunicarea adecvată în echipă
● Cunoașterea complicațiilor perioperatorii, indicații - contraindicații - complicații ale metodei chirurgicale, evoluția postoperatorie
● Înțelegerea consecințelor socio-psihologice, de comportament sexual și familial ale bolii și tratamentului propus
...
II.
Asistența prenatală
● Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noțiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală).
1.
Stabilirea viabilității embrionului și fătului
...
2.
Localizarea sarcinii
...
3.
Vârsta gestațională
...
4.
Numărul feților
...
5.
Lungimea colului
...
6.
Corionicitatea
...
7.
Biometria fetală
...
8.
Prezentația
...
9.
Inserția placentară
...
10.
Evaluarea lichidului amniotic
...
11.
Fluxul pe artera ombilicală
...
● Informare și consiliere
1.
Alăptarea la sân
...
2.
Sarcina la adolescente
...
3.
Sarcina și diabetul
...
4.
Sarcina și obezitatea
...
5.
Sarcina la vârste înaintate
...
6.
HTA preexistentă și cea indusă de sarcină
...
7.
Medicația în sarcină
...
8.
Incompetența cervicală
...
9.
Sarcina multiplă
...
10.
Colestaza în sarcină
...
11.
Consecințele nașterii complicate
...
12.
Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale
...
● Tratament
1.
Sarcina cu localizare neprecizată
...
2.
Disgravidia emetizantă
...
3.
Avortul recurent
...
4.
Sângerarea în primul trimestru
...
5.
Sângerarea în trimestrele 2-3
...
6.
Incompatibilitate de grup de sânge
...
7.
Starea de purtător pentru Streptococul grup B
...
8.
Durerile abdominale
...
9.
Traumatisme abdominal minor în sarcină
...
10.
Anomalii de prezentație
...
11.
Diabet gestațional
...
12.
Oligoamnios
...
13.
Polihidramnios
...
14.
Complicațiile HT ale sarcinii
...
15.
Diminuarea activității fetale
...
16.
Restricția de creștere fetală intrauterină
...
17.
Ruptura prematură aspontană a membranelor
...
18.
Moartea fetală in utero
...
19.
Sarcina supramaturată
...
20.
Infecțiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)
...
...
III.
Asistența intra și postpartum
● Diagnostic: fezabilitatea nașterii vaginale
● Indicații de tratament:
1.
Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine
...
● Principii generale de tratament
1.
Maturizarea pulmonară fetală
...
2.
Contracțiile uterine debutate prematur (nașterea prematură)
...
3.
Travaliul staționar
...
4.
Starea febrilă intrapartum
...
5.
Lichidul amniotic meconial
...
6.
Anamneza uterului post-cezariană
...
7.
Managementul durerii peripartum
...
8.
Mastita postpartum
...
9.
Retenția urinară postpartum
...
10.
Accidentele trombo-embolice
...
11.
Hemoragia postpartum
...
● Abilități specifice de tratament:
a)
Pentru sarcină
1.
Cerclajul colului uterin: 3
...
...
b)
Pentru naștere
1.
Asistența naștere necomplicată: 50
...
2.
Asistența nașterii premature
...
3.
Ventuza obstetricală 10-20
...
4.
Aplicare forceps sau spatule obstetricale* 0-10
...
5.
Naștere în pelvină* 5
...
6.
Asistența la naștere în sarcina multiplă
...
7.
Cezariana 20
...
8.
Cezariana pe uter cicatricial 15-20
...
9.
Cezariana pe paciente obeze 0-10
...
La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)
...
c)
Pentru suferința fetală
1.
Monitorizare cardiotocografică fetală
...
2.
pH scalp fetal*
...
3.
Epiziotomie
...
4.
Cezariana în urgență
...
...
d)
Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgență
...
e)
Pentru ruptura uterină: cezariana în urgență
...
f)
Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*
...
g)
Pentru hemoragia postpartum:
1.
Tamponada intrauterină
...
2.
Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*
...
3.
Histerectomia de hemostază*
...
...
h)
Pentru retenția placentară: extracția manuală și instrumentală
...
i)
Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*
...
j)
Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală
...
k)
Hematomul vulvar: evacuarea hematomului
...
l)
Epiziotomia: epiziorafia
...
m)
Sutura lacerațiilor cervicale
...
n)
Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura
...
o)
Ruptura perineală gradul 4: sutura*
...
Notă
* Pot fi efectuate și pe simulator.
...
IV.
Ginecologie - afecțiuni benigne
● Diagnostic - manevre (cuprinse în module)
1.
Anomalii vulvare - biopsie
...
2.
Anomalii intrauterine - ecografie, histeroscopie
...
3.
Anomalii uterine și anexiale - ecografie, laparoscopie diagnostică
...
4.
Anomalii ovariene - ecografie
...
5.
Anomalii mamare - ecografie
...
● Indicații pentru tratament:
1.
Planificare familiala, contracepția la adultul sănătos
...
2.
Contracepția la adultul cu patologie
...
3.
Endometrioză
...
4.
Abcesul tubo-ovarian
...
5.
Hipermenoree
...
6.
Fibromul uterin
...
7.
Septul vaginal
...
● Principii generale de tratament:
1.
Bolile cu transmitere sexuală
...
2.
Boala inflamatorie pelvină
...
3.
Durerile abdominale și pelvine
...
4.
Sindromul premenstrual
...
5.
Dismenoreea
...
6.
Hipermenoreea
...
7.
Hemoragiile disfuncționale
...
8.
Simptomele menopauzale
...
9.
Scurgerile vaginale anormale
...
10.
Vulvo-vaginita
...
11.
Fibroamele uterine
...
12.
Patologia anexială
...
13.
Endometrioza
...
14.
Condiloamele vulvare
...
15.
Chistul de glanda Bartholin
...
16.
Abcesele vulvare
...
● Abilități de tratament specifice:
1.
Contracepția - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 20
...
2.
Recoltarea probelor cervico-vaginale: 50
...
3.
Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 10
...
4.
Curetajul biopsic: 15
...
5.
Avortul spontan precoce: dilatare și aspirație/chiuretaj - 15
...
6.
Chistul de glandă Bartholin: marsupializare - 5
...
7.
Abcesul vulvar: evacuare, drenaj
...
8.
Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie
...
9.
Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie
...
10.
Sindrom aderențial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervențiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc și în cadrul modulului de Laparoscopie)
...
N.B.: Abilitățile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii.
...
V.
Ginecologia adolescenței și sănătatea sexuală
● Identificarea patologiei
1.
Disfuncția sexuală
...
2.
Abuzul sexual
...
3.
Mutilarea genitală
...
4.
Scurgeri vaginale la fetițe
...
5.
Durerea pelvi-abdominală acută la fetițe
...
6.
BTS la fetițe
...
7.
Traumatismul vulvar, vaginal, perineal și/sau rectal la copii
...
8.
Suspiciunea de violență domestică și abuzarea copiilor
...
● Abilități specifice de diagnostic: patologia ginecologică la copii
● Adaptarea comunicării la copii
● Examinarea de specialitate la copii
● Indicații generale de tratament: contracepția la adolescenții sănătoși
● Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulți, adolescenți și copii
● Abilități specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistența de urgență în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rect
...
VI.
Medicina reproducerii, infertilitate și reproducere umană asistată
● Identificarea patologiei
● Evaluarea fertilității și subfertilității masculine și feminine
● Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară și secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)
● Tehnici de prezervare a fertilității
● Elemente generale de diagnostic:
1.
Amenoreea primară
...
2.
Galactoreea
...
● Abilități specifice pentru diagnostic - nr. total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie
1.
Permeabilitatea tubară: verificarea permeabilității prin laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică
...
2.
Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea și măsurarea foliculilor
...
3.
Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor și lichidului intraperitoneal
...
● Informare și consiliere
1.
Factori prognostici pentru sarcină în general
...
2.
Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort și sarcina ectopică
...
● Indicații generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)
● Abilități generale pentru tratament:
1.
Patologia ovulatorie, inducția ovulației cu clomifen citrat
...
2.
Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord inițial, tratament în urgență
...
...
VII.
Uroginecologie și patologia planșeului pelvin
● Identificarea patologiei: recunoașterea necesității trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competențe pentru incontinența urinară de efort/imperiozitate
● Elemente generale de diagnostic: prolaps de compartiment median, prolaps compartiment anterior, prolaps compartiment posterior, fistula rectovaginală: stadializarea POP-Q
● Indicații generale de tratament:
1.
Repararea vaginală compartiment anteriorIposterior
...
2.
Repararea vaginală compartiment median
...
● Abilități de tratament specifice:
1.
Prolaps uterin: aplicarea și urmărirea pesarului; colpocleizis* 10
* realizat măcar în condiții de simulator
...
2.
Cistocel: reparare vaginală simplă 10
...
3.
Enterocel/rectocel: reparare vaginală simplă 10
...
...
VIII.
Patologia premalignă
● Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidități și medicație; leziuni premaligne vulvare
● Abilități specifice de diagnostic:
1.
Screening cervical: prelevare frotiu cito-diagnostic -
...
2.
Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20
...
● Indicații generale de tratament: leziunile premaligne genitale
● Abilități specifice de tratament:
1.
Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare 20
...
Abilitățile specifice de diagnostic și tratament se regăsesc și în cadrul modulului de Colposcopie.
...
IX.
Gineco-oncologie
● Identificarea patologiei
1.
Cancerele ginecologice stadii avansate
...
2.
Atitudinea în reacții atipice ale pacientei la informare
...
● Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare și cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică
● Abilități specifice de diagnostic
1.
Boala trofoblastică gestațională - prin ecografia vaginală
...
2.
Leziunile maligne și premaligne ale endometrului - prin biopsie endometrială
...
● Informare și consiliere:
1.
Cancerul de ovar
...
2.
Cancerul cervical
...
3.
Recurența sau progresia patologiei oncologice
...
...
X.
Patologia mamară
● Identificarea patologiei:
1.
Patologia maligna a sânului
...
2.
Riscul genetic în cancerul de sân
...
3.
Metode de screening în patologia mamară
...
● Abilități specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului
1.
Galactoree
...
2.
Mastodinie
...
...
...
Modulul 2: Obstetrică - Ginecologie, Elemente de competență - anul V, 5 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 300 ore
1.
Tematică:
I.
Medicina materno-fetală
● Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicție
● Elemente diagnostice generale:
1.
Anomalii psihiatrice în sarcină și postpartum
...
2.
Frica de naștere și abordul traumei psihice post-partum
...
3.
Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii
...
4.
Abuzul de toxice
...
5.
Managementul depresiei
...
● Abilități specifice de diagnostic
1.
Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler
...
2.
Fluxul anormal pe cerebrala medie - prin evaluarea Doppler
...
3.
Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler
...
4.
Anomaliile congenitale - ecografia avansată de screening
...
5.
Anomalii cromozomiale - amniocenteza
...
● Informații și consiliere
1.
Comunicarea riscului procedurilor obstetricale
...
2.
Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii
...
● Elemente generale de tratament
1.
Bolile hipertensive asociate sarcinii
...
2.
Diabetul preexistent
...
3.
Sarcina multiplă
...
4.
Colestaza în sarcină
...
5.
Depresia postpartum
...
Medicii care au absolvit stagiul de Medicină materno-fetală din cadrul curriculum-ului de pregătire a rezidenților de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de Medicină Materno-fetală nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialități decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare cu medici care dețin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.
...
II.
Ginecologia benignă
● Stabilirea indicației de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice
● Abilități specifice de tratament
1.
Contracepția: sterilizarea histeroscopică și laparoscopică
...
2.
Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecția histeroscopică
...
3.
Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică
...
4.
Hipermenoree: ablația sau rezecția endometrială
...
5.
Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic
...
6.
Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic
...
7.
Aderențe pelvine: adezioliza laparoscopică
...
...
III.
Medicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată
● Identificarea patologiei
1.
Micro-aspirația percutană spermă
...
2.
Biopsie testiculară cu extracție spermatozoizi
...
3.
Anomaliile genetice
...
4.
Diagnosticul preimplantator
...
● Indicațiile de tratament: situația psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)
● Elemente generale de tratament:
1.
Tehnicile de inducție ovulație
...
2.
Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)
...
3.
Galactoreea
...
4.
Hiperproactinemia
...
5.
Adenomul pituitar
...
● Abilități specifice de tratament
1.
Subfertilitate: inseminare intrauterină
...
2.
Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză
...
Medicii care au absolvit stagiul de Medicină a reproducerii, infertilitate și reproducerea umană asistată din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul Tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată/Fertilizare în vitro, nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entități medicale private de tratament al infertilității.
...
IV.
Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin
● Identificarea patologiei: bolile neurologice
● Abilități specifice de diagnostic:
1.
Anomalii de tonus și motilitate ale planșeului pelvin și ridicătorilor anali - evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală
...
● Indicații de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenței și proplapsului
● Abilități specifice de tratament:
1.
Incontinența urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale
...
2.
Prolaps uterin:
...
● Procedeu Manchester
● Histerectomie vaginală
● Colpocleizis
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire îl uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu.
...
V.
Patologia tractului genital inferior și sexologie
● Abilități specifice de diagnostic
1.
Leziuni premaligne și maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
...
2.
Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT
...
3.
Dureri genitale și de penetrare, vaginism - examen ginecologic educativ
...
● Indicație de tratament:
1.
Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale
...
2.
Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale
...
3.
Aspecte psiho-sociale ale violenței sexuale
...
● Elemente nespecifice de tratament
1.
Dermatoza vulvară
...
2.
Diminuarea libidoului
...
3.
Aspecte medicale ale violenței sexuale
...
● Abilitați specifice de tratament
1.
Condilomatoza genitală - excizie chirurgicală
...
2.
Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale și genitale
...
...
VI.
Ginecologie pediatrică și a adolescenței
● Abilități specifice de diagnostic
1.
Persistența unor probleme vaginale sau vulvare - cistoscopie/vaginoscopie
...
● Informații și consiliere
1.
Hemoragia vaginală pre-pubertală
...
2.
Masele anexiale
...
● Indicații de tratament
1.
Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale
...
● Elemente generale de tratament
1.
Contracepția la adolescenții cu probleme de sănătate
...
2.
Durerea vulvo-vaginală
...
3.
Scurgerile vaginale
...
4.
Durerea acută abdominală
...
5.
Durerea abdominală cronică
...
6.
Pubertatea prematură
...
7.
Intârzierea pubertară
...
8.
Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)
...
9.
Anomalii de dezvoltare ale tractului genital
...
10.
Patologii vulvo-vaginale (de ex. lichen scleros)
...
● Abilități specifice de tratament
1.
Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străini
...
...
VII.
Gineco-oncologie
● Abilități specifice de diagnostic
1.
Leziuni premaligne și maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
...
2.
Cancerul ovarian - calcularea indicelui de risc de malignitate
...
● Abilități specifice de tratament
1.
Leziuni premaligne ale colului - conizații (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)
...
2.
Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică
...
3.
Anexectomia profilactică la cazuri cu mutații genetice - anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie
...
Medicii care au absolvit stagiul de Gineco-oncologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie, nu vor putea practica intervenții complexe în cancere ginecologice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în
Gineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie.
...
VIII.
Patologia mamară
● Abilități diagnostice specifice
1.
Leziuni mamare precanceroase sau cancer - biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)
...
● Informații și consiliere
1.
Recurența sau progresia cancerelor de sân
...
2.
Patologia mamară borderline
...
3.
Genetica cancerului mamar
...
● Indicații de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne
● Elemente generale de tratament
1.
Galactoreea
...
2.
Mastodinie
...
3.
Mastita puerperală
...
● Abilități specifice de tratament
1.
Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân
...
2.
Abcesul mamar post-partum - puncția și drenarea abcesului
...
Medicii care au absolvit stagiul de Patologie mamară din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie sau Senologie imagistică, nu vor putea practica intervenții specifice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al respectivelor atestate de pregătire.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală și Radiologie și imagistică - Senologie imagistică.
...
...
Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ȘI GINECOLOGICĂ, anii I - IV, 2 luni (2 săptămâni/an)
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 120
Modulul de Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică se desfășoară în strânsă legătură și pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic și monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidențiat are mai degrabă rolul de a statua noțiunile teoretice minime care trebuie predate și testate în cadrul perioadei de rezidențiat, corelate cu gradul de dificultate și anul de pregătire.
Conținutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanță cu declarația internațională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidențiat, adoptată recent de principalele societăți internaționale de specialitate: International Society of Ultrasound îl Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound îl Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists îl Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]
Conform principiilor europene de training în ultrasonografia ginecologică și obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape:
1.
Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică și raportare. Noțiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor și/sau e-learning.
...
2.
Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experiența rezidentului și este atins nivelul de independență.
...
Tematică
1.
Submodul 1 (An 1)
Principii de bază ale ecografiei medicale.
● Principii fizice de bază ale ultrasonografiei
● Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)
● Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable)
● Artefactele ultrasonografice
● Declarații oficiale ale societăților profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)
Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.
● Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor și aplicații practice ale acestora.
● Penetrarea ultrasunetelor și bioefectele în funcție de puterea acustică.
● Influența frecvenței ultrasunetelor asupra rezoluției și penetrației în țesuturi.
● Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat și a dimensiunii imaginii.
● Reglarea funcției "gain" pentru optimizarea luminozității imaginii cu minim de putere acustică.
● Rolul focalizării pentru obținerea unei rezoluții optime în zona de interes.
● Setările de persistență a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.
● Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.
Aspecte ale examinării ultrasonografice
● Poziționarea corectă a pacientelor și folosirea soluțiilor de contact (geluri speciale).
● Poziții ergonomice de examinare și poziționare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.
● Manipularea corectă a sondei și orientarea imaginii.
● Etichetarea imaginilor și stocarea acestora.
● Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alți specialiști în medicină.
● Protocolul de curățare și dezinfectare a sondelor.
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
● Pașii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.
● Indicații pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.
● Evaluarea sacului gestațional (localizarea intrauterină, discordanța cu nivelurile de β-HCG seric și diferențierea de fluidul endometrial - pseudosac).
● Vezicula vitelină.
● Vezicula amniotică.
● Numărul embrionilor/feților.
● Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.
● Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluție în primul trimestru.
● Componente de datare a sarcinii în primul trimestru.
● Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.
● Hematomul subcorionic.
● Aspectele ecografice ale sarcinii molare.
● Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenței nucale cu anomalii cromozomiale.
Evaluarea ecografică în trimestrele II și III ale sarcinii
● Parametrii de bază ai examinării ecografice în trimestrele II și III.
● Parametrii biometriei fetale în trimestrele II și III.
● Factori predispozanți pentru macrosomia fetală și restricția de creștere intrauterină în trimestrul III.
● Evaluarea localizării placentei.
● Indicații și riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.
Evaluarea ecografică în sarcinile multiple
● Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.
● Corionicitatea și amnionicitatea în sarcinile multiple.
Anomalii placentare
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei praevia și al placentei jos inserate.
● Factori de risc pentru acretizările placentare.
Evaluarea lichidului amniotic
● Metode de diagnostic pentru oligoamnios.
● Metode de diagnostic pentru polihidramnios.
Examinarea uterului negravid
● Indicațiile evaluării ecografice pelvine.
● Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.
● Caracteristicile chisturilor ovariene simple.
...
2.
Submodul 2 (An 2)
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
● Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.
● Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstițială, ovariană, cervicală, abdominală și a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).
● Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.
Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple
● Metode ecografice de evaluare a placentației în cazul sarcinilor gemelare.
● Rolul monitorizării ecografice în cazul feților cu creștere discordantă.
● Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.
Anomaliile placentare
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al vasa praevia.
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei accreta.
● Rolul ecografiei în decolarea de placentă.
Evaluarea lichidului amniotic
● Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.
Cervixul
● Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II și III de sarcină.
Anomaliile uterului negravid
● Evaluarea ecografică a leiomioamelor.
● Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
● Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice și evolutia acestora (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale leiomioamelor pediculate și fibroamelor ovariene.
● Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.
● Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).
● Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.
● Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.
● Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.
● Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.
...
3.
Submodul 3 (An 3)
Ecografia în trimestrele II și III
● Anatomia normală a craniului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a feței fetale și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a toracelui fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a cordului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a abdomenului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a pelvisului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a scheletului fetal și malformațiile frecvente.
● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricția de creștere intrauterină.
● Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.
● Formularea raportului examinării ecografice.
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
● Rolul ecografiei în diagnosticul și managementul sindromului transfuzor-transfuzat.
● Rolul ecografiei în evaluarea secvenței anemie-policitemie și a restricției de creștere intrauterină selectivă fetală la feții monocorionici.
● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor-transfuzat.
Evaluarea ecografică a uterului negravid
● Aspecte ecografice în adenomioză.
● Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D și 3D)
● Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D și 3D)
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
● Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.
● Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.
● International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.
● Aspecte ecografice în endometrioză.
...
4.
Submodul 4 (An 4)
Ecografia în trimestrele II și III
● Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
● Rolul ultrasonografiei în diagnosticul și evaluarea secvenței de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)
Evaluarea competenței
Evaluarea performanței rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată și realizarea unei colecții de imagini la finalul rezidențiatului, drept certificare a abilităților în obținerea imaginilor de calitate și recunoașterea patologiilor - un portofoliu cu cel puțin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG.
Testarea abilităților presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.
Lista evaluării abilităților pentru submodulele 1 - 4 (anii 1-4)
1.
Evaluarea abilităților: submodul 1 (an 1)
a.
Diametrul mediu al sacului gestațional
...
b.
Lungimea cranio-caudala embrio-fetală
...
c.
Stabilirea prezentației
...
d.
Evaluarea extremităților fetale
...
e.
Diametrul biparietal
...
f.
Circumferința craniană
...
g.
Circumferința abdominală
...
h.
Lungimea diafizei femurale
...
i.
Scorul biofizic (parametrii ecografici)
...
j.
Indicele de lichid amniotic
...
k.
Diametrul maxim vertical de lichid amniotic
...
...
2.
Evaluarea abilităților submodul 2 (an 2)
a.
Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)
...
b.
Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)
...
c.
Grosimea endometrului
...
d.
Măsurătorile uterului
...
e.
Măsurătorile ovarului
...
f.
Evaluarea transvaginală a uterului
...
g.
Evaluarea transvaginală a ovarelor
...
...
3.
Evaluarea abilităților submodul 3 (an 3)
a.
Craniu: planul transventricular
...
b.
Craniu: planul transtalamic
...
c.
Craniu: planul transcerebelos
...
d.
Fața: buza superioară și șanțul nazo-labial
...
e.
Imaginea de patru camere
...
f.
Fluxul de ejecție ventricular stâng
...
g.
Fluxul de ejecție ventricular drept
...
h.
Abdomen: secțiunea de circumferință abdominală
...
i.
Abdomen: rinichi
...
j.
Abdomen: inserția cordonului ombilical
...
k.
Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical
...
l.
Pelvis: vezica urinară
...
m.
Coloana vertebrală: longitudinal
...
n.
Coloana vertebrală: axial
...
o.
Formularea unui raport ecografic obstetrical
...
p.
Formularea unui raport ecografic ginecologic
...
...
4.
Evaluarea abilităților: submodul 4 (an 4)
a.
Fața: profil facial
...
b.
Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală
...
...
Abilități adiționale:
a.
Imaginea de trei vase și trahee
...
b.
Fața: orbite
...
c.
Doppler artera ombilicală
...
d.
Translucența nucală
...
e.
Sonohisterografia cu substanță de contrast
...
...
Modulul de Ultrasonografie obstetricală și ginecologică din cadrul programului de rezidențiat corespunde unei competențe de asistență medicală primară, în care investigația ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului și corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competență presupune ca examinatorul să aibă cunostințe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Absolvirea acestui modul în cadrul rezidențiatului nu conferă medicului rezident sau specialist competența de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive (biopsie de vilozități coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competența pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obținută în urma obținerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală.
Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 240 ore
1.
Tematică:
1.
Principii de asepsie și antisepsie în chirurgie
...
2.
Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical
...
3.
Pregătirea preoperatorie în chirurgie
...
4.
Îngrijirea postoperatorie
...
5.
Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice)
...
6.
Abdomenul acut chirurgical
● apendicita acută
● colecistita acută
● pancreatita acută
● ulcerul gastro-duodenal perforat
● peritonita acută difuză
● peritonita localizată
● ocluzia intestinală
● hemoperitoneul
● abdomenul acut în sarcină (particularități)
● abdomenul acut traumatic în sarcină
...
7.
Boala tromboembolică
...
8.
Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic
...
9.
Noțiuni de terapie intensivă
● principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică)
● resuscitarea cardio-respiratorie
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Cunoștințe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale și noțiuni de terapie intensivă.
...
2.
Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical.
...
3.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
...
4.
Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Medicii rezidenți vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală și șoc și vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
● Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de pregătire preoperatorie și îngrijire postoperatorie, terapie intensivă - reechilibrare complexa parenterala și cardio-respiratorie.
● Medicii rezidenți vor cunoaște complicațile postoperatorii
● Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg și ginecolog și pot fi impicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei și obstetricii.
● Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice
1.
Tehnici chirurgicale elementare:
● Incizia: 10
● sutura chirurgicală: 10
● hemostaza - pensare ligaturare: 30
● drenajul: 10
...
2.
Explorarea chirurgicală a abdomenului:
● asistat: 20
● efectuat: 3
...
4.
Visceroliza:
● asistat: 20
● efectuat: 3
...
5.
Apendicectomie:
● asistat: 10
...
6.
Enterectomia segmentară:
● asistat: 5
...
7.
Enterorafia segmentară:
● asistat: 5
...
8.
Colorafia:
● asistat: 5
...
9.
Omentectomia:
● asistat: 5
...
...
Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 120
1.
Tematică
1.
Cunoașterea metodelor de diagnostic și stadializare în cancerele genitale:
● Cancerul de col uterin
● Cancerul vulvar
● Cancerul vaginal
● Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine
● Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale
● Cancerul de trompa uterină
...
2.
Cunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar:
● Mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.
...
3.
Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
● histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
● conizația în patologia colului uterin (CIN III)
● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
● excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală
● tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii și tehnica), mastectomia radicală modificată (operația Patey)
● mastectomia simplă.
...
4.
Radioterapia: indicații, tehnică, complicații
...
5.
Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații
...
6.
Hormonoterapia și imunoterapia
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Cunoștințe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.
...
2.
Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.
...
3.
Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
...
4.
Capacitatea de relaționare cu specialitățile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
–
Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de diagnostic al cancerelor genito-mamare, evoluția, prognosticul, tratamentul și complicațiile specifice.
...
–
Medicii rezidenți vor avea cunoștințele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare și vor deprinde cunoștințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
...
–
Medicii rezidenți vor fi capabili să relaționeze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog și oncolog și pot fi implicați în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.
...
–
Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice:
Asistare la intervenții exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:
1.
Chiuretaj bioptic: 10
...
2.
Biopsie cervicală, conizație: 10
...
3.
Mamografia: 10
...
4.
Ecografia de sân în tumori mamare: 10
...
5.
Ecografia pelvină în tumori genitale: 20
...
6.
Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 5
...
7.
Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50
...
Asistare în intervenții curative, radicale și paleative în cancere genito-mamare:
8.
Histerectomie radicală: 3
...
9.
Cancer de ovar, second look: 3
...
10.
Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 3
...
11.
Mastectomie radicală: 3
...
...
...
Stagiul aferent acestui modul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie sau în unități cu parteneriat între clinici de Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie.
Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.
Tematică
1.
Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică:
● Diagnostic clinic:
–
anamneza în afecțiunile gineco-endocrinologice
...
● Investigații paraclinice în endocrinologia ginecologică:
–
temperatura bazală
...
–
examenul mucusului cervical
...
–
sexul genetic
...
–
sexul cromozomial
...
–
dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei
...
–
dozarea hormonilor gonadotropi corionici
...
–
dozarea hormonilor estrogenici
...
–
dozarea hormonilor progesteronici
...
–
dozarea hormonilor androgenici
...
–
explorarea funcției ovariene
...
–
explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene
...
–
radiografia de șa turcească
...
–
examenul fundului de ochi și acuității vizuale
...
–
explorări radioizotopice
...
–
reflexograma ahiliană
...
...
2.
Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
● patologia ovariană primară
● patologia ovariană de origine hipotalamică
● patologia diferențierii sexuale
● patologia ovariană corelativă
● sindromul galactoree-amenoree
● aspecte endocrine ale sterilității și infertilității
...
3.
Tratamentul hormonal în ginecologie:
● tratamentul cu hormoni estrogeni
● tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză
● tratamentul estroprogestativ de sinteză
● tratamentul cu hormoni androgeni
● tratamentul cu hormoni corticosteroizi
...
...
2.
Obiective educaționale
Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicații în sfera genitală și cunoașterea planului de management.
...
3.
Rezultate așteptate
–
Abilitatea de a identifica femeile cu afecțiuni gineco-endocrinologice.
...
–
Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecțiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncțională.
...
–
Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluția și complicațiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament și influența asupra funcției reproductive.
...
...
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Endocrinologie.
Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.
Tematică
1.
Genetica clinică în practica medicală obstetricală și ginecologică
–
Organizarea și rolul serviciilor de genetică medicală
...
–
Testarea genetică în practica clinică
...
–
Aspecte bioetice și sociale
...
–
Testarea de diagnostic, testarea predictive și testarea statusului de purtător
...
–
Beneficii și limite ale testelor genetice
...
–
Indicați de testare genetică
...
...
2.
Elemente de teorie genetică
–
Cromozomii umani
...
–
Diviziunea celulară - meioza
...
–
Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple
...
–
Mozaicism cromozomial - clasificare și management
...
–
Acizi nucleici - ADN și ARN
...
–
Replicarea ADN
...
–
Sinteza proteică - transcripția și translația
...
–
Gena - structură și funcție
...
–
Mutații genetice - mecanismele și efecte
...
–
Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică
...
–
Transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice
...
–
Heterogenitatea genetică (locus, alela)
...
–
Expresia genică, expresivitatea și penetranța
...
–
Transmiterea multifactorială (interacții intergenice, interacții genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
...
–
Ereditatea mitocondrială
...
...
3.
Boli cromozomiale
–
Epidemiologie
...
–
Elemente clinice patologice
...
–
Prognostic
...
–
Risc de recurență
...
–
Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice și structural
...
...
4.
Boli monogenice
–
Epidemiologie
...
–
Ereditatea mendeliană
...
–
Efectele biologice ale mutațiilor genetice și patologiile asociate
...
–
Elemente de patologie clinică
...
–
Prognostic
...
–
Risc de recurență
...
–
Diagnosticul prenatal al unor afecțiuni monogenice
...
...
5.
Anomalii congenitale multiple și sindroame genetice
–
Anomalii sindromice și posibile asocieri clinice
...
–
Epidemiologie
...
–
Exemple de sindroame genetice și elementele clinice patologice
...
–
Prognostic
...
–
Ereditate și risc de recurență
...
–
Diagnostic prenatal
...
...
6.
Tehnici de screening și diagnostic prenatal - indicații, tehnică, posibile complicații
–
Markeri biochimici
...
–
Ecografia fetală - markeri ecografici (ecografia de trimestru I și II) și posibila lor asociere cu diferitele afecțiuni genetice
...
–
Amniocenteza
...
–
Biopsia din vilozități coriale
...
–
Cordocenteza
...
–
Biopsia tisulară fetală
...
–
Diagnostic de laborator - metode, rate de eșec și de eroare
...
...
...
Obiective educaționale: Deprinderea recunoașterii afecțiunilor genetice și stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.
Rezultate așteptate, abilitați profesionale dobândite
–
Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică
...
–
Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în funcție de afecțiunea genetică (riscul și impactul anomaliei, opțiuni de diagnostic prenatal, opțiuni de management post-testare)
...
–
Abilitatea de a iniția colaborare cu un genetician clinician și cu laboratorul asociat (citogenetic și/sau molecular) pentru a trimite pacienții cu indicație clinică
...
–
Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecțiune genetică și pentru viitoarele sarcini
...
–
Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate
...
–
Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opțiunile de screening și diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) și opțiunile reproductive
...
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Genetică medicală.
Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 60
1.
Tematică
1.
Tranziția și adaptarea neo-natală la naștere
...
2.
Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere
...
3.
Nou-născutul cu risc (diabet gestațional, HTA de sarcină)
...
4.
Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară
...
5.
Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală
...
6.
Resuscitarea neonatală la sala de nașteri
...
7.
Infecțiile neonatale, precoce și tardive
...
8.
Patologie neurologică neonatală
...
9.
Traumatismele obstetricale la naștere
...
10.
Particularități ale nou-născutului din sarcina multiplă și ale sarcinilor cu FIV
...
...
2.
Obiective educaționale:
1.
Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală
...
2.
Cunoașterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.
...
3.
Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen
...
4.
Descrierea maturării pulmonare in utero și în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului
...
5.
Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut
...
6.
Cunoașterea și discutarea indicațiilor și limitările oxigenoterapiei
...
7.
Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse
...
8.
Cunoașterea indicațiilor și posibilele complicații în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilația convențională și ventilația cu frecvență înaltă
...
9.
Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii
...
10.
Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice din sindromul de aspirație de meconiu
...
11.
Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM)
...
...
3.
Rezultate așteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoștințe minimale
–
Să cunoască și să descrie mecanismul normal al respirațiilor la nou-născutul prematur și la cel la termen
...
–
Să descrie maturarea pulmonară in utero și în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului
...
–
Să descrie detresa respiratorie la nou-născut
...
–
Să descrie și să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou-născut
...
–
Să cunoască și să discute indicațiile limitării oxigeno-terapiei
...
–
Să știe indicațiile administrării de surfactant și efectele adverse
...
–
Să descrie indicațiile și posibilele complicații în suportul respirator
...
–
Să știe condițiile care pot duce la obstrucția căilor respiratorii
...
–
Să descrie și să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspirație de meconiu
...
–
Să cunoască complicațiile și să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu
...
–
Să știe cauzele de apnee la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur
...
–
Să descrie mecanismul și prevenția bolii pulmonare cronice
...
...
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Neonatologie.
Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20
Nr. ore seminarii: 30
1.
Tematică
1.
Introducere în Bioetică
● Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
● Contextul apariției bioeticii
● Definirea bioeticii
● Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
● Teorii și metode în bioetică
...
2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
● Conceptele de sanatate, boala și suferința în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
● Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc)
...
3.
Relația medic-pacient I
● Valori ale relației medic-pacient
● Paternalism versus autonomie
● Modele ale relației medic-pacient
● Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
4.
Relația medic-pacient II
● Consimțamântul informat
● Confidențialitatea în relația medic-pacient
● Relația medic-pacient minor
● Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
5.
Greșeli și erori în practica medicală
● Definirea noțiunilor de greseală și eroare
● Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
● Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
6.
Probleme etice la începutul vieții
● Liberertatea procreației
● Dileme etice în avort
● Etica reproducerii umane asistate medical
● Probleme etice în clonarea reproductivă
...
7.
Probleme etice la finalul vieții
● Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
● Probleme etice în stările terminale
● Tratamente inutile în practica medicală
● Eutanasia și suicidul asistat
● Îngrijirile paliative
...
8.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
● Donarea de organe de la cadavru
● Donarea de organe de la persoana vie
● Etica alocării de resurse în transplant
...
9.
Probleme etice în genetică și genomică
● Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
● Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
● Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
● Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
● Terapia genică
● Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
10.
Etica cercetării pe subiecți umani
● Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
● Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
● Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
● Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale
● Comitetele de etică a cercetarii
● Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințifică
...
...
Tematica seminariilor
1.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
● Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a juramântului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
● Alternative ale juramântului lui Hipocrate
● Alte coduri de etica și deontologie medicală folosite în prezent
...
3.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
● Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
● Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
● Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
4.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
● Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
● Drepturile pacienților - reglementare legislativă
● Rolul comitetelor de etică din spitale
...
5.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
● Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
● Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
● Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
6.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
7.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
8.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
9.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
10.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
Modulul 10: Elemente juridice medicale și malpraxis anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 30
1.
Tematică
1.
Răspunderea profesională în practica medicală
● Relaționare și responsabilitate în practica medicală
● Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale
● Tipuri de răspundere juridică a medicului
...
2.
Raspunderea civilă
● Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis
● Apariția legislației medicale moderne în România
● Legislația medicală - necesitate educațională recunoscută
● Domenii de aplicare a legislației medicale:
● Malpraxis individual
● Malpraxis instituțional
● Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical
...
3.
Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
● Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență
● Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic
● Acordul pentru comunicarea datelor medicale
● Solcitare privind comunicarea documentelor medicale
● Declaratie privind comunicarea documentelor medicale
● Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală
● Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale
...
4.
Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical
● Etapele procesului penal
● Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate
● Statutul de funcționar public al medicului
● Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
● Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor
...
5.
Vulnerabilitatile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis
● Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
● Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical
...
6.
Practica judiciară relevantă
● Soluționarea cauzelor penale
● Procesul civil
● Procedura civilă extrajudiciară
● Medierea
● Procedura cercetării disciplinare
...
7.
Protecția practicii medicale
● Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală
–
rolul legal
...
–
limite
...
–
tipuri de daune
...
–
retroactivitatea
...
● Forme alternative de protecție a practicii medicale
...
...
2.
Obiective educaționale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
● Să cunoască principiile și situațiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală și disciplinară) a medicului
● Să cunoască utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
● Să poată identifica vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis
● Să poată preciza principiile de protecție a practicii medicale
...
Modulul 11: UROLOGIE - UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 120
1.
Tematică
Tema
Durata
Evaluarea și instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină - organe genitale interne și externe Anatomia planșeului pelvic Investigația imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica
1 săptămână
Diagnostic și tratament în prolapsul urogenital și incontinența urinară
2 săptămâni
Complicațiile chirurgiei vaginale și pelvine
2 săptămâni
Patologia uroginecologică în evoluția sarcinii
1 săptămână
Fistulele urogenitale
1 săptămână
Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecțiile urinare
1 săptămână
Baremul activităților practice
1.
Diagnosticul clinic și imagistic al tulburarilor de statică pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu și posterior
...
2.
Diagnosticul clinic și paraclinic al incontinenței urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficiență sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)
...
3.
Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoașterea procedeelor reconstructive cu țesuturi native, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta:
● tripla intervenție de la Manchester
● cura cistocelului cu țesuturi native
● cura rectocelului cu țesuturi native
● procedee pentru compartimentul mediu - plicatura ligamentelor uterosacrate
● tehnici de perineoplastie
● nr. proceduri din fiecare tip: 2- operator principal
● nr. proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal
...
4.
Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parțial sau total, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta
● nr. procedure: 2 - operator principal
● nr. procedure: 8 - asistent operator principal
...
5.
Procedee de tratament chirurgical al IUE cu țesuturi native
● nr. procedure: 2 - operator principal
● nr. procedure: 8 - asistent operator principal
...
6.
Cunoașterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică - alegerea tipului de pesar, inserție și întreținere pesar, tehnici de radiofrecvență, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea și explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.
...
7.
Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal - histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcție de patologia ginecologică asociată.
● histerectomie vaginală totală sau subtotală:
● nr procedure: 2 - operator principal
● nr procedure: 8 - asistent operator principal
...
8.
Traumatismele vezicii urinare - lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanțe de risc, recunoaștere, tehnici de cistorafie) - efectuate ca operator principal sau asistent operator principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertența intraoperatorie a vezicii urinare.
...
9.
Traumatismele ureterului - lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanțe de risc, recunoaștere, conduită)
● cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuității ureterale în functie de sediul leziunii) - participarea la aceste intervenții ca ajutor principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.
...
10.
Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale, fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită, tehnici) - cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenții ca ajutor principal.
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice.
...
2.
Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului uroginecologic.
...
3.
Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
...
4.
Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei uroginecologice și orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Medicii rezidenți vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital și vor deprinde cunoștiințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigații invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoștințele necesare pentru stabilirea planului terapeutic și îndrumarea pacientului către specialiști cu competență în uroginecologie.
În ceea ce privește tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârșitul rezidențiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu țesuturi native al prolapsului uterovaginal gr. II/III și al incontinenței urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile avansate ce necesită pentru tratament procedee complexe în toate cele trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competență în uroginecologie.
Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog și ginecolog și pot fi implicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Uroginecologie.
...
Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 90
1.
Tematică
1.
Noțiuni de bază
● Istoricul afecțiunii cervicale
● Tehnica examinării pacientei: poziția pacientei
● Inserarea speculum-ului vaginal
● Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)
● Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior
● Prelevarea de probe pentru testarea HPV
● Respectarea recomandărilor pentru sănătate și profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
● Respectarea recomandărilor naționale pentru screening oncologic
● Colposcopul
...
2.
Examinarea colposcopică
● Poziționarea și ajustarea colposcopului
● Determinarea vizibilității zonei de transformare (ZT)
● Determinarea gradului de acuratețe al colposcopiei
● Recunoașterea unor structuri vasculare anormale
● Examinarea ZT cu ser fiziologic și filtru verde
● Examinarea ZT cu acid acetic
● Cuantificarea și descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic
● Utilizarea speculum-ului endocervical
● Testul Lahm-Schiller
● Examinarea vaginului cu acid acetic
...
3.
Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
● Recunoașterea epiteliului scuamos original
● Recunoașterea epiteliului columnar (glandular)
● Recunoașterea epiteliului metaplazic
● Recunoașterea Zonei de Transformare Congenitală
● Recunoașterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză
● Recunoașterea efectelor unei sarcini
...
4.
Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut
● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt
● Trăsături sugestive ale cancerului invaziv
● Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)
● Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)
● Nivelul epiteliului anormal
● Modificări acute inflamatorii
● Infecția cu HPV, inclusiv condiloma accuminata
● Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare
● Polipi cervicali benigni
...
5.
Proceduri practice
● Analgezie locală
● Biopsii cervicale țintite
● Biopsii vaginale țintite
● Biopsii vulvare țintite
● Menținerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice
...
6.
Măsuri organizatorice
● Rezultatele documentării. Arhivarea datelor
● Urmarirea pacienților conform algoritmurilor adaptate
...
7.
Măsuri de comunicare
● Asigurarea informației adecvate: educație sanitara
● Obținerea acordului în mod corect
● Modalitatea comunicarii informațiilor negative
● Comunicarea eficientă cu ceilalți specialiști în domeniu
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în colposcopie
1.
Manevre
● poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic
● punerea în funcțiune a colposcopului
● reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității și dimensiunilor
● pregătirea colului pentru examenul colposcopic
...
2.
Tehnici
● introducerea speculum-ului
● prelevarea frotiurilor citologice și efectuarea acestora
● pregătirea colului cu acid acetic
● testul de impregnare cu lugol
● prelevarea unei biopsii
● examinarea colposcopică și interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât și a fundurilor de sac, pereților vaginali și valvei
● examen genital complet
● prescrierea și efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.
...
3.
Activități practice fiecare cursant va învăța în timpul stagiilor să efectueze:
● examinări colposcopice,
● prelevarea de frotiuri citologice
● biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,
● biopsierea endocervixului cu chiureta
● conizații sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).
Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.
● În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizării leziunilor precanceroase,
...
2.
Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,
...
3.
Cunoașterea și consilierea cu privire la prevenția cancerului de col uterin.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin
● Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale
● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale
● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.
...
Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 90
1.
Tematică
1.
Anatomia aparatului genital feminin
● anatomia
● embriologia aparatului genital feminin
● malformații ale tractului genital inferior și ale uterului
● histologia tractului genital inferior și a uterului
...
2.
Examinarea histeroscopică
● istoric, baze morfologice
● aparatura,instrumentar: histeroscopul propriu-zis și aparatura auxiliară
● etape
...
3.
Histeroscopia diagnostică
● tehnică
● aspecte normale
● indicații și contraindicații
● incidente,accidente, complicații
...
4.
Histeroscopia terapeutică
● tehnici chirurgicale histeroscopice
● minoră: tehnici, indicații, contraindicații
● majoră: tehnici, indicații, contrindicații, complicații.
...
5.
Ablația de endometru (la ce se refera ?? așa este scris în curricula 2007)
● definiție, indicații, contraindicații
● selecția cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului
● tehnică, anestezie
...
6.
Miomectomia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnică
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
...
7.
Polipectomia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnică
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
...
8.
Metroplastia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
...
9.
Sinechioliza tubară histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
...
10.
Sterilizarea tubară histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații
...
11.
Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deteriorat
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în histeroscopie
1.
Manevre
● Poziționarea pacientei
● Montarea și demontarea histeroscopului
● pregătirea mediilor de distensie
● Montarea camerei video și a fibrei optice
...
2.
Tehnici
● Introducerea speculului,
● Dilatația colului uterin
● Introducerea histeroscopului
● Recunoașterea structurilor cavității uterine
...
3.
Activități practice
● În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de 50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competența în histeroscopie
● Efectuarea acestor examinări este obligatoriu și se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul supraveghetor și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență
● Rezecție de polip perhisteroscopic
● Excizia fibromului submucos
● Sinechioliza
● Extracție DIU
...
...
2.
Obiective educaționale
1.
Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavității uterine și localizării anomaliilor,
...
2.
Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavității uterine
● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.
● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavității uterine.
● Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în histeroscopie.
...
Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni
Nr. ore curs 60
Nr. ore practică 180
1.
Tematică
1.
Istoric, principii, etape de formare și atestare în laparoscopie
● Istoricul, actualități și perspective în chirurgia laparoscopică.
● Chirugia laparoscopică - principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.
● Particularități specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice
● Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice și obținerea acordului informat.
...
2.
Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei
● Principii generale și particularități ale chirugiei laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă
● Efectele mecanice ale distensiei abdominale
● Efectele farmacologice ale CO2 (locale și sistemice).
● Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.
...
3.
Prezentarea aparaturii și instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice, mod de funcționare, incidente, accidente specifice - tehnice și chirurgicale)
● Aparatura laparoscopică: lanțul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspirație, generator de electrochirurgie.
● Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc.)
● Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secționare mecanică, instrumentar de sutură, fire și ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.
● Caracteristici tehnice și modalități de utilizare ale diferitelor instrumente.
● Incidente, accidente și complicații specifice produse de fiecare tip de instrumente
...
4.
Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor
● Electrochirurgia - mono și bipolară - aparatura, mod de funcționare și utilizare, incidente, accidente specifice.
● Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor (indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).
...
5.
Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicațiile și contraindicațiile abordului laparoscopic.
● Abordul laparoscopic
–
Sala de operații laparoscopice (organizare)
...
–
Dispozitivul operator în intervențiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)
...
–
Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziționarea trocarelor, finalizarea intervenției.
...
–
Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.
...
● Laparoscopia diagnostică
–
Indicații, contraindicații, tehnici de abord.
...
–
Explorarea pelvică și abdominală.
...
–
Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.
...
–
Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.
...
...
6.
Laparoscopia operatorie ginecologică
● Patologia anexială posibilități terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilități chirurgicale laparoscopice)
–
Patologia tubară:
–
Sterilizarea chirurgicală tubară
...
–
Sarcina tubară
...
–
Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală
...
...
–
Patologia ovariană benignă:
–
Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) și conduita terapeutică chirurgicală
...
–
Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor)
...
–
Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice
...
–
Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii
...
...
● Patologia inflamatorie genitală
–
Patologia anexială inflamatorie
...
–
Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană
...
● Endometrioza
–
Evaluare și posibilități terapeutice laparoscopice - complicații, incidente, accidente
...
● Sindromul aderențial în chirurgia laparoscopică
–
Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică
...
–
Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în antecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.
...
–
Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.
...
● Patologia tumorală uterină benignă
–
Fibromul uterin - posibilități terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).
...
● Incidente, accidente și complicații în chirurgia laparoscopică ginecologică
–
Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.
...
–
Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilități de evitare a acestora.
...
–
Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.
...
–
Incidente, accidente și complicații chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilități terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.
...
–
Complicații postoperatorii (imediate și tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică
...
–
Conversia la laparotomie.
...
● Anestezia în laparoscopia ginecologică
...
Baremul activităților practice
● Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică
1.
Sala de intervenții chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatură, instrumentar.
...
2.
Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
...
3.
Aparatura laparoscopică.
...
4.
Instrumentar specific laparoscopic.
...
5.
Pregătirea instrumentarului pentru intervenția chirurgicală.
...
6.
Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnică manevrării instrumentelor laparoscopice).
...
7.
Instrumentar și aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.
...
8.
Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.
...
9.
Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
...
10.
Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.
...
11.
Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserției acului Veress, inserția trocarelor și canulelor, verificarea poziției intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserția ombilicală, inserția directă a trocarelor și canulelor, inducerea pneumoperitoneului și verificarea lui, tehnica diagnosticării aderențelor visceroparietale anterioare.
...
12.
Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
...
13.
Incidente, accidente, complicații ale abordului chirurgical laparoscopic.
...
14.
Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.
...
15.
Tehnica explorării cavității peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).
...
16.
Tehnici de disecție laparoscopică (disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția).
...
17.
Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
...
18.
Lavajul și aspirația cavității peritoneale.
...
19.
Drenajul cavității peritoneale.
...
20.
Sutura breșelor parietale.
...
● Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică
1.
Tehnica explorării pelviene și abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale).
...
2.
Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.
...
3.
Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
...
4.
Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderențe, tehnici de diagnostic a aderențelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderențelor postoperatorii.
...
5.
Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
...
6.
Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
...
7.
Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
...
8.
Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
...
9.
Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțială a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
...
10.
Tehnica miomectomiei laparoscopice și a miomectomiei asistate laparosopic.
...
11.
Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică
...
12.
Posibilități de evitare și tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicații intra sau postoperatorii.
...
13.
Conversia la laparotomie.
...
În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:
–
etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori
...
–
etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.
...
–
etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.
...
–
etapa clinică - participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.
...
–
video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs (pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție), cu posibilități interactive între operatori și observatori.
...
Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică.
Competențe generale și aptitudini speciale
Competențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică și Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății și ale colectivelor de ginecologie. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" și "Dezvoltare personală și profesională". Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu. Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific.
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersate
Îngrijiri acordate pacientului
● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate
● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere
● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului
● Demonstrați capacitate de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului
● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice și drepturile femeii
Munca în echipă
● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, moașe și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv
● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă
● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale
● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații critic
Practica bazată pe principiile sistemului
● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente
● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație
● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănatate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților
● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare
● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile
● Asigurați intimitate și comfort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.
Dezvoltare personală și profesională
● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model
● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările
● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri
● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară
● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative.
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-sociale
Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient-doctor, așa cum este stipulat și în competențele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.
Îndrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, respectându-i în același timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat și de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical și ginecologic.
Comunicarea și abilitățile psiho-sociale
Comunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât și doctorul să se simtă comfortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare vor asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală doctor-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.
Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipă. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico-legale.
Este necesar ca medicii rezidenți să dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare și psiho-sociale
Precum alte abilități din specialitatea Obstetrică și Ginecologie, învățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.
Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală
Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un managment mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esențială furnizarea unui feedback într-un mod structurat și care să aibă în vedere și personalitatea stagiarului.
Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicare
Observarea directă reprezintă cea mai bună metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. Alți membri ai echipei medicale și chiar pacienții pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.
Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de proveniență multiplă să fie păstrat, acesta poate conține scurte auto-evaluări ale stagiarului.
...
...
Anexa nr. 1
Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie
Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică - Ginecologie
A.
PROBA SCRISĂ
...
B.
PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ
...
C.
PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE
...
D.
PROBA PRACTICĂ
...
A.
PROBA SCRISĂ
1.
Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale
1.
Noțiuni de anatomie (1, pg. 16-34)
...
2.
Noțiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)
...
...
2.
Sarcina normală
1.
Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)
...
2.
Consultația preconcepțională (1, pg. 156-165)
...
3.
Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)
...
4.
Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)
...
...
3.
Avortul (1, pg. 350-371)
...
4.
Boala trofoblastică gestațională (2, pg. 898-917)
...
5.
Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)
...
6.
Complicații medicale și chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)
...
7.
Ecografia în obstetrică și ginecologie (1, pg. 194 - 222), (4, pg. 805-833)
...
8.
Medicină fetală
1.
Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)
...
2.
Genetică (1, pg. 259-280)
...
3.
Teratologie (1, pg. 240-255)
...
4.
Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum (3, pg. 377-389)
...
5.
Restricția de creștere fetală (1, pg. 874-884)
...
6.
Suferința fetală (1, pg. 491-497)
...
7.
Moartea fetală (1, pg. 661-666)
...
...
9.
Nașterea normală și patologică
1.
Nașterea normală (3, pg. 351-360)
...
2.
Prezentațiile distocice (3, pg. 361-376)
...
3.
Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)
...
4.
Nașterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)
...
5.
Analgezia și anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)
...
6.
Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)
...
7.
Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)
...
...
10.
Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)
...
11.
Afecțiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)
...
12.
Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)
...
13.
Nașterea înainte de termen (1, pg. 829 - 855)
...
14.
Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)
...
15.
Patologia anexelor fetale
1.
Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)
...
2.
Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)
...
...
16.
Lehuzia
1.
Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 - 679)
...
2.
Complicațiile puerperale (1, pg. 682 - 692)
...
...
17.
Urgențe vitale în obstetrică
1.
Sepsisul și șocul în obstetrică (5, pg. 223-239)
...
2.
Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)
...
3.
Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)
...
...
18.
Sindroame în ginecologie
1.
Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncționale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)
...
2.
Durerea pelvină (2, pg. 304-328)
...
...
19.
Infecțiile ginecologice (2, pg. 64-107)
...
20.
Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)
...
21.
Endometrioza (2, pg. 281-298)
...
22.
Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)
...
23.
Tulburările de statică pelvină: Incontinența urinară (2, pg. 606-632) și Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)
...
24.
Patologia benignă și preinvazivă ginecologică
1.
Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)
...
2.
Tumorile uterine (2, pg. 246-261)
...
3.
Tumorile ovariene și tubare (2, pg. 262-274)
...
4.
Patologia benignă și preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)
...
...
25.
Cancerele ginecologice
1.
Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)
...
2.
Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)
...
3.
Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)
...
4.
Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152). Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)
...
5.
Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)
...
6.
Cancerul de sân (2, pg. 345-352)
...
...
26.
Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)
...
27.
Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)
...
28.
Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)
...
29.
Contracepție și sterilitate (2, pg. 132-149 și 152-164)
...
Bibliografie
1.
Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, București, 2017.
...
2.
Williams Ginecologie, Ed. a II-a, Hoffman, Schorge, Schaffer, Halvorson, Bradshaw, Cunningham, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Editura Hipocrate, București, 2015.
...
3.
Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică și Ginecologie, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, București, 2014.
...
4.
Callen, Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, București, Editura Hipocrate, 2017.
...
5.
Urgențele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.
...
6.
Tratat de patologie neoplazică și preneoplazică a colului uterin, sub redacția Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, 2018.
...
7.
Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, București, 2019.
...
8.
Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaș Cadariu, Nicolae Bacalbașa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, București 2017.
...
...
D.
PROBA PRACTICĂ
1.
Ecografia în obstetrică și ginecologie
...
2.
Monitorizarea cardiotocografică
...
3.
Asistența la naștere în prezentațiile craniene și pelviană, epiziotomia/rafia
...
4.
Aplicația de forceps în OP, OS, OIDA, OISA
...
5.
Aplicația vidextractorului
...
6.
Versiunea internă
...
7.
Manevre în cazul distociei de umeri
...
8.
Operația cezariană
...
9.
Cerclajul colului uterin
...
10.
Lacerațiile cervicale și perineale postpartum
...
11.
Intervenții biopsice, ablative și distructive la nivelul colului uterin
...
12.
Colposcopia
...
13.
Recoltarea probelor cervico-vaginale
...
14.
Chiuretajul uterin
...
15.
Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubație)
...
16.
Histeroscopia diagnostică
...
17.
Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)
...
18.
Histeroscopia operatorie (rezecție de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)
...
19.
Investigații în cazul prolapsului genital și IUE (scorul POP-Q)
...
20.
Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului
...
21.
Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.
...
22.
Anexectomia
...
23.
Miomectomia
...
24.
Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului
...
25.
Histerectomia vaginală
...
26.
Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)
...
27.
Tratamentul plăgii complicate
...
28.
Inserție de DIU
...
29.
Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau amenințare de naștere prematură)
...
...
(la 14-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.850 din 11 decembrie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 14 februarie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA REGLEMENTARE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ MEDICALĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Direcției Reglementare și Formare Profesională Medicală - Ministerul Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
1.1.
DEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.
...
1.2.
DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.1.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alocarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
...
1.1.2.
Stagiul de oftalmologie: 12 luni
...
1.1.3.
Stagiul de neurologie: 1 lună
...
1.1.4.
Stagiul de radiologie și imagistică medicală: 1 lună
...
1.1.5.
Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună
...
1.1.6.
Stagiul de ORL: 1 lună
...
1.1.7.
Stagiul de bioetică: % lună
...
1.1.8.
Stagiul de oftalmologie: 55,5 luni
...
● OFTALMOLOGIE (I.1) 12 luni
● NEUROLOGIE (I.2) 1 lună
● RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ(I.3) 1 lună
● ORL (I.4) 1 lună
● CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 1 lună
● BIOETICĂ (I.6) 0,5 luni
● OFTALMOLOGIE (I.7) 43.5 luni
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
8
MODULUL 1
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
20 ore/lună
MODULUL 2
NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
20 ore/lună
MODULUL 3
RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
20 ore/lună
MODULUL 4
ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
20 ore/lună
MODULUL 5
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
20 ore/lună
MODULUL 6
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
10 ore/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
43,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA
Total ore pregătire teoretică
CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică
CONFORM CURRICULEI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
STAGIUL
I.1
I.2, I.7
I.3, I.7
I.4, I.5, I.6, I.7
I.7
N.B. Stagiul de oftalmologie (12 luni) trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu. Începând cu anul II de rezidențiat, celelalte module vor fi intercalate în modulul de oftalmologie.
La sfârșitul anului I se va susține un examen teoretic și practic din capitolele de optică și refracție, a cărui nota de promovare va fi minim 7, care va reprezenta și nota de sfârșit de stagiu.
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE
1.
De a armoniza programul de pregătire în oftalmologie din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS
...
2.
Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de oftalmologie (ambulator/unitate cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație oftalmologică studenților, rezidenților sau pacienților.
...
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:
I.
Începerea pregătirii în specialitate
...
II.
Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
...
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate
–
Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.
...
–
După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.
...
–
Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Oftalmologiei din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
...
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Oftalmologie la propunerea comisiei consultative de Oftalmologie. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A.
Cunoștiințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:
–
Anatomia
...
–
Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)
...
–
Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale
...
–
Anatomie clinică
...
–
Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție specifice afecțiunilor oftalmologice)
...
–
Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie
...
–
Farmacologie: indicații terapeutice, posologie și reacții adverse ale medicamentelor utilizate în terapia oftalmologică
...
–
Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în oftalmologie
...
...
B.
Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.
2.
Aptitudini profesionale și atitudine
–
Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)
...
–
Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadrele medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile medicale și/sau chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)
...
–
Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență
...
...
3.
Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.
...
3.
Management
–
Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Oftalmologie
...
–
Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei
...
...
4.
Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizat prin Legea 283/2022 - art. 154 - 158.
...
5.
Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparentă.
...
Durata de pregătire: 5 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în anatomia și fiziologia analizatorului vizual, optică, refracție oculară și noțiuni de corecție optică, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist. Promovarea acestui examen oferă rezidentului de an II sau mai mare posibilitatea de a acorda corecții optice în opticile medicale, în concordanță cu legislația în vigoare.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model: Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:
1.
Participare ca Observator (O)
...
2.
Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)
...
3.
Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
...
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg în Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate de asemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Oftalmolog în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.
Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitatea Oftalmologie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.
Tipuri de examinări posibile - Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)
–
Mini examinare clinică (Mini ExC)
...
–
Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)
...
–
Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice
...
–
Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct
...
–
Log-book-ul de proceduri
...
–
Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
...
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament).
În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus.
Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc., iar aptitudinile practice pe baza logbook-ului.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul medical și chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm că pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr. 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor
a.
Calificare necesară și experiența
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Oftalmologie, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20
...
b.
Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie:
–
Familiar cu noțiunile de bază în specialitate
...
–
Experimentat în activități didactice
...
–
Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate
...
–
Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente
...
–
Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue.
...
...
2.
Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică.
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 3-4 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințele centrelor de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Oftalmologie trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE, instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.
1.
Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire
a.
Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale oftalmologiei, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.
Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe.
Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.
Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit și mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
...
b.
Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesare bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.
...
...
2.
Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:
–
Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.
...
–
Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului
...
–
Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații
...
–
Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire
...
–
Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.
...
–
Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.
...
–
Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.
...
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștiințe de specialitate conforme anului de studiu.
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei oftalmologice și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei oftalmologice, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei oftalmologice.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practica: conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 100 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual, conform regulamentelor în vigoare.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:
–
Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din silabus.
...
–
Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.
...
–
Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
...
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 100 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Oftalmologie
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).
În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Oftalmologie. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Oftalmologie trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitate Oftalmologie sunt:
–
Să fie un specialist pluripotent
...
–
Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității
...
–
Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii
...
–
Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi
...
–
Să practice medicina cu raport cost eficiență optim
...
–
Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant
...
–
Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității
...
–
Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare
...
–
Să demonstreze capacitatea de învățare
...
–
Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor
...
–
Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor
...
–
Să învețe și să susțină viitori rezidenții
...
–
Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte
...
–
Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.
...
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta a tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de vedere sau potențial invalidante.
Obligații
–
Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.
...
–
Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.
Un medic specialist în Oftalmologie recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.
...
–
Un medic specialist în Oftalmologie trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală.
...
–
Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
...
...
...
...
...
1.4.
CONȚINUTUL STAGIILOR
STAGIUL DE OFTALMOLOGIE - MODUL I și MODUL VIII anul I, II, III, IV, V (55,5 luni)
1.4.1.1.
Tematica lecțiilor conferință (240 de ore)
1.
Embriologia și anatomia globului ocular, anexelor globului ocular și a căilor vizuale
...
2.
Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori
–
structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale
...
–
mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară
...
...
3.
Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.
–
tehnica și metodica examenului ocular
...
–
examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular
...
–
luminajul lateral, biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie
...
...
4.
Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată, Plus Optix
...
5.
Acomodația și tulburările acomodației
–
viciile de refracție
...
–
noțiuni de optică și optometrie
...
–
miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei
...
...
6.
Examenul funcțional al retinei
–
examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice)
...
–
examenul simțului cromatic, adaptometria
...
–
ecografia globului ocular și orbitei - tehnică, interpretare
...
–
angiofluorografia oculară - tehnică, interpretare
...
–
autofluorescența - tehnică, interpretare
...
–
tomografia în coerență optică a nervului optic și maculei- tehnică, interpretare
...
–
electrofiziologie oculară
...
–
electroretinografia, statica și dinamica (ERG)
...
–
potențiale evocate vizuale: (PEV)
...
–
electrooculograme (EOG)
...
...
7.
Examenul radiologic în Oftalmologie
–
evaluarea radiologică simplă
...
–
explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară)
...
–
explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)
...
–
evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)
...
–
evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară
...
...
8.
Patologia anexelor globului ocular
–
bolile regiunii sprâncenoase, dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale
...
...
9.
Patologia pleoapelor
–
anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor
...
–
anomalii congenitale ale pleoapelor - diagnostic clinic, tratament
...
–
afecțiuni inflamatorii, dermatoze
...
–
tulburări de statică palpebrală
...
–
tulburări de dinamică palpebrală
...
–
tumori palpebrale (diagnostic, tratament)
...
...
10.
Patologia aparatului lacrimal
–
anatomia și fiziologia aparatului lacrimal
...
–
semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal
...
–
anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)
...
–
aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)
...
–
căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori
...
–
patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)
...
–
tumorile aparatului lacrimal
...
...
11.
Patologia orbitei
–
anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare
...
–
anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său
...
–
afecțiunile inflamatorii ale orbitei
...
–
exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate)
...
–
tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)
...
...
12.
Patologia conjunctivei
–
anatomie, fiziologie, semiologie
...
–
anomalii congenitale ale conjunctivei
...
–
conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare
...
–
afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)
...
–
tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)
...
...
13.
Patologia corneei
–
anatomie, fiziologie, semiologie
...
–
anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)
...
–
keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice
...
–
keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii medicamentoase
...
–
afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate
...
–
cicatrici corneene - clinică și tratament
...
–
tumori corneo-conjunctivale
...
...
14.
Patologia sclerei
–
anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică
...
–
anomalii congenitale ale sclerei
...
–
afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita
...
–
degenerescențe, pigmentare sclerală, stafilom
...
...
15.
Patologia uveei
–
anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida
...
–
anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida
...
–
afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita)
...
–
afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei
...
–
oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite
...
–
afecțiunile degenerative ale uveei
...
–
tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie)
...
...
16.
Patologia cristalinului
–
anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului
...
–
anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)
...
–
caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general)
...
–
cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, opacifierea capsulei posterioare)
...
–
principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată
...
–
modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații
...
...
17.
Pupila
–
anatomia, fiziologia, semiologia pupilei - reflexe pupilare
...
–
farmacodinamica pupilei
...
–
anomalii congenitale ale pupilei
...
–
patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)
...
–
anizocoria
...
–
anomalii pupilare în traumatismele craniene
...
...
18.
Corpul vitros
–
anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros
...
–
anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal
...
–
afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana
...
–
chirurgia vitrosului
...
...
19.
Patologia tensiunii oculare
–
fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară
...
–
glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis
...
–
glaucoamele secundare
...
–
glaucomul congenital
...
–
tratamentul medical/chirurgical al glaucomului
...
–
hipotonia oculară
...
...
20.
Patologia retinei
–
anatomie, fiziologie, semiologia retinei
...
–
anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)
...
–
afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)
...
–
retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)
...
–
dezlipirea de retină regmatogenă și secundară
...
–
heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale
...
–
degenerescențe tapeto-retiniene
...
–
tumorile benigne și maligne ale retinei
...
...
21.
Patologia nervului optic și a papilei
–
anatomia, fiziologia, elemente de semiologie
...
–
anomalii congenitale ale papilei și nervului optic
...
–
edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele
...
–
nevritele optice retrobulbare
...
–
atrofiile optice
...
–
tumorile papilei și ale nervului optic
...
...
22.
Căile optice intracraniene
–
anatomie, fiziologie
...
–
sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice
...
–
leziunea căilor optice retrochiasmatice
a)
semiologie generală, hemianopsii
...
b)
cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale
...
...
...
23.
Tulburările vederii binoculare
–
anatomia, fiziologia musculaturii oculare
...
–
anomalii congenitale ale motilității oculare
...
–
vederea binoculară (VB) și tulburările VB
...
–
heteroforii
a)
heterotropii - strabism manifest concomitent
...
b)
paralizii oculomotorii
...
...
–
nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)
...
...
24.
Onco-oftalmologia
–
metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular
...
–
principii de tratament
...
...
25.
Traumatologia oculară
–
contuziile globului și anexelor globului ocular
...
–
plăgile anexelor și ale globului ocular
...
–
corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari
...
–
arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular
...
–
manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale
...
...
26.
Terapia locală oculară
–
terapia generală în afecțiunile oculare
...
...
27.
Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central
...
28.
Patologia oculară și cefaleea
–
cefaleea cu semne oculare
...
–
migrena oftalmică
...
–
examenul oftalmologic în cefalalgie
...
...
29.
Maladii oculare de natură cardiovasculară
...
30.
Ochiul și hemopatiile
...
31.
Patologia oculară și bolile endocrine
...
32.
Bolile de sistem - complicații oculare
...
33.
Manifestări oculare în bolile metabolice
...
34.
Bolile infecțioase și patologia oculară
...
35.
Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)
...
36.
Ochiul și alergia
...
37.
Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale
...
38.
Lasere în oftalmologie
...
39.
Simulația și disimulația în oftalmologie
...
...
1.4.1.2.
Baremul activităților practice (efectuate, asistate)
A.
Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică
1.
Skiascopia și examenul subiectiv al refracției
...
2.
Astigmometria și refractometria
...
3.
Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme
...
4.
Examenul câmpului vizual
...
5.
Examenul polului anterior la luminatul lateral
...
6.
Examenul biomicroscopic
...
7.
Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi
...
8.
Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale
...
9.
Examenul vederii binoculare
...
10.
Examenul unei paralizii oculo-motorii
...
11.
Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)
...
12.
Explorarea simțului cromatic
...
13.
Adaptometria
...
14.
Biometria
...
15.
Electrooculografia, potențiale vizuale evocate
...
16.
Electroretinografia și interpretarea ei
...
17.
Ecografia și interpretarea ei (mod A și B)
...
18.
Angiografia cu fluoresceină
...
19.
Autofluorescența angio- OCT în examinarea polului posterior
...
20.
Tomografia cornean
...
21.
Biomecanica corneeană
...
22.
Tomografia în coerență optică a segmentului anterior al globului ocular
...
23.
Tomografia în coerență optică a nervului optic și maculei
...
24.
Biomicroscopia ultrasonică (UBM)
...
25.
Microscopia speculară
...
26.
Exoftalmometrie
...
27.
Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari
...
28.
Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) în patologia oculară
...
...
B.
Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)
1.
Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicații oculare
...
2.
Chalazionul
...
3.
Pterigionul
...
4.
Blefarorafia
...
5.
Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)
...
6.
Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)
...
7.
Corectare sinblefaron
...
8.
Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare
...
9.
Denervarea și extirparea glandei lacrimale
...
10.
Extirpare sac lacrimal
...
11.
Dacriocistorinostomia
...
12.
Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept
...
13.
Sutura unei plăgi corneene sau sclerale
...
14.
Proceduri antiglaucomatoase (iridectomia antiglaucomatoasă trabeculectomia, trabeculotomia, goniotomia, chirurgia antiglaucomatoasă nepenetrantă, sisteme de drenaj, procedee antiglaucomatoase de ciclodistrucție)
...
15.
Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară) cu sau fără pseudofak
...
16.
Aplicații clinice ale laser YAG
...
17.
Extracția de corp străin intraocular
...
18.
Enucleația globului ocular. Eviscerația globului ocular.
...
19.
Exenterația de orbită
...
20.
Aplicații clinice ale laser YAG
...
21.
Principii de chirurgie vitreo-retiniană
...
22.
Fotocoagulare laser retiniană
...
23.
Keratoplastia perforanta, lamelară și endotelială
...
24.
Chirurgia viciilor de refracție
...
...
...
1.4.2.
STAGIUL DE NEUROLOGIE - MODUL II (Durata 1 lună)
1.4.2.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore):
1.
Anatomia căilor optice
...
2.
Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodatie convergentă
...
3.
Modificări neurologice ale diametrului pupilar
...
4.
Paraliziile oculomotorii
...
5.
Scleroza multiplă
...
6.
Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale
...
7.
Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene
...
8.
Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.
...
...
1.4.2.2.
Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient neurologic, să interpreteze rezultatele explorărilor de electrofiziologie neurooftalmologică și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor/manevrelor aferente baremului.
...
...
1.4.3.
STAGIUL DE RADIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ - MODUL III (Durata 1 lună)
1.4.3.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore):
1.
Explorarea radioimagistica a regiunii oculo-orbitare. Tehnici. Semiologie. Algoritm de investigație. Indicațiile și limitele explorării.
...
2.
Substanțe de contrast utilizate în radioimagistică. Tipuri de substanțe, sfera de utilizare. Incidente, accidente, reacții adverse și tratamentul lor. Contraindicații de utilizare a substanțelor de contrast iodate
...
3.
Bazele fizice și tehnice ale computertomografiei. Tipuri de aparate. Interpretarea unei computer-tomografii oculo-orbitare
...
4.
Bazele fizice și tehnice ale Imagisticii prin Rezonanță Magnetică. Interpretarea unui examen RMN oculo-orbitar
...
...
1.4.3.2.
Barem de activități practice
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare stabilirii indicațiilor adecvate de examinare radiologică și imagistică în diferite patologii oculo-orbitare și interpretării examinărilor imagistice oculo-orbitare.
Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor aferente baremului
...
...
1.4.4.
STAGIUL DE ORL - MODUL IV (Durata 1 lună)
1.4.4.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore):
1.
Anatomia și fiziologia nasului și sinusurilor paranazale
...
2.
Metode de explorare ale nasului și sinusurilor paranazale
...
3.
Urgențele rinosinusale (traumatismele nazale și sinuso-faciale, epistaxis, corpi străini nazosinusali)
...
4.
Patologia infecto-inflamatorie acută și cronică rinosinusală
...
5.
Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rino- și otobaza, orbita, căi lacrimale și spații profunde)
...
6.
Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații).
...
...
1.4.4.2.
Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu patologie orbito-sinusala, să interpreteze rezultatele explorărilor imagistice și de laborator și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică: efectuarea examinărilor/manevrelor aferente baremului.
...
...
1.4.5.
STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE-Modul V (durata 1 lună)
1.4.5.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.
Anatomia pleoapelor
...
2.
Principii de acoperire a defectelor cutanate
–
prin alunecare
...
–
prin lambouri pediculate
...
–
prin grefe libere
...
...
3.
Chirurgia tumorilor palpebrale
...
4.
Ptoza palpebrală
...
5.
Epicantusul
...
6.
Entropionul, ectropionul
...
7.
Blefaroșalazisul, dermatoșalazisul.
...
...
1.4.5.2.
Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor aferente baremului.
...
...
1.4.6.
STAGIUL DE BIOETICA - MODUL VI (Durata 2 săptămâni)
1.4.6.1.
Tematica lecțiilor conferință (10 ore)
I.
Introducere în Bioetică
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
1.4.6.2.
Activități practice
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
4.
Proprietatea intelectuală
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a și a cercetării pe subiecți umani.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
...
...
...
...
18.12.2024
Prof. Dr. Cristina Nicula
Președinta Comisiei de Oftalmologie din MS
(la 06-06-2025,
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE a fost modificat de Anexa nr. 1 din ANEXELE din 7 mai 2025 aprobate prin ORDINUL nr. 1.374/4.152/2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iunie 2025
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
CURRICULUM
de pregătire în specialitatea oncologie medicală
Definiția specialității:
Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor
maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea postterapeutică a pacienților.
Cuprinde două părți distincte:
• oncologia generală - asigură informațiile privind atât cancerogeneza, cât și principiile care corespund complexității științifice a tratamentului bolii;
• oncologia clinică - studiază principalele forme de cancer (atât factori de risc, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, tratamentul specific medical, cât și monitorizarea pacienților).
1.
Organizarea programului
Durata programului:
Numărul total de ani
5 (cinci)
Numărul total de module
14
Modul 1
Medicină internă
Număr de luni/modul
6
Ore de curs/modul
60
Modul 2
Cardiologie
Număr de luni/modul
3
Ore de curs/modul
30
Modul 3
Neurologie
Număr de luni/modul
1
Ore de curs/modul
40
Modul 4
Terapie intensivă
Număr de luni/modul
1
Ore de curs/modul
30
Modul 5
Medicină de laborator
Număr de luni/modul
1/2
Ore de curs/modul
10
Modul 6
Anatomie patologică
Număr de luni/modul
1^1/2
Ore de curs/modul
30
Modul 7
Genetică
Număr de luni/modul
1/2
Ore de curs/modul
10
Modul 8
Bioetică
Număr de luni/modul
1/2
Ore de curs/modul
20
Modul 9
Radiodiagnostic și imagistică medicală
Număr de luni/modul
2
Ore de curs/modul
20
Modul 10
O.R.L.
Număr de luni/modul
1
Ore de curs/modul
16
Modul 11
Chirurgie oncologică
Număr de luni/modul
1
Ore de curs/modul
24
Modul 12
Hematologie
Număr de luni/modul
3
Ore de curs/modul
40
Modul 13
Radioterapie
Număr de luni/modul
4
Ore de curs/modul
70
Modul 14
Oncologie medicală
Număr de luni/modul
36
Ore de curs/modul
600
Total ore pregătire teoretică
200 de ore didactice, la care se adaugă 50 de ore studiu individual/an, reprezentând 20-30% din activitate
Total ore pregătire practică
70-80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului individual de muncă
...
2.
Structura programului
2.1.
Etapa de angajare, luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
2.2.a)
Trunchi comun:
Medicină internă (I.1)
6 luni
Cardiologie (I.2)
3 luni
Neurologie (I.3)
1 lună
Terapie intensivă (I.4)
1 lună
Medicină de laborator (I.5)
1/2 lună
Anatomie patologică (I.6)
1/2 lună
Genetică (I.7)
1/2 lună
Bioetică (I.8)
1/2 lună
Radiodiagnostic și imagistică medicală (I.9)
2 luni
O.R.L. (I.10)
1 lună
...
2.2.b)
Oncologie:
Chirurgie oncologică (I.11)
1 lună
Hematologie (I.12)
3 luni
Radioterapie (I.13)
4 luni
Oncologie medicală (I.14)
36 luni
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
I.14
I.14
I.14
...
...
...
3.
Organizarea stagiilor
Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în clinicile universitare din țară și în spitalele județene/municipale/alte spitale sau unități sanitare din alte ministere acreditate de Ministerul Sănătății.
Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicului șef de secție, a medicilor primari recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, pentru aptitudinile didactice și pentru calitățile etice și morale.
În fiecare stagiu rezidentul va avea un îndrumător care va certifica efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație (anamneza, examen clinic, evoluția pacientului, prescrierea tratamentului, epicriza) și modul de stabilire a relației cu pacientul și familia acestuia.
Cerințele minime necesare unui centru de oncologie de pregătire a medicului rezident sunt următoarele:
–
asigurarea unui raport de paturi/rezident: 5-7/1;
...
–
șeful secției trebuie să fie medic primar în specialitatea oncologie medicală;
...
–
apartenența la o comisie de indicație terapeutică (medic oncolog medical, chirurg oncolog, radioterapeut, morfopatolog, imagistician).
...
Forma de pregătire continuă cuprinde:
–
ore de studiu individual;
...
–
participarea la cursuri de specialitate, ședințe de referate științifice, prezentări de caz - circa 200 de ore didactice/an de studiu.
...
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea și evaluările de etapă în credite, activitatea în cadrul programelor de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Caietul de stagiu va fi înmânat fiecărui rezident la intrarea în stagiul de rezidențiat și va fi prezentat completat și parafat (indiferent de instituția în care s-a desfășurat perioada de stagiu - inclusiv clinica din străinătate) la înscrierea la examenul de specialitate.
...
Modulul 1. Medicină internă
Nr. ore de curs: 60 de ore
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica lecțiilor de conferință:
1.
Explorarea clinică, de laborator și imagistică a bolnavilor pulmonari
...
2.
Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic și tratament
...
3.
Astmul bronșic: etiologie, diagnostic și tratament
...
4.
Supurațiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament
...
5.
Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic și tratament
...
6.
Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic și tratament
...
7.
T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic și tratament
...
8.
Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament
...
9.
Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic și tratament
...
10.
Sarcoidoza: etiologie, diagnostic și tratament
...
11.
Chisturile pulmonare: etiologie, diagnostic și tratament
...
12.
Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic și tratament
...
13.
Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a ficatului
...
14.
Hepatitele acute: etiologie, diagnostic și tratament
...
15.
Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic și tratament
...
16.
Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic și tratament
...
17.
Icterele: etiologie, diagnostic și tratament
...
18.
Insuficiența hepatică: etiologie, diagnostic și tratament
...
19.
Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic și tratament
...
20.
Hemoragii digestive: etiologie, diagnostic și tratament
...
21.
Colecistitele: etiologie, diagnostic și tratament
...
22.
Pancreatitele: etiologie, diagnostic și tratament
...
23.
Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic și tratament
...
24.
Boala ulceroasă: etiologie, diagnostic și tratament
...
25.
Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă și boala Crohn): etiologie, diagnostic și tratament
...
26.
Nefropatii: etiologie, diagnostic și tratament
...
27.
Insuficiența renală: etiologie, patogenie, diagnostic și tratament
...
28.
Obezitate: etiologie, diagnostic și tratament
...
29.
Boli de colagen: etiologie, diagnostic și tratament
...
30.
Infecțiile nosocomiale
...
Baremul activităților practice:
1.
Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 de buletine
...
2.
Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 de ecografii
...
3.
Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretare: 30 de buletine
...
4.
Interpretarea oscilometriei: 20 de buletine
...
5.
Interpretarea buletinelor hematologice: 100 de buletine
...
6.
Interpretarea rezultatelor explorării funcționale: renale, hepatice și pancreatice: 100 de buletine
...
7.
Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)
...
8.
Paracenteze: 10 manevre (efectuare)
...
9.
Activitate ambulatorie (urgențe medicale): 50 de cazuri
...
Obiective educaționale:
–
dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim, individualizat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază
...
Rezultate așteptate:
–
Rezidentul va fi capabil să examineze, să stabilească planul de investigație, să diagnosticheze și să indice tratamentul de specialitate.
...
–
Rezidentul trebuie să poată interpreta explorările biologice și imagistice privind patologia menționată.
...
Modulul 2. Cardiologie (I.2)
Nr. ore de curs: 30
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Mecanisme de reglare a hemodinamicii
...
2.
Electrocardiografia, fonocardiografia și ecografia cardiacă
...
3.
Insuficiența cardiacă
...
4.
Aritmiile cardiace
...
5.
Insuficiența mitrală și stenoza mitrală
...
6.
Cardiopatia ischemică
...
7.
Hipertensiunea arterială
...
8.
Șocul cardiogen
...
9.
Sincopa cardiacă
...
10.
Embolia pulmonară
...
11.
Arteriopatii periferice
...
12.
Terapia antiplachetară, anticoagulantă și fibrinolitică
...
Baremul activităților practice:
–
EKG - 50 de buletine - efectuare și interpretare
...
–
EKG de efort - 50 de teste - efectuare și interpretare
...
–
Monitorizarea ambulatorie a TA - 300 de teste - efectuare și interpretare
...
–
Ecografie cardiacă: 120
...
–
Puncții arteriale și venoase - 300 de manevre (efectuare)
...
–
Cardioversii electrice: 50 de manevre (efectuare)
...
–
Reanimare cardiorespiratorie: 10
...
–
Program de consultații în ambulatoriu: 2 zile/săptămână
...
Obiective educaționale:
–
însușirea cunoștințelor necesare diagnosticului și tratamentului bolii cardiovasculare (HTA, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, valvulopatiile principale, aritmii) - recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist;
...
–
dobândirea abilităților practice (efectuarea și/sau interpretarea probelor paraclinice) necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de cardiologie
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente și să stabilească indicația de investigație specială în cazul celorlalte cardiopatii.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.
...
Modulul 3. Neurologie (I.3)
Nr. ore de curs: 40
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Examenul clinic neurologic
...
2.
Examenul paraclinic în neurologie
...
3.
Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale
...
4.
Accidente vasculare cerebrale ischemice
...
5.
Accidente vasculare cerebrale hemoragice
...
6.
Hemoragia subarahnoidiană
...
7.
Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral
...
8.
Meningitele
...
9.
Tulburările de somn
...
10.
Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice
...
Obiective educaționale:
–
deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacientului neurologic;
...
–
recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimitere la specialist.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în urgențele neurologice și să stabilească indicația de investigație specială a celorlalte neuropatii.
...
–
Rezidentul trebuie să poată interpreta CT și RMN craniocerebrală.
...
Modulul 4. Terapie intensivă (I.4)
Nr. ore de curs: 30
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Comele
...
2.
Echilibrul acidobazic (normal și patologic)
...
3.
Tratamentul tulburărilor echilibrului acidobazic
...
4.
Echilibrul hidroelectrolitic (normal și patologic)
...
5.
Tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice
...
6.
Anestezia locală și generală
...
7.
Circulația extracorporeală
...
8.
Resuscitarea cardiopulmonară
...
9.
Organizarea echipei de resuscitare
...
10.
Evaluarea preoperatorie
...
11.
Evaluarea și tratamentul bolnavului cu status imediat postoperator
...
12.
Indicația și tehnica dializei
...
Baremul activităților practice:
–
Intubația orotraheală: 10 pe manechin și 3 la pacient
...
–
Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
...
–
Tehnica masajului cardiac: 30 pe manechin și 5 pe viu
...
–
Reechilibrare acidobazică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri
...
–
Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile/interpretare și dirijarea echilibrării în 20 de cazuri
...
Obiective educaționale:
–
evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostic și terapeutice în vederea stabilizării acestuia
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de anestezie și terapie intensivă
...
Modulul 5. Medicină de laborator (I.5)
Nr. ore de curs: 10
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Cunoașterea testului biologic cu semnificație în formularea diagnosticului, a stadializării, a deciziei terapeutice și a monitorizării pacientului neoplazic
...
2.
Biomarkeri relevanți - definiție, valoare clinică, costul markerului diagnostic și prognostic
...
3.
Principiile metodelor de laborator (PCR - polymerase chain reaction, western/southern/northern blot, tehnica culturii celulare) relevante pentru interpretarea adecvată a biomarkerilor
...
4.
Materiale clinice necesare testelor diagnostic
...
5.
Frecvența analizei de laborator în diferite contexte clinice, cunoașterea limitelor metodelor
...
Obiective educaționale:
–
abilitatea evaluării critice și interpretării parametrilor specifici de laborator;
...
–
abilitatea evaluării costului determinării biologice raportat la relevanța clinică a acesteia;
...
–
abilitatea solicitării altor metode diagnostice în funcție de valorile biomarkerilor;
...
–
abilitatea luării deciziei terapeutice în funcție de valorile biomarkerilor;
...
–
abilitatea explicării rezultatelor valorilor biomarkerilor pacienților.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator
...
Modulul 6. Anatomie patologică (I.6)
Nr. ore de curs: 30
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Clasificarea histologică și codificarea morfologică a tumorilor
...
2.
Noțiuni asupra tulburărilor de creștere și diferențiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia)
...
3.
Clasificarea histogenetică a tumorilor
...
4.
Structura histopatologică a tumorilor
...
5.
Forme macroscopice ale tumorilor
...
6.
Tumorile epiteliale benigne și maligne
...
7.
Tumorile țesutului conjuctiv benigne și maligne
...
8.
Tumorile țesutului hematoformator
...
9.
Tumorile mezoteliale
...
10.
Tumorile țesutului trofoblastic
...
11.
Limfoamele maligne
...
12.
Examenul citologic
...
Baremul activităților practice:
1.
Tehnica recoltării secrețiilor cervicovaginale: 50
...
2.
Tehnica amprentei: 30
...
3.
Tehnica recoltării lichidelor seroase pentru examenul citologic și prepararea frotiurilor pentru aceste examene: 30
...
4.
Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, țesuturilor moi: 100
...
Obiective educaționale:
–
înțelegerea diferenței între pregătirea specimenului citologic și a celui histologic;
...
–
cunoașterea indicațiilor și limitelor diagnosticului furnizat de examenul extemporaneu la gheață;
...
–
cunoașterea indicației examenului histomorfologic, a imunohistochimiei, a citometriei de flux sau a imunohistochimiei cu fluorescență (FISH) pentru confirmarea diagnosticului de malignitate;
...
–
cunoașterea aprecierii gradingului tumoral în funcție de gradul de diferențiere al formațiunii tumorale, precum și, în unele cazuri, de activitatea mitotică;
...
–
cunoașterea componentelor tumorii invazive: celule tumorale maligne și stroma adiacentă (frecvent desmoplastică);
...
–
cunoașterea existenței în cadrul unor laboratoare a posibilității colectării surplusului de țesut/lichidului diagnostic, în urma consimțământului pacientului, pentru efectuarea în timp a altor teste de laborator.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de medicină de laborator
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze buletinul histologic și să îl explice pacientului.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să discute buletinul histologic cu membrii comisiei de indicație terapeutică.
...
–
Rezidentul trebuie să identifice discrepanța între diagnosticul histologic și elementele clinice și să discute neconcordanța cu medicul anatomopatolog.
...
Modulul 7. Genetică (I.7)
Nr. ore de curs: 10
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Noțiuni de genetică indispensabile înțelegerii bolii neoplazice maligne:
–
Definiția și rolul genei
...
–
Mutațiile genetice: dobândite și germinale
...
–
Tipurile de gene corelate cu dezvoltarea cancerului:
...
–
gene supresor tumorale: BRCA1, BRCA2,p53, TP53;
...
–
oncogene: Her2, familia RAS;
...
–
gene reparatorii ale ADN-ului
...
–
Factorii care determină mutații: tutunul, radiațiile UV, virușii, vârsta
...
...
2.
Boala neoplazică malignă ereditară - condițiile ereditare care pot crește riscul tipurilor specifice de cancer
...
3.
Testul genetic pentru aprecierea riscului de apariție a cancerului: mamar, ovarian, gastric, al colonului, tiroidian, renal, al prostatei, al pancreasului; a melanomului; a sarcomului
...
4.
Rolul consultului genetic
...
5.
Terapia țintită - medicina personalizată: definiție, indicație
...
Obiective educaționale:
Deprinderea cunoștințelor medicale necesare:
–
identificării factorilor de risc pentru apariția și dezvoltarea neoplaziei maligne;
...
–
diagnosticului bolii neoplazice ereditare;
...
–
indicării efectuării testului genetic;
...
–
importanței testului genetic;
...
–
indicației terapiei țintite molecular.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de genetică
...
–
Rezidentul va fi capabil să identifice factorii de risc genetic pentru apariția bolii neoplazice maligne; să indice necesitatea efectuării și să explice rezultatul testului genetic pacientului oncologic; să stabilească indicația terapiei personalizate - țintită molecular
...
Modulul 8. Bioetică (I.8)
Nr. ore de curs: 20 de ore
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
I.
Introducere în bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
...
...
Tematica seminarelor
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Obiective educaționale - Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală de zi cu zi
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de bioetică
...
–
Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile acestora.
...
Modulul 9. Radiodiagnostic și imagistică medicală (I.9)
Nr. ore de curs: 20
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Principiile generale de radiodiagnostic
...
2.
Tehnica explorării radiologice
...
3.
Explorarea radiologică convențională
...
4.
Diagnosticul radiologic:
–
diagnosticul radiologic al tumorilor osoase
...
–
diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare
...
–
diagnosticul radiologic al cancerului esofagian
...
–
diagnosticul radiologic al cancerului gastric
...
–
diagnosticul radiologic al cancerului de colon și rect
...
–
diagnosticul radiologic al tumorilor renale
...
–
diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare
...
–
diagnosticul radiologic al tumorilor mamare
...
...
5.
Tomografia computerizată:
–
principiile, limitele și costul asociat tomodensitometriei (tomografie computerizată); relevanța expunerii la iradiere corelat cu vârsta și prognosticul bolii pacientului; relevanța riscurilor asociate mediului de contrast pe bază de iod
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale
...
–
diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale
...
...
6.
Principiile ultrasonografiei (ecografiei)
–
diagnosticul ultrasonografic: - al tumorilor hepatice; tumorilor căilor biliare; tumorilor splenice; tumorilor pancreatice; tumorilor renale; tumorilor prostatei; tumorilor testiculare; tumorilor ovariene
...
...
7.
Principiile, limitele și costul asociat RMN; relevanța prezenței dispozitivelor medicale implantabile, a sarcinii, a claustrofobiei, a riscurilor asociate mediului de contrast bazat pe gadolinium
...
Indicațiile RMN
Baremul activităților practice:
1.
Interpretarea radiografiilor standard:
–
scheletale: 100
...
–
toraco-pleuro-pulmonare: 200
...
–
esofagiene: 30
...
–
gastrice: 100
...
–
colorectale: 50
...
–
aparat urinar: 50
...
–
mamografie: 25
...
–
căi biliare: 50
...
...
2.
Interpretarea computer tomografiei:
–
cerebrale: 30
...
–
hepatice: 50
...
–
bronhomediastinale: 50
...
–
renale: 50
...
...
3.
Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne
...
4.
Utilizarea scintigrafiei
...
Obiective educaționale:
–
cunoașterea diferitelor tehnici de radiodiagnostic și a agenților de contrast utili tehnicii diagnostice;
...
–
cunoașterea modalității diagnosticului ghidat imagistic;
...
–
cunoașterea sistemului de stadializare bazat pe examinările imagistice: TNM, Ann Arbor, FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics);
...
–
cunoașterea implicațiilor clinice ale clasificărilor BiI - RADS și PI - RADS folosite în raportarea examenelor imagistice ale glandei mamare și ale prostatei;
...
–
cunoașterea criteriilor de evaluare a răspunsului tumorilor solide (RECIST) și a criteriilor de răspuns Choi în cazul tumorilor stromale gastrointestinale (GIST);
...
–
cunoașterea existenței limitelor examenului imagistic în ceea ce privește aprecierea răspunsului sistemic al cancerului la tratament;
...
–
cunoașterea aspectului cost – eficiență vizavi de diferite tehnici imagistice;
...
–
capacitatea de a solicita examenul imagistic/strategia diagnostică specifică fiecărui tip tumoral;
...
–
capacitatea de a comunica cu imagisticienii și cu pacienții referitor la diferitele teste imagistice diagnostice.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de imagistică medicală:
...
Rezidentul va fi capabil:
–
să formuleze o solicitare a examenului imagistic diagnostic (radiografie, ecografie, CT, RMN, PET);
...
–
să ofere medicului imagistician date de diagnostic clinic diferențial;
...
–
să explice pacientului principiile de bază ale examenului imagistic, principiile pregătirii în vederea unui anumit examen imagistic, să ofere informații referitoare la efectele adverse și contraindicațiile examinărilor imagistice;
...
–
să aplice sistemele de stadializare TNM, Ann Arbor, FIGO în funcție de rezultatul examinărilor imagistice;
...
–
să aplice criteriile RECIST, Lugano și Choi pentru evaluarea răspunsului terapeutic bazat pe informația oferită de examinarea imagistică;
...
–
să interpreteze scorurile BI - RADS și PI - RADS, pentru a stabili atitudinea terapeutică.
...
Modulul 10. O.R.L. (I.10)
Nr. ore de curs: 16
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rinosinusală
...
2.
Metode de explorare rinosinusală
...
3.
Tumori benigne rinosinusale
...
4.
Tumori maligne rinosinusale
...
5.
Anatomia, fiziologia și fiziopatologia faringelui
...
6.
Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui
...
7.
Patologia tumorală faringiană
...
8.
Tumorile parafaringiene
...
9.
Patologia tumorală a glandelor salivare
...
10.
Anatomia, fiziologia și fiziopatologia laringelui
...
11.
Metode de explorare laringiană
...
12.
Tumorile benigne laringiene
...
13.
Tumorile maligne laringiene
...
14.
Tumorile glandei tiroide
...
15.
Adenopatia cervicală
...
16.
Metode de explorare traheobronșică
...
17.
Patologia tumorală esofagiană
...
18.
Anatomia, fiziologia și fiziopatologia urechii
...
19.
Tumorile urechii externe și urechii medii
...
20.
Terapia tumorilor maligne din sfera O.R.L.
...
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Obiective educaționale:
–
cunoașterea anatomiei, fiziologiei și fiziopatologiei regiunilor anatomice din sfera O.R.L.;
...
–
cunoașterea modalității diagnostice și terapeutice în cazul tumorilor maligne din sfera O.R.L.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de O.R.L.:
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu tumoră dezvoltată în sfera O.R.L.; să stabilească planul de investigații, să diagnosticheze și să formuleze planul terapeutic în cazul acestor neoplazii, să cunoască riscurile și tratamentul complicațiilor acestor tumori (sângerare cronică sau acută, suprainfecție, insuficiență respiratorie)
...
Modulul 11. Chirurgie oncologică (I.11)
Nr. ore de curs: 24
Tematica lecțiilor conferință:
–
Rolul și limitele chirurgiei oncologice - în momentul diagnosticului inițial al bolii neoplazice
...
–
Evaluarea preoperatorie a bolnavului neoplazic - aprecierea oportunității gestului chirurgical
...
–
Abordul chirurgical (clasic și minim invaziv/laparoscopic) al neoplaziilor maligne - cu intenție de radicalitate/paleație: digestive, ginecologice, urologice, cutanate și de părți moi: indicație, moment, timpi chirurgicali, sacrificiul de organ, tipuri de anastomoze
...
–
Indicațiile prezervării de organ, a intervenției chirurgicale reconstructive, a secvenței chirurgicale în contextul terapiei multimodale a bolii neoplazice maligne
...
–
Riscurile și beneficiile intervenției chirurgicale - ca tratament curativ sau adjuvant radio - sau/și chimioterapiei; influența tratamentului neoadjuvant asupra acestora
...
–
Tratamentul complicațiilor chirurgicale la pacientul neoplazic
...
–
Îngrijirea postoperatorie a bolnavului neoplazic
...
–
Decizia momentului și modului monitorizării pacientului neoplazic
...
–
Evaluarea impactului intervenției chirurgicale asupra calității vieții pacientului neoplazic
...
–
Comunicarea deciziei terapeutice pacientului neoplazic și familiei acestuia
...
–
Managerierea reacțiilor psihologice comune unei perioade de criză și etapei finale de viață a pacientului neoplazic
...
–
Importanța trialurilor prospective, a colectării țesutului tumoral
...
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Baremul activităților practice:
–
Accesul vascular la pacienții neoplazici
...
–
Hemostaza provizorie și definitivă
...
–
Puncția aspirativă/biopsie a tumorilor
...
–
Puncția/Lavajul peritoneal(ă)
...
–
Puncția pleurală
...
–
Îngrijirea stomiilor: intestinale, colice, urinare
...
Obiective educaționale:
–
cunoașterea rolului, tipului și riscul abordului chirurgical în precizarea diagnosticului unei neoplazii maligne;
...
–
cunoașterea indicației și limitelor momentului chirurgical în algoritmul terapeutic al pacientului neoplazic;
...
–
cunoașterea abordului multimodal terapeutic în fața unei neoplazii maligne;
...
–
cunoașterea modului de evaluare al pacientului neoplazic în vederea oportunității gestului chirurgical;
...
–
cunoașterea noilor tehnici chirurgicale și a noilor dispozitive implantabile chirurgical la bolnavul neoplazic.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de chirurgie oncologică
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic - să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul intervenției chirurgicale, să interpreteze rezultatul anatomopatologic asociat unui gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, să înțeleagă consecințele intervențiilor chirurgicale asupra evoluției imediate și la distanță a pacientului neoplazic, să coreleze momentul operator cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice, să discute în mod critic opțiunile terapeutice/recomandările cu colegii și cu pacienții.
...
Modulul 12. Hematologie (I.12)
Nr. ore de curs: 40
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Mieloproliferările maligne: epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie
1.1.
Sindromul mieloproliferativ acut
Leucemii mieloide acute
...
1.2.
Sindromul mieloproliferativ cronic
Leucemia granulocitară cronică
Policitemia Vera
Trombocitemia esențială
Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză
...
...
2.
Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
2.1.
Sindromul limfoproliferativ acut
Leucemii acute limfoblastice
...
2.2.
Sindromul limfoproliferativ cronic
Leucemia limfatică cronică
Leucemia cu celule păroase
Boala Hodgkin
Limfoame maligne non-Hodgkin
Boala Waldenstrom
Boala lanțurilor grele
Mielomul multiplu
...
...
3.
Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Baremul activităților practice
1.
Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo- și mieloproliferări în raport cu localizarea și extensia reală a bolii: 100
...
2.
Medulograma, tehnică și interpretare: 50
...
3.
Diagnosticul complet și indicația terapeutică în limfo- și mieloproliferări: 50
...
Obiective educaționale:
–
cunoașterea evaluării, diagnosticului și tratamentului pacienților cu boli de sânge (anemii, sindroame mielo-proliferative, limfoame, discrazii ale celulelor plasmatice);
...
–
cunoașterea importanței abordului terapeutic multimodal al pacienților cu leucemii: tratament hematologic, tratamentul oncologic, transfuzii, tratamentul bolii infecțioase, transplant medular, îngrijiri de nursing;
...
–
cunoașterea entităților morfologice, citogenetice și moleculare de leucemii, conform clasificării WHO, în scopul evaluării prognosticului și selecției tratamentului adecvat;
...
–
cunoașterea implicațiilor psihosociale a diagnosticului și tratamentului leucemiilor;
...
–
cunoașterea problemelor specifice îngrijirii pacientului supus transplantului cu celule stem alogenice, ale identificării și tratamentului bolii grefă - contra - gazdă și ale infecțiilor bolii de imunosupresie;
...
–
cunoașterea existenței diferitelor subtipuri patologice de limfoame Hodgkin;
...
–
cunoașterea tratamentului multimodal al pacienților cu limfom Hodgkin în diferite stadii evolutive;
...
–
cunoașterea existenței heterogenității enorme ale subtipurilor de limfoame non-Hodgkin;
...
–
cunoașterea asocierii limfomului non-Hodgkin cu virusul imunodeficienței umane (HIV), cu imunosupresia și cu virusul hepatitei C;
...
–
cunoașterea existenței diferitelor tipuri biologice și patologice de discrazii ale celulelor plasmatice: gamapatia monoclonală, boala Waldenstrom, macroglobulinemia, plasmocitomul, mielomul multiplu, POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteina monoclonală, modificările cutanate) și leucemia celulelor plasmatice;
...
–
cunoașterea indicației terapeutice în fiecare stadiu al bolii hematologice și a efectelor adverse ale tratamentului discraziilor celulelor plasmatice;
...
–
cunoașterea criteriilor de diagnostic ale celor mai frecvente neoplazii mieloproliferative: policitemia vera, trombocitemia esențială, mielofibroza primară;
...
–
cunoașterea opțiunilor terapeutice, a rolului suportiv, a tratamentului simptomatic, a rolului agenților antitrombotici;
...
–
cunoașterea valorii și riscului tratamentului citoreductiv, cu interferon, al iradierii splenice, al splenectomiei, al transplantului alogenic și al tratamentului paleativ în neoplaziile mieloproliferative;
...
–
recunoașterea bolilor care necesită investigații de specialitate și trimiterea la specialist.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de hematologie
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient hematologic, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigații și terapeutic în hemopatiile comune, să stabilească indicația de investigație specială în celelalte hemopatii.
...
–
Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.
...
–
Rezidentul trebuie să fie familiarizat cu valoarea și limitele radioterapiei, ale chimioterapiei, ale transplantului autolog și alogenic, ale terapiei pe bază de anticorpi monoclonali, ale terapiei țintite molecular, ale terapiei de susținere și paleative în cazul bolilor hematologice.
...
Modulul 13. Radioterapie (I.13)
Nr. ore de curs: 80
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului
...
2.
Surse de radiații
Principii de bază privind momentul, doza, fracționarea și tipul de iradiere
...
3.
Indicațiile radioterapiei curative și efectele adverse ale acesteia
Beneficiile și toxicitatea radioterapiei cu intenție paleativă
Complicații acute, tardive și la distanță ale radioterapiei
Diferențe ale toleranței diferitelor organe/țesuturi față de iradiere
Riscurile reiradierii corelate cu limitele toleranței organului/ țesutului iradiat
Interacțiunea radioterapie - terapie sistemică: tipul și severitatea toxicității asociate
Interacțiunea radioterapie - chirurgie oncologică - în context pre- și postoperator
...
4.
Radioterapia externă
...
5.
Principiile de bază ale Brahiterapiei și ale terapiei cu agenți radionuclizi
...
6.
Tehnici particulare de radioterapie: radioterapie cu intensitate modulată, radioterapie stereotactică, radioterapie cu particule, radioterapie adaptată: 2 ore
...
7.
Indicațiile, riscurile și beneficiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice
...
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Baremul activităților practice
1.
Radioterapia în sfera otorinolaringologică
Plan de tratament: Iradierea externă exclusiv/Iradierea externă postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația radioterapiei în principalele localizări
...
2.
Radioterapia tumorilor cerebrale
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
3.
Radioterapia tumorilor anorectale
–
radioterapia adjuvantă pre- și postoperatorie
...
–
radioterapia exclusivă - brahiterapia rectului/indicația terapeutică
...
...
4.
Radioterapia tumorilor bronhice
Plan de tratament, iradierea exclusivă, postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
5.
Radioterapia limfoamelor maligne
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
6.
Radioterapia neoplasmelor mamare
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
7.
Radioterapia neoplasmelor colului uterin
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie/brahiterapia neoplasmului colului uterin, indicația terapeutică, inclusiv a cazurilor particulare
...
8.
Radioterapia neoplasmelor corpului uterin
Iradierea externă/brahiterapia endocavitară
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică
...
9.
Radioterapia neoplasmelor ovariene
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică
...
10.
Radioterapia neoplasmelor prostate
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicație terapeutică
...
11.
Radioterapia seminoamelor testiculare
–
Iradierea subdiafragmatică/Iradierea supradiafragmatică
...
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
12.
Radioterapia neoplasmelor părților moi
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
13.
Radioterapia metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice
Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicația terapeutică
...
Obiective educaționale:
–
cunoașterea abordului multidisciplinar al pacientului neoplazic;
...
–
cunoașterea diferenței între indicația radioterapiei cu intenție curativă și cea cu intenție paleativă;
...
–
cunoașterea diferenței între radioterapia externă („teleterapia“) și cea internă (brahiterapia);
...
–
cunoașterea relației momentului iradierii cu câteva modalități terapeutice (neoadjuvant, concomitant, adjuvant);
...
–
cunoașterea existenței diferitelor tehnici privind momentul de planificare, administrare și verificare a poziției/dozei de iradiere;
...
–
cunoașterea „ferestrei“ terapeutice între controlul tumoral și efectul toxic asupra țesutului normal;
...
–
cunoașterea evidențelor publicate, precum și a liniilor ghid privind radioterapia la pacientul oncologic;
...
–
cunoașterea importanței siguranței infrastructurii.
...
Rezultate așteptate:
–
Competențe teoretice și practice dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de radioterapie
...
–
Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic, să stabilească planul de investigații și terapeutic, să stabilească indicația și momentul radioterapiei, să înțeleagă consecințele radioterapiei, să coreleze momentul iradierii cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice.
...
–
Rezidentul va fi capabil să informeze pacientul și familia acestuia asupra diferitelor opțiuni de radioterapie, asupra riscului/beneficiului acestora, precum și asupra tehnicilor de planificare, administrare și control al dozei de iradiere.
...
Modulul 14. Oncologie medicală (I.14)
Nr. ore de curs: 200/an de studiu
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Principii științifice de bază
Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenții vor înțelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea și interpretarea corectă a cercetării clinice.
1.1.
Biologia cancerului
–
biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei;
...
–
structura, organizarea, expresia și reglarea genelor;
...
–
ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia;
...
–
cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară;
...
–
tehnici moleculare: PCR, analizele cromozomiale și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale.
...
...
1.2.
Imunologia tumorală
–
componentele tumorale și celulare ale sistemului imun;
...
–
acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun;
...
–
interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.
...
...
1.3.
Etiologie, epidemiologie, screening și prevenție
–
etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu;
...
–
date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală;
...
–
principiile de bază ale screeningului și evaluării riscului;
...
–
senzitivitatea și specificitatea testelor de screening și raportul cost-beneficiu;
...
–
principiile și indicațiile screeningului și sfatului genetic;
...
–
valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului;
...
–
măsuri de profilaxie primară, secundară sau terțiară.
...
...
1.4.
Cercetare clinică, incluzând statistica (1 oră)
–
design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de fază I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente;
...
–
criteriile pentru definirea răspunsului la tratament;
...
–
instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții;
...
–
bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor;
...
–
evaluarea și gradarea toxicității;
...
–
rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică;
...
–
obținerea consimțământului informat al pacienților;
...
–
instruirea în ceea ce privește redactarea granturilor și informații asupra mecanismelor de susținere a cercetării clinice;
...
–
cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei;
...
–
învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale; scrierea articolelor.
...
...
Obiective educaționale:
–
aplicarea în mod obiectiv a modelelor existente referitoare la mecanismele moleculare/celulare ale bolii;
...
–
cunoașterea modului de acțiune a medicației specifice, a semnificației biomarkerilor, a efectelor adverse și a dezvoltării rezistenței la tratamentul cu aceasta;
...
–
cunoașterea principiilor de bază ale sistemului imun, înțelegerea interrelației existente între sistemul imun al gazdei și tumoră, cunoașterea mecanismelor operaționale în cadrul strategiilor imunoterapiei;
...
–
cunoașterea testelor de screening specific bolilor neoplazice;
...
–
cunoașterea factorilor de risc genetici, demografici și de mediu cu rol în oncogeneză;
...
–
cunoașterea translatării unui concept științific într-un trial clinic structurat țintit.
...
Rezultate așteptate
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să discute heterogenitatea tumorală și evoluția darwiniană în condițiile existenței stres-ului (metastazarea către un alt mediu tisular și comutarea către o nouă modalitate terapeutică).
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să indice agenții imunoterapici, incluzând inhibitorii punctelor de control („checkpoint inhibitor“), vaccinurile și celulele T autologe care exprimă CAR.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să diferențieze obiectiv răspunsul tumoral după terapia cu agenți imunomodulatori vs. agenți citotoxici tradiționali.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să folosească biomarkerii în cercetare și practica clinică oncologică.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să selecteze obiectivele primare, secundare, terțiare și exploratorii ale unui studiu clinic.
...
–
Rezidenții trebuie să fie capabili să evalueze critic valoarea științifică a articolelor publicate și influența lor asupra practicii clinice zilnice.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să urmeze Regulile de bună practică în studiul clinic.
...
...
2.
Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne
Îngrijirea pacienților cu boli maligne este complexă, aceștia fiind cel mai bine tratați printr-un abord multidisciplinar, ce integrează colaborarea a diferite specialități. Rezidenții vor trebui să cunoască aportul fiecăreia dintre aceste specialități în stabilirea diagnosticului, stadializarea și tratamentul cancerului și a complicațiilor acestuia. Vor trebui să interacționeze cu fiecare dintre aceste discipline pentru a înțelege beneficiile și limitele fiecărei modalități terapeutice. Este încurajată participarea rezidenților la boardul multidisciplinar. Rezidenții vor trebui să fie capabili să evalueze comorbiditățile care pot potența toxicitatea sau eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament.
2.1.
Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară
–
examinarea materialelor biopsice și a pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog;
...
–
cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la diagnosticul si stadializarea bolii neoplazice;
...
–
cunoașterea testelor de laborator necesare stadializării și monitorizării pacienților;
...
–
rolul markerilor (tumorali - serici, membranari, ai ADN).
...
...
2.2.
Proceduri de stadializare
–
sistemele de stadializare: TNM, Ann Arbor, FIGO;
...
–
modalitățile de apreciere a răspunsului tumoral;
...
–
RECIST - criterii de evaluare a răspunsului tumorilor solide - în scopul uniformizării atitudinii centrelor de tratament;
...
–
criteriile clasificării Lugano (criteriile Cheson) pentru evaluarea răspunsului terapeutic al limfomului malign;
...
–
criteriile de răspuns Choi ale tumorilor gastrointestinale (GIST);
...
–
indicațiile procedurilor de evaluare clinică și imagistică (radiologice și de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea și monitorizarea pacienților neoplazici.
...
...
2.3.
Tratamentul
2.3.1.
Chirurgia:
–
indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice;
...
–
cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament;
...
–
indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament;
...
–
riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia;
...
–
cunoașterea complicațiilor postoperatorii.
...
...
2.3.2.
Radioterapia:
–
principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ;
...
–
principiile planului de tratament și ale dozimetriei;
...
–
indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimio- sau imunoterapia;
...
–
cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei.
...
...
2.3.3.
Chimioterapia:
–
indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei și în cazul recidivelor neoplazice;
...
–
utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator;
...
–
importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici;
...
–
aprecierea comorbiditatii individualizat în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici;
...
–
cunoștințe de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferite citostatice;
...
–
profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ.
...
...
2.3.4.
Hormonoterapia:
–
cunoașterea existenței/clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali;
...
–
testele de diagnostic specific necesare selecției agentului (anti)hormonal;
...
–
cunoașterea mecanismelor de acțiune specifice agenților (anti)hormonali;
...
–
cunoașterea mecanismelor dezvoltării rezistenței față de agenții (anti)hormonali;
...
–
cunoașterea principiilor de farmacologie clinică a agenților (anti)hormonali: absorbție, distribuție, metabolism, clearance/eliminare (ADME);
...
–
indicațiile clinice ale agenților (anti)hormonali;
...
–
cunoașterea dozei și a modalității de adaptare la toleranța individuală;
...
–
cunoașterea efectelor adverse ale agenților (anti)hormonali.
...
...
2.3.5.
Terapia biologică:
–
acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici;
...
–
spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia;
...
–
conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară și terapia genică.
...
...
2.3.6.
Tratament suportiv și paliativ:
–
semnificația în cadrul terapiei cancerului;
...
–
indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora;
...
–
semnificația și indicațiile terapiei paliative;
...
–
îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali.
...
2.3.6.1.
Măsuri suportive
2.3.6.1.1.
Greața și voma:
–
etiologia în cazul pacienților oncologici și mecanismul de acțiune;
...
–
farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practica curentă;
...
...
2.3.6.1.2.
Infecțiile și neutropenia:
–
principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și febrei neutropenice în neoplasme maligne;
...
–
tratamentul și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici.
...
...
2.3.6.1.3.
Anemia:
–
indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară;
...
–
utilizarea adecvată a eritropoetinei.
...
...
2.3.6.1.4.
Trombocitopenia:
–
indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară;
...
–
opțiuni privind prepararea și administrarea acestor produse.
...
...
2.3.6.1.5.
Tromboza și tromboembolismul:
–
fiziopatologia trombozei și tromboembolismului induse de neoplasia malignă;
...
–
profilaxia și managementul trombozei și tromboembolismului.
...
...
2.3.6.1.6.
Limfedemul:
–
fiziopatologia, profilaxia și managementul limfedemului.
...
...
2.3.6.1.7.
Toxicitatea cardiacă și pulmonară:
–
agenți chimioterapici și agenți biologici țintiți - modificarea dozei terapeutice;
...
–
terapie de susținere cardiacă/pulmonară.
...
...
2.3.6.1.8.
Sindromul de venă cavă superioară/inferioară:
–
diagnosticul și tratamentul sindromului de VCS/VCI;
...
...
2.3.6.1.9.
Colecțiile lichidiene maligne:
–
fiziopatologia și tratamentul specific ascitei, colecțiilor pleurale și pericardice.
...
...
2.3.6.1.10.
Patologia cavității orale:
–
mucozita (orală și gastrointestinală): diagnosticul diferențial mucozita infecțioasă/mucozita asociată chimioterapiei; prevenție și tratament;
...
–
problemele dentare;
...
–
xerostomia/hiposalivația.
...
...
2.3.6.1.11.
Constipația/Diareea
–
fiziopatologie, prevenție și tratament;
...
–
diaree indusă de agenți chimioterapici/de imunoterapie/de radioterapie/de boală neoplazică.
...
...
2.3.6.1.12.
Complicațiile și toxicitatea asociate bolii urologice:
–
fiziopatologia și tratamentul toxicității renale, ale obstrucției ureterale și uretrale, ale incontinenței, ale hematuriei, ale fistulei vezico-vaginale, vezico-enterice.
...
...
2.3.6.1.13.
Complicațiile și toxicitatea asociate bolii ginecologice:
–
fiziopatologia și tratamentul limfedemului, obstrucției digestive, sângerării vaginale, fistulelor digestive, disfuncției sexuale.
...
...
2.3.6.1.14.
Complicațiile și toxicitatea asociate bolii neurologice
Simptomatologia asociată sistemului nervos central: cefalee, contracții musculare, encefalopatie, afectarea funcției cognitive - corelația cu agenții terapeutici
Neuropatia periferică: agenții chimioterapici asociați cu neuropatia, evaluarea și tratamentul acesteia
...
2.3.6.1.15.
Simptomatologia oculară: cataracta, glaucomul și blefarita induse de agenții chimioterapici, de agenții cu țintă moleculară și de imunoterapie
...
2.3.6.1.16.
Complicațiile și toxicitatea corelată cu organele genitale
Efectele hormonale: menopauza indusă de terapia antineoplazică - simptome și tratament
Fiziopatologia efectelor la distanță determinate de hipogonadismul indus terapeutic
Conservarea fertilității: cauzele infertilității corelate cu terapia antineoplazică; tehnici de crioprezervare gonadică
...
2.3.6.1.17.
Complicațiile și toxicitatea cutanată - indusă de agenții chimioterapici, de agenții cu țintă moleculară, de agenții imunologici
–
Extravazarea subcutanată - diagnosticul și tratamentul efectului vesicant; strategiile de prevenție ale extravazării
...
–
Alopecia - agenții etiologici; indicația înghețării scalpului („scalp cooling“)
...
...
2.3.6.1.18.
Complicațiile și toxicitatea corelate cu boala endocrină și metabolică
–
Fiziopatologia, simptomatologia și tratamentul insuficienței hipofizare, tiroidiene, suprarenaliene; al sindromului de liză tumorală; al dezechilibrelor electrolitice (hipomagneziemia, hipercalcemia); al febrei de evoluție
...
...
2.3.6.1.19.
Complicațiile scheletale: fiziopatologie, simptomatologie, tratament
...
2.3.6.1.20.
Urgențele oncologice
–
diagnosticul și tratamentul prezentărilor clinice care necesită intervenție imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).
...
...
2.3.6.1.21.
Sindroamele paraneoplazice:
–
fiziopatologia celor mai frecvente sindroame paraneoplazice și tratamentul acestora.
...
...
2.3.6.1.22.
Suportul nutrițional - indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral
...
...
...
2.3.7.
Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali
2.3.7.1.
Durerea:
–
evaluarea localizării și severității durerii;
...
–
cunoașterea și utilizarea scării analgezice OMS;
...
–
farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice;
...
–
tratarea durerii cu metodele disponibile;
...
–
indicațiile intervenției paliative invazive.
...
...
2.3.7.2.
Alte simptome: anorexie, cașexie, deshidratare, fatigabilitate - fiziopatologie si tratament
...
2.3.7.3.
Comunicarea cu pacientul și familia acestuia
...
...
2.3.8.
Reabilitarea:
–
rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator;
...
–
rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție.
...
...
...
...
3.
Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale
La fiecare localizare trebuie cunoscute: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și monitorizarea postterapeutică.
2.1.
Cancerele capului și gâtului:
• examinarea corectă a regiunii capului și gâtului;
• factorii de risc, istoria naturală și stadializarea cancerelor ORL;
• stabilirea conduitei terapeutice, decizia metodei terapeutice primare: chirurgia, radioterapia, chimioterapia sau terapia cu anticorpi monoclonali;
• înțelegerea rolului chimioterapiei și al anticorpilor monoclonali în stadiul bolii avansate;
• monitorizare postterapeutică în vederea reabilitării funcționale.
...
2.2.
Cancerul bronhopulmonar și mezoteliomul malign:
• epidemiologia cancerului bronhopulmonar (incidență, mortalitate);
• patogeneza cancerelor bronhopulmonare;
• clasificarea histopatologică:
–
cancer pulmonar nonmicrocelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari);
...
–
cancer pulmonar microcelular;
...
• factori de risc (fumatul, factori de mediu etc.);
• markeri genetici și moleculari;
• prevenția cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenție);
• screening;
• diagnostic (simptome, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie);
• stadializare și prognostic:
–
cancer pulmonar nonmicocelular - TNM;
...
–
cancer pulmonar microcelular - TNM și/sau stadiu limitat/avansat;
...
• tratament:
–
cancer pulmonar nonmicrocelular:
1.
evaluare preoperatorie;
...
2.
carcinom in situ;
...
3.
stadii precoce (I, II, III, N0-1): chirurgie, radioterapie, chimioterapie;
...
4.
stadiul IIIA-IIIB: tratament combinat chimio-radioterapie, chirurgie;
...
5.
stadiul IIIB (cu pleurezie) și stadiul IV;
...
a)
chimioterapie: (i) prima linie; (ii) a-II-a linie; (iii) a-III-a linie etc.;
...
b)
agenți biologici.
Înțelegerea importanței terapiei individualizate, țintită către mutațiile receptorului factorului de creștere epidermal (EGFR), către proteina 4 asociată microtubulilor echinodermici (EMLA4), către kinaza limfomului anaplastic (ALK), translocației ROS, și expresiei ligantului 1 de moarte programată (PD - L1);
...
c)
tratamentul metastazelor izolate;
...
...
–
cancer pulmonar microcelular:
1.
stadiul localizat:
a)
tratamentul combinat chimio-radioterapie;
...
b)
iradierea profilactică cerebrală;
...
...
2.
stadiul avansat:
a)
prima linie chimioterapie;
...
b)
a II-a linie chimioterapie;
...
c)
tratamentul metastazelor cerebrale;
...
...
...
• monitorizare postterapeutică/tratament suportiv;
• reabilitare pulmonară postrezecție și/sau radioterapie;
• cazuri speciale:
–
carcinom bronhioloalveolar/Sdr. Pancoast/cancerele mezoteliale.
...
...
3.3.
Cancerele gastrointestinale
3.3.1.
Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.3.2.
Cancerul gastric:
• epidemiologie;
• patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursorii, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vitamina B12/anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu Helicobacter pylori);
• screening (endoscopie, explorare imagistică);
• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);
• stadializare;
• tratament:
• tumori rezecabile: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, tratament multimodal;
• tumori nerezecabile și metastatice: chimioterapie, anticorpi monoclonali, radioterapie;
• monitorizare postterapeutică.
...
3.3.3.
Cancerul colorectal:
• epidemiologie;
• patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colorectale ereditare nonpolipozice etc.), histopatologie;
• evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viață, antecedente medicale - boli inflamatorii intestinale, diabet zaharat);
• prevenție (modificarea stilului de viață, chemoprevenție - AINS, colectomie);
• screening: tușeul rectal, sângerări fecale oculte, colonoscopie (populația generală);
• colonoscopie virtuală;
• populația cu risc crescut (boli inflamatorii intestinale, anomalii genetice);
• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);
• stadializare și prognostic (TNM, histopatologie, grading, anomalii genetice și moleculare);
• tratament:
• polip malign;
• cancer colorectal stadiul II: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
• cancer colorectal stadiul III: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
• cancer colorectal metastazat și recidivat:
–
chirurgie - metastaze regionale rezecabile; recidive anastomotice;
...
–
chimioterapie - perfuzii regionale, chemoembolizare, chimioterapie sistemică; tratament țintit molecular adresat mutațiilor K-Ras, N-Ras, B-Raf;
...
–
radioterapie;
...
• aspecte particulare: laparoscopie, biopsia ganglionului santinelă, excizia completă a mezorectului;
• urmărire postterapeutică;
• tratament suportiv (tratamentul toxicităților - proctita radică, diarea, îngrijirea colostomei).
...
3.3.4.
Cancerul canalului anal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică, rolul vaccinării HPV, complexitatea terapiei în cazul pacienților cu infecții cu HIV)
...
3.3.5.
Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
Rolul scorului Child-Pugh, al modelului bolii hepatice în fază terminală (MELD - Model for End - Stage Liver Disease) și al criteriilor Milan în decizia terapeutică
...
3.3.6.
Cancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, radioterapia, urmărire postterapeutică)
...
...
3.4.
Cancerele urogenitale
3.4.1.
Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul inhibitorilor de checkpoint, urmărire postterapeutică)
...
3.4.2.
Cancerul urotelial (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - diferențierea între cancerul vezical cu/și fără invazie musculară, simptomatologie, diagnostic - rolul biopsiei transuretrale, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.4.3.
Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic - rolul ganglionului santinelă, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.4.4.
Cancerul de prostată:
• epidemiologie (incidență, mortalitate, anomalii genetice, distribuție pe grupe de vârstă);
• patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc;
• prevenție - chimioprevenție (finasteride), dietă;
• screening: PSA (velocitate, PSA), tușeul rectal, ecografie transrectală;
• diagnostic [semne clinice, simptome, tușeul rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică - RMN, PET, scaner pentru antigenul membranar specific al prostatei (PSMA)];
• stadializare - TNM; prognostic - scor Gleason, ADN, PSA;
• tratament:
• boală limitată la organ: observație; radioterapie - radioterapie externă, brahiterapie, izotopi radioactivi; chirurgie, criochirurgie, hormonoterapie - neoadjuvant, adjuvant;
• recidivă locală - chirurgie, radioterapie, hormonoterapie;
• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic, agoniști GnRH, blocadă androgenică maximală etc.), chimioterapie, tratament cu bisfosfonați; radioizotopi; urmărire: PSA, imagistică (scintigrafie osoasă); tratament suportiv (funcție sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes);
• probleme speciale: carcinom microcelular.
...
...
3.5.
Cancere cu celule germinale:
• epidemiologie;
• patogeneză, histopatologie (seminoame, nonseminoame), caracteristici genetice și moleculare (sindromul Klinefelter);
• factori de risc (criptorhidia);
• localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză);
• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică, markeri, biopsie);
• stadializare și prognostic:
–
stadializare TNM/tipuri histologice/markeri tumorali;
...
–
stadializare clinică vs. chirurgicală;
...
• tratament:
tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală):
seminomul:
• stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);
• stadiul IV (chimioterapie, chirurgie);
tumori nonseminomatoase:
• stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);
• stadiul IV (chimioterapie);
• recăderi tardive;
• tratamentul tumorilor reziduale (observație, chirurgie, radioterapie);
• monitorizare postterapeutică (markeri tumorali, imagistică);
• tratamentul situațiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia);
• aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua tumoră malignă, tumori testiculare nongerminale).
...
3.6.
Cancere ginecologice
3.6.1.
Cancerul ovarian:
• epidemiologie;
• patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC);
• prevenție:
• ooforectomie profilactică la femeile cu risc crescut;
• chemoprevenție (contraceptive orale);
• screening;
• diagnostic (simptome și semne clinice, imagistică - ecografie endovaginală, diagnostic laparoscopic și biopsie, chirurgie, markeri serici);
• stadializare (FIGO), factori prognostici - histopatologie, volum rezidual, vârstă;
• tratament:
• stadiul I: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
• toate stadiile, exceptând IA, bine diferențiat:
–
chirurgie, chimioterapie (inducție, consolidare, menținere);
...
–
radioterapie (externă, intraperitoneală);
...
–
tratament multimodal;
...
–
proceduri chirurgicale secundare (rezecția masei reziduale, second-look);
...
• boală metastatică sau recidivată:
–
chimioterapie - cazuri Pt sensibile, cazuri Pt rezistente, cazuri Pt refractare; agenți antiangiogenici; inhibitori ai polimerazei poli ADP riboza - inhibitori PARP, radioterapie;
...
• monitorizare postterapeutică;
• tratament suportiv (toxicități legate de tratament, ascită, obstrucție ureterală sau intestinală, menopauză precoce);
• probleme speciale:
• cancere nonepiteliale;
• tumori stromale (diagnostic, tratament);
• tumori cu celule germinale (diagnostic, tratament);
• tumori borderline;
• tumori ale trompelor uterine;
• tumori peritoneale primare.
...
3.6.2.
Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.6.3.
Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică, urmărire postterapeutică)
...
3.6.4.
Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.6.5.
Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM și histopatologică, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
...
3.7.
Cancerul mamar:
• epidemiologie;
• patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne și maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituție hormonală);
• prevenție:
• modificări comportamentale;
• chemoprevenție (tamoxifen etc.);
• mastectomie bilaterală profilactică/ooforectomie profilactică;
• screening:
• examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic);
• mamografie/alte tehnici imagistice (ecografie, IRM);
• screening genetic;
• diagnostic:
• managementul unei mase palpabile;
• managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate imagistic;
• tehnici de biopsie: puncție cu ac fin; puncție biopsie; disecție axilară (completă, ganglion santinelă);
• stadializare și factori prognostici:
• stadializare TNM/tip histopatologic/receptori hormonali;
• alți markeri biologici sau moleculari (HER2);
• tratament:
• leziuni premaligne - hiperplazia atipică;
• carcinom in situ - lobular, ductal;
• carcinom invaziv, stadii incipiente:
–
chirurgie;
...
–
radioterapie;
...
–
chimioterapie: preoperatorie/postoperatorie;
...
–
hormonoterapie: preoperatorie/postoperatorie;
...
–
agenți biologici (trastuzumab);
...
–
estimarea beneficiului tratamentului adjuvant;
...
• cancer local-avansat și inflamator - tratament multimodal;
• recidive locale: chirurgie, radioterapie, chimioterapie;
• boală metastatică: chirurgie, radioterapie, tratament sistemic, hormonoterapie chimioterapie: monoterapie vs. tratament multimodal; tratament cu anticorpi monoclonali;
• monitorizare postterapeutică;
• tratament suportiv: • reinserție socială/• limfedem;
• bisfosfonați pentru metastazele osoase;
• simptome ale menopauzei/• menopauză precoce;
• fertilitate/• disfuncții cognitive/• reconstrucție chirurgicală;
• probleme speciale:
• cancerul de sân la bărbați;
• cancerul de sân în timpul sarcinii;
• cancerul de sân la vârstnice;
• cancerul de sân la femei foarte tinere;
• tumora Phyllodes;
• boala Paget a sânului.
...
3.8.
Sarcoame
3.8.1.
Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, osteosarcom, sarcomul Ewing, condrosarcomul și cordomul, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.8.2.
Sarcoame de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - tumori desmoide, sarcomul cu celule rotunde mici, sarcomul uterin, sarcomul stromei endemetriale, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
3.8.3.
Tumorile stromale gastrointestinale: istorie naturală - existența wild-type GIST (tumoră stromală gastrointestinală) asociate cu cKIT/receptorul A al factorului de creștere derivate plachetar (PDGFRA); clasificare prognostică, obiectivele intervenției chirurgicale în boala localizată, terapie țintită molecular; evaluarea răspunsului tumoral la agenții țintiți molecular - criteriile RECIST
...
...
3.9.
Cancerele pielii
3.9.1.
Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, noncutanată/ uveală, mucozală, cu origine neprecizată; 2. leziunile nepigmentare; 3. profilul molecular; 4. sindroame paraneoplazice; evoluție; indicație terapeutică; principalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică)
...
3.9.2.
Cancerul cutanat bazo- și spinocelular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
...
...
3.10.
Tumorile sistemului neuroendocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - tumori funcționale/nefuncționale; sindroamele moștenite: MEN-1, MEN-2, von Hippel - Lindau, scleroza tuberoasă, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul analogiilor de somatostatină, urmărire postterapeutică)
...
3.11.
Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic - tumoră primară/metastatică; fenomenul pseudoprogresie/pseudoregresie, markeri tumorali; evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică; managementul presiunii intracraniene crescute, al convulsiilor, al fatigabilității, al pierderilor cognitive, urmărire postterapeutică)
...
3.12.
Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică - rolul markerilor tumorali serici epiteliali, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)
...
3.13.
Cancerul la copii: nefroblastomul, neuroblastomul, retinoblastomul, tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
...
Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
Obiective educaționale:
–
cunoașterea evaluării, a tratamentului, a consilierii, a terapiei de susținere biologică, a terapiei paliative, a conceptului de hospice în ceea ce privește pacientul neoplazic, precum și a monitorizării supraviețuitorilor la distanță;
...
–
cunoașterea factorilor de risc, a epidemiologiei, a screeningului, a prevenției, a fiziopatologiei, a geneticii, a biomarkerilor, a simptomelor și semnelor, a algoritmului diagnostic, a tratamentului, a monitorizării, a terapiei de susținere și paliative specifice fiecărei localizări.
...
Rezultate așteptate:
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să relateze prezentarea de caz a pacientului neoplazic.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze anamneza și examenul fizic în cazul diferitelor entități patologice, inclusiv al subtipurilor de boală neoplazică malignă.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să discute strategiile de management, în scopul de a selecta secvența terapeutică optimă.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să prescrie diferiți agenți chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici, având în vedere comorbiditatea asociată.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să opteze pentru tratament neoadjuvant sau adjuvant.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să indice tratamentul în funcție de statusul markerilor moleculari.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să cupleze efectele adverse ale agenților chimioterapici, cu țintă moleculară și imunologici.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să discute cu pacientul strategiile preventive.
...
–
Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze rezultatele unui trial clinic și să le aplice clinicii de zi cu zi, în sensul conceptului de medicină bazată pe dovezi.
...
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare specifice programului de pregătire în specialitatea oncologie medicală:
I.
Proba scrisă: 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.14.
...
II.
Proba clinică de oncologie medicală: 1 caz clinic selectat din tematica probei scrise
...
III.
Proba practică:
a)
de indicație terapeutică - subiectul va consta în prezentarea tratamentului sistemic oncologic, specific unei localizări tumorale;
...
b)
de interpretare a unei/unui explorări biologice/examen imagistic/examen anatomopatologic/examen genetic asociat(e) unei localizări tumorale.
...
...
Tematica de examen
Tematica de pregătire în modulul I.14
Baremul de manevre, tehnici și activități practice
Competențele practice minime acceptabile, ierarhizate în funcție de nivelul de experiență, au fost detaliate ca rezultate așteptate dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor din curriculumul de pregătire.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în oncologie medicală
Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist oncolog, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe care intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
Obligații
Medicul specialist oncolog medical se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
(la 20-02-2020,
Curriculumul de pregătire în specialitatea oncologie medicală a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 3 din 8 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 20 februarie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTO-RINO-LARINGOLOGIE și CHIRURGIE CERVICOFACIALĂ
Definiția specialității:
Oto-rino-laringologia și chirurgia cervicofacială este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie și tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul și sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum și structurile adiacente. Ea cuprinde de asemenea investigarea și tratamentul medical, recuperator și chirurgical al afecțiunilor aparatului acustico-vestibular, simțurilor gustului și mirosului, tulburările și afectările nervilor cranieni precum și deficientele de auz și de emisie sonoră, funcții de o mare importanță în comunicarea interumană.
Curriculumul prevede un număr de 520 de ore didactice pe 5 ani de studii universitare, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
15
MODULUL 1
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 2
CHIIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 3
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ (AUDIOLOGIE, VESTIBULOLOGIE, FONIATRIE)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 4
NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 5
PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 6
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 7
ORL PEDIATRIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
4 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 8
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
9 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 9
CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 10
OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 11
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
9,5 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 12
BIOETICA
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
0,5 LUNI
ORE DE CURS/MODUL
20 ore
MODULUL 13
CHIRURGIE PLASTICĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 14
NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
MODULUL 15
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL
11 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
2
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ
520 ORE, la care se adaugă 40 - 50 ore studiu individual/an, reprezentând 20 - 30% din activitate
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ
70 - 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
Structura programului
1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
...
2.
Stagii efectuate
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ - Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15 - total 44,5 luni
CHIRURGIE GENERALĂ - Modul 2 - 3 luni
NEUROLOGIE - Modul 4 - 1 lună
PNEUMOLOGIE - Modul 5 - 1 lună
ORL PEDIATRIE - Modul 7 - 4 luni
CHIRURGIE OMF - Modul 9 - 2 luni
OFTALMOLOGIE - Modul 10 - 1 lună
BIOETICA - Modul 12 - 0,5 luni
CHIRURGIE PLASTICĂ - Modul 13 - 2 luni
NEUROCHIRURGIE - Modul 14 - 1 lună
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
1, 2, 3
4, 5, 6, 7
8, 9, 10
11, 12, 13
14, 15
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea restului modulelor în timpul anului se va face după consultarea coordonatorului de rezidențiat.
OTORINOLARINGOLOGIE ȘI CHIRURGIE CERVICO-FACIALĂ - Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15, total 44,5 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
I.
Otologie
Cunoștințe fundamentale în:
A.
Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:
–
Inspecție, palpare - elemente normale de anatomie a urechii
...
–
Otoscopie
...
–
Endoscopie otologică
...
–
Microscopie otologică
...
–
Recoltare secreție auriculară
...
–
Aspirație auriculară
...
...
b)
FUNCȚIA AUZULUI:
–
Audiogramă în câmp liber
...
–
Teste cu diapazonul
...
–
Impedanță
...
–
Audiogramă tonală
...
–
Audiogramă vocală
...
–
Audiogramă supraliminară
...
–
Teste audiometrice obiective:
● potențiale evocate auditive, BERA
● otoemisiuni acustice
...
–
Audiologie pediatrică:
● metode de screening
● metode obiective
● metode subiective
...
...
c)
FUNCȚIA VESTIBULARĂ:
–
Nistagmus spontan
...
–
Nistagmus indus:
● nistagmus pozițional
● teste calorice
● electronistagmografie
● testul scaunului rotativ
● videonistagmografie
...
–
Reflexe spinale (Unterberger, Romberg)
...
–
Posturografie dinamică computerizată
...
...
d)
FUNCȚIA NERVULUI FACIAL
–
Teste topodiagnostice (testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian, etc)
...
–
Teste neurofiziologice:
● teste de stimulare nervoasă
● electromiografie
...
...
e)
INTERPRETARE IMAGISTICĂ:
–
Radiografie, CT, RMN, Angiografie
...
...
...
B.
Tratament nechirurgical
Tratamentul medicamentos și manevre terapeutice pentru:
● patologia infecto-inflamatorie a urechii (otite externe/medii/labirintite) cronică și de urgență
● hipoacuzie neurosenzorială
● tinitus
● sindroame vertiginoase
● pareză/paralizia nervului facial
● îngrijiri postoperatorii
...
C.
Tratament chirurgical
–
Anestezie locală și regională
...
–
Managementul othematomului
...
–
Excizia osteoamelor conductului auditiv extern
...
–
Extragerea corpilor străini
...
–
Polipi ai conductului auditiv
...
–
Recoltare biopsii
...
–
Timpanotomie
...
–
Plasare aeratoare timpanice
...
–
Miringoplastie și timpanoplastie
...
–
Antrotomie
...
–
Mastoidectomie (simplă, modificată, radicală)
...
–
Malformații auriculare
...
–
Plăgile regiunii temporale, conductului auditiv extern
...
–
Tumori ale urechii externe și medii
...
...
...
II.
Nas și sinusuri paranazale
Cunoștințe fundamentale în:
A.
Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:
–
Rinoscopia anterioară și posterioară;
...
–
Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia);
...
–
Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică)
...
–
Elemente de estetică a feței
...
–
Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavum
...
...
b)
TESTE FUNCȚIONALE
–
Rinomanometrie;
...
–
Rinometria acustică;
...
–
Teste olfactometrice (subiective, obiective);
...
–
Testarea clearance-ului mucociliar
...
...
c)
IMAGISTICĂ
–
CT;
...
–
RMN;
...
–
Angiografie;
...
–
Radiografii uzuale;
...
...
d)
INVESTIGAȚII ALERGOLOGICE
–
Testări alergice epicutanate;
...
–
Testări alergice intracutanate;
...
–
Teste nazale de provocare;
...
–
Citologie nazală;
...
–
Interpretarea testelor serologice;
...
...
...
B.
Tratament nechirurgical
–
Tratament medicamentos pentru patologia infecto-inflamatorie cronică și de urgență a nasului și sinusurilor paranazale
...
–
Imunoterapie specifică (desensibilizare);
...
–
Tratamentul reacțiilor anafilactice;
...
...
C.
Tratament chirurgical
Nas
–
Anestezie loco-regională
...
–
Tratamentul epistaxisului:
● Tamponament nazal anterior/posterior;
● Cauterizare nazală;
...
–
Îndepărtare de corp străin endonazal;
...
–
Polipectomie nazală;
...
–
Chirurgia cornetelor nazale cu instrumente reci/LASER/radiofrecvență, etc.
...
–
Reducere și imobilizarea osoasă în fracturile nazale;
...
–
Incizia și drenajul abceselor;
...
–
Septoplastie;
...
–
Închiderea perforațiilor septale;
...
–
Hematom septal;
...
–
Rinoplastia;
...
–
Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc);
...
–
Prelevarea de probe biologice - biopsii
...
–
Îngrijiri postoperatorii
...
Sinusuri paranazale
–
Puncția sinusului maxilar
...
–
Sinusoscopie;
...
–
Antrostomie endoscopică;
...
–
Chirurgie radicală (Caldwell - Luc);
...
–
Trepanarea sinusului frontal (Boeck)
...
–
Chirurgie externă a sinusului frontal;
...
–
Etmoidectomie externă;
...
–
Etmoidectomie endonazală (endoscopică, microscopică);
...
–
Drenaj frontal tip Draf;
...
–
Chirurgia endoscopică a sinusului sfenoidal
...
–
Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale (endoscopic și/sau pe cale externă)
...
–
Ligatura arterelor etmoidale și maxilară;
...
–
Dacriocistorinostomie;
...
–
Închiderea fistulelor oroantrale;
...
–
Tratamentul chirurgical endoscopic al fistulelor LCR;
...
–
Tratamentul tumorilor benigne și maligne rinosinuzale
● Maxilectomie (parțială, totală);
● Abord prin rinotomie laterală;
● Tehnica de abord extern medio-facială (degloving)
...
–
Abordul combinat al rinobazei;
...
–
Tratamentul leziunilor traumatice nazo-sinuso-faciale
...
–
Leziuni de țesuturi moi faciale
...
–
Proceduri de decompresie orbitară;
...
–
Tratamentul combinat al complicațiilor rinosinusale
...
...
...
III.
Laringe și trahee
Cunoștințe fundamentale în:
A.
Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)
–
Laringoscopie indirectă (cu oglinda)
...
–
Laringofibroscopie cu endoscop flexibil
...
–
Traheo-bronhoscopie endoscopică
...
–
Laringoscopie directă
...
–
Microlaringoscopie
...
–
Videostroboscopie
...
–
Analiza percepțională și acustică a vocii
● evaluarea timpului maxim de fonație
● evaluarea fonetografică
...
–
Prelevări pentru evaluare microbiologică
...
–
Aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică
...
–
Biopsii endolaringiene (indirectoscopic, fibroscop canal de lucru, microlaringoscopie suspendată)
...
–
Biopsii endotraheale și endobronșice
...
–
Electromiografia laringelui
...
...
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII:
–
CT, RMN, Radiografii clasice, Angiografie
...
...
...
B.
Tratament nechirurgical
–
Aplicații de soluții topice la nivelul laringelui
...
–
Tratamentul cu aerosoli
...
–
Tratament medicamentos în patologia infecto-inflamatorie
...
–
Terapie logopedică
...
–
Reeducarea vocală
...
...
C.
Tratament chirurgical
–
Anestezie locală și regională
...
–
Extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii
...
–
Intubație orotraheală
...
–
Traheostomie (inclusiv percutană, coniotomie)
...
–
Închiderea traheostomei
...
–
Chirurgia paraliziei uni/bilaterală a corzilor vocale
...
–
Chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie)
...
–
Chirurgia în traumatismele laringo-traheale
...
–
Chirurgia supurațiilor laringiene
...
–
Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne) cu sau fără utilizarea microscopului/LASER-ului
...
–
Cordectomie prin laringofisura sau endoscopica LASER
...
–
Laringectomie parțială fronto-laterală sau frontală anterioară
...
–
Laringectomie parțială orizontală supraglotică
...
–
Laringectomie parțială verticală
...
–
Hemilaringectomie
...
–
Laringectomie totală
...
–
Reconstrucția faringiană cu grefe locale și microvasculare
...
–
Reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator)
...
–
Patologie pediatrică laringiană
● gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil
● chirurgia malformațiilor laringo-traheale
● papilomatoza laringiană juvenilă
...
...
...
IV.
Cavitatea bucală, faringe și esofag cervical
Cunoștințe fundamentale în:
A.
Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:
–
Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui
...
–
Rinoscopia posterioară
...
–
Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă
...
–
Esofagoscopie cu optică rigidă sau flexibilă
...
–
Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui și esofagului
...
–
Gustometria
...
–
Teste funcționale pentru disfagie
...
–
Evaluarea pacientului cu sindrom de apnee obstructivă în somn (endoscopia de somn, poligrafia respiratorie și polisomnografia)
...
...
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII
–
Echografie părți moi cervicale, Radiografii, Ortopantomografia, CT, RMN, examen tranzit baritat cu seriografie de deglutiție, scintigrafie, pet-CT
...
...
...
B.
Tratament nechirurgical
–
Terapia cu inhalații
...
–
Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase a cavității bucale și faringelui
...
–
Reabilitarea pacientului cu tulburări de deglutiție și disfagie
...
...
C.
Tratament chirurgical
–
Anestezia locală și regională
...
–
Adenoidectomia
...
–
Amigdalectomia
...
–
Oprirea hemoragiei din loja amigdaliana
...
–
Drenajul abcesului
● periamigdalian și retroamigdalian
● parafaringian și retrofaringian
● de planșeu bucal
...
–
Corectarea malformațiilor
● Fren lingual
● Ranula
● Incluziuni chistice la nivelul planșeului bucal/val palatin
...
–
Îndepărtarea calculilor salivari pe calea orală
...
–
Extragerea de corpi străini faringieni/esofag proximal
...
–
Închidere de fistule faringiene
...
–
Chirurgia traumatismelor faringiene
...
–
Chirurgia tumorilor benigne și maligne ale cavității bucale, faringelui și esofagului
...
–
Chirurgia LASER și radiofrecvența la nivelul cavității orale și a faringelui:
● Tratament chirurgical al pacientului cu ronhopatiei și a apneei obstructive în somn
● Criptoliza LASER/Radiofrecvența
● Chirurgia reducțională LASER/radiofrecvența a bazei de limbă
...
...
...
V.
Patologia cervico-facială
Cunoștințe fundamentale în:
A.
Proceduri diagnostice
a)
EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:
–
Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale
...
–
Investigarea nervilor cranieni
● clinică
● electrofiziologică
...
–
Teste funcționale ale glandelor salivare
...
–
Puncție aspirativă bioptică echoghidată
...
...
b)
INTERPRETAREA IMAGISTICII
–
Echografie părți moi cervicale, Radiografii, CT, RMN, Angiografie, PET-CT
...
...
...
B.
Tratament nechirurgical
–
Tratament medicamentos al patologiei infecto-inflamatorii latero-cervicale (abcese, flegmoane, adenite acute, etc)
...
–
Tratamentul plăgilor cervicale
...
–
Chimio-radioterapie (indicații, urmărirea pacientului, complicații)
...
...
C.
Tratament chirurgical
–
Anestezie locală și regională cervicală
...
–
Îngrijirea pacientului cu traumatisme mecanice și fizico-chimice cervicale
...
–
Îngrijirea fistulelor cervicale
...
–
Extirparea:
● chistului de tract tireoglos
● chistului branhial
● fistulelor cervicale
...
–
Incizia și drenajul abceselor și flegmoanelor cervicale
...
–
Chirurgia tumorilor benigne cervicale
...
–
Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară)
...
–
Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene)
...
–
Limfadenectomie cervicală (funcțională, radicală, selectivă, etc)
...
–
Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă, etc)
...
–
Chirurgia glandelor salivare:
● extirparea glandei submandibulare
● extirparea glandei sublinguale
● biopsia glandelor salivare minore
● parotidectomie (parțială, subtotală, totală)
...
–
Chirurgia vaselor latero-cervicale (ligaturi vasculare arteriale sau venoase - arteră carotidă externă, arteră carotidă internă, arteră linguală, arteră facială, venă jugulară internă etc)
...
–
Chirurgia glandei tiroide
...
–
Chirurgie plastică și reconstructivă cervico-facială
● lambou prin alunecare și rotație
● lambou liber
...
–
Reconstrucție plastică extinsă
● lambou miofascial
● lambou musculocutanat
● lambou microvascular
...
–
Procedee de reconstrucție și restaurare facială
● lambou muscular dinamic
● proceduri statice
● chirurgie estetică facială
● blefaroplastie
● mentoplastie
● otoplastie
● lifting facial
● injectare toxină botulinică
...
...
...
...
Modulul 2, CHIRURGIE GENERALĂ, 3 luni
Nr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Principii de asepsie și antisepsie în chirurgia generală Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui
...
b.
Tehnici de drenaj
...
c.
Tehnici de sutură
...
d.
Tehnica pansamentului
...
e.
Tratamentul plăgilor.
...
f.
Profilaxia infecțiilor tetanice
...
g.
Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
...
h.
Tehnici de anestezie loco-regională
...
l.
Anestezia generală prin intubație nazo și oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubației nazo și oro-traheală)
...
j.
Resuscitarea cardiorespiratorie
...
k.
Transfuzia (indicații, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale), substituenți de sânge. Reechilibrarea hidro-electrolitică și echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului AB)
...
l.
Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutică)
...
m.
Sondajul vezical
...
n.
Examenul unui bolnav traumatizat
...
o.
Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
...
p.
Principii de tratament în politraumatisme
...
q.
Patologia hemostazei în practica chirurgicală
...
r.
Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
...
s.
Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
...
t.
Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
...
...
2.
Obiective educaționale
a.
deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală de bază, noțiuni legate de traumatologia țesuturilor moi și a oaselor, vindecarea plăgilor, principii de tratament în patologia supurativă acută;
...
...
3.
Rezultate așteptate:
i.
Sutura și îngrijirea plăgilor - 50
...
ii.
Drenaj supurații - 5
...
iii.
Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară - 2
...
iv.
Asistența în manevre de extracție corpi străini esofagieni, dilatații esofagiene, ablație diverticuli esofagieni, montare gastrostome de alimentație - 10
...
...
Modulul 4, NEUROLOGIE, 1 lună
Nr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale
...
b.
Accidente vasculare cerebrale și implicațiile în patologia ORL
...
c.
Sindroame vestibulare
...
d.
Aspecte neurologice în patologia ostructivă de somn
...
e.
Patologia nervilor cranieni și noțiuni de electrofiziologie
...
...
2.
Obiective educaționale.
a.
Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul și tratamentul pacientului neurologic.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
a.
Interpretarea caracteristicilor patologiei vasculare cu implicații neurologice
...
b.
CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)
...
c.
Noțiuni minimale de electrofiziologie cu implicații în patologia ORL
...
...
Modulul 5, PNEUMOLOGIE, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: - anestezie, tehnici de prelevare (culturi, biopsii, lavajul bronhioloalveolar).
...
b.
Patologia traheei: Stenozele traheale iatrogene. Tumori traheale. Corpul străin traheo-bronșic
...
c.
Tuberculoza pulmonară - principii de diagnostic și tratament, elemente caracteristice infecțiilor secundare în sfera ORL
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
asimilarea de cunoștințe teoretice cu privire la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor traheo-bronșice și dobândirea de abilități practice de endoscopie traheo-bronșică
...
...
3.
Rezultate așteptate:
a.
participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor - 10
...
b.
anestezii locale - 10
...
c.
bronhoscopii diagnostice - 3
...
d.
bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații, biopsii, corpi străini) - 2
...
...
Modulul 7, ORL Pediatrie, 4 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Malformațiile în ORL - diagnostic precoce și posibilități terapeutice
...
b.
Patologia inflamator-infecțioasă nazo-sinusală, faringiană, otomastoidiană și laringiană la copii
...
c.
Patologia tumorală benignă și malignă ORL a copilului
...
d.
Hipoacuziile neurosenzoriale - diagnostic și reabilitare auditivă (proteze auditive convenționale și implantabile)
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Deprinderea elementelor particulare de diagnostic și tratament în patologia pediatrică ORL sus-menționată
...
b.
Deprinderea noțiunilor elementare de evaluare auditivă pe grupe de vârstă
...
c.
Indicațiile protezelor auditive convenționale și implantabile în populația pediatrică
...
...
3.
Rezultate așteptate
a.
Diagnostic în patologia ORL pediatric - 40
...
b.
Tehnici chirurgicale ORL pediatrie:
i.
Adenoidectomie - 20
...
ii.
Amigdalectomie - 10
...
iii.
Extracție corpi străini traheobronșici - 4
...
iv.
Timpanotomie - 10
...
v.
Antroaticotomie - 5
...
...
c.
Asistarea medicului îndrumător la chirurgia de implant cohlear - 1
...
...
Modulul 9, CHIRURGIE OMF, 2 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Examenul clinic și paraclinic în chirurgia OMF.
...
b.
Traumatisme oro-maxilo-faciale
...
c.
Sinuzitele maxilare de origine dentară
...
d.
Patologia orală inflamatorie și oncologică
...
e.
Patologia articulației temporo-mandibulare
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală OMF de bază,
...
b.
diferite abilități practice legate de traumatologia țesuturilor moi faciale și a oaselor în special fracturile tip Le Fort;
...
c.
deprinderea unor noțiuni legate de patologia dentară și a cavității bucale în general și efectuarea de manevre specifice specialității sub atenta supraveghere a medicului coordonator.
...
d.
Elemente de diagnostic și tratament ale sinuzitelor odontogene, în special cele iatrogene (corpi străini, chirurgia de implant dentar, etc.)
...
...
3.
Rezultate așteptate:
a.
Examene clinice OMF - 20
...
b.
Interpretare examene paraclinice în chirurgia OMF - 20
...
c.
Asistența la cazuri de traumatologie oro-maxilo-facială în condiții de urgență - camera de gardă - 10
...
d.
Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera OMF - 10
...
...
Modulul 10, Oftalmologie, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Patologia inflamatorie a orbitei și globului ocular
...
b.
Patologia căilor lacrimale
...
c.
Complicațiile supurative orbito-oculare ale rinosinuzitelor
...
...
2.
Obiective educaționale
a.
Înțelegerea relației de cauzalitate între patologia inflamatorie orbito-oculară și rinosinusală
...
b.
Indicațiile chirurgiei transnazale în patologia inflamatorie-infecțioasă orbitoculară
...
...
3.
Rezultate așteptate:
a.
Cateterisme căi lacrimale - 10
...
b.
Asistență la diagnosticul și tratamentul patologiei inflamatorii orbito-oculare - 30
...
...
Modulul 12: BIOETICĂ, 0,5 luni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1.
Tematică. 1. Introducere în bioetică - 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore 3. Relația medic-pacient - 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală - 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore 2.
...
2.
Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
...
Modulul 13, CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând lambouri cutanate.
...
b.
Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând grefe autologe și heterologe.
...
c.
Principii și tehnici de chirurgie plastică facială
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
Deprinderea principiilor și tehnicilor de reconstrucție a defectelor chirurgicale cervico-faciale.
...
b.
Deprinderea principiilor și tehnicilor de chirurgie plastică facială (otoplastie, rinoplastie).
...
...
3.
Rezultate așteptate:
a.
Asistarea medicului îndrumător care efectuează tehnicile chirurgicale sus-menționate - 10
...
b.
Deprinderea noțiunilor elementare de îngrijire a plăgilor regiunii cervico-faciale - 10
...
...
Modulul 14, anul II, 1 lună, NEUROCHIRURGIE
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual
1.
Tematica:
a.
Principii și tehnici de tratament neurochirurgical
...
b.
Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și bazi-craniene.
...
c.
Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia proceselor inflamatorii, infecțioase și tumorale intracraniene și bazi-craniene.
...
d.
Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală.
...
...
2.
Obiective educaționale:
a.
capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni cu indicație terapeutică neurochirurgicală;
...
b.
Deprinderea elementelor de bază în diagnosticul și tratamentul patologiei de graniță ORL-neurochirurgie
...
...
3.
Rezultate așteptate:
a.
Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical
...
b.
Efectuarea sub supraveghere a tehnicilor chirurgicale de graniță ORL-neurochirurgie (rinobaza, otobaza)
...
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Curriculumul de otorinolaringologie prevede un număr de 480 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:
Nivele de competență:
● Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.
● Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.
● Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).
Portofoliul la finalul pregătirii cuprinde un număr de proceduri nechirurgicale/chirurgicale executate independent conform tabelului:
Procedura chirurgicală
Număr de proceduri
executate independent
Nivel experiență
Tamponament nazal anterior și posterior
10
III
Hemostaza chirurgicală pentru epistaxis
2
III
Extragere de corpi străini nazali
5
III
Puncție sinus maxilar
5
III
Polipectomie nazală
10
III
Septoplastie
5
III
Turbinoreducții cu LASER sau radiofrecvență
10
III
Tratamentul de urgență al fracturilor nazale
3
III
Incizie-drenaj flegmon periamigdalian
5
III
Drenaj colecții laterocervicale
2
III
Adenoidectomie
10
III
Amigdalectomie
5
III
Laringoscopie directă
5
III
Traheotomie
2
III
Bronhoscopie
5
III
Timpanotomie
5
III
Antroaticotomie
2
III
Intervenții endoscopice în rinosinuzite
10
III
Biopsii în sfera ORL
10
III
Proceduri nechirurgicale
Număr de proceduri
executate independent
Audiogramă tonală
30
III
Timpanogramă
5
III
Examinare endoscopică ORL
100
III
Prelevare exudate nazale
50
III
Manevre de repoziționare pentru VPPB
10
III
Examen clinic vestibular cu videonistagmoscopie
15
III
Proceduri nechirurgicale/chirurgicale,
altele decât cele de mai sus
Număr de proceduri la care
a asistat sau a fost asistat
200
I-III
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specific programului:
- Probă scrisă
Da
- examen clinic
Da
- probă de abilități/manualități
Nu
- probă pe casetă video
Nu
- probă operatorie
Da
- dizertație
Nu
Tematica de examen medic specialist
1. Anatomia și fiziologia nasului și sinusurilor paranazale
2. Anatomia și fiziologia faringelui
3. Anatomia și fiziologia laringelui
4. Anatomia și fiziologia urechii
5. Anatomia chirurgicală a regiunii cervicale
6. Malformații în ORL - diagnostic precoce și posibilități terapeutice
7. Metode de explorare ale nasului și sinusurilor paranazale
8. Metode de explorare ale cavității bucale și faringelui
9. Metode de explorare a laringelui
10. Metode de explorare a urechii
11. Metode de explorare ale traheei și bronhiilor
12. Metode de explorare a esofagului
13. Urgențele rinosinusale (traumatismele nazale și sinuso-faciale, epistaxis, corpi străini nazo-sinusali)
14. Urgențele faringiene (traumatismele faringelui - mecanice și fizico-chimice, corpii străini faringieni)
15. Urgențele laringiene (insuficiență respiratorie acută de cauza laringiană, traumatismele laringelui, corpii străini laringo-traheo-bronșici)
16. Urgențele oto-mastoidiene (traumatismele urechii și a osului temporal, surditatea brusc instalată, traumă sonoră acută, vertijul periferic acut, paralizia facială periferică, corpii străini auriculari)
17. Urgențele esofagiene (esofagită postcaustică, corpii străini esofagieni)
18. Urgențele cervicale (traumatismele părților moi cervicale, hemoragii cervicale, supurațiile cervicale)
19. Patologia infecto-inflamatorie acută rinosinusală (rinite acute, rinosinuzite acute)
20. Patologia infecto-inflamatorie acută a cavității bucale și a faringelui (stomatite, glosite, amigdalite și faringite acute)
21. Patologia infecto-inflamatorie acută laringiană (laringitele acute, epiglotită acută, pericondrită laringiană, abcesul laringian)
22. Patologie infecto-inflamatorie acută otomastoidiană (otita medie acută, otomastoidită acută a adultului și copilului)
23. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandei tiroide
24. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandelor salivare
25. Patologia infecto-inflamatorie cronică rinosinusală (rinite cronice, rinosinuzitele cronice)
26. Patologia infecto-inflamatorie cronică a cavității bucale și a faringelui
27. Patologia infecto-inflamatorie cronică a laringelui.
28. Patologia infecto-inflamatorie cronică otomastoidiană.
29. Patologia infecto-inflamatorie cronică a glandelor salivare
30. Patologia tumorală benignă rinosinusală
31. Patologia tumorală benignă a cavității bucale și a faringelui
32. Patologia tumorală benignă a laringelui
33. Patologia tumorală benignă otomastoidiană
34. Patologia tumorală benignă a glandei tiroide
35. Patologia tumorală benignă a traheei
36. Patologia tumorală benignă a esofagului
37. Patologia tumorală benignă a glandelor salivare
38. Patologia tumorală malignă rinosinusală
39. Patologia tumorală malignă a cavității bucale și faringelui
40. Patologia tumorală malignă a laringelui
41. Patologia tumorală malignă otomastoidiana
42. Patologia tumorală malignă a glandei tiroide
43. Patologia tumorală malignă a traheei
44. Patologia tumorală malignă a esofagului cervical
45. Patologia tumorală malignă a glandelor salivare
46. Patologie tumorală cervicala
47. Patologia tumorală parafaringiană
48. Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rino- și otobază, orbită, căi lacrimale și spații profunde)
49. Sindroamele paralitice laringiene și asociate
50. Clasificarea, evaluarea și principiile de tratament ale tulburărilor vocii (elemente de foniatrie și fonochirurgie)
51. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.
52. Algiile cranio-cervico-faciale
53. Manifestări ale bolilor sistemice în ORL
54. Sindromul de apnee obstructivă în somn (diagnostic, etiopatogenie, principii de tratament)
55. Hipoacuziile neurosenzoriale: diagnostic și reabilitare auditivă (proteze convenționale și implantabile)
56. Otoscleroză
57. Sindroamele vestibulare periferice
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1. Rezecția septului nazal
2. Chirurgia cornetelor nazale
3. Chirurgia sinuzitei maxilare (include tehnici chirurgicale endoscopice)
4. Chirurgia sinuzitei etmoidale (include tehnici chirurgicale endoscopice)
5. Chirurgia sinuzitei frontale (include tehnici chirurgicale endoscopice)
6. Amigdalectomia
7. Adenoidectomia
8. Micro-laringoscopia suspendată (include tehnici chirurgicale cu instrumente reci și LASER-C02 asistată)
9. Traheo-bronhoscopia
10. Esofagoscopia
11. Ligatura venei jugulare interne
12. Ligatura arterei carotide primitive
13. Ligatura arterei carotide externe
14. Ligatura arterei linguale
15. Ligatura arterei faciale
16. Ligatura arterei temporale superficiale
17. Traheotomia
18. Laringectomia totală
19. Disecția ganglionară cervicală selectivă
20. Montare aerator transtimpanal
21. Mastoidectomia corticală (antro-mastoidectomia)
22. Mastoidectomia radicală (tehnică deschisă „canal wall-down”)
23. Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații).
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN OTO-RINO-LARINGOLOGIE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist otorinolaringolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.
...
2.2.
Obligații
Medicul specialist otorinolaringolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și ale Ministerului Sănătății.
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:
...
2.3.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist
2.3.1.
Chirurgie LASER în ORL
...
2.3.2.
Chirurgia Oncologică în ORL
...
2.3.3.
Endoscopie ORL
...
2.3.4.
Audiologie
...
2.3.5.
Vestibulologie
...
2.3.6.
Foniatrie
...
2.3.7.
Patologia respiratorie în somn
...
...
2.4.
Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
-
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu
Semnătura
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTORINOLARINGOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Obiectivele programului
Obiectivul general al rezidențiatului este de a pregăti medicii stomatologi pentru a deveni specialiști în Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), cu o pregătire academică vastă și solidă și o experiență clinică adecvată în diferite metode de tratament. La finalizarea pregătirii prin rezidențiat, absolventul trebuie să dobândească următoarele abilități:
1.
Recunoașterea modificărilor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar;
...
2.
Stabilirea diagnosticului anomalilor dentare și dento-maxilare;
...
3.
Evaluarea necesarului de tratament ortodontic la nivel individual și social
...
4.
Conceperea planului de tratament și prognosticul acestuia;
...
5.
Aplicarea de proceduri ortodontice interceptive;
...
6.
Realizarea de tratamente pentru toate tipurile de anomalii;
...
7.
Colaborarea în tratamentul interdisciplinar al pacienților, inclusiv în tratamentul chirurgical ortognatic și al tulburărilor cranio-mandibulare;
...
8.
Practicarea specialității în conformitate cu standardele profesionale și etice;
...
9.
Revizuirea, înțelegerea și evaluarea literaturii de specialitate dar și medicale de interes pentru specialitate;
...
10.
Formularea unei ipoteze de cercetare, realizarea unui proiect/studiu de cercetare, efectuarea de cercetări și expunerea rezultatelor și concluziilor acestora;
...
11.
Folosirea oportunităților disponibile pentru îmbunătățirea competențelor profesionale și de educație medicală continuă pe tot parcursul vieții.
...
1.
CARACTERISTICI GENERALE
1.1.
Ortodonția și Ortopedie Dento-Facială (Ortodonție și ODF), reprezintă specialitatea care studiază procesele de creștere și dezvoltare ale aparatului dento-maxilar, incluzând etiopatogenia, diagnosticul și tratamentul anomaliilor dentare și dento-maxilare precum și al malformațiilor congenitale;
...
1.2.
Candidații pentru pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială trebuie să fie absolvenți ai programului de studii universitare de licență în medicină dentară;
...
1.3.
Pregătirea în specialitatea Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății pentru pregătirea în rezidențiat;
...
1.4.
Pregătirea teoretică și practică se va efectua sub îndrumarea cadrelor didactice de predare ale Facultăților de Medicină Dentară acreditate de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății (formatori/îndrumători în rezidențiat) și va fi condusă, supravegheată și controlată de șeful de disciplină, în calitate de coordonator de pregătire în rezidențiat;
...
1.5.
Raportul îndrumător-rezidenți trebuie să fie de cel puțin 1:6;
...
1.6.
Programul de pregătire în rezidențiat prevede încadrarea și prezența cu normă întreagă a rezidenților. Programul de bază presupune 75% din timpul disponibil și trebuie să fie completat (pentru restul de 25%) de activități suplimentare, care vor varia în funcție de de fiecare instituție în parte și de nevoile rezidenților. Astfel de activități includ: cursuri speciale, activitate clinică și de cercetare suplimentară, evaluarea tratamentelor ortodontice, participarea la cursuri susținute de profesori invitați, întâlniri științifice etc.;
...
1.7.
Activitatea de pregătire teoretică și practică specifică se concretizează prin participarea efectivă la cursuri, seminarii și stagii clinice, activități practice în laborator (preclinice), prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, activități de cercetare, alte activități specifice. Din această pregătire, activitatea teoretică reprezintă 20-30%, restul fiind alocat activităților practice și studiului individual;
...
1.8.
Curriculumul de pregătire prevede un număr minim de 200 de ore didactice pe an de studiu, la care se adaugă minim 40-50 de ore de studiu individual. Pentru studiul individual, rezidenții sunt obligați să aloce un număr considerabil de ore din timpul lor (de exemplu, pentru fiecare oră de curs, este necesară o medie de două ore de studiu individual);
...
1.9.
Activitatea clinică presupune un număr minim de 16 de ore pe săptămână (care nu include seminariile clinice și discuțiile asupra planurilor de tratament). Numărul minim de ore dedicat practicii clinice (inclusiv ore de laborator, ca activități preclinice), pe perioada celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat, este de 2000 de ore;
...
1.10.
Rezidenții trebuie să trateze pacienții sub supravegherea permanentă a îndrumătorilor/coordonatorilor;
...
1.11.
Pe lângă instruirea teoretică și practică în ortodonția "clasică", rezidenții trebuie să dobândească experiență și în tratamentul pacienților care necesită o abordare multidisciplinară și/sau interdisciplinară;
...
1.12.
Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor practice, după caz, se realizează la finalul fiecărui modul de pregătire;
...
1.13.
Examenul final (la încheierea celor 3 ani de pregătire prin rezidențiat) se concretizează prin 4 probe, respectiv o probă scrisă, două probe clinice și o probă practică. Una dintre probele clinice poate fi prezentarea unui portofoliu de 10 cazuri clinice rezolvate, cu documentație completă, reprezentând diferite anomalii dento-maxilare și proceduri de tratament. Prezentarea la examenul final este condiționată de participarea la cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate științifice precum și de îndeplinirea integrală a baremului minimal al activității de pregătire practică;
...
1.14.
Baremul minimal al activității de pregătire practică se regăsește în caietul de stagiu, care monitorizează pregătirea medicului rezident și, în care vor fi trecute evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestările științifice și de educație medicală continuă, alte activități;
...
...
2.
DURATA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT
Durata de pregătire în rezidențiatul de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială este de 3 ani. Programul de pregătire se bazează pe un minim de 48 de săptămâni pe an și 40 de ore pe săptămână, care totalizează 5760 ore programate pentru cei 3 ani.
...
3.
STRUCTURA DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIAT
3.1.
Etapa administrativ-organizatorică: constituirea dosarului de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și/sau clinica unde a fost repartizat, instructajul și repartizarea rezidenților de către coordonatorul de rezidențiat și stabilirea programului de activitate: 1 săptămână.
...
3.2.
Pregătirea teoretică și practică în cadrul programului de rezidențiat de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială cuprinde următoarele stagii obligatorii a căror distribuție, pe ani de studiu, este:
Stagii obligatorii
Durata
ANUL I.
Ortodonție și ODF
11 luni
Pedodonție
1 lună
ANUL II.
Ortodonție și ODF
11 luni
Chirurgie OMF/Dento-alveolară
½ lună
ANUL III.
Ortodonție și ODF
11 luni
Protetică Dentară
½ lună
Parodontologie
½ lună
Partea
Nume
Număr de ore
A
Discipline biologice și medicale generale
200
B
Subiecte ortodontice de bază
330
C
Subiecte ortodontice generale
400
D
Tehnici ortodontice
290
E
Proceduri de tratament interdisciplinare
100
F
Aspecte particulare în terapia ortodontică
85
G
Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică
20
Totalul orelor de teorie
1425
...
...
4.
CONȚINUTUL PREGĂTIRII ÎN REZIDENȚIATUL DE ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ CU DURATA DE 3 ANI
Pregătirea în cadrul rezidențiatului de Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială se realizează prin cursuri, seminarii, stagii clinice, prezentări de cazuri clinice, realizarea de referate științifice, participare la manifestări științifice etc. Tematica acestora este următoarea:
4.1.
CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:
A.
DISCIPLINE BIOLOGICE ȘI MEDICALE GENERALE; 5 luni (200 ore)
1.
Anatomia și Embriologia Extremității Cefalice: 1 lună (40 ore)
1.1.
Creșterea și dezvoltarea normală a feței și componentelor aparatului dento-maxilar;
...
1.2.
Creșterea osoasă cranio-facială; modalități de creștere, centre de creștere osoasă;
...
1.3.
Procesele de organo și morfogeneză - normal și patologic;
...
1.4.
Etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine și a altor malformații congenitale.
...
...
2.
Genetică: 1/2 lună (20 ore)
2.1.
Malformațiile cranio-faciale
...
2.2.
Diagnosticul pre și postnatal al anomaliilor craniofaciale;
...
2.3.
Etiopatogenia, clasificarea și prognosticul sindroamelor genetice
...
2.4.
Consilierea genetică.
...
...
3.
Patologie orală: 1/2 lună (20 de ore)
3.1.
Leziuni orale premaligne și maligne;
...
3.2.
Manifestări orale în diferite afecțiuni (stomatite, candidoze, boli sistemice etc.);
...
3.3.
Fiziopatologia glandelor salivare;
...
3.4.
Traumatisme faciale.
...
...
4.
Biologie celulară și moleculară, imunologie și microbiologie: 1/2 lună (20 ore).
4.1.
Metabolismul celular în condiții normale și patologice;
...
4.2.
Formarea și proliferarea țesuturilor;
...
4.3.
Dezvoltarea osoasă, cartilaginoasă, dentară și musculară;
...
4.4.
Erupția dentară și răspunsurile structurilor parodontale;
...
4.5.
Mecanisme de resorbție radiculară.
...
...
5.
ORL și Logopedie: 1/2 lună (20 de ore)
5.1.
Elementele anatomice din sfera ORL (nas și sinusuri paranazale; faringe, nazofaringe și laringe; ureche)
...
5.2.
Fenomenologia funcției respiratorii (normal și patologic);
...
5.3.
Tulburările de somn; sindromul apneic obstructiv;
...
5.4.
Funcția fonatorie; normal și patologic
...
...
6.
Psihologia copilului, adolescentului și adultului: 1/2 lună (20 ore)
6.1.
Psihologia copilului, adolescentului și adultului
...
6.2.
Particularitățile psiho-comportamentale ale copilului, adolescentului și adultului
...
6.3.
Potențialul și limitele impuse de modificările de comportament
...
6.4.
Aspectele legate de motivația pacientului și evaluarea cooperării acestuia
...
6.5.
Impactul aspectului facial asupra stimei de sine
...
6.6.
Aspectelor psihologice în raport cu tratamentul ortodontic și/sau multidisciplinar; relația medic- pacient
...
...
7.
Metodologia cercetării științifice și biostatistică: 1 lună (40 ore)
7.1.
Principiile generale, teoretice și practice ale modelelor de cercetare
...
7.2.
Designul cercetării: componența eșantionului și criterii pentru grupul de control
...
7.3.
Studiul și analiza lucrărilor de cercetare
...
7.4.
Metodele statistice utilizate în cercetare și proceduri/modalități de prelucrare a datelor
...
7.5.
Evaluarea validității metodologiei statistice și a interpretării rezultatelor
...
...
8.
Sănătate orală: 1/2 lună (20 ore)
8.1.
Principiile de bază ale studiilor epidemiologice
...
8.2.
Analiza datelor și interpretarea critică a rezultatelor
...
8.3.
Prevalența și incidența anomaliilor dento-maxilare
...
8.4.
Indicii de estimare a nevoii de tratament ortodontic; atitudinea ortodontului în raport cu necesitatea de tratament
...
...
...
B.
SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ: 8 1/2 luni (330 ore)
1.
Procesele de creștere și dezvoltare la nivelul extremității cefalice (normal și patologic) - (50 ore)
1.1.
Formarea și dezvoltarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar
...
1.2.
Tipuri și modalități de creștere la nivelul aparatului dento-maxilar; centre de creștere ale scheletului cranio-facial
...
1.3.
Dinamica creșterii și dezvoltării postnatale cranio-faciale; etapele proceselor de creștere și dezvoltare; puseele de creștere și implicațiile acestora asupra tratamentului ortodontic; previziuni de creștere;
...
1.4.
Aprecierea/evaluarea proceselor de creștere și dezvoltare; variația individuală;
...
1.5.
Factorii care influențează procesele de creștere și dezvoltare la nivelul aparatului dento-maxilar (factori ereditari, endocrini, metabolici, de mediu, funcționali etc.)
...
...
2.
Dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic) - (50 ore)
2.1.
Formarea și dezvoltarea sistemului dentar (normal și patologic);
...
2.2.
Factorii care influențează dezvoltarea dentiției
...
2.3.
Anomalii de număr, mărime, formă și poziție a dinților
...
2.4.
Dinamica dezvoltării arcadelor dentare
...
2.5.
Modificări ale structurilor aparatului dento-maxilar și răspunsul acestora la tratamentul ortodontic (dinți, mișcări dentare, mecanisme de resorbție radiculară, țesuturi parodontale)
...
...
3.
Investigația în Ortodonție și ODF (100 ore)
3.1.
Anamneză
...
3.2.
Examen clinic (extra și intraoral)
...
3.3.
Examen complementare (examen radiologic, de model, fotografic, antropologic)
...
3.4.
Alte examene (clinice și/sau complementare)
Investigația radiologică
–
indicații și contraindicații, importanța și oportunitatea investigației radiologice, limite, riscuri
...
–
metode radiologice utilizate în ortodonție
...
–
modificările patologice care pot fi diagnosticate radiologic
...
–
cefalometrie (identificarea pe teleradiografie a structurilor anatomice relevante, trasarea principalelor contururi și planuri pe teleradiografie, analize cefalometrice), limitele și analiza lor.
...
...
...
4.
Biomecanica ortodontică (80 ore)
4.1.
Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici
...
4.2.
Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale
...
4.3.
Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar.
...
4.4.
Relația dintre capacitatea de adaptare a țesuturilor și rezultatele măsurilor de ortopedie dentofacială
...
4.5.
Evaluarea forțelor ortodontice produse de diferite aparate ortodontice
...
4.6.
Modificări post-tratament ortodontic
...
...
5.
Materiale folosite în Ortodonție (pentru amprentă, colaj, aparate ortodontice). (50 ore)
5.1.
Proprietăți, compoziție și utilizări ale materialelor folosite în Ortodonție
...
5.2.
Manipularea și folosirea materialelor ortodontice.
...
5.3.
Reguli pentru alegerea corectă a materialelor ortodontice
...
...
...
C.
SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE: 10 luni (400 ore)
1.
Etiologia și epidemiologia anomaliilor dento-maxilare (20 ore)
1.1.
Factorii cauzali generali/loco-regionali/funcționali ai anomaliilor dentare și dento-alveolare
...
1.2.
Influențele nefavorabile ale factorilor de mediu și interceptarea acestora
...
...
2.
Anomaliile dentare și dento-maxilare (110 ore)
2.1.
Etiopatogenia anomaliilor dentare și dento-maxilare: factori filogenetici, ontogenetici, ereditari, endocrini, metabolici, funcționali, loco-regionali, obiceiuri vicioase, patologia zonei de sprijin etc.)
...
2.2.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
...
2.3.
Compresiunea de maxilar (clasa II/1): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament
...
2.4.
Ocluzia adâncă acoperită (clasa II/2): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament
...
2.5.
Ocluzia deschisă: terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.
...
2.6.
Prognatismul mandibular (clasa III): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament
...
2.7.
Dizarmonia dento-alveolară (DDA): forme clinice, clasificare, terminologie, etiopatogenie, semne clinice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament
...
2.8.
Anomaliile dentare (de număr, de erupție, de poziție etc.): terminologie, etiopatogenie, semne clinice și radiologice, diagnostic pozitiv și diferențial, obiective terapeutice, modalități de tratament.
...
...
3.
Diagnosticul în Ortodonție și ODF (115 ore)
3.1.
Stabilirea unui diagnostic prezumtiv pe baza examinării sumare a pacientului
...
3.2.
Consilierea, după o examinare sumară, cu privire la fezabilitatea tratamentului, necesitatea analizei mai detaliate și a planificării tratamentului precum și trimiterea către alte specialități pentru evaluare și tratament
...
3.3.
Diagnosticul pozitiv pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic, modelelor de studiu, fotografiilor, radiografiilor și altor date relevante
...
3.4.
Principii de evaluare a diagnosticului ortodontic
...
...
4.
Tratamentul ortodontic; Caracteristici (100 ore)
4.1.
Principiile, obiectivele și particularitățile tratamentului ortodontic (în funcție de vârstă, anomalie, reactivitatea organismului etc.)
...
4.2.
Tipurile de tratament ortodontic (profilactic, preventiv, interceptiv, curativ, interdisciplinar)
...
4.3.
Evaluarea gravității și prognosticului anomaliilor dento-maxilare; Stabilirea strategiei de tratament, a măsurilor terapeutice, a momentului începerii tratamentului, a succesiunii etapelor de tratament și a prognosticului, precum și estimarea duratei tratamentului
...
4.4.
Definirea obiectivelor de tratament cu luarea în considerare a alternativelor terapeutice
...
4.5.
Realizarea planului de tratament pentru diferite tipuri de anomalii dentare și dento-maxilare
...
4.6.
Parametrii/Coordonatele estetice și funcționale în contextul terapiei ortodontice
...
4.7.
Variații individuale ale răspunsului organismului la terapia ortodontică
...
4.8.
Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite
...
4.9.
Efectele iatrogene ale tratamentului ortodontic; modificări dentare, parodontale, durere
...
4.10.
Principiile igienei orale optime în cadrul tratamentului ortodontic.
...
...
5.
Contenția și recidiva (40 ore)
5.4.
Stabilitatea rezultatului ortodontic: echilibrarea finală și contenția
...
5.5.
Tipuri și modalități/alternative de contenție ortodontică; durata contenției.
...
5.6.
Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială: cauze, modalități de prevenire
...
...
6.
Literatura de specialitate (15 ore)
6.1.
Informarea din diverse publicații de specialitate
...
6.2.
Decelarea aspectelor esențiale pentru ortodonție în literatura de specialitate
...
6.3.
Prezentarea concisă și analitică a articolelor din literatura de specialitate
...
...
...
D.
APARATE ORTODONTICE/TEHNICI ORTODONTICE: 7 1/2 luni (290 ore)
1.
Aparatele ortodontice biomecanice mobilizabile: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații
...
2.
Aparatele ortodontice funcționale: părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații
...
3.
Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase
...
4.
Aparatele ortodontice fixe (parțiale și poliagregate): părți componente, tipuri, design, limite, indicații și contraindicații.
...
5.
Aparatele ortodontice extraorale: caracteristici constructive, indicații, potențial și limite, tipuri de aparate (headgear, mască facială Delaire, bărbița și capelină)
...
6.
Dispozitive de ancorare scheletală
...
7.
Menținătoarele de spațiu: caracteristici, importanță, indicații și contraindicații.
...
8.
Aparate de contenție: indicații și contraindicații, design, potențial și limite.
...
9.
Extracția dentară în ortodonție: indicații, contraindicații, metode, limite.
...
...
E.
PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE: 2 1/2 luni (100 ore)
1.
Tratamentul ortodontico-pedodontic: 1 lună (40 ore)
1.1.
Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte
...
1.2.
Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri
...
1.3.
Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)
...
1.4.
Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari
...
1.5.
Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau intercepția anomaliilor dento-maxilare
...
1.6.
Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice.
...
...
2.
Tratamentul ortodontico-chirurgical: 1/2 lună (20 ore)
2.1.
Indicațiile tratamentelor ortodontico-chirurgicale asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi
...
2.2.
Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită intervenții chirurgicale ortognate
...
2.3.
Abordări multidisciplinare în tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo palatine (DLMP)
...
2.4.
Indicația, momentul și aplicarea de tratament multidisciplinar al DLMP
...
2.5.
Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu DLMP
...
...
3.
Tratamentul ortodontico-protetic: 1/2 lună (20 ore)
3.1.
Principiile tratamentului ortodontic-restaurativ
...
3.2.
Indicații și limite ale tratamentului asociat ortodontico-protetic
...
3.3.
Particularități ale tratamentului ortodontic la pacienții care necesită abordare terapeutică ortodontico-restaurativă
...
...
4.
Tratamentul ortodontico-parodontal: 1/2 lună (20 ore)
4.1.
Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienții cu afecțiuni parodontale; indicații și contraindicații
...
...
...
F.
ASPECTE PARTICULARE ÎN TERAPIA ORTODONTICĂ: 2 luni (85 ore)
1.
Intercepția în ortodonție (20 ore)
1.1.
Supravegherea evoluției sistemului dentar și a permutării dentare (decelarea stărilor patologice)
...
1.2.
Ghidarea dezvoltării ocluziei
...
1.3.
Măsuri și modalități de intercepție ortodontică: indicații, particularități
...
...
2.
Ortodonția adultului (40 ore)
2.1.
Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult
...
2.2.
Tratamentul pacienților adulți în colaborare cu alte specialități
...
...
3.
Disfuncția craniomandibulară (25 ore)
3.1.
Etiologia disfuncției craniomandibulare
...
3.2.
Măsuri generale și specifice de tratament a disfuncției craniomandibulare
...
3.3.
Indicații și contraindicații pentru tratamentul ortodontic la pacienții cu disfuncție craniomandibulară
...
3.4.
Posibilele implicații ale tratamentului ortodontic în cazul disfuncțiilor craniomandibulare
...
...
...
G.
DISCIPLINE CONEXE PENTRU PREGĂTIREA ORTODONTICĂ 1/2 lună (20 ore)
1.
Etica profesională și legislație specific: 1 săpt. (10 ore)
1.1.
Comportamentul și conduita ortodontului ca furnizor de servicii medicale
...
1.2.
Standarde etice care se aplică în relațiile cu pacienții, personalul auxiliar și colegi
...
1.3.
Reguli și legi care se aplică practicii ortodontice
...
1.4.
Greșeli și erori în practica medicală
...
1.5.
Responsabilitățile și vulnerabilitățile practicii ortodontice; procesul de malpraxis
...
...
2.
Managementul sănătății și siguranței în practica ortodontică; managementul cabinetului; aspecte ergonomice ale practicii ortodontice: 1 săpt. (10 ore)
2.1.
Prevenirea infecțiilor
...
2.2.
Echipamente și instrumente necesare în practica ortodontică; Metode de sterilizare a instrumentelor ortodontice
...
2.3.
Managementul pacienților cu risc ridicat
...
2.4.
Controlul substanțelor periculoase pentru sănătatea pacienților și a personalului.
...
2.5.
Principii de poziționare ergonomică a pacientului, medicului, asistentei și amplasamentul instrumentarului specific pentru a efectua sarcini clinice specifice
...
...
...
...
4.2.
STAGIU CLINIC/PRACTIC (va fi adaptat nivelului de pregătire și în concordanță cu abilitățile dobândite):
–
Evaluarea pacienților prin investigații clinice și paraclinice
...
–
Diagnosticarea anomaliilor dentare și dento-maxilare
...
–
Analizarea și evaluarea oportunității terapiei ortodontice; monitorizarea cazurilor clinice
...
–
Stabilirea obiectivelor terapeutice și a planului de tratament; stabilirea priorităților terapeutice
...
–
Efectuarea de manopere clinice și tehnice la pacienții cu anomalii dento-maxilare inclusiv participarea în cadrul echipelor terapeutice interdisciplinare (tratamente asociate și interdisciplinare)
...
–
Aplicarea și repararea diverselor aparate ortodontice
...
–
Participarea la activități de cercetare științifică medicală
...
–
Participare la diverse manifestări științifice naționale și internaționale
...
–
Primirea/predarea cazurilor clinice aflate în tratament către rezidenții din anul I
...
...
...
5.
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
–
10 cazuri clinice tratate (cu documentația completă) certificate de formatorul de rezidențiat sau doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul Ortodonției și ODF
...
–
20 de cazuri clinice cu foaie de observație completată integral: examen clinic, analiza de model, evaluare radiologică (inițială, intermediară, finală), diagnostic, obiective terapeutice, plan de tratament etc. - o parte din ele preluate de la rezidenții care termină pregătirea și o altă parte, începute de acesta și care la finalul rezidențiatului vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe pregătirea
...
–
Pacienți noi luați în evidență și tratament - minim 3 pacienți/an.
...
–
Pacienți preluați în tratament/pacienți în curs de tratament: (evaluare, reevaluare, soluții terapeutice.) - minim 5 pacienți
...
–
Prezentări de cazuri - minim 3 prezentări de cazuri/an.
...
–
Referate științifice: minim 2/an.
...
–
Prezență la cursuri și seminarii - minim 70%.
...
–
În plus, medicul rezident trebuie să prezinte periodic evoluția tratamentelor și a stadiului acestora, propuneri de planuri de tratament pentru cazurile selectate precum și reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul perioadei de pregătire prin rezidențiat
...
ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1.
Cazuistica va cuprinde o varietate cât mai mare de anomalii dentare și dento-maxilare astfel încât prin diagnosticul, planificarea și supravegherea tratamentului, medicul rezident să poată dovedi:
–
cunoștințe de specialitate adecvate
...
–
însușirea metodelor și mijloacelor terapeutice necesare tratamentului ortodontic în măsura în care acesta se impune
...
–
capacitatea de individualizare a măsurilor terapeutice aplicate în raport cu situația specifică a fiecărui caz în parte
...
...
2.
Documentația cazuisticii va trebui să cuprindă:
–
documentația începutului tratamentului: modele de studiu, status radiologic (ortopantomograma și teleradiografia de profil), fotografii (faciale și intraorale)
...
–
documentația finalului de tratament: aceeași cu cea inițială; datele finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția examenelor radiologice).
...
...
3.
Prezentarea de cazuri:
Într-o prezentare concisă și clară, rezidentul trebuie să acorde o mare importanță diagnosticului și discuțiilor asupra cazurilor clinice, inclusiv asupra modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să-și exprime opinia, să prezinte planul de tratament și soluțiile terapeutice alternative, prioritizarea obiectivelor terapeutice, evaluarea prognosticului și aprecierea rezultatului obținut. Cazurile tratate multidisciplinar (chirurgie ortognată) vor trebui să conțină descrierea etapelor terapeutice; etapa chirurgicală va fi documentată prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii. Medicul rezident poate furniza orice alte informații pe care le consideră necesare pentru notarea de către comisie.
...
...
6.
PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazează pe un timp minim de 48 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5760 ore în 3 ani. Împărțirea celor 5760 ore se face astfel:
6.1.
Activități de îndrumare - Cursuri, seminarii (67%)
6.1.1 Activitatea practică clinică și preclinică
2000 ore
6.1.2 Planificarea tratamentului ortodontic
220 ore
6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentului ortodontic
6.1.3.1 Evaluarea cazurilor după tratament
6.1.3.2 Reevaluarea cazurilor în curs de tratament în momentul preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul stagiului
190 ore
6.1.4 Cursuri și seminarii pe grupe de lucru (pe subiecte obligatorii și teme opționale)
1080 ore
6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice
220 ore
6.1.6 Consultații individuale, îndrumarea cercetării, pregătirea documentației științifice etc.
100 ore
6.1.7 Materii facultative/conexe
50 ore
Total
3860 ore
...
6.2.
Studiu individual (33%)
6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului – pregătire cazuistică
870 ore
6.2.2 Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea realizării și susținerii referatelor științifice
250 ore
6.2.3 Activității facultative inclusiv timpii suplimentari pentru pregătirea teoretică individuală
780 ore
Total
1900 ore
TOTAL
5760 ore
După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire în cadrul programelor de educație medicală continuă (EMC), conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor Dentiști din România.
...
...
7.
REPARTIȚIA CURSURILOR ȘI STAGIULUI CLINIC PE ANI DE STUDII
I.
Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani
...
II.
Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic (36 luni)
II.1.
Discipline biologice și medicale generale: 5 luni
...
II.2.
Subiecte ortodontice de bază: 8 1/2 luni
...
II.3.
Subiecte ortodontice generale: 10 luni
...
II.4.
Aparate ortodontice/tehnici ortodontice: 7 1/2 luni
...
II.5.
Proceduri de tratament interdisciplinare: 2 1/2 luni
...
II.6.
Aspecte particulare în terapia ortodontică: 2 luni
...
II.7.
Discipline conexe pentru pregătirea ortodontică 1/2 lună
...
...
Anul I
Anul II
Anul III
I + II.1 + II.2 + II.5
I + II.1 + II.2 + II.3 + II.5
I. + II.5 + II.4 + II.6 + II.7
...
TEMATICA
pentru examenul de medic specialist
specialitatea ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
I.
PROBA SCRISĂ
...
II - III.
DOUĂ PROBE CLINICE
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Evoluția filogenetică la nivelul extremității cefalice și consecințele sale asupra aparatului dento-maxilar;
...
2.
Formarea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar: mugurii faciali, septarea cavității nazo-bucale primitive, formarea palatului (primar și secundar), mandibulei, limbii, vestibulelor, musculaturii, formarea scheletului osos al aparatului dento-maxilar;
...
3.
Creșterea și dezvoltarea osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar: criterii de apreciere a dezvoltării osoase, zone și tipuri de creștere osoasă la nivelul aparatului dento-maxilar
...
4.
Creșterea și dezvoltarea postnatală la nivelul neuro și viscerocraniului
...
5.
Formarea sistemului dentar: formarea lamei dentare, formarea și evoluția mugurilor dentari, formarea osului alveolar
...
6.
Fenomenologia dentiției: mecanismul erupției dentare, cronologia erupției dentare, permutarea dentară, particularități și implicații;
...
7.
Dezvoltarea arcadelor dentare și ocluziei de la naștere la adult
...
8.
Caracteristicile Ap. D. M. la naștere
...
9.
Rolul factorilor generali asupra aparatului dento-maxilar (ereditari, endocrini, metabolici etc.)
...
10.
Rolul factorilor funcționali, loco-regionali și al obiceiurilor vicioase asupra aparatului dento-maxilar
...
11.
Anamneza și examenul clinic în ortodonție și ortopedia dento-facială;
...
12.
Analiza de model
...
13.
Examenul radiologic în ortodonție și ortopedia dento-facială
...
14.
Examenul antropologic, antropometric și fotografic în ortodonție și ortopedia dento-facială
...
15.
Investigații cu caracter previzional
...
16.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
...
17.
Diagnosticul în ortodonție și ortopedia dento-facială
...
18.
Compresiunea de maxilar (Clasa II/1): forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
19.
Ocluzia adâncă acoperită (Clasa II/2): etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
20.
Sindromul progenic: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
21.
Sindromul ocluziei deschise: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
22.
Dizarmonia dento-alveolară: clasificare, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
23.
Dinții supranumerari: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
24.
Anodonțiile: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
25.
Ectopia dentară: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
26.
Incluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
27.
Reincluzia dentară: terminologie, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
28.
Transpoziția dentară: forme clinice, etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
29.
Diastema: etiopatogenie, semne clinice, investigații, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament
...
30.
Tratamentul ortodontic: principii, obiective, caracteristici, particularități, tipuri, metode și mijloace;
...
31.
Forțele ortodontice; tipuri, caracteristici
...
32.
Parametrii deplasărilor dentare și modificările structurilor maxilo-faciale
...
33.
Efectele și consecințele forțelor ortodontice asupra componentelor aparatului dento-maxilar
...
34.
Materiale ortodontice
...
35.
Clasificarea aparatelor ortodontice
...
36.
Aparate biomecanice mobilizabile
...
37.
Aparate funcționale
...
38.
Aparate fixe parțiale
...
39.
Aparate fixe poliagregate
...
40.
Disjuncția intermaxilară: tipuri, aparate
...
41.
Aparate extraorale
...
42.
Menținătoarele de spațiu
...
43.
Terapia prin exerciții, reeducarea funcțională, decondiționarea obiceiurilor vicioase
...
44.
Contenția și echilibrarea finală
...
45.
Recidiva în ortodonție și ortopedia dento-facială
...
46.
Extracția dentară în ortodonție;
...
47.
Tratamentul chirurgical-ortodontic asupra dinților, proceselor alveolare și părților moi
...
48.
Tratamentul multidisciplinar al despicăturilor labio-maxilo-palatine
...
49.
Tratamentul ortodontic (pre și postoperator) în chirurgia gnatologică
...
50.
Tratamentul ortodontico-parodontal
...
51.
Tratamentul ortodontico-protetic
...
52.
Disfuncția cranio-mandibulară
...
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE
Probele clinice se materializează prin prezentări de caz, respectiv prin examinarea clinică și a documentației (modele, radiografii etc.) în vederea stabilirii diagnosticului, a obiectivelor și a planului terapeutic.
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
Proba practică este reprezentată de efectuarea unei manopere terapeutice de ortodonție și ortopedie dento-facială, după examinarea și evaluarea obiectivelor terapeutice în momentul respectiv.
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și
difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Curriculum în specialitatea
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
1.1.
DEFINIȚIE: Ortopedia și traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea afecțiunilor congenitale și dobândite, traumatice și atraumatice, ale aparatului locomotor.
...
1.2.
DURATA: 5 ani
Comentariu: în țările Uniunii Europene, durata specializării în Ortopedie-Traumatologie este variabilă, între 5 și 6 ani. În țări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveția durata specializării în Ortopedie-Traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU), iar 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Ortopedie-Traumatologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă.
1.
Proba scrisă (10 subiecte)
...
2.
Proba clinică Ortopedie
...
3.
Proba clinică Traumatologie
...
4.
Proba practică-operatorie, de interpretare a unor investigații/de efectuare de manevre.
...
În cadrul examenului de medic specialist:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă de promovare este 7,00 (șapte) pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Ortopedie-Traumatologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE STAGII
9
STAGIUL 1
Ortopedie și Traumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
36 luni și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
18 ore/lună
STAGIUL 2
Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
18 ore/lună
STAGIUL 3
Chirurgie Vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/lună
STAGIUL 4
Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/lună
STAGIUL 5
Chirurgie Plastică și Reconstructivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/lună
STAGIUL 6
Chirurgie Toracică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/lună
STAGIUL 7
Ortopedie și Traumatologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
18 ore/lună
STAGIUL 8
Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
10 ore/săptămână
STAGIUL 9
Chirurgie Artroscopică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/STAGIU
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
18 ore/lună
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
...
1.3.2.
Stagiul de Chirurgie generală: 6 luni (anul I).
...
1.3.3.
Stagiul de Ortopedie și Traumatologie: 3 ani și 2 săptămâni (anii I, II, III, IV și V).
...
1.3.4.
Stagiul de Chirurgie vasculară: 2 luni (anul III)
...
1.3.5.
Stagiul de Neurochirurgie: 2 luni (anul III)
...
1.3.6.
Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 2 luni (anul III)
...
1.3.7.
Stagiul de Chirurgie toracică: 2 luni (anul III)
...
1.3.8.
Stagiul de Ortopedie-traumatologie Pediatrică: 6 luni (anul IV)
...
1.3.9.
Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni (anul V)
...
1.3.10.
Stagiul de Chirurgie artroscopică: 3 luni (anul V)
În cadrul stagiului de Ortopedie-traumatologie în primii 3 ani se vor însuși cunoștințele de bază din specialitate prin lecții-conferință 200 de ore anual și stagii practice. În anul al IV-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de Ortopedie și traumatologie pediatrică, timp în care se va participa la lecții-conferință (200 ore) și la activități practice (conform baremului).
Stagiul din anul V se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.
PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI- Stagii/ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Chirurgie Generală
6
Ortopedie și Traumatologie
12
Chirurgie Vasculară
2
Ortopedie și Traumatologie Pediatrică
6
Bioetică
½
Ortopedie și Traumatologie
6
Neurochirurgie
2
Chirurgie Artroscopică
3
Chirurgie Plastică și Reconstructivă
2
Ortopedie și Traumatologie
6
Ortopedie și Traumatologie
8
1/2
Chirurgie Toracică
2
Ortopedie și Traumatologie
4
...
...
1.4.
STRUCTURA PROGRAMULUI ȘI CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1.
STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL I-II-III-IV, 28 luni
Număr ore curs: 500 ore
Număr ore practică: 1500 ore
1.4.1.1.
Tematica lecțiilor conferință:
I.
Biomecanica aparatului locomotor
...
II.
Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară
● Morfologia, fiziologia și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor);
● Fiziologia și fiziopatologia articulară - embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie;
● Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă.
...
III.
Imagistică
...
IV.
Traumatologie
1.
Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale)
...
2.
Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale
...
3.
Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată
...
4.
Fracturile claviculei și scapulei
...
5.
Luxația sterno- și acromio-claviculară
...
6.
Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann
...
7.
Luxațiile cotului
...
8.
Fracturile cotului
...
9.
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului
...
10.
Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor
...
11.
Fracturile bazinului
...
12.
Luxațiile șoldului
...
13.
Fracturile colului femural
...
14.
Fracturile masivului trohanterian
...
15.
Fracturile diafizei femurale
...
16.
Fracturile extremității distale a femurului
...
17.
Fracturile epifizei proximale a tibiei
...
18.
Luxațiile genunchiului
...
19.
Luxația recentă și recidivată a rotulei
...
20.
Fracturile rotulei
...
21.
Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului
...
22.
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial
...
23.
Fracturile diafizare închise ale gambei
...
24.
Fracturile calcaneului
...
25.
Fracturile astragalului, scafoidului tarsian, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor
...
26.
Fracturile coloanei vertebrale
...
27.
Politraumatismele
...
28.
Fracturile deschise
...
...
V.
Ortopedie
1.
Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor
...
2.
Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic
...
3.
Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin
...
4.
Osteopatii genotipice
...
5.
Condrodistrofii genotipice
...
6.
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice
...
7.
Osteopatii de carență
...
8.
Osteomielita - fiziopatologie, clinică, tratament
...
9.
Osteonecrozele aseptice
...
10.
Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice
...
11.
Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin
...
12.
Infirmitatea motorie cerebrală
...
13.
Tumorile osului (generalități)
...
14.
Tumorile benigne ale scheletului
...
15.
Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului
...
16.
Cifoza congenitală și câștigată
...
17.
Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament
...
18.
Boala degenerativă discală
...
19.
Stenoza degenerativă de canal rahidian
...
20.
Spondilolistezisul
...
21.
Patologia lombo-sacrată
...
22.
Umărul dureros- periartroza scapulo-humerală
...
23.
Paralizia de plex brahial
...
24.
Diformitățile șoldului: coxa vara, coxa valga - etiopatogenie, tratament
...
25.
Luxația congenitală a șoldului
...
26.
Piciorul plat
...
27.
Diformități statice ale antepiciorului
...
28.
Gonartroza
...
29.
Coxartroza
...
30.
Rupturile tendonului achilian și bicipital
...
31.
Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului
...
32.
Evoluția genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii - aspecte normale și patologice
...
33.
Micozele aparatului locomotor
...
34.
Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulian
...
...
VI.
Tuberculoza osteo-articulară
1.
TBC osteoarticulară - generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă
...
2.
Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână
...
...
VII.
Amputații și protezare
1.
Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin
...
2.
Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin
...
3.
Bioinginerie mecanică
...
...
VIII.
Anatomia patologică a afecțiunilor aparatului locomotor
...
IX.
Medicina fizică și de recuperare
...
...
1.4.1.2.
Tematica lucrărilor practice
I.
Semiologia aparatului locomotor
1.
Semiologia coloanei vertebrale
...
2.
Semiologia umărului
...
3.
Semiologia cotului
...
4.
Semiologia mâinii
...
5.
Semiologia bazinului
...
6.
Semiologia șoldului
...
7.
Semiologia genunchiului
...
8.
Semiologia piciorului
...
...
II.
Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelor
...
III.
Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice, de laborator și operatorii
1.
Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie
...
2.
Examenele paraclinice în ortopedie
● radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, ecografie
● documentare fotografică
● examen de laborator
...
3.
Examinarea unor bolnavi cu diformități congenitale
...
4.
Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii
...
5.
Examinarea unor bolnavi cu osteomielită
...
6.
Examinarea unor bolnavi cu afecțiuni reumatismale
...
7.
Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită
...
8.
Examinarea unor bolnavi cu diformități de origine nervoasă
...
9.
Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase
...
10.
Examinarea unor bolnavi cu cifoze și scolioze
...
11.
Examinarea unor bolnavi cu patologie degenerativă discovertebrală (hernie discală cervicală și lombară, spondilolistezis, stenoză degenerativă de canal rahidian)
...
12.
Examinarea unor bolnavi cu luxații congenitale coxo-femurale
...
13.
Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital
...
14.
Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular
...
15.
Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor
...
16.
Demonstrații de anatomie patologică a evoluției calusului, a inflamațiilor specifice și nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfășurarea tematicii conferințelor
...
...
IV.
Demonstrații în sala de operație, gips, ambulator, contravizite, gărzi
1.
Sala de operație
● intervenții asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pediculate, grefe libere
● intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia
● intervenții asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă
● intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia
● intervenții asupra articulațiilor: artrotomia, artrodeza, rezecția articulară, artroplastia
● amputații și dezarticulații de membre
...
2.
Sala de gips
● aparate gipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine
● corsete, mulaje, paturi gipsate
...
3.
Lucrări practice ambulator
● examinarea bolnavilor cu afecțiuni ortopedice trimiși din teritoriu pentru consult
● examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice
● examinarea bolnavilor cu afecțiuni traumatice în aceleași condiții
● aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinică
...
4.
Serviciul de gardă
● acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic
...
...
...
1.4.1.3.
Baremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical
1.
Fistulografii - abcesografii: 20
...
2.
Extensia transscheletică (supracondiliană, transcalcaneană): 30
...
3.
Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius: 20
...
4.
Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 20
...
5.
Reducerea și imobilizarea fracturilor de diafiză humerală: 10
...
6.
Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 10
...
7.
Reducerea luxației de cot: 5
...
8.
Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 10
...
9.
Aparate toraco-brahiale: 10
...
10.
Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 10
...
11.
Corsete ghipsate: 10
...
12.
Reducerea luxației de șold: 5
...
13.
Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență: 30
...
14.
Amputații, dezarticulații degete, incizii panariții: 10
...
15.
Alungirea tendonului achilian: 10
...
16.
Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 10
...
17.
Capsulotomia posterioară a genunchiului: 5
...
18.
Artrodeza tibio-astragaliană: 3
...
19.
Dubla artrodeză de picior: 5
...
20.
Trepanoevidarea în osteite cronice: 10
...
21.
Osteotomia intertrohanteriană: 5
...
22.
Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc: 25
...
23.
Osteosinteza cu placă și șuruburi în fracturile diafizare: 5
...
24.
Amputații coapsă: 3
...
25.
Amputații gambă: 3
...
26.
Stabilizarea rahidiană transpediculară: 3
...
27.
Ablația herniei de disc lombare și cervicale: 2
...
28.
Abordul anterior al corpilor vertebrali: 2
...
...
...
1.4.2.
STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE - ANUL V, 8 luni și 2 săptămâni
Număr ore curs: 150 ore
Număr ore practică: 450 ore
1.4.2.1.
Tematica lecțiilor conferință de sinteză
1.
Actualități în chirurgia discovertebrală
...
2.
Principii generale și actualități în osteosinteză
...
3.
Biomateriale utilizate în ortopedie
...
4.
Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată
...
5.
Indicații și contraindicații în artoplastia genunchiului
...
6.
Actualități în tratamentul fracturilor deschise
...
7.
Actualități în tumorile maligne osoase
...
8.
Imagistica în ortopedie (radiografie, RMN, TAC, ecografie)
...
9.
Clasificarea AO a fracturilor - spre un limbaj comun internațional
...
10.
Antibioterapia în ortopedie și traumatologie
...
11.
Reviziile după artoplastia totală de șold și genunchi
...
12.
Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor
...
13.
Elemente de biomecanică a aparatului locomotor (generalități, biomecanica coloanei, a șoldului, genunchiului, piciorului, umărului, cotului, pumnului, mâinii)
...
14.
Mersul normal și patologic
...
15.
Indicații și contraindicații în artroplastiile membrului toracic
...
16.
Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale
...
17.
Diformități în ortopedie
...
18.
Problemele osteogeriatriei
...
19.
Recuperarea funcțională în ortopedie și traumatologie
...
20.
Inegalitățile membrelor inferioare - cauze, prognostic, tratament
...
21.
Boala Paget - diagnostic, evoluție, tratament
...
...
...
1.4.3.
STAGIUL DE CHIRURGIE ARTROSCOPICĂ - ANUL V, 3 luni
Număr ore curs: 54 ore
Număr ore practică: 162 ore
1.4.3.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
artroscopia - istoric, actualități, perspective, aparatura artroscopică
...
2.
anatomia și biomecanica genunchiului, artroscopia diagnostică a genunchiului - căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice
...
3.
meniscectomia artroscopică, sutura artroscopică a meniscului, meniscoplastia (transplantul de menisc), diagnostic, indicații, rezultate
...
4.
leziunile ligamentelor încrucișate - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
...
5.
locul artroscopiei în sinovitele genunchiului (biopsie artroscopică, sinovectomie artroscopică, tehnica, posibilități, limite, rezultate)
...
6.
condromalacia genunchiului - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
...
7.
osteocondroza disecantă a genunchiului - diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate
...
8.
sinovitele genunchiului, diagnostic artroscopic, posibilități de sinovectomie artroscopică, tehnici, rezultate
...
9.
luxația recidivantă de rotulă - posibilitățile și limitele actuale ale artroscopiei genunchiului (coordonate diagnostice și terapeutice comparativ cu intervențiile prin artrotomie)
...
10.
recuperarea genunchiului după artroscopie (indicații în funcție de leziune și tehnica utilizată)
...
11.
incidente, accidente și complicații în artroscopia genunchiului
...
12.
LASER, electrocoagularea bipolară, radiofrecvența, în artroscopie - indicații, posibilități, limite
...
13.
anatomia și biomecanica umărului, indicațiile și tehnica artroscopiei umărului - căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice, posibilități, limite, rezultate
...
14.
periartroza scapulo-humerală, ruptura coafei rotatorilor, sindromul defileului subacromial, bursita subacromială, etc.
...
15.
luxațiile recidivante și instabilitatea umărului tehnici artroscopice
...
16.
indicațiile și tehnica artroscopiei cotului
...
17.
sinovitele cotului, condromatoza cotului
...
18.
artroscopia articulației radio-carpiene, indicații, posibilități, limite, rezultate
...
19.
sindromul canalului carpian - posibilități de tratament artroscopic, tehnică, rezultate
...
20.
indicațiile artroscopiei șoldului, tehnică, posibilități, limite, rezultate
...
21.
sindromul labrumului cotiloidian - diagnostic clinic, confirmare imagistică, tratament
...
22.
artroscopia articulației tibio-astragaliene și subastragaliene, indicații, posibilități, limite, rezultate
...
23.
artroscopia intervertebrală (discală) coloană lombară, toracică, cervicală - indicații, tehnică, posibilități de tratament artroscopic, limite, rezultate
...
...
1.4.3.2.
Baremul activităților practice de chirurgie artroscopică
1.
Participarea directă pentru antrenament tehnica triangulație, tehnica efectuării nodurilor, manevre chirurgicale prin simulare pe "fantome" genunchi și umăr - 10
...
2.
Artroscopia diagnostică a genunchiului - recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice - 5
...
3.
Sutura meniscală și meniscectomia parțială genunchi - 5
...
4.
Sinovectomia artroscopică și extragerea corpilor liberi articulari - 2
...
5.
Ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior - 2
...
6.
Tehnici chirurgicale de reconstrucție defecte cartilaginoase - 2
...
7.
Artroscopia diagnostică a umărului - recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice - 2
...
8.
Acromioplastia artroscopică - 1
...
9.
Sutura artroscopică a rupturii coafei rotatorilor - 1
...
10.
Rezolvarea artroscopică a instabilităților umărului - 1
...
...
...
1.4.4.
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - ANUL I, 6 luni
Număr ore curs: 105 ore
Număr ore practică: 315 ore
1.4.4.1.
Tematica lecțiilor conferință de chirurgie generală (70 ore)
1.
Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală
...
2.
Îngrijiri pre- și post-operatorii - principii generale
...
3.
Plăgile - fiziopatologie, principii de tratament
...
4.
Infecțiile în chirurgie (abcese, flegmoane) - fiziopatologie, principii de tratament
...
5.
Abdomenul acut - generalități
...
6.
Traumatisme abdominale închise
...
7.
Traumatisme abdominale deschise (plăgi)
...
8.
Hemoragia digestivă superioară
...
9.
Ocluzia intestinală
...
10.
Ulcerul gastric și duodenal
...
11.
Pancreatita acută
...
12.
Peritonitele
...
13.
Patologia biliară chirurgicală
...
14.
Apendicita
...
15.
Herniile
...
16.
Patologia peretelui abdominal
...
17.
Patologia traumatică renală - diagnostic, principii terapeutice
...
18.
Patologia traumatică vezico-uretrală: diagnostic, principii terapeutice
...
19.
Șocul traumatic
...
20.
Resuscitarea cardio-respiratorie
...
21.
Politraumatisme
...
...
1.4.4.2.
Baremul activităților practice de chirurgie generală
1.
Incizii abcese și flegmoane: 10
...
2.
Toaleta chirurgicală a plăgilor: 10
...
3.
Suturi primare și secundare plăgi: 30
...
4.
Apendicectomii: 7
...
5.
Hernii: 5
...
6.
Laparotomii: 3
...
7.
Suturi intestinale: 3
...
...
1.4.4.3.
Anatomie umană - 15 ore
...
1.4.4.4.
Fiziologie - 15 ore
...
1.4.4.5.
Statistică medicală - 5 ore
...
...
1.4.5.
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - ANUL III, 2 luni
Număr ore curs: 32 ore
Număr ore practică: 96 ore
1.4.5.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Ischemia acută periferică - etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament
...
2.
Traumatisme vasculare
...
3.
Sutura vasculară - indicații, tehnică
...
4.
Plastii vasculare - indicații, tehnică
...
5.
Arteriopatii obstructive
...
6.
Boala varicoasă
...
7.
Insuficiența venoasă cronică
...
8.
Tromboflebita, embolia pulmonară - fiziopatologie, diagnostic, tratament
...
9.
Politraumatisme cu componentă vasculară
...
10.
Sindromul de reperfuzie
...
11.
Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară
...
12.
Imagistica patologiei vasculare
...
...
1.4.5.2.
Baremul activităților practice
1.
Abordul vaselor mari ale membrelor: 5
...
2.
Arteriografia - interpretare: 10
...
3.
Arteriografia - tehnica: 6
...
4.
Sutura vasculară: 5
...
5.
Plastia vasculară cu venă: 2
...
6.
Plastia vasculară cu grefă: 1
...
7.
Embolectomia periferică: 2
...
...
...
1.4.6.
STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE - ANUL III, 2 luni
Număr ore curs: 32 ore
Număr ore practică: 96 ore
1.4.6.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Traumatisme cranio-cerebrale
...
2.
Diagnosticul și tratamentul comelor
...
3.
Fracturile mielice ale coloanei vertebrale - diagnostic, indicații terapeutice
...
4.
Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medulară (radiografie, mielografie, RMN, TAC)
...
5.
Abordul anterior al coloanei vertebrale - indicații, căi de abord, tehnica
...
6.
Abordul anterior al coloanei toraco-lombare
...
7.
Abordul anterior al coloanei toracale (costo-transversectomia transpleurală)
...
8.
Abordul anterior al coloanei lombare și lombo-sacrate
...
9.
Tumorile vertebrale
...
10.
Herniile discale cervicale
...
11.
Herniile discale lombo-sacrate
...
12.
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară
...
...
1.4.6.2.
Baremul activităților practice
1.
Puncții rahidiene lombare: 7
...
2.
Puncții rahidiene suboccipitale: 3
...
3.
Neuroliza: 5
...
4.
Neurorafie: 2
...
5.
Abord vertebral anterior: 2
...
6.
Laminectomia: 2
...
...
...
1.4.7.
STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ - ANUL III, 2 luni
Număr ore curs: 32 ore
Număr ore practică: 96 ore
1.4.7.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Plastii cutanate - generalități, tipuri de plastii, indicații
...
2.
Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii
...
3.
Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii
...
4.
Sindroamele de canal carpian
...
5.
Amputațiile și dezarticulațiile mâinii și degetelor
...
6.
Flegmoanele mâinii
...
7.
Tehnici de chirurgie plastică în fracturile deschise ale membrelor (lambouri libere musculo-cutanate sau cutanate)
...
8.
Tehnici de chirurgie plastică în osteită (lambouri musculare pediculate)
...
9.
Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular (peroneu, coaste, creastă iliacă)
...
10.
Maladia Dupuytren
...
11.
Principiul urgenței amânate în chirurgia plastică
...
...
1.4.7.2.
Baremul activităților practice
1.
Plastie cu piele liberă despicată: 7
...
2.
Plastii cutanate cu lambouri rotaționale: 3
...
3.
Tenorafii tendinoase: 5
...
4.
Lambouri musculare pediculate: 3
...
5.
Aponevrectomie palmară: 2
...
6.
Toaleta plăgilor: 5
...
7.
Toaleta chirurgicală a fracturilor deschise în urgență: 3
...
...
...
1.4.8.
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ - ANUL III, 2 luni
Număr ore curs: 32 ore
Număr ore curs: 96 ore
1.4.8.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Traumatismele toracice închise - diagnostic, principii terapeutice
...
2.
Traumatisme toracice deschise - diagnostic, principii terapeutice
...
3.
Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform
...
4.
Explorarea funcției respiratorii
...
5.
Toracotomia - indicații, tehnica
...
6.
Politraumatisme cu componentă toracică
...
7.
Tumorile peretelui toracic
...
...
1.4.8.2.
Baremul activităților practice
1.
Drenajul pleural: 4
...
2.
Toracotomii: 3
...
3.
Puncții pleurale: 4
...
4.
Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 3
...
5.
Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 3
...
...
...
1.4.9.
STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ - ANUL IV, 6 luni
Număr ore curs: 105 ore
Număr ore practică: 315 ore
1.4.9.1.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Traumatismele cranio-cerebrale
...
2.
Traumatisme vertebro-medulare
...
3.
Traumatisme toracice
...
4.
Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor
...
5.
Fractura de claviculă
...
6.
Fractura de humerus
...
7.
Fracturile oaselor antebrațului
...
8.
Dezlipirile epifizare
...
9.
Sindromul Volkman
...
10.
Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange
...
11.
Fracturile de bazin
...
12.
Fracturile de femur
...
13.
Fracturile oaselor gambei
...
14.
Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange
...
15.
Entorsele și luxațiile membrului superior
...
16.
Entorsele și luxațiile membrului inferior
...
17.
Marile aplazii ale membrelor
...
18.
Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfecta și exostoza osteogenică)
...
19.
Maladia amniotică
...
20.
Artrogripoza
...
21.
Omoplatul supraridicat
...
22.
Luxația congenitală de umăr
...
23.
Sinostoza radio-cubitală
...
24.
Clinodactilia
...
25.
Camptodactilia
...
26.
Polidactilia
...
27.
Sindactilia
...
28.
Aplazia razei externe a antebrațului
...
29.
Aplazia razei interne a antebrațului
...
30.
Luxația congenitală de șold
...
31.
Luxația congenitală de rotulă
...
32.
Piciorul strâmb congenital
...
33.
Distrofii osoase
...
34.
Osteocondropatii localizate
...
35.
Tumori osoase maligne primitive
...
36.
Osteomielita acută
...
37.
Osteomielita cronică
...
38.
Retracțiile musculare iatrogene
...
39.
Infirmitate motorie de origine cerebrală
...
40.
Infirmitate motorie periferică
...
41.
Pectus excavatum
...
42.
Pectus carinatum
...
43.
Deformările coloanei vertebrale
...
...
1.4.9.2.
Baremul activităților practice
1.
Imobilizarea în aparat gipsat - 50
...
2.
Extensia continuă - 3
...
3.
Osteosinteza oaselor diafizare - 15
...
4.
Alungirea tendonului achilian - 10
...
5.
Transplantări tendinoase - 5
...
6.
Cura sindactiliei - 5
...
7.
Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 3
...
8.
Chirurgia piciorului strâmb varus equin - 10
...
9.
Cura retracției iatrogene de cvadriceps - 5
...
10.
Cura chistului sinovial popliteu - 5
...
11.
Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold - 4
...
12.
Osteotomiile de bazin - 2
...
13.
Osteotomiile subtrohanteriene - 3
...
14.
Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi - 4
...
15.
Osteotomiile de reaxare tibială - 4
...
...
...
1.4.10.
STAGIUL DE BIOETICĂ - ANUL V, 2 săptămâni
Număr ore curs: 20 ore
1.4.10.1.
Tematică curs (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
1.4.10.2.
Tematica seminariilor
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
...
1.4.11.
URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENȚILOR
Se va face prin:
● examen și notă la sfârșitul fiecărui stagiu complementar (chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, plastică și reconstructivă, toracică)
● seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință de ortopedie din anul I-IV
● seminarii trimestriale în cursul anului V de otropedie
● examen final (premergător examenului de medic specialist)
Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătății la datele prestabilite.
...
...
COMPETENȚE GENERALE ȘI APTITUDINI SPECIALE
Competențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curriculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Ortopedie și Traumatologie trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" și "Dezvoltare personală și profesională". Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu. Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific.
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersate
Îngrijiri acordate pacientului
● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate
● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere
● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat pentru a crea un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului
● Demonstrați capacitatea de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului
● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice
Munca în echipă
● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv
● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă
● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale
● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații critice
Practica bazată pe principiile sistemului
● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente
● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație
● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănătate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților
● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare
● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile
● Asigurați intimitate și confort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.
Dezvoltare personală și profesională
● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model
● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările
● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri
● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară
● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative.
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-sociale
Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient-medic, așa cum este stipulat și în competențele generale în curriculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.
Îndrumările preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, să îi respecte în același timp autonomia și de a puncta toate elementele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat.
Comunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât acesta cât și pacientul să se simtă confortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare va asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală medic-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.
Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipa. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico- legale.
Este necesar ca medicii rezidenți sa dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale.
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare sipsiho-sociale
Învățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.
Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală prin jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un management mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare, diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare.
Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicare prin observarea directă reprezintă cea mai buna metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală.
TEMATICA - EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE
I.
PROBA SCRISĂ
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Fiziopatologia calusului.
...
2.
Luxația acromio-claviculară.
...
3.
Fracturile claviculei și ale omoplatului.
...
4.
Paraliziile plexului brahial (traumatică și obstetricală).
...
5.
Leziunile traumatice ale articulațiilor - entorse, luxații, plăgi articulare.
...
6.
Luxația scapulo-humerală și recidivantă.
...
7.
Fracturile extremității proximale a humerusului.
...
8.
Patologia peri-articulară scapulohumerală.
...
9.
Fracturile diafizei humerale.
...
10.
Fracturile extremității distale a humerusului.
...
11.
Traumatismele articulației cotului (fracturi, luxații, entorse).
...
12.
Fracturile oaselor antebrațului.
...
13.
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului.
...
14.
Traumatismele pumnului și mâinii (fracturi, luxații, leziunile tendoanelor flexoare și entorse ale degetelor).
...
15.
Fracturile coloanei vertebrale.
...
16.
Fracturile de bazin.
...
17.
Luxația traumatică a șoldului.
...
18.
Fracturile colului femural.
...
19.
Fracturile masivului trohanterian.
...
20.
Fracturile diafizei femurale.
...
21.
Fracturile extremității distale a femurului.
...
22.
Traumatismele genunchiului (leziuni ligamentare recente și vechi, leziuni meniscale, leziunile aparatului extensor, luxațiile genunchiului).
...
23.
Fracturile platoului tibial.
...
24.
Fracturile diafizare ale oaselor gambei.
...
25.
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.
...
26.
Fracturile astragalului.
...
27.
Fracturile calcaneului
...
28.
Fracturile oaselor tarsiene și metatarsiene.
...
29.
Luxațiile piciorului.
...
30.
Tratamentul leziunilor osteo-articulare în politraumatisme.
...
31.
Leziunile traumatice ale mușchilor și tendoanelor.
...
32.
Deformațiile statice ale piciorului.
...
33.
Osteomielita acută și cronică.
...
34.
Tumorile osului: generalități, clasificare, principii terapeutice, rezultate.
...
35.
Tumorile benigne.
...
36.
Tumorile maligne primitive osoase.
...
37.
Tumorile maligne osoase secundare.
...
38.
Chistul esențial osos, displazia fibroasă.
...
39.
Deviațiile coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, cifoscolioza).
...
40.
Pseudartrozele.
...
41.
Fractura deschisă: fiziopatologie, clasificare, principii terapeutice actuale.
...
42.
Spondilita tuberculoasă.
...
43.
Tuberculoza articulației coxo-femurale.
...
44.
Tuberculoza genunchiului.
...
45.
Osteonecroza (osteocondroza, necroza aseptică a capului femural juvenilă și a adolescentului).
...
46.
Discopatii lombare și cervicale.
...
47.
Sechele de poliomielită: generalități, șoldul, genunchiul și piciorul paralitic, membrul toracic paralitic.
...
48.
Paraliziile cerebrale infantile: generalități, membrul toracic și membrul pelvin
...
49.
Luxațiile congenitale coxo-femurale.
...
50.
Piciorul strâmb congenital.
...
51.
Pseudartroza congenitală a tibiei.
...
52.
Coxartroza.
...
53.
Gonartroza.
...
54.
Epifizioliza și coxa-vara congenitală.
...
55.
Amputații: principii, indicații, tehnică, sediu de elecție.
...
...
II.
PROBA CLINICĂ DE ORTOPEDIE
1.
Osteosarcomul, fibrosarcomul și condrosarcomul membrelor.
...
2.
Osteomul osteoid, osteomul, osteocondromul, encondromul, fibromul neosifiant.
...
3.
Tumoarea cu celule gigante.
...
4.
Boala Paget.
...
5.
Osteonecrozele aseptice.
...
6.
Scoliozele.
...
7.
Cifozele.
...
8.
Paralizia cerebrala infantila-sechele la adult.
...
9.
Sechelele dupa poliomielita.
...
10.
Spondilolistezis.
...
11.
Reumatismul inflamator cronic.
...
12.
Coxa-vara congenitala.
...
13.
Epifizioliza.
...
14.
Displazia congenitala a soldului și urmările ei.
...
15.
Coxartroza.
...
16.
Boala Dupuytren.
...
17.
Osteoartropatii endocrine.
...
18.
Sindromul de canal carpian, canal Guyon, canal tarsian.
...
19.
Tuberculoza vertebrala.
...
20.
Tuberculoza soldului.
...
21.
Tuberculoza genunchiului.
...
22.
Deviațiile genunchiului.
...
23.
Gonartroza.
...
24.
Piciorul strâmb congenital.
...
25.
Deformațiile dobândite ale piciorului.
...
26.
Osteoartropatia hemofilica
...
27.
Boala degenerativă discală (hernii discale, stenoza de canal rahidian)
...
...
III.
PROBA CLINICĂ DE TRAUMATOLOGIE
1.
Luxația scapulo-humerală recenta
...
2.
Luxația scapulo-humerală recidivanta.
...
3.
Luxația acromio-claviculara.
...
4.
Fracturile extremității superioare a humerusului.
...
5.
Fracturile diafizei humerale.
...
6.
Pseudartrozele și calusul vicios dupa fracturile membrului superior
...
7.
Fracturile cotului.
...
8.
Fractura diafizara a oaselor antebrațului.
...
9.
Ruptura tendonului bicepsului brahial.
...
10.
Fracturile extremității distale a antebrațului.
...
11.
Fracturile oaselor mâinii
...
12.
Luxațiile semilunarului.
...
13.
Luxațiile cotului
...
14.
Paralizia traumatica a plexului brahial.
...
15.
Fracturile coloanei vertebrale.
...
16.
Fracturile bazinului.
...
17.
Fracturile colului femural.
...
18.
Pseudartroza colului femural și necroza posttraumatica a capului femural.
...
19.
Fracturile masivului trohanterian.
...
20.
Fracturile diafizei femurale.
...
21.
Pseudartroza septica și aseptica dupa fracturile femurului.
...
22.
Fracturile extremității distale ale femurului.
...
23.
Calusurile vicioase post-fracturare
...
24.
Fracturile deschise ale femurului.
...
25.
Leziunile meniscului genunchiului.
...
26.
Leziunile ligamentare ale genunchiului.
...
27.
Leziunile aparatului extensor al genunchiului.
...
28.
Fracturile platoului tibial.
...
29.
Fracturile închise ale gambei.
...
30.
Fracturile deschise ale gambei.
...
31.
Calusurile vicioase post-fracturare ale membrului inferior.
...
32.
Pseudartrozele gambei.
...
33.
Osteitele post-traumatice ale membrelor
...
34.
Fracturile gleznei.
...
35.
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial.
...
36.
Fracturile calcaneului.
...
37.
Fracturile oaselor piciorului
...
38.
Redorile și anchilozele genunchiului.
...
39.
Rupturile tendonului ahilian.
...
40.
Bonturile vicioase ale membrelor.
...
...
IV.
PROBA OPERATORIE
1.
Osteosinteza fracturilor humerusului proximal cu placa și șuruburi
...
2.
Osteosinteza fracturilor diafizei humerale
...
3.
Osteosinteza fracturilor de paleta humerală
...
4.
Ostesinteza fracturilor diafizare ale oaselor antebrațului
...
5.
Osteosinteza fracturilor de epifiza distala radială cu placa și șuruburi
...
6.
Osteosinteza fracturilor de masiv trohanterian
...
7.
Osteosinteza fracturilor diafizare ale femurului și gambei
...
8.
Osteosinteza fracturilor de platou tibial
...
9.
Osteosinteza fracturilor de pilon tibial
...
10.
Osteosinteza fracturilor maleolare
...
11.
Osteosinteza sau artrodeza - reconstrucție in fracturile talamice ale calcaneului.
...
12.
Sutura coafei rotatorilor
...
13.
Intervenții chirurgicale pentru luxația recidivanta a umărului.
...
14.
Intervenții chirurgicale pentru disjunctia acromio-claviculara
...
15.
Artrodeza radiocarpiana.
...
16.
Artroplastia soldului
...
17.
Artroplastia genunchiului
...
18.
Osteotomiile in tratamentul gonartrozei
...
19.
Artrodeza tibio-astragaliana
...
20.
Dubla artrodeza mediotarsiana și subastragaliana.
...
21.
Hallux valgus.
...
22.
Meniscectomia artroscopica
...
23.
Artroscopia genunchiului - portaluri,tehnici,indicații
...
24.
Sutura de menisc - tehnici, indicații
...
25.
Instabilitatea patelo-femorala - tehnici chirurgicale
...
26.
Ligamentoplastia intraarticulara în tratamentul leziunilor ligamentului încrucișat anteriortehnica artroscopica.
...
27.
Amputații: amputația osteomioplastica a coapsei și gambei, amputațiile piciorului
...
28.
Capsulotomia posterioară a genunchiului.
...
29.
Mobilizarea sangeranda a genunchiului cu redoare in extensie.
...
30.
Aplicarea unui fixator extern- classic,Ilizarov,etc
...
31.
Laminectomia și abordul interlamelar
...
32.
Stabilizarea rahidiană transpediculară
...
33.
Discectomia și decompresia mieloradiculară
...
...
BIBLIOGRAFIE
1.
TRATAT DE CHIRURGIE, vol II - ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE sub red. Dinu M. Antonescu, Irinel Popescu, Editura Academiei Române, 2012 ISBN: 978-973-27-2186-5
...
2.
ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE sub redacția Florin Cătălin Carstoiu Ed.Univ. Carol Davilla București 2019 ISBN 978-606-011-064-4
...
3.
D. Antonescu - Elemente de ortopedie și traumatologie (curs), UMF C. Davila Buc., 200B ISBN 97B-S441-00-S
...
4.
Dinu M. ANTONESCU - PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR - Vol I - ED. MEDICALĂ 2006 ISBN 97B-B9-0SS9-B
...
5.
Dinu M. ANTONESCU - PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR vol 2-Ed Medicală ISBN 97B-B9-0SS9-B, ISBN 97S-97B-B9-064S-B
...
(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea ortopedie și traumatologie din Anexă a fost modificat de Litera a), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
2017
Definiția specialității:
Ortopedia pediatrică este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolnavilor care suferă de afecțiuni ale aparatului locomotor la pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani
- CURRICULUM ORTOPEDIE PEDIATRICĂ 2017 -
Structura stagiilor: Perioada de rezidențiat în ortopedie pediatrică durează 6 ani și cuprinde stagiul de ortopedie pediatrică 3 ani, chirurgie pediatrică 3 luni, ortopedie și traumatologie 1 an și 9 luni, bioetică 2 săptămâni, ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare 2 săptămâni, artroscopie 3 luni, chirurgie plastică 3 luni, chirurgie vasculară 2 luni, neurochirurgie 3 luni.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
6 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
12
Anul 1
Modul 1
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Anul 2
Modul 2
Chirurgie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Modul 3
Ortopedie și traumatologie
NUMĂRUL DE LUNI
9 luni
ORE DE CURS
50 ore
Anul 3
Modul 4
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Anul 4
Modul 5
Ortopedie și traumatologie
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Anul 5
Modul 6
Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI
1/2 lună
ORE DE CURS
20 ore
Modul 7
Ecografie de șold
NUMĂRUL DE LUNI
1/2 lună
ORE DE CURS
10 ore
Modul 8
Artroscopie
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Modul 9
Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Modul 10
Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE LUNI
2 luni
ORE DE CURS
10 ore
Modul 11
Neurochirurgie
NUMĂRUL DE LUNI
3 luni
ORE DE CURS
20 ore
Anul 6
Modul 12
Ortopedie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI
12 luni
ORE DE CURS
80 ore
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.
Notă:
Pentru rezidenții de ortopedie pediatrică este suficient modulul de ecografie de șold la nou născut și sugar. Nu este cazul a se adauga separat stagiul de ecodiagnostic mio-osteo-articular. Noțiunile necesare sunt incluse în stagiu de Ortopedie pediatrică și permit efectuarea de ecografie de șold în cadrul diagnosticării displaziei/luxației congenitale de șold și a sinovitei de șold.
...
1.1.
DURATA PROGRAMULUI: 6 ANI
Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.2.
RESPONSABILI DE PROGRAM:
1.2.1.
Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.
...
1.2.2.
Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.
...
...
1.3.
METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
● Curriculum-ului general de ortopedie pediatrică (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.
● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de ortopedie pediatrică precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de ortopedie pediatrică.
● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.
● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.
...
1.4.
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:
● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Chirurgie pediatrică, Ortopedie și traumatologie, etc.), precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:
–
examen scris și/sau oral, nota minimă: 7
...
–
certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului
...
● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.
Rezidenții aflați deja în pregătire vor susține examenul de specialitate conform tabelului:
An începere rezidențiat
An susținere examen
2013
2017 (5 ani)
2014
2018 (5 ani)
2015
2019 (5 ani)
2016
2020 (5 ani)
2021 NU se susține examen de specialitate
2017
2022 (6 ani)
2018
2023 (6 ani)
Curriculum de pregătire Ortopedie Pediatrică:
1.
Tematica lecțiilor conferință
● TRAUMATOLOGIE
● Particularități morfo-funcționale ale aparatului locomotor la copil
● Contuzii - generalități
● Entorse - generalități
–
Entorsă de gleznă
...
–
Entorsă de genunchi
...
–
Entorsă de umăr
...
–
Entorsă interfalangiană
...
● Luxații - generalități
–
Luxația traumatică scapulo-humerală
...
–
Luxația traumatică de cot
...
–
Luxația traumatică de șold
...
● Fracturi - generalități
–
Dezlipiri epifizare
...
–
Fracturi deschise
...
–
Fractura de claviculă
...
–
Fracturile humerusului (1/3 proximală + diafizare)
...
–
Fracturile cotului:
...
–
Supracondiliene
...
–
Epicondil medial
...
–
Condil lateral
...
–
Olecran
...
–
Col și cap radial
...
–
Fracturi complexe
...
–
Fracturile antebrațului (diafizare +1/3 distală)
...
–
Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene, falangelor
...
–
Fractura Monteggia-Stănciulescu
...
–
Sindromul Volkmann
...
–
Fracturile bazinului
...
–
Fracturile femurului
...
–
Fracturile genunchiului
...
–
Fracturile gambei
...
–
Fracturile gleznei
...
–
Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene, falangelor
...
–
Traumatismele coloanei vertebrale
...
–
Politraumatisme
...
● OSTEOCONDROPATII LOCALIZATE
● Osteocondrita capului femural (maladia Legg-Calve-Perthes)
● Apofizita tibială anterioară (maladia Osgood-Schlatter)
● Osteocondrita disecantă
● Apofizita posterioară a calcaneului (maladia Sever)
● Scafoidita tarsiană (maladia Kohler)
● Maladia Freiberg
● Epicondilita medială
● Cifoza dorsală juvenilă (maladia Scheuermann)
● DISPLAZII SCHELETALE
● Displazia spondilo-epifizară
● Displazia epifizară multiplă
● Achondroplazia
● SINDROAME CU MANIFESTĂRI ORTOPEDICE
● Sindromul Marfan
● Sindromul Apert
● Sindromul Down
● Neurofibromatoza
● Artrogripoza
● Maladia amniotică
● AFECȚIUNI OSOASE METABOLICE ȘI ENDOCRINE
● Rahitismul carențial
● Osteogeneza imperfectă
● INFECȚII OSOASE
● Osteomielita
● Artritele septice
● Tuberculoza osteoarticulară
● ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ
● ARTRITA IDIOPATICĂ JUVENILĂ
● AFECȚIUNI NEURO-MUSCULARE
● Paralizia cerebrală
● Mielomenigocelul
● Atrofia musculară spinală
● Distrofii musculare
● Poliomielita
● Retracția iatrogenă de cvadriceps
● TUMORI
● Generalități
● Tumori osoase benigne
–
Chistul osos esențial
...
–
Chistul osos anevrismal
...
–
Displazia fibroasă
...
–
Defectul osos cortical și fibromul nonosifiant
...
–
Granulomul eozinofil
...
–
Tumora cu mieloplaxe
...
–
Exostoze osteogenice și maladia exostozantă
...
● Tumori osoase maligne
–
Osteosarcomul
...
–
Sarcomul Ewing
...
–
Tumori osoase metastatice
...
–
Amputații și Protezare
...
● PATOLOGIE PE REGIUNI ANATOMICE
● GÂT
–
Torticolisul muscular
...
–
Sindromul Klippel-Feil
...
● COLOANĂ VERTEBRALĂ
–
Scolioza
● Scolioza idiopatică
● Scolioza congenitală
● Sindromul de insuficiență toracică
...
–
Cifoza
...
–
Spondilolistezisul și spondiloliza
...
● TORACE
–
Pectus excavatum
...
–
Pectus carinatum
...
–
Sindromul Poland
...
● MALFORMAȚIILE MEMBRELOR - clasificări
● MEMBRUL TORACIC
–
Paralizia obstericală de plex brahial
...
–
Maladia Sprengel (omoplatul supraridicat)
...
● Umăr
–
Pseudratroza congenitală de claviculă
...
–
Agenezia congenitala de clavicula
...
● Cot
–
Luxația congenitală de cap radial
...
● Antebraț
–
Deficiența/displazia radială
...
–
Deficiența/displazia ulnară
...
–
Sinostoza radio-ulnară
...
–
Maladia Madelung
...
● Mână
–
Clinodactilia
...
–
Camptodactilia
...
–
Megalodactilia
...
–
Ectrodactilia completă transversală
...
–
Amputațiile congenitale din maladia amniotică
...
–
Polidactilia
...
–
Sindactilia
...
–
Malformațiile policelui
...
● MEMBRE PELVINE
–
Mersul șchiopătat la copil
...
–
Inegalități de lungime
...
–
Diformități angulare
...
● Genu varum
● Tibia vara (maladia Blount)
● Genu valgum
–
Vicii de rotație ale membrelor pelvine
...
● Anteversia/antetorsiunea de femur
● Torsiunea de tibie
–
Retracția iatrogenă de cvadriceps
...
● Șold
–
Luxația teratologică de șold
...
–
Displazia de dezvoltare a șoldului
...
–
Ecografia de șold la nou-născut și sugar (metoda Graf)
...
–
Epifizioliza
...
–
Coxa vara congenitală
...
–
Șoldul în resort
...
–
Sinovita acută tranzitorie de șold
...
● Genunchi
–
Hiperextensia congenitală de genunchi
...
–
Contractura congenitală în flexie a genunchiului
...
–
Luxația congenitală de genunchi
...
–
Luxația congenitală de patelă
...
–
Instabilitatea patelo-femurală
...
–
Meniscul discoid
...
–
Osteocondrita disecantă a genunchiului
...
–
Chistul popliteu
...
● Gambă
–
Tibia încurbată
...
–
Pseudartroza congenitală de tibie
...
–
Displazia tibială
...
● Picior
–
Metatarsus adductus
...
–
Piciorul tal valg
...
–
Piciorul plat
...
–
Piciorul în serpentină
...
–
Piciorul varus equin
...
–
Talusul vertical
...
–
Coalescența tarsiană
...
–
Piciorul cav
...
–
Hallux valgus
...
–
Polidactilia
...
–
Sindactilia
...
–
Macrodactilia
...
–
Mersul pe vârfuri
...
–
Alte diformități picior
...
● Ecodiagnostic mio-osteo-articular pediatric
–
Ecografia de șold (metodă, tehnică, interpretare, indicații terapeutice)
...
–
Ecografia articulațiilor membrelor în infecțiile osteoarticulare (osteomielita acută, artritele acute primitive, sinovitele acute, sinvitele cronice etc.)
...
...
2.
Baremul activităților practice
1.
Imobilizarea în aparat gipsat - 100
...
2.
Extensia continua - 3
...
3.
Osteosinteza oaselor diafizare - 40 oase
...
4.
Alungirea tendonului achilian percutan - 10
...
5.
Alungirea tendonului achilian deschis - 5
...
6.
Transplatări tendinoase - 5
...
7.
Cura sindactiliei - 1
...
8.
Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană - 5
...
9.
Chirurgia piciorului diform - 5
...
10.
Cura chistului sinovial - 5
...
11.
Repunerea deschisă în luxația congenitală de șold - 3
...
12.
Osteotomiile de bazin - 2
...
13.
Osteotomiile subtrohanteriene - 2
...
14.
Epifiziodeze și hemiepifiziodeze tranzitorii - 10
...
15.
Osteotomiile de reaxare ale oaselor lungi- 10
...
16.
Police în resort 3
...
17.
Osteosinteza periarticulară 10
...
...
...
...
2.
Tematica stagiului de chirurgie pediatrică
URGENȚE ABDOMINALE
Sindroame ocluzive - ocluzia intestinala acuta
Invaginația intestinală
Volvulus intestinal segmentar sau total (malrotația intestinală)
Sindrom aderential postoperator
Hernii parietale strangulate inghinale, femurale, ombilicale, Spiegel etc.
Hernii abdominale interne strangulate (inclusiv hernii diafragmatice)
Megacolon congenital
Stenoza hipertrofică de pilor
Duplicația intestinală
Malformații intestinale, atrezii și stenoze intestinale
Atrezia esofagiană
Ileus meconial
Sindroame peritoneale
Peritonita primitivă/secundară
Apendicita acută
Meckelita acută
Pancreatita acută
Piosalpinx
Torsiunea anexa
Sarcina extrauterină ruptă (hemoperitoneu în absența unui traumatism)
Perforații tub digestiv: ulcer duodenal/gastic perforat, perforația intestinala-boli inflamatorii intestinale, perforații diastatice, perforații post-ingestie corpi străini, perforații gastro-intestinale post-traumatice
Traumatisme abdominale
Hemoperitoneu
Traumatisme splenice-rupturi și contuzii splenice
Traumatisme hepatice-rupturi și contuzii hepatice
Rupturi și avulsii mezenterice
Pancreatită acută post-traumatică
Hemoragia digestivă superioară
Ulcer gastic/duodenal
Varice esofagiene-hipertensiunea portală
Hemoragia digestivă inferioară?
Diverticul Meckel
Duplicația intestinală
Boli inflamatorii intestinale (B. Crohn, RCUH) - urgențe medico-chirurgicale
Defecte de perete abdominal - nou născut
Gastrosckizis
Omfalocel
Extrofia de vezică/cloacă
Supurații perete abdominal
Celulita parietală - nou născut
Abces perianal
Flegmoane și abcese cu diferite localizări
URGENȚE UROLOGICE
Traumatisme și plăgi ale organelor genitale externe
Traumatisme renale și ale căilor renale:
Hematuria macroscopică
Hematomul retroperitoneal
Sindromul de scrot acut: Torsiunea de testicul, torsiunea hidatida testiculară, orhiepididimita acută
Obstrucția căilor urinare:
Litiaza ureterală obstructivă
Supurații renale/perirenale
Retenția acută de urină
URGENȚE TORACICE
Traumatisme Toracice: Pneumotorace, Hemotorace, Hemopneumotorace
Supurații Pleuro-pulmonare
Pneumotorax spontan
Perforația esofagiană postingestie de corp străin
Ruptură spontană de esofag
Retenția intraesofagiană corp străin
TEMATICA STAGIULUI DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
I.
Biomecanica aparatului locomotor
...
II.
Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară
–
Morfologia, fiziologia și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor)
...
–
Fiziologia și fiziopatologia articulară - embriologie, clasificare funcțională articulară, fiziopatologie
...
–
Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă
...
...
III.
Imagistică
...
IV.
Traumatologie adulți
–
Generalități asupra fracturilor (definiție, clasificări, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale)
...
–
Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale
...
–
Luxația scapulo-humerală recenta și recidivata
...
–
Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio - claviculara
...
–
Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului: sindromul de retractie, ischemie Volkman
...
–
Luxațiile cotului
...
–
Fracturile cotului
...
–
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului
...
–
Fracturile oaselor mâinii și degetelor: entorsele și luxațiile mâinii și degetelor
...
–
Fracturile bazinului
...
–
Luxațiile soldului
...
–
Fracturile colului femural
...
–
Fracturile masivului trohanterian
...
–
Fracturile diafizei femurale
...
–
Fracturile extremității distale ale femurului
...
–
Fracturile epifizei proximale ale tibiei
...
–
Luxațiile genunchiului, luxația recentă și recidivantă a rotulei, fracturile rotulei
...
–
Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului
...
–
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial
...
–
Fracturile diafizare închise ale gambei
...
–
Fracturile calcaneului
...
–
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor
...
–
Fracturile coloanei vertebrale
...
–
Politraumatisme
...
–
Fracturi deschise
...
...
IV.
Amputații și protezare
–
Principii generale de amputație
...
–
Amputațiile membrului toracic și pelvin
...
–
Generalități asupra protezelor și ortezelor
...
–
Protezele și ortezele membrului toracic și pelvin
...
–
Bioinginerie mecanică
...
...
V.
Ortopedie: diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor
–
Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic
...
–
Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin
...
–
Osteopatii genotipice
...
–
Condrodistrofii genotipice
...
–
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile metabolice
...
–
Osteopatii de carență
...
–
Osteomielita-fiziopatologie clinică și tratament
...
–
Osteonecrozele aseptice
...
–
Reumatismul cronic inflamator-poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice
...
–
Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin
...
–
Infirmitatea motorie cerebrala
...
–
Tumorile osului generalități
...
–
Tumorile benigne
...
–
Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului
...
–
Cifoză congenitală și câștigată
...
–
Scoliozele: etiopatogenie, clinică și tratament
...
–
Boală degenerativă discală, patologia lombo sacrată
...
–
Umărul dureros-periartroză scapulo-humerală
...
–
Paralizia de plex brahial
...
–
Diformitățile șoldului: coxa vara, valga -etiopatogenie tratatament
...
–
Luxația congenitală a șoldului
...
–
Piciorul plat
...
–
Diformități statice ale piciorului
...
–
Gonartroză
...
–
Coxartroză
...
–
Rupturile tendonului achilian și bicipital
...
–
Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului
...
–
Evoluția genului varum, valgum, a anteversiuni colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii - aspecte normale și patologice
...
–
Micozele aparatului locomotor
...
–
Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulian
...
...
IV.
Tuberculoza osteo-articulară
–
TBC osteoarticulară generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă, osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână
...
...
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE VASCULARĂ
–
Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice
...
–
Disecția aortei
...
–
Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului
...
–
Ischemia viscerală: acută, cronică diagnostic și tratament
...
–
Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral: diagnostic și tratament
...
–
Sindromul de crosă aortică
...
–
Insuficienta circulatorie vertebrobazilară
...
–
Sindromul de furt arterial sangvin
...
–
Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice, diagnostic și tratament
...
–
Ischemia acută periferică: embolia tromboză, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie
...
–
Ischemia critică
...
–
Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă
...
–
Traumatisme vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice: diagnostic, tratament.
...
–
Boala trombembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic: profilaxie, diagnostic, tratament
...
–
Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături
...
–
Accesul vascular
...
–
Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor
...
–
Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).
...
–
Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterala, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia partiala.
...
–
Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.
...
–
Chirurgia canalului toracic.
...
–
îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat
...
–
Tumorile vasculare.
...
TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ
–
Biologia injuriei și reparării
...
–
Cicatrizarea normală și patologică
...
–
Reconstrucția nervilor periferici - principiile reconstrucției
...
–
Indicațiile reconstrucției nervilor periferici
...
–
Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici
...
–
Anastomozele vasculare microchirurgicale
...
–
Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
...
–
Chirurgia arsului
...
–
Sechele cicatriceale postocombustionale (geneză, prevenire, tratament chirurgicale)
...
–
Arsuri asociate cu traumatisme
...
–
Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament)
...
–
Principii și tehnici de chirurgie plastică
...
–
Grefele de piele
...
–
Lambouri dermograsoase pe circulației întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate
...
–
Lambouri dermograsoase pe axiale
...
–
Lambouri fasciocutanate
...
–
Lambouri musculare și musculocutane
...
TEMATICA PENTRU STAGIUL DE ECOGRAFIE DE ȘOLD A NOU NĂSCUTULUI ȘI SUGARULUI PENTRU SCREENINGUL DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE
–
Conceptul de displazie de dezvoltare a șoldului
...
–
Embriologia și anatomia șoldului
...
–
Noțiuni de genetică și date statistice
...
–
Luxația de dezvoltare a șoldului - complicație evolutivă a displaziei de dezvoltare a șoldului
...
–
Tratamentul displaziei de dezvoltare a soldului
...
–
Principiul metodei examinării ultrasonografice
...
–
Anatomia și semiologia în examinarea ultrasonografică a șoldului
...
–
Metoda Graf de examinare ecografică a șoldului la nou născut
...
–
Modificări patologice ale examenului ultrasonografic al șoldului
...
–
Urmărirea pacientului cu șold patologic
...
Baremul activităților practice
–
Examinarea ultrasonografica a soldului la nou născut și sugar pentru displazia de dezvoltare
...
–
Evaluarea corectitudinii unei imagini ultrasonografice de sold
...
–
Măsurarea parametrilor (unghiurile alfa și beta) pe imagini ecografice de șold
...
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpă medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Programa cursurilor și a activităților practice se va stabili la clinicile respective.
...
Ortopedie Pediatrică - 6 ANI
Anul I
Ortopedie pediatrică
12 luni
Anul II
Chirurgie pediatrică
3 luni
Ortopedie și traumatologie
9 luni
Anul III
Ortopedie pediatrică
12 luni
Anul IV
Ortopedie și traumatologie
12 luni
Anul V
Bioetică
1/2 luna
Ecografia de șold a nou născutului și a sugarului pentru screeningul displaziei de dezvoltare
1/2 luna
Artroscopie
3 luni
Chirurgie plastică
3 luni
Chirurgie vasculară
2 luni
Neurochirurgie
3 luni
Anul VI
Ortopedie pediatrică
12 luni
Președinte Comisia de Ortopedie pediatrică
Dr. Alexandru Ulici
Fișa postului și limitele competentelor medicului rezident de Ortopedie Pediatrică (activități medicale pentru care răspund medicii rezidenți)
Anul I
–
întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale
...
–
efectuarea examenului local
...
–
examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni traumatice și ortopedice
...
–
indicarea radiografiilor și evaluarea acestora
...
–
prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad de dificultate peste nivelul de pregătire
...
–
sutura plăgilor cu vindecare per primam
...
–
efectuarea de pansamente
...
–
cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în ortopedia pediatrică: antibiotice, analgezice, anticoagulante, etc.
...
–
prezentarea de cazuri și recenzii din literatură
...
–
evaluarea datelor din arhivă, din banca de date a spitalului pentru comunicări, publicații
...
–
imobilizarea în aparat gipsat
...
–
participarea la operații sub supravegherea medicului îndrumător
...
–
efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator
...
Anul II
–
suturi per secundam, per terta
...
–
reduceri ortopedice și imobilizare în aparat gipsat
...
–
prezentarea de lucrări la congrese și conferințe naționale
...
–
ajutor pe poziția 3 și 4 la intervențiile chirurgicale
...
–
prescripția de rețete la sfatul medicului îndrumător
...
–
evaluarea și reevaluare pacienților care se prezintă la camera de gardă
...
–
efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator
...
Anul III
–
efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului coordonator
...
–
intervenții operatorii ca prim operator sub coordonarea medicilor titulari pentru: fracturi diafizare ale oaselor lungi, extragere de materiale de osteosinteză
...
Anul IV
–
evaluarea radiografiilor și imagisticii bolnavilor pentru aplicarea lor în practică cu acordul medicului îndrumător
...
–
intervenții chirurgicale pentru fracturile metafizodiafizare
...
–
relaxare medială și alungire tendon Achile la pacienții cu infirmitate motorie cerebrală
...
–
aplicarea metodei Ponseti
...
Anul V
–
stabilirea diagnosticului la pacienții cu malformații congenitale
...
–
intervenții operatorii în gardă cu avizul medicului șef de gardă
...
–
toate intervențiile trecute în baremul de activități practice
...
Anul VI
–
toate intervențiile trecute în curicula de pregătire sub supravegherea medicului șef de gardă sau a medicului coordonator și avizul șefului de clinică.
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE
1.1.
DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.
...
1.2.
DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.
Stagiul de pediatrie generală - 3 ani și 4 luni și 2 săpt. - din care:
1.3.1.1.
Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului, conform nomenclatorului de specialități a MS - având o durată de 2 luni
...
1.3.1.2.
Stagiul de diabet: 2 luni
...
1.3.1.3.
Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni
...
1.3.1.4.
Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni
...
1.3.1.5.
Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni
...
1.3.1.6.
Stagiul de ecografie generală: 3 luni
...
1.3.1.7.
Stagiul de genetică: 3 luni
...
...
1.3.2.
Stagiul de neonatologie - 1 an și 7 luni - din care:
1.3.2.1.
Stagiul de boli infecțioase: 2 luni
...
1.3.2.2.
Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni
...
...
1.3.3.
Stagiul de bioetică: ½ lună (20 ore)
...
...
CONȚINUTUL STAGIILOR
1.3.1.
STAGIUL DE PEDIATRIE
Tematica lecțiilor conferință (460 ore)
(1)
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
(2)
Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil
(3)
"Falimentul" creșterii (failure to thrive)
(4)
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.
(5)
Malnutriția protein-energetică și proteică
(6)
Obezitatea
(7)
Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)
(8)
Anemiile carențiale
(9)
Deficitele oligomineralelor
(10)
Alimentația copilului cu o boală acută. Nutriția enterală și parenterală. Formule de lapte dietetice.
(11)
Urgențele pediatrice majore:
–
abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)
...
–
stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie
...
–
șocul caloric și hipotermia
...
–
intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)
...
–
înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale
...
–
șocul
...
–
insuficiența respiratorie acută
...
–
insuficiența cardiacă
...
–
insuficiența hepatică acută
...
–
sindroamele hemoragice
...
–
sindroamele de deshidratare acută
...
–
insuficiența renală acută
...
–
hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
...
–
stările comatoase
...
–
convulsiile
...
(12)
Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism. Screening-ul nou-născutului pentru boli genetice și de XXXX Bazele diagnosticului. Asistența de durată a copiilor cu boli genetice și anomalii congenitale de metabolism. Principiile și indicațiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariția malformațiilor congenitale.
(13)
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerările genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.
(14)
Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. Șocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înțepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.
(15)
Reumatismul articular acut.
(16)
Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
(17)
Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată.
(18)
Diareile acute bacteriene și virale
(19)
Infecțiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică
(20)
Bronșiolita acută
(21)
Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile - Pneumotorax
(22)
Infecțiile urinare
(23)
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).
(24)
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil
(25)
Stomatitele, glositele și cheilitele
(26)
Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)
(27)
Hepatitele cronice și ciroza hepatică
(28)
Sindroamele de hipertensiune portală
(29)
Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)
(30)
Sindromul Reye
(31)
Corpi străini în căile respiratorii
(32)
Pneumoniile de inhalație
(33)
Pneumoniile cronice
(34)
Bronșiectazia
(35)
Supurațiile pulmonare
(36)
Hemosideroza pulmonară idiopatică și hemosiderozele secundare
(37)
Fibroza interstițială pulmonară cronică
(38)
Malformații congenitale de cord necianogene
(39)
Malformații congenitale de cord cianogene
(40)
Miocarditele, cardiomiopatiile primare și secundare
(41)
Pericarditele
(42)
Endocarditele infecțioase
(43)
Tulburări de ritm și conducere
(44)
Durerea toracică la copil și adolescent
(45)
Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)
(46)
Anemiile hemolitice constituționale
(47)
Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)
(48)
Anemiile hipoplastice (congenitale și dobândite)
(49)
Anemiile sideroblastice
(50)
Aplaziile medulare idiopatice și secundare
(51)
Neutropeniile congenitale și dobândite
(52)
Defectele funcționale ale granulocitului
(53)
Sindroame hemoragice:
–
purpurele vasculare
...
–
trombocitopenii
...
● prin insuficiența de producere la nivelul medular
● prin distrucție crescută în periferie
–
trombocitopatii
...
–
coagulopatii ereditare și dobândite
...
–
C.I.D.
...
–
hiperfibrinolizele primare și secundare
...
(54)
Stările de hipercoagulare și trombozele la copil
(55)
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie
(56)
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase
(57)
Urgențe oncologice la copil
(58)
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
(59)
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil
(60)
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil
–
displaziile chistice
...
–
refluxul vezico-uretral
...
–
anomaliile obstructive ale tractului urinar
...
(61)
Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil
(62)
Hematuriile copilului
(63)
Proteinuria la copil
(64)
Glomerulonefritele acute
(65)
Glomerulonefritele rapid progresive
(66)
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombocitopenică trombotică
(67)
Sindroamele nefrotice
(68)
Glomerulonefritele persistente și progresive
(69)
Insuficiența renală cronică - Mijloace de epurare extrarenală - dializă.
(70)
Hipertensiunea arterială la copil
(71)
Litiazele urinare la copil
(72)
Sindroame hipotalamice
(73)
Nanismul hipofizar și acromegalia
(74)
Deficitul de ACTH și boala Cushing
(75)
Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
(76)
Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.
(77)
Anomalii ale diferențierii sexuale
(78)
Pubertatea și anomalii ale pubertății; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriția sexuală întârziată
(79)
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente
(80)
Bolile congenitale de metabolism
(81)
Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului
(82)
Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activităților practice
1.
Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)
...
2.
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (50)
...
3.
Instalarea unui cateter venos:
–
percutan (50)
...
...
4.
Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)
...
5.
Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
...
6.
Paracenteze (10)
...
7.
Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste (30)
...
8.
Puncții lombare (10)
...
9.
Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)
...
10.
Puncții osoase (3)
...
11.
Puncții articulare (3)
...
12.
Examene de laborator executate personal în urgență
–
ex. LCR (25)
...
–
ex. citologic și biochimic al urinii (25)
...
–
ex. sânge periferic (25)
...
...
13.
Examen otoscopic la sugar și copilul mare (50)
...
14.
Examenul fundului de ochi (10)
...
15.
Efectuarea înregistrării EKG la sugar și copilul mare (50)
...
16.
Interpretarea următoarelor probe:
–
ex. Rg. toracică (100)
...
–
ex. Rg. schelet (50)
...
–
ex. Rg. cranian (30)
...
–
ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba - irigografie) (10)
...
–
urografie (ureterocistografie) (10)
...
–
hemograma (50)
...
–
mielograma (5)
...
–
probe funcționale respiratorii (20)
...
–
probe hepatice (50)
...
–
probe renale (1000) probe de digestie (50)
...
–
interpretarea EKG (30)
...
...
1.3.1.1.
STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Examenul neurologic și psihiatric al copilului de diverse vârste
(2)
Etapele dezvoltării neuropsihice
(3)
Tulburările de somn la sugar și copil
(4)
Retardul mental
(5)
Deficitele de auz, văz și ale limbajului
(6)
Enurezisul și encoprezisul
(7)
Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente
(8)
Nevrozele copilului
(9)
Dificultățile școlare și fobiile școlare
(10)
Autismul și alte psihoze majore ale copilului
(11)
Copilul maltratat psihic
(12)
Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei
(13)
Recuperarea neuropsihică
(14)
Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-sațietate la adolescent
Baremul activităților practice
Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 teste
Teste de performanță vizuală și auditivă: practicare și interpretare a 50 teste
Metode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică
...
1.3.1.2.
STAGIUL DE DIABETOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2)
Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3)
Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(4)
Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului
(5)
Diabet zaharat insulino-depedent tipul I
(6)
Acidocetoza și coma diabetică
(7)
Hiperlipemiile familiale
(8)
Hiperuricemiile
(9)
Obezitatea sugarului și copilului
(10)
Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice
1.
Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
...
2.
Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
...
3.
Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică (10)
...
4.
Efectuarea manevrelor urgențe de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)
...
5.
Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)
...
6.
Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
...
...
1.3.2.3.
STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Vaccinarea B.C.G.
(2)
Intradermoreacția cu P.P.D.
(3)
Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie
(4)
Diagnosticul de laborator în tuberculoză
(5)
Explorarea funcțională respiratorie la copil
(6)
Indicațiile și aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil
(7)
Tuberculoza pulmonară primară și secundară
(8)
Tuberculoza extrapulmonară la copil
(9)
Infecțiile mycobacteriene netuberculoase
(10)
Supurațiile bronhopulmonare
(11)
Malformațiile bronhopulmonare
(12)
Epidemiologia și prevenția infecției tuberculoase la copil
Baremul activităților practice
1.
Tehnica vaccinării corecte BCG (20)
...
2.
Tehnica IDR-PPD (20)
...
3.
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidențierea BK (20)
...
4.
Interpretatea examinării Rg în TBC (20)
...
5.
Tehnicile de investigare a funcției respiratorii la copil (10)
...
...
1.3.1.4.
STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului
(2)
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
(3)
Malformații ale SNC
(4)
Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
(5)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
(6)
Paraliziile cerebrale infantile
(7)
Boli degenerative ale SNC
(8)
Traumatisme craniocerebrale și vertebromedulare
(9)
Tumori ale SNC
(10)
Afecțiuni cerebrovasculare
(11)
Convulsiile ocazionale și epilepsia
(12)
Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut
(13)
Paroxisme cerebrale neconvulsivante
(14)
Afecțiunile nervilor cranieni
(15)
Sindromul hipoton la sugar și copil
(16)
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
(17)
Ataxia
(18)
Cefaleea și migrena
(19)
Comele
Baremul activităților practice:
1.
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)
...
2.
Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil (20)
...
3.
Examenul fundului de ochi (10)
...
4.
Interpretarea următoarelor probe:
–
examen EEG (10)
...
–
radiografie de craniu (5)
...
–
tomografie cerebrală (10)
...
...
...
1.3.1.5.
STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Leucemiile acute și cronice.
(2)
Tumorile solide
–
Limfoame
...
–
Neuroblastom
...
–
Tumora Wilms
...
–
Tumori de S.N.C.
...
–
Sarcoame
...
–
Tumori maligne osoase
...
–
Histiocitoze
...
Baremul activităților practice
Demonstrații cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menționată.
...
1.3.1.6.
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:
–
indicații și limite ale explorării ecografice
...
–
pregătirea pacientului pentru examinare
...
–
alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată
...
–
alegerea ferestrei de explorare adecvate
...
–
reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor
...
–
TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume
...
–
obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie
...
–
recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora
...
–
deosebirea stării de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice
...
–
precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
...
–
documentarea imaginilor
...
–
redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;
...
–
recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
...
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1 - pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie
TRUNCHIUL COMUN
Nr.
Tematica cursului teoretic
Numărul ore
1.
Fizica ultrasunetelor
2
2.
Artefacte întâlnite în ultrasonografie
1
3.
Echipamente, imaginea ultrasonografică
2
4.
Semiologie ultrasonografică de bază
2
5.
Secțiuni elementare
1
6.
Ficatul
4
7.
Arborele biliar
4
8.
Pancreasul
2
9.
Splina
1
10.
Spațiul retroperitoneal
2
11.
Tubul digestiv
2
12.
Aparatul urinar
2
13.
Peritoneu și anexe
1
14.
Urgențe abdominale
2
Total
28
B.
TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI
(completarea trunchiului comun)
Tema cursului/Ore de curs
Medicina
Internă
Gastroenterologie
Nefrologie
Pediatrie
Urologie
Algoritmuri de diagnostic
2
2
2
2
2
Tubul digestiv - noțiuni avansate
0
4
0
0
0
Prostata și veziculele seminale
0
0
1
0
2
Vase periferice
3
3
2
2
2
Cord și pericard
3
0
2
2
0
Aplicații în patologia pediatrică
2
2
2
6
2
Structuri moi superficiale
3
0
1
1
2
Pelvis feminin
3
2
3
2
3
Ecografie intervențională
1
4
4
2
4
Progrese în ultrasonografie
1
1
1
1
1
Total
18
18
18
18
18
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea considerată
Observații:
1.
tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.
...
2.
tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei
...
3.
tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot
...
4.
tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)
...
5.
tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament.
...
...
BAREM DE MANUALITĂȚI - ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE - CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE - NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigație "în timp real" și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de "pregătire sub supaveghere". Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de "manualități", aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a)
existența unui "barem manualități" - număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;
...
b)
existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
...
c)
echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
...
d)
existența unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această "bibliotecă", cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
...
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecărei specialități medicale.
A.
TRUNCHIUL COMUN
1.
Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
–
pornirea aparatului
...
–
selectarea tranasductoarelor
...
–
reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
...
–
optimizarea imaginii și reducerea artefactelor
...
–
măsurători pe imagine
...
–
salvarea imaginii
...
–
structura și redactarea unui buletin ecografic
...
...
2.
Abdomenul
Ficatul
–
identificarea organului
...
–
vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)
...
–
precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
...
Sistemul venos port
–
evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
...
Căile biliare
–
evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice
...
Colecistul
–
evidențierea colecistului
...
–
identificarea componentelor anatomice
...
–
măsurarea lumenului și pereților
...
–
identificarea raporturilor anatomice principale
...
Pancreasul
–
evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)
...
–
identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic
...
–
identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
...
Spațiul retroperitoneal
–
aorta
● identificare în secțiuni longitudinale și transversasle
● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
● precizarea raporturilor aortei abdominale
...
–
vena cavă inferioară
● identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
● identificarea vaselor emergente
● precizarea raporturilor anatomice
...
–
țesutul grăsos retroperitoneal
● identificare și caracterizare
...
Splina
● identificarea și măsurarea splinei
● vizualizarea hilului
● precizarea elementelor vasculare componente
● identificarea organelor cu care splina intră în raport
Rinichii
● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
* parenchim - evaluare, măsurare
* sinus
* aparat pielo-calicial - evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea stucturii glandelor suprarenale
● măsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)
● măsurarea pereților, evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
● identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
● identificarea peritoneului parietal
...
3.
Organe aflate la nivelul micului bazin
a)
vezica urinară
● identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
● evacuarea și măsurarea pereților
● identificarea organelor învecinate
...
b)
prostata (explorare suprapubiană)
● identificare, măsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intră în raport
...
c)
uterul (explorare suprapubiană)
● identificare
● măsurare
● recunoașterea elementelor componente
● evaluarea ecostructurii
...
d)
ovare
● identificarea și măsurarea ovarelor
● evaluarea ecostructurii
...
...
...
B.
TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂȚI
1.
CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
a.
identificarea și evaluarea structurilor cardiace - cavități, aparate valvulare, miocard - și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;
...
b.
se aplică următoarelor specialități:
I.
MEDICINA INTERNĂ
...
II.
NEFROLOGIE
...
III.
PEDIATRIE
...
...
...
2.
VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
c.
se aplică următoarelor specialități:
I.
MEDICINA INTERNĂ
...
II.
GASTROENTEROLOGIE
...
III.
NEFROLOGIE
...
IV.
PEDIATRIE
...
V.
UROLOGIE
...
...
...
3.
ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ
–
tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli
...
–
identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii
...
–
axul vascular cervical
...
–
identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților
...
–
fosa supraclaviculară și suprasternală
...
–
identificarea structurilor anatomice
...
Se aplică următoarelor specialități:
I.
MEDICINA INTERNĂ
...
II.
NEFROLOGIE
...
III.
PEDIATRIE
...
IV.
UROLOGIE
...
...
4.
ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ
–
identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și asistemului ventricular
...
–
identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)
...
Se aplică următoarelor specialități:
I.
PEDIATRIE
...
...
5.
Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)
–
explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian
...
–
identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei
...
–
identificarea elementelor anatomice normale ale fătului
...
–
aprecierea vârstei fetale
...
a.
se aplică următoarelor specialități:
I.
MEDICINA INTERNĂ
...
II.
GASTROENTEROLOGIE
...
III.
NEFROLOGIE
...
IV.
PEDIATRIE
...
V.
UROLOGIE
...
...
...
6.
Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
–
Algoritmuri de diagnostic
...
–
Tubul digestiv-noțiuni avansate
...
–
Prostata și veziculele seminale
...
–
Ecografie interventională
...
–
Progrese în ultrasonografie
...
...
...
...
1.3.1.7.
STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A.
PARTEA TEORETICĂ
1.
Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a.
Interacțiunea ereditate - mediu în etiologia bolilor;
...
b.
Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;
...
c.
Mutațiile: cauză majoră de boală;
...
d.
Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
...
e.
Abordarea genetică în relația medic - pacient.
...
...
2.
Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).
...
3.
Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.
...
4.
Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
...
5.
Retardul mental și retardul mental legat de X.
...
6.
Patologia genetică a sistemului imun.
...
7.
Genetica bolii canceroase.
...
8.
Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.
...
9.
Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.
...
10.
Probleme și dileme etice în genetica medicală.
...
...
B.
PARTEA PRACTICĂ
1.
Consultul genetic.
...
2.
Explorările genetice - indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a.
Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
...
b.
Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
...
c.
Biochimice.
...
...
3.
Sfatul genetic;
...
4.
Screeningul genetic:
a.
Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
...
b.
Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
...
...
...
...
...
1.3.2.
STAGIUL DE NEONATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (250 ore)
1.
Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie.
...
2.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
3.
Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.
...
4.
Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.
...
5.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
6.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
7.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda nasojejunală.
...
8.
Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.
...
9.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală (indicații, soluții utilizate, scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).
...
10.
Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.
...
11.
Prematuritatea. Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.
...
12.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
13.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal.
...
14.
Sarcina multiplă - patologie specifică.
...
15.
Detresa respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară.
...
16.
Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
17.
Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată - CPAP, noțiuni de IPPV.
...
18.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nou-născut.
...
19.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
20.
Bolile primare miocardice la nou-născut.
...
21.
Sindromul persistenței circulației fetale.
...
22.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
23.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
24.
Atrezia de esofag și fistula eso-traheală.
...
25.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.
...
26.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
27.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
28.
Encefalopatia hiperbilirubinemică.
...
29.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
30.
Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul și complicațiile. Evoluția și prognosticul.
...
31.
Policitemia - sindromul de hiperconcentrație sanguină.
...
32.
Bolile hemoragice ale nou-născutului (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii).
...
33.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
34.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
35.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Sindromul de infecție amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Osteomielita. Infecții cutanate. Infecții urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nou-născutului. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
36.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
37.
Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.
...
38.
Hipoglicemiile neonatale - diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament, hiperglicemiile neonatale.
...
39.
Hipocalcemiile neonatale - semne clinice și paraclinice, etiologie și diagnostic etiologic, profilaxie și tratament.
...
40.
Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.
...
41.
Hipo- și hiperkaliemia în perioada neonatală.
...
42.
Hipomagneziemia la nou-născut.
...
43.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.
...
44.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
45.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
...
46.
Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.
...
47.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
48.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
49.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
50.
Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
...
Barem practic:
Cateterismul arterei și venei ombilicale - 50
Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască - 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu - 250
Masajul cardiac extern - 150
Intubația traheală - 10 cu GN < 1000 g, 25 cu GN < 1500 g, 50 cu GN > 1500 g. Tehnici de ventilație asistată.
Puncționarea venei femurale pentru recoltări - 25
Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50
Puncția lombară - 20
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20
Îngrijirea prematurului în incubator - 100
Fototerapia.
Exsanguinotransfuzia. - 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut - 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200
Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) - 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală - 200
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală - 200
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale - 200
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termen
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului prematur.
Recomandari în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.
NB! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternități gradul III) în care se nasc, îngrijesc, minimum 50 nou-născuți cu greutate < 1500 g/an și 15 nou-născuți cu greutate < 1000 g/an, în care este organizată consultație prenatală, există săli de expulzie și cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.
...
1.3.2.1.
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și al infestațiilor parazitare la copil
(2)
Imunizările active și pasive
(3)
Antibioticoterapia în pediatrie
(4)
Infecția HIV și SIDA la copil
(5)
Bacteriemiile și septicemiile
(6)
Meningitele acute virale și bacteriene
(7)
Encefalitele
(8)
Diareile acute virale și bacteriene
(9)
Infecțiile produse de germeni anaerobi
(10)
Tetanosul
(11)
Difteria
(12)
Salmonelozele tifoidice
(13)
Infecția luetica
(14)
Poliomielita
(15)
Infecțiile cu virus varicelo-zosterian
(16)
Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice
(17)
Infecția cu virusuri gripale și paragripale
(18)
Rubeola
(19)
Parotidita epidemică
(20)
Rujeola
(21)
Megaeritemul infecțios și exantemul subit
(22)
Scarlatina
(23)
Infecțiile micotice
(24)
Infecțiile rikettsiene
(25)
Rabia
(26)
Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
(27)
Hepatitele acute virale
Baremul activităților practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50)
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)
Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)
Tehnica imunizărilor active (vaccinări) (30)
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)
Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)
Insusirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil (10)
1.3.2.2.
STAGIUL DE CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
...
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
(1)
Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)
(2)
Arsurile
(3)
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil
(4)
Hemoragiile la nou-născut, sugar și copil
(5)
Stenoza hipertrofică de pilor
(6)
Malpozițiile cardiotuberozitare
(7)
Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale
(8)
Palatoschizisul
(9)
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
(10)
Apendicita acută
(11)
Patologia diverticulului Meckel
(12)
Megacolonul congenital aganglionar
(13)
Malformațiile anorectale
(14)
Hernia inghinală
(15)
Invaginația intestinală
(16)
Herniile diafragmatice
(17)
Peritonitele primitive și secundare
(18)
Atrezia căilor biliale extrahepatice și chistul de coledoc
(19)
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
(20)
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
(21)
Litiaza urinară la copil
(22)
Fimoza și hipospadiasul
(23)
Criptorhidia și torsiunile testiculare
(24)
Tumorile ovariene
(25)
Hidrocelul
(26)
Coalescența labiilor și hematocolposul
(27)
Torsiunea anexială la copil
(28)
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
–
piciorul strâmb congenital
...
–
deformările membrelor inferioare
...
–
patologia genunchiului
...
–
osteocondritele
...
–
displazia luxantă de șold
...
–
anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale
...
–
discitele
...
–
torticolisul congenital
...
–
scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului
...
–
morbul Pott
...
–
anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
...
–
traumatismele musculoscheletice
...
–
luxații, entorse și fracturi
...
–
chistele osoase esențiale
...
–
osteomielita și osteocondrita septică
...
(29)
Hemostaza plăgilor
(30)
Tratamentul local și sutura plăgilor
(31)
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde
(32)
Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxațiilor și entorselor
(33)
Tratamentul local în arsuri
(34)
Denudarea și cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activităților practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)
...
2.
Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)
...
3.
Însușirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghițirea de corpi străini (10)
...
4.
Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)
...
6.
Tehnica tușeului rectal (20)
...
7.
Cateterismul vezical și puncția vezicală suprapubiană (20)
...
8.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
...
9.
Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență în hemoragiile digestive (10)
...
10.
Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)
...
11.
Însușirea tehnicii suturii plăgilor (10)
...
12.
Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)
...
13.
Însușirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)
...
14.
Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)
...
...
1.3.3.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I - 2 ore
Valori ale relației medic - pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic - pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
IV.
Relația medic - pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic - pacient
...
3.
Relația medic - pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
PEDIATRIE
5 ANI
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
Pediatrie
6 luni
Pediatrie 5 luni
Genetică 1 lună
Pediatrie
5 luni
Pediatrie
8 ½ luni
Neonatologie
12 luni
Pneumologie
2 luni
Oncologie-
Hematologie
pediatrică
2 luni
Psihiatria copilului
și adolescentului
2 luni
Neonatologie
3 luni
Chirurgie și
ortopedie
pediatrică
2 luni
Diabet
2 luni
Neurologie
pediatrică
2 luni
Bioetica
½ lună
Genetică
2 luni
Boli infecțioase
2 luni
Echografie generală
3 luni
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1.
DEFINIȚIE
Pedodonția este o specialitate a medicinei dentare care asigură sănătatea orală a copiilor și a adolescenților inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin mijloace preventive și curative.
...
2.
CONDIȚII PRELIMINARE
● Directorul programului trebuie să aibă acreditare în Pedodonție și ar trebui să aibă o funcție academică/recunoaștere universitară.
● Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea Pedodonție se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.
● Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a cadrului didactic - șef de clinică/disciplină și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.
...
3.
DURATA PROGRAMULUI: 3 ani
Programul se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, cu norma întreagă, câte 7 ore/zi în toate zilele lucrătoare, exceptând perioada de concediu de odihnă din fiecare an, conform legislației în vigoare.
...
4.
DESCRIEREA PROGRAMULUI
● Scopul de baza al programului este să formeze medici specialiști în Pedodonție.
● Conținutul programului cuprinde atât dezvoltarea experienței clinice, incluzând practica în clinică/spital într-un procent de 50%, cât și activitate de studiu și cursuri academice (40%) și realizarea unui proiect de cercetare individuală (10%), ale cărui rezultate să fie publicate într-o revistă națională/internațională de profil.
● Curriculum va include, pentru fiecare an de studiu:
–
200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, analiza unor cărți și reviste de specialitate), pentru tematica prezentată.
...
–
În plus, minim 40 - 50 de ore de activități practice și studiu individual.
...
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
● Împărțirea timpul alocat pregătirii:
–
activitatea didactică acoperă 20-30%,
...
–
activitatea practică și studiul reprezintă 60-70%,
...
–
activitatea de cercetare științifică reprezintă 10%;
...
● Completarea programei de bază necesită 75% din timpul de pregătire specificat. Timpul suplimentar rămas poate fi ocupat de activități suplimentare (elective).
● Medicul rezident poate desfășura activități didactice pentru studenți. Acestea sunt însă opționale și bazate pe nevoile colectivului. Acest lucru poate face parte din programul de rezidențiat, dar nu mai mult de 10%.
● Evaluarea se realizează zilnic în cadrul seminariilor și o evaluare de etapă (în credite) de 1-2 ori pe an de către cadrul didactic responsabilul de stagiu și de cadrul didactic îndrumător al rezidențiatului.
● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu în care vor fi trecute: activitatea din programele de cercetare, participarea la manifestări științifice, activitatea de educație continuă.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
● La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an.
● Proiectul de cercetare individual va fi prezentat, la finele rezidențiatului, sub forma unei teze/lucrări de absolvire.
● La sfârșitul programului de pregătire medicul rezident susține examenul final, constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul programului. Modul și procedurile de evaluare sunt dependente de cerințele instituției de învățământ universitar. În urma promovării acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.
● Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore într-o perioadă de 3 ani (
Anexa 1
).
...
5.
STRUCTURA STAGIILOR DE PREGĂTIRE
5.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor socio-administrative, prezentarea la Spitalul și Clinicile unde a fost repartizat rezidentul, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.
...
5.2.
Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
● Discipline fundamentale: 1 lună
● Sănătate publică orală: 1/2 lună
● Radiologie: 1 lună
● Bioetică: 1/2 lună
● Pedodonție: 28 luni
● Ortodonție: 2 luni
● Endodonție: 1 lună
● Parodontologie: 1/2 lună
● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună
● Protetică: 1/2 lună
Anul I
● Pedodonție: 9 luni
● Discipline fundamentale: 1 lună
● Sănătate publică orală: 1/2 lună
● Bioetică: 1/2 lună
● Radiologie: 1 lună
Anul II
● Pedodonție: 10 luni
● Ortodonție 2 luni
Anul III
● Pedodonție: 9 luni
● Chirurgie oro-maxilo-facială: 1 lună
● Endodonție: 1 lună
● Protetică: 1/2 lună
● Parodontologie: 1/2 lună.
...
5.3.
Conținutul pregătirii în rezidențiatul de Pedodonție
5.3.1.
Stagiul clinic de Pedodonție
Stagiul clinic de Pedodonție se desfășoară pe parcursul a 2 ani, perioada de activitate fiind împărțită echilibrat între cei 3 ani de studiu și se desfășoară în cadrul disciplinei de Pedodonție.
Baremul minimal al activității de pregătire
● Documentația completă a cel puțin 5 cazuri tratate integral de medicul rezident (
Anexa 2
) .
● Urmărirea evoluției a cel puțin 20 de cazuri, dintre care unele preluate de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de fiecare rezident și care, la terminarea stagiului, vor fi preluate de următoarea promoție de rezidenți.
● Planificarea tratamentelor pentru cazurile selectate
● Seminarii privind evaluarea tratamentelor (evaluarea cazurilor după tratament -reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului)
● Activități de cercetare științifică finalizate prin cel puțin un studiu propriu
● Documentare din literatura de specialitate cu conceperea a cel puțin 3 referate pe teme actuale de Pedodonție, alese de rezident și aprobate de medicul coordonator al stagiului.
...
5.3.2.
Conținutul și durata stagiilor pe ani de studiu
ANUL I
PEDODONȚIE 9 luni (120 ore)
A.
Subiecte pedodontice de bază 4 luni
a.
Odontogeneza (38 ore)
Cursuri conferință 10 ore:
● Formarea dintelui și aparatului de suport
● Ordinea și cronologia erupției dinților temporari și permanenți
● Cronologia formării dinților. Vârsta dentară
● Factori genetici și de mediu care influențează odontogeneza
● Anomaliile dentare de dezvoltare
Activități practice: 24 ore
–
Evaluarea stadiului de dezvoltare al dinților
...
–
Evaluarea stării de normalitate sau anormalitate a dinților
...
–
Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți
...
...
b.
Tulburările erupției dentare (8 ore)
Cursuri conferință 3 ore:
● Factorii care influențează erupția dentară
● Manifestările clinice care însoțesc în mod normal erupția dinților temporari (fenomenul de "teething")
● Tulburări ale erupției dentare: pericoronarita, hematomul, chistul, sechestrul de erupție (diagnostic și tratament)
● Erupția precoce și întârziată: terminologie, forme clinice, diagnostic și tratament
Activități practice: 5 ore
–
Recunoașterea dinților pe modele, pacienți și radiografii
...
–
Determinarea vârstei dentare pe modele, Rx, pacienți Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
...
c.
Managementul comportamentului copilului și adolescentului (10 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Frica, anxietatea, fobia în cabinetul stomatologic. Tipare comportamentale la copil și adolescent. Scale de evaluare a comportamentului
● Managementul comportamental al pacientului copil. Metode de abordare farmacologice și non-farmacologice
● Imobilizarea de protecție: fizică, mecanică. Dispozitive de imobilizare
Activități practice: 6 ore
–
Evaluarea nivelului fricii utilizând diferite scale
...
–
Aplicarea practică a diferite metode de management comportamental pe pacienți
...
–
Evaluarea rezultatelor tratamentului pe termen scurt și lung
...
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
...
B.
Subiecte pedodontice generale 5 luni
a.
Etiologia afecțiunilor orale la copil și adolescent (10 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Rolul gazdei, al microorganismelor cariogene, al dietei și al timpului în producerea cariei dentare
● Particularizarea etiologiei generale a cariei la caria cu tipar neobișnuit (caria precoce a copilăriei, caria adolescentului, caria rampantă, caria grefată pe defectele de structură ale smalțului)
● Factorii etiologici principali, secundari și favorizanți ai traumatismelor dento-parodontale la copil și adolescent
● Factorii etiologici ai bolilor mucoasei orale și parodonțiului marginal.
Activități practice: 6 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
b.
Examinarea pacientului pediatric (8 ore)
Cursuri conferință 3 ore
● Metodologia întocmirii fișei de observație clinică
● Anamneza, antecedentele fiziologice, patologice personale și cele heredo-colaterale
● Rolul examenului clinic complet exobucal și endobucal
● Metode clasice de examinare (inspecția, palparea, examenul radiologic, alte teste complementare)
● Metode moderne de investigare (transiluminarea, magnificația, evaluarea riscului la carie, Rx digitala, tehnologia LASER, FOTI etc.)
● Rolul modelelor de studiu și al fotografiilor în elaborarea diagnosticului
Activități practice: 5 ore
Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior
...
c.
Diagnosticul pedodontic (38 ore)
Cursuri conferință 16 ore:
● Diagnosticului cariei severe precoce a copilăriei
● Diagnosticul cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi
● Diagnosticul cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi
● Valoarea examenului radiologic în precizarea diagnosticului stomatologic la copil și adolescent
Activități practice: 22 ore
–
Aplicarea în practică a metodelor enumerate anterior în scopul realizării unor diagnostice precoce, corecte și complete.
...
...
d.
Elaborarea planului de tratament (8 ore)
Cursuri conferință 3 ore:
● Metodologia elaborării planului de tratament
● Obținerea acordul informat al părintelui cu privire la tratamentul de urgență, tratamentul definitiv curativo-profilactic.
Activități practice: 5 ore
Elaborarea de planuri de tratament pe modele și pacienți.
...
...
ȘTIINȚE FUNDAMENTALE 1 lună
a.
Genetică 1/2 lună (12 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Principii genetice esențiale
● Modalități de transmitere a bolilor buco-dentare și faciale cu determinism genetic
● Sindroame genetice în care este implicată extremitatea cefalică
Activități practice: 8 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
b.
Embriologie 1/2 lună (12 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Dezvoltarea extremității cefalice
● Anomalii de dezvoltare ale capului și gâtului (mecanism de producere)
Activități practice: 8 ore
–
Prezentare de imagini microscopice
...
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
RADIOLOGIE 1 lună (24 ore)
Cursuri conferință: 8 ore
● Anatomia radiologică de bază a maxilarului, mandibulei, dinților și țesuturilor de susținere, folosind incidențe intraorale (periapicale, bite-wing, ocluzale), panoramice, teleradiografii (față și profil), tehnici imagistice moderne cu aplicații în pedodonție (CBCT, imagistică cu substanță de contrast, RMN, ultrasonografie).
● Principii de radiobiologie și protecție, inclusiv siguranța operatorului și a pacientului, dozele maxime admise, ecranarea pentru operatori. Particularizarea tehnicilor imagistice în funcție de vârsta pacientului.
● Principii de interpretare radiografică pentru identificarea și diferențierea leziunilor osoase, a modificărilor densității osoase și de regenerare osoasă.
● Tehnici moderne de imagistică utilizate în Pedodonție
Activități practice: 16 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ 1/2 lună (12 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Conceptul de stare de sănătate
● Anchete epidemiologice observaționale și experimentale
● Promovarea sănătății. Strategii preventive
Activități practice: 8 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
BIOETICĂ 1/2 lună (20 ore)
Cursuri conferință 8 ore:
● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Relația medic- pacient: consimțământul informat
● Greșeli și erori în practica medicală
Activități practice: 12 ore
● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic- pacient prin cazuri practice
● Exemplificarea noțiunilor de greșeala și eroare în medicină prin cazuri concrete
Recenzii ale articolelor de specialitate.
ANUL II
PEDODONȚIE 10 luni (152 ore)
a.
Particularitățile dinților temporari și permanenți imaturi și implicațiile lor clinico- terapeutice 18 ore
Cursuri conferință 6 ore:
● Particularitățile morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile clinico- terapeutice
● Particularitățile de structură ale dinților permanenți imaturi și implicațiile clinico- terapeutice
Activități practice 12 ore:
–
Recunoașteri de dinți pe modele și pe dinți extrași
...
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
b.
Tratamentul cariei cu tipar neobișnuit (caria severă precoce a dinților temporari) 20 ore
Cursuri conferință 6 ore:
● Tratamentul profilactic al cariei severe precoce a copilăriei
● Tratamentul curativ al cariei precoce severe a copilăriei (tratament conservator prin: obturații, coroane prefabricate; extracția).
Activități practice: 14 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
c.
Particularitățile tratamentului cariei simple la dinții temporari și permanenți imaturi 20 ore
Cursuri conferință 6 ore:
● Principii generale de prepararea a cavităților și particularizare pe tipuri de cavități
● Tratamentului plăgii dentinare în funcție de profunzimea cavității
● Tehnica Atraumatică Restauratoare (ART): definiție, indicații, principii de tratament, tehnică de lucru
● Metode, materiale și tehnici de tratament restaurator
Activități practice: 14 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
d.
Particularitățile tratamentului cariei complicate la dinții temporari și permanenți imaturi 32 ore
Cursuri conferință 14 ore:
● Coafajele (indirect, direct, natural): definiție, indicații, avantaje, materiale, tehnică de lucru
● Pulpotomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru
● Pulpectomia vitală (parțială, totală): definiție, indicații, avantaje, material, tehnică de lucru
● Tehnici moderne de tratament la dinții permanenți imaturi cu gangrenă
Activități practice: 18 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
e.
Principii și metode de prevenire a cariei dentare (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
Activități practice: 6 ore
...
f.
Patologia primului molar permanent în perioada de creștere (22 ore)
Cursuri conferință 6 ore:
● Patologia molarului unu permanent în perioada de creștere
● Metode de prevenire și tratament
Activități practice: 16 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate pentru întocmirea de referate
...
g.
Traumatismele dento-parodontale la copil și adolescent (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Diagnosticul și tratamentul specific al traumatismelor dento-parodontale la pacientul pediatric
Activități practice: 20 ore
● Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practică
Recezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate
...
ORTODONȚIE 2 luni (48 ore)
Cursuri conferință 20 ore:
● Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
● Diagnosticul anomaliilor dento-maxilare
● Principii de baza în tratamentul ortodontic
● Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilareț indicații și metode de realizare
Activități practice: 28 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
ANUL III
PEDODONȚIE 9 luni (128 ore)
A.
Bolile parodonțiului marginal și ale mucoasei orale la copil și adolescent 24 ore
Cursuri conferință 8 ore:
● Diagnosticul și tratamentul bolilor parodonțiului marginal la copil și adolescent
● Diagnosticul și tratamentul leziunilor mucoasei orale la pacientul pediatric
Activități practice 12 ore
–
Aplicarea noțiunilor teoretice de mai sus în practică
...
Recezii ale literaturii de specialitate în vederea efectuării de referate
...
B.
Proceduri de tratament interdisciplinare
a.
Tratamentul complex la pacienții cu nevoi speciale (40 ore)
Cursuri conferință 12 ore:
● Terminologie și clasificarea pacienților cu nevoi speciale pe tipuri de dizabilități (fizice, psihice, senzoriale, medicale)
● Atitudinea terapeutică complexă, interdisciplinară a copiilor cu dizabilități
● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții cu nevoi speciale
Activități practice: 28 ore
–
Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienți cu dizabilități
...
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
...
b.
Tratamentul pedodontico-chirurgical (10 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Indicațiile, contraindicațiile și particularitățile extracției la copil
● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic la pacienții care necesită și tratament chirurgical
● Indicațiile tratamentului pedodontic și chirurgical sub anestezie generală
Activități practice: 6 ore
–
Efectuarea manoperelor terapeutice specifice
...
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.
...
c.
Tratamentul pedodontico-parodontal (10 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Indicațiile și contraindicațiile tratamentului pedodontic în parodontopatii
● Aspecte specifice ale tratamentului pedodontic în parodontopatii
● Influența tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiului
Activități practice: 6 ore
–
Efectuarea manoperelor terapeutice specifice (colaborare interdisciplinară)
...
–
Evaluarea efectelor tratamentului pedodontic asupra stării parodonțiului.
...
...
d.
Tratamentul pedodontico-ortodontic (30 ore)
Cursuri conferință 10 ore:
● Necesitatea diagnosticului precoce al anomaliilor dento-maxilare
● Necesitatea tratamentului ortodontic interceptiv
● Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte
● Atitudinea terapeutică față de angrenajul invers
● Consecințele extracției precoce în zona de sprijin
● Menținătorul de spațiu
Activități practice: 20 ore
–
Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru prevenirea apariției sau agravarea anomaliilor dento-maxilare
...
–
Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru a stabili momentului al inițierii tratamentului ortodontic (trimitere la ortodont)
...
–
Pregătirea pacientului în vederea inițierii tratamentului ortodontic
...
...
e.
Tratamentul pedodontico-protetic (14 ore)
Cursuri conferință 6 ore:
● Conceperea și conducerea tratamentului protetic la pacienții în creștere
● Indicațiile tratamentului protetic la copii și adolescenți
● Mijloace și tehnici protetice indicate la pacienții pediatrici
Activități practice: 8 ore
...
...
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ 1 lună (24 ore)
Cursuri conferință 8 ore:
● Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare
● Accidente și complicații majore ale erupției dentare
● Tratamentul de urgență în traumatismele maxilo-faciale.
● Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.
● Infecții oro-maxilo-faciale
Pregătire practică și prezentări de caz: 16 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate
ENDODONȚIE 1 lună (24 ore)
Cursuri conferință 8 ore:
● Caracteristicile morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar
● Diagnosticul afecțiunilor pulpare și ale parodonțiului apical la dinții permanenți maturi
● Principii de tratament pulpar la dinții permanenți maturi
Activități practice: 16 ore
Recenzii ale literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
PROTETICĂ 1/2 lună (12 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Criterii de alegere și indicațiile lucrărilor protetice în funcție de situațiile clinice
● Restaurări protetice în cazuri complexe
Pregătire practică și prezentări de caz: 8 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate
PARODONTOLOGIE 1/2 lună (12 ore)
Cursuri conferință 4 ore:
● Examenul clinic în parodontologie. Indici de evaluare a stării de sănătate parodontală.
● Criterii de diagnostic în boala parodontală
● Considerații moderne privind tratamentul bolilor parodonțiului marginal
Activități practice: 8 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
...
...
Anexa nr. 1
ÎMPĂRȚIREA ORELOR ACADEMICE ALE
STAGIULUI DE PEDODONȚIE PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI
Activități desfășurate sub îndrumare (63%)
Ore de activitate practică și clinică
2160 ore
Planificarea tratamentelor
150 ore
Seminarii privind evaluarea tratamentelor
Evaluarea cazurilor după tratament
Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului
150 ore
Cursuri și seminarii pe grupe de lucru
675 ore
Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice
160 ore
Consultații individuale, indicații de cercetare în afara activității obișnuite
150 ore
Timp pentru materii facultative, cercetare și pentru efectuarea lucrării de cercetare
1085 ore
Total
4530 ore
Studiu individual (37%)
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului
240 ore
Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate în vederea susținerii de referate – pregătire cazuistică
270 ore
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală
770 ore
Total
1280
Anexa nr. 2
BAREMUL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Documentația celor 5 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
1.
Cazurile trebuie să acopere un spectru larg de boli
...
2.
Descrierea amănunțită a cazurilor
● anamneza, antecedentele heredo-colaterale și personale, istoricul bolii actuale
● semne clinice și simptomatologie care să susțină adecvat diagnosticul
● investigații recomandate și interpretarea lor.
...
3.
Documentația completă a cazurilor
● documentația de început a cazurilor (modele, Rx, fotografii intra/extraorale și după caz analize medicale, revelare de placă bacteriană, teste cantitative salivare, teste microbiologice etc.)
● documentația la finalizarea cazurilor (aceleași)
● documentația la 2-6 luni după finalizarea tratamentului (opțional)
...
4.
Diagnosticul complet și corect morfologic și funcțional
● diagnosticul adecvat și complet: de urgență, odontal (carie, traumatisme, uzură, anomalii dentare izolate), parodontal și mucoasă orală, ortodontic și ocluzie, chirurgical, protetic, evolutiv)
● comentariile asupra cazurilor sunt de o mare importanță în notația finală
● descrierea tulburărilor funcționale ale aparatului dento-maxilar (masticația, estetica, fonația, deglutiția) și consecințele lor
...
5.
Planificarea și conducerea tratamentului
● rezidentul trebuie să dovedească cunoștințe adecvate de specialitate
● tratamentul aplicat trebuie să fie adaptat problematicii fiecărui caz în parte.
● planificarea tratamentului este o etapă principală în Pedodonție care trebuie să prezinte metodele și tehnicile de tratament eșalonate în timp în funcție de dentiție
● medicul rezident are posibilitatea să-și exprime opinia cu privire la soluțiile de tratament clasice și moderne propuse
● rezidentul trebuie să realizeze comentarii cu privire la rezultatul terapeutic obținut.
● la cazurile cu rezolvări multidisciplinare rezidentul trebuie să prezinte obiectivele tratamentului interdisciplinar separat pentru fiecare disciplină implicată în parte și o documentație de început și de final adecvată (modele, Rx, fotografii)
...
6.
Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat morfo-funcțional și estetic.
...
7.
Prezentarea
● să fie concisă și clară
● să se limiteze la aspectele importante oferite de cazul clinic
...
8.
Documentația și descrierea cazurilor să fie redactată în 3 exemplare:
● originalul pentru președintele comisiei (conține toate documentele originale)
● 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari) - conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele.
...
9.
Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist în Pedodonție. Cu aceasta condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli sau dintr-un cabinet privat.
...
Anexa nr. 3
PROBELE EXAMENULUI FINAL
Anul I
Pedodonție
Examen scris
Prezentări de cazuri
Examen practic
Referat
Discipline fundamentale
Sănătate publică orală
Bioetică
Examen scris
Anul II
Pedodonție
Examen scris
Prezentări de cazuri
Examen practic
Referat
Ortodonție
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
Anul III
Pedodonție
Examen final (4 probe)
Chirurgie oro-maxilo-facială
Examen scris
Endodonție
Prezentare caz
Protetică
Examen practic
Parodontologie
Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în Pedodonție se face prin examen final.
Examenul final constă din:
–
4 probe distincte (examen scris, caz clinic, examen practic, referate) care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinic (
Anexa 3
)
...
–
1 lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului.
...
În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist în Pedodonție.
DISTRIBUȚIA DISCIPLINELOR ÎN CEI 3 ANI DE STUDIU
(STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ)
PEDODONȚIE
28 LUNI
(I.1) (II.1)(III.1)
DISCIPLINE FUNDAMENTALE
1 LUNĂ
(I.2)
SĂNĂTATE PUBLICĂ ORALĂ
½ LUNĂ
(I.3)
BIOETICĂ
½ LUNĂ
(I.4)
RADIOLOGIE
1 LUNĂ
(I.5)
ORTODONȚIE
2 LUNI
(II.2)
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
1 LUNĂ
(III.2)
ENDODONȚIE
1 LUNĂ
(III.3)
PROTETICĂ
½ LUNĂ
(III.4)
PARODONTOLOGIE
½ LUNĂ
(III.5)
Anul
Anul I
Anul II
Anul III
Stagiul
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
II.1
II.2
III.1
III.2
III.3
III.4
III.5
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDODONȚIE a fost introdus de Punctul 3 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Definiție:
Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale.
Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul HERMES 2008 ("European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine") http://hermes. ersnet. org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227. pdf
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
1.1.
DURATA PROGRAMULUI: 5 ANI
Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.2.
RESPONSABILI DE PROGRAM:
1.2.1.
Coordonator de rezidențiat: Profesor universitar sau Conferențiar universitar din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare a stagiilor.
...
1.2.2.
Coordonator de stagiu: medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.
...
...
1.3.
STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT
Anul 1
Pneumologie generală
6 luni
Medicină internă
6 luni
Anul 2
Cardiologie
3 luni
Boli infecțioase
3 luni
Alergologie și Imunologie Clinică
2 luni
Oncologie generală
1 lună
Imagistică toracică
3 luni
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.
Anii 3-4
Pneumologie generală; în cursul stagiului de pneumologie generală vor fi efectuate modulele: - Bioetică - Medicină bazată pe dovezi și Cercetare clinică
12 luni
Explorări funcționale respiratorii speciale
3 luni
Endoscopie bronșică
3 luni
Terapie intensivă generală
3 luni
Terapie acută respiratorie
2 luni
Chirurgie toracică
1 lună
Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.
Anul 5
Pneumologie generală
6 luni
Dispensar pneumologie-TB
3 luni
Pneumologie generală sau Stagiu opțional: Somnologie/Reabilitare respiratorie
3 luni
Este recomandabilă efectuarea de stagii opționale (care permit aprofundarea unor domenii): reabilitare respiratorie sau somnologie. Alternativ pot fi efectuate doar stagii de pneumologie generală. Ordinea stagiilor și locul de desfășurare va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, cu acordul coordonatorului de stagiu pentru stagiul respectiv.
...
1.4.
METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
● Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (
Anexa 1
) ,
● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie,
● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu,
● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.
...
1.5.
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:
● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Medicină internă, Cardiologie, Terapie intensivă, Explorări funcționale respiratorii speciale etc.), și la fiecare 6 luni pentru stagiul de pneumologie generală, precum și pentru modulele de bioetică și medicină bazată pe dovezi:
–
examen scris și/sau oral, nota minimă: 7
...
–
certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de stagiu al rezidentului
...
● Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.
...
...
ANEXĂ
CONȚINUTUL STAGIILOR
(Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat
în specialitatea pneumologie și haremurile corespunzătoare fiecărui stagiu)
A.
STAGII DE MEDICINĂ INTERNĂ ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE
1.
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ (obligatoriu, 6 luni)
1.1.
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)
1.
Glomerulonefrite acute și cronice
...
2.
Pielonefrite acute și cronice
...
3.
Insuficiența renală acută
...
4.
Insuficiența renală cronică
...
5.
Ulcerul gastro-duodenal
...
6.
Gastritele
...
7.
Cancerul gastric
...
8.
Diagnosticul sindroamele diareice cronice
...
9.
Cancerul colonic
...
10.
Pancreatitele
...
11.
Cancerul pancreatic
...
12.
Diagnosticul icterelor
...
13.
Hepatopatii medicamentoase și toxice
...
14.
Hepatitele cronice
...
15.
Ciroza hepatică
...
16.
Litiaza biliară
...
17.
Diagnosticul anemiilor
...
18.
Sindromul leucopenic
...
19.
Leucoza mieloidă cronică
...
20.
Leucozele acute
...
21.
Sindromul limfo-proliferativ
...
22.
Diagnosticul sindroamelor hemoragice
...
23.
Diabetul zaharat
...
24.
Colagenozele și spondilita anchilopoetică
...
25.
Vasculitele sistemice
...
...
1.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Medicină Internă cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 100 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite afecțiuni de preferință boli renale, digestive și sistemice.
1.
Paracenteze (E/I): 10
...
2.
Endoscopie digestivă superioară (A/I): 10
...
3.
Colonoscopie (A/I): 10
...
4.
Ecografie abdominală (A/I): 50
...
5.
Hemoleucograme (I): 100
...
6.
Coagulograme (I): 50
...
7.
Teste funcționale renale și sumar de urină (I): 100
...
8.
Teste funcționale hepatice (I): 100
...
...
...
2.
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (obligatoriu, 3 luni)
2.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă
...
2.
Valvulopatii
...
3.
Cardiopatii congenitale
...
4.
Tulburări de ritm și de conducere
...
5.
Patologia miocardului: miocardite și cardiomiopatii
...
6.
Pericardite
...
7.
Endocardite infecțioase
...
8.
Hipertensiunea arterială sistemică
...
9.
Boala tromboembolică venoasă
...
10.
Hipertensiunea pulmonară
...
11.
Insuficiența cardiacă, șocul cardiogen
...
12.
Moartea subită cardiacă
...
13.
Tratamentul antiplachetar, antitrombotic, fibrinolitic
...
...
2.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Cardiologie cu paturi, de preferință cu unitate de supraveghere și terapie acută coronariană. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 50 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite boli cardiovasculare.
1.
Electrocardiogramă (E/I): 50
...
2.
Echocardiografie (A/I): 25
...
3.
Scintigrafie miocardică (I): 5
...
4.
Cateterism cardiac drept (A/I): 5
...
...
...
3.
STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (obligatoriu, 3 luni)
3.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală
...
2.
Monitorizarea hemodinamică
...
3.
Șocul (cardiogenic, hemoragic, hipovolemic, septic)
...
4.
Resuscitarea fluidică
...
5.
Insuficiența respiratorie acută
...
6.
Edemul pulmonarcardiogen
...
7.
Sindromul de detresă respiratorie acută
...
8.
Ventilația mecanică
...
9.
Diagnosticul și tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic
...
10.
Diagnosticul și tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice
...
11.
Injuria acută a rinichiului; indicațiile și tehnicile terapiei de înlocuire renală
...
12.
Hipertermia și hipotermia
...
13.
Transfuzia de sânge și derivate; patologia transfuzională
...
14.
Nutriția parenterală și enterală
...
...
3.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Terapie Intensivă generală. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 20 pacienți.
1.
Intubația oro-traheală (E): 10 (manechin), 3 (viu)
...
2.
Ventilație mecanică (E/I): 10
...
3.
Echilibrul hidro-electrolitic (I): 40, (E - reechilibrare):10
...
4.
Echilibrul acido-bazic (I): 40, (E - reechilibrare):10
...
5.
Sondaj vezical (E): 20
...
6.
Cateter venos central (jugulară/subclavie): 10
...
7.
Cateter arterial (E): 5
...
8.
Sondaj nazo-gastric (E): 20
...
...
...
4.
STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (obligatoriu, 2 luni)
4.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.
Aeroalergene; caracteristici ale alergenelor recombinante
...
2.
Rinite și rinosinuzite alergice; polipoza nazală
...
3.
Astmul alergic
...
4.
Astmul cu hipersensibilizare la AINS
...
5.
Anafilaxia
...
6.
Reacții de hipersensibilitate la medicamente
...
7.
Pneumonite de hipersensibilitate
...
8.
Orientarea diagnostică în eozinofilie
...
9.
Aspergiloza bronhopulmonară alergică
...
10.
Teste cutanate prick și intradermice ca metode diagnostice în alergologie
...
11.
Teste de provocare în vivo în alergologie
...
12.
Determinarea IgE specifice ca metodă de diagnostic în alergologie
...
13.
Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene
...
14.
Imunoterapia specifică cu extracte alergenice
...
...
4.2
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Alergologie și Imunologie Clinică cu paturi sau un cabinet de specialitate de ambulator. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 30 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) sau ambulatori, de preferat cu alergii respiratorii sau medicamentoase.
1.
Teste cutanate prick (E): 10
...
2.
Teste cutanate intradermice (E): 10
...
3.
IgE specifice serice (I): 10
...
...
...
5.
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (obligatoriu, 3 luni)
5.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Diagnosticul stărilor febrile
...
2.
Diagnosticul microbiologic în bolile infecțioase
...
3.
Tratamentul antimicrobian (clase, spectru, efecte adverse, principii)
...
4.
Pneumonii comunitare
...
5.
Meningite
...
6.
Septicemii
...
7.
Diareea acută; infecția cu Clostridium difficile
...
8.
Boala pneumococică invazivă
...
9.
Infecții nosocomiale
...
10.
Infecții la imunodeprimați
...
11.
Infecția HIV
...
12.
Principii de vaccinologie
...
13.
Principii de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale
...
...
5.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Boli infecțioase cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 50 de pacienți internați cu diferite boli, de preferință infecții pulmonare.
1.
Puncție rahidiană (E/I): 10
...
2.
Hemoculturi (E/I): 25
...
3.
Frotiuri colorație Gram (E/I): 25
...
...
...
6.
STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (obligatoriu, 1 lună)
6.1.
Tematica lecțiilor conferință (10 ore)
1.
Oncogeneza - principii generale
...
2.
Etiopatogenia cancerului (fumatul, virusuri, iradiere, alte)
...
3.
Principii de stadializare oncologică
...
4.
Principii de radioterapie
...
5.
Principii de terapie sistemică (citotoxică, biologică)
...
6.
Efecte secundare ale terapiei sistemice (inclusiv management)
...
7.
Principii de chirurgie oncologică
...
8.
Principii de monitorizare în cancer
...
9.
Abordul multidisciplinar în cancer
...
10.
Îngrijiri paleative în oncologie
...
11.
Cancerul pulmonar
...
12.
Cancerul de sân
...
13.
Cancerul de col uterin
...
14.
Cancerul de prostată
...
15.
Melanomul malign
...
16.
Cancer cu punct de plecare neprecizat
...
...
6.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Oncologie Medicală cu paturi. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a 20 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) cu diferite cancere, de preferat toracice.
1.
Administrarea unei cure de chimioterapie (E): 10
...
2.
Managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (E):10
...
...
...
...
B.
STAGII DE SPECIALITATE
1.
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE GENERALĂ (obligatoriu, durată minim 24 de luni dintre care primele 6 luni obligatoriu la începutul perioadei de rezidențiat, maxim 30 de luni în cazul în care nu vor fi efectuate stagii opționale) - reflectă normele europene stabilite prin curriculum HERMES
1.1.
Tematica lecțiilor conferință (400 ore) - vor acoperi toate cele 5 dimensiuni descrise mai jos (care se intersectează în diferite puncte):
A - structura și funcția aparatului respirator
B - boli ale aparatului respirator
C - simptome și semne respiratorii
D - proceduri diagnostice folosite în pneumologie
E - modalități terapeutice și de prevenție
A.
STRUCTURA ȘI FUNCȚIA APARATULUI RESPIRATOR
A.1.
Anatomie
...
A.2.
Dezvoltarea și îmbătrânirea aparatului respirator
...
A.3.
Fiziologie
...
A.4.
Fiziopatologie
...
A.5.
Microbiologie
...
A.6.
Genetică
...
A.7.
Farmacologie
...
A.8.
Morfopatologie
...
A.9.
Imunologie și mecanisme de apărare
...
A.10.
Biologie moleculară
...
A.11.
Biochimie
...
...
B.
BOLI ALE ALE APARATULUI RESPIRATOR
B.1.
BOLI ALE CĂILOR AERIENE
B.1.1.
Astmul
...
B.1.2.
Bronșita acută și cronică; infecții de tract respirator superior și inferior
...
B.1.3.
BPOC (Bronhopneumopatia cronică obstructivă)
...
B.1.4.
Bronșiectaziile
...
B.1.5.
Stenoza traheobronsice maligne și benigne
...
B.1.6.
Traheobronhomalacia, traheobronhomegalia, fistula eso-traheală; alte boli ale căilor aeriene superioare
...
B.1.7.
Disfuncția corzilor vocale
...
B.1.8.
Aspirația de corp străin
...
B.1.9.
Refluxul gastro-esofagian
...
...
B.2.
TUMORI TORACICE
B.2.1.
Cancerul pulmonar
...
B.2.2.
Tumori pulmonare metastatice
...
B.2.3.
Mezoteliomul malign
...
B.2.4.
Tumori pleurale metastatice și altele
...
B.2.5.
Tumori benigne intratoracice
...
B.2.6.
Tumori mediastinale
...
B.2.7.
Tumori ale peretelui toracic
...
B.2.8.
Sarcom
...
B.2.9.
Limfom
...
...
B.3.
INFECȚII RESPIRATORII NON-TUBERCULOASE
B.3.1.
Infecții de tract respirator superior
...
B.3.2.
Infecții de tract respirator inferior
...
B.3.3.
Pneumonia comunitară
...
B.3.4.
Pneumonia nosocomială
...
B.3.5.
Pneumonia la imunodeprimat
...
B.3.6.
Alte pneumonii
...
B.3.7.
Pleurezia parapneumonică și empiemul
...
B.3.8.
Abcesul pulmonar
...
B.3.9.
Micoze pulmonare
...
B.3.10.
Parazitoze pulmonare
...
B.3.11.
Viroze respiratorii epidemice
...
...
B.4.
TUBERCULOZA (TB)
B.4.1.
Tuberculoza pulmonară
...
B.4.2.
Tuberculoza extrapulmonară
...
B.4.3.
Tuberculoza la imunodeprimat
...
B.4.4.
Infecția tuberculoasă latentă
...
B.4.5.
Tratamentul tuberculozei în situații speciale (TB MDR/XDR, coinfecție TB-HIV etc.)
...
B.4.6.
Tratamentul chirurgical în tuberculoza pulmonară și extrapulmonară
...
B.4.7.
Monitorizarea tratamentului în TB sensibilă și TB chimiorezistentă MDR/XDR
...
B.4.8.
Prevenirea tuberculozei (măsuri de prevenire a transmiterii infecției TB, vaccinarea BCG, tratamentul preventiv la persoanele expuse la TB sensibilă și TB MDR/XDR)
...
B.4.9.
Organizarea Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei
...
B.4.10.
Circuitul informațional în cadrul programului și managementul cazului de tuberculoză
...
B.4.11.
Reglementări naționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu tuberculoza ca boală infecto-contagioasă
...
B.4.12.
Micobacterioze non-tuberculoase
...
...
B.5.
BOLI VASCULARE PULMONARE
B.5.1.
Trombembolismul pulmonar
...
B.5.2.
Hipertensiunea pulmonară primară
...
B.5.3.
Hipertensiunea pulmonară secundară
...
B.5.4.
Vasculitele și hemoragia pulmonară difuză
...
B.5.5.
Malformațiile arterio-venoase pulmonare
...
...
B.6.
BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIU
B.6.1.
Astmul ocupațional
...
B.6.2.
Sindromul disfuncției reactive de căi aeriene (RADS)
...
B.6.3.
Pneumoconioza și boala legată de azbest
...
B.6.4.
Pneumonita de hipersensibilitate
...
B.6.5.
Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxic
...
B.6.6.
Boli legate de poluarea în spații închise ("indoor pollution")
...
B.6.7.
Boli legate de poluarea în spații deschise ("outdoor pollution")
...
B.6.8.
Boli/Patologia cauzată de consumul de tutun
...
B.6.9.
Boala legată de altitudine
...
B.6.10.
Boala legată de scufundări
...
...
B.7.
BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE
B.7.1.
Sarcoidoza
...
B.7.2.
Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP)
...
B.7.3.
Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)
...
...
B.8.
BOLI PULMONARE IATROGENE
B.8.1.
Boli induse de medicamente
...
B.8.2.
Complicații ale procedurilor invazive
...
B.8.3.
Boli determinate de radioterapie
...
...
B.9.
LEZIUNI ACUTE
B.9.1.
Injuria pulmonară inhalatorie
...
B.9.2.
Traumatism toracic
...
...
B.10.
INSUFICIENȚA RESPIRATORIE
B.10.1.
Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)
...
B.10.2.
Boli pulmonare obstructive
...
B.10.3.
Boli neuromusculare
...
B.10.4.
Boli de perete toracic
...
B.10.5.
Alte boli restrictive
...
...
B.11.
BOLI PLEURALE
B.11.1.
Pleurezia
...
B.11.2.
Chilotoraxul
...
B.11.3.
Hemotoraxul
...
B.11.4.
Fibrotoraxul
...
B.11.5.
Pneumotoraxul
...
...
B.12.
BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)
B.12.1.
Malformații ale peretelui toracic
...
B.12.2.
Boli neuromusculare
...
B.12.3.
Paralizia de nervfrenic
...
B.12.4.
Hernia diafragmatică
...
...
B.13.
BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)
B.13.1.
Mediastinita
...
B.13.2.
Fibroza mediastinală
...
B.13.3.
Pneumomediastinul
...
...
B.14.
MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE SAU EXTRAPULMONARE
B.14.1.
Colagenoze
...
B.14.2.
Boli cardiace
...
B.14.3.
Boli abdominale
...
B.14.4.
Boli hematologice
...
B.14.5.
Obezitatea
...
B.14.6.
Sindromul de hiperventilație
...
...
B.15.
ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE
B.15.1.
Fibroza chistică
...
B.15.2.
Dischinezia ciliară primară
...
B.15.3.
Deficiența de Alfa 1 antitripsină
...
B.15.4.
Malformții congnitale traheo-bronho-pulmonare
...
...
B.16.
SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE
B.16.1.
Astmul
...
B.16.2.
Fibroza chistică
...
B.16.3.
Tuberculoza
...
B.16.4.
Sarcoidoza
...
B.16.5.
Boli pulmonare restrictive
...
B.16.6.
Boli respiratorii determinate de sarcină
...
...
B.17.
BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)
B.17.1.
Boli ale căilor aeriene superioare
...
B.17.2.
Astmul
...
B.17.3.
Aspergiloza bronhopulmonară
...
B.17.4.
Anafilaxia
...
...
B.18.
BOLI EOZINOFILICE
B.18.1.
Bronșita eozinofilică non-astmatică
...
B.18.2.
Pneumonia eozinofilică acută și cronică
...
B.18.3.
Sindromul hipereozinofilic
...
B.18.4.
Sindromul Churg-Strauss
...
...
B.19.
PATOLOGIA SOMNULUI
B.19.1.
Sindromul de apnee obstructivă în somn
...
B.19.2.
Sindromul de apnee centrală în somn
...
B.19.3.
Sindromul de obezitate-hipoventilație
...
...
B.20.
IMUNODEFICIENȚE
B.20.1.
Sindromul imunodeficienței congenitale
...
B.20.2.
Sindromul imunodeficienței dobândite
...
B.20.3.
Patologia legată de infecția HIV
...
B.20.4.
Boli induse de medicamente
...
B.20.5.
Boala grefă contra gazdă
...
B.20.6.
Imunodeficiența post transplant
...
...
B.21.
BOLI PULMONARE ORFANE
B.21.1.
Histiocitoza pulmonară cu celule Langerhans
...
B.21.2.
Limfangioleiomiomatoza (LAM)
...
B.21.3.
Proteinoza pulmonară alveolară
...
B.21.4.
Amiloidoza
...
...
...
C.1.
SIMPTOME ȘI SEMNE
C.1.1.
Dispneea
...
C.1.2.
Wheezing-ul
...
C.1.3.
Stridorul
...
C.1.4.
Disfonia
...
C.1.5.
Tusea
...
C.1.6.
Expectorație
...
C.1.7.
Durerea toracică
...
C.1.8.
Hemoptizia
...
C.1.9.
Sforăitul
...
C.1.10.
Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, edemele, nicturia, somnolența diurnă
...
C.1.11.
Semne anormale la inspecție, incluzând cianoza, "pattern" respirator anormal, hipocratismul digital, malformațiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară și sindromul Horner
...
C.1.12.
Anomalii descoperite la palpare și percuție
...
C.1.13.
Anomalii descoperite la auscultație
...
...
D.1.
PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1.
Volume pulmonare statice și dinamice - efectuare și interpretare
...
D.1.2.
Pletismografie - interpretare
...
D.1.3.
Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
...
D.1.4.
Evaluarea gazelor sangvine și oximetria - efectuare și interpretare
...
D.1.5.
Testele de provocare bronșică - efectuare și interpretare
...
D.1.6.
Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie - efectuare și interpretare
...
D.1.7.
Evaluarea mecanicii respiratorii-interpretare
...
D.1.8.
Măsurarea complianței - interpretare
...
D.1.9.
Evaluarea mușchilor respiratori - interpretare
...
D.1.10.
Măsurarea ventilație/perfuzie - interpretare
...
D.1.11.
Măsurarea gradului de șunt - interpretare
...
D.1.12.
Studii de somn - efectuare și interpretare
...
D.1.13.
Măsurarea reglării ventilației - interpretare
...
...
D.2.
ALTE PROCEDURI
D.2.1.
Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
...
D.2.2.
Analiza componentelor aerului expirat (NO, CO, condensat)
...
D.2.3.
Inducția sputei
...
D.2.4.
Analiza sputei induse
...
D.2.5.
Testarea cutanată tuberculinică
...
D.2.6.
Testare cutanată la alergene
...
D.2.7.
Ecografie pleurală
...
D.2.8.
Toracenteza
...
D.2.9.
Biopsia pleurală oarbă pe ac
...
D.2.10.
Pleuroscopia (toracoscopia medicală)
...
D.2.11.
Fibrobronhoscopia
...
D.2.12.
Biopsia pulmonară transbronșică
...
D.2.13.
Puncția transbronșică cu ac fin
...
D.2.14.
Ecografia endobronșică (EBUS)
...
D.2.15.
Lavajul bronhoalveolar
...
D.2.16.
Bronhografie
...
D.2.17.
Bronhoscopie rigidă
...
D.2.18.
Tehnici de bronhoscopie intervențională: bronhoscopie în fluorescență, brahiterapie, radioterapie endobronșică, laserterapie, crioterapie, terapie fotodinamică, protezare bronșică
...
D.2.19.
Puncția biopsietranscutanată
...
D.2.13.
Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
...
D.2.14.
Radiografia pulmonară
...
D.2.15.
Radioscopia pulmonară
...
...
D.3.
PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1.
Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
...
D.3.2.
Tehnici de medicină nucleară (scintigrafie osoasă, pulmonară, PET)
...
D.3.3.
Electrocardiogramă
...
D.3.4.
Ecocardiografie
...
D.3.5.
Ecografie
...
D.3.6.
Histologie/citologie
...
D.3.7.
Testarea microbiologică
...
...
E.1.
MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIE
E.1.1.
Terapii medicamentoase sistemice/inhalate
...
E.1.2.
Chimioterapia
...
E.1.3.
Alte terapii sistemice antitumorale
...
E.1.4.
Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizările
...
E.1.5.
Oxigenoterapia
...
E.1.6.
Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)
...
E.1.7.
Resuscitarea cardiopulmonară
...
E.1.8.
Evaluarea pentru anestezie/chirurgie
...
E.1.9.
Drenaj pleural intercostal
...
E.1.10.
Pleurodeză
...
E.1.11.
Îngrijirea la domiciliu
...
E.1.12.
Îngrijirea paliativă
...
E.1.14.
Reabilitarea pulmonară
...
E.1.13.
Intervenții nutriționale
...
E.1.14.
Tratamentul dependenței de tutun
...
E.1.15.
Vaccinarea și controlul infecțiilor
...
...
...
1.2.
Barem minimal de activități practice (include stagiile de explorări funcționale respiratorii speciale și endoscopie bronșică)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de Pneumologie cu paturi, din care cel puțin 12 luni într-o secție de pneumologie cu compartiment TB. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea a minim 25 de pacienți internați (inclusiv spitalizare de zi) pe lună de stagiu, cu diferite boli respiratorii. Din perioada stagiului de pneumologie generală o durată de minim 3 luni rezidentul trebuie repartizat într-o structură ambulatorie - dispensar de pneumologie-TB unde va fi implicat direct în îngrijirea a minim 60 de pacienți pe lună de stagiu. Rezidentul va fi repartizat în gărzi de pneumologie linia a 2-a din anul 3, și în gărzi linia 1-a din anul 4 (obligatoriu în anul 5). Repartiția în gărzi se face cu acordul coordonatorului de rezidențiat și în condițiile legii. Este obligatorie efectuarea a minim 30 de gărzi linia 2-a și 30 de gărzi linia 1-a pe perioada stagiului de pneumologie generală sau a stagiilor de specialitate (grupul B) efectuate în secții de pneumologie.
1.
Spirometrie lentă și forțată (E/I): 200
...
2.
Pletismografie corporală (I): 50
...
3.
Transfer gazos prin membrană alveolocapilară (I): 50
...
4.
Gazometrie arterială (E/I): 50
...
5.
Test provocare bronșică (E/I): 50
...
6.
Test de mers 6 minute (E/I): 100
...
7.
Test cardiopulmonar la efort (spiroergometrie) (I): 20
...
8.
Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 20
...
9.
Testare cutanată la tuberculinică (E/I): 40
...
10.
Testare cutanată prick la alergene (E/I): 10
...
11.
Ecografie pleurală (E/I): 50
...
12.
Toracenteză/Biopsie pleurală oarbă pe ac (E): 50
...
13.
Fibrobronhoscopie diagnostică (E): 25
...
14.
Biopsie endobronșică/Lavaj bronhoalveolar/Biopsie pulmonară transbronșică/EBUS:10
...
15.
Inserție dren pleural (E): 20
...
16.
Radiografie toracică (I): 300
...
17.
Imagistică toracică (tomografie computerizată/rezonanță magnetică) (I): 100
...
18.
Anchetă epidemiologică a cazului de tuberculoză (E/I): 20
...
19.
Administrare tratament antituberculos sub directă observare (DOT) (E): 20
...
20.
Managementul efectelor adverse ale tratamentului antituberculos (E): 20
...
21.
Operare date în registrul de tuberculoză: declarare și înregistrare pacienți (A): 20
...
22.
Operare date în registrul de tuberculoză: evaluare pacienți (A): 20
...
...
1.1.
MODUL DE MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI ȘI CERCETARE CLINICĂ (obligatoriu)
Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, în cadrul stagiului propriu-zis.
1.1.1.
Tematica lecțiilor conferință (30 ore)
1.
Introducere în medicina bazată pe dovezi
...
2.
Formularea de întrebări clinice pertinente
...
3.
Identificarea dovezilor din literatură
...
4.
Evaluarea critică a dovezilor din literatură
...
5.
Particularități pentru evaluarea studiilor privind diagnosticul și tratamentul
...
6.
Design-ul unui studiu epidemiologic (observaționale, intervenționale); studiul clinic randomizat
...
7.
Noțiuni fundamentale de statistică medicală (metode parametrice și non-parametrice, corelații, putere, eroare, intervale de încredere)
...
8.
Noțiuni fundamentale de bună practică clinică (ICH-GCP)
...
9.
Noțiuni fundamentale de finanțare a cercetării clinice
...
10.
Conceperea și redactarea unui articol științific și a unei prezentări științifice
...
...
1.1.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
1.
Evaluarea critică a unui studiu clinic din literatură (E): 5
...
2.
Elaborarea unui demers de medicină bazată pe dovezi (Critically appraised topic) (E): 1
...
3.
Efectuarea unei cercetări științifice și a unei prezentări științifice și/sau a unui articol științific (E):1
...
...
...
1.2.
MODULUL DE BIOETICĂ (obligatoriu)
Acest modul se va desfășura sub forma unor lecții-conferință (20 ore) și a unor seminarii și lucru individual (20 ore) pe parcursul stagiului de pneumologie generală, după-amiază o dată pe săptămână în afara stagiului propriu-zis.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică (2 ore)
1.
Morala, etica, etica medicală - definiții, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definiția bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I (2 ore)
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II (2 ore)
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții (2 ore)
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții (2 ore)
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore)
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică (2 ore)
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICĂ SEMINARII (20 de ore)
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore)
1.
Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hippocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore)
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore)
...
...
...
2.
STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (obligatoriu, 3 luni)
2.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
A.
Fiziologia respirației
A.1.
Structura și funcția aparatului respirator
...
A.2.
Ventilația
...
A.3.
Difuzia
...
A.4.
Fluxul sanguin și metabolismul
...
A.5.
Raportul ventilație-perfuzie
...
A.6.
Transportul gazelor prin sânge
...
A.7.
Mecanica respirației
...
A.8.
Controlul ventilației
...
A.9.
Respirația în condiții de stress (efort, altitudine, scufundare)
...
...
B.
Teste funcționale respiratorii
B.1.
Teste de expir și inspir forțate (spirometrie)
...
B.2.
Rezistența căilor aeriene
...
B.3.
Volume pulmonare și elasticitatea pulmonară
...
B.4.
Teste ale mușchilor respiratori
...
B.5.
Schimburi gazoase pulmonare
...
B.6.
Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
...
B.7.
Evaluarea dispneei
...
B.8.
Testarea la efort
...
...
C.
Explorarea funcțională respiratorie în diferite boli respiratorii sau înrudite
...
...
2.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de explorări funcționale respiratorii care să permită în mod ideal accesul rezidentului la: spirometrie, măsurarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară, pletismografie corporală, testare cardiopulmonară la efort, provocare bronșică la metacolină/histamină.
Pentru baremul minimal vezi 1-7 de la stagiul de pneumologie generală
...
...
3.
STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (obligatoriu, 3 luni)
3.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Istoricul bronhoscopiei
...
2.
Controlul infecțiilor în sala de bronhoscopie
...
3.
Anatomia arborelui reaheo-bronșic. Anomalii și variațiuni de diviziune ale căilor aeriene.
...
4.
Anestezia locală în bronhoscopie
...
5.
Sedarea și anestezia generală în bronhoscopie
...
6.
Fibrobronhoscopia: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente
...
7.
Bronhoscopia rigidă: indicații, contraindicații, tehnică, precauții, accidente și incidente
...
8.
Metode de prelevare: biopsia bronșică, brosaj, aspirat bronșic, lavaj bronhoalveolar
...
9.
Puncția biopsie ganglionară și pulmonară transbronșică; Ecografia endobronșică (EBUS)
...
10.
Alte metode diagnostice
...
...
3.2.
Barem minimal de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de endoscopie bronșică care să permită accesul rezidentului la: videobronhoscopie, biopsie endobronșică, lavaj bronhoalveolar, ecografie bronșică.
Pentru baremul minimal de activități practice vezi 12-13 de la stagiul de pneumologie generală
...
...
4.
STAGIUL DE IMAGISTICĂ TORACICĂ (obligatoriu, 3 luni)
4.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Biologia radiațiilor, elemente de siguranță în radiologie
...
2.
Metode diagnostice imagistice toracice
...
3.
Anatomia radiologică toracică normală
...
4.
Semiologie radiologică toracică
...
5.
Mediastinul și hilurile pulmonare
...
6.
Tromboembolismul pulmonar și alte boli vasculare pulmonare
...
7.
Cancerul pulmonar primitiv și metastatic
...
8.
Infecțiile pulmonare
...
9.
Bolile pulmonare infiltrative difuze
...
10.
Bolile căilor aeriene
...
11.
Bolile pleurale, diafragmatice și de perete toracic
...
...
4.2.
Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de radiologie în care rezidentul are acces la radiologie clasică, tomografie computerizată spirală și de preferat rezonanță magnetică, scintigrafie și PET.
1.
Interpretarea unei radiografii toracice (I): 160 (A):50
...
2.
Interpretarea unei tomografii computerizate toracice (A/I): 80
...
3.
Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale/cerebrale (I): 20
...
4.
Interpretarea unei scintigrafii pulmonare/PET (I): 10
...
...
...
5.
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ (obligatoriu, 1 lună)
5.1.
Tematica lecțiilor conferință (10 ore)
1.
Tipuri de intervenții chirurgicale toracice și indicațiile lor
...
2.
Toracoscopia diagnostică și terapeutică
...
3.
Drenajul pleural și pleurodeza
...
4.
Principii de chirurgie toracică oncologică
...
5.
Îngrijirea perioperatorie în chirurgia toracică
...
...
5.2.
Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție/compartiment de chirurgie toracică cu acces la toracoscopie diagnostică. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 pacienți cu intervenții chirurgicale toracice.
1.
Instalarea unui dren pleural (E): 8
...
2.
Instalarea unui cateter pleural tunelat a demeure (A): 1
...
3.
Toracoscopie diagnostică și/sau terapeutică (A): 4
...
...
...
6.
STAGIUL DE TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (obligatoriu, 2 luni)
6.1.
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)
1.
Organizarea Unității de Supraveghere și Terapie Acută Respiratorie (USTAR)
...
2.
Hemoptizia masivă
...
3.
Insuficiența respiratorie acută și cronică
...
4.
Principii de ventilație mecanică
...
5.
Ventilația non-invazivă-echipamente, interfețe, moduri, setare
...
6.
VNI în insuficiența respiratorie acută hipercapnică (exacerbare BPOC, obezitate hipoventilație, boli neuromusculare și de perete toracic, alte tipuri)
...
7.
VNI în edemul pulmonar acut cardiogen și alte tipuri de insuficiență respiratorie hipoxemică
...
8.
Monitorizarea VNI în insuficiența respiratorie acută
...
9.
Sevrajul de ventilație mecanică (weaning)
...
10.
VNI de lungă durată la domiciliu
...
11.
Fibrobronhoscopia la pacientul cu insuficiență respiratorie acută, inclusiv sub VNI
...
12.
Clearance al căilor aeriene și administrare de medicație inhalatorie sub VNI
...
13.
Oxigenoterapia acută - principii, interfețe, indicații, tehnici
...
14.
Oxigenoterapia cronică la domiciliu
...
15.
Reabilitarea respiratorie în USTAR
...
...
6.2.
Barem de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de terapie acută respiratorie sau alternativ în secție/compartiment de terapie intensivă generală care permite accesul rezidentului în special la bolnavi cu insuficiență respiratorie și ventilație non-invazivă. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 15 de pacienți cu insuficiență respiratorie acută.
1.
Instalarea și monitorizarea oxigenoterapiei acute (E): 20 (minim 10 cu IR hipercapnică)
...
2.
Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipercapnică (E): 10
...
3.
Instalarea și monitorizarea ventilației noninvazive în insuficiența respiratorie hipoxemică (E): 5
...
4.
Administrarea de medicație inhalatorie sub VNI (E): 10
...
5.
Fibrobronhoscopie sub VNI (E): 5
...
...
...
7.
STAGIUL DE SOMNOLOGIE (opțional, 3 luni)
7.1.
Tematica lecțiilor conferința (50 ore)
1.
Fiziologia somnului normal. Ritmul circadian și homeostazia somnului.
...
2.
Respirația în timpul somnului
...
3.
Tehnici de explorare a somnului și vigilenței
...
4.
Insomnia
...
5.
Tulburări ale ritmului circadian
...
6.
Sindromul de apnee-hipopnee obstructivă în somn (SAHOS)
...
7.
Tulburările respirației în somn în BPOC, obezitate, boli neuromusculare, insuficiența cardiacă, etc.
...
8.
Sindromul picioarelor neliniștite și mișcările periodice în somn
...
9.
Hipersomnii
...
10.
Parasomnii
...
11.
Organizarea unui laborator de somn
...
...
7.2.
Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de somnologie. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 30 de pacienți cu tulburări de somn din care minim 10 cu tulburări respiratorii legate de somn (majoritatea pacienților fiind ambulatori sau cu internare de zi).
1.
Polisomnografie asistată în laborator (E/I): 10
...
2.
Poligrafie cardiorespiratorie (E/I): 20
...
3.
Test de latență multiplă a somnului (E/I): 5
...
4.
Test de menținere a vigilenței (E/I): 5
...
5.
Actimetrie (E/I): 20
...
6.
Titrare presiune pozitivă continuă sub polisomnografie în laborator (E/I): 5
...
7.
Titrare APAP (E/I): 10
...
...
...
8.
STAGIUL DE REABILITARE PULMONARĂ (opțional, 3 luni)
8.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Definiția și istoricul reabilitării pulmonare
...
2.
Evaluarea și selecția pacienților cu boli respiratorii cronice pentru reabilitare pulmonară
...
3.
Evaluarea și managementul dispneei
...
4.
Educația pacientului și a familiei
...
5.
Evaluarea capacității de efort
...
6.
Antrenamentul fizic (inclusiv al mușchilor inspiratori)
...
7.
Fizioterapia
...
8.
Evaluarea nutrițională și suportul nutrițional
...
9.
Oxigenoterapia și ventilația non-invazivă în cursul reabilitării pulmonare
...
10.
Terapia comportamentală
...
11.
Diagnosticul și tratamentul dependenței de tutun
...
12.
Reabilitarea pulmonară în alte boli respiratorii cronice
...
13.
Reabilitarea pulmonară în chirurgia toracică
...
14.
Reabilitarea pulmonară în terapia acută respiratorie și în terapie intensivă
...
15.
Reabilitarea pulmonară în transplantul pulmonar
...
16.
Călătoria la pacientul cu boli respiratorii cronice severe
...
17.
Organizarea unui serviciu de reabilitare pulmonară
...
...
8.2.
Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-o secție de pneumologie cu compartiment/unitate de reabilitare pulmonară. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 10 de pacienți pentru reabilitare pulmonară din care minim 8 cu BPOC și minim 50 de ședințe de antrenament fizic.
...
...
9.
STAGIUL DE DISPENSAR PNEUMOLOGIE -TB (obligatoriu, 3 luni)
9.1.
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)
1.
Structura organizatorică a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT)
...
2.
Rolul dispensarului de pneumologie-TB în prevenirea, supraveghere și control tuberculozei
...
3.
Instituții cu responsabilități în implementare PNPSCT și atribuțiile lor
...
4.
Prevenirea îmbolnăvirilor de tuberculoză, măsuri de limitare a extinderii focarului de tuberculoză (ancheta epidemiologică)
...
5.
Tehnica vaccinării BCG și testării la tuberculină
...
5.
Managementul cazului de tuberculoză: anunțare, declarare și înregistrare, monitorizare și evaluare
...
6.
Circuitul informațional a datelor de tuberculoză
...
7.
Supravegherea epidemiologică a tuberculozei și monitorizarea PNPSCT
...
...
9.2.
Barem minim de activități practice (E-efectuare, A-asistare, I-interpretare)
Stagiul va fi efectuat într-un dispensar de pneumologie-TB din structura unui spital clinic implicat în programul de rezidențiat. În cursul stagiului rezidentul va fi implicat direct în îngrijirea unui număr de minim 60 de pacienți cu patologie pulmonară TB și nonTB.
Pentru baremul minimal de activități practice vezi 7, 16-22 de la stagiul de pneumologie generală
...
...
...
PNEUMOLOGIE - 5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI-CONFERINȚĂ
Anul I
PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1)
6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (A.1.)
6 luni
Anul II (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire
CARDIOLOGIE (A.2)
3 luni
BOLI INFECȚIOASE (A.5)
3 luni
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (A.4)
2 luni
ONCOLOGIE GENERALĂ (A.6)
1 lună
IMAGISTICĂ TORACICĂ (B.4)
3 luni
Anul III-IV (ordinea stagiilor va fi stabilită de rezident în colaborare cu conducătorul de rezidențiat, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire)
PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1 + B.1.1 + B.1.2)
12 luni
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (B.2)
3 luni
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (B.3)
3 luni
TERAPIE INTENSIVĂ GENERALĂ (A.3)
3 luni
TERAPIE ACUTĂ RESPIRATORIE (B.6)
2 luni
CHIRURGIE TORACICĂ (B.5)
1 lună
Anul V (efectuarea unui stagiu opțional este recomandabilă, și în funcție de disponibilitatea locurilor de pregătire, dar nu este obligatorie, fiind posibilă efectuarea unui stagiu de 9 luni de pneumologie generală)
PNEUMOLOGIE GENERALĂ (B.1)
6 luni
DISPENSAR PNEUMOLOGIE-TB (B.9)
3 luni
STAGIU OPȚIONAL (B.7 sau B.8)
3 luni
19.04.2017
Președinte Comisia de Pneumologie
Dr. Adriana Socaci
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CADRU GENERAL
Rezidențiatul în psihiatrie are durata de 5 ani și constă într-un program format din module de pregătire, atât în psihiatrie generală, cât și specialități conexe.
Scopul rezidențiatului este dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru profesarea psihiatriei. Procesul de învățare se bazează pe cursuri-conferință, seminarii, activitate practică și studiu individual.
Curricula de rezidențiat în psihiatrie este astfel concepută încât să permită acumularea progresivă a informațiilor, aplicarea acestora în condiții practice și verificarea modului în care sunt utilizate.
Ca specialitate medicală, Psihiatria are unele particularități privind modul de abordare a pacienților, interacțiunea cu diverse instituții și organizații de profil, condițiile sociale, implicațiile legale și costurile legate de îngrijiri.
Pe lângă noțiunile teoretice și practice de ordin medical, rezidentul în psihiatrie trebuie să dețină și să-și dezvolte o serie de abilități personale legate de învățare, comunicare, atitudine, raționament, comportament și mentalitate, indispensabile pentru calitatea actului psihiatric viitor.
Schimbările globale la nivel politic, economic și social impun o permanentă adaptare la noile cerințe, fapt care nu se poate materializa fără deținerea unor cunoștințe solide de specialitate și dezvoltarea abilităților personale în acest sens.
În vederea atingerii acestui obiectiv, curricula de pregătire în psihiatrie a fost modificată, atât ca formă, cât și ca fond. Implementarea ei este în sarcina mai multor structuri și persoane, de la Ministerul Sănătății până la medicul rezident, fiecare cu responsabilități clar stabilite. Față de situația anterioară, prezenta curriculă își dorește să devină mai practică și mai flexibilă, prin revizuire anuală, pe baza evaluărilor și sugestiilor primite de la toate părțile implicate.
Coordonatorul de rezidențiat în psihiatrie are următoarele responsabilități:
–
aprobă repartizarea rezidenților pe stagii și module de pregătire
...
–
stabilește programul cursurilor teoretice și lectorii adecvați în funcție de tematică
...
–
stabilește programul de activități practice al rezidenților, în colaborare cu responsabilii de stagiu și supervizorii
...
–
analizează activitatea rezidenților pe baza evaluărilor și rapoartelor responsabililor de stagiu și supervizorilor
...
–
organizează sesiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice la sfârșitul fiecărui an de rezidențiat
...
Responsabilul de stagiu coordonează activitatea rezidenților în cadrul unui modul de pregătire și are următoarele responsabilități:
–
repartizează rezidentul unui supervizor direct
...
–
colaborează cu supervizorul pentru stabilirea sarcinilor adecvate ale rezidentului, în funcție de nivelul actual de pregătire și prioritățile curente de învățare
...
–
colaborează cu coordonatorul de rezidențiat pentru stabilirea modului de evaluare a activității rezidentului în cadrul stagiului respectiv
...
Supervizorul interacționează direct cu rezidentul în cadrul activității medicale zilnice și are următoarele responsabilități:
–
stabilește activitățile curente ale rezidentului în colaborare cu responsabilul de stagiu
...
–
instruiește rezidentul cu privire la sarcinile zilnice și monitorizează nemijlocit activitatea acestuia
...
–
discută cu rezidentul eventualele dificultăți întâmpinate de acesta în legătură cu pregătirea
...
–
transmite responsabilului de stagiu evaluarea activității rezidentului și recomandările privind activitatea viitoare a acestuia
...
Rezidenții în psihiatrie au următoarele responsabilități generale:
–
sunt familiarizați cu etapele curriculei de pregătire și conștienți de responsabilitățile de învățare pe care le au
...
–
se comportă de o manieră profesionistă și nu-și asumă drepturi sau răspunderi care depășesc nivelul de competență
...
–
participă la cursurile teoretice organizate de coordonatorul de rezidențiat
...
–
participă la activitatea clinică zilnică în limita cunoștințelor teoretice și practice dobândite
...
–
discută cu supervizorul sau responsabilul de stagiu orice dificultate legată de pregătirea în rezidențiat (nevoi curente sau speciale de învățare, atribuții etc.) și depun toate diligențele pentru rezolvarea acesteia
...
–
consemnează în caietul de stagiu activitățile efectuate, conform instrucțiunilor
...
–
au o atitudine pro-activă de învățare, bazată pe implicare directă, extinderea surselor de informație (jurnale, reviste, seminarii, conferințe și congrese) și îndeplinirea sarcinilor stabilite în cadrul fiecărui stagiu de pregătire
...
Experiența se bazează pe acumularea cunoștințelor teoretice și aplicarea acestora în practică. Interacțiunea directă și supervizată cu pacienții, conștientizarea limitelor de competență la un moment dat, autoevaluarea obiectivă și acceptarea recomandărilor de la colegii mai experimentați sunt principalele metode de învățare care au demonstrat eficiență în formarea profesională de succes.
Observarea activităților efectuate de colegi sau sarcinile necorespunzătoare cu caracter de rutină nu aduc rezultatele scontate și nu trebuie să înlocuiască scopul principal al rezidentului și anume, învățarea.
Evaluarea progresului rezidentului se face prin mai multe metode:
–
Examene scrise: evaluează cunoștințele teoretice, integrarea acestora într-un raport scris, încadrarea în limitele de timp stabilite
...
–
Observarea și notarea diferitelor activități practice specifice: evaluează cunoștințele practice, modul de aplicare a cunoștințelor teoretice, capacitatea de adaptare la diverse situații, comportamentul general în mediul de lucru
...
–
Discuția rezultatelor teoretice și practice cu elaborarea de recomandări individuale: evaluează capacitatea de autoanaliză critică, acceptarea feedback-ului, ameliorarea punctelor slabe
...
–
Feedback de la pacienți și colegi: facilitează comunicarea și capacitatea de adaptare
...
–
Discuțiile informale cu supervizorii și coordonatorii: evaluează capacitatea de inițiativă, formularea ideilor și propunerilor
...
PSIHIATRIE 5 ani
CURSURI CONFERINȚĂ ȘI STAGII PRACTICE
ANUL 1
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11,5 LUNI
BIOETICĂ: 0,5 LUNI
ANUL 2
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI
ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNI
ANUL 3
PSIHOTERAPIE: 6 LUNI
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ
ANUL 4
PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNI
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI
ANUL 5
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI
Anul 1
PSIHIATRIE GENERALĂ: 11, 5 LUNI
Obiectiv educațional 1
Acordarea unei consultații de specialitate și documentarea informațiilor medicale relevante: simptome, istoricul bolii, istoric personal, familial și socio-cultural, examinare psihiatrică.
Noțiuni teoretice:
–
Semiologia psihiatrică
...
–
Sursele de informație privind istoricul complet al pacientului
...
–
Tehnicile de bază ale interviului psihiatric
...
Noțiuni practice:
–
Conducerea interviului psihiatric pentru obținerea unui istoric complet
...
–
Conducerea examenului psihiatric și identificarea elementelor patologice
...
–
Prezentarea și documentarea cazului într-o manieră coerentă și cuprinzătoare
...
–
Evaluarea pacientului din punct de vedere somatic
...
–
Capacitatea de a obține date de istoric din mai multe surse (pacient, familie, anturaj, documente)
...
–
Capacitatea de adaptare a dialogului psihiatric în funcție de particularitățile de comunicare ale pacientului (bariere lingvistice, culturale sau senzoriale)
...
–
Capacitatea de empatie față de problemele pacientului și dezvoltarea unui comportament sobru, profesionist și care inspiră încredere
...
–
Capacitatea de dezvoltare a acestor abilități ca urmare a recomandărilor formulate după evaluările periodice
...
Obiectiv educațional 2
Prezentarea problemelor pacientului cu formularea unui diagnostic și discutarea diagnosticului diferențial
Noțiuni teoretice:
–
Principalele tulburări psihiatrice (psihotice, afective, anxioase, cognitive, organice, abuz de substanțe, personalitate)
...
–
Sistemele de diagnostic ICD și DSM (avantaje și limitări)
...
–
Factorii bio-psiho-sociali cu rol predispozant, declanșant, precipitant și agravant al tulburărilor psihiatrice majore
...
Noțiuni practice:
–
Formularea unui diagnostic prezumtiv pe baza interviului și examinării psihiatrice
...
–
Susținerea diagnosticului pozitiv și discutarea diagnosticului diferențial prin utilizarea eficientă a noțiunilor teoretice și informațiilor obținute în timpul examinării
...
Obiectiv educațional 3
Elaborarea și documentarea unui plan de investigații (de laborator, imagistice și psihologice)
Noțiuni teoretice:
–
Principalele explorări paraclinice utile în psihiatrie (indicație, riscuri, limitări, valoare diagnostică, utilitate individuală tip cost-beneficiu)
...
Noțiuni practice:
–
Alegerea corectă a investigațiilor paraclinice, raportată la cazul individual
...
–
Interpretarea rezultatelor și modul de integrare al acestora în managementul cazului
...
–
Capacitatea de a explica pacientului și familiei planul de investigații
...
Obiectiv educațional 4
Elaborarea și documentarea unui plan de tratament (biologic, psihologic și social) individualizat
Noțiuni teoretice:
–
Principalele terapii biologice cu beneficiu în psihiatrie (clase de medicamente, acțiune farmacologică, indicații, contraindicații, efecte adverse, interacțiuni medicamentoase, raporturi risc-beneficiu și cost-beneficiu, ghiduri și protocoale de prescriere
...
Noțiuni practice:
–
Capacitatea de a selecta și argumenta alegerea unui tratament biologic în funcție de caz
...
–
Discutarea tratamentului cu pacientul și familia
...
–
Capacitatea de a identifica și depăși problemele de complianță terapeutică, inclusiv prin creșterea alianței medic-pacient
...
–
Capacitatea de a adapta schema terapeutică în funcție de nevoile pacientului sau apariția unor dificultăți de altă natură (ex., indisponibilitatea tratamentului)
...
BIOETICĂ: 0,5 LUNI
Obiectiv educațional
Integrarea conceptului de etică în practica psihiatrică
Noțiuni teoretice:
–
Conceptele de sănătate, boală și suferință
...
–
Relația medic-pacient
...
–
Conceptele de greșeală și eroare medicală
...
–
Probleme etice în ciclurile vieții
...
Noțiuni practice:
–
Discuții pe cazuri
...
Anul 2
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ: 2 LUNI
Obiectiv educațional 1
Recunoașterea principalelor boli neurologice cu interes în psihiatrie
Noțiuni teoretice:
–
Principalele boli neurologice cu interes în psihiatrie (epilepsiile, accidentele vasculare, boala Parkinson, sindroamele extrapiramidale etc.)
...
Noțiuni practice:
–
Examinarea neurologică (tehnici, mijloace și sindroame)
...
Obiectiv educațional 2
Explorări imagistice și funcționale
Noțiuni teoretice:
–
Tomografia computerizată (CT)
...
–
Rezonanța magnetică nucleară (RMN și fRMN)
...
–
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
...
–
Electroencefalografia (EEG)
...
Noțiuni practice:
–
Recunoașterea principalelor modificări imagistice și funcționale în tulburările psihiatrice și cele neurologice cu interes în psihiatrie
...
–
Integrarea informațiilor din explorări în managementul de caz
...
MEDICINĂ INTERNĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educațional 1
Managementul urgențelor medicale
Noțiuni teoretice:
–
Urgențele vitale
...
Noțiuni practice:
–
Recunoașterea semnelor de urgență medico-chirurgicală
...
–
Managementul cazului până la intervenția de specialitate
...
Obiectiv educațional 2
Bolile somatice cu interes în psihiatrie (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică, endocrinopatiile etc.)
Noțiuni teoretice:
–
Patologia psihiatrică în bolile somatice
...
Noțiuni practice:
–
Tehnici de abordare a pacientului
...
–
Particularitățile de management terapeutic
...
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ: 3 LUNI
Obiectiv educațional 1
Stabilirea și păstrarea alianței terapeutice cu copiii, adolescenții și familiile acestora
Noțiuni teoretice:
–
Înțelegerea particularităților culturale și sociale
...
Noțiuni practice:
–
Informarea corectă asupra drepturilor și intereselor
...
–
Comportament respectuos, deschis și confidențial
...
Obiectiv educațional 2
Asigurarea siguranței copiilor și adolescenților
Noțiuni teoretice:
–
Deosebirea dintre spectrul normal și patologic al emoțiilor și comportamentelor
...
–
Efectele pe termen lung ale abuzului sau neglijenței în dezvoltarea copilului
...
–
Legislația specifică în domeniu protecției copilului și adolescentului
...
Noțiuni practice:
–
Identificarea cazurilor de abuz sau neglijență
...
–
Identificarea factorilor de risc crescut pentru abuz de substanțe, violență sau tulburări de personalitate viitoare
...
–
Tehnicile de interviu, păstrarea obiectivității și a limitelor de competență
...
Obiectiv educațional 3
Evaluarea clinică a copilului și adolescentului cu probleme de sănătate mintală
Noțiuni teoretice:
–
Particularitățile examinării somatice - abordare, consimțământ, factori etiologici, nivel de dezvoltare normal și patologic
...
–
Principalele investigații paraclinice
...
Noțiuni practice:
–
Obținerea datelor de istoric personal și familial
...
–
Evaluarea riscului de auto- și heteroagresiune sau de abuz
...
Obiectiv educațional 4
Principalele tulburări mintale la copil și adolescent
Noțiuni teoretice:
–
Dezvoltarea fizică și psihică normală
...
–
Impactul biologic, psihologic, social și cultural asupra dezvoltării
...
–
Strategiile parentale, teoria atașării, tipuri de atașament și tulburări asociate
...
–
Dezvoltarea temperamentului și impactul lor asupra prezentării clinice
...
–
Principalele tulburări mintale ale copilului și adolescentului
...
–
Principalele sisteme de diagnostic (ICD și DSM) - avantaje și limitări
...
Noțiuni practice:
–
Formularea unui diagnostic prezumtiv, în limitele de competență
...
Obiectiv educațional 5
Urgențele psihiatrice și medicale
Noțiuni teoretice:
–
Urgențele psihiatrice (agitație psihomotorie, suicid, tulburări psihotice acute, abuzul de substanțe etc.)
...
–
Urgențele medicale
...
Noțiuni practice:
–
Cunoașterea tehnicilor de abordare și calmare a agitației
...
–
Managementul urgențelor psihiatrice și medicale
...
PSIHIATRIA VÂRSTEI ÎNAINTATE: 3 LUNI
Obiectiv educațional
Patologia psihiatrică a vârstei înaintate
Noțiuni teoretice:
–
Îmbătrânirea normală și patologică
...
–
Demențele și alte tulburări psihiatrice la vârstnici
...
Noțiuni practice:
–
Abordarea pacientului vârstnic, cu și fără patologie psihiatrică
...
–
Evaluarea funcției cognitive prin teste și tehnici specifice
...
–
Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung
...
–
Relația cu aparținătorii și cu centrele de îngrijire
...
ADICȚII ȘI ABUZ DE SUBSTANȚE: 3 LUNI
Obiectiv educațional
Identificarea adicțiilor și abuzului de substanțe
Noțiuni teoretice:
–
Tipurile de substanțe cu potențial adictiv (nicotina, alcoolul, drogurile, medicamentele)
...
Noțiuni practice:
–
Abordarea pacientului cu adicție sau abuz de substanțe
...
–
Evaluarea riscului de abuz
...
–
Identificarea adicției și documentarea cazului
...
–
Elaborarea unui plan de măsuri și recomandări pe termen scurt, mediu și lung
...
Anul 3
PSIHOTERAPIE: 6 LUNI
Obiective educaționale
1.
Interpretarea fenomenologiei clinice din punct de vedere psihologic
...
2.
Ameliorarea tehnicilor de comunicare
...
3.
Dezvoltarea inteligenței emoționale în interacțiunea cu pacienții și colegii
...
4.
Recomandarea corectă a unei forme de psihoterapie la un pacient
...
5.
Evaluarea progresului psihoterapiei la un pacient
...
6.
Administrarea a cel puțin două tipuri de psihoterapie de bază
...
Scopul modului de psihoterapie este dezvoltarea capacităților de comunicare emoțională, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice pentru indicarea și aplicarea unor intervenții și tratamente psihologice și psihoterapeutice
Se recomandă formarea unor grupuri de discuții sub supervizarea unui coleg cu competență în psihoterapie. Discuțiile trebuie să aibă abordare psihoterapeutică și să faciliteze discuțiile între rezidenți privind activitatea clinică curentă, problemele de ordin emoțional sau cognitive cu care se confruntă în relația cu pacienții și colegii, dar și dezvoltarea tehnicilor avansate de comunicare. După caz, psihoterapia personală este încurajată.
Sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență, rezidenții vor dezvolta capacitatea de a aplica cel puțin două forme de psihoterapie de bază, atât pe termen scurt, cât și lung. Evaluarea unui caz încheiat va fi urmată de recomandări punctuale privind activitatea viitoare a rezidentului.
PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educațional
Cunoașterea influenței reciproce pe care o au tulburările somatice și cele psihiatrice
Noțiuni teoretice:
–
Psihosomatică
...
–
Manifestările pshice în bolile somatice
...
Noțiuni practice:
–
Tehnici de abordare a pacientului cu patologie psihosomatică
...
–
Identificarea factorilor psihici care pot influența evoluția unei boli somatice
...
–
Identificarea factorilor somatici care pot influența evoluția unei boli psihice
...
PSIHIATRIE COMUNITARĂ: 4 LUNI
Obiectiv educațional
Cunoașterea rolului psihiatriei comunitare și modului de organizare a acesteia
Noțiuni teoretice:
–
Principiile psihiatriei comunitare
...
–
Rolul reabilitării psihiatrice
...
–
Structura rețelei de psihiatrie comunitară
...
Noțiuni practice:
–
Evaluarea și recomandarea tipului de asistență comunitară după caz
...
–
Relația cu echipa multidisciplinară
...
PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ: 1 LUNĂ
Obiectiv educațional:
Cunoașterea scopului și rolului psihiatriei medico-legale
Noțiuni teoretice:
–
relația dintre psihopatologie, comportament și infracțiune
...
–
principalele tulburări psihiatrice cu implicații medico-legale
...
–
organizarea și rolul instituțiilor implicate în procesul medico-legal
...
Noțiuni practice:
–
evaluarea pacientului cu implicații medico-legale
...
–
Participarea la comisiile de expertiză
...
Anul 4
PSIHIATRIE DE URGENȚĂ: 6 LUNI
Obiectiv educațional
Managementul urgențelor psihiatrice
Noțiuni teoretice:
–
Patologia urgențelor psihiatrice
...
–
Metodele de evaluare a riscului auto- și heteroagresiv
...
–
Tehnicile de interviu specifice pacienților la risc
...
–
Legislația privind internarea nevoluntară
...
–
Structurile implicate în urgențele psihiatrice (unități de psihiatrie, ambulanță, ordine publică, justiție etc.)
...
Noțiuni practice:
–
Evaluarea riscului auto- și heteroagresiv imediat și pe termen lung
...
–
Abordarea pacienților susceptibili în condiții de siguranță și profesionalism
...
–
Elaborarea rapidă a unui plan de reducere a conflictului și riscului de agresiune
...
–
Colaborarea cu echipa terapeutică pentru implementarea acestui plan de măsuri
...
–
Indicarea și folosirea în condițiile legii a procedurilor de limitare a libertății pacienților la risc (izolare și contenție)
...
PSIHIATRIE CLINICĂ: 6 LUNI
Consolidarea obiectivelor educaționale 1-4 din modulul de Psihiatrie generală
Anul 5
PSIHIATRIE CLINICĂ: 12 LUNI
Obiectiv educațional 1
Aplicarea la standarde de bază a principalelor forme de psihoterapie (individuală, de grup și familială) și integrarea acestora în planul de tratament, alături de celelalte forme de terapie (biologică și socio-culturală)
Noțiuni teoretice:
–
Principalele forme de psihoterapie
...
Noțiuni practice:
–
Stabilirea alianței terapeutice
...
–
Administrarea sub supervizare a terapiei psihologice de bază în cel puțin două tipuri de psihoterapie
...
–
Monitorizarea evoluției tratamentului psihoterapeutic.
...
–
Interacțiunea constructivă cu supervizorul
...
Obiectiv educațional 2
Documentarea clară, exactă și completă a detaliilor referitoare la evaluarea clinică și managementul terapeutic.
Noțiuni teoretice:
–
Principiile și regulamentele de bună practică medicală
...
–
Particularitățile documentației psihiatrice
...
Noțiuni practice:
–
Completarea clară și completă a foilor de observație și documentelor conexe
...
–
Organizarea timpului și stabilirea priorităților în privința completării documentelor medicale
...
–
Păstrarea confidențialității datelor completate
...
Obiectiv educațional 3
Evaluarea și tratamentul pacienților cu tulburări mintale cronice și severe și managementul eficient al acestora
Noțiuni teoretice:
–
Bolile mintale cronice și severe (tipuri, istoric și evoluție, prognostic, intervenții terapeutice)
...
–
Particularitățile de abordare a cazurilor cronice
...
–
Conceptele de remisiune, recădere, recuperare în cursul tulburărilor mintale cronice
...
Noțiuni practice:
–
Evaluarea tulburărilor mintale cronice și severe în diferite perioade de evoluție
...
–
Elaborarea și monitorizarea planului terapeutic pe termen lung
...
–
Interacțiunea cu pacientul cu boală mintală cronică și severă (empatie, profesionalism, flexibilitate)
...
–
Interacțiunea cu aparținătorii (informare, susținere, educație)
...
–
Interacțiunea cu centrele de tratament pentru bolnavii cronici (informare, cooperare, recomandări)
...
Obiectiv educațional 4
Utilizarea comunicării eficiente cu pacienții, aparținătorii și colegii care să faciliteze obținerea informațiilor relevante și formarea alianței terapeutice.
Noțiuni teoretice:
–
Modul de structurare a interviului psihiatric
...
–
Modul de identificare a nevoilor pacientului și nivelului de conștientizare a acestora
...
–
Cunoașterea limitelor de competență
...
Noțiuni practice:
–
Utilizarea eficientă și flexibilă a tehnicilor de dialog (inițierea și încheierea interviului, tipurile de întrebări, modalități specifice de conducere a interviului)
...
–
Identificarea și monitorizarea expresiilor și gesturilor pacientului
...
–
Informarea clară a pacientului și aparținătorilor
...
–
Comportamentul respectuos, empatic, asertiv și obiectiv față de pacient și nevoile sale
...
–
Păstrarea limitelor de competență
...
Obiectiv educațional 5
Interacțiunea eficiente cu colegii, inclusiv lucrul în echipă
Noțiuni practice:
–
Cunoașterea rolurilor și competențelor membrilor echipei terapeutice
...
Noțiuni teoretice:
–
Acționarea în limitele de competență
...
–
Cooperarea cu membrii echipei terapeutice
...
–
Acceptarea și respectarea nivelului de competență a colegilor
...
–
Solicitarea clarificărilor în situații care depășesc limitele de competență
...
Obiective educaționale generale
1.
Comportament general, management personal, educație medicală continuă și cercetare
...
2.
Înțelegerea relației profesionale dintre psihiatru și pacient
...
3.
Înțelegerea și respectarea limitelor consultației
...
4.
Înțelegerea și respectarea drepturilor pacientului, aparținătorilor și societății
...
5.
Dezvoltarea unei alianțe terapeutice care să permită îngrijirea eficientă a pacientului
...
6.
Gestionarea situațiilor în care limitele relației pacient-psihiatru sunt depășite
...
7.
Acceptarea diversității, individualității și libertății de exprimare
...
8.
Păstrarea confidențialității și limitarea transmiterii informațiilor confidențiale și sensibile, indiferent de mijlocul de comunicare (verbal, scris, online)
...
9.
Comportament lipsit de discriminări și prejudecăți
...
10.
Comportament respectuos, onest și deschis față de colegi
...
11.
Capacitatea de inițiativă în limitele de competență
...
12.
Autoevaluarea obiectivă și critică
...
13.
Capacitatea de corectare a greșelilor identificate
...
14.
Capacitatea de a solicita ajutor, sfaturi sau a doua opinie, în mod deschis și fără resentimente
...
15.
Capacitatea de a accepta supervizarea clinică și critica obiectivă
...
16.
Capacitatea de utilizare a experienței dobândite pentru creșterea eficienței profesionale
...
17.
Capacitatea de evaluare critică a literaturii de specialitate și implementare a informațiilor obținute în practica zilnică
...
18.
Dezvoltarea capacităților de învățare de-a lungul vieții prin participare la seminarii, conferințe, mese rotunde sau alte mijloace de educație medicală continuă
...
19.
Înțelegerea cercetării și rolului acesteia în dezvoltarea medicală
...
20.
Capacitatea de a organiza timpul propriu, cu stabilirea priorităților profesionale și personale
...
21.
Recunoașterea influenței bolilor și stress-ului asupra propriei persoane
...
FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
1.
În anul I de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:
a.
Învață tehnicile de comunicare cu pacientul.
...
b.
Învață conducerea examenului psihiatric.
...
c.
Învață modul de elaborare a diagnosticului.
...
d.
Învață elaborarea unui plan de investigații și tratament.
...
e.
Participă în linia de gardă cu aprobarea coordonatorului de rezidențiat.
...
f.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
g.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
...
h.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.
...
i.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
2.
În anul II de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:
a.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
b.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
...
c.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
...
d.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.
...
e.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
3.
În anul III de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:
a.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
b.
Consolidează cunoștințele teoretice și practice dobândite prin activitate clinică zilnică.
...
c.
Se implică progresiv și sub supervizare în procesul clinic și terapeutic.
...
d.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
e.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
...
f.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.
...
g.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
4.
În anul IV de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:
a.
Formulează diagnosticul și conduce managementul de caz, sub supervizare.
...
b.
Participă activ în serviciul de gardă, sub supervizare
...
c.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
d.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
e.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
...
f.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.
...
g.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
5.
În anul V de rezidențiat, rezidentul în psihiatrie:
a.
Conduce independent examinarea psihiatrică, formulează diagnosticul și stabilește planul de management al cazului.
...
b.
Emite decizii în limitele de competență.
...
c.
Solicită supervizare în funcție de complexitatea cazului.
...
d.
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
...
e.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
f.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al spitalului în care activează.
...
g.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de stagiu.
...
h.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
1.
Definiție.
Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.
...
2.1.
Durata pregătirii.
Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.
Curriculumul prevede un număr de minim 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, acivitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
2.2.
Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu
Anul I clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului -12 luni
cursul informativ în specialitate -10 luni
psihologia dezvoltării - 2 luni
Anul II pediatrie - 3 luni
neurologie pediatrică și EEG - 3 luni
psihiatrie adulți - 6 luni
Anul III, IV și V stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie, expertiză medico-legală psihiatrică, bioetică.
Structura specializării:
Anul I: modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 12 luni (200 ore)
–
pregătire teoretică
● cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
–
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
...
–
particularități ce țin de vârstă, sex, etnie, dizabilități psihofarmacologie, psihiatrie biologic
...
–
dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială)
...
–
funcționalitatea familială
...
–
pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie pediatrică a unui spital general:
● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
● prezentări de cazuri
● training în aplicarea de scale de evaluare
● investigații de laborator, imagistice
● activitate la patul bolnavului
● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
...
...
Anul II:
Pediatrie - 3 luni (50 ore)
Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze).
Neurologie pediatrică și EEG - 3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioda dezvoltării
–
Paralizii cerebrale
...
–
Tumorile cerebrale
...
–
Epilepsiile și sindroamele convulsive
...
–
Traumatismele cerebrale
...
–
Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică
...
Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN).
Psihiatrie adulți - 6 luni (100 ore)
–
pregătire teoretică:
● cursuri care abordează tematica psihiatriei de adulți. Aceasta va fi în acord cea existenta în Uniunea Europeană. Tematica ce va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
–
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
...
–
particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități
...
–
psihofarmacologie, psihiatrie biologică
...
–
pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:
● tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
● prezentări de cazuri
● training în aplicarea de scale de evaluare
● investigații de laborator, imagistice
● activitate la patul bolnavului
● supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea
● activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
...
...
Anul III:
Psihiatrie forensică - 1 lună (20 ore)
● pregătire teoretică
–
legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,
...
–
aspecte legate de etică și drepturile omului
...
● pregătire practică
–
prezentări de caz
...
–
familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)
...
Psihiatrie comunitară - 4 luni (80 ore)
● pregătire teoretică
–
principiile psihiatriei comunitare
...
–
structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ
...
● pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respective, centre de zi, ambulator de specialitate sau locuințe protejate
–
participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
...
–
familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic
...
Psihiatria adicțiilor - 2 luni (40 ore)
● pregătire teoretică
–
abuzul și dependența de substanțe psihoactive
...
–
intoxicația acută și sevrajul
...
–
managementul terapeutic al uzului de substanțe
...
● pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general
–
participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
...
–
familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic
...
Psihiatrie de urgență - 2 luni (40 ore)
Psihiatrie de legătură - 6 săptămâni (30 ore)
● pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale
Management sanitar - 1 lună (20 ore)
Bioetica - 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Liberertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetica și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Anul IV:
Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului - 6 luni (120 ore)
● pregătire teoretică:
–
cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice, terapii specifice pentru pacienții cu tulburări de spectru autist
...
● pregătire practică:
–
familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare
...
–
prezentări de caz
...
–
jocuri de rol
...
–
autoanaliză sub supervizare
...
–
integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală
...
–
participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice
...
Psihiatria copilului și adolescentului - 6 luni (120 ore)
Anul V:
Psihiatria copilului și adolescentului - 12 luni (240 ore)
Tematica pregătirii teoretice
1.
Întârzierile mintale
–
Întârzierea mintală ușoară
...
–
Întârzierea mintală medie
...
–
Întârzierea mintală severă
...
–
Întârzierea mintală profundă
...
...
2.
Tulburări specifice de dezvoltare a limbajului și vorbirii
–
Tulburarea specifică de dezvoltare a pronunției cuvintelor
...
–
Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului expresiv
...
–
Tulburarea specifică de dezvoltare a limbajului receptiv
...
–
Afazia dobândită cu epilepsie (sindromul Landau-Klefner)
...
...
3.
Tulburări specifice de dezvoltare a deprinderilor școlare
–
Tulburări specifice de învățare a scrisului
...
–
Tulburări specifice de învățare a cititului
...
–
Tulburări specifice de învățare a calculului matematic
...
–
Tulburări mixte de învățare a abilităților școlare
...
...
4.
Tulburări specifice de dezvoltare a funcțiilor motorii
...
5.
Tulburări mixte de dezvoltare (școlare și motorii)
...
6.
Tulburări pervazive de dezvoltare
–
Autism infantil
...
–
Autism atipic
...
–
Sindrom Rett
...
–
Alte tulburări dezintegrative ale copilăriei
...
–
Tulburări de reactivitate exagerată asociate cu întârziere mintale și mișcări stereotipe
...
–
Sindrom Asperger
...
...
7.
Tulburări emoționale și de conduită cu debut specific în copilărie
...
8.
Tulburarea hiperkinetică
–
Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție
...
–
Tulburarea hiperkinetică cu tulburări de conduită
...
...
9.
Tulburarea de conduită
–
Tulburarea de conduită datorată unui anume context familial
...
–
Tulburarea de conduită nesocializată
...
–
Tulburarea de conduită socializată
...
–
Tulburarea de conduită provocatoare/sfidătoare
...
...
10.
Tulburări mixte (de conduită și reactivitate emoțională)
–
Tulburarea de conduită cu depresie
...
...
11.
Tulburări emoționale cu debut specific în copilărie
–
Tulburarea cu anxietate de separare
...
–
Tulburarea fobic-anxioasă a copilului
...
–
Tulburarea cu anxietate socială a copilului
...
–
Tulburarea cu gelozie în fratrie
...
...
12.
Tulburările funcționării sociale cu debut specific în copilărie și adolescență
–
Mutismul electiv
...
–
Tulburarea reactivă de atașament a copilului
...
–
Tulburarea exagerată de atașament a copilului
...
...
13.
Tulburarea ticurilor
–
Ticuri tranzitorii
...
–
Ticuri cronice motorii sau vocale
...
–
Ticuri combinate - vocale și multiple ticuri motorii (sindromul Gilles de le Tourette)
...
...
14.
Alte tulburări emoționale și de conduită cu debut în copilărie sau adolescență
–
Enurezis non-organic
...
–
Encoprezis non-organic
...
–
Tulburări de alimentație ale sugarului și copilului mic
...
–
Pica sugarului și copilului mic
...
–
Anorexia și bulimia nervosă
...
–
Tulburări stereotipe de mișcare
...
–
Balbismul
...
–
Vorbirea precipitată/rapidă
...
...
15.
Schizofrenia și tulburarea schizotipală la copil și adolescent
...
16.
Boala afectivă mono- și bipolară la copil și adolescent
...
17.
Psihozele schizoafective la copil și adolescent
...
18.
Tulburarea delirantă la copil și adolescent
...
19.
Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent
...
20.
Tulburările fobice la copil și adolescent
...
21.
Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent
...
22.
Tulburări de somatizare la copil și adolescent
...
23.
Tulburarea de conversie la copil și adolescent
...
24.
Tulburarea disociativă la copil și adolescent
...
25.
Tulburarea datorată stresului post-traumatic
...
26.
Somnul și tulburările de somn la copil și adolescent
...
27.
Tulburările dezvoltării sexualității
...
28.
Tulburări de personalitate
...
29.
Comportamentul autoagresiv la copil și adolescent
...
30.
Abuzul și neglijarea copilului
...
31.
Tulburări psihice întâlnite la copil și adolescent, consecință a uzului și abuzului de substanțe psihoactive
...
32.
Tulburări psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilis și SIDA
...
33.
Tulburări psihice induse de substanțe de natură toxică la copil și adolescent
...
34.
Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice ale copilului și adolescentului
...
35.
Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului
...
36.
Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului
...
37.
Tulburări psihice în tumorile cerebrale la copil și adolescent
...
38.
Tulburări psihice în traumatismele craniocerebrale la copil și adolescent
...
39.
Tulburări psihice în endocrinopatii la copil și adolescent
...
40.
Deprinderi și impulsuri patologice la copil și adolescent
...
41.
Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice
...
42.
Metode de tratament psihofarmacologic
...
43.
Principii de psihoterapii individuale și de grup
...
44.
Expertiza și orientarea școlară și profesională a copilului și adolescentului cu tulburări psihice
...
45.
Principii de expertiză medico-legală și evaluare a stării de sănătate a copilului și adolescentului cu tulburări psihice
...
46.
Urgențe psihiatrice la copil și adolescent. Intervenția în criză
...
47.
Sănătate minatală, psihoigiena și profilaxie
...
48.
Principii ale organizării asistenței copilului și adolescentului cu tulburări psihice
...
49.
Principii de etică și deontologie medicală psihiatrică
...
50.
Noțiuni de epidemiologie și biostatistică psihiatrică
...
51.
Principii ale cercetării științifice psihiatrice
...
Tematica activităților practice
1.
Interviuri psihiatrice
...
2.
Evaluări ale nivelului dezvoltării psihice și motorii
...
3.
Întocmirea foii de observație
...
4.
Evaluarea familiei
...
5.
Urmărirea și redactarea evoluției pacienților
...
6.
Conducerea tratamentului cazurilor sub supravegherea medicului îndrumător
...
7.
Redactarea de epicrize și documente de externare
...
8.
Consilierea familiei
...
9.
Prezentări de cazuri clinice
...
10.
Interpretări ale datelor examenelor psihologice și ale testelor psihometrice
...
11.
Interpretări ale investigațiilor paraclinice
...
12.
Aplicarea și interpretarea testelor specifice de screening și diagnostic în tulburările psihice ale copiilor și adolescenților
...
13.
Alcătuirea de programe de terapie
...
14.
Prezentări de referate științifice
...
15.
Participarea la elaborarea și redactarea de comunicări științifice
...
Pentru fiecare modul/submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
Anul I
Psihiatria copilului și adolescentului
12 luni
Anul II
Pediatrie
3 luni
Neurologie pediatrică și EEG
3 luni
Psihiatrie adulți
6 luni
Anul III
Psihiatrie comunitară
4luni
Pshihiatria adicțiilor
2 luni
Psihiatrie de urgență
2 luni
Psihiatrie de legatură
6 săptămâni
Psihiatrie forensică
1 luna
Management sanitar
1 luna
Bioetică
2 săptămâni
Anul IV
Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului
6 luni
Psihiatria copilului și adolescentului
6 luni
Anul V
Psihiatria copilului și adolescentului
12 luni
N.B.
Ordinea efectuării stagiilor nu este obligatorie, cu excepția primului și ultimului stagiu
Stagiul de "Introducere în psihoterapia copilului și adolescentului" se face în colaborare cu Catedra de Psihiatrie Adulți
...
PROPUNERE FIȘĂ POST REZIDENȚI PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
Elaborat în conformitate cu Art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
1.
În anul I de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:
a.
Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.
...
b.
Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul și aparținătorii acestuia.
...
c.
Asistă și contribuie la completarea foii de observație a pacientului.
...
d.
Învață aplicarea și interpretarea scalelor de evaluare folosite pentru instrumentarea diagnosticelor.
...
e.
Asistă și participă la stabilirea investigațiilor de laborator și imagistice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.
...
f.
Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.
...
g.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
h.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de caz, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
...
i.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.
...
j.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
k.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
2.
În anul II de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:
a.
Asistă la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.
...
b.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c.
În cadrul stagiilor de pregătire își completează cunoștințele referitoare la patologia pediatrică sau afecțiuni neurologice ce modifică dezvoltarea funcțiilor psihice.
...
d.
Asistă și participă la stabilirea investigațiilor paraclinice precum și la interpretarea rezultatelor acestora.
...
e.
Participă la activitatea desfășurată la patul bolnavului.
...
f.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
g.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
...
h.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.
...
i.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
j.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
3.
În anul III de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:
a.
Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.
...
b.
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c.
Asistă la activitatea comisiei medico-legale și a serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală.
...
d.
Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul serviciilor de psihiatrie comunitară (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical).
...
e.
Întocmește foaia de observație a pacientului sub supervizarea responsabilului de formare.
...
f.
Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.
...
g.
Participă la formularea diagnostică și la stabilirea planului de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică.
...
h.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
i.
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
Art. 13 (3) "începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz".
Art. 13 (4) "rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale".
...
j.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
k.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.
...
l.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
m.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
4.
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:
a.
Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.
...
b.
Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.
...
c.
Întocmește foaia de observație a pacientului.
...
d.
Stabilește planul de investigații necesare, sub supervizarea responsabilului de formare.
...
e.
Stabilește planul de intervenție psihoterapică și psihofarmacologică sub îndrumarea responsabilului de formare.
...
f.
Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).
...
g.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
h.
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
...
i.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.).
...
j.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.
...
k.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
l.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
5.
În anul V de rezidențiat, rezidentul de psihiatrie pediatrică:
a.
Asistă și contribuie la examinarea anamnestică și obiectivă a pacientului.
...
b.
Participă în cadrul intervențiilor psihoterapeutice sub supervizarea responsabilului de formare.
...
c.
Întocmește foaia de observație a pacientului.
...
d.
Stabilește independent investigațiile paraclinice necesare.
...
e.
Stabilește independent intervenția psihoterapică și psihofarmacologică.
...
f.
Formulează independent concluziile diagnostice și recomandările terapeutice.
...
g.
În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).
...
h.
Asistă la activitatea echipei multidisciplinare din cadrul clinicii unde își desfășoară activitatea (psihiatru, psiholog, asistent social, asistent medical, consulturi interclinice).
...
i.
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
j.
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
...
k.
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
l.
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al clinicii și al spitalului în care activează.
...
m.
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
n.
Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
TEMATICA pentru concursul de medic specialist și de ocupare de post specialitatea PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
I.
PROBA SCRISĂ
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Clasificarea modernă a tulburărilor psihice ale copilului și adolescentului ICD-10, DSM-V (13, 14)
...
2.
Noțiuni de neuroanatomie și neurofiziologie cerebrală (1, 12)
...
3.
Neuromediatori și neuroreceptori cerebrali (2)
...
4.
Dezvoltarea psihomotorie a copilului și adolescentului (1, 5)
...
5.
Suferința cerebrală pre-, peri- și postnatală și consecințele sale în plan psihopatologic (1, 5, 8, 17, 18)
...
6.
Noțiuni de genetică psihiatrică (1, 3)
...
7.
Senzații, percepții, reprezentări și tulburările lor (7)
...
8.
Atenția și tulburările de atenție (7)
...
9.
Memoria și tulburările de memorie (7)
...
10.
Gândirea și tulburările de gândire (7)
...
11.
Limbaj și comunicare, tulburările de vorbire, limbaj și comunicare (7)
...
12.
Imaginația și tulburările imaginației (7)
...
13.
Procesele afective și tulburările lor (7)
...
14.
Voința și tulburările proceselor voliționale (7)
...
15.
Conduite pulsionale și tulburările lor (7)
...
16.
Activitatea și tulburările activității motorii și comportamentului expresiv (7)
...
17.
Conștiința și tulburările de conștiință (7)
...
18.
Temperament, caracter și personalitate. Tulburările de conduită sau comportament social (1, 7, 8)
...
19.
Sindroame psihopatologice (7)
...
20.
Sindroame neurologice: sindroame corticale, sindroame de neuron motor central și periferic, sindroame extrapiramidale, sindromul talamic și hipotalamic, sindroame de trunchi cerebral, sindromul cerebelos, sindromul medular, sindromul vestibular, sindromul de hipertensiune intracraniană, sindroame senzitive și senzoriale, sindromul miopatic și miastenic, sindromul meningeal (5, 8, 17)
...
21.
Întârzierile mintale (1, 3, 13, 14)
...
22.
Schizofrenia și tulburările schizotipale (1, 3, 13, 14)
...
23.
Tulburările schizoafective (3, 13, 14)
...
24.
Tulburările afective mono- și bipolare (1, 3, 13, 14)
...
25.
Tulburările de personalitate (1, 3, 13, 14)
...
26.
Tulburările pervazive ale dezvoltării (1, 13, 14)
...
27.
Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii și limbajului (1, 13, 14)
...
28.
Tulburări specifice ale dezvoltării achiziilor școlare (1, 13, 14)
...
29.
Tulburări specifice ale dezvoltării motorii (1, 13, 14)
...
30.
Tulburările conduitei alimentare la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
31.
Enurezisul și encoprezisul (1, 13, 14)
...
32.
Ticurile și tulburarea Gilles de la Tourette (1, 13, 14)
...
33.
Balbismul (1, 13, 14)
...
34.
Tulburarea hiperchinetică (1, 13, 14)
...
35.
Somnul și tulburările de somn (5, 13, 14, 16)
...
36.
Tulburări ale dezvoltării și identității sexuale (3, 11, 13, 14)
...
37.
Tulburările de conduită și delincvență infanto-juvenilă (1, 13, 14)
...
38.
Depresia și tulburările depresive la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
39.
Tulburările anxioase la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
40.
Tulburările fobice la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
41.
Tulburările obsesive și compulsive la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
42.
Tulburările conversive și disociative la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
43.
Manifestări psihopatologice secundare consumului de substanțe psiho - active (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)
...
44.
Manifestări psihopatologice secundare consumului de alcool (1, 3, 11, 13, 14, 19, 21)
...
45.
Deprinderi și impulsuri patologice (1, 13, 14)
...
46.
Reacții la stres și tulburări de adaptare la copil și adolescent (1, 13, 14)
...
47.
Tulburările psihice de natură infecțioasă la copil și adolescent inclusiv sifilisul și SIDA (3, 5)
...
48.
Tulburările psihice legate de intoxicații la copil și adolescent (5, 18)
...
49.
Embriopatii, fetopatii și tulburări psihice post suferință obstetricală (1, 5, 16, 17, 18)
...
50.
Tulburări psihice asociate bolilor somatice acute și cronice (3, 5)
...
51.
Tulburări psihosomatice la copil și adolescent (1, 5)
...
52.
Tulburări psihice asociate bolilor neurologice ale copilului și adolescentului (3, 5, 16)
...
53.
Tulburări psihice în epilepsia copilului și adolescentului (3, 5, 16)
...
54.
Tulburări psihice în tumorile cerebrale (3, 5)
...
55.
Tulburări psihice în traumatismele cranio-cerebrale (3, 5)
...
56.
Tulburări psihice în endocrinopatii (3, 5)
...
57.
Comportamentul autoagresiv și suicidul la copil și adolescent (1, 5, 11)
...
58.
Cefaleea la copil și adolescent (16, 17)
...
59.
Manifestări paroxistice cerebrale neepileptice (16, 17)
...
60.
Stările comatoase (5, 7)
...
61.
Convulsiile la copil (16, 17)
...
62.
Principii ale expertizei medico-legale psihiatrice și evaluare a stării de sănătate psihică a copilului și adolescentului (1, 3, 11)
...
63.
Principii ale intervenției preventive în tulburările psihice ale copilului și adolescentului (1, 5)
...
64.
Metode biologice de tratament. Psihofarmacologia (1, 2, 3, 9, 10)
...
65.
Metode psihologice de tratament. Psihoterapiile, terapiile ocupaționale, educaționale, psihopedagogice, de joc, cognitive etc. (1, 5, 6)
...
66.
Consilierea și terapia familiei (1, 5, 6)
...
67.
Urgențele psihiatrice. Principii de intervenție în criză (1, 3, 4, 5, 11)
...
...
II-III.
DOUĂ PROBE CLINICE
Cazurile se aleg din tematica clinică a probei scrise astfel încât să reprezinte domenii semnificativ diferite ale patologiei.
...
IV.
PROBA PRACTICĂ
1.
Interpretarea unei electroencefalograme.
...
2.
Interpretarea unui examen computer tomografic cerebral.
...
3.
Principiile probelor de evaluarea inteligenței și interpretarea lor (WISC, Raven).
...
4.
Principiile probelor de evaluare a Tulburării Hiperchinetice cu Deficit de Atenție (KID-SCID, NEPSY)
...
5.
Principiile probelor de evaluare a memoriei și interpretarea unei probe.
...
6.
Principiile evaluării discernământului unui minor delincvent.
...
7.
Evaluarea nivelului dezvoltării psihice a unui copil sub vârsta de 6 ani (Portage, Bint-Simon).
...
8.
Principiile metodelor moderne de imagerie cerebral
...
9.
Principiile probelor de evaluare în tulburările de dezvoltare (ADI-R, ADOS)
...
10.
Elaborarea unui program de intervenție în criză - pentru suicid, stare comatoasă, criză de agitație cu comportament agresiv, stare depresivă.
...
...
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1.
Dobrescu I. - Manual de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, ed a II-a, Ed. Total Publishing, 2016
...
2.
Dobrescu I. - Actualități în Psihofarmacologia Copilului și Adolescentului, Ed. Almateea, 2004
...
3.
Prelipceanu D. - Psihiatrie Clinică, Ed Medicala 2013
...
4.
Nica-Udangiu L., Prelipceanu D., Mihăilescu R. - Ghid de urgent în psihiatrie, Ed Scripta 2000
...
5.
Milea S., Meila P. -Tratat de pediatrie vol.6, Ed. Medicală 1988
...
6.
Oancea C. - Tehnici de sfătuire/consiliere, Buc. 2002
...
7.
Predescu V. - Psihiatrie vol. 1, Ed. Med., 1989
...
8.
Predescu V. - Psihiatrie vol. 2, Ed. Med., 1998
...
9.
Stahl S. M. - Psihofarmacologie, Ghidul prescriptorului, Ed. Medicala Callisto, 2012
...
10.
Kaplan&Sadock -Terapie medicamentoasă în psihiatrie, Ed. Med. Callistro, 2002
...
11.
Sadock B, Sadock V., Kaplan&Sadock - Manual de buzunar de psihiatrie clinică, ed. a 3-a, Lippicot Williams&Wilkins Ed. Med., 2001
...
12.
Young P. - Neuroanatomie generală și clinică, Lippicot Williams&Wilkins, Ed. Callisto 2000, 1997
...
13.
American Psychiatric Publishing - DSM V Manual de Diagnosticare și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, Ed. Medicala Callisto, 2016
...
14.
OMS - ICD 10 - Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament. Simptomatologie și diagnostic clinic, Ed. All Educațional, 1998
...
15.
Arseni C., Român I. - Atlas Clinic de Electroencefalografie, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986
...
16.
Măgureanu S. - Elemente de neurologie pediatrică, Ed. Universitară C. Davila Buc., 1999
...
17.
Popescu V. - Neurologie pediatrică vol.1+2, Ed. Teora, Buc., 2001
...
18.
Ciofu E. - Tratat de Pediatrie, Ed. Medicală, Buc,. 2001
...
19.
Prelipceanu D. - Ghid de tratament în abuzul de substanțe psiho-active, ed. a 2-a, Ed. Infomedica, 2002
...
20.
Georgescu S. A., Zaharia C. - Radiologie și imagistică medicală, Ed. Universitara "Carol Davila", Buc., 2003
...
21.
Felicia I. - Toxicomaniile copiilor și adolescenților, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", Cluj, 2004
...
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ NEOBLIGATORIE
1.
Kaufman DM - Clinical Neurology for Psychiatrists, Elsevier Inc., 2013
...
2.
Stahl SM - Stahl's Essential Psychopharmacology, Cambrige University Press, 4th edition, 2013
...
3.
Stahl S. M. - Prescriber's Guide, Cambrige University Press, 2014
...
4.
Rutter's Child and Adolescent Psychiatry, John Wiley& Sons, 2015
...
5.
Sadock B.D., Sadock V. A. MD - KaplanandSadock's ConciseTextbook of Child and Adolescent Psychiatry 1 st Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2009
...
6.
IACAPAP Textbook of Child and Adolescent Mental Health -
http://iacapap. org/iacapap-textbook-of-child-and-adolescent-mental-health
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
Programa de pregătire în rezidențiat
Specialitatea: Radiologie - Imagistică Medicală
Cunoștințe teoretice
NOTĂ:
Diagnosticul radioimagistic implică și include utilizarea tuturor tehnicilor imagistice (radiologie convențională sau digitală, angiografie, ecografie - inclusiv Doppler, CT, IRM) potrivite și indicate pentru diagnosticul unei anumite afecțiuni.
Diagnostic radioimagistic = medicul radiolog trebuie să cunoască noțiunile clinice de bază, să cunoască în detaliu, să înțeleagă și să descrie aspectele tipice ale acelor tehnici imagistice (radiologie convențională, ecografie, CT, IRM) care sunt potrivite și indicate pentru patologia specifică, să cunoască principiile de caracterizare și stadializare a afecțiunii, să stabilească diagnosticul pozitiv și să formuleze diagnostice diferențiale.
Capitolul I
Principii ale tehnologiilor imagistice
Partea 1
Radiologia convențională
1.
Bazele fizice de formare a imaginii în radiologia convențională; radiația X: proprietăți; factorii care influențează calitatea imaginii și doza de iradiere în radiodiagnostic.
...
2.
Interacțiunea dintre radiația X și materie, rolul acesteia în obținerea și calitatea imaginii; componentele unui echipament de radiologie convențională; mecanisme de producere a radiației X și a imaginilor; structura, rolul și funcționarea filtrelor și colimatorilor.
...
3.
Principiile achiziției imaginilor radiografice; rolul filmului, al ecranelor (în radiografia analogică), al grilelor antidifuzoare și influența acestora în calitatea imaginii obținute și în timpul de expunere; principiile achiziției imaginilor digitale în radiologia digitală; factorii care afectează calitatea imaginii în radiologia convențională și digitală.
...
4.
Principiile radioscopiei; indicațiile radioscopiei; optimizarea protocoalelor de explorare radioscopică; tehnici de îmbunătățire a calității imaginii și de reducere a radiației în radioscopie.
...
5.
Principiile și particularitățile radiografiilor de țesuturi moi (exemplu: mamografia); principiile radiografiei pieselor anatomo-patologice.
...
6.
Dozimetrie; Kerma, doza de energie absorbită (Gray), doza efectivă (Sievert) - definire și explicare; biologia radiațiilor - iradiere, efecte biologice; efectul asupra dozei și calității imaginii pe care îl are modificarea kV și mA; raportul dintre calitatea diagnostică a imaginii și minimizarea dozei efective.
...
7.
Valoarea relativă și indicațiile pentru examinările radioimagistice ale diverselor organe și sisteme; indicațiile pentru folosirea substanțelor de contrast radioimagistice.
...
Partea a 2-a
Tomografia computerizată (CT)
8.
Bazele fizice de formare a imaginilor CT; fizica CT-spiral, CT-multidetector și CT sursa - duală; componentele unui echipament CT; artefacte în CT - surse, recunoaștere.
...
9.
Scara unităților Hounsfield, principiul de centru al ferestrei și de lărgime a ferestrei; setările optime de centru și lărgime de fereastră pentru diverse organe și țesuturi; nivele de atenuare în UH pentru diverse organe normale și procese patologice.
...
10.
Principiile imagisticii CT de perfuzie; principiile și protocoalele de angioCT, inclusiv modalitatea de utilizare a substanțelor de contrast și a tehnicilor de reconstrucție.
...
11.
Protocoale de examinare CT pentru diverse organe și procese patologice; optimizarea protocoalelor pentru variate tipuri de tomografe; principiile algoritmilor și kernel-urilor (filtrelor) de reconstrucție; dozimetria CT.
...
12.
Valoarea relativă și indicațiile examinării CT a diverselor organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast CT pentru diverse organe și sisteme.
...
Partea a 3-a
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)
13.
Bazele fizice ale IRM; formarea imaginii în IRM; principiile principalelor secvențe de puls (spin-eco și ecou de gradient) și a timpilor de relaxare; componentele unui echipament IRM.
...
14.
Principiile de realizare și principalele aplicații diagnostice pentru secvențele IRM convenționale (T2, T1, STIR, FLAIR, alte secvențe de inversiune-recuperare, T2 star (T2*) și susceptibilitate); aspectul țesuturilor, organelor și a proceselor patologice în aceste secvențe.
...
15.
Tehnologia secvențelor de angio-RM (TOF și angio-RM cu contrast); deosebirile dintre TOF, contrast de fază și contrast intravenos în angiografia RM; avantajele și dezavantajele mediilor de contrast folosite în angiografia RM; avantajele și dezavantajele angiografiei RM, comparativ cu alte tehnici; principiile contrastului RM dinamic.
...
16.
Principiile imagisticii de difuzie și a imagisticii de difuzie tensoriala.
...
17.
Principiile rezonanței magnetice funcționale (fMRI) prin folosirea contrastului BOLD (dependent de nivelul de oxigen sanguin).
...
18.
Principiile spectroscopiei RM utilizând 1H, 31P, 13C.
...
19.
Artefactele în examinarea IRM: descriere, cauze.
...
20.
Indicațiile de folosire a substanțelor de contrast RM în studiul diverselor organe și sisteme; contraindicațiile absolute în IRM; modalități de examinare a pacienților cu contraindicații relative; noțiuni de siguranță în relație cu mediul RM în ceea ce privește pacienții și personalul medical.
...
21.
Valoarea relativă și indicațiile examinării RM pentru diverse organe și sisteme.
...
Partea a 4-a
Ecografia (ultrasonografia)
22.
Bazele fizice ale ecografiei: undele ultrasonore (caracteristici descriptive, velocitate, intensitate); impedanța acustică și proprietățile tisulare care o determină; frecvența de transmisie și calitatea imaginii; principiile fenomenului piezoelectric, frecvența de rezonanță a elementului piezoelectric.
...
23.
Principiile emisiei ultrasonice continue și pulsate; focalizarea și divergența fasciculului ultrasonor; modurile A, B, TM; rezoluția spațială și temporală a imaginilor ecografice, implicații în formarea imaginilor.
...
24.
Efectul Doppler; definirea direcției de curgere și angularea fasciculului; emisia Doppler pulsată și continuă; analiza spectrului ultrasonor Doppler; Doppler color și power.
...
25.
Transductoare: descriere, recunoaștere, utilizare în relație cu organul examinat; valoarea relativă a ecografiei transcutanate față de ecografia endolumenală; componentele unui echipament de diagnostic ecografic.
...
26.
Obținerea unei imagini ecografice optime: criterii de recunoaștere, modalități de realizare; aspectul ecografic al organelor normale și al principalelor entități patologice.
...
27.
Artefactele în ecografia în scară gri și ecografia Doppler: cauze, descriere, modalități de eliminare. Efectele termice și mecanice ale ultrasunetelor în biologie; fenomenul de cavitație.
...
28.
Valoarea relativă a examinării ecografice; indicațiile pentru diverse organe și sisteme; indicațiile de utilizare a substanțelor de contrast ecografic; tehnici ecografice speciale: armonici, tridimensional, elastografie.
...
Partea a 5-a
Substanțele de contrast
29.
Noțiuni despre structura moleculară și farmacologia substanțelor de contrast; clasificarea substanțelor de contrast radiologice, de RM și ecografie; concentrațiile și dozele substanțelor de contrast intravenoase; alegerea celui mai bun mediu de contrast și folosirea optimală a acestuia în relație cu tehnica imagistică aleasă și problemele clinice ale pacientului.
...
30.
Fundamentele bolusului de contrast și a ratei constante de administrare; fiziologia excreției renale a substanței de contrast; curbele de încărcare în compartimentele renale după administrarea de contrast intravenos.
...
31.
Principiile fiziologice, proprietățile fizice, efectele adverse (biologice, toxice, anafilactoide) ale substanțelor de contrast radioimagistice ionice și non-ionice, ultrasonografice și a celor folosite în IRM.
...
32.
Nefrotoxicitatea substanțelor de contrast; factori de risc pentru nefrotoxicitate și identificarea pacienților; metode de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast; precauțiile la pacienții diabetici tratați cu Metformin care necesită administrarea de contrast iv; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, aspecte clinice și factori de risc; utilizarea contrastului cu Gadolinium la pacienții cu risc.
...
Partea a 6-a
Informatica imagistică
33.
Infrastructura informaticii imagistice: sisteme PACS, RIS și datele electronice ale pacientului; standardele informatice (DICOM, HL7 și IHE); metode e-learning (învățământ electronic); aspecte relevante ale teleradiologiei și telemedicinei; noțiunea de raportare structurată.
...
34.
Principiile elementare ale procesării și postprocesării de semnal; principiile sistemelor liniare (convoluție, transformări Fourier, Nyquist, restaurare de imagine și deconvoluție);
...
35.
Metode de analiză și procesare a imaginii (reconstrucții și analiza 2D și 3D, fuziune de imagine, realitate virtuală, realitate augmentată, analiza funcțională și diagnostic asistat de calculator); principiile afișării imaginii; calitatea imaginii (zgomot, contrast, rezoluție și amplificare de zgomot în timpul procesării); principiile cuantificării (imagistica cantitativă - ROI, curbe de activitate în timp și analiza factorială); principiile de procesare a imaginii (detectarea marginilor, detectori, netezire, segmentare, reconstrucție, fuziune, înregistrare și afișare).
...
Partea a 7-a
Noțiuni de imagistică moleculară
36.
Principiile de bază ale biologiei și biochimiei celulare: activitatea ADN și ARN, metabolism, apoptoză și hipoxie; elemente despre migrația și diferențierea celulelor stem. Principii elementare ale metodelor de imagistică moleculară (PET, microPET, microSPECT) și de imagistică optică (fluorescența, bioluminiscența).
...
37.
Principiile contrastului țintit; noțiuni privind substanțele de diagnostic molecular; ținte pentru imagistica moleculară; trasori uzuali în imagistica moleculară.
...
38.
Principiul, analiza și procesarea imaginilor PET.
...
Capitolul II
Radioprotecție
39.
Conceptul de unde electromagnetice; radiații ionizante: surse, proprietăți; elemente privind radioprotecția luate în considerare la proiectarea unui departament de radiodiagnostic; modalități de măsurare a dozei de iradiere a pacientului și a personalului medical expus profesional; metode și instrumente folosite în managementul dozelor de iradiere în radiografie, radioscopie, CT, mamografie și radiopediatrie; principiul nivelelor de referință în radiodiagnostic; doze de referință și doze limită în procedurile frecvente de radiodiagnostic.
...
40.
Riscurile expunerii la radiații ionizante în proceduri medicale - definire și descriere; efectele stocastice, deterministice și teratogene ale radiațiilor ionizante.
...
41.
Principiile de bază ale radioprotecției, conform ICRP; Conceptul "As low as reasonably achievable (ALARA) "- definire și aplicație în radiodiagnostic; conceptele de radioprotecție, de măsurare și management al dozei în radiologia diagnostică, radiopediatrie, radiodiagnosticul pacientelor gravide și radiodiagnosticul în proceduri medico-legale.
...
42.
Componentele cheie ale programelor de asigurare și management al calității în radioimagistica medicală. Principii de bază ale cadrului legislativ național și al Uniunii Europene referitor la utilizarea radiațiilor Xîn scop medical.
...
Capitolul III
Neuroradiologie
Partea 1
Anatomie
43.
Anatomia descriptivă și topografică a extremității cefalice și a coloanei (craniu, baza craniului, parenchim cerebral, coloana vertebrală, cordon medular și rădăcini nervoase).
...
44.
Anatomia radioimagistică a scheletului cranian și vertebral.
...
45.
Anatomia radioimagistică a encefalului (cortex, substanță albă, ganglioni bazali, ventriculi, cisterne și nervi cranieni).
...
46.
Anatomia radioimagistică a canalului rahidian și conținutului său (corpurile vertebrale, canalul spinal, discurile intervertebrale, sacul dural, cordonul medular, cauda equina, rădăcinile nervilor spinali).
...
47.
Anatomia radioimagistică a vascularizației craniene și spinale.
...
48.
Variantele anatomice cerebrale și spinale și diferențierea lor de patologie.
...
Partea a 2-a
Anomalii congenitale și de dezvoltare
49.
Diagnosticul radioimagistic al: malformațiilor de dezvoltare ale cortexului (displazia corticală focală, polimicrogiria, heterotopii (subependimală, subcorticală focală, laminară), lisencefalia, pahigiria, (hemi) megalencefalia, microlisencefalia, schizencefalia); ageneziei și disgeneziei de corp calos și ale holoprozencefaliei (lobară/alobară și semilobară); malformațiilor mezencefalului (malformația Chiari, spectrumul Dandy Walker și semnul "molarului" (sindromul Joubert)).
...
50.
Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor substanței albe din parenchimul cerebral la prematur; leucodistrofiei periventriculare; encefalopatiei hipoxic-ischemice a copilului la termen după asfixie acută severă și după hipoxie prelungită.
...
51.
Diagnosticul radioimagistic, inclusiv manifestările extracraniene și caracteristicile clinice ale neurofibromatozei tip I, neurofibromatozei tip II, sclerozei tuberoase, bolii Sturge-Weber, bolii von Hippel-Lindau și ale sindroamelor neurocutanate mai rare.
...
Partea a 3-a
Neurovascular
52.
Diagnosticul radioimagistic al accidentului vascular cerebral (AVC): principalele tipuri de AVC; relevanța afirmației "time is brain" în evaluarea imagistică la pacienții cu accident vascular; parametrii de evaluare CT și IRM la pacienții cu accident vascular, inclusiv difuzie, perfuzie, angio-CT și angio-RM; parametrii de perfuzie sugestivi pentru imagistica AVC, importanța și limitele lor; principalele intervenții neuroradioimagistice la pacienții cu accident vascular ischemic (enumerare); abordarea diagnostică și terapeutică la pacienții cu accident vascular ischemic în teritoriul de vascularizație posterioară/ocluzie de arteră bazilară.
...
53.
Diagnosticul radioimagistic și clinica AVC de etiologie venoasă/tromboza venoasă intracraniană.
...
54.
Diagnosticul radioimagistic și clinica hemoragiei subarahnoidiene (HSA); diagnosticul radiologic al principalelor complicații ale HSA.
...
55.
Diagnosticul radioimagistic și parametrii hemodinamici specifici la pacienții cu vasospasm.
...
56.
Diagnosticul radioimagistic al hemoragiilor intracerebrale: diferențierea hemoragiilor intracerebrale tipice de cele atipice; principalele cauze de hemoragii intracerebrale tipice și atipice; algoritmul diagnostic imagistic la pacienții cu hemoragii intracerebrale tipice sau atipice.
...
57.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare intracraniene: tipuri, caracteristici radioimagistice și abordare terapeutică la malformații arteriovenoase, fistule durale arteriovenoase, hemangioame cavernoase și fistule de sinus carotido-cavernos.
...
58.
Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al anomaliilor intracraniene de dezvoltare venoasă.
...
59.
Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al teleangiectaziilor capilare intracraniene.
...
Partea a 4-a
Neurotrauma
60.
Algoritmul de diagnostic radioimagistic pentru pacienții cu leziuni traumatice craniene acute.
...
61.
Diagnosticul radioimagistic al hematomului epidural, hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene de cauză traumatică și al contuziilor parenchimului cerebral.
...
62.
Diagnosticul radioimagistic și semnele de gravitate ale hipertensiunii intracraniene
...
63.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor craniului și bazei de craniu, inclusiv ale osului temporal.
...
Partea a 5-a
Tumori intracraniene
64.
Diagnosticul radioimagistic al metastazelor intracraniene ale diferitelor tumori primare.
...
65.
Clasificarea tumorilor intracraniene; clasificarea și gradele OMS ale astrocitoamelor/glioamelor intracraniene; diagnosticul radioimagistic al astrocitoamelor intracraniene, astrocitomului pilocitic, astrocitoamelor cu celule gigante.
...
66.
Diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de tumori de trunchi cerebral, glioamelor optice, ependimoamelor intracraniene și medulobalstoamelor intracraniene.
...
67.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene atipice teratoide și rabdoide (ATRT), papiloamelor și carcinoamelor de plexuri coroide, limfoamelor primare și secundare cerebrale.
...
68.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor periselare, micro- și macroadenoamelor glandei pituitare, al altor tumori ale regiunii selare și al tumorilor de glandă pineală.
...
69.
Diagnosticul radioimagistic al meningioamelor tipice, meningioamelor atipice/meningiosarcoamelor/hemangiopericitoamelor.
...
70.
Diagnosticul radioimagistic al hamartoamelor de tuber cinereum, al sindromului Lhermitte-Duclos și asocierea acestuia cu sindromul Cowden, al oligodendroglioamelor, ganglioglioamelor, gangliocitoamelor și tumorilor disembrioplazice neuroectodermale (DNET).
...
71.
Diagnosticul radioimagistic al schwanoamelor de nervi cranieni, incluzând schwanomul de nerv vestibular/"neurinomul de acustic"/schwanoamele de nerv trigemen și nerv facial.
...
72.
Diagnosticul radioimagistic al chordomului de clivus, tumorilor de orbită, tumorilor de craniu și bază de craniu.
...
Partea a 6-a
Boli neurinflamatorii, infecțioase și neurodegenerative
73.
Diagnosticul modificărilor cerebrale specifice în funcție de vârstă.
...
74.
Diagnosticul radioimagistic al sclerozei multiple, diferențierea dintre leziunile demielinizante ale substanței albe și modificările substanței albe, corelabile cu vârsta; diagnosticul radioimagistic al diferitelor tipuri de leukodistrofie cerebrală.
...
75.
Diagnosticul radioimagistic al modificărilor din demența de tip Alzheimer, precum și din alte tipuri de demență; din boala Parkinson și din sindromul Parkinsonian atipic, inclusiv atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă.
...
76.
Diagnosticul radioimagistic al modificărilor SNC din boala Wilson și encefalopatia hepatică.
...
77.
Diagnosticul radioimagistic al formelor tipice și atipice ale infecțiilor SNC cu virusul herpes simplex (HSV); caracterul de urgență și conceptele terapeutice în infecțiile SNC cu HSV.
...
78.
Diagnosticul radioimagistic al meningitei; limitările tehnicilor imagistice; complicațiile specifice meningitei.
...
79.
Diagnosticul radioimagistic al diferitelor stadii de formare ale abceselor cerebrale.
...
80.
Diagnosticul radioimagistic al: meningitei tuberculoase și tuberculoamelor intracraniene; infecțiilor cerebrale congenitale, inclusiv cu toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes simplex.
...
81.
Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale din sarcoidoză și din lupusul eritematos sistemic (LES).
...
82.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor cerebrale cu HIV și al complicațiilor specifice acestora.
...
83.
Diagnosticul radioimagistic al modificărilor cerebrale postterapeutice (exemplu: postradio-/chimioterapie).
...
Partea a 7-a
Hidrocefalie
84.
Hidrocefalia: cauze, tipuri; diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei cu presiune normală, al hidrocefaliei non-comunicante și al malabsorbției de LCR.
...
85.
Producerea, fluxul și resorbția LCR; clasificarea și diagnosticul radioimagistic al cauzelor de stenoză apeductală; metoda imagistică de evaluare a fluxului LCR.
...
86.
Abordări terapeutice în hidrocefalie; evaluarea radioimagistică a șunturilor și a ventriculostomiei de ventricul III.
...
Partea a 8-a
Coloana vertebrală
87.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vertebrale (spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocelul, sinusul dermal, diastematomielia).
...
88.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale; diferențele dintre fracturile vertebrale stabile și instabile.
...
89.
Cauzele și diagnosticul radioimagistic al mielopatiei; diagnosticul radioimagistic al modificărilor ischemice ale măduvei spinării; diagnosticul radioimagistic al mielitei transverse și al manifestărilor spinale din scleroza multiplă.
...
90.
Diagnosticul radioimagistic al metastazelor vertebrale; criterii diagnostice pentru compresiunea medulară.
...
91.
Tumori spinale: clasificare, diagnosticul radioimagistic al ependimoamelor spinale, al meningioamelor spinale și al chordoamelor spinale.
...
92.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor vasculare spinale și ale siringo/hidromieliei.
...
93.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor degenerative vertebro-discale: artroza cu localizare vertebrală; hernia de disc; complicațiile herniei discale; radiculopatii; stenoza canalului rahidian; spondilolisteza și spondiloliza; afecțiunile fațetelor articulare.
...
Capitolul IV
Radioimagistica capului și gâtului
Partea 1
Anatomia capului și a gâtului
94.
Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale sinusurilor paranazale, ale cavității bucale, faringelui și laringelui, ale glandelor salivare, ale glandei tiroide și paratiroidelor, ale apexului toracic, plexului brahial, orbitei și căilor vizuale, ale dinților și articulației temporomandibulare.
...
95.
Anatomia descriptivă, radioimagistică și variantele anatomice ale scheletului facial, bazei craniului, nervilor cranieni; delimitarea segmentelor traiectului nervului facial.
...
96.
Anatomia descriptivă, radioimagistică și delimitările anatomice ale spațiilor cervicale profunde.
...
97.
Anatomia descriptivă, radioimagistică și clasificarea stațiilor limfoganglionare din regiunea capului și a gâtului.
...
Partea a 2-a
Anomalii congenitale
98.
Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale orbitei, sinusurilor paranazale, malformațiilor vasculare și al altor malformații ale capului și gâtului; anomaliile congenitale care duc la surditate.
...
99.
Diagnosticul radioimagistic al chisturilor canalului tireoglos, chisturilor branhiale și al chisturilor timusului, al neurofibromatozei tip I și al fibromatozei Colli.
...
100.
Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale cavității orale și orofaringelui (chistul dermoid și epidermoid, limfangiomul și glanda tiroidă linguală).
...
Partea a 3-a
Osul temporal
101.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei cauzatoare de surditate secundară (otoscleroză, boala Meniere, boala inflamatorie a osului temporal, tumori ale unghiului cerebelopontin).
...
102.
Diagnosticul radioimagistic pozitiv și diferențial al tumorilor de os temporal și al tumorilor unghiului ponto-cerebelos.
...
103.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei canalului auditiv extern (atrezie, leziuni tumorale) și al urechii medii; diagnosticul radioimagistic al colesteatomului și al cauzelor de tinitus vascular.
...
Partea a 4-a
Baza craniului, scheletul facial și nervii cranieni
104.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor din regiunea clivusului: meningiom, macroadenom, craniofaringiom și chordom.
...
105.
Diagnosticul radioimagistic al: leziunilor de gaură jugulară (tumoră glomică/paragangliom, pseudoleziunile de bulb jugular, diverticulul de bulb jugular, bulbul jugular dehiscent, schwannomul și meningiomul); patologiei sinusului cavernos; patologiei fisurii orbitare superioare; patologiei fosei pterigopalatine.
...
106.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor difuze ale bazei craniului (displazie fibroasă, plasmocitom, histiocitoza Langerhans, condosarcom și metastaze, neurofibromatoze I și II).
...
107.
Diagnosticul radioimagistic și clasificarea leziunilor traumatice ale scheletului facial; complicații și consecințe terapeutice.
...
108.
Diagnosticul radioimagistic al neoplasmelor mandibulei și maxilarului; aspecte radioimagistice ale chisturilor dentigere și keratochistelor odontogene.
...
109.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor infecțioase și inflamatorii ale mandibulei, osului maxilar și a bazei craniului; modificări asociate osteomielitei și patologiei dentare.
...
110.
Diagnosticul radioimagistical patologiei nervilor cranieni.
...
Partea a 5-a
Orbita
111.
Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor orbitare ale neurofibromatozei de tip I și al tulburărilor infecțioase și inflamatorii ale orbitei.
...
112.
Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor benigne ale orbitei (meningiom, gliom optic/chiasmal, hemangiom orbitar și tumori mixte benigne a glandei lacrimale); tumorilor maligne ale orbitei (melanom ocular, limfom orbital, carcinomul adenoid chistic al glandelor lacrimale).
...
Partea a 6-a
Glandele tiroidă, paratiroide și spațiul visceral
113.
Diagnosticul radioimagistic în: tiroidite; gusa multinodulară; tumorile benigne și maligne ale glandei tiroide și glandelor paratiroide (adenoame, cancer tiroidian, limfom tiroidian).
...
114.
Cunoașterea celor mai importante rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în diferite boli ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide.
...
115.
Diagnosticul radioimagistic al carcinomului esofagian cervical și al diverticulului Zenker.
...
Partea a 7-a
Nas, nazofaringe și sinusuri paranazale
116.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor și inflamațiilor nasului și sinusurilor paranazale (rinosinuzita acută și cronică, sinuzite fungice, patologie nazosinusală: polipoza, mucocelul și granulomatoza Wegener) și a complicațiilor acestora. Aspectele radioimagistice post-operatorii după intervențiile chirurgicale la nivelul nasului și sinusurilor paranazale.
...
117.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale nasului și sinusurilor paranazale (tumori nazosinusale - papilom inversat, angiofibrom juvenil, hemangiom, osteom, displazie fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, adenocarcinom, melanom, esthesioneuroblastom și limfom).
...
118.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt, inflamații, infecții, neoplasme).
...
Partea a 8-a
Spațiul masticator, spațiul parotidian și spațiul carotidian
119.
Diagnosticul radioimagistic al: pseudoleziunilor din spațiul masticator (atrofia de denervare, hipertrofia musculară benignă și asimetrii ale plexului venos pterigoidian); abceselor din spațiul masticator; tumorilor benigne și maligne ale spațiului masticator.
...
120.
Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor și inflamațiilor spațiului parotidian (parotidită, oreion, abcese, sindromul Sjogren și leziuni benigne limfoepiteliale la pacienții cu HIV); litiazei parotidiene; tumorilor benigne și maligne ale spațiului parotidian.
...
121.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor vasculare ale spațiului carotidian (ectazia arterelor carotide, anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide, disecția arterei carotide și tromboza venoasă jugulară); diagnosticul radioimagistic al tumorilor spațiului carotidian (paragangliom, glomus vagal, schwannom, neurofibrom).
...
Partea a 9-a
Cavitatea orală, orofaringele, spațiul retrofaringian
122.
Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor de retenție, sialocel, sialadenită și ranula; inflamațiilor cavității bucale și orofaringelui; abceselor retrofaringiene.
...
123.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor benigne și maligne ale cavității orale și glandelor salivare minore.
...
124.
Elemente de diagnostic radioimagistic dentar (retroalveolar, OPT, cone-beam CT).
...
Partea a 10-a
Hipofaringele, laringele și ganglionii limfatici cervicali
125.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor de hipofaringe și laringe (carcinomul cu celule scuamoase al hipofaringelui, carcinoame laringiene cu celule scuamoase ale regiunilor supraglotică, glotei și spațiului subglotic și condrosarcomul laringelui); modificări radioimagistice post-operatorii și post-radioterapie ale hipofaringelui și laringelui.
...
126.
Diagnosticul radioimagistic al: stenozelor traheale; parezei corzilor vocale, laringocelului și traumatismelor laringiene.
...
127.
Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor ganglionilor limfatici (hipertofii reactive, supurații, boala Kimura, boala Castleman); patologiei tumorale a ganglionilor limfatici (limfoame, metastaze).
...
Capitolul V
Radiologia toracelui
128.
Anatomia normală radioimagistică a toracelui (aparat respirator, mediastin, perete toracic, diafragmă).
...
129.
Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale sistemului respirator, mediastinului, pereților toracici și diafragmei.
...
130.
Tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; metode și instrumente folosite în managementul calității imaginiloranaloge/digitale în radiologia toracelui.
...
131.
Semiologia radioimagistică în patologia toracică (sindrom parietal, pleural, alveolar, interstițial, bronșic, vascular).
...
132.
Cunoașterea aspectului radioimagistic, poziția corectă de plasare și posibilele complicații asociate plasamentului greșit al dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.
...
133.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice.
...
134.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pleurale.
...
135.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat.
...
136.
Diagnosticul radioimagistic în tuberculoza pulmonară.
...
137.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși.
...
138.
Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare (arterială, venoasă).
...
139.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile cu localizare mediastinală.
...
140.
Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare.
...
141.
Diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari.
...
142.
Diagnosticul radioimagistic în boli pulmonare congenitale.
...
143.
Diagnosticul radioimagistic în bolile obstructive pulmonare și de căi respiratorii.
...
Capitolul VI
Radiologia cordului și vaselor sanguine
144.
Noțiunile de bază ale embriologiei sistemului cardio-vascular; anatomia radioimagistică cardiacă și vasculară; aspecte radioimagistice ale variantelor anatomice ale cordului și arterelor coronare.
...
145.
Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă: cardio-CT/coronarografia-CT și cardio-RM; principiile ECG - gating și bolus-tracking.
...
146.
Tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea vaselor mari, a trunchiurilor supraaortice și vaselor periferice: ecografie, angio-CT și angio-RM (etaj toraco-abdomino-pelvin, trunchiuri supraaortice și membre).
...
147.
Tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor cardiovasculare.
...
148.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă.
...
149.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită valvulară.
...
150.
Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv.
...
151.
Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) pozitiv și diferențial în cardiomiopatii; aspecte IRM în miocardite; diagnosticul radioimagistic al bolilor cardiace asociate cu diabetul zaharat și bolile renale.
...
152.
Diagnosticul radioimagistic (CT și IRM) în masele cardiace.
...
153.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a pericardului.
...
154.
Diagnosticul radioimagistic în patologia arterelor coronare: coronarografia CT, caracteristicile IRM în bolile coronariene (sindroamele coronariene acute, post-infarct miocardic, anevrismele ventriculare, miocard hibernant/siderat).
...
155.
Diagnosticul radioimagistic în patologia aortei.
...
156.
Diagnosticul radioimagistic în patologia arterei pulmonare.
...
157.
Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave superioare.
...
158.
Diagnosticul radioimagistic în patologia venei cave inferioare.
...
159.
Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice.
...
160.
Diagnosticul vascular prin ecografie Doppler: anatomia arterială și venoasă; caracteristicile normale și anormale ale undelor Doppler; diagnosticul ecografic Doppler al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul ecografic bidimensional și Doppler al patologiei venelor periferice: tromboza, sindromul posttrombotic, insuficiența valvulară venoasă, sindromul varicos și alte afecțiuni.
...
161.
Diagnosticul vascular prin angiografie CT (CTA): parametrii de achiziție relevanți pentru CTA, inclusiv substanțele de contrast folosite și tehnicile de reconstrucție; dozele de radiații pentru CTA și metodele de reducere a acestora; avantajele și dezavantajele CTA comparativ cu alte tehnici; diagnosticul CTA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei și al altor patologii vasculare a arterelor periferice; diagnosticul CTA în patologia venoasă.
...
162.
Diagnosticul vascular prin angiografie RM (MRA); principiile fizice ale tehnicilor de MRA; avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast utilizate în MRA; avantajele și dezavantajele MRA, comparativ cu alte tehnici; diagnosticul MRA al bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei; diagnosticul MRA în patologia venoasă.
...
163.
Diagnosticul radioimagistic al grefelor de by-pass, al protezelor valvulare, aortice, postintervenții chirurgicale ventriculare, după pericardectomie.
...
Capitolul VII
Radiologia gastrointestinală și abdominală
164.
Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.
...
165.
Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.
...
166.
Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal.
...
167.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.
...
168.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.
...
169.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro-duodenală.
...
170.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.
...
171.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.
...
172.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.
...
173.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.
...
174.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.
...
175.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.
...
176.
Criteriile RECIST în patologia oncologică abdominală și gastro-intestinală.
...
Capitolul VIII
Radiologia aparatului urinar și genital masculin
177.
Anatomia radioimagistică a rinichiului, căilor urinare, vezicii urinare și uretrei masculine; anatomia descriptivă și radioimagistică a retroperitoneului; fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast și cinetica acestora în compartimentele renale; fiziologia micțiunii.
...
178.
Diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice renale: defectul joncțional parenchimal, hipertrofia de coloană Bertin, lobulația fetală, lipomatoza sinusului; criterii de diferențiere față de patologie.
...
179.
Anatomia radioimagistică zonală a prostatei; anatomia ultrasonografică bidimensională și Doppler a structurilor intrascrotale.
...
180.
Urografia intravenoasă: indicații, selecția metodei, selecția agentului de contrast, doza, momentul expunerii, indicații pentru compresiunea ureterală și furosemid; nefrotoxicitatea substanțelor de contrast iodate: fatori de risc, măsuri și metode de a reduce riscul, precauții la pacienții diabetici; utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc: precauții; fibroza sistemică nefrogenă: definiție, noțiuni clinice, factori de risc.
...
181.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor.
...
182.
Diagnosticul radioimagistic al litiazei urinare și obstrucției urinare.
...
183.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor renale și ale căilor urinare.
...
184.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor renale chistice.
...
185.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar.
...
186.
Diagnosticul radioimagistic al nefropatiilor medicale și vasculare.
...
187.
Transplantul renal: aspectul radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor.
...
188.
Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor renale, ureterale, ale vezicii urinare și uretrei.
...
189.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei vezicii urinare și uretrei masculine: anomalii congenitale, inflamații, tumori, derivații vezicale.
...
190.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei funcționale a vezicii urinare: obstrucția în evacuare (sindromul de stază), incontinența vezicală, refluxul vezico-ureteral.
...
191.
Explorarea radioimagistică a uretrei masculine. Cistouretrografia: indicații, tehnică, agenți de contrast, doză, timp de expunere. Patologia uretrală: stricturi, diverticul.
...
192.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei prostatei: inflamații, hiperplazia benignă, tumori maligne.
...
193.
Diagnosticul ultrasonografic al patologiei testiculului și scrotului (adulți și copii): malformații, inflamații, tumori, traumatisme, patologie vasculară.
...
194.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală: boala Peyronie, traumatisme, tumori, impotența, priapismul.
...
195.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor suprarenaliene benigne și maligne; managementul și diagnosticul diferențial al leziunilor suprarenaliene descoperite incidental.
...
196.
Diagnosticul radioimagistic al chistelor, traumatismelor și insuficienței suprarenaliene.
...
Capitolul IX
Radiologia în obstetrică și ginecologie
197.
Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin; anatomia radioimagistică a organelor de reproducere feminine inclusiv variațiile din timpul ciclului menstrual; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în decursul vieții și aspectul lor imagistic; modificările fiziologice ale organelor de reproducere feminine în timpul sarcinii și aspectul lor imagistic; mușchii ridicători anali - anatomia radioimagistică și rolul lor în fiziologia planșeului pelvin.
...
198.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine congenitale: uter septat, uter bicorn și uter didelf.
...
199.
Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor miometriale benigne și maligne; adenomiomatozei uterine.
...
200.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor endometriale și al endometriozei.
...
201.
Diagnosticul radioimagistic al: inflamațiilor și afecțiunilor funcționale ale colului uterin; diagnosticul radioimagistic al cancerului de col uterin.
...
202.
Diagnosticul radioimagistic al uterului operat.
...
203.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum.
...
204.
Diagnosticul radioimagistic al abdomenului acut la gravide.
...
205.
Pelvimetria IRM - principii și măsurători.
...
206.
IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale.
...
207.
Histerosalpingografia - indicații, contraindicații, etape ale procedurii, complicații.
...
208.
Diagnosticul radioimagistic al: chisturilor ovariene; tumorilor ovariene benigne și maligne (la adult și copil).
...
209.
Diagnosticul radioimagistic al: bolilor inflamatorii și tumorilor trompelor uterine; torsiunii de ovar.
...
210.
Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității.
...
211.
Diagnosticul radioimagistic al modificărilor ovariene asociate cu sarcina, în perioada postpartum, după chirurgia ginecologică și post proceduri intervenționale ghidate imagistic.
...
212.
Diagnosticul radioimagistic al prolapsului uterin și pelvin.
...
Capitolul X
Radiologia aparatului locomotor (musculoscheletală)
Partea 1
Noțiuni generale
213.
Noțiuni de bază a embriologiei scheletului; dezvoltarea sistemului scheletal imatur; anatomia radioimagistică normală a tuturor structurilor relevante în imagistica musculoscheletală; variantele normale ale scheletului care pot mima diferite afecțiuni.
...
214.
Indicațiile, contraindicațiile și pericolele potențiale (în special legate de radiații) ale procedurilor și tehnicilor relevante examinării radioimagistice a sistemului musculoscheletal.
...
Partea a 2-a
Traumatisme acute și cronice
215.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor: tipurile și clasificările generale ale fracturilor și dislocărilor; fracturile și dislocările scheletului adult; fracturile și dislocările scheletului imatur - fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; fracturile articulare și dislocările, incluzând leziuni condrale și osteocondrale, precum și osteocondrita disecantă; fracturile-avulsie; fracturile de stress, incluzând fractura de suprasolicitare și cea pe os insuficient; diferențierea fracturilor față de alte afecțiuni patologice și leziuni non-accidentale.
...
216.
Diagnosticul radioimagistic al vindecării și complicațiilor fracturilor și dislocărilor, inclusiv pseudartroza, vindecarea întârziată, necroza avasculară, distrofia simpatică reflexă/sindromul complexului dureros regional, miozita osifiantă.
...
217.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor de craniu și masiv facial.
...
218.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor coloanei vertebrale, inclusiv spondiloliza.
...
219.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor centurii scapulare, inclusiv dislocările acromio-claviculare și sterno-claviculare, fracturile claviculare, fracturile scapulare, instabilitatea și dislocarea umărului.
...
220.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului superior, incluzând fracturile humerale, fracturile și dislocările de cot, de braț proximal și distal, de încheietură a mâinii și la nivelul mâinii.
...
221.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor oaselor bazinului, incluzând leziunile asociate ale părților moi.
...
222.
Diagnosticul radioimagistic al fracturilor și dislocărilor membrului inferior, inclusiv de la nivelul șoldului, femurului, tibiei și fibulei, articulației gleznei și piciorului distal.
...
223.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor de părți moi ale umărului, inclusiv leziuni ale coafei rotatorilor, labrumului glenoidal și tendonului bicepsului.
...
224.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale încheieturii mâinii, inclusiv leziunile complexului fibrocartilaginos triunghiular.
...
225.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale genunchiului, inclusiv leziunile meniscale, ale ligamentelor încrucișate și colaterale.
...
226.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor părților moi ale gleznei, inclusiv leziunile principalelor tendoane și ligamente.
...
Partea a 3-a
Infecții
227.
Diagnosticul radioimagistic al osteomielitei acute, subacute și cronice ale scheletului apendicular și coloanei vertebrale; diagnosticul radioimagistic al osteomielitei posttraumatice și postoperatorii.
...
228.
Diagnosticul radioimagistical infecțiilor TBC ale sistemului musculoscheletal.
...
229.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor coloanei vertebrale și scheletului apendicular.
...
230.
Noțiuni despre diagnosticul radioimagistic al infecțiilor rare (ex: lepra, brucelloza) și al parazitozelor mai frecvente (ex: echinococcus).
...
231.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor țesuturilor moi și ale infecțiilor asociate HIV.
...
Partea a 4-a
Tumori și leziuni pseudotumorale
232.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de os, inclusiv osteomul și insulele osoase, osteomul osteoid, osteoblastomul și osteosarcomul (și variante tipice).
...
233.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor formatoare de cartilaj, incluzând ostecondromul, encondromul, condroblastomul, fibromul condromixoid și condrosarcomul (central și periferic).
...
234.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine fibroasă, incluzând defectul fibros cortical și fibromul ne-osifiant, displazia fibroasă, fibrosarcomul și histiocitomul fibros malign.
...
235.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor hematopoietice și reticuloendoteliale, incluzând tumora cu celule gigante, histiocitoza cu celule Langerhans, tumorile maligne cu celule rotunde (sarcomul Ewing, limfomul și leucemia), mielomul/plasmocitomul.
...
236.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor osoase pseudotumorale (chistul osos simplu și chistele osoase anevrismale).
...
237.
Diagnosticul radioimagistic al metastazelor osoase și ale țesuturilor moi.
...
238.
Recunoașterea leziunilor care trebuiesc ignorate (don't touch lesions): posttraumatice, variante normale și leziuni evident benigne.
...
239.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cu origine: lipomatoasă, incluzând lipomul și liposarcomul; neuronală, incluzând neurofibromul și schwanomul; vasculară, incluzând hemangiomul.
...
240.
Diagnosticul radioimagistic al altor tumori ale aparatului locomotor: chordomul, adamantinomul, sarcoamele de țesuturi moi.
...
Partea a 5-a
Afecțiuni hematologice
241.
Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale hemoglobinopatiilor, incluzând drepanocitoza și talasemia și al mielofibrozei.
...
Partea a 6-a
Afecțiuni metabolice, endocrine și toxice
242.
Diagnosticul radioimagistical osteomalaciei.
...
243.
Diagnosticul radioimagistic al hiperparatiroidismului primar și secundar (incluzând insuficiența renală cronică).
...
244.
Diagnosticul radioimagistic al osteoporozei (inclusiv concepte de bază despre măsurarea densității osoase) și fluorozei.
...
Partea a 7-a
Afecțiuni articulare
245.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor degenerative ale articulațiilor periferice.
...
246.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor inflamatorii articulare, inclusiv artrita reumatoidă, artrita reumatoidă juvenilă, spondilita anchilozantă, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice, artritele infecțioase (piocianică și tuberculoasă).
...
247.
Diagnosticul radioimagistic al artropatiilor cristaloide, incluzând artropatia cu pirofosfat, depozitele de hidroxiapatită, guta.
...
248.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor nodulare articulare incluzând ganglionii, condromatoza sinovială, sinovita pigmentară; diagnosticul radioimagistic al neuroartropatiilor, incluzând piciorul diabetic, articulațiile Charcot, pseudo-Charcot (induse de steroizi).
...
249.
Diagnosticul radioimagistic al complicațiilor protezării de șold și genunchi.
...
Partea a 8-a
Afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice (a se vedea și
cap. XII, partea a 7-a
)
250.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor sclerozante ale osului, incluzând osteopetroza, melorheostoza și osteopoikiloza.
...
251.
Diagnosticul radioimagistic al pseudotumorilor în grupul de vârstă pediatric, incluzând aclazia diafizară și boala Ollier.
...
252.
Diagnosticul radioimagistic al manifestărilor musculoscheletale ale neurofibromatozei.
...
Partea a 9-a
Afecțiuni diverse
253.
Diagnosticul radioimagistic al: bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann.
...
254.
Diagnosticul radioimagistic al calcificărilor/osificărilor de țesut moale.
...
Capitolul XI
Radioimagistica senologică
255.
Embriologia, anatomia și fiziologia mamară, a regiunii axilare și a structurilor asociate; principiile fizice care intervin în formarea imaginii mamografice și controlul calității; principiile achiziției digitale și ale prelucrării de imagini în mamografia digitală; poziționări și incidențe în mamografie.
...
256.
Indicațiile și contraindicațiile tehnicilor radio-imagistice în patologia mamară: mamografie, ecografie, RM, medicină nucleară; avantaje și limite; noțiuni de bază referitoare la tehnicile noi de diagnostic (CAD, tomosinteză și alte aplicații ale mamografiei digitale, elastografiei, difuziei și spectroscopiei RM, substanțele de contrast utilizate în examinarea RM cu contrast) - avantaje, indicații potențiale și limite.
...
257.
Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, al variantelor anatomice mamare, al modificărilor datorate vârstei, lactației, statusului hormonal, terapiei hormonale substitutive.
...
258.
Semiologie mamografică, ecografică și prin rezonanță magnetică a sânului.
...
259.
Lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar, cu referire la sân, leziune și pacient (ACR BI-RADS(r) sau alte sisteme standardizate de clasificare).
...
260.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne.
...
261.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare de graniță și ale celor cu risc crescut.
...
262.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare maligne; clasificarea TNM; corelații imagistico-patologice; criteriile RECIST în vigoare de evaluare a pacientelor cu cancer mamar; noțiuni de patologie mamară: interpretarea rezultatelor examenului citologic și morfopatologic mamar, clasificarea biomoleculară a cancerului de sân, subtipuri genetice, factori histologici de prognostic.
...
263.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare la bărbat.
...
264.
Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice: formațiune mamară palpabilă, mastodinie, traumatism mamar, fenomene inflamatorii mamare, mamelon secretant/sângerând, retracție cutanată sau mamelonară, adenopatie axilară.
...
265.
Managementul clinic și radioimagistic al patologiei mamare la bărbat, copil și adolescent și la femeia însărcinată sau în perioada de lactație.
...
266.
Evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale, precum și a leziunilor mamare maligne concomitente (homo- sau contralaterale). Avantajele și dezavantajele examenului RM mamar preoperator.
...
267.
Indicațiile și contraindicațiile manoperelor intervenționale ghidate imagistic (biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia tru-cut, biopsia asistată cu vacuum, localizarea preoperatorie).
...
268.
Indicațiile tratamentului chirurgical conservator și ale ganglionului santinelă și diagnosticul radioimagistic al modificărilor secundare chirurgiei (inclusiv reducție/augmentare mamară și reconstrucție).
...
269.
Indicațiile tratamentului chimioterapic (neoadjuvant și adjuvant) cu evaluarea clinică și imagistică a pacientelor (răspuns la tratament sau urmărire); indicațiile tratamentului radioterapic și modificările radioimagistice secundare acestuia.
...
270.
Noțiuni de bază referitoare la tehnici terapeutice ghidate imagistic (ablație prin radiofrecvență, crioablație, electroporeză etc.) în tratamentul leziunilor benigne sau maligne mamare.
...
271.
Screeningul cancerului mamar: date epidemiologice, factori de risc, stratificarea riscului, indicațiile pentru consiliere genetică, riscuri și beneficii populaționale și individuale ale screeningului, inclusiv cele legate de vârstă sau de antecedentele personale sau familiale; interval de screening, perioadă de screening, definiția cancerului de interval, rate de supraviețuire și de mortalitate, prevalență versus incidență, supradiagnostic și supratratament.
...
Capitolul XII
Radiologie pediatrică
Partea 1
Generalități
272.
Dezvoltarea anatomică în copilărie; diferențierea variantelor normalului de aspectele patologice; cunoștințe teoretice embriologice de bază cu aplicații în patologia pediatrică; stadiile de dezvoltare embrionară și fetală, precum și aspectul lor ultrasonografic și la examinarea prin IRM.
...
273.
Principiile realizării unui mediu prietenos pentru copii; principiul ALARA ("As Low As Reasonably Achievable"), a cerințelor de radioprotecție și a dozelor de iradiere, precum și aplicarea acestora în pediatrie; vulnerabilitatea crescută a copiilor la radiații ionizante.
...
274.
Valoarea și indicațiile la copil ale ecografiei, CT și IRM; algoritmi și protocoale imagistice specifice pediatriei.
...
275.
Indicațiile și contraindicațiile administrării substanțelor de contrast, precum și stabilirea dozajului acestora, la copii și nou-născuți.
...
Partea a 2-a
Creier și măduva spinării
276.
Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei la sugari, copii și adolescenți.
...
277.
Diagnosticul radioimagistic al hemoragiei subependimare și intraventriculare a sugarului; leucomalacia periventriculară.
...
278.
Diagnosticul radioimagistical hipertensiunii intracraniane la sugari, copii și adolescenți.
...
279.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor cerebrale la sugari, copii și adolescenți.
...
280.
Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor craniene la sugari, copii și adolescenți.
...
281.
Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor care nu sunt determinate de accidente la sugari, copii și adolescenți.
...
282.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor intracraniene (incluzând infecțiile antenatale) la sugari, copii și adolescenți.
...
283.
Diagnosticul radioimagistic în ischemie/accidente vasculare la sugari, copii și adolescenți.
...
284.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei pituitare la sugari, copii și adolecenți.
...
285.
Diagnosticul radioimagistic în malformațiile coloanei vertebrale incluzând spina bifida deschisă, spina bifida ocultă, meningomielocel, sinus dermal, malformațiile măduvei spinării.
...
Partea a 3-a
Cap și gât
286.
Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale ale regiunii capului și gâtului, incluzând orbita, regiunea nazală, faringele, osul temporal la sugari, copii și adolescenți.
...
287.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.
...
288.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.
...
289.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor traumatice ale regiunii capului și gâtului la sugari, copii și adolescenți.
...
290.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor tiroidiene la sugari, copii și adolescenți.
...
291.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor orbitare la copii.
...
Partea a 4-a
Torace
292.
Diagnosticul radioimagistic al timusului normal și variantele acestuia la sugari, copii și adolescenți.
...
293.
Diagnosticul radioimagistic al malformațiilor congenitale ale căilor respiratorii; anomaliilor congenitale ale arborelui bronșic și toracelui (sechestrația pulmonară, displazia chistică adenomatoidă, emfizemul lobar, atrezia bronșică) la sugari, copii și adolescenți.
...
294.
Diagnosticul radioimagistic al detresei neonatale a prematurului, la nou-născuți și sugari.
...
295.
Diagnosticul radioimagistic în aspirația de corp străin la sugari, copii și adolescenți.
...
296.
Diagnosticul radioimagistic al bronșiolitei la sugari, copii și adolescenți.
...
297.
Diagnosticul radioimagistic în fibroza chistică la sugari, copii și adolescenți.
...
298.
Diagnosticul radioimagistic în condensările pulmonare, pneumonii și complicațiile pneumoniilor la sugari, copii și adolescenți.
...
299.
Diagnosticul radioimagistic în revărsatele pleurale la sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în pneumotorax la sugari, copii și adolescenți.
...
300.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative pulmonare la sugari, copii și adolescenți.
...
301.
Diagnosticul radioimagistic în complicațiile afecțiunilor metastatice ale plămânului la sugari, copii și adolescenți.
...
302.
Diagnosticul radioimagistic în masele mediastinale (tumori cu celule embrionare, masele mediastinale chistice, limfadenopatii, limfom, tumori neurogene) la sugari, copii și adolescenți.
...
303.
Diagnosticul radioimagistic în hernia diafragmatică congenitală, paralizia/pareza diafragmatică și eventrația ("relaxarea") diafragmatică, la sugari, copii și adolescenți.
...
Partea a 5-a
Cardiovascular
304.
Diagnosticul radioimagistic în principalele malformații congenitale cardiovasculare, inclusiv anomaliile de arc aortic la sugari, copii și adolescenți.
...
305.
Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii arteriale la sugari, copii și adolescenți.
...
306.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile inflamatorii/infecțioase ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.
...
307.
Diagnosticul radioimagistic în leziunile posttraumatice ale aparatului cardiovascular la sugari, copii și adolescenți.
...
308.
Diagnosticul radioimagistic în malformațiile vasculare și tumorile vasculare la sugari, copii și adolescenți.
...
Partea a 6-a
Abdomen
309.
Diagnosticul radioimagistic al atreziei de esofag la nou-născut.
...
310.
Diagnosticul radioimagistic în enterocolita ulceronecrotică la nou-născut și în pneumoperitoneu la nou-născut.
...
311.
Diagnosticul radioimagistic în stenoza hipertrofică de pilor la nou-născuți și sugari.
...
312.
Diagnosticul radioimagistic în: malformațiile ano-rectale la nou-născuți; boala Hirschprung la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.
...
313.
Diagnosticul radioimagistic în refluxul gastroesofagian la sugari, copii și adolescenți.
...
314.
Diagnosticul radioimagistic în: malrotația intestinală la sugari, copii și adolescenți; ocluzia gastrointestinală (obstrucția mecanică și ileusul dinamic), obstrucția intestinală acută, invaginația intestinală și volvulusul la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.
...
315.
Diagnosticul radioimagistic în apendicita la sugari, copii și adolescenți.
...
316.
Diagnosticul radioimagistic în peritonite la sugari, copii și adolescenți.
...
317.
Diagnosticul radioimagistic în: hernia inghinală la sugari, copii și adolescenți; bolile inflamatorii intestinale, precum și în complicațiile acestora la sugari, copii și adolescenți; contuziile abdominale ale sugarilor, copiilor și adolescenților; corpii străini ai tractului digestiv la sugari, copii și adolescenți.
...
318.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hepatobiliare (icterul sugarului, atrezia biliară, chistul de coledoc, tumorile hepatice benigne) și ale circulației portale la sugari, copii și adolescenți.
...
319.
Evaluarea afecțiunilor căilor biliare la colangipancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) la sugari, copii și adolescenți.
...
320.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile pancreatice la sugari, copii și adolescenți.
...
321.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile splenice la sugari, copii și adolescenți.
...
322.
Diagnosticul radioimagistic în: malformații renale, cum sunt rinichiul în potcoavă, duplicațiile, ectopia sau fuziunile; malformațiile congenitale ale tractului urinar (incluzând vezica și uretra) la sugari, copii și adolescenți.
...
323.
Diagnosticul radioimagistic în: uretero-hidronefroză la sugari, copii și adolescenți; bolile chistice renale la sugari, copii și adolescenți; litiaza urinară și nefrocalcinoza la sugari, copii și adolescenți.
...
324.
Diagnosticul radioimagistic al diferitelor grade de reflux vezico-ureteral și anomaliile de uretră la examinarea prin uretrocistografie micțională.
...
325.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile oncologice abdominale la sugari, copii și adolescenți incluzând neuroblastomul, nefroblastomul, hepatoblastomul, limfomul Burkitt, precum și diagnosticele diferențiale.
...
326.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile hematologice la sugari, copii și adolescenți.
...
327.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile glandelor suprarenale la sugari, copii și adolescenți.
...
328.
Diagnosticul radioimagistic în malformațiile ginecologice specifice vârstei pediatrice.
...
Partea a 7-a
Aparat locomotor (musculoscheletal)
329.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile congenitale ale coloanei vertebrale, incluzând scolioza congenitală și idiopatică și disrafismul la sugari, copii și adolescenți
...
330.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor congenitale ale umărului, incluzând deformitatea Sprengel.
...
331.
Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale mâinii și încheieturii pumnului, incluzând deformarea Madelung (idiopatică și din alte cauze).
...
332.
Diagnosticul radioimagistic în displazia de dezvoltare a soldului la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți.
...
333.
Diagnosticul radioimagistic în epifizioliza/alunecarea capului femural la copii; soldul iritabil; sindromul de conflict acetabulo-femural.
...
334.
Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale gleznei și piciorului; diagnosticul radioimagistic al coaliției tarsale.
...
335.
Diagnosticul radioimagistic în displaziile osoase (displaziile epifizare congenitale, acondroplazia, osteogeneza imperfectă, afecțiuni congenitale metabolice) la copii și adolescenți.
...
336.
Diagnosticul radioimagistic în fracturi (accidentale sau non-accidentale) la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic și aspecte medico-legale în traumatismele complexe la sugari, copii și adolescenți.
...
337.
Diagnosticul radioimagistic în rahitism; evaluarea radioimagistică a vârstei osoase.
...
338.
Diagnosticul radioimagistic în afecțiunile infiltrative ale măduvei osoase la sugari, copii și adolescenți.
...
339.
Diagnosticul radioimagistic în artrita idiopatică juvenilă, la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în revărsatul articular la copii și adolescenți; diagnosticul radioimagistic în sinovita tranzitorie la copii și adolescenți.
...
Partea a 8-a
Diverse
340.
Diagnosticul radioimagistic în sindroamele neurocutanate (incluzând neurofibromatoza tip I și scleroza tuberoasă) la sugari și copii; diagnosticul radioimagistic în histiocitoza cu celule Langerhans.
...
Capitolul XIII
Radiologie intervențională
Partea 1
Angiografia/flebografia diagnostică
341.
Anatomia descriptivă și radioimagistică a zonei inghinale (inclusiv poziția ligamentului inghinal, a nervului femural, arterei și venei femurale); anatomia arterială și venoasă, precum și variațiile anatomice ale arterelor periferice.
...
342.
Tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă; tehnicile de inserție în zona inghinală a ghidului, tecii și cateterului; hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și dispozitivele mecanice de închidere; ghidurile, tecile și cateterele folosite în procedurile uzuale angiografice de diagnostic; abordul alternativ de puncție arteriala, cum ar fi cea brahială, axilară sau radială.
...
343.
Tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, de poziționare și recunoașterea locației și tehnicile de pixel-shift pentru îmbunătățirea calității imaginii.
...
344.
Principiile angiografiei vaselor periferice: membre superioare/inferioare, carotide, vertebrale și subclavie.
...
345.
Principiile angiografiei viscerale: mezenterice, celiace (hepatice, splenice, gastro-duodenala) și renale.
...
346.
Principiile aortografiei globale toracice, abdominale.
...
347.
Principiile flebografiei membrului superior/inferior.
...
348.
Angiografia diagnostică a bolii aterosclerotice, vasculitei, bolii anevrismale, trombozei, emboliei.
...
349.
Tipurile/rata de complicații pentru procedurile de diagnostic angiografic uzuale, precum și tratarea lor; modalitățile de îngrijire post-procedurale pentru procedurile de diagnostic vascular standard și tratamentul medicamentos asociat.
...
Partea a 2-a
Intervenții vasculare
350.
Indicațiile pentru tratamentul endovascular al bolii aterosclerotice; evaluarea coagulării pre-procedurale și modul de corectare al anomaliilor; tehnica angioplastiei transluminale percutane cu balon (PTA) și mecanismul de acțiune al angioplastiei percutane; tehnica angioplastiei transluminale cu balon farmacologic activ (DEB-PTA) și mecanismul de acțiune al acesteia; abordarea intervențională a stenozelor arteriale intracraniene.
...
351.
Complicațiile și rezultatele angioplastiei transluminale percutane; medicamentele/dozele folosite în timpul angioplastiei transluminale percutane; procedurile uzuale de angioplastie transluminală percutană periferică (membre superioare/inferioare, carotidiene, subclavie, renale, trunchi celiac, mezenterica superioară/inferioară).
...
352.
Tehnica implantării stentului și materialele utilizate pentru fabricarea stentului; indicațiile pentru implantarea de stent comparativ cu angioplastia percutană; indicațiile stentării per-primam și ale stentării după predilatare; îngrijirile post-procedurale după stentare arterială; complicațiile uzuale și rezultatele stentării arteriale periferice.
...
353.
Cateterele centrale introduse periferic (PICC), cateterele Hickman, cateterele și porturile pentru dializă; indicațiile de utilizare a cateterelor cu abord venos; tehnica de abord percutană a venelor jugulară și subclavie; tehnica pentru intervențiile de hemodializă; tehnicile de venoplastie și stentare venoasă; indicațiile, posibilele riscuri și complicațiile venoplastilor și stentărilor; îngrijirile post-procedurale după venoplastie și stentare.
...
354.
Indicațiile și tehnica pentru introducerea filtrului de venă cavă; tipurile de filtre temporare/permanente de venă cavă; procentele de succes și complicațiile introducerii filtrului de venă cavă; îngrijirile post-procedurale după introducerea filtrului de venă cavă.
...
355.
Indicațiile pentru embolizarea (supra-) selectivă: hemoragiile acute, tratamentul tumoral local, tratamentul MAV; noțiuni elementare de Oncologie Intervențională (chemoembolizarea convențională/cu microparticule, chemoinfuzia locală, implantarea de rezervor subcutanat pentru administrarea locală intraarterială de citostatice); tehnica de angiografie și embolizare (supra-) selectivă; materialele pentru embolizare (temporare/definitive) și tehnica (catetere, microcatetere, ghiduri); riscurile, posibilele complicații/reacții adverse ale embolizării; tratamentul sindromului post-embolizare; procedee intervenționale în leiomiomatoza uterină și aspecte radioimagistice post procedură.
...
356.
Indicațiile pentru efectuarea șuntului portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS); tehnica și complicațiile TIPS.
...
Partea a 3-a
Biopsie și termoablație
357.
Diferențele existente între tehnicile imagistice folosite pentru ghidajul biopsiei, inclusiv CT și ecografie; acele folosite pentru procedurile de biopsie, inclusiv acele fine/acele cu calibru mare; căile de abord sigure pentru diferitele leziuni ce urmează să fie biopsiate; complicațiile asociate cu biopsia individuală de organ; indicațiile pentru biopsia cu ac fin comparativ cu acele cu calibru larg sau biopsia cu pistol ("core biopsy"); îngrijirile post-procedurale după puncțiile-bioptice toracice/abdominale; etapele pentru tratamentul complicațiilor mai frecvente, cum arfi pneumotoraxul și hemoragia.
...
358.
Tehnicile de ablație termică ale diferitelor organe.
...
Partea a 4-a
Aspirație de fluide și drenajul abceselor pe cale percutană
359.
Tuburi de dren toracice și cateterele de drenaj percutan pentru abcese; indicațiile pentru drenajul toracic, aspirația lichidiana și drenajul abceselor pe cale percutană; tehnicile imagistice folosite pentru ghidaj în aspirația lichidiană și drenajul abceselor.
...
360.
Metodele de plasare ale drenului/sistemele de drenaj; agenții fibrinolitici utilizați la pacienții cu empiem localizat sau complex; căile de abord pentru drenajul percutan al abceselor; tratementul antibiotic folosit înaintea drenajului abceselor pe cale percutană și îngrijirea postprocedurală.
...
361.
Tehnica trocarului și tehnica Seldinger pentru introducerea cateterului; situațiile în care este necesar mai mult de un cateter; metodele pentru drenajul percutan pelvin al abceselor; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului, momentul scoaterii cateterului și urmărirea pacientului.
...
Partea a 5-a
Intervenții hepato-biliare
362.
Coroborarea ecografiei cu CT și MRCP pentru a planifica o procedură de drenaj cât mai corectă; procedura de trans-hepato-colangiografie percutană; sistemele de ac "one-stick" precum și ghidul pentru drenajul biliar percutan.
...
363.
Cateterele folosite pentru decompresia biliară percutană, precum și tehnica intervenției; complicațiile procedurilor biliare percutane; îngrijirile post-intervenții hepato-biliare percutane, inclusiv cele cu privire la complicații, toaleta cateterului și urmărirea pacientului.
...
Partea a 7-a
Intervenții genito-urinare
364.
Indicațiile de nefrostomie percutană; coroborarea ecografiei cu CT și studiile urografice, pentru o planificare adecvată a procedurii de nefrostomie; pregătirea pre-procedurală, inclusiv evaluarea coagulării și tratamentele antibiotice.
...
365.
Procedurile de ghidaj ecografic/fluoroscopic pentru nefrostomia percutană; cateterele folosite pentru nefrostomia percutană; plasarea tuburilor de nefrostomie percutană; complicațiile nefrostomiei percutane; îngrijirile post-procedurale, inclusiv toaleta cateterului și îndepărtarea acestuia.
...
Partea a 8-a
Intervenții diverse
366.
Biopsia de aspirație cu ac fin, ghidată ecografic sau CT, a ganglionilor limfatici sau nodulilor tiroidieni.
...
Bibliografie:
1.
Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate -Vol I, Vol II, Ed. Medicală București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
...
- Revizie 2 iulie 2016 -
PROIECT
Îndrumător de abilități practice, competențe și aptitudini
urmând a fi dezvoltate în cursul pregătirii
pentru specialitatea radiologie - imagistică medicală, în
conformitate cu programa analitică Europeană de pregătire în specialitate.
I.
Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție (6 luni)
I.A.
Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare,
1.
Abilități practice
–
Alegerea substanței de contrast optime pentru indicațiile clinice uzuale în toate tipurile de imagistică
...
–
Efectuarea tratamentului de urgență pentru reacțiile adverse la substanțele de contrast
...
–
Identificarea pacienților cu risc de nefrotoxicitate
...
–
Luarea de măsuri de reducere a riscului de nefrotoxicitate la contrast
...
–
Cunoașterea precauțiunilor la diabeticii tratați cu Metformin ce necesită administrarea de contrast iv
...
–
Cunoașterea metodelor de reducere a riscului de nefrotoxicitate
...
–
Identificarea pacienților cu risc de dezvoltare a fibrozei sistemice nefrogene
...
–
Alegerea parametrilor optimali de expunere radiologică
...
–
Alegerea parametrilor optimali pentru aplicațiile comune CT
...
–
Alegerea secvențelor optimale RM pentru indicațiile comune de RM
...
–
Alegerea traductorului corespunzător pentru organul examinat
...
–
Alegerea parametrilor optimali în ecografie și evaluare Doppler
...
–
Obținerea spectrului Doppler pentru diversele vase ale organismului
...
...
2.
Competențe și aptitudini
–
Alegerea parametrilor optimali pentru toate tehnicile imagistice
...
–
Oferirea de decizii informate la achiziționarea de echipament imagistic pentru departamentul de radiologie, respectând tehnologia imagistică, protecția radiației, respectiv restricțiile bugetare
...
–
Oferirea de strategii de reducerea artefactelor în radiologia convențională, radioscopie, CT, RM, ecografie
...
–
Aprecierea efectelor proprietăților aparatelor asupra calității imaginii și optimizarea calității imaginii pentru aparatură, în toate indicațiile obișnuite de examinare
...
–
Aprecierea efectului proprietăților înregistrării și afișării imaginii și optimizare calității imaginii pentru toate indicațiile obișnuite de imagistică
...
–
Aprecierea impactului calității imaginii asupra performantei clinice și îmbunătățirea calității imaginii la nivelul maxim posibil
...
–
Conducere și consiliere pentru alcătuirea de programe de asigurarea calității
...
...
...
I.B.
Radioprotecție
1.
Abilități practice
–
Să aleagă metoda imagistică optimă, cu cea mai mare cantitate de informație posibil a fi obținută conform principiilor fizicii radiațiilor.
...
–
Să aplice principiile fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor și/sau să aleagă protocolul optim de examinare pentru a obține o imagine de calitate cu o doză de expunere minimă
...
–
Să cunoască și să folosească metode de optimizare a contrastului și de reducere a radiațiilor împrăștiate.
...
–
Să utilizeze termenii corecți de caracterizare a expunerii în fluoroscopie și CT, să definească riscul de organ, riscul genetic și riscul de cancer.
...
–
Să folosească opțiunile disponibile ale echipamentelor pentru îmbunătățirea calității imaginii și minimizarea expunerii la radiații a pacientului, dar să cunoască și limitele echipamentelor.
...
–
Să explice riscul de iradiere pacientului, la un nivel pe care acesta să îl înțeleagă, de fiecare dată când există un risc sau când pacientul are întrebări.
...
–
Să comunice cu medicul care a făcut indicația privitor la justificarea examenului radioimagistic și dacă este necesar să sugereze o altă investigație.
...
–
Să optimizeze protocoalele imagistice prin folosirea procedurilor standard de operare și prin adaptarea acestora la caracteristicile fizice individuale ale pacientului, dacă este cazul.
...
–
Să folosească protocoale specifice în radiopediatrie, ținând cont de vârsta mică, riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică.
...
–
Să aleagă cel mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, calitatea imaginii și expunerea individuală la radiații.
...
–
Să supervizeze utilizarea echipamentului de radioprotecție de către personal.
...
–
Să ajute la monitorizarea locului de muncă și a personalului.
...
–
Să ajute la evaluarea, investigarea și urmărirea expunerilor la radiații, a studiilor privind supravegherea sănătății și la realizarea înregistrărilor.
...
–
Să recomande și să folosească metodele de radioprotecție în radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, radiologie intervențională, CT, mamografie, radiopediatrie).
...
–
Să se încadreze în nivelele de referință în practica zilnică.
...
–
Să aplice standardele de calitate acceptabilă a imaginii.
...
–
Să efectueze analize ale investigațiilor care au necesitat repetarea acestora
...
...
2.
Competențe și aptitudini
–
Să verifice permanent calitatea imaginii, pentru a recunoaște și corectă defectele tehnice
...
–
Să evite expunerea nenecesară la pacientele gravide.
...
–
Să comunice pacientului riscurile și beneficiile iradierii în cazul investigațiilor programate.
...
–
Să-și asume responsabilitatea pentru alegerea și efectuarea investigației care să iradieze cel mai puțin pacientul pentru obținerea diagnosticului corelat cu solicitarea medicului care a efectuat indicația.
...
–
Să-și asume responsabilitatea de a modifica parametrii tehnici și protocolul de investigare în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului.
...
–
Să-și asume responsabilitatea adoptării unui protocol individualizat optim în procedurile înalt iradiante (CT, radiologie intervenționala).
...
–
Să supervizeze procedurile de control al calității echipamentelor.
...
–
Să aplice regulamentele organizaționale, locale, naționale și internaționale privind radioprotecția.
...
...
...
PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului I, rezidentul asistă la efectuarea și interpretarea a cel puțin:
–
350 examinări de radiologie convențională diverse
...
–
200 examinări ecografice diverse
...
–
150 examinări CT diverse
...
–
100 examinări IRM diverse
...
...
II.
Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine (9 luni)
II.A.
Radiologia toracelui
1.
Abilități practice
–
Să aleagă și să efectueze subsupraveghere tehnică de examinare cea mai potrivită în funcție de problematica clinică și indicația clinicianului.
...
–
Să realizeze examinarea ecografică a pacienților cu pleurezii.
...
–
Să efectueze sub supraveghere toate postprocesările imaginilor din examinările CT/RM din patologia toracică (indicații particulare).
...
–
Să optimizeze și să adapteze protocolul CT în patologia toracică în vederea unui management corect al expunerii medicale a pacientului.
...
–
Să recunoască și să indice modificările de plasament în cazul dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică.
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Să aibă responsabilitatea justificării examenelor radioimagistice.
...
–
Să aleagă cea mai bună metodă pentru a evalua o anumită patologie toracică.
...
–
Să comunice cu pacientul cu scopul de a obține acordul informat al acestuia în vederea efectuării examenului radioimagistic.
...
–
Să aleagă protocolul imagistic optim pentru radiografii, ecografii, CT și să cunoască indicațiile RM în evaluarea patologiei toracelui.
...
–
Să aleagă protocoalele și procedurile standard de operare pentru a reduce doza încasată pentru examinarea radiologică a toracelui și pentru a asigura obținerea imaginilor de calitate optimă.
...
–
Să conceapă un diagnostic specific de boală pulmonară.
...
–
Să interpreteze și redacteze un rezultat în examinările radiologice convenționale, CT și RM ale toracelui.
...
–
Identificarea cazurilor când este necesară intervenția urgentă în cazul descoperirii unor elemente patologice toracice și comunicarea acestora la timp și corespunzător.
...
...
...
II.B.
Radiologia cordului și vaselor sanguine
1.
Abilități practice
–
Să poziționeze corect pacienții în vederea realizării examinărilor radio-imagistice ale aparatului cardiovascular
...
–
Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări de cardio-CT și accesul venos, în condițiile premedicației realizate de cardiolog
...
–
Să aleagă parametrii optimi de achiziție în cardio-CT/coronarografie-CT
...
–
Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în cardio-CT/coronarografie-CT
...
–
Să pregătească pacientul pentru realizarea unei evaluări cardio-RM, incluzând accesul venos; bradicardizarea/studiile de stres realizate cu suportul medicul cardiolog
...
–
Să aleagă parametrii optimi de achiziție în IRM-ul cardiac (sincronizarea cu EKG; optimizarea sincronizării bolusului de contrast cu achiziția propriu-zisă);
...
–
Să aleagă instrumentele optime de post-procesare în IRM-ul cardiac
...
–
Să cunoască modalitatea de calculare a "scorului" de calciu în calcificările coronariene
...
–
Să efectueze post-procesarea în imagistica cardio-vasculară: reformatare multiplanară (MPR), MIP, MinIP, VRT în evaluarea cardio-vasculară și utilizarea instrumentelor de analiză a vaselor
...
–
Să realizeze examinări ultrasonografice ale vaselor mari
...
...
2.
Competente și atitudini
–
Să justifice examinările imagistice diagnostice în evaluarea cardio-vasculară
...
–
Să aleagă metoda optimă în evaluarea bolilor cardio-vasculare
...
–
Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înainte de a efectua procedurile imagistice diagnostice
...
–
Să aleagă protocoalelor imagistice optime în evaluarea cardio-vasculară: radiografica standard, ecografică, CT și IRM
...
–
Să aplice protocoalelor și procedurilor de operare pentru a reduce dozele de expunere în examenele radioimagistice cardio-vasculare
...
–
Să supravegheze personalul tehnic în vederea obținerii unor imagini adecvate diagnosticului în toate metodele radio-imagistice utilizate în evaluarea cardiovasculară
...
–
Să formuleze rezultatele evaluărilor radiografice în patologia cardiovasculară în corelație cu indicațile clinice comune și rare
...
–
Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-CT și angio-CT în corelație cu indicațiile clinice curente
...
–
Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" ale examinărilor de cardio-CT și ACT în cazurile clinice rare
...
–
Să interpreteze și să formuleze sub supraveghere rezultatele examinărilor de cardio-RM și angio-RM în corelație cu indicațiile clinice curente
...
–
Să interpreteze și să formuleze rezultatele "sub supraveghere" a examinărilor de cardio-RM ai ARM în cazurile clinice rare
...
–
Să-și cunoască limitele personale și să obțină atunci când este necesară a ajutorului unui expert (medic specialist radiolog) în interpretarea imaginilor din patologia cardio-vasculară
...
–
Să identifice rezultatele urgente și/sau a unor "descoperiri" neașteptate la examenile imagistice cardiace și vasculare și comunicarea acestor rezultate în timp util și în mod corect
...
–
Să comunice cu pacienții și rudele lor, în scopul de a explica concluziile examinărilor imagistice cardiace și vasculare
...
–
Să comunice cu medicii clinicieni "trimițători" pentru a discuta rezultatele evaluărilor radio-imagistice cardiace și vasculare
...
–
Să participe la conferințe multi-disciplinare, inclusiv oncologice în patologia cardiacă și vasculară
...
...
...
PRACTIC - în cele 9 luni aferente modulului II, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:
–
400 examinări radiografice pentru patologie toracică, mediastinală, evaluarea circulației pulmonare
...
–
120 examinări CT efectuate pentru explorarea patologiei toracice (plămân, pleură, mediastin)
...
–
50 examinări angio-CT de vase mari (protocoale pentru disecție/anevrism aortică, embolie pulmonară, sdr de VCS, angioCT periferic)
...
–
20 examinări cardio-CT/coronaro-CT
...
–
40 examinări ecografice pentru patologie pleurală/detectarea lichidului în pericard/evaluarea dimensiunilor cavităților cardiace
...
–
40 examinări ecografice vasculare periferice (artere/vene)
...
–
20 examinări IRM pentru afecțiuni cardio-RM
...
–
10 examinări IRM pentru afecțiuni toraco-pleuro-mediastinale
...
...
III.
Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie (12 luni)
III.A.
Radiologia gastrointestinală și abdominală
1.
Abilități practice
–
Capacitatea de a alege examinarea imagistică adecvată în imagistica abdominală în funcție de contextul clinic dat
...
–
Capacitatea de a alege materialul de contrast optim și utilizarea acestuia în funcție de tehnica imagistică și contextul clinic
...
–
Capacitatea de a efectua examinarea tractului gastro-intestinal superior, cu substanță de contrast (pozitivă, dublu contrast)
...
–
Capacitatea de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire
...
–
Capacitatea de a efectua o clismă baritată, cu contrast simplu, în dublu contrast
...
–
Capacitatea de a cateteriza o stomă cu opacifierea colonului, și de a efectua examenul radiologic a derivatiei ileale sau sacului ileal
...
–
Capacitatea de a planifica o examinare CT abdominală și de a adapta în funcție de caz, tipul de contrast injectat i.v., doza și rata de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, cu o doză cât mai mică posibil
...
–
Capacitatea de a planifica o examinare IRM abdominală și de a adapta în funcție de caz (protocol specific pentru ficat, căi biliare, pancreas, splina, retroperitoneu median etc.) eventuala utilizare a tipului de contrast injectat i.v., a dozei și ratei de injectare a acestuia, fazele de achiziție, eventuala utilizare a contrastului oral, coloangiopancreatografia-RM, și cuantificarea încărcării cu grăsime/fier a ficatului
...
–
Capacitatea de a realiza o examinare IRM a intestinului subțire, rectului și canalului anal și de a o adapta la individ/context clinic, inclusiv de a utiliza contrastul endolumenal
...
–
Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale tractului gastrointestinal și să identifice diferite porțiuni (stomac, duoden, intestin subțire, apendice și colon)
...
–
Capacitatea de a efectua examinări ecografice ale abdomenului la pacienți cu suspiciune de boală inflamatorie intestinală
...
–
Capacitatea de a efectua sub supraveghere, examinări ecografice cu contrast ale ficatului
...
–
Să asiste și să efectueze colonografie-CT și enterografie-CT
...
–
Să efectueze post-procesarea de bază și avansata pentru studii imagistice abdominale, reconstrucții MIP, MinIP, VRT, 3D instrumente de analiză a vaselor, reconstrucții endolumenale și imagini de fuziune
...
–
Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere, biopsii ale tumorilor abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic
...
–
Să asiste și/sau sadreneze, sub supraveghere, abcese abdominale ușor abordabile sub ghidaj CT sau ecografic
...
–
Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere colecistostomie percutanată
...
–
Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere intervenții biliare percutanate
...
–
Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar
...
–
Să asiste la procedurile de ablație ale tumorilor hepatice folosind ghidaj ecografic și/sau CT
...
–
Să asiste la procedurile de stentare ale arterei hepatice și mezenterice superioare
...
–
Să asiste la procedurile de chemoembolizare transarterială în tumorile hepatice
...
–
Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale
...
–
Să asiste și/sau să efectueze sub supravegere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic
...
...
2.
Competente și atitudini
–
Să justifice, examinările imagistice de diagnostic și/sau proceduri intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
...
–
Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea diferitelor procese patologice abdominale și/sau ale sistemului gastrointestinal
...
–
Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
...
–
Să aleagă parametrii optimi pentru examinări radiografice, ultrasonografice, CT și IRM ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
...
–
Să aplice tehnici de reducere a dozei de expunere pentru examinări radiografice și CT ale abdomenului
...
–
Să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor adecvate
...
–
Să evalueze calitatea examinărilor imagistice în imagistica abdominală în scopul îmbunătățirii calității imaginilor
...
–
Să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale în cazurile de abdomen acut
...
–
Să interpreteze și să formuleze rezultatul radiografiilor abdominale, examinărilor ecografice, și sub supraveghere a studiilor CT abdominale și examinărilor IRM ale abdomenului superior, intestinului subțire, rectului și canalului anal
...
–
Să formuleze sub supraveghere rezultatele studiilor oncologice ale abdomenului conform standardelor internaționale (RECIST, WHO), aplicabile situației specifice
...
–
Să-și aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de asistență în interpretarea și formularea rezultatului în imagistica abdomenului și sistemului gastrointestinal
...
–
Să identifice aspectele imagistice de tip urgențe și/sau "descoperiri" imagistice neașteptate în evaluările imagistice abdominale și gastrointestinale și să le comunice la timp și corect
...
–
Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal
...
–
Să participe la conferințe multidisciplinare și ședințe oncologice în patologia abdomenului și tractului gastrointestinal
...
...
...
III.B.
Radiologia aparatului urinar și genital masculin
1.
Abilități practice
–
Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică în imagistica urogenitală
...
–
Să aleagă mediul de contrast cel mai potrivit și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică, problema clinică și vârsta pacientului
...
–
Să identifice pacienții cu risc de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast
...
–
Să ia măsuri pentru a reduce riscul de nefrotoxicitate și/sau reacții adverse la contrast; Să aplice profilaxie la diabeticii cu metformin și contrast i.v.
...
–
Să identifice pacienții cu risc pentru fibroza sistemica nefrogenă
...
–
Să realizeze examinarea ecografică a rinichiului, căilor urinare și pelvisului masculin, inclusiv scrot
...
–
Să obțină analiza Doppler spectral a vaselor intrarenale pentru indicii de impedanta și pe întregul traiect al arterelor renale proximale pentru calculul vitezei
...
–
Să realizeze UIV
...
–
Să efectueze sub supraveghere uretero-pielografii retrograde, uretrografii ascendente, cisto-uretrografii
...
–
Să stabilească planul unei examinări CT și uro-CT la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast iodate și să adapteze protocolul examinării pentru a obține imagine diagnostică folosind cea mai mică doză de iradiere
...
–
Să stabilească planul unei examinări IRM și uro-RM la pacienți cu boli ale sistemului urogenital inclusiv decizia de administrare sau nu a substanței de contrast paramagnetice, să o adapteze situației individuale în ceea ce privește rezoluția spațială
...
–
Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie urogenitală incluzând: MPR, MIP, MinIP, fuziune
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Să justifice examinările imagistice urogenitale
...
–
Să aleagă cea mai bună metodă pentru evaluarea patologiei în imagistica urogenitală
...
–
Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat
...
–
Să aleagă parametrii optimi pentru radiografie, UIV, US inclusiv Doppler, CT și RM
...
–
Să aplice protocoalele de examinare care asigură reducerea dozelor
...
–
Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea CT uroradiologică, inclusiv aplicarea contrastului, poziționare, rezoluție spațială și temporală, cu atenție sporită pentru reducerea dozei
...
–
Să elaboreze/să supervizeze protocoale de examinare și proceduri standard de operare pentru explorarea RM uroradiologică, incluzând aplicarea contrastului i.v., rezoluției spațiale și temporale
...
–
Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să fie obținute imagini optime ale sistemului urogenital
...
–
Să analizeze calitatea examinărilor uroradiologice și să elaboreze strategii pentru ameliorarea calității imaginilor
...
–
Să interpreteze și să formuleze rezultate pentru radiografii, UIV, US inclusiv Doppler, și sub supraveghere pentru CT și RM în patologia urogenitală
...
–
Să formuleze sub supraveghere rezultate a unor studii oncologice în radiologia urogenitală, în acord cu standarde internaționale aplicabile la situația specifică (RECIST, WHO)
...
–
Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretare și formularea rezultatelor în uroradiologie
...
–
Să identifice modificări neașteptate sau care indică urgență în imagistica urogenitală și să comunice acestea în mod adecvat și la timp
...
–
Să comunice cu pacienții și cu familiile acestora în mod empatic pentru a le explica rezultatul imagisticii urogenitale
...
–
Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia sistemului urogenital
...
...
...
III.C.
Radiologia în obstetrică și ginecologie
1.
Abilități practice
–
Alegerea tehnicii optime pentru examinarea imagistică a fiecărei patologii ginecologice și obstetricale
...
–
Alegerea substanței de contrast funcție de tehnica imagistică, elementele de semiologie clinică și vârsta pacientei
...
–
Efectuarea ecografiei transabdominale și/sau sub supravegherea ecografiei transvaginale în patologia ginecologică și la gravide
...
–
Efectuarea sub supraveghere a histerosalpingografiei
...
–
Planificarea examinării CT pentru patologia ginecologică și obstetricală cu o doză de iradiere cât mai mică
...
–
Planificarea examinării IRM pentru patologia ginecologică și obstetricală, să decidă injectarea sau nu a substanței de contrast și să efectueze pelvimetrie la pacienta gravidă
...
–
Să observe și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii și drenaje ghidate imagistic în patologia tractului urogenital
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Justificarea examinărilor imagistice și/sau procedurilor intervenționale ale organelor de reproducere feminine
...
–
Alegerea celei mai potrivite metode pentru explorarea bolilor organelor de reproducere feminină, cu cei mai mici parametri de iradiere
...
–
Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțămîntul informat
...
–
Alegerea metodei de elecție pentru explorarea radiologica a pacientei gravide
...
–
Interpretarea și raportarea radiografiilor, și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM la paciente cu patologie a organelor de reproducere
...
–
Întocmirea sub supraveghere a rapoartelor la pacientele cu patologie oncologică în concordanță cu standardele internaționale (FIGO, RECIST, WHO)
...
–
Identificarea urgențelor urogenitale și comunicarea lor în timp optim
...
...
...
PRACTIC - în cele 12 luni aferente modulului III, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:
–
40 examinări baritate ale tubului digestiv (esofag, TEGD, entero, irigo)
...
–
50 radiografii abdominale pt. abdomen acut
...
–
20 UIV
...
–
5 HSG
...
–
250 examinări ecografice abdominale
...
–
100 examinări ecografice dedicate aparatului uro-genital (căi urinare, Doppler renal, scrot, endocavitar, patologie ginecologică, sarcină)
...
–
300 examinări CT pentru patologie abdominală, retroperitoneală, pelviană
...
–
100 examinări RM pentru patologie abdomino-pelviană
...
...
IV.
Neuroradiologie, radioimagistica capului și gâtului (9 luni)
IV.A.
Neuroradiologie
1.
Abilități practice
–
Alegerea celei mai potrivite examinări imagistice în concordanță cu datele clinice, în neuroradiologie
...
–
Alegerea celei mai potrivite substanțe de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu metoda tehnică imagistică și datele clinice, în neuroradiologie
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii cerebrale la copii
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, ecografii Doppler ale vaselor intracraniene
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, diagnosticul neuroangiografic
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, tromboliza intraarterială la pacienții cu AVC ischemic
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, recanalizarea mecanică la pacienții cu AVC ischemic
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, terapia intervențională la pacienții cu ocluzie acută de arteră bazilară
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene
...
–
A asista/a efectua, sub supraveghere, angiografie spinală
...
–
Alegerea și adaptarea protocolului de CT cerebral/spinal corespunzător fiecărei situații clinice cu o doză de iradiere cat mai mică posibil
...
–
Planificarea unor studii de perfuzie CT și IRM cerebral (aprecierea volumul de substanta de contrast/numărul de achiziții efectuate)
...
–
Planificarea unui examen IRM cerebral și spinal (ținând cont de situația clinică/necesitatea folosirii substanței de contrast i.v./rezoluția spațială)
...
–
Planificarea și efectuarea unor examene amănunțite CT și IRM (utilizând inclusiv perfuzia CT și IRM, DTI, imaginile IRM funcționale și spectroscopia IRM)
...
–
Realizarea adecvată a achizițiilor post-procesare în studiile neuroradiologice, inclusiv reformatările multiplanare (MPR), MIP, MinIP, DTI, IRM funcțional și imagini de fuziune
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Justificarea examenelor de diagnostic imagistic și/sau proceduri intervenționale cerebrale și spinale
...
–
Alegerea celei mai potrivite metode în evaluarea anomaliilor cerebrale și spinale
...
–
Comunicarea cu pacientul în vederea obținerii consimțământului prealabil informat pentru diagnosticul imagistic și al procedurilor intervenționale cerebrale și spinale
...
–
Alegerea parametrilor imagistici optimi pentru examinările radiologice, ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale
...
–
Efectuarea tehnicilor pentru reducerea dozelor de expunere la radiații pentru examinările radiologice și CT cerebrale și spinale
...
–
Schitarea unui algoritm imagistic rapid (în scop de "time saving") și definirea procedurilor imagistice standard la pacienții cu AVC
...
–
Schitarea protocoalelor imagistice și procedurilor standard de operare pentru examinările CT cerebrale și spinale, inclusiv administrarea optimă a contrastului i.v., poziționarea, rezoluția spațială și temporală
...
–
Supravegherea și instruirea personalului tehnic pentru a asigura obținerea imaginilor optime cerebrale și spinale
...
–
Aprecierea calității examenelor imagistice în neuroradiologie și elaborarea strategiilor pentru a îmbunătăți calitatea imaginii
...
–
Interpretarea radiografiilor, examenelor ecografice, CT și IRM cerebrale și spinale
...
–
Descrierea examenelor cerebrale oncologice în concordanță cu standardele internaționale (ex. Criteriile RANO) aplicabile fiecărei situații în parte
...
–
Aprecierea limitelor proprii și solicitarea unei asistente în interpretarea și elaborarea rezultatului imagistic cerebral și spinal
...
–
Identificarea cu certitudine a unor caractere imagistice de urgență în examinările cerebrale și spinale și comunicarea acestora în timp util
...
–
Comunicarea cu pacienții și rudele acestora în vederea explicării descoperirilor imagistice cerebrale și spinale
...
–
Participarea și/sau managerierea unor conferințe multidisciplinare/comisii oncologice/conferințe neurovasculare pentru boli ale SNC și măduvei spinării
...
...
...
IV.B.
Radioimagistica capului și gâtului
1.
Abilități practice
–
Să aleagă examinarea imagistică optimă în funcție de situația clinică în imagistica capului și gâtului
...
–
Să aleagă mediul de contrast cel mai adecvat și utilizarea optimă în funcție de tehnica imagistică și situația clinică
...
–
Să efectueze studiile funcționale dinamice, inclusiv video fluoroscopie și a mecanismului de deglutiție
...
–
Poziționarea corectă în investigarea imagistică ale craniului, ale sinusurilor, baza craniului, și oasele faciale, inclusiv secvențe speciale
...
–
Să efectueze explorarea ecografică inclusiv ecografie Doppler a gâtului, limbii, tiroidei, paratiroidelor, ganglionilor limfatici și glandelor salivare
...
–
Planificarea unei examinări CT a capului și gâtului cu adaptarea protocolului la situația individuală în ceea ce privește mediul de contrast intravenos, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast, cu o doză de iradiere cât mai scăzută posibil
...
–
Planificarea unei examinări CT a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică individuală în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială
...
–
Planificarea unei examinări IRM a regiunii capului și gâtului și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențialului de mediu intravenoasă de contrast, rata de injectare, doza și întârzierea a mediului de contrast și rezoluția spațială
...
–
Planificarea unei examinări IRM a osului temporal și adaptarea protocolului la situația clinică în ceea ce privește utilizarea potențială a mediului de contrast intravenos și rezoluția spațială
...
–
Să aplice corect tehnicile de explorare imagistica a patologiei capului și gâtului, folosind ecografia, CT și IRM, în conformitate cu rolul lor clinic și limitele metodei
...
–
Să realizeze post-procesări adecvate a imaginilor în explorarea capului și gâtului (MPR, MIP, MinIP, 3D, analiza vasculară, endoscopie virtuală și de fuziune)
...
–
Să efectueze radiografii dentare intra și extra-orale
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Recomandarea justificată a examinărilor imagistice de diagnostic și/sau a procedurilor intervenționale din regiunea capului și gâtului;
...
–
Alegerea metodei optime pentru evaluarea leziunilor din regiunea capului și gâtului
...
–
Abilitatea de comunicare cu pacientul, pentru obținerea consimțământului informat înainte de explorarea imagistică sau înainte de procedurile intervenționale din regiunea capului și gâtului
...
–
Alegerea parametrilor optimi pentru radiografie, explorare ecografică, CT și IRM din regiunea capului și gâtului
...
–
Aplicarea tehnicilor de reducere a dozelor de expunere pentru examinări radiografice și CT din regiunea capului și gâtului
...
–
Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările CT din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a contrastului intravenous, rezoluție spațială și temporală
...
–
Să elaboreze/să supervizeze protocoalele tehnice pentru examinările IRM din regiunea capului și gâtului, inclusiv aplicarea corespunzătoare a intravenoasă de contrast, rezoluție spațială și temporal
...
–
Supravegherea și educarea personalului tehnic pentru asigurarea calității imaginilor radiologice în examinările regiunii capului și a gâtului;
...
–
Evaluarea calității imaginilor radiologice și stabilirea de strategii pentru îmbunătățirea acestora
...
–
Interpretarea radiografiilor (inclusiv dentare intra și extra-orale) și formularea rezultatelor pentru a examinările ecografice și sub supraveghere a rezultatelor CT și IRM din patologia regiunii capului și gâtului
...
–
Emiterea sub supraveghere a rezultatelor radio-imagistice pentru studiile oncologice din regiunea capului și gâtului în conformitate cu standardele internaționale (TNM)
...
–
Să își aprecieze propriile limite și să identifice situațiile în care este necesară obținerea unei asistențe în interpretarea și descrierea imaginilor radiologice din regiunea capului și gâtului.
...
–
Identificarea unor situații de urgență sau a unor leziuni neașteptate care apar la examinările imagistice din regiunea capului și gâtului și abilitatea de a le comunica în timp util și în mod corespunzător
...
–
Abilități de comunicare cu pacienții pentru a le explica modificările găsite în cursul explorărilor imagistice la nivelul capului și gâtului.
...
–
Să activeze în grupuri multidisciplinare sau oncologice pentru patologia regiunii capului și gâtului
...
...
...
PRACTIC - în cele 9 luni aferente modulului IV, rezidentul asistă și participa la efectuarea a cel puțin:
–
100 examinări radiologice ale coloanei vertebrale
...
–
100 examinări ecografice (ale circulației cerebrale - Doppler, ale glandelor salivare, tiroida, ganglioni)
...
–
400 examinări CT ale extremității cranio-cerebrale și coloanei
...
–
400 examinări IRM ale extremității cranio-cerebrale, gâtului și coloanei
...
...
V.
Radiologie intervențională (3 luni)
1.
Abilități practice
–
Să efectueze, sub supraveghere, tehnici de cateterizare de bază
...
–
Să efectueze, sub supraveghere, arteriografii ale arterelor periferice
...
–
Să efectueze, sub supraveghere, drenaje ghidate imagistic ale abceselor
...
–
Să efectueze sub supraveghere, nefrostomii ghidate imagistic ale sistemelor colectoare renale dilatate
...
–
Să efectueze, sub supraveghere, biopsii eco-ghidate (cel puțin ale structurilor superficiale)
...
–
Să fie sigur în justificarea indicațiilor și să dețină cunoștințe aprofundate ale contraindicațiilor pentru procedurile de radiologie intervențională uzuale
...
–
Să poată trata reacțiile alergice, atât minore cât și majore la substanțele de contrast iodate
...
–
Să efectueze proceduri sigure din punct de vedere al radioprotecției în sala de radiologie intervențională
...
–
Să cunoască tehnicile de hemostaza în zona inghinală
...
–
Să trateze posibilele complicații post-angiografie din zona inghinală
...
–
Să efectueze îngrijirile pre- și post-procedurale corecte
...
–
Să interpreteze rezultatele de ecografie Doppler, incluzând atât examenele arteriale cât și venoase-uzuale, inclusiv Doppler carotidian, Doppler hepatic, renal și al vaselor membrelor inferioare
...
–
Să execute tehnica Seldinger de puncție arterială și venoasă prin abord retrograd/anterograd, introducerea ghidului, a tecii și cateterului în zona inghinală
...
–
Să facă hemostaza la locul de puncție, inclusiv compresia manuală și prin folosirea dispozitivelor uzuale de închidere
...
–
Să efectueze puncții arteriale cu abord alternativ brahial/axilar
...
–
Să poată folosi ghidurile, tecile și cateterele pentru procedurile uzuale de angiografie diagnostică
...
–
Să execute tehnicile de angiografie cu substracție digitală, tehnicile de urmărire în bolus, road-mapping și tehnici de pixel shift
...
–
Să efectueze angiografii periferice ale membrelor superioare/inferioare
...
–
Să efectueze angiografii viscerale: mezenterice, hepatice, splenice, gastrice, renale
...
–
Să efectueze aortografii globale toracice
...
–
Să efectueze aortografii globale abdominale
...
–
Să efectueze, sub supraveghere, angiografii ale arterelor carotide, vertebrale și subclavii
...
–
Să efectueze flebografii membre superioare/inferioare și vena cava inferioară
...
–
Să efectueze tratamentul de îngrijire post-procedural, pentru procedurile uzuale de diagnostic vascular
...
–
Să interpreteze testele de coagulare pre-procedurale și să corecteze anomaliile
...
–
Să facă, sub supraveghere, procedurile uzuale de angioplastie percutana, cum ar fi angioplastia renală, angioplastii iliace și femuro-poplitee, prin abord anterograd și/sau retrograd
...
–
Să aleagă corect medicația și dozele în timpul angioplastiei
...
–
Să efectueze, sub supraveghere, stentări arteriale, prin abord anterograd și/sau retrograd
...
–
Să facă îngrijirea post-procedurală după stentarea arterială
...
–
Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, flebografii și stentări venoase
...
–
Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, implantarea filtrului de venă cava permanent/temporar
...
–
Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, embolizari selective, pentru indicații cum ar fi hemoragii acute, tratament tumoral local, tratamentul MAV
...
–
Să trateze în mod eficient sindromul post-embolizare
...
–
Să observe și/sau să execute, sub supraveghere, shuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS)
...
–
Să execute procedurile de bipsie ghidate imagistic transcutane, inclusiv biopsii cu ac fin
...
–
Să identifice căi de abord sigure pentru diferitele structuri ce urmează să fie biopsiate, drenajul abceselor
...
–
Să trateze complicațiile uzuale ale biopsiilor, cum ar fi pneumotoraxul și hemoragia
...
–
Să observe și/sau să execute sub supraveghere drenaj toracic, aspirarea de lichid și drenajul abceselor
...
–
Să prescrie tratamentul antibiotic înainte de drenajul abceselor
...
–
Să execute tehnicile cu trocar și Seldinger de introducere a cateterelor
...
–
Să execute, sub supraveghere drenaje percutane ale abceselor pelvine
...
–
Să execute sub supraveghere trans-hepato-colangiografii percutane
...
–
Să execute, sub supraveghere, drenaje/decompresii biliare percutane
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Să poată să justifice indicațiile pentru procedurile de radiologie intervențională
...
–
Să aleagă abordul ideal pentru o procedura intervențională
...
–
Să comunice cu pacientul, în scopul de a obține consimțământul informat înaintea unei proceduri intervenționale
...
–
Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic
...
–
Să cunoască tehnicile de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului (noțiuni de bază de radioprotecție)
...
–
Să supravegheze și să instruiască personalul din subordine, pentru a se asigura ca îi este acordat suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale
...
–
Să știe să folosească în condiții de siguranță anestezicele locale pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională
...
–
Să-și cunoască propriile limite și să identifice momentul când este nevoie să fie asistat în procedurile intervenționale (să solicite supervizare!)
...
–
Să gestioneze și coordoneze cu calm situațiile de urgență în timpul procedurilor de radiologie intervențională
...
–
Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, în scopul de a le explica indicațiile, riscurile, reacțiile adverse, posibilele complicații, dar și beneficiile procedurii intervenționale
...
–
Să participe și fie activ, sub supraveghere, în cadrul conferințelor multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri intervenționale
...
–
Să selecționeze adecvat pacienții pentru o procedura intervențională solicitată, prin analiza istoricului, a imagisticii, valorilor de laborator, precum și a rezultatele propuse sau așteptate în urma procedurii
...
–
Să identifice pacienții care ar avea nevoie de consult pre-procedural din partea altor discipline de specialitate, cum ar fi cardiologia, anestezia, chirurgia sau medicina internă
...
–
Să identifice factorii de risc din istoricul pacientului, examenele fizice sau de laborator care indica riscul unei potențiale sângerări, nefrotoxicitate, probleme cardiovasculare, tulburări de respirație, sau reacții adverse la medicamente în timpul sau dupa procedura
...
–
Să obțină consimțământul, dupa prezentarea procedurii către pacient, inclusiv o discuție legată de riscuri, beneficii și opțiuni terapeutice alternative
...
–
Să aleagă metoda cea mai potrivită pentru o procedură intervențională
...
–
Să aleagă parametrii imagistici optimi pentru procedurile intervenționale ghidate imagistic
...
–
Să folosească tehnici de reducere a dozelor de expunere pentru procedurile intervenționale, atât pentru pacient cât și pentru radiolog și restul personalului
...
–
Să supravegheze și să învețe personalul tehnic pentru a se asigura de suportul adecvat în timpul procedurilor intervenționale
...
–
Să prescrie/indice în condiții de siguranță medicația pentru managementul durerii la pacienții supuși unei proceduri de radiologie intervențională (în colaborare cu medicul ATI)
...
–
Să gestioneze corect pregătirea pre-procedurală, inclusiv tratamentul antibiotic, evaluarea coagulării și rehidratarea intravenoasă pentru diferitele intervenții radiologice
...
–
Să gestioneze corect monitorizarea pacientului în timpul intervenției radiologice și să recunoască anomaliile și semnele fizice sau simptomele care au nevoie de atenție/tratament imediat în timpul procedurii
...
–
Să gestioneze corect îngrijirile ulterioare, după diferitele tipuri de intervenții radiologice vasculare/non-vasculare, inclusiv să cunoască complicațiile, toaleta cateterului și urmărirea pacientului
...
–
Să gestioneze sedarea și analgezia în timpul procedurilor intervenționale complexe
...
–
Să reducă expunerea accidentală la sânge și derivate în sala de radiologie intervențională
...
–
Să fie conștient de propriile limite și să indice momentul când este necesar să fie asistat în procedurile intervenționale
...
–
Să gestioneze eficient coordonarea situațiilor de urgență generate de și/sau în timpul procedurilor de radiologie intervențională
...
–
Să comunice eficient cu pacienții și rudele lor, cu scopul de a explica rezultatul procedurii intervenționale
...
–
Să fie activ la conferințele multi-disciplinare pentru pacienții cu posibile indicații pentru proceduri de radiologie intervențională
...
...
PRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului V, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:
–
100 proceduri intervenționale ghidate radioimagistic
...
...
VI.
Radiologia musculoscheletală (a aparatului locomotor) (6 luni)
1.
Abilități practice
–
Să realizeze examinări ecografice ale sistemului musculo-scheletal pentru afecțiuni comune
...
–
Să planifice examinarea CT a pacienților cu afecțiuni musculo-scheletale și să adapteze protocolul conform situației individuale, cu cea mai mică doză de iradiere rezonabilă, conform principiului ALARA
...
–
Să planifice examinarea IRM a pacienților cu afecțiuni musculoscheletale și să adapateze protocolul situației individuale
...
–
Să realizeze postprocesarea imaginilor achiziționate, incluzând reformatări multiplanare (MPR) și maximum intensity projections (MIP)
...
–
Să realizeze, sub supravegherea unui superior, injectarea intraarticulară sub ghidaj imagistic a contrastului IRM/CT pentru realizarea artrografiilor
...
–
Să aleagă cea mai utilă metodă imagistică de examinare în concordanță cu situația clinică dată
...
–
Să aleagă cel mai potrivit mediu de contrast și utilizarea să optimă în concordanță cu tehnica imagistică utilizată și cu problema musculoscheletală investigată
...
–
Să realizeze studii funcționale, dinamice ale articulațiilor și coloanei vertebrale
...
–
Să realizeze o poziționare corectă la radiografii pentru coloana vertebrală și extremități, inclusiv incidente speciale
...
–
Să realizeze ecografii ale sistemului musculo-scheletal
...
–
Să realizeze biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal, în cazuri ușoare.
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supervizare biopsii ghidate imagistic ale sistemului musculoskeletal în cazuri mai complexe
...
–
Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, conform principiului ALARA
...
–
Să planifice examinarea CT a sistemului musculoskeletal și să o ajusteze conform situației individuale, în privința rezoluției spațiale și a utilizării potențiale a contrastului intravenos
...
–
Să realizeze injectarea intraarticulară de substanță de contrast, inclusiv în șold, umăr sau articulația pumnului, în vederea realizării artro-RM sau artro-CT
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere discografii, injecții interfatetare articulare și vertebroplastii
...
–
Să realizeze cu încredere sarcini de postprocesare ale studiilor musculoscheletale, incluzând reformatări multiplanare (MPR), maximum intensity projection (MIP), minimum intensity projections minIP) și imagini de fuziune
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Să poată judeca/justifică examinările imagistice diagnostic ale sistemului musculoscheletal.
...
–
Să aleagă cea mai potrivită metoda pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal
...
–
Să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat al acestuia înaintea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal
...
–
Să aleagă parametrii optimi de examinare pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal
...
–
Să aplice tehnicile de reducere a dozei pentru radiografii și CT în cazul examinărilor musculoscheletale
...
–
Să creeze protocoale imagistice pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal
...
–
Să creeze protocoale imagistice pentru examinările IRM ale sistemului musculoscheletal
...
–
Să supervizeze și să învețe presonalul tehnic pentru a obține imagini potrivite sistemului musculoscheletal
...
–
Să interpreteze și să raporteze radiografii, ecografii și sub supraveghere rezultatele examinărilor CT și IRM ale sistemului musculoscheletal
...
–
Să își cunoască propriile limite și să identifice situațiile în care are nevoie de ajutor în interpretarea și raportaterea studiilor imagistice ale sistemului musculoscheletal.
...
–
Să identifice caracterele urgente/neobișnuite în examinările musculoscheletale și să le comunice la timp
...
–
Să comunice cu pacienții și rudele acestora pentru a explica concluziile studiilor imagistice
...
–
Să participe și să realizeze sub supraveghere ședințe multidisciplinare ce implică și afecțiunile sistemului musculoscheletal
...
–
să justifice cu încredere studiile imagistice și/sau procedurile pentru sistemul musculoscheletal
...
–
să aleagă cu încredere cea mai bună metodă pentru evaluarea afecțiunilor sistemului musculoscheletal
...
–
să comunice cu pacientul pentru a obține consimțământul informat înaintea examinărilor imagistice sau procedurilor intervenționale ale sistemului musculoscheletal.
...
–
să aleagă cu încredere parametrii optimi pentru radiografii, ecografii, CT și IRM ale sistemului musculoscheletal
...
–
să aplice cu încredere tehnicile de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și CT
...
–
să creeze protocoale și proceduri operative pentru examinările CT ale sistemului musculoscheletal, incluzând administrarea corespunzătoare a contrastului intravenos, poziționarea, rezoluția temporală și spațială
...
–
să supervizeze și să învețe personalul tehnic pentru asigurarea obținerii unor imagini corespunzătoare ale sistemului musculoscheletal
...
–
să judece cu încredere calitatea examinărilor imagistice ale sistemului musculoscheletal și să propună strategii pentru îmbunătățirea calității imaginii
...
–
să interpreteze cu încredere radiografii, ecografii, studii osteotomodensitometrice, examinări CT și IRM ale sistemului musculoscheletal
...
–
să interpreteze studiile oncologice ale sistemului muscular în concordanță cu standardele internaționale (RECIST, WHO) aplicabile situației particulare
...
–
să realizeze propriile limitări și să identifice când este potrivit să ceară asistența în intepretarea studiilor imagistice musculoscheletale
...
–
să identifice situațiile urgente și/sau descoperirile neașteptate din examinările musculoscheletale și să le comunice la timp și într-o manieră potrivită
...
–
să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a le explica rezultatele studiilor imagistice efectuate
...
–
să participe la conferințele multidisciplinare și ședințele oncologice privitoare la sistemul musculoscheletal
...
...
PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VI, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:
–
200 examinări radiologice ale aparatului locomotor
...
–
50 examinări CT ale aparatului locomotor
...
–
120 examinări ecografice ale aparatului locomotor
...
–
120 examinări IRM pentru aparatul locomotor
...
...
VII.
Radioimagistica senologică (3 luni)
1.
Abilități practice
–
Să facă o anamneză detaliată a pacienților referitor la patologia mamară și a factorilor de risc relevanți
...
–
Să facă un examen clinic corespunzător al sânului, axilei și structurilor asociate
...
–
Să aleagă metoda de examinare cea mai potrivită în funcție de problema clinică
...
–
Să efectueze examinări ecografice mamare sub supervizare
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă a chistelor care necesită evacuare
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere puncție aspirativă cu ac fin (sub ghidaj clinic sau imagistic) și biopsie percutană (tru-cut) sub ghidaj ecografic
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere biopsii vacuum-asistate sub ghidaj stereotactic, ecografic sau RM
...
–
Să observe și/sau să realizeze sub supraveghere localizări preoperatorii ghidate radio-imagistic
...
–
Să efectueze tratamente minim invazive (aspirație) în cazul abceselor mamare
...
–
Să efectueze corelații imagistico-patologice în afecțiunile mamare
...
–
Să evalueze radiologic calitatea piesei de sector și să comunice cu chirurgul în legătură cu aceasta
...
–
Să participe la interpretarea mamografiilor de screening, cu discutarea cazurilor și urmărirea acestora până la diagnosticul final după rechemare (dacă există program de screening)
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Să aleagă metoda cea mai potrivită de evaluare a afecțiunilor mamare pentru diferite indicații clinice
...
–
Să justifice și să optimizeze metodele de diagnostic radio-imagistic și/sau procedurile intervenționale în patologia mamară, inclusiv minimizarea iradierii în mamografie și alegerea parametrilor optimi pentru mamografie, ecografie și RM mamară
...
–
Să realizeze postprocesari adecvate de radiologie incluzând curbe de încărcare cu contrast, imagini de substracție la RM
...
–
Să comunice și să explice pacientului indicațiile, modul de efectuare și riscurile manoperelor intervenționale, în vederea obținerii consimțământului informat
...
–
Să supervizeze și să consilieze personalul tehnic astfel încât să se asigure obținerea unor imagini de calitate optimă
...
–
Să evalueze calitatea examinărilor radio-imagistice mamare și să aplice procedurile de control al calității
...
–
Să interpreteze și să formuleze rezultate de mamografie, ecografie mamară și RM mamară, conform unui lexicon standardizat (cum sunt ACR, BI-RADS(r)); această competență va fi obținută în urma efectuării și elaborării de rezultate sub supervizate (pe parcursul a doi ani), a cel puțin 800 mamografii, 500 ecografii mamare, 50 de examinări prin RM și a 50 de manopere intervenționale
...
–
Să își recunoască propriile limitări și să identifice situația când este potrivit să solicite asistență în interpretarea și formularea rezultatelor
...
–
Să comunice cu pacienții și cu rudele în drept ale acestora, să le comunice și să le explice rezultatele radio-imagistice în caz de patologie mamară
...
–
Să recunoască leziunile urgente sau neașteptate în toate tipurile de examinări mamare și să le comunice la timp și corespunzător
...
–
Să participe activ și să prezinte lucrări științifice, sub supervizare, la conferințe multidisciplinare și în comisii de specialitate pentru afecțiuni ale sânului
...
–
Să recunoască și să respecte rolul și reponsabilitățile celorlalți membri ai echipei de imagistică a sânului și ai echipei multidisciplinare de management al patologiei mamare, să fie membru integrat al echipei în planificarea investigațiilor, tratamentului și evaluării rezultatelor acestuia
...
...
PRACTIC - în cele 3 luni aferente modulului VII, rezidentul asista și participa la efectuarea a cel puțin:
–
300 mamografii
...
–
300 ecografii mamare
...
–
15 examinări IRM mamare
...
–
15 proceduri intervenționale
...
...
VIII.
Radiologie pediatrică (6 luni)
1.
Abilități practice
–
Organizarea și supervizarea realizării corecte a radiografiilor, explorărilor CT și IRM pentru nou-născuți, sugari și copii.
...
–
Realizarea poziționării corecte pentru radiografii la nou-născuți, sugari și copii.
...
–
Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix
...
–
Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale.
...
–
Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie.
...
–
Urmărirea și/sau efectuarea sub supraveghere a ecografiei Doppler a vaselor intracraniene la sugari, copii și adolescenți
...
–
Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tubului digestiv, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Efectuarea corectă a reducereii invaginației intestinale
...
–
Realizarea cu supervizare a radioscopiilor uzuale cu substanță de contrast ale tractului urinar, inclusiv uretrocistografia micțională, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările CT pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și adaptarea examinării în funcție de situația individuală și de vârstă, utilizând adecvat dozele de iradiere, respectiv reducerea rezonabilă a dozei cu asigurarea obținerii informației necesare (principiul ALARA)
...
–
Organizarea și stabilirea corectă a protocolului la examinările IRM pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, cu adaptarea examinării în funcție de situațiile individuale și de vârsta pacientului, și luând de asemenea în considerare rezoluția spațială, eventualitatea necesității sedării și potențiala utilizare a substanțelor de contrast intravenoase
...
–
Realizarea corespunzătoare a post-procesărilor uzuale ale explorărilor imagistice pediatrice, incluzând: reformatări multiplanare (MPR), proiecție de intensitate maximă (MIP), proiecție de intensitate minimă (MinIP), fuziunea imaginilor și aplicații de analiză vasculară
...
...
2.
Competențe și atitudini
–
Justificarea corectă a examinărilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Alegerea corectă a celei mai potrivite metode de evaluare a patologiilor la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Comunicarea cu pacientul și cu părinții/tutorii acestuia în vederea obținerii consimțământului informat, înainte de procedurile diagnostice și intervenționale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Stabilirea corectă a parametrilor imagistici optimi pentru radiografii, ecografii și Doppler, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Aplicarea corectă a tehnicilor de reducere a dozei de iradiere pentru radiografii și examinări CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările CT la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, cu o atenție specială asupra reducerii dozei de iradiere
...
–
Conceperea corectă de protocoale și proceduri standard de investigare pentru examinările IRM cerebrale și vertebrale, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând administrarea adecvată a contrastului intravenos și optimizarea poziționării, rezoluției spațiale și temporale, precum și a necesității sedării. Supervizarea și instruirea personalului pentru a asigura obținerea unor imagini corespunzătoare, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Aprecierea corectă a calității examinărilor imagistice la sugari, copii și adolescenți și elaborarea de strategii pentru a îmbunătăți calitatea imaginilor
...
–
Interpretarea corecta și elaborarea rapoartelor scrise pentru radiografii, ecografii, examinări CT și IRM, la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Interpretarea investigațiilor oncologice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți în acord cu standardele internaționale (RECIST, SIOPEN, OMS) aplicabile situațiilor specifice
...
–
Aprecierea propriilor limite și conștientizarea adecvată a momentului când este cazul să se solicite sprijin pentru interpretarea investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți
...
–
Recunoașterea corectă a unei situații de urgență și/sau a apariției unor aspecte neașteptate în cursul investigațiilor imagistice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și comunicarea acestui fapt intr-un mod adecvat și în timp util
...
–
Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.
...
–
Participarea la întâlniri multi-disciplinare pediatrice și de oncologie pediatrică, precum și realizarea de prezentări la aceste întâlniri.
...
...
PRACTIC - în cele 6 luni aferente modulului VIII, rezidentul asistă și participă la efectuarea a cel puțin:
100 de zile de activitate în serviciul de radiologie al unui spital/unor spitale cu servicii pediatrice (cel puțin: pediatrie, chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, ATI, TINN, UPU; recomandabil și servicii pediatrice de ORL, oncologie și/sau hematologie, neurologie/neurochirurgie, cardiologie/chirurgie cardio-vasculară).
Participarea la 20 de ședințe de discutări de cazuri cu prezentarea a cel puțin 10 cazuri.
Efectuarea nemijlocită a 25 de radiografii și observare/participare la încă 75 de radiografii (incluzând radiografii de pulmon, cord, torace, abdomen, coloana vertebrală, craniu standard și în incidente speciale, bazin, articulații coxo-femurale și sacro-iliace, segmente de membre și articulații, radiografii la pat în ATI, TINN și UPU).
Interpretarea a 300 de radiografii.
Efectuarea nemijlocită a 10 examene radioscopice ai observarea/participarea la încă 40 de examinări radioscopice (incluzând examinări pentru deglutiție, esofag, stomac, reflux gastro-esofagian, pilor, duoden, anomalii de rotație intestinală și volvulus, ocluzie gastro-intestinală, invaginatie-inclusiv dezinvaginare).
Efectuarea nemijlocită a 50 de ecografii și observarea/participarea la încă 200 (incluzând examinări abdominale, toracale, transfontanelare, scrotale, de părți moi, articulare, vasculare, în particular în caz de invaginație, volvulus, stenoza hipertrofică de pilor, stenoze duodenale, apendicită, displazie de șold, sinovita, patologie scrotală și testiculară, adenopatii, traumatisme, patologie neonatală cerebrală).
Efectuarea nemijlocită a 25 de examinări CT și observarea/participarea la încă 75 (incluzând examinări abdominale, toracale, cranio-cerebrale, vertebrale, de membre, cardio-vasculare, în particular în caz de traumatisme, malformații și displazii, patologie tumorală).
Efectuarea nemijlocită a 10 de examinări IRM și observarea/participarea la încă 40 (incluzând examinări cranio-cerebrale, vertebrale, pelvine, abdominale, de membre și articulații, cardio-vasculare, în particular în caz de patologie tumorală, patologie neurologică și neurochirurgicală, traumatisme articulare, osteonecroza aseptică).
...
IX.
Imagistică hibridă (2 luni)
1.
Cunoștințe
De a descrie principiile fizice de bază incluzând structura atomică, radioactivitatea și dezintegrări radioactive.
De a fi familiar cu noțiuni de bază privind producerea radionuclizilor, și caracteristicile dorite precum și mecanismele fiziologice de eliminare din organism a radiofarmaceuticelor și a trasorilor PET De a explica principiile timpului de injumatire biologic și efectiv.
De a înțelege principiile cuantificării studiilor PET inclusiv valoarea standardizată a captării (SUV)
De a descrie principiile fizice de bază ale aparaturii utilizate în medicina nucleară, inclusiv gamma camera, camera SPECT (single photon emission computed tomography) și PET (positron emission tomography)
De a înțelege principiile fizice de bază ale dispozitivelor hibride PET-CT, SPECT-CT, PET-IRM
De a fi familiar cu parametrii de performanta ai imaginilor, inclusiv uniformitatea imaginii, sensibilitatea sistemului, rezoluția spațială, linearitate, rata de numărare și calitatea imaginii.
De a înțelege aspectele legate de radioprotecția în medicina nucleară și imagistica hibridă, inclusiv dozimetria pacientului, dozimetria personalului, contaminare radioactivă, monitorizare, variante de echipamente, controlul calității și managementul securității/riscurilor.
...
2.
Abilități
De a efectua, sub supraveghere, administrarea radiofarmaceuticelor pentru următoarele tipuri de examinări scintigrafice: osoase, renale, pulmonare de ventilație și perfuzie (V/Q), tiroidiene, paratiroidiene, cu leucocite marcate, cardiace.
De a observa studii scintigrafice efectuate cu gamma camera, studii SPECT, studii PET, preferabil cu tehnici imagistice hibride.
De a aplica criteriile adecvate și indicațiile pentru procedurile de medicina nucleară și imagistică hibridă, sub supravegherea unui specialist de medicină nucleară
De a asista medicii trimițători în solicitarea examinărilor de medicina nucleară sau imagistica hibridă pentru cele mai comune indicații.
De a comunica cu pacienții în vederea informării acestora despre procedura care li se va efectua și de a obține acordul informal înaintea efectuării procedurilor de medicină nucleară sau imagistică hibridă
De a alege, sub supraveghere, protocolul imagistic optim în vederea realizării unei examinări de medicină nucleară sau imagistică hibridă.
De a aplica, sub supraveghere, metode de reducere a expunerii la doze pentru studiile de medicină nucleară sau imagistică hibridă.
De a interpreta imaginile și a elabora rezultatele studiilor de medicina nucleara sau imagistica hibrida, sub supraveghere.
De a-și aprecia limitele și a identifica momentul adecvat când este necesar de a cere asistență în interpretarea și elaborarea rezultatelor examinărilor de medicina nucleară sau imagistică hibridă.
De a identifica rapid descoperiri neașteptate în timpul examinărilor de medicină nucleară sau imagistică hibridă și de a le comunica cât mai repede și corect.
De a comunica cu pacienții și aparținătorii acestora în vederea explicării rezultatelor examinărilor scintigrafice, sub supraveghere.
De a participa la întruniri clinice multidisciplinare și "tumour boards", sub supraveghere
Notă:
Modulul IX "Imagistica hibridă":
1.
Are caracter informativ și NU conferă competențe sau atestări.
...
2.
Modulul se poate efectua numai în Centrele Universitare care fac dovada că dețin sau că pe raza teritorială există sisteme imagistice hibride (în sistemul public sau privat)
...
3.
Coordonatorii acestui modul trebuie să facă dovada că lucrează pe sisteme hibride SPECT/CT sau PET/CT (în sistemul public sau privat)
...
...
...
X.
Modulul opțional (4 luni)
–
la alegere, oricare din modulele II - IX
...
–
se urmărește consolidarea competențelor și abilităților practice aferente modulului care este repetat
...
–
activitatea practică aferentă acestui modul reprezintă proporția pentru 4 luni a activității practice aferente modulului care este repetat.
...
...
Program de desfășurare a stagiilor practice în cadrul
pregătirii pentru specialitatea radiologie - imagistica medicală
În acord cu programa de pregătire în specialitate - revizie 2 iulie 2016
Modul nr.
Denumire modul
Stagiu nr.
Conținut
Durată modul (luni)
Durată stagiu (luni)
Observații
I
Principii ale tehnologiilor radio-imagistice și ale imagisticii moleculare, radioprotecție
1
Tema A. Radiologie convențională și CT radiologie convențională
6
1,5
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
* - modulul va conține cursuri de radioprotecție, management, comunicare
2
Tema A. Radiologie convențională și CT -CT
1,5
3
Tema B. Ecografie și IRM - ecografie
1,5
4
Tema B. Ecografie și IRM -IRM
1,5
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 1 și 2, respectiv subiectele 1- 42.
II
Radiologia toracelui, cordului și vaselor sanguine
5
Radiologie convențională și CT
9
5
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
6
Ecografie și IRM
4
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 5 și 6, respectiv subiectele
128-163.
III
Radiologie gastrointestinală, abdominală, a aparatului urinar și genital masculin, în obstetrică și ginecologie
7
Radiologie convențională
12
1
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilită de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
* ponderea în modul: abdomen 60%, retroperitoneu, genital 40%
8
Ecografie
4
9
CT
4
10
IRM
3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 7, 8 și 9, respectiv subiectele 164-212.
IV
Neuroradiologie, radioimagistică capului și gâtului
11
CT
9
3
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire în rezidențiat
12
IRM
5
13
radiologie convențională și ecografie
1
Examen evaluarea cunoștințelor - tematica capitol 3 și 4, respectiv subiectele 43-127
V
Radiologie intervențională
14
radiologie intervențională
3
3
Examen evaluarea cunoștințelor - tematica capitol 13, respectiv subiectele 341-366.
VI
Radiologie musculo-scheletală
15
Radiologie convențională și CT
6
3
Ordinea de succesiune a stagiilor in interiorul modulului este stabilita de către responsabilul local de pregătire in rezidențiat
16
Ecografie și IRM
3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 10, respectiv subiectele 213 - 254.
VII
Radioimagistică senologică
17
Mamografie, ecografie și IRM mamar
3
3
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 11, respectiv subiectele 255-271.
VIII.
Radiologie pediatrica
18
Radioimagistică pediatrică
6
6
Examen de evaluarea cunoștințelor: tematica capitol 12, respectiv subiectele 272-340.
IX.
Imagistica hibrida
19
Imagistică hibridă
2
2
X.
Opțional
20
La alegere, oricare dintre modulele II -VIII
4
4
Defalcarea pe stagii și succesiunea acestora se face în funcție de modulul ales, proporțional fata de modului inițial.
TOTAL
60 luni = 5 ani
* - Având în vedere complexitatea patologiei examinate pe un aparat în practica clinică de rutină, NU trebuie înțeles că, în cursul stagiilor aferente unui modul, rezidentul va explora doar patologia specifică acelui modul. Pe parcursul unui modul se va acorda atenție particulară patologiei specifice modulului și se va organiza pregătirea teoretică specifică (cursuri, referate, prezentări de cazuri).
** - Cu excepția primului modul, succesiunea modulelor este stabilită de către responsabilul cu pregătirea în rezidențiat.
PROIECT
FIȘĂ POST REZIDENȚI RADIOLOGIE IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Elaborat în conformitate cu art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009
1.
În anul I de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a)
Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
...
b)
Deprinde abilitățile de comunicare cu pacientul.
...
c)
Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
d)
Învață modul de operare al aparatelor de radiologie imagistică medicală.
...
e)
Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
...
f)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
...
g)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
h)
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
i)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
j)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
k)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
l)
are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
2.
În anul II de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a)
Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
...
b)
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c)
Învață modul de operare al sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS.
...
d)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
...
e)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
f)
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
g)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
h)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
i)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
j)
are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
3.
În anul III de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a)
Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
...
b)
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c)
Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
d)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
...
e)
Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
...
f)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
g)
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
h)
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
Articolul 13
(3)
Începând cu anul III de pregătire în specialitate, rezidenții pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă care deține calitatea de îndrumător sau responsabil de formare, după caz.
(4)
Rezidenții care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru aceasta activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale
...
i)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
j)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
k)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
l)
are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
4.
În anul IV de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a)
Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
...
b)
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c)
Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
d)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
...
e)
Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast.
...
f)
Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală. Rezultatele formulate în acest mod vor fi supervizate de responsabilul de formare.
...
g)
În cazurile complexe/particulare/atipice, rezidentul este obligat să ceară expertiza diagnostică a medicului titular (a responsabilului de formare).
...
h)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
i)
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
j)
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
...
k)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
l)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
m)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare.
...
n)
are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
5.
În anul V de rezidențiat, rezidentul de radiologie imagistică medicală:
a)
Asistă la efectuarea examinărilor radiologice.
...
b)
Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
...
c)
Aplică modulele de operare ale sistemelor informatice specifice radiologiei (stații de interpretare a imaginilor, PACS, RIS, HIS).
...
d)
Asistă și contribuie la redactarea buletinelor de rezultat al examinărilor radio-imagistice.
...
e)
Formulează independent rezultate de radiologie convențională. Are dreptul de a formula rezultate de radiologie convențională privind examinări ale: scheletului, toracelui și abdomenului fără administrare de substanță de contrast.
...
f)
Formulează independent rezultate de ecografie. Are dreptul de a formula rezultate de ecografie abdominală.
...
g)
Formulează rezultate de computer tomografie și rezonanță magnetică. Are dreptul de a formula rezultate de CT/RM cranian, toracic, abdominal, pelvis, al coloanei vertebrale și extremităților. Rezultatele CT/RM formulate în acest mod vor fi supervizate de medicul titular/responsabilul de formare.
...
h)
Întreprinde toate acțiunile necesare și legal obligatorii privind radioprotecția individuală a personalului expus profesional.
...
i)
Efectuează gărzi conform prevederilor legale în vigoare și planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat.
...
j)
Poate fi inclus în liniile de gardă în afara programului normal de lucru conform art. 13 alin. 3 și 4 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 și a competențelor profesionale definite mai sus.
...
k)
Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe etc.).
...
l)
Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Laboratorului Radiologie Imagistică Medicală și al spitalului în care activează.
...
m)
Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare,
...
n)
are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1141/2007 cu modificările și completările ulterioare.
...
...
PROIECT
Tematica examenului de specialitate - radiologie - imagistică medicală
–
în corelație cu programa de pregătire 2016-
...
1.
Principii fizice și tehnice ale radiologiei convenționale (subiectele 1-5)
...
2.
Dozimetrie, radiobiologie, indicațiile tehnicilor radiologie (subiectele 6-7)
...
3.
Principiile fizice și tehnice ale tomografiei computerizate (subiectele 8-12)
...
4.
Principiile fizice și tehnice ale imagisticii prin rezonanta magnetică (subiectele 13-18)
...
5.
Artefactele în IRM; substanțele de contrast în IRM; valoarea și indicațiile IRM (subiectele 19-21)
...
6.
Principiile fizice și tehnice ale ecografiei (subiectele 22 - 28)
...
7.
Substanțele de contrast radioimgistice: clasificare, mecanisme de acțiune, reacții adverse, profilaxie (subiectele 29 - 32)
...
8.
Noțiuni de informatica imagistica (subiectele 33 - 35)
...
9.
Noțiuni de imagistica moleculară (subiectele 36 - 38).
...
10.
Radioprotecție: principii, metode și management (subiectele 39 - 42)
...
11.
Anatomie radioimagistică neuroradiologică (subiectele 43 - 48)
...
12.
Diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale și de dezvoltare a sistemului nervos central și manifestări extracraniene ale unor sindroame cu determinism congenital (subiectele 49-51)
...
13.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei neurologice vasculare (subiectele 52 - 59)
...
14.
Diagnosticul radioimagistic al traumatismelor cranio-cerebrale (subiectele 60 - 63)
...
15.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor intracraniene (subiectele 64 - 72)
...
16.
Diagnosticul radioimagistic al bolilor neurinflamatorii, neuroinfecțioase și neurodegenerative (subiectele 73 - 83)
...
17.
Diagnosticul radioimagistic al hidrocefaliei (subiectele 84 - 86)
...
18.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei coloanei vertebrale (subiectele 87 - 93)
...
19.
Anatomia radioimagistica a capului și gâtului; diagnosticul radioimagistic al anomaliilor congenitale ale capului și gâtului (subiectele 94 - 100)
...
20.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei osului temporal, baza craniului, scheletului facial, nervilor cranieni și orbitei (subiectele 101 -112)
...
21.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor tiroidă, paratiroide și spațiului visceral, nasului, nazofaringelui, sinusurilor paranazale, hipofaringelui, laringelui și ganglionilor limfatici cervicali, (subiectele 113 -118, 125 - 127)
...
22.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei spațiilor masticator, parotidian și carotidian, a cavității orale, orofaringelui și spațiului retrofaringian (subiectele 119 -124)
...
23.
Anatomia radioimagistică a toracelui; tehnica și protocoalele explorărilor radioimagistice în examinarea toracelui; diagnosticul radioimagistic al variantelor anatomice ale componentelor toracelui (subiectele 128 - 130)
...
24.
Semiologia radioimagistică în patologia toracică; aspectului radioimagistic normal și complicațiile asociate dispozitivelor medicale utilizate în patologia toracică (subiectele 131, 132)
...
25.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor inflamatorii acute și cronice alveolare, interstițiale, bronșice; afecțiunilor pleurale; afecțiunilor peretelui toracic, diafragmei și patologia toracelui operat (subiectele 133 - 135)
...
26.
Diagnosticul radioimagistic al tuberculozei pulmonare; afecțiunilor pulmonare în cazul pacienților imunocompetenți și imunocompromiși (subiectele 136, 137)
...
27.
Diagnosticul radioimagistic al hipertensiunii pulmonare; bolilor obstructive pulmonare și de căi respiratorii (subiectele 138, 143)
...
28.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor cu localizare mediastinală; bolilor pulmonare congenitale (subiectele 139, 142)
...
29.
Diagnosticul radioimagistic și stadializarea tumorilor primitive bronho-pulmonare; diagnosticul și managementul radioimagistic al nodulilor pulmonari (subiectele 140, 141)
...
30.
Anatomie radioimagistica și embriologie cardiovasculară; variante anatomice; tehnicile radioimagistice utilizate în evaluarea cardiacă și a vaselor; tehnici de postprocesare în evaluarea radioimagistică cardio-vasculară; indicații, contraindicații și pericole potențiale (subiectele 144 -147)
...
31.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală cardiacă; patologia congenitală și dobândită valvulară; cardiomiopatii; miocardite; boli cardiace asociate diabetului zaharat și bolilor renale. Caracteristicile radioimagistice ale cordului de sportiv, (subiectele 148 -151)
...
32.
Diagnosticul radioimagistic în; masele cardiace; patologia pericardului; patologia arterelor coronare (subiectele 152-154)
...
33.
Diagnosticul radioimagistic în: patologia aortei; arterei pulmonare; venei cave superioare și inferioare (subiectele 155 - 158)
...
34.
Diagnosticul radioimagistic în evaluarea patologiei vaselor periferice; diagnosticul vascular prin ecografie Doppler, angiografie CT, angiografie RM. Diagnosticul radioimagistic al grefelor și protezelor vasculare și al cordului operat (subiectele 159 -163).
...
35.
Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale sistemului digestiv și glandelor sale anexe; Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice și de postprocesare utilizate în evaluarea sistemului digestiv și a glandelor sale anexe; indicații și contraidicații ale tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea sistemului digestiv, (subiectele 164 - 166).
...
36.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului, stomacului și duodenului (subiectele 168, 169)
...
37.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei intestinului subțire și gros (subiectele 170, 171)
...
38.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei ficatului și cailor biliare, inclusiv transplantul hepatic; criteriile RECIST (subiectele 172, 173, 176).
...
39.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei pancreasului, splinei, peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal (subiectele 167, 174, 175).
...
40.
Anatomia radioimagistică a: aparatului excretor; retroperitoneului; prostatei; structurilor intrascrotale. Fiziologia excreției renale a substanțelor de contrast; fiziologia micțiunii. Urografia intravenoasă: indicații, tehnica, riscuri, precauții. Utilizarea substanțelor pe bază de Gadoliniu la pacienții cu risc; precauții, (subiectele 177, 179, 180).
...
41.
Diagnosticul radioimagistic al: variantelor anatomice renale; malformațiilor renale, a căilor urinare și ureterelor; litiazei urinare și obstrucției urinare (subiectele 178, 181, 182).
...
42.
Diagnosticul radioimagistic al: tumorilor renale și ale căilor urinare; bolilor renale chistice (subiectele 183, 184).
...
43.
Diagnosticul radioimagistic al: infecțiilor renale, perirenale și ale tractului urinar; nefropatiilor medicale și vasculare. Transplantul renal: apect radioimagistic normal și diagnosticul radioimagistic al complicațiilor. (subiectele 185 - 187)
...
44.
Diagnosticul radioimagistic al: traumatismelor aparatului excretor; patologiei vezicii urinare și uretrei masculine. Explorarea radioimagistică a uretrei masculine (subiectele 188 -191).
...
45.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei: prostatei; testiculului și scrotului; patologiei peniene și al tulburărilor de dinamică sexuală (subiectele 192 -194)
...
46.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei glandelor suprarenale (subiectele 195, 196)
...
47.
Anatomia radioimagistică a pelvisului feminin și a organelor de reproducere feminine; diagnosticul radioimagistic al malformațiilor uterine (subiectele 197, 198)
...
48.
Diagnosticul radioimagistic al: patologiei tumorale miometriale și endometriale; afecțiunilor colului uterin. Diagnosticul radioimagistic al uterului operat (subiectele 199 - 202)
...
49.
Diagnosticul radioimagistic al: patologiei uterine asociată cu sarcina, nașterea și în perioada postpartum; abdomenului acut la gravide. Pelvimetria IRM - principii și măsurători. IRM fetal - principii și stadiile dezvoltării embrionare și fetale. (subiectele 203 - 206)
...
50.
Histerosalpingografîa: indicații, tehnica, complicații; diagnosticul radioimagistic al: patologiei ovariene, inclusiv modificări asociate cu sarcina, postpartum, postchirurgical; patologiei trompelor uterine; prolapsului genital. Algoritmul de explorare și diagnosticul radioimagistic al infertilității (subiectele 207 - 212).
...
51.
Anatomia radioimagistica, variante anatomice și tehnici radioimagistice de examinare a aparatului locomotor (indicații, contraindicații, pericole); diagnosticul radioimagistic al traumatismelor acute și cronice ale aparatului locomotor (subiectele 213 - 226).
...
52.
Diagnosticul radioimagistic al infecțiilor aparatului locomotor (subiectele 227 - 231)
...
53.
Diagnosticul radioimagistic al tumorilor și leziunilor pseudotumorale ale aparatului locomotor (subiectele 232 - 240).
...
54.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor hematologice, metabolice, endocrine și toxice ale aparatului locomotor; afecțiuni de dezvoltare și afecțiuni pediatrice a aparatului locomotor (subiectele 241 - 244, 250 - 252).
...
55.
Diagnosticul radioimagistic al afecțiunilor articulare și al altor afecțiuni a aparatului locomotor (al bolii Paget; sarcoidozei; osteoartropatiei hipertrofice; osteoporozei regionale migratorii; osteonecrozei aseptice, incluzând boala Legg-Calve-Perthes și boala Scheuermann; calcificărilor/osificărilor de țesut moale) (subiectele 245 - 249, 253, 254).
...
56.
Noțiuni de embriologie, anatomie și fiziologie mamară și a structurilor asociate; tehnicile radio-imagistice în patologia mamară: principii, achiziția imaginilor, poziționări, avantaje, indicații, limite, utilizarea substanțelor de contrast (subiectele 255, 256)
...
57.
Diagnosticul radioimagistic al sânului normal, variantelor anatomice și induse fiziologic ale sânului; semiologie elementară imagistica senologică; lexiconul standardizat și categoriile de risc ale diagnosticului mamar (BIRADS sau alte sisteme) (subiectele 257 - 259)
...
58.
Diagnosticul radioimagistic al leziunilor mamare benigne, de granița și maligne; al leziunilor mamare la bărbat (subiectele 260-263)
...
59.
Managementul clinic și radioimagistic al pacientelor simptomatice; al patologiei mamare la grupe particulare de pacienți (bărbați, copii, adolescente, sarcina, lactație); evaluarea radioimagistică a extensiei locoregionale și a leziunilor mamare maligne concomitente (subiectele 264 -266).
...
60.
Indicațiile și contraindicațiile: manoperelor intervenționale senologice ghidate imagistic; tratamentului chirurgical mamar; tratamentului chimioterapie și radioterapiei mamare. Evaluarea radioimagistica a sânului tratat. Noțiuni de bază privind tehnicile terapeutice senologice ghidate imagistic. Noțiuni privind screeningul cancerului mamar (subiectele 267 - 271)
...
61.
Principii privind explorarea radioimagistica în patologia pediatrica; noțiuni de dezvoltare anatomică în copilărie; principiul ALARA, cerințe de radioprotecție și aplicarea lor practica; valoare, indicațiile și algoritmii de aplicare a tehnicilor imagistice la vârstă pediatrică; particularități ale administrării substanțelor de contrast la copii (subiectele 272 - 275)
...
62.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei creierului, măduvei spinării, capului și gâtului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 276 - 291)
...
63.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei toracelui și a aparatului cardiovascular la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 292 - 308)
...
64.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei abdomenului la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 309 - 328)
...
65.
Diagnosticul radioimagistic al patologiei aparatului locomotor și a sindroamelor neurocutanate la pacienții cu vârstă pediatrică (subiectele 329 -340)
...
66.
Principii și tehnici de angiografie/flebografie diagnostică (subiectele 341 - 349)
...
67.
Principii și tehnici de radioimagistica intervențională vasculară (subiectele 350-356)
...
68.
Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; biopsie, termoablatie, aspirație de fluide și drenaj al abceselor pe cale percutană (subiectele 357 - 361)
...
69.
Principii și tehnici de radioimagistica intervențională nevasculară; intervenții hepato-biliare, intervenții genito-urinare, biopsia cu ac fin a nodulilor limfatici sau tiroidieni (subiectele 362 - 366).
...
Bibliografie:
1.
Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România - (sub red) Dudea Sorin M. - Radiologie Imagistică Medicală. Îndrumător de studiu pentru pregătirea în specialitate - Vol I, Vol II, Ed. Medicala București, 2015, 1271 pag, ISBN: 978-973-39-0797-8
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 1 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOTERAPIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA REGLEMENTARE ȘI FORMARE PROFESIONALĂ MEDICALĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
RADIOTERAPIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Direcției Reglementare și Formare Profesională Medicală - Ministerul Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE, 5 ANI
** propunere de REZIDENȚIAT de 5 ani, de tip european (cfm Curricula ESTRO)
1.
DEFINIȚIE:
Radioterapia este acea ramură a medicinei umane care se ocupă de generarea, conservarea și diseminarea cunoștințelor privind cauzele, prevenirea și tratamentul cancerului și a altor boli care implică expertiză specială în aplicațiile terapeutice ale radiațiilor ionizante.
Ca disciplină care există la intersecția dintre fizică și biologie, radioterapia se adresează utilizărilor terapeutice ale radiațiilor ionizante singure sau în combinație cu alte modalități de tratament, cum ar fi terapiile biologice și imunologice și celulare, chirurgia, medicamentele, oxigenul și căldura. Mai mult, radioterapia se preocupă de investigarea principiilor fundamentale ale biologiei cancerului, a interacțiunii biologice a radiațiilor cu țesutul normal și malign și a bazelor fizice ale radiațiilor terapeutice.
Ca profesie învățată, radioterapia se preocupă de îngrijirea clinică, cercetarea științifică și educația profesioniștilor din cadrul disciplinei.
Radioterapia este o specialitate clinică care se ocupă cu utilizarea radiațiilor ionizante în tratamentul pacienților cu neoplazii maligne (și ocazional boli benigne). Scopul terapiei cu radiații este de a administra o doză de iradiere măsurată cu precizie într-un volum definit de tumoră, cu o deteriorare minimă posibil a țesutului sănătos din jur, rezultând în eradicarea tumorii, o calitate înaltă a vieții și prelungirea supraviețuirii sau ameliorarea simptomelor pacientului, cu un cost rezonabil pentru sistemul medical.
Pe lângă eforturile curative, radioterapia joacă un rol major în managementul paliativ al cancerului, în ameliorarea sau prevenirea eficientă a simptomelor bolii: durerea poate fi ameliorată, permeabilitatea luminală poate fi restabilită, integritatea scheletului poate fi păstrată și funcția organelor poate fi restabilită, cu morbiditate minimă.
...
2.
INFRASTRUCTURA ȘI ASPECTE ORGANIZATORICE
Instituțiile de formare acreditate, fie singure, fie în cooperare cu alte departamente regionale, trebuie să fie echipate adecvat pentru a acoperi atât volumul de muncă, cât și gama de servicii de radioterapie necesare pentru formare, inclusiv noile tehnologii și tehnici noi. Instituțiile de formare care îndeplinesc cerințele de bază, centre universitare, spitale regionale, spitale/centre de radioterapie publice sau private vor fi considerate centre de formare profesională. Dat fiind caracterul multidisciplinar al radioterapiei moderne, instruirea rezidenților într-un spital care dispune de majoritatea specialităților implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului (anatomie patologică, imagistică, chirurgie, urologie, ginecologie, oncologie medicală) este un avantaj în sensul asigurării accesului rezidenților în secțiile respective. În cazul în care centerele de pregătire nu dețin sau nu practică tehnici de radioterapie stereotactică sau brahiterapie, medicii rezidenți să fie direcționați, prin programe structurate de parteneriat, către centre de stat sau private care efectuează în mod curent aceste tehnici de iradiere.
2.1.
Cerințele pentru formare, generalități:
–
acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică;
...
–
cel puțin un aparat cu megavoltaj echipat cu ghidare imagistică (image guided radiation therapy - IGRT) și capabil să furnizeze radioterapie conformațională tridimensională (3D conformal radiation therapy - 3D- CRT), cu modularea intensității (intensity modulated radiation therapy- IMRT), și facultativ electroni;
...
–
planificare computerizată a tratamentului (sisteme de forward și inverse planning) și suport tehnic;
...
–
echipamente de protecție pentru radioterapie;
...
–
sisteme de monitorizare dozimetrică a personalului medical și al pacientului;
...
–
echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului;
...
–
cel puțin oportunitatea de a se familiariza cu brahiterapia și radioterapia stereotactică, în cadrul centrului de radioterapie sau în clinici/spitale cu care se stabilesc parteneriate multidisciplinare
...
–
paturi pentru pacienți internați (îngrijiri paliative, îngrijiri speciale) în cadrul centrului de radioterapie sau în clinici/spitale cu care se stabilesc parteneriate multidisciplinare;
...
–
facilități pentru terapii sistemice, cel puțin în sistem ambulator/spitalizare de zi;
...
–
facilități pentru îngrijiri palliative, cel puțin în sistem ambulator/spitalizare de zi;
...
–
programe de asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică pentru diferitele localizări și tipuri de cancer;
...
–
acces direct la comisia/comisiile oncologice multidisciplinare (MDT);
...
...
2.2.
Cerințe pe diferite nivele de instruire definite astfel:
–
cerințe de bază - acces la simulator CT, aparat(e) cu megavoltaj disponibil(e) echipat(e) cu 3D-CRT, planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie, echipamente de protecție pentru radioterapie, echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului, facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative, în sistem ambulator sau spitalizare continuă; acces la comisii oncologice multidisciplinare în sau în afara instituției formatoare (MDT).
...
–
cerințe de nivel înalt - acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică; aparate cu megavoltaj disponibile echipate cu IGRT și capabil să furnizeze IMRT +/- electroni de diferite nivele de energie; planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie adecvată; brahiterapia endocavitară; echipamente de protecție pentru radioterapie; echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului; facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative în sistem ambulator sau spitalizare continuă.; asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică în diferitele localizări și tipuri de cancer; comisii oncologice multidisciplinare intra-instituționale (MDT).
...
–
cerințe de nivel expert - acces la simulator CT și la imagistică prin rezonanță magnetică; aparate cu megavoltaj disponibile echipate cu IGRT și capabil să furnizeze IMRT și SBRT; aparat de megavoltaj echipat și cu electroni de diferite nivele de energie; planificare computerizată a tratamentului și suport tehnic și dozimetrie adecvată (inclusiv dozimetrie in vivo); brahiterapie endocavitară și interstițială, tehnici speciale de iradiere (radioterapia stereotactică, iradiere corporeală totală, iradiere suprafață corporeală totală, radioterapie pediatrică); echipamente de protecție pentru radioterapie; echipamente de contenție adecvate pentru tratamentul pacientului; paturi pentru pacienți internați (îngrijiri paliative, îngrijiri speciale); facilități pentru terapii sistemice și îngrijiri paliative; asigurare și control al calității (QC & QA) pentru îngrijirea pacientului, pentru deciziile de tratament, urmărire post-terapeutică în diferitele localizări și tipuri de cancer; comisii oncologice multidisciplinare intra-instituționale (MDT).
...
Pacientul trebuie să fie monitorizat de către medicul rezident pe întregul proces terapeutic, de la prima vizită, până la elaborarea planului de tratament, debutul și pe parcursul tratamentului, respectiv și în urmărirea post-terapeutică a pacienților care au efectuat RT. Medicul rezident trebuie să coroboreze starea generală a pacientului, evoluția acesteia, cu indicațiile terapeutice în vederea elaborării unui plan de iradiere adaptat, personalizat. Medicul rezident trebuie să participe la prima ședință de iradiere, să monitorizeze, sub îndrumarea medicului îndrumător, derularea radioterapiei să-și însușească și gestioneze toxicitățile intra- și post-terapeutice.
Numărul de pacienți consultați de un medic rezident este definit ca fiind echivalentul unui pacient care a parcurs procesul complet (echivalentul întregului caz) și trebuie să fie suficient pentru a dobândi competențele necesare. Se recomandă obligativitatea implicării rezidenților în urmărirea intra- și post terapeutică a pacienților radiotratați inclusiv la controalele la luni sau ani de zile.
Instituția responsabilă de pregătirea rezidenților trebuie să aibă cel puțin 500 pacienți oncologici tratați anual. Numărul de cazuri complete echivalente văzute de fiecare medic rezident este recomandat să fie de cel puțin 450 pe parcursul formării profesionale în radioterapie, din anul I până la finalizarea rezidențiatului.
...
2.3.
Personalul didactic din instituțiile de formare
Directorul de program (coordonatorul de rezidențiat) trebuie să fie cu încadrare și activitate într-o universitate de medicină acreditată, cu titlul minim de șef de lucrări, respectiv conferențiar universitar sau profesor universitar. Conform normelor europene de formare a rezidenților în specialitatea de radioterapie, nu este recomandat (nu ar fi obligatoriu) ca directorul de program să fie șef de secție clinică sau șef de clinică. Cadrul universitar cu titlul de șef de lucrări este eligibil de a fi director de program dacă îndeplinește următoarele criterii: diplomă de medic specialist radioterapie cu minim 5 ani de experiență în radioterapie și curs acreditat efectuat de psihopedagogie sau echivalentul acestuia de curs de formator într-un centru de formare acreditat.
Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Numește anual îndrumătorii de rezidențiat și alocă rezidenții într-un mod echitabil și proporțional, corespunzător acoperirii integrale a tematicii pe diverse localizări oncologice. Organizează întâlniri regulate cu îndrumătorii de rezidențiat (cel puțin de două ori pe an) pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului.
Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al personalului didactic. Îndrumătorii de rezidențiat pot fi medici specialiști radioterapie cu minim 5 ani de experiență în muncă sau medici primari radioterapie, cu sau fără activitate didactică în învățământul superior.
Îndrumătorii de rezidențiat programează sesiuni regulate (săptămânale) de predare practică cu medicii rezidenți (prezentări de caz, conturaj, evaluare plan de iradiere). Este necesar feedback continuu către medicii rezidenți cu privire la gestionarea pacienților, inclusiv competențele lor în planificarea radioterapiei.
În vederea pregătirii rezidenților în domeniul fizicii, a planului terapeutic și a dozimetriei vor fi implicați fizicieni medicali de radioterapie din personalul centrului de pregătire. Se recomandă remunerarea fizicienilor implicați în formarea profesională medicilor rezidenți de către Ministerul Sănătății.
Pentru a evita comasarea/suprapunerea/aglomerarea inutilă a rezidenților de diverse specialități în stagiile "mici" de pregătire cuprinse în curricula de specialitate (care nu sunt de radioterapie propriu-zisă), coordonatorul de rezidențiat de radioterapie poate propune coordonatorilor de rezidențiat din specialitățile respective (anatomie patologică, radiologie-imagistică etc.) instituții publice sau private acreditate de MS, cu specific oncologic, care dispun de resursele umane și tehnico-tehnologice și respectă cerințele în vigoare pentru asigurarea formării rezidenților.
Instituția de învățământ coordonatoare de rezidențiat trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate prin platforme specifice ale Universității/ Facultății și/sau ale Clinicii/ Spitalului/ Centrului de radioterapie gazdă.
...
2.4.
Program educațional
Coordonatorul de rezidențiat organizează conferințe regulate (ex. cazuri noi, planuri de tratament, cazuri particulare, etc), mese rotunde, prezentări de caz, revista literaturii și facilitează accesul rezidenților la cursuri și stagii de pregătire la nivel național și internațional. Acestea ar trebui să fie suficient de extinse pentru a oferi puncte de vedere diferite asupra aceluiași subiect, respectiv să faciliteze interacțiunile medicilor rezidenți de radioterapie din diferite centre și diverse țări.
Se recomandă cursuri la nivel național ținute periodic (cel puțin un curs pe lună) în format hibrid (on site, online pe diferite platforme) prin rotarea centrelor, într-un parteneriat oficial de tip Consorțiu Național, la care sunt invitate să participe toate universitățile de medicină care derulează programe de rezidențiat de radioterapie. Se mai recomandă cursuri la nivel național pe diferitele localizări de cancer prezentate într-o manieră multidisciplinară, implicând personal medical din alte specialități (chirurgi, anatomopatologi, radiologi, oncologi etc.) ținute periodic (o dată la două luni sau la trei luni) în format hibrid prin rotarea centrelor. Se recomandă obligativitatea participării la cursurile a medicilor rezidenți.
O altă recomandare este ca fiecare medic rezident să participe la cel puțin o întâlnire științifică internațională privind radioterapia, în fiecare an de rezidențiat. Medicii rezidenți care participă cu prezentări, lucrări științifice la congrese sau cursuri ar trebui să beneficieze de sponsorizare din fond de cercetare/educație medicală continuă (din partea Universității coordonatoare de rezidențiat/Ministerului Sănătății/Ministerul Educației).
Medicii rezidenți trebuie încurajați să participe la proiecte de cercetare, supervizați de către stafful experimentat. Rezidenții sunt încurajați să petreacă o parte din pregătirea lor într-o altă instituție acreditată pentru pregătirea în rezidențiat.
Instituțiile de formare trebuie să acorde medicilor rezidenți suficient timp protejat în timpul orelor de lucru pentru studiul literaturii, pregătirea de prezentări de caz etc. Recomandăm ca minimul să fie de 10% din timpul de lucru săptămânal. Restul de 90% din timp ar trebui să fie dedicat în principal activităților clinice supravegheate și nesupravegheate în proporții care vor varia în funcție de experiența medicului rezident. Este descurajată alocarea preponderentă sau exclusivă de sarcini secretariale rezidenților.
...
...
3.
DURATA: 5 ani, în conformitate cu curricula europeană de radioterapie
Programul de formare este recomandat să fie de cel puțin cinci ani cu normă întreagă, respectiv 10 ani echivalent a 5 ani de formare cu jumătate de normă.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20%, iar restul de 80% fiind petrecut într-o secție clinică (secție cu paturi și ambulator) și dedicat studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către îndrumătorul de rezidențiat. O dată pe an are loc o evaluare și de către directorul/coordonatorul de rezidențiat.
Medicul rezident oferă feed-back structurat (formular tip) privind abilitățile și competențele dobândite în cursul fiecărui stagiu, precum și evaluarea formatorului de rezidențiat în stagiul respectiv. Coordonatorul de rezidențiat integrează aceste informații în selecția îndrumătorilor de rezidențiat din anul/anii următori.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
4.
STRUCTURA FORMĂRII PROFESIONALE
Formarea va fi împărțită în două faze, din care prima fază cuprinde 24 de luni de formare profesională de bază, iar a doua fază va cuprinde 36 de luni de formare pe specialitatea radioterapie.
Nu este obligatoriu respectarea ordinii stagiilor. Se recomandă ca medicul rezident să petreacă primele 4-6 luni din formare pe radioterapie, pentru un prim contact de perspectivă.
4.1.
Formare profesională de bază cu o durată de 24 luni
4.1.1.
Terapie Intensivă - 1 lună
...
4.1.2.
Medicină de Urgență - 1 lună
...
4.1.3.
Îngrijiri Paliative/Medicină Paliativă - 2 luni
...
4.1.4.
Radiologie și Imagistică Medicală - 6 luni (include 1 lună de Medicină Nucleară).
...
4.1.5.
Anatomie Patologică - 1 lună
...
4.1.6.
Medicină Internă - 5 luni
...
4.1.7.
Chirurgie Oncologică - 1 lună
...
4.1.8.
Otorinolaringologie și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială - 0.5 luni (2 săptămâni)
...
4.1.9.
Neurologie - 1 lună
...
4.1.10.
Hematologie - 1 lună
...
4.1.11.
Oncologie Medicală - 4 luni
...
4.1.12.
Medicină legală - 0.5 luni
...
...
4.2.
Formare profesională în specialitatea radioterapie cu o durată de 36 luni
4.2.1.
27 luni de radioterapie cu minimum necesar a fi acoperit în următoarele localizări:
–
tumori ale sistemului nervos central
...
–
tumori ale capului și gâtului
...
–
tumori bronhopulmonare
...
–
tumori de glandă mamară
...
–
tumorile tractului digestiv superior și inferior
...
–
limfoame
...
–
tumorile din sfera ginecologică
...
–
tumorile din sfera urologică
...
–
tumori cutanate
...
...
4.2.2.
Brahiterapie - 5 luni
...
4.2.3.
Radioterapie pediatrică - 2 luni
...
4.2.4.
Tehnici speciale de iradiere (TBI, SAbR etc) - 2 luni
...
...
...
5.
CONȚINUTUL STAGIILOR
5.1.
Terapie Intensivă
5.1.1.
Risc alergic, evaluare.
1.
Intubația traheală (tehnică, complicații)
...
2.
Terapie de suport intravascular
...
...
5.1.2.
Aparat respirator
1.
Testele funcționale pulmonare.Hipoxia/Hiperoxia normobară/Hipocapnia -hipercapnia
...
2.
Insuficiența respiratorie acută și cronică.
...
3.
Injuria pulmonară acută (ALI)
...
4.
Boala astmatică - status astmaticus
...
5.
Pneumonia prin aspirație & Infecțiile bronhopulmonare
...
6.
Embolia pulmonară
...
7.
Menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheostomia, intubația traheală prelungită, vs. traheostomia)
...
8.
Oxigenoterapia normobară și hiperbară
...
9.
Terapia respiratorie adjuvantă
...
...
5.1.3.
Aparat cardiovascular
1.
Recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
...
2.
Infarctul miocardic acut și complicațiile sale
...
3.
Aritmiile și tulburările de conducere
...
4.
Embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, tromboembolism
...
5.
Edemul pulmonar cardiogen/non-cardiogen
...
6.
Valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
...
7.
Complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
...
8.
Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
...
9.
Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
...
...
5.1.4.
Sistem nervos
1.
Edemul cerebral
...
2.
Stările de comă
...
3.
Stările de agitație acută
...
...
5.1.5.
Boli renale
1.
Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului): diagnostic & tratament
...
2.
Tulburări acido-bazice: diagnostic & tratament
...
...
5.1.6.
Sistemul digestiv
1.
Insuficiențele hepatice acute
...
2.
Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
...
3.
Ocluzia intestinală
...
...
5.1.7.
Starea de șoc (septic, volemic, multi-organ....): diagnostic, tratament
...
...
5.2.
Medicină de urgență
5.2.1.
Curs de resuscitare într-o unitate de Medicină de Urgență/UPU-SMURD acreditat.
...
5.2.2.
Obiective teoretice și practice:
1.
Ventilația pe balon și mască
...
2.
Intubația orotraheală și nasotraheală
...
3.
Intubația prin transiluminație
...
4.
Aplicarea măștii laringiene
...
5.
Combitubul
...
6.
Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație
...
7.
Monitorizarea neinvazivă a presiunii arteriale
...
8.
Monitorizarea ECG
...
9.
Efectuarea unei electrocardiograme
...
10.
Defibrilare
...
11.
Accesul venos periferic și central
...
12.
Recoltarea de sânge venos și arterial
...
13.
Drenajul pleural cu ac și tub de dren
...
14.
Tehnici și metode de imobilizarea a fracturilor
...
15.
Sondaj oro- și nazogastric
...
16.
Tușeu rectal
...
17.
Sondaj vezical
...
18.
Tușeu vaginal
...
19.
Examenul clinic neurologic
...
20.
Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electro-encefalograma, potențiale evocate, electromiograma, angiografie, etc.). Radio-embolizarea hemoragiilor cerebrale. Tromboliza în urgență.
...
...
...
5.3.
Îngrijiri paliative
Obiective teoretice și practice:
1.
Calitatea vieții în oncologie (dimensiuni, evaluare)
...
2.
Durerea în oncologie (diagnostic, evaluare, tratament)
...
3.
Nutriția pacientului oncologic
...
4.
Tratamentul simptomatic al pacientului oncologic
...
5.
Managementul pacienților în stare terminală
...
6.
Infecțiile la pacientul oncologic
...
7.
Suportul psiho-social
...
...
5.4.
Radiologie și imagistică medicală
5.4.1.
Diagnosticul CT, RMN (cu substanță de contrast, T1,T2, DWI/ADC, FLAIR, STIR, spectroscopie, DCE), ecografie (2D, 3D, Doppler, eco-endoscopie, EBUS, EUS, cu substanță de contrast);
...
5.4.2.
Diagnosticul scintigrafic, PET-CT și Terapie cu izotopi radioactivi
1.
Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice
...
2.
Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie
...
3.
Protocoale generale a terapiei cu radionuclizi
...
4.
Noi orientări în terapia radionuclidică: radioterapia țintită - anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate
...
5.
Radioterapia cu radio-nuclizi în:
1.
Afecțiuni tiroidiene benigne și maligne
...
2.
Afecțiuni maligne hepatice - primare și secundare
...
3.
Tumori neuroendocrine
...
4.
Cancerul de prostată metastatic
...
5.
Terapia metastazele osoase - indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate.
...
6.
Limfoame/leucemii
...
...
Obiective teoretice și practice (bilanț imagistic de diagnostic, de stadializare, de monitorizare terapeutică, respectiv de follow-up)
1.
Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe
...
2.
Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.
...
3.
Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței
...
4.
Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.
...
5.
Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.
...
6.
Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.
...
7.
Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.
...
8.
Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.
...
9.
Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.
...
10.
Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.
...
11.
Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.
...
12.
Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.
...
13.
Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.
...
14.
Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.
...
15.
Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.
...
16.
Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice.
...
17.
Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.
...
18.
Diagnosticul imagistic al cancerului de colon și intestin subțire.
...
19.
Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.
...
20.
Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal.
...
21.
Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.
...
22.
Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.
...
23.
Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.
...
24.
Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.
...
25.
Diagnosticul imagistic al cancerului renal și căilor urinare superioare.
...
26.
Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.
...
27.
Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.
...
28.
Diagnosticul imagistic ala cancerului testicular.
...
29.
Diagnosticul imagistic al cancerului osos.
...
30.
Diagnosticul imagistic al cancerelor de părți moi.
...
31.
Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.
...
32.
Diagnosticul imagistic al metastazelor cerebrale, hepatice, pulmonare etc
...
33.
Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin & limfoame non-hodgkiniene.
...
34.
Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative
...
35.
Diagnosticul imagistic în leucemii
...
36.
Cuantificarea răspunsului la tratamentele oncologice a tumorilor maligne (RECIST, iRECIST)
...
37.
Indicații, interpretare examinări scintigrafice la pacientul oncologic
...
38.
Indicații, interpretare examinări PET-CT la pacientul oncologic
...
...
...
5.5.
Anatomie patologică
5.5.1.
Obiective teoretice și practice
1.
Biologia și morfologia celulei canceroase. Modificări citogenetice.
...
2.
Clasificarea tumorilor
...
3.
Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne
...
4.
Factori de prognostic morfopatologici
...
5.
Tumorile epiteliale
...
6.
Tumorile țesutului conjunctiv
...
7.
Tumorile țesutului adipos
...
8.
Tumorile țesutului cartilaginos
...
9.
Tumorile țesutului osos
...
10.
Tumorile țesutului muscular
...
11.
Tumorile vasculare
...
12.
Tumorile țesutului APUD
...
13.
Tumorile țesutului mezotelial
...
14.
Tumorile sinoviale
...
15.
Tumorile țesutului melano-formator
...
16.
Tumorile disembriopiazice
...
...
5.5.2.
Stadializarea tumorilor maligne
...
5.5.3.
Interpretarea buletinului histopatologic
...
...
5.6.
Medicină internă
Stagiul de medicină internă va cuprinde teoretic și practic următoarele entități patologice:
1.
Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă
...
2.
Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia
...
3.
Astmul bronșic
...
4.
Abcesul pulmonar
...
5.
Fibrozele pulmonare interstițiale difuze
...
6.
Insuficiența respiratorie acută și cronică
...
7.
Pleureziile
...
8.
Valvulopatiile mitrale și aortice
...
9.
Tulburările de ritm ale inimii
...
10.
Tulburările de conducere ale inimii
...
11.
Pericarditele
...
12.
Miocarditele și cardiomiopatii
...
13.
Cardiopatia ischemică
...
14.
Cordul pulmonar cronic
...
15.
Insuficiența cardiacă acută și cronică
...
16.
Tromboembolismul pulmonar
...
17.
Hipertensiunea arterială esențială și secundară
...
18.
Insuficiența renală acută
...
19.
Boala cronică de rinichi. Utilizarea și ajustarea diverselor medicamente în insuficiența renală
...
20.
Ulcerul gastric și duodenal, esofagite
...
21.
Hepatita cronică
...
22.
Cirozele hepatice
...
23.
Pancreatite acute și cronice
...
24.
Hemoragiile digestive superioare & inferioare
...
25.
Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice
...
26.
Tromboflebitele
...
27.
Bolile aortei și arterelor periferice
...
28.
Infecțiile urinare
...
29.
Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică
...
30.
Diabetul zaharat. Managementul glicemiei.
...
31.
Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor
...
...
5.7.
Chirurgie oncologică
Obiective teoretice și practice
1.
Tehnici de explorare și diagnostic chirurgicale în cancer (inclusiv biopsii)
...
2.
Tratamentul chirurgical al cancerelor
...
3.
Complicațiile tratamentului chirurgical oncologic primar sau post-iradiere
...
4.
Integrarea radioterapiei intra- și peri- operatorie (inclusiv brahiterapia).
...
...
5.8.
Otorinolaringologie și chirurgie orală și maxilo-facială
5.8.1.
Nas și sinusuri paranazale
1.
Rinoscopia anterioară și posterioară
...
2.
Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia)
...
3.
Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică)
...
4.
Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavum
...
5.
Tratamentul tumorilor benigne și maligne rinosinusale
–
Maxilectomie (parțială, totală)
...
–
Abord prin rinotomie laterală
...
–
Tehnica de abord extern medio-facială (degloving)
...
...
...
5.8.2.
Laringe
1.
Laringoscopie indirectă (cu oglinda)
...
2.
Laringofibroscopie cu endoscop flexibil
...
3.
Laringoscopie directă
...
4.
Microlaringoscopie
...
5.
Biopsii endolaringiene
...
6.
Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne) cu sau fără utilizarea microscopului/LASER-ului
...
7.
Cordectomie prin laringofisură sau endoscopică LASER
...
8.
Laringectomie parțială fronto-laterală sau frontală anterioară
...
9.
Laringectomie parțială orizontală supraglotică
...
10.
Laringectomie parțială verticală
...
11.
Hemilaringectomie
...
12.
Laringectomie totală
...
...
5.8.3.
Cavitatea bucală, faringe
1.
Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui
...
2.
Rinoscopia posterioară
...
3.
Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă
...
4.
Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui
...
5.
Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamtorii/infecțioase ale cavității bucale și faringelui
...
6.
Anestezia locală și regională
...
7.
Adenoidectomia
...
8.
Amigdalectomia
...
9.
Chirurgia tumorilor benigne și maligne ale cavității bucale, faringelui
...
...
5.8.4.
Patologie cervico-facială
1.
Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale
...
2.
Puncție aspirativă biopsică ecoghidată
...
3.
Anestezie locală și regională cervicală
...
4.
Chirurgia tumorilor benigne cervicale
...
5.
Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară)
...
6.
Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene)
...
7.
Limfadenectomie cervicală (functională, radicală, selectivă,etc)
...
8.
Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă ,etc)
...
9.
Chirurgia glandelor salivare:
–
extirparea glandei submandibulare
...
–
extirparea glandei sublinguale
...
–
biopsia glandelor salivare minore
...
–
parotidectomie (parțială, subtotală, totală)
...
...
...
...
5.9.
Neurologie și Neuropsihiatrie
Obiective teoretice și practice:
1.
Examenul clinic al pacienților cu patologie neuro-oncologică (tumori benigne, tumori maligne, metastaze)
...
2.
Sindroame senzitive
...
3.
Durerea neuropatică și durerea nociceptivă - fiziopatologie, diagnostic, tratament
...
4.
Sindroamele hipotalamo-hipofizare
...
5.
Tulburări de somn și veghe - clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator
...
6.
Stările comatoase, stuporul, starea de minimă conștiență, starea vegetativă
...
7.
Funcțiile neurocognitive (atenția complexă, funcția executivă, memoria și învățarea, limbajul, abilitatea vizuo-perceptivă și constructivă, cogniția socială)
...
8.
Praxia și apraxiile
...
9.
Funcțiile gnozice și agnoziile
...
10.
Limbajul și tulburările sale
...
11.
Epilepsia la adulți - clinica, etiologia, fiziopatologia, diagnostic diferențial și pozitiv, tratament
...
12.
Sindroame paroxistice non-epileptice care pot simula epilepsia
...
13.
Sindromul de hipertensiune intracraniană
...
14.
Sindromul de hipotensiune intracraniană
...
15.
Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.
...
16.
Principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice
...
17.
Leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)
...
18.
Mononeuropatiile
...
19.
Polineuropatiile
...
20.
Mononeuropatiile multiplex
...
21.
Poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)
...
22.
Tumorile nervilor periferici
...
23.
Mielopatiile de iradiere
...
24.
Tumorile vertebro-medulare (epi- și intradurale, intramedulare, metastazele leptomeningeale)
...
25.
Mielopatiile paraneoplazice
...
26.
Tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale)
...
27.
Tumorile vertebro-medulare (primare și secundare, inclusiv metastazele leptomeningeale)
...
28.
Complicații neurologice în bolile hemato-oncologice
...
29.
Sindroamele paraneoplazice neurologice
...
30.
Psiho-oncologie:
–
Reacții de adaptare la diagnosticul și tratamentul oncologic
...
–
Comunicarea veștilor proaste
...
–
Anxietate, depresie, delir, suicid - diagnostic și management
...
–
Pacientul agresiv
...
–
Dialogul cu familia
...
–
Doliul
...
...
...
5.10.
Hematologie
Obiective teoretice și practice:
1.
Coagularea și fibrinoliza fiziologică
...
2.
Prevenirea trombozelor
...
3.
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
...
4.
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
...
5.
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
...
6.
Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
...
7.
Profilaxia tromboembolismului
...
8.
Anemia
...
9.
Indicațiile transfuziei
...
10.
Boli hematologice maligne (limfoame, leucemii, mielom multiplu)
...
...
5.11.
Oncologie medicală
Obiective teoretice și practice:
1.
Cancerogeneza și progresia tumorală
–
Inițiere și promoție
...
–
Progresia tumorală
...
–
Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației
...
–
Leziuni precursoare ale malignității
...
...
2.
Biologia moleculară a cancerogenezei
–
Transducția semnalului
...
–
Ciclul celular
...
–
Genele cancerului
...
–
Genele reparatorii
...
–
Genele de detoxifiere
...
–
Oncogene
...
–
Gene tumoral supresoare
...
...
3.
Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign
–
Proliferarea celulară
...
–
Invazia locală și metastazarea
...
–
Progresia tumorală
...
...
4.
Citostatice - generalități.
–
Clasificarea citostaticelor
...
–
Modalități de acțiune a citostaticelor
...
–
Indicațiile tratamentului citostatic
...
–
Efecte secundare. Complicații. Rezistența la tratamentul citostatic
...
–
Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu chimioterapia
...
–
Alegerea citostaticului optim.Valoarea polichimioterapiei
...
–
Modalități de administrare ale tratamentului citostatic cu și fără radioterapie
...
...
5.
Terapii biologice - generalități
–
Clasificarea terapiilor biologice
...
–
Modalități de acțiune a terapiilor biologice
...
–
Indicațiile tratamentului biologic
...
–
Efecte secundare. Complicații. Rezistența la tratamentul biologic
...
–
Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu terapia biologică
...
–
Alegerea terapiei biologice optime
...
–
Modalități de administrare ale terapiei biologice cu și fără radioterapie
...
...
6.
Imunoterapii - generalități
–
Modalități de acțiune a imunoterapiei. Clasificare
...
–
Indicațiile imunoterapiei
...
–
Efecte secundare. Complicații.
...
–
Rezistența la imunoterapie.
...
–
Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu imunoterapia.
...
–
Alegerea imunoterapiei optime.
...
–
Modalități de administrare ale imunoterapiei cu și fără radioterapie.
...
...
7.
Hormonoterapia
–
Modalități de acțiune. Clasificare.
...
–
Indicațiile hormonoterapiei
...
–
Efecte secundare. Complicații.
...
–
Rezistența la hormonoterapie
...
–
Strategii terapeutice ale asocierii radioterapiei cu hormonoterapia
...
–
Alegerea hormonoterapiei optime
...
–
Modalități de administrare ale hormonoterapiei cu și fără radioterapie.
...
...
8.
Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne
–
Principii generale de stadializare Reguli de clasificare
...
–
Aprecierea categoriei T, N, M
...
...
9.
Markeri tumorali
–
Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral
...
–
Clasificarea markerilor tumorali
...
–
Rolul markerilor tumorali în diagnostic, aprecierea prognosticului și monitorizarea tratamentului
...
...
10.
Sindroame paraneoplazice
–
Clasificare, diagnostic și tratament
...
...
11.
Tratamentul sistemic în principalele localizări maligne
–
Tumorile S.N.C.
...
–
Cancerul sferei O.R.L.
...
–
Cancerul bronhopulmonar.
...
–
Cancerul mamar.
...
–
Cancerele aparatului digestiv.
...
–
Cancerele aparatului urinar
...
–
Cancerele aparatului genital.
...
–
Sarcoame.
...
–
Leucemii și limfoame.
...
–
Melanom malign.
...
...
12.
Evaluarea pacientului oncologic
–
Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer.
...
–
Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului.
...
–
Întocmirea foilor de observație oncologică.
...
–
Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică.
...
–
Tehnica administrării terapiilor biologice; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor terapiilor biologice sau asociației terapiilor biologice pentru localizările prevăzute în tematică.
...
–
Tratamentul durerii în cancer.
...
...
...
5.12.
Medicină legală
–
Bioetică
...
–
Jurisprudență
...
–
Certificatul de deces. Legislația aferentă națională.
...
–
Indicațiile autopsiei. Excepții.
...
...
5.13.
RADIOTERAPIE (36 de luni)
Programul de pregătire
Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice și practice în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.
Competență în tratarea cancerului în diferite localizări
Nivele de EPA (entrustable professional activities - activități profesionale de încredințat):
Nivel 1 - numai observare
Nivel 2 - supraveghere proactivă directă, adică cu un supervizor prezent în aceeași cameră
Nivel 3 - supraveghere reactivă indirectă, adică supervizorul este disponibil dacă este necesar în aceeași cameră
Nivel 4 - fără supraveghere imediată, dar cu raport post-hoc sau supraveghere de la distanță
Nivel 5 - medicul rezident de nivel 5 supraveghează mai mulți medici rezidenți de ani mai mici (anii 1, 2, 3, 4)
Intervale de nivele EPA pentru diferitele localizări
Nivel 4-5 - tu. glandă mamară, bronhopulmonare, tract gastrointestinal inferior (rect), prostată, tumori cu punct de plecare neprecizat, urgențe oncologice. Terapia sistemică - diagnosticarea efectelor secundare, management fie personal, fie prin trimitere ulterioară.
Nivel 3-5 - mezoteliom, thymom, tract gastrointestinal superior (esofag, stomac, pancreas), tract gastrointestinal inferior (canal anal, margine anală), tumori ale capului și gâtului, sarcoame de părți moi, tumori ginecologice (mai țintit radioterapia externă), tumori sfera urologică (vezică, rinichi, penis, seminoame), tumori SNC (glioame, meningioame, adenoame hipofizare), tumorile pielii (cc. bazocelular, cc. scuamos, melanom), boli hematologice (limfoame Hodgkin, Non-Hodgkin, plasmocitom, mielom)
Nivel 1-2 - tumori ale capului și gâtului (tumori ale osului temporal, tumorile sinusurilor nazale), sarcoame (osoase, sarcom Ewing, părți moi), tumori ginecologice (vulva, vagin), tumori urologice (ureter, uretră), tumori SNC (Craniofaringioame, Ependimoame, Leziuni pineale, Tumori neuroectodermice primitive, Limfoame cerebrale primare, Meduloblastoame, Tumori pe bază de craniu), limfom cutanat.
5.13.1.
Științe fundamentale
5.13.1.1.
Radiobiologie
1.
Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular
...
2.
Leziuni ADN
...
3.
Efecte celulare, mecanismul morții celulare
...
4.
Repararea leziunilor induse de iradiere
...
5.
Curbe de supraviețuire celulară
...
6.
Sisteme tisulare normale
...
7.
Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice
...
8.
Efectul oxigen, sensibilizatori și protectori
...
9.
Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică
...
10.
Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale
...
11.
Evaluarea răspunsului tumoral
...
12.
Interacțiunea tratament citotoxic și radioterapie
...
13.
Factori predictivi ai răspunsului la iradiere
...
...
5.13.1.2.
Bazele fizicii radiațiilor
1.
Structura atomului și nucleului
...
2.
Radioactivitate
...
3.
Caracteristicile particulelor și radiației electromagnetice
...
4.
Dispozitive de măsurare a radiațiilor
...
5.
Descrierea proceselor implicate în absorbția fotonilor, procesele de împrăștiere și interacțiunile electronilor
...
6.
Descrierea principiilor de bază ale producerii razelor X
...
7.
Doze și unități fundamentale de radiație
...
8.
Principii de producere și utilizare a imaginilor în radioterapie
...
9.
Radioterapie externă/brahiterapie cu fotoni
...
10.
Radioterapie cu electroni
...
11.
Brahiterapie: principii generale, tehnici, sisteme afterloading, HDR, MDR, LDR, PDR etc.
...
12.
Planificarea și administrarea tratamentului pentru fascicule de fotoni și electroni
...
13.
Proton terapie - principii generale
...
...
5.13.1.3.
Fizica aplicată în radioterapie
1.
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X
...
2.
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a acceleratorului liniar
...
3.
Descrierea sistemelor de colimare specializate
...
4.
Descrierea sistemelor de brahiterapie
...
5.
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului
...
6.
Definiția, explicarea și discutarea distribuției dozei absorbite
...
7.
Descrierea planului de tratament a simulării CT și aplicarea practică a acestora
...
8.
Evaluarea beneficiului tehnicilor de iradiere conformaționale (3D-CRT), IMRT, VMAT, IGRT și speciale (radioterapia intraoperatorie, radioterapia stereotactică, iradierea corporeală totală, iradierea suprafeței corporeale totale)
...
9.
Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă
...
10.
Specificarea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie
...
11.
Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D, IMRT, VMAT, stereotaxie și brahiterapie (LDR, HDR, PDR, MDR)
...
12.
Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, VMAT, a RT stereotactice, a tratamentului cu particule altele decât fotoni și ale brahiterapiei
...
...
5.13.1.4.
Radioprotecție
1.
Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA
...
2.
Efecte stohastice și deterministice
...
3.
Riscul inducției tumorilor secundare
...
4.
Factorul de pondere al radiației
...
5.
Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut
...
6.
Consecințele expunerii la radiații, radioprotecție și doza limită pentru expunerea profesională și populațională
...
7.
Legislația europeană și națională
...
8.
Cunoașterea bazată pe evidență în radioprotecție
...
...
5.13.1.5.
Determinarea volumului țintă
1.
Modalități imagistice, proceduri și tehnici
...
2.
Determinarea volumului țintă în practica clinică
...
3.
GTV, CTV, PTV și recomandări ICRU relevante
...
...
5.13.1.6.
Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice
1.
Principii de etică în cercetarea clinică. Consimțământul informat.
...
2.
Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor
...
3.
Teste de semnificație
...
4.
Analize univariate/multivariate
...
5.
Metode de prezentare a datelor - curbe de suparviețuire, Forest-plot, waterfall, histograme, intervale de confidență etc.
...
6.
Specificitate/sensitivitate/validitate/putere
...
7.
Meta-analize și importanța lor
...
8.
Nivele de evidență și grad de recomandare
...
9.
Identificarea capcanelor: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, fraude, etc.
...
...
...
5.13.2.
Radioterapie clinică
Specialiștii în radioterapie trebuie să fie capabili să acționeze ca membri independenți și responsabili ai echipei multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe:
–
Recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului
...
–
Stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate
...
–
Evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere (sau a tratamentului asociat), planificarea și aplicarea tratamentului radiologic optimal, a tratamentului asociat radiologic și sistemic, urmărirea în bolnavilor în cursul și după terminarea tratamentului
...
–
Cunoașterea tratamentelor de susținere//simptomatice și îngrijirea bolnavilor terminali
...
–
Diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei
...
–
Evaluarea impactului radioterapiei asupra calității vieții pacienților
...
–
Comunicarea adecvată și cu acuratețe cu pacienții cu cancer
...
–
Conduita de management a problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale
...
–
Practicarea profesiei medicale în concordanță cu etica medicală și drepturile pacienților
...
Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice și practice în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică:
1.
Cap și gât
–
Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
2.
Tract gastrointestinal
–
Esofag (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Stomac (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Intestin subțire (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Colorectal (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Anus (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Tract biliar (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Ficat (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Pancreas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
3.
Plămân/Mediastin
–
Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - implicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
4.
Os și țesuturi moi
–
Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Tumori de părți moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutic - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
5.
Tumori Cutanate
–
Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
6.
Glandă mamară (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
7.
Ginecologie
–
Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
8.
Tract genitourinar
–
Prostată (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Vezică (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Testicol (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Rinichi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Ureter (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Uretră (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Penis (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
9.
Tumori oftalmice/orbitare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
10.
Limfoame și leucemii
–
Limfom Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Limfom non-Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Leucemii (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Mielom multiplu și/sau plasmocitom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Iradiere corporeală totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Iradiere cutanată totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
11.
Sistem nervos central
–
Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Măduva spinală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
–
Bază de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție - plicații, indicație terapeutică - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
...
...
12.
Tumori cu punct de plecare necunoscut
...
13.
Paliații și urgențe oncologice
–
Metastaze osoase
...
–
Metastaze cerebrale
...
–
Compresia măduvei spinării
...
–
Sindrom de venă cavă superior
...
–
Sindroame hemoragice
...
...
19.
Reiradieri
–
Tumori cerebrale
...
–
Tumori orbitale
...
–
Tumori ale capului și gâtului
...
–
Tumori bronhopulmonare
...
–
Tumori esofagiene
...
–
Tumori ale glandei mamare recurente
...
–
Tumora de prostată
...
–
Tumora de rect
...
–
Tumori ginecologice
...
–
Tumori ale parților moi (sarcoame)
...
–
Tumorile recurente ale pielii
...
–
Leucemia și Limfomul
...
–
Metastaze osoase
...
–
Metastaze cerebrale
...
...
20.
Boli benigne cu indicație de radioterapie
–
Osificare heterotopică
...
–
Adenoame hipofizare
...
–
Craniofaringiom
...
–
Schwannom vestibular
...
–
Glomus tumor/Paragangliomul
...
–
Angiofibrom nazofaringian juvenil
...
–
Histiocitoza X
...
–
Hemangioame: Sindromul Kasabach-Merritt, hemangiom choroidal, hemangiom vertebral
...
–
Neuralgia trigeminală
...
–
Epilepsiile refractare
...
–
Boala Parkinson refractară
...
–
Pterygium
...
–
Oftalmopatia Graves
...
–
Pseudotumora orbitală/Hiperplazia limfoidă reactivă
...
–
Osteoartrita
...
–
Sindrom Gorham-Stout
...
–
Sinovita vilonodulară pigmentată
...
–
Tumori desmoide (fibromatoză agresivă sau fibromatoză musculoaponevrotică profundă)
...
–
Boala Peyronie (induratio penis plastica)
...
–
Contractura Dupuytren
...
–
Cheloizi și cicatrici hipertrofice
...
...
...
...
5.14.
Radioterapia pediatrică
Afecțiunile maligne specifice despre care medicii rezidenți ar trebui să aibă cele mai detaliate cunoștințe sunt:
–
Afecțiuni maligne "de dezvoltare": retinoblastom; neuroblastom; Tumora lui Wilms
...
–
Tumori hematologice maligne: LAL; limfomul Hodgkin
...
–
Tumori maligne musculo-scheletice: rabdomiosarcom; Sarcomul lui Ewing; osteosarcom;
...
–
Tumori maligne ale SNC: Meduloblastom; ependimom; Gliom de trunchi cerebral; Alte glioame;
...
1.
Tumori ale celulelor germinale ale SNC
...
2.
Principii generale de oncologie pediatrică
...
3.
Examenul oncologic al pacientului pediatric
...
4.
Tehnici de imobilizare, simularea pacientului pediatric
...
5.
Volume țintă în radioterapia pediatrică
...
6.
Tehnici, doze, fracționări în radioterapia pediatrică
...
...
5.15.
Infecțiile în cancer
...
5.16.
Complicațiile radioterapiei
...
...
6.
Portofoliu și caiet de lucrări (european log-book)
Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții odată pe an.
Portofoliul conține documentele colectate de rezident pe tot parcursul pregătirii, care trebuie actualizat permanent și care reflectă dezvoltarea competenței acestuia.
Portofoliul cuprinde următoarele capitole:
–
Date personale
...
–
Programa de pregătire
...
–
Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program
...
–
Rezultatul testelor și examenelor de pe parcursul pregătirii teoretice
...
–
Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident
...
–
Conferințe, cursuri, manifestări științifice la care a participat
...
–
Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului
...
–
Aprecierea de către directorul de program a conținutului și acurateții portofoliului
...
...
7.
Evaluare
Se recomandă auditul extern regulat al programului educațional. Dacă nu există un sistem de audit extern național se recomandă evaluarea programului de către reprezentanți ai sistemului european de audit în radioterapie. Audit extern cu profesioniști externi din alte centre corp de auditori ales de Ministerul Sănătății
Auditul intern se va realiza în conformitate cu normele europene (normele societății europene de oncologie și radioterapie - ESTRO).
Se vor admite la examenul de specialitate medicii rezidenți care au parcurs cu succes toate modulele de pregătire și au primit acordul/avizul coordonatorului de program pe baza evaluărilor efectuate pe parcursul formării profesionale, a portofoliului și a caietului de lucrări.
...
8.
Re-certificare
Recomandăm re-certificare periodică din 5 în 5 ani conform normelor europene și internaționale. Pentru re-certificare este obligatoriu participarea la fie două cursuri ESTRO (Target Volume Determination și Evidence Based Radiation Oncology) sau la un curs ESTRO (Target Volume Determination ori Evidence Based Radiation Oncology) și un curs organizat la nivel național.
*Bibliografie
1.
https://www.uems.eu/data/assets/pdf_file/0005/122963/UEMS-2019.46-European-Training-Requirements-in-Radiation-Oncology-Radiotherapy.pdf
...
2.
Edward C. Halperin, David E. Wazer, Carlos A. Perez, Luther W. Brady. Perez & Brady's Principles and Practice of Radiation Oncology, 7th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019.
...
3.
Curriculum de pregătire în specialitatea Anatomie Patologică https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
4.
Curriculum de pregătire în specialitatea Terapie Intensivă https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
5.
Curriculum de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
6.
Curriculum de pregătire în specialitatea Hematologie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
7.
Curriculum de pregătire în specialitatea Medicina de Urgență https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
8.
Curriculum de pregătire în specialitatea Medicină Internă https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
9.
Curriculum de pregătire în specialitatea Medicină Nucleară https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
10.
Curriculum de pregătire în specialitatea Oncologie Medicală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
11.
Curriculum de pregătire în specialitatea Oto-rino-laringologie și Chirurgie Cervicofacială https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
12.
Curriculum de pregătire în specialitatea Radiologie-Imagistică Medicală https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
13.
Curriculum de pregătire în specialitatea Neurologie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
14.
Curriculum de pregătire în specialitatea Radioterapie https://rezidentiat.ms.ro/curricule/_curricule.html
...
15.
https://www.ranzer.com/trainees/radiation-oncology-training-program/training-program
...
16.
Ann M. Berger, Joseph F. O'Neill. Principles and Practice of Palliative Care and Supportive Oncology, 5th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2022.
...
* Bibliografia se va reactualiza anual, funcție de publicarea de tratate în ediții noi, actualizate cu progresele cunoașterii științifice; se va publica cu 1 an înaintea următorului examen de obținere a titlului de medic specialist
...
TEMATICA
pentru examenul de medic specialist specialitatea
RADIOTERAPIE
I.
PROBA SCRISĂ
...
II.
PROBA CLINICĂ
...
III.
PROBA PRACTICĂ
...
I.
Proba scrisă
1.
Biologia cancerului: cancerogeneza și progresie tumorală
...
2.
Epidemiologia cancerului
...
3.
Prevenirea cancerului, depistare precoce, educația sanitară a populației
...
4.
Morfopatologia tumorilor maligne
...
5.
Semne și simptome ale bolii canceroase
...
6.
Metode de diagnostic
...
7.
Clasificarea, stadializarea și factori de prognostic
...
8.
Decizia terapeutică: obiectivele tratamentului și alegerea modalităților terapeutice
...
9.
Tratamentul chirurgical: principii generale
...
10.
Radioterapia: principii generale
...
11.
Fizica radiațiilor: tipuri de radiații, parametrii fascicolului de radiații, metode și unități de măsură, calculul timpului de expunere, izodoze, combinații de fascicole, modificatori de fascicule.
...
12.
Radioprotecție: principii generale, consecințele expunerii la radiații, riscul tumorilor radio- induse.
...
13.
Bazele biologice ale efectului radiațiilor asupra materiei vii
...
14.
Răspunsul tumorilor la iradiere
...
15.
Tehnici și echipamente pentru radioterapie externă: acceleratori lineari, cyberknife, gammaknife, 3D-CRT, IMRT, IGRT, VMAT, SBRT/SRS, protonoterapia etc.
...
16.
Tehnici și echipamente pentru brahiterapie: sistemele de loading și afterloading, HDR, LDR, MDR, PDR, brahiterapie interstițială, intracavitară, de contact etc.
...
17.
Planul de tratament și dozimetria în radioterapia externă
...
18.
Planul de tratament și dozimetria în brahiterapie
...
19.
Utilizarea terapeutică a radionuclizilor
...
20.
Chimioterapia și tratamentele hormonale: principii generale
...
21.
Tratamentele biologice, țintite, imunoterapia și alte forme de tratament, principii generale
...
22.
Principiile asocierii radioterapiei cu alte terapii oncologice(radio-chimioterapie, radio- bioterapie, radio-imunoterapie)
...
23.
Efecte acute și tardive ale iradierii în țesuturile sănătoase
...
24.
Urmărirea bolnavilor oncologici
...
25.
Tratamentele paliative în cancer
...
26.
Tratamentele de susținere și simptomatice
...
27.
Aspecte de psiho-oncologie și calitatea vieții
...
28.
Rolul radioterapiei în bolile nemaligne
...
29.
Principiile și metodologia trialurilor clinice
...
30.
Evaluarea trialurilor și rezultatelor clinice
...
31.
Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament
...
32.
Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
33.
Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
34.
Tumorile sistemului nervos central (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
35.
Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
36.
Cancerul orofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
37.
Cancerul rinofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
38.
Cancerul hipofaringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
39.
Cancerul laringelui (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
40.
Alte cancere ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
41.
Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
42.
Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
43.
Cancerele colorectale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
44.
Cancerele anale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
45.
Hepatocarcinomul (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
46.
Cancerul pancreasului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
47.
Cancerul cailor biliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
48.
Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
49.
Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
50.
Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
51.
Cancerul vulvei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
52.
Cancerul vaginului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
53.
Cancerul testicular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
54.
Cancerul prostatei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
55.
Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
56.
Cancerul vezicii urinare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
57.
Cancerele căilor urinare extravezicale: bazinet, ureter, uretră (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
58.
Cancerul tiroidian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
59.
Tumora carcinoidă și tumorile neuroendocrine (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
60.
Alte neoplazii ale sistemului endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
61.
Sarcoamele de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
62.
Tumorile osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
63.
Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
64.
Tumorile maligne ale ochiului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
65.
Boli mieloproliferative maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
66.
Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, stadializare, evoluție, indicațiile radioterapiei, tehnici de iradiere, rezultate, toxicitate acută și tardivă).
...
67.
Bioetica și jurisprudența în oncologie-radioterapie.
...
...
II.
Proba clinică
Proba clinică constă din examinarea unui bolnav oncologic, formularea diagnosticului de malignitate, bilanțul preterapeutic și stadializare, indicația terapeutică și planul de tratament, respectiv:
–
examenul clinic general și local conform topografiei cancerului (examen ginecologic, ORL, tușeu rectal, etc.)
...
–
interpretarea examinărilor imagistice sau instrumentale efectuate pacientului - caz clinic de examen
...
–
prezentarea cazului examinat
...
...
III.
Proba practică
Definirea protocol de simulare (poziție, imobilizare, achiziție date anatomice etc)
Conturajul volumelor țintă și al organelor la risc.
Elaborarea planului de radioterapie (prescripția dozei totale, număr fracțiuni, etalare pe diferite volume țintă, cu completarea fișei tehnice de iradiere acolo unde e aplicabil).
Evaluarea dozimetrică, criteriile de acceptanță dozimetrică pentru volumele țintă și organele la risc (Doza max, Doza medie, Histograme doze volum)
Definirea protocolului de verificare imagistică și verificarea practică online sau off-line (kV sau MV)
...
*Bibliografie
1.
www.nccn.org**
...
2.
Edward C. Halperin, David E. Wazer, Carlos A. Perez, Luther W. Brady. Perez & Brady's Principles and Practice of Radiation Oncology, 7th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019.
...
3.
John P. Gibbons. Khan's The Physics of Radiation Therapy, 6th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2019.
...
4.
Michael C. Joiner, Albert J. van der Kogel. Basic Clinical Radiobiology, 5th Edition. CRC Press Taylor & Friends Group. 2019.
...
5.
Ann M. Berger, Joseph F. O'Neill. Principles and Practice of Palliative Care and Supportive Oncology, 5th Edition. Lippincott Williams Wilkins. 2022.
...
* Bibliografia se va reactualiza din șase în șase luni, în funcție de publicarea de tratate în ediții noi, actualizate cu progresele cunoașterii științifice; bibliografia actualizată se va publica cu minim 6 luni înaintea susținerii următorului examen de obținere a titlului de medic specialist
** Pentru a accesa ghidurile clinice este necesară crearea unui cont gratuit
20.03.2024
COMISIA de RADIOTERAPIE a Ministerului Sănătății din România
Prin Președinte
Prof. Univ. Dr. Gabriel Kacso
(la 06-06-2025,
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN RADIOTERAPIE a fost modificat de Anexa nr. 2 din ANEXELE din 7 mai 2025 aprobate prin ORDINUL nr. 1.374/4.152/2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iunie 2025
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Definiția specialității:
Medicina Fizică și de Reabilitare (MFR) este o specialitate medicală clinică ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și
managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora,
adresându-se în special afectărilor (impairment) și limitărilor de activitate ale acestora cu scopul de a facilita funcționarea fizică și
cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modificarea factorilor personali și de mediu.
Medicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a
Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF
conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) - OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă.
Cu toate că partea de "Medicină Fizică" a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, "Medicina Fizică" și "Medicina de Reabilitare" evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală.
Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de participare:
• Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției și/sau structurii corpului;
• Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;
• Restricția de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață.
Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectând interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea trăiește. Depășirea dificultăților întâlnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu.
Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară între problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).
În conformitate cu Raportul Mondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă "un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate să obțină și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurător" (Organizația Mondială a Sănătății, 2011).
Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiilor și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.
Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare.
Asistența de Reabilitare Medicală reprezintă un tip particular de asistență medicală/strategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă.
Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți și cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic și evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale.
Echipa multi-profesională de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de MFR, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.
Servicii de Reabilitare Medicală - sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală.
Proceduri specifice de Reabilitare Medicală: fizioterapie, kinetoterapie, balneoterapie, biofeedback, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale. Acestea se aplică numai la indicația sau de către medicul specialist de MFR.
Serie de proceduri specifice de Reabilitare Medicală - aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametri, ritmicitate, număr de zile de aplicare.
Baza de Reabilitare Medicală - spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de Reabilitare Medicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de către medicul specialist de MFR.
Factori Naturali Terapeutici - ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folosiți în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare.
Stațiune Balneară (SB) - localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de Reabilitare Medicală, avizate de Ministerul Sănătății în condițiile legii.
Referințe:
1.
World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română
...
2.
Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006.
...
3.
World Report on Disability - tradus în limba română, WHO 2011
...
4.
Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):765-9. (PMID: 21826389)
...
5.
Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1])
...
6.
Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):760-4. (PMID: 21874211)
...
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
15
MODULUL 1
Medicină Fizică și de Reabilitare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
27 1/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 2
Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 3
Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 4
Electromiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 5
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 6
Neurologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 7
Cardiologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 8
Reumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 9
Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 10
Ortopedie-Traumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 11
Pneumologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 12
Geriatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 13
Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 14
Medicină Sportivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
MODULUL 15
Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică
1200
Total ore pregătire practică
4800
Structura programului
Modulul 1, anul I, III, IV, V: Medicină Fizică și de Reabilitare
Nr. ore curs. 550
Nr. ore practică. 2200
I.
Tematică.
Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii.
Adaptat după UEMS-PRM - www.euro-prm.org
Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează.
A.
Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR)
A.1.
Domeniul de competență în MFR
...
A.2.
Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății - OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.
...
A.3.
Evaluarea în MFR
...
A.4.
Diagnosticul în MFR
...
A.5.
Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)
...
A.6.
Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
...
A.7.
Evaluarea rezultatelor în MFR
...
A.8.
Evaluarea calității vieții QoL în MFR
...
A.9.
MFR și Electrodiagnosticul
...
A.10.
Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); Biofeedback
...
A.11.
Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc
...
A.12.
Orteze și proteze.
...
A.13.
Scaune rulante și tehnologia de asistare.
...
A.14.
Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.
...
A.15.
Tehnologii avansate de asistare în MFR.
...
A.16.
Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.
...
A.17.
MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități
...
A.18.
Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii, etc.)
...
A.19.
Cercetarea în MFR.
...
A.20.
Considerente etice în MFR.
...
A.21.
Altele în Bioștiințe în Reabilitare, Științele Reabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcționării Umane.
...
A.22.
Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
...
...
B.
MFR în afecțiunile sistemului nervos
B.1.
MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral)
...
B.2.
MFR la persoanele cu leziuni cerebrale dobândite
...
B.3.
MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebrale
...
B.4.
MFR la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TVM)
...
B.5.
MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă)
...
B.6.
MFR la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala Parkinson)
...
B.7.
MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv periferic
...
B.8.
MFR la persoanele cu tulburări cognitive și comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologică)
...
B.9.
MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutiție
...
B.10.
MFR la copiii și adulții cu paralizie cerebrală
...
B.11.
MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare
...
B.12.
Altele
...
...
C.
MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale
C.1.
MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale
...
C.2.
MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)
...
C.3.
MFR la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletale
...
C.4.
MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)
...
C.5.
MFR la persoanele cu osteoporoză
...
C.6.
MFR la persoanele cu leziuni ale mâinii
...
C.7.
MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decât la C9) și cu fracturi
...
C.8.
MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive
...
C.9.
MFR la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputație
...
C.10.
MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)
...
C.11.
MFR la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare
...
C.12.
Altele
...
...
D.
MFR în alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate
D.1.
MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculare
...
D.2.
MFR la persoanele cu boli respiratorii
...
D.3.
MFR la persoanele cu cancer
...
D.4.
MFR la persoanele cu durere cronică
...
D.5.
MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați)
...
D.6.
MFR la copiii cu dizabilități (alții decât la pct. B11 și B12)
...
D.7.
MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurente
...
D.8.
MFR la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit)
...
D.9.
MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului
...
D.10.
MFR, dizabilitatea și sexualitatea
...
D.11.
MFR la persoanele cu transplant de organ
...
D.12.
Altele (ex. Reabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz)
...
...
E.
Științele integrative și clinice de Reabilitare Medicală
E.1.
Cercetarea în domeniul Serviciilor de MFR
...
E.2.
Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR.
...
E.3.
Administrație și Management în MFR.
...
E.4.
Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația.
...
E.5.
Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv Medicina Bazată pe Dovezi) în MFR.
...
E.6.
Managementul calității în MFR
...
E.7.
Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR
...
E.8.
Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.
...
E.9.
Reabilitarea în comunitate.
...
E.10.
Rețele și protocoale în MFR.
...
E.11.
Altele.
...
...
...
II.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
III.
Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
...
2.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
...
3.
Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
...
4.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
...
...
Modulul 2, anul IV sau V: Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
Nr. ore curs. 100
Nr. ore practică. 400
I.
Tematică.
1.
Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.
...
2.
Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.
...
3.
Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare.
...
4.
Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).
...
5.
Tulburări de creștere.
...
6.
Inegalități ale membrelor inferioare.
...
7.
Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.
...
8.
Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.
...
...
II.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
III.
Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
...
2.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
...
3.
Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
...
4.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
...
...
Modulul 3, anul IV sau V: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-Scheletal
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Generalități despre ecografie și sonde
...
2.
Anatomia ecografică a aparatului locomotor
...
3.
Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizică și de Reabilitare
...
4.
Revărsate articulare, tenosinovite
...
5.
Examinarea canalului carpian, tarsian
...
6.
Examinarea ecografică a piciorului în încărcare
...
7.
Examinarea ecografică a țesuturilor moi - mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze
...
8.
Examinarea ecografică a umărului - rupturile coafei rotatorilor
...
9.
Examinarea ecografică a genunchiului - leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale
...
10.
Rupturile tendoanelor - achilean, rotulian, cvadricipital, bicipital
...
11.
Hematoamele și revărsatele intra-articulare
...
12.
Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale - localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.
...
...
II.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
III.
Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
...
2.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
...
3.
Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
...
4.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
...
...
Modulul 4, anul IV sau V: Electromiografie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Introducere. Investigația electronică neuromusculară.
...
2.
Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.
...
3.
Inervația radiculară, tronculară, miotomală
...
4.
Leziuni de nervi periferici
...
5.
Tehnici clasice de electrodiagnostic
...
6.
Aparatura de electromiografie
...
7.
Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.
...
8.
Electro-mio-neurografia - principii generale
a)
Studii de conducere nervoasă motorie
...
b)
Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica
...
c)
Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire
...
d)
Stimularea repetativă
...
...
9.
Biofeed-back electromiografic
...
10.
Metode cantitative în electromiografie - EMG kineziologică
a)
Stimularea magneto-electrică
...
b)
Patologia EMG
● Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
● Miopatii
● Tulburări ale transmiterii neuro-musculare
...
...
...
II.
Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
...
III.
Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1.
Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
...
2.
Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
...
3.
Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
...
4.
Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
...
...
Modulul 5, anul I sau II: Imagistică medicală
Nr ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematica.
1.
Radiologia convențională a sistemului neuro-musculo-scheletal.
...
2.
Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal.
...
3.
Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM) a sistemului neuro-musculo-scheletal.
...
4.
Substanțele de contrast.
...
5.
Informatica imagistică.
...
6.
Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc).
...
7.
Noțiuni de Radioprotecție.
...
8.
Noțiuni de Radiologie Intervențională.
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic ale entităților obiectivabile prin mijloacele imagisticii medicale, conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască principalele aspecter imagistice din specialitate.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat în specialitate.
...
Modulul 6, anul II sau III: Neurologie
Nr. ore curs. 100
Nr. ore practică. 400
I.
Tematică.
1.
Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică
...
2.
Patologia pericarionului neuronal
...
3.
Patologia fibrei nervoase periferice
...
4.
Sindromul de neuron motor periferic
...
5.
Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central
...
6.
Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale
...
7.
Sindroamele de trunchi cerebral
...
8.
Sindromul cerebelos
...
9.
Sindroame diencefalice
...
10.
Sindroame extrapiramidale
...
11.
Sindromul piramidal
...
12.
Sindroame corticale
...
13.
Sindroame vegetative
...
14.
Patologia substanței reticulare
...
15.
Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral
...
16.
Hemiplegia și paraplegia
...
17.
Scleroza multiplă (în plăci)
...
18.
Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene
...
19.
Epilepsia
...
20.
Cefaleea și sindroamele migrenoase
...
21.
Patologia neuro-musculară: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii
...
22.
Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică
...
23.
Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial
...
24.
Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern
...
25.
Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici
...
26.
Neuropatii senzitive
...
27.
Tumori cerebrale și medulare
...
28.
Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulare
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 7, anul II sau III: Cardiologie
Nr. ore curs. 60
Nr. ore practică. 240
I.
Tematică.
1.
Aritmiile cardiace
...
2.
Valvulopatiile
...
3.
Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)
...
4.
Hipertensiunea arterială
...
5.
Hipertensiunea pulmonară
...
6.
Cordul pulmonar cronic
...
7.
Insuficiența cardiacă
...
8.
Arteriopatiile periferice
...
9.
Ateroscleroza
...
10.
Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor
...
11.
Patologia cardiovasculară a vârstnicului
...
12.
Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv
...
13.
Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice
...
14.
Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică
...
15.
Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice
...
16.
Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare
...
17.
Recuperarea pacienților cardiovasculari
...
18.
Terapia specifică conservatoare cardiovasculară
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 8, anul II sau III: Reumatologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic)
...
2.
Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)
...
3.
Inflamația și imunologia bolilor reumatice
...
4.
Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară
...
5.
Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos)
...
6.
Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)
...
7.
Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren
...
8.
Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.
...
9.
Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulare - forme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos)
...
10.
Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)
...
11.
Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă.
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 9, anul II sau III: Chirurgie plastică
Nr ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematica
1.
Accidentele traumatice ale: tegumentului și anexelor, mușchilor, țesutului subcutan, nervilor periferici (incluzând sindroamele de compresie), articulațiilor și ligamentelor, tendoanelor și oaselor.
...
2.
Managementul arsurilor.
...
3.
Microchirurgia nervilor periferici și a vaselor.
...
4.
Noțiuni de îngrijire a plăgilor
...
5.
Managementul escarelor.
...
6.
Noțiuni de chirurgie estetică.
...
...
II.
Obiective educaționale.
Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice, conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate:
...
● Va putea să recunoască principalele entități care fac obiectul chirurgiei plastice conform cu tematica supraiacenta.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice.
Modulul 10, anul II sau III: Ortopedie-Traumatologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcționala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale
...
2.
Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului
...
3.
Traumatismele cotului: luxații, fracturi - tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive
...
4.
Traumatisme la nivelul pumnului - implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical
...
5.
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă - semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive
...
6.
Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională
...
7.
Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi - semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale
...
8.
Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice
...
9.
Osteonecroza aseptică de cap femural
...
10.
Șoldul operat protezat
...
11.
Traumatismele de genunchi: luxații, entorse, leziuni meniscale, fracturi - semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
...
12.
Genunchiul operat și protezat
...
13.
Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi - aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
...
14.
Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor
...
15.
Scolioze
...
16.
Cifoze
...
17.
Hernia de disc lombară operată
...
18.
Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice
...
19.
Algoneurodistrofia cu diferite topografii
...
20.
Amputațiile
...
21.
Protezarea
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 11, anul II sau III: Pneumologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Astmul bronșic
...
2.
BPOC
...
3.
Bronșiectazia
...
4.
Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC
...
5.
Alergoze-penumoconioze
...
6.
Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici
...
7.
Bolile peretelui toracic
...
8.
Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii
...
9.
Terapia respiratorie
...
10.
Explorări în penumofitiziologie
...
...
II.
Obiective educaționale.
Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 12, anul II sau III: Geriatrie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice
...
2.
Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice
...
3.
Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici
...
4.
Patologia digestivă la vârstnici
...
5.
Tulburările de nutriție la vârstnici
...
6.
Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici
...
7.
Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenală, paratiroida, diabetul vârstnicilor
...
8.
Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget
...
9.
Tulburările sanguine la vârstnici
...
10.
Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice. Escarele
...
11.
Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare
...
12.
Tulburările psihice ale vârstnicului
...
13.
Afecțiunile tumorale la vârstnici
...
14.
Aspecte de gerontologie socială
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 13, anul II sau III: Neurochirurgie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160
I.
Tematică.
1.
Traumatisme cranio-cerebrale
...
2.
Traumatisme vertebro-medulare
...
3.
Hernii discale
...
4.
Procese expansive intracraniene
...
5.
Procese expansive intrarahidiene
...
6.
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară
...
7.
Diagnosticul și tratamentul comelor
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente
...
III.
Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
...
Modulul 14, anul II sau III: Medicină Sportivă
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 80
I.
Tematică
1.
Introducere în Medicina Sportivă
...
2.
Exerciții fizice pentru sănătate
...
3.
Modificări adaptative acute și cronice induse de efortul fizic
...
4.
Capacitatea de efort: baze fiziologice și biochimice
...
5.
Refacerea post-efort
...
6.
Patologii specifice efortului fizic
...
...
II.
Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.
...
III.
Rezultate așteptate.
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate.
...
Modulul 15, anul V: Bioetica
Nr. ore curs. 10
Nr. ore practică. 40
I.
Tematică.
A.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
B.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinei și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
C.
Relația medic-pacient I - 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
D.
Relația medic-pacient II - 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
E.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
F.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
G.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
H.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
I.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
J.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
II.
Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de Bioetică
...
III.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
● Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica
● Înțelegerea relației medic - pacient
● Înțelegerea eticii cercetării
● Înțelegerea eticii în transplant
● Înțelegerea eticii paliației
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
● Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR) la pacienții de toate vârstele
● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc
● Să învețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală
● Domeniul de competență în MFR
● Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății - OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.
● Evaluarea în MFR
● Diagnosticul în MFR
● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)
● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR - totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
● Evaluarea rezultatelor în MFR
● Evaluarea calității vieții QoL în MFR
● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.
● Orteze și proteze.
● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.
● Tehnologii avansate de asistare în MFR.
● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.
● Cercetarea în MFR.
● Considerente etice în MFR.
● Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
● Managementul calității în MFR
● Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR
● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.
● Reabilitarea în comunitate.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în:
● Afecțiunile sistemului nervos
● Afecțiunile ortopedice
● Afecțiunile musculoscheletale
● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare
● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
- probă scrisă
DA
- examen clinic
DA
- probă de abilități/manualități
DA
- probă pe casetă video
- probă operatorie
- dizertație
TEMATICA DE EXAMEN
Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Fizică și de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de ocupare a posturilor de specialitate, atât la adulți cât și la copii.
1.
Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală.
...
2.
Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți și Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală
...
3.
Analiza Mersului: Tehnologie și Aplicații Clinice.
...
4.
Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale.
...
5.
Imagistică Neurologică și Musculo-Scheletică.
...
6.
Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală.
...
7.
Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare.
...
8.
Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale.
...
9.
Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare.
...
10.
Kinesiologie.
...
11.
Exercițiul Terapeutic.
...
12.
Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare.
...
13.
Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES).
...
14.
Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc.
...
15.
Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infraroșii, lumina polarizată, etc.
...
16.
Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibrații, etc.
...
17.
Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie (inclusiv crioterapie).
...
18.
Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima, etc.
...
19.
Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni.
...
20.
Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi.
...
21.
Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale.
...
22.
Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției.
...
23.
Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare.
...
24.
Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare.
...
25.
Controlul Spasticității.
...
26.
Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală.
...
27.
Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice.
...
28.
Reabilitarea Cardiacă.
...
29.
Reabilitarea Pulmonară.
...
30.
Reabilitarea Ocupațională și Încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități.
...
31.
Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP.
...
32.
Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza)
...
33.
Afecțiunile Neuro-Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale.
...
34.
Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior.
...
35.
Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior.
...
36.
Lombosacralgia.
...
37.
Osteoporoza.
...
38.
Durerea Cronică.
...
39.
Durerea Musculară.
...
40.
Medicina Sportivă.
...
41.
Afecțiunile Neuronului Motor.
...
42.
Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii.
...
43.
Afecțiunile Miopatice.
...
44.
Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați.
...
45.
Leziunea Cerebrală Traumatică II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție
...
46.
Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut.
...
47.
Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării.
...
48.
Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central.
...
49.
Scleroza Multiplă.
...
50.
Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie.
...
51.
Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie
...
52.
Traumatismele Vertebro-Medulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare.
...
53.
Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare.
...
54.
Boala Vasculară Periferică a Membrului Inferior.
...
55.
Reabilitarea Persoanelor cu Cancer.
...
56.
Reabilitarea în Arsuri.
...
57.
Reabilitarea Pacienților Geriatrici.
...
58.
Transplantul de Organe: Intervenții de Reabilitare pentru Maximizarea Rezultatelor.
...
* Subiectele 51 ș 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică
Bibliografie:
1.
Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 2015
...
2.
Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol. 42, No. 4, 2006.
...
3.
Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I
...
4.
Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001.
...
5.
Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011.
...
6.
Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical.
...
7.
Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 2014
...
8.
Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în România. Ed. Sport Turism. 1984
...
9.
Sbenghe T. Kinesiologie - Știința Mișcării. Ed. Medicală, 2002
...
10.
Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
● Bilanț articular - 200
● Bilanț muscular - 200
● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular - 200
● Interpretare de Computer tomograf - 150
● Interpretare de Rezonanță magnetică 100
● Interpretare de Scintigrafie - 10
● Interpretare de Osteodensiometrie - 100
● Infiltrații periarticulare - 50
● Infiltrații intraarticulare - 20
● Analiza lichidului sinovial - buletine 20
● Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică - 60
● Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale - 60
● Interpretare de Electromiografii - 60
● Buletin de analize factori naturali terapeutici - 10
● Prezentare de referate - 10
● Prezentare de cazuri - 20
● Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului
● Evaluarea mersului și a posturii la copil
● Interpretare de Radiografii ale sistemului articular - 40 la copil
● Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale - 10 la copil
● Interpretarea de electromiografii - 10 la copil
...
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
–
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
() Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare
() Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.
...
...
2.2.
Drepturi
● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare, etc
● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare
● Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM
● Să participe la cursuri/specializări europene și internaționale
● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare
● Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale "Societatea Română de Reabilitare Medicală
...
2.3.
Obligații
–
Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate
...
–
Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
...
–
Să obțină acordul informat al pacientului
...
...
2.4.
Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist:
● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică
● Ecografie musculoscheletală
● Electromiografie
● Terapia Durerii
● Balneoterapie
● Podiatrie
...
2.5.
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Managementul Serviciilor de Sănătate
● Managementul Medical al Dezastrelor
● Îngrijiri paliative
● Acupunctură
● Homeopatie
● Apifitoterapie
● Medicină Aerospațială
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. Mihai Berteanu
Președinte al Comisiei de Specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare
Semnătura:
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Durata 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI
1.
MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17 1/2 luni = anii III, IV și V
...
2.
MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ - 5 luni (anul IV sau V)
...
3.
ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V)
...
4.
ELECTROMIOGRAFIE - 2 luni (anul IV sau V)
...
5.
IMAGISTICĂ MEDICALĂ - 2 luni (anul I sau II)
...
6.
NEUROLOGIE - 5 luni (anul II sau III)
...
7.
CARDIOLOGIE - 3 luni (anul II sau III)
...
8.
REUMATOLOGIE - 2 luni (anul II sau III)
...
9.
CHIRURGIE PLASTICĂ - 2 luni (anul II sau III)
...
10.
ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III)
...
11.
PNEUMOLOGIE - 2 luni (anul II sau III)
...
12.
GERIATRIE - 2 luni (anul II sau III)
...
13.
NEUROCHIRURGIE - 2 luni (anul II sau III)
...
14.
MEDICINĂ SPORTIVĂ - 1 lună (anul II sau III)
...
15.
BIOETICĂ - 2 săptămâni (anul V)
...
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
ANUL V
1
5
6
7
8
9
10
11
12
1
13
14
3
1
4
2
1
15
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA
REUMATOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
1.
DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv-vascular. Acestea cuprind: boli inflamatoare, degenerative, metabolice, afecțiuni ale părților moi și sindroame dureroase acute sau cronice la nivelul aparatului locomotor, incluzând și afectarea sistemică a altor organe și sisteme, inclusiv structuri vasculare și nervoase din cadrul bolilor menționate.
...
2.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata rezidențiatului de reumatologie este de 5 ani. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică reprezintă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
Curriculumul de pregătire în specialitatea reumatologie prevede un număr total de 1000 de ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată, respectiv câte 200 de ore didactice pe fiecare an de studiu universitar, incluzând: cursuri, seminare, prezentări de cazuri, referate etc. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitara (CFU), 1 credit = 25 de ore de instruire.
Pregătirea în specialitatea reumatologie se realizează prin parcurgerea modulelor detaliate în continuare. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (iar pentru cele cu durata de peste 12 luni, cel puțin anual) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire, de către coordonatorul de rezidențiat.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care, pe lângă consemnarea activității practice desfășurate vor fi menționate: participarea la programe de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, realizarea de prezentări de cazuri și susținerea de referate.
Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an), la programe / manifestări de educație medicală și efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat), sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat.
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat și parcurgerea integrală a modulelor de pregătire, se va susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în reumatologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul, cu cel puțin nota 7,00.
Examenul constă în patru probe:
● probă scrisă (10 subiecte din tematica de reumatologie);
● două probe clinice (1 caz din tematica de medicină internă/reumatologie și 1 caz de reumatologie);
● probă practică de interpretare a unor investigații / de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.
Tematica și bibliografia pentru examenul de medic specialist se regăsesc în
ANEXA 1
.
Tematica și bibliografia pentru examenul de medic primar se regăsesc în
ANEXA 2
.
...
3.
DURATA ȘI STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT ÎN REUMATOLOGIE
Durata totală: 5 ani (60 de luni)
Numărul total de module: 8
Anul 1
MODULUL 1: Reumatologie - inițiere în specialitate (R1) - 12 luni
Anul 2
MODULUL 2: Medicină internă (MI) - 12 luni
poate include un modul opțional cu durata de 3 luni, dintre următoarele: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie
Anul 3
MODULUL 3: Pediatrie (P) - 3 luni
MODULUL 4: Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie - 1,5 luni MODULUL 5: Bioetică (BE) - 0,5 luni
MODULUL 6: Explorări imagistice în reumatologie: radiologie, IRM și CT (IMG1) - 1 luna
MODULUL 7: Imagistica în reumatologie: Ecografie musculo-scheletică (IMG2) - 3 luni - se efectuează asociat modulului 8: Reumatologie-aprofundare în specialitate, într-un serviciu de reumatologie care este dotat cu cel puțin un ecograf și încadrat cu cel puțin un medic care deține competență în ecografie musculo-scheletică.
Anii 3-4-5
MODULUL 8: Reumatologie - aprofundare în specialitate (R2) - 27 luni
...
4.
OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE:
Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:
–
Capacitatea de a preciza diagnosticul, de a conduce managementul și aplicarea terapiei în bolile cronice, mai ales cele musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv, precum și cele din alte domeniile care intră în diagnosticul diferențial al patologiei reumatismale.
...
–
Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul de educație și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități, aplicarea sistematică a consimțământului informat pentru toate actele medicale efectuate.
...
–
Capacitatea de a comunica și a colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.
...
–
Redactarea documentelor medicale (raport medical, scrisoare medicală, bilet de externare, raportări, prescripții medicale, referate și evaluări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
–
Acordarea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală de specialitate.
...
–
Fundamentarea activității desfășurate pe principiul medicinei bazate pe dovezi, aplicarea sistematică în planurile terapeutice formulate a evaluării beneficiilor și riscurilor, cu păstrarea unui raport pozitiv între acestea. Cunoașterea semnificației factorilor de risc pentru bolile reumatice, precum și aplicarea unor programe de profilaxie, bazate pe influența acestora.
...
–
Capacitate de a accesa, a înțelege și a aplica informații medicale relevante pentru practica medicală, folosind surse variate (tratate, monografii, manuale, reviste, conferințe, baze de date științifice ș.a.).
...
–
Deprinderea modului de efectuare a unei cercetări clinice, precum și a modalității de analiza critica a publicațiilor de specialitate
...
–
Cunoașterea și respectarea regulamentelor și normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
...
Obiectivele specifice constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:
–
Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni reumatismale, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic;
...
–
monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de evoluția bolii și de răspunsul terapeutic.
...
–
Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor reumatismale și/sau a progresiei acestora.
...
–
Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor reumatismale prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.
...
–
Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de recuperare a bolilor reumatice.
...
–
Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică, a ghidurilor, recomandărilor și protocoalelor terapeutice în vigoare în specialitatea reumatologie.
...
–
Capacitatea de a desfășura independent activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical sau al unei secții de spital, inclusiv în cadrul unei echipe interdisciplinare.
...
...
5.
STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT ÎN REUMATOLOGIE:
(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)
MODULUL 1: Reumatologie - inițiere în specialitate (R1)- 12 luni
și
MODULUL 8: Reumatologie - aprofundare în specialitate (R2) - 27 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de reumatologie R1 și R2)
Număr de ore de pregătire teoretică:
MODUL 1: Reumatologie - inițiere în specialitate (R1): 200 de ore didactice
MODUL 8: Reumatologie - aprofundare în specialitate (R2): 450 de ore didactice
1.
Structura și funcțiile țesutului conjunctiv: noțiuni generale
...
2.
Structura și funcțiile articulațiilor; cartilajul articular, sinoviala și lichidul sinovial
...
3.
Structura și metabolismul osului
...
4.
Celulele implicate în inflamație și răspunsul imun
...
5.
Sisteme de semnalizare extra și intracelulare implicate în inflamație și răspunsul imun
...
6.
Inflamația în bolile reumatice
...
7.
Sistemul imun în bolile reumatice
...
6.
Genetica în bolile reumatice
...
7.
Anatomia funcționala și biomecanica aparatului locomotor
...
8.
Durerea în bolile reumatice
...
9.
Anamneza și examinarea fizica a sistemului musculo-scheletic; evaluarea fizică generală a pacientului cu boli reumatice
...
10.
Valoarea investigațiilor de laborator, inclusiv imunologice, în bolile reumatice
...
11.
Valoarea investigațiilor imagistice (radiologie, ecografie, IRM, CT, scintigrafie, capilaroscopie) în bolile reumatice
...
12.
Valoarea investigațiilor funcționale și a altor tehnici de evaluare (osteodensitometrie) în bolile reumatice
...
13.
Evaluarea impactului funcțional și a impactului asupra stării de sănătate în bolile reumatice
...
14.
Tratamentul durerii în bolile reumatice
...
15.
Antiinflamatoarele nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatice
...
16.
Glucocorticoizii în tratamentul bolilor reumatice
...
17.
Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice convenționale
...
18.
Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice țintite
...
19.
Medicamente imunosupresoare
...
20.
Terapia biologică
...
21.
Tratamentul local (intra- și peri-articular) în bolile reumatice
...
22.
Artrita reumatoida (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
23.
Artrita reumatoida (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
24.
Boala Still a adultului
...
25.
Sindromul Sjogren
...
26.
Artrita idiopatică juvenilă
...
27.
Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) (1): clasificare, epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
28.
Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica) (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
29.
Artropatia psoriazică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
30.
Artropatia psoriazică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
31.
Artritele reactive
...
32.
Alte spondilartrite periferice: artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată
...
33.
Lupusul eritematos sistemic (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
34.
Lupusul eritematos sistemic (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
35.
Sindromul antifosfolipidic
...
36.
Scleroza sistemică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinică, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
37.
Scleroza sistemică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
38.
Miopatii inflamatoare (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
39.
Miopatii inflamatoare (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
40.
Boala mixtă de țesut conjunctiv
...
41.
Colagenoze nediferențiate
...
42.
Vasculite sistemice de vase mari
...
43.
Vasculite sistemice de vase medii
...
44.
Vasculite sistemice de vase mici asociate ANCA
...
45.
Vasculite sistemice de vase mici prin complexe imune
...
46.
Boala Behcet
...
47.
Policondrita recidivantă
...
48.
Guta și hiperuricemia (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
49.
Guta și hiperuricemia (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
50.
Alte artropatii microcristaline
...
51.
Sindroamele auto-inflamatoare
...
52.
Boala artrozică (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
53.
Boala artrozică (2): forme clinice, evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
54.
Osteoporoza (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
55.
Osteoporoza (2): forme clinice, complicații, tratament, monitorizare
...
56.
Osteomalacia
...
57.
Boala Paget a osului
...
58.
Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoza scheletica difuza, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO
...
59.
Osteonecroza. Osteocondritele
...
60.
Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate
...
61.
Fibromialgia
...
62.
Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar
...
63.
Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, glezna și antepicior
...
64.
Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)
...
65.
Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)
...
66.
Boala Lyme
...
67.
Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice
...
68.
Manifestări reumatice în infecția HIV
...
69.
Boala prin IgG4
...
70.
Manifestări reumatice asociate bolilor sistemice: amiloidoza, sarcoidoza
...
71.
Manifestări reumatice asociate bolilor metabolice, endocrine, neurologice, hematologice, renale (inclusiv la dializați)
...
72.
Tumori articulare și osoase (primare și secundare)
...
73.
Sindroame reumatice paraneoplazice și asociate terapiei cu inhibitori de check point
...
74.
Sarcina și lactația în bolile reumatice
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare Investigații (comună pentru modulele de reumatologie R1 și R2)
Manevre:
● Metode clinice de bilanț articular și muscular
● Numărători articulare
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artritei reumatoide
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea spondilartritelor axiale
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artropatiei psoriazice
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea lupusului eritematos sistemic
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea vasculitelor
● Patient-reported outcomes
● Puncția articulara și evacuarea lichidului sinovial
● Infiltrațiile intra-articulare și peri-articulare
Interpretare investigații:
● Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator
● Teste de imunologie: autoanticorpi, complement seric
● Analiza lichidului sinovial
● Metode de explorare a metabolismului osos
● Interpretarea unei radiografii osteo-articulare
● Scoruri radiologice utilizate în reumatologie
● Ecografia musculoscheletală
● Scintigrafia osteoarticulară
● Tomografia computerizată
● Imagistica prin rezonanță magnetică
● Osteodensitometria
● Electromiografia
● Capilaroscopia
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de reumatologie R1 și R2)
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:
–
să obțină corect și nuanțat anamneza unui pacient cu patologie autoimună sau musculoscheletală
...
–
să examineze corect și complet un pacient cu patologie reumatică (examenul musculoscheletal și examenul general)
...
–
să stabilească planul de investigații paraclinice necesar pentru precizarea diagnosticului
...
–
să interpreteze examenele paraclinice indicate
...
–
sa indice consulturile interdisciplinare necesare
...
–
să stabilească diagnosticul pozitiv și diferențial
...
–
sa evalueze gradul de activitate a bolii și complicațiile acesteia
...
–
sa stabilească programul terapeutic adaptat fiecărui caz în parte
...
–
sa efectueze manevrele diagnostice / terapeutice specifice fiecărei boli, inclusiv pe cele invazive
...
–
să stabilească planul de monitorizare a evoluției bolii sub tratament, să ajusteze programul terapeutic în funcție de rezultatele obținute
...
–
să evalueze prognosticul bolii
...
–
să întocmească foaia de observație clinica și epicriza, alte documente medicale sau administrative conexe actului de îngrijire medicală
...
–
sa efectueze în mod independent, fără îndrumare, consultații medicale ambulatorii, supravegherea pacienților cu boli reumatice internați în spital, să efectueze gărzi într-un serviciu de reumatologie
...
–
să cunoască organizarea generala a sistemului sanitar în România, precum și prevederile esențiale în acordarea serviciilor medicale de reumatologie pentru pacienții asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate.
...
...
MODULUL 2: Medicină internă (MI)- 12 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 200 de ore didactice (se reduce la 150 de ore, în cazul alegerii unui modul opțional de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie, care vor prelua subiectele teoretice corespunzătoare fiecărei specialități)
1.
Pneumoniile
...
2.
Pneumopatiile interstițiale difuze
...
3.
Astmul bronșic
...
4.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
...
5.
Tuberculoza pulmonară
...
6.
Neoplasmul bronhopulmonar
...
7.
Pleureziile
...
8.
Hipertensiunea arterială pulmonară
...
9.
Endocarditele
...
10.
Miocarditele și cardiomiopatiile
...
11.
Boala coronariană ischemică
...
12.
Tulburările de ritm și de conducere
...
13.
Pericarditele
...
14.
Insuficiența cardiacă
...
15.
Hipertensiunea arterială sistemică
...
16.
Arteriopatiile periferice
...
17.
Tromboflebitele și boala tromboembolică
...
18.
Glomerulonefritele
...
19.
Sindromul nefrotic
...
20.
Pielonefritele
...
21.
Insuficiența renală acută
...
22.
Boala renală cronică
...
23.
Gastritele și boala de reflux gastro-esofagian
...
24.
Ulcerul gastric și duodenal
...
25.
Hepatitele cronice
...
26.
Ciroza hepatică
...
27.
Pancreatitele
...
28.
Bolile inflamatorii intestinale
...
29.
Anemiile
...
30.
Sindroamele limfo și mieloproliferative
...
31.
Mielomul multiplu și gamapatiile monoclonale
...
32.
Diabetul zaharat
...
33.
Dislipidemiile, sindromul metabolic, obezitatea
...
Număr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice pentru oricare dintre modulele opționale de: Cardiologie, Pneumologie, Gastroenterologie. Tematica teoretică include pentru:
–
Cardiologie: subiectele 9-17 din tematica de Medicină internă
...
–
Pneumologie: subiectele 1-8 din tematica de Medicină internă
...
–
Gastroenterologie: subiectele 23-28 din tematica de Medicina internă.
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare investigații
● Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică
● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie cardiacă, radiografie toracică, CT și IRM toracice
● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, urografie, CT și IRM abdominale și pelvine,
● Indoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie,
● Indicațiile și interpretarea spirometriei; DLCO, indicațiile și interpretarea gazelor sanguine
● Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare / osoase, interpretarea rezultatelor
● Toracocenteza și paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleural sau a lichidului de ascită
● Electrocardiograma: mod de efectuare, interpretare.
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze un pacient.
...
–
să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.
...
–
să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.
...
–
să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă (incluzând interpretarea acesteia), toracocenteză și paracenteză.
...
...
MODULUL 3: Pediatrie (P) - 3 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice
1.
Abordarea pacientului pediatric cu boala reumatică: anamneză, examen clinic, investigații paraclinice, evaluarea stării de sănătate și a calității vieții
...
2.
Transferul pacientului pediatric către reumatologul de adulți
...
3.
Artrita idiopatică juvenilă
...
4.
Spondilartritele axiale și periferice în patologia reumatică pediatrică
...
5.
Lupusul eritematos sistemic și sindromul antifosfolipidic cu debut juvenil. Lupusul neonatal
...
6.
Dermatomiozita cu debut juvenil
...
7.
Sclerodermia în patologia reumatică pediatrică
...
8.
Sindromul Sitgren cu debut juvenil
...
9.
Vasculitele sistemice în patologia reumatică pediatrică (purpura Henoch- Schonlein, boala Kawasaki)
...
10.
Sindromul de activare macrofagică
...
11.
Artrite corelate cu infecții: reumatismul articular acut și artrita reactivă post- streptococică, artrita septică și osteomielita, boala Lyme la copil și adolescent
...
12.
Boli auto-inflamatoare
...
13.
Sindroame de hipermobilitate
...
14.
Boli osoase non-inflamatoare la copil și adolescent: osteoporoza, boala Scheuermann, osteocondroze, boala Legg-Calve-Perthes.
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre, interpretare investigații
● Anamneză, examen clinic, indicare investigații paraclinice, evaluarea stării de sănătate la un pacient pediatric cu boală reumatică
● Interpretarea testelor bioumorale la un pacient pediatric cu boală reumatică
● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice la un pacient pediatric cu boală reumatică (inclusiv ecografia)
● Farmacoterapie la un pacient pediatric cu boală reumatică: indicații, contraindicații, precauții, posologie
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să examineze corect și complet un pacient pediatric cu patologie reumatică
...
–
să stabilească planul de investigații paraclinice necesar pentru precizarea diagnosticului
...
–
să interpreteze examenele paraclinice indicate
...
–
să indice consulturile interdisciplinare necesare
...
–
să stabilească diagnosticul pozitiv și diferențial
...
–
să evalueze gradul de activitate a bolii și complicațiile acesteia
...
–
să stabilească programul terapeutic adaptat fiecărui caz în parte
...
–
să stabilească planul de monitorizare a evoluției bolii sub tratament, să ajusteze programul terapeutic în funcție de rezultatele obținute
...
–
să evalueze prognosticul bolii.
...
...
MODULUL 4: Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie - 1,5 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 25 de ore didactice
1.
Reabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (OMS)
...
2.
Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală
...
3.
Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală
...
4.
Evaluarea rezultatelor, inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală
...
5.
Bazele fiziologice ale kinetoterapiei. Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare. Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații
...
6.
Masajul terapeutic
...
7.
Bazele fiziologice ale termoterapiei. Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații
...
8.
Electroterapia, ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
...
9.
Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
...
10.
Factori naturali de cură în bolile reumatice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații
...
11.
Planul de recuperare pentru bolile reumatice.
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE - manevre
● Bilanțul articular și muscular
● Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă
● Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări)
● Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală
● Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență)
● Tehnici de fototerapie
● Tehnici de sonoterapie și sonoforeză
● Tehnici de balneo- și cronoterapie
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să identifice corect necesarul de intervenție recuperatoare la pacienții cu boli reumatice
...
–
să realizeze corect examenul de bilanț musculo-articular
...
–
să indice intervențiile de recuperare medicală în principalele tipuri de boli reumatice, să realizeze un plan de recuperare
...
–
să integreze activitățile de recuperare musculoscheletală în managementul complex al pacientului reumatic.
...
...
MODULUL 5: Bioetică (BE) - 0,5 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 8 ore didactice
1.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
...
2.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
...
3.
Relația medic-pacient
...
4.
Greșeli și erori în practica medicală
...
5.
Probleme etice la începutul vieții
...
6.
Probleme etice la finalul vieții
...
7.
Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane
...
8.
Problemele etice în genetică și genomică
...
9.
Etica cercetării pe subiecți umani
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
● ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
● ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient și medic-medic prin cazuri practice
● exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
● discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete
● discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
● discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete
● discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
● discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:
–
să identifice corect problemele de etică medicală din activitatea clinică și de cercetare
...
–
să conducă sistematizat din punct de vedere etic o discuție legată de probleme de la începutul vieții I la sfârșitul vieții I transplantul de organe și țesuturi I genomică I de cercetate
...
–
să dovedească ușurință în aplicarea principiilor etice în relația medic-pacient.
...
...
MODULUL 6: Explorări imagistice în reumatologie: Radiologie, IRM și CT (IMG1) - 1 lună
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 17 ore didactice
1.
Biologia radiațiilor, elemente de siguranța în radiologie
...
2.
Elemente de anatomie și semiologie imagistică
...
3.
Radiologia scheletului axial, bazinului, craniului și membrelor, modificări radiologice în principalele boli reumatice
...
4.
Radiografia toracică și abdominală
...
5.
Imagistica prin RM: indicații, contraindicații, modificări observate în principalele boli reumatice
...
6.
Imagistica prin CT: indicații, contraindicații, modificări observate în principalele boli reumatice
...
7.
Evaluarea HRCT toracic în pneumopatiile interstițiale difuze (pattern, extensie, elemente de severitate)
...
8.
Tehnici de investigație imagistică folosind substanțe de contrast
...
9.
Stadializarea modificărilor radiologice în artrita reumatoidă și spondilita anchilozantă. Scoruri radiologice și IRM. Clasificarea radiologică (Genant) a fracturilor vertebrale.
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
● interpretarea radiografiilor osteo-articulare (minim 100)
● stadializarea modificărilor radiologice în artrita reumatoidă (minim 20)
● stadializarea modificărilor radiologice în sacroiliite (minim 20)
● stadializarea fracturilor vertebrale (minim 10)
● interpretarea examenelor IRM (minim 10)
● interpretarea examenelor CT (minim 10)
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
–
să interpreteze corect o radiografie osteoarticulară
...
–
să stadializeze corect leziunile din artrita reumatoidă
...
–
să stadializeze corect sacroiliita în spondilita anchilozantă
...
–
să stadializeze corect fractura vertebrală conform scorului Genant
...
–
să interpreteze rezultatele de IRM și CT în principalele boli reumatice.
...
...
MODULUL 7: Imagistica în reumatologie: ecografie musculo-scheletică (IMG2) - 3 luni
a.
TEMATICA TEORETICĂ
Număr de ore de pregătire teoretică: 50 de ore didactice
1.
Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde
...
2.
Anatomia ecografică a aparatului musculo-scheletic
...
3.
Indicații ale examinării ecografice în reumatologie
...
4.
Semiologia ecografică a aparatului musculo-scheletic
...
5.
Examenul ecografic articular: mâna, cotul, umărul, piciorul, glezna, genunchiul, șoldul
...
6.
Colecții lichidiene articulare și tenosinoviale
...
7.
Leziunile ecografice ale părților moi la pacienții cu afecțiuni reumatice
...
8.
Examenul ecografic în sindroamele canalare (carpian, tarsian etc.)
...
9.
Examenul ecografic în principalele boli reumatice
...
10.
Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic
...
11.
Noțiuni de ecografie intervențională
...
...
b.
TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE
● efectuare și/sau interpretare ecografii musculo-scheletice în variate patologii reumatice (minim 200)
...
c.
ABILITĂȚI DOBÂNDITE
–
să stăpânească terminologia specifică ecografiei musculoscheletice
...
–
să cunoască reperele anatomice ce pot fi vizualizate prin evaluarea ecografică
...
–
să recunoască modificările ecografice observate în principalele afecțiuni reumatice
...
–
să cunoască evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din artrita reumatoidă.
...
...
Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația Ministerului Sănătății), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
–
Ecografie musculo-scheletală,
...
–
Reumatologie pediatrică.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
08.11.2021
Comisia de Reumatologie a MS
Societatea Română de Reumatologie
Președinte: Prof. Dr. Cătălin Codreanu
Președinte: Prof. Dr. Simona Rednic
Anexa nr. 1
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
I.
PROBA SCRISĂ (10 subiecte din tematica de reumatologie)
...
II - III.
DOUĂ PROBE CLINICE:
–
1 caz din tematica de medicina internă / reumatologie și
...
–
1 caz din tematica de reumatologie
...
...
IV.
PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)
...
I.
PROBA SCRISĂ - tematică:
1.
Structura și funcțiile țesutului conjunctiv: noțiuni generale
...
2.
Structura și funcțiile articulațiilor; cartilajul articular, sinoviala și lichidul sinovial
...
3.
Structura și metabolismul osului
...
4.
Celulele implicate în inflamație și în răspunsul imun
...
5.
Sisteme de semnalizare extra- și intracelulare implicate în inflamație și răspunsul imun
...
6.
Inflamația în bolile reumatice
...
7.
Sistemului imun în bolile reumatice
...
6.
Genetica în bolile reumatice
...
7.
Anatomia funcțională și biomecanica aparatului locomotor
...
8.
Durerea în bolile reumatice
...
9.
Anamneza și examinarea fizica a sistemului musculo-scheletic; evaluarea fizică generală a pacientului cu boli reumatice
...
10.
Valoarea investigațiilor de laborator, inclusiv imunologice, în bolile reumatice
...
11.
Valoarea investigațiilor imagistice (radiologie, ecografie, IRM, CT, scintigrafie, capilaroscopie) în bolile reumatice
...
12.
Valoarea investigațiilor funcționale și a altor tehnici de evaluare (osteodensitometrie) în bolile reumatice
...
13.
Evaluarea impactului funcțional și a impactului asupra stării de sănătate în bolile reumatice
...
14.
Tratamentul durerii în bolile reumatice
...
15.
Antiinflamatoarele nesteroidiene în tratamentul bolilor reumatice
...
16.
Glucocorticoizii în tratamentul bolilor reumatice
...
17.
Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice convenționale
...
18.
Medicamente modificatoare de boală (remisive) sintetice țintite
...
19.
Medicamente imunosupresoare
...
20.
Terapia biologică
...
21.
Tratamentul local (intra- și peri-articular) în bolile reumatice
...
22.
Artrita reumatoidă (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinică, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
23.
Artrita reumatoida (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
24.
Boala Still a adultului
...
25.
Sindromul Sjogren
...
26.
Artrita idiopatică juvenilă
...
27.
Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială non-radiografică)
...
(1)
clasificare, epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
28.
Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială non-radiografică)
...
(2)
evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
29.
Artropatia psoriazică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
30.
Artropatia psoriazică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
31.
Artritele reactive
...
32.
Alte spondilartritele periferice: artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată
...
33.
Lupusul eritematos sistemic (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
34.
Lupusul eritematos sistemic (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
35.
Sindromul antifosfolipidic
...
36.
Scleroza sistemică (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
37.
Scleroza sistemică (2): evaluarea activității și impactului bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
38.
Miopatii inflamatoare (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
39.
Miopatii inflamatoare (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
40.
Boala mixtă de țesut conjunctiv.
...
41.
Colagenoze nediferențiate
...
42.
Vasculite sistemice de vase mari
...
43.
Vasculite sistemice de vase medii
...
44.
Vasculite sistemice de vase mici asociate ANCA
...
45.
Vasculite sistemice de vase mici prin complexe imune
...
46.
Boala Behget
...
47.
Policondrita recidivantă
...
48.
Guta și hiperuricemia (1): epidemiologie, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
49.
Guta și hiperuricemia (2): evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
50.
Alte artropatii microcristaline
...
51.
Sindroamele auto-inflamatoare
...
52.
Boala artrozică (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
53.
Boala artrozică (2): forme clinice, evaluarea bolii, complicații, tratament, monitorizare
...
54.
Osteoporoza (1): epidemiologie, clasificare, etio-patogenie, clinica, explorări paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial
...
55.
Osteoporoza (2): forme clinice, complicații, tratament, monitorizare
...
56.
Osteomalacia
...
57.
Boala Paget a osului
...
58.
Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoza scheletică difuză, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO
...
59.
Osteonecroza. Osteocondritele
...
60.
Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate
...
61.
Fibromialgia
...
62.
Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar
...
63.
Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, gleznă și antepicior
...
64.
Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)
...
65.
Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)
...
66.
Boala Lyme
...
67.
Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice
...
68.
Manifestări reumatice în infecția HIV
...
69.
Boala prin IgG4
...
70.
Manifestări reumatice asociate bolilor sistemice: amiloidoza, sarcoidoza
...
71.
Manifestări reumatice asociate bolilor metabolice, endocrine, neurologice, hematologice, renale (inclusiv la dializați)
...
72.
Tumori articulare și osoase (primare și secundare)
...
73.
Sindroame reumatice paraneoplazice și asociate terapiei cu inhibitori de check point
...
74.
Sarcina și lactația în bolile reumatice.
...
...
II - III.
PROBE CLINICE - tematica:
Reumatologie:
1.
Artrita reumatoidă
...
2.
Boala Still a adultului
...
3.
Sindromul Sitgren
...
4.
Artrita idiopatică juvenilă
...
5.
Spondilartritele axiale
...
6.
Artropatia psoriazică
...
7.
Artritele reactive
...
8.
Lupusul eritematos sistemic
...
9.
Sindromul antifosfolipidic
...
10.
Scleroza sistemică
...
11.
Miopatii inflamatoare
...
12.
Boala mixtă de țesut conjunctiv.
...
13.
Colagenoze nediferențiate
...
14.
Vasculite sistemice
...
15.
Boala Behget
...
16.
Policondrita recidivantă
...
17.
Guta
...
18.
Alte artropatii microcristaline
...
19.
Sindroamele auto-inflamatoare
...
20.
Boala artrozică
...
21.
Osteoporoza
...
22.
Boala Paget a osului
...
23.
Boli osoase proliferative: sindromul de hiperostoză scheletică difuză, osteoartropatia hipertrofiantă, sindromul SAPHO
...
24.
Osteonecroza. Osteocondritele
...
25.
Bolile congenitale ale țesutului conjunctiv. Sindroame de hipermobilitate
...
26.
Fibromialgia
...
27.
Sindroame dureroase loco-regionale axiale: cervical, dorsal, lombar
...
28.
Sindroame dureroase loco-regionale periferice: umăr, cot, mână, șold, genunchi, gleznă și antepicior
...
29.
Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)
...
30.
Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare)
...
31.
Boala Lyme
...
32.
Reumatismul articular acut și artritele post-streptococice.
...
Medicina interna:
1.
Pneumoniile
...
2.
Pneumopatiile interstițiale difuze
...
3.
Astmul bronșic
...
4.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
...
5.
Tuberculoza pulmonară
...
6.
Neoplasmul bronhopulmonar
...
7.
Pleureziile
...
8.
Hipertensiunea arterială pulmonară
...
9.
Endocarditele
...
10.
Miocarditele și cardiomiopatiile
...
11.
Boala coronariană ischemică
...
12.
Tulburările de ritm și de conducere
...
13.
Pericarditele
...
14.
Insuficiența cardiacă
...
15.
Hipertensiunea arterială sistemică
...
16.
Arteriopatiile periferice
...
17.
Tromboflebitele și boala tromboembolică
...
18.
Glomerulonefritele
...
19.
Sindromul nefrotic
...
20.
Pielonefritele
...
21.
Insuficiența renală acută
...
22.
Boala renală cronică
...
23.
Gastritele și boala de reflux gastro-esofagian
...
24.
Ulcerul gastric și duodenal
...
25.
Hepatitele cronice
...
26.
Ciroza hepatică
...
27.
Pancreatitele
...
28.
Bolile inflamatorii intestinale
...
29.
Anemiile
...
30.
Sindroamele limfo- și mieloproliferative
...
31.
Mielomul multiplu și gamapatiile monoclonale
...
32.
Diabetul zaharat
...
33.
Dislipidemiile, sindromul metabolic, obezitatea.
...
...
IV.
PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)
A.
Evaluarea portofoliului - se evaluează de către comisia de examen cu admis / respins. În cazul în care portofoliul prezentat de candidat nu este admis, acesta nu poate susține proba practică.
Se evaluează întreaga activitate de pregătire a rezidentului, așa cum este reflectată în caietul de stagiu, care va include activitatea practică desfășurată în cadrul fiecărui modul, precum și:
–
participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă
...
–
participarea la programe de cercetare,
...
–
realizarea de prezentări de cazuri și susținerea de referate în cadrul disciplinei unde se desfășoară modulele de pregătire.
...
Cerințe minimale pentru validarea portofoliului de pregătire:
–
consemnarea de către rezident, în caietul de stagiu, a efectuării activităților practice prevăzute în tematica de activități practice, pentru fiecare modul efectuat
...
–
minim 10 prezentări de cazuri (patologii diferite) din tematica de reumatologie și 4 prezentări de cazuri din tematica de medicină internă (patologii diferite) și o prezentare de caz din tematica de pediatrie. Prezentările de caz vor fi susținute în cadrul disciplinei unde se desfășoară modulul de pregătire și vor fi documentate cu fișierele ppt aferente prezentării, validate de îndrumătorul de stagiu
...
–
20 de imagini radiologice osteo-articulare (patologii diferite), interpretate de rezident - se documentează cu imaginea radiologică (print sau fișier digital) însoțită de interpretare
...
–
20 de examinări ecografice musculo-scheletice (patologii diferite), efectuate și interpretate de rezident - se documentează cu imaginea ecografică (print sau fișier digital) însoțită de interpretare
...
–
3 lucrări originale, în calitate de prim autor, prezentate în cadrul unor manifestări științifice naționale organizate de Societatea Română de Reumatologie (congres național, conferințe/simpozioane naționale, școala de vară), sub orice forma: poster sau comunicare orală - se documentează cu programul manifestării și rezumatul lucrării prezentate
...
–
1 articol pe orice subiect din tematica de reumatologie, de orice tip (prezentare de caz, serie de cazuri, cercetare originală, recenzie de literatură etc.) în calitate de autor principal (primul autor, ultimul autor sau autorul corespondent), publicat într-o revistă/publicație de categorie B+ (indexată BDI), sau superioară. Se documentează cu articolul publicat, in extenso.
...
...
B.
Tematica probei practice Manevre:
● Metode clinice de bilanț articular și muscular
● Numărători articulare
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artritei reumatoide
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea spondilartritelor axiale
● Indici compoziți/scoruri utilizați în evaluarea artropatiei psoriazice
● Indici compoziții/scoruri utilizați în evaluarea lupusului eritematos sistemic
● Indici compoziții/scoruri utilizați în evaluarea vasculitelor sistemice
● Patient-reported outcomes
● Puncția articulară și evacuarea lichidului sinovial
● Infiltrațiile intra-articulare și peri-articulare
Interpretare investigații:
● Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator
● Teste de imunologie: autoanticorpi, complement seric
● Analiza lichidului sinovial
● Metode de explorare a metabolismului osos
● Interpretarea unei radiografii osteo-articulare
● Scoruri radiologice utilizate în reumatologie
● Ecografia musculoscheletală
● Scintigrafia osteoarticulară
● Tomografia computerizată
● Imagistica prin rezonanță magnetică
● Osteodensitometria
● Electromiografia
● Capilaroscopia
● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie cardiacă, radiografie toracică, CT și IRM toracice
● Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ecografie abdominală, radiografie abdominală pe gol, urografie, CT și IRM abdominale și pelvine,
● Indicațiile și interpretarea spirometriei; DLCO
● Electrocardiograma.
...
...
Bibliografie:
1.
EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, 3rd edition, 2018, BMJ
...
2.
Firestein & Kelley's Textbook of Rheumatology, 11th Edition, 2020, Elsevier
...
3.
Harrison, Manual de medicină, ediția a 18a, editura ALL, 2014.
...
Anexa nr. 2
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
DOUĂ PROBE CLINICE:
–
1 caz din tematica de medicină internă / reumatologie și
...
–
1 caz din tematica de reumatologie.
...
Tematica probelor și bibliografia sunt comune cu cele pentru examenul de medic specialist reumatolog.
(la 02-02-2022,
Curriculumul de pregătire în specialitatea reumatologie din Anexă a fost modificat de Litera b), Articolul I din ORDINUL nr. 61 din 12 ianuarie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 02 februarie 2022
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
DEFINIȚIE:
Sănătatea Publică este ramura medicinei care se ocupă de evaluarea și de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor de sănătate ale acesteia, de definirea și de implementarea strategiilor și politicilor publice din domeniul sănătății și de evaluarea serviciilor de sănătate.
Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare, în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației, aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesională
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR
Stagii de bază (modulele 1 - 5)
1.
Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni
...
2.
Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni
...
3.
Biostatistică și informatică - 2 luni
...
4.
Epidemiologie generală - 3 luni
...
5.
Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni
...
Stagii complementare (modulele 6 - 10)
6.
Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională - 2 luni
...
7.
Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni
...
8.
Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană - 2 luni
...
9.
Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni
...
10.
Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) - 4 luni
...
Stagii de profil (11 - 15)
11.
Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni
...
12.
Bioetică - 1/2 lună
...
13.
Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună
...
14.
Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni
...
1.
Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni
CONȚINUTUL STAGIILOR
1.
MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI - 3 luni
Tematica lecțiilor conferință - 70 ore didactice
1.1.
Introducere în sănătatea publică:
● Sănătatea individului și sănătatea populațiilor
● Definirea domeniului sănătății publice
● Principiile metodei științifice
● Evoluția conceptelor în sănătate publică
● Măsurarea stării de sănătate a populației
...
1.2.
Demografie:
● Statica populației
● Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea
● Metode de standardizare
● Tabele de mortalitate, speranța de viață sănătoasă
...
1.3.
Evaluarea poverii bolilor:
● ani de viață potențial pierduți
...
1.4.
Morbiditate, incidența, prevalența
...
1.5.
Calitatea vieții
...
1.6.
Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:
● Factori biologici
● Factori de mediu
● Factori de stil de viață (comportamentali)
● Serviciile de sănătate
...
1.7.
Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează
● Criterii de alegere a metodelor de cercetare
● Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor
● Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative
...
Tematica activităților practice
1.8.
Introducere în sănătatea publică
● Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică
● Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice
● Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific
...
1.9.
Demografie
● Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației
● Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (natalitate, fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A. P. V. P. etc.)
● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate
...
1.10.
Morbiditate
● Utilizarea sistemului informațional curent pentru raportarea și măsurarea morbidității
● Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli
● Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli
● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populației
...
1.11.
Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații
● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații
● Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății
● Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației
...
1.12.
Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează
● Realizarea și testarea unui chestionar
● Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ
...
...
2.
METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni) - 45 ore curs
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
2.1.
Tipuri de servicii de sănătate și tipuri de furnizori de servicii de sănătate
...
2.2.
Surse de date pentru analiza serviciilor de sănătate și tipuri de indicatori
...
2.3.
Evaluarea nevoii de servicii de sănătate
...
2.4.
Evaluarea calității serviciilor de sănătate. Dimensiunile calității serviciilor de sănătate.
...
2.5.
Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectarea datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.
...
2.6.
Pretestarea metodologiei
...
2.7.
Planul de lucru
...
2.8.
Prezentarea rezultatelor cercetării serviciilor de sănătate
...
Tematica activităților practice
2.9.
Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor la nivelul unui furnizor de servicii de sănătate
...
2.10.
Alegerea metodei de cercetare adecvate tipului de furnizor
...
2.11.
Întocmirea listei de variabile
...
2.12.
Întocmirea protocolului de cercetare - elemente de bază
...
2.13.
Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)
...
2.14.
Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor
...
2.15.
Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
● Evaluarea utilizării unor tratamente sau proceduri diagnostice
● Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate
● Dezvoltarea unui cadru de evaluare a calității unor servicii de sănătate - indicatori de structură - proces - rezultat
● Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
● Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate
...
...
3.
BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ - 2 LUNI
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
3.1.
Informatică
● Prelucrarea automată a datelor
● Editarea de documente (text și grafică)
● Baze de date
● Documentarea asistată de calculator
● Programe de comunicații
● Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS etc.
...
3.2.
Biostatistică
● Indicatori de tendință centrală și dispersie
● Eșantionaj și inferență statistică
● Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)
● Regresia logistică
● Corelația și regresia liniară
● Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.
● Statistică superioară
...
Tematica activităților practice
3.3.
Introducere în informatică
● Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale
● Utilizarea unui editor de text, a unui program de grafică și a mijloacelor multimedia
● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
● Realizarea unui format de baze de date și a unui dicționar de date
● Utilizarea unui program de calcul tabelar
● Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
...
3.4.
Biostatistică
● Utilizarea de tehnici de statistică descriptivă și de teste de comparare statistică pentru analiza bazelor de date
● Realizarea de regresii și corelații statistice
● Analize de supraviețuire
● Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu
● Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor
● Proiectarea unui studiu pe eșantion
● Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice
...
...
4.
EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 3 luni (70 ore curs)
Tematica lecțiilor conferință
4.1.
Introducere în Epidemiologie
● Definiție, scop, domenii de utilizare
● Istoric
● Concepte specifice utilizate în epidemiologie (expunere, efect, cauzalitate, risc, factor de risc, factor de protecție, epidemie, endemie, pandemie, boală etc.)
● Istoria naturala a bolii
● Nivele de prevenire (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară)
● Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)
● Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)
...
4.2.
Noțiuni de morbiditate
● Definiție, tipuri, măsurare, surse de informații
...
4.3.
Criterii de clasificare a studiilor epidemiologice
...
4.4.
Epidemiologie descriptivă
● Caracteristici de persoană, loc, timp (definire variabile, utilizare)
● Tipuri de studii descriptive - scop, metodologie, utilizare, avantaje și limite
...
4.5.
Studii analitice
● Ciclul studiilor epidemiologice
● Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)
● Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)
● Studii analitice tip cohorta (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje)
● Studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare)
● Studii experimentale - tipuri, scop, metodologie, utilizare, avantaje, limite, exemple
● Trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)
● Fazele studiilor clinice în populațiile umane
...
4.6.
Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică
● Istoric, definiție, utilizare
● Obiective
● Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)
● Elementele unui sistem de supraveghere
● Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere
● Evaluarea unui sistem de supraveghere
● Atributele supravegherii
...
Tematica activităților practice
4.7.
Analiza morbidității într-o populație
...
4.8.
Analiza datelor de morbiditate din sistemul informațional curent, pentru un furnizor de servicii sau pentru o populație
...
4.8.
Proiectarea unui studiu epidemiologic de tip descriptiv (anchetă de prevalență, studiu ecologic), analitic observațional (cohortă, caz-control) sau într-un studiu experimental (studiu clinic, studiu clinic randomizat). Elaborarea protocolului de studiu
...
4.9.
Coordonarea realizării unui studiu epidemiologic
...
4.10.
Analiza datelor, elaborarea raportului de studiu pentru un studiu epidemiologic
...
4.11.
Comunicarea rezultatelor unui studiu epidemiologic
...
...
5.
MANAGEMENTUL PROIECTELOR ÎN SĂNĂTATE - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
5.1.
Cadrul conceptual privind proiectele și programele de sănătate
...
5.2.
Ciclul de viață al unui proiect
...
5.3.
Faza de identificare a proiectului - analiza de situație, tipuri de tehnici
...
5.4.
Metode de identificare și de prioritizare în sănătate
...
5.5.
Arborele de probleme
...
5.6.
Scopul și obiectivele proiectului - definiții, tipuri de obiective, exemple, caracteristici, arborele de obiective
...
5.7.
Planificarea operațională a proiectului - instrumente
...
5.8.
Resursele umane în proiect
...
5.9.
Bugetul proiectului - elemente, modalități de alcătuire, reguli generale
...
5.10.
Evaluarea proiectelor - scop, caracteristici, tipuri de evaluare
...
5.11.
Programele naționale de sănătate - cadru legislativ, tipuri, componente, indicatori, puncte tari și puncte slabe
...
Tematica activităților practice
5.12.
Identificarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații utilizând diferite metode și tehnici
...
5.13.
Utilizarea de tehnici de prioritizare pentru ierarhizarea problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații
...
5.14.
Realizarea unui arbore de probleme
...
5.15.
Realizarea unui arbore de obiective
...
5.16.
Realizarea planificării operaționale a unui proiect și utilizarea de metode și tehnici în acest scop. Stabilirea cadrului de monitorizare pentru un proiect
...
5.17.
Proiectarea și monitorizarea bugetului unui proiect
...
5.18.
Organizarea și coordonarea unei echipe de proiect
...
5.19.
Stabilirea metodologiei de evaluare a unui proiect
...
5.20.
Elaborarea/completarea unui formular de proiect, cu respectarea cerințelor specifice ale finanțatorului
...
...
6.
MEDICINA MUNCII, BOLI PROFESIONALE ȘI SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ - 2 luni
Tematica lecțiilor de conferință - 45 ore
6.1.
Cadrul european de referință privind sănătatea și securitatea în muncă (sistem de drept, sistem informațional, indicatori, cerințe)
...
6.2.
Legislația națională privind sănătatea și securitatea în muncă
...
6.3.
Mediul ocupațional în relație cu sănătatea umană
...
6.4.
Metodologia de cercetare în medicina muncii
...
6.5.
Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale
...
6.6.
Principalele boli profesionale: aspecte clinice, tratament, profilaxie, cerințe și obligații de raportare
...
Tematica activităților practice
6.7.
Analiza cadrului european de indicatori privind sănătatea și securitatea în muncă
...
6.8.
Analiza legislației naționale privind sănătatea și securitatea în muncă
...
6.9.
Analiza sistemului informațional național privind medicina muncii, bolile profesionale și sănătatea ocupațională
...
...
7.
IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
7.1.
Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
...
7.2.
Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.
...
7.3.
Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
...
7.4.
Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
7.5.
Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
...
7.6.
Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării.
...
7.7.
Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei. Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.
...
7.8.
Poluarea biologică și chimică a solului: efecte asupra sănătății, mijloace de prevenire și combatere.
...
7.9.
Urbanizarea și efectele sale asupra sănătății publice și individuale. Conceptul de "oraș sănătos". Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.
...
7.10.
Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere.
...
7.11.
Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.
...
7.12.
Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
7.13.
Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
...
7.14.
Poluarea transfrontaliere și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.
...
Tematica activităților practice
7.15.
Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
7.16.
Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
...
7.17.
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
...
7.18.
Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
7.19.
Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.
...
7.20.
Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.
...
7.21.
Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.
...
7.22.
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.
...
7.23.
Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
7.24.
Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).
...
7.25.
Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
...
7.26.
Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.
...
7.27.
Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.
...
7.28.
Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.
...
...
8.
IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
8.1.
Cadrul de referință privind politicile de alimentație și nutriție în UE și în România.
...
8.2.
Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
...
8.3.
Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).
...
8.4.
Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.
...
8.5.
Substanțe nutritive calorigene, rații, efectele consumului neadecvat.
...
8.6.
Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar) - etiopatologie, epidemiologie, profilaxie
...
8.7.
Calitatea nutrițională a alimentelor, valoare nutritivă și condiții de igienă (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice)
...
8.8.
Poluarea chimică a alimentelor - efecte asupra alimentelor și consumatorilor, măsuri de profilaxie.
...
8.9.
Toxiinfecțiile alimentare. Profilaxie.
...
8.10.
Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.
...
8.11.
Igiena unităților cu profil alimentar.
...
8.12.
Legislația națională privind igiena alimentației
...
Tematica activităților practice
8.13.
Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării.
...
8.14.
Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points).
...
8.15.
Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
...
8.16.
Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete.
...
8.17.
Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.
...
8.18.
Principii generale de dietoterapie.
...
8.19.
Analiza riscului legat de consumul de alimente.
...
8.20.
Elaborarea unei intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriate public/privat).
...
...
9.
COPIII ȘI TINERII - PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI STIL DE VIAȚĂ - 2 luni
Tematica lecțiilor conferință - 45 ore
9.1.
Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.
...
9.2.
Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta.
...
9.3.
Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.
...
9.4.
Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
...
9.5.
Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.
...
9.6.
Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ de grupe de vârstă: la antepreșcolari (0 - 3 ani și preșcolari (4 - 7 ani), la elevi și studenți.
...
9.7.
Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.
...
9.8.
Cerințe normative de igienă privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.
...
Tematica activităților practice
9.9.
Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.
...
9.10.
Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
...
9.11.
Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
...
9.12.
Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională.
...
9.13.
Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.
...
9.14.
Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
...
9.15.
Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri.
...
9.16.
Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii și tineri.
...
9.17.
Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară
...
9.18.
Proiectarea unei intervenții de stil de viață sănătos la copii și tineri
...
...
10.
EPIDEMIOLOGIE BOLILOR COMUNICABILE - 4 luni
Tematica lecțiilor conferință - 90 ore curs
10.1.
Cadrul de referință UE pentru supravegherea bolilor comunicabile
...
10.2.
Legislația și organizarea supravegherii bolilor comunicabile în plan național
...
10.3.
Elementele unui sistem de supraveghere a bolilor transmisibile
...
10.4.
Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)
...
10.5.
Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)
...
10.6.
Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare)
...
10.7.
Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)
...
10.8.
Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea)
...
10.9.
Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase
● Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B
● Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus
● Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina
● Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C
● Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială
● Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia
● Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, brucelloza
● Parazitoze
...
10.10.
Infecții nosocomiale - particularități, tendințe și politici europene, cadrul de referință național, modalități de identificare și de prevenire. Strategii de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical.
...
Tematica activităților practice
10.11.
Sistemul informațional în bolile transmisibile
...
10.12.
Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase
...
10.13.
Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere
...
10.14.
Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni
...
10.15.
Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu:
–
Tehnici de recoltare
...
–
Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere
...
...
10.16.
Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:
–
Tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție: activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării)
...
–
Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor
...
–
Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor
...
...
10.17.
Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:
–
Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă
...
–
Măsuri pentru îngrădirea și lichidare focarului epidemiologic declarat
...
–
Urmărirea focarului epidemic până la lichidare
...
...
10.18.
Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă
...
10.19.
Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)
...
10.20.
Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase
...
10.21.
Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism
...
10.22.
Plan de control al infecțiilor nosocomiale/asociate actului medical într-o organizație furnizoare de servicii medicale
...
10.23.
Proiectarea unui sistem de supraveghere pentru o boală comunicabilă
...
...
11.
ABORDĂRI POPULAȚIONALE PENTRU PREVENIREA BOLILOR NECOMUNICABILE. POPULAȚII LA RISC - 5 luni
Tematica lecțiilor de conferință - 110 ore
Cadrul general privind promovarea sănătății, educația pentru sănătate și strategiile preventive
11.1.
Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.
...
11.2.
Politici și documente internaționale de promovarea sănătății (OMS; UE)
...
11.3.
Niveluri de prevenție și strategii de prevenție
...
11.4.
Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
...
11.5.
Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
...
11.6.
Strategii preventive. Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață
...
11.7.
Politici și strategii internaționale pentru modificarea stilului de viață
...
11.8.
Elemente de marketing social.
...
11.9.
Alfabetizarea în sănătate
...
Prevenirea bolilor necomunicabile
11.10.
Bolile necomunicabile: caracteristici generale, bolile care reprezintă probleme de sănătate publică la nivel internațional, caracteristici epidemiologice, morbiditate, mortalitate, implicații pentru sănătatea publică și pentru bunăstarea individuală.
● Boli cardiovasculare și cerebrovasculare
● Tumori maligne
● Accidente
● Boli respiratorii cronice
● Boli digestive cronice
● Boli reumatismale
● Boli de nutriție
● Boli psihice
...
11.11.
Cadrul internațional de referință privind prevenirea și controlul bolilor necomunicabile - OMS, UE.
...
11.12.
Profilaxie, educație pentru sănătate, strategii de prevenire și control - pe niveluri de prevenire
...
11.13.
Surse de date pentru bolile necomunicabile. Registre de boli cronice
...
11.14.
Calitatea vieții ca dimensiune a stării de bine
...
11.15.
Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare)
...
11.16.
Documente, politici și recomandări internaționale privind programele de screening
...
11.17.
Programe de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România
...
11.18.
Organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control pentru bolile necomunicabile
...
Populații la risc
11.19.
Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea
...
11.20.
Copiii și tinerii. Determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.
...
11.21.
Servicii de sănătate prietenoase pentru tineri
...
11.22.
Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei
...
11.23.
Problematica medico-socială a populației vârstnice.
...
11.24.
Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc
...
11.25.
Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
...
11.26.
Nutriția și activitatea fizică.
...
11.27.
Stresul ca determinant al stilului de viață
...
11.28.
Violența ca determinant al stării de sănătate
...
Tematica activităților practice
11.1.
Dezvoltarea de strategii preventive
–
Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică
...
–
Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată
...
...
11.2.
Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății
–
Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală
...
...
11.3.
Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate
–
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate
...
–
Dezvoltarea unui intervenții privind stilul de viață sănătos la adolescenți
...
–
Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat
...
...
11.4.
Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)
...
11.5.
Elaborarea unui plan național pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România
...
11.6.
Evaluarea unui program național de sănătate pentru prevenirea și controlul bolilor necomunicabile în România
...
11.7.
Proiectarea, coordonarea implementării și evaluarea unui program de screening
...
11.8.
Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile/sub 5 ani
...
11.9.
Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile/sub 5 ani
...
11.10.
Proiectarea unui serviciu de sănătate prietenos pentru adolescenți
...
11.11.
Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații
...
11.12.
Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)
...
11.13.
Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu
...
11.14.
Proiectarea unui studiu de analiză a calității vieții persoanelor vârstnice
...
11.15.
Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați
...
11.16.
Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri
...
11.17.
Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor
...
11.18.
Proiectarea unui program de intervenție pentru combaterea violenței (orice formă de violență)
...
11.19.
Proiectarea unui sistem informațional pentru colectarea de rutină de date privind violența
...
...
12.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
Tematica lecțiilor de conferință - 20 ore
12.1.
Introducere în Bioetică
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
12.2.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
12.3.
Relația medic-pacient
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
1.
Drepturile pacienților (Consimțământul informat, Confidențialitatea în relația medic-pacient)
...
2.
Relația medic-pacient minor
...
3.
Acte normative care reglementează relația medic-pacient
...
...
...
12.3.
Greșeli și erori în practica medicală
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
12.4.
Probleme etice la începutul vieții
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
12.5.
Probleme etice la finalul vieții
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
12.6.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane, genetică, genomicp
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
4.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
5.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman genetică
...
6.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
7.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
1.
Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
...
Tematica activităților practice
12.7.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
12.8.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
4.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
5.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
6.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
12.9.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis, Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis, Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale)
...
12.10.
Discutarea problemelor etice la începutul și la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete
...
12.11.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete
...
...
13.
MODULUL DE ETICA POLITICILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL POPULAȚIONAL - 2 SĂPTĂMÂNI
Tematica lecțiilor de conferință - 20 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
7.
Accesul la servicii și acoperirea universală cu servicii
...
8.
Politici internaționale privind acoperirea universală
...
9.
Politici privind accesul la servicii în România
...
Tematica activităților practice
13.10.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
...
13.11.
Analiza dimensiunilor etice ale politicilor de sănătate din România
...
...
14.
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE - 6 luni
Tematica lecțiilor conferință - 130 ore
14.1.
Noțiuni generale de management, principii, funcții și roluri manageriale
...
14.2.
Planificare și programare, organizare, funcția de resurse umane, conducere și control în organizațiile din sănătate
...
14.3.
Stiluri manageriale
...
14.4.
Procesul de luare a deciziei
...
14.5.
Conflict și negociere
...
14.6.
Caracteristici particulare ale organizațiilor din sănătate
...
14.7.
Sisteme de sănătate: definiție, scopuri și funcții după OMS
...
14.8.
Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate. Asigurări de sănătate publice și private
...
14.9.
Pârghii de influență a sistemelor de sănătate: reglementarea, finanțarea, organizarea (macro și microstructură, finanțarea)
...
14.10.
Reglementarea sistemului de sănătate din România - cadru de referință, acte normative de bază
...
14.11.
Finanțarea sistemului de sănătate în România
...
14.12.
Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
...
14.13.
Metode de plată a serviciilor de sănătate
...
14.14.
Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării
...
14.15.
Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, costuri, metode și tehnici de evaluare economică)
...
14.16.
Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)
...
14.17.
Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)
...
14.18.
Managementul resurselor umane în domeniul sanitar
...
14.19.
Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate
...
14.20.
Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, sistem de drept, strategii, politici și programe în domeniul sănătății publice)
...
14.21.
Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare
...
14.22.
Comunicare (în organizație, cu pacientul)
...
14.23.
Sisteme informaționale și indicatori în sănătate
...
14.24.
Sistemul informațional de sănătate din România
...
Tematica activităților practice
1.
Analiza și interpretare datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate
...
2.
Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate
...
3.
Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate
...
4.
Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor
...
5.
Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate
...
6.
Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu
...
7.
Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate
...
8.
Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate
...
9.
Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate
...
10.
Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate
...
11.
Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății
...
12.
Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății
...
13.
Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital
...
14.
Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate
...
15.
Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții
...
16.
Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație
...
17.
Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului
...
18.
Evaluarea unui program de dezvoltare de personal
...
19.
Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă
...
20.
Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile
...
21.
Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație
...
22.
Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate
...
23.
Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă
...
24.
Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară
...
25.
Proiecta de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro-management în condițiile practicii de grup
...
26.
Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane
...
27.
Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ
...
28.
Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate
...
29.
Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări
...
30.
Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor
...
...
15.
STAGII PRACTICE - 12 luni
Stagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni): se vor efectua activități metodologice, de evaluare și de conducere în organizații furnizoare de servicii de sănătate, instituții administrative centrale din domeniul sănătății (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Direcții de Sănătate Publică Județene, Case de Asigurări de Sănătate Județeană, Institutul Național de Sănătate Publică.
Notă:
* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.
Examenul final pentru obținerea specialității, va consta din trei (3) probe:
1.
probă scrisă
...
2.
probă practică
...
3.
susținerea unei lucrări personale (de disertație)
...
** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice și publicarea manualelor unice pe specialități.
...
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
1.
Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților ei - 3 luni
...
2.
Metode de cercetare a serviciilor de sănătate - 2 luni
...
3.
Biostatistică și informatică - 2 luni
...
4.
Epidemiologie generală - 3 luni
...
5.
Managementul proiectelor în sănătate - 2 luni
...
6.
Medicina muncii, boli profesionale și sănătate ocupațională - 2 luni
...
7.
Igiena mediului în relație cu sănătatea publică - 2 luni
...
8.
Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană - 2 luni
...
9.
Copiii și tinerii - particularități de dezvoltare și stil de viață - 2 luni
...
10.
Epidemiologia bolilor comunicabile (4 luni) - 4 luni
...
11.
Abordări populaționale pentru prevenirea bolilor necomunicabile. Populații la risc. - 5 luni
...
12.
Bioetică - 1/2 lună
...
13.
Etica politicilor de sănătate la nivel populațional - 1/2 lună
...
14.
Managementul serviciilor de sănătate și sociale - 6 luni
...
...
2.
Stagii practice de Sănătate Publică și Management - se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Direcții de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate - 12 luni
ANUL I
ANUL II
ANUL III
ANUL IV
STAGIUL
I.1.
I.2.
I.3.
I.4.
I.5
II.1
II.1
II.3.
II.4.
II.5
III.l.
III.2
III.3
III.4.
IV.1
IV.2
IV.3
IV.4
DURATA (luni)
3
2
2
3
2
2
2
2
2
4
5
1/2
1/2
6
3
3
3
3
...
Comisia Consultativă de Sănătate Publică
A Ministerului Sănătății Publice,
Președinte
Prof. dr. Petru Armean
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
I.
PROBA SCRISĂ
1.
Starea de sănătate a populației: factori care o influențează, modalități de măsurare, interpretarea rezultatelor.
...
2.
Sănătatea publică bazată pe dovezi (EBPH). Definire, cadru, concepte, metode.
...
3.
Anchete epidemiologice descriptive: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.
...
4.
Anchete epidemiologice de cohortă: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.
...
5.
Anchete epidemiologice de tip caz/control: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.
...
6.
Anchete epidemiologice de intervenție: principii, metode, aplicații în sănătatea publică.
...
7.
Ancheta medico-socială: principii, metode, avantaje, limite.
...
8.
Metode de cercetare a calității vieții
...
9.
Epidemiologie clinică (cadru, concepte, RTC).
...
10.
Medicină bazată pe dovezi (EBM). Cadru, concepte metode.
...
11.
Eșantionajul: principii, scheme de eșantionaj, avantaje, limite.
...
12.
Natalitatea și fertilitatea: măsurare, descriere, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
13.
Mortalitatea generală: măsurare, descriere, compararea mortalității, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
14.
Mortalitatea feto-infantilă: măsurare, descriere, interpretare, măsuri de prevenire și combatere bazate pe noțiunea de risc, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
15.
Morbiditatea și consecințele ei: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de sănătate, circuitul informațiilor.
...
16.
Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare; evaluarea calității probelor de screening.
...
17.
Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA). Cadru, concepte, metode.
...
18.
Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate: metode.
...
19.
Educația pentru sănătate: principii, metode, forme; atribuțiile serviciilor de sănătate. Marketingul social.
...
20.
Teoria și practica comunicării în sănătate (individual, cu pacienții).
...
21.
Strategiile preventive: abordări, avantajele și limitele diferitelor metode.
...
22.
Sănătatea copiilor și tinerilor: conținut, probleme prioritare, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
23.
Problematica medico-socială a populației vârstnice, grupuri vulnerabile (șomeri, vagabonzi, alcoolici, victime ale violențelor domestice, refugiați, romi etc.).
...
24.
Alimentația rațională: conținut, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
25.
Sănătatea mediului: probleme actuale, relații cu starea de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
26.
Sănătatea ocupațională: relațiile mediu de muncă - stare de sănătate, atribuțiile serviciilor de sănătate.
...
27.
Stilul de viață favorabil sănătății: componente, modalități de influențare.
...
28.
Îngrijirile primare de sănătate: conținut, componente, unități medicale care contribuie la realizarea lor.
...
29.
Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată.
...
30.
Modalități de finanțare a sistemelor de sănătate.
...
31.
Politici și strategii de sănătate publică.
...
32.
Structuri și culturi organizaționale.
...
33.
Managementul calității în serviciile de sănătate (concepte, metode de evaluare, instrumente, risc clinic).
...
34.
Managementul resurselor umane.
...
35.
Principii, funcții, metode în managementul serviciilor de sănătate.
...
36.
Leadership și stiluri de conducere.
...
37.
Luarea deciziei, metode.
...
38.
Planificarea sanitară (concepte, etapele elaborării, instrumente).
...
39.
Managementul de proiecte (concepte, etapele elaborării, indicatori).
...
40.
Economie sanitară (concepte, cererea și oferta, piețe în sănătate, evaluarea economică, tehnici de evaluare economică)
...
41.
Managementul financiar în sănătate.
...
42.
Bioetică (etica cercetării, aspecte etice ale practicii medicale).
...
43.
Asigurări private de sănătate (aspecte tehnice).
...
44.
Comunicarea organizațională.
...
45.
Comunicarea în echipă.
...
46.
Caracteristicile epidemiologice principale și conținutul programelor de intervenție în bolile cronice care reprezintă probleme de sănătate publică (boli cardiovasculare și AVC, tumori, tuberculoza și alte boli pulmonare, accidentele, bolile mintale, diabetul zaharat, bolile aparatului locomotor).
...
47.
Drepturile omului, dreptul la sănătate și etica în sănătatea publică.
...
...
II.
PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
1.
Descrierea statistică a unui ansamblu de date și sintetizarea acestuia.
...
2.
* Alegerea și aplicarea unor teste de comparare statistică.
...
3.
* Determinarea și interpretarea regresiei și corelației statistice.
...
4.
* Măsurarea și analiza natalității și fertilității într-o populație definită.
...
5.
* Măsurarea și analiza mortalității într-o populație definită.
...
6.
* Metode de standardizare a datelor în sănătatea publică.
...
7.
* Interpretarea funcțiilor unei tabele de mortalitate.
...
8.
* Măsurarea și analiza mortalității infantile într-un teritoriu.
...
9.
Proiectarea unei anchete epidemiologice pentru o boală cronică.
...
10.
* Măsurarea riscului relativ și atribuibil unui factor în anchetele epidemiologice.
...
11.
* Măsurarea validității și reproductibilității unor probe de screening.
...
12.
Evaluarea economică a unei activități de sănătate publică.
...
13.
* Evaluarea performanțelor unor servicii spitalicești.
...
14.
* Evaluarea performanțelor unor servicii medicale ambulatorii.
...
*) Subiectele notate cu * este preferabil să fie rezolvate asistat de calculator
...
III.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
Susținerea în fața comisiei de examinare a unei lucrări personale în domeniul sănătății publice.
...
REFERINȚE bibliografice
1.
Managementul serviciilor de sănătate - Abordare prin proiecte - ediția a II-a, F. Furtunescu, Dana Mincă, Universitară "Carol Davila, 2010, ISBN 978 973 708 446 0
...
2.
Mihail Gr. Marcu, Dana Galieta Mincă - Sănătate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățământul postuniversitar - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003
...
3.
Dana Galieta Mincă, Andreea Voinea, Griffin - Noțiuni de bază ale managementului organizațional în sănătate - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003
...
4.
Bogdan Pana, Irina Duța și alții. - Ghid de comunicare și marketing social - Ed. Universitară " Carol Davila ", 2003
...
5.
Enăchescu D, Marcu M. Gr. - Sănătate Publică și Management Sanitar, Ed. AII. 1997
...
6.
Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. - Bazele Epidemiologiei, Ed. AII, 1997
...
7.
Vlădescu C - Managementul Serviciilor de Sănătate - Editura Expert 2000
...
8.
Vlădescu C - coordonator - Sănătate Publică și Management Sanitar - Editura Cartea Universitară, București, 2004
...
(la 06-07-2017,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT a fost modificat de Punctul 2 din Articolul I , ORDINUL nr. 678/4.252/2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 6 iulie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE
Definiția specialității:
Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea chirurgicală a pacienților cu suferințe ale aparatului urinar la bărbat și femeie, precum și ale aparatului genital masculin.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Principii de organizare ale training-ului în rezidențiat
1.
Toate activitățile desfășurate în perioada de pregătire (chirurgicale, educaționale, de cercetare și științifice) vor fi înregistrate în Caietul de monitorizare a pregătirii, a cărui utilizare este obligatorie.
...
2.
În cadrul pregătirii, activitatea medicului rezident va fi coordonată și monitorizată de un tutore (îndrumător), cadru universitar sau medic primar cu experiență și supravegheată de către Coordonatorul de program.
...
3.
Modulele de pregătire non-urologice vor fi parcurse în primul an de training, în mod obligatoriu.
...
4.
Fiecare modul de pregătire din primul an de training va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă în Caietul de monitorizare a pregătirii, de către șeful clinicii/serviciului formator abilitat.
...
4.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
6
MODULUL 1
Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ
8 ore curs/lună
MODULUL 2
Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ
8 ore curs/lună
Modulul 3
Imagistică radiologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ
12 ore curs/lună
Modulul 4
Echografie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL
6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ
7 ore curs/săptămână
Modulul 5
Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ
10 ore curs/săptămână
Modulul 6
Urologie
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL
4 ani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA
8 ore curs/lună
Total ore pregătire teoretică
Aproximativ 200 ore didactice/an, reprezentând circa 20% din activitate
Total ore pregătire practică
Circa 80% din activitatea clinică, conform contractului individual de muncă
...
1.2.
Repartiția stagiilor raportată la anii de rezidențiat
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
Anul I
Chirurgie generală
6 luni
Chirurgie vasculară
2 luni
Imagistică radiologică
2 luni
Echogra ie generală
6 săptămâni
Bioetică
2 săptămâni
Anii II-V
Urologie
48 luni
...
1.2.
Conținutul programului
Curriculum-ul prevede un număr de aproximativ 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată în calificative de către coordonatorul de rezidențiat și consemnată în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, în care vor fi trecute și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice naționale și internaționale precum și în cadrul programelor de educație medicală continuă.
...
1.3.
RESPONSABILI DE PROGRAM:
1.3.1.
Coordonator de rezidențiat: Cadru universitar de predare din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare ale diverselor perioade de stagiu.
...
1.3.2.
Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.
...
...
1.4.
METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
● Curriculum-ului general de urologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.
● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de urologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de urologie.
● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.
● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.
...
1.5.
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE
Aceasta se va realiza:
● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (chirurgie generală, chirurgie vasculară etc.), precum și pentru modulele de ecografie generală și bioetică:
–
examen scris și/sau oral, nota minimă: 7.
...
–
certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.
...
–
evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.
...
–
evaluare pe parcursul stagiului de urologie prin intermediul calificativelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii precum și prin examinarea anuală cu notarea aferentă.
...
...
...
2.
Conținutul stagiilor
2.1.
Stadiul de Chirurgie generală
Tematica de pregătire
1.
Asepsia și antisepsia
...
2.
Transfuzia și accidentele ei
...
3.
Șocul chirurgical
...
4.
Marile sindroame vitale (embolii, infarctizare, hemoragii)
...
5.
Varicele membrelor inferioare
...
6.
Trombloflebitele
...
7.
Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice
...
8.
Herniile inghinale și femurale
...
9.
Apendicita acută
...
10.
Ocluzia intestinală
...
11.
Peritonita acută difuză
...
12.
Infarctul enteromezenteric
...
13.
Pancreatita acută
...
14.
Colecistita acută și cronică litiazică
...
15.
Cancerul colic
...
16.
Cancerul rectal
...
17.
Tumorile utero-anexiale
...
18.
Prolapsul genital
...
19.
Noțiuni de chirurgie laparoscopică
...
Barem de activități practice
1.
Cura chirurgicala a herniei inghfinale si femurale
10
2.
Apendicectomie
10
3.
Enterectomii segmentare
10
4.
Colectomii segmentare
10
6.
Splenectomii
5
7.
Colostomie (anus iliac)
10
8.
Colecistectomii
10
Obiective educaționale:
Dobândirea unor prime cunoștințe și deprinderi în domeniul chirurgiei în general, cu crearea premiselor pentru specializarea ulterioară impusă de specificul urologiei.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
La finalul stagiului de chirurgie generală, rezidentul de anul I trebuie să cunoască regulile și gesturile intraoperatorii de bază pentru sala de operație, principiile micii chirurgii precum și standardele generale de asepsie și antisepsie. De asemenea, vor putea fi ulterior utile cunoștințele aferente chirurgiei de perete abdominal și de tub digestiv, domenii tangente ca și puncte de interes intervențiilor chirurgicale urologice deschise.
...
2.2.
Stadiul de chirurgie vasculară
Tematica de pregătire
1.
Imagistica patologiei vasculare
...
2.
Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară
...
3.
Ischemie acută periferică
...
4.
Arteriopatii cronice obstructive
...
5.
Varicele membrelor inferioare
...
6.
Boala tromboembolică
...
7.
Sindromul posttrombotic
...
8.
Suturi vasculare: indicație terapeutică
...
9.
Anevrismele arteriale
...
10.
Limfedemul
...
Barem activități practice:
1.
Suturi vasculare
10
2.
Cura varicelor membrelor pelvine
5
3.
Plastii vasculare cu vena
5
4.
Plastii vasculare cu grefe
5
5.
Embolectomii periferice
5
Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor minime aferente domeniului chirurgiei vasculare, cu utilitate pe parcursul intervențiilor urologice.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Deținerea unor abilități tehnice de bază în chirurgia vaselor, susceptibile de a fi necesare în cadrul operațiilor specifice armamentariumului de tratament urologic.
...
2.3.
Stagiul de imagistică radiologică
Tematica de pregătire
2.3.a.
Radiologie clasică (tehnici de examen radiologic și interpretare):
1.
Radiologie reno-vezicală simplă
...
2.
Urografie și variantele ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic)
...
3.
Noțiuni de radioprotecție medicală
...
4.
Uretrocistografia (micțională, retrogradă)
...
...
2.3.b.
Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală)
1.
Metode de dilatare endoluminală
...
2.
Cavogrfia și lebografia
...
...
2.3.c.
Tomografia computerizată abdomino-pelvină în explorarea afecțiunilor urologice
...
2.3.d.
Rezonanța magnetică nucleară abdomino-pelvină
Barem de activități practice
1.
Interpretare RRVS
50
2.
Interpretare UIV
50
3.
Interpretare TC
20
4.
Interpretare RMN
10
Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul investigațiilor radiologice (radiografie renovezicală simplă, Urografie intravenoasă, tomografie computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică).
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Abilitatea de a interpreta corect rezultatul evaluării imagistice radiologice în principalele afecțiuni urologice diagnosticabile ca și standard prin intermediul acestor metode.
...
...
2.4.
Stagiul de ecografie generală
Tematica de pregătire
Tema cursului/Ore de curs
Urologie
Algoritmuri de diagnostic
2
Prostata si veziculele semfinale
2
Vase periferice
2
Echogra ia transrectală
2
Structuri moi superficiale
2
Pelvis eminin
2
Ecografie interventionala
4
Scrotul și conținutul scrotal
1
Total
18
Domenii de interes
Rinichii
● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
–
parenchim - evaluare, măsurare
...
–
sinus
...
–
aparat pielo-calicial-evaluare
...
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea structurii glandelor suprarenale
● măsurarea glandelor suprarenale
Organe aflate la nivelul micului bazin
a)
vezica urinară
● identificarea în condiții de depletie și de vacuitate
● evacuarea și măsurarea pereților
● identificarea organelor învecinate
...
b)
prostata (explorare suprapubiană)
● identificare, măsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intră în raport
...
Vase periferice (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
4.
Penis și conținutul scrotului
–
corpii cavernoși
...
–
uretra
...
–
testiculul
...
–
epididimul
...
–
funiculul spermatic
...
...
Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul ultrasonografiei.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Posibilitatea stabilirii cu acuratețe a principalilor parametri de caracterizare echografică a rinichilor, prostatei, vezicii urinare și scrotului precum și recunoașterea stărilor patologice aferente.
...
2.5.
MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni
Tematica curs (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
...
III.
Relația medic-pacient I - 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomie
...
IV.
Relația medic-pacient II - 2 ore
...
V.
Greșeli și erori în practică medicală - 2 ore
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
...
Tematica seminariilor
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe bază de cazuri concrete - 2
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
Obiective educaționale:
Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică.
Rezultate așteptate:
Dobândirea unor competențe teoretice și practice minimum acceptabile în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.
...
2.6.
Stagiul de urologie
Principii de organizare ale training-ului în rezidențiatul de urologie
În cadrul modulului de urologie, activitatea medicilor rezidenți va fi asigurată pe principiul rotației periodice, aceștia urmând a activa, pe rând și în mod echilibrat, în secția clinică cu paturi, departamentul de ambulatoriu, serviciul de gardă, bloc operator și similare.
Activitatea clinică, însușirea cunoștințelor teoretice privind diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor urologice, precum și formarea și educarea abilităților tehnico-chirurgicale specifice se vor conforma Tematicii de pregătire și Baremului de activități practice ce trebuiesc acoperite în cei patru ani de training în urologie.
Tematica de pregătire
1.
Formarea urinii
...
2.
Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acidobazică, metabolică
...
3.
Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate)
...
4.
Investigații izotopiceale aparatului urinar și investigații vasculare (arteriografii, lebografii) ale aparatului urinar și genital masculin
...
5.
Investigații imagistice ale aparatului urinar (radiografia renovezicală simplă, urografia intravenoasă, ureteropielografia retrogradă, ecografie, tomografie computerizată, rezonanța magnetică nucleară, PET-CT, etc)
...
6.
Asepsia, antisepsia și riscul infecțios în urologie
...
7.
Urosepsisul. Sindromul disfuncției multiple de organ
...
8.
Tulburările cantitative ale diurezei
...
9.
Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă
...
10.
Insuficiență renală cronică de cauză urologică
...
11.
Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenția incompletă de urină, retenția completă de urină, piuria, hematuria, incontinența de urină, durerea în afecțiunile urologice)
...
12.
Simptomatologia de tract urinar inferior (LUTS)
...
13.
Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital
...
14.
Ureterohidronefrozele dobândite
...
15.
Traumatismele aparatului urogenital
...
16.
Infecțiile nespecifice ale tractului urinar
...
17.
Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică
...
18.
Pionefritele. Abcesul renal
...
19.
Pionefroza
...
20.
Perinefrita
...
21.
Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).
...
22.
Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale
...
23.
Prostato-veziculitele acute și cronice
...
24.
Orhiepididimitele acute și cronice
...
25.
Litiaza aparatului urinar
...
26.
Tumorile renale parenchimatoase
...
27.
Tumorile căilor urinare superioare
...
28.
Tumorile retroperitoneale
...
29.
Tumorile prostatice
...
30.
Tumorile vezicale
...
31.
Tumorile uretrale
...
32.
Tumorile penisului
...
33.
Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, unicul spermatic, învelișuri)
...
34.
Tumorile glandei suprarenale
...
35.
Hiperplazia benignă de prostată
...
36.
Tuberculoza urogenitală
...
37.
Stricturile uretrale
...
38.
Hidrocelul și colecțiile scrotale
...
39.
Torsiunea cordonului spermatic
...
40.
Varicocelul
...
41.
Fimoza, parafimoza
...
42.
Priapismul
...
43.
Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină
...
44.
Incontinențele urinare
...
45.
Sindrom dureros cronic pelvin
...
46.
Hipertensiunea renovasculară
...
47.
Disfuncțiile aparatului urinar inferior
...
48.
Fibroza retroperitoneală
...
49.
Maladia Peyronie
...
50.
Ptoza renală
...
51.
Urodinamica aparatului urinar inferior (debitmetrie, cistomanometrie, profil uretral, determinări flux-presiune, electromiografia mușchilor perineali, videourodinamica)
...
...
...
Barem activități practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Din anul II
1
Cistoscopia
50
2.
Cateterismul ureteral (cu ureteropielogra ie retrograda)
25
3.
Extragereade stent ureteral
25
4.
Cistostomie suprapubiana
5
5.
Punctia-biopsie prostatică transrectală
15
6.
Biopsie vezicala
10
7.
Orhidectomiescrotala
10
8.
Cura chirurgicala a varicocelului
5
9.
Cura chirurgicala a hidrocelului
5
10.
Circumcizia
10
11.
Orhidopexia
3
12.
Cistolitotomia
10
13.
Interpretare debitmetrie
50
14.
Interpretare cistomanometrie
10
15.
Interpretare profil uretral
10
16.
Interpretare calendar micțional
30
Din anul III
1.
Ne rostomia percutanată
10
2.
Montarea de stent ureteral
20
3.
Litotriția extracorporeală
10
4.
Ureteroscopia retrogradă
20
5.
Cistolitotriția transuretrală
10
6.
Rezecția transuretrală a vezicii urinare
15
7.
Uretrotomia optică internă
15
8.
Pielolitotomia
5
9.
Ureterolitotomia
5
10.
Ureterostomia cutanată
10
11.
Adenomectomia transvezicală
5
Din Anul IV
1.
Nefrectomia simplă
10
2.
Nefrectomia radicala
10
3.
Nefrectomia partiala
5
4.
Pieloplastia
5
5.
Uretero-cisto-neostomia
5
6.
Suprarenalectomia
5
9.
Cistectomia radicală
10
10.
Amputația peniană
5
12.
Orhidectomie scrotala
5
13.
Rezecția transuretrală a prostatei
15
14
Cura chirurgicală a istulei vezico-vagfinale
5
15.
Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare
5
16.
Prostatectomia radicală
5
17.
Derivația urianră tip Bricker
5
18.
Ne rolitotomia percutanată
5
19.
Emasculația
3
20.
Realizarea abordului preperitoneal, transperitoneal și retroperitoneal pentru entități patologice urologice
5
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
În cadrul stagiului de urologie, se va urmări pregătirea rezidentului în specialitate în vederea recunoașterii principalelor diagnostice specifice, stabilirea cu corectitudine a indicațiilor terapeutice, precum și deprinderea unor abilități practice de rezolvare chirurgicală a principalelor afecțiuni urologice.
Pe parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie, coordonatorul de rezidențiat va realiza o evaluare anuală a fiecărui rezident în parte, bazată pe activitatea clinică consemnată în perioada respectivă, precum și a unei teze scrise (subiecte grilă).
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin intermediul caietului de monitorizare a pregătirii ("log-book"), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
La capătul primilor 2 ani ai modulului de urologie, se va urmări obținerea unui grad de pregătire a rezidentului care să-i permită efectuarea unor proceduri diagnostice (uretrocistoscopie, uretero-pielografie retrogradă, puncție-biopsie prostatică echoghidată transrectal, etc.) și terapeutice (orhiectomie pe cale inghinală, circumcizie, montare stent ureteral, montare nefrostomie percutanată, etc.) având un grad în general redus de dificultate.
Pe parcursul ultimilor 2 ani de pregătire în specialitatea urologie, rezidenții vor fi instruiți în vederea realizării unor intervenții chirurgicale mai complexe (transuretro-rezecția prostatei, rezecția transuretrală a tumorilor vezicale, ureteroscopia retrogradă cu litotriția calculului ureteral, orhidectomia pe cale inghinală, Nefrectomia, etc.) în calitate de primi operatori.
Pe tot parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie se va aplica principiul rotației periodice, rezidenții urmând a participa la activitățile legate de investigarea, tratamentul și urmărirea pacienților internați, de consulturile efectuate în cadrul ambulatoriului de specialitate, precum și bineînțeles de intervenții chirurgicale efectuate în blocul operator.
Un alt obiectiv primordial este reprezentat de încurajarea activității rezidentului în domeniul cercetării, prin implicarea acestuia într-o echipă investigațională aferentă unui studiu clinic. Se va urmări ca, la finalul pregătirii în rezidențiat, proaspătul specialist să fie capabil să propună, organizeze și eventual conduce studii clinice. De asemenea, este esențială dezvoltarea aptitudinilor academice ale rezidentului, prin încurajarea participării la manifestări științifice și pregătirea în vederea realizării de lucrări științifice și a prezentării acestora.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Conform curriculei prezente, este de așteptat ca, pe parcursul celor 5 ani de pregătire, rezidentul român de urologie să parcurgă o tematică de rezidențiat modernă, cea elaborată de Boardul European de Urologie (European Board of Urology) fiind inclusă, atât din punct de vedere teoretic, cât și al procedurilor diagnostice și terapeutice.
În acest sens, pentru medicii rezidenți urologi din anul IV și V de pregătire, susținerea examenului "EBU on line In-service assessment", organizat anual de Boardul European de Urologie (European Board of Urology), este obligatorie. Modul de organizare al acestei auto-evaluări la standard european, intră în atribuțiile fiecărui centru de pregătire în rezidențiat.
La finele anului terminal al ciclului de rezidențiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoștințelor și abilităților practice dobândite în cursul tuturor modulelor. Evaluarea se va face prin susținerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) și o probă operatorie.
Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației.
TEMATICA DE EXAMENULUI DE MEDIC SPECIALIST UROLOG
I.
Subiecte probă scrisă:
1.
Urosepsisul. Sindromul de disfuncția multiplă de organ
...
2.
Tulburările cantitative ale diurezei
...
3.
Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă
...
4.
Insuficiență renală cronică de cauză urologică
...
5.
Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital
...
6.
Ureterohidronefrozele dobândite
...
7.
Traumatismele aparatului urogenital
...
8.
Infecțiile nespecifice ale tractului urinar
...
9.
Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică
...
10.
Pionefritele. Abcesul renal
...
11.
Pionefroza
...
12.
Perinefrita
...
13.
Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).
...
14.
Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale
...
15.
Prostato-veziculitele acute și cronice
...
16.
Orhiepididimitele acute și cronice
...
17.
Litiaza aparatului urinar
...
18.
Tumorile renale parenchimatoase
...
19.
Tumorile căilor urinare superioare
...
20.
Tumorile retroperitoneale
...
21.
Tumorile prostatice
...
22.
Tumorile vezicale
...
23.
Tumorile uretrale
...
24.
Tumorile penisului
...
25.
Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelișuri)
...
26.
Tumorile glandei suprarenale
...
27.
Hiperplazia benignă de prostată
...
28.
Tuberculoza urogenitală
...
29.
Stricturile uretrale
...
30.
Hidrocelul și colecțiile scrotale
...
31.
Torsiunea cordonului spermatic
...
32.
Varicocelul
...
33.
Fimoza, parafimoza
...
34.
Priapismul
...
35.
Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină
...
36.
Incontinențele urinare
...
37.
Sindrom dureros cronic pelvin
...
38.
Hipertensiunea renovasculară
...
39.
Disfuncțiile aparatului urinar inferior
...
40.
Fibroza retroperitoneală
...
41.
Maladia Peyronie
...
...
II.
Proba clinică de urologie - cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
...
III.
Baremul de manevre și tehnici chirurgicale aferente probei operatorii
1
Cistoscopia
2.
Cateterismul ureteral (+ ureteropielogra ie retrograda)
3.
Montarea/extragerea destent ureteral
4.
Cistostomia suprapubiana
5.
Ne rostomia percutana
6.
Abordul percutanat al rinichiului
7.
Punctia-biopsie prostatica
8.
Orhidectomiascrotala
9.
Cura chirurgicala a varicocelului
10.
Cura chirurgicala a hidrocelului
11.
Circumcizia
12.
Orhidopexia
13.
Cistolitotomia
14.
Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare
15.
Nefrectomia simplă
16.
Nefrectomia radicala
17.
Pieloplastia
18.
Ureterostomia cutanata
19.
Ureterocistoneostomia
20.
Adenomectomia transvezicala
21.
Amputatia peniana
22.
Orhidectomie inghinală
23.
Rezecția transuretrală a prostatei
24.
Rezecția transuretrală a vezicii
25.
Litotriția calculului vezical
26.
Uretrotomia optică internă
27.
Ureteroscopia retrogradă
28.
Cistectomia radicală
29.
Prostatectomia radicala retropubica
30.
Abordul laparoscopic retroperitoneal, transperitoneal si properitoneal
...
1.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN UROLOGIE
1.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist urolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.
Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației.
...
...
1.2.
Obligații
Medicul specialist urolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și de către Ministerului Sănătății.
Conținutul acestui Curriculum, așa cum este redactat, a fost avizat de Consiliul Director al Asociației Române de Urologie, în urma dezbaterilor din cadrul ședinței ordinare organizate în data de 4 noiembrie 2017.
...
Anexa nr. 1
Fișa postului rezidentului în Specialitatea Urologie
Considerații generale
Principii de desfășurare ale activității medicilor rezidenți în urologie:
–
Medicul rezident de urologie își va desfășura activitatea pe parcursul celor 5 ani de stagiu în strictă conformitate cu indicațiile medicului coordonator de rezidențiat, a îndrumătorului, a medicilor curanți ai pacienților la îngrijirea cărora participă precum și a medicilor titulari ai gărzilor pe care le efectuează.
...
–
Activitatea medicului rezident urolog se va supune baremului de tehnici chirurgicale repartizat pe anii de stagiu, regulilor de conduită ale spitalului în care se desfășoară respectivele stagii precum și normelor specifice fiecărei clinici în parte.
...
–
Limitele de competență aferente fiecărui an de rezidențiat se vor trasa cu respectarea baremului de activități practice raportat la anii de stagiu de urologie. În conformitate cu acesta, medicul rezident va beneficia de dreptul de prim operator și drept de parafare a protocolului operator, ca și mod de verificare și confirmare a îndeplinirii baremului de activități.
...
–
Fișa de post se va încadra în prevederile legale în vigoare (cu respectarea ROF și ROI al unității unde lucrează rezidentul, precum și a prevederilor Colegiului medicilor, ale MS și normativele CNAS).
...
Drepturi și obligații ale medicilor rezidenți în urologie:
–
Medicul rezident urolog are obligația să observe și să efectueze sub supravegherea îndrumătorului său (cadru universitar sau medic primar cu experiență) și ghidajul Coordonatorului de program toate procedurile menționate în Curricula de pregătire și în Logbook-ul de rezidențiat. În cadrul operațiilor la care medicul rezident asistă sau pe care le efectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către acesta prin parafarea protocolului operator.
...
–
Efectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident este condiționată atât de anul de studiu (conform baremului de activități practice aferente stagiului de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal menționat mai sus), cât și de prezența în sala de operație a îndrumătorului de rezidențiat.
...
–
Medicul îndrumător are obligativitatea de a interveni în cadrul intervențiilor chirurgicale ori de câte ori survin dificultăți speciale sau complicații intraoperatorii, precum și în managerierea cazurilor în general, în funcție de necesitățile și particularitățile acestora.
...
–
Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate lua decizii medicale importante (transferuri intra- sau interspitalicești, indicații operatorii, modificări importante ale conduitei terapeutice, etc.) fără consultarea și acordul îndrumătorului de rezidențiat.
...
–
Înscrierea la examenul de specialitate este condiționată de parcurgerea integrală a stagiilor cuprinse în curricula, promovarea examenelor de evaluare anuală și de final de stagii, îndeplinirea baremului de activități practice (atât ca paletă cât și ca număr de proceduri chirurgicale) precum și în urma verificării Logbook-ului.
...
Activități clinice și științifice obligatorii suplimentare față de baremul de tehnici chirurgicale și cunoștințe teoretice menționate anterior:
● Întocmirea foii de observație, biletului de externare, scrisorii medicale, concediului medical și prescripțiilor medicamentoase
● Examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni urologice
● Efectuarea anamnezei și a examenului fizic local
● Evaluarea rezultatelor analizelor medicale și a investigațiilor imagistice și endoscopice cuprinse în armamentariumul standard de diagnostic specific specialității urologie
● Prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad sporit de dificultate
● Efectuarea de pansamente, îngrijirea plăgilor, evaluare preoperatorie și urmărire postoperatorie, prescrierea de tratamente medicamentoase în urma consultării îndrumătorului
● Cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în urologie
● Prezentarea de cazuri clinice, comunicări științifice și recenzii ale unor lucrări publicate în literatura de specialitate în cadrul colectivului clinicii
● Evaluarea informațiilor din arhiva scriptică spitalului cât și cea din baza de date electronică, cu respectarea confidențialității datelor pacienților, în vederea realizării de lucrări științifice
● Participarea la operații și efectuarea de gărzi sub supravegherea și îndrumarea medicului coordonator
● Prezentarea de lucrări științifice la congrese și conferințe naționale și eventual și internaționale
● Prescripția de rețete pentru pacienții consultați în ambulatoriul de specialitate sau cei externați, la sfatul medicului coordonator
● Evaluarea și reevaluarea pacienților care se prezintă la camera de gardă, precum și a celor care se prezintă la consult în ambulatoriu sau în vederea examinării post-intervenție chirurgicală
● Efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului îndrumător sau a medicilor titulari de gardă, specialiști sau primari
● Participarea la consulturi interdisciplinare și intervenții operatorii în gardă cu avizul și sub supravegherea medicului șef de gardă
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul "Twinning Light"
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. "Carol Davila" București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca
2019
1.
Definiție
Specialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale (incluzând și specialitatea de chirurgie dento-alveolară).
Specialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială se ocupă cu:
● studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale și ale complicațiilor acestora, incluzând și chirurgia dento-alveolară: chirurgia endodontică, chirurgia parodontală, chirurgia preprotetică, inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase, accidentele de erupție ale dinților, traumatismele dento-parodontale
● tratamentul traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale
● tratamentul infecțiilor cavității orale și cervico-maxilo-faciale
● tratamentul tumorilor benigne ale părților moi și osoase cervico-maxilo-faciale
● tratamentul tumorilor maligne ale părților moi și osoase ale cavității orale și regiunii cervico- maxilo-faciale
● tratamentul afecțiunilor glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare,
● tratamentul diformităților și malformațiilor congenitale ale feței și maxilalelor,
● tratamentul durerii în teritoriul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-facială,
● plastia reconstructivă după defecte ale cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale,
● patologia sinusului maxilar de cauză dentară,
● procedee de terapie estetică cervico-facială,
● patologia chirurgicală a ATM etc.
Stagiul de bază se va desfășura doar în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, iar comisia de examen pentru obținerea titlului de medic specialist va fi formată din cadre didactice ce sunt și medici primari/specialiști în Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.
Înscrierea la rezidențiat se face pe grupa de specialități medico-dentare, pentru absolvenții care dețin licența în Medicina dentară (Stomatologie), fiind similară cu specialitatea de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.
...
2.
Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 - 30%, restul de 70 - 80% fiind dedicată activităților și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log - book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
...
3A.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3A.1.
Etapa de angajare: luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate
...
3A.2.
Stagiul de Chirurgie generală: 12 luni
...
3A.3.
Stagiul de O.R.L.: 1 lună
...
3A.4.
Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni
...
3A.5.
Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
...
3A.6.
Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
...
3A.7.
Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială*): 3 ani 5 luni și 1 săptămână (anii II, III, IV, V)
*) În secțiile clinice de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor internaționale ale patologiei specifice.
...
3A.8.
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
...
...
3B.
Ordinea de rotație a stagiilor de rezidențiat:
Anul I: Chirurgie Generală: 12 luni
Anul II:
1)
O.R.L.: 1 lună
...
2)
Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni
...
3)
Neurochirurgie: 1 lună
...
4)
Bioetică: 1/2 lună
...
5)
Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni
...
Anul III:
Modul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămână
Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâni
Anul IV: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni
Anul V: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni
...
4.
Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire
4.1.
Anul I
4.1.1.
Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni
4.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
4.1.1.1.1.
Cursuri:
1.
Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală
...
2.
Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui
...
3.
Tehnici de drenaj
...
4.
Tehnici de sutură
...
5.
Tehnica pansamentului
...
6.
Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice
...
7.
Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
...
8.
Tehnici de anestezie loco-regională
...
9.
Resuscitarea cardiorespiratorie
...
10.
Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală
...
11.
Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)
...
12.
Examenul unui bolnav politraumatizat
...
13.
Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
...
14.
Principii de tratament în politraumatisme
...
15.
Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
...
16.
Patologia esofagului (corp străin, stenoze)
...
17.
Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)
...
18.
Patologia chirurgicală a glandei tiroide
...
...
...
4.1.1.2.
Pregătire practică:
1.
Participare la:
a)
Tiroidoctemii subtotale
...
b)
Tiroidectomii totale
...
c)
Chirurgia endoscopică
...
...
2.
Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:
a)
Chirurgia reconstructivă vasculară
...
b)
Urgențe (camera de gardă)
...
c)
Politraumatizați
...
d)
Traumatisme toracice
...
e)
Traumatisme abdominale
...
...
3.
Manopere:
a)
Abord venos periferic
...
b)
Aspirații și spălături gastrice
...
c)
Cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)
...
...
...
...
...
4.2.
Anul II
4.2.1.
Cuprinde stagii de:
4.2.1.1.
O.R.L.: 1 lună
...
4.2.1.2.
Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni
...
4.2.1.3.
Neurochirurgie: 1 lună
...
4.2.1.4.
Bioetică 1/2 lună
...
4.2.1.5.
Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni
...
4.2.1.1.
Stagiul de O.R.L.: 1 lună
4.2.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Metode de explorare rino-sinuzală
...
2.
Traumatismele nazo-sinuso-faciale
...
3.
Epistaxisul
...
4.
Sinuzite acute și cronice rinogene
...
5.
Complicațiile sinuzitelor
...
6.
Alergia rino-sinuzală
...
7.
Amigdalita și adenoidita acută
...
8.
Tumorile benigne și maligne ale faringelui
...
9.
Tumorile benigne și maligne laringiene
...
10.
Tumorile parafaringiene
...
11.
Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană
...
12.
Copii străini traheo-bronșici
...
13.
Metode de explorare traheo-bronșică
...
...
4.2.1.1.2.
Pregătire practică (participare):
1.
Tamponament nazal anterior
...
2.
Tamponament nazal posterior
...
3.
Puncții sinuzale maxilare
...
4.
Reducere fracturi piramidă nazală
...
5.
Incizie flegmon periamigdalian
...
6.
Chirurgia sinuzitei maxilare clasic și endoscopic
...
7.
Chirurgia sinuzitei etmoidale clasic și endoscopic
...
8.
Traheotomia. Traheopuncția
...
9.
Traheotomii în condiții dificile
...
...
...
4.2.1.2.
Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și microchirurgie reconstructivă: 4 luni
4.2.1.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)
...
2.
Chirurgia arsului
...
3.
Arsuri asociate cu traumatisme
...
4.
Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)
...
...
4.2.1.2.2.
Pregătire practică (participare):
1.
Excizia primară a arsurilor profunde și limitate
...
2.
Grefarea plăgilor granulare
...
3.
Tratamentul bridelor cicatriciale, placardelor cicatriciale
...
4.
Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele
...
5.
Plastii pediculare cu lambouri locale/loco-regionale
...
6.
Neurorafii
...
7.
Plastia cu lambouri de la distanță - lambou liber vascularizat și anastomozat microchirurgical
...
8.
Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului
...
...
...
4.2.1.3.
Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună
4.2.1.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:
1.
Examen clinic neurochirurgical
...
2.
Traumatisme craniocerebrale
...
3.
Diagnosticul și tratamentul comelor
...
4.
Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară
...
...
4.2.1.3.2.
Pregătire practică
1.
Examene clinice neurochirurgicale
...
2.
Neurorafie (participare)
...
...
...
4.2.1.4.
Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
4.2.1.4.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuri:
I.
Introducere în Bioetică
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)
...
...
III.
Relația medic - pacient I
1.
Valori ale relației medic - pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Etica cercetării pe subiecți umani
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
Tematica seminariilor:
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice
1.
Rolul comunicării în relația medic - pacient
...
2.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
3.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
...
IV.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
...
...
4.2.1.5.
Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială:5 1/2 luni
4.2.1.5.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Anestezia în chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială
...
2.
Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații
...
3.
Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice
...
4.
Chirurgie endodontică
...
5.
Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice
...
6.
Chirurgia preprotetică și modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus-lift, transpoziția de nerv alveolar inferior, recoltarea de blocuri osoase de la nivelul cavității orale sau de la distanță)
...
7.
Incluzia dentară și patologia erupției dentare
...
8.
Infecțiile părților moi periosoase
...
9.
Tehnici curente de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)
...
10.
Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative periosoase
...
...
4.2.1.5.2.
Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate
1.
Efectuarea de anestezii locale și loco-regionale
...
2.
Extracții dentare
...
3.
Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție
...
4.
Odontectomii
...
5.
Rezecții apicale
...
6.
Gingivectomie
...
7.
Intervenții chirurgicale preprotetice în:
a.
Mucoasa subțire
...
b.
Creasta gingivală balantă
...
c.
Fibromatoză tuberozitară
...
d.
Hiperplazie epitelio-conjunctivă
...
e.
Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
...
f.
Bride vestibulare și paralinguale
...
g.
Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
...
h.
Regularizări de creastă
...
...
8.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
9.
Tehnici chirurgicale de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)
...
10.
Modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus lift și transpoziția nervului alveolar inferior)
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
...
...
4.3.
Anul III
4.3.1.
Cuprinde:
● modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămână
● stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâni
4.3.1.1.
Modulul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical:
4.3.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
1.
Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist
...
2.
Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.
...
3.
Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale
...
4.
Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională
...
5.
Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională.
...
...
...
4.3.1.2.
Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni
4.3.1.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Traumatologie Stomatologică și Maxilo-Facială
a.
Plăgile părților moi ale cavității orale și cervico-faciale; particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv
...
b.
șocul și reanimarea în traumatismele cavității orale și cervico-maxilo-faciale
...
c.
fracturile mandibulei
...
d.
fracturile maxilarului
...
e.
fracturile orbito-zigomatice
...
f.
fracturi asociate
...
...
2.
Infecții ale cavității orale și cervico-maxilo-faciale
a.
Supurațiile spațiilor fasciale primare și secundare
...
b.
Supurațiile cervico-faciale difuze
...
c.
Particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii
...
d.
Osteita și ostemielita maxilarului și mandibulei
...
e.
Osteonecroza maxilarelor
...
f.
Infecțiile specifice (luesul, TBC-ul, actinomicoza)
...
g.
Limfadenite acute și cronice
...
...
3.
Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare
...
4.
Chisturi și tumori benigne ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale
...
5.
Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare
...
6.
Patologia glandelor salivare
...
7.
Patologia articulației temporo-mandibulare
...
8.
Durerea în teritoriul maxilo-facial
...
...
4.3.1.2.2.
Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:
1.
Rezecții apicale
...
2.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
3.
Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare
...
4.
Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă
...
5.
Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului
...
6.
Prelevare de biopsii în tumorile localizate la nivelul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale
...
7.
Cura radicală a chisturilor de maxilar
...
8.
Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei bucale, limbii, planșeului oral și ale gingiei
...
9.
Sialolitotomia
...
10.
Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulare
...
Intervenții de dificultate medie:
1.
Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice ale feței și a gâtului
...
2.
Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare
...
3.
Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)
...
4.
Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară
...
5.
Plastia comunicării oro-sinuzale
...
6.
Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilalelor
...
7.
Corticotomia în osteomielita maxilalelor
...
8.
Tratamentul primar și secundar al plăgilor cavității orale și cervico-faciale
...
9.
Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice
...
10.
Osteosinteza în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale
...
11.
Ligatura arterei carotide externe
...
12.
Traheotomie
...
13.
Submaxilectomie
...
14.
Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale cavității orale și cervico-faciale
...
15.
Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
...
...
4.4.
Anul IV
4.4.1.
Stagiul de Chirurgie Stomatologică și maxilo-facială: 12 luni
4.4.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
Tumori maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
a.
Noțiuni de biologie a procesului neoplazic
...
b.
Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
c.
Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
d.
Adenopatia metastatică cervicală
...
e.
Diagnosticul tumorilor maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
...
f.
Principii de tratament mulimodal în tumorile maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
...
g.
Tumorile maligne ale buzelor
...
h.
Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal
...
i.
Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin
...
j.
Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei
...
k.
Tumorile maligne tegumentelor cervico-faciale
...
l.
Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială
...
m.
Tumorile maligne ale glandelor salivare
...
n.
Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT + CT)
...
...
4.4.1.2.
Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie/mare:
1.
Rezecție de platou palato-alveolar
...
2.
Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator (participare)
...
3.
Hemirezecții de mandibulă (participare)
...
4.
Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată
...
5.
Hemiglosectomie (participare)
...
6.
Hemipelvectomie (participare)
...
7.
Hemiglosopelvectomie (participare)
...
8.
Evidare cervicală radicală (participare)
...
9.
Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III (participare)
...
10.
Evidare cervicală supramohioidiană
...
11.
Extirparea tumorilor laterocervicale
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
...
4.5.
Anul V
4.5.1.
Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni
4.5.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
1.
Plastia reconstructivă în Chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială
a)
Fiziopatologia lambourilor
...
b)
Clasificarea metodelor de plastie reconstructivă
...
c)
Tipuri de închidere primară
...
d)
Grefe de piele
...
e)
Lambouri locale
...
f)
Lambouri loco-regionale pediculate
...
g)
Lambouri liber vascularizate
...
h)
Grefe osoase nevascularizate
...
i)
Tratamentul chirurgical al parezei faciale de tip periferic
...
...
2.
Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic - chirurgical al acestora:
a)
Prognatismul și retrognatismul mandibular
...
b)
Prognatismul și retrognatismul maxilar
...
c)
Proalveolia și proalveolodontia
...
d)
Ocluzia deschisă
...
e)
Laterodeviațiile mandibulare
...
f)
Anomalii asociate
...
...
3.
Malformațiile congenitale ale cavității orale și cervico-maxilo-faciale
a.
Despicăturile labio-maxilo-palatine
...
b.
Malformații cranio-faciale
...
...
4.
Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale: rejuvenalizarea cervico-facială
...
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist
...
4.5.1.2.
Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:
1.
Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)
...
2.
Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale
...
3.
Evidare cervicală radicală (participare)
...
4.
Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III
...
5.
Parotidectomia totală sau segmentară
...
6.
Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)
...
7.
Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor (participare)
...
8.
Plastii labio-narinare în despicături congenitale (participare)
...
9.
Faringoplastii în insuficiențe velare (participare)
...
10.
Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii
...
11.
Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție (participare)
...
12.
Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale) (participare)
...
13.
Plastia reconstructivă a defectelor cavității orale și cervico-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)
...
14.
Managementul estetic al regiunii orale și cervico-faciale (participare)
a)
Rinoplastie
...
b)
Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)
...
c)
Ritidectomie (face lift)
...
d)
Blefaroplastie
...
e)
Liftingul tegumentelor feței
...
f)
Liftingul tegumentelor cervicale
...
g)
Tratamentul prin fillere, toxină botulinică sau alte metode de rejuvenalizare a feței și gâtului
...
...
Barem de promovare stagiu:
1.
Participare la cursuri și seminarii
...
2.
Participare la activitatea practică
...
3.
Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice
...
4.
Promovarea examenului scris
...
...
...
...
...
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF "Carol Davila" București
Membru al Academiei de Științe Medicale
(la 26-07-2019,
Curriculum de pregătire în specialitatea Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială a fost introdus de ANEXELE la ORDINUL 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019
)
Notă
...
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ
Definiția specialității:
IGIENA este ramură a medicinei preventive.
1. Specialitatea studiază acțiunea facturilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub
control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea
eficientă a resurselor.
2. Studiază starea de nutriție și de alimentație a populației, alimentație ce trebuie să fie lipsită de riscuri biologice și/sau chimice.
3. Studiază dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
12
MODULUL 1
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
14 săptămâni/3.5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
56 ore/4 ore/săptămână/14 săptămâni
MODULUL 2
INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 3
BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni/1/2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
20 ore/2 ore/2 săptămâni
Modulul 4
EPIDEMIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 5
BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
16 săptămâni/4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâni
Modulul 6
BOLI TROPICALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 7
BOLI PROFESIONALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Modulul 8
SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
MODULUL 9
IGIENA MEDIULUI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 10
PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 11
IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 12
IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
172 ore/4 ore/săptămâni/40 săptămâni
Total ore pregătire teoretică
816
Total ore pregătire practică
5484
...
Structura programului
Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT - 3.5 luni
Nr. ore curs: 56 ore/4 ore/14 săptămâni
Nr. ore practică: 434 ore
● Tematică.
1.1.
Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.
...
1.2.
Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.
...
1.3.
Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.
...
1.1.
INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
1.
Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.
...
2.
Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.
...
3.
Morbiditatea.
...
4.
Calitatea vieții.
...
5.
Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici. Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate.
...
6.
Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
...
Tematica activităților practice
1.
Starea de sănătate:
● Surse oficiale - naționale și internaționale - accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.
...
2.
Demografie:
Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate.
...
3.
Morbiditate. Calitatea vieții.
Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.
...
4.
Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.
Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.
...
5.
Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
● Realizarea și testarea unui chestionar.
...
METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE
1.
Identificarea problemelor.
...
2.
Analiza și prezentarea problemei.
...
3.
Ierarhizarea priorităților.
...
4.
Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.
...
5.
Formularea obiectivelor.
...
6.
Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.
...
7.
Pretestarea metodologiei.
...
8.
Planul de lucru.
...
9.
Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.
...
10.
Bugetarea acțiunilor.
...
11.
Implementarea proiectului.
...
12.
Prezentarea rezultatelor.
...
Tematica activităților practice
● Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
● Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
● Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
● Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
● Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
● Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
● Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
● Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
● Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.
● Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
1.
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.
...
2.
Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.
...
3.
Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în condițiile practicii de grup.
...
4.
Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.
...
5.
Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.
...
...
1.2.
EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII
1.
Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.
...
2.
Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
...
3.
Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
...
4.
Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.
...
5.
Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.
...
6.
Problematica medico-socială a populației vârstnice.
...
7.
Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
...
8.
Marketing social.
...
Tematica activităților practice
1.
Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.
● Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.
● Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată.
...
2.
Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
● Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.
...
3.
Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
● Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
● Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.
● Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.
● Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.
● Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.
● Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
● Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.
● Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
● Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.
...
...
1.3.
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ
● Planificare și programare.
● Comunicare în organizație
● Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.
● Organizarea serviciilor de sănătate - macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
● Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
● Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei. Conflict și negociere
● Management organizațional - structură, cultură, managementul schimbării.
● Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
● Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).
● Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
● Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
● Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
● Noțiuni de legislație medicală
● Integrare în UE: instituții, legislație, programe.
● Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
● Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.
● Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
● Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.
● Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
● Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).
● Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar-curativ și profilactic).
● Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.
● Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
● Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.
● Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.
● Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.
● Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.
● Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.
● Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
● Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.
...
Obiective educaționale:
Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate
Educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
Managementul serviciilor de sănătate. Sistemul de sănătate național. Introducere în economia sanitară.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
Realizarea unui material de educație pentru sănătate.
Politici de sănătate - elaborare, evaluare impact, aplicare.
Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei.
Management organizațional.
Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
Elemente de economie sanitară.
Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ - 2 luni
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore
1.
Tematica lecțiilor conferință:
1.
Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Epilnfo, SPSS, SAS, etc.;
Editarea de documente (text și grafică);
Baza de date.
...
2.
Documentarea asistată de calculator.
...
3.
Programe de comunicații.
...
4.
Biostatistică: Indicatori de tendință centrală și dispersie. Eșantionaj și inferență statistică. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice).
...
5.
Regresia logistică Corelația și regresia liniară.
Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.
...
6.
Statistică superioară.
...
Tematica activităților practice:
● Introducere în informatică:
–
Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale;
...
–
Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică;
...
–
Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date;
...
–
Utilizarea unui program de calcul tabular;
...
–
Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator;
...
–
Utilizarea poștei electronice;
...
–
Utilizarea mijloacelor multimedia.
...
● Biostatistică:
–
Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu.
...
–
Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor.
...
–
Proiectarea unui studiu pe eșantion.
...
–
Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.
...
...
2.
Obiective educaționale.
() Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
() Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare.
...
Modulul 3, Anul 1, BIOETICĂ - 2 săpt.
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 50 ore.
Tematica lecțiilor conferință:
● Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică, domenii prioritare de studiu în bioetică.
● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor.
● Relația medic - pacient, modele ale relației medic - pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
● Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic - pacient
● Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.
● Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.
● Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.
● Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.
Tematica activităților practice:
a.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic - pacient. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice.
...
b.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.
...
c.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă.
...
d.
Rolul comitetelor de etică din spitale.
...
e.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
...
f.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.
...
g.
Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practică medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
...
h.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane.
...
Obiective educaționale.
() Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
() O atitudine a medicului specialist de igienă în conformitate cu etica profesională.
Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE - 2 luni
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore
1.
Tematică lecțiilor conferință:
4.1.
EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ - 2 săptămâni
4.1.1.
Tematica lecțiilor conferință
● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).
● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).
● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale - trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).
● Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).
● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.
...
...
4.2.
EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 1,5 luni
4.2.1.
Tematica lecțiilor conferință
4.2.1.1.
Epidemiologia bolilor infecțioase - 2 săptămâni
● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
● Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).
● Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).
● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).
● Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
() Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
() Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
() Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
() Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.
() Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.
() Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.
() Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
() Parazitoze.
...
4.2.1.2.
Epidemiologia bolilor netransmisibile - 1 lună
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).
● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).
● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).
...
...
4.2.2.
Tematica activităților practice pentru epidemiologie generală și specială
i.
Sistemul informațional în bolile transmisibile
...
ii.
Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase
...
iii.
Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.
...
iv.
Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.
...
v.
Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.
...
vi.
Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.
...
vii.
Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației - imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.
...
viii.
Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).
...
ix.
Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.
...
x.
Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.
...
xi.
Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.
...
...
...
...
2.
Obiective educaționale.
() Deprinderea elementelor de analiză epidemiologică în cadrul studiilor populaționale.
() Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.
() Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.
() Elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.
() Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, epidemiologie ocupațională și epidemiologia de mediu.
...
Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE - 4 luni
Nr. ore curs: 64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore
1.
Tematică lecțiilor conferință:
5.1.
Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.
1.
Diagnosticul bolilor infecțioase:
a.
Diagnostic pozitiv
● Date epidemiologice
● Date clinice
● Date de laborator.
...
b.
Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).
...
...
2.
Tratamentul antimicrobian:
a.
Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor, rezistența microbiană la antibiotice.
...
...
3.
Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșită acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
...
4.
Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, Bronșite cronice acutizate
● Bronșiolită
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii.
...
5.
Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite), Infecții pe valve prostetice.
...
6.
Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale. Mielite, nevrite. Abces cerebral. Infecții de șunt LCR
...
7.
Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite. Infecțiile plăgilor, arsurilor.
...
8.
Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată Limfangite
...
9.
Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diareei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor. Diareei invazive (inflamatorii). Diareei post-antibiotice. Toxiinfecții alimentare. Boala Whipple.
...
10.
Infecții intraabdominale. Peritonite. Supurații intraabdominale localizate. Abcese parenchimatoase. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite.
...
11.
Hepatite virale acute și cronice.
...
12.
Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.
...
13.
Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native. Infecții ale protezelor osoase și articulare. Osteomielita
...
14.
Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.).
...
15.
Boli eruptive virale:
● Rujeola
● Rubeola
● Infecții cu virusul varicelo-zosterian
● Roseola infantum
● Megaleritemul epidemic
...
16.
Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV 6, 7, 8).
...
17.
Gripa.
...
18.
Infecția urliană.
...
19.
Difteria.
...
20.
Tusea convulsivă.
...
21.
Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.
...
22.
Febra tifoidă și paratifoidă.
...
23.
Dizenteria bacteriană.
...
24.
Holera.
...
25.
Trichineloza.
...
26.
Botulism.
...
27.
Antrax.
...
28.
Tetanos.
...
29.
Gangrena gazoasă.
...
30.
Bruceloza.
...
31.
Listerioza.
...
32.
Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
...
33.
Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.
...
34.
Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
...
35.
Erizipeloid Rosenbach.
...
36.
Boala ghearelor de pisică.
...
37.
Febra mușcăturii de șobolan.
...
38.
Infecția cu HIV.
...
39.
Infecții în sarcină și lehuzie
...
40.
Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe
...
41.
Medicina de călătorie.
...
42.
Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.
...
43.
Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).
...
...
5.2.
Tematica activităților practice
1.
Interpretarea leucogramei: 50
...
2.
Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 30
...
3.
Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30
...
4.
Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30
...
5.
Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30
...
6.
Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 30
...
7.
Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 30
...
8.
Puncția rahidiană: 10
...
9.
Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 10
...
10.
Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 30
...
11.
Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (50), renale (50).
...
...
...
2.
Obiective educaționale.
() Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment.
() Medicina de călătorie.
() Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.
() Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
● Posibilitatea de diagnostic și stabilirea planul de investigație al unei infecții precum și indicația de investigație specială a unei infecții. Medicul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind infecțiile.
...
Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALE
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore.
1.
Tematică lecțiilor conferință:
() Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură.
() Holera.
() Pesta.
() Lepra.
() Treponematoze tropicale.
() Trahomul
() Arboviroze. Febra galbenă. Denga.
() Febra hemoragică Ebola.
() Boala Marburg.
() Febra de Lassa
() Amibiaza.
() Malaria.
() Leishmaniaza.
() Tripanosomiaza.
() Filariaza.
() Schistostomiaza.
Tematica activităților practice:
() Examinare frotiuri de sânge periferic (10)
() Examinare coproparazitologică (10)
() Examinare parazitologică alte produse patologice (biopsie, etc) (10)
() Consult pacienți cu boli tropicale.
...
2.
Obiective educaționale.
() Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei.
...
Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALE
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Nr. ore practică: 54 ore.
1.
Tematica lecțiilor conferință:
● Bolile profesionale:
–
definiție
...
–
criterii de diagnostic
...
–
anamneza profesională
...
–
metode de prevenirea bolilor profesionale.
...
–
Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii, pași.
...
–
Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
...
–
Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare
...
–
Legislația națională și europeană de medicina muncii.
...
Tematica activităților practice
● Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională;
● Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante la un loc de muncă, agenți biologici)
● Etapele de diagnostic de profesionalitate, rolul medicului de medicina muncii.
● Semnalarea bolii profesionale.
● Aplicații practice în conformitate cu legislația națională și europeană de medicina muncii.
● Prezentare cazuri clinice.
...
2.
Obiective educaționale.
() Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională.
() Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
() Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare.
() Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației active.
...
Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Nr. ore practică: 54 ore.
1.
Tematica lecțiilor conferință:
● Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.
● Riscul profesional.
● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.
● Noțiuni de toxicologie profesională.
● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.
● Stresul profesional.
● Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale - legislația privind valorile limita de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare, legislația privind valorile limită de expunere biologică în mediul profesional și domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.
● Patologia profesională declarată și cea nedepistată - influențe asupra morbidității generale.
● Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.
● Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare, colaborarea medicului de igienă și a medicului medicina muncii în evaluarea expunerii profesionale și neprofesionale la radiații ionizante (rolul și atribuțiile laboratoarelor de igiena radiațiilor în relație cu activitatea de supraveghere a lucrătorilor).
● Legislație: Legea nr. 111 din 1996, privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată în 1998 și revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al președintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr. 85/2003, Radiation Protection Nr. 160 (publicat în 2009), conține noile recomandări tehnice ale Uniunii Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiația externă, în baza ICRP 103, și înlocuiește Radiation Protection No. 73 (din 1994).
Tematica activităților practice
xii.
Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.
...
xiii.
Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.
...
xiv.
Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.
...
...
2.
Obiective educaționale.
–
Riscul profesional.
...
–
Noțiuni de toxicologie profesională.
...
–
Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase.
...
–
Stresul profesional.
...
–
Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare ale acestora.
...
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
–
Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale - legislația privind valorile limită de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare.
...
...
Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI - 10 luni - 43 săptămâni
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâni
Nr. ore practică: 1088 ore.
1.
Tematica lecțiilor conferință:
–
Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro-comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio-vasculară, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman.
...
–
Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin măsuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase.
...
–
Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.
...
–
Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).
...
–
Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.
...
–
Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
...
–
Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategică a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate dată, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate;
...
–
Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.
...
–
Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.
...
–
Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.
...
–
Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.
...
–
Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
–
Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.
...
–
Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.
...
–
Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.
...
–
Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.
...
–
Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
–
Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
–
Controlul produselor cosmetice.
...
–
Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de "oraș sănătos". Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.
...
–
Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.
...
–
Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control
...
–
Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.
...
–
Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
...
–
Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
...
–
Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.
...
Tematica activităților practice
–
Instrumente și metode specifice de prevenire și combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgență și intervenție precoce în catastrofe și accidente
...
–
Prezentare generală a elaborării și aplicării legislației sanitară și de mediu
...
–
Legislația Națională și Europeană: Constituția României, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Legea protecției mediului nr. 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 înlocuită cu Legea nr. 95/2006, Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Directiva nr. 91/676/CEE transpusă și aprobată prin H.G. nr. 964/2000 prevede Planul de acțiune pentru protecția apelor față de acest risc de poluare cu nitrați, Directiva CEE nr. 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 privind completarea și modificarea Legii apei; H.G. nr. 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară. Directiva (UE) nr. 2015/1787 a comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva nr. 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, H.G. nr. 1.260/2012 - pentru modificarea și completarea H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice.
...
–
Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
–
Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.
...
–
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
...
–
Acte normative în domeniul aerului atmosferic și standarde cu caracter tehnic.
...
–
Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
–
Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.
...
–
Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.
...
–
Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.
...
–
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.
...
–
Acte normative în domeniul apei și standarde cu caracter tehnic.
...
–
Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea și discutarea rezultatelor.
...
–
Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.
...
–
Acte normative în domeniul solului și standarde cu caracter tehnic.
...
–
Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).
...
–
Acte normative în domeniul locuinței și standarde cu caracter tehnic
...
–
Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
...
–
Acte normative în domeniul zgomotului și standarde cu caracter tehnic
...
–
Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.
...
–
Acte normative în domeniul radiațiilor și standarde cu caracter tehnic.
...
–
Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.
...
–
Acte normative în domeniul medico-sanitar și standarde cu caracter tehnic
...
–
Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.
...
–
Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată.
...
–
Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.
...
...
2.
Obiective educaționale.
() Cunoașterea modalităților de monitorizare a nivelelor de poluanți din aer, apă de băut, recreațională sau uzată, sol, habitat.
() Evaluarea riscurilor pe sănătate, în expunere acută și cronică, datorită impactului poluării factorilor de mediu.
() Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
() Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății
() Deșeurile menajere - riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
() Controlul produselor cosmetice.
() Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare.
() Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.
() Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață.
() Supravegherea stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
() Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe, accidentele industriale și nucleare impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
() Evaluarea poluării interioare și a impactului pe sănătatea omului.
...
Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore
1.
Tematică lecțiilor conferință:
() Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului.
() Aprovizionarea cu apa potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.
() Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.
() Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.
() Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.
() Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.
() Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora.
() Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
() Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor.
Tematica activităților practice
1.
Cadrul legislativ național privind:
–
organizarea și funcționarea unui spital;
...
–
curățenia și dezinfecția
...
–
apa potabilă
...
–
deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale
...
–
siguranța alimentului - riscuri microbiologice
...
...
2.
Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc:
–
curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale
...
–
curățenia și dezinfecția blocului alimentar
...
–
managementul siguranței alimentului
...
–
dezinsecția și deratizarea
...
–
gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală
...
–
igienizarea rezervorului de apă potabilă
...
–
monitorizarea complianței cu igiena mâinilor
...
–
asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.
...
...
3.
Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):
–
metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini.
...
–
prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal.
...
–
prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
...
...
4.
Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
...
...
2.
Obiective educaționale.
() Cunoașterea componentelor structurale și funcționale ale unui spital, cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, cunoașterea și evaluarea metodelor de curățenie și dezinfecție, modalitățile de combatere a vectorilor: dezinsecție-deratizare.
() Cunoașterea principiile siguranței alimentului.
() Cunoașterea modalităților de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor.
() Cunoașterea cerințelor de igienă pentru amenajarea și funcționarea blocului alimentar, precum și modalitățile de prevenire a riscurilor de contaminare a alimentelor.
() Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc
() Cunoașterea structurii planului de autocontrol și să prezinte metodele de prelevare probe microbiologice din spital (suprafețe, aeromicroflora, mâini), bloc alimentar (suprafețe, mâini, echipament de protecție personal) și apa potabilă.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Să se cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
() Să se știe a se elabora un plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.
() Să se știe a se elabora plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor de igienă implementate.
() Să se știe a se stabili punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
() Să se evalueze eficiența programului de igiena mâinilor.
...
Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI - 10 luni (43 săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâni
Nr. ore practică: 1088 ore.
1.
Tematica lecțiilor conferință:
● Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
● Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).
● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.
● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.
● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.
● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.
● Evaluarea clinică și nutrițională - Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică - starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
● Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.
● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de profilaxie.
● Degradarea și alterarea alimentelor;
● Principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra calității nutritivă a alimentelor și riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;
● Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerințe privind materialele în contact cu alimentul.
● Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.
● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.
● Principii de gastrotehnie.
● Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.
● Igiena unităților cu profil alimentar.
Tematica activităților practice
● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
● Legislația europeană și națională în domeniul siguranței alimentelor și igienei unităților alimentare.
● Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al siguranței alimentului: ISO 22000:2005
● Controlul pe piață al alimentelor cu risc pentru sănătatea populației. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje.
● Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
● Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.
● Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.
● Principii generale de dietoterapie.
● Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).
● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.
...
2.
Obiective educaționale.
() Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și factorii care influențează cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre.
() Prezentarea rolului macro și micronutrienților în organism, necesarul în funcție de vârstă și patologie, principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.
() Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, surse de contaminare. Bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.
() Descrierea modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos.
() Metodele de apreciere a aportului alimentar.
() Valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Identificarea necesarul de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și consecințele consumului neadecvat.
() Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce poate fi indusă.
() Evaluarea statusul nutrițional în diferite grupuri populaționale.
...
Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR - 10 luni (43 săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/40 săptămâni
Nr. ore practică: 1228 ore
1.
Tematica lecțiilor conferință:
● Obiectul, importanța și orientarea actuală a igienei copiilor și tinerilor. Particularitățile răspunsului organismului copilului la acțiunea factorilor de mediu.
● Caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor. Dinamica și modificările în timp ale dezvoltării umane la nivelul colectivității; accelerația creșterii sau tendința seculară
● Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării și maturizării organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;
● Dezvoltarea fizică, noțiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de vârstă: antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent;
● Caracteristici evolutive somatice în perioada pubertară;
● Prevenirea tulburărilor de creștere a copiilor și adolescenților.
● Dezvoltarea neuropsihică: legile și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația; etapele dezvoltării neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;
● Particularitățile evolutive ale dezvoltării neuropsihice ale copiilor și adolescenților pe grupe de vârstă;
● Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală, condiționare reciprocă, factorii care influențează activitatea școlară, randamentul la învățătură; eșecul școlar, dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. Comportamente deviante în adolescență. Măsuri de prevenire și combatere.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 - 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate și odihna din creșele de copii.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 - 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate și odihna din grădinițele de copii.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viață și activitate din școli și facultăți; orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică și sport, odihna și somnul.
● Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.
● Cerințe igienico-sanitare privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă.
● Rolul alimentației în procesul de creștere și dezvoltare și în optimizarea stării de sănătate a copiilor și adolescenților (sursele necesarul și rația de nutrienți pe grupe de vârstă). Prevenirea tulburărilor de nutriție la copii și adolescenți.
● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.
● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.
● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.
● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind asistența medicală în unitățile publice și private pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor adolescenților și tinerilor.
Tematica activităților practice
● Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.
● Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
● Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
● Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.
● Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.
● Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
● Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.
● Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.
● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).
● Promovarea sănătății și educația pentru sănătate în școli.
● Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.
...
2.
Obiective educaționale.
() Cunoașterea caracteristicilor și modalităților de apreciere a dezvoltării fizică și neuro-psihice a copiilor și tinerilor.
() Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.
() Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate.
...
3.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Acțiuni de promovare a sănătății și educație pentru sănătate în unitățile de copii.
() Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.
() Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
1.
Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind influența factorilor de mediu ce pot induce o patologie foarte diversă.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă, aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomot asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind nutrienții, componentele echilibrului energetic, dezechilibru acestuia și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre, rolul macro și micronutrienților în organism, care sunt nevoile de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și în diferite situații patologice, care sunt principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar, modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.
() Să prezinte riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și tinerilor.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind programul de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la copii.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind aprecierea condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate
() Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind interferențele elementelor specifice igienei cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale, în mod deosebit din domeniul bolilor infecțioase, bolilor tropicale, bolilor profesionale și a medicinei muncii.
() Dezvoltarea capacității medicului specialist igienist de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
() Medicul specialist de igienă trebuie să facă dovada că și-a însușit obiectivele educaționale de mai sus, la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă ....................... DA
...
–
examen clinic ..................... NU
...
–
probă de abilități ................ DA
...
–
probă pe casetă video ......... NU
...
–
probă operatorie ................. NU
...
–
dizertație .......................... NU
...
TEMATICA DE EXAMEN
1. PROBA SCRISĂ:
1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agenților poluanți, efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor, monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului).
2. Igiena apei: apă potabilă (nevoile de apă ale individului și colectivităților, mod de acoperire, surse de apă, aprecierea calității surselor; compoziția minerală și relația cu sănătatea; poluarea chimică și microbiologică a apei potabile, efectele asupra sănătății, boli transmise prin apă, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafață și subterane: riscuri pentru sănătate și criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate; îndepărtarea apelor uzate: riscuri pentru sănătate date de îndepărtarea incorectă a apelor uzate, evaluarea riscurilor.
3. Igiena solului: relația între sol și sănătatea umană; endemiile biogeochimice; poluarea chimică și biologică a solului, efectele asupra stării de sănătate.
4. Deșeurile solide și periculoase: surse, clasificări, compoziție fizică, chimică și biologică; riscuri pentru sănătate generate de îndepărtarea incorectă a deșeurilor solide și periculoase.
5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.
6. Igiena habitatului. Așezările urbane: efectele asupra sănătății date de urbanizare; spațiul locuit și relația cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului locuit, efectele asupra sănătății generate de condițiile de locuit și facilitățile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitării fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului interior, iluminatul natural și artificial, zgomotul), prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor.
7. Igiena radiațiilor: radiații neionizante (radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete), surse, relații cu sănătatea umană, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive asupra sănătății; radiații ionizante: iradierea naturală și natural modificată tehnologic, efectele asupra sănătății, iradierea antropică, surse de radiații ionizante, metode de evaluare a expunerii și de monitorizare a contaminării mediului, efectele asupra sănătății (mecanism de acțiune, efecte stocastice și deterministice); măsuri de prevenire și combatere a expunerii umane.
8. Trebuințele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compoziția și clasificarea proteinelor, rol în nutriție, necesarul de proteine și aminoacizi pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare de proteine); necesarul de lipide (compoziția și clasificarea lipidelor, rol in nutriție, necesarul de lipide și acizi grași pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de lipide); necesarul de glucide (compoziția și clasificarea glucidelor, rol în nutriție, necesarul de glucide digerabile și nedigerabile pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de glucide).
9. Necesarul de elemente minerale - bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) - pentru fiecare dintre micro- și macro- elemente se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
10. Necesarul de vitamine: vitamine liposolubile (A, D, E, K) și hidrosolubile (vitamina B1, B2, B6, B12, PP, acid folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substanțe cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) - pentru fiecare dintre vitamine se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat - insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
11. Valoarea nutritivă și igiena alimentelor. Gruparea alimentelor în funcție de proveniența și de valoarea nutritivă din ouă; derivate cerealiere și leguminoase uscate; legume, fructe și preparate din legume și fructe; grăsimi alimentare; produse zaharoase; băuturi nealcoolice; băuturi alcoolice - pentru fiecare grupă de alimente se vor prezenta: modul de obținere și formele sub care se comercializează și se consumă; compoziția și valoarea nutritivă; cantități recomandate pentru diferite categorii de populație; efecte nutriționale și digestive ale consumului neadecvat - insuficient sau exagerat.
12. Condiții de igienă ce trebuiesc respectate în producerea, depozitarea, transportul, comercializarea și consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice și parazitare transmise prin alimentele respective.
13. Riscuri de contaminare chimică cu poluanți și aditivi în comercializarea și consumul produselor alimentare, măsurile de profilaxie.
14. Principii și metode de conservare a alimentelor: mecanisme de condiții de alterare și insalubrizare a alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere, coacere, prăjire, sterilizare) și a temperaturilor scăzute (refrigerare, congelare); conservarea prin reducerea cantității de apă: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sărare, zaharare, afumare; conservarea prin folosirea de substanțe chimice; conservarea prin folosirea radiațiilor ionizante.
15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanți (antiseptici, antibiotici, antioxidanți), organoleptizanți (coloranți, aromatizanți, emulsionați, stabilizatori, agenți de îngroșare, îndulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor și consumatorilor.
16. Poluarea chimică a alimentelor: clasificarea poluanților chimici; reziduuri de pesticide; metale cu potențial nociv: plumb, mercuri, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine; nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotați, azotiți; elemente radioactive și alți poluanți chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru fiecare grupă de substanțe chimice se vor prezenta: sursele și modalitățile de poluare, efecte asupra consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice).
17. Toxiinfecțiile alimentare. Toxiinfecțiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum și Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse și modalități de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; măsuri de profilaxie.
18. Igiena unităților cu profil alimentar: unități de producție, depozitare, desfacere, consum public și colectiv.
19. Boli de nutriție. Etiopatogenia bolilor de nutriție: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza și complicațiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliară.
20. Boli carențiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carență în vitamina A, carență în vitamina D), carență în elemente minerale, malnutriția calorico-proteică, anemii nutriționale.
21. Evaluarea clinică și nutrițională - Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică - starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
22. Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor și tinerilor. Modificările în timp ale dezvoltării fizice și psihice umane. Aprecierea creșterii și dezvoltării copiilor și tinerilor la nivelul asistenței primare. Dinamica dezvoltării neuropsihice la copii și tineri, caracteristicile și etapele acestui proces. Legile creșterii și dezvoltării.
24. Factori ai mediului intern care influențează dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern, factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos.
25. Criterii de evaluare a dezvoltării copiilor și tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat în perioada de evoluție. Criterii pentru examinarea psihologică a copiilor și adolescenților. Stabilirea diagnosticului dezvoltării fizice și neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.
26. Igiena copiilor de vârstă mică (0 - 3 ani). Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor 0 - 3 ani. Alimentația în perioada primului an de viață în relația cu dezvoltarea fizică și neuropsihică a copilului. Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0 - 3 ani. Construirea, amenajarea și funcționarea creșelor. Structura și conținutul regimului educativ în creșă, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de învățare.
27. Igiena copilului preșcolar. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor preșcolari. Supravegherea alimentației copilului în grădinițe. Igiena procesului instructiv-educativ în grădinițe. Igiena grădiniței de copii: construcție, amenajare, circuite funcționale. Principii de organizare a regimului zilnic și a educației fizice în colectivitățile de preșcolari.
28. Igiena copiilor de vârstă școlară. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a școlarilor. Problematica instruirii și educării copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect). Copilul cu posibilități superioare, problematica instruirii și educării lui. Factorii și bazele neurodinamice ale învățării. Învățarea și reușita școlară. Norme pentru durata activității școlare (durata pregătirii lecțiilor de acasă, durata lecțiilor în clasă), norme pentru durata odihnei.
29. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburările de comportament, absenteismul și demisia școlară la adolescenți. Probleme medicale ale orientării școlare și profesionale.
30. Igiena instituțiilor școlare și universitare. Noțiuni de ergonomie școlară.
31. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sănătatea; pericol și risc: definiții, tipuri de pericole și riscuri pentru sănătate; pericole chimice: clasificare, căi de expunere, metabolizarea și soarta în organism, căi de eliminare, tipuri de efecte pe sănătate; pericole fizice: clasificare, zgomot și vibrații, radiații ionizante, radiații neionizante, ambianță termică; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor și societății, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreaționale; pericole psihosociale și comportamentale: clasificare, efecte asupra sănătății.
32. Principii și metode utilizate în evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doza- răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativă și cantitativă a riscului); metode epidemiologice și biostatice (concepte de bază, proiectarea și implementarea studiilor, analiza cantitativă a datelor); toxicologie și metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbția, distribuția, excreția și biotransformarea; efecte cancerigene, genetice și legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe sau sisteme; efectele principalilor agenți toxici; toxicologia mediului).
33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, prevenirea și ținerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luarea deciziilor.
34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
35. Demografie: statica populației, mișcarea mecanică și naturală a populației, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potențiali de viață pierduți.
36. Elaborarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate: identificarea nevoilor, stabilirea priorităților, fixarea scopurilor, obiectivelor generale și specifice, determinarea strategiilor, determinarea activităților și resurselor, implementarea programelor de sănătate, evaluarea programelor de sănătate.
37. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezentei vectorilor.
38. Igiena mâinilor - măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.
40. Bolile profesionale: definiție, criterii de diagnostic, anamneză profesională, metode de prevenirea bolilor profesionale. Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii pași. Starea de sănătate a populației angajate: factorii care o influențează, factorii de risc profesional. Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare. Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare.
41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale - Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga, Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa, Amibiaza, Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.
42. Etiologia diagnosticul pozitiv și diferențial în bolilor infecțioase Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, Infecții cardio-vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților moi, Infecții ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infecții intraabdominale, Infecții intraabdominale, Hepatite virale acute și cornice. Infecții ale tractului urinar, Infecții osteo-articulare, Infecții cu transmitere sexuală. Boli eruptive virale. Infecții cu virusuri herpetice. Gripa. Infecția urliana. Difteria. Tusea convulsivă. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. Febra tifoidă și paratifoidă. Dizenteria bacteriană. Holera. Trichineloza. Botulism. Antrax. Tetanos. Gangrena gazoasa. Bruceloza. Listerioza. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). Erizipeloid Rosenbach. Boala ghearelor de pisică. Febra mușcăturii de șobolan. Infecția cu HIV. Infecții în sarcină și lehuzie. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe. Medicina de călătorie. Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).
2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Se interpretează și se discută rezultatele de pe buletinele de analiză pentru:
• Aer atmosferic
• Apa potabilă
• Sol
• Poluarea sonoră
• Audiometrie
• Ambianță termică
• Iluminatul natural și artificial
• Radioactivitatea naturală și natural modificată tehnologic
• Radiații ultraviolete
• Vicierea aerului
• Calitatea nutritivă a alimentelor din diferite grupe
• Contaminarea chimică a alimentelor
• Contaminarea microbiologică a alimentelor
• Aditivi alimentari
• Dezvoltarea somatică a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice și fiziometrice
- Nisip din locul de joacă al grădiniței
- Fișa creșei
- Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră.
- Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
- Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protecție al personalului din spital.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
1. Ancheta epidemiologică în epidemia hidrică și toxiinfecția alimentară.
2. Elaborarea unui program de sănătate într-o colectivitate dată.
3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv.
4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apă, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic și microbiologic.
5. Metodologia de supraveghere sanitară a calității apei potabile.
6. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu apa de băut.
7. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu poluarea aerului atmosferic.
8. Metodologia de supraveghere a unei unități de alimentație publică și/sau colectivă.
9. Calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriție.
10. Organizarea și interpretarea unei anchete alimentare într-o colectivitate.
11. Aprecierea dezvoltării somatice a unei colectivități de copii.
12. Organizarea triajului epidemiologic și interpretarea rezultatelor.
13. Controlul condițiilor igienico-sanitare într-o instituție pentru copii sau tineri.
14. Evaluarea unui program de instruire și educație a școlarilor.
15. Elaborarea un plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc.
16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementează amenajarea și funcționarea unui spital din punct de vedere al condițiilor de igienă.
17. Descrieți metodele de evaluare a eficienței programului de igiena mâinilor
18. Care sunt momentele în care trebuie asigurată igiena mâinilor în cadrul asistenței medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
• Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a poluanților din aer (gaze iritante, pulberi, monoxidul de carbon, plumb, banz(a)piren, benzen, azbest).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
• Recoltarea probelor de apă. (potabilă, recreațională, reziduală).
• Metode de determinare a proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.
• Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Metode de determinare a clorului rezidual din apă.
• Analiza bacteriologică a apei.
• Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.
• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apă potabilă.
• Recoltarea probelor de sol.
• Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.
• Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).
• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
• Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.
• Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale, curățenia și dezinfecția blocului alimentar, managementul siguranței alimentului, dezinsecția și deratizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, igienizarea rezervorului de apă potabilă, monitorizarea compliantei cu igiena mâinilor, asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.
• Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini, prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
• Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.
• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.
• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare.
• Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
• Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.
• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.
• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.
• Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
• Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
• Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.
• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.
• Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, anchetă alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
• Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.
• Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.
• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).
...
2.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ
2.1.
Competența profesională intrinsecă specialității
- Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.
...
2.2.
Obligații
- Etice, deontologice
- Profesionale
Medicul specialist de igienă se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Moldoveanu Anca Maria
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PROTETICĂ DENTARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.
Definiție
În sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcțională și estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară și protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic și metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentațiilor parțiale și protezarea mobilizabilă a edentațiilor totale.
Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare - care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici "hibride". Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare - protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.
De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcționalității și patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:
● tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare - trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;
● orice tratament dentar și în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relațiile ocluzale funcționale putând fi și ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanță de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă;
● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.
Există, pe de alta parte, o strânsă interdependență între protetică și celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:
● patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic și evaluare a lucrărilor protetice;
● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorității protezelor dentare. Interacțiunea dintre protezele dentare și parodonțiul dinților restanți reprezintă un domeniu "de graniță" de mare interes pentru ambele specialități
● odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:
–
care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare/radiculare severe?
...
–
care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații - prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?
...
● ortodonția oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât și soluții de optimizare a suportului, esteticii, fiabilității etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziție ale dinților sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.
● chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.
● chirurgia maxilo-facială și ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor și/sau stabilizare postoperatorie.
Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.
Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului/șefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcțiuni.
La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen.
Accesul în examen este condiționat de activitatea practică depusă și documentată, precum și de participarea la cursuri și seminarii.
La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.
Fiecare an de rezidențiat cuprinde 225 de ore didactice (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sub conducerea unui profesor/șef de catedră (director de program).
...
2.
Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:
Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore in 3 ani.
Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:
Activități realizate sub îndrumare (63 %)
Ore de activitate clinică/practică
2160 ore
Planificarea tratamentelor
150 ore
Evaluarea intermediară și postterapeutică a cazurilor tratate
150 ore
Cursuri și seminarii, pe grupe de lucru
675 ore
Participarea alături de medicii rezidenți la demonstrații
clinice/practice
150 ore
Consultații individuale, recomandări de cercetare
150 ore
Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare
1095 ore
Total
4530 ore
Studiu individual (37%)
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului
240 ore
Activități de cercetare, documentare din literatura de
specialitate, pregătirea prezentării cazurilor, referatelor
și a lucrărilor științifice
270 ore
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru
cercetare teoretică individuală
770 ore
Total
1280 ore
TOTAL GENERAL
5040 ore
Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore):
● cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare
● acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate
● participarea la congrese și conferințe de specialitate, din specialități înrudite sau din specialități de suport diagnostic și/sau terapeutic
La sfârșitul fiecărei etape de pregătire (cel puțin o data pe an), va avea loc o evaluare a cunoștințelor și deprinderilor practice acumulate, iar toate activitățile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU).
...
3.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
Etapa inițială include angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative și fixarea planului de activitate.
Stagiul clinic de protetică dentară se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidențiat și se desfășoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară.
Stagiile practice și cursurile-conferință sunt grupate astfel:
■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I - 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni și în anul al III-lea, de 8.5 luni
■ Endodonție 1 lună
■ Parodontologie 1 lună
■ Tehnologia protezelor și materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I - de o lună și în anul al II-lea - de 2 luni
■ Ortodonție 1 lună
■ Pedodonție 1 lună
■ Odontoterapie restauratoare 2 luni
■ Chirurgie dento-aleveolară 3 luni
■ Patologie orală 1 lună
■ Reabilitare orală 2 luni
■ Bioetică 0.5 luni
Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I
1.
Endodonție 1 lună
...
2.
Parodontologie 1 lună
...
3.
Protetică dentară (I) 9 luni
...
4.
Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1 lună
...
Anul II
5.
Ortodonție 1 lună
...
6.
Pedodonție 1 lună
...
7.
Odontoterapie restauratoare 2 luni
...
8.
Chirurgie dento-aleveolară 3 luni
...
9.
Protetică dentară (II) 3 luni
...
10.
Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2 luni
...
Anul III
11.
Patologie orală 1 lună
...
12.
Protetică dentară (III) 8.5 luni
...
13.
Reabilitare orală 2 luni
...
14.
Bioetică 0.5 luni
...
Disciplinele în cadrul cărora se desfășoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:
Barem de promovare
Anul I
Endodonție
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Parodontologie
Protetică dentară
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Barem practic
Tehnologia protezelor și
materiale dentare
Anul II
Ortodonție
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Pedodonție
Odontoterapie
restauratoare
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Barem practic
Chirurgie dento-
alveolară
Protetică dentară
Tehnologia protezelor și
materiale dentare
Anul III
Patologie orală
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Protetică dentară
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Barem practic
Reabilitare orală
Bioetică
Examen scris
...
4.
Programul de activitate, teoretică și practică pe ani de pregătire:
se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic
Anul I
4.1.1.1.
Endodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
concepte curente în endodonție 6 ore
...
2.
restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
...
4.1.1.2.
Parodontologie, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
Distribuția, ecologia și potențialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore
...
2.
concepte curente în parodontologie 4 ore
...
3.
interacțiunea dintre parodonțiu și restaurările protetice 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
...
4.1.1.3.
Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didactice
Protezare fixă pe dinți naturali și implanturi dentare, 4 luni, 75 de
ore didactice
cursuri
1.
examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
2.
examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
3.
principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
4.
planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
5.
tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
6.
principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
7.
coroana de acoperire total metalică 2 ore
...
8.
tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore
...
9.
restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore
...
10.
amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore
...
11.
protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore
...
12.
proba, adaptarea și fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore
...
13.
tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore
...
14.
metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore
...
15.
Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra tratamentului protetic 2 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1.
tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parțială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri
1.
edentația parțială - epidemiologie, fiziopatologie, terminologie - pentru cazuri complexe 2 ore
...
2.
proteza parțială mobilizabilă - caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore
...
3.
biomecanica protezelor parțiale, pentru cazuri complexe 2 ore
...
4.
design-ul protezei parțiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore
...
5.
diagnosticul și elaborarea planului de tratament pentru proteze parțiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore
...
6.
tratamentul preparator pentru proteze parțiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore
...
7.
prepararea dinților stâlpi 2 ore
...
8.
amprentarea pentru proteze parțiale mobilizabile 2 ore
...
9.
inserția și adaptarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore
...
10.
căptușirea și rebazarea protezelor parțiale mobilizabile, reparația și completarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore
...
11.
proteze parțiale mobilizabile provizorii 2 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.4.
Tehnologia protezelor și materiale dentare, 1 lună, 18 ore didactice
cursuri
1.
Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore
...
2.
Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore
...
3.
Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore
...
4.
Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
● medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
...
Anul II
4.1.1.5.
Ortodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
concepte curente în ortodonția adultului 4 ore
...
2.
legătura dintre anomaliile dento-maxilare și tulburările cranio-mandibulare 2 ore
...
3.
aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic - restaurator 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore
...
4.1.1.6.
Pedodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil și adolescent 6 ore
...
2.
particularități ale tratamentului protetic la copil și adolescent 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
...
4.1.1.7.
Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1.
Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parțiale, inlay, onlay 8 ore
...
2.
Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
● un referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.8.
Chirurgie dento-aleveolară, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri
1.
Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore
...
2.
fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore
...
3.
Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore
...
4.
Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore
barem practic
● realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:
–
Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2
...
–
Gingivectomie/gingivoplastie: 4
...
–
Intervenții chirurgicale proprotetice: 3
...
■ mucoasa subțire
■ creasta gingivală balantă
■ fibromatoză tuberozitară
■ hiperplazie epitelio-conjunctivă
■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare și paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizări de creastă
■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
● referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.9.
Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice
Gnatologie clinică
cursuri
1.
concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
● un referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.10.
Tehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice
Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională a
restarurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice
cursuri
1.
modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore
...
2.
utilizarea articulatoarelor semi- și total - adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare. 4 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil
● un referat din literatura de specialitate
Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
biomateriale și tehnologii restauratorii contemporane 8 ore
...
activitate practică/seminar
demonstrații practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
...
Anul III
4.1.1.11.
Patologie orală, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri
1.
Mecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore
...
2.
Potențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore
...
3.
Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore
...
4.
Alergii nespecifice ale cavității orale 2 ore
...
5.
Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore
...
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore
...
4.1.1.12.
Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice
Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1.
principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore
...
2.
principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice
● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală
Principii diagnostice și terapeutice la pacienții cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri
1.
noțiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar și importanța clinico-terapeutică 2 ore
...
2.
noțiuni de anatomie clinică a determinanților ocluziei dentare, în raport cu funcția normală și patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore
...
3.
funcția neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore
...
4.
deglutiția, fonația, funcția gustativă. 2 ore
...
5.
examinarea clinică și paraclinică a pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale. 2 ore
...
6.
diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare și algiilor oro-faciale. 2 ore
...
7.
principii de control terapeutic al pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și algii oro-faciale 2 ore
...
8.
Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● un referat din literatura de specialitate
Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1.
supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și proteze
maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice
cursuri
1.
Principiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore
...
2.
Proteze maxilo-faciale 10 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale
● un referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.13.
Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri
1.
abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore
...
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică
● un referat din literatura de specialitate
...
4.1.1.14.
Bioetică, 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică- 2 ore
...
1.
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II- 2 ore
1.
Consimțămîntul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții- 2 ore
1.
Liberertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
...
1.
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
...
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
...
...
...
5.
Limitele de responsabilitate
La sfârșitul anului I de rezidențiat
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale
■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile
■ familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile
■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare
■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată
■ familiarizarea cu tehnicile de căptușire/rebazare a protezelor mobilizabile
■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară
■ să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile
■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi - și total adaptabile
■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare
■ identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare
Barem practic
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
La sfârșitul anului II de rezidențiat
■ realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar
■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi
■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile
■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice
■ realizarea și prezentarea unei lucrări științifice
Barem practic
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
■ realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:
–
Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2
...
–
Gingivectomie/gingivoplastie: 4
...
–
Intervenții chirurgicale proprotetice: 3
...
■ mucoasa subțire
■ creasta gingivală balantă
■ fibromatoză tuberozitară
■ hiperplazie epitelio-conjunctivă
■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare și paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizări de creastă
■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi - sau total - adaptabil
La sfârșitul anului III de rezidențiat
■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale
■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi
■ tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară
■ familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporomandibulare și sindroame algice oro-faciale
Barem practic
● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice
● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală
● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi
● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale
● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică
Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară
La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.
Documentarea baremului practic
Documentarea cazurilor va cuprinde:
■ documentarea inițială: modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mand; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)
■ fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz
■ documentarea finală: aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice
Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident
Descriere detaliată a cazurilor:
Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare
Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.
Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentară
Probă de prezentare de caz clinic
Probă practică
Examen teoretic
Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu - risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară.
...
PROTETICĂ DENTARĂ
3 ANI
STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINȚĂ
Anul I
Anul II
Anul III
Stagiul
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
----------
Curriculumul de pregătire în specialitatea protetică dentară a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PARODONTOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerul Sănătății
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.
Definiție
Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor parodonțiului marginal, în contextul afecțiunilor buco-dentare și sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare și tratament se referă la:
1.
Evidențierea și îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonțiului marginal;
...
2.
Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian
...
3.
Chirurgie parodontală;
...
4.
Restaurare protetică în parodontopatii
...
...
2.
Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
3A.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)
3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luni
3.A.2. Stagiul de Endodonție și Odontoterapie restauratoare 1,5 luni
3.A.3. Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni
3.A.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 1,5 lună
3.A.5. Stagiul de Implantologie 2 luni
3.A.6. Stagiul de Parodontologie 24 luni
3.A.7. Stagiul de Microbiologie 1 lună
3.A.8. Stagiul de Imunologie 1/2 lună
3.A.9. Stagiul de Bioetică 1/2 lună
3.A.10. Stagiul de Medicină internă 1 lună
(Diabetologie, Cardiologie, Hematologie, Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)
3.A.11. Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 lună
3.B.
Ordinea de rotație a stagiilor:
Anul I
Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luni
Stagiul de Microbiologie 1 lună
Stagiul de Imunologie 1/2 luni
Stagiul de Parodontologie 8 luni
Stagiul de Bioetică 1/2 luni
Anul II
Stagiul de Parodontologie 8,5 luni Stagiul de Endodonție și Odontoterapie Restauratoare 1,5 luni
Stagiul de Protetică 1,5 luni
Stagiul de Prevenție și Management Sanitar 1/2 lună
Anul III
Stagiul de Parodontologie 7 luni
Stagiul de Implantologie 2 luni
Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 2 luni
Stagiul de Medicină Internă 1 lună
...
...
3.C.
Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu
Anul I
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a.
Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală și Maxilo-Facială
...
b.
Imunologie
...
c.
Microbiologie
...
d.
Parodontologie
...
e.
Bioetică
...
Anul II
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic din:
a.
Parodontologie
...
b.
Endodonție, Odontoterapie Restauratoare
...
c.
Protetică
...
d.
Prevenție și Management Sanitar
...
Anul III
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a.
Parodontologie
...
b.
Ortodonție, Pedodonție
...
c.
Implantologie
...
d.
Medicină Internă
...
...
4.
Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiu
...
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
1.
Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei - ramură medico-chirurgicală a științelor stomatologice. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în
...
Parodontologie.
Terminologie.
2.
Evoluția filogenetică a sistemului de fixare a dinților de structurile maxilare.
...
Dezvoltarea embrionară a dinților și a parodonțiului marginal. Considerații privind structurarea funcțională a cementului, desmodonțiului și osului alveolar
3.
Structura funcțională a parodonțiului de înveliș. Comportamentul funcțional al componentelor gingivale: epiteliu, corion și sistemul ligamentelor supraalveolare
...
Structura funcțională a parodonțiului de susținere. Comportamentul funcțional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonțiu și os alveolar.
4.
Epidemiologia bolii parodontale.Particularități și semnificații ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopați cu afecțiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.)
...
Rolul factorilor locali favorizanți în producerea P.M.C.
Rolul factorilor generali în producerea PMC.
5.
Concepții moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană și al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale
...
6.
Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire.
...
Indici de evaluare a igienei bucale și a stării de îmbolnăvire parodontală.
7.
Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.
...
Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect și un tratament antimicrobian specific.
Concepția actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonțiului marginal.
8.
Particularități nosologice ale formelor clinice și a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoașterii etiologiei microbiene și a altor factori locali și generali asociați.
...
9.
Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice și simptomatologie.
...
Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.
10.
Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice.
...
Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunfe.
11.
Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale.
...
Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal.
Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.
12.
Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.
...
Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.
13.
Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive.
...
14.
Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive.
...
15 Modalități terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonțiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicații, contraindicații, tehnică.
16.
Gingivectomia gingivoplastică: indicații, contraindicații, tehnică.
...
17.Priorități de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operațiile cu lambou: indicații, contraindicații, tehnică.
18.
Tehnici de adiție în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.
...
19.
Regenerarea tisulară parodontală - principii și tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată - metodă particulară de restaurare morfofuncțională a prodonțiului marginal.
...
20.
Procedee specifice și modalități particulare de echilibrare ocluzală și funcțională în parodontopatiile margimale.
...
21.
Metode de imobilizare temporară a dinților mobili parodontotici
...
Metode de imobilizare permanentă a dinților mobili parodontotici
22.
Terapia de bioreactivare parodontală.
...
23.
Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în boala parodontală.
...
Pregătire practică
1.Evidențierea prin metode și tehnici specifice a plăcii bacteriene
2.
Determinarea statusului dento-parodontal și a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală
...
3.
Însușirea tehnicilor moderne de detartraj supra și subgingival - manual și cu ultrasunete
...
4.
Însușirea și efectuarea tehnicilor de debridare gingivală
...
5.
Metode și tehnici de aplicare a substanțelor medicamentoase în gingivite și parodontite marginale
...
6.
Anestezia în parodontologie
...
7.
Extracția dinților parodontotici, amputația radiculară și premolarizarea dinților cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal
...
8.
Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal
...
9.
Tratamentul de urgență al gingivitelor și gingivitostomatitelor acute
...
10.
Tratamentul hiperesteziei dentinare
...
11.
Chiuretajul gingival
...
12.
Chiuretajul subgingival în câmp închis
...
13.
Chiuretajul subgingival în câmp deschis
...
14.
Gingivectomie și gingivectomie gingivo-plastică
...
15.
Însușirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă și orizontală bidirecțională
...
16.
Operații cu lambou total reflectat
...
17.
Operații cu lambou parțial reflectat
...
18.
Intervenții chirurgicale gingivo și muco-plastice
...
19.
Intervenții chirurgicale de adiție
...
20.
Intervenții chirurgicale de regenerare tisulară și osoasă ghidată
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lună
Pregătire teoretică și practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore
1.
Tratamentul chirugical preprotetic
...
2.
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
...
3.
Tratamentul chirurgical perimplantar
...
4.
Supurații periosoase
...
5.
Traumatologie oro-maxilo-facială
...
6.
Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze
...
7.
Adenitele specifice și nespecifice
...
8.
Sinuzita maxilară de cauză dentară
...
9.
Tumori benigne ale părților moi oro-maxilo-faciale
...
10.
Tumori benigne ale oaselor maxilare
...
11.
Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
12.
Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi și osoase oro-maxilo-faciale
...
13.
Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale
...
14.
Patologia glandelor salivare
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiul de Microbiologie: 1 lună
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Caracteristicile celulelor procariote: structurale și funcționale.
...
Tehnici de colorare si examinare microscopică.
Structura, funcția, evoluția si rolul microbiocenozei orale, noțiunea de ecosistem.
Tehnici de recoltare si studiul microbiocenozei orale.
2.
Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice si de patogenitate ale bacteriilor implicate in patologia orală.
...
Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluție și rol în patologia orală.
Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale și subgingivale.
Tartrul dentar: structură și rol.
Tehnici de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene.
3.
Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora.
...
Testarea sensibilității la antibiotice.
Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale.
Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare.
Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.
4.
Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice.
...
Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.
Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite.
Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi și paraziți.
Tehnici de studiu pentru evidențierea și izolarea acestora.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiu de Imunologie 1/2 lună
Cursuri
1.
Antigenul. Răspunsul imun umoral
Antigenul. Celulele APC. Populațiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement
Răspunsul imun celular Reacțiile de hipersensibilitate.
Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor țintă.
Hipersensibilitatea de tip I. Șocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică.
Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV
...
2.
Bolile autoimmune. Limfoproliferările
Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren.
Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene și non-hodgkiniene.
Mielomul multiplu
Mecanismele de apărare specifică și nespecifică la nivelul cavității bucale.
Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficiență. Imunopatologia parodonțiului marginal
Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea țesutului limfoid la nivelul cavității bucale
Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficiențelor
(SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia și evoluția afecțiunilor parodonțiului marginal
Pregatire practică
...
Stagiul de Bioetică
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Recenzii ale articolelor de specialitate
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică- 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II- 2 ore
1.
Consimțămîntul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții- 2 ore
1.
Liberertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
Stagiul de Endodonție + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
...
2.
Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune
...
3.
Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare
...
4.
Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
...
5.
Tratamentul cariei simple cu distrucții coronare întinse
...
6.
Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice
...
7.
Metode de tratament în pulpita acută și cronică
...
8.
Metode de tratament în gangrena pulpară
...
9.
Extirparea vitală cu obturație de canal
...
10.
Obturația de canal - metode și tehnici moderne
...
11.
Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
...
Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
1.
Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
...
2.
Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
...
3.
Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
...
4.
Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară
...
5.
Tratamentul protetic al edentației unidentare
...
6.
Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice
...
7.
Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
...
8.
Variante de protezare a edentațiilor terminale
...
Pregătire practică
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 luni
Pregătire practică
Stagiul de implantologie orală: 2 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar - oferta osoasă în terapia implanto-protetică - aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.
...
2.
Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații
...
3.
Biomateriale utilizate în practica implantologică - titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă
...
4.
Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată - etapă de bază a terapiei implanto-protetice
...
5.
Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.
...
6.
Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare
...
7.
Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică
...
8.
Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale
...
9.
Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.
...
10.
Restaurări protetice pe implanturi - biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice
...
11.
Accidente și incidenea în practica medicinei dentare
...
12.
Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiul de Ortodonție+ Pedodonție, 2 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
...
2.
Dezvoltarea ocluziei
...
3.
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
...
4.
Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
...
5.
Diagnosticul în ortodonție
...
6.
Principii de bază în tratamentul ortodontic
...
7.
Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară
...
8.
Periodontita juvenilă - diagnostic, principii de tratament
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiu de Medicină Internă: 1 lună
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Pregătire practică.
PARODONTOLOGIE
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8│I.9
I.10
I.11
I.12
I.13
----------
Curriculumul de pregătire în specialitatea paradontologie a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONȚIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDODONȚIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
1.
Definiție
Endodonția reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia și patologia pulpei dentare și a țesuturilor perirapicale. Studiul și practica endodonției cuprind cunoștințele fundamentale și clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor și traumelor acesteia și starea țesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică și de tratament se referă la:
1.
Evidențierea si prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare și apicale prin cunoașterea morfofiziologiei pulpei dentare și a anatomiei spațiului endodontic și a parodontiului apical;
...
2.
Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecțiunii pulpare;
...
3.
Cunoașterea principiilor și tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permițând menținerea totală sau parțială a pulpei vii în situația unei afecțiuni pulpare reversibile, ca și a principiilor și tehnicilor terapeutice aplicate în situația unei afecțiuni pulpare ireversibile;
...
5.
Identificarea factorilor care pot afecta evoluția și prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum și posibilitățile existente în situația necesității eventualei reluări a acestuia;
...
6.
Cunoașterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convențional;
...
7.
Cunoașterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcționale specifice dinților tratați endodontic;
...
8.
Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;
...
9.
Corelațiile endo-parodontale;
...
9.
Chirurgia endodontică și dento-alveolară;
...
5.
Restaurări protetice adaptate specificului dinților tratați endodontic;
...
6.
Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonție;
...
6.
Implicațiile endodontice ale terapiei ortodontice;
...
7.
Implantologia ca alternativă de tratament.
...
...
2.
Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
3.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3.A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni
3.A.1. Stagiul de Endodonție: 20 luni
3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni
3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni
3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni
3.A.5. Stagiul de Protetică: 2 luni
3.A.6. Stagiul de Pedodonție: 4 luni
3.A.7. Stagiul de Ortodonție: 2 luni
3.A.8. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni
3.A.9. Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni
3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună
3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
3.C. Barem de promovare:
Anul I:
Endodonție
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Anul II:
Endodonție
Odonto-terapie
restauratoare
Parodontologie
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Anul III:
Chirurgie dento-
alveolară
Protetică
Pedodonție
Ortodonție
Bioetică
Sănătate publică
Farmacologie
clinică
Examen scris
Prezentare de caz
Examen practic
Examen scris
...
4.
Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire
4.1.
Anul I
4.1.1.
Stagiul de ENDODONȚIE: 12 luni
4.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore
Cursuri
1.
Introducere. Istoricul Endodonției. Obiectul Endodonției - ramură medico-chirurgicală a științelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Endodonție. Terminologie.
...
2.
Anatomia spațiului endodontic.
...
3.
Morfologia și fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar și rolul acestora în reușita unor metode terapeutice biostimulatoare.
...
4.
Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonție. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinților cu structurile anatomice locale.
...
5.
Manifestări inflamatorii ale țesutului pulpar și periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect.
...
6.
Caracterul reversibil și ireversibil al inflamațiilor pulpare. Indicații și principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare.
...
7.
Inflamația pulpară ireversibilă. Indicații și principii ale extirpării parțiale sau totale a pulpei dentare.
...
8.
Principii și mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecințele supra și subevaluării lungimii de lucru.
...
9.
Principii și metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale și rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser.
...
10.
Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic.
...
11.
Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic.
...
12.
Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și metode actuale de realizare a obturației de canal tridimensionale.
...
13.
Morfologia și fiziologia parodonțiului apical.
...
14.
Identificarea factorilor etiologici ai necrozei și gangrenei pulpare. Mijloace preventive.
...
15.
Simptomatologia necrozei și gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.
...
16.
Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă și complicată.
...
17.
Procedurile terapeutice de urgență în parodontitele apicale acute.
...
18.
Evoluția și prognosticul parodontitelor apicale cronice.
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
4.1.1.2.
Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție
1.
Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție - tehnici de utilizare.
...
2.
Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic.
...
3.
Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice.
...
4.
Realizarea accesului în spațiul endodontic - instrumentar, tehnici.
...
5.
Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici.
...
6.
Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back și crown down.
...
7.
Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.
...
8.
Managementul parodontitelor apicale acute.
...
9.
Managementul parodontitelor apicale cronice.
...
10.
Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.
...
...
...
...
4.2.
Anul II
4.2.1.
Stagiul de ENDODONȚIE: 8 luni
4.2.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore
1.
Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție.
...
2.
Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic.
...
3.
Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.
...
4.
Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.
...
5.
Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic.
...
Metode de restaurare corono-radiculară a dinților tratați endodontic.
6.
Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.
...
7.
Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale.
...
8.
Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale.
...
9.
Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală.
...
10.
Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice.
...
11.
Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali.
...
12.
Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe.
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
4.2.1.2.
Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție
1.
Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.
...
2.
Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale.
...
3.
Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc.
...
4.
Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe.
...
5.
Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.
...
6.
Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode.
...
7.
Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.
...
...
...
4.2.2.
Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni
4.2.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
...
2.
Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune
...
3.
Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare
...
4.
Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice
...
5.
Metode de restaurare odontală a dinților tratați endodontic cu distrucții coronare întinse
...
6.
Tratamentul leziunilor coronare prin incrustații metalice și nemetalice
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
4.2.2.2.
Pregătire practică
...
...
4.2.3.
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni
4.2.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale și a stării de îmbolnăvire parodontală.
...
2.
Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.
...
3.
Influențe reciproce clinico-terapeutice în contextul relației endo-parodontale.
...
4.
Parodontita marginală cronică superficială - entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice și simptomatologie.
...
5.
Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.
...
6.
Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.
...
6.
Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal:
–
managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;
...
–
regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale;
...
–
implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal.
...
...
7.
Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.
...
8.
Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.
...
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
...
4.2.3.2.
Pregătire practică
...
...
...
4.3.
Anul III
4.3.1.
Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni
4.3.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore
Cursuri
1.
Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare.
...
2.
Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.
...
3.
Accidente și complicații de erupție ale dinților temporari și definitivi și tratamentul acestora.
...
4.
Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale.
...
5.
Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.
...
6.
Infecții oro-maxilo-faciale.
...
...
...
4.3.2.
Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni
4.3.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare
...
2.
Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)
...
3.
Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică
...
4.
Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară
...
5.
Tratamentul protetic al edentației unidentare
...
6.
Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil
...
...
...
4.3.3.
Stagiul de PEDODONȚIE: 4 luni
4.3.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Examinarea pacientului copil și adolescent. Cronologia erupției dentare
...
2.
Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și ale dinților permanenți tineri
...
3.
Caria precoce severă a dinților temporari. Caria complicată la dinții permanenți tineri
...
4.
Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară
...
5.
Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri
...
6.
principii de tratament endodontic la dinții temporari și permanenți tineri
...
...
...
4.3.4.
Stagiul de ORTODONȚIE: 2 luni
4.3.4.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
1.
Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare
...
2.
Dezvoltarea ocluziei
...
3.
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
...
4.
Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare
...
5.
Diagnosticul în ortodonție
...
6.
Principii de bază în tratamentul ortodontic
...
...
...
4.3.5.
Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni
4.3.5.1.
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică- 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II- 2 ore
1.
Consimțămîntul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic- pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții- 2 ore
1.
Liberertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
...
4.3.5.2.
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
1.
Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
...
...
...
4.3.6.
Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni
4.3.6.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri
...
...
4.3.6.
Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună
4.3.6.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
...
Cursuri
1.
Anestezice locale
...
2.
Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice
...
3.
Antiinflamatoare steroidiene
...
4.
Analgezice opioide
...
5.
Chimioterapice antibacteriene
...
6.
Chimioterapice antifungice
...
7.
Antiseptice si dezinfectante
...
8.
Reacții adverse stomatologice produse de medicamente
...
...
...
...
5.1.
Competențe generale
Rezidențiatul în endodonție are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentiști a cunoștințelor teoretice și practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmărește totodată lărgirea orizontului de cunoaștere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonției și orientării spre posibilitățile de cercetare.
...
5.2.
Competențe profesionale
Obiectivul specific constă în formarea de specialiști în endodonție, dotați cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic și terapeutic, cele mai variate și complexe situații din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoașterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât și însușirea și aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale și tehnologii din sfera endodonției contemporane.
Rezidenții vor stăpâni problemele legate de:
–
Etiologia, diagnosticul și patologia endodontică;
...
–
diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor pulpo-periapicale;
...
–
tehnicile de tratament biomecanic a spațiului endodontic;
...
–
materialele și metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spațiului endodontic;
...
–
managementul durerii în endodonție;
...
–
posibilitățile de reluare a tratamentelui endodontic;
...
–
materialele și metodele moderne de restaurare coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.
...
Pregătirea rezidenților va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale și cu utilizarea microscopului operator.
Rezidenții vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică și practică, atât pe dinți extrași cât și la pacient, în vederea verificării noțiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferințe, colocvii și alte manifestări științifice în domeniul specific endodonției.
Absolvenții rezidențiatului de endodonție vor putea asigura asistență de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialități în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică.
...
ENDODONȚIE
3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
ANUL I
ANUL II
ANUL III
STAGIUL
I.1
I.2
I.3
I.4
I.5
I.6
I.7
I.8
I.9
I.10
I.11
----------
Curriculumul de pregătire în specialitatea endodonție a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
1.1
DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:
● De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală
● De supraveghere a sănătății
● De prevenție primară, secundară, terțiară
● De prevenție specifică
● De promovare a sănătății
● De asigurare a îngrijirilor medicale curente
● De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate
● De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului
● De sinteza diagnostică și terapeutică
● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității
● De recuperare și reabilitare a bolnavilor
● De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale
● De cercetare științifică specifică
...
1.2
DURATA REZIDENȚIATULUI - 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
...
1.3
OBIECTIVE GENERALE
Absolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:
1.
Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.
...
2.
Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.
...
3.
Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.
...
4.
Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.
...
5.
Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.
...
6.
Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.
...
7.
Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.
...
...
1.4
STRUCTURA STAGIILOR
5 ANI DE PREGĂTIRE
Stagiul
Denumirea stagiului
Durata
1.4.1
1.4.2
1.4.3
1.4.4
1.4.5
1.4.6
1.4.7
1.4.8
1.4.9
1.4.10
1.4.11
1.4.12
1.4.13
1.4.14
Medicină de familie
Medicină internă
Pediatrie
Chirurgie generală
Obstetrică-ginecologie
Oncologie medicală
Boli infecțioase
Psihiatrie
Dermato-venerologice
Neurologie
Diabet
Epidemiologie și management sanitar
Bioetică
Medicină de familie
9 luni
8 luni
8 luni
4 luni
3 luni
3 luni
2 luni
2 luni
2 luni
2 luni
2 luni
2 luni
1 lună
12 luni
ANUL I ȘI ANUL II
CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1.
STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE
1.4.1.1.
Tematica introductivă în M.F (100 ore)
1.
Introducere în problematica M.F
...
2.
Condițiile de lucru ale M.F
...
3.
Descrierea cabinetului
...
4.
Echipa de lucru a M.F
...
5.
Locul M.F în medicina modernă
...
6.
Obiectul și metodologia M.F
...
7.
Principiile M.F
...
8.
Funcțiile M.F
...
9.
Definiția și conținutul M.F
...
10.
Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale
...
11.
Activitatea preventivă în M.F
...
12.
Activitatea curativă în M.F
...
13.
Asistența medicală a familiei
...
14.
Asistența medicală a unei colectivități
...
15.
Relațiile M.F cu celelalte specialități
...
...
1.4.1.2.
Baremul activităților practice
1.
Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 1
...
2.
Participarea la consultațiile curente: 30
...
3.
Participarea la consultațiile preventive: 20
...
4.
Participarea la vizitele la domiciliu: 10
...
5.
Acordarea primului ajutor medical: 10
...
6.
Completarea unor documente: 10
...
7.
Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 10
...
8.
Analiza unor probleme epidemiologice: 5
...
9.
Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20
...
10.
Asistența medicală a copilului: 20
...
11.
Asistența medicală a bătrânului: 20
...
...
...
1.4.2.
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
...
1.4.2.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).
1.
Traheobronșite acute
...
2.
Bronhopneumonii
...
3.
Pneumopatiile acute
...
4.
Astm bronșic
...
5.
Bronhopatii cronice obstructive
...
6.
Bronșiectazii
...
7.
Embolia pulmonară
...
8.
Edem pulmonar
...
9.
Pneumotorax spontan
...
10.
Cancer bronho-pulmonar
...
11.
Pleureziile
...
12.
Insuficiența respiratorie
...
13.
Tulburări de ritm și de conducere
...
14.
Cardiopatia ischemică
...
15.
Pericarditele și miocarditele
...
16.
Afecțiuni valvulare
...
17.
HTA și criza hipertensivă
...
18.
Insuficiența cardiacă
...
19.
Arteriopatii acute și cronice
...
20.
Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi
...
21.
Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul
...
22.
Cefaleea și migrena
...
23.
Gastritele
...
24.
Ulcerul gastro-duodenal
...
25.
Cancerul gastric
...
26.
Hepatitele acute și cronice
...
27.
Ciroza hepatică
...
28.
Bolile colecistului
...
29.
Afecțiuni pancreatice
...
30.
Icterul
...
31.
Hemoragiile digestive
...
32.
Constipația
...
33.
Colonul iritabil și colita ulcerativă
...
34.
Cancerul colo-rectal
...
35.
Infecții urinare și ale tractului urinar
...
36.
Glomerulonefritele
...
37.
Insuficiența renală
...
38.
Sindromul nefrotic
...
39.
Lupusul eritematos sistemic
...
40.
Poliartrita reumatoidă
...
41.
Artritele
...
42.
Artrozele
...
43.
Spondilozele și lombalgiile
...
44.
Guta
...
45.
Piciorul dureros
...
46.
Epicondilita, tenosinovite, bursite
...
47.
Osteoporoza
...
48.
Obezitatea
...
49.
Diabetul zaharat
...
50.
Sindromul hipoanabolic
...
51.
Anemiile
...
52.
Adenopatiile
...
53.
Leucemiile
...
54.
Limfoamele
...
55.
Sindroame hemoragice
...
56.
Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene
...
57.
Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale
...
58.
Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.
...
...
1.4.2.2.
Baremul activităților practice
1.
Examinarea clinică a bolnavului: 300
...
2.
Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 30
...
3.
Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30
...
4.
Interpretarea unei EKG: 30
...
5.
Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 30
...
6.
Interpretarea oscilometriei: 10
...
7.
Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10
...
8.
Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 10
...
9.
Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 10
...
10.
Sondajul și spălătura gastrică: 5
...
11.
Examenul de fund de ochi: 10
...
12.
Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 30
...
13.
Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 5
...
14.
Alimentația omului sănătos: 50
...
15.
Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50
...
16.
Puncția pleurală: 5
...
...
1.4.3.
STAGIUL DE PEDIATRIE
...
1.4.3.2.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)
1.
Creșterea și dezvoltarea copilului
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos
...
3.
Malnutriția protein-energetică
...
4.
Rahitismul
...
5.
Diabetul copilului
...
6.
Anemiile
...
7.
Sindroame hemoragice
...
8.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
...
9.
Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene
...
10.
Malformații congenitale
...
11.
Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice
...
12.
RAA și cardiopatia reumatismală
...
13.
Artritele cronice juvenile
...
14.
Sindromul febril prelungit
...
15.
Durerea toracică la copil și adolescent
...
16.
Infecțiile tractului respirator superior
...
17.
Amigdalitele
...
18.
Sinuzitele
...
19.
Otita medie acută și cronică.
...
20.
Bronșiolita acută
...
21.
Bronhopneumonia
...
22.
Pneumoniile acute și cronice
...
23.
Miocarditele
...
24.
Pericarditele
...
25.
Endocarditele infecțioase
...
26.
Tulburări de ritm și de conducere
...
27.
Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil
...
28.
Stomatitele, glositele și cheilitele
...
29.
Hemoragiile digestive la un nou născut și copil
...
30.
Diareea cronică și sindromul de malabsorbție
...
31.
Parazitozele digestive
...
32.
Hepatitele acute și cronice
...
33.
Sindromul nefrotic
...
34.
Glomerulonefritele acute
...
35.
Insuficienta renală și cronică
...
36.
Enurezisul și encoprezisul
...
37.
Urgențe pediatrice majore:
● convulsiile
● intoxicațiile acute
● înțepături de insecte veninoase
● mușcături de animale
● insolația
● șocul
● insuficiența cardio-respiratorie
● sindroame de deshidratare acută
● comele
...
38.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară.
...
Aspecte de patologie specifică a adolescentului.
...
1.4.3.2.
Baremul activităților practice
1.
Examinarea clinică a copilului: 50
...
2.
Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50
...
3.
Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50
...
4.
Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 50
...
5.
Instalarea unui cateter venos: 10
...
6.
Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 5
...
7.
Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20
...
8.
Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 10
...
9.
Examenul fundului de ochi: 10
...
10.
Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20
...
11.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10
...
12.
Interpretarea probelor hepatice: 30
...
13.
Interpretarea probelor renale: 30
...
14.
Interpretarea probelor de digestie: 30
...
15.
Interpretarea radiografiei toracice: 20
...
16.
Interpretarea radiografiei schelet: 20
...
17.
Interpretarea radiografiei craniene: 10
...
18.
Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20
...
19.
Interpretarea urografiei: 5
...
20.
Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50
...
21.
Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 30
...
22.
Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta: 50
...
23.
Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50
...
24.
Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice): 50
...
25.
Preluarea copilului la domiciliu: 10
...
...
1.4.4.
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE.
1.4.4.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)
1.
Plăgile
...
2.
Hemoragii posttraumatice
...
3.
Arsurile
...
4.
Degerăturile
...
5.
Electrocutarea
...
6.
Entorse
...
7.
Luxații
...
8.
Fracturi
...
9.
Rinita acută
...
10.
Sinuzita acută
...
11.
Laringita acută
...
12.
Angine acute
...
13.
Flegmon amigdalian
...
14.
Epistaxis
...
15.
Otita acută
...
16.
Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului
...
17.
Ochiul roșu și dureros
...
18.
Cataractele
...
19.
Glaucomul
...
20.
Hemoragia digestivă superioară
...
21.
Hemoragia digestivă inferioară
...
22.
Complicațiile ulcerului gastro-duodenal
...
23.
Litiaza biliară
...
24.
Colecistita acută
...
25.
Pancreatita acută
...
26.
Cancerul de cap de pancreas
...
27.
Abdomenul acut chirurgical
...
28.
Apendicita acută
...
29.
Peritonitele
...
30.
Ocluzia intestinală
...
31.
Icter mecanic
...
32.
Cancer gastric
...
33.
Cancer de colon
...
34.
Cancer de rect
...
35.
Litiaza renală
...
36.
Adenom de prostată
...
37.
Cancer de prostată
...
38.
Retenția acută de urină
...
39.
Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine
...
40.
Tumorile sânului
...
...
1.4.4.2.
Baremul activităților practice
1.
Sutura plăgilor: 20
...
2.
Hemostaza provizorie: 20
...
3.
Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 10
...
4.
Aspirația nazală: 10
...
5.
Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 10
...
6.
Inhalații: 10
...
7.
Pulverizări: 10
...
8.
Administrațiile de aerosoli: 10
...
9.
Instilația și spălătura auriculară: 10
...
10.
Fundul de ochi: 20
...
11.
Acuitatea vizuală: 30
...
12.
Acuitatea cromatică: 30
...
13.
Spălătura oculară: 20
...
14.
Instilația oculară: 20
...
15.
Îndepărtarea corpilor străini oculari: 5
...
16.
Reducerea luxațiilor: 5
...
17.
Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 10
...
18.
Incizia și drenajul unor colecții: 5
...
19.
Denudare venoasă: 10
...
20.
Perfuzii și transfuzii: 30
...
21.
Paracenteza evacuatoare: 10
...
22.
Puncție articulară: 5
...
23.
Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 20
...
24.
Traheostomie
...
25.
Spălătura gastrică și intestinală: 5
...
26.
Puncție vezicală
...
27.
Sondaj vezical: 5
...
...
...
1.4.5.
STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
1.4.5.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)
1.
Noțiuni de planning familial
...
2.
Diagnosticul de sarcină
...
3.
Sarcina normală
...
4.
Sarcina cu risc obstetrical crescut
...
5.
Sarcina patologică
...
6.
Lăuzia
...
7.
Iminența de avort
...
8.
Placenta praevia
...
9.
Eclampsia
...
10.
Apoplexia utero-placentară
...
11.
Metroragiile
...
12.
Sarcina extrauterină
...
13.
Vulvovaginita acută
...
14.
Boala inflamatorie pelviană
...
15.
Fibrom uterin
...
16.
Cervicite acute și cronice
...
17.
Cancer genito-mamar
...
...
1.4.5.2.
Baremul activităților practice
1.
Examenul clinic și genital al femeii gravide: 50
...
2.
Asistarea nașterii normale: 30
...
3.
Nașterea patologică: 5
...
4.
Perineotomie și perineorafie: 5
...
5.
Colporafie
...
6.
Tamponament și hemoragiile genitale: 5
...
7.
Recoltarea: 10
...
8.
Indicarea metodelor contraceptive: 20
...
9.
Montarea unui sterilet: 5
...
...
...
1.4.6.
STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
A.
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)
1.
Etiologia cancerului
–
factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
...
–
factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)
...
–
factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)
...
...
2.
Factori de pronostic în cancer
–
factori legați de tumoră
...
–
factori legați de gazdă
...
...
3.
Principii și metode de diagnostic în cancer
–
diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)
...
–
diagnosticul biologic
...
–
diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)
...
–
particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.
...
...
4.
Rolul chirurgiei în oncologie
–
rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
...
–
rolul chirurgie în diagnosticul cancerului
...
–
rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
...
–
principiile tratamentului chirurgical
...
...
5.
Principiile radioterapiei în oncologie
–
definiția și scopurile radioterapiei în oncologie
...
–
tipuri și surse de radiații utilizate
...
–
mărimi și unități de măsură în radioterapie
...
–
bazele fizice și biologice ale radioterapiei
...
–
tipuri de iradiere
...
–
incidentele și complicațiile radioterapiei
...
...
6.
Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului
–
date generale
...
–
cinetica celulare
...
–
mecanismul de acțiune al citostaticelor
...
–
rezistența la citostatice
...
–
căi de administrare a citostaticelor
...
–
indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei
...
–
incidentele și complicațiile chimioterapiei
...
–
tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
...
–
clasificarea citostaticelor
...
–
evaluarea răspunsului la chimioterapie
...
–
principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice
...
...
7.
Principiile tratamentului hormonal în oncologie
–
principalele efecte ale hormonilor în cancer
...
–
principalele obiective ale tratamentului hormonal
...
–
clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.
...
...
8.
Urmărirea bolnavului
...
9.
Infecțiile în cancer
...
10.
Complicațiile cancerului
...
11.
Urgențele în oncologie
...
12.
Durerea în cancer
–
anatomia și fiziologia durerii
...
–
sindroame dureroase în cancer
...
–
tratamentul durerii în cancer
...
...
13.
Tratamentele paleative în cancer
...
14.
Aspecte de psiho-oncologie
...
15.
Alimentația în oncologie
...
16.
Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației
...
17.
Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament
...
18.
Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
19.
Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
20.
Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
21.
Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
22.
Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
23.
Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
24.
Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
25.
Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
26.
Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
27.
Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
28.
Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
29.
Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
30.
Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
31.
Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
...
...
B.
Baremul activităților practice
1.
Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic
...
2.
Examen al ariilor ganglionare superficiale
...
3.
Examen general al tegumentelor și mucoaselor
...
4.
Examen al cavității bucale
...
5.
Examen al sânului
...
6.
Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal
...
7.
Tușeu rectal și examen al prostatei
...
8.
Interpretarea explorărilor biologice și imagistice
...
...
...
1.4.7.
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
1.4.7.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.
Rujeola
...
2.
Rubeola
...
3.
Varicela
...
4.
Gripa
...
5.
Parotidita
...
6.
Infecții cu protozoare și metazoare
...
7.
Boala diareică acută
...
8.
Mononucleoza infecțioasă
...
9.
Zona zoster
...
10.
Scarlatina
...
11.
Hepatitele virale acute
...
12.
Febra tifoidă
...
13.
Salmonelozele
...
14.
Toxiinfecțiile alimentare
...
15.
Tetanos
...
16.
Meningite
...
17.
Encefalite
...
18.
Holera
...
19.
Enterocolite
...
20.
SIDA și infecția HIV la adult și copil
...
21.
Antibiotice
...
...
1.4.7.2.
Baremul activităților practice
1.
Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 10
...
2.
Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10
...
3.
Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10
...
4.
Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20
...
...
...
1.4.8.
STAGIUL DE PSIHIATRIE
1.4.8.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.
Normalitate, anormalitate și boala psihică
...
2.
Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice
...
3.
Reacții psihopatologice
...
4.
Neurastenia și tulburările de somatizare
...
5.
Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității
...
6.
Psihozele endogene
...
7.
Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun
...
8.
Delirium tremens
...
9.
Demente
...
10.
Anxietatea și atacurile de panică
...
11.
Depresia
...
12.
Personalități particulare și patologice
...
...
1.4.8.2.
Baremul activităților practice
1.
Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 30
...
2.
Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20
...
3.
Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20
...
4.
Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10
...
5.
Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10
...
6.
Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 10
...
7.
Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 10
...
8.
Evaluarea riscului suicidar: 5
...
9.
Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 10
...
10.
Tehnici de psihoterapie: 10
...
...
...
1.4.9.
STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE
1.4.9.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.
Dermatozele
...
2.
Dermatita de contact
...
3.
Eczeme
...
4.
Infecții streptococice ale pielii
...
5.
Infecții stafilococice ale pielii
...
6.
Urticaria și angioedemul
...
7.
Eczema sugarului și a copilului mic
...
8.
Boli de colagen
...
9.
Boli buloase
...
10.
Bolile arterelor și venelor
...
11.
Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare
...
12.
Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale
...
13.
Boli cu transmitere sexuală
...
14.
Psoriazis
...
15.
Pemfigus
...
16.
Lichenul plan și erupții lichenoide
...
17.
Tumori cutanate benigne și maligne
...
18.
Scabia
...
19.
Pediculoza
...
...
1.4.9.2.
Baremul activităților practice
1.
Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10
...
2.
Interpretarea examenului micologic: 10
...
3.
Interpretarea examenului bacteriologic: 10
...
4.
Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 5
...
5.
Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 5
...
6.
Electrocauterizări: 5
...
7.
Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 10
...
8.
Biopsia cutanată: 5
...
...
...
1.4.10.
STAGIUL DE NEUROLOGIE
1.4.10.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.
Cefaleea și migrena
...
2.
Vertijul
...
3.
Tremurăturile
...
4.
Boala Parkinson
...
5.
Epilepsia
...
6.
Scleroza multiplă
...
7.
Polinevritele
...
8.
Accidentele vasculare cerebrale
...
9.
Comele
...
...
1.4.10.2.
Baremul activităților practice
1.
Examinarea bolnavului neurologic: 20
...
2.
Puncția lombară: 5
...
3.
Interpretarea examenului LCR: 5
...
...
...
1.4.11.
STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
1.4.11.1.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)
1.
DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie
...
2.
DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice
...
3.-4.
DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)
...
5.
DZ complicații, evoluție, prognostic
...
6.
DZ rezistența la insulină
...
7.
DZ dispensarizare, ghiduri de practică
...
...
1.4.11.2.
Baremul activităților practice
–
prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie
...
–
prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie
...
–
examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ
...
–
investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie
...
–
realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie
...
–
efectuarea fundului de ochi
...
–
examinarea piciorului diabetic
...
–
principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II
...
–
realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați
...
–
scheme terapeutice
...
–
prevenirea complicațiilor
...
...
...
1.4.12.
STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR
1.4.12.1.a.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)
1.
- Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile
...
2.
- Epidemiologia de teren
...
3.
- Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale
...
4.
- Sănătate publică, educația pentru sănătate
...
5.
- Servicii de igiena alimentației
...
6.
- Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților
...
7.
- Elemente de biostatistică, indicatori statistici
...
...
1.4.12.1.b.
Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)
1.
Sistemele de sănătate
...
2.
Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate
...
3.
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate
...
4.
Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate
...
5.
Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități
...
6.
Managementul cabinetului de medicina de familie
...
...
1.4.12.2.a.
Baremul activităților practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
1.
evaluarea riscului de îmbolnăvire
...
2.
epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice
...
3.
prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale
...
4.
noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare
...
5.
produse biocide noi
...
6.
aprecierea stării de sănătate a unei colectivități
...
7.
elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități
...
8.
proiectarea și realizarea programelor de vaccinări
...
9.
supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare
...
10.
recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)
...
11.
interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern
...
12.
recoltarea de probe pentru analiza alimentelor
...
13.
aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor
...
14.
aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor
...
15.
evaluarea regimului de activitate al școlarilor
...
16.
realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivități)
...
...
1.4.12.2.b.
Baremul activităților practice de management sanitar
1.
Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5
...
2.
Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 5
...
3.
Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5
...
4.
Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5
...
...
...
1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I.
Introducere în Bioetică - 2 ore
1.
Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
...
2.
Contextul apariției bioeticii
...
3.
Definirea bioeticii
...
4.
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
...
5.
Teorii și metode în bioetică
...
...
II.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore
1.
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
...
2.
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
...
3.
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
...
...
III.
Relația medic-pacient I- 2 ore
1.
Valori ale relației medic-pacient
...
2.
Paternalism versus autonomie
...
3.
Modele ale relației medic-pacient
...
4.
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
...
...
IV.
Relația medic-pacient II- 2 ore
1.
Consimțământul informat
...
2.
Confidențialitatea în relația medic-pacient
...
3.
Relația medic-pacient minor
...
4.
Acte normative care reglementează relația medic - pacient
...
...
V.
Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore
1.
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
...
2.
Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice
...
3.
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
...
...
VI.
Probleme etice la începutul vieții - 2 ore
1.
Libertatea procreației
...
2.
Dileme etice în avort
...
3.
Etica reproducerii umane asistate medical
...
4.
Probleme etice în clonarea reproductivă
...
...
VII.
Probleme etice la finalul vieții - 2 ore
1.
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
...
2.
Probleme etice în stările terminale
...
3.
Tratamente inutile în practica medicală
...
4.
Eutanasia și suicidul asistat
...
5.
Îngrijirile paliative
...
...
VIII.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore
1.
Donarea de organe de la cadavru
...
2.
Donarea de organe de la persoana vie
...
3.
Etica alocării de resurse în transplant
...
...
IX.
Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore
1.
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
...
2.
Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
...
3.
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
...
4.
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
...
5.
Terapia genică
...
6.
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
...
...
X.
Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore
1.
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
...
2.
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
...
3.
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
...
4.
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
...
5.
Comitetele de etică a cercetării
...
6.
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
...
...
A.8.2.
TEMATICA SEMINARIILOR
I.
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore
...
II.
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
...
1.
Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
...
2.
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
...
3.
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
...
III.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
...
2.
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
...
3.
Rolul comunicării în relația medic-pacient
...
IV.
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
...
1.
Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
...
2.
Drepturile pacienților - reglementare legislativă
...
3.
Rolul comitetelor de etică din spitale
...
V.
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
...
1.
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
...
2.
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
...
3.
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
...
VI.
Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VII.
Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
VIII.
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
IX.
Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
...
X.
Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
...
...
1.4.14.
STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - (180 ore)
INTRODUCERE: în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie.
Aceasta pregătire constă din:
● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală
● Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală
● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ținute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditați și acest sens de Ministerul Sănătății
(la 07-09-2017,
sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017
)
● Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie
● În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.
● Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie
● Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.
1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie
1.
Particularitățile M.F
...
2.
Caracterul interdisciplinar al M.F
...
3.
Pacientul sănătos și pacientul bolnav
...
4.
Relația dintre normal și patologic
...
5.
Despre conceptul de sănătate
...
6.
Problemele medicale ale omului sănătos
...
7.
Etapele de dezvoltare ale ființei umane
...
8.
Nevoile medicale ale fiecărei etape
...
9.
Activitatea preventivă în M.F
...
10.
Importanta prevenției primare
...
11.
Promovarea sănătății în M.F
...
12.
Despre conceptul de boală
...
13.
Despre conceptul de bolnav
...
14.
Trecerea de la sănătate la boală
...
15.
Patogenia psihosomatică
...
16.
Rolul stresului și patologia umană
...
17.
Importanța particularităților individuale
...
18.
Particularitățile consultațiilor în M.F
...
19.
Sursele de informație și M.F
...
20.
Importanța comunicării în M.F
...
21.
Particularitățile diagnosticului în M.F
...
22.
Strategia investigațiilor paraclinice
...
23.
Particularitățile tratamentului în M.F
...
24.
Supravegherea tratamentului în M.F
...
25.
Psihoterapia și M.F
...
26.
Terapiile alternative
...
27.
Asistența medicală la domiciliu
...
28.
Îngrijirile paleative
...
29.
Rolul familiei și viața individului
...
30.
Structura și funcțiile familiei
...
31.
Ciclurile familiei
...
32.
Problemele medicale ale familiei
...
33.
Asistența medicală a unei colectivități
...
34.
Asistență de M.F și mediul rural
...
35.
Bolile sociale
...
36.
Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună
...
37.
Atitudinea M.F în fața unei adenopatii
...
38.
Atitudinea M.F în fața unei astenii
...
39.
Atitudinea M.F în fața unei anxietăți
...
40.
Atitudinea M.F în fața unei cianoze
...
41.
Atitudinea M.F în fața unei convulsii
...
42.
Atitudinea M.F în fața unei depresii
...
43.
Atitudinea M.F în fața unei cefalei
...
44.
Atitudinea M.F în fața unei diarei
...
45.
Atitudinea M.F în fata dispneei
...
46.
Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale
...
47.
Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare
...
48.
Atitudinea M.F în fața unei febre
...
49.
Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive
...
50.
Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale
...
51.
Atitudinea M.F în fața unei hematurii
...
52.
Atitudinea M.F în fața unei insomnii
...
53.
Atitudinea M.F în fața unui icter
...
54.
Atitudinea M.F în fața unei palpitații
...
55.
Atitudinea M.F în fața unui tremor
...
56.
Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale
...
57.
Diagnosticul diferențial în M.F
...
58.
Dificultățile de diagnostic în M.F
...
59.
Sinteza diagnostică și M.F
...
60.
Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare
...
61.
Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic
...
62.
Îngrijirea bolnavului cu BPOC
...
63.
Îngrijirea bolnavului cu HTA
...
64.
Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană
...
65.
Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă
...
66.
Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal
...
67.
Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian
...
68.
Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică
...
69.
Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil
...
70.
Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă
...
71.
Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat
...
72.
Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie
...
73.
Îngrijirea bolnavului cu obezitate
...
74.
Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară
...
75.
Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală
...
76.
Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral
...
77.
Îngrijirea bolnavului cu artroze
...
78.
Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă
...
79.
Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare
...
80.
Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă
...
81.
Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție
...
82.
Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson
...
83.
Managementul cabinetului de M.F
...
84.
Drepturile pacientului
...
85.
Obligațiile M.F
...
86.
Probleme de etică și deontologie
...
87.
Răspunderea M.F
...
88.
Informatizarea activității de M.F
...
89.
Posibilitățile și limitele M.F
...
1.4.14.2.
Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.
a.
Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)
...
b.
Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
...
c.
Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
...
d.
Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)
...
e.
Îngrijirea sugarului la domiciliu
...
f.
Sindroame mai frecvente în MF
...
g.
Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații - pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)
...
h.
Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)
...
i.
Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)
j.
Sinteza diagnostică și terapeutică în M.F
...
k.
Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
...
l.
Supravegherea tratamentului în MF
...
m.
Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
...
n.
Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)
...
o.
Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)
...
...
p. Comunicarea în M.F
...
...
1.4.14.3.
Baremul activităților practice și dispensar
A.
Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300
● Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100
● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
● Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50
● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
● Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50
● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
● Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50
● Participarea la activitățile manageriale ale unitarii: 30
● Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30
● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10
● Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100
● Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50
● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50
● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30
...
B.
În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:
● Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.
● Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
● Asistența de urgență
● Asistența gravidei și a noului născut
● Asistența copilului și adolescentului
● Asistența bolnavilor cronici
● Asistența bătrânilor
● Asistența comunitară
● Management sanitar(la nivelul asistenței primare)
● Educația pentru sănătate
● Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
● Asistența familiei
...
...
...
MEDICINĂ DE FAMILIE
CU TIMP PARȚIAL DE PREGĂTIRE
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
---------
Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie cu timp parțial a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1. Cardiologie pediatrică.
2. Gastroenterologie pediatrică.
3. Hematologie și oncologie pediatrică.
4. Pneumologie pediatrică.
5. Nefrologie pediatrică.
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 - 5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) .........." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
19
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 6
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 10
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU
STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ
(modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE
PEDIATRICE
2 ani
Trunchi comun (an I - III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
MODULUL 11 - Pediatrie generală
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 12 - Pediatrie generală
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 13 - Pediatrie generală
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 14 - Pediatrie generală
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 15 - Pediatrie generală
Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 16 - Pediatrie generală
Pneumologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 17 - Pediatrie generală
Oncohematologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 18 - Pediatrie generală
Boli Infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 19 - Pediatrie generală
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Total ore pregătire teoretică
1000
Total ore pregătire practică
8750
...
...
Structura programului
Modulul 1 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
...
2.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută.
...
7.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).
...
2.
Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge capilar.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
5.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
6.
Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.
...
7.
Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.
...
8.
Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
9.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
10.
Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
11.
Administrarea de substanțe medicamentoase:
a.
oral.
...
b.
cutanat.
...
c.
intrarectal.
...
d.
în aerosoli.
...
e.
intraconjunctival.
...
f.
intramuscular, subcutanat, intradermic.
...
g.
intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
h.
în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
12.
Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.
Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii.
Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 2 - Urgențe:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 450
I.
Tematică ore curs.
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută.
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
...
5.
Anafilaxia.
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută.
...
8.
Insuficiența cardiacă.
...
9.
Insuficiența hepatică.
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
11.
Coma și convulsiile.
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat.
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
...
II.
Barem de activități practice:
1.
Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.
...
2.
Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.
...
3.
Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.
...
4.
Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.
...
5.
Calcularea medicației inotrop-vasoactive.
...
6.
Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.
...
7.
Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.
...
8.
Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.
...
9.
Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.
1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.
2. Asigură suportul vital de bază.
Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.
3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.
4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.
5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.
Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.
Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.
Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
...
Modulul 3 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică:
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
...
2.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
...
3.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
...
4.
Cefaleea și migrena.
...
5.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
6.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
7.
Fenomene paroxistice neepileptice.
...
8.
Epilepsia.
...
9.
Malformațiile SNC.
...
10.
Sindroamele ataxice.
...
11.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroză tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
12.
Paraliziile cerebrale.
...
13.
Boli neuro-musculare.
...
14.
Boli degenerative ale SNC.
...
15.
Afecțiuni cerebro-vasculare.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.
...
2.
Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).
...
3.
Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.
...
4.
Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.
...
5.
Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.
...
6.
Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.
...
7.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.
...
8.
Alcătuirea planului de investigații în ataxii.
...
9.
Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.
...
10.
Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.
...
11.
Puncția lombară - noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective specifice
● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
...
Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.
...
2.
Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).
...
3.
Dizabilitatea intelectuală.
...
4.
Tulburările de somn la copil și adolescent.
...
5.
Tulburările de alimentație.
...
6.
Tulburările de anxietate la copil și adolescent.
...
7.
Depresia și riscul suicidar.
...
8.
Tulburările de spectru autist.
...
9.
Abuzul la copil și adolescent.
...
10.
Tulburările psihotice.
...
11.
Tulburări psihice în bolile somatice.
...
12.
Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
2.
Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.
...
3.
Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
4.
Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.
...
5.
Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.
...
6.
Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.
...
...
III.
Obiective specifice
● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
● Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
● Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
● Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
● Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
● Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
● Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
● Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
...
Modulul 5 - Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Traumatismele majore și politraumatismul.
...
2.
Arsurile.
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
6.
Hernia ombilicală.
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
...
9.
Malformațiile anorectale.
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală.
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
13.
Herniile diafragmatice.
...
14.
Peritonitele primitive și secundare.
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil.
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul.
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
...
21.
Coalescența labială și imperforația himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil.
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.
...
25.
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a.
Piciorul strâmb congenital.
...
b.
Deformările membrelor inferioare.
...
c.
Patologia genunchiului.
...
d.
Osteocondritele.
...
e.
Displazia luxantă de șold.
...
f.
Pronația dureroasă a cotului.
...
g.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
...
h.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
...
i.
Torticolisul congenital.
...
j.
Traumatismele musculo-scheletale.
...
k.
Luxații, entorse, fracturi.
...
l.
Osteomielita și osteocondrita septică.
...
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie.
...
2.
Hemostaza plăgilor.
...
3.
Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.
...
4.
Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.
...
6.
Tehnica tușeului rectal.
...
7.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.
...
8.
Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.
...
9.
Tratamentul local și sutura plăgilor.
...
10.
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).
1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.
2. Să participe la planul de investigații.
3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.
Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.
1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).
2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.
Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.
1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații.
2. Să propună un plan terapeutic.
4.
Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.
1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive.
2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.
3. Să enunțe principii de tratament.
5.
Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.
1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro-electrolitica și acido-bazică).
2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.
Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.
Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.
Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).
1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.
2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.
3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut
4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.
Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.
1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.
2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.
Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.
1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.
2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.
3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.
Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).
1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia.
2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.
3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.
Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intest finale la această vârstă.
1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.
2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală.
3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.
Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.
1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.
3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.
Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.
1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco-abdominală într-un caz de hernie diafragmatică.
2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.
Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.
1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.
2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).
3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.
Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.
1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.
3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.
Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar.
1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.
Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.
1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.
Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.
1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).
2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.
Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.
1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.
2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.
3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.
Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.
1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.
2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).
3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.
Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.
1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).
2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).
3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.
Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.
1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.
2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.
Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea anexială) la copil.
1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.
2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.
Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).
1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.
2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.
Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).
1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).
2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.
...
Modulul 6 - Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
2.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
3.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
4.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
5.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.
...
6.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.
...
7.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.
...
8.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
9.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
10.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
11.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
12.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
13.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
14.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
15.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.
...
16.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
17.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
18.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
19.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
20.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
21.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.
...
22.
Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
23.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
24.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.
...
25.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.
...
26.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
27.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
28.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
29.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
30.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Reanimarea neonatală.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Tehnici de alimentație.
...
5.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.
...
6.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.
...
7.
Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.
...
8.
Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.
...
9.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - asistare și efectuare pe manechin.
...
10.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
11.
Fototerapia.
...
12.
Indicațiile exsanguinotransfuziei.
...
13.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
14.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.
...
15.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
16.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.
...
17.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.
...
19.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
...
20.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste.
2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.
Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 7 - Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Imunizări active și pasive.
...
2.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
...
3.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
...
4.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
...
5.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.
...
6.
Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium dificile).
...
7.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
...
8.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
...
9.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).
...
2.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.
...
5.
Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.
...
7.
Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.
...
8.
Recoltarea secreției conjunctivale.
...
9.
Recoltarea secreției nazale.
...
10.
Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).
...
11.
Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.
...
12.
Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.
...
13.
Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.
...
14.
Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient - sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase.
Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.
Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.
Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.
Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.
Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.
Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
...
Modulul 8 - Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică ore curs.
1.
Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.
...
2.
Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.
...
3.
Principalele categorii de boli genetice:
● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip-fenotip.
● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
● Ereditatea poligenică-multifactorială.
● Bolile mitocondriale.
...
4.
Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.
...
2.
Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.
...
3.
Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.
...
4.
Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.
...
5.
Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.
...
...
III.
Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.
...
IV.
Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
...
Modulul 9 - Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.
...
2.
Noțiuni de radioprotecție - Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.
...
3.
Semiologie radioimagistică.
...
4.
Imagistica în urgențele pediatrice.
...
5.
Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).
...
6.
Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).
...
7.
Imagistica afecțiunilor reno-urinare.
...
8.
Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).
...
9.
Imagistica afecțiunilor neurologice.
...
10.
Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.
...
...
II.
Baremul activităților practice.
1.
Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.
...
2.
Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.
...
3.
Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.
...
4.
Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.
...
5.
Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.
...
6.
Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.
...
7.
Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.
...
8.
Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.
...
9.
Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
...
10.
Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.
...
11.
Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.
...
12.
Indicațiile imagistice în fibroza chistică.
...
13.
Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.
...
14.
Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.
1.
Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
...
2.
Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).
...
3.
Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.
...
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE
Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe:
Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate:
I. Urgențe cranio-cerebrale
1. Traumatism craniocerebral.
2. Encefalita/meningoencefalita.
3. AVC ischemic/hemoragic.
4. Sindrom convulsiv.
II. Urgențe vertebromedulare
5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian).
6. Traumatism vertebral cu risc.
7. Deficit neurologic brusc instalat.
III. Urgențe toracice
8. Traumatism toracic.
9. Pneumotorace/Pneumomediastin.
10. Trombembolism pulmonar.
11. Hernia diafragmatică.
12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.
13. Corp străin.
IV. Urgențe abdominale
14. Traumatism abdominal.
15. Pneumoperitoneu.
16. Apendicita.
17. Diverticulita Meckel.
18. Invaginația interstinală.
19. Peritonita.
20. Ocluzia intestinala/Volvulus.
21. Hemoragia digestivă
22. Enterocolita ulceronecrotică.
23. Torsiunea de ovar.
24. Piosalpinx.
V. Inghino-scrotal
25. Torsiunea testiculară.
26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură).
27. Hernia inghinală încarcerată.
VI. Părți moi/musculoscheletale
28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian.
29. Ruptura musculară.
VII. Vascular
30. Tromboza venoasă profundă.
31. Anevrism/Disecție arterială.
2.
IMAGISTICA TORACELUI
I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică.
1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul.
2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie.
3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase:
• bronșiolita
• pneumonia interstițială
• pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârstă și etiologie)
• colecții pleurale
• TBC
• fibroză chistică
4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale.
5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare.
III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică.
6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.
7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.
IMAGISTICA ABDOMENULUI
I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală.
1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice.
2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale etc.
III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici.
3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice.
4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală:
- a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite);
- ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).
5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.
IMAGISTICA RENOURINARĂ
I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM.
1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora.
2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare).
3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase.
4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral.
5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angio RM/angio CT).
6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice.
7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.
8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.
IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului.
1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare.
2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică.
3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne.
4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.
5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.
NEURORADIOLOGIE
I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar.
1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale.
2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.
3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/meningoencefalită.
4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale.
5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.
ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică.
1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar.
2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.
3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM).
4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT).
5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare.
6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.
...
Modulul 10 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
2.
Obezitatea.
...
3.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
4.
Sindromul de vărsături.
...
5.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
6.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
7.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
8.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
9.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
10.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
11.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
12.
Tulburări de ritm și conducere.
...
13.
Deficite imune, genetice și dobândite.
...
14.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.
...
15.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
16.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
17.
Enurezisul.
...
18.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
19.
Hematuria.
...
20.
Proteinuria.
...
21.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
22.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
...
23.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
24.
Bolile genetice de metabolism.
...
25.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
26.
Diabetul zaharat la copil.
...
27.
Cetoacidoza și coma diabetică.
...
28.
Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).
1.
Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.
...
3.
Efectuarea abordului intraosos.
...
4.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.
...
5.
Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.
...
6.
Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).
...
7.
Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.
...
8.
Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.
...
9.
Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare - sub supraveghere.
...
10.
Efectuarea otoscopiei.
...
11.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a pacientului.
1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia măsuri imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații.
Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.
4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament.
Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.
1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare în cazul afecțiunilor acute.
...
Modulul 11 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică:
1.
Cefaleea și migrena.
...
2.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
3.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
4.
Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia.
...
5.
Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC.
...
6.
Sindroamele ataxice.
...
7.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
8.
Paraliziile cerebrale.
...
9.
Boli neuro-musculare.
...
10.
Afecțiuni cerebro-vasculare.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive.
...
2.
Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie.
...
3.
Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.
...
4.
Plan de management în malformațiile cerebrale la copil.
...
5.
Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.
...
6.
Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.
...
7.
Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.
...
8.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.
...
9.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii.
...
10.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică.
...
11.
Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.
...
12.
Puncția lombară - noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective specifice
● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
...
Modulul 12 - Psihiatrie Pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică ore curs.
1.
Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist.
...
2.
Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă.
...
3.
Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri.
...
4.
Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie.
...
5.
Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.
...
2.
Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.
...
3.
Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.
...
4.
Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie.
...
5.
Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică.
...
...
III.
Obiective:
● Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.
● Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică.
...
IV.
Rezultate așteptate:
● Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.
● Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică.
...
Modulul 13 - Neonatologie:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate.
...
2.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
3.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
4.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
5.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
6.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.
...
7.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.
...
8.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.
...
9.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
10.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
11.
Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică.
...
12.
Sarcina multiplă - patologie specifică.
...
13.
Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.
...
14.
Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare.
...
15.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
16.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
17.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
18.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
19.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
20.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.
...
21.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
22.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
23.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
24.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
25.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
26.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
27.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
28.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia
...
29.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală
...
30.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
31.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
32.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
33.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
34.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
35.
Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nou-născutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.
...
36.
Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial.
...
37.
Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvaziv-tipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională.
...
38.
Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze, efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice.
...
39.
Infecțiile din grupul TORCH - cytomegalovirus, herpes, varicella, hepatita, parvovirus, HIV.
...
40.
Sifilisul congenital la făt și nou-născut. TBC-ul neonatal.
...
41.
Toxoplasmoza la făt și nou-născut.
...
42.
Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologie - antibiotice, metilxantine, barbiturice, opioide - doze, efecte adverse și toxicitate.
...
43.
Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în programul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor.
...
...
II.
Barem activități practice.
1.
Reanimarea neonatală - asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 32 săptămâni de gestație).
...
5.
Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.
...
6.
Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată.
...
7.
Puncția lombară - efectuarea acestora pe manechin/pacienți.
...
8.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - efectuare pe manechin/pacienți.
...
9.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
10.
Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.
...
11.
Exsanguinotransfuzie.
...
12.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
13.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.
...
14.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
15.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.
...
16.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală.
...
17.
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.
...
19.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
...
20.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a pacientului.
1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia măsuri imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații.
Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.
4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei.
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.
1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10
Participă activ la efectuarea de transport neonatal.
1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport.
2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.
...
Modulul 14 - Genetică clinică:
Nr. ore curs: 35
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Taxonomia bolilor genetice.
...
2.
Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria.
...
3.
Consultul genetic.
...
4.
Diagnosticul etiologic al bolilor genetice.
...
5.
Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze.
...
6.
Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal.
...
7.
Probleme și dileme etice în genetica clinică.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Consultul genetic.
...
2.
Alcătuirea și interpretarea unui arbore genealogic.
...
3.
Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică.
...
4.
Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic.
...
5.
Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților.
...
...
III.
Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.
● cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician.
...
IV.
Rezultate așteptate.
La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.
● să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.
● să interpreteze corect un arbore genealogic.
● să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.
● să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice.
...
Modulul 15 - Endocrinologie și diabetologie pediatrică:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor.
...
2.
Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet.
...
3.
Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare).
...
4.
Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat.
...
5.
Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului.
...
6.
Sindroame poliglandulare autoimune.
...
7.
Insulinorezistența la vârsta pediatrică.
...
8.
Obezitatea și sindromul metabolic.
...
9.
Dislipidemiile.
...
10.
Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică.
...
11.
Creșterea normală și tulburările de creștere.
...
12.
Rahitismele vitamino-D-rezistente.
...
13.
Sindroamele hipotalamice.
...
14.
Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul.
...
15.
Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite.
...
16.
Pubertatea normală și tulburări ale pubertății.
...
17.
Tulburări de diferențiere sexuală.
...
18.
Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiper- și hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia.
...
19.
Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipo- și hiperaldosteronismul.
...
20.
Anorexia psihogenă.
...
21.
Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină.
...
2.
Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat.
...
3.
Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei.
...
4.
Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină.
...
5.
Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă.
...
6.
Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri.
...
7.
Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale.
...
8.
Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline etc.
...
9.
Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner-Witehouse.
...
10.
Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie.
...
11.
Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Stabilește diagnosticul pozitiv.
Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.
Elaborează planul complet de investigații.
Este capabil să întocmească singur un plan de investigații.
3.
Elaborează planul complet de tratament.
Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.
Abordează multidisciplinar cazurile complexe.
Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.
Completează fără supervizare documentele medicale.
Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.
Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.
1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.
2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare.
3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.
Utilizează ghidurile de practică medicală.
Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.
...
Modulul 16 - Pneumologie pediatrică:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârâit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală.
...
2.
Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).
...
3.
Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).
...
4.
Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent.
...
5.
Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.
...
6.
Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.
...
7.
Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria.
...
8.
Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.
...
9.
Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.
...
10.
Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.
...
11.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).
...
12.
Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.
...
2.
Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.
...
3.
Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).
...
4.
Efectuarea și interpretarea spirometriei.
...
5.
Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.
...
6.
Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
Obiective educaționale
Rezultate așteptate
1.
Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice.
Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii.
2.
Să identifice semnele de detresă respiratorie.
Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie.
3.
Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică.
Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse subacută sau cronică.
4.
Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent.
Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent.
5.
Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii.
Enumeră indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii.
6.
Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare).
Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică.
7.
Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare).
Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată.
8.
Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF).
Este capabil să efectueze corect determinarea PEF.
9.
Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF.
Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF.
10.
Să efectueze corect o spirometrie.
Este capabil să efectueze corect o spirometrie.
11.
Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție).
Este capabil să interpreteze o spirometrie.
12.
Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz.
Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz.
13.
Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic.
Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic.
14.
Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic.
Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic.
15.
Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic.
Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic.
16.
Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii.
Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii.
17.
Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse).
Enumeră cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse).
18.
Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic.
Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic.
19.
Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic.
Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic.
20.
Să cunoască terapia exacerbării astmatice.
Indică terapia exacerbării astmatice.
21.
Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice.
Enumeră criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice.
22.
Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare.
Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare.
23.
Să interpreteze corect IDR la PPD.
Interpretează corect IDR la PPD.
24.
Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii.
Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii.
25.
Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine.
Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine.
26.
Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei.
Precizează indicațiile oxigenoterapiei.
...
Modulul 17 - Oncohematologie pediatrică:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs
1.
Anemiile carențiale.
...
2.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
3.
Anemia aplastică și eritroblatopenia pură dobândite.
...
4.
Sindroamele de insuficiență medulară congenitale.
...
5.
Patologia trombocitară dobândită și congenitală, cantitativă și calitativă.
...
6.
Coagulopatii congenitale și dobândite.
...
7.
Trombozele venoase și arteriale.
...
8.
Histiocitozele.
...
9.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerului la copil. Rolul factorilor genetici în etiopatogeneza cancerului la copil.
...
10.
Leucemiile acute și cronice.
...
11.
Limfoamele maligne.
...
12.
Neuroblastomul.
...
13.
Nefroblastomul.
...
14.
Sarcoame de părți moi.
...
15.
Tumori osoase.
...
16.
Tumori SNC.
...
17.
Tumori germinale.
...
18.
Principii de tratament în oncologia pediatrică.
...
19.
Noțiuni despre transplantul de celule stem hematopoetice.
...
20.
Transfuziologie clinică.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.
...
2.
Efectuarea puncției medulare - asistă la manoperă.
...
3.
Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.
...
4.
Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.
...
5.
Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine.
...
6.
Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă).
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
1.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
2.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
3.
Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale.
1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic.
2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și aparținătorilor.
3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG
4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului trasfuzat pe care o atașează (împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG.
4.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
6.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.
Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.
În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
...
Modulul 18 - Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
2.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
3.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
4.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
5.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
6.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
7.
Sepsis (etiologie, criterii de diagnostic, tratament).
...
8.
Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
9.
Infecții la imunodeprimați - infecții fungice, bacteriene cu tulpini multirezistente (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.
...
3.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.
...
4.
Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
5.
Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.
...
7.
Recoltarea secreției conjunctivale.
...
8.
Recoltarea secreției nazale.
...
9.
Recoltarea frotiului sanguin. Interpretare rezultat (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).
...
10.
Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.
...
11.
Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.
...
12.
Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.
...
13.
Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos, în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului.
Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.
Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase.
Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu boală infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice.
3.
Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații.
2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
4.
Elaborează planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități).
3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
5.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.
1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.
2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor ulterioare).
...
Modulul 19 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 115
Nr. ore practică. 900
I.
Tematică ore curs.
1.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele (Takayasu, Kawasaki, Henoch-Schonlein). Bolile autoinflamatorii.
...
2.
Boala inflamatorie intestinală.
...
3.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
4.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
5.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
6.
Urgențele oncologice la copil.
...
7.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
8.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulele 1 și 10).
1.
Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs.
...
2.
Efectuarea puncției lombare.
...
3.
Efectuarea puncției pleurale.
...
4.
Efectuarea paracentezei.
...
5.
Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV.
...
6.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi).
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Stabilește diagnosticul pozitiv.
Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.
Elaborează planul complet de investigații.
Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate.
3.
Elaborează planul complet de tratament.
Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.
Abordează multidisciplinar cazurile complexe.
Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.
Completează fără supervizare documentele medicale.
Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.
Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.
1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului.
2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare - inclusiv în bolile cronice.
3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.
Utilizează ghidurile de practică medicală.
Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.);
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav;
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale;
...
–
Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie).
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical:
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism.
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați;
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real;
...
–
Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice;
...
–
Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic;
...
–
Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple;
...
–
Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;
...
–
Însușirea metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului;
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică.
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice;
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale;
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații.
...
...
V.
Organizare și conducere.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului;
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale;
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
- probă scrisă
Da
- examen clinic
Da
- probă de abilități/manualități
Da
- probă pe casetă video
Nu
- probă operatorie
Nu
- dizertație
Nu
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.
...
4.
Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
...
5.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
6.
Obezitatea.
...
7.
Febra la copil.
...
8.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
...
9.
Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
...
10.
Insuficiența respiratorie acută.
...
11.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
...
12.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
13.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
14.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
15.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
16.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
17.
Sindroamele de deshidratare.
...
18.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
19.
Boala inflamatorie intestinală.
...
20.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
21.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
22.
Icterele la sugar și copil.
...
23.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
24.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
25.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
26.
Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
...
27.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
28.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
29.
Tulburări de ritm și conducere.
...
30.
Insuficiența cardiacă.
...
31.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
32.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
33.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.
...
34.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
35.
Infecția de tract urinar.
...
36.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
37.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
38.
Sindromul nefrotic.
...
39.
Insuficiența renală acută.
...
40.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
41.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
42.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
43.
Deficite imune genetice și dobândite.
...
44.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
45.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
46.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
47.
Urgențele oncologice la copil.
...
48.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
49.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
50.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
51.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
52.
Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
...
53.
Hiperglicemiile sugarului și copilului.
...
54.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
55.
Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
...
56.
Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
...
57.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
...
58.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
...
59.
Meningita și encefalita.
...
60.
Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina.
...
61.
Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
...
62.
Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
...
63.
Șocul. Anafilaxia.
...
64.
Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).
...
65.
Insuficiența hepatică.
...
66.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
67.
Coma și statusul convulsiv.
...
68.
Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
...
69.
Paraliziile cerebrale infantile.
...
70.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
71.
Invaginația intestinală.
...
72.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.
Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
...
2.
Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.
...
3.
Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
...
4.
Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
...
5.
Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.
...
6.
Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).
...
7.
Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
...
8.
Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
...
9.
Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).
...
10.
Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
...
11.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
...
12.
Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
...
13.
Interpretarea probelor paraclinice renale.
...
14.
Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).
...
15.
Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
...
16.
Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
...
17.
Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
...
18.
Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.
...
19.
Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității
I.
Competențe specifice în activitatea curentă
1.
Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
...
2.
Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
...
3.
Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
...
4.
Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
...
5.
Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
...
6.
Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
...
7.
Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
...
8.
Trimite pacienții la consulturi interclinice.
...
9.
Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.
...
10.
Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
...
11.
Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
...
12.
Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.
...
13.
Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
...
14.
Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
...
15.
Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
...
16.
Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
...
17.
Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
...
18.
Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
...
19.
Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
...
20.
Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
...
21.
Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
...
...
II.
Competențe specifice în serviciul de gardă
1.
Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
...
2.
Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
...
3.
Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.
...
4.
Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
...
5.
Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
...
6.
Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
...
7.
Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
...
8.
Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
...
9.
Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
...
10.
Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
...
...
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
...
2.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
...
3.
Normele de etică și deontologie profesională.
...
Profesionale
I.
Atribuții generale
1.
Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției.
...
2.
Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.
...
3.
Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.
...
4.
Cunoaște și respectă programul de muncă.
...
5.
Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
...
6.
Efectuează controlul medical periodic general.
...
7.
Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
...
8.
Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
...
9.
Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
...
10.
Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
...
...
II.
Atribuții specifice în activitatea curentă
1.
Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
...
2.
Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
...
3.
Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
...
4.
Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
...
5.
Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
...
6.
Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
...
7.
Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine.
...
8.
Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
...
9.
Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
...
10.
Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
...
11.
Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
...
12.
Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
...
13.
Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
...
14.
Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
...
15.
Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
...
16.
Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
...
17.
Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
...
18.
Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
...
19.
Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
20.
Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
...
III.
Atribuții specifice în serviciul de gardă
1.
Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.
...
2.
Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.
...
3.
Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.
...
4.
Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF DR. LAZĂR CĂLIN
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1.
Cardiologie pediatrică
...
2.
Gastroenterologie pediatrică
...
3.
Hematologie și oncologie pediatrică
...
4.
Pneumologie pediatrică
...
5.
Nefrologie pediatrică
...
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctul 1 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.
La începutul fiecărui stagiu de pregătire rezidentului i se va aloca un medic îndrumător care va fi cadru didactic și care va prezenta rezidentului planul de pregătire al modulului, urmărind realizarea acestui plan. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar este medic-îndrumător. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, realizată în unitatea de pregătire de către responsabilul desemnat de șeful disciplinei pentru etapa de evaluare.
Definiția specialității cardiologie pediatrică:
Cardiologia pediatrică este un subdomeniu de specialitate extrem de complex, coroborând multiple arii de subspecializare teoretică și clinică. Se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativă pe plan mondial în ultimele decenii, dar extrem de deficitară în România.
Absolvenții specializării Cardiologie Pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Cardiologie Pediatrică.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.
Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare independent, fără supervizare și în mod competent, activitatea de cardiologie pediatrică.
Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie cardiovasculară pediatrică cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în cardiologie pediatrică.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Cardiologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior sau în cadrul programului de pregătire pentru obținerea atestatului în cardiologie pediatrică, program cu durata de 2 ani.
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică- un responsabil de formare în rezidențiat. COORDONATORUL REZIDENȚIATULUI PENTRU SUBSPECIALITATEA DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ ESTE UNIC, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți, astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice cu profil pediatric (Cardiologie pediatrică, Explorare hemodinamivă invazivă/Cardiologie Intervențională Chirurgie Cardiovasculară, Terapie intensivă, Imagistică, Aritmologie/Electrofiziologie) în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice cu profil pediatric nu exista îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 6
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Chirurgie și Ortopedie
Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
11 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU CARDIOLOGIE
PEDIATRICĂ (modulele 10-17)
2 ani
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
2 ani
MODULUL 10 - Cardiologie pediatrică
Cardiologie pediatrică
generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
11 luni 2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 11 - Cardiologie pediatrică
Ecocardiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 12 - Cardiologie pediatrică
Aritmii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 13 - Cardiologie pediatrică
Medicină fetală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 14 - Cardiologie pediatrică
Explorări hemodinamice/
cardiologie
intervențională
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 15 - Cardiologie pediatrică
Imagistică (Radiologie/
CT/RMN)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 16 - Cardiologie pediatrică
Terapie intensivă
cardiacă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 17 - Cardiologie pediatrică
Chirurgie
Cardiovasculară
Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Total ore pregătire teoretică
1000
Total ore pregătire practică
8730
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Cardiologie pediatrică (an IV-V) = 400 ore curs, 3480 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 - Pediatrie:
Nr. ore curs.150
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică curs.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută
...
7.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareile acute bacteriene și virale.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge capilar.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
5.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
6.
Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.
...
7.
Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.
...
8.
Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
9.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
10.
Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
11.
Administrarea de substanțe medicamentoase:
a.
oral.
...
b.
cutanat.
...
b.
intrarectal.
...
c.
în aerosoli.
...
d.
intraconjunctival.
...
d.
intramuscular, subcutanat, intradermic.
...
e.
intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere
...
f.
în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
12.
Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur
anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2. Este capabil să recunoască copilul
grav bolnav și să anunțe medicul
îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul îndrumător
1. Este capabil să execute activități
în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații
către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru
investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru
investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător diagnosticele
pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități
referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor
investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de
Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul
îndrumător, a rezultatelor normale și
patologice și comentarea acestora la
rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației
rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului
pozitiv și diferențial, precum și a
planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Cunoaște modalitatea de accesare a
algoritmilor și protocoalelor de
investigații și tratament ale
spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul
îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația
introducerii diverselor medicamente în
schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica
manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau
sub supravegherea medicului îndrumător
manoperele diagnostice sau terapeutice
prevăzute în baremul de activități
practice corespunzător modulului de
pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea
clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în
care anunță modificările clinice și
paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și
paraclinice a pacientului în FOCG sub
supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială sau
pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze
necesitatea consultului
interdisciplinar.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii
medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă
preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care
să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență
punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
9.
Obține abilități de comunicare cu pacienții
și aparținătorii. Asistă la comunicarea
diagnosticului, a managementului ulterior
al cazului, obținerea consimțământului și
comunicarea veștilor proaste de către
medicul îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate
simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
...
Modulul 2 - Urgențe:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 450
I.
Tematică
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav
...
2.
Insuficiența respiratorie acută
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindroamele de deshidratare
...
5.
Anafilaxia
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută
...
8.
Insuficiența cardiacă
...
9.
Insuficiența hepatică
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut
...
11.
Coma și convulsiile
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
...
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 3 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică: se va discuta cu colegii de specialitate
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului
...
2.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
...
3.
Malformațiile SNC
...
4.
Sindroame neurocutanate (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge - Weber)
...
5.
Paraliziile cerebrale infantile
...
6.
Boli degenerative ale SNC
...
7.
Afecțiuni cerebro-vasculare
...
8.
Convulsiile ocazionale și epilepsia. Paroxismele cerebrale non-convulsivante.
...
9.
Boli musculare și boli cu afectarea sistemului nervos periferic
...
10.
Sindromul hipoton la sugar și copil
...
11.
Sindroamele ataxice
...
12.
Cefaleea și migrena
...
...
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică
1.
Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste
...
2.
Etapele dezvoltării cognitive și emoționale
...
3.
Retardul mental
...
4.
Tulburările de somn la copil și adolescent
...
5.
Tulburările de alimentație
...
6.
Tulburările de anxietate la copil și adolescent
...
7.
Tulburările afective la copil și adolescent
...
8.
Tulburările de spectru autist
...
9.
Abuzul la copil și adolescent.
...
10.
Tulburările de adaptare
...
11.
Tulburările psihotice
...
12.
Tehnici de consiliere utilizate în psihiatria copilului
...
...
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 5 - Chirurgie și Ortopedie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică
1.
Traumatismele majore și politraumatismul
...
2.
Arsurile
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor
...
6.
Hernia ombilicală
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar
...
9.
Malformațiile anorectale
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică
...
13.
Herniile diafragmatice
...
14.
Peritonitele primitive și secundare
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii WILMS, neuroblastomul, osteosarcomul și tumorile părților moi
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul
...
21.
Coalescența labială și imperforatia himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.
...
25.
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a.
Piciorul strâmb congenital
...
b.
Deformările membrelor inferioare
...
c.
Patologia genunchiului
...
d.
Osteocondritele
...
e.
Displazia luxantă de șold
...
f.
Pronația dureroasă a cotului
...
g.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale
...
h.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului
...
i.
Torticolisul congenital
...
j.
Traumatismele musculo-scheletale
...
k.
Luxații, entorse, fracturi
...
l.
Osteomielita și osteocondrita septică
...
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie
...
2.
Hemostaza plăgilor
...
3.
Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului
...
4.
Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor
...
6.
Tehnica tușeului rectal
...
7.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis
...
8.
Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil
...
9.
Tratamentul local și sutura plăgilor
...
10.
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale
...
...
Modulul 6 - Neonatologie: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică
1.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
2.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
3.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
4.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
5.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială
...
6.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală
...
7.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.
...
8.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
9.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
10.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
11.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
12.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
13.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
14.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
15.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.
...
16.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
17.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
18.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
19.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
20.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
21.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
22.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
23.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia
...
24.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală
...
25.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
26.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
27.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
28.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
29.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Cateterismul arterei și venei ombilicale
...
2.
Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica gavajului
...
3.
Masajul cardiac extern
...
4.
Intubația traheală - Tehnici de ventilație asistată.
...
5.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice
...
6.
Puncția lombară
...
7.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis
...
8.
Îngrijirea prematurului în incubator
...
9.
Fototerapia.
...
10.
Indicațiile exsanguinotransfuziei.
...
11.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut
...
12.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală
...
13.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală)
...
14.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup
...
15.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală
...
16.
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală
...
17.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală
...
19.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale
...
...
Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate
Modulul 7 - Boli Infecțioase: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică
1.
Imunizările active și pasive. Tehnica imunizării active.
...
2.
Antibioterapia în pediatrie
...
3.
Infecția HIV și SIDA la copil
...
4.
Bacteriemiile și sepsisul
...
5.
Meningitele virale și bacteriene. Encefalitele
...
6.
Tetanosul
...
7.
Difteria
...
8.
Salmonelozele tifoidice
...
9.
Infecția luetică
...
10.
Poliomielita
...
11.
Infecțiile cu virus varicelo-zoosterian
...
12.
Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusurile herpetice
...
13.
Infecția cu virusuri gripale și paragripale
...
14.
Rubeola.
...
15.
Infecția urliană
...
16.
Rujeola
...
17.
Exantemul și enantemul infecțios
...
18.
Scarlatina
...
19.
Infecțiile micotice
...
20.
Infecțiile rikettsiene
...
21.
Rabia
...
22.
Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)
...
23.
Hepatitele acute virale
...
...
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 8 - Genetică medicală: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică
1.
Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroamele de deleții autosomale, sindroame cu microdeleții și microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (Turner, Klinefelter, trisomia X)
...
2.
Boli monogenice. Corelații genotip - fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.
...
3.
Profilaxia și tratamentul bolilor genetice
...
4.
Probleme și dileme etice în genetica medicală
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Consultul genetic
...
2.
Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică
...
3.
Sfatul genetic
...
4.
Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate
...
...
Modulul 9 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 175
Nr. ore practică. 1600
I.
Tematică curs.
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
2.
Obezitatea
...
3.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
4.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
5.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară
...
6.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia)
...
7.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică
...
8.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare
...
9.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
10.
Tulburări de ritm și conducere
...
11.
Deficite imune genetice și dobândite
...
12.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.
...
13.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
...
14.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil
...
15.
Enurezisul.
...
16.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil
...
17.
Hematuria.
...
18.
Proteinuria.
...
19.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică
...
20.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa
...
21.
Nanismul hipofizar și acromegalia
...
22.
Deficitul de ACTH și boala Cushing
...
23.
Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
...
24.
Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale
...
25.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
26.
Bolile congenitale de metabolism
...
27.
Hiperglicemiile sugarului și copilului
...
28.
Hipoglicemiile sugarului și copilului
...
29.
Diabetul zaharat la copil
...
30.
Acidocetoza și coma diabetică.
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).
1.
Realizează puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Interpretează electrocardiograma (ECG): recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.
...
3.
Efectuarea abordului intraosos.
...
4.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.
...
5.
Efectuează montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.
...
6.
Coordonează echipa în cadrul SVB (suport vital de bază).
...
7.
Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.
...
8.
Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.
...
9.
Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.
...
10.
Efectuarea otoscopiei.
...
11.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a pacientului
1. Este capabil să recunoască copilul
grav bolnav și să ia masuri imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a
copilului agresat/abuzat pe care îl
sesizează medicului îndrumător.
Cunoaște managementul medico-legal al
acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament
ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de
comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice
diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv
inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date
privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil să explice
aparținătorilor și copilului datele
medicale.
2. Comunică direct pacientului și
aparținătorilor diagnosticul și
managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile,
beneficiile și efectele adverse ale
procedurilor în vederea obținerii
consimțământului pentru diferite
manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze
comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor
paraclinice. Elaborează planul inițial de
investigații.
Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un
plan de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor
investigațiilor și are capacitatea de a
stabili diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului
îndrumător un plan complet de
investigații.
4. Solicită supervizare pentru
efectuarea investigațiilor de înaltă
performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament.
Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur
planul inițial de tratament folosind
medicație de primă intenție, cu
respectarea algoritmilor și
protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are
nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului
îndrumător un plan complet de tratament
luând în considerare comorbiditățile.
6.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să efectueze manoperele
diagnostice sau terapeutice prevăzute
în baremul de activități practice
corespunzător modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de
investigații și tratament în funcție de
evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are
nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza
evoluției clinice și paraclinice a
pacientului și să noteze aceasta în
FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport
medical sintetic în cazul transferului
unui pacient către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială sau
pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să solicite un consult
interdisciplinar cu avizul prealabil al
medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale
pacientului în cadrul unei întâlniri
interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze
recomandările consultului disciplinar
în planul de investigație și terapeutic
ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală
1. Este capabil să redacteze singur
biletului de ieșire/scrisoarea medicală
pe care ulterior le supune avizării
medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan
de monitorizare și tratament post-
externare în cazul afecțiunilor acute.
...
Modulul 10 - Cardiologie pediatrică generală:
Nr. ore curs: 188 ore
Nr. ore practică.: 1650 ore
IV.
Tematică curs.
1.
Embriologia aparatului cardiovascular
...
2.
Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală
...
3.
Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială
...
4.
Genetica bolilor cardiovasculare
...
5.
Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)
...
6.
Evaluarea performanței miocardice
...
7.
Defectul septal atrial
...
8.
Defectul septal ventricular
...
9.
Canalul arterial persistent
...
10.
Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă
...
11.
Canalul atrioventricular
...
12.
Fistula vasculare
...
13.
Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale
...
14.
Transpoziția de vase mari
...
15.
MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)
...
16.
MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)
...
17.
Tetralogia Fallot
...
18.
Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire
...
19.
Boala Ebstein
...
20.
Drenajul venos pulmonar total aberant
...
21.
Atrezia de valvă tricuspidă
...
22.
Transpoziția de vase mari corectată anatomic
...
23.
Trunchiul arterial comun
...
24.
Stenoza aortică
...
25.
Stenoza pulmonară
...
26.
Patologia aparatului mitral
...
27.
Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)
...
28.
Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)
...
29.
Ventriculul unic. Anastomoza Fontan
...
30.
Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice
...
31.
Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)
...
32.
Inel vascular
...
33.
Hipertensiunea arterială pulmonară
...
34.
Sincopa
...
35.
Moartea subită
...
36.
Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)
...
37.
Endocardite
...
38.
Pericardite
...
39.
Reumatismul articular acut
...
40.
Boala Kawasaki
...
41.
Hipertensiunea arterială sistemică
...
42.
Tumori cardiace
...
43.
Afectarea cardiacă în boli extracardiace
...
44.
Insuficiența cardiacă congestivă
...
45.
Transplantul cardiac pediatric
...
46.
Medicina sportivă cardiovasculară
...
47.
Sarcina și bolile cardiovasculare
...
...
V.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea examenului clinic cardiologic
...
2.
Determinarea tensiunii arteriale
...
3.
Determinarea saturației periferice în oxigen
...
4.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
5.
Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
6.
Efectuarea testului de mers de 6 minute
...
7.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
8.
Montare și interpretare Holter-ECG
...
9.
Montare și interpretare Holter-TA
...
10.
Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong
...
11.
Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort
...
12.
Efectuarea sub supraveghere a ecocardiografiei
...
13.
Cunoașterea tehnicii administrării de substanțe medicamentoase: oral, cutanat, intrarectal, în aerosoli, intraconjunctival, intramuscular, subcutanat, intradermic; intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere; în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
VI.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
10.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme
1. Este capabil să efectueze singur
anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2. Este capabil să recunoască copilul
grav bolnav și să anunțe medicul
îndrumător despre un astfel de caz.
11.
Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia
decizia de internare sau tratament
ambulator
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de
comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice
diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv
inițial.
12.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător. Propune planul complet de
investigații
1. Este capabil să execute activități
în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații
către medicul îndrumător.
b. Poate prezenta indicațiile și
beneficiile investigațiilor indicate.
c. Cunoaște protocoalele de pregătire a
pacientului pentru intervenție
chirurgicală cardiovasculară
d. Cunoaște protocoalele de pregătire a
pacientului pentru cateterism cardiac
e. Pregătirea pacientului pentru
investigații împreună cu asistentul
medical.
f. Programarea pacientului pentru
investigații paraclinice.
13.
Interpretează investigații paraclinice
1. Este capabil să interpreteze
investigații paraclinice:
a. Interpretează radiografie toracică
b. Interpretează traseu ECG cu 12
derivații
c. Participă la citirea și
interpretarea monitorizării Holter ECG;
elaborează sub supravegherea medicului
îndrumător rezultatul monitorizării
d. Interpretează și elaborează sub
supravegherea medicului îndrumător
rezultatul monitorizării Holter de
tensiune arterială
e. Participă la efectuarea testului de
efort și interpretează rezultatul
acestuia
f. Efectuează testul de mers de 6
minute
g. Participă la efectuarea testului
Schellong și interpretează rezultatul
acestuia
h. Participă la efectuarea
ecocardiografiei și este capabil să
elaboreze sub supravegherea medicului
îndrumător protocolul ecocardiografic
i. Solicită supervizare pentru
efectuarea și interpretarea
investigațiilor de înaltă performanță.
14.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător diagnosticele
pozitive și diferențiale.
Stabilește diagnosticul pozitiv.
1. Este capabil să execute activități
referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investiga-
țiilor paraclinice medicului îndrumător
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de
Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul
îndrumător, a rezultatelor normale și
patologice și comentarea acestora la
rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației
rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului
pozitiv și diferențial, precum și a
planului terapeutic.
2. Susține diagnosticul prin metode
clinice și paraclinice, utilizând
inclusiv diagnosticul diferențial.
15.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
Propune planul complet de tratament.
1. Cunoaște modalitatea de accesare a
algoritmilor și protocoalelor de
investigații și tratament ale
spitalului.
2. Este capabil să elaboreze planul
inițial de tratament, folosind
medicație de primă intenție, cu
respectarea algoritmilor și
protocoalelor specifice.
3. Recunoaște situațiile în care are
nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar.
4. Este capabil de a propune medicului
îndrumător un plan complet de tratament
luând în considerare comorbiditățile.
5. Este capabil să explice motivația
introducerii diverselor medicamente în
schema terapeutică.
6. Este capabil să elaboreze singur
planul de tratament și să îl adapteze
evoluției pacientului.
16.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica
manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau
sub supravegherea medicului îndrumător
manoperele diagnostice sau terapeutice
prevăzute în baremul de activități
practice corespunzător modulului de
pregătire.
17.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea
clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în
care anunță modificările clinice și
paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și
paraclinice a pacientului în FOCG sub
supravegherea medicului îndrumător.
4. Cunoaște protocoalele de urmărire
postoperatorie a pacienților care au
beneficiat de intervenție chirurgicală
cardiovasculară
5. Este capabil să redacteze un raport
medical sintetic în cazul transferului
unui pacient către o altă secție.
18.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială sau
pe parcursul evoluției.
Abordează multidisciplinar cazurile
complexe.
1. Este capabil să argumenteze
necesitatea consultului
interdisciplinar.
2. Este capabil să solicite un consult
interdisciplinar cu avizul prealabil al
medicului îndrumător.
3. Poate expune datele medicale ale
pacientului în cadrul unei întâlniri
interdisciplinare.
4. Este capabil să integreze
recomandările consultului disciplinar
în planul de investigație și terapeutic
ulterior.
5. Este capabil să decidă singur
necesitatea abordării multidisciplinare
a unui caz să colaboreze eficient cu
membrii echipei.
19.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii
medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze singur
biletul de ieșire/scrisoarea medicală,
pe care ulterior le supune discuției și
avizării medicului îndrumător.
3. Este capabil să întocmească un plan
de monitorizare și tratament
post-externare
4. Este capabil să scoată în evidență
punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
20.
Efectuează externarea pacientului și
întocmește planul de management ulterior
sub supervizarea medicului îndrumător.
1. Este capabil să decidă în mod corect
momentul externării pacientului.
2. Este capabil să întocmească și să
discute cu aparținătorii planul de
monitorizare și tratament
post-externare
3. Poate realiza legătura cu alți
profesioniști din sănătate implicați în
managementul post-externare al cazului,
inclusiv facilitarea tranziției
adolescentului cu boală cronică la
rețeaua medicală de adulți.
21.
Obține abilități de comunicare cu pacienții
și aparținătorii. Asistă la comunicarea
diagnosticului, a managementului ulterior
al cazului, obținerea consimțământului și
comunicarea veștilor proaste de către
medicul îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate
simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
22.
Comunică eficient, verbal și în scris date
privind starea de sănătate a copilului
1. Este capabil să explice aparținăto-
rilor și copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și
aparținătorilor diagnosticul și
managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile,
beneficiile și efectele adverse ale
procedurilor în vederea obținerii
consimțământului pentru diferite
manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comuni-
carea veștilor proaste.
23.
Utilizează ghidurile de practică medicală
1. Folosește corect recomandările
ghidurilor de practică medicală și
argumentează situațiile în care se
poate abate de la ghiduri.
...
Modulul 11 - Ecocardiografie:
Nr. ore curs: 98 ore
Nr. ore practică: 860 ore
I.
Tematică curs.
1.
Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral
...
2.
Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică
...
3.
Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură
...
4.
Ecocardiografia normală pediatrică - Incidențe
...
5.
Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere
...
6.
Evaluarea funcției sistolice ventriculare
...
7.
Evaluarea funcției diastolice ventriculare
...
8.
Tehnici de evaluare a deformării miocardice (străin, străin rate)
...
9.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase pulmonare
...
10.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase sistemice
...
11.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de atrii și sept interatrial
...
12.
Evaluarea ecocardiografică a defectului de sept atrio-ventricular (canal atrioventricular)
...
13.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă mitrală
...
14.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă tricuspidă
...
15.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de sept interventricular
...
16.
Evaluarea ecocardiografică a transpoziției corectate de vase mari
...
17.
Evaluarea ecocardiografică a cordului univentricular. Sindroame heterotaxice (inclusiv a cordului unic funcțional după operația Fontan)
...
18.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului drept/valvei pulmonare
...
19.
Evaluarea ecocardiografică a Tetralogiei Fallot
...
20.
Evaluarea ecocardiografică a Ventriculului drept cu dublă cale de ieșire
...
21.
Evaluarea ecocardiografică a d-Transpoziției de vase mari
...
22.
Evaluarea ecocardiografică a Trunchiului arterial comun
...
23.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului stâng/valvei aortice
...
24.
Evaluarea ecocardiografică a sindromului de cord stâng hipoplazic
...
25.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de arc aortic (coarctație de aortă, arc aortic întrerupt, disecție de aortă, anevrism de aortă, inel vascular, etc.)
...
26.
Evaluarea ecocardiografică a canalului arterial, fenestrației aorto-pulmonare
...
27.
Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor vasculare: fistule, anomalii coronariene congenitale și dobândite (b. Kawasaki) Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică
...
28.
Evaluarea ecocardiografică a tumorilor cardiace
...
29.
Evaluarea ecocardiografică a cardiomiopatiilor, miocarditelor
...
30.
Evaluarea ecocardiografică a afecțiunilor pericardice
...
31.
Rolul ecocardiografiei în diagnosticul și managementul endocarditei
...
32.
Evaluarea ecocardiografică a hipertensiunii pulmonare
...
33.
Evaluarea ecocardiografică a cordului transplantat
...
34.
Evaluarea ecocardiografică a protezelor valvulare
...
35.
Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.
...
36.
Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.
...
37.
Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.
...
38.
Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale,indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.
...
39.
Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.
...
40.
Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.
...
41.
Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Ecocardiografii transtoracice - 300
...
2.
Ecocardiografii transesofagiene - sub supraveghere -50
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Cunoaște și înțelege fizica ultrasunetelor,
a ecocardiografiei Doppler color și
spectral; cunoaște factorii determinanți ai
calității și rezoluției imaginilor
ecocardiografice; cunoaște funcția tuturor
butoanelor aflate pe echipamentele
utilizate pentru ecocardiografie
1. Este capabil să manipuleze
ecocardiograful în scopul obținerii
imaginilor optime din punct de vedere
calitativ
2. Este capabil să efectueze ecocardio-
grafii pacienților aparținând tuturor
grupelor de vârstă pediatrică, de la
nou-născut la adult
2.
Cunoaște tehnica evaluării ecocardiografice
(segmentală secvențială) a cordului,
incidențele ecocardiografice
1. Este capabil să obțină toate inci-
dențele în cursul unei evaluări
ecocardiografice
2. Este capabil să obțină o
înregistrare optimă, structurată
3.
Cunoaște tehnica și utilitatea clinică a
metodelor ecocardiografice complementare
(Tissue Doppler, evaluarea deformării
miocardice prin străin și străin rate,
ecocardiografia 3D, ecocardiografia de
stress)
1. Este capabil să efectueze ecocardio-
grafii utilizând tehnicile
ecocardiografice complementare
2. Este capabil să interpreteze datele
obținute
4.
Cunoaște caracteristicile ecocardiografice
ale tuturor bolilor cardiace congenitale și
dobândite
1. Este capabil să obțină toate
informațiile posibile în cursul
evaluării ecocardiografice a unui copil
cu boală cardiacă, în scopul formulării
unui diagnostic complet
2. Este capabil să interpreteze semni-
ficația informațiilor obținute
5.
Efectuează ecocardiografii la toate grupele
de vârstă, de la nou-născut la adult, în
scopul diagnosticării și evaluării tuturor
bolilor cardiace congenitale și dobândite
1. Este capabil să evalueze întreg
spectrul bolilor cardiace congenitale
și dobândite
2. Este capabil să interpreteze
semnificația informațiilor obținute
3. Este capabil să elaboreze un
protocol ecocardiografic complet
4. Recunoaște situațiile în care are
nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar
6.
Cunoaște indicațiile și riscurile
ecocardiografiei transesofagiene
1. Este capabil să stabilească
indicația efectuării unei
ecocardiografii transesofagiene în
cazul unui copil cu boală cardiacă
congenitală sau dobândită
7.
Cunoaște planurile de secțiune utilizate în
ecocardiografia transesofagiană, aspectul
ecocardiografic al diferitelor boli
cardiace congenitale
1. Este capabil să efectueze o
ecocardiografie transesofagiană
2. Este capabil să formuleze un
diagnostic complet
3. Este capabil să evalueze un
adolescent sau un adult cu boală
cardiacă congenitală
4. Este capabil să ghideze ecocardio-
grafic o procedură intervențională
5. Este capabil să efectueze o
examinare intraoperator, în scopul
ghidării intervenției chirurgicale
...
Modul 12: Aritmologie
Nr. ore de curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 ore
I.
Tematică curs:
1.
Noțiuni introductive. Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere. Abordarea diagnostică și terapia de urgență a tahiartimiilor la copil
...
2.
Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare.
...
3.
Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie
...
4.
Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit
...
5.
Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare
...
6.
Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut.
...
7.
Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copil
...
...
II.
Barem de activități:
1.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG) cu 12 derviații cu interpretarea corectă
...
2.
Programarea, punerea și descărcarea unui monitor Holter ECG
...
3.
Efectuarea unui test de effort
...
4.
Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar
...
5.
Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardică
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuarea anamnezei la pacientul cu
patologie aritmică
1. Este capabil să efectueze singur o
anamneză la un pacient cu posibilă
patologie aritmică
2. Este capabil să recunoască prezența
unei patologii aritmice și să evalueze
gravitatea cazului
2.
Participarea la elaborarea planului de
investigații în cazul unui pacient la care
se ridică suspiciunea unei patologii
aritmice
1. Este capabil să execute activități
în vederea realizării planului de
investigații:
a. propunerea unui plan
b. pregătirea pacientului pentru
investigații
c. programarea pacientului pentru
investigații paraclinice
3.
Diagnosticul corect al tahicardiei
supraventriculare de la nou născut până la
vârsta adultă
1. Cunoașterea criteriilor ECG ale
tahicardiei supraventriculare
2. Interpretarea corectă a unui traseu
ECG cu tahicardie supraventriculară
3. Propune un plan de investigații
suplimentare necesare stabilirii
tipului de tahicardie supraventriculară
(monitorizare Holter, ECG cu adenosin
sau sub manevre vagale)
3. Poate interpreta un ECG cu
administrare de adenosin
4.
Recunoaște pe ECG prezența oricărei
tulburări de ritm sau conducere
1. Este capabil să sesizeze și să
descrie prezența unei disritmii
extrasistolice (tip, localizare) și se
elaborează, dacă este cazul un plan de
investigații
2. Este capabil să sesizeze prezența
tulburărilor de conducere: blocuri
atrioventriculare, blocuri de ramură
3. Este capabil să evalueze gravitatea
pacientului cu tulburare de ritm
5.
Citirea și interpretarea unui monitorizări
Holter ECG
1. Participă la citirea și
interpretarea monitorizării Holter ECG
a. evidențierea tulburărilor de ritm
sau conducere
b. recunoașterea artefactelor
c. interpretarea frecvenței cardiace în
condiții de repaus/activitate
2. Elaborează sub supravegherea
medicului îndrumător rezultatul
monitorizării
6.
Interpretarea unui test de efort la
pacientul cu patologie aritmică
1. Să fie capabil să stabilească corect
indicația de efectuare a testului de
efort la pacientul cu patologie
aritmică
2. Să participe la efectuarea testului
de efort
3. Să fie capabil să explice ce
urmărește pe parcursul testului de
efort și în perioada de revenire
7.
Efectuarea și interpretarea unui traseu ECG
pe firul epicardic la un pacient
postoperator
1. Să fie capabil să explice asistentei
medicale de terapie intensivă cum
trebuie efectuat ECG-ul pe firul
epicardic de stimulare atrială
2. Să interpreteze corect traseul
obținut
...
Modulul 13: Medicina fetală
Nr. ore de curs: 8 ore
Nr. ore practică: 70 ore
I.
Tematică curs:
1.
Noțiuni introductive. Indicații ale ecocardiografiei fetale. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale
...
2.
Diagnosticul intrauterin al leziunilor de cord stâng: coarctatie de aortă, stenoza aortică, cordul stâng hipoplazic
...
3.
Diagnosticul intrauterin ale leziunilor cordului drept: stenoza pulmonară, atrezia de valvă pulmonară, atrezia tricuspida.
...
4.
Transpoziția de vase mari. Trunchiul arterial comun. Tetralogia Fallot
...
5.
Aritmii cardiace fetale: diagnostic
...
...
II.
Barem de activități:
1.
Cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal
...
2.
Recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente
...
3.
Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M
...
4.
Elaborarea unui plan terapeutic postnatal în cazul feților cu leziuni cardiace ductal dependente
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Cunoașterea indicațiilor ecocardiografiei
fetale
1. Să fie capabil să stabilească în
cazul unei sarcinii indicația de
ecocardiografie fetală
2.
Să cunoască modalitatea de efectuare a
ecocardiografiei fetale inclusiv limitele
acestei investigații
1. Să cunoască vârsta ideală pentru
ecocardiografia fetală
2. Să cunoască limite acestei
investigații
3. Să recunoască și să interpreteze
corect secțiunile de screening și
diagnostic ecocardiografic fetal
3.
Să cunoască evoluția postnatală a
malformațiilor cardiace congenitale
1. Să cunoască leziunile cardiace
fetale cu potențial evolutiv
intrauterin
2. Să cunoască evoluția postnatală a
diferitelor malformații cardice
3. Să fie capabil să realizeze un plan
terapeutic optim pentru un făt cu
leziuni cardice ductal dependente
4.
Să cunoască asocierea între malformațiile
cardiace și diferitele afecțiuni genetice
1. Să fie capabil să recomande în
cazurile necesare investigații
suplimentare, respectiv amiocenteza
și/sau alte teste genetice
5.
Să recunoască prezența unei aritmii fetale.
Să cunoască cauzele hidropsului fetal și
asociarea hidropsului cu afecțiunile
cardiace
1. Să recunoască prezența unei
tahicardii supraventriculare, a
flutterului atrial și a blocului
atrioventricular utilizând examinarea
în modul M.
2. Să recunoască hidropsul fetal și să
stabilească dacă este secundar unei
afecțiuni cardiace.
...
Modul 14: Cardiologie intervențională
Nr. ore de curs: 34 ore
Nr. ore practică: 300 ore
I.
Tematica cursuri
1.
Indicația cateterismului cardiac diagnostic.
...
2.
Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism
...
3.
Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.
...
4.
Radiații în laboratorul de cateterism cardiac
...
5.
Curbe de presiune
...
6.
Calcule hemodinamice
...
7.
Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.
...
8.
Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.
...
...
II.
Barem de activități
1.
Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient - 8-10 cazuri.
...
2.
Pregătirea pacientului pentru cateterism- date anamnestice, clinice, EKG, radiografie cardio-pulmonară, imagistice (ECO, CT, RMN, cateterisme anterioare), discuție cu părinții și obținerea consimțământului - 8-10 pacienți
...
3.
Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale - 8-10 pacienți
...
4.
Supravegherea pacientului postcateterism cardiac - 8-10 pacienți
...
5.
Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism - 8-10 pacienți.
...
6.
Asistarea la efectuarea septostomiei atriale - 4 pacienți
...
7.
Asistarea la discuțiile pentru stabilirea indicației de diagnostic invaziv și/sau terapie intervențională - 10 colocvii cardio-chirurgicale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Stabilirea indicației de efectuare a
cateterismului diagnostic
1. Să fie capabil să stabilească
necesitatea efectuării explorării
invazive
2. Să susțină cu date anamnestice,
clinice și paraclinice aceasta
indicație
3. Să stabilească obiectivele
cateterismului cardiac
2
Pregătirea pacientului pentru cateterism
cardiac
1. Să stabilească planul de investiga-
ții necesare precateterism cardiac
2. Să recunoască situațiile care
reprezintă contraindicații relative sau
absolute de cateterism
3. Să fie capabil să explice
pacientului și/sau aparținătorilor
procedura și complicațiile pe care le
implică. Să obțină consimțământul de
cateterism
4. Să furnizeze intervenționistului
toate datele anamnestice, clinice și
paraclinice necesare pentru efectuarea
cateterismului în condiții de
siguranță
3
Urmărirea postcateterism cardiac
1. Să cunoască etapele și tehnica
procedurii efectuate
2. Să cunoască potențialele complicații
postprocedurale și să fie capabil să le
trateze
4
Calculul datelor hemodinamice.
1. Să interpreteze corect curbele de
presiune
2. Să interpreteze corect oximetriile
3. Să efectueze calculele hemodinamice
(debite, raport de debite, rezistente,
raport de rezistente)
5
Descrierea angiografiilor
1. Să recunoască proiecțiile
angiografice
2. Să recunoască structurile anatomice
pe angiografii
3. Să recunoască leziunile anatomice pe
angiografii
6
Interpretarea datelor hemodinamice și
imagistice
1. Să interpreteze în context datele
hemodinamice (cunoașterea valorilor
normale, interpretarea valorilor
patologice în contextul leziunii). Să
cunoască limitele acestora.
2. Să înțeleagă descrierile angiogra-
fice de pe un protocol de cateterism și
să le interpreteze în contextul
leziunii cardiace
3. Să integreze datele hemodinamice și
angiografice pentru stabilirea
indicației terapeutice
7
Stabilirea indicației de efectuare a
septostomiei atriale și urmărirea pre- și
postprocedurală
1. Să cunoască patologiile și particu-
laritățile anatomice ale acestora care
necesită efectuarea septostomiei
atriale
2. Să recunoască imagistic aceste
situații
3. Să stabilească necesitatea și
timingul efectuării septostomiei
atriale
4. Să cunoască posibilitățile
terapeutice de stabilizare preprocedu-
rală a unui asemenea pacient
5. Să cunoască tehnica procedurii
6. Să fie capabil să efectueze
ecografia de ghidaj pentru procedura
7. Să cunoască potențialele complicații
și terapia acestora
8. Să cunoască posibilitățile
postprocedurale de stabilizare
farmacologică a unui asemenea pacient
8
Cunoașterea principiilor de bază în
stabilirea indicației de terapie interven-
țională, a potențialelor complicații
imediate și pe termen lung și follow-up-ul
acestor pacienți
1. Să cunoască leziunile cardiace cu
potențiala indicație de terapie
intervenționale
2. Să prezinte datele anatomice
necesare intervenționistului pentru
stabilirea indicației de terapie
intervențională
3. Să cunoască posibilele complicații
imediate ale procedurilor terapeutice
intervenționale și terapia lor
4. Să fie capabil să urmărească
postprocedural pe termen lung un
pacient tratat intervențional
9
Cunoașterea efectelor radiațiilor ionizante
1. Să aibă cunoștințe de bază despre
tehnica fluoroscopică utilizată în
laborator
2. Să cunoască efectele imediate și pe
termen lung ale radiațiilor ionizante
3. Să cunoască principiile de bază ale
modalităților de protecție față de
radiații utilizate în laboratorul de
cateterism
...
Modulul 15 - Imagistica (Radiologie/CT/RMN):
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică. 150 ore
I.
Tematică curs.
1.
Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii.
● Variante anatomice
● Noțiuni de embriologie
● Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio-imagistice
...
2.
Noțiuni de radioprotecție
● Radiații ionizante
● Doza efectivă. Doza absorbită
● Legislația în vigoare
● Principiul ALARA. Analiza risc/beneficiu.
...
3.
Tehnici de examinare-Radiografia de torace
● Baze fizice
● Anatomie radiologică
● Calitatea examinării.
● Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie
...
4.
Tehnici de examinare - Examinarea CT
● Baze fizice
● Tipuri de CT și moduri de scanare.
● Controlul dozei în CT cardiovascular
● Artefacte în CT-ul cardiac.
● Injectomate și protocoale de achizie
● Pregătirea pacientului.
● Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică
...
5.
Tehnici de examinare - Examinarea IRM - Partea I
● Baze fizice. Secvențe RMN
● Principii de siguranță RMN
● Indicațiile examinării RMN
...
6.
Tehnici de examinare - Examinarea IRM - Partea a II-a
● Protocoale de achiziție în RMN
● Ghiduri de practică
...
7.
Patologie cardiacă congenitală - partea I
● Abordarea patologiei congenitale cardiovasculare
● Coarctația de aortă
● Arcul aortic dublu
● Arcul aortic drept
● D-transpoziția marilor vase
● L-transpoziția marilor vase
...
8.
Patologie cardiacă congenitală - partea a II-a
● Truncus arteriosus
● Atrezie pulmonară
● VS hipoplazic
● Boala Ebstein
● Cor triatriatum
● Tetralogia Fallot
...
9.
Sunturi
● Canal arterial persistent
● Defecte septale atriale
● Defecte septale ventriculare
● Retur venos pulmonar anormal
i.
Scimitar syndrome
...
...
10.
Patologie valvulară
● Abordarea patologie valvulare
● Bicuspidia aortică
● Insuficiența și stenoza tricuspidiana
...
11.
Patologie tumorală
● Mixom atrial
● Lipom atrial
● Tromb cardiac
● Sarcom cardiac
● Hemangiom
● Fibrom
● Limfom
...
12.
Cardiomiopatii
● Miocardite
● Non-compactarea de ventricol stâng
● Miocariopatii dilatative
● Boala Takatsubo
...
13.
Patologie coronariană
● Abordarea patologiei coronariene
● Anatomie coronariană. Clasificare AHA
● Anomalii de traiect ADA, ACX, RCA
...
14.
Insuficiență cardiacă
● Insuficiență cardiacă stângă/dreaptă
● Pacientul transplantat
● Dispozitive de asistare ventriculară.
...
15.
Varia
● Aspecte CT și RMN postoperatorii.
● Aspecte imagistice înainte și după proceduri de electrofiziologie
● Mapping venos
● Pacemakers/ICD
...
16.
Adultul cu boli cardiace congenitale
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 9).
1.
Interpretare RTG torace AP - minim 50
...
2.
Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate - minim 20
...
3.
Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate - minim 20
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Stabilirea indicațiilor și contraindica-
țiilor pentru examinările CT și RMN
Planificarea și supravegherea
efectuării examinărilor, în special a
celor care necesită administrarea de
substanțe de contrast intravenos
2.
Principii de radioprotecție și siguranță
în examinările CT și RMN
Aprecierea corectă a riscurilor și
beneficiilor pentru pacient.
3.
Bazele fizice și limitele achiziției de
imagini CT și RMN
Stabilirea pe baze clinice a
informațiilor solicitate printr-o
examinare
Conștientizarea limitelor examinărilor
neinvazive
4.
Stabilirea informațiilor ce pot fi obținute
prin CT și RMN, incluzând:
- Imagini statice și dinamice ale inimii și
marilor vase
- informații funcționale (funcție
ventriculară, fluxuri, perfuzie miocardică,
etc.)
Interpretarea rezultatelor CT și RMN și
aplicarea lor în tratamentul
pacientului
Evaluarea examinărilor CT și a unor
secvențe RMN de bază
Înțelegerea anatomiei cardiovasculare
vizualizată în 3D.
...
MODULUL 16: TERAPIE INTENSIVĂ CARDIACĂ PEDIATRICĂ
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 ore
I.
Tematică cursuri
1.
Fiziologie cardiopulmonară
...
2.
Disfuncția organică multiplă
...
3.
Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiacă
...
4.
Suportul mecanic respirator și cardiocirculator
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Criterii de admisie în terapie intensivă
...
2.
Evaluarea și diagnosticul stărilor critice
...
3.
Monitorizarea noninvazivă
...
4.
Monitorizarea invazivă
...
5.
Indicații, limite și riscuri ale procedurilor invazive efectuate în terapie intensivă
...
6.
Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice
...
7.
Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale
...
8.
Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă
...
9.
Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii
...
10.
Managementul căilor aeriene și al disfuncțiilor respiratorii
...
11.
Recunoașterea și managementul disfuncției renale
...
12.
Recunoașterea și managementul disfuncțiilor neurologice
...
13.
Recunoașterea și managementul disfuncțiilor digestive
...
14.
Medicină transfuzională aplicată în terapia intensivă pediatrică
...
15.
Rolul medicului cardiolog pediatru în echipele medicale multidisciplinare
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Triajul pacienților
Identificarea pacienților care necesită
monitorizare sau proceduri specifice
terapiei intensive
Recunoașterea riscului potențial de
decompensare cardiacă sau/și
respiratorie
2
Stabilizarea pacienților
Cunoașterea metodelor de optimizare a
transportului de oxigen și perfuziei
tisulare
3
Familiarizarea cu procedurile specifice
terapiei intensive
Cunoașterea indicațiilor, limitelor și
riscurilor testelor și procedurilor
efectuate în terapie intensivă,
inclusiv sedare și anestezie
4
Terapia postoperatorie
Cunoașterea patternurilor normale de
evoluție postoperatorie
Recunoașterea complicațiilor
postoperatorii
Elaborarea planului terapeutic
postoperator
Terapie farmacologică și
nonfarmacologică
5
Diagnosticarea și managementul tulburărilor
hemodinamice în contextul disfuncțiilor
organice
Înțelegerea efectelor funcției cardiace
asupra sistemelor respirator, renal,
nervos central, digestiv, hepatic
Înțelegerea efectelor disfuncțiilor
organice și SRIS asupra funcției
cardiace
Cunoașterea managementului
disfuncțiilor organice
Înțelegerea interacțiunilor
cardiopulmonare
6
Siguranța pacientului în terapie intensivă
Implicarea activă în prevenirea,
diagnosticarea și tratarea
complicațiilor
...
Modulul 17 - Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 ore
I.
Tematică curs.
1.
Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari). Elemente de fiziologie cardiovasculară (fiziologia circulației, noțiuni de hemodinamică, curbele volum-presiune).
...
2.
Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).
...
3.
Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).
...
4.
Tratamentul chirurgical în malformațiile cardiace cu comunicări intracardiace.
...
5.
Management-ul chirurgical în malformațiile cianogene.
...
6.
Indicațiile chirurgicale în malformațiile cu leziune obstructivă de ventricul stâng.
...
7.
Cordul univentricular.
...
8.
Urgențele neo-natale în chirurgia cardiacă.
...
9.
Leziunile valvulare cardiace.
...
10.
Electrofiziologie.
...
11.
Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.
...
12.
Transplantul cardiac pediatric.
...
...
II.
Barem de activități practice
–
Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis
...
–
Asistarea pasivă a îngrijirii pacientului postoperator
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Asistarea și implicarea în discuțiile care
stabilesc indicația chirurgicală
1. Înțelege indicația chirurgicală
2.
Observarea pregătirii pre-operatorii;
stabilizarea pacientului în serviciul de
anestezie și terapie intensivă sau secția
de neo-natologie.
1. Cunoaște etapele pregătirii preoperatorii
3.
Familiarizarea cu sala de operație;
observarea căilor de abord chirurgical și a
timpilor operatori principali.
1. Cunoaște căile de abord chirurgical și
timpii operatori principali.
4.
Corelarea medico-chirurgicală cu
monitorizarea hemodinamică, respiratorie și
metabolică pe parcursul intervenției
chirurgicale
1. Însușirea și observarea sistemului de
circulație extracorporeală coroborat cu
momentul operator.
5.
Însușirea noțiunilor de anatomie a
toracelui, cordului și vaselor mari,
raporturi, topografie.
Corelarea parametrilor anatomo-clinici,
ecocardiografiei și opțiunile de tratament
chirurgical.
1. Stabilirea noțiunilor de chirurgie paleativă
și chirurgie corectivă.
2. Monitorizarea imagistică intraoperatorie
(TEE, bronhoscopie).
3. Înțelegerea strategiei chirurgicale în ceea
ce privește opțiunile chirurgicale în cadrul
malformațiilor cardiace complexe.
4. Însușirea noțiunilor de chirurgie cardiacă
în cazul defectului septal atrial, defectului
septal ventricular, canal atrioventricular,
canalul arterial persistent; tipuri de
intervenție chirurgicale.
5. Strategia terapeutică, evoluția la distanță
în patologia Fallot, transpoziția de mari vase,
trunchiul arterial, atrezia de tricuspida.
6. Stabilirea noțiunii de cord univentricular
și a fiziologiei de cord univentricular.
Tipuri de intervenții chirurgicale.
7. Opțiunile terapeutice în chirurgia valvelor
cardiace.
Înțelegerea necesității și posibilității unei
reparații valvulare și indicațiile unei
înlocuiri valvulare.
6.
Implementarea principiilor și noțiunilor de
hardware și a modului de funcționare a
circulației extracorporeale. Discuții
referitoare la repercusiunile acesteia și
posibilitățile terapeutice.
1. Înțelegerea necesității unui sistem de
asistare circulatorie; strategia medico-
chirurgicală în alegerea sistemului de asistare
circulatorie; "bridge to transplantation",
bridge to recovery", "bridge to decision".
7.
Observarea tehnicii de stimulare cardiacă
electrică temporară sau permanentă
1. Înțelegerea noțiunilor de stimulare cardică
electrică temporară sau permanentă, noțiuni
care vizează pace-ing- ul termporar sau
permanent; tipuri de pace-ing; posibilități
terapeutice, căi de abord.
8.
Cunoașterea noțiunilor legate de
transplantul cardiac
1. Însușirea noțiunilor în ceea ce privește
evaluarea pacienților și criteriile de selecție
stabilirea indicației de transplant, tehnica de
transplantare, terapia imunosupresoare și
complianta pacientului, evoluția
postoperatorie.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale de pregătire în pediatrie și cardiologie pediatrică includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică/cardiologie pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicală de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;
...
–
abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.
...
–
utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor
...
–
metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică/cardiologie pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Își însușească modul de completare a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Obiectivele generale ale programului de pregătire în cardiologie pediatrică: Obiectivul principal al Programului îl reprezintă formarea de specialiști în cardiologie pediatrică generală, care să dispună de cunoștințele teoretice și practice, precum și a abilităților necesare pentru a practica această specialitate de sine stătător, cu competență și profesionalism, în concordanță cu cerințele asociațiilor de specialitate din Uniunea Europeană, însă cu particularizare la necesitățile specifice ale țării noastre. Cardiologii pediatri generaliști nu vor putea efectua de sine stătător activități în subspecialități ale cardiologiei pediatrice: cardiologie intervențională, electrofiziologie, terapie intensivă, etc, acestea necesitând un program de pregătire special.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Specific cardiologiei pediatrice
1.
Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului cardiovascular normal, a patologiei congenitale și dobândite la nou-născut, sugar și copil.
...
2.
Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului pediatric cardiac
...
3.
Interpretarea imaginilor radiologice cardiace la copil
...
4.
Interpretarea electrocardiogramelor la copil. Stabilirea indicației și efectuarea monitorizărilor ECG/24 de ore ambulatorii, testelor de efort. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuare de studii electrofiziologice și implantare de pacemaker. Cunoașterea indicațiilor și tehnicii defibrilării cardiace.
...
5.
Efectuarea și interpretarea echocardiografiilor transtoracice la pacientul pediatric sănătos, sau cu malformație cardiacă congenitală (ante- și postoperator) sau boală cardiacă dobândită. Interpretarea ecocardiografiilor transesofagiene și fetale.
...
6.
Interpretarea cateterismului cardiac diagnostic la copil. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuarea septostomiei cu balon.
...
7.
Cunoștințe aprofundate asupra mijloacelor farmacologice cardiovasculare la copil, inclusiv a celor utilizate în terapia intensivă
...
8.
Cunoștințe aprofundate asupra anesteziei și terapiei chirurgicale cardiovasculare: circulația extracorporeală, tehnici operatorii, tehnici de evaluare intraoperatorie.
...
9.
Terapia pacientului cardiac în spital (inclusiv în terapie intensivă, din punct de vedere cardiologic) și terapia și dispensarizarea în ambulatoriul de specialitate
...
10.
Cunoașterea indicațiilor și modului de efectuare a prevenției primare, secundare și terțiare pentru bolile cardiovasculare
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
probă ecocardiografie - Da
...
–
proba caseta video - Da
...
–
proba interpretare examinări paraclinice - Da
...
TEMATICA DE EXAMEN - TRUNCHI COMUN
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.
...
4.
Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
...
5.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
6.
Obezitatea.
...
7.
Febra la copil.
...
8.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
...
9.
Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
...
10.
Insuficiența respiratorie acută.
...
11.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
...
12.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
13.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
14.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
15.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
16.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
17.
Sindroamele de deshidratare.
...
18.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
19.
Boala inflamatorie intestinală.
...
20.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
21.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
22.
Icterele la sugar și copil.
...
23.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
24.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
25.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
26.
Insuficiență pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
...
27.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
28.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
29.
Tulburări de ritm și conducere.
...
30.
Insuficiența cardiacă.
...
31.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
32.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
33.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
34.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
35.
Infecția de tract urinar.
...
36.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
37.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
38.
Sindromul nefrotic.
...
39.
Insuficiența renală acută.
...
40.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
41.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
42.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
43.
Deficite imune genetice și dobândite.
...
44.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
...
45.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil
...
46.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
47.
Urgențele oncologice la copil.
...
48.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
49.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil
...
50.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică
...
51.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
52.
Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
...
53.
Hiperglicemiile sugarului și copilului.
...
54.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
55.
Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
...
56.
Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
...
57.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
...
58.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
...
59.
Meningita și encefalita.
...
60.
Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.
...
61.
Infecția urliana. Mononucleoza infecțioasă.
...
62.
Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
...
63.
Șocul. Anafilaxia.
...
64.
Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).
...
65.
Insuficiența hepatică.
...
66.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
67.
Coma și statusul convulsiv.
...
68.
Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
...
69.
Paraliziile cerebrale infantile.
...
70.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
71.
Invaginația intestinală.
...
72.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
TEMATICA DE EXAMEN SUBSPECIALITATE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
1.
Embriologia aparatului cardiovascular
...
2.
Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală
...
3.
Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială
...
4.
Genetica bolilor cardiovasculare
...
5.
Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)
...
6.
Evaluarea performanței miocardice
...
7.
Defectul septal atrial
...
8.
Defectul septal ventricular
...
9.
Canalul arterial persistent
...
10.
Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă
...
11.
Canalul atrioventricular
...
12.
Fistula vasculare
...
13.
Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale
...
14.
Transpoziția de vase mari
...
15.
MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)
...
16.
MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)
...
17.
Tetralogia Fallot
...
18.
Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire
...
19.
Boala Ebstein
...
20.
Drenajul venos pulmonar total aberant
...
21.
Atrezia de valvă tricuspidă
...
22.
Transpoziția de vase mari corectată anatomic
...
23.
Trunchiul arterial comun
...
24.
Stenoza aortică
...
25.
Stenoza pulmonară
...
26.
Patologia aparatului mitral
...
27.
Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)
...
28.
Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)
...
29.
Ventriculul unic. Anastomoza Fontan
...
30.
Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice
...
31.
Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)
...
32.
Inel vascular
...
33.
Hipertensiunea arterială pulmonară
...
34.
Sincopa
...
35.
Moartea subită
...
36.
Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)
...
37.
Endocardite
...
38.
Pericardite
...
39.
Reumatismul articular acut
...
40.
Boala Kawasaki
...
41.
Hipertensiunea arterială sistemică
...
42.
Tumori cardiace
...
43.
Afectarea cardiacă în boli extracardiace
...
44.
Insuficiența cardiacă congestivă
...
45.
Medicina sportivă cardiovasculară
...
46.
Sarcina și bolile cardiovasculare
...
47.
Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral
...
48.
Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică
...
49.
Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură
...
50.
Ecocardiografia normală pediatrică - Incidențe
...
51.
Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere
...
52.
Evaluarea funcției sistolice ventriculare
...
53.
Evaluarea funcției diastolice ventriculare
...
54.
Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere.
...
55.
Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare. Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie
...
56.
Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit
...
57.
Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare
...
58.
Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut. Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copil
...
59.
Ecocardiografia fetală: Indicații. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale. Diagnosticul intrauterin al principalelor MCC
...
60.
Aritmii cardiace fetale: diagnostic
...
61.
Indicația cateterismului cardiac diagnostic.
...
62.
Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism
...
63.
Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.
...
64.
Curbe de presiune
...
65.
Calcule hemodinamice
...
66.
Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.
...
67.
Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.
...
68.
Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii: Variante anatomice, Noțiuni de embriologie, Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio- imagistice, Noțiuni de radioprotecție
...
69.
Tehnici de examinare - Radiografia de torace: Baze fizice, Anatomie radiologică, Calitatea examinării, Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie
...
70.
Tehnici de examinare - Examinarea CT: Baze fizice, Tipuri de CT și moduri de scanare, Controlul dozei în CT cardiovascular, Artefacte în CT-ul cardiac, Injectomate și protocoale de achizie, Pregătirea pacientului, Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică
...
71.
Tehnici de examinare - Examinarea IRM: Baze fizice. Secvențe RMN, Principii de siguranță RMN, Indicațiile examinării RMN, Protocoale de achiziție în RMN, Ghiduri de practică
...
72.
Fiziologie cardiopulmonară
...
73.
Disfuncția organică multiplă
...
74.
Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiac
...
75.
Suportul mecanic respirator și cardiocirculator
...
76.
Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari).
...
77.
Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).
...
78.
Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).
...
79.
Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.
...
80.
Transplantul cardiac pediatric.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
Pediatrie generală
1.
Stabilirea regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
...
2.
Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.
...
3.
Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
...
4.
Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil, respectiv la copilul cu glomerulonefrita acută.
...
5.
Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleura, mediastin).
...
6.
Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
...
7.
Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
...
8.
Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostaza).
...
9.
Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
...
10.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
...
11.
Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
...
12.
Interpretarea probelor paraclinice renale.
...
13.
Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).
...
14.
Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
...
15.
Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
...
16.
Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
...
17.
Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.
...
18.
Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătură gastrică în intoxicații.
...
Cardiologie pediatrică
1.
Efectuarea examenului clinic cardiologic
...
2.
Determinarea tensiunii arteriale
...
3.
Determinarea saturației periferice în oxigen
...
4.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
5.
Efectuarea testului de mers de 6 minute
...
6.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic
...
7.
Montare și interpretare Holter-ECG
...
8.
Montare și interpretare Holter-TA
...
9.
Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong
...
10.
Tehnica efectuării și interpretarea testului de efort
...
11.
Ecocardiografii transtoracice - 300
...
12.
Ecocardiografii transesofagiene - sub supraveghere -50
...
13.
Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar
...
14.
Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardică
...
15.
Ecocardiografie fetală: cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal, recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente
...
16.
Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M
...
17.
Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient - 8-10 cazuri.
...
18.
Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale - 8-10 pacienți.
...
19.
Supravegherea pacientului postcateterism cardiac - 8-10 pacienți
...
20.
Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism - 8-10 pacienți.
...
21.
Asistarea la efectuarea septostomiei atriale - 4 pacienți
...
22.
Interpretare RTG torace AP - minim 50
...
23.
Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate - minim 20
...
24.
Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate - minim 20
...
25.
Cunoașterea criteriilor de admisie în terapie intensivă
...
26.
Evaluarea și diagnosticul stărilor critice
...
27.
Monitorizarea noninvazivă
...
28.
Monitorizarea invazivă
...
29.
Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice
...
30.
Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale
...
31.
Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă
...
32.
Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii
...
33.
Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare - cord închis/cord deschis
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN PEDIATRIE ȘI CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
I.
Competențe specifice în activitatea curentă
1.
Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
...
2.
Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
...
3.
Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
...
4.
Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
...
5.
Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
...
6.
Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
...
7.
Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
...
8.
Trimite pacienții la consulturi interclinice.
...
9.
Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și prognostic.
...
10.
Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
...
11.
Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
...
12.
Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.
...
13.
Efectuează ecocardiografii și unele manevre terapeutice și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.
...
14.
Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
...
15.
Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
...
16.
Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
...
17.
Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
...
18.
Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
...
19.
Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
...
20.
Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
...
21.
Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
...
22.
Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
...
...
II.
Competențe specifice în serviciul de gardă
1.
Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico - sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
...
2.
Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
...
3.
Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.
...
4.
Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
...
5.
Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
...
6.
Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
...
7.
Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
...
8.
Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
...
9.
Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
...
10.
Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
...
...
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
...
2.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
...
3.
Normele de etică și deontologie profesională.
...
Profesionale
I.
Atribuții generale
1.
Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.
...
2.
Cunoaște și respectă normele igienico - sanitare.
...
3.
Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.
...
4.
Cunoaște și respectă programul de muncă.
...
5.
Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
...
6.
Efectuează controlul medical periodic general.
...
7.
Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
...
8.
Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
...
9.
Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
...
10.
Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
...
...
II.
Atribuții specifice în activitatea curentă
1.
Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
...
2.
Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
...
3.
Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
...
4.
Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
...
5.
Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
...
6.
Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
...
7.
Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.
...
8.
Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
...
9.
Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
...
10.
Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
...
11.
Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
...
12.
Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
...
13.
Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
...
14.
Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
...
15.
Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
...
16.
Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
...
17.
Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
...
18.
Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
...
19.
Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
20.
Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
...
III.
Atribuții specifice în serviciul de gardă
1.
Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;
...
2.
Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.
...
3.
Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție
...
4.
Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
...
...
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. RODICA TOGĂNEL
Coordonator specialitate Cardiologie pediatrică Universitatea de Medicină și Farmacie Tg. Mureș
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Gastroenterologia pediatrică/Medicina digestivă pediatrică cuprinde toate aspectele aparatului gastrointestinal al unui organism în creștere, din perioada fetală până la adolescență și cuprinde dezvoltarea normală, diagnosticul, tratamentul și prevenția tuturor bolilor congenitale sau dobândite ale acestuia.
Absolvenții specializării Gastroenterologie Pediatrică vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și gastroenterologie pediatrică", având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Gastroenterologie Pediatrică.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.
O perioadă de 5 luni va fi efectuată într-un centru de gastroenterologie pentru adulți recunoscut la nivel național.
Pregătirea cuprinde o parte teoretică (curs, sesiuni de prezentări de noutăți editoriale, referate) și una practică, incluzând evaluarea clinică și paraclinică a pacientului (radiografie, ecografie abdominală, explorări funcționale digestive), asistarea la/sau interpretarea de tehnici avansate (endoscopie digestivă superioară și inferioară, biopsie gastrică, duodenală, colonică, hepatică), prezentarea de cazuri.
Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare singur, fără supervizare și în mod competent, activitatea de gastroenterologie pediatrică.
Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie pediatrică) cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în gastroenterologie pediatrică.
După susținerea examenului de specialitate, specialiștii în gastroenterologie pediatrică vor avea competența de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (nivel I) pediatrică.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Gastroenterologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior.
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.
Coordonatorul programului de rezidențiat în gastroenterologie pediatrică este desemnat de Ministerul Sănătății, cu avizul consultativ al instituțiilor de învățământ superior medical, având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Coordonatorul rezidențiatului pentru subspecialitatea de gastroenterologie pediatrică este unic, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire sau un medic primar cu doctorat care deține toate competențele/specializările/atestatele specifice modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
MODULUL 11 - Gastroenterologie pediatrică
Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
100 ore/4 ore/săpt
MODULUL 12 - Gastroenterologie pediatrică
Endoscopie digestivă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
76 ore/4 ore/săpt
MODULUL 13 - Gastroenterologie pediatrică
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
24 ore/4 ore/săpt
MODULUL 14 - Gastroenterologie generală
Gastroenterologie adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
50 ore/4 ore/săpt
MODULUL 15 - Gastroenterologie generală
Endoscopie digestivă diagnostică și
intervențională adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
18 ore/4 ore/săpt
MODULUL 16 - Gastroenterologie generală
Imagistica medicală-adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 17 - Gastroenterologie pediatrică
Explorări funcționale digestive
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 18 - Gastroenterologie pediatrică
Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
100 ore/4 ore/săpt
Total 400 ore curs, 3500 ore practică
Modulul 11 - Gastroenterologie pediatrică
Durata 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 875 ore
I.
Tematică
1.
Anatomia sistemului digestiv
...
2.
Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului gastrointestinal
...
3.
Fiziologia sistemului digestiv
...
4.
Fiziopatologia sistemului digestiv
...
5.
Microbiologia sistemului digestiv
...
6.
Farmacologia sistemului digestiv
...
7.
Morfopatologia sistemului digestiv
...
8.
Imunologia și mecanismele de apărare ale sistemului digestiv
...
9.
Afecțiuni ale cavității orale: stomatita aftoasă, gingivo-stomatita herpetică, herpesul labial, perle Epstein - noduli Bohn, keilita, frenul lingual scurt, limba geografică (glosita migratorie), limba scrotală
...
10.
Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive
...
11.
Anomalii congenitale ale cavității orale
...
12.
Anatomia și fiziologia esofagului,
...
13.
Anomalii congenitale ale esofagului
...
14.
Hernia hiatală
...
15.
Refluxul gastro-esofagian
...
16.
Tulburări de motilitate esofagiană
...
17.
Achalazia
...
18.
Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni
...
19.
Esofagite la copil - esofagite postcaustice, infecțioase, micotice
...
20.
Tratamentul suferințelor esofagiene
...
21.
Vărsăturile la copil
...
22.
Anatomia și fiziologia stomacului
...
23.
Malformații congenitale gastrice
...
24.
Gastrite acute și cronice la copil
...
25.
Ulcer gastric și duodenal
...
26.
Neoplasme esofagiene și gastrice
...
27.
Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor
...
28.
Hemoragia digestivă la copil
...
29.
Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale
...
30.
Anatomia și fiziologia intestinului
...
31.
Malformații congenitale ale intestinului
...
32.
Enterocolita ulceronecrotică
...
33.
Stenoza pilorică
...
34.
Intestinul în malnutriție
...
35.
Alergii alimentare
...
36.
Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută
...
37.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție
...
38.
Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică
...
39.
Sindromul de intestin scurt
...
40.
Sindromul de intestin iritabil
...
41.
Parazitoze intestinale
...
42.
Constipația la copil
...
43.
Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică
...
44.
Durerea abdominal arecurentă
...
45.
Encoprezisul
...
46.
Patologie tumorală intestinală
...
...
II.
Barem de activități practice
● Interpretarea unor buletine de analiză pentru evaluarea sindromului carențial (modificări hidro-electrolitice, sindromul anemic, deficient vitaminice, hipoproteinemia, hipoalbuminemia, hipolimpemia, etc)
● Cunoașterea utilității investigațiilor imagistice, endoscopice și a testelor funcționale digestive în patolologia pediatrică
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator pentru explorarea statusului imunitar. Ig E specifice la proteinele laptelui de vacă, alți alergeni alimentari, testare cutanată etc.
● Evaluarea și interpretarea perturbărilor hidro-electrolitice și acido-bazice: ionogramă, Astrup
● Evaluarea și interpretarea sindromului inflamator: disproteinemia, VSH
● Evaluarea și interpretarea testelor hematologice: examen hematologic periferic complet (hematii, hemoglobină, indici eritrocitari, leucocite, reticulocite, trombocite), deficiența de acid folic
● Interpretarea unei coprocitograme, a unei coproculturi, a testelor de intoleranță la gluten, a testelor de încărcare la lactoză, fructoză, calprotectinei
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Recunoașterea copilului cu suferință
digestivă și cunoașterea manoperelor
adecvate de tratament
1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE,
ulcer gastric.
2. Recunoaște copilul cu FC, intoleranță la
lactoză, intoleranță la proteinele laptelui de
vacă
3. Recunoaște copilul cu diaree, sindrom de
deshidratare, constipație.
4. Asigură suportul vital de bază adecvat
fiecărei afecțiuni.
5. Preia rolul de conducător al echipei până
la sosirea medicului specialist/primar.
6. Face parte, ca și membru al echipei în
diagnosticul și tratamentul diferitelor
afecțiuni gastro-intestinale
7. Este capabil să țină evidența scrisă a
manoperelor și medicației administrate în
timpul tratamentului.
8. Este capabil să comunice părinților
evenimentele desfășurate în timpul
tratamentului.
2
Recunoașterea copilului critic (cu
hemoragie digestivă, sindrom de
deshidratare) și inițierea măsurilor
imediate
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care
trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la
sosirea medicului specialist/primar.
3
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru boală severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de
evoluție spre boală severă.
4
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat copilul
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul
principalelor boli gastrointestinale, inclusiv
cu patologii asociate respiratorii, cardiace,
digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
secția unde va fi internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare
internării pacientului.
5
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora copilul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea
reevaluării și momentul acesteia.
6
Dezvoltarea abilităților de comunicare
1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea
explicării patologiei evidențiate la copiii
lor.
2. Comunicarea empatică cu copiii și
adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în
vederea explicării procedurilor diagnostice
sau intervenționale, precum și a rezultatelor
investigațiilor
...
MODULUL 12 - Gastroenterologie pediatrică Endoscopie digestivă pediatrică
Durata 4 luni
Nr. ore curs: 76 ore
Nr. ore practică: 665 ore
I.
Tematică
1.
Endoscopie - noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie
...
2.
Spălarea și dezinfecția endoscoapelor
...
3.
Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)
...
4.
Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială
...
5.
Patologia esofagului: aspecte endoscopice normale ale esofagului, esofagita infecțioasă, de reflux, alergică, micotică, caustică, esofagul Barett, hernia hiatală, varicele esofagiene, tumorile esofagiene
...
6.
Patologia stomacului: ulcerațiile mucoasei gastrice, gastrita cu Helicobacter pylori, gastrita de altă etiologie, gastrita hipertrofică (boala Menetrier), boala ulceroasă
...
7.
Patologia intestinului subțire: boala celiacă, gastroenteropatia eozinofilică, enteropatia alergică (alergia la proteinele laptelui de vacă), enteropatii inflamatorii, boli asociate (limfoame gastrice, limfangiectazia congenitală, polipi hamartomatoși, boala Crohn, etc)
...
8.
Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară: hipertensiunea portală, varicele (esofagiene, gastrice, duodenale), gastropatia din hipertensiunea portală
...
9.
Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei
...
10.
Patologia colonului: colita ulcerativă, boala Crohn, colita infecțioasă, colita alergică, colita din colagenoze, afectarea colonului în vasculite, polipi colonici (juvenili, adenomatoși, hiperplastici) polipoze intestinale (familiale, sindrom Gardner, sindromul Peutz-Jegers, polipoza colonică juvenilă), tumori maligne (leiomiosarcoame, limfoame gastrointestinale, carcinom colonic), malformații vasculare ale tubului digestiv
...
11.
Ultrasonografia endoscopică
...
12.
Videocapsula endoscopică
...
13.
Managementul endoscopic al hipertensiunii portale
...
14.
Terapia endoscopică a sângerărilor non-variceale
...
15.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă la copil
...
16.
Ingestia de corpi străini; extracția endoscopică
...
17.
Gastrostomia endoscopică percutană
...
18.
Polipectomia endoscopică
...
19.
Terapia endoscopică a stenozelor esofagiene
...
20.
Viitorul în endoscopia pediatrică
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 100 cazuri
...
2.
Executare endoscopii digestive superioare: 150
...
3.
Executare rectoscopii - sigmoidoscopii: 50
...
4.
Executare colonoscopii: 100
...
5.
Asistare și/sau executare asistată a următoarelor manevre de endoscopii intervenționale:
–
hemostază endoscopică din HDS variceale: 10
...
–
hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 10
...
–
dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20
...
–
gastrostomă percutană: 10
...
–
polipectomii: 20
...
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Formularea indicațiilor pentru endoscopia
digestivă superioară în cazul pacienților
pediatrici
Este capabil să execute manevre de endoscopie
digestivă superioară diagnostică, să descrie
corect și complet leziunile, să efectueze
corect biopsii de mucoasă (inclusiv biopsie
duodenală) și să formuleze diagnosticul
endoscopic.
2.
Formularea indicațiilor pentru
rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul
pacienților pediatrici
Este capabil să execute manevre de endoscopie
digestivă inferioară diagnostică, să descrie
corect și complet leziunile, să efectueze
corect biopsii de mucoasă și să formuleze
diagnosticul endoscopic.
3.
Recunoașterea urgențelor endoscopice în
cazul pacienților pediatrici
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru urgența endoscopică
2. Este capabil să execute manevre de hemostază
endoscopică în cazul hemoragiilor variceale și
non-variceale
3. Este capabil să execute extracția de corpi
străini
4.
Alegerea unor proceduri optime de terapie
endoscopică
1. Este capabil să efectueze polipectomia
endoscopică
2. Este capabil să efectueze dilatații
endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5.
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora pacientul trebuie
reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării
și momentul acesteia.
6.
Dezvoltarea abilităților de comunicare
1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea
explicării aspectelor endoscopice evidențiate
la copiii lor.
2. Comunicarea empatică cu copiii și
adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în
vederea explicării procedurilor diagnostice sau
intervenționale, precum și a rezultatelor
examinărilor.
...
MODULUL 13 - Gastroenterologie pediatrică Imagistică medicală
Durata 2 luni
Nr. ore curs: 24 ore
Nr. ore practică: 210 ore
I.
Tematică
1.
Noțiuni generale de ecografie. Definiția metodei. Fizica ultrasunetelor
...
2.
Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Informația ecografică. Standarde de orientare a imaginii ecografice.
...
3.
Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte
...
4.
Noțiuni de anatomie abdominală normală, descriptivă și topografică (secțiuni).
...
5.
Vasele abdomenului. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).
...
6.
Ficatul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze. Leziuni hepatice focale. Afecțiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.
...
7.
Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice.
...
8.
Arborele biliar. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conținut, perete și de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute și cronice, tumori). Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.
...
9.
Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute/cronice, tumori)
...
10.
Splina și sistemul limfatic. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei și limfonodulilor abdominali. Patologia splinei și sistemului limfatic abdominal.
...
11.
Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Aspecte ecografice în patologia tubului digestiv. Urgențe digestive.
...
12.
Peretele abdominal și peritoneul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică a cavității peritoneale. Patologia peretelui abdominal și a peritoneului (colecții, peritonite, tumori, hernii).
...
13.
Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale, litiaza reno-ureterală, (uretero)hidronefroza. Transplantul renal.
...
14.
Retroperitoneu. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală cavității retroperitoneale și a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului și a glandelor suprarenale. Patologia generală a spațiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecții retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale.
...
15.
Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare
...
16.
Prostata și veziculele seminale. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei și veziculelor eminale. Patologia prostatei și a veziculelor seminale. Noțiuni de ecografie endorectală.
...
17.
Uterul și ovarele. Anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală.
...
18.
Structuri moi superficiale. Scrotul și testiculele (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie în afecțiuni acute și cronice). Regiunea cervicală - inclusiv glanda tiroidă (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). Regiunea oculo - orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).
...
19.
Structuri musculo - scheletale (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).
...
20.
Torace și mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie)
...
21.
Ginecologie - obstetrică. Semiologie ecografică normală; Patologie ecografică ginecologică; Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim. I; Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II -III; Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler
...
22.
Ecografie pediatrică (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică). Particularitățile examenului ecografic la copil; Ecografie hepatobiliară; Ecografia pancreasului și splinei; Ecografia tubului digestiv; Ecografia aparatului reno-ureteral.; Ecografie transfontanelară. Urgențe pediatrice. Anomalii.
...
23.
Ecografie vasculară periferică. Noțiuni introductive privind fizica US vasculară; Semiologia US arterială și venoasă normală; US vasculară în patologia arterială periferică; US vasculară în patologia venoasă periferică; US vasculară viscerală. Ultrasonografie vasculară în ischemiile de organ. Ultrasonografie vasculară în patologia organelor transplantate.
...
24.
Ecocardiografie. Anatomie, metodologie și semiologie cardiacă normală; Valvulopatii, cardiomiopatii, complicațiile cardiopatiei ischemice; Pericardite, tumori cardiace; Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale de explorare
...
25.
Noțiuni de ultrasonografie intervențională; Principii, aparatură, metodologie; Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice; Biopsia ecoghidată - metodologie, indicații, riscuri; Drenajul percutan, abordarea formațiunilor chistice, tumori; Noțiuni de US intraoperatorie
...
26.
Progrese și tehnologii noi în ultrasonografie. Ultrasonografia tridimensională. Explorarea cu agenți de contrast. Aplicații ale telemedicinei în ultrasonografie
...
27.
Aplicații ale ultrasonografiei în urgențe medico-chirurgicale majore
...
28.
Noțiuni radioimagistice de bază și specifice utilizate în patologia gastroenterologică pediatrică - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), scintigrafiei.
...
29.
Semiologia radioimagistică a aparatului digestiv.
...
30.
Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în afecțiunile gastro-intestinale
...
31.
Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală.
...
...
Baremul de activități practice pentru ecografia abdominală
1.
Tehnica ecografiei abdominale la copii și adulți
...
2.
Efectuarea secțiunilor clasice în plan frontal, tranversal și coronal, precum și a secțiunilor specific pentru fiecare organ.
...
3.
Semiologia normală ecografică: ficat, splină, pancreas, căi biliare, retroperitoneu, anse intestinale, etc
...
4.
Semiologia ecografică patologică: hepatomegalie, modificări de structură hepatică, splenomegalia, modificări de structură splenică, raporturi cu organele din jur, aspecte patologice ale pancreasului, evaluarea căilor biliare, recunoașterea hipertensiunii portale; identificarea colecțiilor abdominale; identificarea formațiunilor patologice, a tumorilor
...
5.
Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix
...
6.
Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă
...
7.
Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori 100 ecografii
...
8.
Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. 20 ecografii
...
9.
Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală 100 ecografii
...
10.
Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale 100 ecografii
...
11.
Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută 100 ecografii
...
12.
Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale 20 ecografii
...
13.
Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. 30 ecografii
...
14.
Aplicații terapeutice ecografice: puncții/biopsii ghidate; efectuarea unor proceduri invazive de drenaj, de decompresie; efectuarea elastografiei hepatice; stăpânirea tehnicii de ecografie cu contrast
...
15.
Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior cu substanță de contrast, precum și a pregătirii pacientului în vederea efectuării acestei investigații
...
16.
3. Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia
...
17.
Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei cu substanța de contrast
...
18.
Capacitatea de a interpreta o clismă baritata, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).
...
19.
Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare CT a abdomenului
...
20.
Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT
...
21.
Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului
...
22.
Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale
...
23.
Cunoașterea rolului explorărilor nucleare în patologia abdominală;
...
24.
Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistică specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, tumori.
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Elaborarea unui buletin ecografic la
copilul cu patologie gastro-intestinală și
hepatică
1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică,
splenică, digestivă, ocluzie intestinală,
abdomen acut și cronic din punct de vedere
ecografic
2. Efectuează investigația ecografică,
formulează corect și complet diagnosticul
ecografic
3. Prezintă medicului curant rezultatul
ecografiei și propune ajustarea planului de
măsuri terapeutice în funcție de aceasta
2.
Interpretarea unei tomografii computerizate
abdominale native și cu contrast
1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică,
splenică, digestivă, ocluzie intestinală,
abdomen acut și cronic din punct de vedere al
ex computer tomografic
3.
Interpretarea unui RMN abdominal
1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică,
splenică, digestivă, ocluzie intestinală,
abdomen acut și cronic din punct de vedere al
RMN
4.
Interpretarea unei radiografii abdominale
native sau cu contrast (irigografii, pasaj
baritat, clisma baritată, etc)
1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică,
splenică, digestivă, ocluzie intestinală,
abdomen acut și cronic și elaborează
diagnosticul imagistic
5.
Să cunoască indicațiile imagistice în
urgențe abdominale (gastroenterologice)
Să cunoască indicațiile investigațiilor
imagistice în urgență și principalele
modificări detectate:
1. Traumatism abdominal
2. Pneumoperitoneu
3. Apendicita
4. Diverticulita Meckel
5. Invaginație
6. Peritonita
7. Ocluzie intestinală/Volvulus
8. Hemoragie digestivă
9. Enterocolita ulceronecrotică
10. Torsiune de ovar
6.
Dezvoltarea abilităților de comunicare
1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea
explicării aspectelor imagistice evidențiate la
copiii lor.
2. Comunicarea empatică cu copiii și
adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în
vederea explicării procedurilor diagnostice sau
intervenționale, precum și a rezultatelor
examinărilor.
...
MODULUL 14 - Gastroenterologie generală-Gastroenterologie adulți
Durata 3 luni
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 438 ore
I.
Tematică
1)
Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni
...
2)
Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic
...
3)
Cancerul esofagian
...
4)
Gastritele acute și cronice
...
5)
Ulcerul gastric și duodenal. Complicații
...
6)
Tumorile benigne și maligne ale stomacului
...
7)
Diareile acute și cronice
...
8)
Sindromul de malabsorbție
...
9)
Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carente dizaharidazice
...
10)
Boala Whipple, sindromul intestinului scurt, sindromul de ansa oarba. TBC intestinal
...
11)
Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)
...
12)
Boala Crohn
...
13)
Colita ulcerativă
...
14)
Constipația
...
15)
Intestinul iritabil
...
16)
Polipii colonici. Polipozele digestive
...
17)
Cancerul colorectal
...
18)
Diverticuloza colonică
...
19)
Suferințele ano-rectale
...
20)
Pancreatitele acute și cronice
...
21)
Hemoragia digestivă superioară și inferioară
...
22)
Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice
...
23)
Sindromul icteric
...
24)
Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie
...
25)
Colecistitele. Angiocolitele acute
...
26)
Icterele familiale
...
27)
Hepatitele medicamentoase
...
28)
Hepatitele cronice virale B
...
29)
Hepatita autoimună
...
30)
Patologia hepatică alcool - indusă
...
31)
Cirozele hepatice.
...
32)
Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal
...
33)
Cancerul hepatic și al căilor biliare
...
34)
Tumorile benigne ale ficatului
...
35)
Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal
...
36)
Suferințele digestive de origine vasculară
...
37)
Hipertensiunea portală - etiologie, patogenie, complicații
...
38)
Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsina)
...
39)
Chistul hidatic hepatic
...
40)
Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreatic
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Paracenteza: 10
...
2.
Puncție biopsie hepatică - efectuare: 10
...
3.
Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
7
Recunoașterea pacientului adult cu
suferință digestivă și cunoașterea
manoperelor adecvate de tratament
1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE,
ulcer gastric.
2. Recunoaște pacientul cu FC, intoleranță la
lactoză,
3. Recunoaște pacientul cu diaree acută și
cronică, sindrom de deshidratare, constipație
4. Recunoaște pacientul cu insuficiență
hepatică, colestază, hepatită, ciroză
5. Recunoaște pacientul cu patologie
pancreatică, tulburare de nutriție, etc.
4. Asigură suportul vital de bază adecvat
fiecărei afecțiuni.
5. Preia rolul de conducător al echipei până la
sosirea medicului specialist/primar.
6. Face parte, ca și membru al echipei în
diagnosticul și tratamentul diferitelor
afecțiuni gastro-intestinale
7. Este capabil să țină evidența scrisă a
manoperelor și medicației administrate în
timpul tratamentului.
8. Este capabil să comunice aparținătorilor
evenimentele desfășurate în timpul
tratamentului.
8
Recunoașterea pacientului critic și
inițierea măsurilor imediate
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care
trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la
sosirea medicului specialist/primar.
9
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru boală severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de
evoluție spre boală severă.
1
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat pacientul
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul
principalelor boli gastrointestinale, inclusiv
cu patologii asociate respiratorii, cardiace,
digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
secția unde va fi internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare
internării pacientului.
1
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora pacientul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea
reevaluării și momentul acesteia.
1
Dezvoltarea abilităților de comunicare
1. Comunicarea cu aparținătorii în vederea
explicării patologiei
2. Comunicarea empatică cu pacienții în vederea
explicării procedurilor diagnostice sau
intervenționale, precum și a rezultatelor
investigațiilor
...
MODULUL 15 - Gastroenterologie generală
Endoscopie digestivă diagnostică și intervențională adulți
Durata 1 lună
Nr. ore curs: 18 ore
I.
Tematică
1.
Endoscopie - noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie
...
2.
Spălarea și dezinfecția endoscoapelor
...
3.
Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)
...
4.
Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială
...
5.
Patologia esofagului
...
6.
Patologia stomacului
...
7.
Patologia intestinului subțire
...
8.
Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară
...
9.
Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei
...
10.
Patologia colonului
...
11.
Ultrasonografia endoscopică
...
12.
Videocapsula endoscopică
...
13.
Managementul endoscopic al hipertensiunii portale
...
14.
Terapia endoscopică a sângerărilor non-varicele
...
15.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
...
16.
Ingestia de corpi străini
...
17.
Gastrostomia endoscopică percutană, gastrojejunostomia
...
18.
Polipectomia colonoscopică
...
19.
Enteroscopia
...
21.
Tehnici endoscopice noi SRETTA, POEM, colonoscopia virtuală, enteroRM; NBI, cromoendoscopia
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 50 cazuri
...
2.
Endoscopii digestive superioare: 30
a)
asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii gastrice: 10
...
b)
asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS variceale: 10
...
c)
asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS nevariceale: 10
...
d)
asistă și/sau efectuează sub supraveghere dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 10
...
...
3.
Rectoscopii - sigmoidoscopii: 20
...
4.
Colonoscopii: 20
a)
asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii: 10
...
...
5.
Asistă și/sau efectuează sub supraveghere extracții corpi străini 10
...
6.
Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15
...
7.
Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:
–
ERCP: 10
...
–
ecoendoscopii - puncții cu ac fin ecoghidat: 10
...
–
gastrostoma percutană: 10
...
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Formularea indicațiilor pentru endoscopia
digestivă superioară în cazul pacienților
adulți
Este capabil să execute manevre de endoscopie
digestivă superioară diagnostică, să descrie
corect și complet leziunile, să efectueze
corect biopsii de mucoasă și să formuleze
diagnosticul endoscopic.
2.
Formularea indicațiilor pentru
rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul
pacienților adulți
Este capabil să execute manevre de endoscopie
digestivă inferioară diagnostică, să descrie
corect și complet leziunile, să efectueze
corect biopsii de mucoasă și să formuleze
diagnosticul endoscopic.
3.
Recunoașterea urgențelor endoscopice în
cazul pacienților adulți
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru urgența endoscopică
2. Este capabil să execute manevre de hemostază
endoscopică în cazul hemoragiilor variceale și
non-variceale
3. Este capabil să execute extracția de corpi
străini
4.
Alegerea unor proceduri optime de terapie
endoscopică
1. Este capabil să efectueze polipectomia
endoscopică
2. Este capabil să efectueze dilatații
endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5.
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora pacientul trebuie
reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării
și momentul acesteia.
...
MODULUL 16 - Gastroenterologie generală
Imagistica medicală-adulți
Durata 1 lună
Nr. ore curs: 16 ore
Nr. ore practică: 140 ore
I.
Tematica
1.
Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.
...
2.
Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase - sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.
...
3.
Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal.
...
4.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.
...
5.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.
...
6.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro- duodenală.
...
7.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.
...
8.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.
...
9.
Indicațiile imagistice în boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale la adult.
...
10.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.
...
11.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.
...
12.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.
...
13.
Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.
...
14.
Indicațiile imagistice în urgențele gastrointestinale medicale la adult.
...
15.
Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.
...
16.
Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele: pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.
...
17.
Indicațiile imagistice în tumorile abdominale la adult.
...
...
II.
Barem de activități practice
Să asiste și să efectueze sub supraveghere
Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar
Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale
Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii hepatice percutanate ghidate imagistic
...
III.
Obiective educaționale
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Să cunoască indicațiile imagistice în
urgențe abdominale
Să cunoască indicațiile investigațiilor
imagistice în urgență și principalele
modificări detectate:
1. Traumatism abdominal
2. Pneumoperitoneu
3. Apendicita
4. Diverticulita Meckel
5. Invaginatie
6. Peritonita
7. Ocluzie intestinală/Volvulus
8. Hemoragie digestivă
2
Să aibă noțiuni de semiologie
radioimagistică abdominală
Să cunoască indicațiile radiografiei
abdominale (toraco-abdominale) pe gol la
adult și să identifice principalele
entități patologice
Să cunoască indicațiile și contraindica-
țiile administrării de substanță de
contrast orală la pacienții adulți
Să cunoască semiologia radioimagistică
abdominală de bază.
Să recunoască aspectul radiologic și
semnificația patologică a nivelelor
hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei
intestinale/etc.
Să cunoască principalele modificări
radioimagistice detectate în patologia
inflamatorie, infecțioasă și tumorală a tubului
digestiv
(se face referire la entitățile patologice
cele mai frecvent întâlnite)
3
Să cunoască indicațiile ecografiei
abdominale și aspectele ecografice normale
și patologice
Să cunoască principalele modificări ecografice
detectate în patologia malformativă,
inflamatorie, infecțioasă și tumorală a
ficatului, căilor biliare, pancreasului și
splinei (se face referire la entitățile
patologice cele mai frecvent întâlnite).
4
Să cunoască indicațiile RM și CT în
patologia digestivă a adultului (cele mai
frecvente afecțiuni)
Noțiuni de bază de interpretare a imaginilor
radiologice, ecografice, CT și RM.
Dezvoltarea abilităților de comunicare
Să comunice cu pacientul pentru obținerea
consimțământului informat anterior procedurilor
de diagnostic imagistic sau intervenționale ale
abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal
Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a
explica rezultatele/aspectele imagistice ale
evaluării abdominale sau ale tractului
gastrointestinal
...
MODULUL 17 - Gastroenterologie pediatrică
Explorări funcționale digestive
Durata 1 luna
Nr. ore curs: 16 ore
Nr. ore practică: 140 ore
I.
Tematică
1.
Principiile explorării pH-metriei esofagiene: tehnica pH-metriei, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor
...
2.
Principiile manometriei esofagiane: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor
...
3.
Principiile manometriei ano-rectale: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor
...
4.
Scintigrafia esofagiană: metoda, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor
...
5.
Testul respirator cu uree marcată. Principiile testelor respiratorii (administrare orală de carbon radioactive, dozarea carbonului radioactive din CO2 expirat)
...
6.
Iontoforeza cu pilocarpina: tehnică, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor
...
...
II.
Barem de activități practice
Efectuare ph-metrii esofagiene: 10
Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii esofagiene: 5
Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii ano-rectale: 5
Asistare la scintigrafii esofagiene: 5
Efectuare teste respiratorii cu uree marcată: 10
Efectuare iontoforeze: 10
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Formularea indicațiilor pentru pH-metrie
esofagiană și impedance pH-metrie
Este capabil să execute pH-metria esofagiană și
impedance pH-metria și să interpreteze
rezultatele
Este capabil să propună medicului curant un
plan de tratament și monitorizare în funcție de
rezultatele investigației
2.
Formularea indicațiilor pentru manometrie
esofagiană
Este capabil să execute manometria esofagiană
și să interpreteze rezultatele
Este capabil să propună medicului curant un
plan de tratament și monitorizare în funcție de
rezultatele investigației
3.
Formularea indicațiilor pentru manometrie
ano-rectală
Este capabil să execute manometria ano-rectală
și să interpreteze rezultatele
Este capabil să propună medicului curant un
plan de tratament și monitorizare în funcție de
rezultatele investigației
4.
Formularea indicațiilor pentru testul
respirator cu uree marcată
Este capabil să execute testul respirator cu
uree marcată și să interpreteze rezultatele
Este capabil să propună medicului curant un
plan de tratament și monitorizare în funcție de
rezultatele investigației
5.
Formularea indicațiilor pentru iontoforeza
Este capabil să execute iontoforeza cu
pilocarpina și să interpreteze rezultatele
Este capabil să propună medicului curant un
plan de tratament și monitorizare în funcție de
rezultatele investigației
6.
Formularea indicațiilor pentru scintigrafie
esofagiană
Asistă la efectuarea scintigrafiei; este
capabil să interpreteze rezultatele și să
...
MODULUL 18 - Gastroenterologie pediatrică
Durata 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 872 ore
1.
Abdomenul acut chirurgical
...
2.
Mucoviscidoza
...
3.
Pancreatite acute și cronice la copil
...
4.
Patologie pancreatică tumorală
...
5.
Sindromul Zollinger Elisson
...
6.
Boli hepatice neonatale
...
7.
Icterul prelungit
...
8.
Abordarea hiperbilirubinemiei la copil
...
9.
Hepatitele neonatale
...
10.
Hepatita cronică virală la copil
...
11.
Hepatita autoimună la copil
...
12.
Hepatita toxică la copil
...
13.
Steatoza nonalcoolică
...
14.
Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portala
...
15.
Sindromul de colestaza
...
16.
Boli hepatice metabolice (inclusiv boala Wilson)
...
17.
Insuficiența hepatică
...
18.
Hipertensiunea portală
...
19.
Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant
...
20.
Bolile hepatice în sarcină
...
21.
Nevoile nutritive de bază ale copilului
...
22.
Fiziologia nutriției, digestiei, metabolizarea și eliminarea
...
23.
Alimentația exclusive la sân
...
24.
Alimentația complementară
...
25.
Diversificarea alimentației
...
26.
Alimentația cu formule de lapte
...
27.
Alimentația copilului mic, a preșcolarului, școlarului și adolescentului
...
28.
Alimentația prematurului
...
29.
Nutriția copilului cu boala de reflux gastroesofagian
...
30.
Nutriția copilului gastrita și boala peptică ulceroasă
...
31.
Nutriția copilului obez
...
32.
Nutriția copilului cu diabet zaharat
...
33.
Nutriția copilului cu anorexie nervoasă și bulimie nervoasă
...
34.
Nutriția copilului malnutrit
...
35.
Nutriția copilului cu fibroza chistică
...
36.
Nutriția copilului cu boala celiacă
...
37.
Nutriția copilului cu alergii alimentare
...
38.
Nutriția copilului cu intoleranță la lactoză
...
39.
Nutriția copilului cu boală diareică
...
40.
Nutriția copilului cu constipație
...
41.
Nutriția suportivă în boli cronice (hepatice, renale, cardiac, malignități) ale copilului
...
42.
Nutriția enterală și parenterală
...
43.
Manifestări gastrointestinale în colagenoze
...
44.
Manifestări gastrointestinale în Boli cardiace
...
45.
Manifestări gastrointestinale în boli renale
...
46.
Manifestări gastrointestinale în boli hematologice
...
47.
Manifestări gastrointestinale în obezitate
...
III.
Barem de activități practice
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul de hepatocitoliză: GPT (ALAT), GOT (ASAT), raportul ASAT/ALAT, GGT, LDH, Piruvat-kinaza, Ornitin-carbamil-transferaza, vitamin B 12, sideremia
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul hepatopriv: proteinemia totala, proteinograma, electroforeza proteinelor, timpul Quick (TQ), colinesteraza serică, ceruloplasmina, alfa-1- antitripsina, lipidele totale, colesterol
● Evaluarea și interpretarea testelor de traversare hepatică: Bi totală, directă, indirectă, testul de bromsulfonftaleină (BSP)
● Evaluarea și interpretarea sindromului de colestază: Bi, acizii biliari, colesterol, lipemie, sumar urină, examenul materiilor fecale arată picături de grăsimi, TQ, Ca
● Evaluarea și interpretarea sindromului imunologic: imunoglobulinele, complementul seric, complexele immune circulante (CIC), crioglobulinele, crioaglutininele, test Coombs, anticorpi antinucleari ANA, anticorpi antimușchi neted (SMA), anticorpi antimitocondriali, anticorpi antimicrozomali (LKM 1) autoanticorpi hepatici, anticorpi anticitosol hepatic (LCA).
● Evaluarea și interpretarea unor teste serologice pentru stabilirea diagnosticului etiologic de hepatită: testele se adresează evidențierii infecției provocate de unul sau mai multi viruși hepatici: VHA (atc anti-VHA IgM, IgG), VHB (Atg Hbs, Atg Hbe, Atg HBc, viremia) VHC (ARN-VHC), VHD, VHE, VHF, VHG.
● Elaborarea unei diete adecvate pentru nou-născutul la termen, prematur, dismatur
● Stabilirea unei diete adecvate copilului mic, preșcolarului, școlarului și adolescentului
● Elaborarea unei diete pentru copilul cu gastrită, RGE, obez, malnutrit, cu diabet zaharat, enterocolită, constipație, fibroză chistică, celiachie, intoleranță la lactoză, la proteinele laptelui de vacă
● Elaborarea unei diete adecvate pentru copilul cu suferință hepatică (hepatită, ciroză, colestază)
● Elaborarea unei scheme adecvate de nutriție enterală și parenterală (cu formule standard, oligomerice, polimerice)
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Recunoașterea copilului cu insuficiență
hepatică, patologie pancreatică, tulburare
de nutriție și cunoașterea manoperelor
adecvate de tratament
1. Recunoaște pacientul cu insuficiență
hepatică, colestază, hepatită, ciroză
3. Recunoaște copilul cu patologie pancreatică,
tulburare de nutriție, etc
5. Asigură suportul vital de bază adecvat
fiecărei afecțiuni.
6. Preia rolul de conducător al echipei până la
sosirea medicului specialist/primar.
7. Face parte, ca și membru al echipei în
diagnosticul și tratamentul diferitelor
afecțiuni gastro-intestinale și hepatice
8. Este capabil să țină evidența scrisă a
manoperelor și medicației administrate în
timpul tratamentului.
9. Este capabil să comunice părinților
evenimentele desfășurate în timpul
tratamentului.
2
Recunoașterea copilului critic (cu
hemoragie digestivă, insuficiență hepatică)
și inițierea măsurilor imediate
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care
trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la
sosirea medicului specialist/primar.
3
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru boală severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de
evoluție spre boală severă.
4
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat copilul
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul
principalelor boli hepatice, inclusiv cu
patologii asociate respiratorii, cardiace,
digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
secția unde va fi internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare
internării pacientului.
5
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora copilul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea
reevaluării și momentul acesteia.
3. Realizează un plan de nutriție enterală la
domiciliu
6
Dezvoltarea abilităților de comunicare
1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea
explicării patologiei evidențiate la copiii
lor.
2. Comunicarea empatică cu copiii și
adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în
vederea explicării procedurilor diagnostice sau
intervenționale, precum și a rezultatelor
investigațiilor
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor) și gastroenterologică pediatrică
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;
...
–
abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.
...
–
utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor
...
–
metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică și gastroenterologică pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
18
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 6
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 10
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA
DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-18) FIE
CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE
2 ani
...
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
...
2.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută.
...
7.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
...
II.
Barem de activități practice
2.
Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
3.
Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
4.
Recoltarea de sânge capilar.
...
5.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
7.
Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.
...
8.
Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.
...
9.
Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
10.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
11.
Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
12.
Administrarea de substanțe medicamentoase:
a.
oral.
...
b.
cutanat.
...
c.
intrarectal.
...
d.
în aerosoli.
...
e.
intraconjunctival.
...
f.
intramuscular, subcutanat, intradermic.
...
g.
intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.
...
h.
în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
13.
Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză
completă și examen obiectiv complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav
bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre
un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul îndrumător
1. Este capabil să execute activități în
vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către
medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații
împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații
paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice. Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități
referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor
paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație
Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul
îndrumător, a rezultatelor normale și
patologice și comentarea acestora la rubrica
Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și
ale implicațiilor acestora în stabilirea
diagnosticului pozitiv și diferențial, precum
și a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a
algoritmilor și protocoalelor de investigații
și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător
este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația
introducerii diverselor medicamente în schema
terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor
din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub
supravegherea medicului-îndrumător manoperele
diagnostice sau terapeutice prevăzute în
baremul de activități practice corespunzător
modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a
pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care
anunță modificările clinice și paraclinice
medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și
paraclinice a pacientului în FOCG sub
supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială sau
pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea
consultului interdisciplinar.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
modificările managementului de caz
(investigații, tratament) rezultate în urma
consultului interdisciplinar.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/
biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă
preliminară a biletului de ieșire (inclusiv
rețeta la externare) pe care să le supună
discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele
cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.
Obține abilități de comunicare cu pacienții
și aparținătorii.
Asistă la comunicarea diagnosticului, a
managementului ulterior al cazului,
obținerea consimțământului și comunicarea
veștilor proaste de către medicul
îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un
model de comunicare cu pacientul sau
aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor
informații medicale discutate anterior cu
medicul îndrumător.
...
Modulul 2 - Urgențe:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 450
I.
Tematică ore curs.
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută.
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
...
5.
Anafilaxia.
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută.
...
8.
Insuficiența cardiacă.
...
9.
Insuficiența hepatică.
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
11.
Coma și convulsiile.
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat.
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
...
II.
Barem de activități practice:
1.
Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.
...
2.
Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.
...
3.
Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.
...
4.
Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.
...
5.
Calcularea medicației inotrop-vasoactive.
...
6.
Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.
...
7.
Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.
...
8.
Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.
...
9.
Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea copilului în stop respirator
și cardio-respirator și cunoașterea
manoperelor de resuscitare.
1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau
stop cardio-respirator.
2. Asigură suportul vital de bază.
Preia rolul de conducător al echipei până la
sosirea medicului specialist/primar.
3. Face parte, ca și membru al echipei, din
echipa de suport vital de bază și avansat.
4. Este capabil să țină evidența scrisă a
manoperelor și medicației administrate în
timpul resuscitării.
5. Este capabil să comunice părinților
evenimentele desfășurate în timpul
resuscitării.
2.
Recunoașterea copilului critic și inițierea
măsurilor imediate.
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care
trebuie să anunțe medicul specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la
sosirea medicului specialist/primar.
3.
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare.
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive
pentru boala severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de
evoluție spre boală severă.
4.
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat copilul.
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul
principalelor boli respiratorii, cardiace,
digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
secția unde va fi internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare
internării pacientului.
5.
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce
poate fi tratat în siguranță la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător
un plan de tratament la domiciliu, semnele de
alarmă la apariția cărora copilul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea
reevaluării și momentul acesteia.
...
Modulul 3 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică:
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
...
2.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
...
3.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
...
4.
Cefaleea și migrena.
...
5.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
6.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
7.
Fenomene paroxistice neepileptice.
...
8.
Epilepsia.
...
9.
Malformațiile SNC.
...
10.
Sindroamele ataxice.
...
11.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
12.
Paraliziile cerebrale.
...
13.
Boli neuro-musculare.
...
14.
Boli degenerative ale SNC.
...
15.
Afecțiuni cerebro-vasculare.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.
...
2.
Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).
...
3.
Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.
...
4.
Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.
...
5.
Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.
...
6.
Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.
...
7.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.
...
8.
Alcătuirea planului de investigații în ataxii.
...
9.
Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.
...
10.
Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.
...
11.
Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
...
–
Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
...
–
Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
...
–
Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
...
–
Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
...
–
Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
...
–
Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
...
–
Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
...
...
Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.
...
2.
Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).
...
3.
Dizabilitatea intelectuală.
...
4.
Tulburările de somn la copil și adolescent.
...
5.
Tulburările de alimentație.
...
6.
Tulburările de anxietate la copil și adolescent.
...
7.
Depresia și riscul suicidar.
...
8.
Tulburările de spectru autist.
...
9.
Abuzul la copil și adolescent.
...
10.
Tulburările psihotice.
...
11.
Tulburări psihice în bolile somatice.
...
12.
Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
2.
Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.
...
3.
Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
4.
Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.
...
5.
Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.
...
6.
Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
...
–
Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
...
–
Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
...
–
Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
...
...
Modulul 5 - Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Traumatismele majore și politraumatismul.
...
2.
Arsurile.
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
6.
Hernia ombilicală.
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
...
9.
Malformațiile anorectale.
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală.
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
13.
Herniile diafragmatice.
...
14.
Peritonitele primitive și secundare.
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil.
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul.
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
...
21.
Coalescența labială și imperforația himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil.
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.
...
25.
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a.
Piciorul strâmb congenital.
...
b.
Deformările membrelor inferioare.
...
c.
Patologia genunchiului.
...
d.
Osteocondritele.
...
e.
Displazia luxantă de șold.
...
f.
Pronația dureroasă a cotului.
...
g.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
...
h.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
...
i.
Torticolisul congenital.
...
j.
Traumatismele musculo-scheletale.
...
k.
Luxații, entorse, fracturi.
...
l.
Osteomielita și osteocondrita septică.
...
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie.
...
2.
Hemostaza plăgilor.
...
3.
Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.
...
4.
Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.
...
6.
Tehnica tușeului rectal.
...
7.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.
...
8.
Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.
...
9.
Tratamentul local și sutura plăgilor.
...
10.
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea marilor sindroame asociate
politraumei (hemoragic, sindromul de
iritație peritoneală).
1. Să efectueze singur anamneza și examenul
obiectiv.
2. Să participe la planul de investigații.
3. Să asiste la munca în echipă (urgentist,
imagist, chirurg).
2.
Cunoașterea tipurilor de arsuri și a
tratamentului de bază al acestora.
1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să
prezinte modalitățile evolutive (inclusiv
potențialele complicații).
2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în
urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.
Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive
pe grupe de vârstă.
1. Să participe la efectuarea unui plan de
investigații.
2. Să propună un plan terapeutic.
4.
Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor
digestive pe grupe de vârstă.
1. Să poată enumera principalele mecanisme de
producere a obstrucțiilor digestive.
2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice
și acido-bazice asociate.
3. Să enunțe principii de tratament.
5.
Cunoașterea simptomatologiei clinice și a
metodelor diagnostice utilizate în stenoza
hipertrofică de pilor.
1. Să poată prezenta principalele elemente de
pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv
reechilibrarea hidro-electrolitică și
acido-bazică).
2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul
diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar
(diagnostic diferențial al stenozei
hipertrofice de pilor).
6.
Cunoașterea elementelor de diagnostic
clinic al herniei ombilicale și metodele
terapeutice utilizate.
Să fie capabil să enumere indicațiile
operatorii ale herniei ombilicale și să
argumenteze necesitatea intervenției.
7.
Recunoașterea abdomenului acut
(sindromul de iritație peritoneală).
1. Să poată enumera complicațiile
diverticulului Meckel și posibilitățile
evolutive.
2. Să argumenteze necesitatea consultului
interdisciplinar în abdomenul dureros acut.
3. Să fie capabil să evalueze clinic și să
interpreteze rezultatele imagistice în cazul
unui abdomen acut
4. Să poată enumera alte cauze de abdomen
nechirurgical la copil.
8.
Recunoașterea tipului de malformație
anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea
principiilor de tratament.
1. Participă la elaborarea unui plan de
investigații paraclinice pentru evaluarea
patologiei malformative.
2. Este capabil să poată prezenta
aparținătorilor rezultatele pe termen lung și
scurt ale tratamentului.
9.
Cunoaște tabloul clinic și modalitățile
diagnostice ale megacolonului congenital
aganglionar, precum și principiile de
tratament chirurgical în boala Hirschprung.
1. Este capabil să diferențieze megacolonul
congenital de cel secundar la copil.
2. Poate elabora un plan de nutriție pentru
acești pacienți.
3. Cunoaște patologia asociată unei stome
digestive și îngrijirea acesteia
10.
Cunoaște simptomatologia clinică a
tipurilor de persistență a canalului
peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist
de cordon).
1. Recunoaște hernia strangulată și
complicațiile acesteia.
2. Este capabil să prezinte teoretic și să
efectueze practic manevra de taxis pentru
reducerea herniei.
3. Poate explica părinților necesitatea
tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.
Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar
sau copil și a cauzelor invaginației
intestinale la această vârstă.
1. Este capabil să enumere cauzele mai
frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.
2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic
paraclinic în invaginația intestinală.
3. Este capabil să descrie tehnica efectuării
unei clisme cu efect terapeutic.
12.
Recunoașterea simptomatologiei clinice și a
diagnosticului imagistic al enterocolitei
ulcero-necrotice.
1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă
a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).
2. Poate prezenta principalele elemente ale
unui plan terapeutic al pacientului cu
enterocolita ulcero-necrotică.
3. Este capabil să urmărească evoluția clinică
și paraclinică a pacientului cu enterocolită
ulcero-necrotică.
13.
Înțelegerea modificărilor anatomo-
patologice din herniile diafragmatice
congenitale și a consecințelor acestora.
1. Este capabil să interpreteze radiografia
toraco-abdominală într-un caz de hernie
diafragmatică.
2. Poate prezenta succint patologia asociată
herniilor diafragmatice congenitale, precum și
prognosticul acestei afecțiuni (evoluție,
morbiditate, complicații).
14.
Recunoaște abdomenul acut (sindromul de
iritație peritoneală) și cauzele acestuia.
1. Este capabil să enumere cauzele cele mai
frecvente de peritonită secundară la copil.
2. Este capabil să prezinte semnificația
investigațiilor paraclinice (imagistice și de
laborator).
3. Este capabil să efectueze un pansament
simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.
Cunoaște principiile de tratament
chirurgical al celor mai frecvente tumori
ale copilăriei.
1. Poate interpreta corect rezultatele
investigațiilor de bază efectuate într-un caz
de patologie tumorală.
2. Poate prezenta principalele elemente ale
unui plan de îngrijiri postoperatorii.
3. Participă la ședințe interdisciplinare cu
privire la evoluția pacientului.
16.
Cunoașterea fiziopatologiei
ureterohidronefrozei și a refluxului
vezico-ureteral și a consecințelor acestora
asupra aparatului reno-urinar.
1. Poate descrie modificările investigațiilor
de laborator și imagistice în diagnosticul
ureterohidronefrozei și a refluxului
vezico-ureteral.
2. Poate elabora un plan terapeutic
postoperator pentru îngrijirea pacienților cu
ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.
Cunoașterea simptomatologiei și a
complicațiilor litiazei urinare la copil.
1. Este capabil să interpreteze investigațiile
de laborator și imagistice în diagnosticul
litiazei urinare.
2. Poate elabora un plan terapeutic
postoperator pentru îngrijirea pacienților cu
litiază urinară.
18.
Recunoașterea simptomatologiei clinice a
varicocelului.
1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului
varicocelului (clasificare).
2. Este capabil să enumere principalele metode
terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.
Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic
al hipospadiasului.
1. Este capabil să diferențieze fimoza
congenitală de fimoza dobândită/aderențele
balano-prepuțiale.
2. Poate descrie clasificarea anatomică a
hipospadiasului și asocierea cu alte
malformații.
3. Este capabil să descrie etapele
tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.
Recunoașterea criptorhidiei (testiculul
necoborât) și semnificația acesteia.
1. Este capabil să diferențieze testiculul
ectopic de testiculul necoborât și de
testiculul retractil.
2. Este capabil să propună investigații
suplimentare pentru evaluarea copilului cu
testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin
rezonanță magnetică, laparoscopie).
3. Înțelege și poate descrie metodele
terapeutice utilizate în tratament (hormonal,
chirurgical).
21.
Recunoașterea simptomatologiei acute în
sindromul de scrot acut și a gravității
acesteia.
1. Poate enumera cauzele de scrot acut
(torsiune de testicul, hidatida, trauma).
2. Este capabil să argumenteze importanța
investigațiilor imagistice și valoarea acestora
(ecografia în diagnosticul torsiunii
testiculare).
3. Poate prezenta principiile de tratament
chirurgical în scrotul acut.
22.
Recunoașterea coalescenței labiale și a
simptomatologiei imperforației himenale.
1. Este capabil să stabilească diagnosticul și
să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența
labiilor.
2. Participă la interpretarea rezultatelor
ecografice abdominale și importanța în
diagnosticul hematocolposului și hematometriei
în imperforația himenală.
23.
Recunoașterea abdomenului acut - (torsiunea
anexială) la copil.
1. Este capabil să indice investigațiile
imagistice utile în evaluarea pacientei cu
torsiune anexială.
2. Este capabil să enumere principalele
complicații ale torsiunii anexiale.
24.
Cunoașterea principalelor formațiuni
ovariene prezente la vârsta copilăriei
(benigne sau maligne).
1. Este capabil să indice investigațiile
paraclinice (laborator și imagistice) utile în
evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.
2. Este capabil să prezinte modalitățile
evolutive în funcție de tipul formațiunii
tumorale.
25.
Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare
infecțioase la copil (inclusiv modalitățile
evolutive și indicațiile tratamentului
chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ,
decorticare, pleurectomie).
1. Poate descrie principalele manevre minim
invazive în patologia supurațiilor pleuro-
pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie
minimă cu instituirea unui drenaj pleural,
tehnica Seldinger).
2. Este capabil să interpreteze investigațiile
paraclinice (laborator + imagistice) la un caz
cu patologie pleuro-pulmonară ce necesită
manopere chirurgicale.
...
Modulul 6 - Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
2.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
3.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
4.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
5.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.
...
6.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.
...
7.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.
...
8.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
9.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
10.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
11.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
12.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
13.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
14.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
15.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.
...
16.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
17.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
18.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
19.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
20.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
21.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.
...
22.
Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
23.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
24.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.
...
25.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.
...
26.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
27.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
28.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
29.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
30.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Reanimarea neonatală.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Tehnici de alimentație.
...
5.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.
...
6.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.
...
7.
Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.
...
8.
Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.
...
9.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - asistare și efectuare pe manechin.
...
10.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
11.
Fototerapia.
...
12.
Indicațiile exsanguinotransfuziei.
...
13.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
14.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.
...
15.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
16.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.
...
17.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.
...
19.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
...
20.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză
completă și examen obiectiv complet la
nou-născutul la termen și la prematurul cu
vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste.
2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav
bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre
un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul îndrumător
1. Este capabil să execute activități în
vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către
medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații
împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații
paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice. Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități
referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor
paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație
Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul
îndrumător, a rezultatelor normale și
patologice și comentarea acestora la rubrica
Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și
ale implicațiilor acestora în stabilirea
diagnosticului pozitiv și diferențial, precum
și a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a
algoritmilor și protocoalelor de investigații
și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător
este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația
introducerii diverselor medicamente în schema
terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor
din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub
supravegherea medicului îndrumător manoperele
diagnostice sau terapeutice prevăzute în
baremul de activități practice corespunzător
modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a
pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care
anunță modificările clinice și paraclinice
medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și
paraclinice a pacientului în FOCG sub
supravegherea medicului îndrumător.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/
biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă
preliminară a biletului de ieșire (inclusiv
rețeta la externare) pe care să le supună
discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele
cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.
Obține abilități de comunicare cu pacienții
și aparținătorii. Asistă la comunicarea
diagnosticului, a managementului ulterior
al cazului, obținerea consimțământului și
comunicarea veștilor proaste de către
medicul îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un
model de comunicare cu pacientul sau
aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor
informații medicale discutate anterior cu
medicul îndrumător.
...
Modulul 7- Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Imunizări active și pasive.
...
2.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
...
3.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
...
4.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
...
5.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.
...
6.
Diareea de cauză bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium difficile).
...
7.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
...
8.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
...
9.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.
...
5.
Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.
...
7.
Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.
...
8.
Recoltarea secreției conjunctivale.
...
9.
Recoltarea secreției nazale.
...
10.
Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).
...
11.
Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.
...
12.
Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.
...
13.
Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.
...
14.
Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul
obiectiv ținând cont de specificul
epidemiologic al bolilor
infecto-contagioase.
Este capabil să efectueze singur anamneză
completă și examen obiectiv complet.
2.
Cunoaște noțiunile specifice de triaj și
izolare în principalele boli infecțioase
ale copilului.
Este capabil să indice corect cazurile care
necesită izolare și criteriile după care se
efectuează aceasta.
3.
Cunoaște măsurile de profilaxie a
transmiterii bolilor infecțioase.
Este capabil să enumere măsurile specifice de
profilaxie a transmiterii principalelor boli
infecțioase în funcție de mecanismul de
transmitere (respiratorii, digestive).
4.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul îndrumător
Este capabil să execute activități în vederea
realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către
medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații
împreună cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații
paraclinice.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice. Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare
la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor
paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație
Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul
îndrumător, a rezultatelor normale și
patologice și comentarea acestora la rubrica
Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și
ale implicațiilor acestora în stabilirea
diagnosticului pozitiv și diferențial, precum
și a planului terapeutic.
6.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a
algoritmilor și protocoalelor de investigații
și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător
este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul
antibiotic/antiviral de primă intenție în
principalele boli infecțioase ale copilului.
7.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor
din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub
supravegherea medicului îndrumător manoperele
diagnostice sau terapeutice prevăzute în
baremul de activități practice corespunzător
modulului de pregătire.
8.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a
pacientului, în evoluție.
2. Poate preciza criteriile de continuare/
modificare a antibioticoterapiei în funcție de
evoluția clinică și rezultatele investigațiilor
3. Notează sinteza evoluției clinice și
paraclinice a pacientului în FOCG sub
supravegherea medicului îndrumător.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le
supună discuției cu medicul îndrumător.
...
Modulul 8 - Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică ore curs.
1.
Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.
...
2.
Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.
...
3.
Principalele categorii de boli genetice:
● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.
● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
● Ereditatea poligenică-multifactorială.
● Bolile mitocondriale.
...
4.
Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.
...
2.
Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.
...
3.
Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.
...
4.
Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.
...
5.
Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.
...
...
III.
Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.
...
IV.
Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
...
Modulul 9 - Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.
...
2.
Noțiuni de radioprotecție - Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.
...
3.
Semiologie radioimagistică.
...
4.
Imagistica în urgențele pediatrice.
...
5.
Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).
...
6.
Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).
...
7.
Imagistica afecțiunilor reno-urinare.
...
8.
Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).
...
9.
Imagistica afecțiunilor neurologice.
...
10.
Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.
...
...
II.
Baremul activităților practice.
1.
Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.
...
2.
Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.
...
3.
Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.
...
4.
Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.
...
5.
Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.
...
6.
Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.
...
7.
Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.
...
8.
Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.
...
9.
Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
...
10.
Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.
...
11.
Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.
...
12.
Indicațiile imagistice în fibroza chistică.
...
13.
Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.
...
14.
Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.
1.
Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
...
2.
Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).
...
3.
Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.
...
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE
Cunoașterea indicațiilor imagistice în
diferitele tipuri de urgențe:
I. Urgențe cranio-cerebrale
II. Urgențe vertebromedulare
III. Urgențe toracice
IV. Urgențe abdominale
V. Inghino-scrotal
VI. Părți moi/musculoscheletale
VII. Vascular
Să poată preciza indicațiile investigațiilor
imagistice în urgență și principalele
modificări detectate:
1. Traumatism craniocerebral.
2. Encefalita/meningoencefalita.
3. AVC ischemic/hemoragic.
4. Sindrom convulsiv.
5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian).
6. Traumatism vertebral cu risc.
7. Deficit neurologic brusc instalat.
8. Traumatism toracic.
9. Pneumotorace/Pneumomediastin.
10. Trombembolism pulmonar.
11. Hernia diafragmatică.
12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.
13. Corp străin.
14. Traumatism abdominal.
15. Pneumoperitoneu.
16. Apendicita.
17. Diverticulita Meckel.
18. Invaginația interstinală.
19. Peritonita.
20. Ocluzia intestinală/Volvulus.
21. Hemoragia digestivă
22. Enterocolita ulceronecrotică.
23. Torsiunea de ovar.
24. Piosalpinx.
25. Torsiunea testiculară.
26. Traumatismul testicular
(contuzie/fractură/ruptură).
27. Hernia inghinală încarcerată.
28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian.
29. Ruptura musculară.
30. Tromboza venoasă profundă.
31. Anevrism/Disecție arterială.
2.
IMAGISTICA TORACELUI
I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
toracice la copil și a elementelor normale
ale acesteia. Cunoașterea principalelor
entități patologice specifice vârstei
pediatrice detectabile pe radiografia
toracică.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
toracice, a rolului pe care aceasta îl
poate avea în diagnosticul și monitorizarea
proceselor de condensare și a colecțiilor
pleurale.
III. Cunoașterea indicațiilor computer
tomografiei în patologia toracică.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor
RM toracice.
2. Să aibă capacitatea de a identifica
penumotoracele, pneumomediastinul și
pneumoperitoneul.
3. Să recunoască aspectul radiologic din cele
mai frecvente afecțiuni care produc detresă
respiratorie.
4. Să recunoască aspectul radiologic al celor
mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/
infecțioase:
● bronșiolita
● pneumonia interstițială
● pneumonia bacteriană (particularități în
funcție de vârstă și etiologie)
● colecții pleurale
● TBC
● fibroză chistică
5. Să recunoască modificările radiologice
cardio-pulmonare asociate afecțiunilor
cardiace.
6. Să recunoască aspectul ecografic al
colecțiilor pleurale și al proceselor de
condensare.
7. Să fie capabil să precizeze indicațiile
computer tomografiei în afecțiunile toracice.
8. Să fie capabil să precizeze indicațiile
rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.
IMAGISTICA ABDOMENULUI
I. Dobândirea de noțiuni de semiologie
radioimagistică abdominală.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
abdominale pe gol la copil și identificarea
principalelor entități patologice.
III. Cunoașterea indicațiilor și
contraindicațiilor administrării de
substanță de contrast orală la pacienții
pediatrici.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
abdominale și a aspectelor ecografice
normale și patologice.
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în
patologia digestivă pediatrică (cele mai
frecvente afecțiuni).
1. Să cunoască semiologia radioimagistică
abdominală de bază.
2. Să recunoască aspectul radiologic și
semnificația patologică a nivelelor hidroaerice
/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale,etc
3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și
contraindicațiile administrării de substanță
de contrast orală la copil.
4. Să recunoască principalele modificări
radioimagistice detectate în patologia
malformativă, inflamatorie, infecțioasă și
tumorală:
- a tubului digestiv (cu referire la entitățile
patologice mai frecvent întâlnite);
- ficatului, căilor biliare, pancreasului și
splinei (cu referire la entitățile patologice
mai frecvent întâlnite).
5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM
și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.
IMAGISTICA RENOURINARĂ
I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei
micționale, ale ecografiei renale (inclusiv
urosonografia), scintigrafiei renale și a
URO- RM.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei,
ale RM și CT în tumorile renale.
1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii
congenitale reno-urinare și indicațiile
imagistice ale acestora.
2. Să descrie algoritmul explorărilor
imagistice în dilatările căilor urinare
diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea
clasificării dilatărilor căilor urinare).
3. Să descrie algoritmul explorărilor
imagistice în infecțiile urinare înalte și
joase.
4. Să descrie metodologia efectuării
cistografiei micționale și să cunoască gradele
de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul
urosonografiei ca și alternativă în
diagnosticul refluxului vezico-ureteral.
5. Să descrie indicațiile examinării Doppler
a vaselor renale, aspectele normale și
patologice posibile și să recunoască situațiile
în care sunt necesare investigații
complementare (angioRM/angio CT).
6. Să explice tipurile de scintigrafie renală
și rolul lor în managementul afecțiunilor
pediatrice.
7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul
acesteia în managementul pacientului pediatric
cu afecțiuni renale.
8. Să precizeze principalele tumori renale
specifice pediatriei și aspectele imagistice
ale acestora.
5.
IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în
displazia de dezvoltare a șoldului.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în
cele mai frecvente afecțiuni
osteoarticulare.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în
artrita juvenilă idiopatică.
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în
leziunile osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce
determină afectare osoasă.
1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de
dezvoltare a șoldului și sa explice rolul
ecografiei și al radiografiei în diagnostic și
monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
2. Să precizeze rolul ecografiei în
diagnosticul sinovitei tranzitorii și
indicațiile imagistice în necroza aseptică a
capului femural, apofizita tibială anterioară,
apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/
osteoartrita septică.
3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare
în diagnosticul AIJ, stabilirea activității
bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
4. Să precizeze metodele de investigație
imagistică utile pentru diagnosticul
afecțiunilor osoase benigne și maligne.
5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice
ce determină afectare osoasă.
6.
NEURORADIOLOGIE
I. Cunoașterea rolului ecografiei
transfontanelare la nou născut și sugar.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor
imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai
frecvente afecțiuni neurologice.
1. Să precizeze rolul ecografiei
transfontanelare în hemoragia matricei
germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai
frecvente malformații cerebrale.
2. Să descrie indicațiile imagistice în
sdr. TORCH.
3. Să precizeze indicațiile imagistice în
suspiciunea de meningită/encefalită/
meningoencefalită.
4. Să precizeze indicațiile imagistice în
tumorile cerebrale.
5. Să descrie indicațiile imagistice în
sindromul convulsiv.
7.
ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din
patologia endocrină pediatrică.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale
celor mai frecvente boli genetice și de
metabolism.
2. Să descrie entitățile patologice hipofizare
ce prezintă indicație pentru RM hipofizar.
3. Să precizeze indicațiile ecografiei
tiroidiene.
Să identifice situațiile în care sunt
necesare investigații complementare
(scintigrafie).
4. Să recunoască aspectul radiologic normal al
timusului și să identifice situațiile în care
sunt necesare investigații complementare
(ecografie/RM).
5. Să precizeze indicațiile ecografiei
suprarenaliene și să identifice situațiile în
care sunt necesare investigații complementare
(RM/CT).
6. Să precizeze indicațiile ecografiei
organelor genitale interne și să identifice
situațiile în care sunt necesare investigații
complementare.
7. Să precizeze indicațiile ecografiei
testiculare.
...
Modulul 10 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
2.
Obezitatea.
...
3.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
4.
Sindromul de vărsături.
...
5.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
6.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
7.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
8.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
9.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
10.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
11.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
12.
Tulburări de ritm și conducere.
...
13.
Deficite imune, genetice și dobândite.
...
14.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.
...
15.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
16.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
17.
Enurezisul.
...
18.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
19.
Hematuria.
...
20.
Proteinuria.
...
21.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
22.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
...
23.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
24.
Bolile genetice de metabolism.
...
25.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
26.
Diabetul zaharat la copil.
...
27.
Cetoacidoza și coma diabetică.
...
28.
Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).
1.
Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.
...
3.
Efectuarea abordului intraosos.
...
4.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.
...
5.
Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.
...
6.
Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).
...
7.
Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.
...
8.
Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.
...
9.
Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.
...
10.
Efectuarea otoscopiei.
...
11.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a pacientului.
1. Este capabil să recunoască copilul grav
bolnav și să ia masuri imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului
agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului
îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal
al acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament
ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de
comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice
diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date
privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil să explice aparținătorilor și
copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și
aparținătorilor diagnosticul și managementul
ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și
efectele adverse ale procedurilor în vederea
obținerii consimțământului pentru diferite
manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comunicarea
veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor
paraclinice. Elaborează planul inițial de
investigații.
Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan
inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor
investigațiilor și are capacitatea de a stabili
diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului
îndrumător un plan complet de investigații.
4. Solicită supervizare pentru efectuarea
investigațiilor de înaltă performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament.
Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul
inițial de tratament folosind medicație de
primă intenție, cu respectarea algoritmilor și
protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de
supervizare și o solicită medicului
specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului
îndrumător un plan complet de tratament, luând
în considerare comorbiditățile.
6.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele
diagnostice sau terapeutice prevăzute în
baremul de activități practice corespunzător
modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de
investigații și tratament în funcție de
evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de
supervizare și o solicită medicului specialist/
primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției
clinice și paraclinice a pacientului și să
noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical
sintetic în cazul transferului unui pacient
către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială sau
pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să solicite un consult
interdisciplinar cu avizul prealabil al
medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului
în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările
consultului interdisciplinar în planul de
investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală.
1. Este capabil să redacteze singur biletul de
ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le
supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan de
monitorizare și tratament post- externare în
cazul afecțiunilor acute.
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
VI.
Comunicare;
...
VII.
Etică și profesionalism;
...
VIII.
Asigurarea calității actului medical;
...
IX.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
X.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
D.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio- economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.);
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav;
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale;
...
–
Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie).
...
...
E.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
F.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical:
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism.
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați;
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real;
...
–
Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice;
...
–
Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic;
...
–
Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple;
...
–
Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;
...
–
Însușirea metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului;
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică.
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice;
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale;
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații.
...
...
V.
Organizare și conducere.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului;
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale;
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
proba endoscopie - Da
...
–
proba ecografie - Da
...
–
proba caseta video - Da
...
După susținerea examenului medicii confirmați în specialitatea Pediatrie și Gastroenterologie Pediatrică care au efectuat pregătire în ultrasonografie generală și endoscopie digestivă conform curriculei de rezidențiat, sunt abilitați să exercite activitatea de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică pediatrică nivel I, fără susținerea examenului de atestat.
Endoscopia terapeutică pediatrică nivel I se referă la extracția de corpi străini, dilatația stenozelor esofagiene și polipectomia endoscopică.
TEMATICA DE EXAMEN - TRUNCHI COMUN
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.
...
4.
Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
...
5.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
6.
Obezitatea.
...
7.
Febra la copil.
...
8.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
...
9.
Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
...
10.
Insuficiența respiratorie acută.
...
11.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
...
12.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
13.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
14.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
15.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
16.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
17.
Sindroamele de deshidratare.
...
18.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
19.
Boala inflamatorie intestinală.
...
20.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
21.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
22.
Icterele la sugar și copil.
...
23.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
24.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
25.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
26.
Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
...
27.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
28.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
29.
Tulburări de ritm și conducere.
...
30.
Insuficiența cardiacă.
...
31.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
32.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
33.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
34.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
35.
Infecția de tract urinar.
...
36.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
37.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
38.
Sindromul nefrotic.
...
39.
Insuficiența renală acută.
...
40.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
41.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
42.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
43.
Deficite imune genetice și dobândite.
...
44.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
...
45.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil
...
46.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
47.
Urgențele oncologice la copil.
...
48.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
49.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil
...
50.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică
...
51.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
52.
Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
...
53.
Hiperglicemiile sugarului și copilului.
...
54.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
55.
Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
...
56.
Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
...
57.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
...
58.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
...
59.
Meningita și encefalita.
...
60.
Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicelă, herpes zoster, scarlatina.
...
61.
Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
...
62.
Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
...
63.
Șocul. Anafilaxia.
...
64.
Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).
...
65.
Insuficiența hepatică.
...
66.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
67.
Coma și statusul convulsiv.
...
68.
Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
...
69.
Paraliziile cerebrale infantile.
...
70.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
71.
Invaginația intestinală.
...
72.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
TEMATICA DE EXAMEN - SUBSPECIALITATE GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
1.
Anatomia și fiziologia aparatului digestiv.
...
2.
Fiziologia și fiziopatologia digestiv. Diagnosticul bacteriologic în clinica infecțiilor digestive
...
3.
Afecțiuni ale cavității orale
...
4.
Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive
...
5.
Anomalii congenitale ale cavității orale
...
6.
Anatomia și fiziologia esofagului, anomalii congenitale
...
7.
Refluxul gastro-esofagian
...
8.
Tulburări de motilitate esofagiană
...
9.
Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni
...
10.
Esofagite la copil - esofagite postcaustice, infecțioase, micotice;
...
11.
Tratamentul suferințelor esofagiene
...
12.
Vărsăturile la copil
...
13.
Anatomia și fiziologia stomacului
...
14.
Malformații congenitale gastrice
...
15.
Ulcer gastric și duodenal
...
16.
Gastrite acute și cronice la copil
...
17.
Neoplasme esofagiene și gastrice
...
18.
Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor
...
19.
Hemoragia digestivă la copil
...
20.
Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale
...
21.
Mucoviscidoza
...
22.
Pancreatite acute și cronice la copil
...
23.
Hepatitele neonatale
...
24.
Hepatita cronică la copil
...
25.
Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portală
...
26.
Sindromul de colestaza
...
27.
Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant
...
28.
Anatomia și fiziologia intestinului
...
29.
Malformații congenitale ale intestinului
...
30.
Enterocolita ulceronecrotică
...
31.
Intestinul în malnutriție
...
32.
Alergii alimentare
...
33.
Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută
...
34.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție
...
35.
Boala Crohn, colita ulcerativă
...
36.
Sindromul de intestin scurt
...
37.
Sindromul de intestin iritabil
...
38.
Parazitoze intestinale
...
39.
Constipația la copil
...
40.
Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică
...
41.
Durerea abdominală recurentă
...
42.
Encoprezisul
...
43.
Patologie tumorală intestinală
...
44.
Abdomenul acut chirurgical
...
45.
Explorarea radiologică a tubului digestiv
...
46.
Testul respirator cu uree marcată
...
47.
Ultrasonografie, CT abdominal
...
48.
Endoscopia digestivă superioară
...
49.
Colonoscopia
...
50.
Endoscopia intervențională în pediatrie
...
51.
Ph-metria esofagiană
...
52.
Iontoforeza
...
53.
Aspecte ale alimentației naturale, alimentația cu formule de lapte, diversificarea alimentației
...
54.
Aspecte ale nutriției copilului cu patologie digestive (celiakie, fibroză chitică, alergii alimentare, boala inflamatorie intestinală, copil obez, malnutriție, boli cronice)
...
55.
Nutriția enterală cu debit constant, nutriția parenterală
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.
Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
...
2.
Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.
...
3.
Stabilirea regimului dietetic în alergia la proteinele laptelui de vacă
...
4.
Stabilirea recomandărilor regimului dietetic în celiachie.
...
5.
Stabilirea regimului dietetic în boala inflamatorie intestinală
...
6.
Stabilirea regimului dietetic la copilul alergie la proteinele laptelui de vacă
...
7.
Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
...
8.
Interpretarea unui examen de computer tomografie abdominală
...
9.
Interpretarea testeor serologie hepatice
...
10.
Interpretarea probelor hepatice
...
11.
Interpretarea proteinogramei, a disproteinemiei
...
12.
Interpretarea buletinelor de ecografie abdominală
...
13.
Interpretarea imaginilor de endoscopie digestivă superioară
...
14.
Interpretarea imaginilor de endoscopie digestive inferioară
...
15.
Interpretarea probelor de digestie
...
16.
Interpretarea probelor paraclinice digestive.
...
17.
Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie gastrică sau duodenală
...
18.
Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie colonică
...
19.
Paracenteza: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului de ascită.
...
20.
Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE ȘI GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
I.
Competențe specifice în activitatea curentă
1.
Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
...
2.
Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
...
3.
Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
...
4.
Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
...
5.
Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
...
6.
Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
...
7.
Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
...
8.
Trimite pacienții la consulturi interclinice.
...
9.
Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.
...
10.
Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
...
11.
Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
...
12.
Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.
...
13.
Efectuează ecografii și endoscopii digestive diagnostice și unele manevre terapeutice (nivel I) și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.
...
14.
Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
...
15.
Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
...
16.
Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
...
17.
Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
...
18.
Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
...
19.
Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
...
20.
Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
...
21.
Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
...
22.
Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
...
...
II.
Competențe specifice în serviciul de gardă
1.
Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
...
2.
Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
...
3.
Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.
...
4.
Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
...
5.
Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
...
6.
Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
...
7.
Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
...
8.
Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
...
9.
Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
...
10.
Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
...
...
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
...
2.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
...
3.
Normele de etică și deontologie profesională.
...
Profesionale
I.
Atribuții generale
1.
Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.
...
2.
Cunoaște și respectă normele igienico - sanitare.
...
3.
Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.
...
4.
Cunoaște și respectă programul de muncă.
...
5.
Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
...
6.
Efectuează controlul medical periodic general.
...
7.
Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
...
8.
Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
...
9.
Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
...
10.
Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
...
...
II.
Atribuții specifice în activitatea curentă
1.
Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
...
2.
Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
...
3.
Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
...
4.
Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
...
5.
Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
...
6.
Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
...
7.
Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.
...
8.
Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
...
9.
Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
...
10.
Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
...
11.
Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
...
12.
Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
...
13.
Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
...
14.
Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
...
15.
Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
...
16.
Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
...
17.
Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
...
18.
Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
...
19.
Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
20.
Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
...
III.
Atribuții specifice în serviciul de gardă
1.
Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;
...
2.
Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.
...
3.
Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.
...
4.
Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
...
...
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1.
Cardiologie pediatrică.
...
2.
Gastroenterologie pediatrică.
...
3.
Hematologie și oncologie pediatrică.
...
4.
Pneumologie pediatrică.
...
5.
Nefrologie pediatrică.
...
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ..........." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Prof. Univ. Dr. Marin Burlea
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Nefrologia pediatrică este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia
reno-urinară la copil, abordează diagnostic și terapeutic cauzele și sechelele
afecțiunilor renale și ale căilor urinare. Se ocupă cu luarea în evidență a
pacienților copii suferind de boli renale, de la naștere și până la sfârșitul
pubertății/adolescență. Specialiștii în nefrologie pediatrică trebuie să
privească sănătatea și boala pacienților interdisciplinar.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar,
prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica
prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu
individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin
credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul
de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La
sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o
evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de
stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu
(log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite,
activitatea în programele de cercetare participarea la manifestării
științifice și de educație continuă.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.
Durata programului 24 Luni = 400 ore didactice
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
2 ani (an IV - V)
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
2
MODULUL 1 (AN IV)
NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore
MODULUL 2 (AN V)
NEFROLOGIE ADULȚI ȘI
NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4 ore
Total ore pregătire teoretică
384
Total ore pregătire practică
2880
...
Modulul 1 - Nefrologie Pediatrică (an IV):
Nr. ore curs. 192
Nr. ore practică. 1440
I.
Tematică curs.
1.
Embriologia rinichiului și a tractului urinar. Funcția renală în procesul creșterii și dezvoltării.
...
2.
Valoarea și interpretarea ecografiei fetale în anomaliile congenitale reno-urinare
...
3.
Fiziologia rinichiului: funcția glomerulară, tubulară, echilibrul hidroelectrolitic și acidobazic în bolile renale.
...
4.
Explorarea imagistică a tractului urinar (ecografia, cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, scintigrafie, CT, RMN)
...
5.
Evaluarea simptomatologică unei boli renale, monitorizarea pacientului renal
...
6.
Displazia, hipoplazia renală
...
7.
ITU febrilă la sugar și copilul mic. ITU joase (cistitele), vulvovaginitele și uretritele
...
8.
Disfuncțiile vezicale simple. Sindromul Hinman. Incontinența urinară
...
9.
Tubulopatiile. Boala Dent.
...
10.
Boala litiazică renourinară. Nefrocalcinoza
...
11.
Diabetul insipid
...
12.
Malformațiile obstructive ale tractului urinar (joncționale, ureterocel, diverticuloze, duplexul, valvele de uretră posterioară, etc)
...
13.
Refluxul vezico-ureteral
...
14.
Nefropatia de reflux și boală de stază urinară intrarenală
...
15.
Sindromul nefritic, nefrotic, proteinuria, hematuria
...
16.
Nefropatiile glomerulare/glomerulonefrite (entități)
...
17.
Sindromul nefrotic congenital
...
18.
Boala polichistică renală (ADPKW ARPKD)
...
19.
Tumora Wilms
...
20.
Injuria renală acută la copil
...
21.
Sindromul hemolitic uremic
...
22.
Tulburări metabolice în injuria renală acută (IRA) și boala renală cronică (BRC)
...
23.
Hipertensiunea de cauza renală
...
24.
BRC la copil: etiologie, diagnostic, abordare clinică, terapeutică
...
...
II.
BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE
1.
Însușirea algoritmului diagnostic în bolile renale acute și cronice la copil
...
2.
Indicații tehnica cateterismului vezical
...
3.
Indicații tehnica uretro-cistografiei micționale
...
4.
Indicații tehnica urografia intravenoase
...
5.
Indicații tehnica cistomanometriei
...
6.
Indicații tehnica puncție biopsie renală
...
7.
Indicații și interpretarea unui examen ecografic (inclusiv ecografie fetală)
...
8.
Indicații și interpretarea diferitelor tipuri de scintigrafii renale
...
9.
Tehnica abordului temporar al venei femurale, jugulara internă, subclavie, jugulara externă împreună cu specialiști ATI
...
10.
Tehnica monitorizării parametrilor vitali în cursul ședinței de hemodializă
...
11.
Tehnica exploatării abordului vascular definitiv (fistula arterio-venoasă)
...
12.
Stabilirea indicațiilor și parametrilor de hemodializă
...
13.
Indicații și tehnica dializei peritoneale acute și cronice la nou-născut, sugar și copilului mic.
...
14.
Indicații și tehnici în alte tipuri de dializă: hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereza, etc
...
15.
Indicații și tehnica epurării renale în intoxicații
...
16.
Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut în IRA
...
17.
Interpretarea corectă a unui examen sumar de urină/urocultură
...
18.
Recunoașterea urgenței și planul terapeutic în IRA
...
19.
Monitorizarea pacientului cu IRA în sindromul hemolitic uremic
...
20.
Noțiuni de consiliere familială în IRA și BRC
...
21.
Însușirea schemei terapeutice în peritonita din sindromul nefrotic și la pacientul dializat peritoneal.
...
22.
Stabilirea protocolului terapeutic într-o pielonefrită acută la sugar.
...
23.
Cunoașterea protocolului terapeutic de bază în sindromul nefrotic al copilului de vârstă mică la debut
...
...
Modulul 2 - Nefrologie Adulți (6 luni) și Nefrologie Pediatrică (6 luni) - an V:
Nr. ore curs. 192
Nr. ore practică. 1440
I.A.
Tematică curs Nefrologie Adulți.
1.
Semiologia aparatului urinar.
...
2.
Explorări paraclinice în nefrologie.
...
3.
Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch- Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală).
...
4.
Boala renală datorată disproteinemiilor.
...
5.
Microangiopatiile trombotice.
...
6.
Nefropatia diabetică.
...
7.
Hipertensiunea esențială și secundară.
...
8.
Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).
...
9.
Bolile renale în sarcină.
...
10.
Bolile chistice renale.
...
11.
Nefrolitiaza și nefrocalcinoza.
...
12.
Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice.
...
13.
Nefropatii vasculare.
...
14.
Sindromul renocardiac și cardiorenal.
...
15.
Insuficiența renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal).
...
16.
Boala renală cronică.
...
17.
Tumorile renale.
...
18.
Urgențe nefrologice.
...
19.
Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală).
...
20.
Transplantul renal.
...
21.
Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi.
...
22.
Nutriția la bolnavul renal.
...
...
II.A.
BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE
Interpretarea unei investigații:
1.
Hemograma.
...
2.
Ionograma sanguină și urinară.
...
3.
Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare.
...
4.
Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) - serice și urinare
...
5.
Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.
...
6.
Echilibrul acidobazic.
...
7.
Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore.
...
8.
Examen bacteriologic al urinii.
...
9.
Probe funcționale glomerulare.
...
10.
Probe funcționale tubulare.
...
11.
Explorări imagistice renale:
–
radiografia renală simplă
...
–
radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie
...
–
pielografia ascendentă
...
–
arteriografia renală
...
–
nefrograma izotopică
...
–
nefroscintigrama
...
–
ultrasonografia aparatului urinar
...
–
tomografia computerizată, uro-CT
...
–
RMN
...
...
12.
Puncția biopsie renală.
...
13.
Lichidul de dializă peritoneală.
...
Manevre/prescripții/indicații:
1.
Puncția biopsie renală.
...
2.
Tehnica inserției unui cateter de hemodializă.
...
3.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă.
...
4.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic).
...
5.
Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului.
...
6.
Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal - metodă.
...
7.
Inițierea dializei peritoneale - parametrii.
...
8.
Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal.
...
9.
Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului.
...
10.
Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori.
...
11.
Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.
...
...
I.B.
Tematica curs Nefrologie Pediatrică
1.
Creșterea și dezvoltarea la copilul cu BRC. Tratament
...
2.
Anemia de cauză renală: terapie. Osteopatia uremică
...
3.
Terapia imunosupresoare, indicații și actualități, complicații
...
4.
Nutriția copilului cu BRC
...
5.
Indicații de dializa cronica și transplant renal, relația nefrolog-pediatru-familie-chirurg/urolog
...
6.
Dializa peritoneală: indicații, contraindicații, complicații, soluții utilizate
...
7.
Hemofiltrarea și alte tipuri de dializa (plasmafereza, etc)
...
8.
Hemodializa, abordul vascular temporar/definitiv, medicația anticoagulantă, patologia pacientului pediatric hemodializat
...
9.
Nutriția în bolile renale la pacientul pediatric
...
10.
Relația psiholog-pacient cronic. Aspecte psihosociale copii/familie, școala
...
11.
Relația nefrolog-pediatru - nefrolog-adult
...
12.
Biopsia renală - indicații și tehnici
...
13.
Etica în patologia nefrologică și cercetare la copil
...
...
II.B.
Barem
(se va folosi baremul din anul IV)
...
TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE STUDII COMPLEMENTARE
1.
Proba scrisă: 120 subiecte din tematica cursului, 2 ore, nota minimă 7
...
2.
Proba clinică: examen fizic, examinare diagnostică și terapeutică, precum și prezentarea unui caz din tematica cursului, 60 minute.
...
3.
Proba practică: interpretarea unui examen de urină, urocultura, buletin ASTRUP. Interpretarea unei radiografii pulmonare după montarea unui cateter pentru abord temporar dializă. Interpretarea unei radiografii renale simple, uretrocistografie micțională, urografie intravenoasă, ecografie abdominală, CT abdominal, diferite tipuri de scintigrafii. Recunoașterea diferitelor tipuri de catetere utilizate în procedurile de dializă. Cunoașterea unor date generale despre diferitele tipuri de soluții utilizate în dializă. Indicațiile tratamentului anticoagulant și al anemiei.
...
Bibliografie
1.
Infecții severe în patologia pediatrică coordonator și autor Mihaela Balgradean Ed. Universitara "Carol Davila", București, 2013
...
2.
Nelson Textbook of Pediatrics, 19th edition, Robert Kliegman, Waldo E. Nelson, Elsevier - Saunders, 2011*)
*) Ediția on-line, cu referire la tematica cuprinsă în curricula.
...
3.
Patologie Actuală în Nefrologia Pediatrică, ediția a 2-a, Mihaela Balgradean, Ed. MedBook, București 2016.
...
4.
Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie - coordonator Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Ed. rev. Editura Medicală Amaltea - București, 2017
...
Obiective și rezultate așteptate. Specialitatea Nefrologie Pediatrică
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen
obiectiv complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul
îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații în pielonefrite cu substrat
malformativ (malformații obstructive,
reflux vezico- ureteral) împreună cu
medicul îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical (cistografie, CT abdominal/renal, scintigrafie renală, puncție
biopsie renală).
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
și a stadialității IRA și BCR împreună
cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul
îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor (managementul diagnostic și
terapeutic în IRA și BCR) medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală
(FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG
(investigații paraclinice și imagistice: ecografie, cistografie
micțională, urografie intravenoasă, CT renal și diferite tipuri de
scintigrafii).
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
e. Supraveghează evoluția și investigațiile necesare pe termen lung la
pacientul cu IRA și BCR.
f. Comunică aparținătorilor necesitatea unei proceduri/protocol de
dializă acută sau cronică (dializă peritoneală sau hemodializă) și/sau
a transplantului renal în IRA și BCR.
4.
Participă împreună cu medicul îndrumător
la elaborarea planului diagnostic și
terapeutic în cazul nou-născutului și
sugarului diagnosticat cu anomalii reno-
urinare și alte modificări renale
(displazii/hipoplazii renale, rinichi
polichistic) prin ecografie fetală
trimestrul II și III de sarcină.
1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de
investigații și tratament și explică motivația diferitelor investigații
și terapii din schema diagnostică și terapeutică.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente
în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice
și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială
sau pe parcursul evoluției în toată
patologia reno-urinară la copil.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar
absolut necesar în patologia reno-urinară la copil.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
9.
În discuția cu medicul îndrumător poate
simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
1. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii în ceea
ce privește momentul delicat al trecerii pacienților cu BCR din spre
2. Compartimentele de Nefrologie Pediatrică spre cele de Nefrologie
Adulți. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior
al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste
de către medicul îndrumător.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE (valabil și pentru specialitatea Nefrologie Pediatrică):
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;
...
–
abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.
...
–
utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist, specialitate nefrologie pediatrică:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
probă de abilități/manualități - Da
...
...
2.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
12
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 6
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 10
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE
PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU
SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE
2 ani
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
III.
Tematică ore curs.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
...
2.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută.
...
7.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
...
IV.
Barem de activități practice
1.
Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge capilar.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
5.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
6.
Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.
...
7.
Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.
...
8.
Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
9.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
10.
Suportul vital de bază - participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
11.
Administrarea de substanțe medicamentoase:
a.
oral.
...
b.
cutanat.
...
c.
intrarectal.
...
d.
în aerosoli.
...
e.
intraconjunctival.
...
f.
intramuscular, subcutanat, intradermic.
...
g.
intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
h.
în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
12.
Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.
...
...
V.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul
îndrumător despre un astfel de caz.
10.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
11.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
12.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigatii și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente
în schema terapeutică.
13.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
14.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice
și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
15.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială
sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările
managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma
consultului interdisciplinar.
16.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
17.
Obține abilități de comunicare cu
pacienții și aparținătorii.
Asistă la comunicarea diagnosticului, a
managementului ulterior al cazului,
obținerea consimțământului și comunicarea
veștilor proaste de către medicul
îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate
anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 2 - Urgențe:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 450
I.
Tematică ore curs.
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută.
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
...
5.
Anafilaxia.
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută.
...
8.
Insuficiența cardiacă.
...
9.
Insuficiența hepatică.
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
11.
Coma și convulsiile.
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat.
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
...
II.
Barem de activități practice:
1.
Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.
...
2.
Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.
...
3.
Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.
...
4.
Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.
...
5.
Calcularea medicației inotrop-vasoactive.
...
6.
Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.
...
7.
Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.
...
8.
Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.
...
9.
Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea copilului în stop
respirator și cardio- respirator și
cunoașterea manoperelor de resuscitare.
1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.
2. Asigură suportul vital de bază.
Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului
specialist/primar.
3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de
bază și avansat.
4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației
administrate în timpul resuscitării.
5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în
timpul resuscitării.
2.
Recunoașterea copilului critic și
inițierea măsurilor imediate.
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul
specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului
specialist/primar.
3.
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare.
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală
severă.
4.
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat copilul.
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli
respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi
internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță
la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la
domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
...
Modulul 3 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică:
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
...
2.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
...
3.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
...
4.
Cefaleea și migrena.
...
5.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
6.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
7.
Fenomene paroxistice neepileptice.
...
8.
Epilepsia.
...
9.
Malformațiile SNC.
...
10.
Sindroamele ataxice.
...
11.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
12.
Paraliziile cerebrale.
...
13.
Boli neuro-musculare.
...
14.
Boli degenerative ale SNC.
...
15.
Afecțiuni cerebro-vasculare.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.
...
2.
Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).
...
3.
Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.
...
4.
Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.
...
5.
Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.
...
6.
Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.
...
7.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.
...
8.
Alcătuirea planului de investigații în ataxii.
...
9.
Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.
...
10.
Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.
...
11.
Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
...
–
Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
...
–
Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
...
–
Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
...
–
Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
...
–
Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
...
–
Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
...
–
Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
...
...
Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.
...
2.
Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).
...
3.
Dizabilitatea intelectuală.
...
4.
Tulburările de somn la copil și adolescent.
...
5.
Tulburările de alimentație.
...
6.
Tulburările de anxietate la copil și adolescent.
...
7.
Depresia și riscul suicidar.
...
8.
Tulburările de spectru autist.
...
9.
Abuzul la copil și adolescent.
...
10.
Tulburările psihotice.
...
11.
Tulburări psihice în bolile somatice.
...
12.
Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
2.
Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.
...
3.
Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
4.
Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.
...
5.
Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.
...
6.
Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
...
–
Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
...
–
Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
...
–
Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
...
...
Modulul 5 - Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Traumatismele majore și politraumatismul.
...
2.
Arsurile.
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
6.
Hernia ombilicală.
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
...
9.
Malformațiile anorectale.
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală.
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
13.
Herniile diafragmatice.
...
14.
Peritonitele primitive și secundare.
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil.
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul.
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
...
21.
Coalescența labială și imperforația himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil.
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.
...
25.
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a.
Piciorul strâmb congenital.
...
b.
Deformările membrelor inferioare.
...
c.
Patologia genunchiului.
...
d.
Osteocondritele.
...
e.
Displazia luxantă de șold.
...
f.
Pronația dureroasă a cotului.
...
g.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
...
h.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
...
i.
Torticolisul congenital.
...
j.
Traumatismele musculo-scheletale.
...
k.
Luxații, entorse, fracturi.
...
l.
Osteomielita și osteocondrita septică.
...
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie.
...
2.
Hemostaza plăgilor.
...
3.
Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.
...
4.
Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.
...
6.
Tehnica tușeului rectal.
...
7.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.
...
8.
Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.
...
9.
Tratamentul local și sutura plăgilor.
...
10.
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea marilor sindroame asociate
politraumei (hemoragic, sindromul de
iritație peritoneală).
1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.
2. Să participe la planul de investigații.
3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.
Cunoașterea tipurilor de arsuri și a
tratamentului de bază al acestora.
1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile
evolutive (inclusiv potențialele complicații).
2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de
grad I/II.
3.
Cunoașterea cauzelor hemoragiei
digestive pe grupe de vârstă.
1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații.
2. Să propună un plan terapeutic.
4.
Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor
digestive pe grupe de vârstă.
1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor
digestive.
2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.
3. Să enunțe principii de tratament.
5.
Cunoașterea simptomatologiei clinice și
a metodelor diagnostice utilizate în
stenoza hipertrofică de pilor.
1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a
pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și
acido-bazică).
2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor
la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice
de pilor).
6.
Cunoașterea elementelor de diagnostic
clinic al herniei ombilicale și metodele
terapeutice utilizate.
Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale
și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.
Recunoașterea abdomenului acut
(sindromul de iritație peritoneală).
1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și
posibilitățile evolutive.
2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul
dureros acut.
3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele
imagistice în cazul unui abdomen acut
4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.
Recunoașterea tipului de malformație
anorectală (joasă sau înaltă) și
descrierea principiilor de tratament.
1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru
evaluarea patologiei malformative.
2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen
lung și scurt ale tratamentului.
9.
Cunoaște tabloul clinic și modalitățile
diagnostice ale megacolonului congenital
aganglionar, precum și principiile de
tratament chirurgical în boala
Hirschprung.
1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar
la copil.
2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.
3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea
acesteia
10.
Cunoaște simptomatologia clinică a
tipurilor de persistență a canalului
peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel,
chist de cordon).
1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia.
2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra
de taxis pentru reducerea herniei.
3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și
momentul acestuia.
11.
Recunoașterea sindromului ocluziv la
sugar sau copil și a cauzelor
invaginației intestinale la această
vârstă.
1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe
grupe de vârstă.
2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația
intestinală.
3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect
terapeutic.
12.
Recunoașterea simptomatologiei clinice
și a diagnosticului imagistic al
enterocolitei ulcero-necrotice.
1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei
ulcero-necrotice (Bell).
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al
pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.
3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a
pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.
Înțelegerea modificărilor anatomo-
patologice din herniile diafragmatice
congenitale și a consecințelor acestora.
1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un
caz de hernie diafragmatică.
2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice
congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție,
morbiditate, complicații).
14.
Recunoaște abdomenul acut (sindromul de
iritație peritoneală) și cauzele
acestuia.
1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită
secundară la copil.
2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice
(imagistice și de laborator).
3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat,
sub îndrumare.
15.
Cunoaște principiile de tratament
chirurgical al celor mai frecvente tumori
ale copilăriei.
1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate
într-un caz de patologie tumorală.
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri
postoperatorii.
3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția
pacientului.
16.
Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidro-
nefrozei și a refluxului vezico-ureteral
și a consecințelor acestora asupra
aparatului reno- urinar.
1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice
în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea
pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.
Cunoașterea simptomatologiei și a
complicațiilor litiazei urinare la copil.
1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și
imagistice în diagnosticul litiazei urinare.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea
pacienților cu litiază urinară.
18.
Recunoașterea simptomatologiei clinice a
varicocelului.
1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului
(clasificare).
2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale
în varicocel.
19.
Recunoașterea fimozei. Diagnosticul
clinic al hipospadiasului.
1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/
aderențele balano-prepuțiale.
2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea
cu alte malformații.
3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al
hipospadiasului.
20.
Recunoașterea criptorhidiei
(testiculul necoborât) și semnificația
acesteia.
1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul
necoborât și de testiculul retractil.
2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea
copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin
rezonanță magnetică, laparoscopie).
3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament
(hormonal, chirurgical).
21.
Recunoașterea simptomatologiei acute în
sindromul de scrot acut și a gravității
acesteia.
1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida,
trauma).
2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și
valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).
3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.
Recunoașterea coalescenței labiale și a
simptomatologiei imperforației himenale.
1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea
fetiței cu coalescența labiilor.
2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și
importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în
imperforația himenală.
23.
Recunoașterea abdomenului acut -
(torsiunea anexială) la copil.
1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea
pacientei cu torsiune anexială.
2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii
anexiale.
24.
Cunoașterea principalelor formațiuni
ovariene prezente la vârsta copilăriei
(benigne sau maligne).
1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și
imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.
2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul
formațiunii tumorale.
25.
Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare
infecțioase la copil (inclusiv
modalitățile evolutive și indicațiile
tratamentului chirurgical: drenaj pleural
pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).
1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia
supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie
minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).
2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator +
imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită
manopere chirurgicale.
...
Modulul 6 - Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
2.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
3.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
4.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
5.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.
...
6.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.
...
7.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.
...
8.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
9.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
10.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
11.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
12.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
13.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
14.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
15.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.
...
16.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
17.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
18.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
19.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
20.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
21.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.
...
22.
Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
23.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
24.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.
...
25.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.
...
26.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
27.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
28.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
29.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
30.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Reanimarea neonatală.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Tehnici de alimentație.
...
5.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.
...
6.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.
...
7.
Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.
...
8.
Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.
...
9.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - asistare și efectuare pe manechin.
...
10.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
11.
Fototerapia.
...
12.
Indicațiile exsanguinotransfuziei.
...
13.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
14.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.
...
15.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
16.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.
...
17.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.
...
19.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
...
20.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă
gestațională de 32 săptămâni sau peste.
2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe
medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente
în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice
și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
8.
Obține abilități de comunicare cu
pacienții și aparținătorii. Asistă la
comunicarea diagnosticului, a
managementului ulterior al cazului,
obținerea consimțământului și comunicarea
veștilor proaste de către medicul
îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate
anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 7 - Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Imunizări active și pasive.
...
2.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
...
3.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
...
4.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
...
5.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.
...
6.
Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).
...
7.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
...
8.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
...
9.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.
...
5.
Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.
...
7.
Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.
...
8.
Recoltarea secreției conjunctivale.
...
9.
Recoltarea secreției nazale.
...
10.
Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).
...
11.
Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.
...
12.
Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.
...
13.
Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.
...
14.
Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul
obiectiv ținând cont de specificul
epidemiologic al bolilor infecto-
contagioase.
Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2.
Cunoaște noțiunile specifice de triaj și
izolare în principalele boli infecțioase
ale copilului.
Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și
criteriile după care se efectuează aceasta.
3.
Cunoaște măsurile de profilaxie a
transmiterii bolilor infecțioase.
Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii
principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere
(respiratorii, digestive).
4.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
6.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de
primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibiotico-
terapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la
externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
...
Modulul 8 - Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică ore curs.
1.
Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.
...
2.
Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.
...
3.
Principalele categorii de boli genetice:
–
Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.
...
–
Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
...
–
Ereditatea poligenică-multifactorială.
...
–
Bolile mitocondriale.
...
...
4.
Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.
...
2.
Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.
...
3.
Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.
...
4.
Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.
...
5.
Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.
...
...
III.
Obiective specifice:
–
cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
...
–
cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
...
–
recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
...
–
recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
...
–
capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.
...
...
IV.
Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
–
să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
...
–
să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
...
–
să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
...
–
să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
...
–
să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
...
–
să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
...
...
Modulul 9 - Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.
...
2.
Noțiuni de radioprotecție - Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.
...
3.
Semiologie radioimagistică.
...
4.
Imagistica în urgențele pediatrice.
...
5.
Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).
...
6.
Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).
...
7.
Imagistica afecțiunilor reno-urinare.
...
8.
Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).
...
9.
Imagistica afecțiunilor neurologice.
...
10.
Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.
...
...
II.
Baremul activităților practice.
1.
Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.
...
2.
Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.
...
3.
Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.
...
4.
Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.
...
5.
Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.
...
6.
Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.
...
7.
Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.
...
8.
Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.
...
9.
Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
...
10.
Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.
...
11.
Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.
...
12.
Indicațiile imagistice în fibroza chistică.
...
13.
Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.
...
14.
Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.
1.
Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
...
2.
Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).
...
3.
Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.
...
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE
Cunoașterea indicațiilor imagistice în
diferitele tipuri de urgențe:
I. Urgențe cranio-cerebrale
II. Urgențe vertebromedulare
III. Urgențe toracice
IV. Urgențe abdominale
V. Inghino-scrotal
VI. Părți moi/musculoscheletale
VII. Vascular
Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și
principalele modificări detectate:
1. Traumatism craniocerebral.
2. Encefalita/meningoencefalita.
3. AVC ischemic/hemoragic.
4. Sindrom convulsiv.
5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian).
6. Traumatism vertebral cu risc.
7. Deficit neurologic brusc instalat.
8. Traumatism toracic.
9. Pneumotorace/Pneumomediastin.
10. Trombembolism pulmonar.
11. Hernia diafragmatică.
12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.
13. Corp străin.
14. Traumatism abdominal.
15. Pneumoperitoneu.
16. Apendicita.
17. Diverticulita Meckel.
18. Invaginația interstinală.
19. Peritonita.
20. Ocluzia intestinală/Volvulus.
21. Hemoragia digestivă
22. Enterocolita ulceronecrotică.
23. Torsiunea de ovar.
24. Piosalpinx.
25. Torsiunea testiculară.
26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură).
27. Hernia inghinală încarcerată.
28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian.
29. Ruptura musculară.
30. Tromboza venoasă profundă.
31. Anevrism/Disecție arterială.
2.
IMAGISTICA TORACELUI
I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
toracice la copil și a elementelor
normale ale acesteia. Cunoașterea
principalelor entități patologice
specifice vârstei pediatrice detectabile
pe radiografia toracică.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
toracice, a rolului pe care aceasta îl
poate avea în diagnosticul și
monitorizarea proceselor de condensare și
a colecțiilor pleurale.
III. Cunoașterea indicațiilor computer
tomografiei în patologia toracică.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor
RM toracice.
1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele,
pneumomediastinul și pneumoperitoneul.
2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni
care produc detresă respiratorie.
3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni
pulmonare inflamatorii/infecțioase:
bronșiolita
pneumonia interstițială
pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și
etiologie)
colecții pleurale
TBC
fibroză chistică
4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate
afecțiunilor cardiace.
5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al
proceselor de condensare.
6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în
afecțiunile toracice.
7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în
afecțiunile toracice.
3.
IMAGISTICA ABDOMENULUI
I. Dobândirea de noțiuni de semiologie
radioimagistică abdominală.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
abdominale pe gol la copil și
identificarea principalelor entități
patologice.
III. Cunoașterea indicațiilor și
contraindicațiilor administrării de
substanță de contrast orală la pacienții
pediatrici.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
abdominale și a aspectelor ecografice
normale și patologice.
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în
patologia digestivă pediatrică (cele mai
frecvente afecțiuni).
1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a
nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei
intestinale, etc.
3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile
administrării de substanță de contrast orală la copil.
4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în
patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală:
- a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai
frecvent întâlnite);
- ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la
entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile
aparatului digestiv.
4.
IMAGISTICA RENOURINARĂ
I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei
micționale, ale ecografiei renale
(inclusiv urosonografia), scintigrafiei
renale și a URO- RM.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei,
ale RM și CT în tumorile renale.
1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare
și indicațiile imagistice ale acestora.
2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor
urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării
dilatărilor căilor urinare).
3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare
înalte și joase.
4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să
cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul
urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului
vezico-ureteral.
5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele
normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care
sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT).
6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în
managementul afecțiunilor pediatrice.
7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul
pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și
aspectele imagistice ale acestora.
5.
IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în displazia de dezvoltare a șoldului.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în cele mai frecvente afecțiuni
osteoarticulare.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în artrita juvenilă idiopatică.
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în leziunile osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice
ce determină afectare osoasă.
1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și
să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și
monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii
și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural,
apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita,
artrita/osteoartrita septică.
3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ,
stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru
diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare
osoasă.
6.
NEURORADIOLOGIE
I. Cunoașterea rolului ecografiei
transfontanelare la nou născut și sugar.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor
imagistice (ecografie, RM, CT) în cele
mai frecvente afecțiuni neurologice.
1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei
germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații
cerebrale.
2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH.
3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/
encefalită/meningoencefalită.
4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale.
5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.
ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE
METABOLISM
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice
din patologia endocrină pediatrică.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice
ale celor mai frecvente boli genetice și
de metabolism.
1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație
pentru RM hipofizar.
2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice
situațiile în care sunt necesare investigații complementare
(scintigrafie).
3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să
identifice situațiile în care sunt necesare investigații
complementare (ecografie/RM).
4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice
situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT).
5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să
identifice situațiile în care sunt necesare investigații
complementare.
6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.
...
Modulul 10 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
2.
Obezitatea.
...
3.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
4.
Sindromul de vărsături.
...
5.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
6.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
7.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
8.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
9.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
10.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
11.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
12.
Tulburări de ritm și conducere.
...
13.
Deficite imune, genetice și dobândite.
...
14.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.
...
15.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
16.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
17.
Enurezisul.
...
18.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
19.
Hematuria.
...
20.
Proteinuria.
...
21.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
22.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
...
23.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
24.
Bolile genetice de metabolism.
...
25.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
26.
Diabetul zaharat la copil.
...
27.
Cetoacidoza și coma diabetică.
...
28.
Artrita idiopatică juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).
1.
Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.
...
3.
Efectuarea abordului intraosos.
...
4.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.
...
5.
Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.
...
6.
Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).
...
7.
Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.
...
8.
Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.
...
9.
Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.
...
10.
Efectuarea otoscopiei.
...
11.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a
pacientului.
1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri
imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl
sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al
acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial.
Ia decizia de internare sau tratament
ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de
internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris
date privind starea de sănătate a
copilului.
1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și
managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale
procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite
manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor
paraclinice.
Elaborează planul inițial de
investigații.
Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea
de a stabili diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de
investigații.
4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă
performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament.
Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind
medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și
protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de
tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice
prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de
pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în
funcție de evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită
medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a
pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul
transferului unui pacient către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială
sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul
prealabil al medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri
interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar
în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală.
1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea
medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament
post- externare în cazul afecțiunilor acute.
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
VI.
Comunicare;
...
VII.
Etică și profesionalism;
...
VIII.
Asigurarea calității actului medical;
...
IX.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
X.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
D.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
E.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
F.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
Abilitatea de a evaluare și expune conținutul întâlnirilor științifice;
...
–
Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic.
...
–
Capacitatea de utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;
...
–
Însușirea metodologia cercetării științifice
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului;
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
probă de abilități/manualități - Da
...
–
probă pe casetă video - Nu
...
–
probă operatorie - Nu
...
–
dizertație - Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN
1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea
copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul
asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea
interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale,
rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă,
diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și
adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție.
Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale,
encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile
neonatale, convulsii neonatale.
4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
6. Obezitatea.
7. Febra la copil.
8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita
medie acută. Mastoidita.
9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
10. Insuficiența respiratorie acută.
11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia.
Pneumotoracele.
12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic.
Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și
angioedemul. Alergiile medicamentoase.
13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.
14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.
15. Hipertensiunea arterială la copil.
16. Diareea acută bacteriană și virală.
17. Sindroamele de deshidratare.
18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza
chistică și celiachia).
19. Boala inflamatorie intestinală.
20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte
sindroame dureroase recurente la copil.
21. Constipația cronică și encoprezisul.
22. Icterele la sugar și copil.
23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
29. Tulburări de ritm și conducere.
30. Insuficiența cardiacă.
31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii,
trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea
intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.
34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
35. Infecția de tract urinar.
36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-
ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
37. Glomerulonefritele acute și cronice.
38. Sindromul nefrotic.
39. Insuficiența renală acută.
40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
42. Sifilisul congenital și dobândit.
43. Deficite imune genetice și dobândite.
44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice
congenitale și dobândite.
47. Urgențele oncologice la copil.
48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul).
Histiocitozele.
49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia,
tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială,
hipertrigliceridemia familială.
53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.
54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.
55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia).
Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
59. Meningita și encefalita.
60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela,
herpes zoster, scarlatina.
61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
63. Șocul. Anafilaxia.
64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine,
opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de
carbon).
65. Insuficiența hepatică.
66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
67. Coma și statusul convulsiv.
68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
69. Paraliziile cerebrale infantile.
70. Stenoza hipertrofică de pilor.
71. Invaginația intestinală.
72. Enterocolita ulcero-necrotică.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută
simplă.
2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații,
contraindicații.
3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.
6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură,
mediastin).
7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin
periferic, medulogramă, teste de hemostază).
10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
13. Interpretarea probelor paraclinice renale.
14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic
(metoda Astrup).
15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni
cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale
cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații.
Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații.
Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.
19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente).
Spălătura gastrică în intoxicații.
...
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității
I. Competențe specifice în activitatea curentă
1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație
clinică generală.
2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați
și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de
observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul
corespunzător.
4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul
despre consecințele refuzului tratamentului medical.
5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi
îngrijește.
7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și
auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.
9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate
de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul,
date legate de evoluție și pronostic.
10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile
de prevenire a transmiterii infecțiilor.
11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile
ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în
special pacienților.
12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul
în funcție de particularitățile pacientului.
13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef
de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act
medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care
îi are sau i-a avut în îngrijire.
15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă,
după 2 ore de la deces.
16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care
le-a avut în îngrijire.
17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a
pacientului.
19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și
aparținătorilor.
21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având
atribuții specifice comisiilor în care este numit.
II. Competențe specifice în serviciul de gardă
1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului
medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente
și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare
care lucrează în ture.
2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul
gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de
gardă.
4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de
urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a
internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul
oricărui specialist din cadrul spitalului.
5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și
cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și
consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care
a administrat-o.
7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită
internare.
8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați
în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă
dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica
destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul
gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații
necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și
completările survenite
3. Normele de etică și deontologie profesională.
Profesionale
I. Atribuții generale
1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și
Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de
șeful secției.
2. Cunoaște și respectă normele igienico - sanitare.
3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.
4. Cunoaște și respectă programul de muncă.
5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie
profesională.
6. Efectuează controlul medical periodic general.
7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a
echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație
continuă;
8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte
persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării
la și de la locul de muncă.
9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de
persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de
muncă.
10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea
profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare
a Colegiului Medicilor.
II. Atribuții specifice în activitatea curentă
1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a
vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și
solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile
deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-
legale.
3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în
îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor
desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care
lucrează.
5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și
antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de
activitate pe care îl are în grijă.
6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit
dispozițiilor în vigoare.
7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din
subordine.
8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din
aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile
și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri
medicale a bolnavilor.
9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării
întocmite de medicul șef secție.
10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de
perfecționare, simpozioane, congrese.
11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a
circuitului acesteia.
12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de
diagnostic și tratament;
13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în
bune condiții a activităților din cadrul secției.
14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și
intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire
sau părăsiți în unități sanitare;
15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire
la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu
privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/
exploatare/violență/vătămare;
16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul
pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul
bolnavilor.
17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia
acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor
rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare,
precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate
de către Comitetul Director.
20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a
infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în
vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru
aprobate de către Comitetul Director.
III. Atribuții specifice în serviciul de gardă
1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor
prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție,
pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.
2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului
și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în
timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu
mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de
managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției
și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.
3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând
examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la
bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând
observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de
secție.
4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită
precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia
măsurile necesare.
Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean,
Coordonator Rezidențiat Nefrologie Pediatrică
UMF "Carol Davila" - București
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului
de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde
puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial
specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce
se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1. Cardiologie pediatrică
2. Gastroenterologie pediatrică
3. Oncologie și hematologie pediatrică
4. Pneumologie pediatrică
5. Nefrologie pediatrică
Absolvenții specializării de Oncologie și hematologie pediatrică vor fi
certificați ca și "medici specialiști pediatrie, oncologie și hematologie
pediatrică" având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în
specialitatea Pediatrie și Oncologie-hematologie pediatrică precum și de a
acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform
curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului
comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va
continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite
distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar,
prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru
tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual
dirijat.
Oncologia și hematologia pediatrică este subspecialitatea care se ocupă cu
afecțiunile oncologice și hematologice la copil și adolescent.
În anul 2001 Uniunea Europeană a Specialităților Medicale (European Union of
Medical Specialists-UEMS) a aprobat subspecialitatea de oncologie și
hematologie pediatrică și curricula europeană de pregătire în cadrul
subspecialităților de îngrijire pediatrică terțiară.
Această specialitate include pregătire de pediatrie 3 ani (trunchi comun
pediatrie generală), și pregătire de subspecialitate de 2 ani în oncologie și
hematologie pediatrică.
Curricula de oncologie și hematologie pediatrică a fost elaborată de
Societatea Internațională de Oncologie Pediatrică - Europa (SIOPE) și de
Societatea Europeană de Hematologie Pediatrică și Imunologie (ESPHI) în anul
2001 și revizuită de SIOPE în 2013.
În România specialitatea de Oncologie și hematologie pediatrică a fost
înființată prin Ordinul nr. 1109/2016 pentru modificarea Ordinului ministrului
sănătății publice nr. 1.509/2008
Curricula de pregătire în specialitatea Pediatrie, Oncologie și hematologie
pediatrică respectă cerințele documentelor Europene menționate, ceea ce permite
recunoașterea ei Uniunea Europeană
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de
învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului
de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de
formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare
cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din
secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de
pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul
gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al
activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a
curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire,
coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți
astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este
permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita
supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de
rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face
cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic
(titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific
modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice
de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul
respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea
tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției
activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor
îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele
profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate,
atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în
rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final
de modul.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Chirurgie și Ortopedie
Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 6
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 10
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE
ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
2 ani
...
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE
PEDIATRICĂ modulele: 1-7 (11- 17)
2 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
7
MODULUL 1 (11) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Oncologie generală și tumori
solide
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2 (12) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Radioterapie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 luna
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Modulul 3 (13) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Laborator de hematologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 4 (14)- Hematologie și oncologie
pediatrică
Hematologie non-malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Modulul 5 (15) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Hematologie malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 6 (16) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Transplant medular/celule stem
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7 (17) - Hematologie și oncologie
pediatrică
Tumori cerebrale
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Total ore pregătire teoretică Trunchiul de
Hematologie și oncologie pediatrică
400
Total ore pregătire practică Trunchiul de
Hematologie și oncologie pediatrică
3500
Total ore pregătire teoretică
1000
Total ore pregătire practică
8750
Structura programului:
I.
TRUNCHIUL COMUN DE PEDIATRIE: 3 ANI
Modulul 1 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.
...
2.
Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
4.
Febra la copil.
...
5.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.
...
6.
Bronșiolita acută.
...
7.
Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală - indicații.
...
8.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
9.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
10.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
11.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
12.
Anemiile hemolitice genetice.
...
13.
Anemiile hemolitice dobândite.
...
14.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
15.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
16.
Infecția de tract urinar.
...
17.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
18.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
19.
Sindromul nefrotic.
...
20.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic - sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge capilar.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
5.
Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
...
6.
Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.
...
7.
Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.
...
8.
Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient - sub supraveghere.
...
9.
Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.
...
10.
Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei - sub supravegherea coordonatorului.
...
11.
Administrarea de substanțe medicamentoase:
a.
oral.
...
b.
cutanat.
...
c.
intrarectal.
...
d.
în aerosoli.
...
e.
intraconjunctival.
...
f.
intramuscular, subcutanat, intradermic.
...
g.
intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.
...
h.
în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
12.
Efectuarea otoscopiei - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul
îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigatii și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente
în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice
și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei
multidisciplinare în evaluarea inițială
sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările
managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma
consultului interdisciplinar.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
9.
Obține abilități de comunicare cu
pacienții și aparținătorii.
Asistă la comunicarea diagnosticului, a
managementului ulterior al cazului,
obținerea consimțământului și comunicarea
veștilor proaste de către medicul
îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate
anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 2 - Urgențe:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 450
I.
Tematică ore curs.
1.
Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.
...
2.
Insuficiența respiratorie acută.
...
3.
Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.
...
4.
Șocul. Sindromul de deshidratare.
...
5.
Anafilaxia.
...
6.
Intoxicațiile acute.
...
7.
Hemoragia acută.
...
8.
Insuficiența cardiacă.
...
9.
Insuficiența hepatică.
...
10.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
11.
Coma și convulsiile.
...
12.
Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.
...
13.
Abordarea pacientului politraumatizat.
...
14.
Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
...
...
II.
Barem de activități practice:
1.
Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.
...
2.
Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.
...
3.
Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.
...
4.
Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.
...
5.
Calcularea medicației inotrop-vasoactive.
...
6.
Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.
...
7.
Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.
...
8.
Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.
...
9.
Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea copilului în stop
respirator și cardio- respirator și
cunoașterea manoperelor de resuscitare.
1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.
2. Asigură suportul vital de bază.
Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului
specialist/primar.
3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de
bază și avansat.
4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației
administrate în timpul resuscitării.
5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în
timpul resuscitării.
2.
Recunoașterea copilului critic și
inițierea măsurilor imediate.
1. Este capabil să recunoască pacientul critic.
2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul
specialist/primar.
3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului
specialist/primar.
3.
Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu
potențial de agravare.
1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.
2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală
severă.
4.
Cunoașterea criteriilor de internare în
spital. Alegerea secției unde va fi
internat copilul.
1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli
respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi
internat copilul.
3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.
Recomandări de tratament și urmărire la
domiciliu.
1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță
la domiciliu.
2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la
domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie
reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
...
Modulul 3 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică:
1.
Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.
...
2.
Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).
...
3.
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.
...
4.
Cefaleea și migrena.
...
5.
Sindromul hipoton la sugar și copil.
...
6.
Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).
...
7.
Fenomene paroxistice neepileptice.
...
8.
Epilepsia.
...
9.
Malformațiile SNC.
...
10.
Sindroamele ataxice.
...
11.
Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge - Weber).
...
12.
Paraliziile cerebrale.
...
13.
Boli neuro-musculare.
...
14.
Boli degenerative ale SNC.
...
15.
Afecțiuni cerebro-vasculare.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare - cu îndrumarea medicului coordonator.
...
2.
Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).
...
3.
Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.
...
4.
Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.
...
5.
Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.
...
6.
Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.
...
7.
Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.
...
8.
Alcătuirea planului de investigații în ataxii.
...
9.
Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.
...
10.
Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.
...
11.
Puncția lombară - noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
...
–
Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
...
–
Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
...
–
Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
...
–
Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
...
–
Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
...
–
Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
...
–
Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
...
...
Modulul 4 - Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.
...
2.
Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).
...
3.
Dizabilitatea intelectuală.
...
4.
Tulburările de somn la copil și adolescent.
...
5.
Tulburările de alimentație.
...
6.
Tulburările de anxietate la copil și adolescent.
...
7.
Depresia și riscul suicidar.
...
8.
Tulburările de spectru autist.
...
9.
Abuzul la copil și adolescent.
...
10.
Tulburările psihotice.
...
11.
Tulburări psihice în bolile somatice.
...
12.
Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
2.
Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.
...
3.
Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
4.
Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.
...
5.
Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.
...
6.
Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.
...
...
III.
Obiective specifice
–
Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
...
–
Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.
...
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
...
–
Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
...
–
Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
...
–
Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
...
–
Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
...
...
Modulul 5 - Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Traumatismele majore și politraumatismul.
...
2.
Arsurile.
...
3.
Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.
...
4.
Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.
...
5.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
6.
Hernia ombilicală.
...
7.
Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.
...
8.
Megacolonul congenital aganglionar și secundar.
...
9.
Malformațiile anorectale.
...
10.
Hernia inghinală și hidrocelul.
...
11.
Invaginația intestinală.
...
12.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
13.
Herniile diafragmatice.
...
14.
Peritonitele primitive și secundare.
...
15.
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.
...
16.
Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).
...
17.
Litiaza urinară la copil.
...
18.
Varicocelul.
...
19.
Fimoza și hipospadiasul.
...
20.
Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.
...
21.
Coalescența labială și imperforația himenală.
...
22.
Torsiunea anexială la copil.
...
23.
Tumori ovariene.
...
24.
Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.
...
25.
Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a.
Piciorul strâmb congenital.
...
b.
Deformările membrelor inferioare.
...
c.
Patologia genunchiului.
...
d.
Osteocondritele.
...
e.
Displazia luxantă de șold.
...
f.
Pronația dureroasă a cotului.
...
g.
Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
...
h.
Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
...
i.
Torticolisul congenital.
...
j.
Traumatismele musculo-scheletale.
...
k.
Luxații, entorse, fracturi.
...
l.
Osteomielita și osteocondrita septică.
...
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea tehnicilor de asepsie.
...
2.
Hemostaza plăgilor.
...
3.
Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.
...
4.
Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.
...
5.
Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.
...
6.
Tehnica tușeului rectal.
...
7.
Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.
...
8.
Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.
...
9.
Tratamentul local și sutura plăgilor.
...
10.
Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Recunoașterea marilor sindroame asociate
politraumei (hemoragic, sindromul de
iritație peritoneală).
1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.
2. Să participe la planul de investigații.
3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.
Cunoașterea tipurilor de arsuri și a
tratamentului de bază al acestora.
1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile
evolutive (inclusiv potențialele complicații).
2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de
grad I/II.
3.
Cunoașterea cauzelor hemoragiei
digestive pe grupe de vârstă.
1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații.
2. Să propună un plan terapeutic.
4.
Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor
digestive pe grupe de vârstă.
1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor
digestive.
2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate.
3. Să enunțe principii de tratament.
5.
Cunoașterea simptomatologiei clinice și
a metodelor diagnostice utilizate în
stenoza hipertrofică de pilor.
1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a
pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și
acido-bazică).
2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor
la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice
de pilor).
6.
Cunoașterea elementelor de diagnostic
clinic al herniei ombilicale și metodele
terapeutice utilizate.
Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale
și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.
Recunoașterea abdomenului acut
(sindromul de iritație peritoneală).
1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și
posibilitățile evolutive.
2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul
dureros acut.
3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele
imagistice în cazul unui abdomen acut
4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.
Recunoașterea tipului de malformație
anorectală (joasă sau înaltă) și
descrierea principiilor de tratament.
1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru
evaluarea patologiei malformative.
2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen
lung și scurt ale tratamentului.
9.
Cunoaște tabloul clinic și modalitățile
diagnostice ale megacolonului congenital
aganglionar, precum și principiile de
tratament chirurgical în boala
Hirschprung.
1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar
la copil.
2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.
3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea
acesteia
10.
Cunoaște simptomatologia clinică a
tipurilor de persistență a canalului
peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel,
chist de cordon).
1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia.
2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de
taxis pentru reducerea herniei.
3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și
momentul acestuia.
11.
Recunoașterea sindromului ocluziv la
sugar sau copil și a cauzelor
invaginației intestinale la această
vârstă.
1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe
grupe de vârstă.
2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația
intestinală.
3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect
terapeutic.
12.
Recunoașterea simptomatologiei clinice
și a diagnosticului imagistic al
enterocolitei ulcero-necrotice.
1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-
necrotice (Bell).
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al
pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.
3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a
pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.
Înțelegerea modificărilor anatomo-
patologice din herniile diafragmatice
congenitale și a consecințelor acestora.
1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un
caz de hernie diafragmatică.
2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice
congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție,
morbiditate, complicații).
14.
Recunoaște abdomenul acut (sindromul de
iritație peritoneală) și cauzele
acestuia.
1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită
secundară la copil.
2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice
(imagistice și de laborator).
3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat,
sub îndrumare.
15.
Cunoaște principiile de tratament
chirurgical al celor mai frecvente tumori
ale copilăriei.
1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate
într-un caz de patologie tumorală.
2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri
postoperatorii.
3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția
pacientului.
16.
Cunoașterea fiziopatologiei
ureterohidronefrozei și a refluxului
vezico-ureteral și a consecințelor
acestora asupra aparatului reno- urinar.
1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice
în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea
pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.
Cunoașterea simptomatologiei și a
complicațiilor litiazei urinare la copil.
1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și
imagistice în diagnosticul litiazei urinare.
2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea
pacienților cu litiază urinară.
18.
Recunoașterea simptomatologiei clinice a
varicocelului.
1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului
(clasificare).
2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale
în varicocel.
19.
Recunoașterea fimozei. Diagnosticul
clinic al hipospadiasului.
1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/
aderențele balano-prepuțiale.
2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea
cu alte malformații.
3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al
hipospadiasului.
20.
Recunoașterea criptorhidiei (testiculul
necoborât) și semnificația acesteia.
1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul
necoborât și de testiculul retractil.
2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea
copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin
rezonanță magnetică, laparoscopie).
3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament
(hormonal, chirurgical).
21.
Recunoașterea simptomatologiei acute în
sindromul de scrot acut și a gravității
acesteia.
1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida,
trauma).
2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și
valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).
3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.
Recunoașterea coalescenței labiale și a
simptomatologiei imperforației himenale.
1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea
fetiței cu coalescența labiilor.
2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și
importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în
imperforația himenală.
23.
Recunoașterea abdomenului acut -
(torsiunea anexială) la copil.
1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea
pacientei cu torsiune anexială.
2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii
anexiale.
24.
Cunoașterea principalelor formațiuni
ovariene prezente la vârsta copilăriei
(benigne sau maligne).
1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și
imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.
2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul
formațiunii tumorale.
25.
Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare
infecțioase la copil (inclusiv
modalitățile evolutive și indicațiile
tratamentului chirurgical: drenaj pleural
pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).
1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia
supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie
minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).
2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator +
imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită
manopere chirurgicale.
...
Modulul 6 - Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).
...
2.
Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.
...
3.
Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
...
4.
Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.
...
5.
Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.
...
6.
Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.
...
7.
Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.
...
8.
Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.
...
9.
Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.
...
10.
Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.
...
11.
Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.
...
12.
Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.
...
13.
Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.
...
14.
Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.
...
15.
Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.
...
16.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
17.
Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
...
18.
Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.
...
19.
Insuficiența renală acută la nou-născut.
...
20.
Ambiguitatea genitală la nou-născut.
...
21.
Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.
...
22.
Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.
...
23.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
...
24.
Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.
...
25.
Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.
...
26.
Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.
...
27.
Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.
...
28.
Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) - etiologie, diagnostic și tratament.
...
29.
Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.
...
30.
Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Reanimarea neonatală.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Tehnici de alimentație.
...
5.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.
...
6.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.
...
7.
Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.
...
8.
Puncția lombară - asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.
...
9.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - asistare și efectuare pe manechin.
...
10.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
11.
Fototerapia.
...
12.
Indicațiile exsanguinotransfuziei.
...
13.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
14.
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.
...
15.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
16.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.
...
17.
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.
...
18.
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.
...
19.
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.
...
20.
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și
examenul obiectiv complet pe aparate și
sisteme.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă
gestațională de 32 săptămâni sau peste.
2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe
medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente
în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice
și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din
spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire
(inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul
îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea
diagnosticului pozitiv.
8.
Obține abilități de comunicare cu
pacienții și aparținătorii. Asistă la
comunicarea diagnosticului, a
managementului ulterior al cazului,
obținerea consimțământului și comunicarea
veștilor proaste de către medicul
îndrumător.
1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu
pacientul sau aparținătorii.
2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate
anterior cu medicul îndrumător.
...
Modulul 7 - Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425
I.
Tematică ore curs.
1.
Imunizări active și pasive.
...
2.
Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.
...
3.
Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.
...
4.
Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior- gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.
...
5.
Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.
...
6.
Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).
...
7.
Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.
...
8.
Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).
...
9.
Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).
...
2.
Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.
...
3.
Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.
...
4.
Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.
...
5.
Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.
...
6.
Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.
...
7.
Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.
...
8.
Recoltarea secreției conjunctivale.
...
9.
Recoltarea secreției nazale.
...
10.
Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).
...
11.
Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.
...
12.
Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.
...
13.
Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.
...
14.
Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul
obiectiv ținând cont de specificul
epidemiologic al bolilor infecto-
contagioase.
Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv
complet.
2.
Cunoaște noțiunile specifice de triaj și
izolare în principalele boli infecțioase
ale copilului.
Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și
criteriile după care se efectuează aceasta.
3.
Cunoaște măsurile de profilaxie a
transmiterii bolilor infecțioase.
Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii
principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere
(respiratorii, digestive).
4.
Participă la elaborarea planului de
investigații împreună cu medicul
îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de
investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul
medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului
împreună cu medicul îndrumător.
Discută semnificația investigațiilor
paraclinice.
Discută cu medicul îndrumător
diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele
investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului
îndrumător.
b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale
și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor
acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și
a planului terapeutic.
6.
Participă la elaborarea planului de
tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor
de investigații și tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un
plan terapeutic.
3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de
primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.
Efectuează manopere diagnostice și
terapeutice corespunzătoare baremului de
activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități
practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului
îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul
de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.
Monitorizează evoluția pacientului și o
prezintă medicului îndrumător în cadrul
vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a
antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele
investigațiilor.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în
FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea
medicală sub supervizarea medicului
îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la
externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
...
Modulul 8 - Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150
I.
Tematică ore curs.
1.
Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.
...
2.
Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.
...
3.
Principalele categorii de boli genetice:
–
Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.
...
–
Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
...
–
Ereditatea poligenică-multifactorială.
...
–
Bolile mitocondriale.
...
...
4.
Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.
...
...
II.
Barem de activități practice.
1.
Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.
...
2.
Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.
...
3.
Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.
...
4.
Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.
...
5.
Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.
...
...
III.
Obiective specifice:
–
cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
...
–
cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
...
–
recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
...
–
recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
...
–
capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.
...
...
IV.
Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
–
să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
...
–
să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
...
–
să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
...
–
să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
...
–
să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
...
–
să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
...
...
Modulul 9 - Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300
I.
Tematică ore curs.
1.
Noțiuni radioimagistice de bază - principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.
...
2.
Noțiuni de radioprotecție - Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.
...
3.
Semiologie radioimagistică.
...
4.
Imagistica în urgențele pediatrice.
...
5.
Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).
...
6.
Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).
...
7.
Imagistica afecțiunilor reno-urinare.
...
8.
Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).
...
9.
Imagistica afecțiunilor neurologice.
...
10.
Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.
...
...
II.
Baremul activităților practice.
1.
Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.
...
2.
Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.
...
3.
Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.
...
4.
Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.
...
5.
Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.
...
6.
Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.
...
7.
Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.
...
8.
Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.
...
9.
Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
...
10.
Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.
...
11.
Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.
...
12.
Indicațiile imagistice în fibroza chistică.
...
13.
Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.
...
14.
Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.
1.
Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
...
2.
Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).
...
3.
Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.
...
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE
Cunoașterea indicațiilor imagistice în
diferitele tipuri de urgențe:
I. Urgențe cranio-cerebrale
II. Urgențe vertebromedulare
III. Urgențe toracice
IV. Urgențe abdominale
V. Inghino-scrotal
VI. Părți moi/musculoscheletale
VII. Vascular
Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și
principalele modificări detectate:
1. Traumatism craniocerebral.
2. Encefalita/meningoencefalita.
3. AVC ischemic/hemoragic.
4. Sindrom convulsiv.
5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian).
6. Traumatism vertebral cu risc.
7. Deficit neurologic brusc instalat.
8. Traumatism toracic.
9. Pneumotorace/Pneumomediastin.
10. Trombembolism pulmonar.
11. Hernia diafragmatică.
12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie.
13. Corp străin.
14. Traumatism abdominal.
15. Pneumoperitoneu.
16. Apendicita.
17. Diverticulita Meckel.
18. Invaginația interstinală.
19. Peritonita.
20. Ocluzia intestinală/Volvulus.
21. Hemoragia digestivă
22. Enterocolita ulceronecrotică.
23. Torsiunea de ovar.
24. Piosalpinx.
25. Torsiunea testiculară.
26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură).
27. Hernia inghinală încarcerată.
28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian.
29. Ruptura musculară.
30. Tromboza venoasă profundă.
31. Anevrism/Disecție arterială.
2.
IMAGISTICA TORACELUI
I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
toracice la copil și a elementelor
normale ale acesteia. Cunoașterea
principalelor entități patologice
specifice vârstei pediatrice detectabile
pe radiografia toracică.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
toracice, a rolului pe care aceasta îl
poate avea în diagnosticul și
monitorizarea proceselor de condensare și
a colecțiilor pleurale.
III. Cunoașterea indicațiilor computer
tomografiei în patologia toracică.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor
RM toracice.
2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele,
pneumomediastinul și pneumoperitoneul.
3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni
care produc detresă respiratorie.
4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni
pulmonare inflamatorii/infecțioase:
bronșiolita
pneumonia interstițială
pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și
etiologie)
colecții pleurale
TBC
fibroză chistică
5. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate
afecțiunilor cardiace.
6. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al
proceselor de condensare.
7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în
afecțiunile toracice.
8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în
afecțiunile toracice.
3.
IMAGISTICA ABDOMENULUI
I. Dobândirea de noțiuni de semiologie
radioimagistică abdominală.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei
abdominale pe gol la copil și
identificarea principalelor entități
patologice.
III. Cunoașterea indicațiilor și
contraindicațiilor administrării de
substanță de contrast orală la pacienții
pediatrici.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei
abdominale și a aspectelor ecografice
normale și patologice.
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în
patologia digestivă pediatrică (cele mai
frecvente afecțiuni).
1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a
nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei
intestinale, etc.
3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile
administrării de substanță de contrast orală la copil.
4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în
patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală:
- a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai
frecvent întâlnite);
- ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la
entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile
aparatului digestiv.
4.
IMAGISTICA RENOURINARĂ
I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei
micționale, ale ecografiei renale
(inclusiv urosonografia), scintigrafiei
renale și a URO- RM.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei,
ale RM și CT în tumorile renale.
1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare
și indicațiile imagistice ale acestora.
2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor
urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării
dilatărilor căilor urinare).
3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare
înalte și joase.
4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să
cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul
urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului
vezico-ureteral.
5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele
normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care
sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT).
6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în
managementul afecțiunilor pediatrice.
7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul
pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și
aspectele imagistice ale acestora.
5.
IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în displazia de dezvoltare a șoldului.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în cele mai frecvente afecțiuni
osteoarticulare.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în artrita juvenilă idiopatică.
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice
în leziunile osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice
ce determină afectare osoasă.
1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și
să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și
monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii
și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural,
apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita,
artrita/osteoartrita septică.
3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ,
stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru
diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare
osoasă.
6.
NEURORADIOLOGIE
I. Cunoașterea rolului ecografiei
transfontanelare la nou născut și sugar.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor
imagistice (ecografie, RM, CT) în cele
mai frecvente afecțiuni neurologice.
1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei
germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații
cerebrale.
2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH.
3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/
encefalită/meningoencefalită.
4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale.
5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.
ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE
METABOLISM
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice
din patologia endocrină pediatrică.
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice
ale celor mai frecvente boli genetice și
de metabolism.
1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație
pentru RM hipofizar.
2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice
situațiile în care sunt necesare investigații complementare
(scintigrafie).
3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să
identifice situațiile în care sunt necesare investigații
complementare (ecografie/RM).
4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice
situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT).
5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să
identifice situațiile în care sunt necesare investigații
complementare.
6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.
...
Modulul 10 - Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300
I.
Tematică ore curs.
1.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
2.
Obezitatea.
...
3.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
4.
Sindromul de vărsături.
...
5.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
6.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
7.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
8.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
9.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
10.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
11.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
12.
Tulburări de ritm și conducere.
...
13.
Deficite imune, genetice și dobândite.
...
14.
Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.
...
15.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
16.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
17.
Enurezisul.
...
18.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
19.
Hematuria.
...
20.
Proteinuria.
...
21.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
22.
Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală - dializa.
...
23.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
24.
Bolile genetice de metabolism.
...
25.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
26.
Diabetul zaharat la copil.
...
27.
Cetoacidoza și coma diabetică.
...
28.
Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.
...
...
II.
Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).
1.
Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.
...
2.
Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.
...
3.
Efectuarea abordului intraosos.
...
4.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - sub supraveghere.
...
5.
Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.
...
6.
Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).
...
7.
Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.
...
8.
Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.
...
9.
Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare - sub supraveghere.
...
10.
Efectuarea otoscopiei.
...
11.
Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) - sub supraveghere.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinică a pacientului.
1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate.
2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.
4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații.
4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.
Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.
1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.
...
...
II.
TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ: 2 ANI
Modulul 1 (11) - ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENT
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
Tematică curs:
1.
ONCOLOGIE GENERALĂ:
Oncologie pediatrică și oncologie generală. Istoric, definiție.
...
1.2.
Bazele științifice ale oncologiei pediatrice
1.2.1.
Epidemiologia cancerelor la copil; date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală
...
1.2.2.
Etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu; Valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului
...
1.2.3.
Cancerele copilului și ereditatea. Bazele genetice și moleculare ale cancerelor copilului.
...
1.2.4.
Biologia cancerului: biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei - structura, organizarea, expresia și reglarea genelor - ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia - cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară - tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale
...
1.2.5.
Imunologie tumorală în cancerele copilului: componentele umorale și celulare ale sistemului imun; acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun; interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorii
...
1.2.6.
Trialuri clinice în oncologie. Design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competențe; criteriile pentru definirea răspunsului la tratament; instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; evaluarea și gradarea toxicității; rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică - obținerea consimțământului informat al pacienților; cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor
...
...
1.3.
Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne
1.3.1.
Diagnostic patologic în malignitățile copilului. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară: examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer - cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților; rolul markerilor; Nomenclatura și clasificarea tumorilor.
...
1.3.2.
Proceduri de stadializare: sistemele de stadializare; modalitățile practice de stadializare; indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților; aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.
...
1.3.3.
Evaluarea clinică și diagnosticul diferențial la copilul suspect de cancer.
...
1.3.4.
Tratamentul chirurgical în oncologie: cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament - indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia; cunoașterea complicațiilor postoperatorii
...
1.3.5.
Chimioterapia citostatică: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei maligne și în cazul recidivelor; utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici; aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ.
...
1.3.6.
Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; asocierile terapeutice cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia genică).
...
1.3.7.
Tratament suportiv și paliativ: semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora; semnificația și indicațiile terapiei paliative; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali
1.3.7.1.
Tratament suportiv:
1.3.7.1.1.
Greața și voma: etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune - farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practică curentă
...
1.3.7.1.2.
Infecțiile și neutropenia; principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și neutropeniei febrile; tratarea și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici.
...
1.3.7.1.3.
Anemia - indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; utilizarea adecvată a eritropoetinaei
...
1.3.7.1.4.
Trombocitopenia - indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară.
...
1.3.7.1.5.
Mucozita - diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice - tratamentul mucozitei
...
1.3.7.1.6.
Colecțiile maligne: semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice
...
1.3.7.1.7.
Extravazarea - diagnosticul și tratamentul extravazării.
...
1.3.7.1.8.
Urgențele oncologice: prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune mediastinală, medulară, HIC); diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii.
...
1.3.7.1.9.
Sindroamele paraneoplazice - tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.
...
1.3.7.1.10.
Suportul nutrițional - indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral.
...
...
1.3.7.2.
Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali
...
1.3.7.3.
Durerea: evaluarea localizării și severității durerii; cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS; farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice; tratarea durerii cu metodele disponibile
...
1.3.7.4.
Alte simptome: paliatia diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratarea.
...
...
1.3.8.
Comunicarea cu pacientul și familia acestuia.
...
1.3.9.
Reabilitarea: rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator - rolul terapiei ocupaționale
...
1.3.10.
Particularități ale malignităților la sugar.
...
1.3.11.
Particularități ale malignităților la adolescent și adultul tânăr.
...
1.3.12.
Suportul psihologic și psihiatric al copilului cu cancer și familiei sale.
...
1.3.13.
Considerații etice în oncologia pediatrică
...
1.3.14.
Efecte secundare tardive ale cancerului la copil și tratamentul lor
...
1.3.15.
Aspecte educaționale la copilul cu cancer
...
...
2.
MANAGEMENTUL ȘI TRATAMENTUL TUMORILOR SOLIDE CU DIFERITE LOCALIZĂRI:
2.1.
Retinoblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificări stadiale și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică.
...
2.2.
Tumori hepatice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.3.
Nefroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.4.
Neuroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.5.
Rabdomiosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.6.
Sarcoamele non-rabdomiosarcomatoase: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.7.
Sarcomul Ewing: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.8.
Osteosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.9.
Tumori cu celule germinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.10.
Tumori endocrine: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
2.11.
Cancere rare Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.
...
...
I.
Barem de activități practice
1.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere
...
2.
Efectuarea puncției medulare
...
3.
Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia - asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere
...
4.
Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.
...
5.
Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine
...
6.
Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)
...
7.
Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului informat și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
...
8.
Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă
...
9.
Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignă
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de malignitate
2. Recunoaste principalele semne de debut in tumorile maligne.
2.
Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice tumora maligna
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet.
2. Este capabil să recunoască urgentele oncologice (sd.HIC, compresie mediastonala/spinala)
3
Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii.
1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa.
3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii.
4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5
Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6
Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice
1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic
2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in, să le explice pacienților și aparținătorilor.
3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8.
Monitorizează evoluția pacientilor cu tumori maligne, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.
Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10
Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11.
Participă la elaborarea planului de tratament oncologic multimodal împreună cu medicul îndrumător. Participă la elaborarea planului de tratament citostatic împreună cu medicul îndrumător.
1.Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament nationale/internationale pentru orice malignitate.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic multimodal
3. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan de tratament citostatic in functie de particularitatile cazului de tratat si ale pacientului
12
Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul complet de tratament citostatic
1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
13.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice
4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14.
Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.
1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului.
2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare
3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15
Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător.
2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
* NB: Stagiul ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENT se va desfășura într-un centru de oncologie-hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca - UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria " - Institutul Regional de Oncologie Iași - UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara
...
Modului 2 (12): Radioterapie oncologică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 150
I.
Tematica curs:
1.
Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului
...
2.
Surse de radiații:
...
3.
Noțiuni de radiologie;
...
4.
Tehnici de iradiere
...
7.
Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent
...
8.
Efecte secundare acute și tardive ale radioterapiei la copil
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică: Plan de tratament; Iradierea externă exclusiva; Iradierea externă postoperatorie; Tehnica iradierii; Indicația radioterapiei în principalele localizări
...
2.
Radioterapia tumorilor cerebrale: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică în funcție de tipul tumorii
...
4.
Radioterapia limfoamelor maligne: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică; Efecte secundare la copil
...
5.
Radioterapia neoplasmelor ovariene: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicație terapeutică
...
6.
Radioterapia seminoamelor testiculare - Iradierea subdiafragmatică - Iradierea supradiafragmatică - Plan de tratament - Tehnica iradierii. Indicația terapeutică
...
7.
Radioterapia sarcoamelor de țesuturi moi: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică
...
8.
Radioterapie metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Cunoasterea rolului radioterapiei in cadrul tratamentului multimodal al tumorilor solide la copil
1. Cunoasterea principiilor de tratament radiologic in oncologie
2.
Locul radioterapiei in tratamentul multimodal al tumorilor solide la copil
Cunoasterea indicatiilor de radioterapie in cadrul tratamentului multimodal in tumorile solide ale copilului
3
Principiile planului de tratament radiologic (pozitionare, dozimetrie, dozele optimale tumoricide)
Cunoasterea etapelor elaborarii unui plan de radioterapie intr-o tumora solida .
4
Efectele secundare acute ale radioterapiei
Cunoasterea efectelor secundare acute ale radioterapiei si managementul acestora
5
Efectele secundare tardive ale radioterapiei la copil
Cunoaste efectele secundate tardive ale radioterapiei si managementul acestora
6
Monitorizează evoluția pacientului in cursul radioterapiei și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate
1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada radioterapiei
2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
7.
Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
8.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul radioterapiei
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul radiologic
2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale radioterapiei în vederea obținerii consimțământului informat
9
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător.
2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-radioterapie
*NB: Stagiul de RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ se va desfășura în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" București - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" - UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, Institutul Oncologic Iași - UMF "Grigore Popa
...
Modulul 3 (13): Laborator de hematologie
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematica curs:
1.
Transfuzia de sânge
a.
Produse sanguine utilizate în terapia transfuzională
...
b.
Testarea compatibilității
...
c.
Efectele adverse ale transfuziei sanguine
...
...
2.
Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic, numărătoarea de reticulocite, IPF - interpretare rezultate în afecțiuni hematologice non-maligne
...
3.
Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic - interpretare rezultate în afecțiuni hematologice maligne
...
4.
Examenul morfologic al MO, LCR (include abilitatea de a interpreta, dar nu neapărat și de a raporta rezultatele - pregătire în cadrul programului plus evaluarea abilităților cerute)
...
5.
Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție
...
6.
Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție
...
7.
Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism
...
8.
Histochimie/imunohistochimie - evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie
...
9.
Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice
...
10.
Trombofilia și monitorizare tratament anticoagulant
...
11.
Electroforeza hemoglobinei, monitorizare tratament chelator
...
12.
Tipizarea HLA
...
13.
Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice - interpretare teste
...
14.
Teste pentru imunosupresie; monitorizarea imunosupresiei postransplant
...
15.
Teste pentru diagnostic și monitorizare infecții bacteriene, fungice, virale
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Hemograma completa, formula leucocitară - metodologie, interpretare rezultate
...
2.
Numărătoare de reticulocite - metodologie, interpretare rezultate
...
3.
Fracție trombocite imature - metodologie, interpretare rezultate
...
4.
Examen flowcitometric - sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian - metodologie, interpretare rezultate
...
5.
Examen citogenetic și FISH (fluorescence in-situ hybridization) - metodologie, interpretare rezultate
...
6.
Examen biologie moleculară - metodologie, interpretare rezultate
...
7.
Examen morfologic măduvă osoasă - metodologie, interpretare rezultate
...
8.
Examen histopatologic și imunohistochimic - biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală - metodologie, interpretare rezultate
...
9.
Electroforeza hemoglobinelor - metodologie, interpretare rezultate
...
10.
Teste de hemostază și tromboză - metodologie, interpretare rezultate
...
11.
Teste specifice pentru trombofilie - metodologie, interpretare rezultate
...
12.
Determinare grup sanguin - metodologie, interpretare rezultate
...
13.
Determinare HLA - metodologie, interpretare rezultate
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Cunoaste tehnicile de laborator specifice afectiunilor hematologice si oncologice
Sustine diagnosticul prin paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential. Interpreteaza teste sanguine: hemograma, formula leucocitara, reticulocite, probe hemostaza, teste grup sanguin, teste HLA, aspirat medular, electroforeza hemoglobinei, examen histopatologic, examen flow-citometric in leucemii acute, teste genetice
2.
Participa la elaborarea planul complet de investigații impreuna cu medicul indrumator
Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate.
3.
Interpreteaza rezultatele investigatiilor specifice
Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
4.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.
Abordeaza multidisciplinar cazurile hemato- oncologice complexe.
Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.
Completeaza fara supervizare documentele medicale.
Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
7.
Utilizeaza ghidurile de practică medicală
Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.
NB: Stagiul de LABORATOR DE HEMATOLOGIE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Inst. Clinic Fundeni - UMF Carol Davila, București; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara SCUC "Sf. Maria" - Institutul Regional de Oncologie Iași - UMF "Grigore T. Popa" Iași;
...
Modulul 4 (14): Hematologie non-malignă
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematica curs:
1.
Hematologie neonatală
1.1.
Hematopoieza normală; Anemia la nou-născut; Boala hemolitică a noului-născut
...
1.2.
Hemostaza la nou-născut; Afecțiuni hemoragice al nn; Afecțiuni trombotice ale nn
...
...
10.
Sindroame de insuficiență medulară
2.1.
Anemii aplastice congenitale
...
2.2.
Anemii aplastice dobândite
...
...
11.
Anomalii ale producției de eritrocite
3.1.
Anemia feriprivă;
...
3.2.
Anemii sideroblastice;
...
3.3.
Porfirii
...
...
12.
Anemii hemolitice:
4.1.
Anemii hemolitice autoimune;
...
4.2.
Anemii hemolitice prin anomalii de membrane eritrocitară;
...
4.3.
Anomalii hemolitice prin deficite enzimatice
...
...
13.
Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice
...
14.
Afecțiuni ale sistemului fagocitic.
6.1.
Anomalii cantitative ale leucocitelor;
...
6.2.
Anomalii calitative ale leucocitelor
...
...
15.
Imunodeficiențe primare.
1.1.
Răspunsul imun: ontogenia limfocitelor; splina; activarea limfocitelor B, activarea limfocitelor T;
...
1.2.
Sindroame de imunodeficiență primară
...
...
16.
Afecțiuni ale hemostazei
8.1.
Hemostaza normală: structura trombocitului; peretele vascular; coagularea; fibrinoliza
...
8.2.
Trombocitopenii și trombopatii congenitale și dobândite
...
8.3.
Hemofilii și boala von Willebrand
...
8.4.
Trombofilii ereditare și dobândite
...
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Examen clinic complet cu recunoașterea semnelor și simptomelor caracteristice diverselor afecțiuni congenitele non-maligne (sindroame de insuficiență medulară, talasemie, imunodeficiențe etc)
...
2.
Metodologie de efectuare și interpretare rezultate teste hematologice, în raport cu vârsta pacientului
...
3.
Metodologie de efectuare și interpretare puncție medulară și biopsie osoasă
...
4.
Interpretare teste monitorizare (paraclinice, imagistice etc) specifice diverselor afecțiuni non-maligne
...
5.
Metodologie administrare produse sanguine
...
6.
Metodologie administrare terapie substitutivă cu factori antihemofilici, imunoglobuline și medicație chelatoare de fier
...
7.
Metodologie administrare factori de creștere granulocitari
...
8.
Metodologie administrare și monitorizare terapie anticoagulantă
...
9.
Metodologie administrare și monitorizare terapie imunosupresivă (corticoterapie, globulină antitimocitară, ciclosporină, tacrolimus, micofenolat mofetil etc)
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.Stabileste diagnosticul pozitiv si stadial in afectiunile hematologice non-maligne
Sustine diagnosticul prin metode clinice si paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential in sindroame anemice, anomalii de hemostaza si coagulare, afectiuni ale leucocitelor, imunodeficiente.
2. Elaboreaza planul complet de investigații
Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate in afectiunile hematologice non-maligne
3. Elaboreaza planul complet de management multimodal
Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5. Abordeaza multidisciplinar cazurile complexe sau rare.
Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate
1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada terapiei specifice
2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
7. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul terapiei specifice
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul specific
2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale terapiei specifice în vederea obținerii consimțământului informat
9.Completeaza fara supervizare documentele medicale.
Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
10.Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.
1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului.
2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv in bolile cronice.
3. Coopereaza la efectuarea sfatului genetic in afectiunile specifice (talasemie, hemofilii, sferocitoza ereditara, sindroame de insuficienta medulara, etc)
3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului cu boala cronica la reteaua medicala de adulti.
11.Utilizeaza ghidurile de practică medicală
Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.
* NB:
Stagiul de HEMATOLOGIE NON-MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca - UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" - UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara
...
Modulul 5 (15): Hematologie malignă
Nr. ore curs: 110
Nr. ore practică: 850
I.
Tematica curs:
1.
Epidemiologia leucemiei la copil
...
2.
Bazele etiopatogenice ale leucemogenezei
...
3.
Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne
...
4.
Leucemia sugarului și copilului mic.
...
5.
Leucemiile acute limfoblastice
...
6.
Leucemiile acute mieloblastice
...
7.
Leucemia granulocitară cronică la copil
...
8.
Principiile generale ale abordării comprehensive terapeutice ale leucemiei copilului.
...
9.
Mielofibroza idiopatică.
...
10.
Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative
...
11.
Limfomul Hodgkin
...
12.
Limfoamele maligne non-Hodgkiniene
...
13.
Histiocitozele
...
14.
Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență
...
15.
Asistență psihosocială a copilului cu leucemie și a familiei.
...
16.
Considerații etice privind studiile și trialurile clinice.
...
17.
Transplantul de CSH în leucemia copilului.
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Efectuează abord venos periferic
...
2.
Efectuează puncție medulară aspirativă
...
3.
Efectuează biopsie osoasă
...
4.
Efectuează puncție rahidiană cu administrare de citostatice
...
5.
Efectuează puncție pleurală
...
6.
Efectuează paracenteza
...
7.
Știe să utilizeze cateter venos central și cateter cu cameră implementabilă
...
8.
Știe să interpreteze CT, RMN, PET-CT
...
9.
Știe să utilizeze monitor pentru funcțiile vitale, infuzomate și seringomate
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv
a. Este capabil să efectueze singur anamneza și examenul clinic și să le redacteze în FOCG
b. Poate să recunoască un caz grav și să anunțe medicul îmdrumător
2
Cunoașterea sindroamelor clinice sugestive pentru diagnosticul hemopatiilor maligne
a. Recunoaște sindromul hepato-spleno-adenomegalic si situațiile în care apare
b. Diferențează sindroamele purpurice și descrie adenopatiile localizate sau generalizate
3
Elaborează un plan de investigații și consulturi obligatorii pentru diagnostic și stadializare
a.Indică investigații biologice obligatorii
b.Insoțește pacientul la consulturi interdisciplinare
c.Pregătește pacientul pentru investigații și comunică aparținătorilor cerințele care trebuiesc respectate
d.Interpretează investigațiile biologice, imagistice și consulturile
e.Completează în FOCG și online cererile pentru efectuarea investigațiilor
4
Stabilește diagnosticul pozitiv și stadializează cazul
a. Interpretează rezultatele investigațiilor, le comunică medicului îndrumător și notează în FOCG
b. Stabilește împreună cu medicul îndrumător diagnosticul pozitiv și diferențial
c. Stadializează cazul conform ghidurilor internaționale
d.Participă alături de medicul îndrumător la discuția cu familia atunci când se comunică diagnosticul de certitudine
5
Cunoaște diagnosticele diferențiale clinice și paraclinice
a.Poate argumenta singur diagnosticele diferențiale
6
Alege un plan terapeutic individualizat fiecărei afecțiuni și stadiului acesteia în conformitate cu protocoalele internaționale
a. După alegerea unui protocol terapeutic (impreună cu medicul îndrumător) îl atașează în FOCG
b. Poate să prescrie medicația citostatică și suportivă pe care o supune avizării medicului îndrumător anterior inițierii tratamentului
c. Explică familiei efectele adverse ale terapiei, regimul alimentar de respectat, condițiile de izolare și igienă
d.Obține consimțământul familiei pentru inițierea tratamentului citostatic și/sau al transfuziilor cu produse de sânge și-l atașează în FOCG
e. Consultă zilnic pacienții repartizați, notează evoluțiile și comunică superiorilor modificările apărute
f. Măsoară parametrii vitali (puls, TA, respirație) și efectuează bilanțul hidric notându-le în FOCG
7
Să cunoască medicația citostatică din punct de vedere al indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse
a. Cunoaște modul de administrare al citostaticelor uzuale și asistă la administrarea acestora verificând doze și ritm de administrare
b. Recunoaște eventualele efecte alergice sau alte evenimente apărute și raportează imediat medicului îndrumător
8
Să cunoască terapia suportivă (antiemetică, antiinfecțioasă, cu produse de sânge, factori de creștere, etc)
a. Cunoaște indicațiile transfuziilor cu produse de sânge, limitele la care acestea se impun și cantitățile necesare de la caz la caz
b. Cunoaște dozele și preparatele antiemetice adjuvante
c.Supraveghează întreținerea cateterelor venoase centrale și periferice
d.Este capabil să prescrie medicație antibiotică/antifungică empirică conform ghidurilor interne
9
Să cunoască eventualele complicații ale bolii (sindromul de liză tumorală, sindromul de venă cavă superioară)
a. Este capabil să prescrie medicație profilactică pentru sindromul de liză tumorală, hemolize, edem cerebral, insuficiență renală toxică, etc.
b. Sesizează complicațiile (extravazare, reacții alergice, deshidratare, mucozită, etc) și informează medicul îndrumător
c.Redactează bilet de ieșire, scrisoare medicală și o supune avizării medicului îndrumător
* NB: Stagiul de HEMATOLOGIE MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni - UMF Carol Davila, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca - UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria " - UMF "Grigore T. Popa" Iași; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara
...
Modulul 6 (16): Transplant medular/celule stem
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematica curs:
Modulul 6 - Transplantul de celule stem hematopoietice
8.
Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH
...
9.
Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice
a.
Definiția și clasificarea CSH
...
b.
Metode analiza a CSH
...
c.
Caracteristicile CSH
...
d.
Nisa medulară și CSH
...
e.
Celulele stem leucemice
...
...
10.
Imunogenetica transplantului alogen:
a.
Sistemul HLA;
...
b.
Alegerea donatorului funcție de HLA și sursa de celule stem
...
...
11.
Principiile condiționării
a.
Introducere
...
b.
Condiționarea mieloablativă vs condiționare non-mieloablativă
...
c.
Alegerea regimului de condiționare
...
...
12.
Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatrie
a.
Leucemia acută mieloblastică
...
b.
Leucemia acută limfoblastică
...
c.
Sindroamele mielodisplazice
...
d.
Bolile mieloproliferative
...
e.
Limfoame
...
f.
Erori de metabolism
...
g.
Sindroame de insuficiență medulară congenitală
...
h.
Hemoglobinopatii
...
i.
Tumori solide
...
...
13.
Tratamentul suportiv
a.
Măsuri protective; izolarea în camere sterile, măsuri de igienă, dieta cu încărcătura bacteriană redusă
...
b.
Suportul nutrițional
...
c.
Îngrijirea cateterelor venoase centrale și profilaxia infecției de cateter
...
d.
Profilaxia și tratamentul mucozitei
...
e.
Profilaxia greții și vărsăturilor induse de chimioterapie
...
f.
Administrarea factorilor de creștere hematopoietici
...
...
14.
Tratamentul transfuzional
a.
Principii generale
...
b.
Incompatibilitatea ABO și alegerea produselor sanguine
...
c.
Depletia leucocitară
...
d.
Iradierea produselor sanguine
...
...
15.
Complicațiile precoce ale transplantului
a.
Cistita hemoragică
...
b.
Complicații secundare afectării endoteliului vascular: boala veno-oclusivă hepatică, sindromul de pierdere capilară, sindromul de grefare, microangiopatia trombotică,
...
c.
Sindromul pneumoniei idiopatice
...
...
16.
Complicațiile infecțioase
a.
Cronologia infecțiilor posttransplant
...
b.
Infecțiile bacteriene
...
c.
Infecțiile fungice
...
d.
Infecțiile virale
...
...
17.
Complicațiile tardive ale transplantului
a.
Aspecte generale ale supraviețuirii îndelungate posttransplant
...
b.
Complicații oculare
...
c.
Complicații cutanate
...
d.
Complicații orale
...
e.
Complicații endocrine
...
f.
Complicații pulmonare non-infecțioase
...
g.
Complicații cardiace
...
h.
Complicații vasculare
...
i.
Sindromul metabolic
...
j.
Boală cronică pulmonară
...
k.
Complicații hepatice
...
l.
Complicații osoase
...
m.
Complicații hematologice
...
n.
Malignități secundare
...
...
18.
Reacția de grefă contra gazda
a.
Reacția acută de grefă contra gazda
...
b.
Reacția cronică de grefă contra gazda
...
...
19.
Reconstituirea imună posttransplant
a.
Factorii care influențează reconstituirea imună
...
b.
Reconstituirea celulelor T
...
c.
Reconstituirea celulelor NK
...
d.
Reconstituirea celulelor B
...
...
20.
Monitorizarea moleculară posttransplant
a.
Monitorizarea bolii minime reziduale
...
b.
Chimerismul
...
...
21.
Registrele de donatori de celule stem - metodologia inițierii căutării în registru de donator, alegerea donatorului
...
22.
Imunoterapia post transplant - indicații, administrare, doze, monitorizare
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Procesare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
2.
Crioprezervare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
3.
Recoltare de măduvă osoasă - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
4.
Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
5.
Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
6.
Spălarea și diluția produselor celulare - cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură
...
7.
Administrare grefon celule stem hematopoietice
...
8.
Administrare infuzie tardivă limfocite de la donator
...
9.
Administrare produse celulare în caz de incompatibilitate ABO
...
10.
Administrare produse sanguine în caz de incompatibilitate ABO
...
11.
Recoltare produse sanguine pacient/familie în vederea testării HLA
...
12.
Recoltare produse monitorizare chimerism
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Stabilire indicatie si tip de transplant autolog/allogeneic
1. Cunoastere indicatii transplant functie de afectiune.
2.
Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice afectiune cu indicatie de transplant
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet.
2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de transplant
3.
Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme pentru donatorii sanatosi de celule stem hematopoetice
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet.
2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de donare de celule stem hematopoietice
4.
Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul de investigații pretransplant pentru procedura de autotransplant respectiv allotransplant.
1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii pretransplant.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa.
3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii.
4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5. Este capabil sa completeze dosarul de evaluare a indicatiei de transplant de la donator inrudit sau neinrudit
5
Participă la stabilirea tipului de transplant împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător alternativele terapeutice
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea planului terapeutic.
6.
Participa la consultul in cadrul comisiei de transplant
1.Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei
2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei
7
Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de transplant
1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si a protocoalelor de mobilizare sau conditionare specifice (autotransplant/allotransplant)
2. Poate descrie protocoalele de profilaxie a rectiei de grefa contra gazda (in cazul allotransplantului)
3. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei, radioterapiei si imunosupresiei si să le explice pacienților și aparținătorilor.
4. Cunoaste protocoalele de administrare a grefonului in conditii de incompatibilitate ABO
5. Cunoaste protocoalele de administrare a produselor sanguine in caz de incompatibilitate ABO
6. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru transplant pe care le atașează în FOCG
7
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
3. Cunoaste procedurile de pregatire a pacientului in vederea efectuarii manevrelor dignostice sau terapeutice (mobilizare de celule stem hematopoieice, afereza de celule stem hematopoetice, recoltare de celule stem hematopoietice, administrare grefon, administrare infuzie tardiva de limfocite de la donator)
8.
Monitorizează evoluția pacientului transplantat, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Cunoastere protocoalele specifice: neutropenie febrila, complicatii pulmonare infectioase si non-infectioase, boala veno- ocluziva, cistita hemoragica, mucozita, greata, varsaturi, reactie de grefa contra gazda acuta, etc
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.
Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare parcursul evoluției
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator.
2. Este capabil sa identifice momentul grefarii celulelor stem hematopoetice
3. Este capabil sa identifice esecul grefarii
4. Este capabil sa recunoasca semnele de toxicitate secundara chimioterapiei, semnele de reactie de grefa contra gazda acuta
5. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
6. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice
4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
11.
Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.
1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului.
2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare
3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
12
Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător.
2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
13.
Monitorizează evoluția pacientului post- transplant, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Cunoaste protocol monitorizare complexa posttransplant: reactivare infectii fungice/virale/bacteriene, monitorizare imunosupresie, monitorizare chimerism, monitorizare conversie grup sanguin
4. Cunoaste calendarul de vaccinari postransplant
5. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar pentru monitorizare efecte tardive posttransplant, cu avizul prealabil al medicului indrumator.
14.
Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător.
2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
* NB: Stagiul TRANSPLANT MEDULAR/CELULE STEM se va desfășura într-un centru de oncologie - hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an, cu secție de transplant medular/celule stem pentru copii: Institutul Clinic Fundeni - UMF "Carol Davila"; SCUC "Louis Țurcanu" - UMF "Victor Babeș" Timișoara
...
Modulul 7(17): Tumori cerebrale
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300
I.
Tematica curs:
1.
Aspecte generale ale tumorilor SNC: Epidemiologie, Sindroame ereditare asociate cu tumori SNC. Biologia tumorilor SNC. Genetica tumorilor SNC. Clasificarea patologică a tumorilor SNC. Simptomatologie clinică. Neuroimagistică în tumorile SNC. Neurochirurgie (diagnostic și tratament). Radioterapie tumorilor SNC. Principiile chimioterapiei tumorilor SNC. Agenți și abordări terapeutice noi în tumorile SNC.
...
2.
Ependimomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
3.
Glioamele low-grade: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
5.
Glioame high-grade supratentoriale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
6.
Glioame de trunchi cerebral: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
7.
Tumori ale căii optice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
8.
Craniogaringiomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
9.
Neoplasmele plaxului coroid: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
10.
Tumori embrionare: Meduloblastomul; Tumori neuroectodermale primitive supratentoriale (PNET): epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
11.
Pinealoblastomul; Tumorile regiunii pineale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
12.
Tumori spinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică
...
13.
Efecte secundare tardive ale bolii și tratamentelor oncologice în tumorile cerebrale
...
...
II.
Baremul activităților practice:
1.
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste
...
2.
Efectuarea manevrelor de urgență în criză de convulsii la copil
...
3.
Examenul fundului de ochi
...
4.
Administrarea de citostatice intra-rahidian
...
5.
Interpretarea următoarelor probe:
–
examen EEG
...
–
radiografie de craniu
...
–
tomografie/RMN cerebrală
...
–
tomografie/RMN spinală
...
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1
Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de tumora cerebrala sau spinala
1.Recunoaste principalele semne de debut in tumorile cerebrale si spinale.
2.
Stabileste diagnosticul de urgenta neurologica
1. Recunoaste urgentele neurologice oncologice (HIC, convulsii, sd. compresie spinala)
17. Elaboreaza planul imediat de tratament in urgentele neurologice
2.
Efectuează corect anamneza completă și examenul neurologic in orice tumora cerebrala sau spinala
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul neurologic complet.
3
Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii.
1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa.
3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii.
4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5
Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6
Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice
1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic
2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in tumorile cerebrale si spinale, să le explice pacienților și aparținătorilor.
3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8.
Monitorizează evoluția pacientului cu tumori cerebrale sau spinale, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.
Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10
Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11
Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul de tratament citostatic
1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice.
2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
12.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice
4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14.
Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.
1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului.
2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare
3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător.
2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
* NB: Stagiul de TUMORI CEREBRALE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" - UMF "Carol Davila" București, Inst. Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca - UMF Cluj "Iuliu Hațieganu", SCUC "Sf. Maria" - UMF "Grigore T. Popa" Iași;
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale pregătirii în specialitatea de Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali, psihologi, kinetoterapeuți și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
Capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
Evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;
...
–
Abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.
...
–
Utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor
...
–
Metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică și de oncologie și hematologie pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic oncologic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Elaboreze planul de tratament oncologic multimodal și de monitorizare pe termen lung
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și adolescentului cu afecțiuni oncologice și să cunoască măsurile de protecție
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - pediatrie - Da
...
–
examen clinic - Oncologie și hematologie pediatrică - Da
...
–
probă de abilități/manualități - pediatrie - Da
...
–
proba de abilități/manualități - oncologie și hematologie pediatrică - Da
...
–
probă pe casetă video - Nu
...
–
probă operatorie - Nu
...
–
dizertație - Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN - PEDIATRIE
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.
...
4.
Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
...
5.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
6.
Obezitatea.
...
7.
Febra la copil.
...
8.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
...
9.
Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
...
10.
Insuficiența respiratorie acută.
...
11.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
...
12.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
13.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
14.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
15.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
16.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
17.
Sindroamele de deshidratare.
...
18.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
19.
Boala inflamatorie intestinală.
...
20.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
21.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
22.
Icterele la sugar și copil.
...
23.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
24.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
25.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
26.
Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
...
27.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
28.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
29.
Tulburări de ritm și conducere.
...
30.
Insuficiența cardiacă.
...
31.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
32.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
33.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.
...
34.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
35.
Infecția de tract urinar.
...
36.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
37.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
38.
Sindromul nefrotic.
...
39.
Insuficiența renală acută.
...
40.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
41.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
42.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
43.
Deficite imune genetice și dobândite.
...
44.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
...
45.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
...
46.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
47.
Urgențele oncologice la copil.
...
48.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
49.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
...
50.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
...
51.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
52.
Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
...
53.
Hiperglicemiile sugarului și copilului.
...
54.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
55.
Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
...
56.
Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
...
57.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
...
58.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
...
59.
Meningita și encefalita.
...
60.
Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.
...
61.
Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
...
62.
Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
...
63.
Șocul. Anafilaxia.
...
64.
Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).
...
65.
Insuficiența hepatică.
...
66.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
67.
Coma și statusul convulsiv.
...
68.
Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
...
69.
Paraliziile cerebrale infantile.
...
70.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
71.
Invaginația intestinală.
...
72.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
TEMATICA DE EXAMEN - ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
1.
Epidemiologia cancerului la copil.
...
2.
Carcinogeneza.
...
2.
Biologia cancerului. Imunologia în cancer. Terapia biologică
...
3.
Genetica în cancerele copilului. Terapia genica
...
4.
Imunologie tumorală
...
5.
Metode de diagnostic în cancerele copilului. Diagnosticul de certitudine în cancer - diagnosticul histopatologic
...
6.
Stadializarea în cancer. Principiile tratamentului multimodal
...
7.
Principiile chirurgiei oncologice
...
8.
Principiile chimioterapiei; farmacologie și farmacocinetica citostaticelor
...
9.
Principiile radioterapiei. Tipuri de radioterapie
...
10.
Urgențe oncologice
...
11.
Terapie suportivă în cancerele copilului
...
12.
Terapia paliativă în cancerele copilului
...
13.
Terapia durerii în cancerele copilului
...
14.
Monitorizarea pe termen lung. Efecte secundare tardive în cancer
...
15.
Metodologia trialurilor clinice în oncologia pediatrică
...
16.
Cancerul la adolescent. Cancerul la sugar
...
17.
Sindroame paraneoplazice
...
18.
Comunicarea cu părinții și pacienții
...
19.
Tumori ale Sistemului nervos central(SNC): tumori cerebrale și spinale
...
20.
Neuroblastomul.
...
21.
Nefroblastomul și alte tumori renale
...
22.
Retinoblastomul.
...
23.
Sarcoame osoase: Sarcoamul Ewing și Osteosarcomul.
...
24.
Sarcoamele de țesuturi moi: Rabdomiosarcomul tumorile non-rabdomiosaracom
...
25.
Tumorile cu celule germinale
...
26.
Tumori hepatice.
...
27.
Tumori endocrine: Tumori pituitare; tumori tiroidiene; Tumori neuroendocrine gastro enteropancreatice; Tumori adrenale; Feocromocitomul
...
28.
Cancere rare: Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.
...
29.
Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului
...
30.
Surse de radiații; Noțiuni de radiobiologie;
...
31.
Tehnici și tipuri de iradiere
...
32.
Indicațiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent
...
33.
Transfuzia de sânge
...
34.
Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic
...
35.
Examenul morfologic al MO
...
36.
Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție
...
37.
Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție
...
38.
Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism
...
39.
Histochimie/imunohistochimie - evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie
...
40.
Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice
...
41.
Trombofilia
...
42.
Electroforeza hemoglobinei
...
43.
Tipizarea HLA
...
44.
Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice
...
45.
Hematologie neonatală
...
46.
Sindroame de insuficiență medulară
...
47.
Anemii
...
48.
Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice
...
49.
Anomalii cantitative și calitative ale leucocitelor
...
50.
Imunodeficiențe primare
...
51.
Afecțiuni ale hemostazei
...
52.
Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne
...
53.
Leucemiile acute limfoblastice
...
54.
Leucemiile acute mieloblastice
...
55.
Leucemia granulocitară cronică la copil
...
56.
Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative
...
57.
Limfomul Hodgkin
...
58.
Limfoamele maligne non-hodgkiniene
...
59.
Histiocitozele
...
60.
Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență
...
61.
Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH
...
62.
Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice
...
63.
Imunogenetica transplantului alogen
...
64.
Principiile condiționării
...
65.
Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatrie
...
66.
Tratamentul suportiv în transplantul de celule stem
...
67.
Complicațiile precoce ale transplantului
...
68.
Complicațiile tardive ale transplantului
...
69.
Reacția de grefă contra gazdă
...
70.
Monitorizarea bolii minime reziduale
...
71.
Imunoterapia post transplant
...
72.
Tumori cerebrale
...
73.
Tumori spinale
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice - Pediatrie
1.
Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
...
2.
Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.
...
3.
Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
...
4.
Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
...
5.
Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.
...
6.
Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).
...
7.
Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
...
8.
Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
...
9.
Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).
...
10.
Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
...
11.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
...
12.
Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
...
13.
Interpretarea probelor paraclinice renale.
...
14.
Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).
...
15.
Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
...
16.
Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
...
17.
Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
...
18.
Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.
...
19.
Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice - Oncologie și hematologie pediatrică
l.
Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei
2.
Efectuarea puncției și biopsiei medulare
...
3.
Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia
...
4.
Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)
...
5.
Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă
...
6.
Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignă
...
9.
Interpretarea examenelor CT, RMN, PET-CT
...
10.
Interpretarea Ex. flowcitometric - sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian
...
11.
Interpretarea Ex. citogenetic și FISH
...
12.
Interpretarea Ex. biologie moleculară
...
13.
Interpretarea Ex. morfologic măduvă osoasă
...
14.
Interpretarea Ex. histopatologic și imunohistochimic - biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală
...
15.
Interpretarea electroforezei hemoglobinelor
...
16.
Interpretarea testelor de hemostază și tromboză
...
17.
Determinare grup sanguin
...
18.
Procesare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei
...
19.
Crioprezervare celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei
...
20.
Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice - cunoaștere principiu metodei
...
21.
Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD - principiul metodei
...
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI PEDIATRU CU SUBSPECIALIZARE DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
I.
Competențe specifice în activitatea curentă
1.
Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
...
2.
Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
...
3.
Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
...
4.
Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
...
5.
Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
...
6.
Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
...
7.
Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
...
8.
Trimite pacienții la consulturi interclinice.
...
9.
Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.
...
10.
Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
...
11.
Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
...
12.
Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.
...
13.
Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
...
14.
Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
...
15.
Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
...
16.
Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
...
17.
Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
...
18.
Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
...
19.
Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
...
20.
Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
...
21.
Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
...
...
II.
Competențe specifice în serviciul de gardă (secție pediatrie sau secție de oncologie - hematologie pediatrică)
1.
Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
...
2.
Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
...
3.
Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.
...
4.
Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
...
5.
Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
...
6.
Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
...
7.
Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
...
8.
Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
...
9.
Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
...
10.
Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
...
...
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
...
2.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
...
3.
Normele de etică și deontologie profesională.
...
Profesionale
I.
Atribuții generale
1.
Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.
...
2.
Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.
...
3.
Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.
...
4.
Cunoaște și respectă programul de muncă.
...
5.
Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
...
6.
Efectuează controlul medical periodic general.
...
7.
Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
...
8.
Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
...
9.
Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
...
10.
Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
...
...
II.
Atribuții specifice în activitatea curentă
1.
Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
...
2.
Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
...
3.
Comunică zilnic medicului de gardă pacienții cu probleme medicale grave pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
...
4.
Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
...
5.
Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
...
6.
Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
...
7.
Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.
...
8.
Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
...
9.
Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
...
10.
Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
...
11.
Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
...
12.
Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
...
13.
Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
...
14.
Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
...
15.
Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
...
16.
Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
...
17.
Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
...
18.
Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
...
19.
Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
20.
Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
...
III.
Atribuții specifice în serviciul de gardă
1.
Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;
...
2.
Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.
...
3.
Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.
...
4.
Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
...
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1.
Cardiologie pediatrică
...
2.
Gastroenterologie pediatrică
...
3.
Hematologie și oncologie pediatrică
...
4.
Pneumologie pediatrică
...
5.
Nefrologie pediatrică
...
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 - 5 vor fi certificați ca și "medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) .........." având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual dirijat.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi - pentru fiecare secție clinică - un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
1.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ
1.
Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI
5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE
16
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9)
3 ani
MODULUL 1
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 2
Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 3
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 4
Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 5
Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 6
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 7
Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 8
Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
3
MODULUL 9
Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 10
Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE PNEUMOLOGIE PEDIATRICA (modulele 11-16)
2 ani
...
Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
MODULUL 11 - Pneumologie pediatrică
Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 12 - Pneumologie pediatrică
Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 13 - Pneumologie pediatrică
Pneumologie pediatrică - Modul I
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 14 - Pneumologie pediatrică
Bronhologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 15 - Pneumologie pediatrică
Explorari functionale respiratorii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
MODULUL 16 - Pneumologie pediatrică
Pneumologie pediatrică - Modul II
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL
9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
4
Total ore pregătire teoretică
1000
Total ore pregătire practică
8750
Modulele 1 - 10 sunt cele ale TRUNCHIULUI COMUN
Structura programului Specialității Pneumologie Pediatrică
Modulul 11 - Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 125
I.
Tematică curs.
1.
Afecțiuni ale peretelui toracic și ale diafragmului congenitale sau dobândite [scolioză de cauză neuromusculară prin afectare de motoneuron central sau periferic, ataxia Friedreich, scolioza asociată neurofibromatozei, paralizia diafragmatică congenitală sau prin lezare de nerv frenic, herniile diafragmatice congenitale].
...
2.
Leziunea medulară acută și cronică/progresivă.
...
3.
Distrofii musculare și impactul acestora asupra funcției ventilatorii [Distrofia Musculară Duchenne, distrofii miotonice, distrofii musculare ale centurilor, distrofii facio-scapulo-humerale, sindromul Emery Dreifuss, distrofii musculare congenitale]
...
4.
Alte miopatii ereditare cu afectare a funcției respiratorii [canalopatiile, paraliziile periodice familiale, miopatiile ereditare metabolice (Glicogenoza tip II Pompe, miopatii mitocondriale, etc]
...
5.
Bolile joncțiunii neuromusculare și afectarea respiratorie [Miastenia Gravis și sindroamele miastenice congenitale, botulismul]
...
6.
Amiotrofiile spinale progresive [SMA] (tip I Werdnig-Hoffmann, tip II Sindrom Intermediar Hausmanova-Petrusewicz, tip III Wohlhart-Kugelberg-Welander, tip IV)
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Evaluarea forței musculare prin manevre clinice specifice
...
2.
Interpretarea unei EMG (electromiograme)
...
3.
Interpretarea unui buletin de biopsie musculară
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme - cu focus pe aparatul locomotor.
1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.
Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.
3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.
Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.
1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
2. Este capabil sa propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate in urma consultului interdisciplinar.
8.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital.
2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.
Obține abilități de comunicare cu pacienții si aparținătorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului si comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.
1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
2. Comunica pacientului si aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.
...
IV.
Rezultate așteptate
–
Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară.
...
–
Să efectueze evaluare clinică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării clinice echipei multidisciplinare.
...
–
Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia neurologică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu boală neuromusculară sau diafragmatică.
...
...
Modulul 12 - Neonatologie pediatrică:
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 125
I.
Tematică curs.
1.
Afecțiuni ale căii aeriene legate de surfactant [deficitul de surfactant la prematur, destrucția perinatală de surfactant, sindroame genetice cu sinteza anormală cantitativă/calitativă de surfactant]
...
2.
Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene superioare - cheilo-gnato-palatoschizis, imperforația coanală, secvența Pierre-Robin, malformații laringiene, stridor laringian congenital.
...
3.
Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene inferioare - traheobronhomalacia, fistule esotraheale, hernia diafragmatică congenitală, hipoplazia sau agenezia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chiste aeriene congenitale, emfizemul lobar gigant și sindromul Swyer-James, sechestrația pulmonară, inele vasculare
...
4.
Malformații ale peretelui toracic la copil - distrofiile toracice asfixiante, pectus escavatum și pectus carinatum, anomalii congenitale vertebrale și/sau costale, sindrom Poland, sindrom VACTERL
...
5.
Gastroschizisul și omfalocelul congenital - impactul asupra funcției ventilatorii
...
6.
Malformațiile cardiace congenitale și rolul lor asupra ventilației și schimburilor de gaze
...
7.
Persistența circulației fetale; hipertensiune pulmonară în diverse MCC
...
8.
Resuscitarea neonatală la sala de nașteri; protocolul STABLE (sugar/glucose-temperature-airway-blood pressure-laboratory findings-emoțional support)
...
9.
Tehnici de control avansat ale căii aeriene la nou-născut
...
10.
Ventilația mecanică la nou-născut
...
...
II.
Barem activități practice
1.
Reanimarea neonatală - asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.
...
2.
Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.
...
3.
Cateterismul arterei și venei ombilicale.
...
4.
Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 37 săptămâni de gestație).
...
5.
Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.
...
6.
Administrarea de surfactant în sonda endotraheală.
...
7.
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - efectuare pe manechin/pacienți.
...
8.
Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.
...
9.
Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.
...
10.
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.
...
11.
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).
...
12.
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - particularitățile neonatale.
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează evaluarea clinica a pacientului
1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate.
2.
Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.
1. Cunoaște criteriile de internare.
2. Are capacitatea de a tine cont de comorbidități in decizia de internare.
2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale.
3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.
Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.
1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale.
2. Comunica direct pacientului si aparținătorilor diagnosticul si managementul ulterior al cazului.
3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.
4. Este capabil sa gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.
Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.
1. Este capabil sa elaboreze singur un plan inițial de investigații.
2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații.
4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanta.
5.
Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.
1. Este capabil sa elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de prima intenție, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice.
2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând in considerare comorbidități.
4. Este capabil sa realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6.
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament in funcție de evoluția pacientului.
2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.
4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient către o alta secție.
8.
Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participa la activitățile de cercetare ale echipei.
1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.
2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.
3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală
1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.
2. Este capabil sa întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10
Participa activ la efectuarea de transport neonatal
1. Este capabil sa seteze si utilizeze aparatura necesara pentru transport, monitorizarea pe timpul transportului
2. Este capabil sa monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară obstetrician-neonatolog.
● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia congenitală sau dobândită perinatal și sa îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul nou-născut.
...
Modulul 13 - Pneumologie Pediatrică - Modulul I:
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 1000
I.
Tematică
1.
Bazele moleculare ale morfogenezei pulmonare [etapele de dezvoltare pulmonară - embrionică, pseudoglandulară, canaliculară, saculară, capilară și alveolară]
...
2.
Genetica și epigenetica în bolile pulmonare ale copilului [mappingul genetic, GWA (Genome-Wide Association), epigenetica în bolile respiratorii, poluarea și stresul oxidativ, efectele genetice ale fumatului pasiv, efectele epigenetice ale microbiomului uman]
...
3.
Anatomia și fiziologia tractului respirator la copil [structura căilor aeriene, sistemul vascular pulmonar, limfaticele plămânului, inervația pulmonară, interstițiul pulmonar, creșterea și dezvoltarea aparatului respirator, ventilația și mecanica respiratorie, reculul elastic pulmonar, proprietățile elastic ale peretelui pulmonar, volume pulmonare, proprietățile dinamice ale căii aeriene, distribuția ventilației, circulația pulmonară, mușchii respiratori, schimbul gazos/difuzia gazelor, ventilația alveolară, spațiul mort, raportul ventilație-perfuzie, transportul sistemic al gazelor, echilibrul acido-bazic, respirația tisulară, controlul respirației, funcțiile metabolice ale plămânului]
...
4.
Surfactantul - deficitul de sinteză și destrucția de surfactant
...
5.
Mecanisme de apărare ale căii aeriene (intrinseci, înnăscute și adaptative)
...
6.
Inflamația căilor aeriene [mecanismele celulare și moleculare ale inflamației, mecanisme antiinflamatorii]
...
7.
Elemente de istoric/anamneza în bolile respiratorii
...
8.
Zgomotele respiratorii normale și patologice în auscultația pulmonară; Palparea toracelui; Percuția toracelui; Inspecția căilor aeriene superioare și a toracelui.
...
9.
Semne și simptome uzuale întâlnite în bolile respiratorii la copil [tuse acută și cronică, wheezing acut și recurent, cianoza cutaneomucoasă, hipocratism digital, durerea toracică, hemoptizia, expectorația, etc]
...
10.
Detresă respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).
...
11.
Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.
...
12.
Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.
...
13.
Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.
...
14.
Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii .
...
15.
Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.
...
16.
Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.
...
17.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gamma, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).
...
18.
Infecțiile cu Microbacterii non-tuberculoase (Mycobacterium avium complex, Mycobacterium abscessus, Mycobacterium kansasii, Mycobacterium marinum)
...
19.
Hemoragiile pulmonare - cauze de hemoptizie (trauma, diateze hemoragice, fibroza chistică, alte infecții, MCC, malformații arterio-venoase, hemoragii pulmonare în boli autoimune, hemosideroza pulmonară și iatrogen post-puncțional, post-bronhoscopic, la traheostomizati)
...
20.
Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.
...
2.
Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.
...
3.
Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).
...
4.
Efectuarea și interpretarea spirometriei.
...
5.
Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.
...
6.
Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.
...
7.
Interpretarea intradermoreacției la tuberculina.
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate
Obiective educaționale
Rezultate așteptate
1.
Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice
Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii
2.
Să identifice semnele de detresă respiratorie
Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie
3.
Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică
Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse recurentă sau cronică
4.
Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent
Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent
5.
Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii
Cunoaște indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii
6.
Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare)
Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică
7.
Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare)
Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată
8.
Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF)
Este capabil să efectueze corect PEF-metria în bolile respiratorii
9.
Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF
Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF
10.
Să efectueze corect o spirometrie
Este capabil să efectueze corect o spirometrie
11.
Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție)
Este capabil să interpreteze o spirometrie
12.
Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz
Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz si sa exemplifice modalitatea corecta de administrare a medicației pe cale inhalatorie.
13.
Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic
Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic
14.
Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic
Cunoaște criteriile de diagnostic ale astmului bronșic
15.
Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic
Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic
16.
Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii
Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii
17.
Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse)
Cunoaște cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse)
18.
Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic
Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic
19.
Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic
Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic
20.
Să cunoască terapia exacerbării astmatice
Cunoaște terapia exacerbării astmatice
21.
Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si pe cele clinice de evoluție a bolii; sa recunoască principalele complicații ale bolii in copilărie
Cunoaște criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si evoluția naturala/sub tratament profilactic a bolii
22.
Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare
Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare
23.
Să interpreteze corect IDR la PPD
Interpretează corect IDR la PPD
24.
Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii
Cunoaște criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii
25.
Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine
Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine
26.
Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei
Cunoaște indicațiile oxigenoterapiei
...
IV.
Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-urgentist-pneumolog.
● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.
● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului care are boală pulmonară acută sau cronică despre structura planului de intervenție pe durata spitalizării și despre planul de acțiune privind monitorizarea la domiciliu
...
Modulul 14 - Bronholologie:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 400
I.
Tematică
1.
Introducere în bronhologie, definirea termenilor.
...
2.
Indicațiile bronhoscopiei, în general; indicațiile pediatrice ale bronhoscopiei.
...
3.
Contraindicațiile bronhoscopiei.
...
4.
Bronhoscopie flexibilă versus rigidă - avantajele relative și dezavantajele comparative ale celor două tipuri de bronhoscopie
...
5.
Anatomia căii aeriene în perspectiva examenului bronhoscopic [evaluarea căilor aeriene extratoracice, respectiv a căilor aeriene intratoracice]
...
6.
Tipuri de modificări structurale identificate în calea aeriană cu ajutorul bronhoscopiei [modificări intrinseci ale căii aeriene, compresii extrinseci]
...
7.
Proceduri de diagnostic în cursul examenului bronhoscopic: a. Lavajul bronhoalveolar, b. Biopsia transbronșică, c. Biopsia epiteliului respirator și tehnica de brushing
...
8.
Proceduri terapeutice în cursul bronhoscopiei: a. Lavajul bronșic în scop terapeutic, b. Bronhoscopia terapeutică cu administrare inrabronșică a diverselor principii terapeutice (surfactant, adrenalina, mucolitice, etc), c. Proceduri invazive (dilatare cu balon a zonelor stenotice, stentare bronșică, laser-terapie, electrocauterizare, termoplastie endobronșică)
...
9.
Evaluarea ultrasonică endobronșică EBUS (Endobronchial Ultrasound)
...
10.
Complicațiile bronhoscopiei (a. pentru bronhoscopia flexibilă și b. pentru bronhoscopia rigidă)
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea anatomiei endobronșice - localizare topografică.
...
2.
Interpretarea rezultatelor citologice și biochimice ale lavajului bronho-alveolar
...
3.
Interpretarea modificărilor endobronșice (intrinseci și extrinseci)
...
4.
Cunoașterea aparaturii din secția de bronhologie
...
5.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de bronhologie
...
6.
Participarea activă la procedurile practice ale manevrei de bronhoscopie
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus bronhoscopiei.
Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.
Cunoaște noțiunile privind indicațiile si contraindicațiile bronhoscopiei.
Este capabil sa indice corect cazurile care necesita bronhoscopie si criteriile după care se efectuează selecția sau temporizarea procedurii.
3.
Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a bronhoscopiei.
Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de bronhoscopie
4.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru bronhoscopie.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6
Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.
1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului.
2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.
3. Poate preciza oportunitatea si tratamentul antibiotic/antiviral de prima intenție in principalele boli infecțioase ale copilului.
7
Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.
Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.
1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.
2. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-pneumolog - bronholog.
● Să efectueze evaluare somatică specifică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice pregătitoare bronhoscopiei, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului ce urmează a fi supus procedurii de bronhoscopie exploratorie sau terapeutică.
...
Modulul 15 - Explorări Funcționale Respiratorii:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 400
I.
Tematică
1.
Introducere în probele funcționale respiratorii la copil
...
2.
Volumele pulmonare - definiție și valori de referință
...
3.
Peak-flow metria - tehnică, aplicații practice
...
4.
Spirometria - tehnică și aplicații practice
...
5.
DLCO - capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon - tehnică și aplicații practice
...
6.
Evaluarea hiperreactivității bronșice - teste de bronhodilatație [testarea reversibilității bronhospasmului] și teste de provocare [testul la metacolina și alte teste de provocare]; testele de efort; teste de evaluare cardio-pulmonară
...
7.
Pulsoximetria și corelațiile funcționale
...
8.
Evaluarea gazelor sanguine în corelație cu explorările funcționale
...
9.
Inflamometria și biomarkerii măsurabil în condensatele de aer exhalat [focus pe FeNO - oxidul nitric]
...
10.
Scenarii clinice cu recunoașterea deficitelor ventilatorii de tip obstructiv, de tip restrictiv sau de tip mixt
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea rezultatelor unei PEF-metrii și a jurnalului de PEF-metrie.
...
2.
Interpretarea rezultatelor unei spirometrii
...
3.
Interpretarea DLCO
...
4.
Interpretarea unui buletin de gaze sanguine [micrometoda ASTRUP]
...
5.
Interpretarea unei inflamometrii respiratorii [măsurătoare de oxid nitric în aerul exhalat; alți biomarkeri]
...
6.
Cunoașterea aparaturii din secția de Probe Funcționale Respiratorii - PFR
...
7.
Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de PFR
...
8.
Participarea activa la procedurile practice ale spirometriei
...
...
III.
Obiective și rezultate așteptate
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
REZULTATE AȘTEPTATE
1.
Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus probelor funcționale respiratorii
Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.
Cunoaște noțiunile privind indicațiile probelor funcționale respiratorii in funcție de vârstă si de patologia subiacenta.
Este capabil sa indice corect cazurile care necesita probe funcționale respiratorii si criteriile după care se efectuează pregătirea pacientului in vederea efectuării procedurii in funcție de gradul de cooperare al pacientului.
3.
Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a diverselor tipuri de PFR
Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de explorare funcțională respiratorie
5.
Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.
Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații:
a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător.
b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical.
c. Programarea pacientului pentru PFR.
5.
Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.
Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor:
a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.
b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).
c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.
d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.
Efectuează manopere diagnostice corespunzătoare baremului de activități practice.
1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.
2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.
Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.
Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.
...
IV.
Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru - pneumolog specialist în explorări funcționale respiratorii.
● Să alcătuiască planul de explorări funcționale pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.
● Să poată interpreta rezultatele diverselor probe funcționale respiratorii și să le integreze într-un plan de monitorizare al pacientului cu boală pulmonară.
...
Modulul 16 - Pneumologie Pediatrică - Modulul II:
Nr. ore curs: 140
Nr. ore practică: 1200
I.
Tematică
1.
Boli pulmonare alergice diferite de astm [Aspergiloza bronhopulmonară alergică ABPA, Pneumoniile de hipersensibilizare, Pneumoniile eozinofilice] - Factori de risc, epidemiologie, aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, diagnostic diferențial, tratament, prognostic, dispensarizare
...
2.
Malformații congenitale ale căii aeriene superioare [anomalii congenitale nazale - atrezia coanală, chistele de canal nazo-lacrimal, chistele dermoide nazale, encefalocel nazal; anomalii craniofaciale; malformații congenitale linguale - macroglosia izolată și sindromică, chist de canal tireoglos; anomalii congenitale laringiene - laringomalacia, laringocelul, chiste sacculare, paralizia corzilor vocale, stenoză subglotica congenitală]
...
3.
Malformații congenitale pulmonare [fistula esotraheală, traheomalacia, agenezia/hipoplazia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chistele bronhogenice, hernia diafragmatică congenitală, sechestrația pulmonară, inelele vasculare intratoracice]
...
4.
Anomalii congenitale ale peretelui toracic și malformații spinale/vertebrale [Pectus escavatum și Pectus carinatum, Scolioza severă, Anomaliile musculare toraco-abdominale - gastroschizis, omfalocel și herniile diafragmatice congenitale; Sindromul de Insuficiență toracică - sindrom Jeune, sindrom Jarcho-Levine]
...
5.
Bronșectazii congenitale și dobândite - clasificare, fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic de laborator, tratament, evoluție și prognostic.
...
6.
Afecțiuni pulmonare non-infecțioase [Atelectazii pulmonare - etiologie, patogenie (atelectazii obstructive și atelectazii non-obstructive), aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, management, evoluție; Manifestări respiratorii ale unor boli granulomatoase și cu mecanism imun - Artrita Idiopatică Juvenilă, Lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie, Granulomatoza Wegener, Sindrom Churg-Strauss, sindrom Goopasture, Histiocitoza X, SCID (Severe Combined Immunodeficiency), Granulomatoza bronhocentrică și boala Crohn]
...
7.
Boli Interstițiale Pulmonare [aspect clinic, diagnostic de laborator și imagistic, biopsia pulmonară, probe funcționale respiratorii, prognostic, evoluție]
...
8.
Displazia bronhopulmonară [fiziopatologie, aspect clinice, management prenatal, perinatal și postnatal, evoluție, comorbidități]
...
9.
Revărsate pleurale non-infecțioase [chilotorax, transsudate pleurale, pleurezii hemoragice, revărsate pleurale maligne sau para neoplazice] - diagnostic pozitiv și management [toracenteza și drenaj pleural]
...
10.
Pneumotorax și pneumomediastin [fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic pozitiv, tratament neinvaziv și invaziv (aspirația pe ac, toracostomia, pleurodeza, toracoscopia video-asistată), evoluție și prognostic]
...
11.
Hemoragiile pulmonare [etiologie, evaluare clinică, investigații de laborator, imagistică, management, evoluție și prognostic]
...
12.
Aspirația de corp străin în căile respiratorii [obstrucția mecanică, aspirația masivă de fluid, micro-aspirații recurente] - aspect clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, management, prognostic.
...
13.
Transplantul pulmonar - indicații generale, selecția generală a candidaților pentru transplant, boli specific [fibroză chistică, deficitul de surfactant, hipertensiunea pulmonară idiopatica, sindromul Eisenmenger, displazia bronho-pulmonară, boli parenchimatoase difuze progresive]; managementul post-transplant și rejetul grefei.
...
14.
Boli pulmonare asociate cu obezitate - wheezing recurent și astm, apnee obstructive de somn, sindromul Prader-Willi
...
15.
Elemente de somnologie pediatrică [apneea obstructivă de somn - OSA] - fiziopatologia OSA, evaluarea polisomnografică, tratamentul chirurgical, ventilația non-invazivă
...
16.
Alte boli genetice [diskinezia ciliară primară, deficitul de alfa1-antitripsina, sindromul Mounier-Kuhn, sindromul Williams-Champbell, limfangioleiomiomatoza pulmonară]
...
17.
Manifestări pulmonare în alte boli cu mecanism genetic [acondroplazia, artrogripoza congenitală, sindrom Down, sindrom Hermansky-Pudlak, mucopolizaharidoze, pseudohipoaldosteronism]
...
18.
Manifestări respiratorii în malformații cardiace congenitale MCC [Fiziopatologia circulației pulmonare în MCC necianogene respective cianogene, aspect clinice și de laborator, ecocardiografia, angiCT și angioRM, evoluție/sindrom Eisenmenger]
...
19.
Complicații pulmonare în boli endocrine, metabolice și gastrointestinale
...
20.
Complicații pulmonare în boli hemato-oncologice [siclemie, tumori toracice primare sau metastatice, complicații pulmonare în cadrul polichimioterapiei, complicații pulmonare la pacientul cu transplant medular sau de celule stem]
...
21.
Complicații pulmonare în boli imunologice [Infecții pulmonare complicând o imunodeficiență congenitală (Boala granulomatoasă cronică, boala Bruton, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom ataxie-telangiectazie, sindrom Di George, SCID {Severe Combined Immunodeficiency}), infecții pulmonare la copilul cu infecție HIV]
...
22.
Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.
...
23.
Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.
...
24.
Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.
...
...
II.
Barem de activități practice
1.
Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.
...
2.
Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.
...
3.
Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).
...
4.
Efectuarea și interpretarea spirometriei.
...
5.
Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.
...
6.
Interpretarea și managementul setărilor de ventilație mecanică
...
...
III.
Obiective educaționale și rezultate așteptate - idem Modul I cu mențiunea ca ar trebui să poată îndeplini aceste activități INDEPENDENT fără intervenția semnificativă a medicului coordonator
...
...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:
I.
Comunicare;
...
II.
Etică și profesionalism;
...
III.
Asigurarea calității actului medical;
...
IV.
Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);
...
V.
Organizare și conducere.
...
I.
Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A.
Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:
–
Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;
...
–
Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)
...
–
Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.
...
–
Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.
...
–
utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
...
...
B.
Comunicare cu alți profesioniști din sănătate
–
Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;
...
–
Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.
...
–
Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;
...
–
Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
...
...
C.
Comunicare cu instituții din afara sistemului medical
–
Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;
...
–
Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.
...
...
...
II.
Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:
–
Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;
...
–
Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;
...
–
Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.
...
–
Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;
...
–
Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;
...
–
Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.
...
–
capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;
...
–
evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;
...
–
abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.
...
–
utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple
...
–
capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor
...
–
metodologia cercetării științifice.
...
...
III.
Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:
–
Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;
...
–
Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical
...
–
Identificare a principalelor categorii de erori medicale;
...
–
Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.
...
–
Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;
...
–
Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic
...
–
Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;
...
–
Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.
...
...
IV.
Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:
–
Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.
...
–
Își însușească modul de completarea a documentelor medicale
...
–
Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecție
...
...
V.
Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:
–
utilizarea rațională a timpului
...
–
prioritizarea activităților și sarcinilor;
...
–
delegarea atribuțiilor;
...
–
identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;
...
–
controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;
...
–
cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;
...
–
recunoașterea limitelor personale și profesionale.
...
–
redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
...
...
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:
–
probă scrisă - Da
...
–
examen clinic - Da
...
–
probă de abilități/manualități - Da
...
–
probă pe casetă video - Nu
...
–
probă operatorie - Nu
...
–
dizertație - Nu
...
TEMATICA DE EXAMEN
1.
Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
...
2.
Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
...
3.
Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.
...
4.
Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
...
5.
Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
...
6.
Obezitatea.
...
7.
Febra la copil.
...
8.
Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
...
9.
Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
...
10.
Insuficiența respiratorie acută.
...
11.
Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
...
12.
Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
...
13.
Malformațiile congenitale de cord necianogene.
...
14.
Malformațiile congenitale de cord cianogene.
...
15.
Hipertensiunea arterială la copil.
...
16.
Diareea acută bacteriană și virală.
...
17.
Sindroamele de deshidratare.
...
18.
Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
...
19.
Boala inflamatorie intestinală.
...
20.
Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
...
21.
Constipația cronică și encoprezisul.
...
22.
Icterele la sugar și copil.
...
23.
Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
...
24.
Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
...
25.
Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
...
26.
Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
...
27.
Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
...
28.
Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
...
29.
Tulburări de ritm și conducere.
...
30.
Insuficiența cardiacă.
...
31.
Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
...
32.
Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
...
33.
Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).
...
34.
Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
...
35.
Infecția de tract urinar.
...
36.
Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
...
37.
Glomerulonefritele acute și cronice.
...
38.
Sindromul nefrotic.
...
39.
Insuficiența renală acută.
...
40.
Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
...
41.
Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
...
42.
Sifilisul congenital și dobândit.
...
43.
Deficite imune genetice și dobândite.
...
44.
Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice
...
45.
Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil
...
46.
Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
...
47.
Urgențele oncologice la copil.
...
48.
Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
...
49.
Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil
...
50.
Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică
...
51.
Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
...
52.
Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
...
53.
Hiperglicemiile sugarului și copilului.
...
54.
Hipoglicemiile sugarului și copilului.
...
55.
Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
...
56.
Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
...
57.
Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
...
58.
Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
...
59.
Meningita și encefalita.
...
60.
Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.
...
61.
Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
...
62.
Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
...
63.
Șocul. Anafilaxia.
...
64.
Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon.
...
65.
Insuficiența hepatică.
...
66.
Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
...
67.
Coma și statusul convulsiv.
...
68.
Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
...
69.
Paraliziile cerebrale infantile.
...
70.
Stenoza hipertrofică de pilor.
...
71.
Invaginația intestinală.
...
72.
Enterocolita ulcero-necrotică.
...
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
1.
Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
...
2.
Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.
...
3.
Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
...
4.
Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
...
5.
Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrita acută.
...
6.
Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).
...
7.
Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
...
8.
Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
...
9.
Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostază).
...
10.
Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
...
11.
Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
...
12.
Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
...
13.
Interpretarea probelor paraclinice renale.
...
14.
Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).
...
15.
Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
...
16.
Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
...
17.
Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
...
18.
Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.
...
19.
Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
...
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității pacientului.
I.
Competențe specifice în activitatea curentă
1.
Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
...
2.
Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
...
3.
Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
...
4.
Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
...
5.
Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
...
6.
Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
...
7.
Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
...
8.
Trimite pacienții la consulturi interclinice.
...
9.
Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.
...
10.
Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
...
11.
Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
...
12.
Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile
...
13.
Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
...
14.
Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
...
15.
Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
...
16.
Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
...
17.
Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
...
18.
Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
...
19.
Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
...
20.
Depune o activitate permanență de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
...
21.
Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
...
...
II.
Competențe specifice în serviciul de gardă
1.
Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
...
2.
Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
...
3.
Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.
...
4.
Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
...
5.
Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
...
6.
Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
...
7.
Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
...
8.
Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
...
9.
Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
...
10.
Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
...
...
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1.
Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
...
2.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
...
3.
Normele de etică și deontologie profesională.
...
Profesionale
I.
Atribuții generale
1.
Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.
...
2.
Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.
...
3.
Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.
...
4.
Cunoaște și respectă programul de muncă.
...
5.
Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
...
6.
Efectuează controlul medical periodic general.
...
7.
Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
...
8.
Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
...
9.
Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
...
10.
Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
...
...
II.
Atribuții specifice în activitatea curentă
1.
Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
...
2.
Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
...
3.
Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
...
4.
Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
...
5.
Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
...
6.
Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
...
7.
Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.
...
8.
Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
...
9.
Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
...
10.
Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
...
11.
Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
...
12.
Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
...
13.
Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
...
14.
Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
...
15.
Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
...
16.
Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
...
17.
Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
...
18.
Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
...
19.
Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
20.
Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
...
...
III.
Atribuții specifice în serviciul de gardă
1.
Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;
...
2.
Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.
...
3.
Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.
...
4.
Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
...
...
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULA PENTRU SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ
1.1.
DEFINIȚIE: Farmacia generală este specialitatea farmaceutică în care se utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în vederea asigurării în condiții optime a asistenței cu medicamente prin farmacii publice și de spital.
...
1.2.
DURATA: 3 ani
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la unitatea repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate 1/2 lună
...
1.3.2.
Stagiul de tehnologie farmaceutică - 4 luni
...
1.3.3.
Stagiul de fitoterapie - 1 lună
...
1.3.4.
Stagiul de dispozitive medicale și suplimente nutritive - 1 lună
...
1.3.5.
Stagiul de controlul medicamentului - 1 lună
...
1.3.6.
Stagiul de management în farmacie - 1 lună
...
1.3.7.
Stagiul de informatică aplicată - 1 lună
...
1.3.8.
Stagiul de farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase - 2 luni
...
1.3.9.
Stagiul de farmacie clinică - 1 lună
...
1.3.10.
Stagiul de biofarmacie - 1 lună
...
1.3.11.
Stagiul de farmacie veterinară - 1 lună
...
1.3.12.
Stagiul de homeopatie - 1 lună
...
1.3.13.
Stagiul de marketing și piață farmaceutică - 1 lună
...
1.3.14.
Stagiul de urgențe medicale - 1 lună
...
1.3.15.
Stagiul de sănătate publică și politica medicamentului - 1 lună
...
1.3.16.
Stagiul de practică de farmacie publică - 3 luni
...
1.3.17.
Stagiul de afaceri reglementare farmaceutice - 1 lună
...
1.3.18.
Stagiul de managementul calității, standardizare și logistică - 1 lună
...
1.3.19.
Stagiul de farmacovigilență - 1 lună
...
1.3.20.
Stagiul de comunicare și consiliere a pacientului - 1 lună
...
1.3.21.
Stagiul de farmacoeconomie - 1/2 lună
...
1.3.22.
Stagiul de nutriție enterală și parenterală - 1 lună
...
1.3.23.
Stagiul de radiofarmacie - 1 lună
...
1.3.24.
Stagiul de farmacie oncologică - 2 luni
...
1.3.25.
Stagiul practic în farmacia de spital - 3 luni
...
OBS: Se are în vedere ca fiecare an de pregătire în rezidențiat să aibă inclusă perioada de concediu legal de odihnă.
...
STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
Obiective
Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la materiile prime farmaceutice și înțelegerea rolului acestor substanțe pentru uz farmaceutic în formularea, prepararea, stabilitatea și condiționarea medicamentelor.
Însușirea noțiunilor teoretice privind compatibilitatea, stabilitatea și conservarea medicamentelor, cu identificarea și argumentarea influenței diferiților factori asupra acestor caracteristici.
Însușirea principiilor actuale privind prescrierea, prepararea și eliberarea medicamentelor în farmacie.
Însușirea principiilor teoretice referitoare la asigurarea calității medicamentelor în farmacie; cunoașterea Recomandărilor de Bună Practică Farmaceutică și înțelegerea responsabilității farmacistului pentru respectarea acestora.
Însușirea principiilor teoretice modeme privind formularea, prepararea, controlul calității și condiționarea formelor farmaceutice lichide, semisolide și solide ca sisteme disperse omogene și eterogene (soluții orale și topice, siropuri, preparate aplicate pe mucoasa nazală, otică, bucofaringiană, rectală și vaginală, dispersii coloidale, emulsii și suspensii farmaceutice, aerosoli, preparate cutanate bioadezive semisolide, supozitoare, pulberi, granule, capsule, comprimate, preparate cu eliberare modificată) în farmacie. Consolidarea abilităților argumentative ale farmacistului în susținerea strategiilor optime de formulare și preparare a formelor farmaceutice în farmacie.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Materii prime farmaceutice: substanțe medicamentoase, substanțe auxiliare, materiale de condiționare-ambalare; reglementări, cerințe, testarea și etichetarea materiilor prime farmaceutice.
...
2.
Compatibilitatea, stabilitatea și conservarea medicamentelor.
...
3.
Prescrierea, prepararea și eliberarea medicamentelor în farmacie.
...
4.
Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Recomandări de Bună Practică Farmaceutică (RBPF).
...
5.
Soluții medicamentoase.
...
6.
Medicamente farmaceutice sterile: medicamente injectabile, perfuzii, vaccinuri și imunoseruri, preparate oftalmice.
...
7.
Aerosoli farmaceutici.
...
8.
Emulsii și suspensii farmaceutice
...
9.
Forme farmaceutice cu acțiune topică
...
10.
Supozitoare
...
11.
Forme farmaceutice solide pentru administrare orală (capsule și comprimate)
...
12.
Forme farmaceutice orale cu eliberare modificată și cu eliberare accelerată
...
13.
Sisteme terapeutice
...
14.
Sisteme cu eliberare controlată și sisteme cu eliberare la țintă a substanțelor medicamentoase
...
15.
Forme farmaceutice microîncapsulate și forme farmaceutice nanoîncapsulate
...
16.
Forme radiofarmaceutice
...
17.
Compatibilitatea medicamentelor
...
18.
Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Recomandări de Bună Practică farmaceutică
...
19.
Medicamente moderne. Optimizarea unor forme farmaceutice deja existente și utilizarea unor noi cai de administrare
...
Baremul activităților practice
Obiective: Dobândirea competențelor necesare formulării, preparării, condiționării, asigurării calității și eliberării medicamentelor în farmacie.
Tematica activităților practice
1.
Aspecte practice privind stabilitatea medicamentelor. Exemple de medicamente cu termen de valabilitate limitat
...
2.
Soluții medicamentoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Română ediția a X-a și Suplimente, Farmacopeea Europeană); operații care stau la baza preparării soluțiilor medicamentoase. Soluții de uz intern, soluții de uz extern. Determinarea conținutului în alcool la soluții hidroalcolice.
...
3.
Forme farmaceutice lichide administrate pe mucoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Română ediția a X-a și Suplimente, Farmacopeea Europeană); exemple, preparare, condiționare, etichetare și condiții de calitate.
...
4.
Incompatibilități la asocierea substanțelor medicamentoase în soluții apoase de uz intern. Prescripții magistrale cu substanțe medicamentoase și adjuvanți noi.
...
5.
Incompatibilități între substanțe medicamentoase cu noii adjuvanți în soluții pentru uz extern. Prescripții magistrale cu substanțe medicamentoase și adjuvanți noi
...
6.
Soluții injectabile. Izotonizarea soluțiilor parenterale. Medicamente injectabile cu acțiune prelungită. Condiții de calitate.
...
7.
Perfuzii medicamentoase: prevederi compendiale (Farmacopeea Romana ediția a X-a, și Suplimente, Farmacopeea Europeană); condiționare, condiții de calitate conform FR X și Suplimente, normelor interne și standardelor în vigoare; Incompatibilități de seringă.
...
8.
Forme farmaceutice oftalmice apoase (picături pentru ochi, soluții pentru spălături oculare, soluții pentru lentile de contact): aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea formelor farmaceutice oftalmice apoase în scopul asigurării calității lor. Exemple de preparate oftalmice (picături pentru ochi, soluții pentru spălături oculare și soluții pentru lentile de contact).
...
9.
Prepararea și controlul calității formelor farmaceutice obținute prin extracție din produse vegetale
...
10.
Formularea și prepararea emulsiilor utilizând asocieri de emulgatori pe baza valorilor HLB. Emulsii complexe. Controlul calității emulsiilor farmaceutice.
...
11.
Formularea și prepararea unor suspensii floculate și defloculate în vehicule structurate. Suspensii solide. Controlul calității suspensiilor farmaceutice.
...
12.
Prepararea ex tempore de suspensii lichide din forme farmaceutice industriale solide.
...
13.
Forme farmaceutice topice semisolide: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea unguentelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de unguente medicamentoase.
...
14.
Supozitoare rectale și vaginale: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea supozitoarelor în scopul asigurării calității lor. Supozitoare rectale și vaginale cu acțiune locală și cu acțiune sistemică.
...
15.
Granule și pelete: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea granulelor/peletelor în scopul asigurării calității lor. Exemple de granule.
...
16.
Comprimate: aspecte practice moderne privind formularea, prepararea și condiționarea comprimatelor în scopul asigurării calității lor. Experimentarea unor excipienți pentru comprimare directa sau după granulare.
...
17.
Comprimate de uz special, comprimate efervescente, comprimate pentru soluții orale, comprimate pentru dispersii orale, comprimate orodispersabile, comprimate masticabile, comprimate bucale, comprimate pentru supt și comprimate sublinguale; comprimate vaginale.
...
18.
Capsule. Microcapsule. Procedee de microincapsulare
...
19.
Testarea eliberării "in vitro" a substanței medicamentoase din diferite formulări de comprimate
...
20.
Elaborarea unei lucrări monografice de profil (referat cu sau fără parte experimentală)
...
STAGIUL DE FITOTERAPIE
Obiective: actualizarea cunoștințelor teoretice referitoare la asocierea corectă a materiilor prime vegetale/animale (dependent de compoziția chimică) în tratamentul adjuvant al diferitelor tipuri de afecțiuni; evaluarea interacțiunilor fitopreparate - alimente - medicamente; perfecționarea cunoștințelor practice privitoare la calitatea suplimentului/fitomedicamentului/dispozitivului medical.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Principii active de natură vegetală/animală și domeniul de aplicabilitate al acestora în terapie. Extracte vegetale. Suplimente/fitomedicamente/dispozitive medicale de natură vegetală
...
2.
Fitoterapia în diferite tipuri de afecțiuni
2.1.
Fitoterapia afecțiunilor respiratorii
...
2.2.
Fitoterapia afecțiunilor digestive
...
2.3.
Fitoterapia afecțiunilor genito-urinare
...
2.4.
Fitoterapia afecțiunilor cardio-vasculare
...
2.5.
Fitoterapia afecțiunilor SNC
...
2.6.
Fitoterapia afecțiunilor metabolice
...
2.7.
Fitoterapia afecțiunilor locomotorii
...
2.8.
Fitoterapia afecțiunilor dermice
...
...
3.
Fitoterapia la categoriile speciale de pacienți (stări fiziologice particulare și categorii cu risc)
...
4.
Interacțiuni fitopreparate - alimente - medicamente
...
Baremul activităților practice
1.
Aplicarea de metode moderne în analiza și controlul materiilor prime vegetale și a fitopreparatelor
...
STAGIUL DE DISPOZITIVE MEDICALE ȘI SUPLIMENTE NUTRITIVE
1.
Dispozitive medicale - definiție, clasificare, reglementări, managementul riscului
...
2.
Materiale și biomateriale pentru produsele tehnico-medicale. Biocompatibilitatea dispozitivelor medicale
...
3.
Sterilizarea dispozitivelor medicale
...
4.
Dispozitive medicale utilizate în ortopedie
...
5.
Dispozitive medicale pentru uz intraspitalicesc
...
6.
Dispozitive medicale folosite în oftalmologie
...
7.
Materiale de igienă
...
8.
Dispozitive medicale destinate căilor respiratorii
...
9.
Dispozitive medicale pentru uzul în ambulatoriu
...
10.
Dispozitive medicale cardiovasculare
...
11.
Dispozitive medicale pentru uz dentar
...
12.
Dispozitive medicale pentru corectarea auzului
...
13.
Produse pentru protecția sexuală și contraconcepție
...
14.
Produse de puericultură
...
15.
Materiale și echipamente de protecție
...
16.
Dispozitive medicale terapeutice
...
17.
Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro (dispozitive de autotestare)
...
18.
Suplimentele alimentare - definiție, legislație
...
19.
Biodisponibilitatea suplimentelor alimentare
...
20.
Etichetarea și prospectul suplimentelor alimentare
...
21.
Suplimente alimentare cu vitamine și minerale
...
22.
Suplimente alimentare cu proteine, cu creatină și pentru sistemul muscular
...
23.
Suplimente alimentare pentru scăderea în greutate
...
24.
Suplimente alimentare imunostimulatoare
...
25.
Suplimente alimentare destinate sistemului digestiv
...
26.
Suplimente alimentare pentru ficat
...
27.
Suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular
...
28.
Suplimente alimentare cu aplicare topică
...
29.
Suplimente alimentare pentru oase și articulații
...
STAGIUL DE CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiectiv:
însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de dezvoltare a diferitelor metode analitice cu aplicabilitate în farmacia comunitară și farmacia de spital.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Norme și standarde de control adoptate pe plan național și internațional: farmacopei, ghiduri de calitate, informațiile produsului farmaceutic.
...
2.
Controlul calității substanțelor active folosite în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.
...
3.
Controlul calității excipienților folosiți în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.
...
4.
Controlul calității produselor farmaceutice, dispozitivelor medicale, suplimentelor alimentare și cosmeticelor în farmacia comunitară sau de spital.
...
5.
Evaluarea aspectelor de siguranță (TSE/BSE) ale produselor de origine animală folosite în farmacia comunitară sau de spital pentru prepararea rețetelor magistrale.
...
6.
Asigurarea stabilității produselor farmaceutice, dispozitivelor medicale, suplimentelor alimentare și cosmeticelor în farmacia comunitară sau de spital.
...
7.
Asigurarea calității medicamentelor în farmacie. Reguli de Bună Practică Farmaceutică (RBPF).
...
Baremul activităților practice
1.
Prelevarea probelor pentru analiză.
...
2.
Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.
...
3.
Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.
...
4.
Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice.
...
5.
Controlul purității substanțelor medicamentoase.
...
6.
Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.
...
7.
Evaluarea rezultatului analitic obținut în raport cu limitele de admisibilitate. Întocmirea buletinului de analiză.
...
STAGIUL DE MANAGEMENT ÎN FARMACIE
Obiectiv: deoarece practica farmaceutică se desfășoară de la produs la orientarea pacientului, există provocări unice care apar în gestionarea serviciilor suplimentare și pe care farmaciștii specialiști trebuie să le aprofundeze.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Serviciile farmaceutice, parte a mecanismului de management
Domeniile practicii asistenței farmaceutice: managementul riscului, susținerea pacientului, managementul bolii, marketingul serviciilor farmaceutice, managementul afacerii
...
2.
Funcțiile managementului
Estimare și planificare. Organizare. Comandă. Coordonare. Control
...
3.
Planificarea strategica în activitățile farmaceutice
Tipuri de planificare: scop și caracteristici. Viziune și misiune. Obstacole și limite în calea planificării
...
4.
Planificarea afacerii în domeniul farmaciei:
Pași în elaborarea unui plan de afaceri. Comunicarea planului de afaceri. Oportunitate și pericole externe ale planului de afaceri. Cuprinsul unui plan de afaceri
...
5.
Managementul operațional:
Legătura dintre operațiuni și profitabilitate. Ieșiri farmaceutice tipice. Resurse în domeniul farmaceutic. Managementul calității. Locația. Organizarea spațiului. Resurse umane. Programare. Managementul stocurilor
...
6.
Asigurarea calității în operațiile farmaceutice:
Cum se măsoară calitatea. Metode de asigurare a calității în Practica Farmaceutică. Acreditarea/respectarea standardelor de calitate. Reguli de bună practică farmaceutică (RBPF)
...
7.
Structura organizațională și comportamentul:
Ce este comportamentul organizațional. Evaluarea culturii organizaționale. Structura organizațională informală. Comportamentele organizaționale ale farmaciștilor
...
8.
Funcțiile managementului de resurse umane:
Managementul resurselor umane și practica farmaceutică. Legi și reglementari specifice RUNOS. Recrutarea și plasarea forței de muncă. Concedierea angajaților
...
9.
Evaluarea performanței:
Ce este evaluarea performanței. Motive ale implementării eficiente a performanțelor. Tipuri de evaluare a performanței. Evaluarea performanței în farmacie
...
10.
Relațiile eu clienții:
Definirea relațiilor eu clienții. Standarde pentru evaluarea serviciilor. Evaluarea calității serviciilor. Relația eu presa
...
11.
Managementul timpului:
Teorii și practici ale managementului timpului. Cum se face managementul timpului. Managementul timpului în practica farmaceutică. Stresul - consecință a unui management insuficient al timpului
...
12.
Abilități de conducere în Farmacie:
Teorii și stiluri de conducere. Restructurarea conducerii. Calitățile liderilor eficienți. Instrumente evaluative ale conducerii
...
13.
Managementul banilor:
Declarații fiscale esențiale: bilanțul, declarația de venit, situația fluxului de bani. Rapoarte financiare în practica farmaciilor comunitare și/sau de spital
...
14.
Plătitorii terți:
Impactul plații terților asupra farmaciilor. Rambursarea terților pentru rețetele medicale. Evaluarea impactului financiar al parții terțe
...
15.
Alocări bugetare:
Scopurile sistemelor bugetare. Bugetul general - un instrument de planificare. Bugetarea cu bază zero. Impactul cumpărătorului asupra bugetelor
...
STAGIUL DE INFORMATICĂ APLICATĂ
Obiectiv
Obiectivul principal al disciplinei constă în familiarizarea rezidenților cu mediile de documentare on-line, verificarea și actualizarea informațiilor și modificărilor legislative pe site- urile agențiilor de reglementare în domeniul medicamentului și al dispozitivelor medicale.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Prezentare și navigare pe site-urile oficiale ale Colegiului Farmaciștilor, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.
...
2.
Navigare și documentare pe site-urile agențiilor internaționale de reglementare în domeniul medicamentului, EMA, FDA, OMS
...
3.
Gestionarea bazelor de date pentru farmacii
...
4.
Monitorizarea datelor, analize și tendințe
...
Baremul activităților practice
1.
Identificarea și gestionarea formularelor specifice de raportare a unei reacții adverse, de monitorizare suplimentară, de sesizare privind calitatea unui medicament, de sesizare a lipsei unui medicament, de recunoaștere și raportare a medicamentelor contrafăcute.
...
2.
Pregătirea și gestionarea documentației în vederea evaluării Regulilor de bună practică farmaceutică.
...
3.
Baze de date pentru farmacii
...
4.
Monitorizarea datelor, analize și tendințe. Analiza statistică a datelor, evaluări, comparări cu ajutorul programelor statistice Minitab, Excel
...
STAGIUL DE FARMACOTERAPIE ȘI INTERACȚIUNI MEDICAMENTOASE
Obiective: Însușirea aspectelor particulare de farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoterapie la categorii speciale de pacienți. Identificarea interacțiunilor medicamentoase (pe aceeași prescripție sau pe prescripții paralele) în farmacia de comunitate. Limitarea consumului de antibiotice și chimioterapice antimicrobiene în farmacia de comunitate.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Aspecte farmacoterapeutice particulare la vârstele extreme, în sarcină și alăptare (5 h)
...
2.
Interacțiuni medicamentoase cu semnificație clinică: medicament/medicament, medicament/ aliment, medicament/alcool, tutun, medicament/suplimente alimentare (4 h)
...
3.
Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu patologia cardiovasculară și boli metabolice: HTA, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, boală arterială periferică, boală venoasă cronică, dislipidemie, diabet zaharat (8 h)
...
4.
Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu patologia digestivă: ulcerul gastroduodenal, boala de reflux gastroesofagian, sindromul de intestin iritabil (4 h)
...
5.
Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu boli cronice respiratorii: astm, BPOC (3 h)
...
6.
Farmacoterapie și interacțiuni medicamentoase la pacienți cu boli musculoscheletice (5 h)
...
7.
Rezistența la antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Principii științifice de evaluarea a prescripțiilor cu antibiotice și chimioterapice antibacteriene în farmacia de comunitate. Interacțiuni medicamentoase semnificative clinic ale antibioticelor și chimioterapicelor (6 h).
...
8.
Aspecte practice privind utilizarea terapiei hormonale sistemice și topice (5 h)
...
STAGIUL DE FARMACIE CLINICĂ
Obiective: Însușirea principiilor de consiliere în farmacie de comunitate pentru medicamentele OTC și medicamentele etice în contextual polipatologiei. Consilierea pacientului pentru creșterea aderenței și persistenței la tratamentul cronic. Evitarea reacțiilor adverse induse de medicamente prin analiza obiectivă a condicilor de prescripții medicale în spital.
Tematica lecțiilor conferință
9.
Principii ale asistenței farmaceutice (Pharmaceutical care) în farmacia comunitară (2 ore).
...
10.
Aderența la tratament în bolile cronice: evaluare, modalități de ameliorare, identificarea barierelor care scad aderența și persistența la tratament (3 ore).
...
11.
Consilierea pacientului privind medicația OTC în contextul polipatologiei și polimedicației (3 ore).
...
12.
Consilierea prescripției medicale în privința posologiei și a momentului optim de administrare (raportat la mese și la nictemer) (2 ore).
...
13.
Gestionarea unor simptome frecvente în farmacia comunitară: durere, febră, inflamație simptome respiratorii, simptome digestive, tulburări metabolice, simptome dermatologice (6 ore).
...
14.
Analiza condicilor de prescripții medicale în spital: doze pentru o dată, doze pentru 24 de ore, duplicate terapeutice (4 ore).
...
STAGIUL DE BIOFARMACIE
Obiectiv:
prezentarea noțiunilor de biodisponibilitate și bioechivalență, a particularităților căilor de administrare; descrierea principiilor de clasificare biofarmaceutică și a rolului procedurilor de bioderogare în înregistrarea produselor farmaceutice; dezvoltarea de metodelor de cedare/dizolvare in vitro și utilizarea lor în evaluarea performanțelor biofarmaceutice.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Biodisponibilitate și bioechivalență. Caracteristicile proceselor de absorbție după administrarea pe cale orală. Influența factorilor fiziologici și patologici asupra absorbției, distribuției, metabolismului și extracției.
...
2.
Sisteme de clasificare biofarmaceutică. Determinarea solubilității, permeabilității și a profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Proceduri de bioderogare.
...
3.
Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale. Prezentarea comparativă a ghidurilor de reglementare.
...
4.
Evaluarea bioechivalenței formelor farmaceutice speciale, topice și transdermice
...
Baremul activităților practice
1.
Dezvoltarea testelor de dizolvare in vitro din forme farmaceutice convenționale. Capitole generale compendiale și monografii specifice.
...
2.
Dezvoltarea testelor de cedare in vitro din forme farmaceutice speciale. Principii generale.
...
3.
Analiza similarității microstructurale. Aplicarea conceptului de echivalență farmaceutică extinsă.
...
4.
Evaluarea similarității profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Metrici de similaritate.
...
STAGIUL DE FARMACIE VETERINARĂ
Obiective: Deprinderea unor competențe legate de medicamentele utilizate în terapia veterinară, punând accent pe aspectele care diferențiază medicamentul de uz uman de cel veterinar; Prezentarea unor medicamente din cadrul farmacoterapiei veterinare, care se adresează sistemului nervos central, aparatului cardiovascular, aparatului respirator, aparatului digestiv, aparatului excretor, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice, antihelmintice, antiparazitare, antiseptice și dezinfectante; Cunoașterea posibilităților de administrare a medicamentelor în funcție de specie, precum și a modului de calculare a dozelor și a măsurilor de siguranță ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor la om; Însușirea cunoștințelor necesare pentru a elibera medicamente de uz veterinar din farmacia de uz uman, în interesul proprietarului și al animalului bolnav; Dobândirea cunoștințelor referitoare la posibilitățile de administrare a medicamentelor de uz uman în scop veterinar și la translatarea dozelor din uz uman pentru uz veterinar; Consilierea pacienților privind zoonozele.
Tematica lecțiilor conferință
Definirea și descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor și a altor produse de uz veterinar, sub aspect farmacocinetic, farmacoterapic și farmacotoxicologic;
–
Lecții conferință referitoare la medicamente cu acțiune asupra sistemului nervos central, aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, excretor, medicamente cu acțiune predominantă asupra schimburilor nutritive, medicamente antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice, antihelmintice, antiseptice și dezinfectante.
...
Baremul activităților practice:
Căile de administrare a medicamentelor de uz veterinar
–
Dozele medicamentelor în medicina veterinară
...
–
Respectarea Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii și deontologiei profesionale
...
–
Utilizarea eficientă a surselor informaționale și a resurselor de comunicare și formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicații software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și într-o limbă de circulație internațională.
...
STAGIUL DE HOMEOPATIE
Obiective: Cunoașterea aspectelor generale teoretice privind homeopatia ca metodă farmacoterapeutică alternativă a alopatiei, principiile fundamentale ale homeopatiei, remediile homeopatice. Însușirea, interpretarea și utilizarea noțiunilor fundamentale referitoare la principiile homeopatiei și a modalităților de formulare și preparare a medicamentului homeopat. Cunoașterea prevederilor compendiale privind preparatele homeopate, produsele vegetale pentru preparate homeopate, tincturi mamă pentru preparate homeopate.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Homeopatia. Definiție și generalități.
...
2.
Modalități de aplicare. Experimentarea pe omul sănătos. Individualizarea tratamentului. Utilizarea dozelor infinitezimale dinamizate
...
3.
Metode terapeutice utilizate în homeopatie. Principii fundamentale ale homeopatiei (principiul similitudinii, identității diluției homeopate și doza infinitezimale
...
4.
Medicamentul homeopat. Materii prime și sușe homeopatice. Materii prime și sușe homeopatice. Tincturi mamă. Macerate. Produse chimice de origine minerală sau organică. Bioterapice și izoterapice
...
5.
Prepararea (procesele de diluție și dinamizare), conservarea și etichetarea tincturilor mamă pentru preparate homeopate.
...
6.
Căile de administrare și posologia în homeopatie
...
7.
Preparate homeopate. Granule. Comprimate. Globule. Supozitoare. Fiole buvabile. Picături. Triturații
...
8.
Preparate homeopate (Praeparationes homoeopathicas) - Monografia generală din FRX, Supliment 2006
...
9.
Produse vegetale pentru preparate homeopate (Plantae medicinales ad praeparationes homoeopathicas) - Monografia generală din FRX, Supliment 2006
...
10.
Tincturi mamă pentru preparate homeopate (Tincturae maternae ad praeparationes homoeopathicas) - Monografia generală din FRX, Supliment 2006
...
STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚĂ FARMACEUTICĂ
Obiectiv: Acest stagiu are ca scop aprofundarea noțiunilor teoretice și practice de către viitorii farmaciști specialiști, astfel încât aceștia să poată opera cu strategii de marketing specifice serviciilor farmaceutice. La sfârșitul stadiului ei vor fi capabili să propună diverse metode de concepere și furnizare a serviciilor oferite de farmaciști, să dezvolte strategii de marketing, de promovare, tehnici de stabilire a preturilor, etc.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Bazele marketingului
Concepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketing
Abordări ale marketingului. Probleme legate de marketingul serviciilor farmaciștilor
...
2.
Concepte esențiale de marketing:
Definiția produsului. Diferențe dintre asistența farmaceutică și serviciile de distribuție de bază. Clienții serviciilor oferite de farmaciști. Sarcinile marketingului
...
3.
Trăsăturile specifice ale serviciilor
Clasificarea serviciilor oferite de farmaciști. Tipul de relație farmacist - pacient. Controlul asupra cererii și ofertei
...
4.
Controlul asupra prestării serviciilor:
Elemente ale serviciilor de calitate pentru clienți. Sisteme de servicii bine concepute și bine puse în aplicare.
...
5.
Proiectarea serviciilor farmaceutice:
Abordări în proiectarea serviciilor. Beneficiile abordării bazate pe împuternicire. Planingul pentru performanța serviciilor. Auditurile de servicii
...
6.
Comportamentul consumatorului:
Deciziile consumatorului. Variabilele care afectează luarea deciziilor din partea consumatorului. Modele de comportament pentru sănătate
...
7.
Evaluarea serviciilor de către consumator:
Satisfacția și așteptările. Valoarea percepută și calitatea serviciilor. Elemente ale serviciilor evaluate de consumatori. Îmbunătățirea percepției pacienților asupra serviciilor
...
8.
Strategiile de marketing:
Stabilirea strategiilor organizaționale. Rolul declarației de misiune. Rolul planului de afaceri. Analiza SWOT. Poziționarea serviciilor farmaceutice. Brandurile și Brandingul. Strategii pentru ciclul de viață al produsului. Strategiile de portofoliu. Strategiile de inovare.
...
9.
Segmentarea pieței:
Segmentare, targeting și poziționare. Identificarea segmentelor de piață cu potențial. Abordarea empirică versus abordarea bazată pe ipoteze. Segmentarea demografică. Segmentarea geografică. Segmentarea psihografică. Segmentarea în funcție de beneficii. Segmentarea pentru uzul farmacistului practician
...
10.
Cuantificarea serviciilor oferite de farmaciști:
Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de farmaciști. Factorii care influențează prețul: consumatorul, concurenta, costurile. Strategii pentru stabilirea preturilor serviciilor oferite de farmaciști. Metode prin care consumatorul ia cunoștința de prețul serviciului
...
11.
Canale de distribuție:
Componenții canalelor. Intermediarii din cadrul canalelor de distribuție. Factorii care influențează structura canalelor de distribuție. Schimbări în cadrul canalelor de distribuție a produselor și serviciilor farmaceutice
...
Baremul activităților practice
La seminarii și aplicații practice se vor face exerciții astfel încât rezidenții să fie capabili:
a)
să-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;
...
b)
să realizeze un discurs scurt în care să facă diferența intre servicii și asistența farmaceutică
...
c)
cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fideli
...
d)
sondarea unui număr de 20 voluntari care să relateze o situație legată de un serviciu farmaceutic. Rezidentul va grupa răspunsurile pe categorii, realizând o histograma, etc.
...
STAGIUL DE URGENȚE MEDICALE
Obiectiv: completarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților de exercitare a rolurilor specifice muncii în echipă la nivel de Asistență Medicală de Urgență Prespitalicescă, pentru promovarea spiritului de inițiativă, a cooperării, atitudinii pozitive și respectului față de pacienți și colegi.
Tematica lecțiilor conferință
Urgențe traumatice
1.
Reacția corporală generală la traumă
...
2.
Traumatologia și sistemele de traumă
...
3.
Managementul în prespital al traumatismelor
...
4.
Managementul de urgență al traumatismelor
...
Urgențele netraumatice
5.
Urgențele Cardiovasculare
...
6.
Urgențele respiratorii la adult
...
7.
Urgențele neurologice
...
8.
Urgențele renale și uro-genitale
...
9.
Urgențele gastrointestinale
...
10.
Bolile infecțioase în urgentă
...
11.
Imunologia în Unitatea de Primire Urgențe
...
12.
Tulburările hematologice în urgență
...
13.
Urgențele endocrine și metabolice
...
14.
Urgențele oculare și ORL
...
15.
Dermatologia în Unitatea de Primiri Urgențe
...
Urgențele obstetricale și ginecologice
16.
Urgențele obstetricale
...
17.
Urgențele ginecologice
...
Urgențele pediatrice
18.
Generalități asupra medicinei de urgență pediatrică
...
Urgențele Geriatrice
19.
Urgențele geriatrice
...
Urgențele psihiatrice și de comportament
20.
Urgențele psihiatrice și de comportament
...
Baremul activităților practice
1.
Centrele de toxicologie
...
2.
Îngrijirea în prespital și interspitalicească a pacientului intoxicat sau cu supradoză
...
3.
Pacientul intoxicat
...
4.
Evaluarea toxicologică și managementul pe baza prezentării clinice
...
5.
Evaluarea toxicologică și managementul pe baza toxicului specific
...
6.
Alcoolul și substituenții acestuia
...
7.
Urgențele de abuz de droguri și substanțe
...
8.
Toxi-infecția alimentară
...
STAGIUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI POLITICA MEDICAMENTULUI
Obiective: Cunoașterea conceptelor generale de evaluare și supraveghere a sănătății populației; promovarea sănătății prin strategii și politici publice; însușirea unor noțiuni de bază de epidemiologie aplicată; cunoașterea modului în care este organizat sistemul sanitar și a unor principii ale politicilor în domeniul medicamentului.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Introducere generală în sănătatea publică: sănătatea individului și sănătatea populațiilor; definirea domeniului sănătății publice; evoluția conceptelor în sănătate publică; măsurarea stării de sănătate a populației.
...
2.
Epidemiologie aplicată pentru farmaciști: concepte și principii de bază.
...
3.
Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Prevenirea și controlul bolilor. Screeningul în depistarea bolilor. Rolul farmacistului în creșterea nivelului de educație sanitară în rândul pacienților.
...
4.
Abordarea integrată "o singură sănătate" (One health approach).
...
5.
Practica bazată pe dovezi și sănătatea publică. Implicațiile digitalizării sistemelor de sănătate.
...
6.
Organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România.
...
7.
Politica medicamentului în România. Principii necesare pentru asigurarea accesului la medicamente și sustenabilității sistemului.
...
8.
Circuitul medicamentului. Metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor de uz uman. Sistemul de rambursare.
...
Baremul activităților practice
1.
Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă.
...
2.
Strategii de implicare a comunității farmaceutice în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
...
3.
Studiul comparativ între metodologiile de calcul al prețului unui medicament din diferite țări europene.
...
STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICE
Obiective: înțelegerea principalelor reglementări aplicabile în domeniul farmaceutic, (în principal referitor la medicamente, dar și noțiuni fundamentale privind reglementările aplicabile dispozitivelor medicale, produselor cosmetice și suplimentelor alimentare)
Tematica lecțiilor conferință
1.
Experiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.
...
2.
Regimul juridic al standardelor compendiale.
...
3.
Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.
...
4.
Reglementări privind medicamentele falsificate.
...
5.
Principii reglementare privind farmacovigilența.
...
6.
Principii reglementare privind produsele controlate (stupefiante, psihotrope, precursori de droguri)
...
7.
Distribuția medicamentelor de uz uman și bune practici de distribuție.
...
8.
Principii reglementare privind importurile și exporturile paralele în Uniunea Europeană.
...
9.
Publicitatea medicamentelor de uz uman.
...
10.
Considerente reglementare privind evaluarea tehnologiilor de sănătate și rambursarea medicamentelor
...
Baremul activităților practice
1.
Însușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.
...
2.
Însușirea principalelor surse de informare în scop reglementar în domeniu și căutarea eficientă a informațiilor.
...
3.
Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.
...
4.
Familiarizarea cu formularul de raportare a reacțiilor adverse, sursele de informații și principiile aplicabile în domeniul detectării semnalelor de farmacovigilență.
...
5.
Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare.
...
STAGIUL DE MANAGEMENTUL CALITĂȚII, STANDARDIZARE ȘI LOGISTICĂ
Tematica lecțiilor conferință
1.
Calitate, abordări ale managementului calității, standarde internaționale de calitate aplicabile în farmacia de spital.
...
2.
Rolul farmaciștilor în asigurarea calității și siguranței în farmacia de spital.
...
3.
Managementul riscului în farmacia de spital.
...
4.
Protocolul în cazul erorilor de medicație cu implicarea pacientului. Termeni și condiții pentru tratamentul cu medicamente ce nu posedă autorizație de punere pe piață. Includerea, modificarea și achiziția produselor de uz medical.
...
5.
Proiectarea, emiterea, introducerea și monitorizarea standardelor și ghidurilor de operare pentru farmacia de spital.
...
6.
Logistica și managementul stocurilor - concepte, principii, obiective, metodologie și modele. Procese și activități logistice.
...
7.
Tipuri de stocuri în farmacia de spital. Lotul și termenul de valabilitate. Sistem de management al inventarului bazat sisteme informatizate. Coduri de bare.
...
8.
Managementul lanțului de aprovizionare. Realizarea stocurilor pentru situații de deficit de medicamente și stocuri pentru situații de urgență.
...
9.
Instrumente și analize logistice.
...
Baremul activităților practice
1.
Proiectarea ghidurilor privind managementul riscului în farmacia de spital.
...
2.
Rezolvarea sarcinilor legate de procesele logistice în farmacia de spital.
...
3.
Rezolvarea sarcinilor ce țin de stocuri.
...
STAGIUL DE FARMACOVIGILENȚĂ
Obiectiv: Însușirea unor principii și abilități practice în domeniul farmacovigilenței și siguranței medicamentului
Tematica lecțiilor conferință
1.
Noțiuni fundamentale de farmacovigilență - 2 ore
...
2.
Istoricul și evoluția farmacovigilenței - 1 oră
...
3.
Organisme de bază în farmacovigilență - 2 ore
...
4.
Codificarea în farmacovigilență. MedDRA - 2 ore
...
5.
Rolul EMA în activitatea de farmacovigilență. Rolul PRAC, CHMP și CMDh - 2 ore
...
6.
Rolul ANMDM în activitatea de farmacovigilență - 2 ore
...
7.
Rolul profesioniștilor din domeniul sănătății și al pacienților în activitatea de farmacovigilență - 2 ore
...
8.
Sistemul de farmacovigilență în România - 1 oră
...
9.
Sisteme de farmacovigilență în SUA și în Europa - 1 oră
...
10.
Managementul problemelor de siguranță. Noțiunea de semnal în farmacovigilență - 2 ore
...
11.
Supravegherea postmarketing - importanță, necesitate, metodologie - 3 ore
...
STAGIUL DE COMUNICARE ȘI CONSILIERE A PACIENTULUI
Obiectiv:
Scopul acestui stagiu este ca la finalul sau, absolvenții să fie capabili de a evalua informațiile obținute pe baza chestionării despre pacient, boală, medicamente administrate curent sau ocazional, de a identifica eventualele probleme de terapie medicamentoasă, de a cunoaște și aplica principiile și tehnicile de comunicare eficientă cu pacientul, de a identifica pacienții necomplianți și nu în ultimul rând de a promova colaborarea cu ceilalți profesioniști din domeniul sănătății în interesul pacientului.
Tematica lecțiilor conferință
Conținutul acestui stagiu se bazează pe următoarele capitole:
1.
Construirea relației cu pacienții
Principii: premisa legală, creșterea empatiei și toleranței, confidențialitatea;
Metode: crearea cadrului, stabilirea limitelor, ascultarea activă.
Rezultate: atingerea obiectivelor, complianța la tratament.
...
2.
Inteligența emoțională în comunicare:
Inteligența multiplă. Educarea inteligenței emoționale.
...
3.
Comportamente dezirabile în relația cu pacientul
Adoptarea la realitate. Recunoașterea emoțiilor. Cum să fii ascultat. Potolirea furiei. Cum păstrăm distanța
...
4.
Etica și deontologia comunicării cu pacientul
Codul de deontologie al farmacistului. Aplicarea codului deontologic al farmacistului în comunicarea cu pacientul. Respectarea codului de deontologie la eliberarea produselor farmaceutice
...
5.
Modele interactive de comunicare interpersonală
Identificarea elementelor nonverbale în comunicarea cu pacientul
Bariera în comunicarea cu pacientul în farmacie
Mijloace de comunicare cu pacientul
...
6.
Strategii specifice de comunicare interactivă cu copiii și familia acestora
...
7.
Comunicarea interprofesională și dezvoltarea relațiilor cu ceilalți profesioniști din sănătate
Comunicarea cu medicul. Comunicarea cu asistenții medicali și/sau sociali.
...
8.
Comunicarea pe Internet a farmacistului cu pacientul - parte integrantă a unei comunicări de bună calitate care să asigure înțelegerea corecta a mesajelor
Baremul activităților practice
Studii de caz (Practică /Seminarii)
Exemple de scenarii bazate pe situații reale, din practica curentă
Se vor include dialoguri și analize ilustrate, inclusiv a textelor
Aplicații practice legate de transmiterea informațiilor către pacient legate de administrarea diferitelor forme farmaceutice: comprimate, capsule, forme lichide, aerosoli, forme destinate aplicării pe mucoase, etc.
...
STAGIUL DE FARMACOECONOMIE
Obiective: Cunoașterea și aplicarea termenilor de bază din farmacoeconomie; înțelegerea rolului farmacoeconomiei în luarea deciziilor în sănătate, pentru îmbunătățirea eficienței în spitale; analizarea rezultatelor obținute în urma unui studiu farmacoeconomic pentru asigurarea unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Principiile farmacoeconomiei.
...
2.
Metode de analiză farmacoeconomică. Costuri și beneficii.
...
3.
Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.
...
4.
Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare.
...
STAGIUL DE NUTRIȚIE ENTERALĂ ȘI PARENTERALĂ
Obiective: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și principiilor de bază ale terapiei prin nutriție enterală și parenterală, farmacistul fiind un furnizor de servicii benefice de asistență farmaceutică pentru pacienții cărora li se administrează astfel de terapie. Cunoașterea și înțelegerea considerentelor de formulare, a metodelor de preparare, condiționării și controlului calității preparatelor pentru nutriție enterală și parenterală. Familiarizarea farmacistului cu factorii de care depinde alegerea tipului de nutriție (enterală sau parenterală) la pacienții adulți și pediatrici. Cunoașterea dispozitivelor convenționale și moderne de accesare a nutriției enterale și parenterale la adulți și copii. Cunoașterea și înțelegerea interacțiunilor și incompatibilităților dintre medicamentele administrate concomitent cu nutriția enterală/parenterală, în scopul evitării acestora. Cunoașterea, înțelegerea și respectarea reglementărilor naționale și internaționale pentru utilizarea nutriției parenterale și enterale la pacienți adulți și pediatrici.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Necesitățile nutriționale la pacienții adulți și pediatrici.
...
2.
Nutriția enterală: definiție, avantaje și dezavantaje, indicații. Considerente care stau la baza prescrierii nutriției enterale. Preparate pentru nutriție enterală.
...
3.
Nutriția parenterală: definiție, avantaje și dezavantaje, indicații. Considerente care stau la baza prescrierii nutriției parenterale. Preparate pentru nutriție parenterală.
...
4.
Dispozitive de accesare a nutriției enterale și parenterale la adulți.
...
5.
Aspecte specifice nutriției enterale și parenterale în pediatrie: indicații, tipuri și căi de administrare, dispozitive de accesare a nutriției enterale și parenterale la copii.
...
6.
Managementul terapiei medicamentoase la pacienții cu nutriție enterală și parenterală. Interacțiuni și incompatibilități medicament-nutriție enterală/parenterală.
...
7.
Reglementări pentru utilizarea nutriției parenterale și enterale la pacienți adulți și pediatrici.
...
STAGIUL DE RADIOFARMACIE
Tematica lecțiilor conferință
Noțiuni generale de radiofarmacie (farmacie nucleară)
Principii de bază în obținerea medicamentelor radiofarmaceutice
Aspecte specifice privind formularea, controlul, ambalarea și transportul medicamentelor radiofarmaceutice
Efectele biologice ale medicamentelor radiofarmaceutice
Aspecte clinice ale utilizării medicamentelor radiofarmaceutice
Reguli de bună practică de fabricație specifice medicamentelor radiofarmaceutice
Baremul activităților practice
Modalități practice de obținere a produselor radiofarmaceutice
Controlul calității produselor radiofarmaceutice
Particularități ale profilului farmacocinetic, farmacodinamic și farmacotoxicologic al medicamentelor radiofarmaceutice
Prevederile Farmacopeei Europene 9.0 privind medicamentele radiofarmaceutice
STAGIUL DE FARMACIE ONCOLOGICĂ
Tematica lecțiilor conferință
Principii de bază ale farmaciei oncologice
Standarde de calitate
Clasificarea și mecanismele de acțiune ale medicamentelor antineoplazice
Rolul farmacistului de la prescriere la administrarea medicamentelor antineoplazice
Unitatea de pregătire a medicamentelor oncologice. Monitorizarea, validarea și lucrul cu medicamentele oncologice
Oncologie clinică. Biologia cancerului, etiologie, epidemiologie Interacțiuni ale medicamentelor antineoplazice
Medicina complementară în oncologie
Chemoterapia în timpul sarcinii
Biologia moleculară în oncologie. Introducere în proteine, anticorpi monoclonali. Introducere în biosimilare. Reglementări specifice
Baremul activităților practice
Formularea și farmacocinetica medicamentelor antineoplazice
Studii clinice în oncologie
Chemoterapia orală - complianța și aderența la terapie
Stabilitatea fizico-chimică a medicamentelor citotoxice
Principiile de bază ale terapiei oncologice
Farmacovigilența, erori de medicație, managementul erorilor
Suportul nutrițional al pacienților cu cancer
Plan de acțiune adaptat spitalului
(la 17-09-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULA PENTRU SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
1.1.
DEFINIȚIE: Rezidențiatul în industria farmaceutică și cosmetică are drept scop formarea și perfecționarea farmacistului în care se utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în vederea cercetării, dezvoltării, evaluării și fabricației industriale a produselor farmaceutice și cosmetice.
...
1.2.
DURATA: 3 ani.
...
1.3.
STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1/2 lună
...
1.3.2.
Stagiul de tehnologie farmaceutică: 4 luni
...
1.3.3.
Stagiul de biotehnologie: 2 luni
...
1.3.4.
Stagiul de biofarmacie: 2 luni
...
1.3.5.
Stagiul de procese tehnologice și utilaje industriale utilizate în industria farmaceutică și cosmetică: 2 luni
...
1.3.6.
Stagiul de cercetare și dezvoltare farmaceutică și cosmetică: 2 luni
...
1.3.7.
Stagiul de informatică și biostatistică: 1 lună
...
1.3.8.
Stagiul de proiectarea și planificarea activității de cercetare: 2 luni
...
1.3.9.
Stagiul de transfer tehnologic și validare: 4 luni
...
1.3.10.
Stagiul de fabricație și planificare industrială: 1 lună
...
1.3.11.
Stagiul de afaceri reglementare farmaceutice: 2 luni
...
1.3.12.
Stagiul de marketing și piața farmaceutică și a cosmeticelor: 1 lună
...
1.3.13.
Stagiul de managementul și asigurarea calității (controlul medicamentului): 2 luni
1.3.13.1.
Controlul calității (CC)
...
1.3.13.2.
Asigurarea calității (AC)
...
...
1.3.14.
Stagiul de proprietate intelectuală în cercetare-dezvoltare în domeniul farmaceutic și cosmetic: 1 lună
...
1.3.15.
Stagiul de toxicologie industrială și ecotoxicologie: 1 lună
...
1.3.16.
Stagiul de farmacoeconomie: 1/2 lună
...
1.3.17.
Stagiul practic într-o unitate farmaceutică sau cosmetică: 6 luni
...
OBS. În organizarea programului se va ține cont de includerea perioadelor de concediu legal de odihnă.
...
STAGIUL DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
Tematica lucrărilor conferință
1.
Asigurarea și aprofundarea bazei de noțiuni teoretice privind formele farmaceutice existente în terapeutică, respectiv cele mai noi descoperiri:
Forme farmaceutice solide (comprimate, comprimate filmate, capsule, granule, pulberi, ovule, s.a.);
Forme farmaceutice semisolide (unguente, creme, geluri);
Forme farmaceutice lichide (soluții, suspensii, emulsii);
Forme farmaceutice cu cedare imediată și modificată;
Dispozitive medicale (biocide pentru uz medical, sisteme OROS, plasturi, echipamente, testere biologice, software, s.a.).
...
2.
Studiul tipurilor de procese tehnologice utilizate la scară industrială;
Generalități privind tipurile de procese tehnologice (întrerupte, semicontinue, continue);
Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice solide;
Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice semisolide;
Procese tehnologice pentru fabricarea formelor farmaceutice lichide;
Procese tehnologice pentru fabricarea substanțelor active (API);
Biotehnologii. Generalități, dezvoltarea unui astfel de proces și principii de adecvare pentru fabricație de rutină.
...
3.
Utilaje industriale. Mecanism de funcționare.
Noțiuni generale privind componentele mecanice, termice, electrice și pneumatice. Diferențe tehnice între echipamente și mașini. Regim de funcționare.
Utilaje tip amestecătoare, mori și sortatoare;
Utilaje cu pulverizare (mașini de filmat și concentrat extracte);
Utilaje tip presă (mașini de comprimare, divizare în capsule);
Utilaje cu schimb termic (fluidbed, dizolvatoare, liofilizatoare, s.a.);
Linii de ambalare/divizare.
...
STAGIUL DE BIOTEHNOLOGIE
Obiective: descrierea caracteristicilor medicamentelor biologice, a cadrului de reglementare adoptat la nivel european și internațional; analiza procesului de cercetare- dezvoltare pentru medicamentele biologice; definirea conceptelor de medicamente biosimilare și interschimbabilitate; particularitățile analizelor non-clinice și clinice în studiul variațiilor procesului de fabricație.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Fluxul informației genetice
...
2.
Tehnologia ADN recombinat
...
3.
Medicamente biosimilare. Caracteristici, dezvoltare și cadru de reglementare
...
4.
Siguranța medicamentelor biosimilare. Monitorizare și trasabilitate
...
5.
Interschimbabilitatea medicamentelor biosimilare (produse bioterapeutice referință și similare).
...
6.
Aspecte non-clinice și clinice ale variațiilor implementate în procesul de fabricație a medicamentelor biosimilare
...
7.
Impactul medicamentelor biosimilare asupra costurilor terapiei medicamentoase
...
Baremul activităților practice
1.
Studii de caz. Descrierea unor procese de fabricație pentru medicamente biologice.
...
2.
Studii de caz. Analiza comparativă a ghidurilor referitoare la medicamentele biosimilare.
...
3.
Studii de caz. Dezvoltarea și programele de evaluare clinică a medicamentelor biosimilare.
...
4.
Studii de caz. Limite de comparabilitate.
...
STAGIUL DE BIOFARMACIE
Obiective: prezentarea sistemelor de clasificare bazate pe solubilitatea și permeabilitatea substanțelor medicamentoase; descrierea cadrului actual de reglementare pentru proceduri de bioderogare bazate pe teste de dizolvare sau cedare in vitro; dezvoltarea de teste in vitro specifice fiecărui tip de formă farmaceutică și utilizate în controlul de calitate, respectiv ca metode predictive pentru estimarea performanțelor in vivo.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Metodologii de evaluarea a solubilității și permeabilității. Sisteme de clasificare bazate pe criterii biofarmaceutice și aplicarea procedurilor de bioderogare (biowaiver).
...
2.
Principii generale de determinare și comparare a profilelor de dizolvare/cedare in vitro. Dezvoltarea de metodologii predictive.
...
3.
Dezvoltarea de specificații pentru produsul finit relevante clinic și orientate către pacient (clinically relevant drug product specification).
...
4.
Evaluări de performanță in vitro și in vivo. Relații și corelații in vitro in vivo (in vitro in vivo correlations, IVIVC). Rolul IVIVC în dezvoltarea, înregistrarea și optimizarea produselor farmaceutice
...
5.
Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale cu cedare imediată.
...
6.
Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice solide orale cu cedare prelungită și întârziată.
Evaluarea biodisponibilității și bioechivalenței formelor farmaceutice transdermice.
...
7.
Evaluări biofarmaceutice specifice medicamentelor aplicate local cu acțiune locală (locally acting, locally applied, LALA).
...
8.
Forme farmaceutice semisolide topice. Ghiduri europene și internaționale de evaluare in vitro și in vivo.
...
Baremul activităților practice
1.
Dezvoltarea și validarea testelor de dizolvare in vitro. Determinarea solubilității apoase, selecția mediului, a aparatului și a parametrilor operaționali. Alegerea și validarea criteriilor de acceptare.
...
2.
Dezvoltarea de corelații in vitro in vivo de nivel A, B, C.
...
3.
Dezvoltarea testelor de dizolvare in vitro pentru forme farmaceutice cu cedare modificată. Utilizarea testelor de dizolvare ca evaluări de siguranță.
...
4.
Evaluarea profilelor de cedare in vitro din forme farmaceutice semisolide topice. Corelarea analizei difuzionale cu determinări microstructurale.
...
STAGIUL DE PROCESE TEHNOLOGICE ȘI UTILAJE INDUSTRIALE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
Obiective: prezentarea principiilor generale și specifice de proiectare a facilităților de fabricație pentru produse farmaceutice și cosmetice, a claselor de curățenie și a fluxurilor tehnologice în relație cu tipul și complexitatea formulărilor; descrierea conceptelor de calificare și validare.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Proiectarea și construcția clădirilor și a facilităților de fabricație. Definirea zonelor și a sistemelor de control în funcție de tipul de activități.
...
2.
Proiectarea proceselor tehnologice pentru forme farmaceutice convenționale, speciale și moderne. Caracteristici ale spațiilor, echipamentelor, materialelor și tehnologiilor de fabricație
...
3.
Forme farmaceutice sterile. Clase de curățenie și dispozitive pentru aer curat. Caracteristicile condiționării aseptice.
...
4.
Proiectarea, construcția, instalarea, calibrarea, operarea și verificarea performanței echipamentelor utilizate în industria farmaceutică și cosmetică.
...
5.
Procese de fabricație și control în proces. Produse intermediare și vrac. Prevenirea contaminării încrucișate. Respingerea, recuperarea și returnarea materialelor.
...
6.
Validarea proceselor de fabricație. Politici și programe de validare. Planul standard de validare
...
7.
Validarea tradițională și validarea concurentă. Definirea parametrilor critici de proces, a atributelor critice de calitate și a criteriilor de acceptare asociate.
...
8.
Validarea curățării.
...
Baremul activităților practice
1.
Realizarea unui proiect pentru o facilitate de fabricație. Definirea zonelor, alegerea și strategia de verificare a claselor de curățenie în funcție de tipul de formă farmaceutică și de tehnologia de fabricație.
...
2.
Proiectarea și analiza comparativă a fluxurilor de fabricație pentru forme farmaceutice convenționale nesterile.
...
3.
Studii de caz. Proiectarea proceselor de validare pentru fabricația formelor farmaceutice sterile.
...
4.
Studii de caz. Validarea tradițională și validarea concurentă.
...
STAGIUL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ
Obiective: Însușirea cunoștințelor teoretice privind etapele dezvoltării farmaceutice și a metodelor fizico-chimice utilizate în caracterizarea și dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; cunoașterea instrumentelor practice necesare și utile în investigarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Etape în cercetarea și dezvoltarea farmaceutică și cosmetică.
...
2.
Parametri fizico-chimici determinanți în dezvoltarea farmaceutică și cosmetică (starea de agregare, solubilitatea, metode fizice și chimice de îmbunătățire a solubilității, coeficientul de repartiție).
...
3.
Considerații generale privind biomaterialele în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic.
...
4.
Elemente fundamentale de fizico-chimia biopolimerilor. Implicații în dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.
...
5.
Biomateriale non-polimerice. Aplicații în dezvoltarea sistemelor farmaceutice și cosmetice.
...
6.
Nanostructuri cu aplicații în domeniul farmaceutic și cosmetic.
...
7.
Tehnici de caracterizare a biomaterialelor.
...
8.
Analiza atributelor critice de calitate în dezvoltarea farmaceutică.
...
Baremul activităților practice
1.
Metode de determinare și îmbunătățire a solubilității.
...
2.
Evaluarea proprietăților de suprafață.
...
3.
Evaluarea caracteristicilor texturale.
...
4.
Analiză cinetică și reologică. Modele cinetice și reologice.
...
STAGIUL DE INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ
Obiective:
Obiectivul principal al disciplinei constă în familiarizarea rezidenților cu mediile de documentare on-line, verificarea și actualizarea informațiilor și modificărilor legislative pe site-urile agențiilor de reglementare în domeniul medicamentului și al dispozitivelor medicale, analiza datelor, interpretare și teste statistice.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Navigare și documentare pe site-urile agențiilor internaționale de reglementare în domeniul medicamentului, EMA, FDA, OMS și pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor medicale.
...
2.
Tratate de specialitate în format electronic. Navigare, căutare monografii, reactivi, metodologii generale sau specifice de analiză, suplimente alimentare.
...
3.
Analiza datelor conform specificațiilor compendiale, reprezentare grafică
...
4.
Analiza statistică a datelor, aplicarea testelor parametrice și neparametrice conform specificațiilor din ghiduri, analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere.
...
Baremul activităților practice
1.
Consultarea și implementarea ghidurilor specifice în cercetarea-dezvoltarea medicamentelor generice.
...
2.
Navigare, căutare monografii, reactivi, metodologii generale sau specifice de analiză, suplimente alimentare în tratate de specialitate în format electronic
...
3.
Analiza datelor, prelucrarea grafică și statistică comparativ în Excel și Minitab
...
4.
Analiza dispersională și calculul intervalelor de încredere în Minitab
...
STAGIUL DE PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE
Obiective: Însușirea principiilor de proiectare și planificare a activității de cercetare - dezvoltare, prin strategiile QbD și PAT; cunoașterea instrumentelor specifice de proiectare experimentală, analiză, modelare și optimizare a datelor experimentale, de management al riscului și a strategiilor specifice de control.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Metode chemometrice în proiectarea și planificarea activității de cercetare - dezvoltare.
...
2.
Conceptul de Calitate prin Proiectare - Quality by Design (QbD) în cercetarea farmaceutică:
a.
Aspecte reglementate ale QbD
...
b.
Profile de calitate în proiectarea produselor farmaceutice și atribute critice de calitate ale produselor
...
c.
Parametri critici de proces și atribute critice de material în proiectarea proceselor farmaceutice.
...
...
3.
Instrumente PAT - Process Analytical Technology.
...
4.
Proiectarea statistică a experimentelor - Design of Experiments (DoE).
...
5.
Analiza, modelarea și optimizarea datelor experimentale. Asigurarea robusteții produsului/procesului.
...
6.
Aplicarea principiilor QbD la metodele analitice (Analytical Quality by Design - AQbD).
...
Baremul activităților practice
1.
Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea formelor farmaceutice solide.
...
2.
Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea formelor farmaceutice. semisolide.
...
3.
Aplicarea principiilor QbD la proiectarea, analiza și optimizarea sistemelor coloidale.
...
4.
Aplicații PAT în cercetarea și dezvoltarea în domeniul farmaceutic și cosmetic.
...
STAGIUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC ȘI VALIDARE
Obiective: Însușirea conceptelor de bază referitoare la transferul tehnologic, asigurarea calității, buna practică de fabricație și managementul riscului în domeniul calității, precum și a particularităților privind aplicarea în practică a principiilor calificării și validării care se aplică facilităților, echipamentelor, utilităților, produselor și proceselor din industria farmaceutică.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Transferul tehnologic. Definiții și modele. Niveluri de maturitate tehnologică (TRL).
...
2.
Aspecte legislative. Managementul transferului tehnologic.
...
3.
Particularități ale transferului tehnologic în industria farmaceutică. Ghidul ISPE privind normele de bună practică de transfer tehnologic aplicabile în procesul de dezvoltare farmaceutică. Ghidurile SUPAC-FDA.
...
4.
Principiile de management al riscului în domeniul calității pe parcursul duratei de viață a medicamentului.
...
5.
Reglementările de calitate în industria farmaceutică: principiile de bună practică de fabricație pentru medicamente, bună practică de laborator în cazul testărilor efectuate asupra substanțelor chimice, ghidurile ICH, EMA și FDA: provocările actuale și armonizarea cadrelor de reglementare.
...
6.
Principiile de bună practică de fabricație pentru produsele cosmetice. Reglementările ISO 22716.
...
7.
Organizarea și planificarea calificării și validării în industria farmaceutică. Întocmirea planului standard de validare (PSV).
...
8.
Calificarea echipamentelor, facilităților, utilităților sau sistemelor în industria farmaceutică: calificarea proiectului, calificarea instalării, calificarea operațională, calificarea performanței, calificarea utilităților, recalificarea.
...
9.
Validarea procesului. Documente de reglementare. Principii generale. Validarea de proces tradițională. Verificarea continuă a procesului. Abordarea hibridă. Verificarea continuă a procesului pe parcursul duratei de viață a produsului, în contextul abordărilor bazate pe conceptul de Calitate prin Proiectare - Quality by Design (QbD).
...
10.
Validarea metodelor de testare. Definiții, principii și metodologie. Cadru de reglementare: ghidurile ICH și FDA.
...
11.
Validarea metodelor bioanalitice. Definiții, principii, metodologie, particularități. Cadru de reglementare: ghidurile FDA și EMA.
...
12.
Principiile de bună practică de laborator versus ISO 17025: aspecte comune și particularități.
...
13.
Documentația de validare. Protocolul și raportul de validare. Înregistrări. Trasabilitate.
...
14.
Controlul schimbării și managementul deviațiilor în procesele de calificare și validare.
...
Baremul activităților practice
1.
Validarea proceselor de fabricație a formelor farmaceutice dozate. Studii de caz.
...
2.
Validarea metodelor analitice în laboratoarele fizico-chimice de controlul calității medicamentului.
...
3.
Validarea metodelor bioanalitice.
...
STAGIUL DE FABRICAȚIE ȘI PLANIFICARE INDUSTRIALĂ
Obiective: prezentarea caracteristicilor pieței farmaceutice și a importanței studiilor de piață în planificarea dezvoltării, înregistrării și fabricației medicamentelor; descrierea tipurilor de planificare aplicate în industria farmaceutică și a metodologiilor de monitorizare, control și optimizare a procesului de fabricație.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Metode și tehnici de previziune. Obiectivele studiilor de piață și particularitățile domeniului farmaceutic.
...
2.
Planificarea strategică și de tip CPM-PERT (critical path method - project evaluation and review technique).
...
3.
Monitorizarea, controlul și managementul proceselor de producție.
...
4.
Planificarea necesarului de materiale și optimizarea procesului de fabricație.
...
Baremul activităților practice
1.
Studii de caz. Tipuri de planificare aplicate în industria farmaceutică.
...
2.
Studii de caz. Managementul proceselor de fabricație a produselor farmaceutice.
...
3.
Studii de caz. Planificarea necesarului de materiale și gestionarea stocurilor.
...
4.
Studii de caz. Optimizarea procesului de fabricație.
...
STAGIUL DE AFACERI REGLEMENTARE FARMACEUTICE
Obiective: înțelegerea principalelor reglementări aplicabile în domeniul industriei farmaceutice, din perspectivă industrială (în principal referitor la medicamente, dar și noțiuni fundamentale privind reglementările aplicabile dispozitivelor medicale, produselor cosmetice și suplimentelor alimentare) și dezvoltarea abilităților de redactare a documentelor conexe acestor activități.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Experiențe istorice care au construit cadrul reglementar farmaceutic contemporan. Cei trei piloni care susțin reglementările farmaceutice: calitate, siguranță și eficacitate.
...
2.
Reguli de bună practică de fabricație în domeniul farmaceutic și în domeniile conexe.
...
3.
Autorizarea studiilor clinice și buna practică în domeniul studiilor clinice.
...
4.
Autorizarea medicamentelor în Uniunea Europeană, cu elemente comparative privind principalele regiuni geopolitice.
...
5.
Variații la autorizațiile de punere pe piață a medicamentelor de uz uman.
...
6.
Regimul juridic al standardelor compendiale.
...
7.
Reglementări aplicabile medicamentelor de uz pediatric și medicamentelor orfane.
...
8.
Reglementări privind medicamentele falsificate.
...
9.
Obligații post-autorizare ale deținătorilor de autorizații de punere pe piață
...
10.
Principii reglementare privind farmacovigilența (perspectivă industrială).
...
11.
Principii reglementare privind produsele controlate (stupefiante, psihotrope, precursori de droguri)
...
12.
Distribuția medicamentelor de uz uman și bune practici de distribuție.
...
13.
Principii reglementare privind importurile și exporturile paralele în Uniunea Europeană.
...
14.
Publicitatea medicamentelor de uz uman.
...
15.
Reglementarea prețului medicamentelor de uz uman.
...
16.
Considerente reglementare privind evaluarea tehnologiilor de sănătate și rambursarea medicamentelor
...
17.
Principii reglementare aplicabile dispozitivelor medicale în Uniunea Europeană
...
18.
Principii reglementare aplicabile produselor cosmetice
...
19.
Principii reglementare aplicabile suplimentelor alimentare
...
20.
Noțiuni de proprietate industrială relevante pentru industria farmaceutică
...
Baremul activităților practice
1.
Însușirea limbajului tehnic specific și utilizarea lui corectă.
...
2.
Însușirea principalelor surse de informare în scop reglementar în domeniu și căutarea eficientă a informațiilor.
...
3.
Însușirea elementelor specifice unui sistem de calitate; redactarea și ciclul de viață al unor proceduri operaționale standard.
...
4.
Familiarizarea cu principalele autorități implicate în reglementarea medicamentelor și a produselor conexe și a modului de interacțiune cu acestea.
...
5.
Redactarea de documente relevante pentru tematica abordată la curs (cereri de autorizare, de variații, corespondență administrativă relevantă pentru diversele tipuri de activități pre- și post-autorizare), solicitări de informații de la autoritățile competente etc.
...
6.
Însușirea utilizării standardelor compendiale generale și specifice pentru procesul de fabricație al anumitor medicamente.
...
7.
Familiarizarea cu formularul de raportare a reacțiilor adverse, sursele de informații și principiile aplicabile în domeniul detectării semnalelor de farmacovigilență.
...
8.
Clasificarea unor produse de graniță din punct de vedere legal și clasificarea unor dispozitive medicale conform criteriilor europene în vigoare.
...
9.
Studii de caz privind produse regimul juridic al cosmeticelor și al suplimentelor alimentare.
...
10.
Studii de caz privind utilizarea brevetelor și mărcilor în domeniul industriei farmaceutice.
...
STAGIUL DE MARKETING ȘI PIAȚA FARMACEUTICĂ ȘI A COSMETICELOR
Obiective: Acest stagiu are ca scop aprofundarea noțiunilor teoretice și practice de către viitorii farmaciști specialiști, astfel încât aceștia să poată opera cu strategii de marketing specifice serviciilor farmaceutice.
La sfârșitul stadiului ei vor fi capabili să propună diverse metode de concepere și furnizare a serviciilor oferite de farmaciști, să dezvolte strategii de marketing, de promovare, tehnici de stabilire a preturilor, etc.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Bazele marketingului
Concepte esențiale în marketing. Importanta marketingului pentru farmaciști. Concepții greșite despre marketing. Abordări ale marketingului. Probleme legate de marketingul serviciilor farmaciștilor.
...
2.
Concepte esențiale de marketing:
Definiția produsului. Diferențe dintre asistența farmaceutică și serviciile de distribuție de bază. Clienții serviciilor oferite de farmaciști. Sarcinile marketingului.
...
3.
Trăsăturile specifice ale serviciilor
Clasificarea serviciilor oferite de farmaciști. Tipul de relație farmacist - pacient. Controlul asupra cererii și ofertei.
...
4.
Controlul asupra prestării serviciilor:
Elemente ale serviciilor de calitate pentru clienți. Sisteme de servicii bine concepute și bine puse în aplicare.
...
5.
Proiectarea serviciilor farmaceutice:
Abordări în proiectarea serviciilor. Beneficiile abordării bazate pe împuternicire. Planingul pentru performanța serviciilor. Auditurile de servicii.
...
6.
Comportamentul consumatorului:
Deciziile consumatorului. Variabilele care afectează luarea deciziilor din partea consumatorului. Modele de comportament pentru sănătate.
...
7.
Evaluarea serviciilor de către consumator:
Satisfacția și așteptările. Valoarea percepută și calitatea serviciilor. Elemente ale serviciilor evaluate de consumatori. Îmbunătățirea percepției pacienților asupra serviciilor.
...
8.
Strategiile de marketing:
Stabilirea strategiilor organizaționale. Rolul declarației de misiune. Rolul planului de afaceri. Analiza SWOT. Poziționarea serviciilor farmaceutice. Brandurile și Brandingul. Strategii pentru ciclul de viață al produsului. Strategiile de portofoliu. Strategiile de inovare.
...
9.
Segmentarea pieței:
Segmentare, targeting și poziționare. Identificarea segmentelor de piață cu potențial. Abordarea empirică versus abordarea bazată pe ipoteze. Segmentarea demografică. Segmentarea geografică. Segmentarea psihografică. Segmentarea în funcție de beneficii. Segmentarea pentru uzul farmacistului practician.
...
10.
Cuantificarea serviciilor oferite de farmaciști:
Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de farmaciști. Factorii care influențează prețul: consumatorul, concurenta, costurile. Strategii pentru stabilirea preturilor serviciilor oferite de farmaciști. Metode prin care consumatorul ia cunoștința de prețul serviciului.
...
11.
Canale de distribuție:
Componenții canalelor. Intermediarii din cadrul canalelor de distribuție. Factorii care influențează structura canalelor de distribuție. Schimbări în cadrul canalelor de distribuție a produselor și serviciilor farmaceutice.
...
Baremul activităților practice
La seminarii și aplicații practice se vor face exerciții astfel încât rezidenții să fie capabili:
a)
să-și sporească șansele în carieră, să ofere asistență mai bună pacienților, să promoveze o imagine mai bună despre farmaciști în rândul publicului;
...
b)
să realizeze un discurs scurt în care să facă diferența intre servicii și asistența farmaceutică;
...
c)
cum s-ar putea ca serviciile farmaceutice să fie furnizate: la domiciliul clientului, într- un mod standardizat, printr-o relație specifică pacienților fideli.
...
d)
sondarea unui număr de 20 voluntari care să relateze o situație legată de un serviciu farmaceutic. Rezidentul va grupa răspunsurile pe categorii, realizând o histograma, etc.
...
STAGIUL DE MANAGEMENTUL ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII (CONTROLUL MEDICAMENTULUI)
Obiective: însușirea noțiunilor fundamentale necesare pentru înțelegerea, elaborarea și implementarea unui sistem de asigurare a calității într-o unitate de producție a medicamentelor. Familiarizarea cu standardele de asigurare a calității în dezvoltarea farmaceutică, fabricația și controlul medicamentelor pe baza conceptelor referitoare la Buna Practică de Fabricație, Buna Practică de Laborator și Managementul Riscului în domeniul calității.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Autorități de reglementare în domeniul medicamentului: ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România), EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), Reglementări privind înregistrarea medicamentelor. Condiții de punere pe piață a unui medicament.
...
2.
Norme și standarde de control adoptate pe plan național și internațional: farmacopei, ghiduri de calitate.
...
3.
Documente administrative relevante: Autorizația de fabricație, Certificatul GMP, Declarația persoanei calificate.
...
4.
Reguli de bună practică de fabricație: sistemul calității în domeniul farmaceutic, personalul, localurile și echipamentele, documentația, fabricația, controlul calității, activitățile externalizate, reclamațiile, neconformitățile de calitate și retragerea produsului, autoinspecția, managementul riscului în domeniul calității.
...
5.
Cerințe de calitate pentru substanțele active folosite ca materii prime.
...
6.
Cerințe de calitate pentru excipienți folosiți ca materii prime și evaluarea siguranței produselor de origine animală privind transmiterea agenților adventițiali al (TSE/BSE) folosite în industria farmaceutică, producția de dispozitive medicale și suplimente alimentare și în industria cosmetică.
...
7.
Reguli de bună practică de laborator. Manualul calității.
...
STAGIUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ÎN CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC ȘI COSMETIC
Obiective: Cunoașterea sistemului de proprietatea intelectuală cu cele două componente (proprietatea industrială și drepturile de autor/drepturile conexe); importanța protecției drepturilor de proprietate intelectuală în activitatea de cercetare - dezvoltare, ca și componentă esențială, generatoare de progres tehnologic și inovare în domenii variate, precum industria farmaceutică și cosmetica.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Conceptul de Proprietatea Intelectuală (PI).
...
2.
Dreptul de autor și drepturile conexe. Aspecte particulare în asigurarea dreptului de autor în activitatea de cercetare - dezvoltare din domeniul industriei farmaceutice și a cosmeticii.
...
3.
Proprietatea industrială (brevete de invenții și modele de utilitate)
a.
Cercetarea documentară - accesarea bazelor de date;
...
b.
Consultanța în domeniul proprietății industriale. Cererea de brevet de invenție;
...
c.
Proceduri privind examinarea unui brevet de invenție;
...
d.
Aplicarea invenției. Protecția asigurată prin brevetare.
...
...
4.
Considerații generale privind mărcile înregistrate (trademarks), desenele și modelele industriale. Indicații geografice.
...
5.
Considerații generale privind alte forme de PI: strategii comerciale, secrete comerciale și Know-how, acorduri de confidențialitate/producție rapidă.
...
6.
Administrarea și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală. Contrafacere, piraterie, plagiat
a.
Oficiile de Inovare și Transfer Tehnologic;
...
b.
Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - în domeniul proprietății industriale și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, din România;
...
c.
Brevetarea în străinătate.
...
...
Baremul activităților practice
1.
Prezentarea unui brevet de invenție.
...
2.
Valorificarea brevetelor de invenție.
...
STAGIU DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ ȘI ECOTOXICOLOGIE
Obiective: completarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților de evaluare a riscului și management al mediului.
Tematica lecțiilor conferință
I.
Introducere în ecotoxicologie
...
II.
Principalele categorii de substanțe toxice
...
III.
Principalele surse de substanțe toxice
...
IV.
Efectele contaminării cu substanțe toxice
...
V.
Mecanisme de apărare a organismelor împotriva poluării chimice
...
VI.
Dispersia și concentrarea poluanților în biomasă
...
VII.
Factorii modificatori ai lanțurilor trofice
...
VIII.
Acțiunea factorilor nocivi de natură fizică
...
IX.
Acțiunea factorilor nocivi de natură chimică
...
X.
Acțiunea factorilor nocivi de natură biologică
...
XI.
Aditivii alimentari
...
XII.
Influența aditivilor alimentari asupra organismului
...
XIII.
Toxicitatea naturală
...
XIV.
Nutrienți alimentari cu rol de protecție în contaminarea cu substanțe toxice
...
STAGIUL DE FARMACOECONOMIE
Obiective: Cunoașterea și aplicarea termenilor de bază din farmacoeconomie; înțelegerea rolului farmacoeconomiei în luarea deciziilor în sănătate, pentru îmbunătățirea eficienței în spitale; analizarea rezultatelor obținute în urma unui studiu farmacoeconomic pentru asigurarea unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica lecțiilor conferință
1.
Principiile farmacoeconomiei.
...
2.
Metode de analiză farmacoeconomică. Costuri și beneficii.
...
3.
Ce este QALY? Instrumente de măsurare a calității vieții.
...
4.
Evaluări farmacoeconomice ale intervențiilor/serviciilor de farmacie clinică. Măsurarea valorii adăugate de farmaciștii clinicieni prin participarea în echipele multidisciplinare.
...
(la 17-09-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA INDUSTRIE FARMACEUTICĂ ȘI COSMETICĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.382/5.248/2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 septembrie 2020
)
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE, STRUCTURI ȘI POLITICI SALARIALE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
în specialitatea stomatologie generală
1.
Definiție: Stomatologia generală este o ramură a medicinei care se ocupă cu diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor dentare și al țesuturilor înconjurătoare.
...
2.
Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
...
3A.
Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3A.1.
Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea medicală unde a fost repartizat, prezentarea coordonatorului și îndrumătorului de rezidențiat, fixarea planului de activitate
...
3A.2.
Stagiul de prevenție oro-dentară: 2 luni
...
3A.3.
Stagiul de sănătate orală: 2 luni
...
3A.4.
Stagiul de bioetică: 2 săptămâni
...
3A.5.
Modul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâni
...
3A.6.
Stagiul de endodonție: 3 luni
...
3A.7.
Stagiul de odontoterapie restauratoare: 10 luni
...
3A.8.
Stagiul de protetică dentară: 3 luni
...
3A.9.
Stagiul de implantologie: 3 luni
...
3A.10.
Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni
...
3A.11.
Stagiul de parodontologie: 3 luni
...
3A.12.
Stagiul de pedodonție: 3 luni
...
3A.13.
Stagiul de ortodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni
...
...
3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I:
Prevenție oro-dentară: 2 luni
Sănătate orală: 2 luni
Bioetică: 2 săptămâni
Modul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâni
Endodonție: 3 luni
Odontoterapie restauratoare: 4 luni
Anul II:
Odontoterapie restauratoare: 6 luni
Protetică dentară: 3 luni
Implantologie: 3 luni
Anul III:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni
Parodontologie: 3 luni
Pedodonție: 3 luni
Ortodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni
4.
Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire
4.1.
Anul I
4.1.1.
Stagiul de prevenție orodentară: 2 luni
4.1.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Leziunile incipiente de carie: diagnostic și atitudine preventivă
...
2.
Evaluarea riscului și testarea activității carioase și a bolii parodontale
...
3.
Managementul pacientului cu xerostomie: abordare preventivă
...
4.
Măsuri preventive aplicate pacienților aflați în situații speciale
...
5.
Atitudinea preventivă în cazul pacienților tratați prin implanturi
...
6.
Prevenția oro-dentară pe grupe de vârstă
...
7.
Elaborarea planului de tratament preventiv individualizat
...
...
4.1.1.2.
Pregătire practică
1.
Mijloace mecanice și chimice de control al plăcii dentare
...
2.
Modalități de aplicare a substanțelor chimice antiplacă
...
3.
Colorarea plăcii dentare, indici de placă
...
4.
Metode de fluorizare locală
...
5.
Detartrajul manual: instrumentar și poziții de lucru
...
6.
Detartrajul mecanic și lustruirea suprafețelor postdetartraj
...
7.
Sigilarea șanțurilor și fosetelor coronare
...
...
...
4.1.2.
Sănătate orală: 2 luni
4.1.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Metode de cercetare științifică și evaluare statistică în sănătatea orală
...
2.
Indici clinici comunitari de evaluare a stării de sănătate orală și a necesității de tratament stomatologic
...
3.
Tendințe evolutive ale sănătății orale în România, în alte țări din Uniunea Europeană și la nivel mondial pe grupe de afecțiuni: caria dentară, parodontopatii, tumori maligne, malformații și anomalii dentomaxilare, traumatisme, eroziuni dentare
...
4.
Anchetele epidemiologice aplicate în stomatologia comunitară
...
5.
Promovarea sănătății orale la nivel comunitar
...
6.
Programe de promovare a sănătății orale în România, în alte țări din Uniunea Europeană și la nivel mondial
...
7.
Educația pentru sănătate orală în comunități
...
...
4.1.2.2.
Pregătire practică
1.
Metode și instrumente recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea stării de sănătate orală
...
2.
Indici epidemiologici recomandați de Organizația Mondială a Sănătății pentru evaluarea stării de sănătate orală
...
3.
Metode de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și comportamente față de sănătatea orală
...
4.
Formularea recomandărilor clinice în funcție de grupa de risc pentru afecțiunile orale
...
5.
Interviul motivațional - instrument de educație pentru sănătate orală a pacientului în cabinetul dentar
...
6.
Interviul motivațional în grupuri - instrument de educație pentru sănătate orală aplicat în comunități
...
7.
Instrumente utilizate pentru aprecierea impactului afecțiunilor orale asupra calității vieții
...
...
...
4.1.3.
Stagiul de bioetică: 2 săptămâni
4.1.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
I.
Introducere în bioetică
...
II.
Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
...
III.
Relația medic - pacient
...
IV.
Etica cercetării pe subiecți umani
...
Tematica seminarelor
a)
Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică
...
b)
Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
...
c)
Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice
...
d)
Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
...
...
...
4.1.4.
Modul de elemente juridice medicale și malpraxis medical: 2 săptămâni
4.1.4.1.
Pregătire teoretică prin cursuri/seminare
Tematica cursurilor
1.
Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist
...
2.
Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis
...
3.
Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical - aspecte procedurale
...
4.
Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională
...
5.
Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională
...
...
...
4.1.5.
Stagiul de endodonție: 3 luni
4.1.5.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Anatomia spațiului endodontic
...
2.
Diagnosticul în endodonție
...
3.
Factorii etiologici ai patologiei pulpare și periapicale
...
4.
Inflamația pulpară acută
...
5.
Inflamația pulpară cronică
...
6.
Necroza și gangrena pulpară
...
7.
Parodontitele apicale acute
...
8.
Parodontitele apicale cronice
...
9.
Obturația de canal
...
10.
Dispensarizarea în endodonție
...
...
4.1.5.2.
Pregătire practică
1.
Examinarea clinică în endodonție
...
2.
Interpretarea investigațiilor radiologice în endodonție
...
3.
Elemente de profilaxie în endodonție
...
4.
Tratamentul hiperesteziei și hipersensibilității dentinare
...
5.
Tratamentul inflamației pulpare reversibile
...
6.
Tratamentul inflamației pulpare ireversibile
...
7.
Tratamentul formelor de parodontită apicală acută
...
8.
Tratamentul de urgență în endodonție
...
9.
Principii de tratament în parodontitele apicale cronice
...
10.
Tehnici de obturație de canal
...
...
...
4.1.6.
Odontoterapie restauratoare: 4 luni
4.1.6.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor anul I și anul II
1.
Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare
...
2.
Caracteristici ale leziunilor cu pierdere de substanță dură dentară de cauză necarioasă
...
3.
Detecția și diagnosticul leziunilor dentare
...
4.
Principii și metode de abordare terapeutică a durerii dentinare (hipersensibilitate, hiperestezie)
...
5.
Managementul leziunilor dentare: conceptul de tratament neinvaziv, tratamentul microinvaziv, abordarea terapeutică minim invazivă
...
6.
Principii și tehnici de restaurare cu materiale fizionomice bazate pe adeziunea amelo-dentinară
...
7.
Modalități de realizare a protecției pulpo-dentinare
...
8.
Protocol de tratament aderent direct al leziunilor situate pe suprafețe cu șanțuri și fosete
...
9.
Protocol de tratament aderent direct al leziunilor situate pe suprafețe netede
...
10.
Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: inlay, onlay (compozit, ceramică)
...
11.
Restaurarea coronară prin fațete estetice (compozit, ceramică)
...
12.
Discromiile dentare - manifestări clinice, caracteristici, modalități de tratament
...
13.
Evaluarea clinică a restaurărilor coronare: criterii de evaluare a restaurărilor coronare, modalități de remediere a deficiențelor constatate
...
14.
Tratamentul restaurator al leziunilor dentare, cu pierdere/modificare de substanță dură dentară, la persoanele vârstnice/cu afecțiuni sistemice/cu nevoi speciale
...
...
4.1.6.2.
Pregătire practică
1.
Examenul clinic și stabilirea diagnosticului și a planului de tratament în cazul leziunilor carioase
...
2.
Examenul clinic și stabilirea diagnosticului și a planului de tratament în cazul leziunilor necarioase
...
3.
Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe suprafețe cu șanturi și fosete
...
4.
Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe fețele proximale ale dinților laterali
...
5.
Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate pe fețele proximale ale dinților frontali
...
6.
Tratamentul leziunilor carioase simple cavitare situate în zona cervicală
...
7.
Tratamentul leziunilor coronare cu evoluție subgingivală
...
8.
Tratamentul plăgii dentinare
...
9.
Realizarea preparațiilor pentru inlay/onlay fizionomic (compozit, ceramică)
...
10.
Tratamentul discromiilor dentare
...
11.
Tratamentul leziunilor carioase extinse: utilizarea mijloacelor suplimentare de retenție, restaurări directe/indirecte
...
...
...
...
4.2.
Anul II
4.2.1.
Stagiul de odontoterapie restauratoare: 6 luni
4.2.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor: vezi 4.1.7.1.
...
4.2.1.2.
Pregătire practică: vezi 4.1.7.2.
...
...
4.2.2.
Stagiul de protetică dentară: 3 luni
4.2.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Principii ocluzale în protezarea fixă. Disfuncția ocluzală: diagnostic, plan de tratament
...
2.
Principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă. Coroane metalice și fizionomice
...
3.
Particularități clinico-tehnice în restaurările protetice fixe de amplitudine mare
...
4.
Particularități ale tratamentului protetic în parodontitele marginale cronice
...
5.
Amprentarea în protezarea fixă. Protezarea provizorie
...
6.
Proba, adaptarea și cimentarea restaurărilor protetice fixe
...
7.
Tehnici clinice uzuale în protezarea fixă agregată pe implanturi dentare
...
8.
Variante de protezare a edentațiilor terminale
...
9.
Conceperea planului protezei scheletate în diferite forme de edentație
...
10.
Amprentarea în edentația parțială în vederea protezării mobilizabile. Materiale și tehnici de amprentare
...
11.
Supraprotezări pe dinți și implanturi. Avantaje. Limite
...
12.
Amprentarea în edentația totală. Materiale și tehnici de amprentare
...
13.
Determinarea RIMO în edentația totală. Articulatoarele și arcurile faciale în tratamentul edentațiilor
...
14.
Proba machetei în restaurările protetice mobilizabile. Proteza parțială. Proteza totală
...
15.
Reoptimizarea protezelor mobilizabile. Căptușire. Rebazare
...
16.
Criterii psihosociale în tratamentul protetic
...
...
4.2.2.2.
Pregătire practică
1.
Examinarea pacienților și a modelelor de studiu
...
2.
Șlefuirea dinților stâlpi
...
3.
Materiale și tehnici de amprentare în protezarea fixă
...
4.
Analiza modelelor la paralelograf
...
5.
Proba structurii metalice, lucrării finite a restaurărilor protetice fixe în cavitatea bucală
...
6.
Cimentarea lucrărilor protetice fixe. Materiale și tehnici de cimentare
...
7.
Particularități clinice ale protezării fixe pe implanturi
...
8.
Pregătirea dinților pentru proteza scheletată
...
9.
Amprentarea în edentațiile parțiale protezate mobil. Materiale și tehnici de amprentare
...
10.
Pregătirile pre- și proprotetică pentru supraprotezare
...
11.
Amprentarea în edentația totală. Materiale și tehnici de amprentare
...
12.
Determinarea RIMO în edentația totală. Înregistrarea mișcărilor mandibulare fundamentale cu arcul facial
...
13.
Proba machetei în protezările mobilizabile. Proteza parțială. Proteza totală
...
14.
Aplicarea protezelor mobilizabile în cavitatea bucală
...
15.
Căptușirea și rebazarea protezelor și supraprotezelor
...
16.
Prezentarea de cazuri clinice
...
...
...
4.2.3.
Stagiul de implantologie: 3 luni
4.2.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Rolul și locul implantologiei în stomatologie
...
2.
Clasificarea edentațiilor și modalități de tratament
...
3.
Indicații și contraindicații în implantologie
...
4.
Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare - diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului
...
5.
Biomateriale utilizate în implantologie
...
6.
Protezarea preimplantară
...
7.
Sisteme și tipuri de implanturi
...
8.
Inserarea imediată a implanturilor (postextracțională)
...
9.
Inserarea implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase
...
10.
Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice
...
11.
Supraprotezarea pe implanturi: caracteristici, particularități, avantaje, dezavantaje
...
12.
Perimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament
...
13.
Monitorizarea pacienților purtători de implanturi
...
...
4.2.3.2.
Pregătire practică
1.
Prezentarea truselor de implantologie și modalitățile de utilizare
...
2.
Inserarea implanturilor pe simulatoare
...
3.
Montarea componentelor protetice pe implanturi și modalități practice de amprentare
...
4.
Variante practice de protezare pe implanturi
...
5.
Participarea la inserarea implanturilor
...
...
...
...
4.3.
Anul III
4.3.1.
Stagiul de chirurgie oro-maxilo-facială: 3 luni
4.3.1.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Anestezia în stomatologie - substanțe, doze, indicații, contraindicații
...
2.
Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiuni generale asociate
...
3.
Terapia de urgență a accidentelor generale ale anesteziei loco-regionale
...
4.
Extracția dentară
...
5.
Metode chirurgicale pro-protetice
...
6.
Metode chirurgicale de mărire a ofertei osoase în implantologie - adiții, augmentare, interpoziție, lifting sinus, split, transpoziție nerv etc.
...
7.
Tratamentul chirurgical în incluzia dentară
...
8.
Traumatologie oro-maxilo-facială
...
9.
Infecții nespecifice periosoase
...
10.
Sinuzita maxilară de cauză dentară
...
11.
Tumori benigne ale părților moi și ale oaselor maxilare
...
12.
Forme clinice de debut, perioada de stare și principii de tratament complex al tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
...
13.
Patologia glandelor salivare
...
...
4.3.1.2.
Pregătire practică
1.
Efectuarea de anestezii loco-regionale
...
2.
Extracții dentare alveoplastice
...
3.
Tratamentul de urgență al accidentelor erupției dentare
...
4.
Intervenții chirurgicale pro-protetice în deficiențe ale părților moi și osoase
• Mucoasa subțire
• Creasta gingivală balantă
• Fibromatoză tuberozitară
• Hiperplazie epitelio-conjunctivă
• Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
• Bride vestibulare și paralinguale
• Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
• Regularizări de creastă
• Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare
...
5.
Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase
...
...
...
4.3.2.
Stagiul de paradontologie: 3 luni
4.3.2.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Morfologia parodonțiului marginal
...
2.
Aspecte clinice ale gingiei sănătoase, modificări patologice
...
3.
Fiziologia parodonțiului marginal
...
4.
Epidemiologia bolii parodontale
...
5.
Factori și indicatori de risc în boala parodontală
...
6.
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
...
7.
Rolul factorilor locali: determinanți și favorizanți
...
8.
Rolul factorilor sistemici în boala parodontală
...
9.
Clasificarea bolilor parodonțiului marginal
...
10.
Gingivite
...
11.
Parodontite
...
12.
Forme acute de îmbolnăvire parodontală
...
13.
Tratament de urgență
...
14.
Direcții principale de tratament, principii terapeutice în patologia parodontală
...
15.
Tratament antimicrobian
...
16.
Noțiuni de tratament chirurgical
...
17.
Principii de reechilibrare ocluzală, imobilizări
...
18.
Evoluție, prognostic și complicații
...
...
4.3.2.2.
Pregătire practică
1.
Examenul clinic al pacientului parodontopat
...
2.
Investigații clinice și paraclinice în parodontologie
...
3.
Indici clinici obiectivi de apreciere a stării de igienă orală (IHB)
...
4.
Indici clinici obiectivi ai statusului parodontal
...
5.
Metode de evidențiere a plăcii bacteriene
...
6.
Diagnosticul afecțiunilor parodontale
...
7.
Tratament de urgență
...
8.
Tratamentul antimicrobian: detartraj supra- și subgingival manual, ultrasonic și sonic, debridare gingivo-parodontală
...
9.
Periajul profesional
...
10.
Aplicare locală de substanțe antiseptice și antibiotice: spălături, badijonaj, mesaj, tamponament, instilații
...
11.
Anestezia în parodontologie
...
12.
Tratamentul chirurgical parodontal: principii generale, pregătiri preoperatorii
...
13.
Chiuretaj gingival
...
14.
Chiuretaj subgingival în câmp închis și în câmp deschis
...
15.
Papilectomia
...
16.
Tratament de reechilibrare ocluzală
...
17.
Tratament de prevenire a recidivelor
...
18.
Monitorizarea pacientului parodontopat
...
...
...
4.3.3.
Stagiul de pedodonție: 3 luni
4.3.3.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Erupția dentară, morfologia dinților temporari, resorbția radiculară fiziologică
...
2.
Caria simplă și caria complicată la dinții temporari
...
3.
Caria simplă și caria complicată la dinții permanenți imaturi
...
4.
Metode moderne de prevenție a cariei dentare
...
5.
Traumatismele dento-parodontale ale dinților temporari și ale dinților permanenți
...
6.
Afecțiunile parodonțiului și mucoasei în perioada copilăriei și adolescenței
...
...
4.3.3.2.
Pregătire practică
1.
Demonstrații practice pe grupe de pregătire
...
2.
Prezentări de caz
...
...
...
4.3.4.
Stagiul de ortodonție și ortopedie dento-facială: 3 luni
4.3.4.1.
Pregătire teoretică prin cursuri
Tematica cursurilor
1.
Etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare
...
2.
Clasificarea anomaliilor dentomaxilare
...
3.
Anomaliile dentare (nonscheletale)
...
4.
Anomaliile dentomaxilare scheletale
...
5.
Investigația paraclinică în ortodonție
...
6.
Principiile tratamentului ortodontic
...
7.
Extracția dentară în ortodonție
...
8.
Recidiva și contenția
...
...
4.3.4.2.
Pregătire practică
1.
Examenul clinic
...
2.
Examenele complementare în ortodonție (radiografii, modele etc.)
...
3.
Amprentarea în ortodonție
...
4.
Dezvoltarea arcadelor dentare
...
5.
Ocluzia dentară
...
6.
Managementul anomaliilor dentomaxilare
...
7.
Monitorizarea pacienților purtători de aparate ortodontice
...
...
...
...
...
(la 17-11-2020,
CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA STOMATOLOGIE GENERALĂ a fost introdus de Articolul I din ORDINUL nr. 1.803 din 21 octombrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1088 din 17 noiembrie 2020
)
-------
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.