Acasă › Legislație › Decret
DECRET 69 01/03/1984
DECRET nr. 69 din 1 martie 1984
privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale
EMITENT
CONSILIUL DE STAT
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 16 din 1 martie 1984
Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului au stabilit ca un obiectiv fundamental al actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste înfăptuirea noii revoluţii agrare şi perfecţionarea întregii activităţi din agricultura, în vederea creşterii substanţiale a producţiei vegetale şi animale, a sporirii contribuţiei acestui important sector al economiei naţionale la asigurarea progresului multilateral al întregii tari, la ridicarea generală a nivelului de viaţa şi de civilizatie al poporului.
Realizarea acestui important obiectiv, creşterea puternica a bazei tehnico-materiale şi perfecţionarea continua a relaţiilor de producţie în agricultura impun folosirea integrală a pămîntului, înlăturarea oricărei forme de risipa şi degradare a terenurilor, obţinerea de producţii tot mai mari şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi altor nevoi ale economiei naţionale.
Pămîntul - principalul mijloc de producţie în agricultura - reprezintă, indiferent de forma de proprietate, un bun al întregii societăţi, avutie naţionala în a carei judicioasă utilizare este vital interesat întregul nostru popor. Folosirea completa, protejarea şi ameliorarea fondului funciar constituie o obligaţie de prim ordin a organelor de stat, o îndatorire primordială a deţinătorilor de terenuri cu orice titlu, a tuturor cetăţenilor patriei noastre.
În vederea bunei aprovizionari a populaţiei de la oraşe şi sate, a sporirii livrărilor la fondul de stat şi satisfacerii celorlalte nevoi ale economiei naţionale, este necesar ca întreg pămîntul tarii - limitat ca întindere şi de neinlocuit - să fie valorificat integral, cu randament sporit şi cu eficienta cît mai ridicată. De aceea, în conformitate cu prevederile legii, toţi cei care deţin terenuri agricole trebuie să cultive întreaga suprafaţa de teren, să asigure creşterea continua a producţiei agricole vegetale şi animale, în concordanta cu sarcinile prevăzute în planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare.
Organizarea şi dezvoltarea unei producţii agricole moderne, intensive, în ţara noastră, se bazează pe proprietatea socialistă - de stat şi cooperatista -, sectorul socialist al agriculturii constituind sursa principala de realizare a fondului de stat cu aceste produse.
Sectorul socialist al agriculturii va avea şi în continuare rolul determinant în producţia agricolă vegetala şi animala, în asigurarea autoaprovizionarii şi a fondului de stat.
Dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist al agriculturii, creşterea producţiei în unităţile de stat şi cooperatiste, perfecţionarea continua a formelor de organizare a muncii şi sporirea eficientei economice a întregii activitali vor constitui şi în viitor orientarea de baza a dezvoltării agriculturii noastre, a infaptuirii noii revoluţii agrare în România.
Totodată, un rol important în sporirea producţiei agricole, în asigurarea populaţiei cu produse animale şi vegetale îl au şi gospodăriile personale ale membrilor cooperatori, precum şi gospodăriile producătorilor agricoli particulari, care dispun de un important potenţial economic şi constituie o sursa însemnată pentru asigurarea autoaprovizionarii şi sporirea fondului de stat de produse agricole.
Statul acorda un sprijin puternic dezvoltării agriculturii, creşterii productiilor agricole în unităţile socialiste şi în gospodăriile populaţiei. Importante fonduri sînt alocate din bugetul de stat pentru creşterea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, pentru realizarea obiectivelor Programului naţional de asigurare a unor producţii agricole sigure şi stabile.
De sprijinul statului beneficiază atît unităţile agricole socialiste, cît şi membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari din zonele necooperativizate, întreaga taranime. De aceea, este necesară creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari la asigurarea autoaprovizionarii şi la sporirea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale.
Totodată, se impune perfecţionarea activităţii de constituire a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole, instituindu-se un sistem unic de contractari şi achiziţii, prin care să se stabilească şi obligaţii ferme atît pentru cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, cît şi pentru unităţile socialiste cu atribuţii de contractare şi achiziţii de produse agricole vegetale.
În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Capitolul 1
Dispoziţii generale
Articolul 1
Aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu produse agricole se realizează, potrivit legii, pe baza principiilor autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, folosind resursele proprii din producţia unităţilor agricole cooperatiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, precum şi cele din fondul de stat.
Articolul 2
Toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole au obligaţia să le cultive, sa crească animale şi păsări, în vederea obţinerii produselor agricole necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractării şi predării unor cantităţi sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat.
Deţinătorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale şi păsări pierd dreptul de folosinţă asupra acestora, terenurile urmînd a fi atribuite unităţilor agricole socialiste sau unor producători agricoli particulari care îşi asuma obligaţia de a asigura cultivarea lor în bune condiţii şi de a obţine recoltele prevăzute în planurile de cultura.
Articolul 3
Statul sprijină permanent dezvoltarea întregii agriculturi, sporirea producţiei în unităţile agricole socialiste şi în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole şi ale producătorilor particulari, prin executarea mecanizata a principalelor lucrări agricole, asigurarea de seminţe şi material săditor din soiuri şi hibrizi de mare productivitate, îngrăşăminte şi materiale de combatere a bolilor şi dăunătorilor, aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în producţie, asistenţa tehnica prin cadre cu pregătire de specialitate, cadrul organizatoric pentru ridicarea continua a nivelului de cunoştinţe al întregii taranimi.
Articolul 4
În vederea creşterii producţiei agricole vegetale unităţile agricole socialiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari au obligaţia sa insaminteze suprafeţele prevăzute pentru fiecare cultura, folosind seminţe din categorii biologice superioare, să asigure densitatea plantelor la hectar conform normelor aprobate, să efectueze toate lucrările de întreţinere potrivit tehnologiilor stabilite şi în perioadele optime, precum şi recoltarea, transportul şi depozitarea produselor în condiţii corespunzătoare, cu evitarea oricăror pierderi.
Articolul 5
Unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari şi achiziţii, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, cereale, legume, cartofi, fructe, struguri, plante tehnice, plante medicinale şi alte produse agricole vegetale beneficiază, în condiţiile prezentului decret, în afară preţurilor avantajoase stabilite în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de credite şi avansuri, seminţe selecţionate şi material săditor, asistenţa de specialitate, produse sau materiale necesare obţinerii produselor contractate, precum şi de alte avantaje.
De asemenea, se acordă unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, pentru produsele agricole valorificate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, prime după cum urmează:
Specificare
Pret de contractare lei/tona
Prima medie lei/tona
Procent de crestere fata de pretul de contractare
-
Griu-secara
1.500
300
20
-
Orz-orzoaica
1.300
300
23
-
Porumb
1.270
530
42
-
Fasole
6.200
1.000
16
-
Soia
3.250
450
14
-
Floarea-soarelui
2.680
720
27
-
In pentru ulei
6.000
1.000
17
-
In pentru fibra
1.900
500
26
-
Cinepa
1.250
450
36
-
Sfecla
345
205
59
-
Cartofi timpurii
1.367
200
15
-
Cartofi de toamna
900
120
13
-
Legume de cimp
1.360
440
32
-
Struguri
3.480
500
14
-
Orez
5.000
1.000
20
-
Plante medicinale
3.500
1.500
43
-
Tutun
17.300
700
4
-
Ricin
5.500
1.500
27
-
Fructe
4.800
600
6
Primele care se acordă producătorilor se stabilesc progresiv, în funcţie de cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, potrivit prezentului decret.
Articolul 6
Cooperativele agricole de producţie au datoria sa sprijine membrii cooperatori şi ceilalţi locuitori din comune în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin de a cultiva în mod raţional şi eficient suprafeţele deţinute în folosinţă sau în proprietate.
Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate.
Articolul 7
Unităţile de preluare şi de industrializare a produselor agricole vegetale au obligaţia sa acorde unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari sprijinul necesar în realizarea producţiei începînd cu amplasarea producţiei pe sole, asigurarea de seminţe, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor stabilite prin normele tehnologice, pînă la livrarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor.
Articolul 8
Pe data prezentului decret se desfiinţează sistemul cotelor obligatorii şi al sarcinilor obligatorii de livrare şi se instituie sistemul unic de contractari şi achiziţii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari.
Pentru gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligaţia unităţilor socialiste cu atribuţii în acest domeniu de a prelua întreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodării, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula creşterea producţiei agricole şi valorificarea către stat a unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare.
Capitolul 2
Contractările de produse agricole vegetale de la cooperativele agricole de producţie
Articolul 9
Cooperativele agricole de producţie sînt obligate să asigure folosirea completa, cu maxima eficienta, a tuturor suprafeţelor de teren pe care le deţin, cu respectarea destinaţiilor stabilite prin planul de producţie, în vederea inlaturarii oricăror forme de risipa şi degradare a pămîntului, sa păstreze şi sa imbunatateasca gradul de fertilitate şi structura solului, prin rotatia culturilor, executarea lucrărilor, aplicarea amendamentelor şi ingrasamintelor naturale şi chimice.
Articolul 10
În scopul realizării integrale a producţiei agricole vegetale stabilite, precum şi îndeplinirii sarcinilor de livrare ce revin cooperativelor agricole de producţie potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractare a produselor agricole, fiecare cooperativa agricolă este obligată să asigure amplasarea judicioata a culturilor, fertilizarea terenurilor, folosirea seminţelor din soiuri valoroase şi de mare productivitate, respectarea densitatii plantelor stabilită potrivit legii.
Articolul 11
Cooperativele agricole de producţie au obligaţia de a efectua la timp şi de calitate corespunzătoare toate lucrările de întreţinere a culturilor potrivit tehnologiilor aprobate, recoltarea în perioadele optime, transportul şi depozitarea fără pierderi a producţiei, livrarea la termenele şi în condiţiile stabilite a produselor la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 12
Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie sînt obligate sa stabilească, potrivit normelor tehnologice, programele de lucrări mecanizate şi manuale, ordinea şi prioritatea de executare a lucrărilor agricole şi efectuarea acestora cu un număr cît mai redus de oameni şi mijloace mecanice.
Articolul 13
Organele de conducere ale fiecărei cooperative agricole de producţie vor lua măsuri pentru organizarea activităţii formatiilor de lucru, angajarea, potrivit legii, a producţiei agricole vegetale în acord global de către aceste formaţii, executarea tuturor lucrărilor stabilite, aplicarea programelor de chimizare şi irigaţii, obţinerea productiilor planificate pe solele şi culturile repartizate fiecărei formaţii.
Articolul 14
Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie poarta întreaga răspundere pentru încheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pentru obţinerea producţiei şi livrarea produselor potrivit prevederilor contractuale, precum şi pentru încasarea de către unităţile cooperatiste a preţului produselor şi obţinerea avantajelor ce li se cuvin potrivit legii.
Articolul 15
Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste răspund de coordonarea şi îndrumarea întregii activităţi economice a cooperativelor agricole de producţie din compunerea lor, de realizarea măsurilor privind profilarea şi specializarea unităţilor, de stabilirea şi aplicarea riguroasă, în condiţiile prevăzute de lege, a normelor de executare a lucrărilor agricole, de înfăptuirea programelor de dezvoltare şi îndeplinirea planurilor de producţie în toate cooperativele, precum şi de îndeplinirea, de către acestea, a obligaţiilor de predare a produselor agricole potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractari.
Capitolul 3
Creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producătorilor particulari în constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale
Articolul 16
Membrii cooperativelor agricole de producţie au obligaţia sa cultive integral loturile primite în folosinţă din proprietatea cooperativelor, să execute la timp şi în bune condiţii lucrările agricole, în vederea obţinerii productiilor stabilite prin planurile de cultura, asigurării produselor agricole necesare consumului propriu şi îndeplinirii obligaţiilor de predare, potrivit contractelor încheiate, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 17
Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul de a primi lot în folosinţă din proprietatea cooperativei, în condiţiile statutului numai dacă participa la munca în cooperativa şi asigura cultivarea integrală şi eficienta a lotului atribuit.
Lotul în folosinţă trebuie să fie lucrat de titular şi de ceilalţi membri ai familiei, să fie utilizat numai pentru producţia agricolă, în conformitate cu planul de cultura repartizat; el nu poate fi transferat în nici un mod altei persoane. Nelucrarea terenului atribuit, neobtinerea productiilor stabilite, precum şi schimbarea modului de folosinţă agricolă a terenului, atrag pierderea dreptului de a deţine lotul.
Articolul 18
Terenurile în cimp repartizate din proprietatea cooperativei, în folosinţă personală se organizează în sole speciale, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a aratului şi a altor lucrări agricole principale.
În zonele viticole sau pomicole, loturile în folosinţă plantate cu viţă de vie şi pomi vor fi grupate în suprafeţe compacte, asigurindu-se butaşi şi puieţi din soiuri de mare productivitate, respectarea densitatilor stabilite şi efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii, pentru obţinerea şi pe aceste suprafeţe a unor producţii cît mai mari; viţă de vie va avea cel puţin 100 de butaşi pe ar, iar între rinduri se vor cultiva salata, mazare, fasole, dovlecei şi alte culturi intercalate.
Suprafaţa primită în folosinţă de membrii cooperativelor agricole de producţie va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit.
În curţile gospodariilor personale se vor planta cel puţin 6 pomi fructiferi şi se vor cultiva legume, iar de-a lungul gardurilor se vor planta arbuşti fructiferi.
Articolul 19
Cooperativele agricole de producţie, în calitatea lor de proprietare ale întregii suprafeţe de teren, inclusiv ale loturilor date în folosinţă cooperatorilor, au obligaţia sa urmărească executarea şi pe aceste loturi a unor lucrări de buna calitate, cu respectarea normelor agrotehnice stabilite şi, totodată, să asigure seminţe, material săditor, mijloace de combatere a bolilor şi dăunătorilor, astfel ca aceste terenuri să fie lucrate la fel ca şi celelalte terenuri ale cooperativei cultivate în comun, pentru a se obţine recolte cît mai mari.
Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate.
Articolul 20
Gospodăriile producătorilor particulari sînt obligate să asigure o structura corespunzătoare a culturilor, în conformitate cu planurile aprobate, exploatarea eficienta şi raţională a terenurilor, rotatia culturilor şi respectarea tehnologiilor şi densitatii plantelor, fertilizarea şi amenajarea solului.
Suprafaţa arabila deţinută de fiecare gospodărie taraneasca din zona necooperativizata va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit.
În curtea gospodăriei individuale se vor planta pomi fructiferi specifici zonei, iar de-a lungul gardurilor, arbuşti fructiferi.
Articolul 21
Plantarea viilor şi pomilor fructiferi pe terenurile arabile şi în zonele de şes este interzisă. Plantarea acestora se va face numai în zonele de deal, improprii culturilor cerealiere.
Articolul 22
În vederea creşterii contribuţiei gospodariilor populaţiei la constituirea fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale, în cadrul sistemului unic de contractari şi achiziţii se stabileşte, pentru fiecare gospodărie, potrivit prezentului decret, odată cu planurile de cultura şi de creştere a animalelor, planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 23
În raport cu planul de cultura, obligaţiile anuale de contractare şi predare, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, a produselor agricole vegetale sînt următoarele:
A. Cartofi. Gospodăriile populaţiei care, potrivit planului de cultura, au obligalia sa cultive cartofi, vor contracta şi preda pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat 3000 kg/ha.
B. Fructe. Deţinătorii de pomi şi livezi vor contracta şi preda, pentru fiecare pom roditor, următoarele cantităţi de fructe:
- mere şi pere 8 kg
- piersici 8 kg
- caise şi prune 6 kg
- visine şi cirese 5 kg.
Pomii din curţi, în cadrul suprafeţelor legal stabilite, nu intră în calculul obligaţiilor de contractare şi predare.
Unităţile de contractare şi achiziţii sînt obligate sa preia şi întreaga cantitate de fructe obţinute de la arbustii fructiferi (coacaze, afine, zmeura şi altele), oferite de producătorii particulari, la preţurile legal stabilite.
C. Struguri. Gospodăriile populaţiei care deţin vii pe rod vor preda, pe bază de contracte, pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantităţi de struguri:
a) Struguri de vita altoita şi indigena
...
Suprafata detinuta
Categoria de productivitate si productia viei pe hectar/kg
I/10500
II/8500
III/6500
IV/5000
Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar in kg
- pina la 50 ari
50
40
30
23
- de la 51 la 100 ari
60
48
37
28
- de la 101 la 150 ari
65
52
40
30
- peste 150 ari
70
56
43
33
b) Struguri de vita hibrizi producători direcţi
...
Suprafata detinuta
Categoria de productivitate si productia viei pe hectar/kg
I/9000
II/7500
III/6000
IV/4500
Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar in kg
- pina la 50 ari
40
32
25
18
- de la 51 la 100 ari
45
36
30
22
- de la 101 la 150 ari
50
40
33
25
- peste 150 ari
55
45
36
27
Vita de vie din curţi - în cadrul suprafeţei legal stabilite - nu se ia în calculul suprafeţelor pentru care se stabilesc sarcini de contractare şi predare.
Producătorii care vor trece la plantari de vii intensive şi vor obţine producţii sporite de struguri vor contracta şi preda, în primii 5 ani de la intrarea pe rod a viilor, cantitatea de struguri stabilită pentru suprafeţele respective în anul anterior plantarii viilor intensive.
D. Rachiuri. Gospodăriile populaţiei care obţin, în condiţiile legii, rachiuri naturale sînt obligate sa contracteze şi sa predea 70% din producţia de rachiuri naturale obţinută, după reţinerea uiumului.
Capitolul 4
Atribuţii privind contractarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale
Articolul 24
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este raspunzatorul unic pentru întreaga activitate de contractare şi preluare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare efectuează nemijlocit, prin unităţile sale, contractările şi achiziţiile, de la toate categoriile de producători, a următoarelor produse: plante tehnice - cu excepţia seminţelor oleaginoase -, legume, cartofi, fructe, struguri, vinuri, rachiuri naturale, plante medicinale şi aromatice din cultura şi flora spontana, mac şi mustar, seminţe de sorg.
Articolul 25
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi preluare a produselor agricole, poate da mandat Departamentului pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole de a efectua, prin unităţile acestuia, contractările şi achiziţiile de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase de la unităţile agricole socialiste şi alţi producători.
De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor de a efectua, prin unităţile acesteia, contractările şi achiziţiile de legume, fructe, cartofi de toamna şi plante medicinale şi aromatice din flora spontana, de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi achiziţiile, de la aceste categorii de producători, de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate, de asemenea, da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, pentru contractarea şi achiziţionarea paielor de sorg de la toate categoriile de producători, Ministerului Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii pentru contractarea şi achiziţionarea, de la unităţile socialiste, a paielor destinate industriei de celuloza şi hirtie, precum şi Ministerului Silviculturii pentru achiziţionarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontana, de la culegatori:
Articolul 26
Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Ministerul Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Silviculturii, în conformitate cu mandatul încredinţat, răspund, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de îndeplinirea integrală a sarcinilor de contractare şi preluare a produselor agricole, după caz, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat
Unităţile care contractează şi achiziţionează produse agricole vegetale în cadrul mandatului primit de organele centrale de stat şi obşteşti prevăzute la alineatul 1 vor încheia contracte economice de livrare cu unităţile beneficiare, pentru cantităţile prevăzute în plan.
Capitolul 5
Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, primele, sporurile şi alte avantaje
Articolul 27
Preţurile de producţie, contractare şi achiziţie pentru cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice, alte avantaje ce se acordă unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 1 A şi anexa nr. 1 B.
Preţurile şi celelalte avantaje se acordă producătorilor în mod diferenţiat, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor agricole vegetale livrate la fondul de stat.
Articolul 28
În afară de preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie şi de celelalte avantaje stabilite potrivit art. 27, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, după cum urmează:
Produsul
Unitati agricole de stat
Unitati agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari
Nivel prima -lei/tona-
Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta si furaje, inclusiv la fabricile de nutreturi combinate - kg -
Nivel prima -lei/tona-
Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta si furaje, inclusiv la fabricile de nutreturi combinate - kg -
1
2
3
4
5
Griu
medie 300 ────────────
medie 300 ────────────
275
2.500- 3.000
150*)
500- 1.000*)
300
3.001- 4.000
200
1.001- 1.500
350
4.001- 5.000
250
1.501- 2.000
400
peste 5.000
300
2.001- 3.000
350
3.001- 4.000
400
peste 4.000
Orz-orzoaica
medie 300 ───────────
medie 300 ───────────
275
2.500- 3.000
240
1.000- 1.500
300
3.001- 4.000
275
1.501- 2.000
350
4.001- 5.000
300
2.001- 3.000
400
peste 5.000
350
3.001- 4.000
400
peste 4.000
*) Numai pentru judetele Alba, Bacau, Bistrita-Nasaud, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Neamt , Salaj, Sibiu, Suceava si Vilcea .
Porumb neirigat
medie 530 ───────────
medie 530 ───────────
300
3.500- 4.500
250
1.000- 1.500
450
4.501- 5.000
300
1.501- 2.000
550
5.001- 5.500
350
2.001- 3.000
600
5.501- 6.000
430
3.001- 4.000
600
peste 6.000
530
4.001- 4.500
600
4.501- 5.000
650
peste 5.000
Porumb irigat
medie 530 ───────────
medie 530 ───────────
300
5.000- 6.000
350
4.000- 5.000
450
6.001- 7.000
430
5.001- 6.000
550
7.001- 7.500
530
6.001- 6.500
600
7.501- 8.000
600
6.501- 7.000
650
peste 8.000
650
peste 7.000
Orez
medie 1.000 ───────────
medie 1.000 ───────────
700
2.500- 3.000
700
2.500- 3.000
1.000
3.001- 3.500
1.000
3.001- 3.500
1.500
peste 3.500
1.500
peste 3.000
Fasole
medie 1.000 ───────────
medie 1.000 ───────────
800
1.000- 1.250
500
500- 700
1.000
1.251- 1.500
1.000
701- 1.500
1.500
peste 1.500
1.500
peste 1.500
Soia
medie 450 ───────────
medie 450 ───────────
350
1.500- 2.000
350
1.000- 1.500
450
2.001- 2.500
450
1.501- 2.000
500
peste 2.500
500
peste 2.000
Floarea-soarelui
medie 720 ───────────
medie 720 ───────────
650
1.500- 2.000
500
1.000- 1.500
720
2.001- 2.500
650
1.501- 2.000
800
peste 2.500
720
2.001- 2.500
800
peste 2.500
Sfecla de zahar
medie 205 ───────────
medie 205 ───────────
150
25.000- 0.000
150
22.000-26.000
225
30.001- 35.000
225
26.001-34.000
250
peste 35.000
250
peste 34.000
In ulei
medie 1.000 ───────────
medie 1.000 ───────────
800
1.000- 1.250
800
500- 1.000
1.000
1.251- 1.500
1.000
1.001- 1.500
1.200
peste 1.500
1.200
peste 1.500
In fuior
medie 500 ───────────
medie 500 ───────────
400
3.500- 4.500
400
3.500- 4.500
500
4.501- 5.500
500
4.501- 5.500
600
peste 5.500
600
peste 5.500
Cinepa fibra
medie 450 ───────────
medie 450 ───────────
350
4.300- 5.000
350
4.300- 5.000
450
5.001- 6.000
450
5.001- 6.000
Tutun
550
peste 6.000
550
peste 6.000
-
-
medie 700 ───────────
400
700- 1.000
700
1.001- 1.200
1.000
peste 1.200
Ricin
-
-
medie 1.500 ───────────
1.000
1.000- 1.200
1.500
1.201- 1.500
2.000
peste 1.500
Articolul 29
Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate, întreprinderile de în şi cinepa, cele pentru industrializarea sfeclei de zahăr, de ulei, de cultura şi fermentarea tutunului şi de tigarete, precum şi celelalte unităţi de preluare şi industrializare a cerealelor, leguminoaselor boabe şi plantelor tehnice, sînt obligate sa acorde unităţilor agricole socialiste şi celorlalţi producători asistenţa tehnica şi sprijin în toate etapele procesului de producţie agricolă, începînd cu amplasarea culturilor, asigurarea seminţelor, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea lucrărilor şi pînă la livrarea şi depozitarea produselor contractate.
Articolul 30
Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru legume, cartofi şi fructe, celelalte avantaje ce se acordă unităţilor socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 2.
Articolul 31
În afară preţurilor de producţie, de contractare şi de achiziţie şi a avantajelor stabilite potrivit legii, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza legume, cartofi, fructe şi struguri beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, după cum urmează:
Produsul
Unitati agricole de stat
Unitati agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari
Nivel prima -lei/tona-
Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta
Nivel prima -lei/tona-
Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta
1
2
3
4
5
1. LEGUME DE SERA
a) Ciclul I
- Tomate
medie 1.800 ────────────
medie 1.800 ────────────
1.700
65.000
1.700
65.000
1.800
70.000
1.800
70.000
1.900
75.000
1.900
75.000
- Castraveti
medie 1.100 ────────────
medie 1.100 ────────────
1.000
175.000
1.000
175.000
1.100
180.000
1.100
180.000
1.200
185.000
1.200
185.000
- Ardei gras
medie 2.300 ────────────
medie 2.300 ────────────
2.200
40.000
2.200
40.000
2.300
45.000
2.300
45.000
2.400
50.000
2.400
50.000
- Alte legume (fasole verde, vinete, gulioare, varza etc.)
medie 1.700 ────────────
medie 1.700 ────────────
1.600
30.000
1.600
30.000
1.700
35.000
1.700
35.000
1.800
40.000
1.800
40.000
b) Ciclul II
- Tomate
medie 700 ────────────
medie 700 ────────────
600
45.000
600
45.000
700
50.000
700
50.000
800
55.000
800
55.000
- Castraveti
medie 900 ────────────
medie 900 ────────────
800
50.000
800
50.000
900
55.000
900
55.000
1.000
60.000
1.000
60.000
- Ardei gras
medie 2.300 ────────────
medie 2.300 ────────────
2.200
30.000
2.200
30.000
2.300
35.000
2.300
35.000
2.400
40.000
2.400
40.000
- Alte legume (fasole verde, varza, vinete, gulioare etc.)
medie 700 ────────────
medie 700 ────────────
600
30.000
600
30.000
700
35.000
700
35.000
800
40.000
800
40.000
2. LEGUME DE CIMP
- Tomate din solarii
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
12.000- 15.000
300
12.000- 15.000
400
15.001- 20.000
400
15.001- 20.000
500
peste 20.000
500
peste 20.000
- Tomate timpurii din cimp
medie 300 ────────────
medie 300 ────────────
200
15.000- 20.000
200
10.000- 12.000
300
20.001- 25.000
300
12.001- 15.000
400
peste 25.000
400
peste 15.000
- Tomate de vara-toamna
medie 200 ────────────
medie 200 ────────────
100
20.000- 25.000
100
18.000- 20.000
200
25.001- 35.000
200
20.001- 25.000
300
peste 35.000
300
peste 25.000
- Ardei
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
12.000- 18.000
300
10.000- 15.000
400
18.001- 20.000
400
15.001- 18.000
500
peste 20.000
500
peste 18.000
- Ardei boia
medie 700 ────────────
medie 700 ────────────
600
6.000- 7.000
600
6.000- 7.000
700
7.001- 8.000
700
7.001- 8.000
800
peste 8.000
800
peste 8.000
- Vinete
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
400
15.000- 20.000
400
10.000- 15.000
500
20.001- 25.000
500
15.001- 18.000
600
peste 25.000
600
peste 18.000
- Ceapa uscata
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
15.000- 18.000
300
8.000- 10.000
400
18.001- 20.000
400
10.001- 15.000
500
peste 20.000
500
peste 15.000
- Usturoi uscat
medie 1.000 ────────────
medie 1.000 ────────────
800
3.000- 4.000
800
2.500- 3.500
1.000
4.001- 5.000
1.000
3.501- 4.500
1.200
peste 5.000
1.200
peste 4.500
- Radacinoase
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
18.000- 25.000
300
15.000- 20.000
400
25.001- 30.000
400
20.001- 25.000
500
peste 30.000
500
peste 25.000
- Mazare verde pastai
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
4.000- 4.500
300
3.000- 4.000
400
4.501- 5.000
400
4.001- 5.000
500
peste 5.000
500
peste 5.000
- Fasole pastai
medie 700 ────────────
medie 700 ────────────
600
3.000- 4.000
600
3.000- 4.00O
700
4.001- 5.000
700
4.001- 5.000
800
peste 5.000
800
peste 5.000
- Castraveti
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
400
6.000- 8.000
400
6.000- 8.000
500
8.000- 10.000
500
8.001- 10.000
600
peste 10.000
600
peste 10.000
- Varza timpurie
medie 300 ────────────
medie 300 ────────────
200
15.000- 20.000
200
15.000- 20.000
300
20.001- 25.000
300
20.001- 25.000
400
peste 25.000
400
peste 25.000
- Varza de vara
medie 800 ────────────
medie 800 ────────────
700
17.000- 20.000
700
12.000- 17.000
800
20.001- 27.000
800
17.001- 22.000
900
peste 27.000
900
peste 22.000
- Varza de toamna
medie 300 ────────────
medie 300 ────────────
200
25.000- 30.000
200
20.000- 25.000
300
30.001- 35.000
300
25.001- 30.000
400
peste 35.000
400
peste 30.000
- Varza rosie
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
400
9.000- 12.000
400
8.000- 11.000
500
12.001- 15.000
500
11.001- 13.000
600
peste 15.000
600
peste 13.000
- Alte legume (conopida, dovlecei, gulioare, praz, verdeturi etc. )
medie 355 ────────────
medie 355 ────────────
240
10.000- 12.000
240
8.000- 10.000
340
12.001- 17.000
340
10.001- 15.000
400
17.001- 20.000
400
15.001- 20.000
450
peste 20.000
450
peste 20.000
3. CIUPERCI CULTIVATE
medie 2.000 ────────────
medie 2.000 ────────────
1.000
200.000-250.000
1.000
200.000-250.000
2.000
250.001-340.000
2.000
250.001-300.000
3.000
peste 300.000
3.000
peste 300.000
4. CARTOFI TIMPURII SI DE VARA
medie 200 ────────────
medie 200 ────────────
150
10.000- 12.000
150
8.000- 10.000
200
12.001- 15.000
200
10.001- 12.000
250
peste 15.000
250
peste 12.000
5. CARTOFI DE TOAMNA
medie 120 ────────────
medie 120 ────────────
100
15.000- 18.000
100
10.000- 15.000
120
18.001- 25.000
120
15.001- 20.000
150
peste 25.000
150
peste 20.000
6. PEPENI
medie 200 ────────────
medie 200 ────────────
100
22.000- 28.000
100
20.000- 25.000
200
28.001- 35.000
200
25.001- 30.000
300
peste 35.000
300
peste 30.000
7. FRUCTE
- Cirese si visine
medie 800 ───────────
medie 800 ────────────
700
2.000- 2.500
700
1.800- 2.000
800
2.501- 3.500
800
2.001- 3.000
900
peste 3.500
900
peste 3.000
- Caise
medie 600 ────────────
medie 600 ────────────
500
3.500- 4.000
500
2.500- 3.000
600
4.001- 5.000
600
3.001- 3.500
700
peste 5.000
700
peste 3.500
- Piersici
medie 400 ────────────
medie 400 ────────────
300
8.000- 10.000
300
6.000- 8.000
400
10.001- 15.000
400
8.001- 10.000
500
peste 15.000
500
peste 10.000
- Mere si pere
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
400
8.000- 10.000
400
5.000- 6.000
500
10.001- 15.000
500
6.001- 8.000
600
peste 15.000
600
peste 8.000
- Prune
medie 1.000 ────────────
medie 1.000 ────────────
900
4.000- 5.000
900
2.500- 3.500
1.000
5.001- 5.500
1.000
3.501- 4.500
1.100
peste 5.500
1.100
peste 4.500
- Capsuni
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
400
5.000- 6.000
400
3.500- 4.500
500
6.001- 7.500
500
4.501- 6.000
600
peste 7.500
600
peste 6.000
- Fructe arbusti gradina (coacaz, zmeur, mure etc.)
medie 600 ────────────
medie 600 ────────────
500
3.000- 4.000
500
2.500- 3.000
600
4.001- 5.000
600
3.001- 4.000
700
peste 5.000
700
peste 4.000
8. STRUGURI
medie 500 ────────────
medie 500 ────────────
300
4.000- 5.000
300
4.000- 5.000
400
5.001- 7.000
400
5.001- 7.000
500
7.001- 9.500
500
7.001- 9.500
550
peste 9.500
550
peste 9.500
Pentru legumele, fructele, cartofii şi strugurii preluati de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, aceştia vor primi prima pentru fiecare tona predată la fondul de stat, dacă livreaza cantităţi corespunzătoare limitelor stabilite pe hectar, aferente suprafeţelor cultivate.
Pentru alte fructe decît cele prevăzute în tabel, cultivate pe suprafeţe restrînse (nuci, gutui, alune, migdale şi altele), se acordă tuturor categoriilor de producători o primă de 480 lei pentru fiecare tona predată la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 32
În cazuri deosebite, cînd producţia de legume, fructe şi cartofi destinată fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat nu poate fi preluată integral de către beneficiari, datorită insuficienţei spaţiului de depozitare sau imposibilităţii de a fi transportată, unităţile producătoare au obligaţia de a insiloza produsele în spaţii şi în condiţii corespunzătoare; în acest caz vor primi, din partea unităţilor beneficiare, contravaloarea cheltuielilor ocazionate de lucrările executate, în limitele prevăzute în anexa nr. 2.
Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi producători răspund de livrarea ritmica a produselor, în cantităţile şi sortimentele contractate, precum şi de respectarea condiţiilor de calitate şi a celor sanitare.
Articolul 33
Preţurile de contractare şi de achiziţie pentru plante medicinale şi aromatice, mac, mustar, paie de sorg şi seminţe de sorg, ce se acordă unităţilor agricole cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexele nr. 3 A şi nr. 3 B.
Articolul 34
În afară de preţurile de contractare şi de achiziţie, unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari beneficiază de prime în bani, diferenţiate în funcţie de produs şi, în mod progresiv, în raport cu cantitatea de plante medicinale livrate la fondul de stat, potrivit anexei nr. 3 A.
Capitolul 6
Obligaţiile consiliilor populare în legruura cu realizarea, contractarea şi predarea produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat
Articolul 35
Consiliile populare asigura conducerea unitară a întregii agriculturi din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei.
Consiliile populare iau măsuri şi răspund pentru apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficienta a pămîntului, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari.
Articolul 36
Cantităţile de produse agricole care urmează să fie contractate şi predate de cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judeţe, în raport cu specificul fiecărei zone, de către Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oraş şi municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodărie în parte în raport cu suprafeţele de teren agricol şi cu numărul de animale deţinute. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodărie, planul de cultura şi creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
În planurile de cultura vor fi cuprinse, pe baza consultării largi a ţărănimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind cultivarea tuturor suprafeţelor, plantarea cu pomi şi arbuşti fructiferi, precum şi producţia agricolă vegetala ce trebuie obţinută de fiecare gospodărie.
Structura culturilor se va stabili în raport cu specificul zonei respective.
Articolul 37
Planurile de cultura şi de creştere a animalelor şi pasarilor, precum şi planurile obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se supun dezbaterii adunărilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural după adoptarea lor de către consiliile populare.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia de a comunică în scris fiecărei gospodării a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor particulari planurile de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 38
Persoanele inapte de muncă, cu gospodărie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de muncă, vor fi scutite de obligaţia de a contracta şi preda la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produse agroalimentare.
Articolul 39
Consiliile populare judeţene sînt obligate, potrivit legii, sa ia măsuri pentru executarea lucrărilor de cadastru funciar, asigurind evidenta clara a întregului fond funciar, indiferent de posesori şi destinaţia terenurilor. În acest scop, ele trebuie să efectueze, prin oficiile de cadastru şi organizare a teritoriului, măsurarea terenurilor şi a suprafeţelor ocupate de construcţii, întocmirea hartilor, planurilor şi registrelor cadastrale, sa stabilească destinaţia şi categoria de folosinţă a terenurilor, sa aprecieze potenţialul de producţie al acestora, sa pună în evidenta toate resursele funciare, sa înscrie pe toţi posesorii de terenuri, cu precizarea titlului pe baza căruia folosesc pămîntul.
De asemenea, consiliile populare vor lua măsuri pentru înscrierea în registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor şi a membrilor acestora, a terenurilor pe care le deţin, pe categorii de folosinţă, a suprafeţelor cultivate cu principalele culturi, a numărului de pomi pe specii, a clădirilor de locuit şi a construcţiilor gospodăreşti.
Articolul 40
Cadastrul funciar şi registrul agricol constituie actele de baza în vederea stabilirii, pentru fiecare gospodărie, a planului de cultura, precum şi a planului de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Articolul 41
Consiliile populare răspund de întreaga activitate de producţie agricolă, de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole, de folosirea raţională şi eficienta a fondului funciar. În cadrul acestor atribuţii, ele răspund şi de creşterea producţiei vegetale în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, avînd datoria să le sprijine şi să le controleze în realizarea integrală a planurilor de cultura şi a planurilor de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat.
Consiliile populare vor organiza şi conduce evidenta precisa a obligaţiilor de contractare şi predare, de către membrii cooporativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, a a produselor agricole vegetale destinate fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat.
Articolul 42
Consiliile populare vor urmări aplicarea ferma a dispoziţiilor legale privind interzicerea comerţului particular cu produse agroalimentare. Vînzarea produselor agricole se poate face, în condiţiile legii, de către producătorii agricoli numai după îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu statul.
Articolul 43
Consiliile populare vor lua măsuri ferme pentru respectarea stricta, în fiecare localitate, a prevederilor legii sistematizării, vor acţiona pentru restrîngerea suprafeţelor ocupate de construcţii, asigurind, prin aceasta, noi terenuri destinate producţiei agricole. Construcţiile noi, din mediul rural, vor trebui să aibă cel puţin două nivele, iar anexele gospodăreşti (adaposturi de animale şi păsări) vor fi astfel amplasate încît sa ocupe o suprafaţa cît mai mica de teren, creîndu-se pe aceasta cale posibilitatea de a se cultiva o suprafaţa mai mare din curtea fiecărei gospodării personale.
Articolul 44
Consiliile populare au obligaţia să asigure cultivarea în parcuri şi spaţii verzi a arbustilor, plantele medicinale şi aromate. Aceste terenuri vor fi cuprinse în planurile de cultura, prevazindu-se sarcini concerte de producere şi predare a plantelor şi substanţelor medicinale şi aromate.
Articolul 45
Consiliile populare vor urmări realizarea unei evidente clare a tuturor terenurilor din incinta întreprinderilor şi unităţilor economice şi sociale şi vor stabili, prin planurile de cultura, sarcini concrete de cultivare a acestora, în vederea asigurării unor produse agricole suplimentare necesare autoaprovizionarii.
Capitolul 7
Atribuţiile şi răspunderile organelor centrale de stat şi obşteşti
Articolul 46
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, potrivit legii, exercita conducerea unitară a întregii agriculturi. În cadrul atribuţiilor stabilite, acesta răspunde de luarea tuturor măsurilor pentru sporirea producţiei agricole vegetale, atît în unităţile socialiste, cît şi în gospodăriile populaţiei.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, trebuie să asigure perfecţionarea activităţii de cercetare, de realizare a seminţelor de mare productivitate, precum şi perfectiunarea continua a tehnologiilor, în scopul creşterii permanente a producţiei agricole vegetale în unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei.
Cadrele din cercetarea agricolă, în strinsa legătură cu producţia, cu unităţile agricole, sînt datoare să soluţioneze toate problemele şi cerinţele dezvoltării unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate, atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospolariile populaţiei.
Articolul 47
Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole răspunde, potrivit legii, de realizarea planului privind constituirea, preluarea, păstrarea şi valorificarea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase, asigurind încheierea contractelor cu toate categoriile de producători precum şi preluarea integrală a acestor produse la fondul de stat, în baza mandatului dat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Articolul 48
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Consiliul de Miniştri va efectua un control şi o îndrumare concretă, practica şi operativă a activităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a comitetelor executive ale consiliilor populare, în scopul obţinerii productiilor agricole planificate, al îmbunătăţirii întregii activităţi în domeniul contractarilor şi achiziţiilor, asigurării predării la fondul de autoaprovizioaare şi la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul naţional unic.
Capitolul 8
Dispoziţii finale
Articolul 49
Obligaţiile de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a produselor agricole vegetale, prevăzute în prezentul decret, sînt minime.
Pentru produsele agricole vegetale predate de producători peste cantităţile contractate se acordă aceleaşi preţuri şi avantaje ca şi pentru cele preluate în cadrul contractelor.
Personalul din unităţile de contractari şi achiziţii, care nu preia la timp întreaga cantitate de produse contractată sau oferită de producători peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe lîngă sancţiunile prevăzute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluării.
Articolul 50
Modul de suportare a cheltuielilor de transport pînă la locurile de excepţie a produselor agricole vegetale livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat prin contractari şi achiziţii este prevăzut în anexa nr. 4.
Articolul 51
Unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor pot organiza, în localităţile necooperativizate, centre de industrializare şi semiindustrializare a legumelor şi fructelor, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Articolul 52
Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condiţiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligaţia de predare a acestor produse, comunicată în scris de comitetele sau birourile executive ale consiliile populare, care tine loc de contract.
În cazul predării cu întîrziere, faţă de termenele prevăzute în contract sau în obligaţia da predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor fi obligaţi la plata unei penalităţi de pînă la 5 la suta din valoarea produselor.
Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu predau cantităţile de produse prevăzute în contractele încheiate sau în obligaţia de predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat vor fi obligaţi sa plătească de doua ori valoarea produselor respective, calculată la preţul de contractare.
Contractele încheiate de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi obligaţiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii.
Articolul 53
Anexele nr. 1 A, 1 B, 2, 3 A, 3 B şi 4 fac parte integrantă din prezentul decret.
Articolul 54
Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 martie 1984.
Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 394/1981 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale, dispoziţiile privind sarcinile de vînzare, pentru membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, la struguri, vinuri şi rachiuri naturale din Decretul nr. 504/1957 şi din H.C.M nr. 1167/1959, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret.
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republicii Socialiste România
Anexa 1 A
PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA CEREALE ŞI LEGUMINOASE BOABE
I. Preţuri de producţie, contractare şi achiziţie
Nr. crt.
Denumirea produsului
U.M.
Conditiile de calitate de baza
Pret
Greutate hectolitrica -kg-
Corpuri straine -%-
Umiditate -%-
1.
Griu tare
kg
2,20
78
3
14
2.
Griu *)
kg
1,50
75
3
14
3.
Secara *)
kg
1,50
70
4
15
4.
Porumb *)
kg
1,27
-
3
1G
5.
Orzoaica
kg
1,50
64
5
14
6.
Orz pentru bere (95% germinatie)
kg
1,30
62
5
14
7.
Orz pentru furaj
kg
1,10
58
5
14
8.
Orez nedecorticat
kg
5,00
50
3
14
9.
Ovaz
kg
1,10
42
5
14
10.
Fasole boabe
- grupa A soiul Alba mare (boaba)
kg
8,00
-
5
14
- grupa B soiul Ceali
kg
7,00
-
5
I4
- grupa C soiurile: Orizont, Premial, Magna, Bistrenski
kg
6,50
-
5
11
- grupa D soiurile: Progres, Ragalla, F. 332, Gratiot, Greath Northern
kg
5,80
-
5
14
- grupa E soiuri locale si amestec de soiuri
kg
4,70
-
5
14
11.
Linte
kg
6,30
-
5
14
12.
Naut
kg
13,00
-
3
13
13.
Mazare
kg
2,10
-
1 0
14
Notă
...
*) Preturlle de contractare şi de producţie sînt medii pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, în cadrul preţurilor aprobate.
II. Condiţiile de acordare a preţului, precum şi de încheiere şi executare a contractelor
A. Contractele de livrare, de către unităţile socialiste, a cerealelor şi leguminoaselor boabe pentru fondul de stat se încheie pe o durată de 5 ani, pe baza sarcinilor stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
Contractele de livrare a cerealelor şi leguminoaselor boabe către fondul de stat de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari se încheie pe o durată de 1 an.
B. Recepţia cantitativă şi calitativă a produselor livrate se face la bazele de receptionare, centrele de achiziţii sau silozurile unităţilor beneficiare ori la fabricile de nutreturi combinate.
C. Sarcinile de predare prevăzute în contractele încheiate cu unităţile agricole socialiste se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ, la corpuri străine şi umiditate, indicilor calitativi din prezenta anexa.
În cazul produselor livrate la indici de umiditate şi corpuri străine mai mari sau mai mici decît cei prevăzuţi, aceşti indici se vor compensa între ei. În raport cu diferenţa în plus sau în minus rezultată din aceasta compensare, faţă de cantitatea prevăzută în contract, se va micşora sau se va mari cantitatea de produse ce se va preda efectiv de către unitatea furnizoare.
Pentru diferenţele calitative faţă de indicii de baza, la greutatea hectolitrica, preţul se va majoră sau micşora în mod corespunzător.
Preţurile de producţie, de contractare şi achiziţie de baza:
a) se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza;
...
b) se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza.
...
I. La grîu şi secara
a) Sparturile mai mici de jumătate de bob şi boabele sistave care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,45 lei/kg;
...
b) secara din grîu se plăteşte cu 80% din preţul secarei, la calitatea de baza;
...
c) orzul şi ovazul din grîu, pînă la 6%, separat sau împreună, se socotesc la corpuri străine cu jumătate din greutatea procentuală. Orzul şi ovazul din grîu de la 6,01 la 15% se socotesc integral la corpuri străine;
...
d) griul tare preluat la fondul de stat cu procent de gluten sub calitatea de baza şi sub prevederile STAS se va plati la preţul obişnuit al griului de consum;
...
e) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care livreaza, pe bază de contract, grîu tare pot primi în schimb o cantitate echivalenta de grîu obişnuit, pe care o vor plati la preţul mediu de contractare stabilit prin prezenta anexa, la care se adauga suma de 100 lei/tona, reprezentind cheltuieli de manipulare.
...
2. La porumb
a) Preţul se majorează cu 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în minus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în minus faţă de indicii calitativi de baza;
...
b) preţul se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în plus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în plus faţă de indicii calitativi de baza;
...
c) sparturile mai mici de jumătate bob, boabele strivite sau mincate de insecte şi nedezvoltate, care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,35 lei/kg, numai pentru livrări la fondul de stat.
...
3. La orz pentru bere şi orzoaica
a) Preţul de producţie şi contractare la orzul pentru bere se plăteşte dacă orzul îndeplineşte şi condiţiile de calitate la energia germinativa, substanţe proteice şi uniformitate, prevăzute în standardele de stat;
...
b) în zonele deficitare în grîu şi porumb, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cooperativele agricole de producţie pot livra, pe bază de contract, orzoaica, pe schimb cu grîu, secara, porumb sau orz furajer, la echivalentul de 1250 kg porumb sau orz, de 1,200 kg secara şi de 1,100 kg grîu pentru 1 kg de orzoaica;
...
c) orzoaica sub 62 kg greutate hectolitrica se plăteşte la preţul de contractare al orzului.
...
4. La orez
a) Orezul brut care la preluare are o umiditate peste 17% şi corpuri străine peste 10% va fi uscat şi condiţionat de către întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole. Pentru operaţiunea de uscare şi condiţionare pînă la nivelul indicilor de mai sus se vor percepe unităţilor de producţie cheltuielile de uscare şi condiţionare, conform tarifelor în vigoare;
...
b) întreaga cantitate de gozuri rezultată din condiţionarea orezului se va restitui gratuit unităţilor producătoare;
...
c) unităţile agricole socialiste care cultiva orez primesc îngrăşăminte chimice, pentru care plătesc 50% din preţul de producţie al acestora.
...
5. La leguminoase boabe
a) La mazare comestibila, în procentul de 10% corpuri străine se admit maximum 8% boabe gargaritate;
...
b) cooperativele agricole de producţie care livreaza mazare comestibila boabe în afară contractului pot primi în schimb o cantitate de mazare furajera de valoare echivalenta mazarei comestibile livrate, precum şi plata transportului pînă la baza de receptionare;
...
c) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care vor preda la fondul de stat fasole boabe din soiurile Alba mare (boamba) şi Ceali, în condiţiile de calitate de 2% corpuri străine şi 14% umiditate, vor primi 1,60 lei/kg peste preţul de contractare prevăzut în prezenta anexa;
...
d) fasolea de un anumit soi, care conţine pînă la 15% boabe de culoare alba din alte soiuri, se plăteşte integral la preţul soiului respectiv. În cazul depăşirii acestui procent, la întreaga cantitate se aplică preţul pentru fasolea boabe soiuri locale sau amestec de soiuri;
...
e) sparturile de fasole şi boabele patate care depăşesc proporţia admisă la preluare de 5% corpuri străine se plătesc producătorilor la preţul de 1 leu/kg;
...
f) staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor plati cooperativelor agricole de producţie şi unităţilor agricole de stat contravaloarea pierderilor care depăşesc 5% boabe sparte, cauzate din vina lor la lucrările de recoltat şi treierat. Cuantumul acestor pierderi se determina prin diferenţa între preţul de producţie şi, după caz, de contractare al soiului de fasole respectiv şi preţul de 1 leu/kg stabilit pentru sparturi;
...
g) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Comerţului Interior, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, vor încadra, prin asimilare, în grupele de soiuri de fasole prevăzute în prezenta anexa şi alte soiuri de fasole.
...
6. Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole pot cumpara, prin intermediul cooperativelor agricole de producţie, disponibilul de grîu, grîu tare, secara, porumb şi leguminoase boabe oferit de membrii acestora din cantităţile primite ca retribuire în natura pentru munca prestată.
Pentru produsele predate de cooperativele agricole de producţie din disponibilităţile membrilor vor primi din partea întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole un comision de 25 lei/tona.
Anexa 1 B
PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA PLANTELE TEHNICE
A. Oleaginoase
Denumirea produsului
U.M.
Pret
Conditiile de calitate de baza
Greutate hectolitrica -kg-
Corpuri straine -%-
Umiditate -%-
Floarea-soarelui*)
kg
2,68
40
4
12
Seminte de ricin
kg
5,50
-
6
10
Seminte de in pentru ulei
kg
6,00
-
6
11
Seminte de dovleac**)
kg
6900
-
6
11
Seminte de cinepa
kg
6,00
-
4
9
Seminte de rapita
kg
2,60
-
5
11
Soia boabe
kg
3,25
-
4
13
---------
Notă
...
*) Preţul este mediu pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri în cadrul preţului mediu.
Notă
...
**) Achiziţiile de seminţe de dovleac de la producătorii individuali se fac de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, prin unităţile sale. Preţul de livrare al întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole către consumul intern este de 6,60 lei/kg, inclusiv adaosul legal stabilit pe tona aferent acestor activităţi.
Preţurile de baza:
- se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza;
- se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza.
B. Sfecla de zahar şi cicoare
Pret de productie, de contractare si de achizitie
- Sfecla de zahar
0,345 lei/kg
- Cicoare
0,65 lei/kg
C. Tulpini de in, cinepa şi teisor pentru fibra, bumbac brut şi saminta de cinepa
lei/ U.M.
Denumirea produsului
U.M.
Clasele de calitate
Superior
I
II
III
IV
Tulpini de in cu capsule pentru fibra
kg
-
3,13
2,64
1,56
0,95
Tulpini de cinepa si teisor pentru fibra
kg
-
1,40
1,00
0,70
-
Bumbac brut
kg
6,20
5,20
3,80
2,40
1,00
Saminta de cinepa:
-
preturile de productie si contactare ale unitatilor agricole socialiste
- saminta elita
27,50 lei/kg
- saminta inmultirea I
22,80 lei/kg
- saminta alte inmultiri
19,50 lei/kg
-
preturile de livrare ale Trustului inului, cinepii si bumbacului
- saminta elita
28,76 lei/kg
- saminta inmultirea I
24,00 lei/kg
- saminta alte inmultiri
20,70 lei/kg
Tulpini de in-ulei
kg
-
1,50
1,00
-
-
NOTĂ:
Influentele financiare rezultate ca urmare a modificării preţurilor de cumpărare la saminta de cinepa, prin Decretul prezidential nr. 9/1976, vor fi suportate din alocaţia bugetară ce va fi stabilită anual pentru acoperirea cotelor fixe ce se acordă la seminţele livrate unităţilor agricole cooperatiste.
Condiţiile de calitate a tulpinilor de în-ulei se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
D. Tutun
Preţurile de contractare pentru tutunuri se stabilesc pe soiuri şi clase de calitate, după cum urmează:
lei /U.M.
Soiul de tutun
U.M.
Clasele de calitate
Superior
I
II
III
IV
Djebel
kg
52
45
36
25
11
Molovata
kg
46
38
30
18
10
Virginia uscat la caldura artificiala
kg
33
27
19
11
6
Ghimpati
kg
-
22
17
11
6
Virginia uscat la soare
kg
-
20
16
11
6
Burley
kg
-
20
16
11
6
Banat
kg
-
22
17
11
6
Buragan
kg
-
20
16
11
6
Virginia in stare verde
kg
-
3,20
1,70
1,20
-
Pentru alte soiuri de tutun ce vor fi introduse în cultura, preţurile de contractare se stabilesc prin asimilare cu soiurile de tutun mai sus arătate, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Comitetului de Stat pentru Preţuri.
E. Hamei
Pret de productie, contractare si achizitie
- calitate superioara
lei/kg 70,00
- calitatea I
lei/kg 66,00
- calitatea a II-a
lei/kg 60,00
1. Unităţile agricole socialiste care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr beneficiază de următoarele avantaje:
A. întreprinderile agricole de stat pot cumpara de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de sfecla livrata, cîte 600 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat, ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile legale în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr: - borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat în echivalenta;
- borhot uscat cu 90 la suta substanţa uscata.
B. Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste:
a) primesc un spor de preţ de 30 lei pe tona pentru sfecla de zahăr păstrată în silozuri proprii şi livrata beneficiarului după data de 1 decembrie;
...
b) primesc gratuit 4 kg zahăr pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata;
...
c) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot presat ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile şi în condiţiile prevăzute la pct. 1 lit. A;
...
d) pot cumpara în plus, în condiţiile prevăzute la lit. c), cîte 200 kg borhot umed pentru fiecare tona de sfecla livrata loco întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr;
...
e) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 6 kg melasa, la preţul legal în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr;
...
f) li se acordă gratuit, prin întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, saminta de sfecla de zahăr necesară insamintarii sau reinsamintarii în caz de calamitate şi insecticide pentru combaterea dăunătorilor.
...
2. Prevederile de la pct. 1 lit. B lit. b), c), d) şi f) se aplică şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr.
3. Cooperativele agricole de producţie care livreaza floarea-soarelui din soiuri superioare pot cumpara, pentru fiecare tona livrata, cîte 95 kg sroturi, la preţul legal în vigoare, pe tona, în condiţia de livrare loco fabrica.
4. Producătorii care încheie contracte pe durata de minimum 3 ani şi livreaza cel puţin cantitatea de tutun contractată pentru anul agricol respectiv beneficiază de un spor de preţ de 20 la suta pentru întreaga cantitate predată în anul respectiv, cu condiţia ca tutunurile din clasa superior şi I livrate sa reprezinte, faţă de cantitatea contractată, cel puţin următoarele procente:
Soiuri de tutun
Procent de clasa superior si I
- Djebel
50
- Virginia uscat la caldura artificiala
35
- Virginia in stare verde
30
- Moldovata, Burley
25
- Ghimpati, Banat si Virginia uscat la soare
15
- Baragan
10
Sporul de preţ se va plati în termen de 15 zile de la livrarea ultimei cantităţi de tutun.
5. Centrala producţiei şi industrializarii tutunului şi întreprinderile din subordine vor acorda producătorilor care se obliga prin contracte şi producă şi să livreze tutun următoarele avantaje:
a) saminta necesară pentru insamintarea suprafeţei de rasad, precum şi cantitatea necesară pentru reînsămînţarea în caz de calamitate, în mod gratuit;
...
b) inventarul necesar pentru producerea rasadului pe suprafeţele stabilite anual de către direcţiile judeţene pentru agricultura şi industria alimentara împreună cu unităţile contractante, în folosinţă gratuita; inventarul consta din rasadnite cu o durată de folosinţă de 8 ani sau, după caz, din arce metalice, pentru amenajarea de tuneluri joase, cu o durată de folosinţă de 10 ani, acestea fiind acoperite cu folie de polietilena care se acordă în folosinţă gratuita o singură dată la 8 ani pentru rasadnite şi la 10 ani pentru tuneluri joase şi, contra cost, la preţurile legale în vigoare, pentru înlocuirea celei degradate, în limita cantităţilor repartizate;
...
c) stropitorile, sfoara şi materialele necesare amenajării de solarii, soproane şi magazii pentru uscarea şi păstrarea tutunului, care se asigura contra cost la preţurile legale în vigoare, în limita cantităţilor repartizate.
...
Răsadniţele şi arcele metalice pentru tuneluri date în folosinţă producătorilor vor fi utilizate pe toată durata de folosinţă prevăzută la lit. b). Producătorii nu au dreptul sa folosească la alte culturi sau în alte scopuri răsadniţele, materialele pentru amenajarea tunelurilor şi solariilor, precum şi maşinile şi utilajele de lucru puse la dispoziţie în baza contractului.
6. Unităţile de producţie şi industrializare a tutunului vor acorda producătorilor de tutun asistenţa tehnica şi vor pune în mod gratuit la dispoziţia acestora documentaţii tehnice.
7. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, tulpini de cinepa şi teisor pentru fibra beneficiază de un spor de preţ de 100 lei/tona pentru cantităţile de tulpini de calitatea I şi a II-a.
Judeţele în care producătorii beneficiază de sporul prevăzut la alin. 1, precum şi datele de livrare pînă la care se acordă sporul, se stabilesc anual de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
8. Unităţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producătorii particulari care încheie contracte pentru cultura de în pentru fibra şi cultura de cinepa şi teisor pentru fibra vor primi de la întreprinderile subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare seminţele necesare insamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte la preţul de 2,72 lei pe kg - seminţele de cinepa - şi de 1,15 lei pe kg - seminţele de în pentru fibra.
9. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, cel puţin 60 tone tulpini de cinepa sau teisor pentru fibra vor primi, pentru întreaga cantitate livrata, un spor de preţ de 60 lei pe tona, iar cei care livreaza cel puţin 200 tone tulpini de cinepa sau de teisor vor primi pentru întreaga cantitate livrata un spor de preţ de 120 lei pe tona.
10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate achizitiona, prin întreprinderile din subordine, tulpini de în pentru fibra, cinepa şi teisor pentru fibra de la producătorii necontractanti, la preţurile legale, fără a acorda alte avantaje.
11. Unităţile agricole cooperatiste primesc gratuit, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 4 kg zahăr şi 0,5 kg surogat de cafea, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei.
12. Unităţile agricole socialiste cultivatoare de cicoare pot cumpara la preţurile legale în vigoare, de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot uscat în echivalenta cu 90 la suta substanţa uscata, precum şi 6 kg melasa furajera, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei.
13. Saminta de cicoare necesară insamintarii şi rainsamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte se acordă gratuit prin Întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr.
14. Cooperativele agricole de producţie care livreaza la fondul de stat seminţe de ricin decapsulat pot cumpara, la preţul cu amănuntul, cîte 400 kg sroturi de ricin detoxicat pentru fieeare tona de seminţe de ricin decapsulat predată.
15. Sarcinile prevăzute în contractele încheiate de cooperativele agricole de producţie pentru floarea-soarelui, soia, seminţe de în pentru ulei, seminţe de ricin decapsulat şi seminţe de dovleac se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ indicilor de baza privind corpurile străine şi umiditatea, pravazuti la lit. A din anexa nr.1 B.
Dispoziţiile pct. II lit. C din anexa nr. 1 A la decret se aplică şi pentru livrările prevăzute în alineatul precedent.
16. Producătorii contractanţi vor livra plantele tehnice la centrele şi bazele de recepţie ale unităţilor beneficiare unde se face recepţia cantitativă şi calitativă a produselor.
Pentru tutun, livrarea şi recepţia se fac la furnizor, la locul de recepţie convenit de părţi.
17. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va putea repartiza pentru ingrasatoriile de animale ale asociaţiilor economice intercooperatiste borhotul cuvenit, pentru sfecla de zahăr livrata de către cooperativele agricole de producţie asociate, corespunzător cu balanţa furajera întocmită pentru această categorie de furaje.
18. Întreprinderile agricole de stat care contractează şi cultiva cicoare, tulpini de cinepa, teisor şi în pentru fuior vor beneficia de condiţiile contractuale prevăzute pentru cooperativele agricole de producţie, cu excepţia avantajului în zahăr la cicoare.
Anexa 2
PREŢURILE DE PRODUCŢIE, CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE A CONTRACTELOR PENTRU LEGUME, CARTOFI, FRUCTE ŞI STRUGURI
B. Preturi ferme pe calitati nediferentiate pe zone teritoriale
7.
a) Vinete din sere si solarii
Preturi ferme pe calitati (lei/kg)
I
II
1- 30 aprilie
16,00
11,00
1- 15 mai
14,00
10,00
16- 31 mai
13,00
9,00
1- 30 iulie
10,00
7,00
7.
b) Vinete de Cimp
1- 15 iulie
8,00
6,00
16- 31 iulie
5,40
4,00
1- 15 august
4,00
3,30
16- 31 august
3,25
2,30
dupa 31 august
2,00
1,50
8.
Ardei de boia (crud si insirat care corespunde la fabricarea boielei de ardei)
4,25
3,00
9.
Ceapa uscata
a)
Ceapa uscata din arpagic
1- 15 iulie
1,70
1,30
16 iulie - 31 decembrie
1,85
1,45
1 ianuarie - 30 iunie
1,85
1,45
b)
Ceapa din saminta si rasad
1- 15 iulie
1,60
1,20
16 iulie-31 decembrie
1,75
1,35
1 ianuarie-30 iunie
1,75
1,35
10.
Usturoi uscat
9,00
7,00
toata perioada
11.
Morcovi
1,50
0,90
pina la 20 august
1,35
0,90
dupa 20 august
12.
Patrunjel radacini
toata perioada
1,60
1,30
13.
Pastirnac radacini
toata perioada
1,35
1,05
14.
Telina radacini
toata perioada
2,35
15.
Mazare verde
a)
Mazare verde pastai (calitate unica)
pina la 10 iunie
2,80
dupa 10 iunie
2,35
b)
Mazare verde boabe (calitate unica)
recoltata mecanic de catre cumparatori
1,40
recoltata in vrej si transportata la batoza de catre producatori
1,80
Nr. crt.
Produsul
U.M.
Pret de contractare (lei)
Perioada
Extra
I
II
27.
Ridichi de luna
10 decembrie-31 martie
legatura a 8-10 fire
1,50
1- 30 aprilie
legatura a 8-10 fire
1,00
1- 31 mai
legatura a 8-10 fire
0,70
28.
Ridichi negre
toata perioada
kg
1,00
29.
Spanac
pina la 15 aprilie
kg
3,20
-
16- 30 aprilie
kg
1,85
1,15
dupa 30 aprilie
kg
0,90
0,60
30.
Salata verde
10 decembrie-28(29) februarie
buc.
1,70
1,20
1- 31 martie
buc.
1,20
0,80
1 aprilie-31 mai
buc.
0,80
0,50
dupa 31 mai
kg
1,10
-
31.
Usturoi verde
a)
usturoi verde (10 fire/legatura a 60 g)
10 decembrie-31 martie
legatura
1,50
1- 30 aprilie
legatura
1,00
dupa 30 aprilie
legatura
0,70
b)
usturoi cu frunze retezate
toata perioada
kg
3,60
32.
Varza rosie
toata perioada
kg
2,00
1,50
33.
Carote
toata perioada
kg
2,20
NOTĂ:
I. Judetele se incadreaza in zone teritoriale, dupa cum urmeaza:
La tomate:
Zona
I
-
Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov.
Zona
II
-
Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I.
La varza:
Zona
I
-
Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis, Tulcea si Sectorul agricol Ilfov.
Zona
II
-
Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I.
La ardei gras:
Zona
I
-
Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov.
Zona
II
-
Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I.
La ardei gogosar rosu:
Zona
I
-
Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Galati, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov.
Zona
II
-
Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I.
2. Pentru ardeiul de boia crud şi neinsirat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili preţurile de contractare, în corelare cu preţurile de la ardeiul crud şi insirat.
3. Preţurile de mai sus se înţeleg loco furnizor, la punctele prevăzute în contract pentru produsele preluate de la organizaţiile agricole socialiste şi loco centrul de recepţie, pentru produsele preluate de la alţi producători.
Preturi ferme de contractare pe calitati (lei/kg)
Zona I
Zona II
I
II
I
II
34.
Cartofi timpurii si de vara
pina la 20 mai
4,80
3,30
5,40
3.95
21 mai -10 iunie
3,40
2,50
3,G0
2,80
11-30 iunie
2,40
1,75
2,50
1,85
1-31 iulie
1,80
1,30
1,90
1,40
1-20 august
1.30
0,90
1,30
0,90
21-31 august
1,00
0,95
1,00
0,95
Judetele se incadreaza in zone teritoriale, dupa cum urmeaza:
Zona
I
-
Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dimbovita, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timis, Tulcea si Sectorul agricol Ilfov.
Zona
II
-
Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I.
Preturi ferme de contractare (lei/kg)
Grupa A
Grupa B
35.
Cartofi de toamna
calitatea I
1,00
-
calitatea a II-a
0,80
0,80
sub STAS
0,40
0,40
Preturi ferme de achizitie (lei/kg)
calitatea I
0,95
-
calitatea a II-a
0,75
0,75
sub STAS
0,35
0,35
Grupa A cuprinde soiurile: Adretta, Bintje, Colina, Desire, Eba, Flisak, Jaerla, Manuela, Merkur, Muncel, Ora, Ostara, Procura, Prosna, Ressy, Semenic, Spartan, Super, Uran.
Grupa B cuprinde amestecuri de soiuri.
NOTĂ:
1. Preţurile de contractare stabilite se înţeleg în condiţia de livrare loco producător, la punctele prevăzute în contracte pentru cartofii preluati de la organizaţiile socialiste şi loco centrul de achiziţie-recepţie pentru cartofii preluati de la alţi producători.
Producătorii sînt obligaţi sa sorteze cartofii în condiţiile de calitate prevăzute în STAS.
2. În cazurile în care se vor prelua de la producători şi unele cantităţi de cartofi nesortate, acestea se vor plati în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri, calităţi şi sub STAS, la preţurile prevăzute în prezentul decret, din care se va scădea 100 lei/tona pentru cheltuielile de sortare.
3. Cartofii livraţi de producător în saci, puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare, vor fi plătiţi cu 25 lei/tona, în plus peste preţurile prevăzute în prezentul decret.
4. Producătorii care transporta cartofii cu mijloace proprii sau închiriate vor primi contravaloarea cheltuielilor de la locul de recoltare pînă la centrul de recepţie, calculate pe baza tarifelor legale în vigoare, pentru mijloacele de transport folosite.
5. Pentru cartofii contractati care se păstrează de producători pe timpul iernii se vor plati acestora, peste preţurile prevăzute, cheltuielile de păstrare în limita a 300 lei/tona.
6. Cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, din zonele specializate în cultura cartofilor de toamna, care nu produc porumb, vor putea cumpara din fondul de stat la preţul de vînzare cu amănuntul cîte 1 kg porumb pentru 3 kg cartofi de calitatea I din grupa A şi cîte 1 kg porumb pentru 5 kg cartofi de calitatea a II-a, grupele A şi B, vinduti statului pe bază de contract sau prin achiziţie.
7. Preţurile de livrare pentru cartofii de toamna se vor forma astfel:
a) în condiţia de franco centrul de achiziţie sau franco statia de încărcare, prin adăugarea la preţurile de contractare, din prezentul decret, a sumei de 70 lei/tona;
...
b) în condiţia de franco silozul unităţii cumparatoare, la preţurile de contractare, plus 70 lei/tona sau la preţul de livrare stabilit potrivit lit. a) se vor adauga şi cheltuielile de insilozare de 325 lei/tona, pentru perioada 1 decembrie - 1 martie, exclusiv, sau 425 lei/tona, pentru perioada după 1 martie;
...
c) în condiţia de franco depozitul organizaţiei comerciale, franco silozul acesteia sau franco rampa de descărcare a statiei de destinaţie, la preţurile cu amănuntul în vigoare la data livrării, mai puţin un rabat comercial de 10%╖
...
Aprovizionarea toamna-iarna a organizaţiilor de consum colectiv (cantine, cămine, spitale, santiere şi altele asemenea) şi a unităţilor cu sarcini speciale se va face în condiţia de franco centrul de achiziţie din judeţul în care îşi are sediul beneficiarul sau franco vagon statia de destinaţie, prin adăugarea la preţurile de contractare a sumei de 125 lei/tona.
Nr. crt.
Produsul ──────── Perioada
Preturi ferme pe calitati (lei/kg)
Extra
I
II
Fructe
36.
Capsuni
1- 31 martie
35,00
25,00
1- 15 aprilie
25,00
18,00
16- 30 aprilie
20,00
13,00
1- 15 mai
16,00
12,00
16- 31 mai
12,50
8,00
1 iunie - 31 iulie
grupa A
7,80
5,00
grupa B
4,50
3,70
1 august - 30 septembrie
15,00
10,00
37.
Coacaze negre
toata perioada
10,00
5,30
38.
Cirese
grupa A
-
toata perioada
5,80
3,75
grupa B
-
pina da 31 mai
5,80
3,70
-
dupa 31 mai
4,10
2,65
39.
Caise
grupa A
-
toata perioada
4,85
2,10
grupa B
-
toata perioada
1,90
1,50
40.
Mere
a)
mere de vara
- 20 iulie - 15 septembrie
2,80
2,30
b)
mere
grupa A
-
pina la 31 decembrie
3,10
2,80
1,80
- 1 ianuarie - 31 martie
4,30
3,30
2,50
- 1 aprilie - 31 mai
5,00
4,00
3,00
grupa B
-
pina la 31 decembrie
2,70
2,00
1,55
- 1 ianuarie - 31 martie
3,90
2,80
2,00
- 1 aprilie - 31 mai
4,60
3,50
2,30
41.
Pere
a)
pere de vara
- 1 iulie - 10 septembrie
2,80
2,30
b)
pere
grupa A
-
pina la 31 decembrie
2,10
2,50
1,80
- 1 ianuarie - 31 martie
4,40
3,50
2,55
- 1 aprilie - 31 mai
5,00
4,10
3,20
grupa B
-
pina la 31 decembrie
2,70
1,90
1,50
- 1 ianuarie - 31 martie
3,70
2,70
1,85
- 1 aprilie - 31 mai
4,20
3,20
2,40
42.
Prune
grupa A
-
pina la 15 septembrie
3,00
2,20
- dupa 15 septembrie
3,50
2,80
grupa B
-
toata perioada
2,20
1,40
43.
Piersici
grupa A
-
toata perioada
3,80
2,60
grupa B
-
toata perioada
2,75
2,00
44.
Visine
toata perioada
5,80
4,45
45.
Nuci in coaja
toata perioada
17,00
13,00
46.
Zmeura de gradina
toata perioada
14,60
10,00
47.
Afine
toata perioada
17,60
48.
Mure
toata perioada
10,00
49.
Alune
toata perioada
17,50
50.
Castane
toata perioada
8,60
51.
Soc
toata perioada
3,60
52.
Agrise
toata perioada
12,00
53.
Gutui
toata perioada
5,00
4,00
54.
Pepeni galbeni
1- 30 aprilie
30,00
21,00
1- 15 mai
26,00
18,00
16- 31 mai
22,00
15,00
1- 15 iunie
19,00
12,00
16- 30 iunie
12,00
8,00
1- 15 iulie
5,00
3,50
16- 31 iulie
3,50
2,50
dupa 1 august
2,50
1,75
55.
Pepeni verzi
3,00
2,00
1- 15 iulie
2,50
1,75
16- 31 iulie
2,00
1,40
1- 20 august
1,30
1,00
dupa 20 august
56.
Struguri de masa
grupa E
-
pina la 10 august
5,15
4,00
3,00
-
11-31 august
4,00
3,50
2,75
-
dupa 1 septembrie
3,50
3,00
2,65
grupa S
-
dupa 1 august
4,00*
3,50*
2,75
grupa M
-
dupa 1 august
3,50*
3,00*
2,65
grupa O
-
dupa 1 august
3,30
2,95
2,60
Notă
...
*) Se acorda spor de preţ de 200 lei/tona pentru strugurii preluati în vederea păstrării pentru consum în timpul iernii.
Preţurile de achiziţie pentru legume, cartofi timpurii şi de vara, fructe şi struguri de masa sînt cu 10% mai mici decît preţurile de contractare.
C. Preţuri limita la produsele pentru care preţurile de cumpărare se stabilesc de întreprinderile şi organizaţiile de valorificare şi industrializare, restaurante, cantine şi alţi consumatori colectivi, în condiţia loco-producător.
Nr. crt.
Produsul ──────── Perioada
U.M.
Pret limita de cumparare - lei -
Extra
I
II
1.
Andive
10,00
7,00
5,00
toata perioada
kg
2.
Anghinare verde
toata perioada
kg
2,70
3.
Ardei iute - pina la 15 aprilie
buc.
0,80
0,60
16 aprilie - 15 iulie
buc.
0,60
0,40
16 iulie - 15 august
kg
7,00
6,00
dupa 15 august
kg
5,00
4,00
4.
Cimbru
toata perioada
kg
7,00
5,00
5.
Castraveţi cornison
pina la 3 cm lungime si 1 cm grosime
toata perioada
kg
5,00
4,00
6.
Dovleac comestibil
toata perioada
kg
0,70
7.
Foi de vita
toata perioada
kg
2,00
8.
Hrean
toata perioada
kg
3,50
3,00
9.
Porumb verde
toata perioada
buc.
0,50
10.
Sparanghel
toata perioada
kg
10,00
7,00
11.
Sfecla rosie
toata perioada
kg
1,00
12.
Varza creata
toata perioada
kg
0,90
13.
Varza de Bruxelles si chinezeasca
toata perioada
kg
8,00
5,00
14.
Verdeturi (patrunjel, frunze, marar, leustean etc.)
toata perioada
kg
3,00
15.
Corcoduse
toata perioada
kg
1,40
1,00
16.
Zarzare
toata perioada
kg
1,60
1,30
Preţurile cu amănuntul se vor stabili direct de către întreprinderile comerciale care vînd aceste produse.
D. Cheltuieli ce se acordă producătorilor pentru legumele şi fructele livrate la export în condiţiile de calitate cerute de clienţii externi şi care se includ în preţul complet de export, valoarea lor în valută fiind încasată prin preţul extern.
Produsul
lei/tona
1.
a)
Legume de cimp
- varza timpurie
180
- cartofi de toamna
190
- mazare verde, castraveti de rasadnita
240
- cartofi timpurii
270
- castraveti cornison pentru murat
- pina la 9 cm
300
- peste 9 cm
240
- ceapa uscata
300
- fasole verde, ardei gras, ardei gogosar, ardei Kapia
360
- tomate
- pina la 10 iulie
540
- dupa 10 iulie
450
b)
Fructe
- pepeni
150
- prune
240
- pere
360
- mere
390
- struguri
420
- caise, piersici
480
- cirese, visine
540
- capsuni, coacaze, zmeura
900
c)
Legume de sera
- tomate si ardei gras
480
- castraveti si alte produse
360
În cazurile în care producătorii efectuează numai o parte din operaţiunile necesare pregătirii produselor în condiţiile de export, primesc numai cheltuielile correspunzatoare acestor operaţiuni, stabilite de comun acord cu întreprinderile cumparatoare, pe bază de deviz înainte de livrare.
2. Pentru operaţiunile care se efectuează cu livrarea legumelor şi fructelor de la producători pînă la statia de expediţie, incarcatul şi amenajarea vagoanelor, se stabilesc următoarele limite de cheltuieli:
Produsul
lei/tona
Legume de cimp
520
Cartofi timpurii
400
Cartofi de toamna
270
Fructe proaspete
700
Prune
500
Pepeni
230
Struguri
480
Legume de sera
200
Costul ambalajelor, preracirea vagoanelor şi cheltutelile efectuate cu transportul legumelor şi fructelor de la statia de încărcare şi pînă la frontiera română se decontează separat la preţurile sau tarifele legale.
3. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri, pe perioada transportului de la încărcare şi pînă la destinaţie se constituie, la unităţile exportatoare, un fond de 1% la produsele de sera şi de 2% la legume de cimp şi fructe exportate, asupra preţului franco-frontiera română. Din acest fond se vor suporta bonificatiile plătite clienţilor externi, determinate de cauze obiective, pe baza verificărilor făcute de Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Banca Română de Comerţ Exterior.
Bonificatiile plătite din alte cauze se vor suporta de cei vinovaţi de producerea lor.
4. Adaos pentru insilozarea produselor pentru aprovizionarea de toamna-iarna.
lei/tona
Perioada
Produsul
Ceapa
Radacinoase
Alte legume
Fructe
Struguri de masa
decembrie
1350
700
550
1350
3600
ianuarie
1550
850
650
1550
4300
februarie
1700
950
750
1700
5000
martie
2000
1050
850
2000
5600
aprilie
2200
1200
1000
2200
-
mai
-
-
-
2500
-
Anexa 3 A
I. PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE A PLANTELOR MEDICINALE, AROMATICE, MAC, MUSTAR ŞI AVANTAJELE CE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI
1. Preţurile de contractare la plantele medicinale, aromatice, mac şi mustar din culturi sînt următoarele:
Nr. crt.
Denumirea produsului
lei/kg
Stiintifica
Populara
in stare proaspata
in stare uscata
0
1
2
3
4
Flores
Flori
1.
Ammy visnaga
20,00
2.
Calendulae cum receptaculis
Galbenele cu receptacul
-
15,00
3.
Calendulae sine receptaculis
Galbenele fara receptacul
-
100,00
4.
Chamomillae
Musetel extra
-
36,00
5.
Chamomillae
Musetel calitatea I
6,00
34,00
6.
Chamomillae
Musetel calitatea a II-a
-
30,00
7.
Lavandulae
Levantica-virfuri florale verzi
3,00
-
8.
Lavandulae
Levantica
-
35,00
9.
Malvae arboreae c.c.
Nalba de gradina cu caliciu
-
15,00
10.
Malvae arboreae s.c.
Nalba de gradina fara caliciu
-
20,00
11.
Malvae glabrae
Nalba de cultura
-
32,00
12.
Pyrethri
Piretru
-
20,00
13.
Rhoeados
Petale de mac de cimp
-
100,00
14.
Rosa damascena
Petale de trandafiri
-
80,00
15.
Salviae sclareae
Serlai
2,00
-
16.
Tagetes c.r.
Craite cu receptacul
-
10,00
17.
Tagetes s.r.
Craite fara receptacul
-
125,00
Folium
Frunze
18.
Belladannae
Matraguna
-
20,00
19.
Cynarae c.p.
Anghinare cu petiol
0,70
7,40
20.
Cynarae s.p.
Anghinare fara petiol
2,50
20,00
21.
Datura stramonii
Laur
0,60
5,00
22.
Digitalis lanata
Degetel linos
1,90
12,00
23.
Digitalis purpurea
Degetel rosu
2,50
15,00
24.
Malvae glabrae
Nalba de cultura
-
15,00
25.
Melissae
Roinita
-
30,00
26.
Menthae
Menta calitate superioara
-
70,00
27.
Menthae
Menta calitatea I
-
40,00
28.
Menthae
Menta calitatea a II-a
-
23,00
29.
Papaver somniferum
Mac de cultura
1,10
7,00
30.
Flantaginis lanceolatae
Patlagina ingusta
0,80
7,00
31.
Salviae
Salvie
-
21,00
Herba
Iarba
32.
Artemisia absinthium
Pelin
0,70
-
33.
Artemisia abrotani
Lemnul Domnului
1,25
8,00
34.
Basilici
Busuioc
0,80
8,00
35.
Belladonnae
Matraguna
0,70
10,00
36.
Cnici
Schinel
-
5,00
37.
Datura innoxia
Laur paros
0,65
8,00
38.
Dracocephali
Mataciune
-
4,50
39.
Fagopiri
Hrisca
-
3,00
40.
Hyssopi
Isop
-
7,00
41.
Majoranae
Maghiran
2,00
14,00
42.
Melissae
Roinita
-
8,00
43.
Menthae piperitae
Menta verde
1,60
-
44.
Menthae piperitae
Menta uscata
-
8,50
45.
Menthae bruch
Menta sitata
-
20,00
46.
Nepetae catariae
Catusnica
1,75
7,00
47.
Salviae
Salvie
1,25
6,00
48.
Saturejae
Cimbru de gradina
-
8,00
49.
Solani laciniati
Zirna australiana
0,60
6,00
50.
Thymi
Cimbru de cultura
1,50
8,00
51.
Vincae minoris
Saschiu
-
12,00
Radix
Radacini
52.
Angelicae
Angelica
-
26,00
53.
Belladonnae
Matraguna
-
17,00
54.
Calami
Obligeana
3,50
17,00
55.
Gentianae
Ghintura
6,50
30,00
56.
Iridis
Stinjenel
4,00
18,00
57.
Liquiritiae
Lemn dulce
5,50
25,00
58.
Rhei mundata
Revent
5,50
25,00
59.
Saponariae albae
Ipcarige
5,50
25,00
60.
Saponariae rubrae
Sapunarita
5,00
22,00
61.
Valerianae
Odolean
4,00
19,00
Semen
Seminte
62.
Nigellae
Negrilica
-
10,00
63.
Papaveris
Mac de cultura
-
12,00
64.
Sinapis albae
Mustar alb
-
6,00
65.
Sinapis nigrae
Mustar negru
-
6,00
Frucfus
Fructe
66.
Ammy mayus
-
10,00
67.
Ammy visnaga
-
10,00
68.
Anisi
Anason
-
18,00
69.
Carduus marianus
Armurariu
-
12,50
70.
Carvi
Chimion
-
20,00
71.
Coriandri
Coriandru boabe
-
4,50
72.
Coriandri
Coriandru sparturi
-
2,50
73.
Datura innoxia
Laur paros
-
3,50
74.
Foeniculi
Fenicol
-
6,00
75.
Papaveris capita
Capete de mac
-
5,00
Variae
Diverse
76.
Secale cornutum
Cornul secarii
-
100,00
Preţurile de mai sus se înţeleg loco-producător, recepţia cantitativă şi calitativă facindu-se la centrele de recepţie Plafar.
Plata transportului de la producători la centrul de recepţie se suporta de unităţile beneficiare potrivit prevederilor legale.
2. Producătorii care încheie contracte cu întreprinderile Plafar beneficiază de următoarele avantaje:
a) vor primi gratuit material de înmulţire de la întreprinderile Plafar;
...
b) vor putea primi cu plata imediata, sau pe credit pînă la termenul contractual de predarea producţiei, îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare aplicării tehnologiilor de cultura, în limita repartitiilor, la preţurile legale în vigoare;
...
c) pot primi în folosinţă, fără plata, tocuri, rame sau rasadnite complete, rame de uscat, ambalaje, utilaje specifice şi alte materiale necesare producţiei de la întreprinderile Plafar;
...
d) vor primi asistenţa tehnica şi documentaţie tehnica în mod gratuit de la întreprinderile Plafar.
...
3. Preţurile de achiziţie la plantele medicinale din flora spontana sînt următoarele:
Nr. crt.
Denumirea produsului
lei/kg
Stiintifica
Populara
in stare proaspata
in stare uscata
0
1
2
3
4
Flores
Flori
1.
Acaciae
Salcim
1,25
10,00
2.
Altheae
Nalba mare
7,50
40,00
3.
Arnicae
Arnica
5,00
32,00
4.
Belidis
Banuti
4,50
30,00
5.
Calcatrippae
Nemtisor de cimp violet
18,00
80,00
6.
Calcatrippae
Nemtisor de cimp albastru
18,00
80,00
7.
Chamomillae
Musetel calitatea extra
4,00
34,00
8.
Chamomillae
Musetel calitatea I
4,00
28,00
9.
Chamomillae
Musetel calitatea a II-a
4,00
24,00
10.
Chamomillae pulvis
Pulvis
-
15,00
11.
Cyani c.r.
Albastrele cu receptacul
6,00
30,00
12.
Convallariae
Lacramioare
-
70,00
13.
Crataegi
Paducel
7,50
42,00
14.
Farfarae
Podbal
4,00
35,00
15.
Helianthi
Floarea-soarelui
1,80
14,00
16.
Hyperici
Sunatoare
1,70
10,00
17.
Hyppocastani albi
Castan alb
4,00
33,00
18.
Hyppocastani rubri
Castan rosu
5,00
50,00
19.
Lamii albi
Urzica moarta calitatea I
34,00
300,00
20.
Lamii albi
Urzica moarta calitatea a lI-a
-
200,00
21.
Malvae silvestris
Nalba de padure
4,50
24,00
22.
Meliloti
Sulfina
3,50
21,00
23.
Millefolii
Coada soricelului
1,50
7,00
24.
Paeoniae
Bujor
2,50
15,00
25.
Nimphaeae albae
Nufar
5,00
75,00
26.
Primulae c.r.
Ciubotica cucului
4,00
35,00
27.
Primulae s.r.
Ciubotica cucului fara caliciu
7,50
60,00
28.
Pruni spinosi
Porumbar calitatea I
9,00
50,00
29.
Pruni spinosi
Porumbar calitatea a II-a
-
40,00
30.
Rhoeados
Mac rosu de cimp
10,00
100,00
31.
Rosarum
Petale de trandafir
11,00
75,00
32.
Sambucci nicht gerebelt
Soc nesitat
2,00
16,00
33.
Sambucci gerebelt
Soc sitat
-
25,00
34.
Sophorae Japonicae
Salcim japonez
6,00
25,00
35.
Tanaceti
Vetrice
2,00
9,00
36.
Tiliae arg.c.br.
Tei argintiu cu bractee
3,00
14,00
37.
Tiliae arg.s.br.
Tei argintiu fara bractee
6,00
28,00
38.
Tiliae off.
Tei medicinal
5,00
25,00
39.
Trifolii albi
Trifoi alb
4,50
25,00
40.
Trifolii rubri
Trifoi rosu
3,80
20,00
41.
Ulmariae
Cretusca
5,00
25,00
42.
Verbasci
Luminarica
8,00
80,00
43.
Violae odoratae
Viorele
38,00
200,00
Folium
Frunze
44.
Altheae
Nalba mare
2,00
9,00
45.
Belladonnae
Matraguna
2,25
18,00
46.
Betulae
Mesteacan
1,50
5,00
47.
Cydoniae
Gutui
0,80
2,50
48.
Coryli
Alun
1,40
5,00
49.
Crataegi c.fl.
Paducel cu floare
2,50
15,00
50.
Crataegi s.fl.
Paducel fara floare
2,00
6,50
51.
Fragariae
Fragi
3,25
13,00
52.
Farfarae
Podbal
0,60
5,50
53.
Fraxini excelsior
Frasin
1,00
4,50
54.
Fraxini orni
Mojdrean
1,00
4,50
55.
Hyppocastani
Castan salbatic
1,50
6,50
56.
Hyosciami
Maselarita
2,75
25,00
57.
Juniperi gerebelt
Ienupar sitat
1,20
5,00
58.
Juglandis
Nuc
1,20
5,00
59.
Bardanae
Brusture
0,70
5,00
60.
Castaneae
Castan comestibil
1,25
7,00
61.
Convallariae
Lacramioare
1,20
10,00
62.
Rubi ideaei
Zmeur
1,00
5,00
63.
Malvae neglectae
Casul popii
1,60
10,00
64.
Malvae silvestris
Nalba de padure
2,50
13,00
65.
Melissae
Roinita
2,00
27,00
66.
Mori
Dud
1,20
5,00
67.
Myrtili
Afin
6,00
25,00
68.
Plantaginis species
Patlagina lata
0,80
7,00
69.
Pulmonariae
Plaminarica
2,00
15,00
70.
Rubi fruticosi
Mur
1,60
7,00
71.
Ribi nigri
Coacaz negru
2,00
12,00
72.
Scolopendri
Navalnic
2,50
13,00
73.
Stramonii
Laur
1,00
10,00
74.
Taraxaci
Papadie
1,00
10,00
75.
Tiliae
Tei
1,00
4,00
76.
Trifolii fibrini
Trifoi de balta
3,50
25,00
77.
Urticae
Urzica
1,00
7,00
78.
Violae odoratae
Viorele
3,00
17,00
79.
Visci cum stipites
Visc cu ramurele
1,25
4,00
80.
Vitis idaei
Merisor
6,00
25,00
81.
Vitis vinifera
Vita de vie
1,40
6,00
82.
Verbasci
Luminarica
-
7,00
83.
Sambucci nigrae
Soc
1,20
6,00
Herba
Iarba
84.
Absinthi
Pelin
0,50
2,50
85.
Adonidis
Ruscuta de primavara
1,25
7,00
86.
Aconiti
Omag
2,50
13,00
87.
Agrimoniae
Turita mare
1,30
6,00
88.
Alchemillae
Cretisoara
2,25
12,00
89.
Anserinae
Coada racului
1,25
7,00
90.
Aristolochiae
Marul lupului
1,25
9,00
91.
Arnicae
Arnica
1,40
8,00
92.
Asperulae
Vinarita
2,25
17,00
93.
Bursae pastoris
Traista ciobanului
0,70
4,50
94.
Centauri
Tintaura
3,00
12,00
95.
Chamomillae
Musetel
0,60
2,50
96.
Cichorii
Cicoare
0,50
4,50
97.
Convolvuli
Volbura
0,80
6,00
98.
Chelidonii
Rostopasca
0,90
8,00
99.
Cuscutae
Cuscuta
9,00
50,00
100.
Equiseti
Coada calului
1,50
6,00
101.
Eringii plani
Scai vinat
2,00
7,50
102.
Euphrasiae
Silur
6,00
25,00
103.
Fumariae
Fumarita
1,70
11,00
104.
Gei
Cerentel
0,80
5,00
105.
Genistae
Drobita
2,00
12,00
106.
Glochum hederaceae
Rotunjoara
2,00
13,00
107.
Hidropiperis
Piper de balta
0,60
4,00
108.
Hyperici
Sunatoare
1,80
7,50
109.
Lamii albi
Urzica moarta
1,00
6,00
110.
Leonuri cardiacae
Talpa gistii
1,25
6,00
111.
Lycopodii
Pedicuta
2,00
6,00
112.
Marubii
Unguras
1,00
6,00
113.
Menthae pulegii
Busuiocul cerbilor
0,70
3,20
114.
Meliloti
Sulfina
1,25
6,00
115.
Millefolii
Coada soricelului
0,75
4,00
116.
Melissae
Roinita
1,50
6,00
117.
Origani
Sovirf
1,30
5,00
118.
Polygoni avicularis
Troscot
0,75
4,00
119.
Pulmonariae
Plaminarica
1.60
6,00
120.
Serpylli
Cimbrisor
1,75
7,50
121.
Salicariae
Rachitan
1,00
6,00
122.
Solidaginis
Splinuta
2,00
9,00
123.
Sarothamni
Maturice
0,50
1.00
124.
Tanaceti
Vetrice
1,70
7,00
125.
Teucri
Dumbet
3,50
15,00
126.
Trioni
Zamosita
1,50
12,00
127.
Vincae minoris
Saschiu
3,25
10,00
128.
Violae species
Trei frati patati galbeni
2,50
18,00
129.
Violae tricoloris
Trei frati patati
3,50
25,00
130.
Taraxaci c.r.
Papadie cu radacina
1,30
10,00
131.
Vitis idaei
Merisor
2,80
-
132.
Urticae dioicae
Urzica
0,40
3,20
133.
Eupatoriae
Cinepa codrului
2,00
11,00
134.
Gratiolae
Veninarita
1,00
6,00
135.
Symphiti
Tataneasa
0,70
7,00
Radix
Radacini
136.
Aconiti
Omag
5,25
28,00
137.
Althaeae mundata
Nalba cojita
4,00
20,00
138.
Althaeae non mundata
Nalba necojita
2,00
10,00
139.
Althaeae mundata quadrat
Nalba cojita in cuburi
-
25,00
140.
Bardanae
Brusture
2,50
16,00
141.
Belladonnae
Matraguna
2,20
18,00
142.
Calami non mundata
Obligeana
3,50
16,00
143.
Cichorii
Cicoare
2,50
15,00
144.
Echinatae
Cioringlav
1,00
4,00
145.
Eryngi campestris
Scaiul dracului
2,50
11,00
146.
Filicis maris
Feriga
1,60
7,00
147.
Gei urbani
Cernetel
7,00
25,00
148.
Gentianae
Ghintura
5,50
24,00
149.
Gypsophillae
Ipcarige
4,10
19,00
150.
Graminis brut
Pir brut
1,60
4,50
151.
Graminis brun
Pir medicinal brun
3,00
12,00
152.
Graminis galben
Pir medicinal galben
3,00
18,00
153.
Inulae
Iarba mare
3,50
20,00
154.
Iridis
Stinjenel
3,50
18,00
155.
Liquiritiae
Lemn dulce
5,50
24,00
156.
Ononidis
Osul iepurelui
3,00
12,00
157.
Petasitidis
Captalan
2,00
12,00
158.
Polygonati
Pecetea lui Solomon
1,60
13,00
159.
Polypodii
Feriguta
10,00
45,00
160.
Primulae
Ciubotica cucului
10,00
45,00
161.
Rumicis
Stevia stinelor
2,50
15,00
162.
Saponariae
Sapunarita
4,50
19,00
163.
Scopoliae
Mutulica
4,50
19,00
164.
Symphyti
Tataneasa
2,00
10,00
165.
Taraxaci
Papadie
3,50
20,00
166.
Urticae
Urzica
1,80
10,00
167.
Veratri
Strigoaia
1,20
8,00
168.
Vincetoxici
Iarba fiarelor
2,50
13,00
Fructus
Fructe
169.
Berberidis
Dracila
3,50
20,00
170.
Catharticae
Verigariu
5,00
30,00
171.
Crataegi
Paducel
2,00
6,50
172.
Ebuli c.s.
Boz cu codita
1,60
10,00
173.
Ebuli s.s.
Boz fara codita
-
12,00
174.
Hippophae
Catina
6,00
32,00
175.
Myrtili
Afin
10,00
100,00
176.
Phaseoli s.s.
Teci de fasole
-
2,00
177.
Pruni spinosi
Porumbar
2,00
7,00
178.
Sambucci c.s.
Soc cu codita
1,75
10,00
179.
Sambucci s.s.
Suc fara codita
-
12,00
180.
Alkekengi
Papalau
5,00
45,00
Semen
Seminte
181.
Colchici
Brinduse de toamna
4,50
65,00
182.
Hyppocastani
Castan
0,50
1,50
183.
Aristolochiae
Marul lupului
-
35,00
Cortex
Coaja
184.
Frangulae
Crusin
4,00
12,00
185.
Hyppocastani
Castan
4,50
15,00
186.
Quercus
Stejar
1,80
5,00
187.
Radix altheae
Radacina de nalba
-
3,00
188.
Salicis
Salcie
1,60
5,00
189.
Viburni
Calin
3,20
10,00
Variae
Diverse
190.
Cantharides
Gindacel de frasin
50,00
200,00
191.
Cetina de abietis
Cetina de brad
0,40
-
192.
Cetina de pini montani
Cetina de pin montan
0,35
-
193.
Cetina de pini nigrae si piceae
Cetina de pin negru si molid
0,30
-
194.
Gemmae populi
Mugur de plop
15,00
40,00
195.
Lichen furfuraceae
Lichen de conifere
-
5,00
196.
Lichen islandicus
Lichen de piatra
-
6,50
197.
Lichen quercus
Lichen de stejar
-
6,00
198.
Lichen Usnea barbata
Lichen barba ursului
-
6,00
199.
Lignum juniperi mund
Lemn de ienupar cojit
-
13,00
200.
Pericarpus nucis Juglandis
Coaja de nuc
1,00
6,50
201.
Fructus piceae
Conuri de molid
-
4,00
202.
Secale cornutum
Cornul secarii
-
75,00
203.
Sporae lycopodii
Spori de pedicuta
-
250,00
204.
Stigmata maydis
Matase de porumb
1,25
7,00
205.
Stipites cerasorum
Cozi de cirese
1,50
5,00
206.
Strobuli lupuli
Conuri de hamei
6,00
28,00
207.
Turiones pini
Muguri de pin
5,50
20,00
Preţurile de mai sus se înţeleg loco centrul de achiziţie Plafar iar la cetina loco drum de acces a mijloacelor de transport.
4. Se autoriza Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ca, pentru alte plante medicinale şi aromatice şi produse rezultate din prelucrarea acestora, care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, sa stabilească preţuri de contractare şi de achiziţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.
II. PRIME ÎN BANI CARE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI ŞI CULEGATORILOR, LA PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE LIVRATE LA FONDUL DE STAT
A. culturi
Denumirea produsului
Starea
Nivel prima - lei/tona -
Limita pe hectar livrari fond stat - kg -
Stiintifica
Populara
1
2
3
4
5
Flores
Flori
Calendulae cum receptaculis
Galbenele cu receptacul
uscata
medie
7.500
5.000
201-
350
7.000
351-
450
10.000
peste
450
Calendulae sine receptaculis
Galbenele fara receptacul
uscata
medie
1.050
500
91-
125
1.000
126-
175
1.500
peste
175
Chamomillae
Musetel
proaspata
medie
2.550
2.000
801-
1.000
2.500
1.000-
1.300
3.000
peste
1.300
Lavandulae angustifoliae
Levantica (inflorescente an I)
proaspata
medie
550
300
2.001-
2.500
500
2.501-
3.100
800
peste
3.100
Lavandulae angustifoliae
Levantica
uscata
medie
1.050
500
501-
650
1.000
651-
750
1.500
peste
750
Lavandula hybrida
Lavandin (inflorescente)
proaspata
medie
550
300
2.501-
3.500
500
3.501-
4.600
800
peste
4.600
Malvae arboreae cum calicibus
Nalba de gradina cu caliciu
uscata
medie
1.550
1.000
301-
400
1.500
401-
500
2.000
peste
500
Malvae arboreae sine calicibus
Nalba de gradina fara caliciu
uscata
medie
6.100
5.000
201-
300
6.000
301-
400
7.000
peste
400
Malvae glabrae
Nalba de cultura
uscata
medie
19.500
15.000
151-
250
18.000
251-
300
25.000
peste
300
Pyrethri
Piretru
uscata
medie
12.500
10.000
151-
250
12.000
251-
300
15.000
peste
300
Rosa damascena
Trandafir de ulei
uscata
medie
15.500
10.000
151-
230
15.000
231-
300
20.000
peste
300
Salviae sclareae
Serlai
proaspata
medie
310
200
2.001-
2.800
300
2.801-
3.500
400
peste
3.500
Tagetes cum receptaculis
Craite cu receptacul
uscata
medie
750
500
301-
450
700
451-
550
1.000
peste
550
Tagetes sine receptaculis
Craite fara receptacul
uscata
medie
750
500
201-
260
700
261-
310
1.000
peste
310
Folium
Frunze
Cynarae c.p
Anghinare cu petiol
proaspata
medie
340
200
7.001-
10.000
300
10.001-
14.500
500
peste
14.500
Cynarae s.p
Anghinare fara petiol
uscata
medie
3.400
2.000
5.001-
7.500
3.000
7.501-
10.000
5.000
peste
10.000
Digitalis lanatae
Degetel linos
uscata
medie
6.200
4.000
501-
650
6.000
651-
800
8.000
peste
800
Digitalis purpureae
Degetel rosu
uscata
medie
6.200
4.000
301-
450
6.000
451-
600
8.000
peste
600
Malvae glabrae
Nalba de cultura
uscata
medie
7.500
5.000
151-
250
7.000
251-
300
10.000
peste
300
Melissae
Roinita
uscata
medie
3.100
2.000
301-
400
3.000
401-
500
4.000
peste
500
Menthae
Menta calitate superioara
uscata
medie
20.500
15.000
301-
400
20.000
401-
500
25.000
peste
500
Menthae
Menta calitatea I
uscata
medie
11.600
8.000
301-
400
11.000
401-
500
15.000
peste
500
Menthae
Menta calitatea a II-a
uscata
medie
5.100
4.000
301-
400
5.000
401-
500
6.000
peste
500
Plantaginis lanceolata
Patlagina
proaspata
medie
155
100
5.001-
6.500
150
6.501-
8.000
200
peste
8.000
Saltiae
Salvie
uscata
medie
520
300
201-
300
500
301-
400
700
peste
400
Herba
Iarba
Artemisia absinthium
Pelin
proaspata
medie
210
100
4.501-
6.500
200
6.501-
9.400
300
peste
9.400
Artemisia abrothanum
Lemnul domnului
uscata
medie
3.100
2.000
501-
700
3.000
701-
1.000
4.000
peste
1.000
Basilici
Busuioc
proaspata
medie
210
100
4.001-
5.500
200
5.501-
7.500
300
peste
7.500
Belladonnae
Matraguna
uscata
medie
2.100
1.000
701-
900
2.000
901-
1.100
3.000
peste
1.100
Cnici
Schinel
uscata
medie
1.050
500
1.001-
1.500
1.000
1.501-
2.200
1.500
peste
2.200
Datura innoxia
Laur paros
proaspata
medie
210
100
7.001-
9.000
200
9.001-
11.000
300
peste
11.000
Datura innoxia
Laur paros
uscata
medie
1.050
500
701-
900
1.000
901-
1.200
1.500
peste
1.200
Dracocephali
Mataciune
uscata
medie
1.050
500
1.001-
1.200
1.000
1.201-
1.500
1.500
peste
1.500
Fagopyri
Hrisca
uscata
medie
550
300
701-
900
500
901-
1.100
800
peste
1.100
Hysopi
Isop
uscata
medie
2.050
1.500
1.501-
2.500
2.000
2.501-
3.500
2.500
peste
3.500
Majoranae
Maghiran
proaspata
medie
1.050
500
3.001-
4.000
1.000
4.001-
5.000
1.500
peste
5.000
Melissae
Roinita
uscata
medie
210
100
701-
900
200
901-
1.100
300
peste
1.100
Menthae crispae
Menta creata
proaspata
medie
1.500
1.000
3.001-
4.500
1.400
4.501-
5.500
2.000
peste
5.500
Menthae piperitae
Menta
proaspata
medie
750
500
3.001-
4.500
700
4.501-
5.500
1.000
peste
5.500
Menthae s.p.
Menta
uscata
medie
1.050
500
801-
1.000
1.000
1.001-
1.200
1.500
peste
1.200
Menthae bruch
Menta sitata
uscata
medie
2.100
1.000
401-
500
2.000
501-
700
3.000
peste
700
Saturejae
Cimbru de gradina
uscata
medie
4.200
2.000
801-
1.000
4.000
1.001-
1.200
6.000
peste
1.200
Thymi
Cimbru de cultura
proaspata
medie
1.250
1.000
3.001-
4.300
1.200
4.301-
5.600
1.500
peste
5.600
Vincae
Saschiu
uscata
medie
4.200
2.000
301-
400
4.000
401-
500
6.000
peste
500
Radix
Radacini
Angelicae
Angelica
uscata
medie
8.600
5.000
401-
600
8.000
601-
800
12.000
peste
800
Belladonnae
Matraguna
uscata
medie
12.500
10.000
401-
600
12.000
601-
800
15.000
peste
800
Calami
Obligeana
uscata
medie
8.300
5.000
401-
600
8.000
601-
800
11.000
peste
800
Gentianae
Ghintura
uscata
medie
15.500
10.000
401-
600
15.000
601-
800
20.000
peste
800
Iridis
Stinjenel
uscata
medie
5.200
3.000
401-
600
5.000
601-
800
7.000
peste
800
Liquiritiae
Lemn dulce
uscata
medie
15.500
10.000
401-
600
15.000
601-
800
20.000
peste
800
Rhei non mundata
Revent necojit
uscata
medie
15.500
10.000
401-
600
15.000
601-
800
20.000
peste
800
Saponariae albae
Ipcarige
uscata
medie
5.500
3.000
351-
500
5.000
501-
600
8.000
peste
600
Saponariae rubrae
Sapunarita
uscata
medie
8.000
5.000
201-
280
8.000
281-
400
10.000
peste
400
Valerianae
Valeriana
uscata
medie
13.300
10.000
601-
800
13.000
801-
1.100
16.000
peste
1.100
Semen
Seminte
Nigellae
Negrilica
uscata
medie
750
500
301-
401
700
401-
500
1.000
peste
500
Papaveris
Mac
uscata
medie
750
500
301-
400
700
401-
550
1.000
peste
550
Sinapis albae
Mustar alb
uscata
medie
340
200
501-
700
300
701-
850
500
peste
850
Sinapis nigrae
Mustar negru
uscata
medie
340
200
501-
650
300
651-
800
500
peste
800
Fructus
Fructe
Anisi
Anason
uscata
medie
12.500
10.000
201-
270
12.000
271-
350
15.000
peste
350
Cardui mariani
Armurariu
uscata
medie
750
500
501-
650
700
651-
800
1.000
peste
800
Carvi
Chimion
uscata
medie
8.200
6.000
201-
300
8.000
301-
400
10.000
peste
400
Coriandri
Coriandru
uscata
medie
340
200
501-
650
300
651-
850
500
peste
850
Datura innoxia
Laur paros
uscata
medie
1.550
1.000
601-
800
1.500
800-
1.000
2.000
peste
1.000
Foeniculi
Fenicol
uscata
medie
4.100
3.000
301-
400
4.000
401-
500
5.000
peste
500
Papaveris capita
Mac - capete
uscata
medie
7.500
5.000
151-
230
7.000
231-
280
10.000
peste
280
Variae
Diverse
Secale cornutum
Cornul secarii
uscata
medie
7.500
5.000
31-
50
7.000
51-
100
10.000
peste
100
Alte plante
- din grupa ierburi
proaspata
medie
850
600
3.001-
4.000
800
4.001-
5.500
- din grupa radacini
1.000
peste
5.500
uscata
medie
5.500
3.000
301-
370
5.000
371-
450
8.000
peste
450
- din grupa seminte
uscata
medie
2.050
1.500
501-
700
2.000
701-
900
2.500
peste
900
- din grupa fructe
proaspata
medie
2.050
1.500
1.501-
2.000
2.000
2.001-
3.200
2.500
peste
3.200
B. flora spontana
Denumirea produsului
Starea
Nivel prima - lei/tona -
Cantitatea limita predata de culegator - kg -
Stiintifica
Populara
1
2
3
4
5
Flores
Flori
Acaciae
Salcim
uscata
medie
2.360
2.000
11-
20
2.200
21-
30
2.500
peste
30
Arnicae
Arnica
uscata
medie
6.500
5.000
11-
20
6.000
21-
30
7.000
peste
30
Calcatrippae
Nemtisor de cimp
uscata
medie
22.500
15.000
3-
6
20.000
7-
10
25.000
peste
10
Chamomillae
Musetel
proaspata
medie
2.250
1.500
51-
70
2.000
71-
100
2.500
peste
100
Cyani cum receptaculis
Albastrele cu caliciu
uscata
medie
13.600
10.000
5-
10
12.000
11-
15
15.000
peste
15
Crataegi
Paducel
uscata
medie
22.500
15.000
3-
6
20.000
7-
10
25.000
peste
10
Farfarae
Podbal
uscata
medie
85O
400
11-
20
700
21-
30
1.000
peste
30
Helianthi
Floarea-soarelui
uscata
medie
7.000
4.000
5-
10
6.000
11-
20
8.000
peste
20
Hippocastani albi
Castan alb
uscata
medie
6.000
3.000
11-
20
5.000
21-
30
7.000
peste
30
Hippocastani rubri
Castan rosu
uscata
medie
6.000
3.000
11-
20
5.000
21-
30
7.000
peste
30
Lamii albi
Urzica moarta alba
uscata
medie
8.600
5.000
2-
6
7.000
7-
10
10.000
peste
10
Millefolii
Coada soricelului
uscata
medie
1.150
700
41-
70
1.000
71-
100
1.300
peste
100
Primulae c.r.
Ciubotica cucului cu receptacul
uscata
medie
3.500
2.000
5-
10
3.000
11-
20
4.000
peste
20
Pruni spinosi
Porumbar
uscata
medie
13.600
10.000
5-
10
12.000
11-
20
15.000
peste
20
Rhoeados
Mac rosu de cimp
uscata
medie
4.500
3.000
3-
6
4.000
7-
10
5.000
peste
10
Rosarum
Trandafir (petale)
uscata
medie
35.000
20.000
3-
6
30.000
7-
10
40.000
peste
10
Sambucci nicht gerebelt
Soc neciuruit
uscata
medie
5.100
3.000
21-
35
4.000
36-
50
8.000
peste
50
Sambucci gerebelt
Soc ciuruit
uscata
medie
16.500
12.000
11-
20
15.000
21-
30
18.000
peste
30
Sophorae
Salcim japonez
uscata
medie
23.600
20.000
11-
20
22.000
21-
30
25.000
peste
30
Tanaceti
Vetrice
uscata
medie
4.100
2.000
21-
35
3.000
36-
50
5.000
peste
50
Tiliae argenteae cum bracteis
Tei argintiu cu bractee
uscata
medie
27.500
20.000
11-
20
25.000
21-
40
30.000
peste
40
Tiliae argenteae sine bracteis
Tei argintiu fara bractee
uscata
medie
47.500
40.000
5-
10
45.000
11-
20
50.000
peste
20
Tiliae
Tei medicinal
uscata
medie
23.100
officinalis
18.000
11-
20
21.000
21-
40
25.000
peste
40
Trifolii albi
Trifoi alb
uscata
medie
1.750
1.000
21-
40
1.500
41-
60
2.000
peste
60
Trifolii rubri
Trifoi rosu
uscata
medie
1.360
1.000
15-
30
1.200
31-
50
1.500
peste
50
Ulmariae
Cretusca
uscata
medie
8.600
5.000
11-
20
7.000
21-
30
10.000
peste
30
Verbasci
Luminarica
uscata
medie
37.500
30.000
3-
6
35.000
7-
10
40.000
peste
10
Folium
Frunze
Althaeae
Nalba mare
uscata
medie
2.750
2.000
21-
40
2.500
41-
60
3.000
peste
60
Belladonnae
Matraguna
uscata
medie
3.750
3.000
21-
40
3.500
41-
60
4.000
peste
60
Betulae
Mesteacan
uscata
medie
1.360
1.000
51-
100
1.200
101-
200
1.500
peste
200
Castaneae
Castan comestibil
uscata
medie
1.750
1.000
31-
60
1.500
61-
100
2.000
peste
100
Crataegi cum
Paducel cu flori
uscata
medie
2.750
floribus
2.000
21-
40
2.500
41-
60
3.000
peste
60
Cartaegi sine floribus
Paducel fara flori
uscata
medie
2.250
1.500
21-
40
2.000
41-
60
2.500
peste
60
Farfarae
Podbal
uscata
medie
2.860
2.500
41-
80
2.700
81-
120
3.000
peste
120
Fragariae
Frag
uscata
medie
860
500
21-
40
700
41-
60
1.000
peste
60
Fraxini
Frasin
uscata
medie
1.360
1.000
41-
80
1.200
81-
120
1.500
peste
120
Hippocastani
Castan salbatic
uscata
medie
1.360
1.000
31-
60
1.200
61-
100
1.500
peste
100
Hyosciami
Maselarita
uscata
medie
10.200
6.000
11-
20
8.000
21-
30
12.000
peste
30
Juglandis
Nuc
uscata
medie
860
500
41-
80
700
81-
120
1.000
peste
120
Malvae neglectae
Casul popii
uscata
medie
7.500
6.000
16-
30
7.000
31-
40
8.000
peste
40
Mori
Dud
uscata
medie
860
500
41-
80
700
81-
120
1.000
peste
120
Myrtilli
Afin
uscata
medie
4.500
3.000
31-
60
4.000
61-
100
5.000
peste
100
Pulmonariae
Plaminarica
uscata
medie
9.000
5.000
11-
20
8.000
21-
30
10.000
peste
30
Ribi nigri
Coacaz
uscata
medie
2.750
2.000
15-
30
2.500
31-
50
3.000
peste
50
Rubi fruticosi
Mur
uscata
medie
2.750
2.000
21-
40
2.500
41-
60
3.000
peste
60
Sambucci
Soc
uscata
medie
4.750
4.000
41-
80
4.500
81-
120
5.000
peste
120
Stramonii
Laur
uscata
medie
2.750
2.000
11-
25
2.500
26-
40
3.000
peste
40
Taraxaci
Papadie
uscata
medie
1.360
1.000
41-
80
1.200
81-
120
1.500
peste
120
Trifolii fibrini
Trifoiste de balta
uscata
medie
2.250
1.500
41-
80
2.000
81-
120
2.500
peste
120
Urticae
Urzica
uscata
medie
2.750
2.000
51-
100
2.500
101-
200
3.000
peste
200
Verbasci
Luminarica
uscata
medie
1.360
1.000
31-
60
1.200
61-
100
1.500
peste
100
Visci
Visc
uscata
medie
2.250
1.500
11-
80
2.000
81-
120
2.500
peste
120
Vitis idaei
Merisor
uscata
medie
18.900
15.000
11-
30
18.000
31-
60
20.000
peste
60
Herba
Iarba
Absinthi
Pelin
proaspata
medie
136
100
301-
600
120
601-
1.000
150
peste
1.000
Adonidis
Ruscuta de primavara
uscata
medie
1.360
1.000
61-
120
1.200
121-
200
1.500
peste
200
Agrimoniae
Turita mare
uscata
medie
5.500
4.000
21-
40
5.000
41-
60
6.000
peste
60
Alchemillae
Cretisoara
uscata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
290
Anserinae
Coada racului
uscata
medie
2.750
2.000
21-
50
2.500
51-
80
3.000
peste
80
Asperulae
Vinarita
uscata
medie
4.500
3.000
21-
50
4.000
51-
80
5.000
peste
80
Bursae pastoris
Traista ciobanului
uscata
medie
1.360
1.000
51-
100
1.200
101-
150
1.500
peste
150
Centauri
Tintaura
uscata
medie
11.000
8.000
11-
25
10.000
26-
40
12.000
peste
40
Chamomillae
Musetel
proaspata
medie
90
60
201-
500
80
501-
1.000
100
peste
1.000
Chelidonii
Rostopasca
uscata
medie
1.750
1.000
50-
100
1.500
101-
200
2.000
peste
200
Cichorii
Cicoare
uscata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Convolvuli
Volbura
uscata
medie
250
100
101-
200
200
201-
300
300
peste
300
Equiseti
Coada calului
uscata
medie
1.750
1.000
41-
80
1.500
81-
150
2.000
peste
150
Eringii plani
Scai vinat
uscata
medie
5.500
4.000
11-
20
5.000
21-
30
6.000
peste
30
Eupatoriae
Cinepa codrului
uscata
medie
250
100
101-
200
200
201-
400
300
peste
400
Gei
Cerentel
uscata
medie
350
200
51-
100
300
101-
200
400
peste
200
Glechomae
Rotunjoara
uscata
medie
450
300
31-
60
400
61-
100
500
peste
100
Gratiolae
Veninarita
uscata
medie
2.750
2.000
41-
80
2.500
81-
120
3.000
peste
120
Hyperici
Sunatoare
uscata
medie
1.250
500
51-
100
1.000
101-
200
1.500
peste
200
Lamii albi
Urzica moarta alba
uscata
medie
1.860
1.500
41-
80
1.700
81-
120
2.000
peste
120
Leonuri
Talpa gistii
uscata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Lycopodii
Pedicuta
uscata
medie
5.750
5.000
11-
20
5.500
21-
30
6.000
peste
30
Marrubii
Unguras
uscata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Menthae pulegii
Busuiocul cerbilor
uscata
medie
1.750
1.000
51-
100
1.500
101-
200
2.000
peste
200
Meliloti
Sulfina
uscata
medie
1.360
1.000
41-
80
1.200
81-
120
1.500
peste
120
Origani
Savirv
uscata
medie
2.750
2.000
31-
60
2.500
61-
100
3.000
peste
100
Polygoni
Troscot
uscata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Pulmonariae
Plaminarica
uscata
medie
2.750
2.000
21-
40
2.500
41-
60
3.000
peste
60
Sarothamni
Maturice
uscata
medie
450
300
101-
200
400
201-
300
500
peste
300
Serpylli
Cimbrisor de cimp
uscata
medie
5.750
5.000
21-
40
5.500
41-
60
6.000
peste
60
Tanaceti
Vetrice
uscata
medie
450
300
51-
100
400
101-
200
500
peste
200
Taraxaci cum radicis
Papadie cu radacini
uscata
medie
1.750
1.000
41-
80
1.500
81-
120
2.000
peste
120
Urticae
Urzcica
uscata
medie
175
100
301-
600
150
601-
1.000
200
peste
1.000
Violae s.p.
Trei frati
uscata
medie
3.750
3.000
16-
30
3.500
31-
50
4.000
peste
50
Violae tricoloris
Trei frati patati
uscata
medie
4.750
4.000
11-
25
4.500
26-
40
5.000
peste
40
Vincae
Saschiu
uscata
medie
3.750
3.000
21-
40
3.500
41-
60
4.000
peste
60
Radix
Radacini
Aconiti
Omag
uscata
medie
11.000
8.000
11-
20
10.000
21-
30
12.000
peste
30
Althacae non mundata
Nalba necojita
uscata
medie
5.500
4.000
21-
40
5.000
41-
60
6.000
peste
60
Althacae mundata
Nalba cojita
uscata
medie
15.000
12.000
11-
20
14.000
21-
30
16.000
peste
30
Bardanae
Brusture
uscata
medie
6.500
5.000
11-
20
6.000
21-
30
7.000
peste
30
Belladonnae
Matraguna
uscata
medie
14.100
12.000
31-
60
13.000
61-
100
15.000
peste
100
Calami non mundata
Obligeana
uscata
medie
5.500
4.000
31-
60
5.000
61-
100
6.000
peste
100
Filicis maris
Feriga
uscata
medie
1.360
1.000
101-
200
1.200
201-
300
1.500
peste
300
Gei
Cerentel
uscata
medie
27.500
20.000
11-
20
25.000
21-
40
30.000
peste
40
Gentianae
Ghintura
uscata
medie
9.000
6.000
11-
20
8.000
21-
40
10.000
peste
40
Gypsophyllae
Ipcarige
uscata
medie
9.000
6.000
21-
40
8.000
41-
60
10.000
peste
60
Graminis brut
Pir medicinal brut
uscata
medie
860
500
101-
300
700
301-
500
1.000
peste
500
Graminis brun
Pir medicinal brun
uscata
medie
4.500
3.000
51-
100
4.000
101-
200
5.000
peste
200
Graminis galben
Pir medicinal galben
uscata
medie
9.500
8.000
31-
60
9.000
61-
100
10.000
peste
100
Iridis
Stinjenel
uscata
medie
5.500
4.000
21-
40
5.000
41-
60
6.000
peste
60
Liquiritiae
Lemn dulce
uscata
medie
11.000
8.000
31-
60
10.000
61-
100
12.000
peste
100
Ononidis
Osul iepurelui
uscata
medie
4.500
3.000
31-
60
4.000
61-
100
5.000
peste
100
Petasitidis
Captalan
uscata
medie
2.750
2.000
51-
100
2.500
101-
200
3.000
peste
200
Primulae
Ciubotica cucului
uscata
medie
2.750
2.000
51-
100
2.500
101-
200
3.000
peste
200
Rumicis
Stevia stinelor
uscata
medie
2.750
2.000
51-
100
2.500
101-
150
3.000
peste
150
Saponariae
Sapunarita
uscata
medie
9.000
6.000
31-
60
8.000
61-
100
10.000
peste
100
Scopoliae
Mutulica
uscata
medie
6.500
5.000
31-
60
6.000
61-
100
7.000
peste
100
Symphyti
Tataneasa
uscata
medie
5.500
4.000
51-
100
5.000
101-
200
6.000
peste
200
Taraxaci
Papadie
uscata
medie
9.100
7.000
21-
40
8.000
41-
80
10.000
peste
80
Veratri
Steregoaie
uscata
medie
13.600
10.000
31-
60
12.000
61-
100
15.000
peste
100
Fructus
Fructe
Crataegi
Paducel
proaspata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Hippophae
Catina
proaspata
medie
860
500
101-
200
700
201-
400
1.000
peste
400
Phaseoli s.s
Fasole teci
uscata
medie
450
300
31-
60
400
61-
100
500
peste
100
Pruni spinosi
Porumbar
proaspata
medie
860
500
51-
100
700
101-
200
1.000
peste
200
Sambucci
Soc
proaspata
medie
1.360
1.000
31-
60
1.200
61-
100
1.500
peste
100
Semen
Seminte
Aristolochier
Marul lupului
uscata
medie
37.500
30.000
11-
20
35.000
21-
40
40.000
peste
40
Colchici
Brinduse de toamna
proaspata
medie
3.750
3.000
51-
120
3.500
121-
200
4.000
peste
200
Hippocastani
Castan salbatic
proaspata
medie
190
160
301-
600
180
601-
1.000
200
peste
1.000
Cortex
Coaja
Cortex Frangulae
Coaja crusin
uscata
medie
5.500
4.000
41-
80
5.000
81-
120
6.000
peste
120
Cortex Hippocastani
Coaja castan
uscata
medie
11.000
8.000
21-
40
10.000
41-
60
12.000
peste
60
Cortex Quercus
Coaja stejar
uscata
medie
3.500
2.000
21-
40
3.000
41-
60
4.000
peste
60
Cortex Salicis
Coaja de salcie
uscata
medie
3.500
2.000
31-
60
3.000
61-
100
4.000
peste
100
Cortex Viburni
Coaja calin
uscata
medie
9.500
8.000
21-
40
9.000
41-
60
10.000
peste
60
Variae
Diverse
Cetina de abietis
Cetina de brad
proaspata
medie
90
60
2.001-
5.000
80
5.001-
10.000
100
peste
10.000
Cetina de pini montani
Cetina de pin montan
proaspata
medie
236
200
1.001-
2.000
220
2.001-
4.000
250
peste
4.000
Gemmae Populi
Muguri de plop
uscata
medie
13.600
10.000
11-
20
12.000
21-
40
15.000
peste
40
Liechen
Lichen de conifere
uscata
medie
2.750
Furfuraceae
2.000
101-
200
2.500
201-
400
3.000
peste
400
Liechen
Lichen de piatra
uscata
medie
4.750
Islandicus
4.000
101-
200
4.500
201-
400
5.000
peste
400
Lichen Quercus
Lichen de stejar
uscata
medie
11.500
10.000
31-
60
11.000
61-
100
12.000
peste
100
Pericarpus Nucis
Pericarp nuca
uscata
medie
1.750
juglandis
1.000
51-
100
1.500
101-
200
2.000
peste
200
Sporae Licopodii
Spori pedicuta
uscata
medie
17.500
10.000
5-
10
15.000
11-
20
20.000
peste
20
Stigmata Maydis
Matasa de porumb
uscata
medie
1.360
1.000
51-
100
1.200
101-
200
1.500
peste
200
Stipites
Cozi cirese
uscata
medie
4.750
Cerasorum
4.000
51-
200
4.500
201-
400
5.000
peste
400
Strobuli Lupuli
Conuri de hamei
uscata
medie
27.500
20.000
11-
100
25.000
101-
200
30.000
peste
200
Turiones Pini
Muguri de pin
uscata
medie
7.000
6.000
21-
50
8.000
51-
80
10.000
peste
80
Alte plante
uscata
medie
1.260
- din grupa ierburi
900
31-
60
1.100
61-
90
1.400
peste
90
- din grupa fructe
proaspata
medie
7.500
6.000
51-
100
7.000
101-
200
8.000
peste
200
NOTĂ:
Primele se acordă dacă plantele medicinale şi aromatice îndeplinesc condiţiile de calitate, inclusiv principiile active prevăzute, pentru fiecare planta, în condiţiile tehnice de recepţie.
Anexa 3 B
PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIE LA PAIE DE SORG ŞI SEMINŢE DE SORG
A. Paie de sorg
Preţ de contractare - 7 lei/kg
B. Seminţe de sorg
Preţ de contractare - 1 leu/kg
NOTĂ:
1. Preţurile de achiziţie la paie de sorg se stabilesc de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi vor fi cu cel puţin 10% mai mici decît preţurile de contractare.
2. Condiţiile de calitate la paiele de sorg sînt următoarele:
- culoarea galbena de diferite nuante;
- lungimea conificatiei minimum 25 cm, iar a tijei maximum 20 cm;
- panicule elastice minimum 90%;
- panicule cu defecte maximum 20%;
- umiditate maxima 14%.
Anexa 4
MODUL DE SUPORTARE A CHELTUIELILOR DE TRANSPORT AL PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE DE LA UNITĂŢILE FURNIZOARE LA CELE BENEFICIARE
Pentru produsele agricole care se receptioneaza loco furnizor obligaţia efectuării transportului o au unităţile beneficiare, iar pentru produsele care se receptioneaza la centrele de preluare ale unităţilor beneficiare, obligaţia revine unităţilor furnizoare.
Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi producători agricoli vor primi, de la unităţile cu sarcini de contractare şi de achiziţii, pentru produsele agricole vegetale livrate la fondul de stat, inclusiv cele pentru producerea nutreturilor combinate, cheltuielile de transport, dacă acesta se efectuează direct de la locul de producţie la locul de descărcare, la beneficiar. Cheltuielile de transport se calculează potrivit tarifelor legale în vigoare, corespunzător mijloacelor de transport utilizate.
Sumele cuvenite pentru plata transportului produselor sînt scutite de plată impozitelor şi taxelor.
Cheltuielile totale de transport pentru produsele preluate la fondul de stat, de către întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, se vor finanta de la bugetul de stat.
Cheltuielile de transport pentru cerealele furajere preluate de către întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate sau întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, pentru producerea de nutreturi combinate, de la unităţile socialiste se decontează din sumele cuprinse în preţurile de livrare, iar diferenţa pînă la cheltuielile calculate conform tarifelor în vigoare se acoperă cu prioritate, faţă de celelalte destinaţii, din beneficiile întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate.
Pentru fasole boabe, linte şi naut, unităţile beneficiare vor deconta şi o sumă fixa de 30 lei/tona, produs util, reprezentind cheltuielile de încărcare, descărcare, uzura ambalaje şi retributia insotitorilor. -------
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.