Acasă › Legislație › Decret

Decret

DECRET 69 01/03/1984

Emitent: CONSILIUL DE STATPublicat: BULETINUL OFICIAL nr. 16 din 1 martie 1984Dată: 1984-03-01ID legislatie.just.ro: 28483
DECRET 69 01/03/1984 DECRET nr. 69 din 1 martie 1984 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale EMITENT CONSILIUL DE STAT Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 16 din 1 martie 1984 Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului au stabilit ca un obiectiv fundamental al actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste înfăptuirea noii revoluţii agrare şi perfecţionarea întregii activităţi din agricultura, în vederea creşterii substanţiale a producţiei vegetale şi animale, a sporirii contribuţiei acestui important sector al economiei naţionale la asigurarea progresului multilateral al întregii tari, la ridicarea generală a nivelului de viaţa şi de civilizatie al poporului. Realizarea acestui important obiectiv, creşterea puternica a bazei tehnico-materiale şi perfecţionarea continua a relaţiilor de producţie în agricultura impun folosirea integrală a pămîntului, înlăturarea oricărei forme de risipa şi degradare a terenurilor, obţinerea de producţii tot mai mari şi, pe aceasta baza, satisfacerea, în conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii, a cerinţelor de consum ale populaţiei şi altor nevoi ale economiei naţionale. Pămîntul - principalul mijloc de producţie în agricultura - reprezintă, indiferent de forma de proprietate, un bun al întregii societăţi, avutie naţionala în a carei judicioasă utilizare este vital interesat întregul nostru popor. Folosirea completa, protejarea şi ameliorarea fondului funciar constituie o obligaţie de prim ordin a organelor de stat, o îndatorire primordială a deţinătorilor de terenuri cu orice titlu, a tuturor cetăţenilor patriei noastre. În vederea bunei aprovizionari a populaţiei de la oraşe şi sate, a sporirii livrărilor la fondul de stat şi satisfacerii celorlalte nevoi ale economiei naţionale, este necesar ca întreg pămîntul tarii - limitat ca întindere şi de neinlocuit - să fie valorificat integral, cu randament sporit şi cu eficienta cît mai ridicată. De aceea, în conformitate cu prevederile legii, toţi cei care deţin terenuri agricole trebuie să cultive întreaga suprafaţa de teren, să asigure creşterea continua a producţiei agricole vegetale şi animale, în concordanta cu sarcinile prevăzute în planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare. Organizarea şi dezvoltarea unei producţii agricole moderne, intensive, în ţara noastră, se bazează pe proprietatea socialistă - de stat şi cooperatista -, sectorul socialist al agriculturii constituind sursa principala de realizare a fondului de stat cu aceste produse. Sectorul socialist al agriculturii va avea şi în continuare rolul determinant în producţia agricolă vegetala şi animala, în asigurarea autoaprovizionarii şi a fondului de stat. Dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist al agriculturii, creşterea producţiei în unităţile de stat şi cooperatiste, perfecţionarea continua a formelor de organizare a muncii şi sporirea eficientei economice a întregii activitali vor constitui şi în viitor orientarea de baza a dezvoltării agriculturii noastre, a infaptuirii noii revoluţii agrare în România. Totodată, un rol important în sporirea producţiei agricole, în asigurarea populaţiei cu produse animale şi vegetale îl au şi gospodăriile personale ale membrilor cooperatori, precum şi gospodăriile producătorilor agricoli particulari, care dispun de un important potenţial economic şi constituie o sursa însemnată pentru asigurarea autoaprovizionarii şi sporirea fondului de stat de produse agricole. Statul acorda un sprijin puternic dezvoltării agriculturii, creşterii productiilor agricole în unităţile socialiste şi în gospodăriile populaţiei. Importante fonduri sînt alocate din bugetul de stat pentru creşterea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, pentru realizarea obiectivelor Programului naţional de asigurare a unor producţii agricole sigure şi stabile. De sprijinul statului beneficiază atît unităţile agricole socialiste, cît şi membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari din zonele necooperativizate, întreaga taranime. De aceea, este necesară creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari la asigurarea autoaprovizionarii şi la sporirea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale. Totodată, se impune perfecţionarea activităţii de constituire a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole, instituindu-se un sistem unic de contractari şi achiziţii, prin care să se stabilească şi obligaţii ferme atît pentru cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, cît şi pentru unităţile socialiste cu atribuţii de contractare şi achiziţii de produse agricole vegetale. În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1 Aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu produse agricole se realizează, potrivit legii, pe baza principiilor autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, folosind resursele proprii din producţia unităţilor agricole cooperatiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, precum şi cele din fondul de stat. Articolul 2 Toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole au obligaţia să le cultive, sa crească animale şi păsări, în vederea obţinerii produselor agricole necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractării şi predării unor cantităţi sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare şi pentru fondul de stat. Deţinătorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale şi păsări pierd dreptul de folosinţă asupra acestora, terenurile urmînd a fi atribuite unităţilor agricole socialiste sau unor producători agricoli particulari care îşi asuma obligaţia de a asigura cultivarea lor în bune condiţii şi de a obţine recoltele prevăzute în planurile de cultura. Articolul 3 Statul sprijină permanent dezvoltarea întregii agriculturi, sporirea producţiei în unităţile agricole socialiste şi în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole şi ale producătorilor particulari, prin executarea mecanizata a principalelor lucrări agricole, asigurarea de seminţe şi material săditor din soiuri şi hibrizi de mare productivitate, îngrăşăminte şi materiale de combatere a bolilor şi dăunătorilor, aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în producţie, asistenţa tehnica prin cadre cu pregătire de specialitate, cadrul organizatoric pentru ridicarea continua a nivelului de cunoştinţe al întregii taranimi. Articolul 4 În vederea creşterii producţiei agricole vegetale unităţile agricole socialiste, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari au obligaţia sa insaminteze suprafeţele prevăzute pentru fiecare cultura, folosind seminţe din categorii biologice superioare, să asigure densitatea plantelor la hectar conform normelor aprobate, să efectueze toate lucrările de întreţinere potrivit tehnologiilor stabilite şi în perioadele optime, precum şi recoltarea, transportul şi depozitarea produselor în condiţii corespunzătoare, cu evitarea oricăror pierderi. Articolul 5 Unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari şi achiziţii, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, cereale, legume, cartofi, fructe, struguri, plante tehnice, plante medicinale şi alte produse agricole vegetale beneficiază, în condiţiile prezentului decret, în afară preţurilor avantajoase stabilite în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de credite şi avansuri, seminţe selecţionate şi material săditor, asistenţa de specialitate, produse sau materiale necesare obţinerii produselor contractate, precum şi de alte avantaje. De asemenea, se acordă unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, pentru produsele agricole valorificate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, prime după cum urmează: Specificare Pret de contractare lei/tona Prima medie lei/tona Procent de crestere fata de pretul de contractare - Griu-secara 1.500 300 20 - Orz-orzoaica 1.300 300 23 - Porumb 1.270 530 42 - Fasole 6.200 1.000 16 - Soia 3.250 450 14 - Floarea-soarelui 2.680 720 27 - In pentru ulei 6.000 1.000 17 - In pentru fibra 1.900 500 26 - Cinepa 1.250 450 36 - Sfecla 345 205 59 - Cartofi timpurii 1.367 200 15 - Cartofi de toamna 900 120 13 - Legume de cimp 1.360 440 32 - Struguri 3.480 500 14 - Orez 5.000 1.000 20 - Plante medicinale 3.500 1.500 43 - Tutun 17.300 700 4 - Ricin 5.500 1.500 27 - Fructe 4.800 600 6 Primele care se acordă producătorilor se stabilesc progresiv, în funcţie de cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, potrivit prezentului decret. Articolul 6 Cooperativele agricole de producţie au datoria sa sprijine membrii cooperatori şi ceilalţi locuitori din comune în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin de a cultiva în mod raţional şi eficient suprafeţele deţinute în folosinţă sau în proprietate. Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate. Articolul 7 Unităţile de preluare şi de industrializare a produselor agricole vegetale au obligaţia sa acorde unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari sprijinul necesar în realizarea producţiei începînd cu amplasarea producţiei pe sole, asigurarea de seminţe, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor stabilite prin normele tehnologice, pînă la livrarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor. Articolul 8 Pe data prezentului decret se desfiinţează sistemul cotelor obligatorii şi al sarcinilor obligatorii de livrare şi se instituie sistemul unic de contractari şi achiziţii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari. Pentru gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligaţii ferme de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligaţia unităţilor socialiste cu atribuţii în acest domeniu de a prelua întreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodării, de a plati preţurile stabilite şi de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula creşterea producţiei agricole şi valorificarea către stat a unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare. Capitolul 2 Contractările de produse agricole vegetale de la cooperativele agricole de producţie Articolul 9 Cooperativele agricole de producţie sînt obligate să asigure folosirea completa, cu maxima eficienta, a tuturor suprafeţelor de teren pe care le deţin, cu respectarea destinaţiilor stabilite prin planul de producţie, în vederea inlaturarii oricăror forme de risipa şi degradare a pămîntului, sa păstreze şi sa imbunatateasca gradul de fertilitate şi structura solului, prin rotatia culturilor, executarea lucrărilor, aplicarea amendamentelor şi ingrasamintelor naturale şi chimice. Articolul 10 În scopul realizării integrale a producţiei agricole vegetale stabilite, precum şi îndeplinirii sarcinilor de livrare ce revin cooperativelor agricole de producţie potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractare a produselor agricole, fiecare cooperativa agricolă este obligată să asigure amplasarea judicioata a culturilor, fertilizarea terenurilor, folosirea seminţelor din soiuri valoroase şi de mare productivitate, respectarea densitatii plantelor stabilită potrivit legii. Articolul 11 Cooperativele agricole de producţie au obligaţia de a efectua la timp şi de calitate corespunzătoare toate lucrările de întreţinere a culturilor potrivit tehnologiilor aprobate, recoltarea în perioadele optime, transportul şi depozitarea fără pierderi a producţiei, livrarea la termenele şi în condiţiile stabilite a produselor la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 12 Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie sînt obligate sa stabilească, potrivit normelor tehnologice, programele de lucrări mecanizate şi manuale, ordinea şi prioritatea de executare a lucrărilor agricole şi efectuarea acestora cu un număr cît mai redus de oameni şi mijloace mecanice. Articolul 13 Organele de conducere ale fiecărei cooperative agricole de producţie vor lua măsuri pentru organizarea activităţii formatiilor de lucru, angajarea, potrivit legii, a producţiei agricole vegetale în acord global de către aceste formaţii, executarea tuturor lucrărilor stabilite, aplicarea programelor de chimizare şi irigaţii, obţinerea productiilor planificate pe solele şi culturile repartizate fiecărei formaţii. Articolul 14 Organele de conducere ale cooperativelor agricole de producţie poarta întreaga răspundere pentru încheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, pentru obţinerea producţiei şi livrarea produselor potrivit prevederilor contractuale, precum şi pentru încasarea de către unităţile cooperatiste a preţului produselor şi obţinerea avantajelor ce li se cuvin potrivit legii. Articolul 15 Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste răspund de coordonarea şi îndrumarea întregii activităţi economice a cooperativelor agricole de producţie din compunerea lor, de realizarea măsurilor privind profilarea şi specializarea unităţilor, de stabilirea şi aplicarea riguroasă, în condiţiile prevăzute de lege, a normelor de executare a lucrărilor agricole, de înfăptuirea programelor de dezvoltare şi îndeplinirea planurilor de producţie în toate cooperativele, precum şi de îndeplinirea, de către acestea, a obligaţiilor de predare a produselor agricole potrivit planului şi contractelor încheiate în cadrul sistemului unic de contractari. Capitolul 3 Creşterea contribuţiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a gospodariilor producătorilor particulari în constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale Articolul 16 Membrii cooperativelor agricole de producţie au obligaţia sa cultive integral loturile primite în folosinţă din proprietatea cooperativelor, să execute la timp şi în bune condiţii lucrările agricole, în vederea obţinerii productiilor stabilite prin planurile de cultura, asigurării produselor agricole necesare consumului propriu şi îndeplinirii obligaţiilor de predare, potrivit contractelor încheiate, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 17 Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul de a primi lot în folosinţă din proprietatea cooperativei, în condiţiile statutului numai dacă participa la munca în cooperativa şi asigura cultivarea integrală şi eficienta a lotului atribuit. Lotul în folosinţă trebuie să fie lucrat de titular şi de ceilalţi membri ai familiei, să fie utilizat numai pentru producţia agricolă, în conformitate cu planul de cultura repartizat; el nu poate fi transferat în nici un mod altei persoane. Nelucrarea terenului atribuit, neobtinerea productiilor stabilite, precum şi schimbarea modului de folosinţă agricolă a terenului, atrag pierderea dreptului de a deţine lotul. Articolul 18 Terenurile în cimp repartizate din proprietatea cooperativei, în folosinţă personală se organizează în sole speciale, asigurindu-se, cu plata, executarea mecanizata a aratului şi a altor lucrări agricole principale. În zonele viticole sau pomicole, loturile în folosinţă plantate cu viţă de vie şi pomi vor fi grupate în suprafeţe compacte, asigurindu-se butaşi şi puieţi din soiuri de mare productivitate, respectarea densitatilor stabilite şi efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii, pentru obţinerea şi pe aceste suprafeţe a unor producţii cît mai mari; viţă de vie va avea cel puţin 100 de butaşi pe ar, iar între rinduri se vor cultiva salata, mazare, fasole, dovlecei şi alte culturi intercalate. Suprafaţa primită în folosinţă de membrii cooperativelor agricole de producţie va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit. În curţile gospodariilor personale se vor planta cel puţin 6 pomi fructiferi şi se vor cultiva legume, iar de-a lungul gardurilor se vor planta arbuşti fructiferi. Articolul 19 Cooperativele agricole de producţie, în calitatea lor de proprietare ale întregii suprafeţe de teren, inclusiv ale loturilor date în folosinţă cooperatorilor, au obligaţia sa urmărească executarea şi pe aceste loturi a unor lucrări de buna calitate, cu respectarea normelor agrotehnice stabilite şi, totodată, să asigure seminţe, material săditor, mijloace de combatere a bolilor şi dăunătorilor, astfel ca aceste terenuri să fie lucrate la fel ca şi celelalte terenuri ale cooperativei cultivate în comun, pentru a se obţine recolte cît mai mari. Totodată, cooperativele agricole de producţie vor sprijini contractarea şi livrarea la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, de către membrii cooperatori şi ceilalţi producători agricoli, a unor cantităţi cît mai mari de produse agricole vegetale, precum şi stabilirea şi plata drepturilor şi avantajelor ce li se cuvin pentru produsele livrate. Articolul 20 Gospodăriile producătorilor particulari sînt obligate să asigure o structura corespunzătoare a culturilor, în conformitate cu planurile aprobate, exploatarea eficienta şi raţională a terenurilor, rotatia culturilor şi respectarea tehnologiilor şi densitatii plantelor, fertilizarea şi amenajarea solului. Suprafaţa arabila deţinută de fiecare gospodărie taraneasca din zona necooperativizata va fi cultivată potrivit planului de cultura stabilit. În curtea gospodăriei individuale se vor planta pomi fructiferi specifici zonei, iar de-a lungul gardurilor, arbuşti fructiferi. Articolul 21 Plantarea viilor şi pomilor fructiferi pe terenurile arabile şi în zonele de şes este interzisă. Plantarea acestora se va face numai în zonele de deal, improprii culturilor cerealiere. Articolul 22 În vederea creşterii contribuţiei gospodariilor populaţiei la constituirea fondului de autoaprovizionare şi a fondului de stat de produse agricole vegetale, în cadrul sistemului unic de contractari şi achiziţii se stabileşte, pentru fiecare gospodărie, potrivit prezentului decret, odată cu planurile de cultura şi de creştere a animalelor, planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 23 În raport cu planul de cultura, obligaţiile anuale de contractare şi predare, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, a produselor agricole vegetale sînt următoarele: A. Cartofi. Gospodăriile populaţiei care, potrivit planului de cultura, au obligalia sa cultive cartofi, vor contracta şi preda pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat 3000 kg/ha. B. Fructe. Deţinătorii de pomi şi livezi vor contracta şi preda, pentru fiecare pom roditor, următoarele cantităţi de fructe: - mere şi pere 8 kg - piersici 8 kg - caise şi prune 6 kg - visine şi cirese 5 kg. Pomii din curţi, în cadrul suprafeţelor legal stabilite, nu intră în calculul obligaţiilor de contractare şi predare. Unităţile de contractare şi achiziţii sînt obligate sa preia şi întreaga cantitate de fructe obţinute de la arbustii fructiferi (coacaze, afine, zmeura şi altele), oferite de producătorii particulari, la preţurile legal stabilite. C. Struguri. Gospodăriile populaţiei care deţin vii pe rod vor preda, pe bază de contracte, pentru fondul de autoaprovizionare şi fondul de stat, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantităţi de struguri: a) Struguri de vita altoita şi indigena ... Suprafata detinuta Categoria de productivitate si productia viei pe hectar/kg I/10500 II/8500 III/6500 IV/5000 Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar in kg - pina la 50 ari 50 40 30 23 - de la 51 la 100 ari 60 48 37 28 - de la 101 la 150 ari 65 52 40 30 - peste 150 ari 70 56 43 33 b) Struguri de vita hibrizi producători direcţi ... Suprafata detinuta Categoria de productivitate si productia viei pe hectar/kg I/9000 II/7500 III/6000 IV/4500 Cantitatea de struguri ce se preda pe un ar in kg - pina la 50 ari 40 32 25 18 - de la 51 la 100 ari 45 36 30 22 - de la 101 la 150 ari 50 40 33 25 - peste 150 ari 55 45 36 27 Vita de vie din curţi - în cadrul suprafeţei legal stabilite - nu se ia în calculul suprafeţelor pentru care se stabilesc sarcini de contractare şi predare. Producătorii care vor trece la plantari de vii intensive şi vor obţine producţii sporite de struguri vor contracta şi preda, în primii 5 ani de la intrarea pe rod a viilor, cantitatea de struguri stabilită pentru suprafeţele respective în anul anterior plantarii viilor intensive. D. Rachiuri. Gospodăriile populaţiei care obţin, în condiţiile legii, rachiuri naturale sînt obligate sa contracteze şi sa predea 70% din producţia de rachiuri naturale obţinută, după reţinerea uiumului. Capitolul 4 Atribuţii privind contractarea şi achiziţionarea produselor agricole vegetale Articolul 24 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este raspunzatorul unic pentru întreaga activitate de contractare şi preluare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare efectuează nemijlocit, prin unităţile sale, contractările şi achiziţiile, de la toate categoriile de producători, a următoarelor produse: plante tehnice - cu excepţia seminţelor oleaginoase -, legume, cartofi, fructe, struguri, vinuri, rachiuri naturale, plante medicinale şi aromatice din cultura şi flora spontana, mac şi mustar, seminţe de sorg. Articolul 25 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi preluare a produselor agricole, poate da mandat Departamentului pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole de a efectua, prin unităţile acestuia, contractările şi achiziţiile de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase de la unităţile agricole socialiste şi alţi producători. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor de a efectua, prin unităţile acesteia, contractările şi achiziţiile de legume, fructe, cartofi de toamna şi plante medicinale şi aromatice din flora spontana, de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi achiziţiile, de la aceste categorii de producători, de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate, de asemenea, da mandat Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, pentru contractarea şi achiziţionarea paielor de sorg de la toate categoriile de producători, Ministerului Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii pentru contractarea şi achiziţionarea, de la unităţile socialiste, a paielor destinate industriei de celuloza şi hirtie, precum şi Ministerului Silviculturii pentru achiziţionarea plantelor medicinale şi aromatice din flora spontana, de la culegatori: Articolul 26 Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti, Ministerul Industrializarii Lemnului şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Silviculturii, în conformitate cu mandatul încredinţat, răspund, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de îndeplinirea integrală a sarcinilor de contractare şi preluare a produselor agricole, după caz, la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat Unităţile care contractează şi achiziţionează produse agricole vegetale în cadrul mandatului primit de organele centrale de stat şi obşteşti prevăzute la alineatul 1 vor încheia contracte economice de livrare cu unităţile beneficiare, pentru cantităţile prevăzute în plan. Capitolul 5 Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie, primele, sporurile şi alte avantaje Articolul 27 Preţurile de producţie, contractare şi achiziţie pentru cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice, alte avantaje ce se acordă unităţilor agricole socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 1 A şi anexa nr. 1 B. Preţurile şi celelalte avantaje se acordă producătorilor în mod diferenţiat, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor agricole vegetale livrate la fondul de stat. Articolul 28 În afară de preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie şi de celelalte avantaje stabilite potrivit art. 27, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza cereale, leguminoase boabe şi plante tehnice beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de stat, după cum urmează: Produsul Unitati agricole de stat Unitati agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari Nivel prima -lei/tona- Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta si furaje, inclusiv la fabricile de nutreturi combinate - kg - Nivel prima  -lei/tona- Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta si furaje, inclusiv la fabricile de nutreturi combinate - kg - 1 2 3 4 5 Griu medie 300 ──────────── medie 300 ──────────── 275 2.500- 3.000 150*) 500- 1.000*) 300 3.001- 4.000 200 1.001- 1.500 350 4.001- 5.000 250 1.501- 2.000 400 peste 5.000 300 2.001- 3.000 350 3.001- 4.000 400 peste 4.000 Orz-orzoaica medie 300 ─────────── medie 300 ─────────── 275 2.500- 3.000 240 1.000- 1.500 300 3.001- 4.000 275 1.501- 2.000 350 4.001- 5.000 300 2.001- 3.000 400 peste 5.000 350 3.001- 4.000 400 peste 4.000 *) Numai pentru judetele Alba, Bacau, Bistrita-Nasaud, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramures, Mures, Neamt , Salaj, Sibiu, Suceava si Vilcea . Porumb neirigat medie 530 ─────────── medie 530 ─────────── 300 3.500- 4.500 250 1.000- 1.500 450 4.501- 5.000 300 1.501- 2.000 550 5.001- 5.500 350 2.001- 3.000 600 5.501- 6.000 430 3.001- 4.000 600 peste 6.000 530 4.001- 4.500 600 4.501- 5.000 650 peste 5.000 Porumb irigat medie 530 ─────────── medie 530 ─────────── 300 5.000- 6.000 350 4.000- 5.000 450 6.001- 7.000 430 5.001- 6.000 550 7.001- 7.500 530 6.001- 6.500 600 7.501- 8.000 600 6.501- 7.000 650 peste 8.000 650 peste 7.000 Orez medie 1.000 ─────────── medie 1.000 ─────────── 700 2.500- 3.000 700 2.500- 3.000 1.000 3.001- 3.500 1.000 3.001- 3.500 1.500 peste 3.500 1.500 peste 3.000 Fasole medie 1.000 ─────────── medie 1.000 ─────────── 800 1.000- 1.250 500 500- 700 1.000 1.251- 1.500 1.000 701- 1.500 1.500 peste 1.500 1.500 peste 1.500 Soia medie 450 ─────────── medie 450 ─────────── 350 1.500- 2.000 350 1.000- 1.500 450 2.001- 2.500 450 1.501- 2.000 500 peste 2.500 500 peste 2.000 Floarea-soarelui medie 720 ─────────── medie 720 ─────────── 650 1.500- 2.000 500 1.000- 1.500 720 2.001- 2.500 650 1.501- 2.000 800 peste 2.500 720 2.001- 2.500 800 peste 2.500 Sfecla de zahar medie 205 ─────────── medie 205 ─────────── 150 25.000- 0.000 150 22.000-26.000 225 30.001- 35.000 225 26.001-34.000 250 peste 35.000 250 peste 34.000 In ulei medie 1.000 ─────────── medie 1.000 ─────────── 800 1.000- 1.250 800 500- 1.000 1.000 1.251- 1.500 1.000 1.001- 1.500 1.200 peste 1.500 1.200 peste 1.500 In fuior medie 500 ─────────── medie 500 ─────────── 400 3.500- 4.500 400 3.500- 4.500 500 4.501- 5.500 500 4.501- 5.500 600 peste 5.500 600 peste 5.500 Cinepa fibra medie 450 ─────────── medie 450 ─────────── 350 4.300- 5.000 350 4.300- 5.000 450 5.001- 6.000 450 5.001- 6.000 Tutun 550 peste 6.000 550 peste 6.000 - - medie 700 ─────────── 400 700- 1.000 700 1.001- 1.200 1.000 peste 1.200 Ricin - - medie 1.500 ─────────── 1.000 1.000- 1.200 1.500 1.201- 1.500 2.000 peste 1.500 Articolul 29 Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate, întreprinderile de în şi cinepa, cele pentru industrializarea sfeclei de zahăr, de ulei, de cultura şi fermentarea tutunului şi de tigarete, precum şi celelalte unităţi de preluare şi industrializare a cerealelor, leguminoaselor boabe şi plantelor tehnice, sînt obligate sa acorde unităţilor agricole socialiste şi celorlalţi producători asistenţa tehnica şi sprijin în toate etapele procesului de producţie agricolă, începînd cu amplasarea culturilor, asigurarea seminţelor, aprovizionarea cu îngrăşăminte, executarea lucrărilor şi pînă la livrarea şi depozitarea produselor contractate. Articolul 30 Preţurile de producţie, de contractare şi de achiziţie pentru legume, cartofi şi fructe, celelalte avantaje ce se acordă unităţilor socialiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 31 În afară preţurilor de producţie, de contractare şi de achiziţie şi a avantajelor stabilite potrivit legii, unităţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari care livreaza legume, cartofi, fructe şi struguri beneficiază de prime în bani diferenţiate în funcţie de produs şi în mod progresiv în raport cu cantitatea de produse pe hectar livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, după cum urmează: Produsul Unitati agricole de stat Unitati agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari Nivel prima -lei/tona- Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta Nivel prima -lei/tona- Limita pe hectar livrari la fondul de stat, saminta 1 2 3 4 5 1. LEGUME DE SERA a) Ciclul I - Tomate medie 1.800 ──────────── medie 1.800 ──────────── 1.700 65.000 1.700 65.000 1.800 70.000 1.800 70.000 1.900 75.000 1.900 75.000 - Castraveti medie 1.100 ──────────── medie 1.100 ──────────── 1.000 175.000 1.000 175.000 1.100 180.000 1.100 180.000 1.200 185.000 1.200 185.000 - Ardei gras medie 2.300 ──────────── medie 2.300 ──────────── 2.200 40.000 2.200 40.000 2.300 45.000 2.300 45.000 2.400 50.000 2.400 50.000 - Alte legume (fasole verde, vinete, gulioare, varza etc.) medie 1.700 ──────────── medie 1.700 ──────────── 1.600 30.000 1.600 30.000 1.700 35.000 1.700 35.000 1.800 40.000 1.800 40.000 b) Ciclul II - Tomate medie 700 ──────────── medie 700 ──────────── 600 45.000 600 45.000 700 50.000 700 50.000 800 55.000 800 55.000 - Castraveti medie 900 ──────────── medie 900 ──────────── 800 50.000 800 50.000 900 55.000 900 55.000 1.000 60.000 1.000 60.000 - Ardei gras medie 2.300 ──────────── medie 2.300 ──────────── 2.200 30.000 2.200 30.000 2.300 35.000 2.300 35.000 2.400 40.000 2.400 40.000 - Alte legume (fasole verde, varza, vinete, gulioare etc.) medie 700 ──────────── medie 700 ──────────── 600 30.000 600 30.000 700 35.000 700 35.000 800 40.000 800 40.000 2. LEGUME DE CIMP - Tomate din solarii medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 12.000- 15.000 300 12.000- 15.000 400 15.001- 20.000 400 15.001- 20.000 500 peste 20.000 500 peste 20.000 - Tomate timpurii din cimp medie 300 ──────────── medie 300 ──────────── 200 15.000- 20.000 200 10.000- 12.000 300 20.001- 25.000 300 12.001- 15.000 400 peste 25.000 400 peste 15.000 - Tomate de vara-toamna medie 200 ──────────── medie 200 ──────────── 100 20.000- 25.000 100 18.000- 20.000 200 25.001- 35.000 200 20.001- 25.000 300 peste 35.000 300 peste 25.000 - Ardei medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 12.000- 18.000 300 10.000- 15.000 400 18.001- 20.000 400 15.001- 18.000 500 peste 20.000 500 peste 18.000 - Ardei boia medie 700 ──────────── medie 700 ──────────── 600 6.000- 7.000 600 6.000- 7.000 700 7.001- 8.000 700 7.001- 8.000 800 peste 8.000 800 peste 8.000 - Vinete medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 400 15.000- 20.000 400 10.000- 15.000 500 20.001- 25.000 500 15.001- 18.000 600 peste 25.000 600 peste 18.000 - Ceapa uscata medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 15.000- 18.000 300 8.000- 10.000 400 18.001- 20.000 400 10.001- 15.000 500 peste 20.000 500 peste 15.000 - Usturoi uscat medie 1.000 ──────────── medie 1.000 ──────────── 800 3.000- 4.000 800 2.500- 3.500 1.000 4.001- 5.000 1.000 3.501- 4.500 1.200 peste 5.000 1.200 peste 4.500 - Radacinoase medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 18.000- 25.000 300 15.000- 20.000 400 25.001- 30.000 400 20.001- 25.000 500 peste 30.000 500 peste 25.000 - Mazare verde pastai medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 4.000- 4.500 300 3.000- 4.000 400 4.501- 5.000 400 4.001- 5.000 500 peste 5.000 500 peste 5.000 - Fasole pastai medie 700 ──────────── medie 700 ──────────── 600 3.000- 4.000 600 3.000- 4.00O 700 4.001- 5.000 700 4.001- 5.000 800 peste 5.000 800 peste 5.000 - Castraveti medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 400 6.000- 8.000 400 6.000- 8.000 500 8.000- 10.000 500 8.001- 10.000 600 peste 10.000 600 peste 10.000 - Varza timpurie medie 300 ──────────── medie 300 ──────────── 200 15.000- 20.000 200 15.000- 20.000 300 20.001- 25.000 300 20.001- 25.000 400 peste 25.000 400 peste 25.000 - Varza de vara medie 800 ──────────── medie 800 ──────────── 700 17.000- 20.000 700 12.000- 17.000 800 20.001- 27.000 800 17.001- 22.000 900 peste 27.000 900 peste 22.000 - Varza de toamna medie 300 ──────────── medie 300 ──────────── 200 25.000- 30.000 200 20.000- 25.000 300 30.001- 35.000 300 25.001- 30.000 400 peste 35.000 400 peste 30.000 - Varza rosie medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 400 9.000- 12.000 400 8.000- 11.000 500 12.001- 15.000 500 11.001- 13.000 600 peste 15.000 600 peste 13.000 - Alte legume (conopida, dovlecei, gulioare, praz, verdeturi etc. ) medie 355 ──────────── medie 355 ──────────── 240 10.000- 12.000 240 8.000- 10.000 340 12.001- 17.000 340 10.001- 15.000 400 17.001- 20.000 400 15.001- 20.000 450 peste 20.000 450 peste 20.000 3. CIUPERCI CULTIVATE medie 2.000 ──────────── medie 2.000 ──────────── 1.000 200.000-250.000 1.000 200.000-250.000 2.000 250.001-340.000 2.000 250.001-300.000 3.000 peste 300.000 3.000 peste 300.000 4. CARTOFI TIMPURII SI DE VARA medie 200 ──────────── medie 200 ──────────── 150 10.000- 12.000 150 8.000- 10.000 200 12.001- 15.000 200 10.001- 12.000 250 peste 15.000 250 peste 12.000 5. CARTOFI DE TOAMNA medie 120 ──────────── medie 120 ──────────── 100 15.000- 18.000 100 10.000- 15.000 120 18.001- 25.000 120 15.001- 20.000 150 peste 25.000 150 peste 20.000 6. PEPENI medie 200 ──────────── medie 200 ──────────── 100 22.000- 28.000 100 20.000- 25.000 200 28.001- 35.000 200 25.001- 30.000 300 peste 35.000 300 peste 30.000 7. FRUCTE - Cirese si visine medie 800 ─────────── medie 800 ──────────── 700 2.000- 2.500 700 1.800- 2.000 800 2.501- 3.500 800 2.001- 3.000 900 peste 3.500 900 peste 3.000 - Caise medie 600 ──────────── medie 600 ──────────── 500 3.500- 4.000 500 2.500- 3.000 600 4.001- 5.000 600 3.001- 3.500 700 peste 5.000 700 peste 3.500 - Piersici medie 400 ──────────── medie 400 ──────────── 300 8.000- 10.000 300 6.000- 8.000 400 10.001- 15.000 400 8.001- 10.000 500 peste 15.000 500 peste 10.000 - Mere si pere medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 400 8.000- 10.000 400 5.000- 6.000 500 10.001- 15.000 500 6.001- 8.000 600 peste 15.000 600 peste 8.000 - Prune medie 1.000 ──────────── medie 1.000 ──────────── 900 4.000- 5.000 900 2.500- 3.500 1.000 5.001- 5.500 1.000 3.501- 4.500 1.100 peste 5.500 1.100 peste 4.500 - Capsuni medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 400 5.000- 6.000 400 3.500- 4.500 500 6.001- 7.500 500 4.501- 6.000 600 peste 7.500 600 peste 6.000 - Fructe arbusti gradina (coacaz, zmeur, mure etc.) medie 600 ──────────── medie 600 ──────────── 500 3.000- 4.000 500 2.500- 3.000 600 4.001- 5.000 600 3.001- 4.000 700 peste 5.000 700 peste 4.000 8. STRUGURI medie 500 ──────────── medie 500 ──────────── 300 4.000- 5.000 300 4.000- 5.000 400 5.001- 7.000 400 5.001- 7.000 500 7.001- 9.500 500 7.001- 9.500 550 peste 9.500 550 peste 9.500 Pentru legumele, fructele, cartofii şi strugurii preluati de la membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, aceştia vor primi prima pentru fiecare tona predată la fondul de stat, dacă livreaza cantităţi corespunzătoare limitelor stabilite pe hectar, aferente suprafeţelor cultivate. Pentru alte fructe decît cele prevăzute în tabel, cultivate pe suprafeţe restrînse (nuci, gutui, alune, migdale şi altele), se acordă tuturor categoriilor de producători o primă de 480 lei pentru fiecare tona predată la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 32 În cazuri deosebite, cînd producţia de legume, fructe şi cartofi destinată fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat nu poate fi preluată integral de către beneficiari, datorită insuficienţei spaţiului de depozitare sau imposibilităţii de a fi transportată, unităţile producătoare au obligaţia de a insiloza produsele în spaţii şi în condiţii corespunzătoare; în acest caz vor primi, din partea unităţilor beneficiare, contravaloarea cheltuielilor ocazionate de lucrările executate, în limitele prevăzute în anexa nr. 2. Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi producători răspund de livrarea ritmica a produselor, în cantităţile şi sortimentele contractate, precum şi de respectarea condiţiilor de calitate şi a celor sanitare. Articolul 33 Preţurile de contractare şi de achiziţie pentru plante medicinale şi aromatice, mac, mustar, paie de sorg şi seminţe de sorg, ce se acordă unităţilor agricole cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari, precum şi condiţiile de încheiere şi executare a contractelor, sînt prevăzute în anexele nr. 3 A şi nr. 3 B. Articolul 34 În afară de preţurile de contractare şi de achiziţie, unităţile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari beneficiază de prime în bani, diferenţiate în funcţie de produs şi, în mod progresiv, în raport cu cantitatea de plante medicinale livrate la fondul de stat, potrivit anexei nr. 3 A. Capitolul 6 Obligaţiile consiliilor populare în legruura cu realizarea, contractarea şi predarea produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat Articolul 35 Consiliile populare asigura conducerea unitară a întregii agriculturi din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile populare iau măsuri şi răspund pentru apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficienta a pămîntului, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari. Articolul 36 Cantităţile de produse agricole care urmează să fie contractate şi predate de cooperativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi gospodăriile producătorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judeţe, în raport cu specificul fiecărei zone, de către Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oraş şi municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodărie în parte în raport cu suprafeţele de teren agricol şi cu numărul de animale deţinute. În acest scop, birourile şi comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodărie, planul de cultura şi creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. În planurile de cultura vor fi cuprinse, pe baza consultării largi a ţărănimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind cultivarea tuturor suprafeţelor, plantarea cu pomi şi arbuşti fructiferi, precum şi producţia agricolă vegetala ce trebuie obţinută de fiecare gospodărie. Structura culturilor se va stabili în raport cu specificul zonei respective. Articolul 37 Planurile de cultura şi de creştere a animalelor şi pasarilor, precum şi planurile obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat, se supun dezbaterii adunărilor generale ale locuitorilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural după adoptarea lor de către consiliile populare. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia de a comunică în scris fiecărei gospodării a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor particulari planurile de cultura şi de creştere a animalelor, precum şi planul obligaţiilor de contractare şi predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 38 Persoanele inapte de muncă, cu gospodărie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de muncă, vor fi scutite de obligaţia de a contracta şi preda la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produse agroalimentare. Articolul 39 Consiliile populare judeţene sînt obligate, potrivit legii, sa ia măsuri pentru executarea lucrărilor de cadastru funciar, asigurind evidenta clara a întregului fond funciar, indiferent de posesori şi destinaţia terenurilor. În acest scop, ele trebuie să efectueze, prin oficiile de cadastru şi organizare a teritoriului, măsurarea terenurilor şi a suprafeţelor ocupate de construcţii, întocmirea hartilor, planurilor şi registrelor cadastrale, sa stabilească destinaţia şi categoria de folosinţă a terenurilor, sa aprecieze potenţialul de producţie al acestora, sa pună în evidenta toate resursele funciare, sa înscrie pe toţi posesorii de terenuri, cu precizarea titlului pe baza căruia folosesc pămîntul. De asemenea, consiliile populare vor lua măsuri pentru înscrierea în registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor şi a membrilor acestora, a terenurilor pe care le deţin, pe categorii de folosinţă, a suprafeţelor cultivate cu principalele culturi, a numărului de pomi pe specii, a clădirilor de locuit şi a construcţiilor gospodăreşti. Articolul 40 Cadastrul funciar şi registrul agricol constituie actele de baza în vederea stabilirii, pentru fiecare gospodărie, a planului de cultura, precum şi a planului de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Articolul 41 Consiliile populare răspund de întreaga activitate de producţie agricolă, de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole, de folosirea raţională şi eficienta a fondului funciar. În cadrul acestor atribuţii, ele răspund şi de creşterea producţiei vegetale în gospodăriile membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ale producătorilor particulari, avînd datoria să le sprijine şi să le controleze în realizarea integrală a planurilor de cultura şi a planurilor de contractare şi predare a produselor agricole vegetale la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat. Consiliile populare vor organiza şi conduce evidenta precisa a obligaţiilor de contractare şi predare, de către membrii cooporativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, a a produselor agricole vegetale destinate fondului de autoaprovizionare şi fondului de stat. Articolul 42 Consiliile populare vor urmări aplicarea ferma a dispoziţiilor legale privind interzicerea comerţului particular cu produse agroalimentare. Vînzarea produselor agricole se poate face, în condiţiile legii, de către producătorii agricoli numai după îndeplinirea obligaţiilor contractuale cu statul. Articolul 43 Consiliile populare vor lua măsuri ferme pentru respectarea stricta, în fiecare localitate, a prevederilor legii sistematizării, vor acţiona pentru restrîngerea suprafeţelor ocupate de construcţii, asigurind, prin aceasta, noi terenuri destinate producţiei agricole. Construcţiile noi, din mediul rural, vor trebui să aibă cel puţin două nivele, iar anexele gospodăreşti (adaposturi de animale şi păsări) vor fi astfel amplasate încît sa ocupe o suprafaţa cît mai mica de teren, creîndu-se pe aceasta cale posibilitatea de a se cultiva o suprafaţa mai mare din curtea fiecărei gospodării personale. Articolul 44 Consiliile populare au obligaţia să asigure cultivarea în parcuri şi spaţii verzi a arbustilor, plantele medicinale şi aromate. Aceste terenuri vor fi cuprinse în planurile de cultura, prevazindu-se sarcini concerte de producere şi predare a plantelor şi substanţelor medicinale şi aromate. Articolul 45 Consiliile populare vor urmări realizarea unei evidente clare a tuturor terenurilor din incinta întreprinderilor şi unităţilor economice şi sociale şi vor stabili, prin planurile de cultura, sarcini concrete de cultivare a acestora, în vederea asigurării unor produse agricole suplimentare necesare autoaprovizionarii. Capitolul 7 Atribuţiile şi răspunderile organelor centrale de stat şi obşteşti Articolul 46 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, potrivit legii, exercita conducerea unitară a întregii agriculturi. În cadrul atribuţiilor stabilite, acesta răspunde de luarea tuturor măsurilor pentru sporirea producţiei agricole vegetale, atît în unităţile socialiste, cît şi în gospodăriile populaţiei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, trebuie să asigure perfecţionarea activităţii de cercetare, de realizare a seminţelor de mare productivitate, precum şi perfectiunarea continua a tehnologiilor, în scopul creşterii permanente a producţiei agricole vegetale în unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei. Cadrele din cercetarea agricolă, în strinsa legătură cu producţia, cu unităţile agricole, sînt datoare să soluţioneze toate problemele şi cerinţele dezvoltării unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate, atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospolariile populaţiei. Articolul 47 Departamentul pentru Contractarea, Achiziţionarea şi Păstrarea Produselor Agricole răspunde, potrivit legii, de realizarea planului privind constituirea, preluarea, păstrarea şi valorificarea fondului de stat de cereale, leguminoase boabe şi seminţe oleaginoase, asigurind încheierea contractelor cu toate categoriile de producători precum şi preluarea integrală a acestor produse la fondul de stat, în baza mandatului dat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Articolul 48 În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Consiliul de Miniştri va efectua un control şi o îndrumare concretă, practica şi operativă a activităţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a comitetelor executive ale consiliilor populare, în scopul obţinerii productiilor agricole planificate, al îmbunătăţirii întregii activităţi în domeniul contractarilor şi achiziţiilor, asigurării predării la fondul de autoaprovizioaare şi la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul naţional unic. Capitolul 8 Dispoziţii finale Articolul 49 Obligaţiile de contractare şi predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat a produselor agricole vegetale, prevăzute în prezentul decret, sînt minime. Pentru produsele agricole vegetale predate de producători peste cantităţile contractate se acordă aceleaşi preţuri şi avantaje ca şi pentru cele preluate în cadrul contractelor. Personalul din unităţile de contractari şi achiziţii, care nu preia la timp întreaga cantitate de produse contractată sau oferită de producători peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe lîngă sancţiunile prevăzute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluării. Articolul 50 Modul de suportare a cheltuielilor de transport pînă la locurile de excepţie a produselor agricole vegetale livrate la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat prin contractari şi achiziţii este prevăzut în anexa nr. 4. Articolul 51 Unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor pot organiza, în localităţile necooperativizate, centre de industrializare şi semiindustrializare a legumelor şi fructelor, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Articolul 52 Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu încheie contracte, în condiţiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligaţia de predare a acestor produse, comunicată în scris de comitetele sau birourile executive ale consiliile populare, care tine loc de contract. În cazul predării cu întîrziere, faţă de termenele prevăzute în contract sau în obligaţia da predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari vor fi obligaţi la plata unei penalităţi de pînă la 5 la suta din valoarea produselor. Membrii cooperativelor agricole de producţie sau producătorii particulari care nu predau cantităţile de produse prevăzute în contractele încheiate sau în obligaţia de predare la fondul de autoaprovizionare şi la fondul de stat vor fi obligaţi sa plătească de doua ori valoarea produselor respective, calculată la preţul de contractare. Contractele încheiate de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, precum şi obligaţiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii. Articolul 53 Anexele nr. 1 A, 1 B, 2, 3 A, 3 B şi 4 fac parte integrantă din prezentul decret. Articolul 54 Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 martie 1984. Pe aceeaşi dată se abroga Decretul nr. 394/1981 privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale, dispoziţiile privind sarcinile de vînzare, pentru membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari, la struguri, vinuri şi rachiuri naturale din Decretul nr. 504/1957 şi din H.C.M nr. 1167/1959, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Anexa 1 A PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA CEREALE ŞI LEGUMINOASE BOABE I. Preţuri de producţie, contractare şi achiziţie Nr. crt. Denumirea produsului U.M. Conditiile de calitate de baza Pret Greutate hectolitrica -kg- Corpuri straine -%- Umiditate -%- 1. Griu tare kg 2,20 78 3 14 2. Griu *) kg 1,50 75 3 14 3. Secara *) kg 1,50 70 4 15 4. Porumb *) kg 1,27 - 3 1G 5. Orzoaica kg 1,50 64 5 14 6. Orz pentru bere (95% germinatie) kg 1,30 62 5 14 7. Orz pentru furaj kg 1,10 58 5 14 8. Orez nedecorticat kg 5,00 50 3 14 9. Ovaz kg 1,10 42 5 14 10. Fasole boabe - grupa A soiul Alba mare (boaba) kg 8,00 - 5 14 - grupa B soiul Ceali kg 7,00 - 5 I4 - grupa C soiurile: Orizont, Premial, Magna, Bistrenski kg 6,50 - 5 11 - grupa D soiurile: Progres, Ragalla, F. 332, Gratiot, Greath Northern kg 5,80 - 5 14 - grupa E soiuri locale si amestec de soiuri kg 4,70 - 5 14 11. Linte kg 6,30 - 5 14 12. Naut kg 13,00 - 3 13 13. Mazare kg 2,10 - 1 0 14 Notă ... *) Preturlle de contractare şi de producţie sînt medii pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, în cadrul preţurilor aprobate. II. Condiţiile de acordare a preţului, precum şi de încheiere şi executare a contractelor A. Contractele de livrare, de către unităţile socialiste, a cerealelor şi leguminoaselor boabe pentru fondul de stat se încheie pe o durată de 5 ani, pe baza sarcinilor stabilite prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. Contractele de livrare a cerealelor şi leguminoaselor boabe către fondul de stat de către membrii cooperativelor agricole de producţie şi producătorii particulari se încheie pe o durată de 1 an. B. Recepţia cantitativă şi calitativă a produselor livrate se face la bazele de receptionare, centrele de achiziţii sau silozurile unităţilor beneficiare ori la fabricile de nutreturi combinate. C. Sarcinile de predare prevăzute în contractele încheiate cu unităţile agricole socialiste se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ, la corpuri străine şi umiditate, indicilor calitativi din prezenta anexa. În cazul produselor livrate la indici de umiditate şi corpuri străine mai mari sau mai mici decît cei prevăzuţi, aceşti indici se vor compensa între ei. În raport cu diferenţa în plus sau în minus rezultată din aceasta compensare, faţă de cantitatea prevăzută în contract, se va micşora sau se va mari cantitatea de produse ce se va preda efectiv de către unitatea furnizoare. Pentru diferenţele calitative faţă de indicii de baza, la greutatea hectolitrica, preţul se va majoră sau micşora în mod corespunzător. Preţurile de producţie, de contractare şi achiziţie de baza: a) se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza; ... b) se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza. ... I. La grîu şi secara a) Sparturile mai mici de jumătate de bob şi boabele sistave care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,45 lei/kg; ... b) secara din grîu se plăteşte cu 80% din preţul secarei, la calitatea de baza; ... c) orzul şi ovazul din grîu, pînă la 6%, separat sau împreună, se socotesc la corpuri străine cu jumătate din greutatea procentuală. Orzul şi ovazul din grîu de la 6,01 la 15% se socotesc integral la corpuri străine; ... d) griul tare preluat la fondul de stat cu procent de gluten sub calitatea de baza şi sub prevederile STAS se va plati la preţul obişnuit al griului de consum; ... e) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care livreaza, pe bază de contract, grîu tare pot primi în schimb o cantitate echivalenta de grîu obişnuit, pe care o vor plati la preţul mediu de contractare stabilit prin prezenta anexa, la care se adauga suma de 100 lei/tona, reprezentind cheltuieli de manipulare. ... 2. La porumb a) Preţul se majorează cu 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în minus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în minus faţă de indicii calitativi de baza; ... b) preţul se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în plus şi cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în plus faţă de indicii calitativi de baza; ... c) sparturile mai mici de jumătate bob, boabele strivite sau mincate de insecte şi nedezvoltate, care depăşesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de baza se plătesc cu 0,35 lei/kg, numai pentru livrări la fondul de stat. ... 3. La orz pentru bere şi orzoaica a) Preţul de producţie şi contractare la orzul pentru bere se plăteşte dacă orzul îndeplineşte şi condiţiile de calitate la energia germinativa, substanţe proteice şi uniformitate, prevăzute în standardele de stat; ... b) în zonele deficitare în grîu şi porumb, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cooperativele agricole de producţie pot livra, pe bază de contract, orzoaica, pe schimb cu grîu, secara, porumb sau orz furajer, la echivalentul de 1250 kg porumb sau orz, de 1,200 kg secara şi de 1,100 kg grîu pentru 1 kg de orzoaica; ... c) orzoaica sub 62 kg greutate hectolitrica se plăteşte la preţul de contractare al orzului. ... 4. La orez a) Orezul brut care la preluare are o umiditate peste 17% şi corpuri străine peste 10% va fi uscat şi condiţionat de către întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole. Pentru operaţiunea de uscare şi condiţionare pînă la nivelul indicilor de mai sus se vor percepe unităţilor de producţie cheltuielile de uscare şi condiţionare, conform tarifelor în vigoare; ... b) întreaga cantitate de gozuri rezultată din condiţionarea orezului se va restitui gratuit unităţilor producătoare; ... c) unităţile agricole socialiste care cultiva orez primesc îngrăşăminte chimice, pentru care plătesc 50% din preţul de producţie al acestora. ... 5. La leguminoase boabe a) La mazare comestibila, în procentul de 10% corpuri străine se admit maximum 8% boabe gargaritate; ... b) cooperativele agricole de producţie care livreaza mazare comestibila boabe în afară contractului pot primi în schimb o cantitate de mazare furajera de valoare echivalenta mazarei comestibile livrate, precum şi plata transportului pînă la baza de receptionare; ... c) cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari care vor preda la fondul de stat fasole boabe din soiurile Alba mare (boamba) şi Ceali, în condiţiile de calitate de 2% corpuri străine şi 14% umiditate, vor primi 1,60 lei/kg peste preţul de contractare prevăzut în prezenta anexa; ... d) fasolea de un anumit soi, care conţine pînă la 15% boabe de culoare alba din alte soiuri, se plăteşte integral la preţul soiului respectiv. În cazul depăşirii acestui procent, la întreaga cantitate se aplică preţul pentru fasolea boabe soiuri locale sau amestec de soiuri; ... e) sparturile de fasole şi boabele patate care depăşesc proporţia admisă la preluare de 5% corpuri străine se plătesc producătorilor la preţul de 1 leu/kg; ... f) staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor plati cooperativelor agricole de producţie şi unităţilor agricole de stat contravaloarea pierderilor care depăşesc 5% boabe sparte, cauzate din vina lor la lucrările de recoltat şi treierat. Cuantumul acestor pierderi se determina prin diferenţa între preţul de producţie şi, după caz, de contractare al soiului de fasole respectiv şi preţul de 1 leu/kg stabilit pentru sparturi; ... g) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Comerţului Interior, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, vor încadra, prin asimilare, în grupele de soiuri de fasole prevăzute în prezenta anexa şi alte soiuri de fasole. ... 6. Întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole pot cumpara, prin intermediul cooperativelor agricole de producţie, disponibilul de grîu, grîu tare, secara, porumb şi leguminoase boabe oferit de membrii acestora din cantităţile primite ca retribuire în natura pentru munca prestată. Pentru produsele predate de cooperativele agricole de producţie din disponibilităţile membrilor vor primi din partea întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole un comision de 25 lei/tona. Anexa 1 B PREŢURILE DE PRODUCŢIE, DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE, AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE ŞI EXECUTARE A CONTRACTELOR LA PLANTELE TEHNICE A. Oleaginoase Denumirea produsului U.M. Pret Conditiile de calitate de baza Greutate hectolitrica -kg- Corpuri straine -%- Umiditate -%- Floarea-soarelui*) kg 2,68 40 4 12 Seminte de ricin kg 5,50 - 6 10 Seminte de in pentru ulei kg 6,00 - 6 11 Seminte de dovleac**) kg 6900 - 6 11 Seminte de cinepa kg 6,00 - 4 9 Seminte de rapita kg 2,60 - 5 11 Soia boabe kg 3,25 - 4 13 --------- Notă ... *) Preţul este mediu pe ţara. Preţurile pe zone se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri în cadrul preţului mediu. Notă ... **) Achiziţiile de seminţe de dovleac de la producătorii individuali se fac de Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, prin unităţile sale. Preţul de livrare al întreprinderilor de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole către consumul intern este de 6,60 lei/kg, inclusiv adaosul legal stabilit pe tona aferent acestor activităţi. Preţurile de baza: - se majorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în plus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în minus faţă de indicii calitativi de baza; - se micşorează cu cîte 1% pentru fiecare kg greutate hectolitrica în minus şi fiecare procent de umiditate şi corpuri străine în plus faţă de indicii calitativi de baza. B. Sfecla de zahar şi cicoare Pret de productie, de contractare si de achizitie - Sfecla de zahar 0,345 lei/kg - Cicoare 0,65 lei/kg C. Tulpini de in, cinepa şi teisor pentru fibra, bumbac brut şi saminta de cinepa lei/ U.M. Denumirea produsului U.M. Clasele de calitate Superior I II III IV Tulpini de in cu capsule pentru fibra kg - 3,13 2,64 1,56 0,95 Tulpini de cinepa si teisor pentru fibra kg - 1,40 1,00 0,70 - Bumbac brut kg 6,20 5,20 3,80 2,40 1,00 Saminta de cinepa: - preturile de productie si contactare ale unitatilor agricole socialiste - saminta elita 27,50 lei/kg - saminta inmultirea I 22,80 lei/kg - saminta alte inmultiri 19,50 lei/kg - preturile de livrare ale Trustului inului, cinepii si bumbacului - saminta elita 28,76 lei/kg - saminta inmultirea I 24,00 lei/kg - saminta alte inmultiri 20,70 lei/kg Tulpini de in-ulei kg - 1,50 1,00 - - NOTĂ: Influentele financiare rezultate ca urmare a modificării preţurilor de cumpărare la saminta de cinepa, prin Decretul prezidential nr. 9/1976, vor fi suportate din alocaţia bugetară ce va fi stabilită anual pentru acoperirea cotelor fixe ce se acordă la seminţele livrate unităţilor agricole cooperatiste. Condiţiile de calitate a tulpinilor de în-ulei se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. D. Tutun Preţurile de contractare pentru tutunuri se stabilesc pe soiuri şi clase de calitate, după cum urmează: lei /U.M. Soiul de tutun U.M. Clasele de calitate Superior I II III IV Djebel kg 52 45 36 25 11 Molovata kg 46 38 30 18 10 Virginia uscat la caldura artificiala kg 33 27 19 11 6 Ghimpati kg - 22 17 11 6 Virginia uscat la soare kg - 20 16 11 6 Burley kg - 20 16 11 6 Banat kg - 22 17 11 6 Buragan kg - 20 16 11 6 Virginia in stare verde kg - 3,20 1,70 1,20 - Pentru alte soiuri de tutun ce vor fi introduse în cultura, preţurile de contractare se stabilesc prin asimilare cu soiurile de tutun mai sus arătate, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu acordul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Comitetului de Stat pentru Preţuri. E. Hamei Pret de productie, contractare si achizitie - calitate superioara lei/kg 70,00 - calitatea I lei/kg 66,00 - calitatea a II-a lei/kg 60,00 1. Unităţile agricole socialiste care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr beneficiază de următoarele avantaje: A. întreprinderile agricole de stat pot cumpara de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de sfecla livrata, cîte 600 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat, ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile legale în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr: - borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata sau borhot presat în echivalenta; - borhot uscat cu 90 la suta substanţa uscata. B. Cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste: a) primesc un spor de preţ de 30 lei pe tona pentru sfecla de zahăr păstrată în silozuri proprii şi livrata beneficiarului după data de 1 decembrie; ... b) primesc gratuit 4 kg zahăr pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata; ... c) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot presat ori borhot uscat în echivalenta, la preţurile şi în condiţiile prevăzute la pct. 1 lit. A; ... d) pot cumpara în plus, în condiţiile prevăzute la lit. c), cîte 200 kg borhot umed pentru fiecare tona de sfecla livrata loco întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr; ... e) pot cumpara, pentru fiecare tona de sfecla de zahăr livrata, cîte 6 kg melasa, la preţul legal în vigoare, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a sfeclei de zahăr; ... f) li se acordă gratuit, prin întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, saminta de sfecla de zahăr necesară insamintarii sau reinsamintarii în caz de calamitate şi insecticide pentru combaterea dăunătorilor. ... 2. Prevederile de la pct. 1 lit. B lit. b), c), d) şi f) se aplică şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor particulari care livreaza pe bază de contract sfecla de zahăr. 3. Cooperativele agricole de producţie care livreaza floarea-soarelui din soiuri superioare pot cumpara, pentru fiecare tona livrata, cîte 95 kg sroturi, la preţul legal în vigoare, pe tona, în condiţia de livrare loco fabrica. 4. Producătorii care încheie contracte pe durata de minimum 3 ani şi livreaza cel puţin cantitatea de tutun contractată pentru anul agricol respectiv beneficiază de un spor de preţ de 20 la suta pentru întreaga cantitate predată în anul respectiv, cu condiţia ca tutunurile din clasa superior şi I livrate sa reprezinte, faţă de cantitatea contractată, cel puţin următoarele procente: Soiuri de tutun Procent de clasa superior si I - Djebel 50 - Virginia uscat la caldura artificiala 35 - Virginia in stare verde 30 - Moldovata, Burley 25 - Ghimpati, Banat si Virginia uscat la soare 15 - Baragan 10 Sporul de preţ se va plati în termen de 15 zile de la livrarea ultimei cantităţi de tutun. 5. Centrala producţiei şi industrializarii tutunului şi întreprinderile din subordine vor acorda producătorilor care se obliga prin contracte şi producă şi să livreze tutun următoarele avantaje: a) saminta necesară pentru insamintarea suprafeţei de rasad, precum şi cantitatea necesară pentru reînsămînţarea în caz de calamitate, în mod gratuit; ... b) inventarul necesar pentru producerea rasadului pe suprafeţele stabilite anual de către direcţiile judeţene pentru agricultura şi industria alimentara împreună cu unităţile contractante, în folosinţă gratuita; inventarul consta din rasadnite cu o durată de folosinţă de 8 ani sau, după caz, din arce metalice, pentru amenajarea de tuneluri joase, cu o durată de folosinţă de 10 ani, acestea fiind acoperite cu folie de polietilena care se acordă în folosinţă gratuita o singură dată la 8 ani pentru rasadnite şi la 10 ani pentru tuneluri joase şi, contra cost, la preţurile legale în vigoare, pentru înlocuirea celei degradate, în limita cantităţilor repartizate; ... c) stropitorile, sfoara şi materialele necesare amenajării de solarii, soproane şi magazii pentru uscarea şi păstrarea tutunului, care se asigura contra cost la preţurile legale în vigoare, în limita cantităţilor repartizate. ... Răsadniţele şi arcele metalice pentru tuneluri date în folosinţă producătorilor vor fi utilizate pe toată durata de folosinţă prevăzută la lit. b). Producătorii nu au dreptul sa folosească la alte culturi sau în alte scopuri răsadniţele, materialele pentru amenajarea tunelurilor şi solariilor, precum şi maşinile şi utilajele de lucru puse la dispoziţie în baza contractului. 6. Unităţile de producţie şi industrializare a tutunului vor acorda producătorilor de tutun asistenţa tehnica şi vor pune în mod gratuit la dispoziţia acestora documentaţii tehnice. 7. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, tulpini de cinepa şi teisor pentru fibra beneficiază de un spor de preţ de 100 lei/tona pentru cantităţile de tulpini de calitatea I şi a II-a. Judeţele în care producătorii beneficiază de sporul prevăzut la alin. 1, precum şi datele de livrare pînă la care se acordă sporul, se stabilesc anual de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 8. Unităţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producătorii particulari care încheie contracte pentru cultura de în pentru fibra şi cultura de cinepa şi teisor pentru fibra vor primi de la întreprinderile subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare seminţele necesare insamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte la preţul de 2,72 lei pe kg - seminţele de cinepa - şi de 1,15 lei pe kg - seminţele de în pentru fibra. 9. Producătorii care livreaza, pe bază de contracte, cel puţin 60 tone tulpini de cinepa sau teisor pentru fibra vor primi, pentru întreaga cantitate livrata, un spor de preţ de 60 lei pe tona, iar cei care livreaza cel puţin 200 tone tulpini de cinepa sau de teisor vor primi pentru întreaga cantitate livrata un spor de preţ de 120 lei pe tona. 10. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare poate achizitiona, prin întreprinderile din subordine, tulpini de în pentru fibra, cinepa şi teisor pentru fibra de la producătorii necontractanti, la preţurile legale, fără a acorda alte avantaje. 11. Unităţile agricole cooperatiste primesc gratuit, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 4 kg zahăr şi 0,5 kg surogat de cafea, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 12. Unităţile agricole socialiste cultivatoare de cicoare pot cumpara la preţurile legale în vigoare, de la întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr, pentru fiecare tona de cicoare livrata, cîte 400 kg borhot umed cu 7 la suta substanţa uscata, sau borhot uscat în echivalenta cu 90 la suta substanţa uscata, precum şi 6 kg melasa furajera, în condiţia de livrare franco vagon statia de predare a cicoarei. 13. Saminta de cicoare necesară insamintarii şi rainsamintarii suprafeţelor prevăzute în contracte se acordă gratuit prin Întreprinderile pentru industrializarea sfeclei de zahăr. 14. Cooperativele agricole de producţie care livreaza la fondul de stat seminţe de ricin decapsulat pot cumpara, la preţul cu amănuntul, cîte 400 kg sroturi de ricin detoxicat pentru fieeare tona de seminţe de ricin decapsulat predată. 15. Sarcinile prevăzute în contractele încheiate de cooperativele agricole de producţie pentru floarea-soarelui, soia, seminţe de în pentru ulei, seminţe de ricin decapsulat şi seminţe de dovleac se considera îndeplinite dacă produsele corespund calitativ indicilor de baza privind corpurile străine şi umiditatea, pravazuti la lit. A din anexa nr.1 B. Dispoziţiile pct. II lit. C din anexa nr. 1 A la decret se aplică şi pentru livrările prevăzute în alineatul precedent. 16. Producătorii contractanţi vor livra plantele tehnice la centrele şi bazele de recepţie ale unităţilor beneficiare unde se face recepţia cantitativă şi calitativă a produselor. Pentru tutun, livrarea şi recepţia se fac la furnizor, la locul de recepţie convenit de părţi. 17. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va putea repartiza pentru ingrasatoriile de animale ale asociaţiilor economice intercooperatiste borhotul cuvenit, pentru sfecla de zahăr livrata de către cooperativele agricole de producţie asociate, corespunzător cu balanţa furajera întocmită pentru această categorie de furaje. 18. Întreprinderile agricole de stat care contractează şi cultiva cicoare, tulpini de cinepa, teisor şi în pentru fuior vor beneficia de condiţiile contractuale prevăzute pentru cooperativele agricole de producţie, cu excepţia avantajului în zahăr la cicoare. Anexa 2 PREŢURILE DE PRODUCŢIE, CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE AVANTAJELE ŞI CONDIŢIILE DE ÎNCHEIERE A CONTRACTELOR PENTRU LEGUME, CARTOFI, FRUCTE ŞI STRUGURI B. Preturi ferme pe calitati nediferentiate pe zone teritoriale 7. a) Vinete din sere si solarii Preturi ferme pe calitati  (lei/kg) I II 1- 30 aprilie 16,00 11,00 1- 15 mai 14,00 10,00 16- 31 mai 13,00 9,00 1- 30 iulie 10,00 7,00 7. b) Vinete de Cimp 1- 15 iulie 8,00 6,00 16- 31 iulie 5,40 4,00 1- 15 august 4,00 3,30 16- 31 august 3,25 2,30 dupa 31 august 2,00 1,50 8. Ardei de boia (crud si insirat care corespunde la fabricarea boielei de ardei) 4,25 3,00 9. Ceapa uscata a) Ceapa uscata din arpagic 1- 15 iulie 1,70 1,30 16 iulie - 31 decembrie 1,85 1,45 1 ianuarie - 30 iunie 1,85 1,45 b) Ceapa din saminta si rasad 1- 15 iulie 1,60 1,20 16 iulie-31 decembrie 1,75 1,35 1 ianuarie-30 iunie 1,75 1,35 10. Usturoi uscat 9,00 7,00 toata perioada 11. Morcovi 1,50 0,90 pina la 20 august 1,35 0,90 dupa 20 august 12. Patrunjel radacini toata perioada 1,60 1,30 13. Pastirnac radacini toata perioada 1,35 1,05 14. Telina radacini toata perioada 2,35 15. Mazare verde a) Mazare verde pastai (calitate unica) pina la 10 iunie 2,80 dupa 10 iunie 2,35 b) Mazare verde boabe (calitate unica) recoltata mecanic de catre cumparatori 1,40 recoltata in vrej si transportata la batoza de catre producatori 1,80 Nr. crt. Produsul U.M. Pret de contractare (lei) Perioada Extra I II 27. Ridichi de luna 10 decembrie-31 martie legatura a 8-10 fire 1,50 1- 30 aprilie legatura a 8-10 fire 1,00 1- 31 mai legatura a 8-10 fire 0,70 28. Ridichi negre toata perioada kg 1,00 29. Spanac pina la 15 aprilie kg 3,20 - 16- 30 aprilie kg 1,85 1,15 dupa 30 aprilie kg 0,90 0,60 30. Salata verde 10 decembrie-28(29) februarie buc. 1,70 1,20 1- 31 martie buc. 1,20 0,80 1 aprilie-31 mai buc. 0,80 0,50 dupa 31 mai kg 1,10 - 31. Usturoi verde a) usturoi verde (10 fire/legatura a 60 g) 10 decembrie-31 martie legatura 1,50 1- 30 aprilie legatura 1,00 dupa 30 aprilie legatura 0,70 b) usturoi cu frunze retezate toata perioada kg 3,60 32. Varza rosie toata perioada kg 2,00 1,50 33. Carote toata perioada kg 2,20 NOTĂ: I. Judetele se incadreaza in zone teritoriale, dupa cum urmeaza: La tomate: Zona I - Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I. La varza: Zona I - Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis, Tulcea si Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I. La ardei gras: Zona I - Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I. La ardei gogosar rosu: Zona I - Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dolj, Dimbovita, Galati, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Teleorman, Timis si Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I. 2. Pentru ardeiul de boia crud şi neinsirat, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili preţurile de contractare, în corelare cu preţurile de la ardeiul crud şi insirat. 3. Preţurile de mai sus se înţeleg loco furnizor, la punctele prevăzute în contract pentru produsele preluate de la organizaţiile agricole socialiste şi loco centrul de recepţie, pentru produsele preluate de la alţi producători. Preturi ferme de contractare pe calitati (lei/kg) Zona I Zona II I II I II 34. Cartofi timpurii si de vara pina la 20 mai 4,80 3,30 5,40 3.95 21 mai -10 iunie 3,40 2,50 3,G0 2,80 11-30 iunie 2,40 1,75 2,50 1,85 1-31 iulie 1,80 1,30 1,90 1,40 1-20 august 1.30 0,90 1,30 0,90 21-31 august 1,00 0,95 1,00 0,95 Judetele se incadreaza in zone teritoriale, dupa cum urmeaza: Zona I - Judetele Arad, Bihor, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dimbovita, Dolj, Giurgiu, Ialomita, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timis, Tulcea si Sectorul agricol Ilfov. Zona II - Restul judetelor care nu sint cuprinse in zona I. Preturi ferme de contractare  (lei/kg) Grupa A Grupa B 35. Cartofi de toamna calitatea I 1,00 - calitatea a II-a 0,80 0,80 sub STAS 0,40 0,40 Preturi ferme de achizitie  (lei/kg) calitatea I 0,95 - calitatea a II-a 0,75 0,75 sub STAS 0,35 0,35 Grupa A cuprinde soiurile: Adretta, Bintje, Colina, Desire, Eba, Flisak, Jaerla, Manuela, Merkur, Muncel, Ora, Ostara, Procura, Prosna, Ressy, Semenic, Spartan, Super, Uran. Grupa B cuprinde amestecuri de soiuri. NOTĂ: 1. Preţurile de contractare stabilite se înţeleg în condiţia de livrare loco producător, la punctele prevăzute în contracte pentru cartofii preluati de la organizaţiile socialiste şi loco centrul de achiziţie-recepţie pentru cartofii preluati de la alţi producători. Producătorii sînt obligaţi sa sorteze cartofii în condiţiile de calitate prevăzute în STAS. 2. În cazurile în care se vor prelua de la producători şi unele cantităţi de cartofi nesortate, acestea se vor plati în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri, calităţi şi sub STAS, la preţurile prevăzute în prezentul decret, din care se va scădea 100 lei/tona pentru cheltuielile de sortare. 3. Cartofii livraţi de producător în saci, puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare, vor fi plătiţi cu 25 lei/tona, în plus peste preţurile prevăzute în prezentul decret. 4. Producătorii care transporta cartofii cu mijloace proprii sau închiriate vor primi contravaloarea cheltuielilor de la locul de recoltare pînă la centrul de recepţie, calculate pe baza tarifelor legale în vigoare, pentru mijloacele de transport folosite. 5. Pentru cartofii contractati care se păstrează de producători pe timpul iernii se vor plati acestora, peste preţurile prevăzute, cheltuielile de păstrare în limita a 300 lei/tona. 6. Cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii particulari, din zonele specializate în cultura cartofilor de toamna, care nu produc porumb, vor putea cumpara din fondul de stat la preţul de vînzare cu amănuntul cîte 1 kg porumb pentru 3 kg cartofi de calitatea I din grupa A şi cîte 1 kg porumb pentru 5 kg cartofi de calitatea a II-a, grupele A şi B, vinduti statului pe bază de contract sau prin achiziţie. 7. Preţurile de livrare pentru cartofii de toamna se vor forma astfel: a) în condiţia de franco centrul de achiziţie sau franco statia de încărcare, prin adăugarea la preţurile de contractare, din prezentul decret, a sumei de 70 lei/tona; ... b) în condiţia de franco silozul unităţii cumparatoare, la preţurile de contractare, plus 70 lei/tona sau la preţul de livrare stabilit potrivit lit. a) se vor adauga şi cheltuielile de insilozare de 325 lei/tona, pentru perioada 1 decembrie - 1 martie, exclusiv, sau 425 lei/tona, pentru perioada după 1 martie; ... c) în condiţia de franco depozitul organizaţiei comerciale, franco silozul acesteia sau franco rampa de descărcare a statiei de destinaţie, la preţurile cu amănuntul în vigoare la data livrării, mai puţin un rabat comercial de 10%╖ ... Aprovizionarea toamna-iarna a organizaţiilor de consum colectiv (cantine, cămine, spitale, santiere şi altele asemenea) şi a unităţilor cu sarcini speciale se va face în condiţia de franco centrul de achiziţie din judeţul în care îşi are sediul beneficiarul sau franco vagon statia de destinaţie, prin adăugarea la preţurile de contractare a sumei de 125 lei/tona. Nr. crt. Produsul  ────────  Perioada Preturi ferme pe calitati (lei/kg) Extra I II Fructe 36. Capsuni 1- 31 martie 35,00 25,00 1- 15 aprilie 25,00 18,00 16- 30 aprilie 20,00 13,00 1- 15 mai 16,00 12,00 16- 31 mai 12,50 8,00 1 iunie - 31 iulie grupa A 7,80 5,00 grupa B 4,50 3,70 1 august - 30 septembrie 15,00 10,00 37. Coacaze negre toata perioada 10,00 5,30 38. Cirese grupa A - toata perioada 5,80 3,75 grupa B - pina da 31 mai 5,80 3,70 - dupa 31 mai 4,10 2,65 39. Caise grupa A - toata perioada 4,85 2,10 grupa B - toata perioada 1,90 1,50 40. Mere a) mere de vara - 20 iulie - 15 septembrie 2,80 2,30 b) mere grupa A - pina la 31 decembrie 3,10 2,80 1,80 - 1 ianuarie - 31 martie 4,30 3,30 2,50 - 1 aprilie - 31 mai 5,00 4,00 3,00 grupa B - pina la 31 decembrie 2,70 2,00 1,55 - 1 ianuarie - 31 martie 3,90 2,80 2,00 - 1 aprilie - 31 mai 4,60 3,50 2,30 41. Pere a) pere de vara - 1 iulie - 10 septembrie 2,80 2,30 b) pere grupa A - pina la 31 decembrie 2,10 2,50 1,80 - 1 ianuarie - 31 martie 4,40 3,50 2,55 - 1 aprilie - 31 mai 5,00 4,10 3,20 grupa B - pina la 31 decembrie 2,70 1,90 1,50 - 1 ianuarie - 31 martie 3,70 2,70 1,85 - 1 aprilie - 31 mai 4,20 3,20 2,40 42. Prune grupa A - pina la 15 septembrie 3,00 2,20 - dupa 15 septembrie 3,50 2,80 grupa B - toata perioada 2,20 1,40 43. Piersici grupa A - toata perioada 3,80 2,60 grupa B - toata perioada 2,75 2,00 44. Visine toata perioada 5,80 4,45 45. Nuci in coaja toata perioada 17,00 13,00 46. Zmeura de gradina toata perioada 14,60 10,00 47. Afine toata perioada 17,60 48. Mure toata perioada 10,00 49. Alune toata perioada 17,50 50. Castane toata perioada 8,60 51. Soc toata perioada 3,60 52. Agrise toata perioada 12,00 53. Gutui toata perioada 5,00 4,00 54. Pepeni galbeni 1- 30 aprilie 30,00 21,00 1- 15 mai 26,00 18,00 16- 31 mai 22,00 15,00 1- 15 iunie 19,00 12,00 16- 30 iunie 12,00 8,00 1- 15 iulie 5,00 3,50 16- 31 iulie 3,50 2,50 dupa 1 august 2,50 1,75 55. Pepeni verzi 3,00 2,00 1- 15 iulie 2,50 1,75 16- 31 iulie 2,00 1,40 1- 20 august 1,30 1,00 dupa 20 august 56. Struguri de masa grupa E - pina la 10 august 5,15 4,00 3,00 - 11-31 august 4,00 3,50 2,75 - dupa 1 septembrie 3,50 3,00 2,65 grupa S - dupa 1 august 4,00* 3,50* 2,75 grupa M - dupa 1 august 3,50* 3,00* 2,65 grupa O - dupa 1 august 3,30 2,95 2,60 Notă ... *) Se acorda spor de preţ de 200 lei/tona pentru strugurii preluati în vederea păstrării pentru consum în timpul iernii. Preţurile de achiziţie pentru legume, cartofi timpurii şi de vara, fructe şi struguri de masa sînt cu 10% mai mici decît preţurile de contractare. C. Preţuri limita la produsele pentru care preţurile de cumpărare se stabilesc de întreprinderile şi organizaţiile de valorificare şi industrializare, restaurante, cantine şi alţi consumatori colectivi, în condiţia loco-producător. Nr. crt. Produsul ──────── Perioada U.M. Pret limita de cumparare - lei - Extra I II 1. Andive 10,00 7,00 5,00 toata perioada kg 2. Anghinare verde toata perioada kg 2,70 3. Ardei iute - pina la 15 aprilie buc. 0,80 0,60 16 aprilie - 15 iulie buc. 0,60 0,40 16 iulie - 15 august kg 7,00 6,00 dupa 15 august kg 5,00 4,00 4. Cimbru toata perioada kg 7,00 5,00 5. Castraveţi cornison pina la 3 cm lungime si 1 cm grosime toata perioada kg 5,00 4,00 6. Dovleac comestibil toata perioada kg 0,70 7. Foi de vita toata perioada kg 2,00 8. Hrean toata perioada kg 3,50 3,00 9. Porumb verde toata perioada buc. 0,50 10. Sparanghel toata perioada kg 10,00 7,00 11. Sfecla rosie toata perioada kg 1,00 12. Varza creata toata perioada kg 0,90 13. Varza de Bruxelles si chinezeasca toata perioada kg 8,00 5,00 14. Verdeturi (patrunjel, frunze, marar, leustean etc.) toata perioada kg 3,00 15. Corcoduse toata perioada kg 1,40 1,00 16. Zarzare toata perioada kg 1,60 1,30 Preţurile cu amănuntul se vor stabili direct de către întreprinderile comerciale care vînd aceste produse. D. Cheltuieli ce se acordă producătorilor pentru legumele şi fructele livrate la export în condiţiile de calitate cerute de clienţii externi şi care se includ în preţul complet de export, valoarea lor în valută fiind încasată prin preţul extern. Produsul lei/tona 1. a) Legume de cimp - varza timpurie 180 - cartofi de toamna 190 - mazare verde, castraveti de rasadnita 240 - cartofi timpurii 270 - castraveti cornison pentru murat - pina la 9 cm 300 - peste 9 cm 240 - ceapa uscata 300 - fasole verde, ardei gras, ardei gogosar, ardei Kapia 360 - tomate - pina la 10 iulie 540 - dupa 10 iulie 450 b) Fructe - pepeni 150 - prune 240 - pere 360 - mere 390 - struguri 420 - caise, piersici 480 - cirese, visine 540 - capsuni, coacaze, zmeura 900 c) Legume de sera - tomate si ardei gras 480 - castraveti si alte produse 360 În cazurile în care producătorii efectuează numai o parte din operaţiunile necesare pregătirii produselor în condiţiile de export, primesc numai cheltuielile correspunzatoare acestor operaţiuni, stabilite de comun acord cu întreprinderile cumparatoare, pe bază de deviz înainte de livrare. 2. Pentru operaţiunile care se efectuează cu livrarea legumelor şi fructelor de la producători pînă la statia de expediţie, incarcatul şi amenajarea vagoanelor, se stabilesc următoarele limite de cheltuieli: Produsul lei/tona Legume de cimp 520 Cartofi timpurii 400 Cartofi de toamna 270 Fructe proaspete 700 Prune 500 Pepeni 230 Struguri 480 Legume de sera 200 Costul ambalajelor, preracirea vagoanelor şi cheltutelile efectuate cu transportul legumelor şi fructelor de la statia de încărcare şi pînă la frontiera română se decontează separat la preţurile sau tarifele legale. 3. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri, pe perioada transportului de la încărcare şi pînă la destinaţie se constituie, la unităţile exportatoare, un fond de 1% la produsele de sera şi de 2% la legume de cimp şi fructe exportate, asupra preţului franco-frontiera română. Din acest fond se vor suporta bonificatiile plătite clienţilor externi, determinate de cauze obiective, pe baza verificărilor făcute de Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Banca Română de Comerţ Exterior. Bonificatiile plătite din alte cauze se vor suporta de cei vinovaţi de producerea lor. 4. Adaos pentru insilozarea produselor pentru aprovizionarea de toamna-iarna. lei/tona Perioada Produsul Ceapa Radacinoase Alte legume Fructe Struguri de masa decembrie 1350 700 550 1350 3600 ianuarie 1550 850 650 1550 4300 februarie 1700 950 750 1700 5000 martie 2000 1050 850 2000 5600 aprilie 2200 1200 1000 2200 - mai - - - 2500 - Anexa 3 A I. PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI DE ACHIZIŢIE A PLANTELOR MEDICINALE, AROMATICE, MAC, MUSTAR ŞI AVANTAJELE CE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI 1. Preţurile de contractare la plantele medicinale, aromatice, mac şi mustar din culturi sînt următoarele: Nr. crt. Denumirea produsului lei/kg Stiintifica Populara in stare proaspata in stare uscata 0 1 2 3 4 Flores Flori 1. Ammy visnaga 20,00 2. Calendulae cum receptaculis Galbenele cu receptacul - 15,00 3. Calendulae sine receptaculis Galbenele fara receptacul - 100,00 4. Chamomillae Musetel extra - 36,00 5. Chamomillae Musetel calitatea I 6,00 34,00 6. Chamomillae Musetel calitatea a II-a - 30,00 7. Lavandulae Levantica-virfuri florale verzi 3,00 - 8. Lavandulae Levantica - 35,00 9. Malvae arboreae c.c. Nalba de gradina cu caliciu - 15,00 10. Malvae arboreae s.c. Nalba de gradina fara caliciu - 20,00 11. Malvae glabrae Nalba de cultura - 32,00 12. Pyrethri Piretru - 20,00 13. Rhoeados Petale de mac de cimp - 100,00 14. Rosa damascena Petale de trandafiri - 80,00 15. Salviae sclareae Serlai 2,00 - 16. Tagetes c.r. Craite cu receptacul - 10,00 17. Tagetes s.r. Craite fara receptacul - 125,00 Folium Frunze 18. Belladannae Matraguna - 20,00 19. Cynarae c.p. Anghinare cu petiol 0,70 7,40 20. Cynarae s.p. Anghinare fara petiol 2,50 20,00 21. Datura stramonii Laur 0,60 5,00 22. Digitalis lanata Degetel linos 1,90 12,00 23. Digitalis purpurea Degetel rosu 2,50 15,00 24. Malvae glabrae Nalba de cultura - 15,00 25. Melissae Roinita - 30,00 26. Menthae Menta calitate superioara - 70,00 27. Menthae Menta calitatea I - 40,00 28. Menthae Menta calitatea a II-a - 23,00 29. Papaver somniferum Mac de cultura 1,10 7,00 30. Flantaginis lanceolatae Patlagina ingusta 0,80 7,00 31. Salviae Salvie - 21,00 Herba Iarba 32. Artemisia absinthium Pelin 0,70 - 33. Artemisia abrotani Lemnul Domnului 1,25 8,00 34. Basilici Busuioc 0,80 8,00 35. Belladonnae Matraguna 0,70 10,00 36. Cnici Schinel - 5,00 37. Datura innoxia Laur paros 0,65 8,00 38. Dracocephali Mataciune - 4,50 39. Fagopiri Hrisca - 3,00 40. Hyssopi Isop - 7,00 41. Majoranae Maghiran 2,00 14,00 42. Melissae Roinita - 8,00 43. Menthae piperitae Menta verde 1,60 - 44. Menthae piperitae Menta uscata - 8,50 45. Menthae bruch Menta sitata - 20,00 46. Nepetae catariae Catusnica 1,75 7,00 47. Salviae Salvie 1,25 6,00 48. Saturejae Cimbru de gradina - 8,00 49. Solani laciniati Zirna australiana 0,60 6,00 50. Thymi Cimbru de cultura 1,50 8,00 51. Vincae minoris Saschiu - 12,00 Radix Radacini 52. Angelicae Angelica - 26,00 53. Belladonnae Matraguna - 17,00 54. Calami Obligeana 3,50 17,00 55. Gentianae Ghintura 6,50 30,00 56. Iridis Stinjenel 4,00 18,00 57. Liquiritiae Lemn dulce 5,50 25,00 58. Rhei mundata Revent 5,50 25,00 59. Saponariae albae Ipcarige 5,50 25,00 60. Saponariae rubrae Sapunarita 5,00 22,00 61. Valerianae Odolean 4,00 19,00 Semen Seminte 62. Nigellae Negrilica - 10,00 63. Papaveris Mac de cultura - 12,00 64. Sinapis albae Mustar alb - 6,00 65. Sinapis nigrae Mustar negru - 6,00 Frucfus Fructe 66. Ammy mayus - 10,00 67. Ammy visnaga - 10,00 68. Anisi Anason - 18,00 69. Carduus marianus Armurariu - 12,50 70. Carvi Chimion - 20,00 71. Coriandri Coriandru boabe - 4,50 72. Coriandri Coriandru sparturi - 2,50 73. Datura innoxia Laur paros - 3,50 74. Foeniculi Fenicol - 6,00 75. Papaveris capita Capete de mac - 5,00 Variae Diverse 76. Secale cornutum Cornul secarii - 100,00 Preţurile de mai sus se înţeleg loco-producător, recepţia cantitativă şi calitativă facindu-se la centrele de recepţie Plafar. Plata transportului de la producători la centrul de recepţie se suporta de unităţile beneficiare potrivit prevederilor legale. 2. Producătorii care încheie contracte cu întreprinderile Plafar beneficiază de următoarele avantaje: a) vor primi gratuit material de înmulţire de la întreprinderile Plafar; ... b) vor putea primi cu plata imediata, sau pe credit pînă la termenul contractual de predarea producţiei, îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare aplicării tehnologiilor de cultura, în limita repartitiilor, la preţurile legale în vigoare; ... c) pot primi în folosinţă, fără plata, tocuri, rame sau rasadnite complete, rame de uscat, ambalaje, utilaje specifice şi alte materiale necesare producţiei de la întreprinderile Plafar; ... d) vor primi asistenţa tehnica şi documentaţie tehnica în mod gratuit de la întreprinderile Plafar. ... 3. Preţurile de achiziţie la plantele medicinale din flora spontana sînt următoarele: Nr. crt. Denumirea produsului lei/kg Stiintifica Populara in stare proaspata in stare uscata 0 1 2 3 4 Flores Flori 1. Acaciae Salcim 1,25 10,00 2. Altheae Nalba mare 7,50 40,00 3. Arnicae Arnica 5,00 32,00 4. Belidis Banuti 4,50 30,00 5. Calcatrippae Nemtisor de cimp violet 18,00 80,00 6. Calcatrippae Nemtisor de cimp albastru 18,00 80,00 7. Chamomillae Musetel calitatea extra 4,00 34,00 8. Chamomillae Musetel calitatea I 4,00 28,00 9. Chamomillae Musetel calitatea a II-a 4,00 24,00 10. Chamomillae pulvis Pulvis - 15,00 11. Cyani c.r. Albastrele cu receptacul 6,00 30,00 12. Convallariae Lacramioare - 70,00 13. Crataegi Paducel 7,50 42,00 14. Farfarae Podbal 4,00 35,00 15. Helianthi Floarea-soarelui 1,80 14,00 16. Hyperici Sunatoare 1,70 10,00 17. Hyppocastani albi Castan alb 4,00 33,00 18. Hyppocastani rubri Castan rosu 5,00 50,00 19. Lamii albi Urzica moarta calitatea I 34,00 300,00 20. Lamii albi Urzica moarta calitatea a lI-a - 200,00 21. Malvae silvestris Nalba de padure 4,50 24,00 22. Meliloti Sulfina 3,50 21,00 23. Millefolii Coada soricelului 1,50 7,00 24. Paeoniae Bujor 2,50 15,00 25. Nimphaeae albae Nufar 5,00 75,00 26. Primulae c.r. Ciubotica cucului 4,00 35,00 27. Primulae s.r. Ciubotica cucului fara caliciu 7,50 60,00 28. Pruni spinosi Porumbar calitatea I 9,00 50,00 29. Pruni spinosi Porumbar calitatea a II-a - 40,00 30. Rhoeados Mac rosu de cimp 10,00 100,00 31. Rosarum Petale de trandafir 11,00 75,00 32. Sambucci nicht gerebelt Soc nesitat 2,00 16,00 33. Sambucci gerebelt Soc sitat - 25,00 34. Sophorae Japonicae Salcim japonez 6,00 25,00 35. Tanaceti Vetrice 2,00 9,00 36. Tiliae arg.c.br. Tei argintiu cu bractee 3,00 14,00 37. Tiliae arg.s.br. Tei argintiu fara bractee 6,00 28,00 38. Tiliae off. Tei medicinal 5,00 25,00 39. Trifolii albi Trifoi alb 4,50 25,00 40. Trifolii rubri Trifoi rosu 3,80 20,00 41. Ulmariae Cretusca 5,00 25,00 42. Verbasci Luminarica 8,00 80,00 43. Violae odoratae Viorele 38,00 200,00 Folium Frunze 44. Altheae Nalba mare 2,00 9,00 45. Belladonnae Matraguna 2,25 18,00 46. Betulae Mesteacan 1,50 5,00 47. Cydoniae Gutui 0,80 2,50 48. Coryli Alun 1,40 5,00 49. Crataegi c.fl. Paducel cu floare 2,50 15,00 50. Crataegi s.fl. Paducel fara floare 2,00 6,50 51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Podbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hyppocastani Castan salbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Maselarita 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupar sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 1,20 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00 61. Convallariae Lacramioare 1,20 10,00 62. Rubi ideaei Zmeur 1,00 5,00 63. Malvae neglectae Casul popii 1,60 10,00 64. Malvae silvestris Nalba de padure 2,50 13,00 65. Melissae Roinita 2,00 27,00 66. Mori Dud 1,20 5,00 67. Myrtili Afin 6,00 25,00 68. Plantaginis species Patlagina lata 0,80 7,00 69. Pulmonariae Plaminarica 2,00 15,00 70. Rubi fruticosi Mur 1,60 7,00 71. Ribi nigri Coacaz negru 2,00 12,00 72. Scolopendri Navalnic 2,50 13,00 73. Stramonii Laur 1,00 10,00 74. Taraxaci Papadie 1,00 10,00 75. Tiliae Tei 1,00 4,00 76. Trifolii fibrini Trifoi de balta 3,50 25,00 77. Urticae Urzica 1,00 7,00 78. Violae odoratae Viorele 3,00 17,00 79. Visci cum stipites Visc cu ramurele 1,25 4,00 80. Vitis idaei Merisor 6,00 25,00 81. Vitis vinifera Vita de vie 1,40 6,00 82. Verbasci Luminarica - 7,00 83. Sambucci nigrae Soc 1,20 6,00 Herba Iarba 84. Absinthi Pelin 0,50 2,50 85. Adonidis Ruscuta de primavara 1,25 7,00 86. Aconiti Omag 2,50 13,00 87. Agrimoniae Turita mare 1,30 6,00 88. Alchemillae Cretisoara 2,25 12,00 89. Anserinae Coada racului 1,25 7,00 90. Aristolochiae Marul lupului 1,25 9,00 91. Arnicae Arnica 1,40 8,00 92. Asperulae Vinarita 2,25 17,00 93. Bursae pastoris Traista ciobanului 0,70 4,50 94. Centauri Tintaura 3,00 12,00 95. Chamomillae Musetel 0,60 2,50 96. Cichorii Cicoare 0,50 4,50 97. Convolvuli Volbura 0,80 6,00 98. Chelidonii Rostopasca 0,90 8,00 99. Cuscutae Cuscuta 9,00 50,00 100. Equiseti Coada calului 1,50 6,00 101. Eringii plani Scai vinat 2,00 7,50 102. Euphrasiae Silur 6,00 25,00 103. Fumariae Fumarita 1,70 11,00 104. Gei Cerentel 0,80 5,00 105. Genistae Drobita 2,00 12,00 106. Glochum hederaceae Rotunjoara 2,00 13,00 107. Hidropiperis Piper de balta 0,60 4,00 108. Hyperici Sunatoare 1,80 7,50 109. Lamii albi Urzica moarta 1,00 6,00 110. Leonuri cardiacae Talpa gistii 1,25 6,00 111. Lycopodii Pedicuta 2,00 6,00 112. Marubii Unguras 1,00 6,00 113. Menthae pulegii Busuiocul cerbilor 0,70 3,20 114. Meliloti Sulfina 1,25 6,00 115. Millefolii Coada soricelului 0,75 4,00 116. Melissae Roinita 1,50 6,00 117. Origani Sovirf 1,30 5,00 118. Polygoni avicularis Troscot 0,75 4,00 119. Pulmonariae Plaminarica 1.60 6,00 120. Serpylli Cimbrisor 1,75 7,50 121. Salicariae Rachitan 1,00 6,00 122. Solidaginis Splinuta 2,00 9,00 123. Sarothamni Maturice 0,50 1.00 124. Tanaceti Vetrice 1,70 7,00 125. Teucri Dumbet 3,50 15,00 126. Trioni Zamosita 1,50 12,00 127. Vincae minoris Saschiu 3,25 10,00 128. Violae species Trei frati patati galbeni 2,50 18,00 129. Violae tricoloris Trei frati patati 3,50 25,00 130. Taraxaci c.r. Papadie cu radacina 1,30 10,00 131. Vitis idaei Merisor 2,80 - 132. Urticae dioicae Urzica 0,40 3,20 133. Eupatoriae Cinepa codrului 2,00 11,00 134. Gratiolae Veninarita 1,00 6,00 135. Symphiti Tataneasa 0,70 7,00 Radix Radacini 136. Aconiti Omag 5,25 28,00 137. Althaeae mundata Nalba cojita 4,00 20,00 138. Althaeae non mundata Nalba necojita 2,00 10,00 139. Althaeae mundata quadrat Nalba cojita in cuburi - 25,00 140. Bardanae Brusture 2,50 16,00 141. Belladonnae Matraguna 2,20 18,00 142. Calami non mundata Obligeana 3,50 16,00 143. Cichorii Cicoare 2,50 15,00 144. Echinatae Cioringlav 1,00 4,00 145. Eryngi campestris Scaiul dracului 2,50 11,00 146. Filicis maris Feriga 1,60 7,00 147. Gei urbani Cernetel 7,00 25,00 148. Gentianae Ghintura 5,50 24,00 149. Gypsophillae Ipcarige 4,10 19,00 150. Graminis brut Pir brut 1,60 4,50 151. Graminis brun Pir medicinal brun 3,00 12,00 152. Graminis galben Pir medicinal galben 3,00 18,00 153. Inulae Iarba mare 3,50 20,00 154. Iridis Stinjenel 3,50 18,00 155. Liquiritiae Lemn dulce 5,50 24,00 156. Ononidis Osul iepurelui 3,00 12,00 157. Petasitidis Captalan 2,00 12,00 158. Polygonati Pecetea lui Solomon 1,60 13,00 159. Polypodii Feriguta 10,00 45,00 160. Primulae Ciubotica cucului 10,00 45,00 161. Rumicis Stevia stinelor 2,50 15,00 162. Saponariae Sapunarita 4,50 19,00 163. Scopoliae Mutulica 4,50 19,00 164. Symphyti Tataneasa 2,00 10,00 165. Taraxaci Papadie 3,50 20,00 166. Urticae Urzica 1,80 10,00 167. Veratri Strigoaia 1,20 8,00 168. Vincetoxici Iarba fiarelor 2,50 13,00 Fructus Fructe 169. Berberidis Dracila 3,50 20,00 170. Catharticae Verigariu 5,00 30,00 171. Crataegi Paducel 2,00 6,50 172. Ebuli c.s. Boz cu codita 1,60 10,00 173. Ebuli s.s. Boz fara codita - 12,00 174. Hippophae Catina 6,00 32,00 175. Myrtili Afin 10,00 100,00 176. Phaseoli s.s. Teci de fasole - 2,00 177. Pruni spinosi Porumbar 2,00 7,00 178. Sambucci c.s. Soc cu codita 1,75 10,00 179. Sambucci s.s. Suc fara codita - 12,00 180. Alkekengi Papalau 5,00 45,00 Semen Seminte 181. Colchici Brinduse de toamna 4,50 65,00 182. Hyppocastani Castan 0,50 1,50 183. Aristolochiae Marul lupului - 35,00 Cortex Coaja 184. Frangulae Crusin 4,00 12,00 185. Hyppocastani Castan 4,50 15,00 186. Quercus Stejar 1,80 5,00 187. Radix altheae Radacina de nalba - 3,00 188. Salicis Salcie 1,60 5,00 189. Viburni Calin 3,20 10,00 Variae Diverse 190. Cantharides Gindacel de frasin 50,00 200,00 191. Cetina de abietis Cetina de brad 0,40 - 192. Cetina de pini montani Cetina de pin montan 0,35 - 193. Cetina de pini nigrae si piceae Cetina de pin negru si molid 0,30 - 194. Gemmae populi Mugur de plop 15,00 40,00 195. Lichen furfuraceae Lichen de conifere - 5,00 196. Lichen islandicus Lichen de piatra - 6,50 197. Lichen quercus Lichen de stejar - 6,00 198. Lichen Usnea barbata Lichen barba ursului - 6,00 199. Lignum juniperi mund Lemn de ienupar cojit - 13,00 200. Pericarpus nucis Juglandis Coaja de nuc 1,00 6,50 201. Fructus piceae Conuri de molid - 4,00 202. Secale cornutum Cornul secarii - 75,00 203. Sporae lycopodii Spori de pedicuta - 250,00 204. Stigmata maydis Matase de porumb 1,25 7,00 205. Stipites cerasorum Cozi de cirese 1,50 5,00 206. Strobuli lupuli Conuri de hamei 6,00 28,00 207. Turiones pini Muguri de pin 5,50 20,00 Preţurile de mai sus se înţeleg loco centrul de achiziţie Plafar iar la cetina loco drum de acces a mijloacelor de transport. 4. Se autoriza Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ca, pentru alte plante medicinale şi aromatice şi produse rezultate din prelucrarea acestora, care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, sa stabilească preţuri de contractare şi de achiziţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. II. PRIME ÎN BANI CARE SE ACORDA PRODUCĂTORILOR CONTRACTANŢI ŞI CULEGATORILOR, LA PLANTE MEDICINALE ŞI AROMATICE LIVRATE LA FONDUL DE STAT A. culturi Denumirea produsului Starea Nivel prima  - lei/tona - Limita pe hectar livrari fond stat  - kg - Stiintifica Populara 1 2 3 4 5 Flores Flori Calendulae cum receptaculis Galbenele cu receptacul uscata medie 7.500 5.000 201- 350 7.000 351- 450 10.000 peste 450 Calendulae sine receptaculis Galbenele fara receptacul uscata medie 1.050 500 91- 125 1.000 126- 175 1.500 peste 175 Chamomillae Musetel proaspata medie 2.550 2.000 801- 1.000 2.500 1.000- 1.300 3.000 peste 1.300 Lavandulae angustifoliae Levantica (inflorescente an I) proaspata medie 550 300 2.001- 2.500 500 2.501- 3.100 800 peste 3.100 Lavandulae angustifoliae Levantica uscata medie 1.050 500 501- 650 1.000 651- 750 1.500 peste 750 Lavandula hybrida Lavandin (inflorescente) proaspata medie 550 300 2.501- 3.500 500 3.501- 4.600 800 peste 4.600 Malvae arboreae cum calicibus Nalba de gradina cu caliciu uscata medie 1.550 1.000 301- 400 1.500 401- 500 2.000 peste 500 Malvae arboreae sine calicibus Nalba de gradina fara caliciu uscata medie 6.100 5.000 201- 300 6.000 301- 400 7.000 peste 400 Malvae glabrae Nalba de cultura uscata medie 19.500 15.000 151- 250 18.000 251- 300 25.000 peste 300 Pyrethri Piretru uscata medie 12.500 10.000 151- 250 12.000 251- 300 15.000 peste 300 Rosa damascena Trandafir de ulei uscata medie 15.500 10.000 151- 230 15.000 231- 300 20.000 peste 300 Salviae sclareae Serlai proaspata medie 310 200 2.001- 2.800 300 2.801- 3.500 400 peste 3.500 Tagetes cum receptaculis Craite cu receptacul uscata medie 750 500 301- 450 700 451- 550 1.000 peste 550 Tagetes sine receptaculis Craite fara receptacul uscata medie 750 500 201- 260 700 261- 310 1.000 peste 310 Folium Frunze Cynarae c.p Anghinare cu petiol proaspata medie 340 200 7.001- 10.000 300 10.001- 14.500 500 peste 14.500 Cynarae s.p Anghinare fara petiol uscata medie 3.400 2.000 5.001- 7.500 3.000 7.501- 10.000 5.000 peste 10.000 Digitalis lanatae Degetel linos uscata medie 6.200 4.000 501- 650 6.000 651- 800 8.000 peste 800 Digitalis purpureae Degetel rosu uscata medie 6.200 4.000 301- 450 6.000 451- 600 8.000 peste 600 Malvae glabrae Nalba de cultura uscata medie 7.500 5.000 151- 250 7.000 251- 300 10.000 peste 300 Melissae Roinita uscata medie 3.100 2.000 301- 400 3.000 401- 500 4.000 peste 500 Menthae Menta calitate superioara uscata medie 20.500 15.000 301- 400 20.000 401- 500 25.000 peste 500 Menthae Menta calitatea I uscata medie 11.600 8.000 301- 400 11.000 401- 500 15.000 peste 500 Menthae Menta calitatea a II-a uscata medie 5.100 4.000 301- 400 5.000 401- 500 6.000 peste 500 Plantaginis lanceolata Patlagina proaspata medie 155 100 5.001- 6.500 150 6.501- 8.000 200 peste 8.000 Saltiae Salvie uscata medie 520 300 201- 300 500 301- 400 700 peste 400 Herba Iarba Artemisia absinthium Pelin proaspata medie 210 100 4.501- 6.500 200 6.501- 9.400 300 peste 9.400 Artemisia abrothanum Lemnul domnului uscata medie 3.100 2.000 501- 700 3.000 701- 1.000 4.000 peste 1.000 Basilici Busuioc proaspata medie 210 100 4.001- 5.500 200 5.501- 7.500 300 peste 7.500 Belladonnae Matraguna uscata medie 2.100 1.000 701- 900 2.000 901- 1.100 3.000 peste 1.100 Cnici Schinel uscata medie 1.050 500 1.001- 1.500 1.000 1.501- 2.200 1.500 peste 2.200 Datura innoxia Laur paros proaspata medie 210 100 7.001- 9.000 200 9.001- 11.000 300 peste 11.000 Datura innoxia Laur paros uscata medie 1.050 500 701- 900 1.000 901- 1.200 1.500 peste 1.200 Dracocephali Mataciune uscata medie 1.050 500 1.001- 1.200 1.000 1.201- 1.500 1.500 peste 1.500 Fagopyri Hrisca uscata medie 550 300 701- 900 500 901- 1.100 800 peste 1.100 Hysopi Isop uscata medie 2.050 1.500 1.501- 2.500 2.000 2.501- 3.500 2.500 peste 3.500 Majoranae Maghiran proaspata medie 1.050 500 3.001- 4.000 1.000 4.001- 5.000 1.500 peste 5.000 Melissae Roinita uscata medie 210 100 701- 900 200 901- 1.100 300 peste 1.100 Menthae crispae Menta creata proaspata medie 1.500 1.000 3.001- 4.500 1.400 4.501- 5.500 2.000 peste 5.500 Menthae piperitae Menta proaspata medie 750 500 3.001- 4.500 700 4.501- 5.500 1.000 peste 5.500 Menthae s.p. Menta uscata medie 1.050 500 801- 1.000 1.000 1.001- 1.200 1.500 peste 1.200 Menthae bruch Menta sitata uscata medie 2.100 1.000 401- 500 2.000 501- 700 3.000 peste 700 Saturejae Cimbru de gradina uscata medie 4.200 2.000 801- 1.000 4.000 1.001- 1.200 6.000 peste 1.200 Thymi Cimbru de cultura proaspata medie 1.250 1.000 3.001- 4.300 1.200 4.301- 5.600 1.500 peste 5.600 Vincae Saschiu uscata medie 4.200 2.000 301- 400 4.000 401- 500 6.000 peste 500 Radix Radacini Angelicae Angelica uscata medie 8.600 5.000 401- 600 8.000 601- 800 12.000 peste 800 Belladonnae Matraguna uscata medie 12.500 10.000 401- 600 12.000 601- 800 15.000 peste 800 Calami Obligeana uscata medie 8.300 5.000 401- 600 8.000 601- 800 11.000 peste 800 Gentianae Ghintura uscata medie 15.500 10.000 401- 600 15.000 601- 800 20.000 peste 800 Iridis Stinjenel uscata medie 5.200 3.000 401- 600 5.000 601- 800 7.000 peste 800 Liquiritiae Lemn dulce uscata medie 15.500 10.000 401- 600 15.000 601- 800 20.000 peste 800 Rhei non mundata Revent necojit uscata medie 15.500 10.000 401- 600 15.000 601- 800 20.000 peste 800 Saponariae albae Ipcarige uscata medie 5.500 3.000 351- 500 5.000 501- 600 8.000 peste 600 Saponariae rubrae Sapunarita uscata medie 8.000 5.000 201- 280 8.000 281- 400 10.000 peste 400 Valerianae Valeriana uscata medie 13.300 10.000 601- 800 13.000 801- 1.100 16.000 peste 1.100 Semen Seminte Nigellae Negrilica uscata medie 750 500 301- 401 700 401- 500 1.000 peste 500 Papaveris Mac uscata medie 750 500 301- 400 700 401- 550 1.000 peste 550 Sinapis albae Mustar alb uscata medie 340 200 501- 700 300 701- 850 500 peste 850 Sinapis nigrae Mustar negru uscata medie 340 200 501- 650 300 651- 800 500 peste 800 Fructus Fructe Anisi Anason uscata medie 12.500 10.000 201- 270 12.000 271- 350 15.000 peste 350 Cardui mariani Armurariu uscata medie 750 500 501- 650 700 651- 800 1.000 peste 800 Carvi Chimion uscata medie 8.200 6.000 201- 300 8.000 301- 400 10.000 peste 400 Coriandri Coriandru uscata medie 340 200 501- 650 300 651- 850 500 peste 850 Datura innoxia Laur paros uscata medie 1.550 1.000 601- 800 1.500 800- 1.000 2.000 peste 1.000 Foeniculi Fenicol uscata medie 4.100 3.000 301- 400 4.000 401- 500 5.000 peste 500 Papaveris capita Mac - capete uscata medie 7.500 5.000 151- 230 7.000 231- 280 10.000 peste 280 Variae Diverse Secale cornutum Cornul secarii uscata medie 7.500 5.000 31- 50 7.000 51- 100 10.000 peste 100 Alte plante - din grupa ierburi proaspata medie 850 600 3.001- 4.000 800 4.001- 5.500 - din grupa radacini 1.000 peste 5.500 uscata medie 5.500 3.000 301- 370 5.000 371- 450 8.000 peste 450 - din grupa seminte uscata medie 2.050 1.500 501- 700 2.000 701- 900 2.500 peste 900 - din grupa fructe proaspata medie 2.050 1.500 1.501- 2.000 2.000 2.001- 3.200 2.500 peste 3.200 B. flora spontana Denumirea produsului Starea Nivel prima  - lei/tona - Cantitatea limita predata de culegator  - kg - Stiintifica Populara 1 2 3 4 5 Flores Flori Acaciae Salcim uscata medie 2.360 2.000 11- 20 2.200 21- 30 2.500 peste 30 Arnicae Arnica uscata medie 6.500 5.000 11- 20 6.000 21- 30 7.000 peste 30 Calcatrippae Nemtisor de cimp uscata medie 22.500 15.000 3- 6 20.000 7- 10 25.000 peste 10 Chamomillae Musetel proaspata medie 2.250 1.500 51- 70 2.000 71- 100 2.500 peste 100 Cyani cum receptaculis Albastrele cu caliciu uscata medie 13.600 10.000 5- 10 12.000 11- 15 15.000 peste 15 Crataegi Paducel uscata medie 22.500 15.000 3- 6 20.000 7- 10 25.000 peste 10 Farfarae Podbal uscata medie 85O 400 11- 20 700 21- 30 1.000 peste 30 Helianthi Floarea-soarelui uscata medie 7.000 4.000 5- 10 6.000 11- 20 8.000 peste 20 Hippocastani albi Castan alb uscata medie 6.000 3.000 11- 20 5.000 21- 30 7.000 peste 30 Hippocastani rubri Castan rosu uscata medie 6.000 3.000 11- 20 5.000 21- 30 7.000 peste 30 Lamii albi Urzica moarta alba uscata medie 8.600 5.000 2- 6 7.000 7- 10 10.000 peste 10 Millefolii Coada soricelului uscata medie 1.150 700 41- 70 1.000 71- 100 1.300 peste 100 Primulae c.r. Ciubotica cucului cu receptacul uscata medie 3.500 2.000 5- 10 3.000 11- 20 4.000 peste 20 Pruni spinosi Porumbar uscata medie 13.600 10.000 5- 10 12.000 11- 20 15.000 peste 20 Rhoeados Mac rosu de cimp uscata medie 4.500 3.000 3- 6 4.000 7- 10 5.000 peste 10 Rosarum Trandafir (petale) uscata medie 35.000 20.000 3- 6 30.000 7- 10 40.000 peste 10 Sambucci nicht gerebelt Soc neciuruit uscata medie 5.100 3.000 21- 35 4.000 36- 50 8.000 peste 50 Sambucci gerebelt Soc ciuruit uscata medie 16.500 12.000 11- 20 15.000 21- 30 18.000 peste 30 Sophorae Salcim japonez uscata medie 23.600 20.000 11- 20 22.000 21- 30 25.000 peste 30 Tanaceti Vetrice uscata medie 4.100 2.000 21- 35 3.000 36- 50 5.000 peste 50 Tiliae argenteae cum bracteis Tei argintiu cu bractee uscata medie 27.500 20.000 11- 20 25.000 21- 40 30.000 peste 40 Tiliae argenteae sine bracteis Tei argintiu fara bractee uscata medie 47.500 40.000 5- 10 45.000 11- 20 50.000 peste 20 Tiliae Tei medicinal uscata medie 23.100 officinalis 18.000 11- 20 21.000 21- 40 25.000 peste 40 Trifolii albi Trifoi alb uscata medie 1.750 1.000 21- 40 1.500 41- 60 2.000 peste 60 Trifolii rubri Trifoi rosu uscata medie 1.360 1.000 15- 30 1.200 31- 50 1.500 peste 50 Ulmariae Cretusca uscata medie 8.600 5.000 11- 20 7.000 21- 30 10.000 peste 30 Verbasci Luminarica uscata medie 37.500 30.000 3- 6 35.000 7- 10 40.000 peste 10 Folium Frunze Althaeae Nalba mare uscata medie 2.750 2.000 21- 40 2.500 41- 60 3.000 peste 60 Belladonnae Matraguna uscata medie 3.750 3.000 21- 40 3.500 41- 60 4.000 peste 60 Betulae Mesteacan uscata medie 1.360 1.000 51- 100 1.200 101- 200 1.500 peste 200 Castaneae Castan comestibil uscata medie 1.750 1.000 31- 60 1.500 61- 100 2.000 peste 100 Crataegi cum Paducel cu flori uscata medie 2.750 floribus 2.000 21- 40 2.500 41- 60 3.000 peste 60 Cartaegi sine floribus Paducel fara flori uscata medie 2.250 1.500 21- 40 2.000 41- 60 2.500 peste 60 Farfarae Podbal uscata medie 2.860 2.500 41- 80 2.700 81- 120 3.000 peste 120 Fragariae Frag uscata medie 860 500 21- 40 700 41- 60 1.000 peste 60 Fraxini Frasin uscata medie 1.360 1.000 41- 80 1.200 81- 120 1.500 peste 120 Hippocastani Castan salbatic uscata medie 1.360 1.000 31- 60 1.200 61- 100 1.500 peste 100 Hyosciami Maselarita uscata medie 10.200 6.000 11- 20 8.000 21- 30 12.000 peste 30 Juglandis Nuc uscata medie 860 500 41- 80 700 81- 120 1.000 peste 120 Malvae neglectae Casul popii uscata medie 7.500 6.000 16- 30 7.000 31- 40 8.000 peste 40 Mori Dud uscata medie 860 500 41- 80 700 81- 120 1.000 peste 120 Myrtilli Afin uscata medie 4.500 3.000 31- 60 4.000 61- 100 5.000 peste 100 Pulmonariae Plaminarica uscata medie 9.000 5.000 11- 20 8.000 21- 30 10.000 peste 30 Ribi nigri Coacaz uscata medie 2.750 2.000 15- 30 2.500 31- 50 3.000 peste 50 Rubi fruticosi Mur uscata medie 2.750 2.000 21- 40 2.500 41- 60 3.000 peste 60 Sambucci Soc uscata medie 4.750 4.000 41- 80 4.500 81- 120 5.000 peste 120 Stramonii Laur uscata medie 2.750 2.000 11- 25 2.500 26- 40 3.000 peste 40 Taraxaci Papadie uscata medie 1.360 1.000 41- 80 1.200 81- 120 1.500 peste 120 Trifolii fibrini Trifoiste de balta uscata medie 2.250 1.500 41- 80 2.000 81- 120 2.500 peste 120 Urticae Urzica uscata medie 2.750 2.000 51- 100 2.500 101- 200 3.000 peste 200 Verbasci Luminarica uscata medie 1.360 1.000 31- 60 1.200 61- 100 1.500 peste 100 Visci Visc uscata medie 2.250 1.500 11- 80 2.000 81- 120 2.500 peste 120 Vitis idaei Merisor uscata medie 18.900 15.000 11- 30 18.000 31- 60 20.000 peste 60 Herba Iarba Absinthi Pelin proaspata medie 136 100 301- 600 120 601- 1.000 150 peste 1.000 Adonidis Ruscuta de primavara uscata medie 1.360 1.000 61- 120 1.200 121- 200 1.500 peste 200 Agrimoniae Turita mare uscata medie 5.500 4.000 21- 40 5.000 41- 60 6.000 peste 60 Alchemillae Cretisoara uscata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 290 Anserinae Coada racului uscata medie 2.750 2.000 21- 50 2.500 51- 80 3.000 peste 80 Asperulae Vinarita uscata medie 4.500 3.000 21- 50 4.000 51- 80 5.000 peste 80 Bursae pastoris Traista ciobanului uscata medie 1.360 1.000 51- 100 1.200 101- 150 1.500 peste 150 Centauri Tintaura uscata medie 11.000 8.000 11- 25 10.000 26- 40 12.000 peste 40 Chamomillae Musetel proaspata medie 90 60 201- 500 80 501- 1.000 100 peste 1.000 Chelidonii Rostopasca uscata medie 1.750 1.000 50- 100 1.500 101- 200 2.000 peste 200 Cichorii Cicoare uscata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Convolvuli Volbura uscata medie 250 100 101- 200 200 201- 300 300 peste 300 Equiseti Coada calului uscata medie 1.750 1.000 41- 80 1.500 81- 150 2.000 peste 150 Eringii plani Scai vinat uscata medie 5.500 4.000 11- 20 5.000 21- 30 6.000 peste 30 Eupatoriae Cinepa codrului uscata medie 250 100 101- 200 200 201- 400 300 peste 400 Gei Cerentel uscata medie 350 200 51- 100 300 101- 200 400 peste 200 Glechomae Rotunjoara uscata medie 450 300 31- 60 400 61- 100 500 peste 100 Gratiolae Veninarita uscata medie 2.750 2.000 41- 80 2.500 81- 120 3.000 peste 120 Hyperici Sunatoare uscata medie 1.250 500 51- 100 1.000 101- 200 1.500 peste 200 Lamii albi Urzica moarta alba uscata medie 1.860 1.500 41- 80 1.700 81- 120 2.000 peste 120 Leonuri Talpa gistii uscata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Lycopodii Pedicuta uscata medie 5.750 5.000 11- 20 5.500 21- 30 6.000 peste 30 Marrubii Unguras uscata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Menthae pulegii Busuiocul cerbilor uscata medie 1.750 1.000 51- 100 1.500 101- 200 2.000 peste 200 Meliloti Sulfina uscata medie 1.360 1.000 41- 80 1.200 81- 120 1.500 peste 120 Origani Savirv uscata medie 2.750 2.000 31- 60 2.500 61- 100 3.000 peste 100 Polygoni Troscot uscata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Pulmonariae Plaminarica uscata medie 2.750 2.000 21- 40 2.500 41- 60 3.000 peste 60 Sarothamni Maturice uscata medie 450 300 101- 200 400 201- 300 500 peste 300 Serpylli Cimbrisor de cimp uscata medie 5.750 5.000 21- 40 5.500 41- 60 6.000 peste 60 Tanaceti Vetrice uscata medie 450 300 51- 100 400 101- 200 500 peste 200 Taraxaci cum radicis Papadie cu radacini uscata medie 1.750 1.000 41- 80 1.500 81- 120 2.000 peste 120 Urticae Urzcica uscata medie 175 100 301- 600 150 601- 1.000 200 peste 1.000 Violae s.p. Trei frati uscata medie 3.750 3.000 16- 30 3.500 31- 50 4.000 peste 50 Violae tricoloris Trei frati patati uscata medie 4.750 4.000 11- 25 4.500 26- 40 5.000 peste 40 Vincae Saschiu uscata medie 3.750 3.000 21- 40 3.500 41- 60 4.000 peste 60 Radix Radacini Aconiti Omag uscata medie 11.000 8.000 11- 20 10.000 21- 30 12.000 peste 30 Althacae non mundata Nalba necojita uscata medie 5.500 4.000 21- 40 5.000 41- 60 6.000 peste 60 Althacae mundata Nalba cojita uscata medie 15.000 12.000 11- 20 14.000 21- 30 16.000 peste 30 Bardanae Brusture uscata medie 6.500 5.000 11- 20 6.000 21- 30 7.000 peste 30 Belladonnae Matraguna uscata medie 14.100 12.000 31- 60 13.000 61- 100 15.000 peste 100 Calami non mundata Obligeana uscata medie 5.500 4.000 31- 60 5.000 61- 100 6.000 peste 100 Filicis maris Feriga uscata medie 1.360 1.000 101- 200 1.200 201- 300 1.500 peste 300 Gei Cerentel uscata medie 27.500 20.000 11- 20 25.000 21- 40 30.000 peste 40 Gentianae Ghintura uscata medie 9.000 6.000 11- 20 8.000 21- 40 10.000 peste 40 Gypsophyllae Ipcarige uscata medie 9.000 6.000 21- 40 8.000 41- 60 10.000 peste 60 Graminis brut Pir medicinal brut uscata medie 860 500 101- 300 700 301- 500 1.000 peste 500 Graminis brun Pir medicinal brun uscata medie 4.500 3.000 51- 100 4.000 101- 200 5.000 peste 200 Graminis galben Pir medicinal galben uscata medie 9.500 8.000 31- 60 9.000 61- 100 10.000 peste 100 Iridis Stinjenel uscata medie 5.500 4.000 21- 40 5.000 41- 60 6.000 peste 60 Liquiritiae Lemn dulce uscata medie 11.000 8.000 31- 60 10.000 61- 100 12.000 peste 100 Ononidis Osul iepurelui uscata medie 4.500 3.000 31- 60 4.000 61- 100 5.000 peste 100 Petasitidis Captalan uscata medie 2.750 2.000 51- 100 2.500 101- 200 3.000 peste 200 Primulae Ciubotica cucului uscata medie 2.750 2.000 51- 100 2.500 101- 200 3.000 peste 200 Rumicis Stevia stinelor uscata medie 2.750 2.000 51- 100 2.500 101- 150 3.000 peste 150 Saponariae Sapunarita uscata medie 9.000 6.000 31- 60 8.000 61- 100 10.000 peste 100 Scopoliae Mutulica uscata medie 6.500 5.000 31- 60 6.000 61- 100 7.000 peste 100 Symphyti Tataneasa uscata medie 5.500 4.000 51- 100 5.000 101- 200 6.000 peste 200 Taraxaci Papadie uscata medie 9.100 7.000 21- 40 8.000 41- 80 10.000 peste 80 Veratri Steregoaie uscata medie 13.600 10.000 31- 60 12.000 61- 100 15.000 peste 100 Fructus Fructe Crataegi Paducel proaspata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Hippophae Catina proaspata medie 860 500 101- 200 700 201- 400 1.000 peste 400 Phaseoli s.s Fasole teci uscata medie 450 300 31- 60 400 61- 100 500 peste 100 Pruni spinosi Porumbar proaspata medie 860 500 51- 100 700 101- 200 1.000 peste 200 Sambucci Soc proaspata medie 1.360 1.000 31- 60 1.200 61- 100 1.500 peste 100 Semen Seminte Aristolochier Marul lupului uscata medie 37.500 30.000 11- 20 35.000 21- 40 40.000 peste 40 Colchici Brinduse de toamna proaspata medie 3.750 3.000 51- 120 3.500 121- 200 4.000 peste 200 Hippocastani Castan salbatic proaspata medie 190 160 301- 600 180 601- 1.000 200 peste 1.000 Cortex Coaja Cortex Frangulae Coaja crusin uscata medie 5.500 4.000 41- 80 5.000 81- 120 6.000 peste 120 Cortex Hippocastani Coaja castan uscata medie 11.000 8.000 21- 40 10.000 41- 60 12.000 peste 60 Cortex Quercus Coaja stejar uscata medie 3.500 2.000 21- 40 3.000 41- 60 4.000 peste 60 Cortex Salicis Coaja de salcie uscata medie 3.500 2.000 31- 60 3.000 61- 100 4.000 peste 100 Cortex Viburni Coaja calin uscata medie 9.500 8.000 21- 40 9.000 41- 60 10.000 peste 60 Variae Diverse Cetina de abietis Cetina de brad proaspata medie 90 60 2.001- 5.000 80 5.001- 10.000 100 peste 10.000 Cetina de pini montani Cetina de pin montan proaspata medie 236 200 1.001- 2.000 220 2.001- 4.000 250 peste 4.000 Gemmae Populi Muguri de plop uscata medie 13.600 10.000 11- 20 12.000 21- 40 15.000 peste 40 Liechen Lichen de conifere uscata medie 2.750 Furfuraceae 2.000 101- 200 2.500 201- 400 3.000 peste 400 Liechen Lichen de piatra uscata medie 4.750 Islandicus 4.000 101- 200 4.500 201- 400 5.000 peste 400 Lichen Quercus Lichen de stejar uscata medie 11.500 10.000 31- 60 11.000 61- 100 12.000 peste 100 Pericarpus Nucis Pericarp nuca uscata medie 1.750 juglandis 1.000 51- 100 1.500 101- 200 2.000 peste 200 Sporae Licopodii Spori pedicuta uscata medie 17.500 10.000 5- 10 15.000 11- 20 20.000 peste 20 Stigmata Maydis Matasa de porumb uscata medie 1.360 1.000 51- 100 1.200 101- 200 1.500 peste 200 Stipites Cozi cirese uscata medie 4.750 Cerasorum 4.000 51- 200 4.500 201- 400 5.000 peste 400 Strobuli Lupuli Conuri de hamei uscata medie 27.500 20.000 11- 100 25.000 101- 200 30.000 peste 200 Turiones Pini Muguri de pin uscata medie 7.000 6.000 21- 50 8.000 51- 80 10.000 peste 80 Alte plante uscata medie 1.260 - din grupa ierburi 900 31- 60 1.100 61- 90 1.400 peste 90 - din grupa fructe proaspata medie 7.500 6.000 51- 100 7.000 101- 200 8.000 peste 200 NOTĂ: Primele se acordă dacă plantele medicinale şi aromatice îndeplinesc condiţiile de calitate, inclusiv principiile active prevăzute, pentru fiecare planta, în condiţiile tehnice de recepţie. Anexa 3 B PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIE LA PAIE DE SORG ŞI SEMINŢE DE SORG A. Paie de sorg Preţ de contractare - 7 lei/kg B. Seminţe de sorg Preţ de contractare - 1 leu/kg NOTĂ: 1. Preţurile de achiziţie la paie de sorg se stabilesc de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi vor fi cu cel puţin 10% mai mici decît preţurile de contractare. 2. Condiţiile de calitate la paiele de sorg sînt următoarele: - culoarea galbena de diferite nuante; - lungimea conificatiei minimum 25 cm, iar a tijei maximum 20 cm; - panicule elastice minimum 90%; - panicule cu defecte maximum 20%; - umiditate maxima 14%. Anexa 4 MODUL DE SUPORTARE A CHELTUIELILOR DE TRANSPORT AL PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE DE LA UNITĂŢILE FURNIZOARE LA CELE BENEFICIARE Pentru produsele agricole care se receptioneaza loco furnizor obligaţia efectuării transportului o au unităţile beneficiare, iar pentru produsele care se receptioneaza la centrele de preluare ale unităţilor beneficiare, obligaţia revine unităţilor furnizoare. Unităţile agricole socialiste şi ceilalţi producători agricoli vor primi, de la unităţile cu sarcini de contractare şi de achiziţii, pentru produsele agricole vegetale livrate la fondul de stat, inclusiv cele pentru producerea nutreturilor combinate, cheltuielile de transport, dacă acesta se efectuează direct de la locul de producţie la locul de descărcare, la beneficiar. Cheltuielile de transport se calculează potrivit tarifelor legale în vigoare, corespunzător mijloacelor de transport utilizate. Sumele cuvenite pentru plata transportului produselor sînt scutite de plată impozitelor şi taxelor. Cheltuielile totale de transport pentru produsele preluate la fondul de stat, de către întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, se vor finanta de la bugetul de stat. Cheltuielile de transport pentru cerealele furajere preluate de către întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate sau întreprinderile de contractare, achizitionare şi păstrare a produselor agricole, pentru producerea de nutreturi combinate, de la unităţile socialiste se decontează din sumele cuprinse în preţurile de livrare, iar diferenţa pînă la cheltuielile calculate conform tarifelor în vigoare se acoperă cu prioritate, faţă de celelalte destinaţii, din beneficiile întreprinderilor pentru producerea nutreturilor combinate. Pentru fasole boabe, linte şi naut, unităţile beneficiare vor deconta şi o sumă fixa de 30 lei/tona, produs util, reprezentind cheltuielile de încărcare, descărcare, uzura ambalaje şi retributia insotitorilor. -------

Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.