Acasă › Legislație › Cod

Cod

COD PRACTICA (A) 02/03/2021

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR - MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALEDată: 2021-03-02ID legislatie.just.ro: 245311
COD PRACTICA (A) 02/03/2021 CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 754 bis din 3 august 2021 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 333/165/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 3 august 2021. 1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole și Programele de acțiune Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă utilizarea ca sursă de apă potabilă, reprezintă un principal element economic și de recreere. Rețeaua de râuri, lacuri și zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de rețeaua hidrografică de suprafață, care drenează în acesta și care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole. a) Surse de poluare Poluarea din activități agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză). Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafață și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare, care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.). Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de: – Dejecții animale semilichide și lichide; ... – Gunoi de grajd sub formă solidă; ... – Efluenți din silozuri; ... – Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; ... – Scurgeri din depozite de îngrășăminte chimice și organice. ... Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe căi. Activitățile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienți (azot și fosfor) către corpurile de apă de suprafață și/sau subterane. Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). ... b) Efecte Dejecțiile lichide, semi-lichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din aceste substanțe poate avea consecințe grave asupra calității apei din corpul de apă respectiv și din corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafață îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: – Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; ... – Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor; ... – Diminuarea limpezimii apei; ... – Pierderea biodiversității; ... – Diminuarea valorii economice și de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit și turism); ... – Creșterea costurilor în instalațiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor și toxinelor. ... Efectul principal al poluării cu nitrați a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilității apei. În România procentul populației care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ. Consumul de apă poluată cu nitrați determină apariția intoxicației acute la grupa de vârstă sugar - copil mic (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut). În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitrați poate determina intoxicația cronică, asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene și teratogene. Femeile gravide expuse intoxicației cu nitrați pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluției sarcinii, sau pot da naștere copiilor cu malformații, datorită efectului mutagen/teratogen. Prin fierberea apei, nitrații nu sunt eliminați ... c) Cadrul legislativ Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, denumită în continuare "Directiva Cadru Apă", transpusă prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare reprezintă principalul act normativ al cărui obiectiv principal este legat de calitatea apei, accentul fiind pus pe atingerea stării «bune» de calitate a apelor. Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, denumită în continuare "Directiva Nitrați", a fost transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, având ca obiective reducerea poluării apelor cauzată de nitrații proveniți din agricultură și prevenirea acestui tip de poluare. În conformitate cu prevederile Directivei Nitrați, se elaborează: – un Cod de Bune Practici Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pentru uzul fermierilor - ce poate fi pus în aplicare în mod voluntar; ... – un Program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole care se aplică obligatoriu la nivel național. ... ... ... 1. Descrierea generală a principiilor de stabilire a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole cu modificările și completările ulterioare, criteriile utilizate pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil să fie afectate de poluarea cu nitrați din surse agricole sunt următoarele: ● Dacă apele dulci de suprafață, utilizate sau care în perspectivă vor fi utilizate ca sursă de apă potabilă, conțin sau sunt susceptibile să conțină concentrații de nitrați mai mari de 50 mg NO(3)/l dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele subterane ce conțin sau sunt susceptibile să conțină concentrații de nitrați mai mari decât limita maximă admisibilă de 50 mg/l, dacă nu se iau măsuri de protecție; ● Apele dulci din lacurile naturale sau din alte surse de apă dulce (lacuri de acumulare, canale), ape costiere și marine sunt eutrofe sau pot deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se iau măsuri de protecție. Potrivit art. 3 alin. (5) din Directiva Nitrați, statele membre care hotărăsc să aplice la nivelul întregului teritoriu un program de acțiune sunt scutite de a desemna zone vulnerabile la nitrați. Având în vedere criteriile de protecție a apelor, inclusiv principiul prevenției, care se aplică la nivelul Uniunii Europene în baza Directivei Nitrați (art. 1 prevede reducerea și prevenirea poluării cu nitrați) și ținând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că aproape toate resursele naționale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României. Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor Directivei Nitrați și constituie o excepție de la obligația desemnării/redesemnării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole. Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitrați. Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole nr. 221983/GC/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acțiune la nivel național, are ca obiectiv principal reducerea și prevenirea poluării apelor cu nitrați din surse agricole și a eutrofizării apelor de suprafață în conformitate cu prevederile Directivei Nitrați și în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă în ceea ce privește atingerea stării bune a tuturor apelor. ... 2. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafață) În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată unui segment mult mai redus și mai selectiv de piață, o importanță majoră o reprezintă orientările spre o agricultură durabilă. Stabilirea regimului de nutriție a plantelor constituie o prerogativă din perspectiva evaluării dozelor de fertilizanți care să asigure un optim al nutriției și dezvoltării plantelor. Un îngrășământ poate fi un produs natural sau de sinteză (chimic), de natură organică sau/și minerală, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafață, sau foliar în scopul sporirii fertilității solului și asigurării unei dezvoltări și creșteri normale a plantelor. O clasificare a produselor fertilizante este prezentată în Anexa 2 . Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului acvatic. În ceea ce privește poluarea difuză cu nitrați a apelor, se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde în principal de regimul precipitațiilor, de tipul de sol, de stratul cuprins între baza solului și apa freatică, de pantă și de vegetație. Transportul substanțelor conținute în îngrășăminte către apele de suprafață se face prin procesele specifice de curgere a apei la suprafața solului - favorizate de pantă și de lipsa vegetației. În general aceste procese apar la precipitații intense, topirea bruscă a zăpezii sau atunci când conținutul de apă din sol este între capacitatea de câmp și saturație. În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic (în special în cazul solurilor nisipoase sau unde nivelul freatic este ridicat). Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. ... b) Îngrășăminte chimice Îngrășămintele chimice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în general, cu ușurință (exceptând azotatul de amoniu), iar administrarea lor se poate face mecanizat cu mare precizie, atât cu mijloace terestre cât și aeriene. Îngrășămintele cu azot prezintă o mare solubilitate și au calitatea de a asigura nutrienții necesari plantelor într-o formă care să permită absorbția lor directă și ușoară. Un alt avantaj important al îngrășămintelor chimice este acela că permit asocierea și aplicarea lor împreună cu cele organice sau îngrășămintele verzi. Îngrășămintele cu fosfor prezintă solubilitate mult mai redusă (10 - 20% în primul an de la aplicare în cazul fosforului și 30 - 40% pentru potasiu), acumulându-se în formațiunile minerale coloidale ale solului, fiind apoi blocate sub formă de fosfați greu solubili de calciu, magneziu, fier și aluminiu. În conformitate cu legislația națională, în agricultura din România se utilizează numai îngrășămintele cu marcajul (EC) produse în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, privind îngrășămintele, cu modificările și completările ulterioare, sau autorizate în România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http://www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrășămintele minerale cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în timp în apele subterane și de suprafață. Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din sol este în mare parte absorbită de către rădăcinile plantelor; cantitatea antrenată prin mișcarea apei în straturile mai profunde ale solului este foarte redusă. Cunoscând aceste particularități ale îngrășămintelor chimice (N și P) se poate aprecia că: ● riscul de poluare a apelor subterane cu fosfați este foarte limitat deoarece fosforul are o mobilitate redusă. O excepție o reprezintă situația în care îngrășămintele de acest tip sunt utilizate necorespunzător, în doze excesive, an de an, pe soluri nisipoase, foarte permeabile, care permit trecerea particulelor de îngrășăminte fără să le adsoarbă; ● riscul de poluare a apelor de suprafață cu fosfați este ridicat în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul și acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfați în apele de suprafață; ● riscul de poluare cu nitrați este mare din cauza solubilității lor ridicate în apa din sol și a ușurinței cu care sunt transportați în adâncime cu apele de percolare. Utilizând un bilanț simplificat al nutrienților, se realizează adaptarea administrării în câmp a îngrășămintelor, atât la nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetație (ce necesită cantități și tipuri diferite de nutrienți, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât și la condițiile meteorologice, care au influență decisivă asupra nitrificării amoniului și a solubilizării nitraților. Administrarea fracționată a îngrășămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte, evitând riscul de fitotoxicitate și de creștere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetație cu elementul nutritiv respectiv și o valorificare mai bună a elementelor nutritive. O cerință a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășăminte chimice sau organice și să cunoască foarte bine condițiile și perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoștințe, alături de evaluarea corectă a cantităților de nitrați din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrășăminte și valoarea producției obținute, în condiții de protecție a mediului. ... c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) Producția animalieră se dezvoltă în gospodării individuale și în ferme mari de creștere a animalelor. O consecință importantă constă în acumularea în cantități mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrășăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. Agricultura românească, chiar la mai mult de 10 ani de la aderare, a rămas duală, fermele mici/gospodăriile coexistând cu fermele mari, intensive, chiar dacă numărul de animale în gospodării are o tendință descrescătoare, creșterea numărului de animale evidențiindu-se mai ales în fermele mari și foarte mari. Încărcarea resurselor de apă cu nutrienți proveniți din deversările dejecțiilor de la fermele de animale este o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a unor facilități de stocare defecte, cât și a nerespectării legislației în vigoare privind apa și protecția mediului. În cazul fermelor mici/gospodăriilor, principala problemă provine din nevoia de conștientizare cu privire la rolul de poluant al gunoiului de grajd, stocat sau aplicat necorespunzător asupra apei. Producătorii agricoli din sectorul vegetal pot beneficia de îngrășămintele organice în detrimentul îngrășămintelor chimice, care sunt mai puțin accesibile datorită prețurilor ridicate. Acest îngrășământ organic este ieftin și la îndemâna fiecărui producător agricol și în plus, poate fi completat cu îngrășăminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienți pentru culturile agricole, în funcție de potențialul existent al solului. Dezvoltarea și concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calității apelor din multiple cauze, cum ar fi: ● densitatea mare a animalelor în raport cu suprafața agricolă aferentă sectorului zootehnic; ● concentrare și amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafață, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafață, ori pe terenuri în pantă; ● modul defectuos de stocare și scurgere a efluenților, conducând la contaminarea solului și a apei cu nitrați și metale grele; ● desfășurarea unor practici greșite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.) Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activității bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric și amoniacal. Principalul factor de evoluție spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcție de valoarea raportului C/N. Îngrășămintele organice cu un raport C/N scăzut (< 15) cum sunt dejecțiile fără așternut de paie, evoluează rapid (nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrășămintele cu raport C/N ridicat (> 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și de natura dejecțiilor. ... d) Principii generale de fertilizare echilibrată În acord cu necesitățile și legislația pentru protecția calității apei, fertilizarea trebuie efectuată în regim controlat, în așa fel încât să se asigure, pe cât posibil, utilizarea optimă de către plantele cultivate a nutrienților deja existenți în sol și a celor proveniți din îngrășămintele chimice și organice aplicate. Este considerată o bună practică agricolă adaptarea fertilizării și a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole și la însușirile solului. Evaluarea necesarului de nutrienți se face în funcție de rezerva de nutrienți a solului, de condițiile climatice locale, precum și de cantitatea și calitatea producției prognozate. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte chimice și organice trebuie să fie în acord cu următoarele principii: ● Aplicarea se face doar în perioada de vegetație activă. Fertilizarea aplicată în perioadele de repaus vegetativ conduce la pierderi importante de nutrienți în apele de suprafață și în pânza freatică, implicit la poluarea acestora cu nitrați; ● Punerea la dispoziție, pe toată perioada de vegetație, o serie de nutrienți minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor și molibden), în cantități și proporții adecvate pentru ca o cultură să producă la un nivel cantitativ și calitativ corespunzător potențialului acesteia; ● Mecanismele implicării și participării nutrienților în procesele fiziologice din plante sunt aceleași, indiferent de proveniența acestora (din surse naturale sau din îngrășăminte chimice); ● Cerințele cantitative de nutrienți minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată și condițiile climatice; ● Solul este principala sursă de apă și de nutrienți pentru plante; ● Capacitatea solului de a furniza nutrienții necesari plantelor variază în funcție de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; ● Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dacă tehnologiile de cultură sunt incorecte sau, din contră, poate crește dacă este cultivat într-o manieră care ameliorează însușirile lui chimice, fizice și biologice; ● Un sol cu fertilitate și productivitate naturală bună se poate deprecia prin sărăcirea în unul sau mai mulți nutrienți sau prin degradarea unor proprietăți sau poate fi distrus în totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate naturală scăzută poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care împiedică creșterea și dezvoltarea normală a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrienți ș.a.); Numai o agricultură de înaltă tehnicitate, care conservă și ameliorează fertilitatea solului și potențialul său productiv este capabilă să asigure sustenabilitatea sistemelor de cultură și să protejeze calitatea mediului ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui productive; ● Îngrășămintele au o eficiență agronomică ridicată și un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în doze optime, corelate cu nivelul producției scontate și cu nutrienții biodisponibili din rezerva solului; ● Îngrășămintele chimice trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficiență agronomică ridicată și o protecție a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; ● Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico-științifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: ● ce fel de nutrienți trebuie aplicați în sol și/sau la o anumită cultură? ● care sunt cantitățile adecvate din acești nutrienți? ● ce tip de îngrășământ este indicat a fi utilizat ținând cont de condițiile de sol, de climă și particularitățile culturii? ● care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare? ● care sunt tehnicile de aplicare pentru a obține o eficacitate sporită în asigurarea culturii cu nutrienții necesari? Azotul este prin excelență un nutrient specific plantelor și în consecință se regăsește în cantități diferite în îngrășămintele organice naturale, în special sub formă de proteine provenite din dejecțiile animalelor. Datorită particularităților lui de comportare geochimică, este greu de gestionat atât în monocultură cât și în asolamente. De asemenea, este greu de determinat cu suficientă precizie cantitatea de azot necesară pentru o anumită cultură de-a lungul perioadei de vegetație activă, respectiv de calculat doza de îngrășământ cu azot de aplicat pentru fertilizare. Datorită specificității comportamentului azotului în sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață. Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectuoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin: ● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum etc.) în rotația culturilor agricole; ● înlocuirea și eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puțin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienți; ● utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiții de lucrabilitate și traficabilitate improprii, care provoacă distrugerea stării structurale a solului și intensificarea proceselor de degradare fizică prin compactare, crustificare, eroziune de suprafață; ● neglijarea lucrărilor ameliorative și hidroameliorative și accentuarea/intensificarea unor procese negative grave, cum sunt excesul de umiditate și eroziunea. ... ... 3.1. Îngrășăminte cu azot a) Dinamica în sol a principalelor forme de azot (organic și chimic) Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot, prin trecerea azotului dintr-o formă chimică într-alta, se poate solda, de cele mai multe ori, cu pierderi de azot chimic asimilabil și cu modificări de reacție a solului, de natură să reducă eficiența acestor îngrășăminte. Ele pot fi antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arabil al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Figura 3.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole Figura 3.2. Surse de poluare cu nitrați pentru apa freatică (apa din fântâni). Începând cu imaginea din colțul stânga sus: Depozite temporare de gunoi de grajd; Depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Efluenți din siloz; Depozitarea gunoiului de grajd; Împrăștierea gunoiului de grajd pe teren; Fertilizarea chimică a terenurilor agricole; Condiții improprii de sanitație (latrine, absența canalizării), Aruncarea necontrolată a gunoiului. Figura 3.3. Surse de poluare cu nitrați pentru apele de suprafață (râuri, lacuri, bălți). Începând cu imaginea din colțul stânga sus: Din pânza de apă freatică; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd în grămezi în absența oricărui sistem de prevenire a scurgerilor; Scurgeri pe pantă a efluenților din siloz; Scurgeri din depozitarea gunoiului de grajd și din apele uzate de la fermele animale; Scurgeri pe pante în urma împrăștierii gunoiului de grajd pe teren; Scurgeri pe pante în urma fertilizării chimice a terenurilor agricole; Scurgeri pe pantă din depozite temporare de gunoi de grajd; Scurgeri provenite de la aruncarea necontrolată a gunoiului. ... b) Tipuri de îngrășăminte chimice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Tipurile principale de îngrășăminte chimice cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot); ● Îngrășăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrășăminte cu azot organic și mineral; Descrierea principalelor îngrășăminte din fiecare categorie este prezentată în Anexa 3 . ... c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt: gunoiul de grajd (care se poate folosi parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Bălegarul este format din balega și urina animalelor precum și așternutul lor după ce acestea au fermentat în platforma de bălegar. Bălegarul aduce în sol toate substanțele hrănitoare de care plantele au nevoie, fiindcă el provine tocmai din descompunerea resturilor de plante. El dă sporuri de recoltă la toate culturile, dar cele mai mari sporuri le dă la plantele prășitoare, care îl folosesc o perioadă mai lungă de timp. Calitatea bălegarului depinde de balega și de felul așternutului din grajd, din care este format și de felul cum este pregătit. Bălegarul de cal este mai afânat, cel de vite cornute (vaci, boi, etc.) este mai apos și mai sărac în materii nutritive. Bălegarul de oi este mai concentrat, mai bogat în materii nutritive și mai uscat. Porcii dau bălegar sărac și apos. Calitatea bălegarului depinde și de vârsta animalului. Animalele tinere, care sunt în creștere, rețin în corpul lor o cantitate mai mare din proteinele pe care le consumă, deci bălegarul lor este mai sărac în azot. Animalele mature dau un bălegar mai concentrat în azot. De asemenea, animalele hrănite bine dau un bălegar mai bun decât animalele care au primit o hrană slabă. Așternutul pe care-l primesc zilnic animalele influențează și el calitatea bălegarului. În mod obișnuit se folosesc ca așternut paiele de grâu sau de orz. Se pot folosi și cele de ovăz sau de mazăre, dar acestea pot fi întrebuințate mai cu folos pentru nutreț. În regiunile de munte se poate înlocui așternutul de paie cu așternut de frunze uscate sau de turbă. Așternutul absoarbe umezeala din bălegar și urina animalelor. Pentru a mări capacitatea de absorbție a paielor este bine să se pună ca așternut paie tocate sau amestecate cu pleavă. În felul acesta, 100 kg de paie pot să absoarbă 200-230 l de urină. În sistemele gospodărești de creștere, în timpul în care animalele stau în grajd produc, în medie, următoarele cantități de bălegar proaspăt, cu așternut cu tot, pe zi: o vită cornută - 45 kg, un cal - 28 kg, un porc - 7 kg, o oaie - 3 kg. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Gunoiul de grajd sau bălegarul este un îngrășământ organic complet, conținând toate elementele nutritive necesare plantei. Compoziția chimică a gunoiului de diferite proveniențe este prezentată în tabelul 3.1: Tabel 3.1 Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe Tipul de gunoi Compoziția chimică (%) Apă Materii organice N P₂O₅ K₂O CaO Gunoi proaspăt 75 21 0,50 0,25 0,60 0,35 Gunoi de cabaline 71 25 0,58 0,28 0,63 0,21 Gunoi de bovine 77 20 0,45 0,23 0,50 0,40 Gunoi de ovine 64 31 0,83 0,23 0,67 0,33 Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18 Gunoi fermentat 3 - 4 luni 77 17 0,55 0,25 0,70 0,70 Gunoi fermentat complet (mraniță) 79 14 0,98 0,58 0,90 0,88 Tabel 3.2 Compoziția chimică a urinei (valori medii) Specia de la care provine Compoziția chimică (%) Cantitatea de urină ce se poate colecta de la un animal (litri/an) N P₂O₅ K₂O Cabaline 0,5 - 1,6 Urme 0,6 - 1,8 800 - 1200 Bovine 0,2 - 1,0 Urme 0,2 - 1,0 2000 - 3000 Porcine 0,4 - 0,5 0,05 - 0,07 0,8 - 1,0 500 - 900 Bălegarul poate fi întrebuințat pe toate tipurile de sol, atât pe cele din regiunile umede și reci, cât și pe cele din regiunile calde și secetoase, pe nisipuri, sărături etc. Solurile din regiunile reci și umede, îngrășate cu bălegar mai puțin fermentat, devin mai bogate în substanțe organice (humus), mai afânate. Structura lor devine mai stabilă, mai bună și în felul acesta fertilitatea lor crește. Solurile din regiunile calde și secetoase, îngrășate cu bălegar mai bine fermentat, dar în cantități mai mici și îngropat mai adânc, pentru a avea umezeala necesară descompunerii, dau la rândul lor sporuri însemnate de recoltă. Solurile nisipoase, care pierd repede apa și se încălzesc mai mult, odată îngrășate cu bălegar rețin mai bine apa și devin mai reavăne. Câteva dintre cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt redate în cele ce urmează: ● conține întregul complex de nutrienți necesar plantelor cultivate; ● este considerat un îngrășământ universal, corespunzător pentru toate plantele de cultură și pe toate tipurile de sol. Se folosește cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele ușoare (nisipoase) la care le îmbunătățește caracteristicile de reținere a apei; ● procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la așternut, astfel că nitrații sunt eliberați treptat; ● odată introduse în sol, contribuie la îmbunătățirea stării structurale, la creșterea capacității calorice, a rezervelor accesibile de apă; ● are o acțiune benefică asupra activității macro și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Pentru o utilizare eficientă a gunoiului de grajd, se recomandă să se țină seama de următoarele considerente: ● cu cât bălegarul se dă solului mai aproape de data semănatului, cu atât el trebuie să fie mai bine fermentat; ● cu cât regiunea este mai secetoasă, cu atât bălegarul trebuie să fie mai bine fermentat și se va da în cantități mai mici, mai des (chiar în fiecare an) și se va îngropa mai adânc; ● pe solurile grele bălegarul se dă în cantități mai mari și mai puțin fermentat, se încorporează mai la suprafață și la intervale mai mari (4-5 ani). Urina este considerată de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogată îndeosebi în azot și potasiu. Se utilizează urina din adăposturile zootehnice, nereținută de așternutul folosit, colectată și păstrată cu sau fără fermentare în bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot. Mustul de gunoi este colectat în platformele special amenajate pentru stocarea și fermentarea gunoiului, prin acumulare în bazine de colectare, recomandabil închise. În tabelul 3.3 este prezentată compoziția chimică a acestui îngrășământ: Tabel 3.3 Compoziția chimică a mustului de gunoi Compoziția chimică (%) Cantitatea (litri) produsă la o tonă gunoi fermentat N P₂O₅ K₂O 0,2 - 0,4 0,03 - 0,06 0,3 - 0,6 52 - 54 Dejecțiile fluide, numite și tulbureală, se obțin prin colectarea materialului rezultat din spălarea grajdurilor folosind cantități mici de apă (în proporție de 1/2 - 1/3 dejecții față de apă). Compoziția chimică a dejecțiilor lichide diferă în funcție de specia de la care provine, de tipul și cantitatea așternutului, gradul de diluție etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate în tabelul 3.4: Tabel 3.4 Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Compoziția chimică (%) N P₂O₅ K₂O 4 - 15 0,4 - 1,9 0,01 - 0,07 0,5 - 2,2 Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă. Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conținut de substanță uscată de max. 15% și sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate în timpul administrării. Administrate în timpul vegetației, au o acțiune rapidă, fiind disponibile imediat nevoilor plantelor, cu efecte deosebit de favorabile asupra creșterii. Mranița rezultă din fermentarea aproape completă a gunoiului. Este un îngrășământ foarte eficient care se folosește în mod deosebit în legumicultură, în răsadnițe, sere și în câmp. Compoziția chimică medie este următoarea: 14% materii organice, 0,98% N, 0,58% P(2)O(5), 0,90% K(2)O, 0,88% CaO. Pentru încadrarea în cerințele de a nu se aplica mai mult de 170 kg N din surse organice, cantitatea care se utilizează la hectar nu poate depăși 17 t/an. Compostul se obține prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleavă, resturi de buruieni și de leguminoase, nutrețuri depreciate, oase, pene, resturi alimentare, etc.), la care se adaugă uneori substanțe minerale (var, cenușă etc.). Strânse în grămezi, aceste resturi se udă din când în când pentru a favoriza procesul fermentării. Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole în cantități de 15 - 25 tone la hectar. Spre deosebire de gunoiul de grajd, care are o acțiune rapidă, în cazul compostului, efectul se face simțit numai pentru 1 - 2 ani. Îngrășămintele verzi sunt constituite din anumite plante care se cultivă în scopul încorporării lor în sol odată cu lucrările de bază. Plantele folosite ca îngrășământ verde trebuie să producă o masă vegetală cât mai bogată, într-un timp cât mai scurt și să nu fie pretențioase față de sol. Plantele utilizate în acest scop sunt în majoritate leguminoase (lupin, mazăre, măzăriche, sulfină, etc.), însă pot fi folosite și alte plante, ca de exemplu secara, floarea soarelui, rapița, muștarul și altele. Aceste plante pot fi utilizate singure sau în amestec de mai multe specii, pentru a produce un îngrășământ mai complex. O modalitate eficientă de obținere și utilizare a acestora o constituie practicarea culturilor ascunse. Efectele acestui tip de îngrășământ se apropie foarte mult de acel al gunoiului animalier, având acțiune favorabilă asupra activității florei și faunei solului, pe o perioadă de timp de 2 - 3 ani și în plus, ameliorând proprietățile fizico-chimice ale solului. După modul obținerii lor, îngrășămintele verzi pot fi: îngrășăminte verzi în cultură pură, când constituie cultura de bază și ocupă terenul întreaga perioadă de vegetație; îngrășăminte verzi constituite într-o cultură intermediară (cultură ascunsă, cultură în miriște și cultură de toamnă); îngrășăminte verzi sub formă de masă cosită (ca mulci vegetal). Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență mai mare pe soluri sărace în materie organică (soluri podzolice și nisipoase). ... ... 3.2. Îngrășăminte complexe și mixte Îngrășămintele de tipul complexe (cu caracteristici fizico-chimice omogene) și respectiv mixte (de amestec) reprezintă produse ce conțin două sau mai multe elemente nutritive cu/fără microelemente care prezintă interes pentru fertilizarea de bază a culturilor agricole ( Anexa 8 ). Fabricarea lor s-a impus datorită dezvoltării tehnologice și necesității practice de aplicare concomitentă a două sau mai multe elemente nutritive și de reducere a cheltuielilor pe unitatea de substanță activă utilizată, de transport, depozitare și de fertilizare. În același timp, aplicarea unor cantități mai mici de substanță fizică prin creșterea concentrației în substanță activă asigură reducerea timpului și costurilor cu activitățile de fertilizare în cadrul tehnologiilor agricole. Cele mai uzuale îngrășăminte chimice, clasice, folosite curent în practica agricolă, în fertilizările de bază, sunt prezentate în tabelul 3. Tabel 3.5 Compoziția chimică pentru câteva îngrășăminte clasice utilizate în fertilizarea de bază ÎNGRĂȘĂMÂNT N (%) P₂O₅ (%) K₂O (%) Îngrășăminte cu azot 1. Sulfatul de amoniu (NH₄)₂SO₄ 21 2. Azotatul de calciu Ca(NO₃)₂ 16 3. Azotatul de amoniu NH₄NO₃ 34 4. Azotatul de calciu și amoniu NH₄NO₃ + CaCO₃ (CAN) 27 5. Uree CO(NH₂)₂ 46 Îngrășăminte cu fosfor 1. Superfosfatul simplu (SSP), CaH₄(PO₄)₂+ CaHPO₄ 2H₂O 16 - 18 2. Triplu superfosfatul (TSP), Ca(H₂PO₄)₂+ CaHPO₄ 46 3. Roca fosfatică (PR), activată sau nu 22 - 40 4. Fosfat diamoniacal (DAP) 18 46 5. Fosfat monoamoniacal (MAP) 11 48 Îngrășăminte cu potasiu 1. Clorura de potasiu (MOP), KCl 60 2. Sulfatul de potasiu (SOP), K₂SO₄ 50 3. Azotatul de potasiu, KNO₃ 13 44 Îngrășăminte complexe 1. NPK 15 15 15 2. NPK 17 17 17 3. NPK 22 22 11 Posibilitățile de amestec a îngrășămintelor în vederea utilizării acestora în fertilizarea de bază sau cea fazială sunt prezentate în anexa 7 . Recomandări privind utilizarea îngrășămintelor chimice în funcție de reacția solului și metoda de aplicare sunt precizate în tabelele 3.5 și 3.6 Tabel 3.5. Ordinea în care trebuie selectate și aplicate îngrășămintele chimice în funcție de reacția solului, felul aplicării, epoca și metoda de introducere a lor în sol Felul aplicării, epoca, modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor Tipul/sortimentul de îngrășăminte Azotat de amoniu Nitrocalcar Uree Sulfat de amoniu Complex 16:48:0; 10:40:0 Complex 20:20:0 Complex 15:15:15 Superfosfat concentrat Superfosfat simplu Sare potasică 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: • soluri acide cu pH < 6,5; 3 1 2 3 1 2 1 1 2 2 • soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5; 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 • soluri alcaline cu pH > 7,5. 1 3 2 1 2 1 2 2 1 2 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme: • soluri acide; 1 1 2 4 - 3 - - - - • soluri neutre; 1 2 2 3 - 3 - - - - • soluri alcaline. Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în perioada dintre împăiere și înflorire pentru creșterea procentului de proteină în bob: • soluri acide; 1 1 2 4 - 4 - - - - • soluri neutre; 1 2 2 3 - 4 - - - - • soluri alcaline. 1 4 3 2 - 4 - - - - Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: • soluri acide; 2 1 1 3 2 2 2 - - - • soluri neutre; 1 2 2 1 3 2 3 - - - • soluri alcaline. 1 3 2 1 3 2 3 - - - Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare: • soluri acide; - - - - 1 2 1 1+N* 2+N* - • soluri neutre; - - - 1+P 3 1 2 2+N 1+N - • soluri alcaline. - - - 1+P 3 1 2 2+N 1+N - Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare: • soluri acide; 2 1 2 3 - 2 - - - - • soluri neutre; 1 2 2 1 - 2 - - - - • soluri alcaline. 1 3 2 1 - 1 - - - - Aplicarea după coase, urmată de irigație: • soluri acide; 2 1 2 3 - 2 - - - - • soluri neutre; 1 2 2 1 - 2 - - - - • soluri alcaline. 1 3 3 1 - 2 - - - - Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune (pe toate solurile). Idem cu apa de irigație pe brazde. 2 4 1 3 - - - - - - - - 3 - - - - - - - 4 Aplicarea după coase fără irigație: • soluri acide; 2 1 3 2 - 2 - - - - • soluri neutre; 1 2 4 1 - 2 - - - - 1 = cele care trebuie preferate în primul rând; 4 = cele care trebuie aplicate în ultimul rând; – = nu se aplică în mod obișnuit ... *) = Îngrășământ fosfatic în amestec cu o sare de amoniu (sulfat sau azotat de amoniu) Tabel 3.6 Ordinea în care pot fi preferate pentru diferite aplicări îngrășămintele chimice Felul aplicării, epoca și modul de introducere a îngrășămintelor în sol și reacția solurilor Îngrășăminte Amoniac Soluții de tip azotat Uree cu sulf Fosfat de uree 17:44:0 Soluții de polifosfați de amoniu 10:24:0 Nitrofosfați**) 32:0:0 37:0:0 41:0:0 2:1 1:1 1:2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea de bază, introducere cu plugul: - soluri acide cu pH < 6,5; 1 2 1*(a) 1*(a) 3 1 1 4 3 1-2 - soluri neutre cu pH = 6,5 - 7,5; 1 1 2 3 1 2 1 2-3 2-3 2 - soluri alcaline cu pH > 7,5 2 1 3 4 1 3 2 2-3 2-3 3 Aplicarea suplimentară la cereale de toamnă în ferestrele iernii sau primăvara devreme: - (4) (4) - 4 - - 2-3 3-4 - - soluri acide; - *2 *2 - 4 - - 2-3 3-4 - - soluri neutre; - (4) (4) - 4 - - 2-3 3-4 - - soluri alcaline. (4) (4) Aplicarea la pregătirea patului germinativ pentru culturi de primăvară; introducerea în sol prin discuire: - soluri acide; 1 2 1*(a) 1*(a) 3 2 2 1-2 2-3 3-4 - soluri neutre; 2 1 2 3 2 3 2-3 1-2 2-3 3-4 - soluri alcaline. 2 1 3 4 1 4 3-4 2-3 3-4 3-4 Aplicarea localizată în benzi la semănatul plantelor prășitoare: - soluri acide; - - - - - 1-2 1 4 3-4 3-4 - soluri neutre; - - - - - 2-3 2 - 4 4 - soluri alcaline. - - - - - 3-4 3 - - - Aplicarea în timpul vegetației cu lucrările de întreținere la prășitoare: - soluri acide; - 3 2*(a) 1*(a) 4 4 3 2 3 4 - soluri neutre; - 2 3 2-3 4 4 3 3 4 - - soluri alcaline. - 1 3 3-4 4 4 3 3 4 - Aplicarea în timpul vegetației cu apa de irigație prin aspersiune - soluri acide; - 2-3 2-1*(c) 2-1*(c) - - 2-3 - - - - soluri neutre; - 2-1 2-3 2-3 - - 2-3 - - - - soluri alcaline - 1-2 2-3 3-4 - - 2-3 - - - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aplicarea la suprafață pe pajiști și fânețe: - soluri acide; - 2*(e) 2*(d) 2*(b) 1-2 2-3 1-2 1-2 1-2 1-2 - soluri neutre; - 3 3 3 2-3 3-4 2-3 2-3 2-3 2-3 - soluri alcaline - 3 3 3 3-4 - 3-4 2-3 2-3 2-3 Aplicarea după coase urmată sau nu de irigație: - soluri acide; - 2-3 3-4*(f) 3-4(f) 4 2-3 1-2 1-2 3-4 4 - soluri neutre; - 1-2 4 4 4 3-4 2-3 1-2 3-4 4 - soluri alcaline - 1 4 4 4 4 3-4 1-2 3-4 4 **) Cifrele indică raportul în care sunt conținute în îngrășământ N și P(2)O(5) *a) Spre a evita pierderi de azot amoniacal, aceste îngrășăminte trebuie introduse în sol la adâncimi mai mari de 5 cm cu mașini speciale. *b) Toamna după încetarea vegetației sau primăvara devreme, înainte de reluarea ei. *c) Datorită amoniacului pe care-l conțin trebuie diluate cu apa de irigație de 3 - 5 mii de ori (0,01 - 0,02% în apa de irigație). *d) Toamna târziu sau primăvara devreme, la temperaturi mai ridicate de +9°C. *e) Idem, toamna sau primăvara, la temperaturi pozitive. *f) Sunt posibile pierderi de NH(3). ... 3.3. Îngrășămintele chimice lichide Fabricarea și folosirea îngrășămintelor lichide reprezintă o realizare importantă în tehnologia modernă a îngrășămintelor. Tehnologiile de fabricare și aplicare diferă major de cele ale îngrășămintelor solide. Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de substanțele active conținute. ( Anexa 9 ) În fiecare categorie de fertilizanți se întâlnesc diferite variante, iar cele cu o compoziție simplă, stabilă pot constitui materii prime pentru sortimentele compuse. În clasa îngrășămintelor compuse se întâlnesc lichidele clare și cele în suspensie. Lichidele clare sunt caracterizate prin concentrații medii de substanță activă, cuprinse între 28 și 33%, suspensiile fiind definite prin concentrații mult mai mari. Îngrășămintele lichide compuse sunt amestecuri de compuși chimici în soluție sau sub formă de soluții, conținând două sau trei elemente nutritive, în diferite proporții N:P, N:K, P:K sau N:P:K. Avantajele îngrășămintelor lichide, în general și a îngrășămintelor lichide concentrate în special, comparativ cu îngrășămintele solide sunt: ● investiții mici pentru instalațiile de fabricare în comparație cu cele de fabricare pentru îngrășăminte solide; ● încorporare rapidă, controlată și uniformă în sol; nu se înregistrează pierderi de elemente nutritive majore și este asigurată flexibilitatea rapoartelor de elemente; ● calități fizice superioare (nu se prăfuiesc, nu se aglomerează); ● flexibilitatea compoziției în funcție de necesități și compatibilitatea cu fungicide, insecticide și microelemente precum și aplicarea lor simultană, conducând la rezultate agronomice superioare îngrășămintelor solide; ● extinderea sortimentelor de îngrășăminte lichide la îngrășăminte chelatice biologice pentru stropirea în picătură; ● realizarea cu ușurință a unui raport dorit între diferitele specii de ioni nutritivi în funcție de cultura și faza de vegetație, agrofond, fertilizări efectuate anterior, cu posibilitatea de a se corecta și carențele existente în microelemente; ● catalizează reacțiile din sol accelerând transformările chimice și microbiene la nivel radicular favorizând creșterea exportului din nutrienți din rezerva asimilabilă a solului; ● mobilizează azotul, fosforul și potasiul din rezerva greu asimilabilă a solului; ● efecte semnificative cantitative, calitative și economice datorită consumurilor reduse de substanțe nutritive, controlabile în etapele tehnologice; ● dozarea, administrarea, încorporarea controlată și uniformă; ● introducerea simultană a mai multor elemente nutritive, după nevoile tehnologiei, culturii și agrofondului; ● eficacitate mare pentru culturile agricole, mai ales în fazele inițiale de creștere a plantelor; ● compatibilitatea cu microelementele și produsele fitosanitare, fapt ce conferă posibilitatea aplicării lor simultane; ● nu sunt toxice, poluante sau corozive, se manipulează, dozează și aplică într-un mod simplu, rapid și eficient cu mijloace terestre, aeriene și sistemele de irigare sau udare cu picătura; ● irigarea și fertilizarea pot fi combinate, obținându-se un aport simultan de apă și elemente nutritive. Dezavantajele îngrășămintelor lichide sunt: ● transportul la distanțe mari de soluție cu conținut variat de substanță activă; ● caracterul sezonier al consumului (are eficiență maximă în perioade cu precipitații reduse); ● pH-ul soluțiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5 - 7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot înregistra pierderi de substanță activă prin volatilizarea amoniacului); ● concentrația în substanță activă (s.a.) limitată de temperatura de cristalizare a soluției și de raportul N:P(2)O(5) în procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac. Conform datelor tehnice existente, eficacitatea îngrășămintelor complexe lichide este cu 15 - 20% mai mare în comparație cu alte îngrășăminte clasice, iar neuniformitatea administrării pe suprafața solului nu este mai mare de 4 - 5%, concomitent cu o asimilare mai bună a substanțelor nutritive de către plante. ... 3.4. Îngrășăminte cu aplicare foliară (extraradiculară) Metodele de aplicare a îngrășămintelor lichide și de asimilare de către plantă a nutrienților au condus la o separare convențională în fertilizanți lichizi: – cu aplicare radiculară, prin înglobare în sol (după/sau concomitent cu lucrările de pregătire ale acestuia), prin injectare în sol, irigare, aspersare, udare prin picurare; ... – cu aplicare foliară, mai exact fiind însă termenul de extraradiculară. ... Rezultatele obținute prin aplicarea extraradiculară nu pot fi însă total delimitate de cele obținute prin utilizarea metodei de fertilizare utilizând sistemele de aspersare și nu pot substitui aplicarea îngrășămintelor radiculare. Dezvoltarea rapidă a metodelor și tehnologiilor de fertilizare utilizând îngrășămintele extraradiculare și a celor lichide s-a datorat atât posibilității de aplicare controlată a acestora în funcție de fazele de vegetație, cultură, agrofond și carențe nutriționale cât și creșterii eficienței indicatorilor privind costurile de fertilizare - rezultate economice. Fertilizanții cu aplicare extraradiculară (foliară) trebuie să reprezinte soluții/amestecuri de compuși chimici omogene, cu proprietatea de a fi total miscibile cu apa, ce conțin macroelemente nutritive esențiale (N, P, K, Ca, Mg), precum și microelemente cu rol semnificativ în desfășurarea proceselor biochimice în metabolismul plantelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Co, S, Mo ș.a.), stabilizate ca și chelați metalici, precum și componente organice de tipul acizilor policarboxilici, surfactanților și fitoregulatorilor. Compoziția unor astfel de fertilizanți trebuie selectată astfel încât să ofere necesarul de macro- și microelemente pentru a echilibra și trata situațiile de stres determinate de creșterea consumului de substanțe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condițiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziția fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată. În dezvoltarea acestor fertilizanți se remarcă introducerea în matricea de tip NPK a unor cantități reduse de substanțe cu rol fitoregulator, precum: – substanțe chimice de sinteză cu rol fitoregulator; ... – produse derivate din hidrolizate proteice obținute prin scindare chimică, fizică sau enzimatică; ... – extracte din alge sau produse vegetale; ... – produse derivate din hidrolizate de origine vegetală, acizi humici și/sau fulvici și săruri solubile ale acestora; ... – chelați metalici. ... Regulamentul (CE) 2003/2003 al Parlamentului și al Consiliului din 13 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind îngrășămintele, implementat și în România începând cu anul 2007, nu face referire la fertilizanții chimici care au în structură și substanțe organice cu rol fitoregulator. La nivelul Uniunii Europene, țările membre au reglementări proprii în acest domeniu având în vedere că aceste produse se pot adresa și agriculturii ecologice. ... 4. Recomandări cu privire la depozitarea și manipularea îngrășămintelor chimice - norme generale Poluarea mediului înconjurător cu anumiți compuși chimici rezultați în urma aplicării și/sau depozitării necorespunzătoare a îngrășămintelor este în cele mai multe cazuri determinată de neglijența umană. Producătorii agricoli au posibilitatea să cumpere îngrășămintele necesare fertilizării culturilor în orice anotimp al anului, după necesități. Prin urmare, nu ar fi necesar ca ele să fie păstrate în fermă. Însă, în economia de piață, prețurile sunt în continuă creștere și diferențiate în funcție de sezonul de aplicare. Pentru acest motiv, fermierii și companiile de distribuire a îngrășămintelor câștiga când cumpără mai ieftin, în avans. În acest caz, pentru îngrășămintele depozitate și păstrate pentru mai mult timp în depozite special amenajate, se recomandă ca: ● păstrarea îngrășămintelor chimice să se facă în depozite uscate, bine aerisite, la temperaturi scăzute, așezate pe pardoseală impermeabilă; ● depozitele de păstrare să fie construite din materiale neinflamabile, durabile, de preferință cărămidă, acoperite cu țiglă, tablă, situate la o distanță de 30 - 40 m față de alte clădiri și cât mai departe de orice surse de apă; ● grosimea stratului de îngrășământ să fie de cel mult 2 m. Sacii se vor depozita culcați, pentru a evita spargerea lor. În nici un caz nu se va proceda la depozitarea, chiar temporară, sub cerul liber sau șoproane, existând pericolul cert de poluare a apei și solului; ● îngrășămintele chimice să fie livrate și păstrate numai în ambalajele originale, confecționate din materiale impermeabile și durabile, prevăzute cu inscripționări sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul de îngrășământ, compoziția chimică, gradul de solubilitate, data fabricației, termenul de garanție, denumirea și adresa fabricantului, alte recomandări specifice privind transportul, depozitarea și manipularea; ● azotatul de amoniu, care prezintă riscul de aprindere la temperaturi ridicate, în special în perioadele calde, să fie păstrat separat de alte îngrășăminte, produsele petroliere, materialele combustibile și sursele de foc; ● având în vedere că în perioadele umede și reci, umiditatea relativă critică a aerului este peste 90%, majoritatea îngrășămintelor pot absorbi apa din atmosferă, modificându-și starea fizică și în unele cazuri, chiar compoziția; ● îngrășămintele chimice care urmează a fi administrate să nu fie tasate sau aglomerate și să nu depășească umiditatea maxim prescrisă. Dacă în timpul păstrării îngrășămintele s-au tasat sau aglomerat, se va proceda la mărunțirea și apoi la cernerea lor, înainte de aplicare; ● în cazul îngrășămintelor lichide, rezervoarele pentru captarea eventualelor scurgeri să fie făcute lângă depozit și cimentate pentru a evita poluarea apei freatice și apei potabile din puțuri și fântâni. Când rezervoarele sunt pline, soluția trebuie pompată în cisterne și împrăștiată pe terenurile care au nevoie să fie fertilizate; ● să se evite stocarea intermediară a îngrășămintelor în câmp deschis, fără protecție, fiind posibile procese grave de poluare; ● să se adopte măsuri de siguranță maximă în cazul stocării, manipulării și administrării îngrășămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune și să aibă capacitate corespunzătoare; ● la administrarea în câmp să se utilizeze dispozitive speciale, ce împiedică dispersia la vânt, atunci când se lucrează în apropierea unor surse de apă. Nu este permisă spălarea mașinilor de împrăștiat îngrășăminte în râuri, lacuri sau în apropierea puțurilor sau fântânilor cu apă potabilă ... 5. Depozitarea și managementul gunoiului de grajd și a efluenților din exploatațiile agrozootehnice 5.1. Considerații generale privind exploatațiile agro-zootehnice În România coexistă fermele zootehnice moderne cu cele tradiționale, cu diferențe clare din punct de vedere al creșterii animalelor, stocării și procesării dejecțiilor și gunoiului de grajd, precum și a capacității tehnice și financiare de gestionare a acestora. O analiză comparativă a datelor statistice pentru anul 2017 față de cele pentru anul 2007 cu privire la numărul de capete de animale pe tipuri de ferme după mărime (sisteme gospodărești, sisteme medii și sisteme intensive) a relevat o scădere semnificativă a numărului de animale din sistemele gospodărești. Această scădere este balansată doar parțial de creșterea numărului de animale de fermele de dimensiune medie și de sistemele intensive. Avem astfel premize să considerăm că agricultura românească se modernizează treptat, fondurile europene și naționale alocate jucând un rol important în cei 10 ani de la momentul aderării la UE. În acest context, recomandările cu privire la depozitarea și managementul gunoiului de grajd sunt utile atât fermierilor cât și reprezentanților instituțiilor implicate în verificarea conformității respectării Directivei Nitrați. Îngrășămintele organice provenite din exploatațiile agro-zootehnice au o stare fizică și o compoziție foarte variată. Oricare ar fi sistemul de gestionare (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere și prevenire a poluării cu nutrienți. Între producerea lor și momentul aplicării în sol ca îngrășământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienți, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice și pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor și aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de așa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii inițiali. Se recomandă astfel ca gunoiul de grajd compostat să fie împrăștiat înainte de începerea perioadei de interdicție. Se evită astfel acumulări de depozite de gunoi de grajd din care, sub efectul precipitațiilor lichide și solide din sezonul rece, se pot scurge nutrienți. Gestionarea corectă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi individuale (gospodărești) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale, trebuie ca până la transferarea gunoiului de grajd, să-l depoziteze conform (a se vedea în sub-capitolele următoare). De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier și gestionarul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată conform de către fermier. Încă din stadiul de proiectare a fermelor și de construcție a capacităților de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenție prevenirii și protecției mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele: ● amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare și departe de sursele de apă; ● capacitate de stocare suficientă; ● construcție corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranță și protecție; ● condiții de exploatare în siguranță, optime și eficiente; ● căi corespunzătoare de acces; ● protecție împotriva incendiilor; ● protecție împotriva eventualelor scurgeri din hidranți. Capacitatea de stocare este foarte importantă, ea depinzând în principal de speciile de animale deținute, de sistemul de creștere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul și cantitatea de așternut utilizată) și de durata perioadei de interdicție a împrăștierii. Capacitățile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice. ... 5.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 5.2.1. Dejecțiile lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. Depozitarea dejecțiilor în gropi (bazine) amenajate direct în pământ este interzisă. Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de modernizare a celor vechi, ținând cont de numărul animalelor și de modul de transport al dejecțiilor către tancurile, bazinele și platformele de stocare. Trebuie evitată diluția dejecțiilor, acolo unde este posibil, deoarece aceasta determină o valoare fertilizantă imprevizibilă și nevoia unor capacități de stocare mai mari. Totuși, în cazul în care se stochează și efluenții pluviali încărcați cu dejecții (cazul celor colectați din rigolele și șanțurile din jurul platformelor exterioare de odihnă și furajare a animalelor și a platformelor de depozitare a gunoiului de grajd), este necesară o capacitate de stocare suficientă. Stocarea efluenților de la platformele silozurilor este recomandată să se facă împreună cu dejecțiile lichide, caz în care se va lua în calcul și volumul efluenților de siloz la proiectarea capacităților de stocare. Depozitarea dejecțiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile și rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare. În vederea realizării instalațiilor și spațiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiții: ● amplasamentul și zona în care se construiesc se aleg ținând cont de rețeaua hidrografică din vecinătate și de prezența pădurilor; ● să fie situate în apropierea terenurilor agricole; ● să fie proiectate în funcție de numărul existent de animale; ● să asigure etanșeități bune a spațiilor pentru depozitare, a instalațiilor, a rețelelor de pompare și mijloacelor de transport; ● materialele utilizate la construcție să fie corespunzătoare, iar instalațiile să fie fiabile și de calitate. O mare atenție trebuie acordată nămolurilor care provin de la stațiile de epurare a fermelor de creștere a animalelor și păsărilor, care în anumite condiții pot fi surse de nutrienți, dar în același timp pot conține metale grele sau alți componenți toxici, peste limitele maxim admisibile. Amplasarea depozitelor de dejecții nu trebuie stabilită în apropierea unor ape de suprafață sau pe terenuri cu regim freatic de mică adâncime. Se va evita alegerea amplasamentului în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile rășinoase. Riscul degradării și chiar al distrugerii pădurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regulă, prezente tocmai în zonele unde există o concentrare mare a activităților de creștere a păsărilor și animalelor în sistem intensiv. ... 5.2.2. Dejecțiile solide - Gunoiul de grajd Depozitarea gunoiului de grajd este una din cele mai importante faze pentru îmbunătățirea și conservarea caracteristicilor pozitive. Depozitarea se poate face în depozite permanente (recomandat) și în depozite temporare pe terenul pe care urmează a fi împrăștiate - doar în anumite condiții prin care se evită și se previne poluarea cu nutrienți. Depozite permanente Depozitele permanente de gunoi de grajd se fac pentru ferme intensive sau în sistem individual (gospodăresc) și/sau comunal. La construcția depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereți de sprijin și sistem de colectare a efluenților, în special a celor ce se produc în timpul ploilor. Pragurile mai jos stabilite țin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare. Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu mai puțin de 40 UVM, cerințele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluție constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracția lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM. Astfel, în cadrul unei exploatații de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiția ca cerințele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacității ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare). Sistemele de depozitare și compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploatații cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenție pentru fracția lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeței pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare. Astfel, soluțiile constructive pot fi: – Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM; ... – Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluții care asigură impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM și pentru ferme mai mari de 40 UVM; ... Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situațiile! Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare - corelată cu numărul de animale, tipul acestora și durata perioadei de interdicție (plus o lună), să aibă drumuri de acces și să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numărul de animale din fermă, sistemul de creștere al animalelor (cu sau fără așternut) și perioada maximă de stocare determinată de perioada de interdicție pentru aplicarea în teren a gunoiului de grajd. Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiții, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare: – La cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; ... – La cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale și echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci; ... – La distanță de 50 m de cea mai apropiată locuință vecină și sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare; ... – În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătății se pot stabili distanțe de protecție sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcție de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale. ... Amplasarea depozitelor de grajd trebuie să țină cont de prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică: ● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70 - 75%, altfel se usucă și mucegăiește. Acesta se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară. Pentru a-i îmbunătăți compoziția și pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura așezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1 - 2% din masa gunoiului. În cazul în care bălegarul este depozitat pe platforme, toți efluenții rezultați trebuie colectați în vederea stocării. Suprafața platformei se stabilește în funcție de cantitatea de gunoi rezultată de-a lungul perioadei de stocare (perioada de interdicție + 1 lună). Baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca. 1 - 2% spre una din marginile platformei, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Se recomandă ca acesta să fie acoperit, pentru evitarea pierderilor de amoniac. Unde este posibil, se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse din zona de depozitare. Bazinul de colectare trebuie astfel poziționat încât, atunci când este plin, partea de sus a lichidului să fie la cel puțin 0,5 m sub punctul cel mai de jos al platformei, corelat cu lungimea canalului de colectare care trebuie să respecte panta de scurgere. Capacitatea bazinului de colectare se stabilește în funcție de capacitatea platformei, de nivelul precipitațiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) și de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 mc pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt. În cazul unor solicitări de proiectare pentru spații de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerințele relevante prevăzute în standardele de construcție și de prevenirea poluării, conținute în normativele și reglementările în vigoare. Figura 5.1 - Exemplu de sistem pentru stocarea dejecțiilor lichide 1: canal pentru scurgerea dejecțiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecțiilor lichide, 3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecțiilor lichide, 6: ventilație (preluată după Codul de bune practici agricole elaborat de Lituania) Depozite temporare Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd și/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporește riscul de pierdere a nutrienților prin scurgere la suprafață, infiltrare și volatilizare, diminuându-se astfel calitățile de fertilitate și sporind riscul de poluare. Orice depozitare în câmp presupune totuși respectarea unor condiții minime prin care să se evite scurgerea nutrienților în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă. Depozitarea în câmp a gunoiului de grajd și/sau a compostului în vederea unei imediate împrăștieri este permisă, în limitele cantității ce urmează a fi împrăștiată pe terenul pe care a fost adus. În aceste cazuri, gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerințe: ● Fermierul ce depozitează în câmp nu deține mai mult de 8 UVM; ● Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăștiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar; ● Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăși cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafață a terenului (maximum 170 kg N/ha/an); ● Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile și nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicție (se va împrăștia înainte de începerea perioadei de interdicție); ● Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locații diferite; ● Depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică: ● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă; ● La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care poate să fie pus un pat de paie sau alte materii organice; ● La limita depozitului situată la baza pantei terenului se amplasează un strat de paie; ● Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conținut ridicat de nutrienți - în mod deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului; ● Este interzisă realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile. Gunoiul de grajd compostat adus pe câmp trebuie să fi fost compostat pe platforme conforme, iar scopul acestei depozitări este strict legat de acțiunile imediat următoare de împrăștiere și nu ca o alternativă la depozitarea pe o platformă. Depozitarea în câmp este privită ca o excepție, nu ca o regulă, și ea nu trebuie confundată cu simpla aruncare a gunoiului de grajd în afara gospodăriei/fermei din lipsa unor capacități conforme de stocare. ... ... 5.3. Platforme comunale O platformă de gunoi de grajd este o construcție relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton, pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei părți de pereți de beton înalți de aproximativ 2 - 3 m. Pot fi folosite și alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiții mai bune pentru manevrarea utilajelor și garanții împotriva pierderilor accidentale de nutrienți. Rolul platformei este de depozitare temporară, în bune condiții tehnologice și ecologice, a dejecțiilor solide și semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea să fie împrăștiate pe terenurile agricole. În afară de rolul de depozitare, platforma este utilizată și pentru amestecarea și compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil și mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci și pentru răsturnarea gunoiului de grajd așezat în grămezi pentru compostare de dimensiuni asemănătoare. Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condițiile de depozitare individuală nu există, sau nu oferă suficientă siguranță. Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părții deschise a platformei, pentru direcționarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reține toate aceste lichide, precum și precipitațiile ce cad pe suprafața platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi de grajd sau de compost. Dincolo de construcția de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente: ● gard pentru restricționarea accesului; ● tractor cu remorci pentru transportul gunoiului de grajd de la fermieri/transportul compostului în vederea împrăștierii; ● utilaje de încărcare și răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (de ex: încărcător frontal); ● mașină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare; ● cisternă pentru transportul și împrăștierea dejecțiilor lichide; ● mașină de împrăștiat gunoiul de grajd compostat; ● termometre diverse pentru monitorizarea evoluției temperaturii în grămada de compostare; ● utilaje de pompare și de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuție pe terenul agricol a lichidului stocat; ● o anexă ca adăpost și birou pentru administratorul platformei. 5.3.1. Alegerea locației Locația ideală pentru o platformă de gunoi se stabilește după următoarele criterii: – Drepturile de proprietate - platforma ar trebui construită de preferință pe teren aflat la dispoziția primăriei; ... – Acces - platforma ar trebui localizată într-un perimetru ușor accesibil pentru mijloacele de transport obișnuite: camioane, tractoare, căruțe etc. ... – Pentru platformele sistemelor intensive de creștere a animalelor distanța față de locuințe este de 500 m conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației. ... – Suprafața - platforma ar trebui construită pe o suprafață plană și orizontală, în scopul reducerii costurilor de construcție și pentru a facilita managementul ulterior; ... – Riscul de inundație - platforma nu trebuie situată în zonă cu risc de inundație; ... – Apa freatică - platforma nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 m); ... – Distanța față de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau resursă de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală; ... – Distanța față de gospodării/locul de colectare - ar trebui să fie cât mai mică (de maxim 5 km distanță rutieră) pentru diminuarea costurilor de transport. ... ... 5.3.2. Capacitatea necesară Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcție de cantitatea de bălegar și alte resturi menajere organice ce se estimează a fi produsă. În mod obișnuit, materialele vor fi depozitate pe o grosime maximă de aproximativ 1,5 - 2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare mc de material trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5 - 0,75 mp. Luând în calcul și suprafața necesară pentru mutarea/întoarcerea grămezilor de material în timpul procesului de compostare, suprafața totală ar trebui să fie de 1,5 - 2 ori mai mare decât suprafața necesară depozitării efective a gunoiului de grajd. Pentru estimarea spațiului necesar în funcție de numărul de animale, se pot utiliza următoarele valori prezentate în Tabelul 5.1 și preluate din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de fermă" elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuț, M. Mașinistru, A. Greculescu în anul 2010 în cadrul Proiectului "Modernizarea Sistemului de Informare și Cunoaștere în Agricultură" (MAKIS). Prin conversia numărului de animale în Unități Vită Mare (UVM) se standardizează capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienții folosiți în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacității de stocare a dejecțiilor sunt indicați în Tabelul 5.2. Tabel 5.1 Producția de gunoi și capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreținere a animalelor - tabel preluat din Ghidul: "Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de fermă" Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a bovinelor Categoria de animal Sistemul de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi de grajd rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternutul [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare*1) [mc/animal/lună] Stabulație liberă Viței Așternut adânc, boxe colective 1 - 2 Gunoi de grajd solid 6 - 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar, întreținere în grupuri - Dejecții semilichide 7 - 12 0,25 - 0,45 Juninci Așternut adânc 3 - 5 Gunoi de grajd solid 20 - 25 0,75 - 0,95 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 4 Gunoi de grajd solid 20 - 26 0,70 - 0,90 Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 18 - 26 0,65 - 0,95 Tăurași Așternut adânc 3 Gunoi de grajd solid 28 - 38 1,10 - 1,4 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 28 - 40 1,0 - 1,3 Pardoseală grătar - Dejecții semilichide 30 – 40 0.9 – 1.3 Așternut adânc, pardoseală cu auto- curățare cu panta de 8% 2 – 3 Gunoi de grajd solid 28 – 38 1,05 - 1,4 Vaci de lapte Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecație 4 - 5 Gunoi de grajd solid 40 - 50 1,4 - 1,8 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație 3 - 5 Gunoi de grajd solid + dejecții semilichide 30 – 35 10 – 15 1,1 – 1,3 0,3 – 0,5 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurățare 4 - 6 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cușete individuale de odihnă cu așternut, pardoseală de beton în zona de defecație 2 - 3 Gunoi de grajd solid 45 - 50 1,6 - 1,9 Cușete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecație - Dejecții semilichide 40 - 52 1,20 - 1,60 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 - 1,3 Sistem de stabulație legată Viței Așternut adânc (în grup) 1 - 2 Gunoi de grajd 6 - 10 0,25 - 0,40 Pardoseală grătar (în grup) - Dejecții semilichide 7 - 12 0,25 - 0,45 Tăurași Standuri cu așternut 1 - 2 Gunoi de grajd 28 - 35 1,0 - 1,3 Standuri fără așternut, canal acoperit cu grătar - Dejecții semilichide 30 - 40 0,9 - 1,2 Juninci Standuri cu așternut 1 - 2,5 Gunoi de grajd 18 - 23 0,8 - 1,0 Standuri cu așternut, canal acoperit cu grătar - Dejecții semilichide 20 - 27 0,6 - 0,8 Vaci de lapte Standuri cu așternut 2 - 3,5 Gunoi de grajd 45 - 55 1,5 - 1,9 Standuri fără așternut, sistem autocurățare continuă acoperit cu grătare - Dejecții semilichide 40 - 45 1,2 - 1,5 Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM 2 - 5 Gunoi de grajd solid 28 - 33 1,0 - 1,3 *1) Capacitatea fracțiunilor lichide este inclusă. Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a porcinelor Categoria de animal Sistemul de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/lună] Vieri Pardoseală solidă cu așternut 3 - 4 Gunoi de grajd solid 12 - 16 0,5 - 0,7 Scroafe gestante Așternut adânc 2 - 3 Gunoi de grajd solid 10 - 14 0,45 - 0,6 Așternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecație 0,8 - 1,2 Gunoi de grajd solid 12 - 17 0,45 - 0,65 Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecație 0,1 - 0,25 Dejecții semilichide 10 - 15 0,3 - 0,45 Scroafe lactante Pardoseală solidă în zona de odihnă și zona de defecație 4 - 5 Gunoi de grajd solid 14 - 16 0,6 - 0,7 Pardoseală acoperită parțial ori total cu grătar. 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 15 - 20 0,45 - 0,6 Purcei înțărcați Așternut adânc 0,5 - 1 Gunoi de grajd 2 - 3 0,15 - 0,2 Zonă de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație 0,15 - 0,3 Gunoi de grajd 1,5 - 2,5 0,1 - 0,15 Pardoseală acoperită cu grătar 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 1 - 2 0,09 - 0,1 Grăsuni Așternut adânc 1 - 3 Gunoi de grajd 4 - 7 0,25 - 0,35 Zona de odihnă cu așternut, pardoseală solidă în zona de defecație 0,3 - 0,5 Gunoi de grajd 3 - 5 0,2 - 0,4 Pardoseală parțial acoperită cu grătare 0,05 - 0,1 Dejecții semilichide 5 - 8 0,15 - 0,25 Valorile minime pentru capacitățile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcție de cantitatea de așternut folosită, de sistemul de creștere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor, etc. Producția de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreținere a păsărilor Categoria de păsări Sistem de întreținere Așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi Volum dejecții, fără așternut [mc/1.000 păsări/lună] Capacitate de stocare*2) [mc/1.000 păsări/lună] Pui de carne La sol 0,080 Gunoi solid 3,0 3,8 Puicuțe La sol 0,120 Gunoi solid 4,7 5,0 Găini ouătoare În baterii 0,220 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 8,2 8,2 Rațe mature La sol 0,500 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 20,6 22,0 Broileri de rață (sfârșitul îngrășării) Baltă 0,500 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 18,7 18,7 Broileri de rață (sfârșitul îngrășării) La sol 0,500 Gunoi solid 18,7 20,0 Curcani adulți La sol 0,430 Gunoi solid 16,0 18,0 Curcani pentru sacrificare La sol 0,350 Gunoi solid 13,0 14,8 Gâște adulte La sol 0,960 Gunoi solid 36,00 41,0 Broileri de gâscă (sfârșitul îngrășării) Baltă 0,900 Dejecții colectate (nu conțin așternut) 33,0 33,0 La sol 0,900 Gunoi solid 33,0 36,0 *2) Așternutul luat în considerare este de paie. Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a cabalinelor. Categoria de animal Sistemul de adăpost Excremente + așternut [kg/animal/zi] Tipul de gunoi rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/ lună] Mânz peste un an (400 kg) Așternut 17 + 5 kg așternut Bălegar 22 1,0 Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg) Așternut 25 + 5 kg așternut Bălegar 30 1,38 Producția de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreținere a ovinelor Categoria de animal Sistem de adăpost Așternut [kg/animal/zi] Tip de gunoi de grajd rezultat Producția de gunoi, inclusiv așternut [kg/animal/zi] Capacitatea de stocare [mc/animal/lună] Miel de 3,5 luni sau cârlan Așternut 0,3 Bălegar 1,5 0,050 Mioară de 12 luni Așternut 0,4 Bălegar 2,5 0,083 Oaie-mamă, berbec și batal de 12 luni Așternut 0,5 Bălegar 2,8 0,093 Berbec și batal Așternut 0,4 Bălegar 4 0,133 Tabel 5.2 Coeficienții pentru conversia numărului de animale în Unități Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecțiilor - conform Regulamentului (Comisiei) nr. 808/2014 Categoria de animal Coeficientul de conversie Tauri, vaci și alte bovine mai mari de 2 ani 1 Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 Scroafa de reproducție > 50 kg 0,5 Alte porcine 0,3 Ecvide mai mari de 6 luni 1 Ovine și caprine 0,15 Găină ouătoare 0,014 Alte păsări de curte 0,03 ... 5.3.3. Riscuri asociate exploatării platformelor comunale Efectele negative posibile ale operațiunilor de exploatare a platformei sunt: ● Scurgere posibilă a materialelor de pe platforma comunală dacă construcția nu a fost făcută corespunzător; ● Împrăștiere necorespunzătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dacă Codul de bune practici agricole nu este respectat; ● Curățare și management necorespunzător a platformelor comunale; ● Apariția mirosului neplăcut și zgomotului dacă pompele de apă uzată și echipamentele de tratare sunt întreținute necorespunzător; ● Impact potențial asupra corpurilor de apă receptoare dacă calitatea efluenților de apă uzată nu este asigurată; ● Scurgerea din fosele septice și instalațiile sanitare dacă acestea nu sunt întreținute corespunzător; ● Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau periculoase pe platformele comunale (materiale pentru care platforma nu a fost realizată); ● Supra-acumularea materialelor din plastic, sticlă sau alte reziduuri reciclabile pe platforma comunală datorită unor deficiențe ale sistemului de colectare și selectare. Aceste riscuri trebuie anticipate înainte și introduse măsuri de remediere încă din stadiul de proiectare, în timpul activității de planificare și supraveghere a construcției, cât și în timpul operațiilor de utilizare a platformei. Evitarea riscurilor asociate operării se realizarea prin respectarea unor proceduri operaționale, proceduri care pot include un regulament de funcționare, modele de contract între operator și fermieri, modele de registre pentru gestiune, un plan de promovare și conștientizare care să asigure un grad ridicat de colectare a gunoiului de grajd precum și de comercializare/servicii de fertilizare etc. ... ... 5.4. Platforme individuale Locația potrivită pentru spațiile de depozitare trebuie să ia în considerare factori ca accesibilitatea, distanța față de grajduri și locuință, pentru transportul și gestionarea eficientă și confortabilă a gunoiului de grajd, resturilor organice și compostului, cu risc și neplăceri minime pentru fermier și vecini. Pentru o depozitare adecvată și sigură, trebuie asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea necesară va depinde în principal de numărul și speciile de animale deținute, de tipul de bălegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulație - vezi tabelul 5.1) și de durata necesară de stocare. Exploatațiile de bovine ce sunt crescute în sistem "permanent la pășune" trebuie să dețină platformă de gunoi de grajd a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploatație pentru minimum 2 luni. Pentru acest sistem de creștere (permanent pe pășune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce pășunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg/animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depășească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an. Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, durata de stocare a gunoiului în platforma individuală va fi dată de intervalul de timp la care se transportă gunoiul către platforma comunală; Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd atunci perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună. Spațiul de depozitare trebuie așezat pe o suprafață orizontală sau ușor înclinată, de preferință pe un loc mai ridicat (pentru ca apele să nu ajungă pe platformă) și umbrit pentru ca razele soarelui și vânturile să nu usuce prea tare bălegarul. Când este situat la baza unei pante, apa scursă de pe urma precipitațiilor trebuie deviată la distanță de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din șanțuri sau burlane. Dacă spațiul de depozitare este prevăzut cu acoperiș, apa scursă pe acesta trebuie direcționată departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a bălegarului de a nu deveni prea umed și de prevenire a contaminării oricărui flux de apă. Spațiul de depozitare trebuie amenajat la cel puțin 100 m față de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, și la o distanță de minim 10 sau 50 m față de locuințe și aval față de sursele de apă potabilă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare. Pe locul ales se sapă o groapă adâncă de 0,5 m, în formă de dreptunghi. Platforma de bălegar are o lățime de 3-4 m, iar lungimea se stabilește în funcție de suprafața spațiului de depozitare necesar pentru stocarea gunoiului în funcție de numărul de animale și timpul de stocare. Dacă substratul este un sol nisipos sau orice altă suprafață permeabilă, solul trebuie protejat de infiltrații prin aplicarea pe fundul gropii a unui strat de argilă care se tasează. Locul de depozitare va avea o bază din material impermeabil, cu respectarea condițiilor privind realizarea depozitelor permanente prezentate în capitolul 5.2 "Metode de stocare a dejecțiilor". O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltrația și va oferi o suprafață ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu ușurință a gunoiului de grajd. Pereții platformei se pot zidi până la 0,5 m deasupra pământului; bălegarul proaspăt scos din grajd se clădește până la cca. 1,8 - 2,0 m înălțime începând de la fundul platformei. Pereții se construiesc de preferință din scânduri groase (dulapi) sau din lemne rotunde. Nu se recomandă a fi în întregime din zid, pentru a da posibilitatea aerului să pătrundă în masa bălegarului. Alături de platformă se sapă groapa de urină socotind 1 mc de cap de vită mare, 0,75 mc pentru tineret și 0,3 mc pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită și sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploatațiile sub 8 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpata alături de platformă. Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului. Unde este posibil, se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse din zona de depozitare. În jurul spațiului de depozitare se pot planta tufișuri și arbuști în scop decorativ, dar și pentru a produce umbră și protecție împotriva vântului (uscare excesivă). În jurul platformei se vor consolida drumurile de acces, pentru a evita băltirea apei și noroaiele care se formează toamna și primăvara când se scoate bălegarul din platformă. Există două moduri de a conduce fermentarea bălegarului: anaerob și aerob. Fermentarea anaerobă Bălegarul scos din grajd și amestecat cu furca se transportă la platformă, se așează în grămezi care se tasează (se calcă în picioare) pentru a îndepărta o parte din aer. Este bine ca grămezile care se așează zilnic să aibă formă de cub cu latura de cel mult 1 m. După tasare este bine să se pună deasupra un capac de scânduri sau chiar un strat de paie care apără bălegarul de soare, de vânt, oprind pierderea azotului (în special prin emisii de amoniac). În zilele următoare se procedează la fel așezând grămada de bălegar alături de cea din ziua precedentă. În felul acesta se clădește o treime din suprafața platformei. După ce a fost așezat primul strat se clădește deasupra cel de-al doilea strat și astfel înălțimea bălegarului din platformă atinge aproape 2 m. La această înălțime suprafața bălegarului se poate acoperi cu un strat de pământ de 20 cm grosime. După completarea unei treimi din platformă se trece la a doua treime și apoi la a treia, așezându-se bălegarul în același fel. În timpul verii, platforma se udă cu apă sau cu urină, astfel încât bălegarul scos din interiorul platformei să mustească dacă este strâns în mână. Aceasta dovedește că bălegarul are 70 - 75% umiditate, care asigură o fermentare normală. În cazul în care bălegarul este uscat, mucegăiește. Fermentarea bălegarului durează 3 - 4 luni. La sfârșitul fermentării, înălțimea și volumul grămezii de bălegar din platformă scad cu o treime, sau la jumătate dacă fermentarea durează peste 4 - 5 luni. Când se golește platforma, bălegarul se ia în ordinea în care a fost așezat, adică începând cu prima treime a platformei, deoarece fermentarea începe treptat, în ordinea în care bălegarul a fost așezat în platformă. Fermentarea aerobă Fermentarea aerobă este numită și fermentarea la cald. În acest caz, bălegarul se lasă înfoiat când se așează pe platformă, oxidarea este puternică, descompunerea materiei organice se produce cu descărcare mare de căldură. Temperatura se ridică până la 60°. Cu cât bălegarul este mai înfoiat cu atât temperatura este mai ridicată. Când temperatura depășește 55° bălegarul se îndeasă bine pentru a elimina aerul și a încetini fermentația aerobă. Temperatura trebuie menținută ridicată circa 20 de zile în care timp sunt distruse semințele de buruieni. După această perioadă fermentarea decurge ca și în cazul fermentării anaerobe. Gunoiul de grajd și reziduurile menajere organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, și nu vor atrage un număr mare de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale: ● adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într- o proporție de circa 1 la 4; ● amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obținerea unui raport C/N favorabil și a unei consistențe solide dar totuși ușoare; ● produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage muște trebuie acoperite imediat cu alte materiale pentru a împiedica muștele de a depune ouă; ● orice scurgere trebuie colectată și introdusă la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea terenurilor învecinate. În afară de asigurarea capacității necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd și a reziduurilor organice pe perioada când împrăștierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale: ● toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană și apa de suprafață împotriva infiltrațiilor nutrienților și împotriva scurgerilor de efluenți; ● uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cât posibil prin protejarea materialelor împotriva razelor directe ale soarelui; ● toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate pentru înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spațiu pentru dispunerea și răsturnarea grămezilor de compost; ● toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafață, fântâni și alte zone protejate; distanța minimă depinde de tipul de sistem de depozitare; ● toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, în special în timpul căderii precipitațiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide; ● este de preferat ca spațiile de depozitare să fie dotate cu acoperiș pentru a evita spălarea materialelor de către ploile abundente și încetinirea procesului de compostare. ... 5.5. Efluenții din silozuri Efluenții proveniți de la instalațiile de însilozare a furajelor verzi sunt foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoacă grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea peștilor. Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea peștilor. Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare. Cantitățile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitații intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului și de aditivii folosiți. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite și prost impermeabilizate. Acești efluenți, colectați corespunzător, pot fi folosiți la fertilizarea culturilor și în furajarea animalelor. Așa cum s-a menționat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare și sunt necesare unele măsuri, cum ar fi: ● însilozarea furajelor la un conținut de materie uscată de peste 25 % și căptușirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbția efluenților formați (furajele însilozate la un conținut de materie uscată de 18 % produc aproximativ 150 l efluent per tonă. Dacă furajul este uscat până la un conținut de 25 % substanță uscată atunci cantitatea de efluent scade la aproximativ 25 l per tonă); ● silozurile trebuie astfel proiectate și construite încât să asigure protecție contra infiltrațiilor de efluenți; ele trebuie acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitații și trebuie prevăzute cu o podea impermeabilă, ușor înclinată (pantă 2 %) pe care scurgerile de efluent să fie conduse și stocate într-un bazin subteran de capacitate corespunzătoare, rezistent la coroziune acidă; ● pentru silozurile cu o capacitate mai mică de 1500 mc capacitatea minimă a bazinului trebuie să fie de 3 mc la fiecare 150 mc din capacitatea silozului. În perioadele de scurgere maximă a efluentului bazinul trebuie golit zilnic; ● pentru silozurile cu capacitatea peste 1500 mc bazinul trebuie să aibă o capacitate minimă de 30 mc plus 1 mc pentru fiecare 150 mc de capacitate de însilozare peste 1500 mc; ● silozul și bazinul trebuie amplasate la o distanță de minim 50 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; ● înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreținere pentru a asigura etanșeitatea silozului. În plus față de aceste măsuri: ● Nu se supraîncarcă silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolat; ● Când este nevoie, se pompează efluentul colectat în bazinul subteran, într-un bazin suprateran, de capacitate mai mare, în care să fie stocat efluentul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de la animale. Cât timp furajele rămân însilozate, toți efluenții și apa de precipitații de pe acoperișul silozului trebuie colectați și depozitați corespunzător; ● Se monitorizează cu atenție nivelul efluentului din bazin și se golește la intervale de timp regulate. Nu lăsați niciodată ca bazinul să se umple peste nivelul maxim și verificați să nu fie blocate canalele de colectare a efluentului; ● Efluentul de siloz conține nutrienți valoroși care pot suplini până la 15% din necesarul de hrană al porcilor pentru îngrășat. Efluentul trebuie stocat în recipiente corespunzătoare până la utilizarea ca hrană pentru animale; ● Se verifică frecvent starea apelor din vecinătatea silozului în timpul însilozării și timp de o lună după golirea silozului. ... 5.6. Efluenții din siloz balotat În cazul însilozării în baloți închiși ermetic se vor respecta următoarele reguli: ● Se depozitează baloții la cel puțin 10 m față de cursurile de apă - cu excepția cazurilor în care baloții se află pe o pantă descendentă față de cursul apei; ● Se deschide și se îndepărtează învelișul baloților la cel puțin 10 m față de cursurile de apă - cu excepția cazurilor în care baloții se află pe o pantă descendentă față de cursul apei; ● Se balotează furajele la un conținut de substanță uscată de peste 25% pentru a conduce la o mai bună conservare a furajelor și la minimizarea producerii de efluenți; ● Se colectează toate scurgerile de efluenți care provin de la baloții depozitați pe suprafața fermei; ● Se verifică că scurgerile de efluenți din baloți după îndepărtarea învelișului acestora nu pot ajunge în drenuri sau cursuri de apă. ... 5.7. Apele uzate de la ferme Apele uzate rezultate din activitățile agricole reprezintă un efluent ce poate fi încărcat în gunoi de grajd, urină, lapte, produse de spălare și curățare a grajdurilor. Apele uzate din ferme au în general o cerință biochimică de oxigen de până în 2000 mg/l, un conținut de azot total mai mic de 0,3 kg/mc și un conținut de substanță uscată mai mic de 1%. Toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine (rezervoare) special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalațiile destinate inițial colectării dejecțiilor lichide și semilichide sau a altor efluenți din fermă. Rezervoarele utilizate pentru colectarea apelor uzate trebuie să fie: ● în bune condiții și să nu curgă; ● verificate periodic pentru a nu se umple peste capacitatea maximă; ● golite la intervale regulate; ● suficient de mari pentru a nu necesita golirea lor în perioadele în care împrăștierea pe câmp este interzisă. Metoda cea mai eficientă pentru creșterea capacității de stocare a dejecțiilor lichide la nivelul fermei o reprezintă diminuarea cantității de apă uzată de la fermă prin: ● separarea traseelor de scurgere, din cadrul fermei, a apelor curate de cele uzate. Apa curată (de pe acoperișuri, terenuri învecinate, pardoseli betonate curate, etc.) care curge și se amestecă cu apele uzate mărește cantitatea de apă uzată care este nevoie să fie stocată și împrăștiată la nivelul fermei. Separarea traseelor necesită o planificare atentă la nivelul fermei precum și o întreținere regulată a jgheaburilor și burlanelor. Apa curată trebuie direcționată spre sistemele de drenaj sau canalizare prin intermediul unor instalații etanșe. Este indicat ca la ieșirea din fermă sistemul de evacuare a apelor curate să aibă o gură de vizitare care să permită monitorizarea calității apei. Gura de vizitare trebuie să permită utilizarea unei pompe submersibile pentru curățarea sistemului în cazul în care în el au pătruns efluenți din fermă; ● minimizarea suprafeței "murdare" din cadrul fermei prin reorganizarea terenului fermei și minimizarea suprafeței la care animalele au acces; ● gestionarea scurgerilor în lungul drumurilor și căilor de acces din fermă. Nu este permisă scurgerea directă, de-a lungul drumurilor și căilor de acces din fermă către cursurile de apă. ... 5.8. Efluenții proveniți din precipitații Efluenții proveniți din precipitații și din pulberile atmosferice pot conține diferite cantități de nutrienți, formați în atmosferă prin descărcări electrice sau emiși de instalațiile industriale de sinteză anorganică și organică sau din alte surse. În condițiile României se poate estima un aport anual din precipitațiile și pulberile atmosferice de 6 - 12 kg N/ha, 0,1 - 1,5 kg P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanțelor volatile, precum amoniacul, direct în atmosferă. Aceste măsuri sunt necesare și în cazul bazinelor de mare capacitate de colectare a dejecțiilor lichide sau semilichide. În jurul platformelor de furajare și odihnă a animalelor, dispuse în afara grajdurilor, precum și în jurul platformelor de stocare a gunoiului de grajd, este obligatoriu să fie realizate șanțuri și rigole betonate de scurgere a apelor pluviale care vor fi colectate în bazinele de stocare a efluenților. ... 5.9. Principii generale pentru selectarea metodei de stocare a gunoiului de grajd Depozitarea și procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele peste 100 UVM, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de Mediu, sau dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor Industriale - IED 2010/75 și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole. Depozitarea și procesarea gunoiului de grajd pe plaltforme comunale sau depozite individuale Depozitarea și procesarea în sistem comunal a gunoiului de grajd și a altor resturi organice poate fi o alternativă la depozitarea în sistem individual, însă cele două sisteme pot fi complementare. Chiar dacă depozitarea în sistem comunal are o serie de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna cea mai bună opțiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparație între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare. Criteriu de evaluare Depozitare în sistem comunal Depozitare în sistem individual Locație Cea mai bună alegere se face în funcție de topografie, distanța față de case, câmpuri, fântâni și ape de suprafață, aspecte legate de miros și sănătate, tipul de sol. Locația trebuie aleasă si în funcție de numărul de animale echivalent UVM pe o distanță rutieră de maximum 5 km, preferându-se comune/locații unde există aglomerări de animale. Spațiul este restrâns la suprafața din gospodărie, probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor. Costul investiției Investiție importantă la nivel colectiv, cost scăzut pe m3 capacitate. Necesită investiție individuală, cost mai mare pe mc, dar tipul de depozitare poate fi adaptat în funcție de nevoile și posibilitățile individuale. Calitatea spațiilor de depozitare Spații de depozitare de calitate, cu risc minim de poluare a mediului și întreținere corespunzătoare. Depinde în cea mai mare măsură de capacitățile manageriale și financiare individuale ale proprietarului. Calitatea gunoiului de grajd O calitate bună poate fi menținută dacă se aplică tehnici corespunzătoare de compostare; compoziția compostului poate fi analizată la costuri rezonabile. Calitatea depinde de origine (specie), amestecul cu alte reziduuri menajere, tehnicile de compostare, cantități prea mici pentru analiza calității compostului la costuri rezonabile. Riscul de poluare a mediului Poluarea mediului controlabilă -Controlul public poate fi asigurat cu relativă ușurință. Gunoiul de grajd neutilizat poate fi valorificat pe terenurile suplimentare din câmp. Multe operațiuni prezintă risc de poluare. Supravegherea publică este dificilă. Necesarul mijloacelor de transport Combinarea transportului colectiv cu cel individual. Sunt necesare deplasări către și dinspre spațiile de depozitare. Transport doar către terenurile din câmp. Responsabilitate individuală. Supraveghere Necesită o supraveghere permanentă pentru asigurarea calității materialului și pentru asigurarea redistribuirii corecte a produsului - final. Nu necesită măsuri speciale. Costurile de gestiune și administrare Costuri permanente de personal în administrație și management, dar care pot fi acoperite prin aplicarea de taxe individuale reduse sau acoperite prin bugetul local. Costuri individuale reduse. Relația cu planul comunal de gestiune a reziduurilor Managementul gunoiului de grajd poate fi integrat în planul comunal de colectare și depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare relativ reduse. Volum mai mic de resturi organice de colectat și procesat în instalațiile colective. Managementul nutrienților în gospodăriile non-agricole Nutrienții din gunoiul de grajd și alte resturi organice provenite din gospodăriile non-agricole poate fi colectat și procesat pentru utilizare de către alți fermieri. Proprietarii de gospodării nonagricole pot fi refractari față de o investiție individuală pentru depozitarea și compostarea resturilor organice. În funcție de condițiile locale, autoritățile pot opta, desigur - în funcție și de fondurile disponibile, pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri, cea mai bună soluție este o combinație a celor două. Chiar dacă sistemul comunal de depozitare prezintă un număr de avantaje față de sistemul individual, investiția necesară unui astfel de sistem nu se justifică, atunci când: ● Cantitățile de gunoi de grajd sunt prea mici (o platformă standard are o capacitate de cel puțin 2.500 tone); ● Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafață întinsă; ● Distanțele de la gospodării la platformă și/sau de la platformă la terenurile agricole sunt prea mari (mai mari de 5 km distanță rutieră), acesta fiind cazul satelor lineare situate pe văi sau în lungul drumurilor principale. Sistemul comunal de depozitare este de preferat în acele cazuri când una sau mai multe din următoarele condiții este îndeplinită: ● Localitățile componente au o distribuție a caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate prognozată de gunoi de grajd de cel puțin 2.500 tone de colectat de pe o distanță rutieră rezonabilă (5 km); ● Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului de grajd la și de la platformă, sau fermierii dispun de mijloace de transport corespunzătoare; ● Micile ferme nu pot investi în construirea de spații de depozitare individuale. Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de dimensiunea acesteia, tipul materialelor utilizate, dar și de condițiile locale ale pieții pentru forța de muncă și materiale. Prețul poate varia considerabil de la un loc la altul și de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale și tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani. ... ... 6. Aplicarea îngrășămintelor cu azot Cantitatea maximă de azot provenită din îngrășămintele organice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăși 170 Kg N substanță activă/ha/an Cantitatea maximă*1) de azot provenită din îngrășăminte chimice care poate fi aplicată pe teren, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși: *1) Valorile sunt calculate în baza necesarului de azot raportat la producțiile medii din ultimii ani ale culturilor reprezentative pentru România – 100 kg N - substanță activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente ... – 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente ... Pentru terenurile arabile, cantitatea maximă de N (kg substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice) ce se poate aplica fără studii agrochimice este stabilită pe grupe de culturi și în funcție de pantă, după cum urmează: Panta blocului fizic Porumb și sfeclă de zahăr (kg N substanță activă/ha/an) Grâu și rapiță (kg N substanță activă/ha/an) Alte cereale și legume (kg N substanță activă/ha/an) Până la 12% 150 120 100 Peste 12% 120 90 80 În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcție de recolta scontată și de gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrășămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 kg N substanță activă/ha/an. Pentru exploatațiile agricole în regim irigat și pentru cele care intenționează să aplice mai mult N-substanță activă/ha/an decât este stabilit ca nivel maxim pentru terenurile arabile, mai mult de 100 kg N-substanță activă/ha/an pentru vii și livezi și mai mult de 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice. Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C. 6.1. Principii generale Cele mai multe soluri conțin prea puțin azot natural disponibil pentru a satisface cerința culturilor din timpul perioadei de creștere. În consecință este necesară suplimentarea în fiecare an a azotului conținut în mod natural în sol. Aplicarea cantității corecte de azot la momentul la care plantele au nevoie este cerința de bază a unui bun management al fertilizanților. Fiecare producător agricol trebuie să înțeleagă necesitatea evaluării corecte și urmăririi periodice a necesarului de nutrienți ai plantelor în baza unor previziuni realiste, în funcție de: ● condițiile tehnologice locale; ● sol; ● climă; ● randamentul scontat al producției. În acest mod se pot evita excesele și se pot corecta deficitele de nutrienți. Atenție specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexității comportamentului acestui nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață. Dozele (DN) stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot chimic pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)], în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + chimic) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha; N(b) este azotul provenit din fixare biologică, în kg/ha; N(r) este azotul provenit din mineralizarea resturilor vegetale ale culturilor precedente, în kg/ha; N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha. Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din cele ce urmează. Necesarul de azot al culturii (Nc) Necesarul de azot al culturii se poate estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 6.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleiași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi. Tabel 6.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară) Specificarea culturilor Elementele nutritive (substanțe active convenționale) N P₂O₅ K₂O Grâu de toamnă boabe : paie 1 : 1.3 26.5 13.7 16.4 Orz și orzoaică boabe : paie 1 : 1 23.0 10.8 22.3 Secară boabe : paie 1 : 1.5 27.5 9.4 26.8 Ovăz boabe : paie 1 : 1.5 28.5 11.0 31.2 Porumb boabe boabe : tulpini 1 : 1.6 27.5 12.5 16.5 Porumb pentru siloz plante întregi cu știuleți 6.5 3.0 5.5 Sfeclă de zahăr rădăcini : frunze și colete 1 : 1 4.9 2.0 6.0 Sfeclă furajeră rădăcini : frunze 1 : 0.5 3.8 1.7 7.9 Cartofi tuberculi : vreji 1 : 0.5 5.2 2.7 7.5 Floarea soarelui semințe : tulpini 1 : 3 36.5 17.5 50.0 Rapiță pentru ulei semințe : tulpini 1 : 3 51.5 36.0 44.0 In pentru semințe semințe : tulpini 1 : 3 59.0 17.3 72.0 Fasoale boabe boabe : vreji 1 : 1.5 59.5*) 13.4 25.0 Mazăre boabe boabe : vreji 1 : 1.5 61.0*) 16.6 28.0 Soia boabe : vreji 1 : 1.5 70.0*) 22.5 34.0 In pentru fuior Tulpini 11.0 7.0 13.0 Cânepă Tulpini 10.0 8.5 17.5 Lucernă masă verde la începutul înfloririi 8.0*) 1.6 6.5 Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi 6.5*) 1.5 5.5 Iarbă de pajiști naturale 6.5 1.4 4.5 Golomăț masă verde 6.0 1.7 8.3 Borceag (ovăz+măzăriche) masă verde 6.5*) 2.4 5.5 Porumb masă verde 3.0 1.7 4.5 Fân de lucernă începutul înfloririi 32.0*) 6.4 22.0 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi 26.0*) 6.0 21.0 Fân de pajiște naturală - 24.0 5.6 18.0 Fân de graminee perene cultivate - 23.0 6.5 28.0 Fân de borceag (ovăz+măzăriche) - 25.0*) 8.0 20.0 Fân de lucernă în amestec cu raigras - 26.0*) 6.0 20.0 Mere Fructe 1.6 0.5 2.0 Struguri de vin (+ producția secundară) - 6.5 1.6 5.5 Tomate Fructe 2.9 1.0 4.5 Varză de toamnă Căpățâni 3.5 1.2 4.0 *) În cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot. La estimarea producției planificate a recoltelor trebuie luate în considerare și caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic și al precipitațiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea materiei organice și în deplasarea nutrienților în profilul solului, sub zona de înrădăcinare. Fixarea obiectivelor privind producția planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploatației agricole; ● pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de cercetare specifică zonei; ● pe baza evaluărilor producției medii obținute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producții extreme (respectiv anul cu producția cea mai mare și anul cu producția cea mai mică) în condițiile aplicării în optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectivă (specia, soiul, data însămânțării, măsurile de protecție fitosanitară, etc.). Azotul disponibilizat de sol [N(s)] Azotul din sol se găsește, aproape în totalitate, în materia organică și doar o fracțiune mică din acesta se găsește într-o formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal și apoi în azot nitric. În mod obișnuit, materia organică din sol este constituită din fracțiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon : azot). Fracțiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracțiune stabilă, care a atins un echilibru și prin urmare se descompune mai lent; alte fracțiuni cu valori superioare ale acestui raport, sunt descompuse mai rapid decât humusul de către microorganismele din sol, a căror activitate este mai mult sau mai puțin intensă, în funcție de condițiile de temperatură și umiditate. Azotul potențial accesibil sau mineralizabil provine din aceste fracțiuni mai puțin stabile. Pentru condițiile de sol din România el reprezintă 1% și 2% din azotul total, atât la soluri luate de mult în cultură cât și la soluri în regim natural. Cantitativ, variază între 20 kg și 50 kgN/ha/an, în funcție de tipul de sol și condițiile climatice din anul respectiv. Conținutul de azot mineral [N(min)] din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodă riguroasă de laborator. Informația obținută, convertită în kg azot/ha, poate fi folosită la stabilirea dozelor de îngrășăminte cu azot de aplicat în primăvară la culturile de toamnă. Nu tot azotul mineralizat în sol în decursul unui an poate fi disponibil pentru culturi; cel mineralizat în perioada de creștere activă a plantei este susceptibil de a fi utilizat de culturi, prin urmare, pentru stabilirea dozei de îngrășământ trebuie să se țină cont de perioada în care cultura ocupă efectiv terenul. Astfel, se poate considera pentru culturile de primăvară-vară o valorificare de 2/3 a azotului potențial accesibil și de 3/4 sau 1/2 pentru culturile de toamnă-iarnă, în consonanță cu ocuparea terenului. Valorile se modifică dacă intervin eventualele precipitații abundente care pot spăla mai mult sau mai puțin intens nitrații acumulați în profilul de sol; în cazul culturilor care ocupă permanent solul, valorile pot fi considerate în totalitate. Azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații căzute) [N(a)] Cantitățile de azot ce ajung în sol cu pulberile atmosferice și cu precipitațiile (ploi, zăpezi), variază considerabil cu tipul de activitate dominant din regiunea înconjurătoare. În general, se pot estima cantități de 5-10 kg de N/ha pe an, mai mari în situațiile cu activități industriale intensive în zonă. Apa de irigație, dacă este contaminată cu compuși ai N, poate vehicula cantități apreciabile din acest nutrient, care trebuie contabilizat în planul de fertilizare. Azotul fixat biologic [N(b)] Cantitatea de azot fixată biologic în sol, în principal, în urma simbiozei dintre Rhisobium și plantele leguminoase, depinde foarte mult de specia cultivată, de producția și biomasa încorporată în sol, putând ajunge la sute de kg N/ha. Azot provenit de la culturile precedente ([N(r)] Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea și compoziția acesteia sub raportul conținutului de azot și de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, și de timpul trecut de la încorporare. Culturile anuale pot lăsa în sol cantități mai mari sau mai mici de N din partea aeriană a plantelor. Este dificil de apreciat cu o minimă rigoare, ce cantități de azot sau de alți nutrienți proveniți de la culturile precedente pot fi luate în calculul dozelor de îngrășăminte. Cu titlu informativ, din tabelul 6.1 se pot estima cantitățile de azot din reziduurile vegetale încorporate în sol. Azotul imobilizat de microorganismele din sol [N(i)] Încorporarea în sol a reziduurilor vegetale sărace în N stă la originea unei diminuări a conținutului de N mineral din sol deoarece cantitățile de nutrienți eliberați în cursul descompunerii reziduurilor sunt insuficiente pentru satisfacerea necesităților microorganismelor responsabile de această descompunere. Se poate da ca exemplu introducerea paielor de la cereale cu rapoarte C/N mari, peste 100. Pentru a evita o asemenea diminuare, se recomandă să se încorporeze odată cu paiele o cantitate de azot mineral de ordinul a 8-10 kg de N pentru fiecare tonă de paie introdusă. Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puțin grav de azot. Din punct de vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15% de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari. Reducerea pierderilor prin volatilizare, care pot atinge 50% în cazul îngrășămintelor cu azot amoniacal sau ureic, aplicate superficial pe soluri alcaline, se poate realiza prin evitarea aplicării pe o vreme cu vânt și temperatură ridicată. Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l) Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrășământ, epoca și tehnica de aplicare a îngrășămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol și a altor reziduuri organice încorporate în sol precum și cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi. Mineralizarea materiei organice și fenomenele de spălare a nitraților sunt puternic influențate de modul de folosință a solului și de tehnologiile de cultură. Atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al protejării calității mediului se impune să se reducă la maxim aceste pierderi, ceea ce este posibil prin adoptarea și practicarea practicilor agricole corecte. În tabelul 6.2 este prezentată o listă a principalelor măsuri care pot fi luate în vederea limitării pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafață sau drenaj către apele freatice. Tabel 6.2. Lista principalelor măsuri pentru reducerea pierderilor de azot prin spălare către apele de suprafață sau drenaj către apele freatice Categoria Măsura Efecte Gestionarea solului Înființarea culturilor de acoperire toamna Reducerea pierderilor prin drenaj (percolare) în medie cu 25-30 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, și cu 45-50 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice Efectuarea în primăvară în locul toamnei a lucrărilor de bază ale solului pentru culturile de primăvară Lăsarea terenului nelucrat peste iarnă conduce la reducerea cu ~ 10 kgN/ha/an a pierderilor prin drenaj (percolare) pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, și cu ~15 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice Utilizarea sistemelor de lucrări minime ale solului Reducere față de terenurile lucrate clasic cu 20-25 kgN/ha/an pentru terenurile arabile pe care nu s-au aplicat îngrășăminte organice, 30-35 kgN/ha/an pentru terenurile pe care se aplică frecvent îngrășăminte organice. Nu este aplicabilă pentru soluri cu textură fină (argiloase) Crearea de benzi înierbate pe curbele de nivel în interiorul parcelelor situate în pantă Reducerea cu 90-95% a pierderilor de azot prin drenaj (percolare) pe suprafețele ocupate de benzile înierbate Crearea de benzi înierbate în lungul cursurilor de apă Reducere a pierderilor de N cu 1-5 KgN pentru fiecare hectar de benzi înierbate Gestionarea efectivelor de animale Reducerea timpului de pășunat (lungimea zilei de pășunat sau a perioadei de pășunat) Pentru fermele de vaci de lapte reducerea perioadei de pășunat doar la partea diurnă a zilei sau încheierea pășunatului în august reduce pierderile prin drenaj (percolare) cu 8-16 kgN/ha/an Reducerea conținutului de N din dieta animalelor Pentru fermele de lapte reducerea conținutului de proteine brute din hrana animalelor de la 18% la 14% reduce pierderile de azot cu 2 kgN/ha/an, pentru fermele de porci/păsări reducerea este de 2-5 kgN/ha/an Pierderile de azot în atmosferă din agricultură A. Emisiile din sol de oxizi ai azotului Emisiile de oxizi ai azotului NOx (NO/NO2) din sol sunt rezultatul proceselor biologice și chimice prin care trec diferiți compuși anorganici ai azotului (amoniul, nitrații și nitriții). Oxizii de azot pot produce un efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Recomandări privind reducerea emisiilor de oxizi ai azotului: – Utilizarea unor cantități mai reduse de fertilizanți. Această recomandare se referă la cazurile în care se aplică fertilizanți peste nevoile plantelor. Pentru aplicarea unor cantități optime se recomandă teste agrochimice de sol și plante; ... – Aplicarea fertilizanților în mai multe etape. Prin această metodă, plantele vor utiliza mai eficient fertilizanții, conducând astfel la reducerea emisiilor; ... – Introducerea plantelor leguminoase în rotația culturilor. În acest fel, plantele vor avea la dispoziție mai mult azot sub formă de materie organică, materia organică eliberând în atmosferă cantități mult mai mici de azot; ... – Utilizarea tehnicilor prin care solul este cât mai puțin lucrat - "minimum tillage". Acestea conduc la reducerea emisiilor de azot din materia organică aflată în sol; ... – Prevenirea băltirii terenurilor agricole. Acolo unde apa băltește, compușii azotului pot fi denitrificați de bacterii, conducând astfel la emisii de azot și de oxizi ai azotului; ... – Utilizarea de inhibatori de nitrificare. Acești inhibatori reduc pierderile de azot prin împiedicarea producerii de oxizi ai azotului (care se pierd în atmosferă). Inhibatorii pot fi amestecați cu fertilizanții sau pot fi utilizați separat. Pentru eficacitatea acestora, se recomandă însă consultarea unor specialiști în agronomie. ... Efectele asupra sănătății populației Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la valori mai reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung, chiar dacă este la o concentrație redusă, poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor și animalelor Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonie și gripă. Alte efecte: Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot ulterior conduce la probleme de sănătate umană și eutrofizare. ... B. Emisiile de amoniac Amoniacul (NH3) este un poluant important al aerului. Acesta are efecte negative atât asupra sănătății umane, cât și asupra mediului. Amoniacul reacționează cu umiditatea din aer și formează amoniul (NH4). Emisiile cele mai importante de amoniac provin din agricultură, în special din sectorul de creștere a animalelor. La acestea se adaugă pierderile importante de amoniac din timpul activităților de fertilizare. Recomandări privind reducerea emisiilor de amoniac: Stocarea dejecțiilor (gunoiului de grajd) – Acoperirea sistemelor de stocare. Prin acoperire, pierderile se reduc deoarece o parte din amoniac este forțat să rămână în structura gunoiului de grajd (mai ales în resturile vegetale), sau se reîntoarce în acesta sub diferiți compuși mai stabili. Este eficientă inclusiv acoperirea grămezilor temporare de gunoi de grajd din câmp; ... – Capacitatea sistemului de stocare trebuie să fie suficientă pentru ca aplicarea fertilizanților să aibă loc doar când este nevoie pentru plante. O capacitate insuficientă de stocare forțează fermierii să aplice gunoiul de grajd atunci când plantele nu au nevoie, crescând astfel pierderile de compuși ai azotului, printre care și a amoniacului; ... – Permiterea apariției unor cruste la suprafața dejecțiilor. Acestea împiedică emisiile de compuși ai azotului; ... – Păstrarea gunoiului de grajd provenit de la păsări în stare cât mai uscată. Umezeala excesivă accelerează activitatea bacteriană, conducând astfel la pierderi mai mari de amoniac. ... Aplicarea gunoiului de grajd și a fertilizanților minerali – Utilizarea unui plan de fertilizare care să aibă la baza studii agrochimice și aplicarea de cantități optime (ce se aplică în exces, înseamnă pierdere de azot și poluare în același timp); ... – Aplicarea trebuie să aibă loc pe vreme răcoroasă și fără vânt; ... – Utilizarea de mașini specializate de împrăștiere de tip trailing hose (cu tuburi flexibile gen furtun), trailing shoe (cu saboți) sau prin injectare. Aplicarea prin împrăștiere trebuie evitată; ... – Încorporarea cât mai rapidă a îngrășămintelor organice solide (sub arătură, prin discuire sau prin grăpare); ... – Utilizarea cu precădere a nitratului de amoniu în detrimentul fertilizanților pe bază de uree. ... Efecte: Gazul de amoniac are acțiune caustică în contact cu suprafețele umede, fiind iritant al pielii, mucoaselor căilor respiratorii, digestive sau ochilor. O concentrație de amoniac de 0,5% în aerul inspirat produce moartea în timp de 30-60 de minute. ... ... 6.2. Mod de calcul privind aportul de azot din surse organice Pentru realizarea unui plan de fertilizare corect, la nivelul unei exploatații agricole în care se utilizează îngrășăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantității de nutrienți din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei. Cantitatea de nutrienți din gunoiul de grajd produs într-o exploatație agricolă depinde de numeroși factori, printre care: numărul, specia și structura animalelor, sistemele de hrănire și furajare, sistemul de stocare și gestiune a gunoiului de grajd, volumul de apă uzată produs în exploatație, cantitatea de apă de precipitații care pătrunde în facilitățile de depozitare a gunoiului, cantitatea de paie utilizate pentru așternutul animalelor etc. Se recomandă măsurarea conținutului de nutrienți din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conținutului de nutrienți din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienți medii stabiliți prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obținute în condiții controlate. În tabelul 6.3 sunt prezentate valorile medii ale cantității de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conținutului de nutrienți din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantității de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă. Tabel 6.3. Cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitele de stocare) – Sistem gospodăresc ● Depozite acoperite pentru dejecții semilichide și timp scurt de stocare () Vaci de lapte - 60 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 18 ■ 1-2 ani - 31 ■ 2-3 ani - 35 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 32,3 () Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 13,1 () Găini ouătoare - 0.82 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,52 ● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare () Vaci de lapte - 47 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 14 ■ 1-2 ani - 24 ■ 2-3 ani - 27 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 24,7 () Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 10,0 () Găini ouătoare - 0.53 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,34 ... – Sistem industrial ● Depozite acoperite pentru dejecții semilichide și timp scurt de stocare () Vaci de lapte - 86 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 24 ■ 1-2 ani - 41 ■ 2-3 ani - 47 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 27,3 () Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 9,8 () Găini ouătoare - 0.54 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,35 ● Depozite neacoperite/Gunoi solid/Timp lung de stocare () Vaci de lapte - 67 Kg N/cap de animal/an () Bovine ■ 0-1 ani - 19 ■ 1-2 ani - 32 ■ 2-3 ani - 37 () Scroafe cu purcei până în 25 kg - 20,9 () Porci pentru îngrășat până la 105 Kg - 7,50 () Găini ouătoare - 0.35 () Pui de carne până la 1,8 Kg - 0,25 – Oi cu miei - 12,9 ... – Capre cu iezi - 12,5 ... – Cai ● 400 kg - 39 ● 600 Kg - 53 ● 800 Kg - 66 ... – Curcani - 0.57 ... – Rațe - 0.49 ... – Gâște - 0.81 ... ... ... 6.3. Planul de fertilizare Se impune o corectă gestionare a îngrășămintelor la nivelul exploatației agricole sau agro zootehnice atât în scopuri economice cât și pentru protejarea mediului. Acest obiectiv se realizează prin alcătuirea planului de fertilizare cu azot și cu ceilalți nutrienți, pentru fiecare cultură, respectiv solă sau parcelă ocupată de o anumită cultură. Planul de fertilizare este, în acest sens, un instrument util pentru: ● stabilirea dozelor de îngrășăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unității; gunoi de grajd, tulbureală, dejecții de anumite proveniențe și cu anumite conținuturi de elemente nutritive cu sau fără elemente cu caracter poluant etc.) și chimice; ● luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrășăminte organice produse în exploatația agricolă; ● alegerea unor momente propice de procurare a necesarului cantitativ și calitativ de îngrășăminte chimice sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii); ● stabilirea tipului de îngrășământ de folosit, cantitatea, epocile și tehnicile de aplicare; ● inventarierea surselor de îngrășăminte existente și disponibile pentru fertilizarea terenurilor agricole cultivate. Planul de fertilizare se întocmește pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organe de specialitate recunoscute conform legislației în vigoare. În cazul în care planul de fertilizare nu se bazează pe un studiu agrochimic, cantitatea maximă de azot provenit din îngrășăminte chimice care poate fi aplicată pe teren nu poate depăși limitele de N-substanță activă/ha/an stabilite pentru terenurile arabile (în Capitolul 6 - Aplicarea îngrășămintelor cu azot), 100 Kg N-substanță activă/ha/an pentru vii și livezi și 80 Kg N- substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente. La aceasta se poate adăuga maximum 170 kg N/ha/an din îngrășăminte organice. Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prezentat în Anexa 10 . Studiul agrochimic al terenurilor agricole constă în ansamblul de lucrări de delimitare a unor parcele omogene în raport cu tipul de sol, cultura și tratamentele de fertilizare, de recoltare a probelor medii agrochimice din fiecare parcelă astfel delimitată, de efectuare în laborator a analizelor agrochimice și de reprezentare în funcție de acestea, pe cartograme, a suprafețelor de teren cu însușiri agrochimice asemănătoare în vederea aplicării diferențiate a îngrășămintelor și amendamentelor pentru realizarea producțiilor vegetale prevăzute prin planul de producție al unităților agricole. Prin studiul agrochimic se fundamentează folosirea îngrășămintelor și amendamentelor care să asigure obținerea unor producții agricole mari și de calitate superioară, la toate folosințele exploatațiilor agricole, în condiții de eficiență economică maximă, de sporire treptată sau menținere la nivel ridicat a fertilității solului și de prevenire a poluării solului și a apelor freatice cu reziduuri chimice de orice natură. Totodată el consemnează starea de calitate a solului și tendințele ei de modificare sub influența folosirii îngrășămintelor și amendamentelor, a remanierii învelișului de sol prin lucrări agropedoameliorative și a impactului agriculturii intensive asupra mediului ambiant. Această activitate se recomandă a se desfășura cu o periodicitate corespunzătoare cerințelor diferitelor folosințe și culturi care este de: 4-5 ani la culturile de câmp neirigate și în plantațiile pomiviticole clasice; 3-4 ani în plantațiile pomiviticole intensive; 2-3 ani la culturile irigate; anuală în solarii; de 3 ori pe an la ciclul I seră și de două ori pe an la ciclul II seră; lunară în serele floricole. Se recomandă ca analizele de sol să se efectueze cel puțin o dată la 4 ani, pe baza unei probe de sol la maxim 5 hectare. În Anexa 11 sunt prezentate recomandări privind realizarea studiilor agrochimice. ... 6.5. Perioade de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor cu azot pe teren Perioadele de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care cerințele culturii agricole față de nutrienți sunt reduse și când riscul de percolare/scurgere la suprafață este mare. Analiza riscului la percolare și scurgere efectuată la nivelul zonelor pedo-climatice ale Europei arată că în cea mai mare parte terenurile din România au un risc mediu. Risc crescut la scurgere au terenurile în pantă din zonele de deal și munte. La percolare risc mare îl au terenurile aflate pe solurile nisipoase și cele din luncă (figura 6.5.1). În aceste condiții un indicator utilizabil pentru definirea perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice (solide și lichide) îl reprezintă perioada în care temperatura solului este preponderent negativă, caz în care procesele biologice nu sunt active și riscul la scurgere este crescut. Figura 6.5.1. Riscul la percolare și scurgere (după "Recommendations for establishing Action Programmes under Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources" - Appendix 2 of part A - Maps of pedoclimatic zones in Europe) Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, orașe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului. În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5°C reprezintă începutul perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide și lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5°C reprezintă sfârșitul perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide și/sau lichide. Datele calendaristice astfel obținute au fost agregate considerând trei zone definite prin relieful predominant din unitatea teritorial-administrativă: 1 - câmpie, 2 - deal 3 - munte (figura 6.5.2). În tabelul 6.5.1 sunt prezentate, pentru fiecare zonă datele de început și sfârșit a perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice, precum și durata perioadei de interdicție. Tabel 6.5.1. Perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, în funcție de zona în care se încadrează unitățile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție) Specificare (zona) începutul perioadei de interdicție Sfârșitul perioadei de interdicție (inclusiv) Durata perioadei de interdicție (zile) 1 - câmpie 15.XI 10.III 115 2 - deal 10.XI 20.III 130 3 - munte 05.XI 25.III 140 Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C. Figura 6.5.2. Zonele de încadrare a unităților administrativ-teritoriale în funcție de perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice Listele cu durata perioadelor de interdicție pentru fiecare UAT se regăsesc în Anexa 13 . Pe baza perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol se calculează capacitatea (mărimea spațiului) de stocare a gunoiului de grajd în fermă. Astfel, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd în fermă trebuie să fie proiectată pentru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor. ... 6.6. Tehnici și perioade de aplicare a îngrășămintelor cu azot diferențiate în funcție de tipul de îngrășămînt Perioadele cele mai adecvate de aplicare a îngrășămintelor azotoase sunt cele în care cerințele de consum ale culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și reducerea pierderilor de compuși ai azotului prin intermediul apelor, prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice predominante în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește azotul în îngrășământul care se aplică. Dacă se aplică îngrășăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau ușor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesități mari. Când se utilizează fertilizanți cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de grajd, compostul și alte îngrășăminte organice, trebuie să se țină cont că azotul, înainte de a fi absorbit de plante, trebuie să treacă în formă minerală printr-o serie de transformări pe care le suferă în sol. Prin urmare, aceste îngrășăminte se aplică cu suficient timp înainte de perioada de maximă absorbție de către culturi. În cazul culturilor anuale, și din rațiuni practice, asemenea îngrășăminte se aplică în perioada semănatului, plantatului sau la executarea lucrărilor de bază cu condiția ca acestea să se execute în afara perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor. 6.6.1. Recomandări privind perioadele de fertilizare cu azot corespunzătoare unor grupe relativ mari de culturi Culturi semănate toamna Din cauza cantităților mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea materiei organice existente toamna în sol și a precipitațiilor mai abundente din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu N nitric prin levigare și scurgeri de suprafață. De aceste rezerve din sol trebuie să se țină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate mai-sus. Se recomandă aplicarea azotului numai sub formă amoniacală sau amidică. Procedându-se în acest fel, culturile vor consuma în primele faze de vegetație azotul rezidual din sol, contribuind astfel la reducerea cantităților de nitrați antrenați în apele de suprafață și în cele subterane. Restul cantității de azot se aplică în primăvară. Pe soluri cu textură grosieră se recomandă fracționarea acestei cantități. Culturi de primăvară-vară Fertilizarea de bază se recomandă a fi făcută cu 1/4 până la 1/3 din doză pentru a preveni pierderile prin levigare, mai ales când sunt prognozate precipitații mai abundente. Restul cantității urmează să fie aplicat în perioada de consum maxim al plantelor, o dată cu lucrările de întreținere a culturilor. Culturi perene La culturile perene viti-pomicole nu se recomandă fertilizarea cu azot în perioada de repaus vegetativ, existând riscul unor pierderi mai mari sau mai mici cu apa de precipitații și prin scurgeri de suprafață, în marea lor majoritate plantațiile fiind situate pe terenuri cu pante mai mari sau mai mici. Fertilizarea se practică în timpul vegetației active, în perioada de consum maxim al azotului. ... 6.6.2. Recomandări privind tehnicile de aplicare a fertilizanților Mijloacele tehnice pentru aplicarea fertilizanților se vor alege cu mare atenție, în funcție de felul și starea fertilizanților, de metoda pentru dozare și aplicare propriu-zisă, de felul acționării, de capacitate. Caracteristica comună este aceea că toate utilajele trebuie să aibă componentele active de lucru rezistente la coroziune, deoarece toți fertilizanții sunt corozivi. Acest aspect are relevanță nu numai pentru fiabilitatea utilajului, ci și pentru calitatea lucrării pe care o execută și care presupune ca toate funcțiunile tehnice și reglajele să se mențină. Îngrășăminte chimice Cea mai bună metodă de administrare a îngrășămintelor chimice este încorporarea directă în sol. În cazul în care îngrășămintele se aplică în perioada de vegetație, aplicarea se face prin împrăștiere sau stropire. Cerința principală a lucrării de administrare este să se dozeze îngrășămintele cât mai constant și să se distribuie cât mai uniform. Uniformitatea distribuției are importanță mare, căci o distribuție neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrășământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrășare scontat, iar în altele să fie concentrații prea mari de îngrășământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului. La executarea lucrării de aplicare a îngrășămintelor chimice pe toată suprafața este necesar, nu numai ca aparatul de distribuție al mașinii să distribuie uniform, ci și deplasarea în câmp a agregatului tractor-mașină să fie corectă. La marginile fâșiei pe care sunt împrăștiate îngrășămintele, cantitatea de îngrășământ pe unitatea de suprafață este mai mică, de aceea este necesară o oarecare suprapunere a marginilor parcursurilor vecine. Absența suprapunerii duce la formarea unor fâșii cu prea puțin îngrășământ; suprapunerea exagerată duce la formarea unor fâșii unde concentrația de îngrășământ este prea mare. Fenomene similare apar atunci când agregatul de mașini, la deplasarea în lucru nu respectă linia dreaptă. Pentru evitarea repartizării neuniforme a îngrășămintelor pe câmp se recomandă, mai ales în cazul mașinilor cu lățime mare de lucru, să se recurgă la sisteme GPS, sau în absența acestora la jalonare. Asigurarea debitului de îngrășământ și uniformitatea distribuției pot depinde și de parametrii de performanță ai mașinii de aplicat îngrășăminte, dar sunt influențați și de alți factori. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt cei legați de starea și umiditatea îngrășământului. Nu există nici o mașină, oricât de perfecționată tehnic ar fi, care să poată lucra perfect atunci când însușirile fizice ale îngrășămintelor sunt necorespunzătoare. Îngrășămintele chimice sub formă de pulberi sunt foarte higroscopice preiau umiditate atât în timpul depozitării în condiții proaste, cât și în timpul manevrării pentru încărcarea mașinii și chiar în timpul distribuirii. Ca urmare a umezirii, particulele de îngrășămînt aderă între ele, se formează bulgări de diferite dimensiuni, prin aceasta scade precizia dozării și crește gradul de neunifomitate al distribuției. La un anumit grad de umezire îngrășămintele pot adera și de organele mașinii de aplicat, cu care vin în contact, înrăutățind și mai mult calitatea distribuției. Una dintre cele mai importante reguli la utilizarea mașinilor de aplicat îngrășăminte chimice este să nu se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulație mai mare decât cea de fabricație și să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceață sau burniță. Pentru evitarea poluării solului este important și modul în care sunt manevrate îngrășămintele. Orice intervenție prin care pe sol ajung concentrate cantități mai mari de îngrășăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Mașinile de aplicat îngrășăminte chimice trebuie să permită golirea comodă și sigură a cantității de îngrășământ care nu s-a consumat la sfârșitul lucrului. Aplicarea îngrășămintelor chimice ca fertilizare de bază, se poate face sub aratură, împreună cu gunoiul de grajd, sau separat, înainte de semănat, sau cel mai indicat, împreună cu semănatul. În toate cazurile se folosește ca îngrășământ de bază unul mai greu solubil în apă. La aplicarea îngrășămintelor chimice trebuie să se țină cont de exigențele specifice culturilor. De exemplu, îngrășămintele care conțin clor ca ion însoțitor, nu se recomandă a fi aplicate la culturi din familia Solanaceae (tutun, tomate, cartof) deoarece influențează negativ producția, mai ales din punct de vedere calitativ, în schimb pot fi aplicate cu succes la sfecla de zahăr și la culturi rădăcinoase. Îngrășămintele complexe se recomandă a fi aplicate în funcție de raportul dintre nutrienți. De exemplu: cele în care predomină P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor) sunt mai adecvate pentru cerealele păioase înainte de semănat, cele cu un raport în favoarea azotului sunt adecvate pentru culturi tehnice etc. Se recomandă extinderea cu precauție a folosirii îngrășămintelelor foliare. Folosirea acestor îngrășăminte reduce riscul de poluare a apelor cu nitrați datorită cantităților mici utilizate, aplicate pe foliajul plantelor, precum și prin stimularea consumului de nutrienți existenți excedentar în sol. Dar aceste îngrășăminte se vor folosi numai ca o completare a necesităților de producție și nu trebuiesc utilizate în exclusivitate, deoarece evitarea sau neglijarea fertilizării solului produce sărăcirea și degradarea acestuia într-un timp relativ scurt. Sunt necesare o serie de precauții atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrășăminte chimice: ● evitarea fertilizării cu azot toamna dacă solul este bine aprovizionat cu azot și aplicarea unor doze reduse dacă solul este mai slab aprovizionat cu azot; ● adoptarea unei maxime prudențe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafață; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau înghețat; ● adoptarea unor măsuri maxime de siguranță în cazul stocării, manipulării și administrării îngrășămintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie să fie realizate din materiale rezistente la coroziune și să aibă volume corespunzătoare, iar la administrarea în câmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce împiedică dispersia în vânt, mai ales când se lucrează în apropierea unor surse de apă; ● asigurarea tuturor condițiilor unei administrări corecte a îngrășămintelor pe terenurile în pantă, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului și pericolele de pierdere a nutrienților prin scurgeri de suprafață; ● în cadrul culturilor din sere nu se vor evacua în afara acestora apele provenite din irigații, care conțin printre alte substanțe și fertilizanți. Această cerință se realizează prin recircularea întregii cantități de apă rezultată din colectarea drenajului, condensului și a apei de irigații; ● utilizarea îngrășămintelor uscate și cu granulația optimă; ● evitarea administrării lor atunci când umiditatea aerului este ridicată (pe timp de ceață, burniță sau ploaie). Îngrășăminte organice În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important. Perioadele când se aplică îngrășăminte organice trebuie stabilite în funcție de diferite condiții: ● în perioadele definite ca "perioade de interdicție", așa cum sunt prevăzute în Tabelul 6.5.1 este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice pe terenurile agricole; ● cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creștere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienților de culturi și a minimiza riscul poluării. În fiecare an, cel puțin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăștiată până la 1 iulie, iar restul până la 30 septembrie sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înființează o cultură de toamnă; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea solului (sol crăpat profund) și a resurselor de apă (lipsă de apă în sol) fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce gunoiul se împrăștie, terenul se va ara cu plugul pentru o amestecare și încorporare bună a gunoiului. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18 - 25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%. Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime. Îngrășămintele organice fluide - dejecții fluide mixte, diluate sau nu, fracția lichidă de la separarea dejecțiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spălarea dejecțiilor - -pot fi folosite, în anumite condiții, pentru fertilizare. Mașinile de aplicat îngrășăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere și dispozitive de aplicare. Dispozitivele de aplicare pot fi: ● cu duză de stropire de la înălțime relativ mică, cu deflector de tip evantai (pentru funcționare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune); ● cu aspersor (presiunea necesară funcționării aspersorului este creată de o pompă centrifugă); ● cu dozator rotativ și cu furtunuri. Furtunurile distribuie îngrășămintele fluide pe o linie perpendiculară pe direcția de înaintare. Furtunurile pot lăsa îngrășămintele să curgă pe sol de la înălțime cât mai mică. Metoda cea mai bună și mai nepoluantă este cea la care furtunurile sunt în legatură cu brăzdarele, iar îngrășămintele sunt astfel încorporate direct în sol. Primele două procedee de aplicare prezintă mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, deoarece provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanțelor neplăcut mirositoare. Aceste procedee trebuie evitate pe cât posibil. Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășăminte chimice, în special cu cele fosfatice. Nu toate îngrășămintele chimice se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatul de amoniu, de calciu și de sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele, superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă prin scurgere în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condițiile meteorologice (absența precipitațiilor în momentul aplicării) și starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă). Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor și utilajelor de administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului și se sancționează potrivit legii. În timpul administrării îngrășămintelor organice naturale lichide și semilichide se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă: ● îngrășămintele organice lichide și semilichide se aplică, de regulă, prin injectare în sol; ● să se aibă în vedere condițiile meteorologice și starea solului; în cazul aplicării la suprafața solului, se va evita împrăștierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor; ● să se evite orice descărcare accidentală sau intenționată a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta. În acest scop este necesar ca rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive; atât la transportul, cât și la administrarea acestor îngrășăminte, pierderile tehnologice sau prin neetanșeitatea utilajelor trebuie reduse în totalitate. Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, se recomandă a fi de peste 75%. Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitrați. În nici un caz nu se vor efectua reparații sau alte operații, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parțial sau total. Din construcție, aceste utilaje trebuie să permită curățirea rezervorului și a echipamentelor simplu și rapid și fără să permită producerea poluării mediului ambiant. În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare. Îngrășăminte verzi Îngrășămintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficiență sporită pe solurile podzolice și nisipoase. Adâncimea de încorporare este între 18-25 cm, în funcție de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc. Pentru ușurarea încorporării, se recomandă tăvălugitul culturii, iar atunci când masa vegetală este foarte bogată și tulpinile sunt lungi, este bine să se mărunțească masa vegetală printr-un discuit. Pe solurile grele argiloase, ca și pe nisipurile din zonele secetoase se recomandă ca încorporarea să se facă cu cel puțin 30-45 de zile înaintea semănatului de toamnă. În schimb, în zonele cu ploi suficiente, încorporarea este bine să fie făcută numai cu 2-3 săptămâni înaintea semănatului de toamnă. Pentru semănăturile de primăvară, acest tip de îngrășământ este deosebit de indicat, cu condiția ca îngroparea acestuia să fie făcută toamna cât mai târziu. Este bine să se țină seama, la stabilirea momentului încorporării și de recomandările privind stadiul optim de vegetație al culturii utilizată ca îngrășământ verde. De exemplu, la lupin și mazăre, momentul optim al încorporării în sol coincide cu faza în care păstăile sunt formate. La măzăriche, sulfină, muștar, rapiță, hrișcă, trifoi mărunt acest moment optim de încorporare în sol coincide cu cel al înfloritului, pentru secară momentul este optim la înspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor. ... 6.6.3. Cerințe speciale pentru aplicarea fertilizanților Îngrășămintele solide pot produce poluare numai în situația unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. Îngrășămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare. Se interzice aplicarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă, înghețate sau acoperite cu zăpadă. În plus față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: ● solul este crăpat (fisurat) în adâncime; ● solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; ... ... 6.7. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă abruptă Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale și în mod deosebit cantitatea de precipitații. Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și când urmează o perioadă cu precipitații abundente. Se recomandă ca fertilizarea să fie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol și ținând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecții lichide, când sunt prognozate precipitații intense). Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei. Pe terenurile cu pantă de peste 12% fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 ore de la momentul aplicării, ideal fiind odată cu aplicarea). O atenție deosebită trebuie acordată culturilor pomicole și viticole, situate de regulă pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului și, implicit, pericolele de pierdere a nutrienților prin șiroire, sunt mai frecvente și mai intense. Spațiile destinate trecerii mașinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice, se realizează odată cu înființarea culturii, prin închiderea șubărelor de la semănătoare, sau, în anumite cazuri, vor fi deschise după răsărirea plantelor. Dacă acest lucru nu este posibil, datorită sistemului de cultivare al plantei respective, atunci în spatele roților mașinilor agricole se recomandă un sistem de afânare superficială, care să contribuie la reducerea compactării zonei respective și astfel a riscului erozional și de scurgere a nitraților. Atunci când se folosește plugul reversibil și se efectuează arătura perpendicular pe pantă se recomandă ca întoarcerea brazdei să se efectueze spre amonte pentru a reduce eroziunea și deplasarea (alunecarea) lentă a solului. Semănatul culturilor, ca și toate celelalte operații agricole pe terenurile care sunt situate în pantă trebuie să se efectueze doar pe curbele de nivel. ... 6.8. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecție și benzi tampon (fâșii de protecție) în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel. Zone de protecție - se instituie în conformitate cu art. 40 și Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lățimea zonelor de protecție este stabilită în funcție de lățimea cursului de apă, tipul și destinația resursei de apă sau amenajării hidrotehnice ( anexa 12 ) Benzi tampon (Fâșii de protecție) - benzi adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului astfel: – 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; ... – 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. ... Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum și a lacurilor și nămolurilor terapeutice, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică,. ... 6.9. Restricții privind aplicarea fertilizanților pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrășămintelor, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic să se transforme pe cale enzimatică în azot amoniacal, formă reținută de sol prin schimb ionic. Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. ... 6.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață Pierderile de nitrați din sol sunt mai intense în sezoanele cu precipitații mai abundente, când, de regulă, solul este lipsit de vegetație. În condițiile specifice țării noastre, după culturile anuale rămân în sol cantități mai mari sau mai mici de azot mineral provenit de la fertilizările anterioare (circa 50% din azotul aplicat rămâne neconsumat de culturi) și din mineralizarea materiei organice din sol. Mineralizarea este mai intensă toamna, când se întrunesc condiții favorabile de temperatură și umiditate și când există, de asemenea, un risc crescut de poluare a apelor cu nitrați. În contracararea acestui fenomen, rotația culturilor are un rol esențial. Se recomandă intercalarea în rotație cu cultura principală a unei culturi cu creștere rapidă, capabilă să valorifice azotul rezidual și care în primăvară poate fi folosită ca îngrășământ verde pentru cultura de primăvară-vară. Alte mijloace complementare de reducere a azotului rezidual pot fi următoarele: ● limitarea la strictul necesar a lucrărilor de mobilizare a solului, știut fiind că acestea intensifică procesele de mineralizare a materiei organice; ● reducerea la minim a perioadelor când solul este necultivat; ● rotații în care să fie inclusă o cultură de toamnă; ● în rotația culturilor cu sistem radicular superficial și cu perioade de creștere scurte (legume și fructe: spanac, salată, căpșuni, ceapă, praz; unele culturi de câmp: cartofi, mazăre, fasole) trebuie inclusă cultura a doua sau cereale care extrag azotul mineral rezidual din sol; ● introducerea de culturi intercalate, din specii autohtone, rezistente la frig și îngheț, cu sistem radicular puternic, capabile să ocupe rapid terenul și să formeze un covor vegetal suficient de des și de omogen ca să protejeze solul de efectul precipitațiilor de toamnă - iarnă; ● în rotațiile cu leguminoase trebuie introdusă o cultură care să valorifice foarte bine azotul fixat biologic, rămas în sol în urma culturii leguminoase; ● trebuie asigurat un management corespunzător pentru resturile vegetale care conțin cantități importante de azot. Resturile vegetale pot fi utilizate ca îngrășământ pentru cultura următoare, prin încorporare în sol sau se folosesc ca mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absența unei culturi care să consume azotul rezidual. ... 6.11. Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otrăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N/ha/an și de a nu se aplica în perioadele de interdicție. Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor aplica pe pajiști maximum 80 Kg N substanță activă/ha/an din îngrășăminte chimice. Pe suprafețele pe care există angajamente voluntare de agro-mediu și climă care interzic aplicarea îngrășămintelor chimice sau limitează cantitățile de îngrășăminte organice care se aplică, aceste limitări vor fi respectate. Exploatațiile care urmează un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice pot aplica cantități de îngrășăminte în acord cu recomandările rezultate din studiile agrochimice cu condiția ca aplicarea îngrășămintelor organice să se facă cu respectarea limitei maxime admise de 170 kg N/ha/an sau a limitei prevăzute de angajamentul voluntar de agro-mediu și climă. Îngrășămintele se pot aplica fracționat în funcție de managementul pajiștii, caracterizat prin numărul de coase. Se recomandă fracționarea dozelor de azot aplicate astfel: 40% pentru prima coasă (posibil de împărțit în 15% în Martie și 25% în Aprilie), 35% pentru coasa a doua (mai 20%, iunie 15%) și 25% pentru coasele următoare (iulie - 15%, august 10%). În general, gunoiul de grajd s-a folosit la culturile de câmp, utilizarea lui pe pajiști fiind mai frecventă în zonele submontane și montane cu suprafețe restrânse de teren arabil. De altfel, datorită faptului că pe pajiștile naturale el nu se încorporează în sol, folosirea lui dă rezultate mai bune în zonele cu precipitații suficiente. Efectul remanent al fertilizării pajiștilor cu gunoi este de 4-6 ani, dar cele mai mari sporuri se obțin în anul 2 și 3 de la aplicare. Gunoiul de grajd este considerat ca cel mai bun îngrășământ organic, atât prin compoziția chimică complexă, cât și datorită efectului deosebit de favorabil pe care îl are asupra producției și mai ales asupra compoziției vegetației pajiștilor. Pentru ca gunoiul de grajd să fie mai bine valorificat pe pajiști, cu o mai bună repartizare în timp a lucrărilor și cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia. Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantități mai mici de 15 t/ha (ceea ce corespunde unei cantități de gunoi de grajd proaspăt de 30-t/ha). Aplicarea compostului se poate face pe o lățime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrășăminte organice deoarece compostul este omogen și are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului de fertilizare se are în vedere exportul elementelor pentru fiecare parcelă în funcție de modul său de exploatare. Astfel, la o producție de fân de 4 t/ha, în condițiile exploatării ca fâneață are loc exportul a: 80-85 Kg N, 25-32 Kg P(2)O(5) (pentaoxid de fosfor), 85100 Kg K(2)O (oxid de potasiu), 47-50 Kg CaO (oxid de calciu). În cazul în care producția de furaj este destinată însilozării sau uscării prin sisteme artificiale sunt necesare cosiri mai frecvente și furajul fiind mai tânăr este, mult mai bogat în azot și elemente. În condițiile fermelor din zona de deal și munte, perioada de stabulație este mai lungă datorită iernilor prelungite. În plus dispersarea parcelelor, depărtarea față de sediul fermei și dificultățile cauzate de căile de acces pot determina fenomene de poluare în condițiile în care îngrășămintele organice nu sunt stocate, compostate și aplicate în mod corespunzător. În condițiile pășunatului liber, animalele sunt lăsate să circule pe întreaga parcelă, suprafața repartizată stabilindu-se în funcție de necesarul de hrană și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. Conținutul de substanțe minerale din furaje este influențat de compoziția botanică a furajului, stadiul de vegetație, fertilitatea solului, îngrășămintele aplicate, condițiile climatice etc, iar concentrația de substanțe minerale uscate din dejecții variază în principal cu fenofaza de vegetație a plantelor și cu categoria de animale. Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din nutrienții ingerați, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor și calciu și 80-90% potasiu, magneziu și alți constituenți minerali. Aceștia nu sunt considerați pentru fertilitatea solului, decât cei sub formă disponibilă pentru plante. Există diferențieri mari între conținutul dejecțiilor solide și urinei în nutrienți disponibili pentru plante. Dejecțiile solide conțin celuloză nedigerată din furaj și resturi de lignină, substanțe minerale și microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produșii lor metabolici. Conținutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă și 65% în cea de oaie. Cantități considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă - 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea proteinei, substanțe zaharoase și alți produși finali ai metabolismului cu câteva minerale. Proporția de azot excretat prin urină crește cu creșterea azotului din hrană. Azotul și fosforul din dejecțiile solide se află sub formă de compuși organici și aceasta reclamă o acțiune prelungită a microorganismelor din sol înainte de a deveni disponibile pentru plantă. Insectele, gândacii, râmele și păsările pot influența distrugerea și încorporarea dejecțiilor solide în sol. Organismele mai mici sunt prezente în număr mai mare și sunt mai active în solurile cu fertilitate mai ridicată față de cele cu fertilitate mai scăzută. Vremea călduroasă întârzie viteza de descompunere, în timp ce vremea rece și umedă o accelerează. Vremea ploioasă determină spălarea constituenților solubili din dejecțiile solide. În urină, azotul și potasiul sunt sub formă solubilă deoarece are loc o hidroliză rapidă a ureii care constituie fracția majoră a azotului și conduce la un pH ridicat, o proporție de azot este pierdută prin volatilizarea amoniacului. Vremea este importantă deoarece precipitațiile produc spălarea ureii, a nitraților rezultați din nitrificarea amoniacului, în timp ce volatilizarea este crescută în condiții calde și uscate. O vacă cu lapte excretă în timpul unei perioade de pășunat (150 zile) aproximativ 4200 - 4900 kg dejecții solide respectiv 2100 - 2300 l urină, cu un conținut de azot, fosfor și potasiu dat de tabelul 3.1 Zilnic excretă 25-30 kg ceea ce înseamnă 10-12 defecări, fiecare cu 2,5 - 3 kg. Cantități mai mari sunt excretate în timpul nopții și dimineața devreme. Dejecțiile sunt răspândite neuniform pe suprafețele de pășunat, dar există și o concentrare pe suprafețele de odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și nutrienți minerali. La stabilirea dozelor de îngrășăminte trebuie avute în vedere alături de cantitățile disponibile, de capacitatea de stocare a acestuia și de: ● capacitatea solului de descompunere a materiei organice care se aplică suplimentar prin gunoiul de grajd compostat; ● necesarul covorului vegetal în elemente fertilizante. Acest necesar trebuie adaptat permanent la parcelă, ținând cont de: () estimarea potențialului climatic al sezonului și compararea cerințelor turmei de animale de pe suprafața pășunată cu calculul exporturilor corespunzătoare principalelor macroelemente; () estimarea diferitelor surse de azot disponibile: azotul din sol, fixat simbiotic, îngrășământul organic și dejecțiile animalelor care pășunează, îngrășămintele chimice, restituirile organice cu fosfor și potasiu, adaosuri minerale complementare etc. ... ... 7. Recomandări privind managementul agricol pentru limitarea transferului de nitrați către corpurile de apă 1. Acoperirea solului cu vegetație în perioada toamnă-iarnă Solul nu va fi niciodată lăsat "ca ogor negru sau fără resturi vegetale". Această măsură este recomandabilă pentru toate terenurile cu folosință arabilă. Pentru aceasta lucrarea de arătură cu întoarcerea brazdei poate fi înlocuită cu o lucrare superficială de discuit sau o altă lucrare asemănătoare efectuată de exemplu cu cizelul (uneori recunoscute ca lucrări de conservare a solului). Astfel de practici au avantajul că duc la creșterea conținutului de materie organică în stratul superficial al solului. După culturile semănate toamna, mai ales pe terenurile vulnerabile la eroziune și în condiții de umiditate ceva mai ridicată, tăvălugirea nu este recomandată. În perioada de iarnă este de preferat ca solul să fie acoperit cu vegetație (culturi de toamnă) sau să rămână nelucrat ca miriște, porumbiște sau acoperit cu mulci vegetal. Porumbiștea nu oferă suficientă protecție împotriva eroziunii și din acest motiv, nu numai porumbul, dar și alte prășitoare sunt de evitat. ... 2. Culturi de acoperire (catch-crops) Culturile de acoperire (catch-crops) sunt culturi cu creștere rapidă care cresc simultan, sau în intervalul dintre cultivarea culturilor principale. Culturile de acoperire conduc la raționalizarea timpului disponibil pentru creșterea plantelor. Culturile de acoperire (secara, muștar, lupin) sunt utilizate pentru prevenirea scurgerii din sol a substanțelor minerale prin absorbția lor în intervale de timp cu vegetație lentă (perioade de interdicție în aplicarea îngrășămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanți către rețeaua de râuri și lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrășăminte verzi. ... ... 8. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanță în asigurarea unor producții vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ și calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situații, poate însă crește riscul de poluare a apelor cu nitrați prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrășăminte care se aplică la culturile irigate și pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiții optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiții care favorizează mineralizarea materiei organice și formarea de nitrați. În condiții de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitrați și iminența acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt: abundența nitraților existenți în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei), precum și cantitățile de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitrați este mai mare. Astfel de condiții se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt următoarele: ● alegerea tehnicii de irigare și a cantităților de apă aplicate în funcție de caracteristicile solului; ● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață; ● momentul irigării să fie astfel ales încât cultura să sufere de un ușor deficit hidric, pentru că într-o asemenea situație apa aplicată se consumă foarte intens; ● măsuri de stimulare a formării unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, capabil să exploreze un volum mai mare de sol și să utilizeze mai intens apa și nutrienții; ● adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul și topografia terenului, cu cantitatea și calitatea apei disponibile, cu exigențele culturii și condițiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei, se pot practica metode de irigare specifice. ... 9. Documente de evidență ale exploatației agricole Documentele de evidență ale exploatațiilor agricole trebuie astfel întocmite și completate încât să permită autorităților de inspecție și control să constate: ● Planul simplificat de fertilizare, conform anexei 10 ● șeptelul fermei, pe specii și categorii de producție, identificarea și înregistrarea acestuia, registrele de evidență a efectivelor, precum și perioada de timp în care animalele sunt menținute în fermă; ● presiunea manifestată de îngrășămintele organice la nivelul exploatației agricole (conform tabelului 6.2); ● cantitatea oricărui tip de îngrășământ de origine animală și natura acestuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semifluide-păstoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/importului precum și numele și adresa destinatarului/furnizorului; ● capacitățile de stocare pentru dejecțiile animale (la nivelul fermei și/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite permanente/nepermanente) corelate cu cerințele minime impuse de perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor. Orice document de evidență al fermei, din categoria celor prevăzute se păstrează pe o perioadă de 3 ani de la ultima înregistrare efectuată în document. ... Anexa Nr. 1 Definiții ale termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul Codului de bune practici agricole – "ameliorator al solului" - produs de sinteză care se adaugă solurilor, în principal, pentru ameliorarea proprietăților fizice; ... – "amendament al solului" - material adăugat în sol a cărui funcție principală este ameliorarea proprietăților fizice și/sau chimice și/sau activitatea biologică a acestuia; ... – "amendament calcic și/sau magnezian" - amendament mineral care conține calciu și/sau magneziu, în general sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonați, destinat, în principal, menținerii sau ridicării pH-ului solului; ... – "amendament mineral" - amendament fără materie organică și fără conținut cunoscut în azot, fosfor, potasiu și oligoelemente; ... – "amendament organic" - produs de origine vegetală și/sau animală care se adaugă solului, în principal, pentru îmbunătățirea proprietăților fizice și activității biologice a acestuia; ... – "amendament organo-mineral" - produs în care substanțele și elementele utile sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestec și/sau combinare chimică a amendamentelor organice și a amendamentelor conținând calciu, magneziu și/sau sulf; ... – "aplicarea îngrășămintelor" - termen general pentru ansamblul procedeelor de aplicare a îngrășămintelor și/sau amendamentelor unor culturi, prin încorporare în sol, pe sol sau ambele (termenul este cuprinzător pentru împrăștierea, pulverizarea, prăfuirea, precum și pentru metodele specifice de aplicare, constând în injectarea în sol și semănatul combinat, în rânduri, a semințelor și îngrășămintelor, ce se poate extinde și la tehnicile de film nutritive - pulverizare foliară și de adăugare a îngrășămintelor în apa de irigație); ... – "asimilabilitate" - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură; ... – "bălegar" - amestec de dejecții solide și lichide cu așternut și resturi de hrană, care îi dau o consistență solidă; ... – "benzi înierbate" - benzi alcătuite din vegetație spontană/cultivată, care nu necesită udare, fertilizare sau tratamente fitosanitare; ... – "cerințele culturii" - cantitatea de îngrășăminte cu azot necesară formării producției principale și secundare; ... – "compus cu azot" - orice substanță conținând azot, alta decât azot gazos molecular; ... – "conținut declarat" - indicare a cantității, formei și solubilității elementelor nutritive, garantată în limitele de toleranță specificate și legale; ... – "cultură de acoperire" - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol și de prevenire a eroziunii solului și care nu se recoltează; ... – "culturi de toamnă": culturi semănate în intervalul august - octombrie, prin metoda clasică sau direct în miriște; ... – "dejecții lichide (tulbureala)" - îngrășământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș, etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor; ... – "denitrificare" - proces de reducere biochimică a nitraților sau nitriților sub formă de azot gazos, fie ca azot molecular (N2) fie ca oxizi de azot; ... – "doza de aplicare" - masa sau volumul de îngrășământ, amendament al solului sau element nutritiv, aplicat pe unitatea de suprafață cultivată sau pe unitatea de masă sau pe unitatea de volum de sămânță tratată; ... – "efluenți de silozuri" - lichide care se scurg din furajele conservate prin procese de însilozare din silozuri; ... – "element nutritiv" - element chimic esențial în creșterea plantelor; ... – "eutrofizare" - proces de îmbogățire excesivă în elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitrați și fosfor, a apelor de suprafață; ... – "fâneață" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice, a cărui producție vegetală este cosită; ... – "fertilitatea solului" - capacitatea unui sol de a asigura creșterea plantelor; ... – "fertilizant" - orice material a cărui utilizare este destinată ameliorării nivelului de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului; ... – "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; ... – "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică; ... – "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă; ... – "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 6/22/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrășămintelor în vederea înscrierii în lista îngrășămintelor autorizate cu mențiunea RO-ÎNGRĂȘĂMÂNT cu modificările și completările ulterioare, pentru utilizarea și comercializarea în România, prin îngrășământ chimic se înțeleg: toate produsele destinate îmbunătățirii fertilității solului și a nutriției plantelor, aplicate atât pe sol, cât și pe plante, ca amendamente de sol, îngrășăminte chimice ce au suferit transformări chimice, îngrășăminte organominerale, îngrășăminte biologice și stimulatori de creștere. ... – "îngrășământ complex" - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, în soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată; ... – "îngrășământ compus" - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali și care a fost obținut printr-o reacție chimică sau prin amestec sau combinația acestora; ... – "îngrășământ cu azot (azotos)" - orice substanță care conține un compus cu azot și care este administrat pe/în sol pentru a intensifica creșterea plantelor; ... – "îngrășământ cu solubilizare lentă" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive sunt sub formă unor compuși chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfășoară în timp; ... – "îngrășământ de amestec" - un îngrășământ obținut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; ... – "îngrășământ foliar" - un îngrășământ destinat aplicării pe frunzișul plantelor în vederea absorbției foliare a nutrienților; ... – "îngrășământ granulat" - îngrășământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare; ... – "îngrășământ în soluție" - un îngrășământ lichid care nu conține particule solide; ... – "îngrășământ în suspensie" - un îngrășământ cu două faze, în care particulele solide sunt menținute în suspensie în faza lichidă; ... – "îngrășământ încapsulat" - îngrășământ ale cărui particule sunt acoperite cu un strat dintr-un material diferit, în scopul ameliorării comportamentului și/sau modificării caracteristicilor respectivului îngrășământ; ... – "îngrășământ lichid/fluid" - un îngrășământ în suspensie sau în soluție, termen utilizat și pentru amoniacul lichefiat; ... – "îngrășământ chimic (anorganic/chimic)" -orice fertilizant fabricat după un procedeu industrial; ... – "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține sau provine din substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale, chiar dacă au suferit o transformare. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; ... – "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale; ... – "îngrășământ simplu" - un îngrășământ care conține, într-o proporție ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienții principali (azot, fosfor sau potasiu); ... – "macroelement", "nutrient principal" - înseamnă exclusiv azotul, fosforul și potasiul; ... – "mineralizare" - descompunerea microbiană a unui material sau îngrășământ organic în sol, cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă; ... – "nutrient secundar" - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf; ... – "oligoelemente" - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse față de cantitățile de nutrienți principali și secundari; ... – "pășune" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice și care se folosește pentru pășunatul animalelor; ... – "percolare" - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține; ... – "solubilitatea unui element fertilizant" - cantitatea dintr-un element nutritiv, extras întru-un mediu specific, în condiții specifice și care se exprimă în procent de masă din elementul fertilizant; ... – "șeptel" - toate animalele domestice ținute sau crescute pentru folosință sau producție; ... – "teren înierbat" - suprafețe de teren, altele decât pajiști permanente pe care vegetația predominantă este constituită din plante erbacee spontane sau cultivate; ... – "tip de îngrășământ" - înseamnă îngrășăminte care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa I a Regulamentului (CE) 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele; ... – "unitate fertilizantă" - masă unitară a unui element fertilizant; ... – "unitate vită mare (UVM)" - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii și categorii de animale, pe baza cerințelor nutriționale și a cantității de dejecții produse de acestea prin raportarea la cerințele nutriționale și dejecțiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci); ... – "zone vulnerabile la poluarea cu nitrați" - suprafețe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice și/sau de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole, peste limitele admise. ... – "benzi tampon" (fâșii de protecție) - suprafețe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea zonelor de protecție a apelor de suprafață stabilite prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, pe care este interzisă aplicarea fertilizanților; ... – "zone de protecție"- suprafețe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. ... Anexa Nr. 2 SCHEMĂ DE CLASIFICARE A PRODUSELOR FERTILIZANTE Din punct de vedere al originii, îngrășămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) și organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, măzăriche, latir, sulfină etc. și plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). În practica producătorilor de îngrășăminte și în cea agrochimică se întâlnesc mai multe procedee de clasificare a acestora. ● după natura lor: – îngrășăminte miner ale/anorganice - ai căror nutrienți declarați se găsesc sub formă de minerale obținute prin extracție sau prin procedee industriale fizice și/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea și produsele sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; ... – organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; ... – organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale. ... ● după modul de obținere: – îngrășăminte chimice/de sinteză, în care impropriu sunt incluși și unii compuși minerali naturali (fosforitele, salpetru de Chile). ... – îngrășăminte naturale, înțelegând, de regulă, produse organice de natură vegetală sau animală, deși pot fi incluși și compușii minerali naturali. ... ● după modul de condiționare: – îngrășăminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete ș.a.); ... – îngrășăminte lichide - în suspensie (îngrășământ bifazic în care particulele solide sunt menținute în suspensie în faza lichidă) și în soluție (clare, care nu conțin particule solide în faza lichidă). ... ● după numărul de nutrienți declarați: – îngrășământ simplu - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, doar unul dintre nutrienții principali (azot, fosfor sau potasiu); ... – îngrășământ compus - un îngrășământ care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali și care a fost obținut printr-o reacție chimică sau prin amestec sau combinația acestora; ... – îngrășământ complex - un îngrășământ compus, obținut printr-o reacție chimică, prin soluție sau, în stare solidă, prin granulare, care conține, într-o proporție care trebuie declarată, cel puțin doi nutrienți principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată; ... – îngrășământ de amestec - un îngrășământ obținut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; ... – îngrășământ foliar - un îngrășământ cu macro și microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzișul plantelor. ... ● după nutrienți: – principali - exclusiv azotul, fosforul și potasiul; ... – secundari - calciu, magneziu, sodiu și sulf; ... – oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse comparativ cu nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot fi complexate sau chelatizate. ... ● în funcție de doza utilizată: 1. îngrășăminte cu macroelemente (N, P, K, Mg) - cu aplicare în doze de ordinul zecilor până la sutelor de kg substanță activă/ha; ... 2. îngrășăminte cu macro și/sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha. ... Anexa Nr. 3 Tipuri de îngrășăminte chimice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică Principalele tipuri de îngrășăminte care conțin azot sub formă nitrică sunt: – azotatul de calciu cu 15,5% N și 36% Ca; ... – azotatul de sodiu cu 16,4% N și 27% Na; ... – azotatul de potasiu cu 13,7% N și 46,5% K(2)O. ... Îngrășămintele se remarcă prin solubilitatea foarte mare în apă, iar umiditatea relativă critică determinată la temperatura de 30 °C este ridicată, respectiv de 46,7% la azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu și 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrășământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puțin higroscopic azotatul de potasiu. La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluția solului, de unde parțial este consumat de plante, parțial intră în diferite reacții cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălata). Cantitatea levigată este în funcție de volumul de apă ce se infiltrează (crește cu intensitatea infiltrației), de viteza de asimilare a plantelor (scade cu creșterea consumului plantelor) și de porozitatea solului (se reduce cu creșterea porozității). Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală Îngrășăminte care conțin azotul sub formă amoniacală sunt: – Amoniacul anhidru, cu un conținut de 82% N, folosit ca îngrășământ, fie direct sau ca ape amoniacale, fie ca materie primă pentru obținerea diferitelor tipuri de îngrășăminte cu azot, simple și complexe. Deoarece la aplicare direct în sol sau cu apa de irigație au loc pierderi importante prin volatilizare (până la 50-60 %), este indicat să fie utilizat cu stabilizatori acizi. ... – Sulfatul de amoniu, care conține 21% N și 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă și are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conținutul de sulf se asigură și fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parțial absorbit de plante, parțial adsorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la care contribuie și radicalul SO(4)^-2. Ionul nitrat poate fi parțial consumat de plante sau levigat. ... – Clorura de amoniu are un conținut de 26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H2S ca în cazul sulfatului de amoniu. ... Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte: – Azotatul de amoniu conține 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică și jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20°C. Umiditatea relativă critică este 52% la 30°C. Este un îngrășământ higroscopic și prezintă riscul de explozii la temperaturi ridicate, impunâdu-se anumite precauții la transport, păstrare și manipulare. Prin amestecare cu carbonat de calciu sau dolomit se obține nitrocalcarul. La aplicare în sol, plantele beneficiază de la început de ambele forme de azot. Se recomandă să se aplice pe solurile neutre și alcaline, iar pe solurile acide și slab acide în doze mici și moderate sau odată cu amendarea calcică. ... – Nitrocalcarul conține 27% N și nu este higroscopic. Nu prezintă riscul de aprindere. Are reacție fiziologică bazică. Este indicat la toate plantele, cu deosebire la fertilizarea de bază pe solurile cu reacție acidă. ... – Sulfonitratul de amoniu, cu un conținut de 25-26% N și 15% S, utilizat cu rezultate deosebite pe solurile deficitare în azot și sulf; deși are un conținut ridicat în azot, se depozitează și se manipulează foarte ușor. ... Îngrășăminte cu azot amidic (ureic) Din categoria îngrășămintelor cu azot amidic fac parte: – Ureea - principalul îngrășământ cu azot sub formă amidică, cu un conținut de 46% N. Este foarte solubil în apă, 108 g/100 g apa la 20°C, nu este higroscopic, iar umiditatea relativă critică la 30°C este de 75,2%. Conținutul de biuret al îngrășământului trebuie să fie de maximum 2%, din cauza efectului toxic asupra plantelor. Aplicarea sa necesită cunoașterea unor bune practici agricole pentru a evita pierderi de substanță activă prin evaporarea amoniacului. La aplicarea în/pe sol, azotul amidic este transformat (hidrolizat) în amoniac și dioxid de carbon în prezența activității ureazei. Prin tratarea ureei cu inhibitori ai ureazei, enzima responsabilă de hidroliza ureei, se pot reduce pierderile de substanță activă prin volatilizare. Chiar la temperaturi relativ scăzute, transformarea azotului amidic la azot amoniacal este completă în câteva zile, iar la temperaturi ridicate, de peste 20 °C, în câteva ore. Când urea nu este încorporată în sol, ci aplicată la suprafața solului, au loc pierderi substanțiale de amoniac, în mod deosebit, pe solurile alcaline (soluri cu valori pH ridicate). Când se încorporează în sol, o parte din amoniac este adsorbit sub formă de ion de amoniu pe complexul coloidal al solului și astfel protejat de la pierderi prin evaporare, o altă parte este consumată de plante, iar cea care rămâne în sol, fără să fie adsorbită în complex sau consumată de plante, este supusă procesului de nitrificare. Activitatea bacteriilor nitrificatoare este influențată de condițiile de sol, temperatură și reacție. Ea este inhibată la valori pH mai mici de 5.5 și mai mari de 8.7 și respectiv la valori ale temperaturii sub 10 °C și peste 40 °C. Ionul nitrat obținut prin oxidarea biologică a ionului de amoniu poate fi consumat de plante sau levigat. ... – Cianamida de calciu - reprezintă un îngrășământ cu 16-22% N, higroscopic, deși solubilitatea în apă este redusă, de numai 2,5 g/100 g apă. Îngrășământul este destul de puțin folosit, fiind indicat pentru fertilizările de bază pe soluri acide, datorită reacției fiziologică alcalină a fertilizantului. ... – Fosfatul de uree - un îngrășământ cu 17% N, cu un pH scăzut, utilizabil pe solurile puternic alcaline precum și în sistemele de irigații, sere sau solarii. ... Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile) Apariția îngrășămintelor cu solubilitate lentă a avut ca scop reducerea pierderilor de substanță activă (azot nitric și/sau amoniacal) prin procese de evaporare sau levigare (spălare). Din această grupă de fertilizanți fac parte: – Ureea peliculată cu sulf - cu un conținut de 20-39% N, în funcție de grosimea peliculei de sulf. ... – Ureoform (UF) - este un îngrășământ conținând ureo-formaldehidă cu 39% N, pulbere, cu o solubilitate în apă rece de sub 0,1%. ... – Crotonilidendiureea (CDU) - este un îngrășământ ureo-crotonaldehidă cu un conținut de 28-30% N, pulbere, cu o solubilitate în apă sub 0,2%. ... – Izobutilendiureea (IBDU) - conține 34% N și are o solubilitate în apă sub 0,5%. ... Avantajul acestei clase de fertilizanți îl reprezintă creșterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase și pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrășământului. Dezavantajul acestora îl reprezintă prețul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuști, plante ornamentale. Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot) Această categorie de fertilizanți poate fi împărțită în: – Soluții cu azot fără presiune de vapori - conțin între 16 și 32% N și se obțin prin dizolvarea azotatului de amoniu, ureei, sulfatului de amoniu, azotatului de calciu, fosfatului de uree, azotatului de uree, fie în amestec fie singure; cele mai cunoscute și utilizate sunt soluțiile de azotat de amoniu și uree. Îngrășământul lichid A-320 (0-45-34) (URAN) cu un conținut de 32% N, conține toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric și amidic) și se aplică în fertigare, în timpul vegetației prin aspersiune o data cu apa de irigație. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot (substanță activă) se poate fracționa în 2-5 etape, în funcție și de faza de vegetație. Alte variante utilizate sunt: A 160 (0-46-0), A 200 (0-57-0), A 280 (0-39-30), precum și A 300 (0-42-32). ... – Soluții cu presiune de vapori scăzută: ape amoniacale (conțin doar amoniac) în variantele 201 (24-0-0) și 247 (22-65-0), respectiv amoniacați în variantele 300 (18-27-25), 370 (17-67-0), 410 (19-58-11) și (2265-0). ... Tipuri de îngrășăminte organo-minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Îngrășăminte le cunoscute sub numele de organominerale de tip L-200 și L-300 sunt îngrășăminte care conțin azot organic și se obțin din lignit (azot organic) și uree (azot amidic). Ele se caracterizează prin conținuturi ridicate de substanțe humice (13-24%) și de azot (20-30 %) care au influențe ameliorative asupra conținutului de humus din solurile sărace în materie organică. Datorită înglobării ureei în porii lignitului, procesele de hidroliză, amonificare și nitrificare a ionului de amoniu sunt încetinite și prelungite pe parcursul vegetației plantelor o perioadă considerabil mai lungă decât în cazurile în care compușii respectivi cu azot se utilizează la fertilizare ca atare. Persistența mai îndelungată în sol facilitează asimilarea azotului de către plante într-o proporție mai mare decât din azotatul de amoniu și uree, iar levigarea acestuia este mai redusă. Îngrășăminte cu azot organic și mineral Din această categorie de îngrășăminte fac parte compușii de adiție ai ureei care pe lângă azotul amidic conțin, fie azot amoniacal (ureosulfatul de amoniu cu 33.7 % N), fie azot nitric (azotatul de uree cu 34.2 % N și ureoazotatul de calciu cu 34.5 N). Îngrășământul lichid A-320 cu 32 % N, conține toate cele 3 forme de azot (amoniacal, nitric și amidic). Se aplică în timpul vegetației prin aspersiune odată cu apa de irigație. Acest mod de aplicare are avantajul că doza de azot poate fracționată în 2-3 reprize. Anexa Nr. 4 Tipuri de îngrășăminte cu fosfor. Indicații și contraindicații de aplicare Superfosfatul simplu reprezintă primul fertilizant fabricat pe cale chimică și conține 16-24% P(2)O(5) total și 14-20 % P(2)O(5) solubil în apă, ca fosfați primari de calciu, precum și sulfat de calciu (11-13% S și 19-20% Ca) și acid fosforic liber (4-8%). Este un îngrășământ indicat pentru toate culturile și se poate aplica pe toate tipurile de sol (slab acide, neutre și alcaline). Superfosfatul concentrat sau superfosfatul triplu conține 46-47% P(2)O(5) total (frecvent între 37 și 50% P(2)O(5)), 42-46% P(2)O(5) solubil în solvenți convenționali și cca. 44% P(2)O(5) solubil în apă. Este propriu-zis un fosfat monocalcic, conține cca. 12-14% calciu, dar într-o concentrație redusă, de 3-6% ca sulfat de calciu anhidru. Se aplică la toate culturile și în cantități mai mici decât superfosfatul simplu; dacă se urmărește să aibă un efect direct asupra culturilor se aplică la semănat sau înaintea semănatului. Zgura Thomas (zgură bazică) este un produs secundar de la fabricarea oțelului. Conține 10-24 % P(2)O(5) total sub formă de fosfați complecși, cu o solubilitate redusă în apă, dar care în solurile acide se descompun și eliberează fosfor. Pentru ca să aibă o eficacitate bună, cel puțin 80 % din fosforul total trebuie să fie solubil în acid citric. De asemenea, poate fi folosită și ca material pentru amendarea solurilor acide. Fosfații de amoniu sunt produși care conțin fosforul sub formă de mono- și diamoniu fosfat, foarte solubil în apă și solvenți convenționali. Se fabrică două tipuri: fosfat monoamoniacal (MAP), care conține 12 % N și 50-52 % P(2)O(5) și fosfat diamoniacal (DAP), care conține 16-18 % N și 46-48 % P(2)O(5). Se pot aplica la toate culturile și pe toate tipurile de sol înainte de semănat sau chiar în timpul vegetației. Nitrofosfații sunt îngrășăminte complexe care se obțin prin atacul rocii fosfatice cu acid azotic. Prin acest procedeu se pot obține mai multe tipuri NP sau NPK. Cele mai folosite sunt: K-22-22-0, K-23-23-0, K-27- 13.5-0, K-22-11-11 și K-16-16-16. Conțin până la 70 % P(2)O(5) solubil în apă raportat la conținutul total. Se aplică, în general, la fertilizările de bază înaintea semănatului. Fosforitele activate reprezintă roci fosfatice măcinate și parțial supuse unui atac chimic în mediu acid (acid sulfuric, fosforic, azotic, clorhidric). De regulă sunt condiționate ca pulberi, dar pot fi și granulate și conțin 15-25% P(2)O(5) total, cel solubil în apă variind între 6 și 15% P(2)O(5). Sunt recomandate ca îngrășământ aplicabil pe solurile moderat și puternic acide, slab asigurate cu fosfați mobili. Fosforitele neactivate reprezentate de roci de origine sedimentară ce conțin: diverse apatite precum fluorapatite, clorapatite, hidroxilapatite, carbonatapatite și fosfați terțiari de calciu. Conținutul de fosfor total se situează între 10 și 32% P(2)O(5) din care doar 1-1,5% este direct accesibil plantelor, fapt ce face ca utilizarea acestora ca îngrășământ să se facă numai pe soluri puternic acide, slab aprovizionate cu fosfor, unde ionii de H+ contribuie la solubilizarea fosforului din fosfații superiori de calciu. Se folosesc preponderent ca materie primă pentru obținerea superfosfatului, a acidului fosforic sau soluțiilor fosfonitrice în industria îngrășămintelor chimice complexe. Îngrășămintele organominerale sunt produși a căror nutrienți sunt incluși într-o matrice bazată pe substanțele humice din cărbune brun (lignit). În România se produc în prezent mai multe tipuri de îngrășăminte organominerale cu azot și fosfor: L-120, L-210, SH-120 și SH-210. Conțin 9-13 % acizi humici, 10-20 % N și 10-20 % P(2)O(5). Se recomandă a fi folosite pe soluri sărace în materie organică (soluri nisipoase, luvice și erodate), îmbunătățind proprietățile solului și nutriția plantelor. Datorită includerii nutrienților în matricea organominerală, procesele de hidroliză, amonificare, nitrificare și levigare, precum și conversia fosfaților solubili în fosfați insolubili, sunt încetinite, și astfel rata de utilizare a nutrienților este mai mare decât cea din îngrășămintele chimice. Anexa Nr. 5 Tipuri de îngrășăminte cu potasiu. Indicații și contraindicații de aplicare – Clorura de potasiu - conține cca. 58-63% K(2)O, este solubilă în apă (34,7 g/100 g apă la 20°C și 56,7 g/100 g apă la 100°C) și higroscopică, fapt pentru care este mai puțin indicată pentru aplicare datorită fenomenului de aglomerare și se utilizează mai mult la obținerea îngrășămintelor complexe și a celor lichide. ... – Sarea potasică - cu un conținut al potasiului cuprins între 28 și 60%, este un amestec de KCl cu diferite săruri potasice brute măcinate, precum silvinitul, carnalitul, kainitul ș.a., iar în funcție de proporția componenților sunt cunoscute trei tipuri de sare potasică: ... – sare potasică 30%, cu un conținut de 28-30% K(2)O și relativ ridicat de NaCl; ... – sare potasică 40%, cu un conținut de 38-42% K(2)O și 24-26% NaCl; ... – sare potasică 50%, cu un conținut de 48-52% K(2)O și 11-13% NaCl; ... – Sulfatul de potasiu - conține 48-52% K(2)O și 17-18% S, nu este higroscopic, se poate aplica ușor și are o solubilitate în apă mai scăzută, de numai 12 g/100 g apă la 25°C. Îngrășământul este recomandat pentru culturile sensibile la excesul de clor, precum legumele, florile, plantele tehnice, pomii fructiferi și vița de vie. ... – Sulfatul dublu de potasiu și magneziu - conține 22% K(2)O, 18% MgO și 22% S și este un îngrășământ ce se poate aplica și este recomandat în aceleași condiții ca și în cazul sulfatului de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesită și magneziu, în special în legumicultură și la culturile intensive din sere și solarii. ... Anexa Nr. 6 Mențiuni obligatorii pentru îngrășăminte conform Regulamentului (CE) 2003/2003 (1) Pentru a se conforma cerințelor din articolul 9, statele membre pot să impună ca menționarea conținutului de azot, fosfor și potasiu din îngrășămintele introduse pe piețele lor să se facă după cum urmează: a) azot, numai în forma elementară (N) și/sau ... b) fosfor și potasiu, numai în forma elementară (P, K) sau ... c) fosfor și potasiu, numai ca oxizi [P(2)O(5), K(2)O] sau ... d) simultan fosfor și potasiu, atât în formă elementară, cât și ca oxizi. ... În cazul în care se optează să se menționeze conținutul de fosfor și de potasiu sub formă de elemente, toate mențiunile din anexe la forma de oxizi se interpretează ca fiind în formă elementară, iar valorile numerice se convertesc cu ajutorul următorilor factori: a) fosfor (P) = anhidridă fosforică [P(2)O(5)] x 0,436; ... b) potasiu (K) = oxid de potasiu [K(2)O] x 0,830. ... (2) Statele membre pot impune ca menționarea conținutului de calciu, magneziu, sodiu și sulf din îngrășămintele cu nutrienți secundari și, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 17, din îngrășămintele cu nutrienți principali introduse pe piețele lor, să fie exprimate astfel: a) sub formă de oxid [CaO, MgO, Na(2)O, SO(3)] sau ... b) în formă elementară (Ca, Mg, Na, S) sau ... c) în ambele forme. ... Pentru transformarea conținutului de oxid de calciu, oxid de magneziu, oxid de sodiu și anhidridă sulfurică în conținut de calciu, magneziu, sodiu și sulf, se utilizează următorii factori: a) calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) x 0,715; ... b) magneziu (Mg) = oxid de magneziu (MgO) x 0,603; ... c) sodiu (Na) = oxid de sodiu [Na(2)O] x 0,742; ... d) sulf (S) = anhidridă sulfurică [SO(3)] x 0,400. ... Valoarea reținută pentru declarație este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată atât în cazul în care conținutul se exprimă sub formă de oxizi, cât și în cazul în care se exprimă în formă elementară. Anexa Nr. 7 Posibilitățile de amestec a diferitelor îngrășăminte chimice Anexa Nr. 7.1. Compatibilități de amestec a îngrășămintelor chimice solide Anexa Nr. 7.2. Compatibilități la amestec pentru îngrășăminte aplicate prin ferigare Anexa Nr. 8 Îngrășămintele complexe se obțin din aceleași materii prime care sunt utilizate pentru obținerea celor simple, în urma unor reacții chimice în care se formează compuși noi. În cazul celor mixte are loc doar amestecul fizic a materiilor prime/îngrășăminte simple cu formare numai în cantități reduse și particular de produși chimici noi. Din clasa îngrășămintelor complexe/mixte se pot menționa: – fosfatul monoamoniacal, monoamofos (MAP), amofos sau fosfatul primar de amoniu (11.48.0) - conține 11-12% N și 48-61% P(2)O(5), este puțin higroscopic și nu se aglomerează; dacă se adaugă azotat de amoniu și uree se poate obține sortimentul (23.23.0); ... – fosfatul diamoniacal (DAP), diamofos sau fosfatul secundar de amoniu (16:48:0) - conține 16-21% N și 46-53% P(2)O(5); ... – superfosfatul amonizat - obținut prin amestecarea fosfatului primar de amoniu cu fosfatul secundar de calciu; superfosfatul simplu amonizat conține 4-6% N și 16-24% P(2)O(5), iar cel concentrat 9-12% N și 38-50% P(2)O(5); ... – polifosfații de amoniu (18.52.0) - produși sub formă solidă, granulată sau lichidă, la care dacă se adaugă uree se obțin variantele solide (30.30.0), (36.18.0), (28.28.0), iar dacă se adauga KCl rezultă îngrășământul ternar de tip NPK (20.20.20); ... – nitrofosfații, nitrofos (27.13,5.0), (22.22.0), (20.10.0), (12.18.0) - îngrășăminte granulate în care cele două macroelemente, azotul și fosforul, se găsesc sub formă de azotat de amoniu, clorură de amoniu, fosfat mono- sau diamoniacal, fosfat primar sau secundar de calciu; ... – azotatul de potasiu (13,5.0.45) - îngrășământ binar de tip NK, ce conține 13,5% N și 44-46% K(2)O); ... – metafosfatul de potasiu (0.55.37) - îngrășământ binar de tip PK, granulat, greu solubil în apă dar hidrolizabil în sol cu formare de K(3)PO(4); se utilizează preponderent la obținerea îngrășămintelor complexe; ... – nitrofosfații de tip NPK, nitrofoska (16.16.16), (13.26.13), (22.11.11) - reprezintă cele mai frecvent folosite îngrășăminte împreună cu cele de tip NP; au în compoziție aceeași compuși ca și nitrofosfații de tip NP, prezentând, în plus și compuși cu potasiu sub formă de clorură, sulfați, azotați, fosfați; în practică se întâlnesc și variantele (15.15.15), (13.13.21) sau (13.40.30). ... Anexa Nr. 9 Îngrășăminte lichide Termenul de îngrășăminte lichide acoperă o foarte mare varietate de produse, precum: – îngrășăminte lichide cu azot reprezentate generic de amoniacul anhidru și soluții cu azot; ... – îngrășăminte lichide cu fosfor; ... – îngrășăminte lichide cu potasiu; ... – îngrășăminte lichide compuse, binare, ternare; ... – îngrășăminte lichide compuse, binare, ternare în amestec cu elemente secundare, microelemente și substanțe pentru tratamentele fitosanitare. ... Îngrășămintele lichide se pot clasifica în: – monocomponente conținând azot sub formă amoniacală, nitrică și amidică; ... – binare conținând azot și fosfor, azot și potasiu, respectiv fosfor și potasiu; ... – ternare conținând azot, fosfor și potasiu; ... – multielemente conținând inclusiv și microelemente. ... Îngrășămintele lichide se pot clasifica și în funcție de: – starea fizică - gaze lichide sub presiune, soluții cu tensiune de vapori, soluții fără tensiune de vapori, soluții suprasaturate și suspensii; ... – modul de depozitare, transport, manipulare și tehnica de aplicare utilizată; ... – prețul pe unitatea de substanță activă; ... – efectele agrochimice. ... Îngrășămintele lichide cu azot au o nomenclatură specială acceptată de industria de îngrășăminte, alcătuită dintr-un număr format din 3 cifre care indică conținutul procentual de N (primele 2 cifre indică partea întreagă, iar cea de a treia partea zecimală, virgula fiind omisă) urmat în paranteză de alte 3 numere care indică în ordine conținutul în procente (%, valori întregi) din greutate al amoniacului, azotatului de amoniu și ureei. De exemplu 320 (0-45-34) indică o soluție cu azot care are 32,0% N, 0% amoniac, 45% azotat de amoniu și 34% uree. În România, în fața codului numeric se trece și litera A care arată că este o soluție cu azot, exemplu de mai sus devenind A320 (0-45-34). Anexa Nr. 10 Planul de fertilizare simplificat Bloc fizic nr. Parcela Cultura Planificat N Kg s.a./ha Îngrășăminte aplicate Data aplic. Total N Kg s.a./ha Obs. Nr. Supraf. ha Organice Chimice Tip t/ha kg N/ha Tip t/ha kg N/ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Planificat Realizat Pentru fiecare parcelă agricolă, completați un rând. 1. - Se trece nr. blocului fizic ... 2. - Se trece nr. parcelei ... 3. - Se trece suprafața parcelei în hectare ... 4. - Se trece tipul culturii ... 5. - Se trece nr. kg azot substanță activă (s.a.) la hectar ... 6. - Ex: gunoi proaspăt GP / gunoi fermentat GF / mraniță M ... 7. - Tone pe hectar aplicate ... 8. - Se trece cantitatea de azot substanță activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabel de pe verso. Nu depășiți 170 kg azot substanță activă la hectar! ... 9. - Se trece tipul de îngrășământ, conform specificațiilor producătorului 10 - Se trece numărul de tone de îngrășământ aplicate ... 11. - Se trece cantitatea de azot substanță activă, conform instrucțiunilor producătorului ... 12. - Data aplicării îngrășământului. Atenție, este interzisă împrăștierea îngrășămintelor în perioada de interdicție ... 13. - Se trece suma coloanelor 8 + 11 ... Anexa Nr. 11 Recomandări pentru executarea unui STUDIU AGROCHIMIC Etape parcurse în elaborarea unui studiu agrochimic la nivel de fermă Un studiu agrochimic impune niște etape de bază, respectiv: a) legătura cu fermierul în vederea recunoașterii teritoriului și a obținerii de date privind blocuri fizice (parcele cadastrale), amplasarea culturilor pe blocuri fizice, tratamente agrochimice anterioare, alte informații privind tipurile de sol, grosimea orizontului A, alte informații privind solului în cadrul sistemului integrat al factorilor de mediu; ... b) activitățile de recoltare a probelor de sol conform instrucțiunilor de elaborare a studiilor agrochimice, ediția 1982. La recoltarea probelor de sol se au în vedere: – probele de sol se recoltează pe areale uniforme; ... – mărimea suprafeței de teren de pe care se recoltează o probă medie agrochimică este dependentă de cultură (teren arabil 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm, pomi fructiferi și viță-de-vie 0,5 - 2 ha pe adâncimile 0-20 și 20-40 cm, terenuri irigate 0,25 - 2 ha în funcție de tipul de cultură, pajiști și fânețe 5-10 ha pe adâncimea 0-10 cm, culturi protejate în sere și solare 0,25 - 0,50 ha și adaptată la amplasarea culturii în spațiu protejat, culturi situate pe terenuri erodate maxim 2 ha; ... – grosimea orizontului pedologic A mineral, tratamente agrochimice anterioare (de ex. proba agrochimică nu se va constitui din areal fertilizat organic și nefertilizat organic sau areal cultivat cu lucernă și ogor etc.). ... – la recoltarea probelor de sol se vor avea în vedere microdepresiuni (în care poate bălti apa), situațiile texturale din blocul fizic. ... – toate probele recoltate vor fi numerotate și identificate pe blocul fizic din care au fost recoltate. ... ... c) activități specifice efectuării analizelor de laborator: – după recoltare probele de sol se transportă și se prezintă laboratorului cu "fișă de identificare" în care se menționează proveniența probelor, numărul probelor, adâncimea de recoltare și setul de analize necesar identificării caracteristicilor agrochimice ale solului. În general pentru probele agrochimice se efectuează următoarele analize: reacția solului (pH) și după caz în funcție de valoarea pH și tipul de sol, aciditatea hidrolitică (Ah), suma bazelor schimbabile (SB), sodiul schimbabil (Nasch), humus (Corganic), conținutul de fosfor mobil [P(ai)], conținutul de potasiu mobil [K(ai)]; pe baza indicilor agrochimici se calculează gradul de saturație cu baze în funcție de Ah (V(Ah)] și indicele de azot (IN) care reprezintă asigurarea potențială a solurilor cu azot. În cazuri speciale și la cererea fermierului se pot determina conținutul momentan de azot mineral (N mineral), calciu (Ca) și magneziu (Mg), iar în lipsa informațiilor pedologice se determină granulometria în orizontul A sau 0-40 cm pentru plantații de pomi fructiferi și viță-de-vie. Granulometria este necesară pentru cunoașterea conținutului de argilă (particule < 0,002 mm) necesare pentru stabilirea dozelor de îngrășăminte organice. ... – după finalizarea analizelor se elaborează "buletinul de încercare intern". ... ... d) activități de elaborare a raportului de cercetare agrochimică: – pe baza datelor din buletinului de încercare și a planului cu amplasarea probelor recoltate se stabilesc parcele de fertilizare (grup de parcele agrochimice cu valori agrochimice din aceeași clasă de asigurare) și se întocmesc cartograme privind reacția solurilor și asigurarea acestora cu fosfor și potasiu și în funcție de solicitări și alte cartograme. Cartogramele agrochimice pentru reacția solului, asigurarea solului cu fosfor și potasiu, se întocmesc prin materializarea probelor recoltate prin numere, înscrierea valorilor din buletinul de încercare alături de numărul probei din fiecare parcelă de recoltare. Fiecare parcelă se colorează în funcție de domeniul de reacție sau de asigurare cu fosfor și potasiu în care se încadrează, conform legendei atașate la fiecare cartogramă (figura 1). Figura 1: Legendă atașată la fiecare cartogramă Cartograma cu "VALORILE MEDII ALE INDICILOR AGRGOCHIMICI [pH, humus, indice azot-IN, P-AL(c), K-AL, SB, Ah, V(Ah), Al(sch.)] PE PARCELE DE FERTILIZARE" evidențiază starea de fertilitate a solurilor. În figurile 2-4 sunt redate forme de prezentare a cartogramelor. Figura 2: Cartograma reacției solurilor Figura 3: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu fosfor mobil Figura 4: Cartograma stării de asigurare a solurilor cu potasiu mobil După întocmirea cartogramelor se analizează amplasarea în cadrul blocului fizic a reacției și stării de asigurare a solului cu elemente nutritive și se întocmește cartograma planului de fertilizare prin delimitarea unor grupuri de parcele uniforme care să totalizeze o suprafață care permite efectuarea mecanizată a aplicării îngrășămintelor. Orientativ mărimea parcelei de fertilizare trebuie să fie mai mare de 10 ha astfel încât în funcție de dimensiunea utilajului să se poată efectua parcursuri complete de împrăștiere. Un exemplu de cartogramă "plan de fertilizare" este prezentat în figura 5. Figura 5: Cartograma "plan de fertilizare" Pentru eficientizarea activității de elaborare a planului de fertilizare, în completarea cartogramelor prezentate mai sus, se întocmește un tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare (figura 6). În raportul de cercetare agrochimică se menționează condiții fizico-geografice specific arealului cercetat și modalități de lucru. ... ... e) Elaborarea planului de fertilizare Având în vedere complexitatea operațiunilor de stabilire a dozelor de îngrășăminte care includ: cultura planificată, producția programată, valoarea indicilor agrochimici din parcela de fertilizare, coeficienți de acțiune ai elementelor nutritive, aportul de elemente nutritive din sol, valoarea unor inputuri (numai pentru dozelor optime economice: prețul unității de recoltă și a unității de îngrășământ substanță activă), ecuații de regresie, toate specifice fiecărei culturi, în cadrul institutului se utilizează programul de elaborare a planului de fertilizare în sistem Windows Excel prezentat anterior. Programul este folosit pentru elaborarea planurilor de management al nutrienților (de fertilizare). Pentru elaborarea programului de fertilizare "la intrări" se înscriu valorile indicilor agrochimici din tabelul anexă și producțiile programate (planificate, scontate). Notă: Producțiile programate sunt stabilite de comun acord cu fermierul având în vedere evoluțiile producțiilor din fermă, potențialul genetic al speciei și soiului cultivat precum și influența condițiilor de mediu asupra evoluției culturilor și realizării producțiilor. În cadrul programului conform datelor din baza de date a institutului sunt stabilite producții potențiale pentru unele culturi agricole utilizând tehnologie în sistem irigat sau neirigat. Redăm în figura 7 interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare iar în figura 8 este prezentată interfața datelor de ieșire. Raportul final al programului a avut în vedere aspecte științifice și tehnice rezultate din cercetările în domeniul agrochimiei și asigurarea unui plan de fertilizare ușor de accesat ca piesă tehnică prin cuprinderea indicilor agrochimici și a dozelor de aplicat într-un format ușor accesibil. Având tipul datelor de intrare și variabilitatea acestora trebuie menționat că programul de calcul nu este într-o formă finală, el trebuie adaptat și îmbunătățit în mod continuu, astfel ca el să poată fi utilizat la scară cât mai redusă. În figura 9 este prezentat planul de fertilizare ca raport final al programului elaborat, ca urmare a cercetărilor noi din domeniul științelor agrochimice și prin integrarea unor baze de date din cadrul institutului care asigură optimizarea practică a soluțiilor agrochimice. ... * După valoarea IN (indice azot, calculat cu valoarea gradului de saturație în baze - V(AH) și conținutul de humus al solului pe parcela de fertilizare). ** Suma bazelor schimbabile (SB), ** Aciditatea hidrolitică (Ah), ** Gradul de saturație cu baze, calculat după aciditatea hidrolitică [V(Ah)]. NOTĂ: Tabelul completează informațiile agrochimice pentru parcelele de fertilizare înscrise pe cartograma anexată. Figura 6: Tabel anexă cu valorile indicilor agrochimici pe blocuri fizice și parcele de fertilizare Notă: Alte date de intrare se introduc în cadrul activităților de mentenanță de către programator. Figura 7: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare Notă: Prin informația referitoare la doza optimă economică și tehnică, în funcție de conjunctura economică a fermei și de interesul fermierului de a obține cantitate și calitate sau numai cantitate sau calitate fermierul poate opta pentru doza optimă economică sau doza tehnică sau pentru o doză care este cuprinsă între doza optimă economică și doza tehnică. Prin respectarea intervalului de doză care se aplică între doza optimă economică și doza tehnică se asigură producții care, pe lângă aspectele prezentate anterior se asigură protecția resurselor de mediu, în special a solurilor în condiția aplicării tehnologiilor culturilor agricole. Figura 8: Interfața datelor de intrare din programul de întocmire a planului de fertilizare Figura 9: Planul de fertilizare Anexa Nr. 12 Zone de protecție în lungul cursurilor de apă Zone de protecție - se instituie în conformitate cu art. 40 și Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în lungul cursurilor de apă. Lățimea zonelor de protecție este stabilită în funcție de lățimea cursului de apă, tipul și destinația resursei de apă sau amenajării hidrotehnice astfel: Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă regularizate: – 2 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este sub 10 m; ... – 3 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m; ... – 5 m pentru cursurile de apă regularizate a căror lățime este de peste 51 m; ... – distanța dig-mal pentru cursurile de apă îndiguite, dacă această distanță este mai mică de 50 m. ... Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă neregularizate: – 5 m pentru cursurile de apă a căror lățime este sub 10 m; ... – 15 m pentru cursurile de apă a căror lățime este cuprinsă între 10-50 m; ... – 20 m pentru cursurile de apă a căror lățime este de peste 51 m. ... Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale, indiferent de mărime: 5 m. – Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare: între nivelul normal de retenție și cota coronamentului. ... – Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei. ... – Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite: 3 m. ... Baraje și lucrări anexe la baraje: – baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale - 20 m în jurul acestora; ... – instalații de determinare a calității apei, construcții și instalații hidrometrice - 2 m în jurul acestora; ... – borne de microtriangulație, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor - 1 m în jurul acestora. ... – Lățimea zonei de protecție la forajele hidrogeologice din rețeaua națională de observații și măsurători - 1,5 m în jurul acestora. ... Zonele de protecție se măsoară astfel: ● la cursurile de apă, de la limita albiei minore; ● pentru lacurile naturale de la nivelul mediu; ● pentru lacurile artificiale de la nivelul normal de retenție. În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 930/2005 privind aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, se adaugă zonei de protecție, după caz, zona de protecție sanitară cu regim sever, zona de protecție sanitară cu regim de restricții, perimetre de protecție hidrogeologică în jurul surselor de alimentare cu apă potabilă, surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale sau a lacurilor și nămolurilor terapeutice. Anexa Nr. 13 Încadrarea unităților administrativ-teritoriale în zonele corespunzătoare perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, solide și lichide SIRUTA JUDEȚ UAT_LAU2 Forma de relief 10006 ARAD BIRCHIȘ câmpie 9887 ARAD BATA câmpie 12643 ARAD VINGA câmpie 12144 ARAD SAGU câmpie 12920 ARAD FRUMUȘENI câmpie 9280 ARAD FÂNTÂNELE câmpie 11940 ARAD SECUSIGIU câmpie 10872 ARAD GHIOROC câmpie 11539 ARAD PĂULIȘ câmpie 12037 ARAD SEMLAC câmpie 9333 ARAD LIVADA câmpie 12206 ARAD ȘEITIN câmpie 9397 ARAD VLADIMIRESCU câmpie 9262 ARAD MUNICIPIUL ARAD câmpie 11637 ARAD PEREGU MARE câmpie 9360 ARAD ȘOFRONEA câmpie 9627 ARAD ORAȘ NĂDLAC câmpie 11584 ARAD ORAȘ PECICA câmpie 12876 ARAD ZIMANDU NOU câmpie 12368 ARAD ȘIRIA câmpie 11352 ARAD IRATOȘU câmpie 9654 ARAD ORAȘ PÂNCOTA câmpie 12912 ARAD DOROBANȚI câmpie 12091 ARAD ORAȘ SÂNTANA câmpie 11995 ARAD SELEUȘ câmpie 9495 ARAD ORAȘ CURTICI câmpie 11502 ARAD OLARI câmpie 12812 ARAD ZĂRAND câmpie 11398 ARAD MACEA câmpie 12340 ARAD ȘIMAND câmpie 9538 ARAD ORAȘ INEU câmpie 12242 ARAD ȘICULA câmpie 10916 ARAD GRĂNICERI câmpie 9459 ARAD ORAȘ CHIȘINEU-CRIȘ câmpie 10373 ARAD CERMEI câmpie 12224 ARAD ȘEPREUȘ câmpie 12126 ARAD SOCODOR câmpie 11735 ARAD PILU câmpie 11423 ARAD MIȘCA câmpie 12849 ARAD ZERIND câmpie 9798 ARAD APATEU câmpie 9574 ARAD ORAȘ LIPOVA câmpie 12055 ARAD SINTEA MARE câmpie 12938 ARAD ZĂDĂRENI câmpie 10827 ARAD FELNAC câmpie 17398 ARGEȘ MIROȘI câmpie 20048 ARGEȘ RÂCA câmpie 15064 ARGEȘ CĂLDĂRARU câmpie 18162 ARGEȘ POPEȘTI câmpie 14450 ARGEȘ BÂRLA câmpie 19114 ARGEȘ ȘTEFAN CEL MARE câmpie 16739 ARGEȘ IZVORU câmpie 16613 ARGEȘ HÂRSEȘTI câmpie 19560 ARGEȘ UNGHENI câmpie 18741 ARGEȘ SLOBOZIA câmpie 17575 ARGEȘ MOZACENI câmpie 18938 ARGEȘ STOLNICI câmpie 19212 ARGEȘ TEIU câmpie 16944 ARGEȘ LUNCA CORBULUI câmpie 19007 ARGEȘ SUSENI câmpie 18331 ARGEȘ RĂTEȘTI câmpie 13668 ARGEȘ ORAȘ COSTEȘTI câmpie 18581 ARGEȘ SĂPATA câmpie 17824 ARGEȘ OARJA câmpie 15233 ARGEȘ CĂTEASCA câmpie 13276 ARGEȘ BRADU câmpie 16757 ARGEȘ LEORDENI câmpie 18242 ARGEȘ PRIBOIENI câmpie 14085 ARGEȘ BABANA câmpie 19793 ARGEȘ VEDEA câmpie 13935 ARGEȘ ALBOTA câmpie 17496 ARGEȘ MOȘOAIA câmpie 13365 ARGEȘ MĂRĂCINENI câmpie 18475 ARGEȘ ROCIU câmpie 14940 ARGEȘ BUZOEȘTI câmpie 18411 ARGEȘ RECEA câmpie 17726 ARGEȘ NEGRAȘI câmpie 13187 ARGEȘ BASCOV câmpie 27285 BIHOR AVRAM IANCU câmpie 28665 BIHOR CIUMEGHIU câmpie 27383 BIHOR BATĂR câmpie 31841 BIHOR TULCA câmpie 31789 BIHOR TINCA câmpie 26975 BIHOR MUNICIPIUL SALONTA câmpie 30014 BIHOR MĂDĂRAȘ câmpie 29662 BIHOR HUSASĂU DE TINCA câmpie 28246 BIHOR CEFA câmpie 32195 BIHOR GEPIU câmpie 32179 BIHOR SÂNNICOLAU ROMÂN câmpie 30149 BIHOR NOJORID câmpie 26653 BIHOR SÂNTANDREI câmpie 32201 BIHOR TOBOLIU câmpie 29467 BIHOR GIRIȘU DE CRIȘ câmpie 27631 BIHOR BORȘ câmpie 27436 BIHOR BIHARIA câmpie 32153 BIHOR TĂMĂȘEU câmpie 31011 BIHOR SĂLARD câmpie 32187 BIHOR ROȘIORI câmpie 28610 BIHOR SÂNIOB câmpie 28530 BIHOR CHISLAZ câmpie 27169 BIHOR ABRĂMUȚ câmpie 29092 BIHOR DIOSIG câmpie 30915 BIHOR ORAȘ SĂCUENI câmpie 27908 BIHOR BUDUSLĂU câmpie 26877 BIHOR MUNICIPIUL MARGHITA câmpie 28497 BIHOR CHERECHIU câmpie 30988 BIHOR SĂLACEA câmpie 31565 BIHOR TARCEA câmpie 31333 BIHOR SIMIAN câmpie 32027 BIHOR ORAȘ VALEA LUI MIHAI câmpie 29001 BIHOR CURTUIȘENI câmpie 36569 BOTOȘANI COPĂLĂU câmpie 36499 BOTOȘANI CĂLĂRAȘI câmpie 37912 BOTOȘANI LUNCA câmpie 39266 BOTOȘANI TODIRENI câmpie 38893 BOTOȘANI SANTA MARE câmpie 36300 BOTOȘANI BALUȘENI câmpie 36131 BOTOȘANI ALBEȘTI câmpie 39983 BOTOȘANI BLÂNDEȘTI câmpie 35884 BOTOȘANI STĂUCENI câmpie 38848 BOTOȘANI ROMÂNEȘTI câmpie 35731 BOTOȘANI MUNICIPIUL BOTOȘANI câmpie 37217 BOTOȘANI DURNEȘTI câmpie 37459 BOTOȘANI GORBĂNEȘTI câmpie 35839 BOTOȘANI RĂCHIȚI câmpie 39168 BOTOȘANI ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI câmpie 39532 BOTOȘANI UNTENI câmpie 38811 BOTOȘANI ROMA câmpie 37100 BOTOȘANI DOBÂRCENI câmpie 37057 BOTOȘANI DÂNGENI câmpie 38456 BOTOȘANI NICȘENI câmpie 39959 BOTOȘANI DIMĂCHENI câmpie 38241 BOTOȘANI MIHĂLĂȘENI câmpie 38731 BOTOȘANI RIPICENI câmpie 39417 BOTOȘANI UNGURENI câmpie 36676 BOTOȘANI CORLĂTENI câmpie 39792 BOTOȘANI VLĂȘINEȘTI câmpie 37618 BOTOȘANI HĂNEȘTI câmpie 36426 BOTOȘANI BROȘCĂUȚI câmpie 36060 BOTOȘANI ORAȘ ȘAVENI câmpie 39836 BOTOȘANI VORNICENI câmpie 39220 BOTOȘANI ȘTIUBIENI câmpie 36649 BOTOȘANI CORDĂRENI câmpie 37397 BOTOȘANI GEORGE ENESCU câmpie 37173 BOTOȘANI DRĂGUȘENI câmpie 37958 BOTOȘANI MANOLEASA câmpie 37547 BOTOȘANI HAVÂRNA câmpie 38321 BOTOȘANI MILEANCA câmpie 38376 BOTOȘANI MITOC câmpie 39051 BOTOȘANI SULIȚA câmpie 39328 BOTOȘANI TRUȘEȘTI câmpie 38679 BOTOȘANI RĂUSENI câmpie 38580 BOTOȘANI PRĂJENI câmpie 37734 BOTOȘANI HLIPICENI câmpie 44435 BRĂILA VICTORIA câmpie 42824 BRĂILA BĂRĂGANUL câmpie 42968 BRĂILA CIOCILE câmpie 43812 BRĂILA ROȘIORI câmpie 42842 BRĂILA BERTEȘTII DE JOS câmpie 44328 BRĂILA ULMU câmpie 43411 BRĂILA ORAȘ ÎNSURĂȚEI câmpie 44300 BRĂILA TUFEȘTI câmpie 42771 BRĂILA SURDILA-GRECI câmpie 42753 BRĂILA ORAȘ FĂUREI câmpie 43313 BRĂILA GROPENI câmpie 44177 BRĂILA TICHILEȘTI câmpie 43466 BRĂILA JIRLĂU câmpie 43652 BRĂILA MOVILA MIRESII câmpie 42708 BRĂILA CHIȘCANI câmpie 44140 BRĂILA ȘUȚEȘTI câmpie 44257 BRĂILA TUDOR VLADIMIRESCU câmpie 43117 BRĂILA FRECĂȚEI câmpie 43493 BRĂILA MĂRAȘU câmpie 44560 BRĂILA CAZASU câmpie 43242 BRĂILA GEMENELE câmpie 42682 BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA câmpie 43732 BRĂILA RÂMNICELU câmpie 43698 BRĂILA RACOVIȚA câmpie 44391 BRĂILA VĂDENI câmpie 43331 BRĂILA ORAȘ IANCA câmpie 43279 BRĂILA GRĂDIȘTEA câmpie 43867 BRĂILA SALCIA TUDOR câmpie 43563 BRĂILA MĂXINENI câmpie 43992 BRĂILA SILIȘTEA câmpie 44355 BRĂILA UNIREA câmpie 44505 BRĂILA VIZIRU câmpie 44202 BRĂILA TRAIAN câmpie 44532 BRĂILA ZĂVOAIA câmpie 43073 BRĂILA DUDEȘTI câmpie 42913 BRĂILA BORDEI VERDE câmpie 43787 BRĂILA ROMANU câmpie 43929 BRĂILA SCORȚARU NOU câmpie 43019 BRĂILA CIREȘU câmpie 44113 BRĂILA SURDILA-GĂSEANCA câmpie 43625 BRĂILA MIRCEA VODĂ câmpie 44060 BRĂILA STĂNCUȚA câmpie 44462 BRĂILA VIȘANI câmpie 43180 BRĂILA GALBENU câmpie 46910 BUZĂU GLODEANU-SILIȘTEA câmpie 49439 BUZĂU SCUTELNICI câmpie 46867 BUZĂU GLODEANU SĂRAT câmpie 48138 BUZĂU PADINA câmpie 47578 BUZĂU MIHĂILEȘTI câmpie 50564 BUZĂU FLORICA câmpie 45496 BUZĂU BRĂDEANU câmpie 48744 BUZĂU ORAȘ POGOANELE câmpie 44863 BUZĂU AMARU câmpie 47159 BUZĂU LARGU câmpie 47300 BUZĂU LUCIU câmpie 47774 BUZĂU MOVILA BANULUI câmpie 49046 BUZĂU RUSETU câmpie 49545 BUZĂU SMEENI câmpie 46803 BUZĂU GHERĂSENI câmpie 49153 BUZĂU SĂHĂTENI câmpie 46251 BUZĂU CILIBIA câmpie 46484 BUZĂU COSTEȘTI câmpie 49849 BUZĂU ȚINTEȘTI câmpie 45815 BUZĂU C.A. ROSETTI câmpie 46769 BUZĂU GĂLBINAȘI câmpie 49625 BUZĂU STÂLPU câmpie 49019 BUZĂU ROBEASCA câmpie 44818 BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU câmpie 49073 BUZĂU SĂGEATA câmpie 49956 BUZĂU VADU PAȘII câmpie 47373 BUZĂU MĂRĂCINENI câmpie 46377 BUZĂU COCHIRLEANCA câmpie 49206 BUZĂU SĂPOCA câmpie 44989 BUZĂU BĂLĂCEANU câmpie 50479 BUZĂU ZIDURI câmpie 46830 BUZĂU GHERGHEASA câmpie 44934 BUZĂU BALTA ALBĂ câmpie 45361 BUZĂU BOLDU câmpie 50022 BUZĂU VALEA RÂMNICULUI câmpie 48968 BUZĂU RÂMNICELU câmpie 49894 BUZĂU ULMENI câmpie 44845 BUZĂU MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT câmpie 50399 BUZĂU VÂLCELELE câmpie 48842 BUZĂU PUIEȘTI câmpie 101724 CĂLĂRAȘI CĂSCIOARELE câmpie 101804 CĂLĂRAȘI CHIRNOGI câmpie 100610 CĂLĂRAȘI MUNICIPIUL OLTENIȚA câmpie 105259 CĂLĂRAȘI SPANȚOV câmpie 180055 CĂLĂRAȘI CRIVĂȚ câmpie 104751 CĂLĂRAȘI RADOVANU câmpie 105605 CĂLĂRAȘI ULMENI câmpie 102419 CĂLĂRAȘI CURCANI câmpie 100638 CĂLĂRAȘI MITRENI câmpie 105384 CĂLĂRAȘI SOLDANU câmpie 104083 CĂLĂRAȘI LUICA câmpie 105829 CĂLĂRAȘI VASILAȚI câmpie 92569 CĂLĂRAȘI MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI câmpie 93325 CĂLĂRAȘI DICHISENI câmpie 93441 CĂLĂRAȘI DOROBANȚU câmpie 94312 CĂLĂRAȘI ROSETI câmpie 93085 CĂLĂRAȘI CIOCĂNEȘTI câmpie 92587 CĂLĂRAȘI MODELU câmpie 104323 CĂLĂRAȘI NANA câmpie 179962 CĂLĂRAȘI GĂLBINAȘI câmpie 94606 CĂLĂRAȘI ULMU câmpie 93664 CĂLĂRAȘI GRĂDIȘTEA câmpie 94125 CĂLĂRAȘI ALEXANDRU ODOBESCU câmpie 94651 CĂLĂRAȘI UNIREA câmpie 102838 CĂLĂRAȘI FRĂSINEȚ câmpie 94580 CĂLĂRAȘI ȘTEFAN VODĂ câmpie 93771 CĂLĂRAȘI INDEPENDENȚA câmpie 93815 CĂLĂRAȘI JEGALIA câmpie 105222 CĂLĂRAȘI SOHATU câmpie 105712 CĂLĂRAȘI VALEA ARGOVEI câmpie 104635 CĂLĂRAȘI PLĂTĂREȘTI câmpie 93281 CĂLĂRAȘI CUZA VODĂ câmpie 93931 CĂLĂRAȘI LUPȘANU câmpie 94731 CĂLĂRAȘI VÂLCELELE câmpie 94768 CĂLĂRAȘI VLAD ȚEPES câmpie 104341 CĂLĂRAȘI NICOLAE BĂLCESCU câmpie 93539 CĂLĂRAȘI DRAGOȘ VODĂ câmpie 105455 CĂLĂRAȘI TĂMĂDĂU MARE câmpie 103032 CĂLĂRAȘI ORAȘ FUNDULEA câmpie 93851 CĂLĂRAȘI LEHLIU câmpie 101083 CĂLĂRAȘI BELCIUGATELE câmpie 94223 CĂLĂRAȘI PERIȘORU câmpie 103764 CĂLĂRAȘI ILEANA câmpie 101822 CĂLĂRAȘI CHISELET câmpie 104181 CĂLĂRAȘI MĂNĂSTIREA câmpie 103568 CĂLĂRAȘI GURBĂNEȘTI câmpie 104886 CĂLĂRAȘI SĂRULEȘTI câmpie 93888 CĂLĂRAȘI ORAȘ LEHLIU GARĂ câmpie 93370 CĂLĂRAȘI DOR MĂRUNT câmpie 101458 CĂLĂRAȘI ORAȘ BUDEȘTI câmpie 102945 CĂLĂRAȘI FRUMUȘANI câmpie 92961 CĂLĂRAȘI BORCEA câmpie 94562 CĂLĂRAȘI ȘTEFAN CEL MARE câmpie 93487 CĂLĂRAȘI DRAGALINA câmpie 103014 CĂLĂRAȘI FUNDENI câmpie 51387 CARAȘ-SEVERIN BERLIȘTE câmpie 54573 CARAȘ-SEVERIN VRANI câmpie 53247 CARAȘ-SEVERIN MĂURENI câmpie 62486 CONSTANȚA OLTINA câmpie 60883 CONSTANȚA ADAMCLISI câmpie 62020 CONSTANȚA ISTRIA câmpie 62823 CONSTANȚA SĂRAIU câmpie 62538 CONSTANȚA OSTROV câmpie 62057 CONSTANȚA LIPNIȚA câmpie 63286 CONSTANȚA COSTINEȘTI câmpie 60598 CONSTANȚA 23 AUGUST câmpie 62798 CONSTANȚA RASOVA câmpie 60801 CONSTANȚA ORAȘ HÂRȘOVA câmpie 63334 CONSTANȚA FÂNTÂNELE câmpie 63300 CONSTANȚA CUZA VODĂ câmpie 61069 CONSTANȚA ORAȘ BĂNEASA câmpie 61737 CONSTANȚA DOBROMIR câmpie 63161 CONSTANȚA DUMBRĂVENI câmpie 61318 CONSTANȚA COBADIN câmpie 61372 CONSTANȚA COGEALAC câmpie 62878 CONSTANȚA SĂCELE câmpie 62191 CONSTANȚA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 63125 CONSTANȚA VALU LUI TRAIAN câmpie 61675 CONSTANȚA DELENI câmpie 62949 CONSTANȚA SILIȘTEA câmpie 60455 CONSTANȚA ORAȘ EFORIE câmpie 61452 CONSTANȚA COMANA câmpie 62360 CONSTANȚA ORAȘ BASARABI câmpie 63045 CONSTANȚA TOPALU câmpie 63278 CONSTANȚA HORIA câmpie 60419 CONSTANȚA MUNICIPIUL CONSTANȚA câmpie 61871 CONSTANȚA INDEPENDENȚA câmpie 61283 CONSTANȚA CIOCÂRLIA câmpie 62985 CONSTANȚA TÂRGUȘOR câmpie 62672 CONSTANȚA PECINEAGA câmpie 61005 CONSTANȚA ALIMAN câmpie 61951 CONSTANȚA ION CORVIN câmpie 61256 CONSTANȚA CIOBANU câmpie 61808 CONSTANȚA GÂRLICIU câmpie 63294 CONSTANȚA BĂRĂGANU câmpie 62761 CONSTANȚA POARTA ALBĂ câmpie 60847 CONSTANȚA MUNICIPIUL MEDGIDIA câmpie 63170 CONSTANȚA VULTURU câmpie 61559 CONSTANȚA CRUCEA câmpie 60570 CONSTANȚA AGIGEA câmpie 61620 CONSTANȚA CUMPĂNA câmpie 63326 CONSTANȚA GRĂDINA câmpie 62609 CONSTANȚA PANTELIMON câmpie 61513 CONSTANȚA CORBU câmpie 60507 CONSTANȚA ORAȘ NĂVODARI câmpie 62253 CONSTANȚA MIHAI VITEAZU câmpie 62397 CONSTANȚA ORAȘ NEGRU VODĂ câmpie 60945 CONSTANȚA ALBEȘTI câmpie 62707 CONSTANȚA PEȘTERA câmpie 63318 CONSTANȚA SALIGNY câmpie 60776 CONSTANȚA ORAȘ CERNAVODĂ câmpie 62903 CONSTANȚA SEIMENI câmpie 62280 CONSTANȚA MIRCEA VODĂ câmpie 61826 CONSTANȚA GHINDĂREȘTI câmpie 63152 CONSTANȚA LUMINA câmpie 63072 CONSTANȚA TOPRAISAR câmpie 60721 CONSTANȚA TUZLA câmpie 60534 CONSTANȚA ORAȘ TECHIRGHIOL câmpie 63189 CONSTANȚA TORTOMAN câmpie 62440 CONSTANȚA NICOLAE BĂLCESCU câmpie 61167 CONSTANȚA CERCHEZU câmpie 61210 CONSTANȚA CHIRNOGENI câmpie 61121 CONSTANȚA CASTELU câmpie 60687 CONSTANȚA ORAȘ OVIDIU câmpie 63198 CONSTANȚA AMZACEA câmpie 62137 CONSTANȚA MERENI câmpie 60632 CONSTANȚA LIMANU câmpie 60482 CONSTANȚA MUNICIPIUL MANGALIA câmpie 68887 DÂMBOVIȚA ȘELARU câmpie 68431 DÂMBOVIȚA POIANA câmpie 66857 DÂMBOVIȚA CORBII MARI câmpie 105142 DÂMBOVIȚA SLOBOZIA MOARĂ câmpie 68468 DÂMBOVIȚA POTLOGI câmpie 69330 DÂMBOVIȚA VIȘINA câmpie 68342 DÂMBOVIȚA ODOBEȘTI câmpie 67906 DÂMBOVIȚA LUNGULEȚU câmpie 101840 DÂMBOVIȚA CIOCĂNEȘTI câmpie 67121 DÂMBOVIȚA COSTEȘTII DIN VALE câmpie 66081 DÂMBOVIȚA ORAȘ TITU câmpie 68253 DÂMBOVIȚA MORTENI câmpie 66152 DÂMBOVIȚA BRANIȘTEA câmpie 68128 DÂMBOVIȚA MOGOȘANI câmpie 65752 DÂMBOVIȚA PETREȘTI câmpie 66768 DÂMBOVIȚA CONȚEȘTI câmpie 68627 DÂMBOVIȚA ORAȘ RĂCARI câmpie 101564 DÂMBOVIȚA BUTIMANU câmpie 68529 DÂMBOVIȚA PRODULEȘTI câmpie 66697 DÂMBOVIȚA COJASCA câmpie 65681 DÂMBOVIȚA ORAȘ GĂEȘTI câmpie 68048 DÂMBOVIȚA MĂTĂSARU câmpie 66955 DÂMBOVIȚA CORNĂȚELU câmpie 66401 DÂMBOVIȚA BILCIUREȘTI câmpie 67648 DÂMBOVIȚA GURA ȘUȚII câmpie 68789 DÂMBOVIȚA SĂLCIOARA câmpie 65707 DÂMBOVIȚA GURA FOII câmpie 179935 DÂMBOVIȚA PERȘINARI câmpie 69170 DÂMBOVIȚA VALEA MARE câmpie 67167 DÂMBOVIȚA CRÂNGURILE câmpie 67014 DÂMBOVIȚA CORNEȘTI câmpie 68280 DÂMBOVIȚA NUCET câmpie 67470 DÂMBOVIȚA FINTA câmpie 67292 DÂMBOVIȚA DOBRA câmpie 66198 DÂMBOVIȚA BĂLENI câmpie 69250 DÂMBOVIȚA VĂCĂREȘTI câmpie 66580 DÂMBOVIȚA COBIA câmpie 66731 DÂMBOVIȚA COMIȘANI câmpie 66474 DÂMBOVIȚA BUCȘANI câmpie 179711 DÂMBOVIȚA VLĂDENI câmpie 65501 DÂMBOVIȚA ULMI câmpie 67675 DÂMBOVIȚA HULUBEȘTI câmpie 67407 DÂMBOVIȚA DRAGOMIREȘTI câmpie 67256 DÂMBOVIȚA DĂRMĂNEȘTI câmpie 65342 DÂMBOVIȚA MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE câmpie 67737 DÂMBOVIȚA I. L. CARAGIALE câmpie 179926 DÂMBOVIȚA RĂSCĂEȚI câmpie 68976 DÂMBOVIȚA ULIEȘTI câmpie 67327 DÂMBOVIȚA DRAGODANA câmpie 179891 DÂMBOVIȚA RACIU câmpie 67773 DÂMBOVIȚA LUCIENI câmpie 102286 DÂMBOVIȚA CREVEDIA câmpie 104387 DÂMBOVIȚA NICULEȘTI câmpie 101341 DÂMBOVIȚA BREZOAELE câmpie 105534 DÂMBOVIȚA TARTASEȘTI câmpie 70879 DOLJ ORAȘ BECHET câmpie 71607 DOLJ CĂLĂRAȘI câmpie 72007 DOLJ ORAȘ DĂBULENI câmpie 74867 DOLJ CARNA câmpie 72463 DOLJ GIGHERA câmpie 72980 DOLJ MĂCEȘU DE JOS câmpie 72034 DOLJ DESA câmpie 73996 DOLJ SADOVA câmpie 72579 DOLJ GANGIOVA câmpie 70897 DOLJ BISTRET câmpie 73460 DOLJ NEGOI câmpie 72640 DOLJ GOICEA câmpie 74842 DOLJ CATANE câmpie 71858 DOLJ CIUPERCENII NOI câmpie 70637 DOLJ AMĂRĂȘTII DE JOS câmpie 74108 DOLJ SEACA DE CÂMP câmpie 71956 DOLJ DANEȚI câmpie 74883 DOLJ DOBROTEȘTI câmpie 70940 DOLJ BÂRCA câmpie 73736 DOLJ POIANA MARE câmpie 70673 DOLJ AMĂRĂȘTII DE SUS câmpie 72098 DOLJ DOBREȘTI câmpie 74581 DOLJ VALEA STANCIULUI câmpie 70352 DOLJ MUNICIPIUL CALAFAT câmpie 74554 DOLJ URZICUȚA câmpie 70520 DOLJ AFUMAȚI câmpie 72533 DOLJ GIURGITA câmpie 74224 DOLJ SILIȘTEA CRUCII câmpie 70316 DOLJ MUNICIPIUL BĂILEȘTI câmpie 73031 DOLJ MAGLAVIT câmpie 71698 DOLJ CERAT câmpie 71634 DOLJ CELARU câmpie 71812 DOLJ CIOROIAȘI câmpie 74891 DOLJ GALICIUICA câmpie 72221 DOLJ DRANIC câmpie 70726 DOLJ APELE VII câmpie 72383 DOLJ GALICEA MARE câmpie 73335 DOLJ MOȚĂȚEI câmpie 70502 DOLJ ORAȘ SEGARCEA câmpie 71787 DOLJ CETATE câmpie 72052 DOLJ DIOȘTI câmpie 72882 DOLJ IZVOARE câmpie 72506 DOLJ GIUBEGA câmpie 73594 DOLJ PERIȘOR câmpie 71457 DOLJ CALOPAR câmpie 74322 DOLJ TEASC câmpie 71518 DOLJ CARAULA câmpie 74915 DOLJ GHINDENI câmpie 74509 DOLJ ȚUGLUI câmpie 74411 DOLJ TESLUI câmpie 74732 DOLJ VÂRTOP câmpie 72926 DOLJ LEU câmpie 74750 DOLJ VARVORU DE JOS câmpie 71885 DOLJ COȘOVENI câmpie 73068 DOLJ MALU MARE câmpie 74028 DOLJ SĂLCUȚA câmpie 72150 DOLJ DRAGOTEȘTI câmpie 74859 DOLJ CARCEA câmpie 73503 DOLJ ORODEL câmpie 74359 DOLJ TERPEZITA câmpie 74705 DOLJ VERBIȚA câmpie 74616 DOLJ VELA câmpie 73923 DOLJ ROBĂNEȘTI câmpie 74931 DOLJ PLEȘOI câmpie 69900 DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA câmpie 71260 DOLJ BREASTA câmpie 71536 DOLJ CARPEN câmpie 73629 DOLJ PIELEȘTI câmpie 74135 DOLJ SEACA DE PĂDURE câmpie 70986 DOLJ BRABOVA câmpie 72409 DOLJ GHERCEȘTI câmpie 70094 DOLJ ISALNIȚA câmpie 73772 DOLJ PREDEȘTI câmpie 74242 DOLJ ȘOPOT câmpie 70968 DOLJ BOTOȘEȘTI-PAIA câmpie 72604 DOLJ GOGOȘU câmpie 71910 DOLJ COȚOFENII DIN DOS câmpie 70174 DOLJ ȘIMNICU DE SUS câmpie 71723 DOLJ CERNĂȚEȘTI câmpie 74875 DOLJ COȚOFENII DIN FAȚĂ câmpie 70566 DOLJ ALMAJ câmpie 72819 DOLJ GRECEȘTI câmpie 74073 DOLJ SCAEȘTI câmpie 74171 DOLJ SECU câmpie 72677 DOLJ GOIEȘTI câmpie 71055 DOLJ BRĂDEȘTI câmpie 70414 DOLJ ORAȘ FI0LIAȘI câmpie 73371 DOLJ MURGAȘI câmpie 71340 DOLJ BULZEȘTI câmpie 69964 DOLJ BUCOVĂȚ câmpie 71126 DOLJ BRALOSTIȚA câmpie 73246 DOLJ MISCHII câmpie 73013 DOLJ MĂCEȘU DE SUS câmpie 73317 DOLJ MÂRȘANI câmpie 74949 DOLJ ROJIȘTE câmpie 71199 DOLJ BRATOVOEȘTI câmpie 71572 DOLJ CASTRANOVA câmpie 73852 DOLJ RADOVAN câmpie 72953 DOLJ LIPOVU câmpie 74923 DOLJ ÎNTORSURA câmpie 73665 DOLJ PISCU VECHI câmpie 73905 DOLJ RAST câmpie 73709 DOLJ PLENIȚA câmpie 74536 DOLJ UNIREA câmpie 73567 DOLJ OSTROVENI câmpie 70110 DOLJ PODARI câmpie 74907 DOLJ GHIDICI câmpie 76585 GALAȚI INDEPENDENȚA câmpie 76996 GALAȚI PISCU câmpie 76353 GALAȚI FUNDENI câmpie 75098 GALAȚI MUNICIPIUL GALAȚI câmpie 76969 GALAȚI PECHEA câmpie 76558 GALAȚI GRIVIȚA câmpie 76282 GALAȚI FOLTEȘTI câmpie 76718 GALAȚI MĂSTĂCANI câmpie 77536 GALAȚI VLĂDEȘTI câmpie 77475 GALAȚI VALEA MĂRULUI câmpie 75258 GALAȚI MUNTENI câmpie 75864 GALAȚI CAVADINEȘTI câmpie 75150 GALAȚI VÂNĂTORI câmpie 77331 GALAȚI TULUCEȘTI câmpie 75114 GALAȚI ȘENDRENI câmpie 77180 GALAȚI SLOBOZIA CONACHI câmpie 77153 GALAȚI SCHELA câmpie 77313 GALAȚI TUDOR VLADIMIRESCU câmpie 76763 GALAȚI NĂMOLOASA câmpie 76601 GALAȚI IVEȘTI câmpie 76674 GALAȚI LIEȘTI câmpie 77082 GALAȚI REDIU câmpie 75203 GALAȚI MUNICIPIUL TECUCI câmpie 76932 GALAȚI OANCEA câmpie 77288 GALAȚI SUCEVENI câmpie 76004 GALAȚI CORNI câmpie 77260 GALAȚI SMULȚI câmpie 76692 GALAȚI MATCA câmpie 75515 GALAȚI BARCEA câmpie 77126 GALAȚI SCÂNTEIEȘTI câmpie 75686 GALAȚI BĂNEASA câmpie 76638 GALAȚI JORĂȘTI câmpie 76317 GALAȚI FRUMUȘIȚA câmpie 75711 GALAȚI BRANIȘTEA câmpie 76111 GALAȚI COSTACHE NEGRI câmpie 77402 GALAȚI UMBRĂREȘTI câmpie 76139 GALAȚI CUCA câmpie 76040 GALAȚI COSMEȘTI câmpie 76807 GALAȚI NICOREȘTI câmpie 76406 GALAȚI GHIDIGENI câmpie 77579 GALAȚI NEGRILEȘTI câmpie 75953 GALAȚI COROD câmpie 76157 GALAȚI CUDALBI câmpie 76255 GALAȚI FÂRTĂNEȘTI câmpie 75472 GALAȚI ORAȘ TÂRGU BUJOR câmpie 75221 GALAȚI DRĂGĂNEȘTI câmpie 75668 GALAȚI BĂLENI câmpie 77601 GALAȚI SUHURLUI câmpie 76745 GALAȚI MOVILENI câmpie 77595 GALAȚI CUZA VODĂ câmpie 77224 GALAȚI SMÂRDAN câmpie 103194 GIURGIU GĂUJANI câmpie 105909 GIURGIU VEDEA câmpie 179739 GIURGIU MALU câmpie 100549 GIURGIU SLOBOZIA câmpie 103309 GIURGIU GOGOȘARI câmpie 104715 GIURGIU PUTINEIU câmpie 104519 GIURGIU OINACU câmpie 103354 GIURGIU GOSTINU câmpie 102909 GIURGIU FRĂȚEȘTI câmpie 102446 GIURGIU DAIA câmpie 101001 GIURGIU BĂNEASA câmpie 103899 GIURGIU IZVOARELE câmpie 103470 GIURGIU GREACA câmpie 104118 GIURGIU MIHAI BRAVU câmpie 105348 GIURGIU STOENEȘTI câmpie 179766 GIURGIU ISVOARELE câmpie 103639 GIURGIU HOTARELE câmpie 104975 GIURGIU SCHITU câmpie 103372 GIURGIU GOSTINARI câmpie 101662 GIURGIU CĂLUGĂRENI câmpie 105776 GIURGIU VALEA DRAGULUI câmpie 105106 GIURGIU SINGURENI câmpie 104047 GIURGIU LETCA NOUĂ câmpie 100781 GIURGIU ADUNAȚII-COPACENI câmpie 101984 GIURGIU CLEJANI câmpie 101378 GIURGIU BUCȘANI câmpie 104225 GIURGIU MARȘA câmpie 104485 GIURGIU OGREZENI câmpie 103407 GIURGIU GRĂDINARI câmpie 104831 GIURGIU ROATA DE JOS câmpie 102348 GIURGIU CREVEDIA MARE câmpie 101190 GIURGIU ORAȘ BOLINTIN-VALE câmpie 101163 GIURGIU BOLINTIN-DEAL câmpie 103997 GIURGIU JOIȚA câmpie 105972 GIURGIU VÂNĂTORII MICI câmpie 179775 GIURGIU SĂBĂRENI câmpie 102794 GIURGIU FLOREȘTI-STOENEȘTI câmpie 105623 GIURGIU ULMI câmpie 103087 GIURGIU GĂIȘENI câmpie 102071 GIURGIU COLIBAȘI câmpie 102106 GIURGIU COMANA câmpie 101519 GIURGIU BULBUCATA câmpie 103238 GIURGIU GHIMPAȚI câmpie 103693 GIURGIU IEPUREȘTI câmpie 104680 GIURGIU PRUNDU câmpie 179757 GIURGIU HERĂȘTI câmpie 101617 GIURGIU BUTURUGENI câmpie 105874 GIURGIU VĂRĂȘTI câmpie 154709 GIURGIU TOPORU câmpie 104788 GIURGIU RĂSUCENI câmpie 100521 GIURGIU MUNICIPIUL GIURGIU câmpie 105295 GIURGIU STĂNEȘTI câmpie 104136 GIURGIU ORAȘ MIHĂILEȘTI câmpie 179748 GIURGIU COSOBA câmpie 80560 GORJ IONEȘTI câmpie 82680 GORJ ȚÂNȚĂRENI câmpie 79237 GORJ BRĂNEȘTI câmpie 94492 IALOMIȚA STELNICA câmpie 92701 IALOMIȚA MUNICIPIUL FETEȘTI câmpie 92989 IALOMIȚA BORDUȘANI câmpie 179793 IALOMIȚA BUEȘTI câmpie 92783 IALOMIȚA ALBEȘTI câmpie 102641 IALOMIȚA DRĂGOEȘTI câmpie 94535 IALOMIȚA SUDIȚI câmpie 179828 IALOMIȚA ROȘIORI câmpie 92872 IALOMIȚA ANDRĂȘEȘTI câmpie 94376 IALOMIȚA SĂVENI câmpie 100923 IALOMIȚA AXINTELE câmpie 180000 IALOMIȚA PLATONEȘTI câmpie 94161 IALOMIȚA PERIEȚI câmpie 104270 IALOMIȚA MOVILIȚA câmpie 101056 IALOMIȚA BĂRCĂNEȘTI câmpie 93628 IALOMIȚA GHEORGHE LAZĂR câmpie 92836 IALOMIȚA ORAȘ AMARA câmpie 93021 IALOMIȚA BUCU câmpie 93067 IALOMIȚA ORAȘ CĂZĂNEȘTI câmpie 93600 IALOMIȚA GHEORGHE DOJA câmpie 102749 IALOMIȚA ORAȘ FIERBINȚI-TÂRG câmpie 179819 IALOMIȚA OGRADA câmpie 94795 IALOMIȚA VLĂDENI câmpie 103862 IALOMIȚA ION ROATĂ câmpie 94456 IALOMIȚA SFANTU GHEORGHE câmpie 94107 IALOMIȚA MUNTENI-BUZĂU câmpie 93995 IALOMIȚA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 100852 IALOMIȚA ALEXENI câmpie 94269 IALOMIȚA REVIGA câmpie 179800 IALOMIȚA MAIA câmpie 100736 IALOMIȚA MANASIA câmpie 180064 IALOMIȚA BĂRBULEȘTI câmpie 100683 IALOMIȚA MUNICIPIUL URZICENI câmpie 92907 IALOMIȚA BALACIU câmpie 101243 IALOMIȚA BRAZII câmpie 94045 IALOMIȚA MILOSEȘTI câmpie 92765 IALOMIȚA ORAȘ ȚĂNDĂREI câmpie 94688 IALOMIȚA VALEA CIORII câmpie 100754 IALOMIȚA ADÂNCATA câmpie 93209 IALOMIȚA COCORA câmpie 93717 IALOMIȚA GRINDU câmpie 94429 IALOMIȚA SCÂNTEIA câmpie 105794 IALOMIȚA VALEA MĂCRIȘULUI câmpie 100709 IALOMIȚA CIOCÂRLIA câmpie 103283 IALOMIȚA GÂRBOVI câmpie 180046 IALOMIȚA GURA IALOMIȚEI câmpie 179971 IALOMIȚA COLELIA câmpie 100870 IALOMIȚA ARMĂȘEȘTI câmpie 93646 IALOMIȚA GIURGENI câmpie 103960 IALOMIȚA JILAVELE câmpie 93575 IALOMIȚA FĂCĂENI câmpie 94330 IALOMIȚA SĂLCIOARA câmpie 93101 IALOMIȚA CIOCHINA câmpie 94081 IALOMIȚA MOVILA câmpie 92658 IALOMIȚA MUNICIPIUL SLOBOZIA câmpie 93156 IALOMIȚA CIULNIȚA câmpie 93735 IALOMIȚA GRIVIȚA câmpie 179702 IALOMIȚA TRAIAN câmpie 179980 IALOMIȚA MĂRCULEȘTI câmpie 93236 IALOMIȚA COSÂMBEȘTI câmpie 102703 IALOMIȚA DRIDU câmpie 180019 IALOMIȚA SĂRĂȚENI câmpie 179784 IALOMIȚA BORĂNEȘTI câmpie 102240 IALOMIȚA COȘERENI câmpie 105026 IALOMIȚA SINEȘTI câmpie 179999 IALOMIȚA MOLDOVENI câmpie 97517 IAȘI HORLEȘTI câmpie 96003 IAȘI UNGHENI câmpie 97679 IAȘI LEȚCANI câmpie 95747 IAȘI ARONEANU câmpie 98257 IAȘI MOVILENI câmpie 95667 IAȘI ANDRIEȘENI câmpie 98505 IAȘI POPRICANI câmpie 95239 IAȘI REDIU câmpie 100353 IAȘI VALEA LUPULUI câmpie 99058 IAȘI SINEȘTI câmpie 95471 IAȘI ORAȘ TÂRGU FRUMOS câmpie 95499 IAȘI ION NECULCE câmpie 97063 IAȘI FOCURI câmpie 100317 IAȘI FÂNTÂNELE câmpie 99600 IAȘI TRIFEȘTI câmpie 100344 IAȘI ROȘCANI câmpie 95943 IAȘI BIVOLARI câmpie 97189 IAȘI GORBAN câmpie 97394 IAȘI GROZEȘTI câmpie 98685 IAȘI RĂDUCĂNENI câmpie 96423 IAȘI COSTULENI câmpie 96370 IAȘI COMARNA câmpie 96254 IAȘI CIUREA câmpie 95293 IAȘI TOMEȘTI câmpie 99922 IAȘI TUTORA câmpie 98373 IAȘI PODU ILOAIEI câmpie 96940 IAȘI DUMEȘTI câmpie 97090 IAȘI GOLĂIEȘTI câmpie 98738 IAȘI ROMÂNEȘTI câmpie 97009 IAȘI ERBICENI câmpie 100148 IAȘI VLĂDENI câmpie 99879 IAȘI ȚIGĂNAȘI câmpie 97919 IAȘI MIROSLAVA câmpie 98435 IAȘI POPEȘTI câmpie 97722 IAȘI LUNGANI câmpie 95792 IAȘI BĂLȚAȚI câmpie 100273 IAȘI BALȘ câmpie 95872 IAȘI BELCEȘTI câmpie 96334 IAȘI COARNELE CAPREI câmpie 97321 IAȘI GROPNIȚA câmpie 95159 IAȘI HOLBOCA câmpie 95060 IAȘI MUNICIPIUL IAȘI câmpie 100004 IAȘI VICTORIA câmpie 96058 IAȘI BRĂEȘTI câmpie 98337 IAȘI PLUGARI câmpie 99370 IAȘI ȘIPOTE câmpie 98649 IAȘI PROBOTA câmpie 98603 IAȘI PRISĂCANI câmpie 179588 ILFOV COPĂCENI câmpie 105936 ILFOV VIDRA câmpie 100576 ILFOV ORAȘ BUFTEA câmpie 102570 ILFOV DOMNEȘTI câmpie 179249 ILFOV CHIAJNA câmpie 179463 ILFOV MOGOȘOAIA câmpie 101742 ILFOV CERNICA câmpie 103443 ILFOV GRĂDIȘTEA câmpie 102605 ILFOV DRAGOMIREȘTI-VALE câmpie 179285 ILFOV CHITILA câmpie 101902 ILFOV CIOLPANI câmpie 104582 ILFOV PETRACHIOAIA câmpie 102525 ILFOV DĂRĂȘTI-ILFOV câmpie 104421 ILFOV NUCI câmpie 102035 ILFOV CLINCENI câmpie 179310 ILFOV DOBROEȘTI câmpie 102543 ILFOV 1 DECEMBRIE câmpie 179383 ILFOV JILAVA câmpie 105570 ILFOV TUNARI câmpie 101298 ILFOV BRĂNEȘTI câmpie 179481 ILFOV ORAȘ OTOPENI câmpie 105160 ILFOV SNAGOV câmpie 100969 ILFOV BALOTEȘTI câmpie 102160 ILFOV CORBEANCA câmpie 104546 ILFOV PERIȘ câmpie 102473 ILFOV DASCĂLU câmpie 103130 ILFOV GĂNEASA câmpie 105419 ILFOV ȘTEFĂNEȘTII DE JOS câmpie 179551 ILFOV ORAȘ VOLUNTARI câmpie 100834 ILFOV AFUMAȚI câmpie 101957 ILFOV CIOROGÂRLA câmpie 179533 ILFOV ORAȘ POPEȘTI LEORDENI câmpie 101145 ILFOV BERCENI câmpie 179409 ILFOV MĂGURELE câmpie 179221 ILFOV BRAGADIRU câmpie 102213 ILFOV CORNETU câmpie 103513 ILFOV GRUIU câmpie 104243 ILFOV MOARA VLĂSIEI câmpie 179347 ILFOV GLINA câmpie 179515 ILFOV PANTELIMON câmpie 113493 MEHEDINȚI SALCIA câmpie 112744 MEHEDINȚI OBÂRȘIA DE CÂMP câmpie 111444 MEHEDINȚI CUJMIR câmpie 114079 MEHEDINȚI VRATA câmpie 111550 MEHEDINȚI DÂRVARI câmpie 114060 MEHEDINȚI BRANIȘTEA câmpie 111783 MEHEDINȚI GÂRLA MARE câmpie 113849 MEHEDINȚI VÂNĂTORI câmpie 112771 MEHEDINȚI OPRIȘOR câmpie 112030 MEHEDINȚI GRUIA câmpie 113395 MEHEDINȚI PUNGHINA câmpie 112879 MEHEDINȚI PĂTULELE câmpie 113929 MEHEDINȚI VLĂDAIA câmpie 111417 MEHEDINȚI CORLAȚEL câmpie 110535 MEHEDINȚI BALĂCIȚA câmpie 111863 MEHEDINȚI GOGOȘU câmpie 112548 MEHEDINȚI JIANA câmpie 110232 MEHEDINȚI ORAȘ VÂNJU MARE câmpie 112806 MEHEDINȚI PADINA câmpie 111480 MEHEDINȚI DEVESEL câmpie 110946 MEHEDINȚI BURILA MARE câmpie 112076 MEHEDINȚI HINOVA câmpie 113206 MEHEDINȚI PRISTOL câmpie 110571 MEHEDINȚI BÂCLEȘ câmpie 109826 MEHEDINȚI SIMIAN câmpie 113894 MEHEDINȚI VÂNJULEȚ câmpie 113466 MEHEDINȚI ROGOVA câmpie 179196 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 6 câmpie 179150 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 2 câmpie 179169 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 3 câmpie 179141 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 1 câmpie 179178 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 4 câmpie 179187 MUNICIPIUL BUCUREȘTI BUCUREȘTI SECTORUL 5 câmpie 125178 NEAMȚ BOGHICEA câmpie 125588 OLT GÂRCOV câmpie 127938 OLT ORLEA câmpie 127251 OLT IANCA câmpie 130339 OLT GURA PADINII câmpie 127224 OLT GROJDIBODU câmpie 129282 OLT ȘTEFAN CEL MARE câmpie 127368 OLT IZBICENI câmpie 125542 OLT ORAȘ CORABIA câmpie 129745 OLT VĂDĂSTRIȚA câmpie 129629 OLT URZICA câmpie 129718 OLT VĂDASTRA câmpie 129460 OLT TIA MARE câmpie 129898 OLT VIȘINA câmpie 130375 OLT VIȘINA NOUĂ câmpie 126148 OLT CILIENI câmpie 127750 OLT OBÂRȘIA câmpie 125962 OLT BRASTAVĂȚU câmpie 128588 OLT RUSĂNEȘTI câmpie 126077 OLT BUCINIȘU câmpie 130320 OLT GRĂDINILE câmpie 129184 OLT STUDINA câmpie 128560 OLT ROTUNDA câmpie 128613 OLT SCĂRIȘOARA câmpie 130026 OLT VLĂDILA câmpie 129567 OLT TRAIAN câmpie 125659 OLT BABICIU câmpie 126647 OLT DEVESELU câmpie 129040 OLT SPRÂNCENATA câmpie 127144 OLT GOSTAVĂȚU câmpie 128524 OLT REDEA câmpie 129095 OLT STOENEȘTI câmpie 127536 OLT MIHĂȘTI câmpie 125472 OLT MUNICIPIUL CARACAL câmpie 126585 OLT DĂNEASA câmpie 125490 OLT DRĂGHICENI câmpie 128472 OLT RADOMIREȘTI câmpie 128864 OLT SEACA câmpie 126718 OLT DOBROSLOVENI câmpie 126102 OLT CEZIENI câmpie 125622 OLT ORAȘ DRĂGANEȘTI-OLT câmpie 130357 OLT OSICA DE JOS câmpie 126978 OLT FALCOIU câmpie 129763 OLT VĂLENI câmpie 127386 OLT IZVOARELE câmpie 127493 OLT MĂRUNȚEI câmpie 129111 OLT STOICĂNEȘTI câmpie 127714 OLT NICOLAE TITULESCU câmpie 127983 OLT OSICA DE SUS câmpie 130311 OLT GHIMPEȚENI câmpie 130384 OLT ȘOPÂRLIȚA câmpie 126406 OLT CRAMPOIA câmpie 126380 OLT COTEANA câmpie 129987 OLT VÂLCELE câmpie 128178 OLT PARSCOVENI câmpie 126022 OLT BRÂNCOVENI câmpie 130348 OLT IPOTEȘTI câmpie 125846 OLT BARZA câmpie 129246 OLT ȘERBĂNEȘTI câmpie 129585 OLT TUFENI câmpie 127563 OLT MILCOV câmpie 128105 OLT ORAȘ PIATRA-OLT câmpie 125677 OLT BALDOVINEȘTI câmpie 127689 OLT MOVILENI câmpie 125873 OLT BOBICEȘTI câmpie 125374 OLT SLĂTIOARA câmpie 127812 OLT OBOGA câmpie 130302 OLT GĂVĂNEȘTI câmpie 128052 OLT PERIEȚI câmpie 127064 OLT GĂNEASA câmpie 127322 OLT ICOANA câmpie 130295 OLT CĂLUI câmpie 130286 OLT BĂLTENI câmpie 128374 OLT ORAȘ POTCOAVA câmpie 128221 OLT PLEȘOIU câmpie 126326 OLT CORBU câmpie 126433 OLT CURTIȘOARA câmpie 127625 OLT MORUNGLAV câmpie 129139 OLT STREJEȘTI câmpie 126166 OLT CÂRLOGANI câmpie 130366 OLT SÂRBII - MĂGURA câmpie 129380 OLT TESLUI câmpie 127171 OLT GRĂDINARI câmpie 127901 OLT OPTAȘI-MĂGURA câmpie 127858 OLT OPORELU câmpie 126228 OLT COLONEȘTI câmpie 129317 OLT TATULEȘTI câmpie 128301 OLT POBORU câmpie 125757 OLT BARĂȘTI câmpie 128962 OLT SPINENI câmpie 127411 OLT LELEASCA câmpie 129503 OLT TOPANA câmpie 130124 OLT VULPENI câmpie 126674 OLT DOBREȚU câmpie 127288 OLT IANCU JIANU câmpie 126825 OLT DOBRUN câmpie 126905 OLT FĂGEȚELU câmpie 130062 OLT VOINEASA câmpie 125418 OLT ORAȘ BALȘ câmpie 127019 OLT FARCAȘELE câmpie 125347 OLT MUNICIPIUL SLATINA câmpie 128711 OLT ORAȘ SCORNICEȘTI câmpie 128436 OLT PRISEACA câmpie 129656 OLT VALEA MARE câmpie 127126 OLT GIUVĂRĂȘTI câmpie 125999 OLT BREBENI câmpie 128659 OLT SCHITU câmpie 133508 PRAHOVA GORGOTA câmpie 132226 PRAHOVA BALTA DOAMNEI câmpie 136250 PRAHOVA OLARI câmpie 133429 PRAHOVA GHERGHIȚA câmpie 135431 PRAHOVA ȘIRNA câmpie 135850 PRAHOVA TINOSU câmpie 134942 PRAHOVA PUCHENII MARI câmpie 135146 PRAHOVA SALCIILE câmpie 136241 PRAHOVA COCORĂȘTII COLȚ câmpie 132681 PRAHOVA CIORANI câmpie 135020 PRAHOVA RAFOV câmpie 133018 PRAHOVA DRĂGĂNEȘTI câmpie 130712 PRAHOVA BRAZI câmpie 133090 PRAHOVA DUMBRAVA câmpie 130552 PRAHOVA BĂRCĂNEȘTI câmpie 134194 PRAHOVA MĂNEȘTI câmpie 132379 PRAHOVA BOLDEȘTI-GRĂDIȘTEA câmpie 130892 PRAHOVA TÂRGȘORU VECHI câmpie 130614 PRAHOVA BERCENI câmpie 133394 PRAHOVA FULGA câmpie 131933 PRAHOVA ALBEȘTI-PALEOLOGU câmpie 132752 PRAHOVA COLCEAG câmpie 135896 PRAHOVA TOMȘANI câmpie 133214 PRAHOVA FILIPEȘTII DE TÂRG câmpie 132075 PRAHOVA ARICEȘTII RAHTIVANI câmpie 133330 PRAHOVA FLOREȘTI câmpie 134559 PRAHOVA POIENARII BURCHII câmpie 132164 PRAHOVA BABA ANA câmpie 130534 PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI câmpie 131407 PRAHOVA ORAȘ MIZIL câmpie 130678 PRAHOVA BLEJOI câmpie 138538 SATU MARE PIR câmpie 138734 SATU MARE SÂNTAU câmpie 136713 SATU MARE ACÂȘ câmpie 136768 SATU MARE ANDRID câmpie 138501 SATU MARE PETREȘTI câmpie 139107 SATU MARE TIREAM câmpie 137292 SATU MARE CĂUAȘ câmpie 138663 SATU MARE SÂNISLAU câmpie 138618 SATU MARE POMI câmpie 139287 SATU MARE VALEA VINULUI câmpie 179677 SATU MARE CĂMIN câmpie 139250 SATU MARE URZICENI câmpie 137540 SATU MARE CULCIU câmpie 136553 SATU MARE CĂPLENI câmpie 137611 SATU MARE DOBA câmpie 139358 SATU MARE VETIȘ câmpie 137675 SATU MARE DOROLȚ câmpie 179873 SATU MARE AGRIȘ câmpie 138164 SATU MARE MICULA câmpie 137960 SATU MARE LAZURI câmpie 180028 SATU MARE PORUMBEȘTI câmpie 136802 SATU MARE APA câmpie 138084 SATU MARE MEDIEȘU AURIT câmpie 136964 SATU MARE BELTIUG câmpie 137032 SATU MARE BERVENI câmpie 138280 SATU MARE ODOREU câmpie 137185 SATU MARE BOTIZ câmpie 179882 SATU MARE CIUMEȘTI câmpie 138208 SATU MARE MOFTIN câmpie 137728 SATU MARE FOIENI câmpie 136526 SATU MARE MUNICIPIUL CAREI câmpie 137764 SATU MARE HALMEU câmpie 138431 SATU MARE PAULEȘTI câmpie 138574 SATU MARE PISCOLT câmpie 136483 SATU MARE MUNICIPIUL SATU MARE câmpie 138805 SATU MARE SAUCA câmpie 136642 SATU MARE ORAȘ TĂȘNAD câmpie 139054 SATU MARE TEREBEȘTI câmpie 138039 SATU MARE LIVADA câmpie 139214 SATU MARE TURULUNG câmpie 139394 SATU MARE VIILE SATU MARE câmpie 136848 SATU MARE ORAȘ ARDUD câmpie 137443 SATU MARE CRAIDOROLT câmpie 153400 TELEORMAN NĂSTURELU câmpie 152314 TELEORMAN BUJORU câmpie 151978 TELEORMAN ORAȘ ZIMNICEA câmpie 151709 TELEORMAN CIUPERCENI câmpie 155118 TELEORMAN FÂNTÂNELE câmpie 151736 TELEORMAN ISLAZ câmpie 152234 TELEORMAN BRAGADIRU câmpie 153589 TELEORMAN PIETROȘANI câmpie 154460 TELEORMAN SUHAIA câmpie 154736 TELEORMAN TRAIAN câmpie 151683 TELEORMAN MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE câmpie 152500 TELEORMAN CERVENIA câmpie 151763 TELEORMAN LIȚA câmpie 153561 TELEORMAN PIATRA câmpie 152662 TELEORMAN CRÂNGU câmpie 155109 TELEORMAN DRACEA câmpie 153829 TELEORMAN PUTINEIU câmpie 154344 TELEORMAN SLOBOZIA MÂNDRĂ câmpie 151816 TELEORMAN NANOV câmpie 153909 TELEORMAN RĂSMIREȘTI câmpie 152332 TELEORMAN BUZESCU câmpie 151790 TELEORMAN MUNICIPIUL ALEXANDRIA câmpie 153776 TELEORMAN VITĂNEȘTI câmpie 154996 TELEORMAN NENCIULEȘTI câmpie 153204 TELEORMAN MAVRODIN câmpie 152038 TELEORMAN BĂBĂIȚA câmpie 153865 TELEORMAN RADOIEȘTI câmpie 153507 TELEORMAN ORBEASCA câmpie 152172 TELEORMAN BOTOROAGA câmpie 154415 TELEORMAN STEJARU câmpie 154166 TELEORMAN SFINȚEȘTI câmpie 153473 TELEORMAN OLTENI câmpie 154932 TELEORMAN VÂRTOAPE câmpie 152724 TELEORMAN DIDEȘTI câmpie 155092 TELEORMAN BEUCA câmpie 153437 TELEORMAN NECȘEȘTI câmpie 151905 TELEORMAN ORAȘ VIDELE câmpie 154754 TELEORMAN TRIVALEA-MOȘTENI câmpie 154978 TELEORMAN ZÂMBREASCA câmpie 151996 TELEORMAN BALACI câmpie 154228 TELEORMAN SILIȘTEA câmpie 154282 TELEORMAN SILIȘTEA-GUMEȘTI câmpie 154068 TELEORMAN SCURTU MARE câmpie 154665 TELEORMAN TĂTĂRĂȘTII DE SUS câmpie 153062 TELEORMAN GRATIA câmpie 153696 TELEORMAN POENI câmpie 154308 TELEORMAN SÂRBENI câmpie 153151 TELEORMAN LUNCA câmpie 152760 TELEORMAN DOBROTEȘTI câmpie 152902 TELEORMAN DRĂGĂNEȘTI-VLAȘCA câmpie 152127 TELEORMAN BOGDANA câmpie 153605 TELEORMAN PLOSCA câmpie 152948 TELEORMAN FURCULEȘTI câmpie 155154 TELEORMAN UDA-CLOCOCIOV câmpie 154790 TELEORMAN TROIANUL câmpie 154852 TELEORMAN VEDEA câmpie 155127 TELEORMAN FRASINEȚ câmpie 153240 TELEORMAN MĂGURA câmpie 154521 TELEORMAN TALPA câmpie 153026 TELEORMAN GĂLĂȚENI câmpie 152582 TELEORMAN COSMEȘTI câmpie 152528 TELEORMAN CIOLĂNEȘTI câmpie 154585 TELEORMAN TĂTĂRĂȘTII DE JOS câmpie 153277 TELEORMAN MĂLDĂENI câmpie 152467 TELEORMAN CALMATUIU DE SUS câmpie 153124 TELEORMAN LISA câmpie 152350 TELEORMAN CĂLINEȘTI câmpie 153543 TELEORMAN PERETU câmpie 153295 TELEORMAN MERENI câmpie 151932 TELEORMAN CREVENICU câmpie 153384 TELEORMAN MOȘTENI câmpie 152564 TELEORMAN CONȚEȘTI câmpie 154497 TELEORMAN STOROBĂNEASA câmpie 153339 TELEORMAN MÂRZĂNEȘTI câmpie 152993 TELEORMAN FRUMOASA câmpie 151834 TELEORMAN POROSCHIA câmpie 154914 TELEORMAN VIIȘOARA câmpie 152797 TELEORMAN DRACSENEI câmpie 153972 TELEORMAN SĂCENI câmpie 154013 TELEORMAN SCRIOAȘTEA câmpie 154139 TELEORMAN SEACA câmpie 152868 TELEORMAN DRAGĂNEȘTI DE VEDE câmpie 152412 TELEORMAN CĂLMĂTUIU câmpie 152270 TELEORMAN BUJORENI câmpie 155136 TELEORMAN PURANI câmpie 152083 TELEORMAN BLEJEȘTI câmpie 154834 TELEORMAN ȚIGĂNEȘTI câmpie 152252 TELEORMAN BRÂNCENI câmpie 154380 TELEORMAN SMARDIOASA câmpie 153106 TELEORMAN IZVOARELE câmpie 153623 TELEORMAN PLOPII-SLĂVITEȘTI câmpie 155083 TELEORMAN BECIU câmpie 152617 TELEORMAN CRÂNGENI câmpie 155145 TELEORMAN SĂELELE câmpie 154184 TELEORMAN SEGARCEA-VALE câmpie 151870 TELEORMAN MUNICIPIUL ROȘIORI DE VEDE câmpie 153936 TELEORMAN SALCIA câmpie 157781 TIMIȘ MORAVIȚA câmpie 156669 TIMIȘ DENTA câmpie 155458 TIMIȘ ORAȘ DETA câmpie 155591 TIMIȘ BANLOC câmpie 159491 TIMIȘ LIVEZILE câmpie 157273 TIMIȘ GIERA câmpie 159366 TIMIȘ BÎRDA câmpie 157086 TIMIȘ ORAȘ GĂTAIA câmpie 159400 TIMIȘ GHILAD câmpie 159339 TIMIȘ VOITEG câmpie 157004 TIMIȘ FOENI câmpie 159035 TIMIȘ TORMAC câmpie 157424 TIMIȘ JEBEL câmpie 156357 TIMIȘ ORAȘ CIACOVA câmpie 157923 TIMIȘ NITCHIDORF câmpie 157317 TIMIȘ GIULVĂZ câmpie 157497 TIMIȘ LIEBLING câmpie 159525 TIMIȘ OTELEC câmpie 157031 TIMIȘ GAVOJDIA câmpie 159446 TIMIȘ PĂDURENI câmpie 159437 TIMIȘ PARȚA câmpie 158449 TIMIȘ SACOȘU TURCESC câmpie 158065 TIMIȘ PECIU NOU câmpie 158779 TIMIȘ SAG câmpie 156311 TIMIȘ CHEVERESU MARE câmpie 156106 TIMIȘ BOLDUR câmpie 155314 TIMIȘ GIROC câmpie 159142 TIMIȘ UIVAR câmpie 158243 TIMIȘ RACOVIȚA câmpie 158699 TIMIȘ SÂNMIHAIU ROMÂN câmpie 157834 TIMIȘ MOSNIȚA NOUĂ câmpie 156473 TIMIȘ COSTEIU câmpie 159516 TIMIȘ BUCOVĂȚ câmpie 156277 TIMIȘ CENEI câmpie 159375 TIMIȘ CHECEA câmpie 155797 TIMIȘ BELINT câmpie 155289 TIMIȘ GHIRODA câmpie 155261 TIMIȘ DUMBRĂVIȚA câmpie 158564 TIMIȘ SĂCĂLAZ câmpie 155243 TIMIȘ MUNICIPIUL TIMIȘOARA câmpie 158966 TIMIȘ TOPOLOVAȚU MARE câmpie 155546 TIMIȘ BALINT câmpie 156213 TIMIȘ CĂRPINIȘ câmpie 155494 TIMIȘ ORAȘ JIMBOLIA câmpie 157193 TIMIȘ GHIZELA câmpie 158396 TIMIȘ REMETEA MARE câmpie 157246 TIMIȘ GIARMATA câmpie 155760 TIMIȘ BECICHERECU MIC câmpie 159384 TIMIȘ DUDEȘTII NOI câmpie 159428 TIMIȘ IECEA MARE câmpie 158314 TIMIȘ ORAȘ RECAȘ câmpie 155911 TIMIȘ BILED câmpie 155662 TIMIȘ BÂRA câmpie 158653 TIMIȘ SÂNANDREI câmpie 158181 TIMIȘ PIȘCHIA câmpie 158608 TIMIȘ SECAȘ câmpie 157451 TIMIȘ LENAUHEIM câmpie 156437 TIMIȘ COMLOSU MARE câmpie 157969 TIMIȘ OHABA LUNGĂ câmpie 159464 TIMIȘ ȘANDRA câmpie 159419 TIMIȘ GOTTLOB câmpie 158528 TIMIȘ SATCHINEZ câmpie 159393 TIMIȘ FIBIȘ câmpie 158010 TIMIȘ ORTIȘOARA câmpie 158859 TIMIȘ TEREMIA MARE câmpie 157530 TIMIȘ LOVRIN câmpie 159507 TIMIȘ PESAC câmpie 159473 TIMIȘ TOMNATIC câmpie 159213 TIMIȘ VARIAȘ câmpie 157683 TIMIȘ MASLOC câmpie 159482 TIMIȘ VÂLCANI câmpie 158109 TIMIȘ PERIAM câmpie 155528 TIMIȘ ORAȘ SÂNNICOLAU MARE câmpie 159455 TIMIȘ SARAVALE câmpie 156712 TIMIȘ DUDEȘTII VECHI câmpie 158733 TIMIȘ SÂNPETRU MARE câmpie 155724 TIMIȘ BEBA VECHE câmpie 156259 TIMIȘ CENAD câmpie 160047 TULCEA CEATALCHIOI câmpie 160458 TULCEA GRINDU câmpie 160779 TULCEA MALIUC câmpie 161133 TULCEA PARDINA câmpie 160172 TULCEA CHILIA VECHE câmpie 160261 TULCEA CRIȘAN câmpie 161231 TULCEA SFÂNTU GHEORGHE câmpie 160911 TULCEA MURIGHIOL câmpie 161482 TULCEA VALEA NUCARILOR câmpie 159614 TULCEA MUNICIPIUL TULCEA câmpie 161053 TULCEA NUFĂRU câmpie 161302 TULCEA SOMOVA câmpie 160724 TULCEA MAHMUDIA câmpie 161552 TULCEA BESTEPE câmpie 159687 TULCEA ORAȘ ISACCEA câmpie 161035 TULCEA NICULIȚEL câmpie 160387 TULCEA FRECAȚEI câmpie 160617 TULCEA JIJILA câmpie 161525 TULCEA I.C. BRĂTIANU câmpie 161286 TULCEA SMÂRDAN câmpie 161464 TULCEA TURCOAIA câmpie 159730 TULCEA ORAȘ MĂCIN câmpie 159945 TULCEA CARCALIU câmpie 160305 TULCEA DĂENI câmpie 159650 TULCEA ORAȘ BABADAG câmpie 161179 TULCEA SARICHIOI câmpie 159785 TULCEA BAIA câmpie 161259 TULCEA SLAVA CERCHEZA câmpie 160831 TULCEA MIHAI BRAVU câmpie 161543 TULCEA VĂCĂRENI câmpie 160092 TULCEA CEAMURLIA DE JOS câmpie 160877 TULCEA MIHAIL KOGĂLNICEANU câmpie 160644 TULCEA JURILOVCA câmpie 161151 TULCEA PECENEAGA câmpie 161106 TULCEA OSTROV câmpie 159767 TULCEA ORAȘ SULINA câmpie 159883 TULCEA C.A. ROSETTI câmpie 170612 VÂLCEA LALOSU câmpie 169583 VÂLCEA FĂUREȘTI câmpie 174218 VÂLCEA VOICEȘTI câmpie 174502 VÂLCEA DICULEȘTI câmpie 173748 VÂLCEA ȘTEFĂNEȘTI câmpie 173793 VÂLCEA ȘUȘANI câmpie 171209 VÂLCEA MĂDULARI câmpie 162559 VASLUI BLĂGEȘTI câmpie 163789 VASLUI EPURENI câmpie 164981 VASLUI ORAȘ MURGENI câmpie 163832 VASLUI FALCIU câmpie 163903 VASLUI GĂGEȘTI câmpie 162498 VASLUI BEREZENI câmpie 166672 VASLUI VETRIȘOAIA câmpie 164749 VASLUI LUNCA BANULUI câmpie 164277 VASLUI DIMITRIE CANTEMIR câmpie 165979 VASLUI STĂNILEȘTI câmpie 163681 VASLUI DUDA-EPURENI câmpie 163618 VASLUI DRÂNCENI câmpie 161829 VASLUI MUNICIPIUL HUȘI câmpie 165185 VASLUI PĂDURENI câmpie 175590 VRANCEA CIORĂȘTI câmpie 175206 VRANCEA BĂLEȘTI câmpie 176613 VRANCEA MĂICĂNEȘTI câmpie 177600 VRANCEA SIHLEA câmpie 175938 VRANCEA DUMBRĂVENI câmpie 177986 VRANCEA TĂTĂRANU câmpie 176301 VRANCEA GUGEȘTI câmpie 176855 VRANCEA NĂNEȘTI câmpie 178938 VRANCEA GOLOGANU câmpie 177726 VRANCEA SLOBOZIA CIORĂȘTI câmpie 178821 VRANCEA VULTURU câmpie 176748 VRANCEA MILCOVUL câmpie 174824 VRANCEA GOLEȘTI câmpie 174780 VRANCEA CÂMPINEANCA câmpie 174744 VRANCEA MUNICIPIUL FOCȘANI câmpie 178929 VRANCEA BILIEȘTI câmpie 175019 VRANCEA ORAȘ ODOBEȘTI câmpie 177352 VRANCEA PUFEȘTI câmpie 177842 VRANCEA SURAIA câmpie 178956 VRANCEA RĂSTOACA câmpie 178607 VRANCEA VÂNĂTORI câmpie 176212 VRANCEA GAROAFA câmpie 178947 VRANCEA OBREJIȚA câmpie 174922 VRANCEA ORAȘ MĂRĂȘEȘTI câmpie 4482 ALBA GÂRBOVA deal 4106 ALBA CALNIC deal 7044 ALBA SĂLIȘTEA deal 9019 ALBA CUT deal 7810 ALBA SIBOT deal 4268 ALBA DOSTAT deal 1874 ALBA MUNICIPIUL SEBEȘ deal 4240 ALBA DAIA ROMÂNĂ deal 7945 ALBA SPRING deal 8826 ALBA VÎNTU DE JOS deal 6930 ALBA ROȘIA DE SECAȘ deal 3761 ALBA CENADE deal 1071 ALBA CIUGUD deal 3805 ALBA CERGĂU deal 2988 ALBA BERGHIN deal 6164 ALBA OHABA deal 8354 ALBA VALEA LUNGĂ deal 7384 ALBA SÂNTIMBRU deal 4188 ALBA CRĂCIUNELU DE JOS deal 5700 ALBA MIHALȚ deal 1348 ALBA MUNICIPIUL BLAJ deal 8096 ALBA ORAȘ TEIUȘ deal 3958 ALBA CETATEA DE BALTĂ deal 6547 ALBA RĂDEȘTI deal 5103 ALBA JIDVEI deal 7865 ALBA SONA deal 5210 ALBA LOPADEA NOUĂ deal 4703 ALBA HOPARTA deal 1213 ALBA MUNICIPIUL AIUD deal 4302 ALBA FARĂU deal 5755 ALBA MIRASLAU deal 1794 ALBA ORAȘ OCNA MUREȘ deal 6048 ALBA NOSLAC deal 5309 ALBA LUNCA MUREȘULUI deal 8158 ALBA UNIREA deal 9026 ALBA BUCERDEA GRANOASĂ deal 7348 ALBA SÂNCEL deal 1017 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA deal 12402 ARAD SISTAROVĂȚ deal 10765 ARAD DORGOȘ deal 12778 ARAD ZABRANI deal 12572 ARAD VARADIA DE MUREȘ deal 11842 ARAD SAVÂRȘIN deal 10104 ARAD BÂRZAVA deal 10514 ARAD COVĂSINȚ deal 9743 ARAD ALMAȘ deal 11762 ARAD PLEȘCUȚA deal 12457 ARAD TAUT deal 10293 ARAD BUTENI deal 12509 ARAD TÂRNOVA deal 12288 ARAD ȘILINDIA deal 10051 ARAD BÂRSA deal 10701 ARAD DIECI deal 10943 ARAD GURAHONT deal 10195 ARAD BOCSIG deal 11307 ARAD IGNEȘTI deal 10532 ARAD CRAIVA deal 10346 ARAD CARÂND deal 9690 ARAD ORAȘ SEBIȘ deal 11664 ARAD PETRIȘ deal 9930 ARAD BELIU deal 11236 ARAD HĂȘMAȘ deal 10453 ARAD CONOP deal 18028 ARGEȘ POIANA LACULUI deal 13757 ARGEȘ ORAȘ TOPOLOVENI deal 15554 ARGEȘ CIOMĂGEȘTI deal 15652 ARGEȘ COCU deal 19392 ARGEȘ UDA deal 13301 ARGEȘ ORAȘ MIOVENI deal 15108 ARGEȘ CĂLINEȘTI deal 16132 ARGEȘ CUCA deal 14352 ARGEȘ BELEȚI-NEGREȘTI deal 17209 ARGEȘ MICEȘTI deal 17101 ARGEȘ MERIȘANI deal 16365 ARGEȘ DĂRMĂNEȘTI deal 19338 ARGEȘ ȚIȚEȘTI deal 16285 ARGEȘ DAVIDEȘTI deal 17423 ARGEȘ MORĂREȘTI deal 14726 ARGEȘ BOȚEȘTI deal 17913 ARGEȘ POIENARII DE ARGEȘ deal 18778 ARGEȘ STÂLPENI deal 20055 ARGEȘ VULTUREȘTI deal 14165 ARGEȘ BĂICULEȘTI deal 15901 ARGEȘ COSEȘTI deal 15493 ARGEȘ CIOFRÂNGENI deal 16659 ARGEȘ HÂRȚIEȘTI deal 17254 ARGEȘ MIHĂEȘTI deal 13622 ARGEȘ MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEȘ deal 19999 ARGEȘ VLĂDEȘTI deal 19249 ARGEȘ ȚIGVENI deal 17851 ARGEȘ PIETROȘANI deal 18670 ARGEȘ SCHITU GOLEȘTI deal 19695 ARGEȘ VALEA IAȘULUI deal 19631 ARGEȘ VALEA DANULUI deal 16454 ARGEȘ DOMNEȘTI deal 15313 ARGEȘ CEPARI deal 16551 ARGEȘ GODENI deal 13819 ARGEȘ ALBEȘTII DE ARGEȘ deal 14584 ARGEȘ BOGAȚI deal 16427 ARGEȘ DOBREȘTI deal 17049 ARGEȘ MĂLURENI deal 17619 ARGEȘ MUSATEȘTI deal 15983 ARGEȘ COTMEANA deal 16506 ARGEȘ DRĂGANU deal 13392 ARGEȘ ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI deal 13169 ARGEȘ MUNICIPIUL PITEȘTI deal 14272 ARGEȘ BALILEȘTI deal 14851 ARGEȘ BUDEASA deal 26029 BACĂU URECHEȘTI deal 21720 BACĂU CASIN deal 21560 BACĂU BOGDĂNEȘTI deal 24524 BACĂU PODU TURCULUI deal 20670 BACĂU ȘTEFAN CEL MARE deal 24276 BACĂU PÂRGĂREȘTI deal 25825 BACĂU TÂRGU TROTUȘ deal 23948 BACĂU ORBENI deal 22834 BACĂU GLĂVĂNEȘTI deal 24034 BACĂU PARAVA deal 21971 BACĂU CORBASCA deal 22237 BACĂU DEALU MORII deal 24766 BACĂU RĂCĂCIUNI deal 21855 BACĂU CLEJA deal 22665 BACĂU GĂICEANA deal 24187 BACĂU PÂNCEȘTI deal 23289 BACĂU LIVEZI deal 22460 BACĂU FĂRĂOANI deal 23494 BACĂU MOTOȘENI deal 22941 BACĂU HORGEȘTI deal 26118 BACĂU VULTURENI deal 25148 BACĂU SĂNDULENI deal 24631 BACĂU PODURI deal 21338 BACĂU BEREȘTI-TAZLĂU deal 21098 BACĂU ARDEOANI deal 23387 BACĂU MAGIREȘTI deal 25521 BACĂU STĂNIȘEȘTI deal 25629 BACĂU STRUGARI deal 20411 BACĂU MĂGURA deal 24837 BACĂU RĂCHITOASA deal 25932 BACĂU UNGURENI deal 21668 BACĂU BUHOCI deal 25291 BACĂU SCORȚENI deal 24338 BACĂU PÂRJOL deal 20313 BACĂU HEMEIUȘ deal 22781 BACĂU GÂRLENI deal 25861 BACĂU TRAIAN deal 26361 BACĂU PRĂJEȘTI deal 26379 BACĂU IȚEȘTI deal 26353 BACĂU ODOBEȘTI deal 21506 BACĂU BLĂGEȘTI deal 25228 BACĂU SĂUCEȘTI deal 21249 BACĂU BEREȘTI-BISTRIȚA deal 23644 BACĂU NEGRI deal 24711 BACĂU RACOVA deal 20778 BACĂU ORAȘ BUHUȘI deal 22111 BACĂU DĂMIENEȘTI deal 23207 BACĂU LIPOVA deal 22576 BACĂU FILIPEȘTI deal 22488 BACĂU FILIPENI deal 23868 BACĂU ONCEȘTI deal 23047 BACĂU HURUIEȘTI deal 22059 BACĂU COȚOFĂNEȘTI deal 21757 BACĂU CĂIUȚI deal 21454 BACĂU BÂRSĂNEȘTI deal 20607 BACĂU GURA VĂII deal 22898 BACĂU HELEGIU deal 26346 BACĂU GIOSENI deal 26338 BACĂU BUCIUMI deal 24999 BACĂU ROȘIORI deal 23127 BACĂU IZVORU BERHECIULUI deal 21891 BACĂU COLONEȘTI deal 25362 BACĂU SECUIENI deal 24427 BACĂU PLOPANA deal 24089 BACĂU PARINCEA deal 25692 BACĂU TĂMAȘI deal 23715 BACĂU NICOLAE BĂLCESCU deal 20563 BACĂU MUNICIPIUL ONEȘTI deal 23350 BACĂU LUIZI-CĂLUGARA deal 26320 BACĂU SARATA deal 20466 BACĂU MĂRGINENI deal 20297 BACĂU MUNICIPIUL BACĂU deal 20359 BACĂU LETEA VECHE deal 20876 BACĂU MUNICIPIUL MOINEȘTI deal 26083 BACĂU VALEA SEACĂ deal 25068 BACĂU SASCUT deal 25745 BACĂU TĂTĂRĂȘTI deal 28193 BIHOR CARPINEȚ deal 26840 BIHOR ORAȘ STEI deal 30773 BIHOR RIENI deal 27971 BIHOR BUNȚEȘTI deal 29243 BIHOR DRĂGĂNEȘTI deal 26804 BIHOR MUNICIPIUL BEIUȘ deal 31422 BIHOR ȘOIMI deal 30229 BIHOR OLCEA deal 30416 BIHOR POCOLA deal 31921 BIHOR UILEACU DE BEIUȘ deal 30719 BIHOR REMETEA deal 28763 BIHOR COCIUBA MARE deal 28139 BIHOR CĂPÂLNA deal 30648 BIHOR RĂBĂGANI deal 30470 BIHOR POMEZEU deal 31057 BIHOR SÂMBĂTA deal 29573 BIHOR HOLOD deal 29813 BIHOR LĂZĂRENI deal 29154 BIHOR DOBREȘTI deal 28335 BIHOR CEICA deal 29341 BIHOR DRĂGEȘTI deal 29519 BIHOR HIDIȘELU DE SUS deal 32090 BIHOR VÂRCIOROG deal 31976 BIHOR VADU CRIȘULUI deal 26582 BIHOR SÂNMARTIN deal 28816 BIHOR COPĂCEL deal 30069 BIHOR MĂGEȘTI deal 26742 BIHOR ASTILEU deal 31878 BIHOR TETCHEA deal 30274 BIHOR OSORHEI deal 30871 BIHOR SACADAT deal 29902 BIHOR LUGAȘU DE JOS deal 29724 BIHOR INEU deal 31716 BIHOR TILEAGD deal 32161 BIHOR PALEU deal 26564 BIHOR MUNICIPIUL ORADEA deal 27757 BIHOR BRUSTURI deal 28415 BIHOR CETARIU deal 31128 BIHOR SÂRBI deal 31208 BIHOR SPINUȘ deal 29038 BIHOR DERNA deal 30568 BIHOR POPEȘTI deal 31262 BIHOR SUPLACU DE BARCĂU deal 31654 BIHOR TĂUTEU deal 27329 BIHOR BALC deal 27070 BIHOR ABRAM deal 27506 BIHOR BOIANU MARE deal 32045 BIHOR VIIȘOARA deal 27212 BIHOR AUȘEU deal 34422 BISTRIȚA-NĂSĂUD SILIVAȘU DE CÂMPIE deal 35312 BISTRIȚA-NĂSĂUD URMENIȘ deal 33881 BISTRIȚA-NĂSĂUD MILAȘ deal 33845 BISTRIȚA-NĂSĂUD MICEȘTII DE CÂMPIE deal 34477 BISTRIȚA-NĂSĂUD SÂNMIHAIU DE CÂMPIE deal 33952 BISTRIȚA-NĂSĂUD MONOR deal 33015 BISTRIȚA-NĂSĂUD CHIOCHIȘ deal 34645 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU deal 33658 BISTRIȚA-NĂSĂUD MAȚEI deal 33435 BISTRIȚA-NĂSĂUD LECHINTA deal 32704 BISTRIȚA-NĂSĂUD BUDACU DE JOS deal 34770 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU-ODORHEI deal 32660 BISTRIȚA-NĂSĂUD BRANIȘTEA deal 32483 BISTRIȚA-NĂSĂUD ORAȘ BECLEAN deal 33541 BISTRIȚA-NĂSĂUD LIVEZILE deal 34173 BISTRIȚA-NĂSĂUD PETRU RAREȘ deal 33382 BISTRIȚA-NĂSĂUD JOSENII BÂRGĂULUI deal 33202 BISTRIȚA-NĂSĂUD DUMITRA deal 35269 BISTRIȚA-NĂSĂUD URIU deal 179953 BISTRIȚA-NĂSĂUD CICEU- MIHĂIEȘTI deal 33122 BISTRIȚA-NĂSĂUD CHIUZA deal 33989 BISTRIȚA-NĂSĂUD NIMIGEA deal 32768 BISTRIȚA-NĂSĂUD BUDEȘTI deal 34985 BISTRIȚA-NĂSĂUD TEACA deal 34903 BISTRIȚA-NĂSĂUD SÎNTEREAG deal 32394 BISTRIȚA-NĂSĂUD MUNICIPIUL BISTRIȚA deal 34690 BISTRIȚA-NĂSĂUD ȘIEU-MĂGHERUȘ deal 33275 BISTRIȚA-NĂSĂUD GALAȚII BISTRIȚEI deal 33765 BISTRIȚA-NĂSĂUD MĂRIȘELU deal 37280 BOTOȘANI ORAȘ FLĂMÂNZI deal 39872 BOTOȘANI VORONA deal 39975 BOTOȘANI COSULA deal 36907 BOTOȘANI CRISTEȘTI deal 36756 BOTOȘANI CORNI deal 35759 BOTOȘANI CURȚEȘTI deal 39738 BOTOȘANI VLĂDENI deal 36453 BOTOȘANI ORAȘ BUCECEA deal 38063 BOTOȘANI MIHAI EMINESCU deal 37850 BOTOȘANI LEORDA deal 36373 BOTOȘANI BRĂEȘTI deal 39694 BOTOȘANI VÂRFU CÂMPULUI deal 39612 BOTOȘANI VĂCULEȘTI deal 39942 BOTOȘANI LOZNA deal 39967 BOTOȘANI CÂNDEȘTI deal 38161 BOTOȘANI MIHĂILENI deal 39122 BOTOȘANI SENDRICENI deal 36006 BOTOȘANI MUNICIPIUL DOROHOI deal 37011 BOTOȘANI DERSCA deal 37672 BOTOȘANI HILIȘEU-HORIA deal 36202 BOTOȘANI AVRAMENI deal 37823 BOTOȘANI IBĂNEȘTI deal 40035 BOTOȘANI ADĂȘENI deal 38544 BOTOȘANI POMÂRLA deal 36952 BOTOȘANI CRISTINEȘTI deal 36532 BOTOȘANI CONCEȘTI deal 38982 BOTOȘANI SUHĂRĂU deal 39658 BOTOȘANI VIIȘOARA deal 36809 BOTOȘANI COȚUȘCA deal 37770 BOTOȘANI HUDEȘTI deal 35946 BOTOȘANI ORAȘ DĂRĂBANI deal 38633 BOTOȘANI RĂDĂUȚI-PRUT deal 38492 BOTOȘANI PĂLTINIȘ deal 37324 BOTOȘANI FRUMUȘICA deal 39391 BOTOȘANI TUDORA deal 40214 BRAȘOV ORAȘ GHIMBĂV deal 40465 BRAȘOV ORAȘ VICTORIA deal 41925 BRAȘOV SÂNPETRU deal 41667 BRAȘOV PREJMER deal 40606 BRAȘOV BOD deal 42307 BRAȘOV VOILA deal 41417 BRAȘOV MÂNDRA deal 40278 BRAȘOV MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ deal 41818 BRAȘOV ȘERCAIA deal 41578 BRAȘOV PĂRĂU deal 40857 BRAȘOV COMANA deal 42076 BRAȘOV TICUȘU deal 42156 BRAȘOV UNGRA deal 41284 BRAȘOV JIBERT deal 40394 BRAȘOV ORAȘ RUPEA deal 41248 BRAȘOV HOMOROD deal 40768 BRAȘOV CATA deal 41033 BRAȘOV HALCHIU deal 40955 BRAȘOV FELDIOARA deal 40544 BRAȘOV BECLEAN deal 41088 BRAȘOV HARMAN deal 40820 BRAȘOV CINCU deal 41943 BRAȘOV SOARS deal 41701 BRAȘOV RACOȘ deal 42498 BRAȘOV AUGUSTIN deal 47854 BUZĂU NAENI deal 45619 BUZĂU BREAZA deal 48487 BUZĂU PIETROASELE deal 47453 BUZĂU MEREI deal 49643 BUZĂU TISAU deal 46313 BUZĂU CISLAU deal 50102 BUZĂU VERNEȘTI deal 47337 BUZĂU MĂGURA deal 50549 BUZĂU UNGURIU deal 50326 BUZĂU VIPEREȘTI deal 48771 BUZĂU POȘTA CÂLNĂU deal 45334 BUZĂU BLĂJANI deal 46019 BUZĂU CERNĂȚEȘTI deal 48557 BUZĂU PÂRSCOV deal 45101 BUZĂU BERCA deal 50415 BUZĂU ZÂRNEȘTI deal 48922 BUZĂU RACOVIȚENI deal 45003 BUZĂU BECENI deal 47818 BUZĂU MURGEȘTI deal 47006 BUZĂU GREBANU deal 49313 BUZĂU SCORȚOASA deal 47417 BUZĂU MĂRGĂRITEȘTI deal 48165 BUZĂU PARDOȘI deal 49769 BUZĂU TOPLICENI deal 45673 BUZĂU BUDA deal 48682 BUZĂU PODGORIA deal 53489 CARAȘ-SEVERIN CORONINI deal 53853 CARAȘ-SEVERIN ȘICHEVIȚA deal 52909 CARAȘ-SEVERIN GARNIC deal 51056 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ MOLDOVA NOUĂ deal 53513 CARAȘ-SEVERIN POJEJENA deal 54109 CARAȘ-SEVERIN SOCOL deal 53345 CARAȘ-SEVERIN NAIDAS deal 53675 CARAȘ-SEVERIN RACASDIA deal 51118 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ ORAVIȚA deal 54500 CARAȘ-SEVERIN VARADIA deal 52035 CARAȘ-SEVERIN CIUDANOVITA deal 52990 CARAȘ-SEVERIN GRĂDINARI deal 52954 CARAȘ-SEVERIN GORUIA deal 54305 CARAȘ-SEVERIN TICVANIU MARE deal 53167 CARAȘ-SEVERIN LUPAC deal 52696 CARAȘ-SEVERIN DOGNECEA deal 54350 CARAȘ-SEVERIN TÂRNOVA deal 50987 CARAȘ-SEVERIN OCNA DE FIER deal 53425 CARAȘ-SEVERIN PĂLTINIȘ deal 51626 CARAȘ-SEVERIN BREBU deal 50969 CARAȘ-SEVERIN ORAȘ BOCȘA deal 52758 CARAȘ-SEVERIN EZERIS deal 51010 CARAȘ-SEVERIN MUNICIPIUL CARANSEBEȘ deal 51500 CARAȘ-SEVERIN BERZOVIA deal 54699 CARAȘ-SEVERIN ZORLENTU MARE deal 53639 CARAȘ-SEVERIN RÂMNA deal 53372 CARAȘ-SEVERIN OBREJA deal 54537 CARAȘ-SEVERIN VERMEȘ deal 51877 CARAȘ-SEVERIN CONSTANTIN DAICOVICIU deal 53791 CARAȘ-SEVERIN SASCA MONTANA deal 51984 CARAȘ-SEVERIN CIUCHICI deal 53755 CARAȘ-SEVERIN SACU deal 52062 CARAȘ-SEVERIN COPĂCELE deal 52785 CARAȘ-SEVERIN FARLIUG deal 52856 CARAȘ-SEVERIN FOROTIC deal 52650 CARAȘ-SEVERIN DOCLIN deal 58311 CLUJ LUNA deal 55357 CLUJ MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII deal 56844 CLUJ CEANU MARE deal 57742 CLUJ FRATA deal 57706 CLUJ FLOREȘTI deal 59657 CLUJ SUATU deal 56522 CLUJ CĂMĂRAȘU deal 58623 CLUJ MOCIU deal 56354 CLUJ CĂIANU deal 58259 CLUJ JUCU deal 56773 CLUJ CĂTINA deal 58794 CLUJ PALATCA deal 57831 CLUJ GEACA deal 57948 CLUJ GÂRBĂU deal 55446 CLUJ ORAȘ HUEDIN deal 56210 CLUJ BONTIDA deal 56265 CLUJ BORȘA deal 59586 CLUJ SÂNPAUL deal 59416 CLUJ SIC deal 55473 CLUJ AGHIREȘU deal 60099 CLUJ VULTURENI deal 57546 CLUJ DABACA deal 55776 CLUJ AȘCHILEU deal 55384 CLUJ MUNICIPIUL GHERLA deal 57644 CLUJ FIZEȘU GHERLII deal 55623 CLUJ ALUNIȘ deal 58856 CLUJ PÂNTICEU deal 58552 CLUJ MINTIU GHERLII deal 56096 CLUJ BOBÂLNA deal 59130 CLUJ RECEA-CRIȘTUR deal 55062 CLUJ CUZDRIOARA deal 59942 CLUJ VAD deal 57314 CLUJ CATCĂU deal 56666 CLUJ CAȘEIU deal 55838 CLUJ BACIU deal 56988 CLUJ CHINTENI deal 56327 CLUJ BUZA deal 59826 CLUJ TAGA deal 55160 CLUJ MICA deal 55687 CLUJ APAHIDA deal 57350 CLUJ COJOCNA deal 58990 CLUJ PLOȘCOȘ deal 58142 CLUJ ICLOD deal 57449 CLUJ CORNEȘTI deal 55598 CLUJ AITON deal 54975 CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA deal 56425 CLUJ CĂLĂRAȘI deal 58918 CLUJ PETREȘTII DE JOS deal 55311 CLUJ SĂNDULEȘTI deal 59764 CLUJ TURENI deal 55106 CLUJ JICHIȘU DE JOS deal 55008 CLUJ MUNICIPIUL DEJ deal 55277 CLUJ MIHAI VITEAZU deal 55259 CLUJ MUNICIPIUL TURDA deal 58721 CLUJ MOLDOVENEȘTI deal 60062 CLUJ VIIȘOARA deal 59693 CLUJ TRITENII DE JOS deal 64238 COVASNA CHICHIȘ deal 64639 COVASNA OZUN deal 64773 COVASNA RECI deal 64005 COVASNA BRATEȘ deal 63937 COVASNA BOROȘNEU MARE deal 63394 COVASNA MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE deal 64130 COVASNA CĂTĂLINA deal 63740 COVASNA MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC deal 64425 COVASNA ILIENI deal 63447 COVASNA ORAȘ BARAOLT deal 68002 DÂMBOVIȚA MĂNEȘTI deal 67595 DÂMBOVIȚA GURA OCNIȚEI deal 65431 DÂMBOVIȚA RĂZVAD deal 65379 DÂMBOVIȚA ANINOASA deal 65477 DÂMBOVIȚA ȘOTANGA deal 65413 DÂMBOVIȚA DOICEȘTI deal 65841 DÂMBOVIȚA MUNICIPIUL MORENI deal 68324 DÂMBOVIȚA OCNIȚA deal 68921 DÂMBOVIȚA TĂTĂRANI deal 67522 DÂMBOVIȚA GLODENI deal 179640 DÂMBOVIȚA VULCANA-PANDELE deal 66009 DÂMBOVIȚA BRĂNEȘTI deal 66526 DÂMBOVIȚA CÂNDEȘTI deal 179908 DÂMBOVIȚA PIETRARI deal 65921 DÂMBOVIȚA ORAȘ PUCIOASA deal 69526 DÂMBOVIȚA VOINEȘTI deal 65609 DÂMBOVIȚA ORAȘ FIENI deal 67942 DÂMBOVIȚA MALU CU FLORI deal 65645 DÂMBOVIȚA MOȚĂIENI deal 69615 DÂMBOVIȚA VULCANA-BĂI deal 67835 DÂMBOVIȚA LUDEȘTI deal 70744 DOLJ ARGETOAIA deal 73102 DOLJ MELINEȘTI deal 74956 DOLJ TĂLPAȘ deal 72276 DOLJ FARCAȘ deal 77377 GALAȚI ȚEPU deal 77509 GALAȚI VÂRLEZI deal 76497 GALAȚI GOHOR deal 77028 GALAȚI PRIPONEȘTI deal 75819 GALAȚI BUCIUMENI deal 75766 GALAȚI BRĂHĂȘEȘTI deal 75917 GALAȚI CERTEȘTI deal 76175 GALAȚI DRĂGUȘENI deal 75542 GALAȚI BĂLĂBĂNEȘTI deal 75338 GALAȚI ORAȘ BEREȘTI deal 77561 GALAȚI RĂDEȘTI deal 75356 GALAȚI BEREȘTI-MERIA deal 75613 GALAȚI BĂLĂȘEȘTI deal 77587 GALAȚI POIANA deal 82314 GORJ STOINA deal 79157 GORJ BORAȘCU deal 82555 GORJ TURBUREA deal 82779 GORJ VĂGIULEȘTI deal 82617 GORJ ORAȘ TURCENI deal 79077 GORJ BOLBOȘI deal 79497 GORJ CĂPRENI deal 81656 GORJ SÂMARINEȘTI deal 82733 GORJ URDARI deal 80506 GORJ HUREZANI deal 81264 GORJ PLOPȘORU deal 78604 GORJ ANINOASA deal 82047 GORJ SLIVILEȘTI deal 80249 GORJ DRAGOTEȘTI deal 80043 GORJ DĂNCIULEȘTI deal 81816 GORJ SĂULEȘTI deal 82831 GORJ VLADIMIR deal 79585 GORJ CĂTUNELE deal 82243 GORJ STEJARI deal 78141 GORJ MUNICIPIUL MOTRU deal 80846 GORJ MĂTĂSARI deal 78828 GORJ BĂRBĂTEȘTI deal 78454 GORJ ORAȘ ȚICLENI deal 80613 GORJ JUPÂNEȘTI deal 79004 GORJ BĂLTENI deal 80766 GORJ LOGREȘTI deal 79656 GORJ CIUPERCENI deal 80711 GORJ LICURICI deal 80365 GORJ GLOGOVA deal 78926 GORJ BERLEȘTI deal 78016 GORJ DRĂGUTEȘTI deal 80123 GORJ DĂNEȘTI deal 78329 GORJ ORAȘ TÂRGU CĂRBUNEȘTI deal 79406 GORJ BUSTUCHIN deal 82396 GORJ TELEȘTI deal 80427 GORJ GODINEȘTI deal 78472 GORJ ALBENI deal 81861 GORJ SCOARȚA deal 77910 GORJ BĂLEȘTI deal 81497 GORJ ROȘIA DE AMARADIA deal 77812 GORJ MUNICIPIUL TÂRGU JIU deal 81415 GORJ PRIGORIA deal 78668 GORJ ARCANI deal 78748 GORJ BĂLĂNEȘTI deal 80677 GORJ LELEȘTI deal 78873 GORJ BENGEȘTI-CIOCĂDIA deal 81754 GORJ SĂCELU deal 79362 GORJ BUMBEȘTI-PITIC deal 78542 GORJ ALIMPEȘTI deal 78089 GORJ TURCINEȘTI deal 79932 GORJ CRUȘET deal 79736 GORJ CALNIC deal 80980 GORJ NEGOMIR deal 80285 GORJ FĂRCĂȘEȘTI deal 82895 GORJ ORAȘ ROVINARI deal 86487 HARGHITA PORUMBENI deal 85582 HARGHITA SECUIENI deal 85127 HARGHITA MUGENI deal 83525 HARGHITA ORAȘ CRISTURU SECUIESC deal 85984 HARGHITA SIMONEȘTI deal 83785 HARGHITA ATID deal 91624 HUNEDOARA TOTEȘTI deal 88644 HUNEDOARA BRETEA ROMÂNĂ deal 86936 HUNEDOARA TELIUCU INFERIOR deal 87424 HUNEDOARA ORAȘ CĂLAN deal 90262 HUNEDOARA MARTINȘTI deal 91688 HUNEDOARA TURDAȘ deal 87638 HUNEDOARA MUNICIPIUL ORĂȘTIE deal 89954 HUNEDOARA LAPUGIU DE JOS deal 89856 HUNEDOARA ILIA deal 89080 HUNEDOARA BURJUC deal 88546 HUNEDOARA BRANIȘCA deal 89687 HUNEDOARA GURASADA deal 92177 HUNEDOARA ZAM deal 89428 HUNEDOARA DOBRA deal 90431 HUNEDOARA PESTIȘU MIC deal 86810 HUNEDOARA MUNICIPIUL HUNEDOARA deal 86687 HUNEDOARA MUNICIPIUL DEVA deal 89801 HUNEDOARA HÂRĂU deal 91330 HUNEDOARA ȘOIMUȘ deal 91731 HUNEDOARA GENERAL BERTHELOT deal 87576 HUNEDOARA ORAȘ HAȚEG deal 87665 HUNEDOARA ORAȘ SIMERIA deal 88047 HUNEDOARA BACIA deal 90994 HUNEDOARA ROMOS deal 98202 IAȘI MOȘNA deal 97553 IAȘI IPATELE deal 98220 IAȘI MOTCA deal 96147 IAȘI CEPLENIȚA deal 100335 IAȘI RĂCHITENI deal 97811 IAȘI MIRCEȘTI deal 97777 IAȘI MĂDÂRJAC deal 96110 IAȘI BUTEA deal 100362 IAȘI CIOHORANI deal 95612 IAȘI ALEXANDRU I. CUZA deal 98051 IAȘI MIROSLOVEȘTI deal 100326 IAȘI HĂRMĂNEȘTI deal 99539 IAȘI TODIREȘTI deal 100086 IAȘI VÂNĂTORI deal 96478 IAȘI COTNARI deal 98168 IAȘI MOGOȘEȘTI-SIRET deal 97438 IAȘI HĂLĂUCEȘTI deal 100308 IAȘI DRĂGUȘENI deal 96593 IAȘI COZMEȘTI deal 97241 IAȘI GRAJDURI deal 97875 IAȘI MIRONEASA deal 98113 IAȘI MOGOȘEȘTI deal 95088 IAȘI BÂRNOVA deal 99968 IAȘI VALEA SEACĂ deal 96637 IAȘI CRISTEȘTI deal 98998 IAȘI SCOBINȚI deal 99101 IAȘI SIREȚEL deal 99209 IAȘI STRUNGA deal 99165 IAȘI STOLNICENI-PRĂJESCU deal 95391 IAȘI MUNICIPIUL PAȘCANI deal 96664 IAȘI CUCUTENI deal 97606 IAȘI LESPEZI deal 100282 IAȘI COSTEȘTI deal 98827 IAȘI SCHITU DUCA deal 99478 IAȘI TĂTĂRUȘI deal 97465 IAȘI HELEȘTENI deal 95355 IAȘI ORAȘ HÂRLĂU deal 98916 IAȘI SCÂNTEIA deal 96192 IAȘI CIORTEȘTI deal 99290 IAȘI ȘCHEIA deal 96888 IAȘI DOBROVĂȚ deal 96717 IAȘI DAGÂȚA deal 98300 IAȘI OȚELENI deal 96904 IAȘI DOLHEȘTI deal 99441 IAȘI TANSA deal 96815 IAȘI DELENI deal 100219 IAȘI VOINEȘTI deal 99673 IAȘI ȚIBANA deal 99780 IAȘI ȚIBĂNEȘTI deal 98774 IAȘI RUGINOASA deal 107430 MARAMUREȘ BOIU MARE deal 108366 MARAMUREȘ OARTA DE JOS deal 107234 MARAMUREȘ BICAZ deal 109265 MARAMUREȘ ORAȘ ULMENI deal 107190 MARAMUREȘ BĂSEȘTI deal 179837 MARAMUREȘ COAȘ deal 106817 MARAMUREȘ ORAȘ TÂRGU LĂPUȘ deal 109176 MARAMUREȘ ORAȘ SOMCUȚA MARE deal 108918 MARAMUREȘ SALSIG deal 108268 MARAMUREȘ MIREȘU MARE deal 108491 MARAMUREȘ REMETEA CHIOARULUI deal 179855 MARAMUREȘ GÂRDANI deal 107118 MARAMUREȘ BAIȚA DE SUB CODRU deal 107733 MARAMUREȘ COPALNIC-MĂNĂȘTUR deal 108794 MARAMUREȘ SĂCĂLĂȘENI deal 108712 MARAMUREȘ SATULUNG deal 179846 MARAMUREȘ COLȚĂU deal 107083 MARAMUREȘ ASUAJU DE SUS deal 106363 MARAMUREȘ GROȘI deal 108035 MARAMUREȘ DUMBRĂVIȚA deal 108106 MARAMUREȘ FARCAȘA deal 107001 MARAMUREȘ ARDUȘAT deal 107546 MARAMUREȘ CĂLINEȘTI deal 106648 MARAMUREȘ VADU IZEI deal 107350 MARAMUREȘ BOCICOIU MARE deal 107715 MARAMUREȘ CÂMPULUNG LA TISA deal 108963 MARAMUREȘ ORAȘ SEINI deal 107662 MARAMUREȘ CICÂRLĂU deal 107047 MARAMUREȘ ARINIȘ deal 106559 MARAMUREȘ MUNICIPIUL SIGHETU MARMAȚIEI deal 106620 MARAMUREȘ SARASĂU deal 106407 MARAMUREȘ RECEA deal 113153 MEHEDINȚI POROINA MARE deal 111916 MEHEDINȚI GRECI deal 112600 MEHEDINȚI LIVEZILE deal 113974 MEHEDINȚI VOLOIAC deal 110116 MEHEDINȚI ORAȘ STREHAIA deal 112129 MEHEDINȚI HUSNICIOARA deal 111275 MEHEDINȚI CORCOVA deal 111097 MEHEDINȚI CĂZĂNEȘTI deal 112664 MEHEDINȚI MALOVĂȚ deal 110063 MEHEDINȚI MUNICIPIUL ORȘOVA deal 110875 MEHEDINȚI BROȘTENI deal 113625 MEHEDINȚI SISEȘTI deal 111685 MEHEDINȚI FLOREȘTI deal 110688 MEHEDINȚI BALVĂNEȘTI deal 113698 MEHEDINȚI SOVARNA deal 110296 MEHEDINȚI BALA deal 112334 MEHEDINȚI ILOVIȚA deal 111587 MEHEDINȚI DUMBRAVA deal 112469 MEHEDINȚI IZVORU BÂRZII deal 109773 MEHEDINȚI MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN deal 110820 MEHEDINȚI BREZNIȚA-OCOL deal 110740 MEHEDINȚI BREZNIȚA-MOTRU deal 111006 MEHEDINȚI BUTOIEȘTI deal 113518 MEHEDINȚI STÂNGĂCEAUA deal 111989 MEHEDINȚI GROZEȘTI deal 113233 MEHEDINȚI PRUNIȘOR deal 113732 MEHEDINȚI TAMNA deal 113607 MEHEDINȚI SVINITA deal 114514 MUREȘ MUNICIPIUL SIGHIȘOARA deal 114603 MUREȘ ALBEȘTI deal 120218 MUREȘ VIIȘOARA deal 115307 MUREȘ BAHNEA deal 116938 MUREȘ GĂNEȘTI deal 120343 MUREȘ ZAGĂR deal 115771 MUREȘ BICHIȘ deal 118209 MUREȘ MICA deal 115637 MUREȘ BĂLĂUȘERI deal 116171 MUREȘ COROISÂNMARTIN deal 116395 MUREȘ CUCERDEA deal 119661 MUREȘ SUPLAC deal 115236 MUREȘ AȚINTIȘ deal 119466 MUREȘ SÂNPAUL deal 114970 MUREȘ ACĂȚARI deal 118575 MUREȘ OGRA deal 116439 MUREȘ CUCI deal 117827 MUREȘ ORAȘ IERNUT deal 119894 MUREȘ ORAȘ UNGHENI deal 115824 MUREȘ BOGATA deal 120487 MUREȘ CORUNCA deal 116046 MUREȘ CHEȚANI deal 114710 MUREȘ ORAȘ LUDUȘ deal 117925 MUREȘ LIVEZENI deal 120478 MUREȘ CHIBED deal 118281 MUREȘ ORAȘ MIERCUREA NIRAJULUI deal 119386 MUREȘ SÂNGER deal 117667 MUREȘ ICLANZEL deal 118637 MUREȘ PAPIU ILARIAN deal 119858 MUREȘ TĂURENI deal 120496 MUREȘ SĂRĂȚENI deal 120511 MUREȘ BERENI deal 114417 MUREȘ SÂNGEORGIU DE MUREȘ deal 120076 MUREȘ VĂRGATA deal 118691 MUREȘ PANET deal 117275 MUREȘ GREBENIȘU DE CÂMPIE deal 114453 MUREȘ SÂNTANA DE MUREȘ deal 120502 MUREȘ MĂDĂRAȘ deal 119750 MUREȘ SAULIA deal 120370 MUREȘ ZĂU DE CÂMPIE deal 116652 MUREȘ ERNEI deal 119974 MUREȘ VALEA LARGĂ deal 115389 MUREȘ BAND deal 117505 MUREȘ HODOSA deal 119803 MUREȘ ȘINCAI deal 115959 MUREȘ CEUAȘU DE CÂMPIE deal 118824 MUREȘ POGĂCEAUA deal 117113 MUREȘ GLODENI deal 118370 MUREȘ MIHEȘU DE CÂMPIE deal 117177 MUREȘ GORNEȘTI deal 120316 MUREȘ VOIVODENI deal 115600 MUREȘ BALA deal 115708 MUREȘ BEICA DE JOS deal 118799 MUREȘ PETELEA deal 118995 MUREȘ RACIU deal 116340 MUREȘ CRĂIEȘTI deal 119527 MUREȘ SÂNPETRU DE CÂMPIE deal 115851 MUREȘ BREAZA deal 116723 MUREȘ FĂRĂGĂU deal 119242 MUREȘ ORAȘ SÂRMAȘU deal 117783 MUREȘ IDECIU DE JOS deal 119723 MUREȘ ȘUȘENI deal 115147 MUREȘ ALUNIȘ deal 115897 MUREȘ BRÂNCOVENEȘTI deal 116224 MUREȘ COZMA deal 114319 MUREȘ MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ deal 114382 MUREȘ SÂNCRAIU DE MUREȘ deal 114355 MUREȘ CRIȘTEȘTI deal 116983 MUREȘ GHEORGHE DOJA deal 116288 MUREȘ CRĂCIUNEȘTI deal 118753 MUREȘ PĂSĂRENI deal 116867 MUREȘ GĂLEȘTI deal 115575 MUREȘ BĂGACIU deal 114925 MUREȘ MUNICIPIUL ȚÂRNĂVENI deal 115076 MUREȘ ADAMUS deal 115520 MUREȘ BATOȘ deal 117998 MUREȘ LUNCA deal 114809 MUREȘ MUNICIPIUL REGHIN deal 119590 MUREȘ SOLOVĂSTRU deal 115183 MUREȘ APOLD deal 120254 MUREȘ VÂNĂTORI deal 119206 MUREȘ SASCHIZ deal 122061 NEAMȚ CÂNDEȘTI deal 124028 NEAMȚ REDIU deal 122132 NEAMȚ COSTIȘA deal 121153 NEAMȚ BAHNA deal 123255 NEAMȚ ONICENI deal 124885 NEAMȚ VALEA URSULUI deal 123674 NEAMȚ PODOLENI deal 123228 NEAMȚ MOLDOVENI deal 120824 NEAMȚ SĂVINEȘTI deal 120771 NEAMȚ DUMBRAVA ROȘIE deal 125098 NEAMȚ DOCHIA deal 122702 NEAMȚ GIROV deal 122285 NEAMȚ DOBRENI deal 122392 NEAMȚ DRAGOMIREȘTI deal 124411 NEAMȚ ȘTEFAN CEL MARE deal 123969 NEAMȚ RĂZBOIENI deal 124849 NEAMȚ URECHENI deal 121938 NEAMȚ BRUSTURI deal 125132 NEAMȚ DRĂGĂNEȘTI deal 124117 NEAMȚ ORAȘ ROZNOV deal 125061 NEAMȚ ZĂNEȘTI deal 123175 NEAMȚ MĂRGINENI deal 124073 NEAMȚ ROMÂNI deal 123013 NEAMȚ ICUȘEȘTI deal 121876 NEAMȚ BOZIENI deal 123102 NEAMȚ ION CREANGĂ deal 124233 NEAMȚ SECUIENI deal 123709 NEAMȚ POIENARI deal 125150 NEAMȚ GÂDINȚI deal 120860 NEAMȚ MUNICIPIUL ROMAN deal 122613 NEAMȚ FĂUREI deal 125105 NEAMȚ RUGINOASA deal 124153 NEAMȚ SAGNA deal 120888 NEAMȚ CORDUN deal 124634 NEAMȚ TĂMĂȘENI deal 124206 NEAMȚ SĂBĂOANI deal 125169 NEAMȚ NEGREȘTI deal 121466 NEAMȚ BÂRGĂUANI deal 125123 NEAMȚ VĂLENI deal 122668 NEAMȚ GHERĂEȘTI deal 121607 NEAMȚ BODEȘTI deal 124331 NEAMȚ STĂNIȚA deal 121796 NEAMȚ BOȚEȘTI deal 124750 NEAMȚ TUPILAȚI deal 125114 NEAMȚ GHINDĂOANI deal 124803 NEAMȚ ȚIBUCANI deal 122908 NEAMȚ GRUMĂZEȘTI deal 123371 NEAMȚ PĂSTRĂVENI deal 123424 NEAMȚ PETRICANI deal 121055 NEAMȚ ORAȘ TÂRGU NEAMȚ deal 124661 NEAMȚ TIMIȘEȘTI deal 121242 NEAMȚ BĂLȚĂTEȘTI deal 123914 NEAMȚ RĂUCEȘTI deal 125141 NEAMȚ PÂNCEȘTI deal 121386 NEAMȚ BÎRA deal 122347 NEAMȚ DOLJEȘTI deal 120922 NEAMȚ HORIA deal 124723 NEAMȚ TRIFEȘTI deal 122463 NEAMȚ DULCEȘTI deal 129816 OLT VERGULEASA deal 126503 OLT CUNGREA deal 130231 OLT VULTUREȘTI deal 126772 OLT DOBROTEASA deal 128882 OLT SÂMBUREȘTI deal 129914 OLT VITOMIREȘTI deal 135949 PRAHOVA VALEA CĂLUGĂREASCĂ deal 130785 PRAHOVA BUCOV deal 133161 PRAHOVA FILIPEȘTII DE PĂDURE deal 131620 PRAHOVA ORAȘ URLAȚI deal 130847 PRAHOVA PAULEȘTI deal 131443 PRAHOVA ORAȘ PLOPENI deal 133278 PRAHOVA FÂNTÂNELE deal 134390 PRAHOVA PLOPU deal 132510 PRAHOVA CEPTURA deal 130981 PRAHOVA ORAȘ BĂICOI deal 133688 PRAHOVA GURA VADULUI deal 133722 PRAHOVA IORDĂCHEANU deal 133615 PRAHOVA GORNET-CRICOV deal 132459 PRAHOVA CĂLUGĂRENI deal 132315 PRAHOVA BĂNEȘTI deal 132716 PRAHOVA COCORĂȘTII MISLII deal 131461 PRAHOVA DUMBRĂVEȘTI deal 132271 PRAHOVA BĂLTEȘTI deal 133866 PRAHOVA JUGURENI deal 135164 PRAHOVA SCORȚENI deal 134443 PRAHOVA PODENII NOI deal 132011 PRAHOVA APOSTOLACHE deal 136198 PRAHOVA VÂLCĂNEȘTI deal 133562 PRAHOVA GORNET deal 134336 PRAHOVA PĂCUREȚI deal 131256 PRAHOVA MUNICIPIUL CÂMPINA deal 135244 PRAHOVA SÂNGERU deal 131835 PRAHOVA GURA VITIOAREI deal 133919 PRAHOVA LAPOS deal 136134 PRAHOVA VARBILĂU deal 135404 PRAHOVA SURANI deal 132645 PRAHOVA CHIOJDEANCA deal 135501 PRAHOVA ȘOIMARI deal 131817 PRAHOVA ORAȘ VĂLENII DE MUNTE deal 131988 PRAHOVA ALUNIȘ deal 135725 PRAHOVA TEIȘANI deal 132896 PRAHOVA DRAJNA deal 136269 PRAHOVA VADU SĂPAT deal 134014 PRAHOVA MĂGURELE deal 131069 PRAHOVA ORAȘ BOLDEȘTI-SCĂENI deal 133964 PRAHOVA LIPĂNEȘTI deal 134050 PRAHOVA MĂGURENI deal 132805 PRAHOVA CORNU deal 131274 PRAHOVA POIANA CÂMPINA deal 131103 PRAHOVA ORAȘ BREAZA deal 141081 SĂLAJ FILDU DE JOS deal 139982 SĂLAJ ALMAȘU deal 140869 SĂLAJ CUZAPLAC deal 143147 SĂLAJ ZIMBOR deal 142676 SĂLAJ SÂNMIHAIU ALMAȘULUI deal 141027 SĂLAJ DRAGU deal 139937 SĂLAJ AGRIJ deal 142612 SĂLAJ SAG deal 141447 SĂLAJ HIDA deal 179631 SĂLAJ TREZNEA deal 140208 SĂLAJ BĂNIȘOR deal 142426 SĂLAJ ROMÂNAȘI deal 142337 SĂLAJ PLOPIȘ deal 142079 SĂLAJ MESEȘENII DE JOS deal 141232 SĂLAJ GARBOU deal 141312 SĂLAJ HALMASD deal 140146 SĂLAJ BĂLAN deal 139704 SĂLAJ MUNICIPIUL ZALĂU deal 143021 SĂLAJ VARSOLT deal 140672 SĂLAJ CREACA deal 179695 SĂLAJ SIMIȘNA deal 142122 SĂLAJ MIRSID deal 141722 SĂLAJ IP deal 139884 SĂLAJ ORAȘ ȘIMLEU SILVANIEI deal 140823 SĂLAJ CRIȘENI deal 142284 SĂLAJ PERICEI deal 141946 SĂLAJ MARCA deal 142499 SĂLAJ RUS deal 140084 SĂLAJ BABENI deal 141376 SĂLAJ HERECLEAN deal 141134 SĂLAJ GALGĂU deal 142373 SĂLAJ POIANA BLENCHII deal 140958 SĂLAJ DOBRIN deal 140324 SĂLAJ BOCȘA deal 141884 SĂLAJ LOZNA deal 142006 SĂLAJ MAERIȘTE deal 140440 SĂLAJ CAMAR deal 140477 SĂLAJ CARASTELEC deal 140583 SĂLAJ COȘEIU deal 142854 SĂLAJ SAMSUD deal 141786 SĂLAJ LETCA deal 142881 SĂLAJ SARMĂȘAG deal 141580 SĂLAJ ILEANDA deal 142550 SĂLAJ SALATIG deal 142177 SĂLAJ NAPRADEA deal 140280 SĂLAJ BOBOTA deal 140501 SĂLAJ CHIESD deal 140244 SĂLAJ BENESAT deal 140379 SĂLAJ BUCIUMI deal 141535 SĂLAJ HOROATU CRASNEI deal 140547 SĂLAJ CIZER deal 142710 SĂLAJ SOMEȘ-ODORHEI deal 139811 SĂLAJ ORAȘ JIBOU deal 142774 SĂLAJ SURDUC deal 142952 SĂLAJ VÂLCĂU DE JOS deal 140627 SĂLAJ CRASNA deal 139740 SĂLAJ ORAȘ CEHU SILVANIEI deal 180037 SĂLAJ BOGHIȘ deal 142239 SĂLAJ NUSFALAU deal 137844 SATU MARE HODOD deal 137130 SATU MARE BOGDAND deal 138770 SATU MARE SĂCĂȘENI deal 138921 SATU MARE SUPUR deal 137103 SATU MARE BÂRSĂU deal 137504 SATU MARE CRUCIȘOR deal 137899 SATU MARE HOMOROADE deal 137069 SATU MARE BIXAD deal 137274 SATU MARE CÂMÂRZANA deal 139170 SATU MARE TURT deal 136919 SATU MARE BATARCI deal 139009 SATU MARE TARNA MARE deal 180091 SATU MARE RACȘA deal 138351 SATU MARE ORAȘU NOU deal 137746 SATU MARE GHERTA MICĂ deal 136599 SATU MARE ORAȘ NEGREȘTI-OAȘ deal 139330 SATU MARE VAMA deal 139143 SATU MARE TARSOLT deal 137229 SATU MARE CĂLINEȘTI-OAȘ deal 137363 SATU MARE CEHAL deal 138869 SATU MARE SOCOND deal 144508 SIBIU CARTA deal 145792 SIBIU ȘURA MICĂ deal 145408 SIBIU ROȘIA deal 144893 SIBIU MARPOD deal 143851 SIBIU ORAȘ OCNA SIBIULUI deal 144928 SIBIU ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI deal 145765 SIBIU ȘURA MARE deal 145140 SIBIU NOCRICH deal 145998 SIBIU VURPAR deal 143922 SIBIU APOLDU DE JOS deal 144456 SIBIU CHIRPAR deal 144866 SIBIU LUDOS deal 145603 SIBIU SLIMNIC deal 143888 SIBIU ALTINA deal 144795 SIBIU LOAMNEȘ deal 144964 SIBIU MERGHINDEAL deal 145042 SIBIU MIHĂILENI deal 145667 SIBIU ȘEICA MARE deal 143682 SIBIU ORAȘ AGNITA deal 144232 SIBIU BARGHIȘ deal 144651 SIBIU IACOBENI deal 145738 SIBIU ȘEICA MICĂ deal 144116 SIBIU AXENTE SEVER deal 145104 SIBIU MOȘNA deal 143771 SIBIU ORAȘ COPȘA MICĂ deal 144991 SIBIU MICASASA deal 143646 SIBIU TÂRNAVA deal 144349 SIBIU BRĂTEIU deal 143619 SIBIU MUNICIPIUL MEDIAȘ deal 144303 SIBIU BLĂJEL deal 146012 SIBIU ALMA deal 144553 SIBIU DARLOS deal 143806 SIBIU ORAȘ DUMBRĂVENI deal 144152 SIBIU BAZNA deal 144376 SIBIU BRĂDENI deal 144410 SIBIU BRUIU deal 143450 SIBIU MUNICIPIUL SIBIU deal 145220 SIBIU PAUCA deal 143557 SIBIU ȘELIMBĂR deal 147072 SUCEAVA BOROAIA deal 147054 SUCEAVA BOGDĂNEȘTI deal 150766 SUCEAVA VADU MOLDOVEI deal 151488 SUCEAVA FÂNTÂNA MARE deal 146904 SUCEAVA BAIA deal 146539 SUCEAVA MUNICIPIUL FĂLTICENI deal 149968 SUCEAVA PREUȚEȘTI deal 150891 SUCEAVA VALEA MOLDOVEI deal 151549 SUCEAVA HÂRTOP deal 147786 SUCEAVA CORNU LUNCII deal 150070 SUCEAVA RĂDĂȘENI deal 147465 SUCEAVA BUNEȘTI deal 151576 SUCEAVA BERCHIȘEȘTI deal 151157 SUCEAVA VULTUREȘTI deal 149227 SUCEAVA ORAȘ LITENI deal 149049 SUCEAVA HORODNICENI deal 148328 SUCEAVA DRAGOIEȘTI deal 149753 SUCEAVA PALTINOASA deal 151567 SUCEAVA CIPRIAN PORUMBESCU deal 150588 SUCEAVA UDEȘTI deal 147134 SUCEAVA BOSANCI deal 149414 SUCEAVA MOARA deal 147660 SUCEAVA ILIȘEȘTI deal 146281 SUCEAVA IPOTEȘTI deal 148453 SUCEAVA FÂNTÂNELE deal 150310 SUCEAVA STROIEȘTI deal 149780 SUCEAVA PARȚEȘTII DE JOS deal 151530 SUCEAVA BĂLĂCEANA deal 151433 SUCEAVA COMĂNEȘTI deal 146432 SUCEAVA ȘCHEIA deal 147161 SUCEAVA BOTOȘANA deal 146263 SUCEAVA MUNICIPIUL SUCEAVA deal 150524 SUCEAVA TODIREȘTI deal 147633 SUCEAVA ORAȘ CAJVANA deal 146860 SUCEAVA ARBORE deal 151442 SUCEAVA IASLOVĂȚ deal 149833 SUCEAVA PĂTRĂUȚI deal 151512 SUCEAVA HÂNȚEȘTI deal 147937 SUCEAVA DĂRMĂNEȘTI deal 146325 SUCEAVA MITOCU DRAGOMIRNEI deal 151521 SUCEAVA BURLA deal 146931 SUCEAVA ORAȘ MILISĂUȚI deal 151120 SUCEAVA VOLOVĂȚ deal 151460 SUCEAVA ȘERBĂUȚI deal 148970 SUCEAVA GRĂNICEȘTI deal 150196 SUCEAVA SATU MARE deal 151344 SUCEAVA ZVORIȘTEA deal 146628 SUCEAVA MUNICIPIUL RĂDĂUȚI deal 147580 SUCEAVA CALAFINDEȘTI deal 149101 SUCEAVA HORODNIC DE JOS deal 151246 SUCEAVA ZAMOSTEA deal 151558 SUCEAVA VOITINEL deal 148872 SUCEAVA GĂLĂNEȘTI deal 148694 SUCEAVA FRĂTĂUȚII VECHI deal 148916 SUCEAVA GRĂMEȘTI deal 147036 SUCEAVA BILCA deal 148667 SUCEAVA FRĂTĂUȚII NOI deal 149584 SUCEAVA MUȘENIȚA deal 151077 SUCEAVA VICOVU DE JOS deal 151095 SUCEAVA ORAȘ VICOVU DE SUS deal 148293 SUCEAVA DORNEȘTI deal 147526 SUCEAVA CACICA deal 151585 SUCEAVA POIENI-SOLCA deal 151022 SUCEAVA VEREȘTI deal 146370 SUCEAVA ORAȘ SALCEA deal 148426 SUCEAVA DUMBRĂVENI deal 150221 SUCEAVA SIMINICEA deal 146799 SUCEAVA ADÂNCATA deal 149290 SUCEAVA MARGINEA deal 151479 SUCEAVA HORODNIC DE SUS deal 146995 SUCEAVA BĂLCĂUȚI deal 146655 SUCEAVA ORAȘ SIRET deal 148006 SUCEAVA ORAȘ DOLHASCA deal 148097 SUCEAVA DOLHEȘTI deal 148514 SUCEAVA FORĂȘTI deal 148382 SUCEAVA DRĂGUȘENI deal 156623 TIMIȘ DAROVA deal 156534 TIMIȘ CRICIOVA deal 155403 TIMIȘ ORAȘ BUZIAȘ deal 155350 TIMIȘ MUNICIPIUL LUGOJ deal 155957 TIMIȘ BARNA deal 156927 TIMIȘ FARDEA deal 159071 TIMIȘ TRAIAN VUIA deal 156767 TIMIȘ DUMBRAVA deal 156589 TIMIȘ CURTEA deal 155840 TIMIȘ BETHAUSEN deal 157736 TIMIȘ MĂNĂSTIUR deal 156801 TIMIȘ ORAȘ FĂGET deal 157585 TIMIȘ MARGINA deal 156151 TIMIȘ BRESTOVĂȚ deal 156035 TIMIȘ BOGDA deal 159259 TIMIȘ VICTOR VLAD DELAMARINA deal 158804 TIMIȘ ȘTIUCA deal 157362 TIMIȘ JAMU MARE deal 161561 TULCEA VALEA TEILOR deal 160476 TULCEA HAMCEARCA deal 160127 TULCEA CERNA deal 160430 TULCEA GRECI deal 160323 TULCEA DOROBANȚU deal 161384 TULCEA TOPOLOG deal 160528 TULCEA HORIA deal 160564 TULCEA IZVOARELE deal 160225 TULCEA CIUCUROVA deal 161348 TULCEA STEJARU deal 159963 TULCEA CASIMCEA deal 159847 TULCEA BEIDAUD deal 160680 TULCEA LUNCAVIȚA deal 160993 TULCEA NALBANT deal 170952 VÂLCEA LUNGEȘTI deal 167981 VÂLCEA MUNICIPIUL DRĂGĂȘANI deal 173597 VÂLCEA SUTEȘTI deal 168452 VÂLCEA ORAȘ BĂLCEȘTI deal 174085 VÂLCEA VALEA MARE deal 169306 VÂLCEA CRETENI deal 174511 VÂLCEA LACUSTENI deal 170097 VÂLCEA GHIOROIU deal 172457 VÂLCEA PRUNDENI deal 170444 VÂLCEA GUSOENI deal 171101 VÂLCEA MĂCIUCA deal 174290 VÂLCEA ZATRENI deal 171879 VÂLCEA ORLEȘTI deal 173855 VÂLCEA TETOIU deal 173132 VÂLCEA STĂNEȘTI deal 169547 VÂLCEA DRAGOEȘTI deal 170168 VÂLCEA GLAVILE deal 169681 VÂLCEA FÂRȚĂTEȘTI deal 170872 VÂLCEA LIVEZI deal 171806 VÂLCEA OLANU deal 172947 VÂLCEA SCUNDU deal 170685 VÂLCEA LĂDEȘTI deal 170514 VÂLCEA IONEȘTI deal 172279 VÂLCEA PESCEANA deal 170792 VÂLCEA LĂPUȘATA deal 170346 VÂLCEA GRĂDIȘTEA deal 172698 VÂLCEA ROȘIILE deal 172581 VÂLCEA ROEȘTI deal 173374 VÂLCEA STOILEȘTI deal 172992 VÂLCEA SINEȘTI deal 173686 VÂLCEA SIRINEASA deal 169404 VÂLCEA DANICEI deal 168372 VÂLCEA ORAȘ BABENI deal 169994 VÂLCEA GALICEA deal 171628 VÂLCEA NICOLAE BĂLCESCU deal 172377 VÂLCEA POPEȘTI deal 168602 VÂLCEA ORAȘ BERBEȘTI deal 169182 VÂLCEA COPĂCENI deal 171469 VÂLCEA MILCOIU deal 169896 VÂLCEA FRÂNCEȘTI deal 168791 VÂLCEA BUDEȘTI deal 171325 VÂLCEA MIHĂEȘTI deal 169039 VÂLCEA CERNIȘOARA deal 171995 VÂLCEA PĂUȘEȘTI deal 167641 VÂLCEA ORAȘ BĂILE GOVORA deal 171067 VÂLCEA MATEEȘTI deal 173533 VÂLCEA STROEȘTI deal 172340 VÂLCEA PIETRARI deal 171272 VÂLCEA MALDĂREȘTI deal 173935 VÂLCEA TOMȘANI deal 173061 VÂLCEA SLĂTIOARA deal 172082 VÂLCEA PĂUȘEȘTI-MĂGLAȘI deal 168880 VÂLCEA BUJORENI deal 168960 VÂLCEA BUNEȘTI deal 174520 VÂLCEA MITROFANI deal 168309 VÂLCEA AMĂRĂȘTI deal 168229 VÂLCEA ALUNU deal 171931 VÂLCEA OTEȘANI deal 174156 VÂLCEA VLĂDEȘTI deal 168130 VÂLCEA ORAȘ OCNELE MARI deal 167473 VÂLCEA MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA deal 167311 VASLUI POCHIDIA deal 166529 VASLUI TUTOVA deal 166770 VASLUI VINDEREI deal 164543 VASLUI IVEȘTI deal 167231 VASLUI FRUNTISENI deal 161794 VASLUI MUNICIPIUL BÂRLAD deal 167268 VASLUI CIOCANI deal 167179 VASLUI ZORLENI deal 165274 VASLUI PERIENI deal 166137 VASLUI SULETEA deal 163057 VASLUI COROIEȘTI deal 162327 VASLUI BĂCANI deal 167286 VASLUI DODEȘTI deal 165416 VASLUI POGANA deal 166707 VASLUI VIIȘOARA deal 162194 VASLUI BANCA deal 164339 VASLUI IANA deal 167222 VASLUI IBĂNEȘTI deal 165817 VASLUI ROȘIEȘTI deal 162693 VASLUI BOGDĂNEȘTI deal 162791 VASLUI BOGDĂNIȚA deal 165470 VASLUI PUIEȘTI deal 162069 VASLUI ALEXANDRU VLAHUȚĂ deal 167035 VASLUI VUTCANI deal 163137 VASLUI COSTEȘTI deal 163324 VASLUI DELENI deal 162595 VASLUI BOGDANA deal 163967 VASLUI GHERGHEȘTI deal 166869 VASLUI VOINEȘTI deal 164687 VASLUI LIPOVĂȚ deal 164197 VASLUI HOCENI deal 165336 VASLUI POIENEȘTI deal 167320 VASLUI PUȘCAȘI deal 165069 VASLUI OLTENEȘTI deal 164598 VASLUI LAZA deal 163486 VASLUI DRAGOMIREȘTI deal 163208 VASLUI CREȚEȘTI deal 162452 VASLUI BĂLTENI deal 161945 VASLUI MUNICIPIUL VASLUI deal 164393 VASLUI IVĂNEȘTI deal 167302 VASLUI MUNTENII DE SUS deal 166182 VASLUI TANACU deal 163379 VASLUI DELEȘTI deal 167277 VASLUI COZMEȘTI deal 165611 VASLUI PUNGEȘTI deal 166315 VASLUI TĂTĂRANI deal 164062 VASLUI GÂRCENI deal 166057 VASLUI ȘTEFAN CEL MARE deal 165130 VASLUI OSEȘTI deal 166636 VASLUI VĂLENI deal 167240 VASLUI RAFAILA deal 167295 VASLUI FEREȘTI deal 166985 VASLUI VULTUREȘTI deal 167071 VASLUI ZAPODENI deal 165899 VASLUI SOLEȘTI deal 162149 VASLUI ARSURA deal 163734 VASLUI DUMEȘTI deal 161856 VASLUI ORAȘ NEGREȘTI deal 167259 VASLUI POGONEȘTI deal 162014 VASLUI ALBEȘTI deal 164936 VASLUI MUNTENII DE JOS deal 164829 VASLUI MĂLUȘTENI deal 164133 VASLUI GRIVIȚA deal 166413 VASLUI TODIREȘTI deal 164892 VASLUI MICLEȘTI deal 162871 VASLUI BOȚEȘTI deal 162924 VASLUI BUNEȘTI-AVEREȘTI deal 163253 VASLUI DĂNEȘTI deal 165719 VASLUI REBRICEA deal 163002 VASLUI CODĂEÂȘTI deal 162381 VASLUI BĂCEȘTI deal 166235 VASLUI TĂCUTA deal 175439 VRANCEA BORDEȘTI deal 178901 VRANCEA POPEȘTI deal 175732 VRANCEA CÂRLIGELE deal 178689 VRANCEA VÂRTESCOIU deal 175466 VRANCEA BROȘTENI deal 176506 VRANCEA JARIȘTEA deal 175368 VRANCEA BOLOTEȘTI deal 178180 VRANCEA ȚIFEȘTI deal 178377 VRANCEA VIDRA deal 177799 VRANCEA STRAOANE deal 177405 VRANCEA RĂCOASA deal 177236 VRANCEA PĂUNEȘTI deal 176150 VRANCEA FITIONEȘTI deal 175670 VRANCEA CÂMPURI deal 178894 VRANCEA PLOȘCUȚENI deal 177557 VRANCEA RUGINEȘTI deal 177879 VRANCEA TĂNĂSOAIA deal 174860 VRANCEA MUNICIPIUL ADJUD deal 176445 VRANCEA HOMOCEA deal 175787 VRANCEA CORBIȚA deal 175260 VRANCEA BOGHEȘTI deal 175055 VRANCEA ORAȘ PANCIU deal 178046 VRANCEA ȚÂMBOEȘTI deal 177655 VRANCEA SLOBOZIA BRADULUI deal 178279 VRANCEA URECHEȘTI deal 175885 VRANCEA COTEȘTI deal 175983 VRANCEA DUMITREȘTI deal 176338 VRANCEA GURA CALIȚEI deal 176793 VRANCEA MOVILIȚA deal 7099 ALBA SASCIORI munte 6217 ALBA PIANU munte 3841 ALBA CERU-BĂCĂINȚI munte 3397 ALBA BLANDIANA munte 5577 ALBA METEȘ munte 4142 ALBA CRICĂU munte 1936 ALBA ORAȘ ZLATNA munte 4366 ALBA GALDA DE JOS munte 4008 ALBA CIURULEASA munte 4981 ALBA ÎNTREGALDE munte 7767 ALBA STREMT munte 1151 ALBA ORAȘ ABRUD munte 3459 ALBA BUCIUM munte 5826 ALBA MOGOȘ munte 6761 ALBA ROȘIA MONTANA munte 6397 ALBA PONOR munte 7446 ALBA SOHODOL munte 6627 ALBA RAMEȚ munte 8425 ALBA VIDRA munte 5167 ALBA LIVEZILE munte 2915 ALBA ORAȘ BAIA DE ARIEȘ munte 6271 ALBA POIANA VADULUI munte 2577 ALBA AVRAM IANCU munte 6976 ALBA SALCIUA munte 8229 ALBA VADU MOȚILOR munte 5336 ALBA LUPȘA munte 6592 ALBA RIMETEA munte 1455 ALBA ORAȘ CÂMPENI munte 3039 ALBA BISTRA munte 6468 ALBA POSAGA munte 2130 ALBA ALBAC munte 6119 ALBA OCOLIȘ munte 7197 ALBA SCĂRIȘOARA munte 4767 ALBA HOREA munte 4525 ALBA GARDA DE SUS munte 2381 ALBA ARIEȘENI munte 2309 ALBA ALMAȘU MARE munte 8014 ALBA SUGAG munte 4927 ALBA IGHIU munte 1696 ALBA ORAȘ CUGIR munte 10239 ARAD BRAZII munte 10417 ARAD CHISINDIA munte 11058 ARAD HĂLMAGIU munte 11174 ARAD HĂLMĂGEL munte 12689 ARAD VÂRFURILE munte 10649 ARAD DEZNA munte 11478 ARAD MONEASA munte 9832 ARAD ARCHIȘ munte 14673 ARGEȘ BOȚENI munte 15402 ARGEȘ CETĂȚENI munte 17968 ARGEȘ POIENARII DE MUSCEL munte 17334 ARGEȘ MIOARELE munte 19141 ARGEȘ SUICI munte 14922 ARGEȘ BUGHEA DE JOS munte 15448 ARGEȘ CICĂNEȘTI munte 13999 ARGEȘ ANINOASA munte 15830 ARGEȘ CORBI munte 18858 ARGEȘ STOENEȘTI munte 15741 ARGEȘ CORBENI munte 14753 ARGEȘ BRĂDULEȚ munte 16472 ARGEȘ DRAGOSLAVELE munte 14405 ARGEȘ BEREVOEȘTI munte 13891 ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL munte 13524 ARGEȘ VALEA MARE PRAVĂȚ munte 16908 ARGEȘ LEREȘTI munte 16329 ARGEȘ DÂMBOVICIOARA munte 18554 ARGEȘ SALATRUCU munte 18527 ARGEȘ RUCĂR munte 14049 ARGEȘ AREFU munte 17771 ARGEȘ NUCȘOARA munte 20063 ARGEȘ BUGHEA DE SUS munte 13490 ARGEȘ MUNICIPIUL CÂMPULUNG munte 23449 BACĂU MĂNĂSTIREA CASIN munte 23797 BACĂU OITUZ munte 20910 BACĂU ORAȘ SLĂNIC-MOLDOVA munte 20965 BACĂU ORAȘ TÂRGU OCNA munte 21418 BACĂU BERZUNȚI munte 20821 BACĂU ORAȘ COMĂNEȘTI munte 25488 BACĂU SOLONȚ munte 21597 BACĂU BRUSTUROASA munte 21196 BACĂU BALCANI munte 21123 BACĂU ASĂU munte 22718 BACĂU GHIMEȘ-FĂGET munte 21007 BACĂU AGĂȘ munte ------

Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.