Acasă › Legislație › Regulament

Regulament

REGULAMENT 27/05/2016

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILORPublicat: M.Of. nr. 590 bis din 3 august 2016Dată: 2016-05-27ID legislatie.just.ro: 200562
REGULAMENT 27/05/2016 REGULAMENTUL din 27 mai 2016 al Sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 590 bis din 3 august 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 995 din 27 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016 Anexa nr. 1 PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management 1.7. Procedura de implementare a planului de management 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.5. Soluri/subsoluri 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Fauna de interes conservativ 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale 2.4.2. Managementul apelor 2.4.3. Impacturi 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR 87 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.1.1 Evaluarea la nivel naţional 3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE Anexa nr. 1 la Planul de management Anexa nr. 2 la Planul de management Anexa nr. 3 la Planul de management Anexa nr. 4 la Planul de management Anexa nr. 5 la Planul de management Anexa nr. 6 la Planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management Anexa nr. 8 la Planul de management Anexa nr. 9 la Planul de management Anexa nr. 10 la Planul de management Anexa nr. 11 la Planul de management Anexa nr. 12 la Planul de management Anexa nr. 13 la Planul de management Anexa nr. 14 la Planul de management Anexa nr. 15 la Planul de management Anexa nr. 16 la Planul de management Anexa nr. 17 la Planul de management Anexa nr. 18 la Planul de management Anexa nr. 19 la Planul de management Anexa nr. 20 la Planul de management Anexa nr. 21 la Planul de management Anexa nr. 22 la Planul de management Anexa nr. 23 la Planul de management Anexa nr. 24 la Planul de management Anexa nr. 25 la Planul de management Anexa nr. 26 la Planul de management Anexa nr. 27 la Planul de management Anexa nr. 28 la Planul de management Anexa nr. 29 la Planul de management Anexa nr. 30 la Planul de management Buget 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat. Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală Olt, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov, Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov, Primăriile locale. Acţiunile din planul de management ROSCI0329 Oltul Superior au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria protejată naturale şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice. Planul de management reprezintă un document ce coordonează şi reglementează folosirea resurselor din spaţiul sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior, precum şi construcţia şi gestionarea amenajărilor necesare susţinerii comunităţilor umane, care pot avea un impact asupra stabilităţii habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ, conform legislaţiei. Planul de management urmăreşte de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului şi autorităţilor locale pentru a obţine colaborarea continuă a acestora. Acest document corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte direcţiile majore şi obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani. Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice tradiţionale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ şi a habitatelor naturale. De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior vizează: a) Conservarea populaţiilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ şi a habitatelor acestora; b) Managementul elementelor cadrului biotic şi abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale; c) Stimularea cercetări ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat; d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei naturale protejate; e) Monitorizarea continuă a activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, precum şi a acelora care pot determina un impact cumulativ. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior reprezintă un sit de importanţă comunitară şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. ROSCI0329 Oltul Superior a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, situl de importanţă comunitară este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există. Scopul ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este de a proteja şi conserva speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ pentru care situl a fost instituit. Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află în judeţul Covasna şi judeţul Braşov, în cadrul Depresiunii Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei, compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, compartimentul central- nordic al Depresiunii Braşov. Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei. ROSCI0329 Oltul Superior are o suprafaţă de 1508 ha. Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului depresionar, cu altitudini de 500 - 600 m, temperaturi medii anuale de 8,1°C şi cu o distribuţie majoritară a solurilor aluviale. Elementele biotice de interes conservativ sunt reprezentate de specii de mamifere Castor fiber, Lutra lutra , peşti Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate Euphydryas aurinia . Principala activitate economică din proximitate este agricultura, reprezentată atât de activităţile de cultura plantelor, cât şi de creşterea animalelor. Obiectivele de gestiune ale ROSCI0329 Oltul Superior sunt: a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenţie antropică; b) asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul şi speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit; c) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor; d) delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar; e) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate; 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;  Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;  Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.  Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;  Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoş şi Mestecănişul de la Reci", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Consiliul Judeţean Covasna şi realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L. Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management Prezentul plan de management reprezintă prima versiune a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui sau ori de câte ori intervin schimbări majore în obiectivele de management. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu uşurinţă a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situaţiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele: a) Identificarea unor noi nişe funcţionale ecologice. b) Fenomene naturale imprevizibile care ar putea aduce schimbări ce impun adoptarea de măsuri cum ar fi refacerea ecologică. c) Modificări semnificative în impactul activităţilor antropice asupra elementelor de interes conservativ. d) Vulnerabilizarea unor resurse şi servicii naturale cheie în aria protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor. e) Implementarea/efectuarea anumitor activităţi care pot duce la efecte nedorite. f) Noi ameninţări care pot interveni în atingerea anumitor obiective. Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri: a) Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management. În astfel de cazuri, propunerile de revizuire înaintate vor fi supuse consultării publice. b) Custodele ariei protejate poate aproba schimbările de prioritate şi acţiunile legate de conservarea speciilor şi habitatelor. 1.7. Procedura de implementare a planului de management Aria naturală protejată nu este atribuită în custodie, responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile sale teritoriale. Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile. Pentru atingerea obiectivelor planului de management, custodele va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare. Se vor monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află localizată în cadrul Depresiunii Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe compartimentul central - nordic al Depresiunii Braşov în cadrul unităţilor administrative teritoriale: Baraolt, Aita Mare, Bixad, Arcuş, Belin, Hăghig, Vâlcele, Malnaş, Ilieni, Chichiş, Micfalău, Băţani, Ghidfalău, Bodoc, Sfântu Gheorghe, Racoş, Prejmer, Augustin, Apaţa, Ormeniş, Măieruş, Feldioara, Codlea, Hărman, Hălchiu, Dumbrăviţa. Relieful este de tip depresionar, având o altitudine medie de 500 m. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află la 45°54'40" latitudine nordică şi 25°35'50" longitudine estică. Accesul în aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se face pe următoarele drumuri: Drum Judeţean 112, Drum Judeţean 112C, Drum Judeţean 121A, Drum Judeţean 122, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Naţional 13 - E60 şi Drum Naţional 13E. Harta localizării ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.1 la Planul de management. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Suprafaţa sit-ului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior este de 1508 ha, fiind reprezentată în cea mai mare parte de cursul râului Olt şi malurile acestuia alături de Pârâul Homorod, pe porţiunea de curgere dintre localitatea Bixad din judeţul Covasna şi localitatea Racoş din judeţul Braşov. Limita nordică Limita ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior este reprezentată în nord de drumul judeţean DJ 131J, acesta fiind punctul de intrare a râului Olt în sit. Limita vestică Limita vestică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se poate aproxima urmărind direcţia de curgere a râului Olt, între localităţile Feldioara şi Racoş, trecând prin dreptul localităţilor Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Micloşoara, Augustin, fiind foarte aproape şi în unele locuri intersectând drumurile: Drum naţional 13E, Drum Judeţean 103E, Drum Naţional 13, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Judeţean 131C. Limita sudică Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior urmăreşte direcţia de curgere a râului Olt din dreptul intravilanului localităţilor Podul Oltului şi Lunca Câlnicului, intersectează Drum Judeţean 112 şi se întrerupe pâna în dreptul localităţii Feldioara, unde limita sudică a sitului poate fi reprezentată de cursul pârâului Homorod, începând din dreptul lacurilor piscicole de la Dumbrăviţa. Limita estică La est, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se învecinează cu Drumul Naţional 12 până în dreptul localităţii Malnaş, urmărind limita munţilor Bodoc în lungul depresiunilor Bixad şi Prejmer. Din dreptul localităţii Malnaş, sit-ul urmăreşte la est direcţia de curgere a râului Olt prin dreptul localităţilor Olteni, Bodoc, Zoltan şi Ghidfalău până în apropierea localităţii Sfântu Gheorghe, fiind întrerupt în această localitate şi continuând în dreptul localităţilor Chilieni şi Ilieni. Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.2 la Planul de management. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei. Suprapunerea este pe o suprafaţă de 188,70 ha pentru ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt, respectiv 12,51% din suprafaţa totală. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor se suprapune pe o suprafaţă de 83,61 ha reprezentînd 5,54% iar ROSPA0037 Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei pe o suprafaţă de 311,84 ha reprezentând 20,67%. Planul de management va ţine cont, în procesul de elaborare de măsurile specifice de protecţie pentru speciile de păsări pentru care ariile de protecţie specială avifanistică a fost declarată. Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.3 la Planul de management. 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Situl de Importanţă comunitară ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune în mare parte peste Lunca Oltului, care traverseaza in prima secţiune Depresiunea Braşovului - în partea central-nordică peste subunitatea Depresiunea Sfântu Gheorghe şi în partea vestică peste Depresiunea Bârsei. În ultima secţiune a ariei protejate, lunca Oltului traversează zona Carpaţilor de Curbură, reprezentată prin subunităţile Depresiunea Baraolt şi Munţii Perşani. Depresiunea Braşov reprezintă un areal de discontinuitate, situată în zona de curbură a Carpaţilor. Această arie depresionară s-a format pe un sistem de falii longitudinale şi transversale, rezultând astfel promontorii montane care o compartimentează în subunităţi. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono-erozivă, factorul tectonic având o influenţă majoră în conturarea acestei depresiuni. S-a dezvoltat la sfârşitul pliocenului şi în cuaternar printr-o subsidenţă activă, în relief impunându-se şesul mlăştinos. Relieful este materializat prin câmpuri întinse, uniforme, fragmentate de movile naturale care constituie adevăraţi martori de eroziune. Depresiunea reprezintă o mare cuvetă formată dintr-o câmpie aluvionară întinsă, cu o uşoară înclinare spre partea centrală către râurile Olt şi Râul Negru. Masivele montane din nordul acestei depresiuni, pătrund în cadrul acesteia, determinând compartimentarea Depresiunii Braşovului în trei părţi: compartimentul vestic, reprezentat de Depresiunea Bârsei, compartimentul central, reprezentat de depresiunea Sfântu Gheorghe şi compartimentul estic, respectiv Depresiunea Târgu Secuiesc. Sectorul estic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior a fost delimitat în zona de luncă a Oltului, începând de la localitatea Bixad şi până în dreptul localităţii Podu Oltului în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe. Sectorul vestic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune luncii Oltului, din dreptul localităţii Feldioara şi până în dreptul localităţii Racoş, fiind completat de arealul delimitat în lunca râului Homorod, afluent pe stânga al Oltului, sectorul cuprins între localităţile Feldioara şi Dumbrăviţa. Acest sector al ariei protejate analizate se suprapune Depresiunii Bârsei, în timp ce partea nordică este inclusă în cadrul Depresiunii Baraolt şi al Munţilor Perşani, respectiv Defileului de la Racoş. Depresiunea Bârsei, are o lungime de peste 70 km, fiind formată din golfurile Zărneşti, Râşnov, Vlădeni, Măieruş, precum şi din câmpurile joase ale Bârsei, Bodului şi Feldioarei Depresiunea Sfântu Gheorghe include în partea de nord câmpia piemontană Şesul Frumos, în sud Piemontul Săcele, iar în partea centrală cuprinde Câmpul Calnicului. Altitudinea medie a depresiuni este de 530 - 560 m cele mai reduse valori întâlnindu-se în partea centrală, în lungul Oltului. Relieful prezintă o dispunere concentrică, succedându-se piemonturile şi glacisurile, câmpurile largi, care ocupă cea mai mare suprafaţă şi şesul aluvial în partea centrală. Piemonturile reprezintă partea cea mai înaltă şi cea mai fragmentată a acestei depresiuni, cele mai dezvoltate fiind în compartimentul vestic şi sud- vestic. În ceea ce priveşte câmpurile, acestea ocupă partea centrală, constituind forma de relief caracteristică a depresiunii. Sunt predominante câmpiile aluviale, respectiv câmpiile de acumulare, de subsidenţă şi de divagare. Pe suprafaţa acestora sunt prezenţi martorii de eroziune, cum ar fi: Dealul Lat, Dealul Lempeş, Dealul Duboica, prezenţi în special în Câmpul Bîrsei şi culoarul de la Reci. Cea mai joasă parte din această depresiune este formată de lunca inundabilă a Oltului şi a afluenţilor acestuia, cu lăţimi variabile. Acestea pot ajunge la 4 km lăţime în Depresiunea Bârsei. Depresiunea Baraoltului reprezintă o unitate teritorială a Carpaţilor de Curbură, delimitată la nord şi nord-est de aparatele vulcanice ale Masivului Harghita, la est şi sud-est de Munţii Baraolt iar la vest şi nord vest de Munţii Perşani. Din punct de vedere geologic, depresiunea Baraoltului este reprezentată de Bazinul Baraoltului iar din punct de vedere geografic, Depresiunea Baraoltului reprezintă un compartiment al Depresiunii Braşovului. Munţii Perşani prezintă o structură petrografică complexă. Sunt alcătuiţi din roci sedimentare cretacice, metamorfice ce alcătuiesc suportul celor sedimentare şi vulcanice, reprezentate de bazaltele cuaternare de la Racoş. Sectorul nordic al sitului analizat se suprapune Defileului de la Racoş, unitate componentă a grupei central- nordice a Munţilor Perşani. Defileul de Racoş a fost creat de râul Olt, prin străpungerea unui complex de roci de origine şi duritate diferite. În acest sector, valea se adânceşte cu 100- 200 m, fiind încadrată de o serie de culmi ce ating înălţimi de 700-800 m. În timpul acestei evoluţii, râul Olt a spălat cuvertura de sedimente pentru ca ulterior, în momentul contactului cu rocile dure, să creeze acest defileu, materializat prin alternanţa strâmtorilor şi micilor depresiuni. În ceea ce priveşte originea acestui defileu, unele studiile realizate au evidenţiat că este o vale antecedentă, în timp ce altele îl consideră a fi rezultatul unei captări. 2.2.2. Geologie Din punct de vedere geologic, fundamentul Depresiunii Baraolt este reprezentat structural de orogenul Carpaţilor Orientali, materializat prin structurile cutate şi şariate ale Pânzei de Ceahlău. Peste aceste structuri s-au depus treptat depozitele de molasă pliocene şi pleistocene. Studiile geologice au evidenţiat faptul că aceste formaţiuni depozitate în medii lacustre şi fluvio- lacustre au format iniţial structuri orizontale care, treptat, au fost antrenate în mişcările desfăşurate în lungul faliilor. În urma acestor mişcări au rezultat porţiuni cu structuri monoclinale, înclinate fie spre zonele coborâte ale fundamentului, dar şi spre marginea depresiunii. Sectorul estic al sitului desfăşurat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, între localităţile Podu Oltului şi Malnaş se caracterizează prin prezenţa depozitelor cuaternare aparţinând Holocenului Superior, alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe suprafeţe restrânse apar şi depozite loessoide aparţinând şi Holocenului Inferior. Între aceste depozite, pe partea dreaptă a râului Olt, sunt prezente pietrişuri, nisipuri şi depozitele loessoide, aparţinând Pleistocenului Superior. Amonte de localitatea Bodoc, Lunca Oltului se îngustează, depozitele cuaternare holocene, alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile şi prafuri nisipoase argiloase intrând în contact în partea vestică cu formaţiunile Cretacicului Inferior specifice Munţilor Baraolt, alcătuite din gresii, marne, marnocalcare şi brecii, aparţinând Stratelor de Sinaia şi Stratelor de Carhaga. Insular apar roci magmatice - magmatite cuaternare şi neogene, reprezentate de roci vulcanice alcaline. În partea estică, depozitele cuaternare intră în contact cu depozitele cretacicului inferior specifice Munţilor Bodoc, alcătuite din gresii şi marne - Seria flişului de Bodoc, argile cu blocuri, gresii, conglomerate, precum şi din gresii calcaroase, şisturi marnoase, marnocalcare - Strate de Bistra. Sectorul vestic al ROSCI0329 Oltul Superior desfăşurat în cadrul Depresiunii Bârsei şi Defileului de la Racoş prezintă o serie de particularităţi litologice. Între localităţile Dumbrăviţa şi Feldioara, predomină depozitele cuaternare aparţinând Holocenului Superior, formate din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe malul stâng al râului Homorod, aceste depozite intră în contact cu o fâşie îngustă de argile şi nisipuri aparţinând Pleistocenului Mediu, care le desparte de pietrişurile, nisipurile şi depozitele loessoide specifice Pleistocenului Superior. Înaintând spre nord, până în dreptul localităţii Augustin, sunt prezente depozitele cuaternare aparţinând Holocenului Superior, formate din pietrişuri şi nsipuri argiloase. Spre unităţile montane limitrofe, aceste depozite intră în contact cu depozitele pleistocene formate din argile, nisipuri, marne diatomite, aglomerate bazaltice. Insular, apar şi depozite pliocene levantine, alcătuite din nisipuri, marne şi lignit. În dreptul localităţii Ormeniş, pe versanţii estici ai munţilor Perşani, apar depozite aparţinând Cretacicului Inferior, reprezentate de gresii, marne, marnocalcare, brecii - Strate de Sinaia, Strate de Carhaga. Sectorul suprapus Defileului Oltului de la Racoş aparţine Munţilor Perşani, caracterizat prin prezenţa unui mozaic litologic. Predomină gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior - Apţian, însoţite de argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare. În amonte de localitatea Racoşul de Jos apar o serie de depozite aparţinând Triasicului, reprezentate de calcare noduloase, calcare masive şi în plăci, precum şi calcare marnoase în plăci. Acestea sunt completate de roci aparţinând Jurasicului Mediu precum calcare grezoase. Magmatitele mezozoice sunt prezente în acest areal, formate din peridotite. Harta pantelor se regăseşte în Anexa nr.5 la Planul de management Harta expoziţiei versanţilor se regăseşte în Anexa nr.6 la Planul de management Harta fragmentării reliefului se regăseşte în Anexa nr.7 la Planul de management Harta geologică se regăseşte în Anexa nr.8 la Planul de management. 2.2.3. Hidrologie Culegându-şi izvoarele din Carpaţii Orientali, Oltul străbate în drumul său spre vărsare forme variate de relief, drenând o serie de depresiuni şi masive muntoase dintre cele mai înalte din România. Datorită varietăţii mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilităţi de amenajări hidroenergetice. În funcţie de elementele caracteristice cursului său, de morfologia văii care se lărgeşte în multiple depresiuni pe care le drenează râul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior până la Racoş, Oltul mijlociu de la Racoş la Râmnicu-Vâlcea şi Oltul inferior până la vărsare. Râul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Haşmaşului Mare 1793 m cu cristalinul masivului Sipoşului 1566 m, de la altitudinea de 1280 m. După primirea micilor săi afluenţi - Mediaşul şi Sipoşul, trece prin localitatea minieră Bălan, în amontele căreia se află un mic lac de acumulare, care acoperă nevoile de apă ale centrului industrial. De la Sândominic, Oltul pătrunde în Depresiunea Ciucului, compartimentată în trei bazinete: Ciucul de Sus, Ciucul Mijlociu şi Ciucul de Jos, separate prin îngustările de la Racu - Jigodin. În bazinetele Ciucului Superior şi Mijlociu se dezvoltă o reţea dendritică vastă, care tinde spre cursul sinuos al Oltului încadrat de zone mlaştinoase eutrofe. Panta râului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemenea frânturi de pantă se observă şi la ieşirea pâraielor afluente din munţi, din care cauză, la bordura bazinetelor se formează un şir de conuri de dejecţie şi glacisuri care înconjoară toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infilţraţii din râuri, dand naştere la numeroase izvoare şi cursuri mici parazitare. Afluenţii din dreapta vin din Munţii Harghitei - 1801 m, care de fapt închid depresiunea spre Podişul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta, Lunca Mare sau Vasaraia, suprafaţă 54 km2; lungime 15 km, cu afluentul sîu Sadocuţ, îşi are obârşia în regiunea şisturilor cristaline din Munţii Ciucului, iar restul afluenţilor - Lunca cu Raţa, suprafaţă 38 km 2 ; lungime 12 km, Loc cu Groapa Apei, suprafaţă 62 km 2 ; lungime 12 km- şi Silasul, Varul, Segheşul, Beta sau Borvizul, Capolnaşul, Techera cu dimensiuni mai mici, în jur de 12 - 26 km 2 şi lungimi până la 11 km - din zona piroclastitelor Harghitei. Afluenţii din stânga au dimensiuni apreciabile. Ei traversează regiuni montane, cu pante mari, constituite din roci eruptive, şisturi cristaline şi şisturi negre de vârsta cretacic inferior. Primii, Galcuţul, Sedlocul, Baboslacul, Agrişul şi Cadul au dimensiuni relativ mici, cu bazine până la 20 - 25 km 2 şi lungimi până la 10 - 12 km. Urmează apoi o serie de pâraie, care o dată ajunse în depresiuni, divaghează în mai multe direcţii, cum este Pârâul Racului suprafaţă 133 km 2 ; lungime 17 km cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delniţa, suprafaţă 36 km 2 ; lungime 16 km. După primirea câtorva afluenţi mai mici, ca Pustnicul, suprafaţă 24 km 2 ; lungime 14 km, Şumuleul şi Fitodul suprafaţă 41 km 2 ; lungime 10 km, Oltul pătrunde în zona de îngustare dintre Depresiunea Ciucului Mijlociu şi Inferior de la Jigodin. Îngustarea este cauzată de un promontoriu alcătuit din şisturi de vârsta Cretacic Inferior, care se prelungeşte spre vest, fiind închisă în partea opusă de roci eruptive. În Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinală a Oltului scade până la Defileul de la Tuşnad, ajungând la valori de 1,0 - 1,2 m/km, ceea ce duce şi la despletirile dintre Sâncrăieni şi Tuşnad. Din dreapta sosesc câteva pâraie cu bazine sub 23 km 2 , cum sunt Valea Mare, Chendereş, Merilor, Chereş, Pârâul Mare şi Mitaci, iar din stanga Oltul primeşte pe cel mai mare afluent din cadrul acestui sector, Fişagul suprafaţă 161 km 2 ; lungime 22 km. Tot din această regiune sunt colectaţi de către Olt, Cozmeniul şi Pârâul Tuşnadului suprafaţă 38 km 2 ; lungime 13 km, ultimul izvorăşte de pe versantul nordic al căldării vulcanice a Ciomatului, care adăposteşte Lacul Sfânta Ana. Oltul părăseşte Depresiunea Ciucului străbătând pitorescul defileu de la Tuşnad, unde şi-a săpat în roci eruptive o vale intercolinară îngustă, cu pante longitudinale până la 3 - 4 m/km. După scăparea din încleştarea defileului, râul pătrunde în depresiunea Braşovului, domolindu-şi din nou cursul, cu pante în jur de 1,5 m/km în aval de Sfântu Gheorghe. În cuprinsul sectorului depresionar, Oltul face o cotitură amplă pe calapodul sudic al Munţilor Baraoltului, fiind împins spre nord atât de mişcarile tectonice actuale cât şi de conul de dejecţie al Târlungului - Bârsa. Depresiunea Braşovului reprezintă cea mai întinsă depresiune plană din masa de orogen a Carpaţilor Răsăriteni, cu pante line pe toata întinderea, cu excepţia zonei unde se face contactul cu munţii. Ea se divide în Depresiunea Trei Scaune, drenată de Râul Negru, şi Depresiunea Bârsei legate între ele prin coridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozite pliocene şi cuaternare de origine fluvio - lacustră - în general permeabile, este încadrat în cea mai mare parte de flişul cretacic median şi intern din cadrul segmentului curburii carpatice. Reţeaua hidrografică în aceste condiţii are caracter convergent, dominând trei bazine aferente Oltului: Râul Negru, Ghimbaşelul şi Bârsa. În cursurile lor inferioare, aceste sisteme străbat câmpii largi de divagare, alimentate dinspre zona piemontană din abundenţă cu ape de infiltraţie provenite în mod preponderent din râurile montane care le străbat. Prin urmare, zona centrală de câmpie suferă de exces de umiditate, apele freatice fiind aproape de suprafaţă. În aceste condiţii, râurile şi Oltul au o alimentare subterană bogată care reprezintă 35 până la 45% din scurgerea anuală totală. În aval de defileul de la Tuşnad, Oltul primeşte câtiva afluenţi mai mici, veniţi dinspre Munţii Baraoltului, cum sunt Câlnicul, Valea Crişului, Arcuşul, Debrenul, Sânbrazii, Ilienii şi Baciul. În dreptul satului Lunca Calnacului se varsă în Olt cel mai mare afluent din cursul său superior-Râul Negru. După primirea din stanga a Vaii Negre suprafaţă 42 km 2 ; lungime 11 km şi a Canalului Morii suprafaţă 61 km 2 ; lungime 19 km, în Olt se varsă Ghimbăşelul sau Ghimbavul suprafaţă 434,5 km 2 ; lungime 49,8 km, care izvorăşte de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Braşov şi Ghimbav, râul primeşte din dreapta apele Timişului, canalizate şi derivate din cursul iniţial la Dârste. Cursul vechi se foloseşte pentru decongestionări la ape mari şi ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbăşelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localităţii Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate şi frecvent inundat de Ghimbăşel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbăşelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivaţie spre stânga, în direcţia cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbăşel - Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbăşel şi Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafata de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbăşelul este totodată şi artera de descărcare a apelor uzate ale Braşovului, Râşnovului şi Ghimbavului. Partea vestică a Depresiunii Bârsei este dreanată de două sisteme, legate între ele în mod artificial, cel al Bârsei şi al Vulcăniţei - Hamaradia. Bârsa, cu o suprafaţă de 530 km 2 ; lungime 66 km âşi are obărşia la capătul estic al Munţilor Făgăraşului, sub Vârful Comisul - 1883 m, de la altitudinea de circa 1600 m. Săpându-şi o vale prăpăstioasă în şisturi cristaline, cu pante de 40- 50 m/km, ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de vârsta jurasică ale Pietrei Craiului, de unde se deplasează spre golful depresiunii Bârsei, pentru a ieşi în câmpia proprie de divagare. În aval de Zarnesti, panta medie a cursului scade la 5 m/km. Dintre afluentii montani îi amintim pe Barsa lui Bucur suprafaţă 32 km 2 ; lungime 12 km şi Bârsa Fierului din stânga suprafaţă 49 km 2 ; lungime 14 km, iar din dreapta râul Turcului sau Moeciul suprafaţă 200 km 2 ; lungime 25 km, organizat între masivele Bucegi şi Piatra Craiului şi Sohodolul suprafaţă 39 km 2 ; lungime 11 km. Mai în aval, o parte din apele sale sunt captate printr-o priză de apă spre Vulcăniţa bazinul Homorod, pentru alimentarea cu apa industrială a Uzinelor de produse chimice de la Codlea. Bazinul hidrografic Homorodul Perşanilor cu suprafaţă 322 km 2 ; lungime 35 km este cel mai mare sistem de pe flancul estic al Munţilor Perşani. În cursul superior, colectează din stânga pe Popilnica, Hamaradia suprafaţă 23 km 2 ; lungime 10 km, Valea Caselor şi Homorodul Vechi. Din dreapta primeşte mai întai câteva pâraie mici Geamana, Auriu, iar în Depresiune confluează cu Vulcăniţa suprafaţă 113 km 2 ; lungime 25 km, pârâu submontan care este alimentat prin priza de la Tohan şi din apele Bârsei. Mai în aval, Oltul pătrunde în culoarul Măieruş şi Depresiunea Baraoltului. În acest sector primeşte afluenţi mai mici veniţi dinspre Perşani, cum sunt: Crizbavul suprafaţă 45 km 2 ; lungime 20 km, Hotarul, Măieruşul, Bozomul, Valea Lungă, Remeţea pe stânga, iar din dreapta, dinspre Munţii Baraoltului, pe Vâlcele suprafaţă 33 km 2 ; lungime 10 km, Haghigul, Iaraşul, Corlaţul, Belinul Mic şi Belinul Mare, Aita suprafaţă 133 km 2 ; lungime 22 km, după care primeşte pe ultimii săi afluenţi mai mari, sosiţi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul şi Vârghişul. Baraoltul, cu o suprafaţă de suprafaţă 206 km 2 ; lungime 29,8 km izvorăşte de sub Vârful Cucu al masivului Harghitei 1558 m, tăindu-şi o vale adâncă în rocile andezitice, mai ales piroclastice. În amonte de comuna Baraolt se găsesc renumitele izvoare carbogazoase de la Biborţeni. Panta longitudinală a râului atinge 30 m/km în medie. Vârghişul, suprafaţă 512 km 2 ; lungime 40,1 km îşi are obârşia pe versantul sudic al Harghitei - 1801 m, de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podiş vulcanic. În aval, râul şi-a adâncit valea în extremitatea sudică a podişului de piroclastite, dezgolind chiar epigenetic spre sud formaţiunile miocene şi cretacice. Pe linia lor de contact Vârghişul si-a format o vale îngustă sub forma de chei - Cheile Varghişului. Dintre afluenţii mai importanţi ai râului se evidentiază, mai ales, cei din stânga cum sunt Holoşagul suprafaţă 23 km 2 ; lungime 8 km, care se varsă în recipient în depresiunea Vlahiţei, Chiruiul suprafaţă 76 km 2 ; lungime 16 km şi Cormosul suprafaţă 23 km 2 ; lungime 28,8 km. Caracteristicile regimului hidrologic sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât şi pe afluenţii acestuia. Primele observaţii în acest areal au început destul de devreme, 1898 la Feldioara, şirul de date accumulate oferand posibilitatea unei bune prelucrări statistico- matematice a acestora. Harta hidrologică-harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice se regăseşte în Anexa nr.9 la Planul de management 2.2.4. Clima În cadrul ROSCI0329 Oltul Superior, parametrii climatici variază funcţie de localizarea în cadrul compartimentelor Depresiunii Braşovului. Datele climatice de la cele două staţii principale localizate în cadrul depresiunii Braşov, reprezentative pentru arealul ocupat de situl analizat - staţiile meteorologice Sfântu Gheorghe şi Braşov, au fost coroborate cu datele climatice înregistrate la staţia meteorologică Baraolt. Temperatura medie anuală înregistrează valori egale la staţia Braşov şi Baraolt, în timp ce valoarea înregistrată la staţia Sfântu Gheorghe este mai mică, dar nesemnificativ. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare multianuale se înregistrează în luna iulie, înregistrându-se diferenţe spaţiale în distribuţia acestora. Cele mai ridicate temperaturi sunt înregistrate la staţia Sfântu Gheorghe şi Baraolt 18,1 ° C, respectiv 18,4 ° C, în timp ce la staţia Braşov valoarea acesteia este de 17,8 ° C. Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la 551,1 mm la staţia Sfântu Gheorghe, la 595 mm la staţia Braşov. În partea nordică a arealului, altitudinea mai redusă a masivelor limitrofe, coroborată cu predominarea pantelor sudice se reflectă în variaţia cantităţii de precipitaţii, mai scăzută comparativ cu zona sudică. 2.2.5. Soluri/subsoluri În cadrul sectorului delimitat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, potenţialul edafic este caracterizat de prezenţa solurilor aluviale. Clasa protisolurilor, cu textură variată, fără schelet, situate în lungul văii Oltului. Acestea intră în contact cu gleiosoluri aparţinând clasei hidrisolurilor, cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente şi cu faeoziomuri din clasa cernisolurilor, având structură luto-nisipoasă şi luto-argiloasă. În cadrul sectorului vestic din cadrul Depresiunii Bârsei, situl se caracterizează prin prezenţa solurilor gleiosoluri din clasa hidrisolurilor dezvoltate pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente, cu structură argiloasă, fără schelet. Eutricambosolurile din clasa cambisoluri, prezente pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre, sunt predominante în arealul localităţii Dumbrăviţa şi Satu Nou, intrând în contact cu luvosolurile albice - Clasa luvisoluri în extremitatea vestică. Predomină şi în acest sector aluviosolurile, inclusiv aluviosoluri entice frecvent gleizate, cu textura variată, fără schelet. Pe anumite sectoare, acestea intră în contact cu preluvosoluri tipice şi erodate din clasa luvisoluri, cu textură lutoasă şi luto-argiloasă. Gleiosolurile molice apar insular. În Defileul Oltului de la Racoş îşi mai fac apariţie, pe lângă o serie de tipuri de soluri enumerate, rendzinele şi eutricambosolurile rendzinice clasa cambisoluri, alături de luvosoluri. Harta solurilor se regăseşte în Anexa nr.10 la Planul de management. 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeţei sitului Natura 2000. 1. Ecosisteme agricole - reprezentate de spaţiile de producţie sub forma terenurilor arabile 2. Ecosisteme de pajişti - caracterizate de vegetaţia de păşune 3. Ecosisteme de zonă umedă - spaţiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetaţie şi faună specifică 4. Ecosisteme acvatice - reprezentate de cursul Râului Olt şi afluenţii specifici. 5. Ecosisteme antropice - caracterizate de spaţiile construite şi infrastructura de transport 6. Ecosisteme forestiere - caracterizate de vegetaţia de pădure şi biotopul specific. Tabelul nr. 1 Distribuţia suprafeţelor ecosistemelor din aria naturală protejată Categorie Ecosistem Suprafaţă - ha Ecosistem agricol 109 Ecosistem antropic 63 Ecosistem de pajişti 607 Ecosistem de zonă umedă 19 Ecosistem acvatic 687 Ecosistem forestier 23 Total 1508 În ceea ce priveşte distribuţia speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, speciile Castor fiber , Lutra lutra şi speciile de peşti sunt specii caracteristice ecosistemului acvatic. Speciile de nevertebrate ocupă ecosistemele de pajişti. Harta ecosistemelor se regăseşte în Anexa nr.11 la Planul de management 2.3.2. Fauna de interes conservativ Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt prezentate în tabelul nr. 2 Tabelul nr. 2 Lista speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior Specie Castor fiber Lutra lutra Euphydryas aurinia Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Barbus meridionalis Gobio uranoscopus Gobio kessleri Misgurnus fossilis Cobitis taenia Sabanejewia aurata Cottus gobio Aspius aspius 2.3.4.1 Ihtiofaună Pelecus cultratus Pelecus cultratus are corpul alungit, mult comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă 21 - 27% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 35 - 47% din înălţime. O carenă ventrală foarte ascuţită, lipsită de solzi, se ăntinde de sub operculi până la anală. Profilul dorsal al corpului este, la majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontală, de la bot până la inserţia caudalei; mai rar, profiluleste uşor convex. Lungimea capului formează 18,5 - 21,5% din cea a corpului. Ochii sunt foarte mari, situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezentând 23 - 28% din lungimea capului. Este o specie foarte bună înotătoare. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. În bălţile de inundaţie ale Dunării pătrunde primăvara, iar după reproducere se reântoarce în Dunăre; prea puţine exemplare rămân şi iarna în bălţi. În lacul Razelm se întâlneşte tot anul, deci pare sedentar. Unele exemplare rămân în permanenţă în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie - iunie. O femelă depune între 10.000 şi 60.000 boabe de icre. Icrele sunt semipelagice. Hrana este alcătuită din plancton, mai ales tineretul, nevertebrate bentonice, insecte aeriene şi peşti de dimensiuni reduse. Aria naturală protejată nu reprezintă pentru Pelecus cultratus - sabiţa zonă caracteristică, aceasta se găseşte în Dunăre şi în zona de vărsare a afluenţilor mari - nu a fost capturată. Rhodeus sericeus amarus Specia are corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 34-45% din înălţime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimată lateral; spinarea în urma dorsalei şi abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului până la inserţia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboară puternic. Profilul ventral este asemănător celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezintă 19,5 - 27% din cea a capului. Ochii sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezintă 25 - 30% din lungimea capului şi 56 - 82% din spaţiul interorbitar. Gura este mică, subterminală, semilunară; deschiderea ajunge până sub nări, iar mandibula se inserează sub jumătatea anterioară a ochiului. Rhodeus sericeus amarus este o specie care trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor. Răspândirea acestei specii este strâns legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta . Nu întreprinde migraţii. Reproducerea are loc de la sfârşitul lunii aprilie până în luna august. Reproducerea are loc în porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta. Rhodeus sericeus amarus - boarţa a fost capturată în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în numar mare: cu un total de 198 ex./ 25 mp x 3 statii - 26,8% din total fiind exemplare. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 50% - în 3 staţii. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 528 ex/100 mp. Barbus meridionalis Specia are dimensiuni mijlocii, corp alungit si rotund; abdomen rotunjit, cap mare, ochi mici, bot lung şi proeminent, preorbitare alungite, gura inferioară semilunară, buze cărnoase, în special cea inferioară care este divizată, buzele neacoperite de o placă cornoasă, două perechi de mustăţi, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colţurile gurii, peduncul caudal comprimat lateral, caudala adânc scobită, solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă, linie laterală completă slab arcuită şi dispusă pe mijlocul pedunculului caudal, solzii de la baza analei nu sunt lăţiţi, dinţi faringieni pe 3 rânduri, ascutiţi, îndoiţi la vârf, fără suprafaţa masticatoare, cu o excavaţie la baza coroanei, intestine scurt, peritoneu incolor sau castaniu. Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de munte şi partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferinţă mai ales pentru porţiunile cu curent puternic şi fund pietros. Nu sunt cunoscute migraţii. Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii. Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice: tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete şi mai rar cu vegetale sau cu detritus. Barbus meridionalis - mreana vânătă a fost capturată pe toată lungimea râului - Bixad- Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 233 exemplare / 25 mp x13 staţii. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 93% - în 13 staţii din totalul de 14. Populaţia de Barbus meridionalis în aria naturală protejată prezintă 143 ex/100 mp. Gobio uranoscopus Corpul şi pedunculul caudal groase şi cilindrice. Mustăţile lungi depăşesc preopercularul; la îmbinarea celor două buze există câte o prelungire posterioară destul de puternică, ce se aseamănă cu o a doua pereche de mustăţi. Anusul este mai apropiat de înotătoarea anală decât de înotătoarele ventrale. Pieptul şi istmul sunt complet acoperite de solzi. Coloritul în general este întunecat. Faţa dorsală este cenuşie-verzuie sau brună bătând în roşcat, cu solzii de pe spate având o margine neagră. În spatele dorsalei există 2 - 3 pete negricioase mari care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului există 7 - 10 pete mari rotunde, uneori alungite. Faţa ventrală este albă - gălbuie. Ajunge la o lungime maximă fără caudală de 10,5 cm, iar cu caudală de 12,3 cm. Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa măsurată în partea anterioară, la marginea posterioară a analei depăşeşte înălţimea. Trăieşte în râuri de munte şi deal, localizându- se în zona vadurilor şi repezişurilor, unde apa are o viteză de 70 - 115 cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Există cazuri în care această specie ajunge şi spre zonele de şes, dar poate fi găsit doar în sectoarele cu repezişuri. Deşi în anumite repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează însă adevărate cârduri. Reproducerea are loc în perioada mai - iunie, perioadă în care icrele sunt depuse pe pietre. Hrana constă din perifiton şi nevertebrate reofile. Gobio uranoscopus - porcuşor de vad a fost capturat pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 14 exemplare / 25 mp x 5 statii - 1,0% din total capturate. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% - în 5 staţii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 23 ex/100 mp. Gobio kessleri Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa în general mai mare decât înălţimea minimă. Ochii de mărime foarte variabilă, în general apreciabil mai mici decât spaţiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simţitor mai înalţi decât lungi. Mustăţile de lungime variabilă. Pietul şi istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt prevăzuţi cu striuri epiteliale în relief. Anusul este situat mai aproape de baza ventralelor decât de inserţia analei. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. În porţinile de râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate. Gobio kessleri - porcuşorul de nisip a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mare: un total de 144 de exemplare / 25 mp x 5 staţii - 19,5% din total ex. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 83%. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 230 ex/100 mp. Misgurnus fossilis Corpul alungit şi gros, de înălţime aproape uniformă; înălţimea maximă reprezintă 11,5 - 14,3% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 61 - 81% din înălţime. Profilul dorsal şi cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezintă 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Spaţiul interorbitar este slab convex. Nările sunt mai apropiate de ochi decât de vârful botului. Dintre cele trei perechi de mustăţi propriu-zise, perechea a 3-a este cea mai lungă. Pedunculul caudal este comprimat lateral, îndeosebi în partea posterioară. Marginile superioară şi inferioară ale pedunculului caudal sunt îngustate şi formează câte o carenă adipoasă. Inserţia dorsalei şi cea a ventralelor sunt situate la acelaşi nivel. Solzii sunt mici, dar foarte evidenţi, imbricaţi. Linia laterală este foarte greu vizibilă. Specia este dulcicolă de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în bălţi până în zona de coline mai rară în râurile de şes. În râuri se localizează în porţiunile mâloase şi în braţele laterale. Preferă substratul mâlos şi cu vegetaţie. Având posibilitatea respiraţiei aeriene - intestinală este foarte rezistentă la lipsa de oxigen în apă. În caz de secare a apei în care trăieşte rezistă mult timp în mâl; se înfundă în mâl şi iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migraţii propriuzise; primăvara în perioada de reproducere este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apă scoate un sunet caracteristic. Este o specie sensibilă la schimbările de presiune atmosferică; înaintea furtunilor urcă la suprafaţa apei. Perioada de reproducere durează din luna martie până în luna iunie; femela depune 10000 - 150000 boabe de icre, pe vegetaţia acvatică. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetaţie. Hrana constă din detritus organic, vegetaţie acvatică, crustacee, larve de insecte, moluşte. Misgurnus fossilis - ţipar a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mic: 1 exemplar / 25 mp x 1 staţie - 0,13% din totalul de exemplare capturate in campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 16,6%. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 8 ex/100 mp. Cobitis taenia Înălţimea maximă reprezintă 11,6 - 18,4% din lungimea corpului fără caudală, grosimea 55 - 78% din înălţime. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puţin adânci, în câte 3 - 4 lobi. Pedunculul caudal are în partea sa posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele rotunjite. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este îngroşată, iar la baza primei radii există solzul lui Canestrini. Solzii sunt imbricaţi, subovali, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depăşeşte pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Corpul este comprimat lateral. Spinul suborbitar nu este ascuns sub piele. Fondul este alb-gălbui. Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în număr variabil - 13 - 24. Pigmentaţia laterală a corpului constă din 4 zone. Capul are pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime totală iar masculii 9,3 cm. Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Adesea se îngroapă complet în mâl sau nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Peştele scos din apă scoate un sunet particular. Suplineşte într-o oarecare măsură lipsa de oxygen din apă cu respiraţia intestinală. Reproducerea are loc din luna aprilie până în luna iunie, atât în apă stătătoare, cât şi cea curgătoare; icrele sunt adezive. Hrana constă din nevertebrate şi alge. Cobitis taenia - zvârluga a fost capturată pe toată lungimea râului - Bixad, Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 11 + 12 exemplare / 25 mp x 7 staţii - 0,8% + 1,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% - în 5 staţii din totalul de 14 + 33% - în 2 staţii din totalul de 6. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 26 ex./100 mp. Sabanejewia aurata Corpul de înălţime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 - 20 de pete dorsale, 5 - 17 laterale; mărimea şi talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dungă longitudinală neagră şi niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală şi alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori şi una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu. Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase. Unele subspecii au preferinţă şi pentru substrat bolovănos. Hrana constă din diatomee şi nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile sau sectoarele cu nămol. Sabanejewia aurata - dunăriţă, bulgărică, a fost capturată pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 132 exemplare / 25 mp x 11 staţii - 9,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% - a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 78% - in 11 statii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 96 ex/100 mp. Cottus gobio Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular şi subopercular există cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi în lungul liniei laterale; linia laterală rectilinie cu orificii mici. Radia internă a ventralei doar cu puţin mai scurtă decât radia vecină, totdeauna mai lungă decât jumătatea acesteia. Linia laterală, completă, ajunge până la caudală. Dinţii lipsesc pe palatin, sunt prezenţi pe prevomer. Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în oşcat, mai rar cenuşiu-închis. Faţa ventrală este galbenă-deschis sau albă. În jumătatea posterioară a corpului, 3-4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre. Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început semipelagici. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte. Cottus gobio - zglăvoc nu prezintă în aria naturală protejată zone caracteristice, zglavocul se găseşte mult în amonte în zona păstrăvului, zona sitului fiind zona cleanului urmată de zona mrenei vânete. Cottus gobio nu a fost capturat. Aspius aspius Corpul alungit, puţin comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă la adulţi 23 - 28% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 40 - 57% din înălţime. Profilul dorsal al capului urcă lin dar imediat în spatele capului profilul se înalţă brusc, formând un fel de cocoaşă. Ochii sunt mici, depărtaţi şi privesc lateral şi înainte, sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului. Fruntea este aproape plană. Gura este mare, terminală şi oblică în sus, se întinde până sub partea anterioară sau până sub mijlocul ochiului. Buzele sunt subţiri şi continue. Inserţia dorsalei este situată mai aproape de baza caudalei decât de de vârful botului. Spaţiul predorsal reprezintă51 - 55% din lungimea corpului. Solzii subţiri, dar bine fixaţi, cu striuri evidente, acoperă istmul în întregime. Spatele este măsliniu-închis, ceva mai jos vânăt, flancurile argintii, faţa ventrală albă. Dorsala şi caudala sunt cenuşii, ventralele şi anala incolore sau palid roşietice, pectoralele incolore. În mod obişnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm, maximul fiind de 80 cm. Trăieşte în Dunăre şi răurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării. Este o specie răpitoare diurnă. Hrana constă din plancton la alevini, urmează apoi o fază scurtă de hrănire cu nevertebrate după care se trece la hrana pe bază de peşte, în special obleţi. O bună parte din exemplarele din Dunăre intră pentru reproducere în bălţi şi se retrag la scăderea apelor; altele rămân în Dunăre, iar altele sunt sedentare în bălţi. În râuri urcă înspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în martie - aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât şi în bălţi. Aspius aspius - avat are zona caracteristică de la Ilieni în jos, avatul preferă apele mai adânci, şi cu un volum de apă suficient . Acesta nu a fost capturat. Nu se exclude prezenţa avatului în zonă. Ramura ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristica pentru avat. 2.3.4.2 Mamifere Castor fiber Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi şi îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepţia rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă şi foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenuşiu negricios la brun inchis. Densitatea pilozităţii ventrale aproape dublă faţă de cea dorsală - caracter de specie semiacvatică. Există glande anale şi prepuţiale care se deschid într-o pseudo-cloacă şi care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat şi face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc şi este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală şi lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe faţa anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg. Prezenţa apei curgătoare - râuri, canale de irigaţii sau stagnante - lacuri, mlaştini este o cerinţă vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara şi cu diferite esenţe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal, dar specia poate fi întâlnită şi în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine. Suprafaţa potenţială ocupată de Castor fiber în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 49.8 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, iar populaţia este estimată la un număr de 204 indivizi. Lutra lutra Din cele zece subspecii ale vidrei europene, din întreaga zonă palearctică, pentru teritoriul României există numai subspecia nominată - Lutra lutra Linnaeus, 1758. Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subţire şi sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă şi rotundă, îngroşată la bază şi subţire la vârf. Prezintă adaptări pentru viaţa acvatică: capul turtit, cu botul scurt şi truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi şi stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale - inferioare atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte şi rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită şi cu ambele suprafeţe acoperite cu peri deşi, dar scurţi. Membrele sunt foarte scurte, cu tălpile late şi cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte de numai 8 mm lungime şi de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniţă mare, cu slabă lobare în trei şi o altă perniţă - carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golaşă o singură perniţă mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri. Blana cu perii lânoşi atât de deşi, încât rămân uscaţi şi la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieşirea pe mal şi scuturarea animalului se zvântă imediat; aceştia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoşi. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât şi pe abdomen, mai scurţi devenind pe membre şi la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurţi. Culoarea blănii prezintă largi variaţii individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenuşie. Ca habitat preferă lacurile şi heleşteele, râurile şi orice curs de apă mărginit de vegetaţie înaltă şi chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări şi găsirea hranei. Preferinţa vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar şi la deranjul produs activităţile turistice. Suprafaţa potenţială ocupată de Lutra lutra în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 2.9 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, ia populaţia la un număr de aproximativ 11 indivizi. 2.3.4.3 Nevertebrate Euphydryas aurinia Face parte din Ordinul Lepidoptera - fluturi, Suprafamilia Papilionoidea , Familia Nymphalidae , Subfamilia Nymphalinae , Tribul Melitaeini , Genul Euphydryas . Capul este negru, acoperit cu peri roşcaţi. Antenele sunt negre, inelate cu alb. Pe partea dorsală este neagră, pe partea ventrală roscată. Toracele este negru, acoperit cu peri roşcaţi pe partea anterioară. Aripile au culoarea roşcată, cu dungi transversale negre. Regiunea marginală este formată din două benzi, una externă neagră şi continuă, şi una internă. Regiunea submarginală este formată şi ea din două benzi. Banda externă neagră, delimitează petele roşcate lunulare din regiunea marginală. Banda internă foarte lată şi de culoare cărămizie este formată din pete triunghiulare. Regiunea antemarginală cuprinde o bandă transversală cărămizie. Regiunea mediană cuprinde o bandă neagră externă de forma literei S şi o bandă roşcată internă. Abdomenul pe partea dorsală este negru, iar pe partea ventrală se găsesc peri albicioşi şi roşcaţi. Specia prezintă dimorfism sexual. Masculul are anvergura aripilor de 17-19 mm, culoarea de bază a părţii superioare a aripilor fiind galben-brun iar suprafaţa celulei şi banda postdiscală fiind brun-roşcate. Banda de pe aripile posterioare este cu pete negre, rareori cu margine deschisă la culoare. Femela este în general puţin mai mare decât masculul. Ouăle sunt depuse în grămezi pe partea inferioară a frunzelor, în trei sau patru straturi. Acestea sunt de culoare gălbuie, cînd sunt depuse, şi se transformă în gri închis înainte de a ecloza. Acest stadiu durează între 3-4 săptămîni. După eclozare larvele elaborează o ţesătura mătăsoasă, unind frunzele între ele, unde trăiesc şi se hrănesc. În stadiile mai dezvoltate ale larvei, ţesătura poate fi mai evidentă pe planta gazdă. Larvele ies adesea la soare, crescîndu-şi temperatura corpului pentru a ajuta digestia. Pupa este de culoare albă, cu semne în amestec cu alb, maro şi portocaliu. Acest stadiu durează între 2-4 săptămâni, în funcţie de temperatură. Adulţii apar la mijlocul lui mai, pâna la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an. Fragmentarea şi degradarea habitatelor acestei specii face imposibilă refacerea populaţiilor de Euphydryas aurinia . Caracteristica de bază pe care trebuie să o aibă habitatele acestei specii este insolaţia. Zonele însorite sunt vitale pentru dezvoltarea stadiilor premature în special larvare. Euphydryas aurinia este o specie nectarivoră. În cele mai multe ţări din nordul şi centrul Europei, monofagă, specializată pe Succissa pratensis - Dipsacaceae în timp ce în părţile sudice ale arealului foloseşte mai multe specii: Knautia arvensis, Scabiosa columbaria, Cephalaria leucantha - Dipsacaceae dar şi Lonicera implexa, Lonicera etrusca - Caprifoliaceae . Larva se hrăneşte cu speciile: Succisa pratensis şi specii ale genurilor: Digitalis, Plantago, Veronica, Geranium, Sambucus, Gentiana, Valeriana, Lonicera, Filipendula, Spiraea, Viburnum . De asemenea, este necesară prezenţa în habitat a acestor specii gazdă pentru depunerea ouălor. Populează fâneţe şi pajisti mezofile, dar în special în fâneţe umede cu Succisa pratensis din zona montană şi deluroasă. Ideal este ca habitatul să fie un mozaic de petice cu vegetaţie scurtă şi înaltă, până la sfârşitul păşunatului acolo unde acesta se practică, pentru a asigura sursa de hrană speciei Euphydryas aurinia pe toată durata ciclului de viaţă. Perioada de zbor: de la mijlocul lui mai - până la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an. Figură 1 Durata stadiilor de dezvoltare ale speciei Euphydryas aurinia Hibernează în stadiul de larvă. Pe parcursul cercetărilor specia nu a fost semnalată, fiind identificate doar habitatele potenţiale pentru aceasta. Extinderea culturilor agricole, utilizarea pesticidelor au fost cele mai frecvente presiuni identificate în teren 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale 2.4.1.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Ciucaş, iar numărul de localităţi pe al căror teritoriu se delimitează este ridicat. Astfel, situl include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Baţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna. Localităţile din proximitate sunt: Sfântu Gheorghe, Chilieni, Coşeni, Căpeni, Micloşoara, Aita Mare, Belin, Bodoc, Olteni, Ghidfalău, Zoltan, Hăghig, Ilieni, Dobolii de Jos, Micfalău, Bixad, Malnaş, Malnaş-Băi, Apaţa, Dumbrăviţa, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav, Satu Nou, Podu Oltului, Măieruş, Arini, Ormeniş, Augustin, Lunca Câlnicului şi Racoş. Au fost scoase în evidenţă localităţile al căror intravilan se găseşte în proximitatea imediată a ariei protejate. Populaţia totală a Unităţilor Administrativ Teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior numără 140523 de persoane conform recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în 2011. Comparativ cu 2002, populaţia din arealul analizat s-a diminuat cu 4,69%. Municipiile Sfântu Gheorghe şi Codlea, împreună cu oraşul Baraolt sunt singurele centre urbane, grupând 86386 de locuitori - 61,48 % din totalul populaţiei. Important este că în intervalul 2002-2011, populaţia urbană s-a redus cu 9,54 % - 9113 locuitori, în timp ce populaţia rurală a crescut cu 4,23% - 2195 locuitori. Explicaţiile se leagă atât de migraţia internaţională, de cea internă, dinspre oraş spre sat, dar şi de natalitatea mai redusă în mediul urban. Creşterea populaţiei în mediul rural ar putea să determine o presiune suplimentară la adresa resurselor din aria protejată, în condiţiile deteriorării activităţii economice. Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor se regăseşte în Anexa nr.23 la Planul de management. Tabelul nr. 3 Unităţile administrativ teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior Unităţile administrativ teritoriale Populaţie 2002 Populaţie 2011 +/- % Apaţa - comună, Braşov 2995 3169 5.81 Augustin - comună, Braşov 1490 1860 24.83 Codlea - municipiu, Braşov 24286 21708 -10.62 Dumbrăviţa - comună, Braşov 4542 4624 1.81 Feldioara - comună, Braşov 6435 6154 -4.37 Hălchiu - comună, Braşov 4063 4218 3.81 Hărman - comună, Braşov 4425 5402 22.08 Măieruş - comună, Braşov 2527 2920 15.55 Ormeniş - comună, Braşov 1926 1976 2.60 Prejmer - comună, Braşov 8316 8472 1.88 Racoş - comună, Braşov 3178 3336 4.97 Baraolt - oraş, Braşov 9670 8672 -10.32 Aita Mare - comună, Covasna 1771 1715 -3.16 Băţani - comună, Covasna 4501 4403 -2.18 Hăghig - comună, Covasna 2223 2315 4.14 Ilieni - comună, Covasna 1853 2036 9.88 Sfântu Gheorghe - municipiu, Covasna 61543 56006 -9.00 Chichiş - comună, Covasna 1697 1537 -9.43 Total 147441 140523 -4.69 Analiza categoriilor de vârstă ale populaţiei indică situaţii diferenţiate, unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov fiind mai bine echilibrate în ceea ce priveşte categoriile tinere. Municipiul Sfântu Gheorghe are o situaţie mai problematică, cu debutul unui trend de îmbătrânire demografică. În spaţiul rural sunt însă prezente o serie de comune cu o bază a piramidei vârstelor bine reprezentată cu categorii tinere de vîrstă, cum sunt de exemplu Augustin, Apaţa, Măieruş, dar şi comune cu situaţie problematică, cum ar fi de exemplu comuna Chichiş. Structura etnică a populaţiei este diferenţiată la nivelul spaţiului analizat între Unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov şi cele din judeţul Covasna. Astfel, judeţul Covasna prezintă un profil multicultural, în care ponderea cea mai mare - 75,33% revine populaţiei maghiare - de altfel la nivelul întregului judeţ statistica este similară. În judeţul Braşov ponderea populaţiei majoritare este la fel de importantă - 74,01%, dar aceasta este de origine română. Alături de români şi maghiari, se află în romi, germani, ucrainieni, ceangăi, ucrainieni, turci, bulgari, evrei, polonezi, armeni şi alte etnii. Se remarcă totodată cifrele mari atribuitre unor persoane cu menţunea "informaţie indisponibilă", care poate fi determinat de reticenţa de a da un răspuns tranşant sau absenţa de la domiciliu în perioada realizării recensământului. În unele Unităţi Administrativ Teritoriale populaţia locuieşte în mod compact în localităţi cu profil etnic omogen. Legat de aspectele economice, unităţile adminsitrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe - Sfântu Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural. În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor - cartof în principal, dar şi cereale, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor - ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază. Sfântu Gheorghe şi alte localităţi din judeţul Covasna au dezvoltat o industrie textilă în sistem lohn cu un rol socio-economic extrem de important, absorbind o parte din forţa de muncă indisponibilizată prin desfiinţarea unor fabrici - IMASA, Fabrica de Ţigarete din Sfântu- Gheorghe. Tot în Sfântu Gheorghe se află cel mai important furnizor de servicii de web hosting din România - ROMARG SRL, însă activitatea acestui agent economic presupune un număr de angajaţi redus. La Codlea, compania Rolem, subsidiară a Mercedez-Benz, realizează produse din lemn, în timp ce cea mai mare parte a fostelor capacităţi importante de producţie - Fabrica de coloranţi Colorem, Mecanica Codlea, Fabrica de mobilă Măgura Codlei, Ţesătoria, Întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport IFET fie nu mai există, fie sunt degradate. La Baraolt activitatea de exploatare a cărbunelui a început în 1832. În prezent se mai exploatează lignit şi agregate minerale - pietriş, nisip există unităţi de prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui şi se îmbuteliază apă minerală de către compania Bibco în satul Biborţeni inclus în teritoriul unităţii administrativ-teritorială Baraolt. Complexul piscicol Dumbraviţă reprezintă atât o arie protejată de rang internaţional - sit Ramsar, dar şi o atracţie pentru pescuitul sportiv. La Feldioara există o filială a Companiei Naţionale a Uraniului S.A. Bucureşti, Platforma Feldioara Uzinele "R" şi "E" care prelucrează şi rafinează minereul de uraniu din ţară. La Hălchiu a fost inaugurată în 2011 de către Olympus Dairy Industry o fabrică de lactate de la Halchiu, în baza unei investiţii de 55 de milioane de euro. La Măieruş S.C. Conalcri S.R.L. realizează mobilier. La Prejmer funcţionează un parc industrial unde s-au localizat 19 companii între care - componente auto Autoliv, produse din oţel Schmolz-Bickenbach România S.R.L., ambalaje din carton Ansor Prod S.R.L, Eldon, scule profesionale UNIOR-TEPID S.R.L., componente auto GJM Components S.R.L, puncte de lucru ale DHL şi Cargus. În comuna Racoş se mai exploatează bazalt doar de către S.C.Olhib S.R.L. Cele mai importante zăcăminte de lignit se găsesc în bazinul carbonifer Baraolt. Aici au funcţionat minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodoş, Racoş Sud, iar în apropiere de municipiul Sf. Gheorghe, cariera Valea Crişului. Cu excepţia carierei Racoş, activitatea de exploatare a resurselor de cărbune în minele şi carierele din judeţul Covasna este oprită, acestea aflându-se în programe de reconstrucţie ecologică. Exploatarea andezitelor se face în carierele de pe Valea Oltului, situate între Bixad şi Malnaş-Băi. În aceste cariere se exploatează andezite bazaltice de culori variate. Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor cca. 100.000 t/an, de către S.C Siceram S.R.L. Zăcăminte de nisip şi pietriş - se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc. Din enumerarea activităţilor economice de mai sus se pot desprinde mai multe concluzii. În primul rând se observă amplitudinea şi diversificarea activităţilor economice din sfera industrială, atât în timp istoric, cât şi în prezent. Acest lucru este valabil mai ales pentru localităţile din judeţul Braşov. Se mai remarcă declinul unor activităţi industriale cu importante riscuri de mediu asociate - exploatare cărbune şi roci utile şi dezvoltarea unora cu un impact mai redus - componente auto, producţia de mobilă, industrie uşoară, şi altele asemenea, fapt de natură a reduce suplimentar presiunea asupra mediului în situl comunitar. Tabelul nr. 4 43 Aspecte demografie ale comunităţilor locale aferente ariei naturale protejate Sit Natura 2000 Unităţile administrativ teritoriale Nr. Locuitori 2002 Nr. Locuitori 2011 Variaţie nr. locuitori 2002-2011 Densitate populaţie loc/kmp ROSCI0329 Oltul Superior Baraolt 9670 8672 -998 81 Aita Mare 1771 1715 -56 26 Bixad 1811 1774 -37 29 Arcuş 1248 1527 279 37 Belin 2652 2814 162 37 Hăghig 2223 2315 92 67 Vâlcele 3701 4292 591 60 Malnaş 1202 1082 -120 27 Ilieni 1854 2036 182 52 Chichiş 1697 1537 -160 84 Micfalău 1876 1824 -52 52 Băţani 4501 4403 -98 21 Ghidfalău 2607 2596 -11 62 Bodoc 2503 2541 38 32 Sfântu Gheorghe 61543 56006 -5537 768 Racoş 3178 3336 158 40 Prejmer 8316 8472 156 137 Augustin 1490 1860 370 152 Apaţa 2995 3169 174 55 Ormeniş 1926 1936 10 71 Măieruş 2527 2920 393 44 Feldioara 6435 6154 -281 80 Codlea 24286 21708 -2578 182 Hărman 4425 5402 977 84 Hălchiu 4063 4218 155 72 Dumbrăviţa 4542 4624 82 45 44 Tabelul nr. 5 Situaţia numărului de clădiri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale aflate pe teritoriul sit-urilor vizate Sit Natura 2000 Unităţile administrativ teritoriale Nr. clădiri per Unitate administrativ teritorială Nr. clădiri cu locuinţe per Unitate administrativ teritorială Baraolt 2201 2191 Aita Mare 778 778 Bixad 630 630 Arcuş 532 532 Belin 969 969 ROSCI0329 Oltul Superior Hăghig 821 820 Vâlcele 1608 1607 Malnaş 458 453 Ilieni 1038 1012 Chichiş 704 704 Micfalău 578 571 Băţani 2017 2008 Ghidfalău 812 812 Bodoc 990 987 Sfântu Gheorghe 4806 4757 Racoş 1072 1072 Prejmer 2234 2231 Augustin 502 502 Apaţa 964 964 Ormeniş 618 618 Măieruş 888 888 Feldioara 1272 1272 Codlea 2728 2720 Hărman 1678 1674 Hălchiu 1257 1257 Dumbrăviţa 1667 1667 45 Tabelul nr. 6 Tabelul centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la ariile naturale protejate Nr . Denumire factor interesat Tip Aria de interes 1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov Instituţie publică Reglementare, control arii naturale protejate 2. Consiliul Judeţean Covasna si Primăriile Aita Mare, Arcuş, Baraolt, Băţani, Belin, Bixad, Bodoc, Boroşneu Mare, Brateş, Catalina, Cernat, Chichiş, Dalnic, Estelnic, Ghelinţa, Ghidfalău, Hăghig, Ilieni, Lemnia, Malnaş, Mereni, Micfalău, Ojdula, Ozun, Poian, Reci, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Vâlcele, Zăbala, Zagon Instituţie publică Administraţie publică 3. Consiliul Judeţean Braşov şi Primăriile Apaţa, Augustin, Bod, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer, Racoş, Sânpetru Instituţie publică Administraţie publică 4. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Covasna, Instituţie publică Control mediu, arii naturale protejate Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov 5. Inspectoratul de jandarmi judeţean Covasna/Braşov Instituţie publică Ordine publică 6. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru - Birou Regional Covasna ONG Dezvoltare regională, protecţia mediului 7. Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Covasna, Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov Instituţie publică Agricultură 8. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna/Braşov Societate comercială Vânătoare/Pescuit 9. Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov Regie autonomă- Instituţie publică Administrare fond forestier, vânătoare 10. Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală Olt Regie autonomă Reglementare, control gospodărire ape 11. Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna , Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov Instituţie publică Agricultură, păduri, dezvoltare rurală, 12. Reprezentanţi ai proprietarilor/administratorilor/ gestionarilor de terenuri din zonă Peroane juridice, persoane fizice Proprietari/administratori/gestionari de terenuri 13. Asociaţia Ecologică Mileniul III - Braşov Organizaţie Non Guvernamentală Educaţie, cercetare, dezvoltare 14. Organizaţia GeoEcologica Organizaţie Non Educaţie, cercetare, dezvoltare Accent Guvernamentală 15. Asociaţia Milvus Organizaţie Non Guvernamentală Conservarea biodiversităţii 16. Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură Braşov Instituţie ştiinţifică Cercetare, management forestier 17. Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna Organizaţie Non Guvernamentală Turism 2.4.1.2 Utilizarea terenurilor Harta utilizării terenurilor se regăseşte în Anexa nr. 24 la Planul de management Tabelul nr. 6 49 Identificarea formelor de folosinţă a terenului la nivelul unităţilor administrativ teritoriale care se suprapun ROSCI0329 Oltul Superior Judeţ Unităţi administrativ teritoriale Suprafaţa Unităţi administrativ teritoriale ha Arabil ha Păşuni şi fâneţe ha Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră ha Livezi, vii şi pepiniere pomicole ha Suprafeţe acoperite de ape, bălţi ha Terenuri degradate şi neproductive ha Braşov Apaţa 5429 1065 1325 2592 1 95 35 Braşov Augustin 1217 65 421 305 Lipsă date 28 52 Braşov Codlea 12600 2925 2296 5521 Lipsă date 113 350 Braşov Dumbrăviţa 10276 1565 3538 3979 Lipsă date 342 41 Braşov Feldioara 7600 3229 1613 1459 Lipsă date 346 8 Braşov Hălchiu 5443 3667 1029 246 Lipsă date 52 20 Braşov Hărman 5279 3105 1400 284 101 35 17 Braşov Măieruş 6507 1548 1293 3343 42 110 20 Braşov Ormeniş 3514 805 575 1864 1 48 195 Braşov Prejmer 6826 3468 1433 251 Lipsă date 71 Lipsă date Braşov Racoş 7778 897 3046 3270 13 132 165 Covasna Aita Mare 6552 1412 1012 1954 22 83 8 Covasna Arcuş 3600 843 682 1438 2 12 126 Covasna Baraolt 13400 3737 2418 4467 51 158 253 Covasna Băţani 22232 2718 5947 9487 11 139 41 Covasna Belin 7071 1669 1151 3294 16 93 44 Covasna Bixad 6213 647 763 3449 8 22 4 Covasna Bodoc 7762 1796 1251 3265 70 80 14 Covasna Chichiş 2142 1376 475 4 62 Lipsă date Covasna Ghidfalău 6847 3351 673 2133 61 35 8 Covasna Hăghig 4564 1707 965 1343 7 139 11 Covasna Malnaş 3930 435 914 1846 1 22 88 Covasna Micfalău 3722 598 1093 1104 26 14 Lipsă date Covasna Sfântu Gheorghe 7292 2265 1233 2046 52 60 3 Covasna Vâlcele 5832 1553 1253 2406 5 83 4 Covasna Ilieni 5438 2780 1027 810 31 70 8 Total 179066 49226 38826 62156 525 2444 1515 50 Tabelul nr. 7 Identificarea formelor de folosinţă a terenului din sit, conform claselor Corine Land Cover Tip utilizare Clase Corine Land Cover Suprafaţa din sit % din sit Arabil 211-213 109 7.24 Cale ferată 122 1 0.09 Construit/rezidenţial 111 1.8 0.12 Zone industriale 121 0.2 0.02 Drumuri 122 2 0.15 Lacuri 512 181 12.00 Terenuri neproductive 211 56 3.74 Păşuni 231 607 40.26 Păduri în tranziţie 324 10 0.64 Păduri mixte 311 14 0.91 Râuri 511 506 33.53 Situri de extracţie 131 1 0.04 Zone umede 411,412 19 1.26 Total general 1508 100 2.4.1.3 Situaţia juridică a terenurilor Harta tipurilor de proprietate se regăseşte în Anexa nr.25 la Planul de management Tabelul nr. 8 Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor Tip de proprietate Suprafaţă - ha % din sit Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 43.89 2.91 Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale; 180.09 11.94 Domeniul public al statului 507.35 33.63 Proprietatea privată a persoanelor fizice 735.11 48.74 Proprietatea privată a persoanelor juridice 41.76 2.79 Total general 1508.23 100 2.4.1.4 Administratori şi gestionari Identificarea regimului de administrare Tabelul nr. 9 Administratori Tip de administrator Suprafaţa - ha % din sit Apele Romane Public 505.88 33.54 Consilii locale Public 43.89 3.14 S.C DORIPESCO S.A Privat 176.11 11.67 Stat Public 3.97 0.09 Ocol Silvic Hatod Privat 13.76 0.91 Persoane fizice Privat 762.73 50.51 Alte persoane juridice Privat 0.37 0.02 Total general 1508.23 100 Tabelul nr. 10 53 Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea în ROSCI0329 Oltul Superior Denumirea Gestionarului Fondul De Vânătoare Suprafaţa - ha Nr. contractului Încheiat la data Valabilitate Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna Baraolt 10,02 15/4412 5/31/2011 5/30/2021 Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna Belin 10,05 16/4413 5/31/2011 5/30/2021 Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna Aita 11,68 17/4414 5/31/2011 5/30/2021 Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna Vâlcele 7,01 4005/34 5/23/2013 5/22/2023 Aosciaţia Vânătorilor Pro Silva Bixad 9,87 1825/12 3/9/2011 3/9/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Comuna Bodoc Bodoc 7,66 1824/10 3/9/2011 3/8/2021 Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna Coşeni 7,37 20/4409 5/31/2011 5/30/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Cătruşa Doboli 10,63 1616/4 3/2/2011 3/1/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Rupea Racoş 7,30 15/4392 5/30/2011 5/29/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Popilnica Dumbrăviţa Vlădeni 7,77 2/1820 3/9/2011 3/8/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Doripesco Crizbav 7,31 1674/11 3/4/2011 3/3/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi BRAŞOV Rotbav 7,01 23/4394 5/30/2011 5/29/2021 Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Măgura Codlea Codlea 7,46 31/4989 20.06.2011 19.06.2021 Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Braşov Prejmer- Cernatu 9,27 26/4397 5/30/2011 5/29/2021 54 2.4.1.5 Infrastructură şi construcţii Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii se regăseşte în Anexa nr.26 la Planul de management. Tabelul nr. 11 Infrastructura rutieră aflată în ROSCI0329 Oltul Superior sau în vecinătatea acestuia Tip drum Indicativ naţional Indicativ european European Drum Naţional 11 Drum European 574 Drum Naţional Drum Naţional 12 Drum European 578 European Drum Naţional 13 Drum European 60 Drum Naţional Drum Naţional 13E Drum Judeţean Drum Judeţean 112 Drum Judeţean Drum Judeţean 112A Drum Judeţean Drum Judeţean 121A Drum Judeţean Drum Judeţean 122 Drum Judeţean Drum Judeţean 122B Drum Judeţean Drum Judeţean 103E Drum Judeţean Drum Judeţean 103G Drum Judeţean Drum Judeţean 131 Drum Judeţean Drum Judeţean 131B Drum Judeţean Drum Judeţean 131C Drum Comunal Drum Comunal 29 Drum Comunal Drum Comunal 44 Drum Comunal Drum Comunal 44A 2.4.1.6 Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural este unul semnificativ, rezultat din într-o evoluţie istorică complexă, marcată de împletirea a trei forţe culturale majore - românii, maghiarii şi germanii, de o poziţie geografică strategică şi de o bogăţie de resurse naturale remarcabilă. Pe teritoriul judeţului Braşov multe dintre obiective sunt legate de cultura germană, remarcându-se bisericile evanghelice fortificate din centrul localităţilor, în timp ce în judeţul Covasna, pe lângă bisericile reformate, romano-catolice, unitariene, sunt extrem de interesante conacele şi casele de patrimoniu. Harta obiectivelor turistice se regăseşte în Anexa nr.27 la Planul de management. Tabelul nr. 12 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Braşov pe al căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior Unităţi admnistrativ teritoriale Situri incluse în patrimoniul naţional Apaţa - comună, Braşov Ansamblul rural "Str. Mare" Ansamblul bisericii evanghelice Turn de cetate Codlea - municipiu, Braşov Situl arheologic de la Codlea Ansamblul urban "Centrul istoric" Casa Iacob Moise Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala germană Casina Română Dumbrăviţa - comună, Braşov Cruce de piatră Moara veche Feldioara - comună, Braşov Situl arheologic de la Feldioara, punct Cetăşeaua Situl arheologic de la Rotbav Ansamblul bisericii evanghelice din Feldioara Cetatea Feldioarei Hălchiu - comună, Braşov Ansamblul bisericii evanghelice din Satu Nou Situl arheologic de la Crizbav Ruinele cetăţii Heldenburg Casa Michael Roth Primăria din Hălchiu Casa Victor Colţea Hărman - comună, Braşov Situl arheologic de la Hărman Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Hărman Măieruş - comună, Braşov Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Biserica "Adormirea Maicii Domnului Ormeniş - comună, Braşov Situl arheologic de la Ormeniş Prejmer - comună, Braşov Situl rural Prejmer Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala confesională evanghelică Racoş - comună, Braşov Situl arheologic de la Racoş Ansamblul bisericii reformate Ansamblul castelului Sukosd-Bethlen Tabelul nr. 13 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Covasna pe al căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior Unităţi admnistrativ teritoriale Situri incluse în patrimoniul naţional Baraolt - oraş, Covasna Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică" Ansamblul bisericii romano-catolice Sf. Adalbert" Situl arheologic de la Baraolt, punct "Nagyerdoalja" Ansamblul bisericii reformate din Căpeni Monumentul "1848" din Căpeni Castelul Kalnoky din Micloşoara Situl arheologic de la Biborţeni, punct "Cetatea "Cetatea Tiborc" Cetatea Rika de la Racoşul de Sus Ansamblul bisericii unitariene din Racoşul de Sus Aita Mare - comună, Covasna Biserica "Sf. Gheorghe Ansamblul conacului D6nath Ansamblul bisericii unitariene Băţani - comună, Covasna Biserica reformată din Aita Seacă Biserica catolică Conacul Mari - Casa scriitorului Benedek Elek Furnalul Bodvaj Ansamblul bisericii reformate din Herculian Hăghig - comună, Covasna Biserica reformată Casa Bucşa Castelul Nemes Ilieni - comună, Covasna Aşezarea Latene de la Ilieni Conac în Dobolii de Jos Conacul Reznek în Dobolii de Jos Conacul Hollaky în Dobolii de Jos Conacul Sera din Ilieni Conacul Bornemissza din Ilieni Ansamblul bisericii reformate din Ilieni Sf.Gheorghe - municipiu, Covasna Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct "Cetatea Cocostârcului" Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct Avasalja Ansamblul urban "Zona Centrală" Centrul istoric al municipiului Sfântu Gheoghe Ansamblul urban "Cartierul Simeria Veche" Cetatea Sfântu Gheorghe Conacul Seresej Fostul Sediu al Scaunelor Conacul Nagy-Bogat Ansamblul Muzeului Naţional Secuiesc Ansamblul "Fabrica de Tutun" Palatul Beor Chichiş - comună, Covasna Ansamblu rural "Case de lemn" din Chichiş Casa Serester J6zsef Biserica reformată Ansamblul bisericii unitariene Biserica de lemn "Sf. Petru şi Pavel 2.4.1.7 Peisajul Teritoriul foarte mare ocupat de această arie protejată a permis identificarea unui număr însemnat de categorii de peisaje, aflate în diferite stadii de conservare. Existenţa unui număr mare de centre urbane şi rurale în proximitatea acestui sit determină dominanţa peisajelor antropice şi antropizate în iteriorul său, în timp ce peisajele naturale determinate de particularităţile fizico- geografice sunt prezente în special în arealele din proximitate Astfel, în cadrul sitului ROSCI0329 Oltul Superior au fost identificate următoarele categorii majore de peisaje: peisaje naturale, determinate de factorii fizico- geografici, peisaje antropizate şi peisaje antropice, în care influenţa factorului antropic a fost foarte mare. Peisajele naturale induse de relieful structural şi petrografic, în care intervenţia antropică este absentă sau nesemnificativă, se regăsesc în zonele limitrofe sitului. Astfel au fost delimitate următoarele subcategorii: - peisajul culmilor montane, individualizat pe culmile montane din cadrul munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc. Munţii sunt alcătuiţi în general din roci sedimentare - cretacice, metamorfice şi vulcanice cum ar fi bazaltele de la Racoş. - peisajul Defileului de la Racoş, individualizat în cadrul munţilor Perşani, în care valea se adânceşte cu până la 200 metri. Este caracterizat prin prezenţa strâmtorilor şi a micilor depresiuni, induse de un mozaic litologic - gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior, argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare. - peisajul determinat de zonele depresionare, caracterizează o mare parte din teritoriul analizat, deoarece sitului ROSCI0329 Oltul Superior este localizat în cea mai mare parte în cadrul depresiunii Sfântu Gheorghe şi Depresiunii Bârsei din cadrul Depresiunii Braşov, Depresiunea Baraolt. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono- erozivă, în care factorul tectonic a avut o influenţă majoră în cadul conturării acestei depresiuni. Acest peisaj depresionar se caracterizează prin câmpuri întinse, fragmentate uneori de movile naturale - martori de eroziune. - peisaj de luncă, în lungul râului Olt, precum şi în lungul râului Ciucaş - afluent pe partea stângă. Influenţa antropică în cadrul luncilor este ridicată şi îşi pune amprenta asupra caracteristicilor actuale. Lunca Oltului induce un peisaj dominat de forme ale reliefului fluviatil create în urma acţiunilor de eroziune, transport şi acumulare. În albia minoră a râului Olt s-a dezvoltat un sistem de meandre largi, cu pantă redusă ce imprimă peisajului aspecte caracteristice. - la contactul unităţilor montane cu zona depresionară se individualizează o nouă categorie de peisaj, respectiv peisajul glacisurilor şi piemonturilor. - un alt tip de peisaj delimitat în proximitatea sitului analizat este peisajul teraselor, create de rîul Olt de-a lungul timpului. În ceea ce priveşte distribuţia şi fizionomia principalelor formaţii vegetale, au fost identificate o serie de peisaje situate în proximitatea sitului. Peisajele forestiere sunt delimitate în cadrul unităţilor montane limitrofe ariei protejate. Suprafeţele forestiere sunt reprezentate de păduri de foiase, conifere şi de amestec. Acestea sunt încadrate la peisaje naturale deoarece reprezintă un indicator important în ceea ce priveşte evaluarea gradului de naturalitate dintr-un teritoriu, deşi numeroase suprafeţe sunt plantate de către om. Aceste peisaje sunt completate de peisajul zăvoaielor de luncă, reprezentate de specii higrofile, adaptate la substrat. În ceea ce priveşte peisajele antropice şi antropizate, în delimitarea acestora s-au utilizat două criterii: criteriul economic şi criteriul socio- demografic. Peisajele agricole induse de modul de utilizare a terenurilor sunt cele mai numeroase în cadrul sitului analizat. Caracteristicile reliefului, cele pedologice şi climatice, coroborate cu prezenţa localităilor au constituit factori de favorabilitate în intensificarea agriculturii. În cadrul acestei categorii sunt dominante peisajele terenurilor arabile - cultivate închise, delimitate în proximitatea sitului. Acest mod de utilizare a terenurilor reprezintă şi o presiune accentuată asupra habitatelor şi speciilor protejate în cadrul sitului. Pe lângă acestea, s-au individualizat şi peisajele agropastorale, în special în zonele rurale unde sunt dominante activităţile de creşterea animalelor. De asemenea, o notă distinctă o dau peisajul pajiştilor umede, distribuite în special în sectorul vestic din cadrul arealului, importante din punct de vedere al conservării biodiversităţii. Aceste peisaje agricole sunt completate de peisajele industriale. Prezenţa numeroaselor centre urbane - Baraolt, Sfântu Gheorghe situate în proximitatea sitului ROSCI0329 Oltul Superior a permis delimitarea acestei categorii de peisaje, cu impact major asupra conservării biodiversităţii. Aceste peisaje se remarcă prin prezenţa unui peisaj industrial rezidual, existenţa carierelor de exploatare, balastiere, indutria prelucrătoare, industria alimentară şi altele asemenea cu preponderenţă în oraşul Sfântu Gheorghe. În ceea ce priveşte criteriul socio- demografic, pe baza parametrilor reprezentaţi de mărimea demografică a aşezărilor rurale, caracteristicile morfostructurale şi funcţionale, au fost identificate şi prioritizate următoarele tipuri de peisaje: - peisajul centrelor urbane - peisajul urban, determinat de prezenţa în proximitatea sitului a oraşelor Sfântu Gheorghe şi Baraolt. - peisajul satelor mici ex: Coşeni - peisajul satelor mijlocii, populaţie între 500 şi 1000 de locuitori ex: Arini - peisajul satelor mari şi foarte mari peste 1000 locuitori; ex: Ghidfalău, Dumbrăviţa, Măieruş. 2.4.2. Managementul apelor Managementul apelor şi a lucrărilor hidrotehnice este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor din judeţele Covasna şi Braşov, cu scopul de asigura sănătatea şi siguranţa populaţiei, din considerente de interes/utilitate publică, inclusiv de ordin social sau economic, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Orice plan/proiect/activitate implementat pe teritoriul ariei naturale protejate, sau care ar putea afecta aria natural protejată, se realizează numai cu avizul administratorului ariei naturale protejate în confornmitate cu legislaţia în vigoare. Administraţia Naţională ,,Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, administrează şi întreţine următoarele lucrări şi construcţii hidrotehnice existente pe raza judeţului Braşov, care se află amplasate în zona ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior: - Digurile de pe malul stâng al Râului Olt, în lungime totală de 82,13 km, realizate în anul 1982, prin lucrarea de investiţii „Combaterea inundaţiilor pe Râul Olt şi afluenţii Sânpetru- Racoş"; - Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Vulcăniţa, în lungime totală de 13,68 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Vulcăniţa" la Hălchiu- Feldioara. - Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Hamaradea, în lungime totală de 5,64 km, realizată în anul 1973 prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Hamaradea la Dumbrăviţa". - Digurile de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Homorod-Ciucaş în lungime totală de 5,98 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Homorod- Ciucaş" la Hălchiu-Satu Nou. Pentru reducerea pagubelor materiale şi de vieţi umane în caz de inundaţii/dezastre, Administraţia Bazinală de Apă Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov intenţionează realizarea de lucrări hidrotehnice şi apărări de maluri în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, astfel: apărări de mal pe o lungime totala de 80,26 km din care 54,92 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, regularizări de albii pe o lungime de 8,95 km din care 2,50 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior şi diguri în lungime de 4,68 km din care 0,27 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior. 2.4.3. Impacturi 2.4.3.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Homorod. Numărul de localităţi cu care se învecinează ROSCI0329 este foarte ridicat şi include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Băţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna. Unităţile administrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe - Sf. Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural. În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor - cereale, cartof, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor, ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază. Deşi zona nu prezintă un risc major din partea prădătorilor - carnivore mari, numărul de câini arondaţi stânelor este în unele cazuri excesiv, determinând o presiune crescută asupra faunei sălbatice. ROSCI0329 Oltul Superior se extinde într-o măsură importantă în lungul cursului Oltului, 42% dintre habitatele prezente fiind de tipul râuri şi lacuri. Dat fiind faptul că în zonă sunt comunităţi umane de dimensiuni mari - Sfântu Gheorghe, Braşov, Codlea, Baraolt alături de numeroase altele de dimensiuni mai reduse, o ameninţare importantă este cea legată de poluare. De asemenea, lucrările hidrotehnice cum sunt îndepărtarea periodică a vegetaţiei, refacerea integrităţii şi a etanşeităţii digurilor, amplasarea de elemente de protecţie, reprofilarea digurilor, şi altele asemenea realizate în scopul protecţiei împotriva inundaţiilor sau pentru a obţine alte beneficii au un impact major asupra habitatelor. Toate acestea implică distrugerea adăposturilor de castor şi vidră. Exploatarea resurselor naturale atât în interiorul sitului cât şi în apropierea acestuia reprezintă un factor perturbator local cu impact semnificativ asupra ariei protejate în ansamblul ei. Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor, cca. 100.000 t/an. Zăcăminte de nisip şi pietriş se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc. Utilizarea terenurilor agricole pentru construcţia de parcuri fotovoltaice Micloşoara, Feldioara este o presiune relativ recentă care determină modificarea structurii de folosinţă a terenurilor, creşte suprafaţa construită. Harta impacturilor se regăseşte în Anexa nr.28 la Planul de management. 2.4.3.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile Principalele ameninţări semnalate în arealul analizat se referă la: - intervenţiile realizate pentru gospodărirea apelor, inclusiv pentru apărarea împotriva inundaţiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor, precum şi lucrările de menţinere a funcţionalităţii digurilor presupun uneori afectarea calităţii habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetaţiei pe diguri, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenţii ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate. - activităţile de creştere a animalelor, care se constituie într-o ameninţare importantă în special din cauza numărului ridicat de câini, ce pot deveni un prădător important pentru castor şi vidră, dar şi din cauza creşterii riscului de apariţie a incendiilor de vegetaţie şi de degradare a calităţii vegetaţiei prin suprapăşunat; - activităţile agricole desfăşurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o ameninţare pentru speciile protejate - incendierea miriştilor, chimizare, mecanizare, şi altele asemenea.; - depozitarea necontrolată a deşeurilor reprezintă o ameninţare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori judeţene, mai ales în proximitatea intravilanului localităţilor. - existenţa Uzinei de Prelucrare Minereuri Uranifere la Feldioara prezintă un risc datorită posibilităţii producerii unor scurgeri - evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condiţiile în care majoritatea localităţilor rurale nu sunt racordate decât parţial la sisteme de canalizare ori la staţii de epurare. - accidente la staţiile de epurare ale oraşelor, comunelor - Braşov, Sf. Gheorghe, Feldioara - speciile invazive şi bolile, reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condiţiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora. - activităţile de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deşeurilor şi deranjarea liniştii habitatelor. - traficul rutier, are influenţă asupra arealului, prin poluarea aerului şi creşterea riscului de accidente. - braconajul, inclusiv la speciile de interes conservativ. - lucrările hidrotehnice din cadrul albiilor: regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere. - sărăturarea solurilor din luncile râului şi a afluenţilor mari, unde apele subterane sunt la 3-5 m adâncime, iar solurile au textura medie. Pentru nevertebratele conservate in acest areal, o ameninţare importantă este legată de abandonarea unor păşuni şi fâneţe prin neefectuarea de lucrări de cosire şi îndepărtare a vegetaţiei forestiere. Harta ameninţărilor potenţiale se regăseşte în Anexa nr.29 la Planul de management. Presiuni actuale şi ameninţări potenţiale caracteristice speciilor evaluate Nevertebrate 67 Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Euphydryas aurinia Tabelul nr. 14 Nr. crt. Cod presiune/ Nume Descriere Intensitate Localizare Măsura de management 1. A04.03 S-au observat în aria Mare N:46.07746 Promovarea în comunităţile locale a activităţilor Abandonarea protejată zone unde nu se E:25.83754 tradiţionale de păşunat şi reducerea suprafeţelor de sistemelor păşunează şi nu se coseşte. Alt.: 575m păşuni abandonate. pastorale, Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu informarea lipsa N:46.04695 proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate păşunatului E:25.53486 în vederea aducerii speciei la o stare de conservare Alt.: 466m favorabilă. Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat N:45.91037 reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă E:25.55348 cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea Alt.: 478 m structurii şi compoziţiei naturale a poienilor şi luminişurilor; N:46.00591 Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat E:25.56965 extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de Nr. crt. Cod presiune/ Nume Descriere Intensitate Localizare Măsura de management Alt.: 472 m fluturi cu ierburi înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor. Cositul să se facă prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil. 2. A02.03 Renunţarea la păşunat şi Medie N:46.04695 Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a pajiştilor Înlocuirea transformarea în teren arabil E:25.53486 favorabile dezvoltării speciei. păşunii cu Alt.: 466m Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală. terenuri arabile 3. A 04.01 Impactul turmelor prin Mare N:46.07746 Promovarea păşunatului extensiv tradiţional. Păşunatul suprapăşunat, în special al E:25.83754 Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe intensiv celor de oi Alt.: 575m baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea de suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării N:46.04695 specie. E:25.53486 Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de Alt.: 466m păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin păşuni şi animale în aria protejată. N:45.91037 Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale E:25.55348 domestice care păşunează în sit. 68 Nr. crt. Cod presiune/ Nume Descriere Intensitate Localizare Măsura de management Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă; Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă. 4. Pe terenurile agricole Mare N:46.04695 Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi adiacente habitatului s-au E:25.53486 selectivitate specifică mare şi promovarea înregistrării A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice observat activităţi mecanizate de aplicare a tratamentelor fitosanitare, în special culturilor de cartofi - dominante în zonă. Alt.: 466m N:45.91037 E:25.55348 Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 în sistemul de agricultură ecologică a operatorilor. Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de 50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei. Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice. Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor vegetale. Alt.: 472 m 5. J02.03 Lucrări de desecare /drenare Medie N:46.04695 Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot Canalizare şi în special pentru agricultură E:25.53486 conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru 69 Nr. crt. Cod presiune/ Nume Descriere Intensitate Localizare Măsura de management deviere de apă Alt.: 466m menţinerea habitatului speciei. Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. 70 Tabelul nr. 15 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Euphydryas aurinia Nr. crt. Cod ameninţare/ Nume Localizare Intensitate Măsura de management 1. A 04.01 Intensificarea N:46.07746 Mare Promovarea păşunatului extensiv tradiţional. Păşunatul impactului turmelor E:25.83754 Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe intensiv prin suprapăşunat, în Alt.: 575m baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea de special al celor de oi suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării speciei N:46.04695 Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de E:25.53486 păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin Alt.: 466m păşuni şi animale în aria protejată. Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale N:45.91037 domestice care păşunează în sit. E:25.55348 Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat Nr. crt. Cod ameninţare/ Nume Localizare Intensitate Măsura de management Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă; Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă prin reglementarea păşunatului în aceste zone. Cositul să se realizeze prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil. 2. A04.03 Se observă o tendinţă N:46.07746 Mare Promovarea în comunităţile locale a activităţilor agricole Abandonarea accentuate de creştere E:25.83754 tradiţionale de păşunat /cosit şi reducerea suprafeţelor de sistemelor a suprafeţelor de Alt.: 575m păşuni abandonate. pastorale, lipsa păşune/fâneţe Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu acceptul păşunatului abandonate N:46.04695 proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate în E:25.53486 vederea aducerii speciei la o stare de conservare favorabilă. Alt.: 466m Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone N:45.91037 acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea structurii şi E:25.55348 compoziţiei naturale a poienilor şi luminişurilor. Alt.: 478 m Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi cu ierburi 71 Nr. crt. Cod ameninţare/ Nume Localizare Intensitate Măsura de management N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor. 3. D01 Proiectarea de noi N:46.07746 Mare Limitarea construirii de noi drumuri de acces pentru a evita Drumuri, drumuri în sit, în E:25.83754 fragmentarea habitatului şi impactul negativ asupra speciei poteci special pentru acces Alt.: 575m datorat fazelor de construcţie şi utilizare ulterioară. la terenurile agricole Reglementarea accesului pe drumurile şi potecile existente şi lucrările N:46.04695 sau nou construite în vederea interzicerii colectării speciei hidrotehnice E:25.53486 de către colecţionarii amatori. Alt.: 466m Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. N:45.91037 E:25.55348 Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m 4. A07 Intensificarea pe N:46.04695 Mare Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi 72 Nr. crt. Cod ameninţare/ Nume Localizare Intensitate Măsura de management Utilizarea terenurile agricole E:25.53486 selectivitate specifică mare şi promovarea utilizării produselor adiacente habitatului Alt.: 466m produselor certificate eco. biocide, specie a utilizării Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de hormoni şi produselor N:45.91037 50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei. substanţe fitosanitare E:25.55348 Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice chimice Alt.: 478 m şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice. Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor vegetale N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m 5. A02.03 Înlocuirea păşunii cu terenuri arabile Intensificarea transformării păşunilor în terenuri arabile Medie N:46.04695 E:25.53486 Alt.: 466m Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a păşunilor favorabile dezvoltării speciei. Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală. 73 74 Mamifere Tabelul nr. 16 Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management 25.838452 Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri, a expansiunii infrastructurii şi dezvoltarii activitaţilor umane pentru evitarea fragmentării habitatelor Interzicerea evacuăriilor punctiforme şi/sau difuze de substanţe şi/sau material poluante în cursurile de apă Reconstrucţia ecologică pentru habitatele deteriorate în urma activitaţilor umane. Gestionarea adecvată a deşeurilor conform Strategiei naţionale de management a deşeurilor, aprobată prin Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020. Limitarea exploatării de nisip şi pietriş, în 46.080258 Degradarea, C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş fragmentarea şi distrugerea habitatelor favorabile speciilor de interes, 25.826248 46.0506 Medie poluarea apelor de 25.85811 suprafaţă 45.96585 25.851080 45.937034 25.839465 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management 45.90475 special în zonele favorabile dezvoltării speciilor de mamifere de interes dar şi în zonele identificate ca importante pentru dezvoltarea speciilor de peşti, surse de 25.797199 45.826578 25.805065 hrană pentru vidra. 45.848272 25.550553 46.054534 Reglementarea activităţilor de igienizare periodică a malurilor Degradarea râurilor/lacurilor/zonelor umede, activităţi J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat habitatului prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a 25.77975 45.80979 Mare ce se realizează în prezent prin arderea vegetaţiei şi/sau defrişarea acesteia şi distrugerea vizuinilor de castor şi vidră, aceste zone reprezentând habitate favorabile dezvoltării speciilor de interes zonelor de hrănire comunitar Reglementarea defrişării/incendierii vegetaţiei, 75 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management arbuştilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile castorului; Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activitaţilor umane. Păstrarea unor zone favorabile dezvoltării speciilor de interes şi reglementarea/limitarea activitatilor antropice in zonele de habitat ale speciei - identificate în Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra. Implementarea unui sistem de management adecvat al deşeurilor adunate în locurile de habitare ale castorului şi vidrei. K03.06 Antagonism cu animale Câini hoinari din localitătile 25.564173 46.038487 Mare Capturarea şi gestionarea câinilor fără stăpân din vecinătatea sit-ului - câini 76 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management domestice invecinate sit-ului neidentificaţi şi înregistrarea lor. Conştientizarea locuitorilor privind impactul câinilor lăsaţi liberi asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării speciei A02.01 Agricultura intensive Perturbări fonice, poluări difuze 25.5728 46.03299 25.584017 46.019153 25.547138 45.991516 25.545347 45.960871 Medie Reglementarea defrişării pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate; Interzicerea arderii miriştilor/deşeurilor vegetale agricole din vecinătatea sitului; Restricţionarea utilizării drumurilor de exploatare aflate în apropierea cursului de apă şi a zonelor favorabile dezvoltării castorului şi vidrei A04.01 Suprapăşunat Impactul turmelor şi al câinilor însoţitori; agresiuni din 25.56589 46.001589 Mare Restricţionarea păşunatului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei - Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi - Harta 77 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management partea ciobanilor arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra . Conştientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoţitori asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării şi protejării speciei Castor fiber şi Lutra lutra . 78 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management E01 Zone urbanizate, habitare umana - locuinţe umane Deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit, depozitare de deşeuri realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului 25.744607 45.753033 25.831486 46.047217 Mare Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes; Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei - Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra. Monitorizarea habitatelor în vederea reducerii braconajului, vandalismului, otrăvirii şi capcanelor Managementul adecvat al deşeurilor; Evacuarea apelor uzate menajere cu respectarea standardelor în vigoare Realizarea de locuri de campare înafara zonelor de interes pentru speciile protejate Evitarea desfăşurării unor activităţi sportive şi recreative în apropierea cursurilor de apă, zone favorabile dezvoltării castorului şi vidrei; 79 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management D01.05 Poduri, viaducte Perturbări fonice, poluări difuze, acces facil la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit 25.849723 45.951449 Medie Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes; Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului - Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra 80 Tabelul nr. 17 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior Cod ameninţare/ Nume Descriere Localizare Intensitatea C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş Intensificarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş şi degradarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor 25.838452 46.080258 Medie 25.826248 46.0506 Medie Cod ameninţare/ Nume Descriere Localizare Intensitatea 25.85811 45.96585 Medie 25.851080 45.937034 Medie 25.839465 45.90475 Medie 25.797199 45.826578 Medie 25.805065 45.848272 Medie 25.550553 46.054534 Medie J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat Intensificarea degradării habitatului speciilor de interes prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire 25.77975 45.80979 Mare K03.06 Antagonism cu animale domestice Creşterea numărului de câini hoinari din localitătile învecinate sit-ului În zonele din sit învecinate cu localităţi Mare 81 Cod ameninţare/ Nume Descriere Localizare Intensitatea A02.01 Agricultura intensivă Intensificarea activităţilor agricole în sit ce duc la perturbări fonice, poluări difuze În zonele din sit învecinate cu terenuri agricole Medie E01 Zone urbanizate, habitare umana - locuinţe umane Intensificarea impactului cauzat de deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului În zonele din sit învecinate cu localităţi Mare D01.05 Poduri, viaducte Creşterea impactului prin perturbări fonice, poluări difuze, şi intensificarea accesului la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit susţinut de realizarea unor noi poduri/podeţe. 25.849723 45.951449 25.55603 46.049072 Medie A04.01 Suprapăşunat Intensificarea impactului turmelor şi al câinilor însoţitori; agresiuni din partea ciobanilor 25.56589 46.001589 Mare 25.544832 45.974418 Mare 25.544625 45.979449 Mare 82 Ihtiofaună 83 Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de ihtiofaună din ROSCI0329 Oltul Superior Tabel 18 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management Activitatea balastierelor/carierelor de nisip şi pietriş, atât în aval cât şi în amonte 25.838452 46.080258 Reglementarea şi controlul exploatării de nisip şi pietriş din albia majoră a râurilor, în special în zonele favorabile identificate pentru dezvoltarea speciilor de peşti, luând în considerare obiectivele de conservare. Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor este strict interzisă. 25.826248 46.0506 produc modificări hidromorfologice ce duc 25.85811 45.96585 C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş la schimbări în albia râurilor cu efect asupra eroziunii şi depunerilor de aluviuni, afectând 25.851080 45.937034 Mare 25.839465 45.90475 semnificativ biologia 25.797199 speciilor de peşti şi 45.826578 implicit supravieţuirea şi 25.805065 starea de conservare. 45.848272 25.550553 46.054534 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management Interzicerea defrişării/incendierii vegetaţiei - pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor, zona dig-mal din A02.01 Agricultura intensivă Poluări difuze/punctiforme Toate terenurile agricole riverane râului Oltul Superior Medie interiorul ariei naturale protejate; Incurajarea utilizarii de produse certificate ecologic Promovarea pe terenurile agricole din vecinătatea sitului a înlocuirii produselor fitosanitare cu toxicitate şi remanenţă mare cu produse certificate ecologic. 84 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management Verificarea evacuărilor punctiforme din aria naturală protejată, conform normativelor privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate E01 Zone urbanizate, habitare umană - locuinţe umane Poluarea emisarului prin evacuări de ape uzate neconforme, depozitări necontrolate de deşeuri Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior Mare industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali. Implementarea unui management adecvat al deşeurilor municipale. Controlul respectării standardelor legale pentru apele epurate deversate în râurile din interiorul ariei naturale protejate Interzicerea poluării râurilor prin evacuări difuze. Delimitarea zonelor pentru pescuit şi D01.05 Poduri, viaducte Poluări difuze, acces facil la zone de pescuit Toate drumurile aflate în vecinătatea sit-ului Oltul Superior Medie reglementarea atât a accesului/utilizării podurilor/podeţelor existente cât şi reglementarea realizării unor noi poduri/podeţe luând în considerare obiectivele de conservare. 85 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management F02 Pescuit şi recoltarea resurselor acvatice Impact asupra populaţiilor de ihtiofaună Toate zonele din sit aflate în vecinătatea aşezărilor umane Mică Delimitarea zonelor pentru pescuit şi reglementarea accesului în aceste zone. Conştientizarea localnicilor privind necesitatea speciilor protejate de ihtiofaună; Impunerea şi respectarea perioadelor de prohibiţie pentru ihtiofauna de interes conservativ, inclusiv a dimnsiunilor minime de reţinere a speciilor de peşti. J02.06.06 Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale Existenţa hidrocentralei şi a pragului de pe râul Olt, din localitatea Podu Oltului. Deşi această lucrare hidrotehnică se află în afara limitelor ariei naturale protejate, are impact negativ asupra 25.680183 45.748107 Mare Reconstrucţia ecologică a cursului râului Olt în special în zona hidrocentralei identificate în sit, prin asigurarea conectivitătii habitatelor favorabile dezvoltării speciilor de ihtiofaună de interes conservativ. 86 Cod presiune/ Nume Descriere Localizare Intensitatea Măsura de management distribuţiei ihtiofaunei pe întreg râul, prin fragmentarea habitatului 87 Tabelul nr. 19 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor de ihtiofaună în ROSCI0329 Oltul Superior Cod ameninţare/ Nume Descriere Localizare Intensitatea 25.838452 46.080258 C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş Intensificarea activităţii carierelor de nisip/balastierelor va determina schimbarea şi alterarea habitatelor specifice dezvoltării speciilor de ihtiofauna de interes conservativ. Intensificarea schimbărilor în albia râurilor ca urmare a 25.826248 46.0506 Mare 25.85811 45.96585 exploatării resurselor minerale. 25.851080 45.937034 25.839465 45.90475 Mare Cod ameninţare/ Nume Descriere Localizare Intensitatea 25.797199 45.826578 25.805065 45.848272 25.550553 46.054534 A02.01 Agricultura intensivă Intensificarea practicilor agricole şi determinarea unui impactul antropic semnificativ asupra sistemelor acvatice Toate terenurile agricole riverane râului Oltul Superior Medie E01 Zone urbanizate, habitare umană - locuinţe umane Intensificarea presiunii datorate creşterii cantitătilor de ape uzate menajere evacuate în râul Olt Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior Medie D01.05 Infrastuctură,poduri Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement Toate drumurile aflate în vecinătatea sit-ului Oltul Superior Mica F02.03 Pescuit de agrement Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement Toate zonele din sit aflate în vecinătatea aşezărilor umane Mică 88 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.1.1 Evaluarea la nivel naţional Mamifere Lutra lutra În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în peşte dar abundenţa ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare, considerându-se că acesta prezintă o tendinţă de declin, deşi în anumite regiuni de exp. bazinul Tisei s-a înregistrat o uşoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană şi a încetării utilizării unora dintre poluanţii folosiţi în trecut de exp. DDT. Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situaţia la nivel naţional a populaţiilor speciei Lutra lutra. Starea de conservare la nivel naţional a speciei Lutra lutra este favorabilă. Castor fiber În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiţie spaţială. Nevertebrate Euphydryas aurinia Euphydryas aurinia are o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Ihtiofaună Pelecus cultratus Specia Pelecus cultratus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Rhodeus sericeus amarus Specia Rhodeus sericeus amarus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Barbus meridionalis Specia Barbus meridionalis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Gobio uranoscopus Specia Gobio uranoscopus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională Gobio kessleri Specia Gobio kessleri prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Misgurnus fossilis Specia Misgurnus fossilis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Cobitis taenia Specia Cobitis taenia prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Sabanejewia aurata Specia Sabanejewia aurata prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Cottus gobio Specia Cottus gobio prezintă o stare de conservare favorabilă la nivelul ariei sale de răspândire naţională. Aspius aspius Specia Aspius aspius prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională. 3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior Mamifere Castor fiber Harta distribuţiei speciei Castor fiber se regăseşte în Anexa nr.21 la Planul de management. Tabelul nr. 20 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei naturală protejată speciei în aria Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Estimare preliminară: :: 250 indivizi Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători directe; şi/sau Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale <2% Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management Nu este cazul anterior Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată ::250 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii, abundenţa estimată. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale >1 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscută Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscută Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Structura populaţiei speciei structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu au putut fi evaluate; Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei FV-Favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 21 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată 46.6 ha - include habitatul specific al speciei Castor fiber de zonă umedă Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 80 ha Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei >1 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "+" creştere Calitatea datelor privind tendinţa medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau actuală a suprafeţei habitatului speciei modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată FV-Favorabilă Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Favorabilă Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" creştere Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei FV-Favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ,,+,, se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr.22 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametru Descriere Specia Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "x" - necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei >1 Mărimea populaţiei viitoare a speciei poate fi mai mare doar datorită implementării măsurilor de management Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei "x" - necunoscută Se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "+" creştere Suprafaţa habitatului favorabil specie poate creşte doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate presiunile, prevenite ameninţările Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor >1 Suprafaţa habitatului favorabil în viitor va fi mai mare doar în urma implementării măsurilor de management Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei x" - necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 an Perspectivele speciei în viitor "x" - necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mare - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mare Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mare Viabilitatea pe termen lung a speciei Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscută FV-Favorabilă doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscută Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei C astor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 23 Evaluarea globală a speciei Parametru Descriere Specia Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei FV-favorabilă Tendinţa stării globale de conservare a speciei "x" - necunoscută Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă. Lutra lutra Harta distribuţiei speciei Lutra lutra se regăseşte în Anexa nr.22 la Planul de management. Tabelul nr. 24 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei Parametru Descriere Specia Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Estimare preliminară: ::11 indivizi Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale <2% Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu este cazul Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu există date din trecut cu privire la mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă speciei Lutra lutra în interiorul sitului Natura 2000 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării specie, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii, abundenţa estimată. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale "x" - necunoscut Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscută Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative "x" - necunoscut nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei specie Structura populaţiei speciei "x" - necunoscut structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu s-a putut evalua; Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - necunoscută Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei "X" - nu există date suficiente pentru a putea stabili starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei. Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanent Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată 43.6 ha - include habitatul specific al Lutra lutra de zonă umedă Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe; Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 80 ha Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Observaţii asupra prezenţei speciei - urme şi utilizarea camerelor; utilizarea instrumentelor GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei şi modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei >1 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "-" descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea camerelor Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Nefavorabil-neadecvat Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "-"în scădere Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea camerelor Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "-"-în scădere Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei U1 - Nefavorabilă - neadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "-"în scădere Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametru Descriere Specia Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală Populaţie permanentă protejată Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "x" - necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei x" - necunoscută; Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare datorită măsurilor de management Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei "x" - este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei Suprafaţa habitatului poate creşte dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor >1 Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscute FV - Favorabile, doar în condiţiile aplicării măsurilor de conservare specific Perspectivele speciei în viitor X - necunoscute. Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mare - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mare Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mare Viabilitatea pe termen lung a speciei Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată dacă sunt aplicate măsurile de conservare Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscută FV-Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscută Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s- ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 27 Evaluarea globală a speciei Parametru Descriere Specia Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanent Starea globală de conservare a speciei U1 - Nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării globale de conservare a speciei "x" - necunoscută Favorabilă, prin aplicarea activităţilor de conservare şi măsurilor de management Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s- ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă. Peşti Aspius aspius Harta distribuţiei speciei Aspius aspius se regăseşte în Anexa nr.12 la Planul de management Tabelul nr. 28 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametru Descriere Specia Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu se exclude prezenţa avatului în zona. Ramura ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristică pentru avat. Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu au fost inregistrate capturi Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, Se estimează prezenţa avatului în aria natural protejată ca umare a existenţei habitatului specific - chiar dacă specia nu a fost capturtă prin electronarcoză- Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu au fost inregistrate capturi Mărimea populaţiei de referinţă pentru Nu există date starea favorabilă în aria naturală protejată Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu au fost inregistrate capturi Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu au fost inregistrate capturi Structura populaţiei speciei Nu au fost inregistrate capturi Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Nu este cazul Tabelul nr. 29 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Aspius aspius Parametrii Descriere Specia Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval - 65 ha Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8, Ilieni în aval Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu a fost evaluată suprafaţa habitatului speciei Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată În zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru avat Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">>" - mult mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei buna Calitatea habitatului speciei în aria naturală medie protejată Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U2" - nefavorabilă - rea Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Aspius aspius Parametrii Descriere Specia Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "-" - crescătoare Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei "<" - mai mic, Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U2 - nefavorabil-rău Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U2 - nefavorabil-rău Perspectivele speciei în viitor U1" - nefavorabile - inadecvate Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Ridicat Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Ridicat Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată doar prin aplicarea măsurilor de conservare Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nu este cazul Tabelul nr. 31 Evaluarea globală a speciei Aspius aspius Parametrii Descriere Specia Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanenta, Oltul superior este zona characteristică pentru avat în zona de aval, de la statia 8 Ilieni în aval. Starea globală de conservare a speciei U2 - nefavorabil-rău Tendinţa stării globale de conservare a speciei "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de management şi conservare Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare - Barbus meridionalis Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis se regăseşte în Anexa nr.15 la Planul de management Tabelul nr. 32 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală Populaţie permanentă protejată Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 143 exemplare /100 mp Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată, Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "+" -crescătoare. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Dat fiind tendinţa de încălzire globală, trendul speciei este ascendent Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei Puiet - 66,5% Adulţi - 33,5% Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei "FV" - favorabilă Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Barbus meridionalis Parametrii Descriere Specia Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Suprafaţa habitatului speciei se suprapune cu suprafaţa acvatică - zona lotică a ariei naturale protejate - 505 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Suprafata lotică a ariei naturale protejate - 505 ha Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru mreana vânătă Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei " ::" - aproximativ egal, Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Bună Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Medie. Suprafaţa este crescătoate dar resursele de hrană se diminuează. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 34 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Barbus meridionalis Parametrii Descriere Specia Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "0" - stabilă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei "::" - aproximativ egal Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV - perspective bune Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "::" - aproximativ egal Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile, Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile, Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra Mediu speciei Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor FV - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "0" - este stabilă Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor FV - favorabilă Tabelul nr. 35 Evaluarea globală a speciei Barbus meridionalis Parametrii Descriere Specia Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării globale de conservare a speciei "0" - este stabilă Starea globală de conservare FV - favorabilă Informaţii suplimentare - Cobitis taenia Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia se regăseşte în Anexa nr.16 la Planul de management Tabelul nr. 36 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Cobitis taenia Parametrii Descriere Specia Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 26 exemeplare/100 mp Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată, Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă mărimea populaţiei actuale Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "-" - descrescătoare. Frecvenţa de apariţie şi abundenţă au fost scăzute, respectiv în ramura descendentă a fost capturată în 5 staţii din 14 iar în ramura ascendentă în 2 staţii din 6, iar nr. total de exemplare capturate a fost de 23. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 37 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Cobitis taenia Parametrii Descriere Specia Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală Populaţie permanentă protejată Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Zvârluga are habitatul caracteristic pe toată lungimea râului Bixad-Podul Olt - 196 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată toata lungimea raului Bixad-Podul Olt Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru zvârluga Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">" - mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare. Dată fiind tendinţa de încălzire globală, trendul speciei este ascendent Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei medie Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Starea de conservare din punct de vedere al FV - Favorabil habitatului speciei Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei FV - Favorabil Tabelul nr. 38 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Cobitis taenia Parametrii Descriere Specia Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "-" - descrescătoare. Se apreciază că suprafaţa se va extinde - ca urmare a încălzirii dar disponibilitatea resurselor de hrană va scădea - ca urmare a scăderii capacităţii biogene a ecosistemului care va trece printr-o fază a unei suuccesiuni ecologice Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U2 - perspective inadecvate Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a ">>" - mult mai mare habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV-favorabil Perspectivele speciei în viitor U1" - nefavorabile - inadecvate Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor U1" - nefavorabile - inadecvate Tabelul nr. 39 Evaluarea globală a speciei Cobitis taenia Parametrii Descriere Specia Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării globale de conservare a speciei "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare - Cottus gobio Tabelul nr. 40 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Cottus gobio Parametrii Descriere Specia Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale - Mărimea reevaluată a populaţiei estimate Nu au fost înregistrate capturi în planul de management anterior Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu există date Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu au fost inregistrate capturi Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu au fost înregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu au fost înregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu au fost înregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu au fost înregistrate capturi Structura populaţiei speciei Nu au fost înregistrate capturi Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Necunoscut Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - necunoscută Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei Informaţie insuficientă pentru o evaluare corectă Tabelul nr. 41 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Cottus gobio Parametrii Descriere Specia Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Nu au fost inregistrate capturi Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a "x" - necunoscut zona nu este caracteristica pentru zglavoc. habitatului speciei Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "x" - necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Bună zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată zona nu este caracteristică pentru zglavoc. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "x" - necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Bună zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "x" - necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei zona nu este caracteristica pentru zglavoc. Tabelul nr. 42 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Cottus gobio Parametrii Descriere Specia Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică protejată pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Perspectivele speciei în viitor "x" - necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Viabilitatea pe termen lung a speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor - Tabelul nr. 43 Evaluarea globală a speciei Cottus gobio Parametrii Descriere Specia Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată aria naturală protejată nu este zona caracteristica pentru zglavoc care se gaseste mult in amonte in zona pastravului, Oltul superior fiind in amonte in zona cleanului iar in aval in zona mrenei vinete Starea globală de conservare a speciei Necunoscută Tendinţa stării globale de conservare a speciei "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Starea globală de conservare necunoscută - Informaţii suplimentare - Gobio kessleri Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri se regăseşte în Anexa nr.18 la Planul de management Tabelul nr. 44 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Gobio kessleri Parametrii Descriere Specia Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 230 exemplare/100 mp Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu este cazul Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată "x" - necunoscut Nu există date Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu a fost estimata mărimea populaţiei de referinţă Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "+" - crescător Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu exista date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu exista date suficiente Structura populaţiei speciei Adulţi -28% Puiet - 82% Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei FV - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "+" - se îmbunătaţeşte Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei FV - favorabilă Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Gobio kessleri Parametrii Descriere Specia Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Oltul Superior este zona caracteristică pentru porcuşorul de nisip pe porţiunea ascendentă - între Feldioara si Racoş inclusiv pe pârâul Homorod Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu a fost evaluata suprafata habitatului specie in planul anterior Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul Homorod - 235 ha Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru porcusorul de nisip Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">>" - mult mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei buna Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U2" - nefavorabilă - rea Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei "U2" - nefavorabilă - rea Tabelul nr. 46 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Gobio kessleri Parametrii Descriere Specia Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona caracteristica pentru porcusorul de nisip pe toata lungimea lui. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "-" - în scădere Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ">" - mai mare, Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U1" - nefavorabile - inadecvate Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U1" - nefavorabile - inadecvate Perspectivele speciei în viitor U1" - nefavorabile - inadecvate Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Ridicat Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Ridicat Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 47 Evaluarea globală a speciei Gobio kessleri Parametrii Descriere Specia Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona caracteristică pentru porcusorul de nisip pe toată lungimea lui. Starea globală de conservare a speciei Nefavorabil -rău Tendinţa stării globale de conservare a speciei "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare Nefavorabil -rău Gobio uranoscopus Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus se regăseşte în Anexa nr.17 la Planul de management Tabelul nr. 48 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Gobio uranoscopus Parametrii Descriere Specia Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 23 exemplare /100 mp. Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Bună Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 %, Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată, Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată "x" - necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale "x" - necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 49 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Gobio uranoscopus Parametrii Descriere Specia Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată În partea amonte a ramurii descendente a Oltului Superior, între Bixad şi Ghidfalău - amonte de localitatea Sf. Gheorghe 105 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Între Bixad şi Ghidfalău - amonte de localitatea Sf. Gheorghe 105 ha Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru porcuşorul de vad Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">" - mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei bună Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "-" - descrescătoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 50 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Gobio uranoscopus Parametrii Descriere Specia Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "-" - descrescătoare Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U1 - perspective inadecvate Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "-" - descrescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei U1 - nefavorabile - inadecvate Perspectivele speciei în viitor U1 - nefavorabile - inadecvate Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei nu este asigurată Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 51 Evaluarea globală a speciei Gobio uranoscopus Parametrii Descriere Specia Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării globale de conservare a speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare - Misgurnus fossilis Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis se regăseşte în Anexa nr.13 la Planul de management Tabelul nr. 52 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Oltul Superior nu este zona caracteristică pentru ţipar, în care să existe substrat mălos-nisipos, râul nu are legătură cu zone mai liniştite cu meandre, braţe moarte, bălţi marginale Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 8 exemplare/100 mp Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 % Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu este cazul Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă mărimea populaţiei actuale Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei - descrescatoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "-" - se înrăutăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 53 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Oltul Superior este zona caracteristică pentru ţipar pe portiunea ascendentă - între Feldioara şi Racoş inclusiv pe pârâul Homorod deoarece râul are în albia majoră zone lentice precum meandre, braţe moarte, bălţi marginale în care să existe substraţ malos-nisipos - 240 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Toata lungimea râului Bixad-Podul Olt Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este caracteristica pentru tipar. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">" - mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescatoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei medie Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Starea de conservare din punct de vedere al FV - Favorabil habitatului speciei Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Favorabilă Tabelul nr. 54 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametrii Descriere Specia Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "-" -descrescatoare Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei U2 - perspective inadecvate Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "+" - crescătoare Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei ">>" - mult mai mare Perspectivele speciei în viitor FV-favorabil Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor U1" - nefavorabile - inadecvate Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei Mediu Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tabelul nr. 55 Evaluarea globală a speciei Misgurnus fossilis Parametrii Descriere Specia Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată Tendinţa stării globale de conservare a speciei "+" - se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul Informaţii suplimentare - Pelecus cultratus Tabelul nr. 56 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - conform cu harta de răspândire la nivel naţional Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu au fost inregistrate capturi Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată bună Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale "x" - necunoscut Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu au fost inregistrate capturi Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu există date Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă "x" - necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Nu au fost inregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi & Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Structura populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Necunoscută Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - necunoscut Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei - Tabelul nr. 57 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Conform hărţii de distribuţie la nivel naţional aria natural protejată este caracteristică pentru sabiţa Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu au fost înregistrate capturi Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei "x" - necunoscut Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "x" - necunoscut Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Medie Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "x" - necunoscut Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Medie Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "x" - necunoscut Starea de conservare din punct de vedere al "x" - necunoscut habitatului speciei Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscut Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscută Tabelul nr. 58 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametrii Descriere Specia Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Perspectivele speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Viabilitatea pe termen lung a speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Necunoscuă Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nu au fost inregistrate capture si nici in viitor nu exista perspective Tabelul nr. 59 Evaluarea globală a speciei Pelecus cultratus Parametrii Descriere Specia Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu au fost înregistrate capturi Starea globală de conservare a speciei Necunoscută Tendinţa stării globale de conservare a speciei "x" - necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Starea globală de conservare necunoscută - Informaţii suplimentare - Rodeus sericeus amarus Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus se regăseşte în Anexa nr.14 la Planul de management Tabelul nr. 60 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală 528 exemplare /100 mp protejată Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 % Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Nu este cazul Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu a fost estimata marimea populatiei de referinta Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "+" - crescator Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei Adulţi -28% Puiet - 82% Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei FV - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de "+" - se imbunatateste vedere al populaţiei speciei Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei FV - favorabilă Tabelul nr. 61 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Oltul Superior este zona caracteristică pentru boarţă pe porţiunea ascendentă - între Feldioara şi Racoş inclusiv pe pârâul Homorod - 240 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior Nu este cazul Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul Homorod Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru boarţă Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei "=" - aproximativ egal Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului "+" - crescatoare speciei Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei medie Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "+" - crescatoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" - crescatoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabilă Tabelul nr. 62 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Rhodeus sericeus amarus Parametrii Descriere Specia Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "0" - stabilă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV - perspective bune Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "+" -crescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "=" - aproximativ egal Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabile Perspectivele speciei în viitor "FV" - favorabile Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor mediu Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "FV" - favorabila Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "0" - stabila Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "FV" - favorabila Tabelul nr. 63 Evaluarea globală a speciei Rhodeus sericeus amarus Parametrii Descriere Specia Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanenta Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabila Tendinţa stării globale de conservare a speciei "0" - stabila Starea globală de conservare "FV" - favorabila Informaţii suplimentare - Sabanejewia aurata Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata se regăseşte în Anexa nr.19 la Planul de management Tabelul nr. 64 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată 96 exemplare/100 mp Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată Medie Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale 0-2 % Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "+" -crescatoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei Slabă Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei Puiet - 66,5% Adulţi - 33,5% Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei "FV" - favorabilă Tabelul nr. 65 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Dunăriţa are habitatul caracteristic pe toată ramura descendentă a râului, între Bixad şi Podul Olt - 204 ha Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei Medie Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată toata lungimea raului Bixad-Podul Olt Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru dunăriţa Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei " ::" - aproximativ egal, Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Bună Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei slabă Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei "+" - crescătoare Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "+" - se îmbunătăţeşte Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabilă Tabelul nr. 66 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametrii Descriere Specia Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei "0" - stabilă Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi "::" - aproximativ egal mărimea populaţiei viitoare a speciei Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei FV - perspective bune Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei "+" - crescătoare Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "::" - aproximativ egal Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei FV - favorabile, Perspectivele speciei în viitor FV - favorabile, Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Mediu Viabilitatea pe termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor FV - favorabilă Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "0" - este stabilă Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nu este cazul Tabelul nr. 67 Evaluarea globală a speciei Sabanejewia aurata Parametrii Descriere Specia Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă Starea globală de conservare a speciei "FV" - favorabilă Tendinţa stării globale de conservare a speciei "0" - este stabilă Starea globală de conservare necunoscută "FV" - favorabilă Informaţii suplimentare - Nevertebrate Euphydryas aurinia Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia se regăseşte în Anexa nr.20 la Planul de management Tabelul nr. 68 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Parametrii Descriere Specia Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A. Statut de prezenţă temporală a speciilor  Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria naturală protejată. Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată  medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale La lepidoptere nu există populaţie naţională. Putem vorbi eventual de efective naţionale. La Euphydryas aurinia există câteva zeci de populaţii cunoscute în România, din Transilvania, Maramureş şi Crişana. Mărimea populaţiei din aria protejată Oltul Superior nu a putut fi estimată. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei naţionale "x" - necunoscut Nu există date Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior "x" - necunoscut Nu există date Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată "x" - necunoscut Nu există date Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă Nu este cazul Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale "x" - necunoscut Nu există date Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu există date Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale; Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu există date suficiente Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative "x" - necunoscut Nu există date suficiente Structura populaţiei speciei "x" - necunoscut Nu există date Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei "x" - necunoscută Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Nu este cazul Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei "XU" - starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar în niciun caz favorabilă; Tabelul nr.69 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Parametrii Descriere Specia Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria naturală protejată Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată Au fost identificate 4 habitate potenţiale pentru specia Euphydryas aurinia . Acestea considerăm că reprezintă habitatul minim al aceste specii - aprox. 2 ha. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior "x" - necunoscut Nu există date Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată Avînd în vedere că ameninţările existente identificate asupra speciei sunt de intensitate ridicată - folosirea substanţelor chimice, a pesticidelor şi fertilizatorilor estimăm că suprafaţa adecvată a habitatului speciei este mai mare decât cea existentă în prezent. Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată Suprafaţa adecvată a habitatului speciei nu se poate aprecia pe baza datelor pe care le avem la dispoziţie în prezent. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei ">" - mai mare Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei X"- necunoscută Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei Nu există date suficiente Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată Medie Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei X" - necunoscută - nu există date suficiente Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei Nu există date suficiente Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei „X"- necunoscută Nu există date suficiente Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei "U1" - nefavorabilă - inadecvată! Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei „0"- stabilă! Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei Nu este cazul Tabelul nr. 70 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Parametrii Descriere Specia Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Nu este cazul Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei Nu există date suficiente "x" - necunoscută; Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei Nu există date suficiente "x" - necunoscută; Perspectivele speciei din Nu există date suficiente punct de vedere al populaţiei "x" - necunoscute; Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată  "0" - stabilă Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor "::" - aproximativ egal Indiferent care este suprafaţa adecvată habitatului speciei, prin măsurile de conservare introduse în planul de management, suprafaţa habitatului în viitor trebuie să fie cel puţin egală cu cea adecvată. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei Bune- dacă se vor aplica ,măsurile de management propuse Perspectivele speciei în viitor „U1" - nefavorabile-inadecvate Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei Mediu - -lipsa păşunatului şi a cositului -drumuri, autostrăzi -tratarea cu substanţe chimice a terenurilor agricole situate în imediata apropiere a habitatelor potenţiale speciei. Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei Scăzut -reîmpădurirea naturală a spaţiilor deschise - pajişti, poieni -păşunatul intensiv al oilor - drumuri, autostrăzi Viabilitatea pe termen lung a speciei Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor „U1- nefavorabilă-inadecvată Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor "0" - este stabilă Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor Nu este cazul Tabelul nr. 71 Evaluarea globală a speciei Parametrii Descriere Specia Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS - 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă Starea globală de conservare a speciei „U1- nefavorabilă-inadecvată Tendinţa stării globale de conservare a speciei x" - este necunoscută Nu există suficiente informaţii Starea globală de conservare necunoscută "XU" - starea globală de conservare este necunoscută, în urma investigatiilor aceasta putând fi asimilată totuşi minim unei stări nefavorabile-inadecvate; Informaţii suplimentare Nu există informaţii 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale. 4.2.1.1 Obiective specifice Obiectivele specifice ale planului de management sunt: a) Atingerea sau menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar - mamifere: Lutra lutra, Castor fiber, peşti : Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate: Euphydryas aurinia ; b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale; c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii; d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate; e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural. 4.2.1.2 Activităţi Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de activităţi: Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar. A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare. A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare. A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale. A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional. A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior. A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice. A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ. A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora. A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor. A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora. A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor. Tema Controlul ameninţărilor antropice asupra resurselor şi serviciilor ecosistemice B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate. B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă. B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar. B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior. B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior. B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior. B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior. Tema Educaţie şi comunicare C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale. C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice. C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă în comunităţile umane din ROSCI0329 Oltul Superior. C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare. C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea. C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior. C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior. Tema Managementul vizitatorilor şi al recreerii D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului. Tema Promovarea cercetării E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul Superior. E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior. E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu. E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate. F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. F7. Revizuirea planului de management. F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management. 171 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI Tema A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili activitate de Resurse necesare Planificarea în timp A1. Realizarea Elaborarea şi 1 Plan de Custodele ariei Resurse umane, Primul an de planului de actualizarea monitorizare protejate, deplasări in teren, implementare monitorizare a planurilor de Instituţiile de servicii de populaţiilor monitorizare pentru cercetare consultanţă, speciilor de interes speciile de interes materiale şi conservativ din comunitar din servicii ROSCI0329 Oltul ROSCI0329 Oltul Superior, cu Superior, incluzând prioritate a acelora necesarul de de interes echipament tehnic, comunitar resursele de personal, frecvenţa monitorizării, punctele de monitorizare şi modele de fişe de teren A2. Monitorizarea Monitorizarea în 1 Stare de Custodele ariei Resurse umane, Semestrial stării de conservare scopul actualizării conservare protejate, deplasări in teren, a populaţiilor anuale a stării de evaluată Instituţiile de servicii de speciilor de conservare a învăţământ şi consultanţă, mamifere, peşti şi speciilor de interes cercetare, echipamente de nevertebrate de comunitar din aria Organizaţii teren, materiale şi interes comunitar naturală protejată nonguvernamentale, servicii din ROSCI0329 voluntari Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 172 A3. Evaluarea Realizarea studiului 2 Studiu de Custodele ariei Resurse umane, Anii 3-4 de necesităţii de fundamentare fundamentare protejate, deplasări in teren, implementare modificării care să evalueze Organizaţii servicii de limitelor necesitatea nonguvernamentale, consultanţă, ROSCI0329 Oltul modificării voluntari echipamente de Superior în vederea limitelor teren, materiale şi creşterii eficienţei ROSCI0329 Oltul servicii managementului Superior în vederea ariei protejate, creşterii eficienţei inclusiv realizarea managementului corecţiilor ariei protejate identificate ca fiind necesare A4. Actualizarea Asigurarea 2 Bază de date Custodele ariei Resurse umane, Semestrial inventarului de actualizării şi actualizată protejate deplasări in teren, specii de floră şi completării bazei servicii de faună sălbatică şi de date cu privire la consultanţă, integrarea speciile de flora şi echipamente de informaţiilor în fauna de interes teren, materiale şi baze de date comunitar şi servicii geospaţiale naţional 173 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional Realizarea de studii de cartare a speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată 2 Baza de date geospaţială Custodele ariei Protejate, Instituţii de cercetare şi învăţământ superior, Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual A6. Evaluarea Evaluarea 2 Cuantificarea Custodele ariei Resurse umane, Anul trei de serviciilor serviciilor serviciilor protejate, deplasări in teren, implementare ecosistemice ecosistemice ecosistemice Instituţii de servicii de aferente cercetare şi consultanţă, ROSCI0329 Oltul învăţământ superior, echipamente de Superior teren, materiale şi servicii 174 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice Elaborarea unui set de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate 3 Set de măsuri Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de infrastructură Anual A8. Inventarierea şi Elaborarea unor 2 Baza de date cu Custodele ariei Resurse umane, Anul doi de protecţia studii pentru elemente abiotice protejate echipament de implementare elementelor identificarea şi teren, echipament abiotice ce prezintă protecţia tehnic interes conservativ elementelor de peisaj abiotic - geologie, geomorfologie, hidrologie, soluri şi altele asemenea. 175 A9. Monitorizarea Realizarea unei 1 Bază de date cu Custodele ariei Resurse umane, Permanent continuă a monitorizări a incidenţa bolilor protejate deplasări in teren, incidenţei speciilor incidenţei speciilor asupra speciilor servicii de invazive şi a bolilor invazive şi a bolilor din ROSCI0329 consultanţă, asupra habitatelor asupra speciilor din Oltul Superior echipamente de şi speciilor din ROSCI0329 Oltul teren, materiale şi ROSCI0329 Oltul Superior servicii Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 176 A10. Inventarierea Elaborarea de 2 Zone de linişte Custodele ariei Resurse umane, Anii 2-3 de şi delimitarea unor studii pentru delimitate protejate deplasări in teren, implementare zone de linişte delimitarea unor servicii de pentru speciile de zone de liniste consultanţă, interes conservativ pentru castor şi echipamente de în arealele în care vidră în arealele în teren, materiale şi acestea nu intră în care acestea nu servicii conflict cu măsurile intră în conflict cu de apărare măsurile de apărare împotriva împotriva inundaţiilor inundaţiilor 177 A11. Monitorizarea Realizarea unor 1 Fişe de Custodele ariei Resurse umane, Permanent continuă a monitorizări care să monitorizare protejate deplasări in teren, populaţiilor vizeze relaţia completate servicii de speciilor de interes comunităţilor consultanţă, conservativ şi locale cu speciile echipamente de promovarea de de mamifere şi prin teren, materiale şi soluţii care să se încerce servicii fundamentate diminuarea pentru prevenirea şi potenţialelor /sau limitarea conflicte între conflictelor cu acestea gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 178 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor Elaborarea de studii pentru evalurea pagubelor generate de către speciile de interes conservativ asupra infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 1 Fişe de evaluare completate Pagube cuantificate Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent Tema B. Managementul resurselor naturale Planificarea în timp Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili de activitate Resurse necesare Planificarea în timp 179 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate Monitorizarea implementării amenajamentelor silvice, planurilor de gospodărire a apelor şi a altor documente programatice cu potenţial impact asupra activităţilor de conservare 1 Număr de avize eliberate Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii Permanent 180 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă Alinierea prevederilor referitoare la gospodărirea apelor cu preocupările de conservare ale speciilor de interes comunitar 1 Număr de prevederi actualizate Custodele ariei protejate Administraţia Bazinală de Apă Olt Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 181 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar Monitorizarea utilizării arealului sitului Natura 2000 pentru activităţi de creştere a animalelor. 2 Efective de animale care păşunează în interiorul sitului Natura 2000 Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii Semestrial 182 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior Avizarea activităţilor cu potenţial impact asupra mediului, în baza studiilor de evaluare adecvată 2 Număr de studii de evaluare adecvată Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Consiliile locale Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii Permanent 183 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior Implementarea unui plan de monitorizare pentru a avea o evidenţă asupra speciilor de floră/faună recoltate din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 2 Fişe de monitorizare implementate Custodele ariei protejate, Voluntari Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Semestrial 184 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior Colaborarea cu unităţile administrativ- teritoriale cu deficienţe în dotarea cu sisteme de canalizare si staţii de epurare, în vederea ameliorării situaţiei 2 Volume de ape uzate epurate din total volum de ape uzate Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Consiliile locale, Administraţia Bazinală de Apă Olt Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual 185 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni persoanelor fizice şi juridice responsabile de depozitarea necontrolată 1 Număr de campanii de monitorizare a zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 186 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior Elaborarea unor studii de fezabilitate în vederea evaluării potenţialului de promovare a măsurilor de reconstrucţie ecologică în ROSCI0329 Oltul Superior 3 Studii de fezabilitate Custodele ariei protejate. Administraţia Bazinală de Apă Olt Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual 187 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. Alinierea cerinţelor impuse de măsurile de protecţie şi conservare cu toate planurile sectoriale 1 Amenajamente silvice, scheme de gestionare a bazinelor hidrografice şi alte documente programatice corelate cu măsurile de conservare din aria naturală protejată Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 188 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior Asigurarea actualizării şi completării bazei de date cu privire la presiunile şi ameninţările asupra speciilor 1 Bază de date cu presiuni şi ameninţări Custodele ariei protejate, Instituţii de învăţământ şi cercetare, Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent Tema C. Educaţie şi comunicare Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili de activitate Resurse necesare C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale Realizarea întâlniri între custodele ariei naturale protejate, instituţii interesate de situl Natura 2000 şi comunităţile locale 1 Număr de întâlniri Custodele ariei protejate, Consiliile locale Resurse umane, echipament tehnic Permanent 189 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice Elaborarea unei strategii care să asigure promovarea educaţiei ecologice în zonă 3 Strategie de promovare a educaţiei ecologice Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii Primul an de implementare C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă Organizarea de evenimente educaţionale în unităţile de învăţământ, centre culturale şi în alte spaţii publice 2 Numărul de evenimente organizate Custodele ariei protejate, Unităţile de învăţământ Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Semestrial 190 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior Realizarea de materiale informative sub formă de flyere, pliante, postere care vor contribui la creşterea gradului de de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 2 Numărul de flyere, postere, pliante Custodele ariei protejate, Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare Realizarea de panouri informative şi amplasarea acestora funcţie de căile de acces 2 Numărul de panouri de semnalizare Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anul 4 191 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea. . Dezvoltarea de servicii web cu informaţii despre aria protejată 2 Produse/servicii web Custodele ariei protejate, Consiliul Judeţean Covasna Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior Crearea unui program pentru atragerea voluntarilor pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 2 Numărul de voluntari sau acţiuni de voluntariat întreprinse Custodele ariei protejate Resurse umane Permanent 192 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior Realizarea de spot- uri publicitare care să îmbunătăţească imaginea ariei naturale protejate în rândul comunităţilor locale 3 Numărul de spot- uri publicitare şi articole în mass- media Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii Permanent Tema D. Managementul vizitării sitului şi al recreerii Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili de activitate Resurse necesare Planificarea în timp D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. Dezvoltarea unei strategii de vizitare pentru arealul sitului Natura 2000 2 Strategie de vizitare elaborată Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anul 2 de implementare 193 D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. Realizarea unei inventarieri a obiectivelor turistice 2 Baza de date obiective turistice Custodele ariei Protejate, Organizaţii nonguvernamentale Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii Anul doi de implementare D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. . Realizarea şi marcarea unor trasee de vizitare adecvate, pe categorii de dificultăţi, stabilirea unor spaţii corespunzătoare pentru campare, care să nu afecteze în mod semnificativ elementele mediului natural 3 Trasee adecvat marcate şi semnalizate, locuri de campare, puncte de belvedere semnalizate Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de construcţie Anii 1-5 194 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare identificate. Realizarea de acţiuni pentru a menţine suprafaţa ariei naturale protejată curăţată şi ecologizată 2 Numărul de acţiuni de ecologizare Custodele ariei protejate, Voluntari Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii Anul 3 D5. Monitorizarea activităţilor de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. Evaluarea numărului de vizitatori care accesează aria naturală protejată şi tipul de vizitare practicată 3 Numărul de vizitatori Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului. Încurajarea comunităţilor locale de a comercializa produse tradiţionale şi de a susţine activitatea de vizitare locală 3 Numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 195 Tema E. Promovarea cercetării Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili de activitate Resurse necesare Planificarea în timp E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul Superior 1 Plan de cercetare ştiinţifică Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Instituţii de învăţământ superior Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anii 1 şi 3 de implementare 196 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior Stabilirea de legături în scopul încheierii de protocoale cu unităţile de cercetare 2 Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare Academia Română, Instituţii de învăţământ superior Resurse umane, echipament tehnic Permanent 197 E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu. Asigurarea că activităţile de cercetare din aria naturală protejată nu au impact asupra speciilor de interes conservativ 1 Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna Resurse umane, deplasări in teren,echipamente de teren, materiale şi servicii Semestrial 198 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei naturale protejate, cu respectarea drepturilor de autor 2 Baza de date pe suport electronic Custodele ariei protejate, Academia Română, Instituţii de învăţământ superior, Cercetători Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Semestrial Tema F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate Oltul Superior Activitate Descriere activitate Prioritate Indicatori cuantificabili Responsabili de activitate Resurse necesare Planificarea în timp F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management 2 Numărul de acţiuni implementate Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Semestrial 199 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui Atragerea de noi fonduri pentru finanţarea activităţilor de management 1 Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. Atragerea instituţiilor, voluntarilor şi organizaţiilor non- guvernamentale în procesul de management al ariei naturale protejate 2 Numărul colaborărilor încheiate Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 200 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare annual pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management 2 Planuri de lucru anuale Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. Evaluarea anuală a implementării planului de management 2 Raport de evaluare Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual 201 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. Participări la evenimente indreptate spre cresterea calităţii resursei umane, implicată în procesul de management 1 Numărul de participari la evenimente ştiinţifice, culturale, artistice, de training Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Permanent 202 F7. Revizuirea planului de management. Revizuirea în scopul elaborării unui plan adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute 1 Plan de management revizuit Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii Anul 5 F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele sitului va achiziţiona/va desemna spre folosinţă - prin accesarea 1 Plan logistic Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual 203 fondurilor structurale, guvernamentale, şi altele asemenea. elementele de logistică necesare - autoturism de teren, echipamente F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management În vederea asigurării implementării planului de management este necesar prezenţa unui personal calificat. 1 Numărul de persona eimplicate în activitatea de management Custodele ariei protejate Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii Anual 204 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior. Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă: a) se realizează acţivităţile în termenele stabilite, b) se asigură atingerea obiectivelor propuse. De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora. Tabelul nr. 72 205 Planul de monitorizare propus Nr. crt. Acţiuni de monitorizare selectate Activităţi Indicatori monitorizaţi Frecvenţă M1 Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care s-au făcut inventarieri/cartări A1, A3, A4, A7, A9, A11, A12 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes conservativ Anual M2 Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior B2, B3, B4, B6, B7, B9, B11 Numărul şi intensitatea presiunilor şi ameninţărilor viitoare Semestrial M4 Monitorizarea şi evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă, C1, C2, C3, C4, C6 , C7, Numărul de prezentări cu tematică ecologică, Numărul de întâlniri între custoode şi Anual înainte şi după acţiunile de educaţie şi conştientizare C8 comunităţile locale, numărul de materiale informative diseminate M6 Monitorizarea activităţii de turism D1, D2, D3, D5, D6 Numărul de turişti, numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate, numărul de trasee marcate Anual M7 Monitorizarea activităţilor de cercetare întreprinse în aria naturală protejată E2, E3, E4 Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare, numărul de proiecte de cercetare, baza de date cu rezultate ştiinţifice Anual M9 Monitorizarea implementării acţiunilor din planul de management şi a eficientizării procesului de management F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8 Numărul de activităţi de management implementate cu succes, numărul colaborărilor încheiate, planuri de lucru anuale Anual 206 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE 1. *** - Emergency Ordinance 57/2007 on the regime of Natural protected areas, Natural habitats, wild flora and fauna. This law transposes into Romanian legislation Habitats Directive -92/43/EEC of 21 May 1992- and Birds Directive - Directive 79/409/EEC of 2 April Consiluilui Europe 1979 2. *** - Law 13/1993 for Romania's accession to the Convention on the conservation of wildlife and Natural habitats of Europe adopted in Bern on 19 September 1979 3. *** - Law 462/2001 approving Government Emergency Ordinance nr.236/2000 on the protected nature reserves, Natural habitats, wild flora and fauna, as amended and supplemented by Order 1198/2005 4. *** - Order No. environment and sustainable development. 1964/2007 establishing a system of protected Natural area sites of Community importance, as part of the European ecological network Nature 2000 in Romania 5. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., Bucureşti 6. ***2000-2009 Caracterizarea calităţii apei din judeţul Braşov, bazinul hidrografic Olt. 7. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Judeţului Braşov -PATJ-BRAŞOV 3-, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consultare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu", Bucureşti. 8. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice. 9. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. 10. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. 11. ***Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate - http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17- database-habitats-directive-92-43-eec-1. 12. Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/. 13. Albota M., Fesci S. -1980 Muntii Perşani. Ghid turistic. Editura Sport- Turism. Bucureşti 14. Băcăinţan N. -1994-, Evoluţia unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroşneu Mare -Depresiunea Tg. Secuiesc-, în Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 97 15. Băcăinţan N. -1999-, Munţii Baraolt. Studiu geomorfologic, Ed.Academiei, Bucureşti 16. BANARESCU P., 1964 - Pisces: Osteichthys -Pesti Ganoizi si Ososi -. Edit. R.P.R. Academy, Bucharest, 13: 962 pp 17. BANARESCU P., 1968 - Revised list of fishes in Romania. Bui. I.C.P.P., Bucharest, 27 -3-: 18. Beshkov, S., 2011: An Identification Guide For Natura 2000 Species In Bulgaria. 1. Lepidoptera. Sofia 19. Bogdan O. -2003-, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, Bucureşti 20. Bogdan O., Niculescu E. -1999-, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti 21. Bolovan I. -2000-, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj Napoca 22. Bordei-Ion N. -1988-, Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor în România, Ed. Academiei, Bucureşti 23. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. -1994-, Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Inconjurător. Bucureşti. Editura Academiei Române. 38 -1- 24. Braşoveanu N. -1995-, Economia agriculturii montane, Ed. Academiei Române, Bucureşti 25. Căpuşe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura şi Omul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 230 pp. 26. Ciangă N. -1998-, Turismul din Carpaţii Orientali - studiu de geografie umană, ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană 27. Cioacă A. -1982-, Caracterele unitare ale reliefului munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, vol. VI -LXXVI- Bucureşti 28. Cioacă A. -2002-, Munţii Perşani. Studiu Geomorfologic, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. 29. Cioacă A., Dinu Mihaela -1996-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI. 30. Ciochia V.& A. Barbu, 1980, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Nicolae Delvig" A Muzeului Judeţean Braşov, Cumidava, 12-4-, Seria St. Nat. Braşov. 31. Czekelius D., 1897, Kritisches Verzeichnis Der Schmetterlinge Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 47:1-78. 32. Czekelius D., 1922-1924, Beitrăge Zur Schmetterlingsfauna Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 72-74:1-10. 33. DAVIDEANU G., 2005 - TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole, WAFDIP, EuropeAid/114902/D/SV/RO, 38 p. 34. DIMULESCU N., 1998 - Managementul pescaresc al râurilor din Bazinul Hidrografic Buzău, Teză de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 238p. 35. Dinu, M., Cioacă, A. -1997-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52 36. Ene M. -2000-, Riscuri induse prin activităţi umane în Carpaţii Orientali, Terra, 1. 37. Gâştescu P. -1998-, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii din Bucureşti, 38. Higgins L. G. & N. D. Riley, 1971, Guide Des Papillons D'europe, Rhopaloceres, Delachaux Et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 Pp. 39. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland. 40. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN - The World Conservation Union, 30 pp. 41. Jekelius E. -1922-1923-, Puţul artezian de la fabrica de zahăr din Bod -Braşov-. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI. 42. Laszl6, A., Denes, I. -1995-, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA - 1995, p. 1-16, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe 43. Law 69/1994 for Romania's accession to the Convention on International Trade in Endangered Species of wild fauna and flora, adopted in Washington in 1973 -CITES- 44. Csiszer L.-2013- Depresiunea Baraoltului- studiu integrat de geografie fizică. Teza de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca 45. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Continut si semnificatie stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11 46. Marin I., Marin M. -2002-, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională, Ed."Ars Docendi", Bucureşti 47. Matthew D., Seiler T., Billard R., 1993, Historique et etat actuel the fish en Roumanie, La pisciculture francaise, no. 113: 4-25 48. Mihai E., Panaite L.-1987- Depresiunea Braşov, în Oancea D., Velcea V. -coord-. Geografia României. III. Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. Editura Academiei RSR. Bucureşti 49. Mihăilescu V. -1924-, Câteva probleme geografice legate de şesul intracarpatic al Braşovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII 50. Munteanu S. A. -coord.- -1991-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti 51. Munteanu S. A. -coord.- -1993-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti 52. Mutihac V., Ionesi L. -1974-, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, Bucureşti 53. Nalbant TH., 2003, Checklist of the Fishes of Romania, Part One: Fresh and Saltwater Fishes, Research Studies and Biology, vol 8, p. 122-127 54. Niculescu E. -2002-, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Braşov, în Revista Geografică, Tomul VIII, Bucureşti, p. 33-38 55. Niculescu, E. V. , 1965, Fauna Republicii Populare Romane, Insecta, Vol Xi, Fascicula 7. Familia Nymphalidae. 349 Pp. Bucuresti. 56. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihailescu S. -1994-, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. -coord.-, Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52 57. Orghidan N. -1937-, Munţii Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu. Ed.Cartea Românească, Bucureşti. 58. Orghidan N. -1958-, Munţii Perşani. Observaţii geomorfologice cu privire specială asupra văii Oltului. Secţia de geol. şi geogr. a Academiei R.S.R. 59. Panaite L., Caloianu N. -1988-, Organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, 37. 60. Pişota I. -1995-, Hidrologie, Ed.Universităţii din Bucureşti. 61. Popescu N. -1973-, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti. 62. Posea, Gr. -1981-: Depresiunea Braşovului -Caracterizare geomorfologică-, Analele Univ Bucureşti, seria Geografie, XXX, pp. 3-18 63. Rakosy L., 2003, Lista Roşie Pentru Fluturii Diurni Din România -Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens-. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13-1-4-:7-18. 64. Rakosy L., 2005, U.E. Şi Legislaţia Pentru Protecţia Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 16-3-4-:89-96, Cluj- Napoca 65. Rakosy L., 2014, Fluturii Diurni Din Romania, Cunoastere, Protectie, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P. 66. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 - Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens - Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 pp. 67. Rojanschi V., Bran F. -2002-, Politici şi strategii de mediu, Ed.Economică, Bucureşti 68. Rosu A. -1980- Geografia fizică a României. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 69. Şandor C. -2010-, Starea calităţii apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societăţii de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010 70. Şandor C.G. -2012- Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare şi implicaţii în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti 71. Săndulache I -2014- Curs de carpaţi. Editura Cetatea Doamnei. Piatra Neamţ. 72. STEEL V., 2007, attached to fish in the Danube Delta Biosphere Reserve, Edit. Danube Delta Technological Center Indormate: 479 pp 73. Szekely L. & E. Cernea, 2007, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Mircea Brătăşeanu" - The Catalogue Of „Mircea Brătăşeanu" Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Braşov. 74. Szekely L. 2008 - The Butterflies Of Romania / Fluturii De Zi Din Romania. Brastar Print Brasov, 304 Pp. 75. Szekely L., 1985, Ujabb Adatok A Nagylepkek Elterjedesehez Delkelet-Erdelyben. Folia Ent. Hung. 46-2-:222-227.Budapest 76. Szekely L., 1996, Lepidopterele -Fluturii- Din Sud-Estul Transilvaniei -România-, Disz-Tipo, Săcele, 78 Pp. 77. TATOLE V., BANARESCU P., 2007 - Fishways opportunity in Romania, Trav. Mus. Nat. His. Nat. Gr. Antipa 2007, Vol. 50: 495 - 504 78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oţel V., 2009 - Speciile De Animale Natura 2000. Bucureşti. 174 Pp. 79. Tecuci I., Oprişan E. -2001-, Implicarea populaţiei în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12 80. Tolman T. & R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp. 81. Trufaş V. -1981-, Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2 82. Trufaş V., Jida C. -1981-, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX. 83. Trufaş V., Pătroescu Maria, Vişan G. -1976-, Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV -LXXIV- 84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp. 85. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp. 86. Tshikolovets, V. V. 2011, Butterflies Of Europe & The Mediterranean Area. 544 Pp., Pardubice 87. Vădineanu A. -1995-, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universităţii din Bucureşti 88. Van Swaay C. Et Al. 2012- "Dos And Don'ts For Butterflies Of The Habitats Directive Of The European Union". Nature Conservation 1:1-73. 89. Vespremeanu E. -1986-, Informare şi documentare geografică în Depresiunea Braşovului, Terra, 6. Anexa nr. 1 la Planul de management Harta localizării ariei naturale protejate Anexa nr. 2 la Planul de management Harta limitelor ariei naturale protejate Anexa nr. 3 la Planul de management Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate Anexa nr. 4 la Planul de management Harta puncte de cotă şi curbelor de nivel Anexa nr. 5 la Planul de management Harta pantelor Anexa nr. 6 la Planul de management Harta expoziţiei versanţilor Anexa nr. 7 la Planul de management Harta fragmentării reliefului Anexa nr. 8 la Planul de management Harta geologică Anexa nr. 9 la Planul de management Harta hidrologică - harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice Anexa nr. 10 la Planul de management Harta solurilor Anexa nr. 11 la Planul de management Harta ecosistemelor Anexa nr. 12 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Aspius aspius Anexa nr. 13 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis Anexa nr. 14 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus amarus Anexa nr. 15 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis Anexa nr. 16 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia Anexa nr. 17 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus Anexa nr. 18 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri Anexa nr. 19 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata Anexa nr. 20 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia Anexa nr. 21 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Castor fiber Anexa nr. 22 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Lutra lutra Anexa nr. 23 la Planul de management Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor Anexa nr. 24 la Planul de management Harta utilizării terenurilor Anexa nr. 25 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate Anexa nr. 26 la Planul de management Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii Anexa nr. 27 la Planul de management Harta obiectivelor turistice Anexa nr. 28 la Planul de management Harta impacturilor Anexa nr. 29 la Planul de management Harta ameninţărilor potenţiale Anexa nr. 30 la Planul de management Buget Anul I Activitate Optim Minim A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar 46000 15000 A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 285000 180000 A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare 0 0 A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale 105000 24000 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional 135500 36000 A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice 324500 2400 A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ 0 0 A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 54500 30000 A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor 35000 14400 A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 168000 120000 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 42000 12000 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate 34500 30000 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă 15000 12000 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar 15500 6000 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior 31500 6000 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 14000 2400 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 19500 6000 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior 33500 12000 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior 75000 60000 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. 27000 12000 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior 96000 12000 C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale 41000 12000 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice 53500 24000 C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă 205000 30000 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 97500 48000 C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare 0 0 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului - webpage, facebook, şi altele asemenea. 52500 18000 . C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 26000 6000 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior 15000 6000 D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. . 531000 180000 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. 21500 2400 D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. 34500 6000 D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului. 16000 2400 E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior 71000 18000 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior 18500 12000 E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu 42000 36000 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate 13500 12000 F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice 59500 24000 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui 368000 60000 F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. 84500 6000 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. 35000 36000 F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. 39500 24000 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. 150000 60000 F7. Revizuirea planului de management. F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 187500 24000 F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management 187500 24000 TOTAL 3907000 1263000 Anul II Activitate Optim Minim A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar 0 0 A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 288250 180000 A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare 0 0 A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale 106250 24000 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional 137250 36000 A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice 325050 2400 A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ 45050 6000 A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 55250 30000 A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor 0 0 A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 170250 120000 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 42750 12000 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate 35250 30000 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă 15450 12000 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar 15950 6000 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior 32250 6000 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 14450 2400 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 19950 6000 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior 34250 12000 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior 75650 60000 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. 27450 12000 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior 97250 12000 C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale 41750 12000 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice 0 0 C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă 206250 30000 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 97950 48000 C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare 0 0 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea. 53250 18000 C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 26750 6000 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior 15450 6000 D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. 121850 60000 D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. 55050 12000 D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. 531750 180000 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. 22050 2400 D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. 35250 6000 D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului. 16450 2400 E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior 18950 12000 E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu 42750 36000 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate 13950 12000 F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice 60250 24000 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui 373250 60000 F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. 85250 6000 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. 35850 36000 F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. 40350 24000 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. 150250 60000 F7. Revizuirea planului de management. 0 24000 F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 187500 24000 F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management 187500 24000 TOTAL 3957650 1293600 Anul III Activitate Optim Minim A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar 46550 15000 A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 288250 180000 A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare 38950 15000 A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale 106250 24000 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional 137250 36000 A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior 68750 30000 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice 325050 2400 A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ 0 0 A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 55250 30000 A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor 35450 14400 A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 170250 120000 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 42750 12000 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate 35250 30000 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă 15450 12000 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar 15950 6000 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior 32250 6000 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 14450 2400 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 19950 6000 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior 34250 12000 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior 75650 60000 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. 27450 12000 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior 97250 12000 C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale 41750 12000 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice 0 0 C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă 206250 30000 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 97950 48000 C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare 0 0 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea. 53250 18000 C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 26750 6000 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior 15450 6000 D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. 531750 180000 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare identificate. 22050 2400 D5. Monitorizarea activităţilor de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. 35250 6000 D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului. 16450 2400 E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior 71550 18000 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior 18950 12000 E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu 42750 36000 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate 13950 12000 F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice 60250 24000 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui 373250 60000 F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. 85250 6000 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. 35850 36000 F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. 40350 24000 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. 150250 60000 F7. Revizuirea planului de management. 0 0 F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 187500 24000 F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management 187500 24000 TOTAL 3996950 1284000 Anul IV Activitate Optim Minim A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar 0 0 A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 290060 180000 A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare 39360 15000 A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale 107060 24000 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional 138310 36000 A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice 325510 2400 A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ 0 0 A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 55810 30000 A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor 0 0 A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 171560 120000 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 43310 12000 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate 35810 30000 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă 15860 12000 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar 16360 6000 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior 32810 6000 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 14860 2400 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 20360 6000 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior 34810 12000 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior 76160 60000 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. 27860 12000 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior 98060 12000 C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale 42310 12000 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice 0 0 C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă 207060 30000 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 98360 48000 C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare 108360 48000 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.. 53810 18000 C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 27310 6000 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior 15860 6000 D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. 532310 180000 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. 22510 2400 D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. 35810 6000 D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului. 16860 2400 E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior 19360 12000 E3.Avizarea â activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu 43310 36000 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate 14360 12000 F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice 60810 24000 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui 376060 60000 F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. 85810 6000 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. 36460 36000 F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. 40960 24000 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. 150560 60000 F7. Revizuirea planului de management. 0 0 F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 187500 24000 F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management 187500 24000 TOTAL 3907180 1254600 Anul V Activitate Optim Minim A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar 0 0 A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare 291790 180000 A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare 0 0 A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale 107790 24000 A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional 139290 36000 A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice 325890 2400 A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ 0 0 A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora 56290 30000 A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor 0 0 A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora 172790 120000 A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor 43790 12000 B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate 36290 30000 B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă 16190 12000 B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar 16690 6000 B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior 33290 6000 B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 15190 2400 B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior 20690 6000 B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior 35290 12000 B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior 76590 60000 B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior. 28190 12000 B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior 98790 12000 C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale 42790 12000 C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice 0 0 C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă 207790 30000 C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior 98690 48000 C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare 0 0 C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea. 54290 18000 C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior 27790 6000 C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior 16190 6000 D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. 0 0 D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior - puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. 532790 180000 D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. 22890 2400 D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior. 36290 6000 D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului. 17190 2400 E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior 0 0 E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior 19690 12000 E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu 43790 36000 E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate 14690 12000 F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice 61290 24000 F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui 378790 60000 F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management. 86290 6000 F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. 36990 36000 F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management. 41490 24000 F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului. 150790 60000 F7. Revizuirea planului de management. 189490 24000 F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate 187500 24000 F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management 187500 24000 TOTAL-lei 3969830 1215600 Anexa nr. 2 REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR 1. Dispoziţii generale ART.1 Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior este o arie protejată de interes comunitar şi a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare. ART.2 (1) ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare , face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară (2) Siturile de importanţă comunitară necesită un management adecvat, specific siturilor desemnate şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care zonele au fost desemnate. Pe teritoriul ariei pot fi admise activităţi cu caracter tradiţional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei protejate şi pot afecta starea de conservare a speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate. ART.3 Suprafaţa ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare, este de 1508 ha, fiind cuprinsă în limitele stabilite. 2. Resurse financiare şi tarife percepute ART.4 Resursele financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior se asigură din: a) bugetul propriu al custodelui alocat acestui scop; b) resurse financiare aprobate cu această destinaţie din partea autorităţii responsabile; c) fonduri structurale; d) prin implementarea de proiecte cu surse de finanţare diversă; e) sponsorizări, donaţii, venituri realizate din contracte de colaborare sau servicii. ART.5 Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior custodele instituie tarife în conformitate cu reglementările legale în vigoare. ART.6 Custodele poate face oricând propuneri de modificare a tarifelor prevăzute la articolul 5, din prezentul, precum şi propuneri de instituire a unor noi tarife. ART.7 Gestionarea resurselor financiare ale ROSCI0329 Oltul Superior cade în sarcina custodelui şi se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 3. Activităţi permise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.8 În ROSCI0329 Oltul Superior sunt permise următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat pe suprafeţele, în perioadele avizate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza propunerii custodelui şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui şi aprobării de către autoritatea competente pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului; h) activităţile de protecţie a pădurilor sau de apărare împotriva inundaţiilor, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădurile de lunca se fac cu acordul custodelui; i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, cu acordul custodelui; j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse; k) activităţile de gestionare a efectivelor speciilor protejate, atunci când acestea depăşesc capacitatea de susţinere a mediului şi determina conflicte cu comunităţile locale ori generează pagube importante la nivelul infrastructurilor de apărareîmpotrivainundaţiilor, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului. l) activităţi de pescuit recreativ; m) activităţi de piscicultură în amenajări piscicole limitrofe râurilor, cu acordul custodelui; n) activităţi de vânătoare. ART.9 Orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi în arealul ROSCI0329 Oltul Superior are obligaţia solicitării unui aviz din partea custodelui. 4. Activităţi interzise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.10 (1) În ROSCI0329 Oltul Superior sunt interzise: a) activităţile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor speciilor de interes comunitar, precum şi perturbări ale speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţieşi conservare a speciilor; b) activităţile de agrement nautic, cu ambarcaţiuni motorizate care folosesc combustibil fosil; c) prin excepţie de la cele menţionate mai sus, sunt permise activităţi care ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale sau înlăturarea efectelor acestora, cu avizul custodelui d) exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor. (2) Pentru speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar de pe raza ariei protejate sunt interzise: a) recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea şi orice alte forme legate de acestea ale exemplarelor, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) deranjarea în mod intenţionat a speciilor de interes comunitar în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de hibernare; c) degradarea, distrugerea, culegerea sau/şi deteriorarea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălelor din natură; d) degradarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; e) culegerea, tăierea, recoltarea, dezrădăcinarea, distrugerea sau recoltarea cu intenţie habitatelor lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f) transportul, deţinerea, vânzarea sau schimburile, precum şi oferirea spre schimb sau vânzarea exemplarelor luate din natură în orice scop, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (3) Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic şi geomorfologic, se interzic: a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice; b) dislocarea, prelevarea fosilelor şi vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul custodelui; c) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică. (4) Pe raza ROSCI0329 Oltul Superior mai sunt interzise următoarele activităţi: a) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate; b) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui; c) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice; d) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui; e) recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă; f) arderea vegetaţiei uscate; g) distrugerea, tăierea, dezrădăcinarea stufului şi a tufişurilor situate în aria protejată şi imediata apropiere a limitelor acesteia; h) deversarea apelor uzate menajere neepurate corespunzător; i) desfăşurarea de activităţi în perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor de interes comunitar. 5. Alte reglementări ART.11 (1) Sunt interzise activităţile din perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior sau din vecinătatea acestuia care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice de interes comunitar pentru care a fost desemnată, precum şi următoarele activităţi: a) poluarea apelor subterane cu substanţe chimice utilizate în agricultură; b) limitarea lucrărilor de defrişare a vegetaţiei lemnoase, efectuarea acestora numai cu avizul custodelui în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor; c) practicarea păşunatului intensiv; d) executarea de lucrări hidrotehnice numai cu avizul administratorului în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor; e) acumularea şi depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, utilizarea pesticidelor şi fertilizatorilor pe terenurile agricole limitrofe. (2) Lucrările de gospodărire a apelor vor putea fi realizate în situaţia în care aceste lucrări sunt necesare din considerente ce ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale doar cu avizul administratorului, pe baza unui studiu de impact. ART.12 În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior este permisă activitatea de ecoturism, precum şi desfăşurarea activităţilor de educaţie şi instruire ecologică organizate în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile nonguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică. ART.13 În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior executarea oricăror lucrări pe ape sau care au legătură cu apele se va face, conform legislaţiei în vigoare, după obţinerea avizului de gospodărire a apelor. ART. 14 Prevederile referitoare la ROSCI0329 Oltul Superior vor fi luate în considerare în ceea ce priveşte documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism realizate ulterior aprobării prezentului regulament. Documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism vor necesita eliberarea avizului din partea Autorităţii Competente pentru Protecţia Mediului respectiv Avizul Natura 2000. ART. 15 Proiectele, planurile şi programele de pe teritoriul ariei protejate ROSCI0329 Oltul Superior , se vor supune procedurilor specifice de evaluare adecvată, conform legislaţiei în vigoare. ART. 16 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare. Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale. ART. 17 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate pe cheltuiala făptaşului, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte". ART. 18 Cuantumul amenzilor este stabilit de legislaţia specifică privind protecţia mediului şi a regimului ariilor naturale protejate, precum şi a altor reglementări. ART. 19 Urmărirea respectării prevederilor prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul organelor abilitate în acest sens. ART. 20 Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul Sitului, indiferent de forma de proprietate, cu condiţia să nu provoace pagubă. ART. 21 Persoanele fizice sau juridice pot asista personalul Custodelui în activitatea de verificare şi control şi sunt obligaţi a facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe. ART. 22 În cazul nerespectării prezentului regulament orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al Custodelui. ART. 23 În vederea organizării în bune condiţii a activităţii, Custodele poate solicita sprijin din partea instituţiilor, autorităţilor abilitate - Poliţie, Garda de Mediu, Agenţia Pentru Protecţia Mediului şi altele asemeneaşi/sau a societăţii civile - de exemplu pentru activităţi de voluntariat. ART. 24 Situl va fi evidenţiat în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.