Acasă › Legislație › Regulament

Regulament

REGULAMENT 27/06/2016

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILORPublicat: M.Of. nr. 633 bis din 18 august 2016Dată: 2016-06-27ID legislatie.just.ro: 197550
REGULAMENT 27/06/2016 REGULAMENTUL din 27 iunie 2016 sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tăşad (Anexa 2) EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 633 bis din 18 august 2016 Notă ... *Aprobat prin Ordinul nr. 1.186 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016 Anexa nr. 1 Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tăşad CUPRINS CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1. Scurta descriere a planului de management 1.2. Scurta descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management 1.6. Procedura de implementare a planului de management CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale 2.1.1. Localizarea și limitele ariei naturale protejate 2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri şi subsoluri 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea naţională 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.3.1. Plante inferioare 2.3.3.2. Plante superioare 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Ihtiofauna 2.3.4.2. Herpetofauna 2.3.4.3. Avifauna 2.3.4.4. Mamifere 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1.Flora 2.3.5.2.Fauna 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1.Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.1.2.Utilizarea terenurilor 2.4.1.3.Situaţia juridica a terenurilor 2.4.1.4.Administratori şi gestionari 2.4.1.5.Infrastructura şi construcţii 2.4.1.6.Patrimoniu cultural 2.4.1.7.Peisajul 2.4.1.8.Turism şi facilităţi de turism 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni, impacturi trecute şi prezente 2.4.2.2.Ameninţări, impacturi viitoare previzibile CAPITOLUL 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ CAPITOLUL 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1. Obiectiv general 4.2.1.1.Obiectiv specific 4.2. 1.1.1 Activități CAPITOLUL 5 PLANUL DE ACTIVITĂŢI CAPITOLUL 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR CAPITOLUL 7 BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE CAPITOLUL 8 Anexe Anexa nr. 1.1 Harta localizare arii protejate Anexa nr. 1.2 Harta limite arii protejate Anexa nr. 1.3 Descrierea limitelor Sitului Natura 2000 ROSCI024 Tăşad Anexa nr. 1.4 Hărti geomorfologice Anexa nr. 1.5 Hărti geologice Anexa nr. 1.6 Hărti hidrografice Anexa nr. 1.7 Hărti pedologice Anexa nr. 1.8 Hărţi distribuţie habitate peşteră Anexa nr.1.9 Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile Anexa nr.1.10 Hărţi distribuţie specii de lilieci Anexa nr.1.11 Harta distribuţie Ruscus aculeatus Anexa nr.1.12 Hărţi distribuţie nevertebrate Anexa nr.1.13 Hărţi distribuţie alte specii de amfibieni şi reptile Anexa nr.1.14 Harta distribuţie Falco subbuteo Anexa nr.1.15 Hărţi distribuţie alte specii de lilieci Anexa nr.1.16 Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor Anexa nr.1.17 Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr.1.18 Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr.1.19 Harta transporturilor Anexa nr.1.20 Hărţile impacturilor antropice Anexa nr.1.21 Buget plan de management CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor, cod SMIS-CSNR 42800, Beneficiarul este Consiliul Județean Bihor. Prezentul plan de management a fost elaborat de către Asocierea SC GISCOTOP C.V. SRL - SC ESRI ROMANIA SRL, beneficiar al proiectului fiind Consiliul Județean Bihor. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad, sit de importanţă comunitară, şi al rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad a fost elaborat în vederea unei planificări unitare a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al ariilor protejate, respectiv conservarea biodiversităţii şi a atributelor naturale specifice zonei. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi al rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad constituie documentul oficial programatic având rolul de reglementare al desfăşurării tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate precum şi din imediata lor vecinătate. Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfăşurarea unui proces participativ, la care au fost invitaţi să ia parte toţi factorii interesaţi din zona ariei natural protejate, mai ales reprezentanţii comunităţilor locale. 1.2. Scurtă descriere a ariei protejate Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad este o arie de importanță comunitară, înfiinţată în baza Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Rezervaţia 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad a fost declaratǎ, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a-III-a –zone protejate. Rezervaţia naturală 2.188 Calcarele tortoniene de la Tășad corespund categoriei a IV-a IUCN - rezervație naturală de tip paleontologic, care include: zona speologică, zona paleontologică şi zona arheologică. Zona paleontologică este concentrată pe Valea Peşterii şi mai ales Valea Stracoşului. Zona arheologică este reprezentată de situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia. Situl conţine habitatul 8310- Peşteri în care accesul publicului este interzis , repectiv peşterile Tăşad şi Stracoş, care sunt populate de 6 specii de lilieci enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate): Rhinolophus ferrumequinum , Rhinolophus euryale , Myotis blythii , Rhinolophus hipposideros , Miniopterus schreibersii şi Myotis myotis şi speciile de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Habitate Bombina variegata şi Triturus cristatus. Această rezervaţie este un habitat ideal şi pentru specii de păsări ca Falco subbuteo, Merops apiaster , reptile ca Lacerta viridis , amfibieni ca Bombina variegata, Rana ridibunda, Rana temporaria, Rana dalmatina, Bufo bufo, Salamandra salamandra . 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. e) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secțiunea a III-a - zone protejate; f) Legea apelor nr. 107/1996,cu modificările și completările ulterioare; g) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; h) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; i) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice; j) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare; k) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziție şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare; l) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. m) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; n) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; o) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; p) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor. q) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; r) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; s) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; t) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare; u) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare v) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conținutul – cadru al planurilor de protecție şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial; w) Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; x) Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial; y) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ``) Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare; aa) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private; bb) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; cc) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 dd) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; ee) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare; ff) Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate; gg) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. hh) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 656/2014 privind aprobarea Planului regional de acțiune pentru managementul speciilor de lilieci ”Rhinolophus ferrumequinum”, ”Rhinolophus hipposideros”, Myotis myotis”, ”Myotis bechsteinii”, ”Barbastella barbastellus”, Miniopterus schreibersii”; ii) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); jj) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate) 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape: a) Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic-geologic, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri – din zona ariilor naturale protejate; b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate; Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Ţării Crişurilor” finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniul Major de intervenţie 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate, precum şi informaţiile şi studiile realizate anterior cu privire la cadrul natural al Ariei Protejate, factorii biotici şi abiotici, contextul socio-economic şi impactul antropic, studiile de inventariere şi cele privind evaluarea şi cartarea speciilor şi a arealelor lor, precum şi metodologiile de monitorizare. Structura şi capitolele planului de management au fost stabilite conform modelului din ghidul Appleton, Fauna&Flora International, dar s-au folosit ca şi modele sistemul informatic SINCRON, iar planificarea bugetară a fost realizată conform analizei financiare din cadrul proiectului UNDP- GEF: Întărirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi. Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesaţi: factori decizionali, locuitorii şi factorii de interes din comunităţile locale din vecinătatea ariei protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanţii mass mediei locale, proprietarii şi utilizatorii de terenuri. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Planului de Management Integrat, s-a asigurat prin: a) implicarea în procesul de elaborare a Planului de Management Integrat a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu şi factori interesaţi. Acestia vor putea analiza măsurile de conservare propuse, şi vor putea face propuneri în funcţie de strategia de dezvoltare a comunităţilor locale; b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de Management Integrat; c) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor legale. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management Pentru această arie protejată nu a fost realizat până în prezent niciun plan de management. 1.6. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de acţiune. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administraţii publice locale, Instituţia Prefectului Judeţului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Garda Forestieră Oradea şi Vânătoare Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi altele asemenea. Activităţile din planul de acţiune anual se implementează/organizează: a) în mod direct de către custodele ariei protejate; b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat; c) pe bază de protocoale cu organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari; d) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea. Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management. CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii Generale Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad, Sit de Importanţă Comunitară are suprafaţa de 1.557 ha şi cuprinde Peştera Tăşad, Peştera Stracoş, situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului, unde se află cetatea dacică de la Tăşad. Aici se găsesc şi depozite fosilifere de vârsta badeniană - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, moluşte şi viermi, resturi de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Crişurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a două peşteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş. Acestea sunt dezvoltate în calcarele tinere de vârsta sarmaţiana, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul ţării noastre. Peștera de la Stracoș este situată în versantul stâng al Văii Stracoșului, la circa 2 km sud-vest de satul Stracoș, comuna Drăgești. Peștera de la Stracoș a fost semnalată pentru prima data de A. Schmidl în 1863. Între 1969 și 1970 V. Feșnic o descrie și cartează 670 m, iar în 1978 echipa formată din N. Paul, I. Corba și A. Strugăreanu forțează înaintarea și reușesc să iasă la suprafață prin intrarea superioară, iar L. Vălenaș, N. Paul și N. Sasu realizează harta peșterii care o dezvoltare de 965 m, Vălenaș și Drimba, 1978. Golul subteran al Peșterii de la Stracoș este reprezentat de o galerie temporar activă de 788 m lungime, cu o pantă foarte mică, desfășurată meandrat, cu secțiuni care variază între 0,6-5,0 m lățime și 0,5-40 m înălțime. Are tavane dezvoltate în lungul fețelor de strat, nivele de eroziune, marmite, hornuri care adăpostesc colonii de lilieci, câteva tronsoane de galerii fosile, superioare și sectoare bogate în speleoteme. În peșteră sunt descrise speleoteme unice numite vadoid , care au un miez poros, de culoare ocru, format din limonit și acoperit de o crustă subțire de 0,3-0,9 mm, brun-neagră, formată din goethit. Au mai fost identificate și mineralele din clasa chimică a fosfaților brushit și taranakit a căror geneză este legată de depozitele de guano din peșteră, Onac, 2002. Peștera de la Tășad este situată în versantul drept al Văii Peșterii în apropierea punctului fosilifer de pe Valea Stracoșului. Peștera de la Tășad a fost pentru prima data amintită de A. Schmidl în 1863. Între 1969 și 1970 V. Feșnic o descrie pe o lungime totală de 88 m, iar în 1978 echipa formată din G. Drimba și N. Sasu o recartează pe o lungime de 105 m, Vălenaș și Drimba, 1978. În 2002, speologii de la Clubul de Speologie Cristal din Oradea forțează târâșul aparent înfundat, trec două semisifoane ajungând în terminusul actual al peșterii pe care au recartat-o pe o lungime de 308 m, Ursu și Bruncsak, 2004-2005. Golul subteran debutează cu o sală cu secțiune tringhiulară inversă, cu o înălțime maximă de 4 m și lățime de 7 m. Golul este o galerie unică, meandrată ușor, din ce în ce mai îngustă, drenată de un curs de apă temporar. Peștera e dezvoltată pe fețe de strat, care au generat mai multe tronsoane cu tavan plan-orizontal, prezintă nivele de eroziune cu formațiuni stalagmitice și argile nisipoase, hornuri închise care adăpostesc lilieci, podea cu depozite aluvionare. Peștera continua cu două semi-sifoane, care permit accesul în Sala cu Guano și continuă cu o galerie îngustă. 2.1.1. Localizarea și limitele ariei naturale protejate Aria Protejată reprezintă o zonă naturală, cu păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri, încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest-unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali, la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi Rezervaţia 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad sunt localizate în Dealurile Tăşadului, o subunitate a Dealurilor Pădurii Craiului din cadrul Dealurilor de Vest, în comuna Drăgeşti, localitatea Tăşad, în judeţul Bihor, la 22 de km de Oradea şi 12 km de Băile Felix într-o regiune colinară marcată de cumpăna de ape între afluenţii Crişului Repede şi cei ai Crişului Negru. Accesul în rezervaţie se face pe DN79 Oradea-Beiu. Accesul se poate face şi din drumul E60 Oradea-Cluj, din localitatea Oşorhei, pe DJ76-7E, spre Poiana Tăşad prin Copăcel. Datele geografice de localizare sunt 46º 55' 55'' latitudine nordică şi 22º 8' 10'' longitudine estică. Situl Tăşad are o suprafaţă de 1557ha şi se suprapune cu rezervaţia Calcarele Tortoniene de la Tăşad, ce are o suprafaţă de 0,40ha. Este la o altitudine de medie de 250-300m, minim 200m – spre Valea Peșterii, maxim 420m – în Vârful La Pietriș din nord-est. Administrativ este în comuna Drăgeşti localitatea Tăşad, în judeţul Bihor, fiind mărginit de localităţile Tăşad la vest, Poiana Tăşad la nord, Bucuroaia la est, precum şi Drăgeşti şi Stracoş la sud. Harta cu localizarea ariei protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.1 la planul de management. Harta cu limitele ariei protejate se regăseşte la Anexa nr. 1.2 la planul de management. Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad sunt incluse în Anexa nr. 1.3 la planul de management. 2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate - Nu este cazul. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad include în întregime suprafaţa Rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad. 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Unitatea unde se află aria protejată se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurile Crişanei, Dealurilor Pădurii Craiului – Tășadului. Aceasta apare ca un piemont intermediar spre depresiunea Vad–Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unor culmi rotunjite, domoale, prelungi, ușor înclinate, care domină cu peste 100m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi. Culmea este cumpâna de ape dintre bazinele Crișul Repede și Crișul Negru. Relieful unde este localizată aria protejată este format din o serie de culmi principale și secundare care sunt fragmentate de numeroase văi, afluenții cursurilor principale. Altitudinile generale depășesc 300m, cele mai mari fiind în extremitatea nord-estică unde sunt peste 400m. Partea nord-estică este fragmentată de văile Pârâului Sarand, care curge spre nord. Spre sud urmează culmea pe unde trece drumul dintre Tășad și Poiana Tășad, care urcă de la 360m în vest, la 400m în est. Din aceasta se formează văile Morii, Stracoșului, care curg de la nord spre sud, împărțind relieful în două culmi, una vestică, mai coborâtă - 300m, și cealaltă estică, mai înaltă - 320-400m. Spre vest coboară accentuat spre Valea Peşterii aflată la 200m, de unde urcă spre vest versantul până la podul Dealului Dumbravei, de la 300m, pe unde trece şi DN76. Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinile variază între minim 200m – spre Valea Peșterii, maxim 420m – în Vârful La Pietriș din nord-est. Culmea ajunge frecvent la peste 350m în vârfurile din partea estică. Cea mai mare răspândire o are treapta între 200 – 300m, care este cel mai mult în jumătatea sudică și în lungul văiilor centrale, următoarea fiind treapta între 300-400m, din jumătatea nordică. Treapta cu cea mai mică răspândire este și cea cu altitudinile cele mai mari ce depășește 400m. La periferie în sud sunt și trepte cu altitudinile cele mai mici, sub 200m. Pantele sunt mai abrupte spre văi și mai domoale spre podurile culmilor dealurilor. Fragmentarea este mai mică pe culmi, cu valori mai mari unde calcarele sunt la zi. Procesele actuale pot fi afectate de alunecările de teren, văile torențiale, prăbușirile pe văile carstice sau unde roca este la zi. Calcarele Tortoniene prezintă un relief carstic, cu endo- și exocarst. În zona aferentă văii Peşterii, dar şi pe versanţii calcaroşi ai văii Stracoşului pot fi observate unele forme specifice exocarstului, în special doline, uvale, văi carstice suspendate şi mici abrupturi calcaroase. Aceste sisteme carstice s-au dezvoltat și în pitoreasca Valea Peșterii, pe un afluent al Crișului Negru, cu versanții abrupți, calcaroși. Endocarstul cuprinde 6 peşteri, dintre care două sunt mai accesibile. Peştera Stracoş este cea mai mare dintre ele, are o lungime de 965m şi este traversată integral de un râu subteran. Mai sunt prezente Peştera Tăşad, Izbucul Cetăţaua cu un curs activ de peste 300m lungime, Peştera Tâlharilor, Peştera Surpată din Valea Peşterii şi Peştera Goila. Peștera Tășad este situată în versantul drept al Văii Peșterii, la o altitudine de aproximativ 230m în apropierea punctului fosilifer. Prin pierderile de la suprafață a micului pârâu Valea Peșterii s-a format și Peștera de la Tășad. Aceasta are o d enivelare de 4m și o dezvoltare de 308m. Este constituită din calcare badeniene, ce au fost perforate pe o lungime de 88m de un mic pârâu subteran. Este formată din o galerie principală, scundă, bogat concreţionată, cu stalactite ce cresc până la nivelul apei, presărată cu mici săli. Partea terminală este la o sală de confluenţă din care pornesc două galerii: cea ascendentă cu încă 7m unde se termină într-o diaclază impenetrabilă - acesta fiind şi punctul cel mai înalt al peșterii +3,3m, iar cea de-a doua galerie este cea a activului, îngustă. Peștera Tășad este închisă în perioada de maternitate a liliecilor, mai-august, iar Peștera Stracoș este închisă în perioada de hibernare a liliecilor, noiembrie - aprilie. Izbucul Cetăţaua, situat în Valea Stracoşului are lungimea de peste 300m. Peştera Tâlharilor, Peştera Surpată din Valea Peşterii şi Peştera Goila din apropiere, sunt peşteri noi descoperite şi în curs de cercetare. Harta geomorfologică se regăseşte la Anexa nr. 1.4 . 2.2.2. Geologie Alcătuirea geologică este din formațiuni cuaternare, terțiare și mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind rocile carbonatice, calcarele, conglomeratele, gresiile, marnele, care ocupă, 63,89%, și se regăsesc pe cea mai mare parte din jumătatea sudică; următoarele sunt brecii, conglomerate, gresii, şisturi, 25,90%. Cu distribuția cea mai mică sunt prezente calcare stratificate şi masive, marne - strate de Ecleja - 4,1%, argile nisipoase, nisipuri - 3,37%, iar sub 1% mai apar pietrişuri, nisipuri, riolite, la periferia calcarelor și în partea de sud, spre văi. Aceste calcare fac parte din vechiul bazin intramontan care în timpul Miocenului mediu și superior reprezenta un mic golf al mării care se întindea în actuala depresiune Panonică înconjurată de Munții Bihorului și Pădurea Craiului la est și Munții Codru Moma la vest. Tectonizarea puternică a formațiuniilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune. Calcarele tortoniene de la Tășad reprezintă o insulă de calcare badeniene cu câteva peșteri și numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluște și viermi, cochilii de melci de Melanopsis fosil, Theodoxus , schelet complet de delfin pitic, schelet de reptile, anure, mamifere mici fosile. În zonǎ s-au găsit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut în zona Crișurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare numeroase peşteri, din care două – Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, sunt formate în calcarele tinere de vârstă sarmatiană, o raritate pe teritoriul ţării noastre. Harta geologică se regăseşte la Anexa nr. 1.5. 2.2.3. Hidrologie Apele aparțin la două bazine hidrografice, Crișul Repede spre nord și Crișul Negru spre sud, cumpăna de ape dintre bazine fiind culmea deluroasă pe care se află aria protejată. Bazinul Crișului Negru este format din două văi principale – Stracoșului, Morii, cu afluenții Frecătura, Valea Rea și Valea Peșteri, Pârâul Carpeștii Mici, cu afluenții Valea Rea, care sunt în interiorul culmilor și curg spre sud, iar spre nord este Pârâului Sarand, care curge spre nord spre Valea Tirlechiu, cu afluenții Valea Urzicarilor. Majoritatea văilor sunt temporare, cu un regim carstic de scurgere. Geneza peşterilor este freatică dar nu se poate încă preciza modelul şi bazinul de recepţie al acviferului din care făceau parte, într-un mod unitar, toate cavităţile Dealului Tăşadului. Putem doar presupune că modelul de acvifer era asemănător cu cel al acviferului actual, de tip carstic, de la Felix - Băile 1 Mai, acvifer de adâncime, dezvoltat pe o linie de fracturi, alimentat exclusiv vados, acvifer care generează actualele izvoare termale. Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai – Băile Felix – Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico – structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu Câmpia Pannonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix – 1 Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior calcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Pannonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30 uneori, în alte locații, chiar până la 111 o C. Harta hidrografică se regăseşte la Anexa nr. 1.6. 2.2.4. Clima Regimul climatic al teritoriului ariei protejate este temperat continental moderat, fiind situat la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă şi clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase. Variațiile termice sunt mai moderate decât în câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 9- 10 o C, în timp ce, temperaturi medii în luna ianuarie se încadrează între -1 şi -3 o C, iar cele ale luniilor de vară sunt de la 16 o C la 18 o C. Când apar masele de aer tropical se pot ridica temperaturile la peste 30 o C. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni, iarna aerul mai rece se acumulează în depresiuni și văi, iar cel cald rămâne în părțile mai înalte. Uneori pot fi invazii de aer mai rece, arctic, iar în perioadele foarte călduroase din timpul verii, mase de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord. Intervalele de uscăciune și secetele excesive în timpul verii sunt mai reduse, iar gerurile sunt mai intense și persistente în timpul iernii, urmare a maselor de aer temperat, maritim, vestice. Precipitaţiile medii anuale sunt de la 700mm la 800mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au carater torențial. 2.2.5. Soluri/subsoluri. Solurile din acest sit sunt de două tipuri, în alternanță, și anume: 52% soluri brune luvice, podzolite, din culmile cele mai înalte și 48%, soluri eu-mezobazice, în zona bazinelor hidrografice care sunt în partea central–sudică, în vest, centru, est, nord. Harta pedologică se regăseşte la Anexa nr. 1.7. 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme În cadrul ariei naturale protejate au fost idendificate atât ecosisteme naturale cât şi agroecosisteme. În cadrul ecosistemelor naturale menţionăm păduri, tufărişuri, pajişti, respectiv păşunile din cadrul sitului, ape curgătoare şi peşteri. Referitor la ecosistemele forestiere menţionăm următoarele tipuri: amestecuri de cer- Quercus cerris , gârniţă– Quercus farnetto şi gorun- Quercus petraea , amestecuri de cer- Quercus cerris cu tei argintiu- Tilia tomentosa şi carpen- Carpinus betulus , amestecuri de cer- Quercus cerris , gorun- Quercus petraea şi fag- Fagus sylvatica , amestecuri de fag- Fagus sylvatica , gorun- Quercus petraea , carpen– Carpinus betulus , cerete- Quercus cerris cu Glechoma hirsuta, gorunete- Quercus petraea cu tei argintiu- Tilia tomentosa , frasin– Fraxinus excelsior , stejărete de pedunculat cu Asarum europaeum şi tufărişuri subcontinentale peripanonice edificate de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna . Speciile diagnostic ale acestor tipuri de ecosisteme se regăsesc în numele generic al acestora. În general, starea de conservare a acestor păduri este bună, impactul antropic asupra acestor ecosisteme fiind relativ scăzut. Pajiştile identificate în arealul sitului se încadrează în categoria pajiştilor seminaturale edificate de păiuş- Agrostis tenuis şi Festuca rupicola . Pajiştile sunt intens păşunate, pe alocuri aflându-se într-o stare avansată de degradare datorată în special invaziei speciei ţolul lupului- Pteridium aquilinum . Dintre speciile dominante menţionăm Agrostis tenuis, Festuca rupicola, Euphorbia cyparissias, Cynodon dactylon, Trifolium repens, Lolium perenne, Achillea millefolium. Dintre speciile cu statut de conservare identificate în cadrul acestor pajişti menţionăm orhideea Spiranthes spiralis . Starea de conservare a acestor pajişti se poate îmbunătăţi dacă se vor aplica măsurile de management corespunzătoare. Agroecosistemele din cadrul ariei naturale protejate sunt compuse în principal din culturi arabile şi de lucernă. O caracteristică importantă a acestor ecosisteme este păstrarea practicilor tradiţionale de rotire a culturilor. Implicarea activă a proprietarilor care încă practică agricultura neintensivă, cât şi aspectul mozaicat al peisajului, datorat cultivării individuale a parcelelor de teren are o deosebită importanţă pentru biodiversitatea din cadrul ariei naturale protejate. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatul desemnat pentru ocrotire este 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis , populate de lilieci din peşterile din zona Tăşad şi Stracoş. Suprafața habitatului în sit este de aproximativ 71ha. Harta cu distribuţia habitatului 8310 se regăseşte la Anexa nr. 1.8. Habitatul 8310 cuprinde peşteri închise accesului public, inclusiv lacurile şi izvoarele subterane ale acestora, ce adăpostesc specii specializate sau strict endemice, sau care au o importanţă deosebită pentru conservarea speciilor din Anexa II a Directivei Habitate, ca liliecii și amfibienii. Frecvent observate la intrarea în peşterile din Munţii Apuseni sunt asociaţiile pioniere edificate de briofite din genul Seligeria - Seligeria tristicha, Seligeria recurvata, Seligeria pusilla . Plante: numai muşchi, de exemplu Schistostega pennata şi tapete de alge la intrarea în peşteri. Animale: Faună cavernicolă foarte specializată şi strict endemică. Include forme relicte subterane ale unei faune care s-a diversificat în afara peşterilor. Această faună este în principal formată din nevertebrate care trăiesc exclusiv în peşteri şi în apele subterane. Nevertebratele terestre cavernicole sunt în principal coleoptere, aparţinând mai ales familiilor Bathysciinae şi Trechinae , care sunt carnivore şi au o distribuţie foarte limitată. Nevertebratele acvatice cavernicole constituie o faună strict endemică, dominată de crustacee, Isopoda , Amphipoda , Syncarida , Copepoda , şi include numeroase fosile vii. De asemenea, se întâlnesc moluşte acvatice, aparţinând familiei Hydrobiidae . 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională Corespondenţele cu codurile din diferite sisteme internaţionale de clasificare a habitatelor din cadrul sitului Tabelul nr. 1 Habitat România Corespondenţă Denumire NATURA 2000 Palaearctic EUNIS R6501 Comunităţi briofitice: al. Fissidention gracilifolii 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis 65 Caves not open to the public - 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.3.1. Plante inferioare – Nu este cazul. 2.3.3.2. Plante superioare– Nu este cazul. 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Ihtiofauna – Nu este cazul. 2.3.4.2. Herpetofauna Speciile desemnate pentru ocrotire în sit sunt 2 specii de amfibieni enumerate în Anexele II şi IV ale Directivei Habitate şi Anexele nr. 3 şi nr. 4A ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: izvorașul cu burta galbenă/buhaiul de baltă cu burtă galbenă, Bombina variegata şi tritonul cu creastă, Triturus cristatus. Harta cu distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile desemnate pentru ocrotire în sit se regăseşte la Anexa nr.1.9 Situația în sit a speciilor Triturus cristatus şi Bombina variegata Tabelul nr. 2 Specia Tipul populaţiei speciei şi statutul de prezenţă temporală Mărimea populaţiei speciei Suprafaţa habitatului speciei Triturus cristatus rezidentă, larg răspândită, nativă, rară 10-50 indivizi 1 - 2 ha Bombina variegata rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 500-1000 indivizi 100 - 200 ha - Bombina variegata a fost identificată pe Coasta Albului, Valea Stracoșului, Valea Peșterii, Pădurea Pietriș, Dealul Morilor, Dealul Braii, Poiana Tășad, Surduc și Tășad, -Triturus cristatus a fost identificată la est de Valea Stracoșului, pe Dealul Morilor, la Tășad, Poiana Tășad, Stracoș și Drăgești. 2.3.4.3. Avifauna – Nu este cazul. 2.3.4.4. Mamifere Speciile desemnate pentru ocrotire sunt 6 specii de lilieci enumerate în Anexa II-a Directivei Habitate şi Anexa nr. 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: Rhinolophus ferrumequinum - liliacul mare cu potcoavă , Rhinolophus euryale - liliacul mediteranean , Myotis blythii - liliacul cu urechi de șoarece , Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă , Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi şi Myotis myotis - liliacul comun . Harta cu distribuţia speciilor de lilieci desemnate pentru ocrotire se regăseşte la Anexa nr.1.10. Primele cercetări întreprinse la Peștera de la Stracoș au fost efectuate de Dobrosi Dénes și colaboratorii, între 1991 și 1997, cu scopul de a identifica locurile de hibernare ale efectivelor de Rhinolophus ferrumequinum din estul Ungariei. Astfel în Peștera de la Stracoș au fost identificate cel puțin 2 indivizi inelate din această specie, care dețin recordul european pentru distanța parcursă în timpul migrației, 320 km. Pe baza cercetărilor s-a concluzionat, că această peșteră din extremitatea vestică a Munților Pădurea Craiului reprezintă adăpost de hibernare, dar și stație importantă în ruta de migrație a specie, Dobrosi et Gulyás, 1997, Dobrosi, 1999. Primele date referitoare la Peștera de la Tășad apar la Barti, 1997 și 1998, Nagy et al. 2003 și 2005. Astfel în perioada respectivă s-a concluzionat, că această peșteră reprezintă un important adăpost pentru o colonie mare de naștere a speciei Rhinolophus euryale . Rhinolophus euryale Blasius 1853 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile sitului tot timpul anului, formând colonii de naștere, împerechere și de tranzit. În Peștera de la Tășad formează o colonie de naștere de 450-500 indivizi. Un efectiv de circa 300 indivizi hibernează la sfârșitul iernii în Peștera de la Stracoș. Pădurile, livezile și terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă. Myotis blythii Tomes 1857 ca specie cavernicolă este prezentă în peștera Tășad fără a forma colonii de naștere. Efectivele mici probabil se datorează și faptului că la distanțe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie și habitate primare bune frecventate de specie. Pajiștile, livezile și terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi și pădurile mature rărite ca și habitate de hrănire secundare. Myotis myotis Borkhausen, 1797 ca specie cavernicolă este prezentă în peștera Tășad fără a forma colonii de naștere. Efectivele mici probabil se datorează și faptului că la distanțe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie și habitate primare bune frecventate de specie. Pădurile mature sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi și pășunile cu arbori, livezile, lizierele și vegetația ripariană ca și habitate de hrănire secundare. Miniopterus schreibersii Kuhl, 1817ca specie cavernicolă este prezentă în Peștera de la Tășad. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă. Rhinolophus ferrumequinum Schreber, 1774 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile menționate tot timpul anului, formând o mică colonie de masculi în Peștera de la Stracoș. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii și iarna. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă. Rhinolophus hipposideros Bechstein, 1800 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile menționate tot timpul anului. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire. 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1. Flora Specia Ruscus aculeatus , ghimpele pădureţ, care figurează pe Anexa V a Directivei Habitate şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost identificată în două locaţii, cei 11 indivizii existenţi la aceste puncte prezintă un statut de conservare favorabil. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este aproximativ 903ha. Harta cu distribuţia speciei Ruscus aculeatus se regăseşte la Anexa nr.1.11. Ruscus aculeatus este o plantă valoroasă care, datorită utilizărilor din alimentație și medicina naturistă a început să devină din ce în ce mai rară. La noi în țară planta este folosită mai mult în scop medicinal și de aceea valoarea ei a crescut de la an la an. De aceea, planta a primit statutul de monument al naturii așa cum este citată în multe tratate de specialitate - Săvulescu 1966; Ciocîrlan, 1990; Sârbu et al, 2013. 2.3.5.2. Fauna Cu ocazia inventarilor efectuate pe teren, în cursul anului 2015 în afara speciilor de desemnare în sit au mai fost semnalate: a) nevertebratele de interes comunitar: melcul de livadă Helix pomatia, enumerat în Anexa 5A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, melcul carenat bănăţean Chilostoma banaticum enumerat în Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare , racul de râu Astacus astacus lângă pârâul de la Peştera Tăşad aceasta fiind o specie de interes comunitar făcând parte din Anexa V a Directivei Habitate precum şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Lycaena dispar o specie inclusă în anexele II şi IV ale Directivei Habitate şi Anexele 3 şi 4A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare ,care a fost semnalat într-o poiană spre Peştera Tăşad. Situația în sit a speciei de interes comunitar melcul carenat bănăţean Chilostoma banaticum , determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populaţie rezidentă, larg răspândită, nativă şi rară. Situația în sit a speciei de interes melcul de livadă Helix pomatia determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populaţie rezidentă, larg răspândită, nativă şi rară. Harta cu distribuţia speciei Helix pomatia şi Chilostoma banaticum denumit şi Drobacia banatica se regăseşte la Anexa nr. 1.12. Pentru speciile de nevertebrate Lycaena dispar și Astacus astacus se impun investigații suplimentare cu scopul stabilirii distribuției, mărimii populației, stării de conservare și măsurilor de management adecvate. \ b) speciile de amfibieni ş i reptile: Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salam a ndra, Rana temporaria, Rana dalmatina şi Triturus vulgaris, Lacerta vivipara, Natrix natrix. Harta cu distribuţia acestor specii de amfibieni şi reptile se regăseşte la Anexa nr.1.13. \ Situația în sit a speciilor Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Rana dalmatina şi Triturus vulgaris Tabelul nr. 3 Specia Tipul populaţiei speciei şi statutul de prezenţă temporală Mărimea populaţiei speciei Suprafaţa habitatului speciei Bufo bufo rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 500 – 1000 ha Rana dalmatina rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 100-500 indivizi 500 – 1000 ha Rana ridibunda rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 500-1000 indivizi 10 – 50 ha Rana temporaria rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 100-500 indivizi 500 – 1000 ha Triturus vulgaris rezidentă, necunoscută, nativă, rezență certă în SCI, incertă în rezervație 50-100 indivizi 0,1 – 0,5 ha Salamandra salamandra rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 500 – 1000 ha Lacerta viridis rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 50 – 100 ha - Bufo bufo fost identificată la nord de Stracoș, pe Coasta Albului şi la Poiana Tășad, - Rana dalmatina a fost identificată pe Valea Peșterii, Coasta Albului, la Copăcel, Poiana Tășad, Surduc, Tășad, - Rana ridibunda a fost identificată la est de Valea Stracoșului, pe Valea Stracoșului, Valea Peșterii, Pădurea Pietriș, Dealul Morilor, Dealul Braii, la Stracoș şi Drăgești, - Rana temporaria a fost identificată pe Valea Peșterii, Dealul Dumbravei, Pădurea Pietriș, la nord de Stracoș, la est de Valea Stracoșului, la Drăgești, Poiana Tășad și Tășad, - Triturus vulgaris a fost relatată în localitățile Copăcel, Poiana Tășad și Surduc. Este posibil ca în zona colinară specia să apară cu subspecia Triturus vulgaris ampelensis , taxon cu statut diferit de conservare. - Lacerta viridis a fost identificată pe Valea Peșterii, la est de Valea Stracoșului, la Drăgești, Stracoș, Calea Mare, Tășad și Poiana Tășad, - Salamandra salamandra este o specie comună la nivelul ariei naturale protejate, în habitatele favorabile. A fost identificată în 2 văi diferite în apropierea localității Stracoș, în valea unui afluent al pârâului Stracoș și în valea pârâului Poiana în intervalul altitudinal 249 m–333 m. Specia a fost relatată din localitățile Poiana Tășad, Surduc, Tășad, Copăcel, dar fără o locație exactă a prezenței. c) specia şoimul rândunelelor - Falco subbuteo, enumerată în Anexa 4 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, specie a cărui situație actuală a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren, în anul 2015, şi se prezintă după cum urmeză: populaţie migratoare – oaspete de vară, larg răspândită, nativă, rară, sunt necesare investigaţii suplimentare cu scopul stabilirii prezenţei certe ca specie clocitoare în aria protejată. Harta cu distribuţia speciei Falco subbuteo se regăseşte la Anexa nr.1.14. d) speciile de liliecii: Myotis bechsteinii, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Eptesicus serotinus, Plecotus austriacus, Pipistrellus pygmaeus, Myotis brandtii, Myotis daubentoni. Harta cu distribuţia specilor de lilieci de mai sus se regăseşte la Anexa nr.1.15. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgești se ridică la 2.531 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când au fost înregistrați 2.600 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 64,69%, cu o minoritate de romi - 33,22%. Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 71,62%, dar există și minorități de penticostali - 18,02%, baptiști - 6,42% și greco-catolici - 1,28%. Pentru 2,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evolutia populaţiei* Tabelul nr. 4 Anul Copăcel Număr pers. Drăgeşti Număr pers. Total Număr pers. Anul 2010 2260 2508 4768 Anul 2011 2277 2531 4808 Anul 2012 2243 2545 4788 Anul 2013 2222 2593 4815 Anul 2014 2190 2606 4796 Anul 2015 2166 2612 4778 *Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică În Comuna Drăgeşti singurele activităţi economice sunt cele agricole, respectiv cultivarea terenului şi creşterea animalelor. În Comuna Copăcel sunt 10 societăţi comerciale, ce activează în următoarele domenii: prelucrarea laptelui, prelucrarea primară a lemnului, obţinerea uleiului prin presare la rece, construcţii case din lemn. Locuitorii din Copăcel au făcut o tradiţie din creşterea animalelor, activitate pe care au păstrat-o din cele mai vechi timpuri. Se practică de asemenea cultivarea pământului, solurile de pe raza localităţii fiind favorabile cultivării de plante furajere, grâu, porumb, ovăz şi pomi fructiferi. Acest lucru a permis apariţia sectorului producţie alimentare, dar şi a comerţului. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, fag şi brad ce acoperă dealurile comunei. Vecinatatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorăşenească şi specificul de staţiune balneo-climaterică a oferit o relaţie de interdependenţă reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învăţamânt, dotări culturale, sport, agrement. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor Tabelul nr. 5 Categoria de folosinţă Suprafaţa -ha- % din total supr. Ape curgătoare 7.07 0,45 Cultură permanentă 23.69 1,53 Curţi, constructii 5.38 0,35 Drum 5.02 0,33 Pădure 454.13 29,15 Păşune permanentă 379.18 24,38 Teren administrativ 0.45 0,03 Teren arabil 337.73 21,68 Teren neproductiv 42.11 2,71 Teren pentru hrana vanatului 3.21 0,21 Vegetaţie forestieră, arbori, tufărişuri 298.89 19,19 Total 1556,86 100 Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor se regăseşte la Anexa nr.1.16. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor Situaţia juridică a terenurilor Tabelul nr. 61 Proprietari Suprafaţa -ha- % din total supr. Asociaţia Urbarială "Negru Vodă" Tăşad 790.35 50,76 Asociaţia Urbarială Stracoş 156.92 10,08 Asociaţia Urbariaşilor Copăcel 0.39 0,03 Autoritate a administraţiei publice locale din Comuna Drăgeşti 144.67 9,29 Intreprinderi individuale 0.3 0,02 Persoană fizică 447.54 28,74 Persoane fizice autorizate 4.58 0,30 Statul român 12.11 0,78 Total 1556,86 100 Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăseşte la Anexa nr.1.17. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari Administratorii şi gestionarii Tabelul nr. 7 Administratori Suprafaţa -ha- % din total supr. Asociaţia Urbarială Stracoş 29.13 1,88 Autoritate a administraţiei publice locale din Comuna Drăgeşti 144.67 9,29 Intreprinderi individuale 0.3 0,02 Ocolul Silvic „ Codrii Cămării ” R.A. 445.68 28,62 Persoană fizică 413.8 26,57 Persoane fizice autorizate 4.58 0,30 RNP ROMSILVA Ocolul Silvic Dobresti 12.11 0,78 Asociaţia Urbarială "Negru Vodă" Tăşad 506.59 32,54 Total 1556,86 100 Harta regimului de administrare a terenurilor se regăseşte la Anexa nr.1.18. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii Infrastructura este slab dezvoltată, creşterea demografică este infimă, astfel încât piaţa imobiliară nu va suferi creşteri considerabile în următoarea perioadă. Din punct de vedere al construcţiilor nu există pericolul afectării speciilor și habitatelor. Impactul construcțiilor ar putea proveni din utilizarea pietrişului şi nisipului din albiile râurilor sau defrișări. În partea de vest, chiar la limita sitului, trece cel mai important drum național DN73, care face legătura dintre Drăgești – BăileFelix - Oradea. Din categoria de drumuri județene face parte DJ767B, care leagă Tășadul de DN76, dar și de Poiana Tășad. Drumuri comunale sunt : DC192A, care ajunge în extremitatea vestică, DC90, în sud-est, care urmează lungul văii Stracos, spre sud, ajungând în DN76. De asemenea, accesul în interiorul rezervatiei se face prin drumurile de pământ sau forestiere. Accesul la transportul feroviar este asigurat de gara Oradea. Harta transporturilor se regăseşte la Anexa nr.1.19. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural Teritoriul comunei Drăgeşti este locuit de peste 2200 ani, fapt dovedit de descoperirile arheologice de pe raza comunei, fapt care dovedeşte o viaţă materială şi spirituală dezvoltată. Astfel, în satul Tăşad în urma săpăturilor arheologice făcute de către cercetătorii de la Muzeul Ţării Crişurilor pe dealul „Cetăţuia” s-au pus în evidenţă urme ale existenţei materiale a numeroase colectivităţi din secolele III i.e.n. În anul 1980, în satul Drăgeşti, în apropierea șoselei Oradea - Beiuș, a fost descoperit un tezaur monetar din argint, compus din monede fibule, brăţari cât şi alte podoabe din secolele II-I i.e.n., tezaur care se găseşte la Muzeul Ţării Crişurilor. Din date luate de la Arhivele Statului Bihor, localităţile Drăgeşti, Stracoş şi Taşad apar atestate documentar din anul 1560. Pe acest fundal, al ocupării predominant agricole mediul rural românesc se confundă cu practicarea pe scară largă a agriculturii în forme tradiţionale, arhaice, de subzistenţă sau de semisubzisteţă, în vederea susţinerii auto-consumului unui segment important al populaţiei rurale. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, şi fag ce acoperă dealurile comunei. 2.4.1.7. Peisajul Comuna Drăgeşti ocupa în judeţ o poziţie centrală, distanţa dintre partea nordica a judeţului şi Drăgeşti precum şi dintre partea sudică şi Drăgeşti fiind aproximativ egală. Este compusă din încă 4 sate: satul Dicăneşti, satul Stracoş, satul Topeşti, satul Taşad. Comuna Drăgeşti este situata în regiunea deluroasă pe versantele sud-vestice ale munţilor Pădurea-Craiului, prezentând un relief accidentat cu multe culmi brăzdate de mici pârâiase ca: Valea Benţi la Stracoş, Valea Recheşt la Dicăneşti, Valea Tăşadului la Tăşad, valea Peşterii prin Stracoş; aceste se unesc în pârâul Holod, afluent al Crişului Negru. Ca altitudine în raza comunei Drăgeşti, acesta variază între 400 şi 850m, predominând suprafeţele de înălţimi ale căror culmi ating între Drăgeşti şi Dicăneşti, culmea Purcel – 800m. Cea mai mare parte a suprafeţelor de înălţimi sunt prielnice pădurilor şi culturilor de pomi fructiferi. În flora forestieră predomină eşente de fag, stejar, carpen, cer, garon, salcâm. În zona comunei Copăcel peisajul este brăzdat de Valea Pietrii şi de Valea de Rugi, două ape curgătoare cu un debit permanent, dar redus. Localitatea are o suprafaţă totală de 10.000 de hectare şi este alcătuită din satele: Bucuroaia, Chijic, Poiana-Tăşad, Sărand, Surduc şi Copăcel, centrul administrativ. Elementele naturale valorificabile turistic din Comuna Copăcel sunt: Peştera Tăşad, Moara de apă, situl arheologic Tăşad, Dealurile Copăcelului. Acestea pot fi valorificate turistic cu respectarea măsurilor de management şi ţinând cont de presiunile şi ameninţările identificate în cadrul studiilor de specialitate. 2.4.1.8. Turism şi facilităţi de turism Vecinatatea sitului cu municipiul Oradea şi Băile 1Mai, amplasarea ei în zona preorăşenească şi specificul de staţiune balneo-climaterică a oferit o relaţie de interdependenţă reciprocă, oferindu- se locuri de sport şi agrement, dotări comerciale, dotări culturale. Pe teritoriul ariei protejate cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de turismul de recreere - cicloturism, speoturism, ecoturism, și turism cultural - agroturism, turism rural și turism gastronomic. Activităţile ecoturistice sunt încă într-o fază incipientă. Evaluare: - Sunt probleme legate de biodiversitatea fragilă din zonă şi de potenţiala presiune pe care turismul o exercită asupra biodiversităţii. Situl poate suporta un număr destul de redus de activităţi în aer liber cu impact redus asupra mediului, începând cu plimbările, drumeţiile şi ciclismul. - Sunt probleme legate infrastructura slab dezvoltată, reprezentate de drumul național DN73, care face legătura dintre Drăgești – BăileFelix – Oradea, drumul județean DJ767B, care leagă Tășadul de DN76, şi câteva drumuri comunale. - Infrastructura turistică este aproape inexistentă în prezent la nivelul sitului. În urma unui proiect inițiat și coordonat de către Societatea de Istorie Naturală Nymphaea a fost înființat în centrul satului Tășad, la căminul cultural un centru de vizitare, cu mai multe încăperi amenajate ca muzeu unde sunt ilustrate cu exponate toate zonele rezervației naturale, științele naturii și arheologie, precum și o colecție de etnografie a satului adunată de oameni ai locului. - Dezvoltarea unui turism durabil în aria protejată, va fi posibilă datorită următoarelor motivaţii: a) Existenţa atracţiilor turistice unice în sit şi în zona adiacentă. Atracţiile turistice din zona ariei protejate sunt: - atracţii strict legate de natură: Peștera de la Stracoș Peştera Tăşad, Situl arheologic Tăşad, Moara de apă din Copăcel, Dealurile Copăcelului, Bisericile monument istoric din Surduc şi Bucuroaia, Situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia sau “Cetăţaua” - cetatea dacică de la Tăşad, situat în apropierea punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului. - atracţii cultural istorice şi atracţii legate de obiceiuri, tradiţii şi produse locale. b) Accesibilitatea uşoară a sitului. Datorită apropierii de stațiunea Băile Felix, fluxul turistic prezent aici poate fi atras prin investiții în infrastructura turistică. Astfel, pot fi identificate mai multe tipuri de activități care să ducă la dezvoltarea turistică a zonei: - amenajarea unor trasee tematice care să lege obiectivele turistice din zonă, - amenajarea unor trasee de cicloturism care să conecteze cele trei situri Natura 2000: Pârâul Pețea, Betfia și Tășad, - amenajarea pentru speoturism a Peșterii Stracoș și Peșterii Tășad, pe o anumită porțiune și în perioadele în care nu sunt afectate coloniile de lilieci, - dezvoltarea centrului de vizitare, asigurarea sustenabilității acestuia și menținerea muzeului existent. Totodata satele din zona sitului, aflate la o distanta relativ mica de statiune, prin dezvoltarea turismului rural pot prelua o mare parte din afluxul de turisti mai ales în sezonul estival, asigurând o gama largă din activităţile de servicii. 2.4.2 Impacturi 2.4.2.1 Presiuni - impacturi trecute şi prezente Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în Tabelul nr. 8, Tabelul nr. 9, Tabelul nr. 10, Tabelul nr. 11, Tabelul nr. 12. Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acţiuni de management cu prioritate – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil – Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management. Presiuni asupra habitatului 8310 - impacturi prezente Tabelul nr. 8 Nr. crt. Cod Presiunea actuală Intensitate Detalii 1. A04.02.05. Păşunatul ne- intensiv în amestec de animale Scăzută (S) Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și a apelor din bazinul de drenaj, care au rol important în procesul de carstificare, menținerea echilibrului mediului subteran. Implicit este influențată compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 2. A05.01. Creșterea animalelor Scăzută (S) Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 3. A06.01.02. Culturi anuale neintensive Scăzută (S) Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj. 4. A08. Fertilizarea - cu îngrăşământ Scăzută (S) Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 5. G01.04.02. Speologie Scăzută (S) Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 6. G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri Scăzută (S) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 7. G05.04. Vandalism Scăzută (S) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, cât și exocarstul. 8. H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere Scăzută (S) Are loc în bazinele de drenaj ale peșterilor. Afectează proprietățile fizico-chimice ale apelor subterane și comunitățile acvatice subterane prin aportul direct la cursul activ și prin apele de infiltrație. 9. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere Scăzută (S) Modificarea aportului de materie organică în subteran prin infiltrare din colectorul peșterilor. Afectează activul peșterii și comunitățile acvatice, speciile epigee și hipogee pe care le susține, procesele fizico-chimice legate de procesele de carstificare reprezentate de formare minerale, depunere calcit, rata de sedimentare, de coroziune şi altele asemenea. 10. J01.01. Incendii Medie (M) Zona de deasupra Peșterii de la Stracoș. Afectează proprietățile solului și vegetația care au rol important în procesele de carstificare și de menținere a echilibrului mediului subteran și a comunităților hipogee. 11. K01.02. Colmatare Scăzut (S) Intrarea superioară a Peșterii de la Stracoș și zona finală a Peșterii de la Tășad. Afectează climatul mediului subteran, traseul activului peșterilor, echilibrul ecosistemului, diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee. 12. L06. Prăbușiri subterane Scăzut (S) În Peștera de la Stracoș. Afectează peisajul subteran, ecosistemul, climatologia și diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee. Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut. Presiuni asupra speciei Ruscus aculeatus - impacturi prezente Tabelul nr. 9 Nr. crt. Cod Presiunea actuală Intensi- tate Detalii 1. A04. Păşunatul Scăzută (S) Pășunatul se practică pe pajiștile din sit. În acest caz există și zone suprapășunate care au permis dezvoltarea unei specii invazive, Pteridium aquilinum , pe suprafețe extinse. 2. B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02. Curăţarea pădurii Scăzută (S) Silvicultura prin activități de tăiere, curățare și replantare poate afecta sau distruge anumiți indivizi de ghimpe. Extracția lemnului din pădure poate produce deteriorarea unor tufe de Ruscus aculeatus. 3. F04.02. Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea Scăzută (S) Prelevarea de plante terestre reprezintă o altă amenințare pentru Ruscus aculeatus deoarece planta poate fi folosită în scop alimentar sau medicinal. Fiind declarată monument al naturii poate fi colectată pentru colecțiile unor ierbare. 4. G01.02. Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate G01.03. Vehicule cu motor Scăzută (S) Pe toată suprafața sitului. Activitățile de petrecere a timpului liber prin drumeții în incinta sitului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei și florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor copaci, abandonarea deseurilor menajere 5. H04. Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului H04.03. Alte forme de poluare a aerului H05. Poluarea solului şi deşeurile solide, cu excepţia evacuărilor H05.01. Gunoiul şi deşeurile solide Scăzută (S) Poluanți răspândiți pe calea aerului sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin sit sau pe șoseaua care delimitează situl. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde se face focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces neasfaltate reprezintă o altă sursă de poluare a aerului,deoarece prin depuneri poate duce obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern. Gunoiul și deșeurile solide rezultate de la turiștii/localnici care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele, pungile de plastic și hârtie. 6. I02. Specii invazive problematice Scăzută (S) La nivelul sitului și a rezervației au fost identificate specii invazive precum Pteridium aquilinum , Urtica dioica sau Rubus idaeus dar care nu ocupă suprafețe extinse astfel încât să prezinte un impact semnificativ. 7. J01. Focul şi combaterea incendiilor Scăzută (S) În zonele ușor accesibile apar vetre de foc ceea ce determină un risc de incendiu. 8. M01.02. Secete și precipitaţii reduse M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului Scăzută (S) Secetele prelungite asociate cu alți factori climatici pot duce la uscarea și dispariția unor plante inclusiv indivizi de Ruscus aculeatus . Presiuni asupra speciilor de lilieci - impacturi prezente Tabelul nr. 10 Nr. crt. Cod Presiunea actuală Intensitate Detalii 1. D01. Drumuri, poteci, căi ferate Scăzută (S) În partea de nord a sitului, de-a lungul drumului DJ767B pe porțiunea dintre Tășad și Poiana Tășad. Rețeaua de drumuri și poteci contribuie la antropizarea zonei, ceea ce rezultă creșterea deranjului prin circulația diferitelor vehicule și uneori uciderea liliecilor prin coliziune. 2. G01.04.02. Speologie Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Peștera de la Tășad este un adăpost important pentru lilieci în perioada de reproducere. Peștera de la Stracoș este un adăpost important pentru lilieci în perioada de hibernare. În aceaste perioade speologia necontrolată poate deranja coloniile de lilieci. 3. G05.04. Vandalism Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Intrarea deliberată, distrugerea infrastructurii, poluarea fonică, luminarea liliecilor sub colonie, omorârea liliecilor pot avea efecte serioase asupra liliecilor. 4. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere Scăzută (S) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Activitățile agricole și forestiere de suprafață pot avea consecințe și asupra habitatului subteran, mai ales prin faptul că intravilanele așezării Tășad se situează deasupra văilor ce alimentează peșterile. Poluările pot afecta şi în mod direct. 5. H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane Scăzută (S) Valea Tășad, Valea Stracoș și pâraiele secundare care izvorâsc sub intravilanele așezărilor Tășad și Poiana Tășad. Urbanizarea atrage după sine și poluarea apelor de suprafață, ceea ce influențează liliecii prin reducerea spectrului trofic. 6. K03.04. Prădare Scăzută (S) În incinta Peșterilor Tășad și Stracoș. Liliecii sunt vulnerabili la prădători mai ales seara la ieșirea din adăpost. Sub colonia de naștere în anii precedenți a fost observată prezența racilor din genul Astacus, care consumau juvenili de lilieci căzuți în pârâu. Efectul cumulat al presiunilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată. Presiuni asupra speciilor de amfibieni şi reptile - impacturi trecute şi prezente Tabelul nr. 11 Nr. crt Cod Presiunea actuală Intensi- tate Detalii 1. B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației Scăzută (S) Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot duce la distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru reptile. 2. G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune Scăzută (S) Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere. 3. H01. Poluarea apelor de suprafață limnice Scăzută (S) În toate habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit. 4. J02.02. Îndepărtarea de sedimente Scăzută (S) În habitate acvatice din sit, Covaciu-Marcov, relatează că impactul activităților de colmatare a fost mai grav decât cel al poluării. Decolmatarea a distrus ponte și larve ale speciilor de broaște. 5. K01.02. Colmatare Scăzută (S) În habitate acvatice din sit, Covaciu-Marcov, relatează că impactul activităților de colmatare a fost mai grav decât cel al poluării. 6. K01.03. Secare Scăzută (S) În habitate acvatice din sit. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane. 7. M01.02. Secete și precipitații reduse Scăzută (S) Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente. Presiuni asupra speciilor de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 12 Nr. crt. Cod Presiunea actuală Intensi- tate Detalii 1. J01.01. Incendii Medie (M) Vale Stracoş deasupra peşterii cu acelaşi nume. În zonă au fost identificate efecte clare ale incendierii arboretelor; baza trunchiurilor arborilor şi arbuştilor, precum şi vegetaţia ierboasă erau arse pe suprafeţe mari. 2. G01.04.03. Vizite de agrement în peşteri Scăzută (S) Peştera şi Valea Stracoş. În jurul peşterii şi la intrare au fost găsite deşeuri lăsate de turişti. 3. M01.01. Creşterea temperaturii şi a extremelor M01.02. Secete şi precipitaţii reduse Medie (M) Încălzirea globală, creşterea temperaturilor, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai mult o ameninţare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea vegetaţiei şi a habitatului specific. Este posibil ca din aceste motive să se identifice multe cochilii şi mai puţine exemplare vii, indicând o descreştere a populaţiei . 4. F03.02.01. Colectare de animale* Medie (M) Întreaga suprafaţă ocrotită şi majoritatea habitatelor. Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării şi comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populaţia se impun activităţi de evaluare periodică şi reglementarea colectării acesteia sau chiar interzicerea acestor activităţi pe teritoriul sitului. * Numai pentru specia Helix pomatia 2.4.2.2 Ameninţări - impacturi viitoare previzibile Ameninţări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, sunt sintetizate mai jos în Tabelul nr. 13, Tabelul nr. 14, Tabelul nr. 15, Tabelul nr. 16, Tabelul nr. 17. Intensitatea ameninţărilor în viitor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acţiuni de management cu prioritate – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil – Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management. Amenințări asupra habitatului 8310 - impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 13 Nr. crt. Cod ameninţare Intensitate Detalii 1 A04.02.05. Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale Scăzută (S) În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și a apelor din bazinul de drenaj, care au rol important în procesul de carstificare, menținerea echilibrului mediului subteran. Implicit este influențată compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 2 A05.01. Creșterea animalelor Scăzută (S) În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 3 A06.01.02. Culturi anuale neintensive pentru producția de alimente Scăzută (S) În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj. 4 A08. Fertilizarea cu îngrăşământ Scăzută (S) În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 5 E01.04. Alte modele, tipuri de habitare/ locuinţe Scăzută (S) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran și a comunităților subterane prin modificarea aportului de materie organică în subteran. 6 E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement Mediu (M) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor, în peșteri. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran - raportul dintre specii epigee și hipogee. 7 E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj Mediu (M) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran, raportul dintre specii epigee și hipogee, exocarstul. 8 J02.07.01. Captări de apă subterană pentru agricultură Scăzută (S) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran, peisajul endocarstic și exocarstic. 9 G01.04.02. Speologie Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 10 G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 11 G05.04 Vandalism Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, cât și exocarstul. 12 H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere Scăzută (S) În bazinele de drenaj ale peșterilor. Afectează proprietățile fizico-chimice ale apelor subterane și comunitățile acvatice subterane prin aportul direct la cursul activ și prin apele de infiltrație. 13 H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane Scăzută (S) Modificarea aportului de materie organică în subteran prin infiltrare din colectorul peșterilor. Afectează activul peșterii și comunitățile acvatice, speciile epigee și hipogee, pe care le susține, procesele fizico- cauzată de activităţi agricole şi forestiere chimice legate de procesele de carstificare reprezentate de formare minerale, depunere calcit, rata de sedimentare, de coroziune. 14 J01.01. Incendii Ridicată (R) Zona de deasupra Peșterii de la Stracoș. Afectează proprietățile solului și vegetația care au rol important în procesele de carstificare și de menținere a echilibrului mediului subteran și a comunităților hipogee. 15 K01.02. Colmatare Mediu (M) Intrarea superioară a Peșterii de la Stracoș și zona finală a Peșterii de la Tășad. Afectează climatul mediului subteran, traseul activului peșterilor, echilibrul ecosistemului, diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee. 16 L06. Prăbușiri subterane Mediu (M) În Peștera de la Stracoș. Afectează peisajul subteran, ecosistemul, climatologia și diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee. Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut. Cu toate acestea, pe viitor se impune o delimitare spațială clară a zonei de protecție a peșterilor în care să se țină cont de caracteristicile peșterilor și a bazinelor lor de recepție și colectoare, zonare corelată cu amenințările identificate. Ameninţări asupra speciei Ruscus aculeatus L - impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 14 Nr. crt. Cod ameninţare Intensitate Detalii 1. A04.Păşunatul Scăzută (S) Pășunatul se va practica pe islazul comunal. Animalele pot ajunge și în zona pădurii unde pot mânca sau călca unii indivizi de Ruscus aculeatus . 2. B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02 Curăţarea pădurii Scăzută (S) Pe toată suprafața sitului. Silvicultura prin activități de tăiere, curățare și replantare poate afecta sau distruge anumiți indivizi de ghimpe. Extracția lemnului din pădure poate produce deteriorarea unor tufe de Ruscus aculeatus. Pe viitor presiunea persistă atâta timp cât se mențin aceleași norme. 3. F04.02. Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure şi altele asemenea Scăzută (S) Prelevarea de plante terestre reprezintă o altă amenințare. Fiind declarată monument al naturii poate fi colectată pentru colecțiile unor ierbare. Prin colectarea ciupercilor se pot călca/deteriora indivizi de Ruscus aculeatus. 4. G01.02. Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate G01.03 Vehicule cu motor Scăzută (S) Pe toată suprafața sitului. Activitățile de petrecere a timpului liber prin drumeții în incinta sitului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei și florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor copaci, aruncarea deșeurilor. 5. H04. Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului H04.03 Alte forme de poluare a aerului H05 Poluarea solului şi deşeurile solide, cu excepţia evacuărilor H05.01. Gunoiul şi deşeurile solide Scăzută (S) Poluanți răspândiți pe calea aerului sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin sit sau pe șoseaua care delimitează situl. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde se face focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces neasfaltate reprezintă o altă sursă de poluare a aerului, deoarece prin depuneri pot duce obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern. Gunoiul și deșeurile solide – rezultate de la turiștii/localnici care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele, pungile de plastic și hârtie. 6. I02. Specii invasive problematice Scăzută (S) Există o tendință ușoară de extindere a plantelor invazive datorită faptului că impactul antropic este pronunțat în zona analizată. Speciile invazive dacă se dezvoltă prea mult pot acoperi tufele de ghimpe și pot umbri locurile în care se dezvoltă ducând la o încetinire a creșterii și dezvoltării plantei 7. J01. Focul şi combaterea incendiilor Scăzută (S) În zonele ușor accesibile apar vetre de foc ceea ce determină un risc de incendiu. 8. M01.02. Secete și precipitaţii reduse M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului Scăzută (S) Schimbările globale, secete și precipitațiile reduse vor acționa și în viitor asupra speciilor de plante și habitate Amenințări asupra speciilor de lilieci - impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 15 Nr. crt Cod ameninţare Intensitate Detalii 1. D01. Drumuri, poteci, căi ferate Scăzută (S) În partea de nord a sitului, de-a lungul drumului DJ767B pe porțiunea dintre Tășad și Poiana Tășad. Rețeaua de drumuri și poteci contribuie la antropizarea zonei, ceea ce rezultă creșterea deranjului prin circulația diferitelor vehicule și uneori uciderea liliecilor prin coliziune. 2. G01.04.02. Speologie Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Peștera de la Tășad este un adăpost important pentru lilieci în perioada de reproducere, astfel încât speologia necontrolată poate deranja colonia. 3. G05.04. Vandalism Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Intrarea deliberată, distrugerea infrastructurii, poluarea fonică, luminarea liliecilor sub colonie, omorârea liliecilor pot avea efecte serioase asupra liliecilor. 4. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere Scăzută (S) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Activitățile agricole și forestiere de suprafață pot avea consecințe și asupra habitatului subteran, mai ales prin faptul că intravilanele așezării Tășad se situează deasupra văilor ce alimentează peșterile. Poluările pot afecta şi în mod direct. 5. H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane Scăzută (S) Valea Tășad, Valea Stracoș și pâraiele secundare care izvorâsc sub intravilanele așezărilor Tășad și Poiana Tășad. Urbanizarea atrage după sine și poluarea apelor de suprafață, ceea ce influențează liliecii prin reducerea spectrului trofic. 6. K03.04. Pradare Scăzută (S) În incinta Peșterilor Tășad și Stracoș. Liliecii sunt vulnerabili la prădători mai ales seara la ieșirea din adăpost. Sub colonia de naștere în anii precedenți a fost observată prezența racilor din genul Astacus, care consumau juvenili de lilieci căzuți în pârâu. 7. G05.08. Închiderea peșterilor sau a galeriilor* Scăzută (S) Peștera de la Stracoș. Punctele în care liliecii sunt cei mai sensibili în sit, sunt adăposturile, unde se concentrează. Deoarece Rhinolophus euryale este o specie sensibilă la reducerea dimensiunii intrărilor la adăpost, este contraindicat acoperirea totală a intrării peșterilor cu grilaje, unde această specie formează colonii. *Acest impact viitor previzibil nu ameninţă speciile Myotis myotis şi Myotis blythii Efectul cumulat al amenințărilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată. Amenințări asupra speciilor de amfibieni şi reptile - impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 16 Nr. crt Cod Presiunea actuală Intensi- tate Detalii 1. B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației Scăzută (M) Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot duce la distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru reptile. 2. G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune Scăzută (S) Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere. 3. H01. Poluarea apelor de suprafață limnice Scăzută (S) În toate habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit. 4. K01.03. Secare Scăzută (S) În habitate acvatice din sit. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane. 5. M01.02. Secete și precipitații reduse Scăzută (M) Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente. Amenințări asupra speciile de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi viitoare previzibile Tabelul nr. 17 Nr. crt. Cod Presiunea actuală Intensi- tate Detalii 1. J01.01. Incendii Medie (M) Vale Stracoş deasupra peşterii cu acelaşi nume. În zonă au fost identificate efecte clare ale incendierilor, baza trunchiurilor arborilor, arbuştilor, precum şi vegetaţia ierboasă erau arse pe suprafeţe mari. 2. G01.04.03. Vizite de agrement în peşteri Scăzută (S) Peştera şi Valea Stracoş. În jurul peşterii şi la intrare au fost găsite deşeuri lăsate de turişti, 3. E.01.03. Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială Medie (M) Afectează toată suprafaţa sitului. Toată albile pârâurilor din sit servesc ca loc de depozitare a deşeurilor menajere dar şi rezultate din agircultură. 3. M01.01. Creşterea temperaturii şi a extremelor M01.02. Secete şi precipitaţii reduse Medie (M) Încălzirea globală, frecvenţa anilor secetoşi sunt o presiune şi vor fi din ce în ce mai mult o ameninţare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât şi indirectă prin modificarea vegetaţiei şi a habitatului specific. Este posibil ca din aceste motive să se identifice multe cochilii şi mai puţine exemplare vii, indicând o descreştere a populaţiei . 4. F03.02.01. - Colectare de animale* Medie (M) Întreaga suprafaţă ocrotită şi majoritatea habitatelor. Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării şi comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populaţia se impun activităţi de evaluare periodică şi reglementare a colectării, sau chiar interzicerea acestor activităţi pe teritoriul sitului. * Numai pentru specia Helix pomatia Hărţile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr. 1.20. CAPITOLUL 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR Starea actuală de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit a fost determinată prin observaţii efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crişurilor” finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s- a realizat după modelul SINCRON. 3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis : - starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al suprafeţei ocupate este U1 nefavorabilă/inadecvată din cauza faptului că nu există o perimetrare clară, o zonă de protecție a peșterilor, clasificarea peșterilor și management specific. - starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice este FV–favorabilă. Datele colectate în teren sugerează o stare favorabilă de conservare a habitatului din punct de vedere a parametrilor fizico-chimici - apă, aer - înregistrați. În activul peșterilor au fost identificați în abundență indivizi aparținând speciei Gammarus balcanicus , specie indicatoare de ape curate, bine oxigenate ceea ce indică lipsa poluării organice. Există un echilibru între comunitățile epigee și hipogee, interstițialul râului subteran fiind dominat de specii hipogee, indicatoare de ape curate, Parastenocaris sp., Niphargus sp. - perspectivele habitatului 8310 în viitor sunt FV–favorabile, având perspective bune datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor sunt scăzute. 50 Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 comparativ cu datele din Formularul Standard ROSCI0240 Tăşad Tabelul nr. 18 Nr. crt. Cod habitat Natura 2000 Denumire habitat Reprezentativitatea Suprafaţa relativă Starea de conservare Evaluare globală FS* SI* FS* SI* FS* SI* FS* SI* 1. 8310 Grote neexploatate turistic B B C B B C B C - *SI – conform Studiului de Inventariere - *FS - conform Formular Standard - Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă - Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0% - Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă - Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 51 Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Tabelul nr. 19 Specia Anexa Directivei Habitate şi Anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei Evaluare globală stării de conservare Specii de plante Ruscus aculeatus L Anexa V a Directivei Habitate şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Specii de lilieci Rhinolophus hipposideros Anexa II a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. FV FV FV FV 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Rhinolophus ferrumequinum Anexa II a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Rhinolophus euryale Anexa II a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Myotis blythii Anexa II-a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. FV FV FV FV 52 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Miniopterus schreibersii Anexa II-a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Myotis myotis Anexa II-a Directivei Habitate şi Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Specii de păsări Falco subbuteo Anexa 4B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. X X X X 53 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Specii de amfibieni şi reptile Triturus cristatus Anexa 3 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare X U2 U1 U2 Bombina variegata Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV U1 U1 U1 Bufo bufo Anexa 4B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare X FV FV FV 54 Rana dalmatina Anexa IV a Directivei Habitate şi Anexa 4A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Rana ridibunda Anexa V a Directivei Habitate şi Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Rana temporaria Anexa V a Directivei Habitate şi Anexa 4B, 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV 55 Triturus vulgaris Anexa 4B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare X U2 U1 U2 Salamandra salamandra Anexa 4B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Lacerta viridis Anexa IV a Directivei Habitate şi Anexa 4A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare FV FV FV FV Specii de nevertebrate Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, U1 U1 U1 U1 56 Chilostoma banaticum aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare Helix pomatia Anexa 5A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare U1 U1 U1 U1 57 U2 - nefavorabilă–rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X – necunoscută, FV - favorabilă CAPITOLUL 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1 Scopul planului de management Scopul planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad şi al Rezervaţiei 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad este de a asigura cadrul legislativ adecvat pentru a menține, sau a îmbunătăți acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. 4.2 Obiective generale, specifice şi activităţi 4.2.1 Obiectiv general Obiectivul general al planului de management este reprezentat de menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi păstrarea peisajului natural și cultural nealterat, ţinând cont de ameninţările identificate până în prezent, precum şi de starea de conservare actuală. Pentru realizarea obiectivului general sunt necesare de realizat următoarele etape: 1. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a sitului ROSCI0240 Tășad din punct de vedere al biodiversităţii, al peisajului,al condițiilor de mediu şi socio-economice; 2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata lui vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse; 3. Planificarea şi realizarea, în timp şi spaţiu, a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară şi naţională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale. 4.2.1.1 Obiectiv specific Urmare analizării situaţiei existente în aria natuală protejată, a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice care au avut loc pentru elaborarea planului de management au fost selectate a fi incluse următoarele programe şi obiective specifice: Programul 1 Managementul biodiversității Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, managementul datelor. Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național. Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului. Programul 2 Managementul turismului şi al recreerii Obiectiv specific 1: Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 3 Constientizare, informare şi educaţie ecologică Obiectiv specific 1: Conștientizarea publicului şi comunicarea eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Programul 4 Management şi administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare administrării ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Asigurarea managementului și administrării ariei naturale protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienței măsurilor planului de management . Obiectiv specific 3: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, și asigurarea instruirilor personalului. 4.2.1.1.1 Activităţi Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea habitatului 8310 într-o stare de conservare favorabilă Tabelul nr. 20 Măsura de management Amenințarea/Presiunea Descriere activităţi Periodicitate 1. Declararea celor două peșteri rezervații naturale Toate amenințările identificate Realizarea documentației pentru instituirea regimului de arie naturală protejată de interes național. Rezervațiile naturale vor include și zonele de protecție ale peșterilor. Pe parcursul implementării planului de management 2. A05.01.Creșterea animalelor; Monitorizarea habitatului Sezonier Monitorizare A08.Fertilizarea cu subteran se va face prin a stării de îngrăşământ; evaluarea parametrilor fizico- conservare a H01.05.Poluarea difuză a chimici ai mediului subteran, habitatului în apelor de suprafaţă, cauzată terestru şi acvatic, corelate cu colaborare cu de activităţi agricole şi distribuția și diversitatea specialiști și forestiere; comunităților subterane. instituțiile H02.06.Poluarea difuză a abilitate. apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere. 3. Conștienti- A04.02.05. Păşunatul ne- Se vor organiza sesiuni de Multianual zarea și intensiv în amestec de informare și conștientizare cu educarea animale; proprietarii de terenuri şi cu comunității A05.01.Creșterea animalelor; factorii interesați în cadrul locale și a A06.01.02.Culturi anuale cărora li se vor prezenta: factorilor neintensive pentru producția beneficiile existenței în sit a interesați cu de alimente; peșterilor, a valorilor privire la patrimoniale ale acestora. importanța A08.Fertilizarea cu Implicarea comunității locale în menținerii îngrăşământ; activitatea de management prin stării de E0.01.Depozitarea deșeurilor cooptarea acestora la acțiunile conservare menajere/deșeuri provenite administratorului. favorabile a din baze de agrement; peșterilor în E01.04.Alte modele, tipuri de sit habitare/ locuinţe; E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj; G01.04.03.Vizite de agrement în peșteri G05.04.Vandalism; H01.05.Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere; H02.06.Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere; J01.01.Incendii; J02.07.01.Captări de apă subterană pentru agricultură. 4. G01.04.02.Speologie; Dacă Administratorul va Permanent Asigurarea G01.04.03.Vizite de organiza un program de vizitare, unui sistem agrement în peșteri; cu ghizi, acest program se va de vizitare G05.04.Vandalism. baza pe o evaluare adecvată a durabilă a potențialului peșterilor și peșterilor cu impactului produs prin vizitare. amenajări Se vor preveni abuzurile prin adecvate patrulări, stabilirea unui nivelului de conservare program de cooperare cu comunitatea locală și Serviciul Public Salvamont-Salvaspeo. 5. Limitarea K01.02.Colmatare; Reglementarea avizării Permanent investițiilor L06.Prăbușiri subterane. investițiilor, prin corelarea cu impact, în Planului Urbanistic Zonal cu zona de nevoile de conservare și vulnerabili- protecție în sit, așa cum sunt tatea a definite în Planul de peșterilor- Management zonă de protecție Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menținerea speciei Ruscus aculeatus L într-o stare de conservare favorabilă Tabelul nr. 21 Măsura de management Amenințarea/ Presiunea Descriere activităţi Periodici- tate 1. Reglementarea păşunatului A04. Păşunatul I02. Specii invazive problematice Se aplică în toate zonele în care se pășunează în limitele sitului Natura 2000 Tășad. -Reglementarea şi monitorizarea pășunatului, evitarea suprapăşunatului. - Aplicarea cositului de 2 ori pe an. -Organizarea de campanii de informare, conștientizare și amplasare de panourile informative. Sezonier 2. Reglementarea managemen- tului forestier B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02. Curăţarea pădurii Se aplică în unităţile amenajistice unde sunt propuse lucrări de exploatare a masei lemnoase sau ajutorarea regenerării naturale. Monitorizarea Sezonier punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic. 3. F04.02. Colectarea de Se aplică în punctele de intrare în Aria Sezonier Reglementarea ciuperci, licheni, fructe Protejată, pe parcursul traseelor colectări de pădure şi altele turistice, în locurile special amenajate plantelor asemenea pentru popas, în punctele de informare, terestre şi a cabane sau pensiuni din sit şi din jurul produselor din sitului. plante, altele -Realizarea de campanii de informare cu decât panouri informative, pliante, broșuri, cheresteaua. voluntariat şi altele asemenea. -Monitorizarea culegerii produselor accesorii ale pădurii -Interzicerea colectării speciei Ruscus aculeatus în scopuri medicinale, ornamentale și alimentare. 4. G01.02. Mersul pe jos, Se aplică în punctele de intrare în Aria Sezonier Reglementarea călărie şi vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor turismului şi al motorizate turistice, în locurile special amenajate activităților de G01.03. Vehicule cu pentru popas, în punctele de informare, petrecere a motor cabane sau pensiuni din sit şi din jurul timpului liber H04. Poluarea aerului, sitului. poluanţi răspândiţi pe -Realizarea de campanii de informare cu calea aerului panouri informative, pliante, broșuri, H04.03. Alte forme de voluntariat şi altele asemenea. poluare a aerului H05. Poluarea solului şi deşeurile solide, cu excepţia evacuărilor H05.01. Gunoiul şi deşeurile solide I02. Specii invasive problematice J01. Focul şi combaterea incendiilor 5. G01.02. Mersul pe jos, Se aplică în punctele de intrare în Aria Permanent Reglementarea călărie şi vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor poluării, motorizate turistice, în locurile special amenajate provenită din G01.03. Vehicule cu pentru popas, în punctele de informare, surse din afara motor cabane sau pensiuni din sit şi din jurul ariei sau H04. Poluarea aerului, sitului. generată în poluanţi răspândiţi pe -Realizarea de campanii de informare cu interiorul ariei calea aerului panouri informative, pliante, broșuri, protejate H04.03. Alte forme de voluntariat şi altele asemenea. poluare a aerului -Iniţierea strategiei „Garbage-Free”, H05. Poluarea solului şi aplicată cu succes în parcurile şi deşeurile solide, cu rezervaţiile din Vestul Europei şi excepţia evacuărilor America de Nord prin care turiştii sunt H05.01. Gunoiul şi informaţi că nu exista locuri de deşeurile solide depozitare al gunoaielor în sit iar asta I02. Specii invasive implică obligaţia de a lua cu ei resturile problematice şi ambalajele rămase. J01. Focul şi combaterea incendiilor 6. G01.02. Mersul pe jos, Se aplică în punctele de intrare în Aria Permanent Combaterea călărie şi vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor incendiilor motorizate turistice, în locurile special amenajate G01.03. Vehicule cu pentru popas, în punctele de informare, motor cabane sau pensiuni din sit şi din jurul H04. Poluarea aerului, sitului. poluanţi răspândiţi pe calea aerului H04.03. Alte forme de -Realizarea de campanii de informare cu poluare a aerului panouri informative, pliante, broșuri, H05. Poluarea solului şi voluntariat şi altele asemenea. deşeurile solide, cu -Interzicerea focului în limita sitului. excepţia evacuărilor H05.01. Gunoiul şi deşeurile solide I02. Specii invasive problematice J01. Focul şi combaterea incendiilor Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de lilieci într-o stare de conservare favorabilă Tabelul nr. 22 Măsura de management Amenințarea/ Presiunea Descriere activităţi Periodici- tate 1. D01. -Monitorizare şi patrularea periodică în zona Permanent Reglementarea Drumuri, poteci, peşterilor mai ales în Peştera de la Tășad, în activităților căi ferate special în weekenduri. umane ce pot G01.04.02. -Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor, duce la Speologie în intrarea Peșterii de la Stracoș. Deoarece afectarea G05.04. Rhinolophus euryale este o specie sensibilă la condiţiilor de Vandalism reducerea dimensiunii intrărilor la adăpost, viaţă sau a H02.06. este contraindicat acoperirea totală a intrării habitatelor Poluarea difuză a peșterilor cu grilaje, unde această specie utilizate de apelor subterane formează colonii. specie cauzată de -Datorită faptului că în unele perioade ale activităţi agricole anului coloniile liliecilor sunt vulnerabile şi forestiere programarea vizitelor speologice se va face în H01.04. afara acestor perioade şi este necesară reglementarea perioadelor adecvate Poluarea difuză a vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de apelor de la Tășad și Stracoș după cum urmează: suprafaţă prin - în afara perioadei de 15 noiembrie - 30 aprilie inundații sau la Peștera de la Stracoș, unde este o colonie de scurgeri urbane hibernare, G05.08. - în afara perioadei de 15 mai-15 august la Închiderea Peștera de la Tășad, unde este o colonie de peșterilor sau a naștere. galeriilor - întreținerea a lucrărilor infrastructurale G01.04.02. realizate în cadrul proiectului LIFE08 Speologie NAT/RO/000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" care în cazul peşteri de la Tăşad constă din grilajul adecvat liliecilor montat la intrarea adăpostului, panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului şi panoul de informare montat în apropierea adăpostului. În cazul Peşteri de la Stracos acesta constă din panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului. 2. Avizarea H02.06.Poluarea -Lizierele pădurilor, pășunile, cursurile de apă Permanent activităților, difuză a apelor cu vegetație ripariană sunt habitate de hrănire investițiilor, subterane cauzată pentru majoritatea speciilor de lilieci de interes construcțiilor de activităţi conservativ, astfel orice investiție trebuie și din agricole şi analizată și sub acest aspect. perspectiva forestiere menținerii H01.04.Poluarea habitatelor difuză a apelor de liliecilor suprafaţă prin inundații sau scurgeri urbane Activităţi şi măsuri management propusă pentru menținerea/aducerea speciei de păsări Falco subbuteo într-o stare de conservare favorabilă: Realizarea de investigaţii suplimentare cu scopul stabilirii prezenţei certe ca specie clocitoare în aria protejată. Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de amfibieni şi reptile într-o stare de conservare favorabilă Tabelul nr. 23 Măsura de management Specie/ Amenințarea/ Presiunea Descriere activităţi Periodici- tate 1. Menținerea calității habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciile de amfibieni şi reptile Toate presiunile identificate În toate habitatele acvatice și terestre de pe teritoriul ariei naturale protejate. -Se vor monitoriza toate aspectele care reflectă calitatea habitatului speciei și se vor lua măsuri după caz. -Se vor menține obligatoriu caracteristicile specifice ale habitatelor acvatice și terestre care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciei, de exemplu faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, dar nu se va interveni în cazul modificărilor impuse de fenomene naturale precum seceta, inundațiile și altele asemenea. Permanent 2. Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere Toate presiunile identificate În toate habitatele acvatice, îndeosebi cele permanente, de pe teritoriul ariei naturale protejate - Este necesara protectia habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere cum sunt bălțile, pâraiele, șanțurile cu apă și altele asemenea, în special în cadrul lucrărilor de întreținere a drumurilor din cauza faptului că foarte adesea, Permanent bălțile folosite pentru reproducere sunt situate în șanțurile de la marginea drumurilor forestiere. -Se desemnează și se menține obligatoriu o zonă tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10 m lățime. -Unde se dovedește a fi necesar habitatele acvatice se vor proteja împotriva deranjului și distrugerii de către animale domestice prin amplasarea unor garduri de protecție. 3. Monitori- zarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare K01.03. Secare M01.02. Secete și precipitații reduse Pe toata suprafața ariei naturale protejate. - Habitatele acvatice, cele temporare dar mai cu seamă cele permanente, se vor monitoriza pentru a putea identifica eventuale modificări și propune măsuri de contracarare. Permanent 4. B02. -Se vor limita sau interzice orice activități de Permanent Reglementare Gestionarea și desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, a activităților utilizarea șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, umane ce pot pădurii și schimbarea destinației terenurilor sau altele duce la plantației asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la afectarea G05.11. reducerea sau dispariția habitatelor acvatice. suprafeței Moartea sau -Se recomandă încetinirea vitezei de curgere a apei habitatelor rănirea prin prin refacerea parțială a luncilor inundabile și acvatice sau coliziune facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a terestre K01.03. Secare zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte. utilizate de -Se vor limita sau interzice modificările în structura specie malurilor și a albiei care pot degrada habitatele acvatice. -Se interzice regularizarea apelor curgătoare din aria protejată cu excepţia situaţiilor de forţă majoră prevăzute de legislaţia în vigoare. Modificări sunt permise doar cu scopul reconstrucției ecologice a habitatelor degradate sau pierdute, realizate cu avizul Administratorului sitului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. -Se interzice exploatarea vegetației lemnoase de pe malurile râurilor și a pâraielor și în zonele mlăștinoase în afara prevederilor legale. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor şi în cazul situaţiilor de forţă majoră prevăzute de legislaţia în vigoare. Activităţile desfăşurate în aceste zone vor necesita avizul custodelui sitului. -Se interzice excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui sitului. -Se interzice cu desăvârșire incendierea vegetației verzi sau uscate, a miriștii, pășunii, a stufului în orice perioadă a anului. -Se va încuraja cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se va descuraja cositul cu utilaje grele. Se recomandă accesarea plăților pentru proiecte de agro-mediu. 5. Reglementare a activităților ce pot duce la B02. Gestionarea și utilizarea Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se vor interzice orice activități de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de Permanent poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe pădurii și plantației K01.03. Secare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora. -Se interzice folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor pe toată suprafaţa sitului, cu excepţia situaţiilor de forţă majoră fundamentate ştiinţific, generate de atacuri de dăunători biotici la speciile forestiere care necesită combatere, utilizându-se însă exclusiv substanţe omologate în silvicultură la nivel naţional şi cu avizul custodelui sitului. -Se interzice folosirea sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice. -Se interzice utilizarea oricărei substanțe chimice persistente în imediata vecinătate a pajiștilor, habitatelor acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. 6. Reglemen- tarea activităților de creștere a animalelor K01.03. Secare Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se va interzice sau limita accesul animalelor la adăpat sau scăldat în habitatele acvatice utilizate de specie pentru reproducere. Prin intrarea animalelor în apă se pot distruge habitatele de reproducere acvatice și cele terestre din apropierea lor, iar pontele, larvele și adulții pot fi omorâte. -Se va practica pășunatul extensiv, cu numărul de animale optim, în limitele capacității de suport a pășunilor. Supra și sub-pășunatul vor fi permise pentru perioade limitate, în cazurile particulare de reconstrucție ecologică de habitate, și doar cu avizul custodelui Ariei Protejate. Permanent -Pășunatul trebuie restricționat în habitatele umede în perioada de depunere a pontei, martie-iulie, și în perioadele de migrare din mediul acvatic spre cel terestru , iunie-septembrie. Aici curățarea și tăierea vegetației se va realiza prin cosit sub supravegherea personalului calificat. 7. Reglemen- Toate Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Permanent tarea presiunile -Circulația cu autovehicule personale, atv-uri, circulației cu identificate motociclete de teren, dar și alte autovehicule auto- utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât vechicule habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere. Limitarea accesului auto se va face temporar şi în vecinătatea sitului în perioada de reproducere a speciei în zona habitatelor unde specia este prezentă. -Se interzice circulația cu vehicule motorizate de orice tip, în afara drumurilor existente, în albia și pe malul râurilor și a altor habitate acvatice din aria protejată. 8. Reglemen- B02. Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Permanent tarea Gestionarea și -Se vor interzice proiecte de amplasare a schimbării utilizarea construcțiilor în zonele unde aceste specii sunt destinației pădurii și prezente. terenurilor în plantației -Reabilitarea sau modernizarea oricărei sensul G05.11. infrastructuri de transport linear, sau construcția de păstrării Moartea sau infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar habitatelor rănirea prin cu avizul prealabil al administrației siturilor. Aceste prezente ale coliziune lucrări vor fi permise doar în cazul implementării speciei și unor măsuri specifice de prevenire a fragmentării evitării habitatelor speciei: poduri, tuneluri, structuri înlocuirii lor cu zone construite sau alte habitate improprii speciale de treceri, garduri de protecție și ghidare și altele asemenea. -Se interzice cu desăvârșire transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații. -Exercitarea unui control strict asupra speciilor de arbori şi arbuşti cu caracter invaziv sau de origine alohtonă utilizate la împădurirea/reîmpădurirea suprafeţelor de pădure din sit cu scopul asigurării regenerării pădurii cu specii conforme tipului natural fundamental şi compoziţiei ţel. -Se vor încuraja inițiativele de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. 9. Reglemen- tarea capturării sau deținerii speciei G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se vor interzice orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciei. -Se va reglementa capturarea și/sau eliberarea unor exemplare în scop științific. -Se vor efectua patrulări în aria protejată pentru prevenirea capturării speciei de către persoane fizice sau juridice. Permanent 10. Crearea de noi habitate acvatice de reproducere a speciilor de amfibieni din Aria Protejată J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare K01.03. Secare M01.02. Secete Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise, cum sunt cele de pajiște, dar și în habitate forestiere. Permanent Activităţi şi măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de nevertebrate de interes comunitar Chilostoma banaticum şi Helix pomatia într-o stare de conservare favorabilă Tabelul nr. 24 Măsura management de Amenințarea/ Presiunea Descriere Periodici- tate 1. Reglementarea turismului şi amenajarea unor facilităţi specifice activităţilor recreative G01.04.03. Vizite agrement peşteri de în Toată suprafaţa sitului, dar în mod deosebit zona localităţii Tăşad şi Valea Stracoş. -Monitorizarea turismului şi al activităţilor de recreere în aer liber. -Construirea de amenajări şi facilităţi pentru activităţile de mai sus, locuri de campare şi parcări adecvate, amenajarea de poteci, precum şi trecerea spre un turism organizat şi supravegheat. Permanent 2. M01.01. Pe toată suprafaţa sitului dar în mod deosebit Permanent Menținerea Creşterea zona Văii Stracoş. calităţii temperaturii şi a -Managementul durabil al pădurilor din Aria habitatului extremelor şi Protejată spre arborete relativ pluriene. specific, M01.02 Secete şi -Interzicerea tăierii subarboretelor respectiv a precipitaţii marginale, de lizieră. Implicarea în procesul arboretelor reduse de elaborare al amenajamentelor silvice și J01.01. Incendii păstrarea între 1-3 arbori bătrâni pe hectar în zonele cu exploatări, cu luarea măsurilor de protecție în caz de accident. - Împădurirea/reîmpădurirea suprafeţelor de pădure din sit cu scopul asigurării regenerării pădurii să se facă cu specii conforme tipului natural fundamental şi compoziţiei ţel. 3. F03.02.01. Pe toată suprafaţa sitului şi a regiunii Sezonier Reglementarea Colectare de învecinate. colectării animale -Impunerea unui control strict şi măsuri exemplarelor de concrete de reglementare a acestor activităţi, Helix pomatia* inclusiv interzicerea lor dacă se va dovedi a fi necesar. CAPITOLUL 5 PLANUL DE ACTIVITĂŢI 75 Tabelul nr. 25 ACŢIUNI Indicatori de cuantificare Prioritatea* Activitatea la nivel de semestru Responsabil pentru implementare/ Parteneri pentru elaborare şi implementare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului 1.1.Subprogram: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, managementul datelor 1.1.1. Reactualizarea inventarelor speciilor din perimetrul sitului și al rezervației. Investigaţii suplimentare asupra prezenţei/absenţei unor specii cu scopul argumentării necesităţii actualizării Formularului standard Formular standard actualizat 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Voluntari specialişti, ONG –uri, Specialiști în domeniu 1.1.2 Inventarierea și cartarea, analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare și măsuri de management pentru speciile Lycaena dispar și Astacus astacus Studiu privind identificarea și cartarea analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare și măsuri de management 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Voluntari specialişti, ONG –uri, Specialiști în domeniu 1.1.3. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor la un interval de maxim 3 ani. Rapoarte periodice privind starea de conservare a habitatelor 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialişti în domeniu 1.1.4. Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor la un interval de maxim 3 ani. Rapoarte periodice privind starea de conservare 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialişti domeniu în 1.1.5. Actualizarea permanenta a informatiilor bazei de date privind habitatele şi speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora. Baza de date actualizată 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialişti domeniu în 1.1.6. Continuarea activităţilor de inventariere, cartare, elaborarea protocoalelor de monitorizare și a măsurilor de management Informații actualizate 2 √ √ √ √ Custode/ Specialişti domeniu în Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului 1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național. 1.2.1. Reglementarea, monitorizarea managementului forestier prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în planurile de amenajamente silvice Plan de măsuri/acţiuni Rapoarte de control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Ocoale silvice, entități specializate în domeniu 1.2.2. Reglementarea şi monitorizarea activităţilor pastorale, evitarea suprapăşunatului prin introducerea măsurilor de conservare specifice, în conformitate cu interesele de conservare, în contractele de închiriere a suprafeţelor de pajişte Plan de măsuri/acţiuni Rapoarte de control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialişti domeniu, entități specializate în 1.2.3. Reglementarea, limitarea sau interzicerea, monitorizarea oricărei activități de modificăre în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliţie, proprietari şi 76 drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor acvatice. administratori de terenuri, specialişti în domeniu 1.2.4. Reglementarea şi monitorizarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării apelor menajere/uzate şi/sau industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de conservare pentru specii. Acţiuni de patrulare şi control Plan de măsuri/acţiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliţie entități specializate, proprietari şi administratori de terenuri, specialişti în domeniu 1.2.5. Monitorizarea respectării interdicţiei privitoare la transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații. Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG –uri, 1.2.6. Monitorizarea, protecţia şi menţinerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă, Informații actualizate Îmbunătăţire stare de 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialişti în domeniu, entități 77 adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, şi al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile conservare amfibieni şi reptile şi alte specii specializate, Garda de mediu , autorități publice, ONG-uri 1.2.7.Monitorizarea culegerii produselor accesorii ale pădurii care trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui ariei protejate. Impunerea unui control strict şi măsuri concrete de reglementare a colectării exemplarelor de Helix pomatia , inclusiv interzicerea colectării dacă se va dovedi a fi necesar. Interzicerea colectării speciei Ruscus aculeatus . Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliţie entități specializate 1.2.8. Reglementarea, monitorizarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui ariei protejate. Stabilirea măsurilor speciale de management Plan de măsuri/acţiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliţie, entități specializate 1.2.9. Implementarea programului de pază-patrulare pe suprafața sitului Natura 2000 și al rezervației. Acţiuni de patrulare şi control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Poliţie Jandarmerie Program 1. Programul Managementul biodiversităţii şi al peisajului 1.3. Subprogram: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului. 1.3.1. Realizarea unui studiu privind desemnarea celor două peșteri, Studiu realizat Raport 1 √ √ Custode/ Specialişti în domeniu, 78 Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, rezervații naturale. autorități publice, 1.3.2. Declararea celor două peșteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, rezervații naturale Întocmire documentaţie în vederea declarării celor două peşteri rezervaţii naturale 1 √ √ Custode/ Specialişti în domeniu, autorități publice, 1.3.3.Asigurarea unui sistem de vizitare durabilă a peșterilor cu amenajări adecvate nivelului de conservare Sistem de vizitare creat. Amenajări peşteri 2 √ √ √ √ Custode/ Specialişti în domeniu, autorități publice locale și județene 1.3.4. Reglementarea perioadelor adecvate vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de la Tășad și Stracoș Plan şi program de vizitare 1 √ √ Custode/ Specialiști în domeniu 1.3.5. Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor, în intrarea Peșterii de la Stracoș. Grilaj demontat sau mărirea ochiurilor grilajului 1 √ √ Custode/ Voluntari, ONG-uri 1.3.6. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor amfibienilor şi reptilelor şi a altor specii. Avize - negative/pozitive/c u restricţii 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Specialiști în domeniu, autorități publice locale și județene 1.3.7. Desemnarea și menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10m lățime. Stabilirea limitei zonei tampon. Amplasare garduri de protecţie 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ ONG- uri proprietari terenuri, 79 Unde se dovedește a fi necesar amplasarea unor garduri de protecție. autorități publice 1.3.8. Realizarea unui studiu privind speciile problematice şi invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor Lista speciilor, a zonelor afectate Plan de măsuri 2 √ √ Custode/ Specialiști în domeniu 1.3.9. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise, cum sunt cele de pajiște, dar și în habitate forestiere. Bălţi cu suprafeţe variabile 2 √ √ √ √ √ Custode/ Proprietari terenuri, autorități publice, ONG-uri 1.3.10. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajarea cositului manual, respectiv cu utilaje mici și descurajarea cositului cu utilaje grele. Plan de măsuri/acţiuni Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG –uri, 1.3.11. Realizarea unui studiu privind păşunile, determinarea capacităţii de suport, a stării de degradare şi valorii din punct de vedere al biodiversităţii Studiu finalizat Plan de măsuri/acţiuni 2 √ √ Custode/ Instituţii acreditate şi specialişti în domeniu 1.3.12. Refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte. Acţiuni de refacere parţială a luncilor inundabile. Plan de măsuri/acţiuni 2 √ √ √ √ √ Custode/ Proprietari terenuri, autorități publice 80 1.3.13. Întreținerea lucrărilor infrastructurale realizate în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/ 000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" care în cazul peşterii de la Tăşad constă din grilajul adecvat liliecilor montat la intrarea adăpostului, panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului şi panoul de informare montat în apropierea adăpostului. În cazul Peşteri de la Stracoș acesta constă din panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului. Intreţinere lucrări de infrastructură 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 1.3.14. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informaţii referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversităţii şi a nealterării peisajului. Ghid finalizat 2 √ √ Custode/ specialişti în domeniu Program 2. Managementul turismului şi al recreerii 2.1. Subprogram: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 2.1.1. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare şi distribuire de materiale informative, pliante, postere, hărţi, ghiduri, broşuri şi altele asemenea. Plan de măsuri/acţiuni realizat Rapoarte 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale de turism şi de mediu, voluntari 2.1.2. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din Demersuri realizate în vederea dezvoltării de parteneriate. 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale de turism şi de mediu 81 rândul tinerilor și iubitorilor de natură Raport 2.1.3. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori. Panouri amplasate in teren. Raport 1 √ √ √ √ Custode/ Asociații locale turism, proprietari terenuri 2.1.4. Reglementarea, monitorizarea şi controlarea activităţii de turism în aria naturală protejată în funcţie de interesele de conservare şi reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea şi delimitarea zonei vizitabile, amenajarea şi marcarea unor parcări, poteci, trasee turistice şi altele asemenea. Acţiuni de patrulare şi control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Jandarmerie, Poliţie 2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună şi în concordanță cu strategiile naționale și europene de ecoturism. Portofoliu de activităţi ecoturistice neinvazive creat şi promovat. Raport 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale ONG-uri autorități publice locale 2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și promovare a zonei. Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG-uri 2.1.7. Iniţierea strategiei „Garbage- Free”, prin care turiştii sunt informaţi că nu există locuri de Acţiuni de patrulare şi control 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Voluntari specialişti, 82 depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată. ONG –uri, 2.1.8 Realizarea unui studiu de fezabilitate privind analiza oportunităţii de realizare a unui centru de vizitare sau punct de informare turistică pentru aria protejată. Studiu finalizat 3 √ √ Custode/ specialisti, ONG-uri Program 3 Conştientizare, informare şi educaţie ecologică 3.1. Subprogram: Conștientizare a publicului, comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 3.1.1.Realizarea de pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lecții tematice, culegeri de texte, bloguri în vederea conştientizării, informării şi educaţiei ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare. Pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii tematice, casete video, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea materiale realizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale de turism, ONG-uri autorități publice 3.1.2. Realizarea de acţiuni de informare şi conştientizare, şi promovarea acestora în mass-media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare. Articole, emisiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice 3.1.3. Organizarea de acţiuni şi programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului ca Ziua Biodiversităţii, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale protejate. Evenimente ocazionale 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale și județene, 83 3.1.4. Conștientizarea și educarea comunității locale și a factorilor interesați cu privire la importanța menținerii stării de conservare favorabile a peșterilor în aria naturală protejată și oportunitățile de valorificare durabilă a acestora. Organizarea de întâlniri cu factorii interesati şi comunităţile locale Comunitati locale si factori interesaţi educaţi/informaţi. Raport 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale, birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale șutorități 3.1.5. Dezvoltarea unei sigle a sitului, unui brand specific şi promovarea activităţilor tradiţionale ca apicultura şi altele asemenea. Realizarea siglei sitului. Acţiuni de promovare a activităţilor tradiţionale 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ Asociații locale, ONG- uri, autorități publice locale și județene 3.2. Subprogram: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 3.2.1. Realizarea de acţiuni de educaţie ecologică în rândul tinerilor Elevi educaţi/informaţi. Raport 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ ONG-uri, autorități Program 4 Management şi administrare 4.1. Subprogram: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare administrării ariei naturale protejate 4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare. Proiecte accesate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ ONG-uri autorități publice 4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru managementul și implementarea planului de management. Acţiunile din planul de management realizate Parteneriate încheiate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ ONG-uri, Universităţi, 84 4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management. Acţiunile din planul de management realizate, logistică 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode/ ONG-uri Program 4 Management și administrare 4.2. Subprogram: Asigurarea managementului și administrării ariei naturale protejate, monitorizarea şi evaluarea eficienței măsurilor planului de management 4.2.1. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management. Starea ariei naturale protejate cunoscută Analize elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 4.2.2. Evaluarea eficienței managementului ariei naturale protejate. Evaluări anuale 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 4.2.3. Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați. Număr de întâlniri periodice cu factorii interesaţi 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul procedural și de reguli omogene de tip SMART. Proceduri pentru emitere de reglementări, avizări. Dezvoltare sistem audit. 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode Program 4 Management și administrare 4.3. Subprogram: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, și asigurarea instruirilor personalului 4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități. Planuri anuale de lucru elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 4.3.2. Rapoarte către autorități. Rapoarte elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 4.3.3. Instruiri și asigurarea cadrului de formare profesională continuă. Plan de instruire 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Custode 85 *PRIORITATEA 1 - Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management. Realizarea acestor acţiuni este hotărâtoare pentru întreg planul. 86 *PRIORITATEA 2 - Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate. *PRIORITATEA 3 - Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2. CAPITOLUL 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Tabelul nr. 26 Tema Monitorizarea implementării planului de management Obiective Asigurarea faptului că aplicarea planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că planul este adaptat corespunzător. Frecvenţa Periodică-P Continuă-C După necesităţi-N Indicatorul monitorizat 1.1.1. Reactualizarea inventarelor speciilor din perimetrul sitului și al rezervației. Investigaţii suplimentare asupra prezenţei/ absenţei unor specii cu scopul argumentării necesităţii actualizării Formularului standard C Formular actualizat standard 1.1.2 Inventarierea și cartarea, analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare și măsuri de management pentru speciile Lycaena dispar și Astacus astacus C Studiu elaborat 1.1.3. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatatelor la un interval de maxim 3 ani. C Rapoarte elaborate periodice 1.1.4. Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor la un interval de maxim 3 ani. C Rapoarte elaborate periodice 1.1.5. Actualizarea permanenta a informatiilor bazei de date privind habitatele şi speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora. C Bază de date actualizată 1.1.6. Inventarierea, cartarea, elaborarea protocoalelor de monitorizare și măsurilor de management altor specii de interes comunitar din sit. N Informații actualizate 1.2.1. Reglementarea, monitorizarea C Plan de măsuri/acţiuni managementului forestier prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în planurile de amenajamente silvice. Rapoarte de control 1.2.2. Reglementarea şi monitorizarea pășunatului, evitarea suprapăşunatului prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în contractele de închiriere a suprafeţelor de pajişte. C Plan de măsuri/acţiuni Rapoarte de control 1.2.3. Reglementarea, limitarea sau interzicerea, monitorizarea oricărei activități de modificăre în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor acvatice. C Plan de măsuri/acţiuni Acţiuni de patrulare şi control 1.2.4. Reglementarea şi monitorizarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea pajiștilor, habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de conservare pentru specii. C Rapoarte acţiuni de patrulare şi control Avize eliberate Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat 1.2.5. Monitorizarea respectării interdicţiei privitoare la transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații. C Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate Rapoarte acţiuni de patrulare şi control 1.2.6. Monitorizarea, protecţia şi menţinerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, şi al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile C Informații actualizate Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat Bază de date cu parametri specifici 1.2.7. Monitorizarea culegerii produselor accesorii ale pădurii care trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui ariei protejate. Impunerea unui control strict şi măsuri concrete de reglementare a colectării exemplarelor de Helix pomatia , inclusiv interzicerea colectării dacă se va dovedi a fi necesar. Interzicerea colectării speciei Ruscus aculeatus . C Rapoarte acţiuni de patrulare şi control Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat 1.2.8. Reglementarea, monitorizarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui ariei protejate. C Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat Avize eliberate 1.2.9. Implementarea programului de pază- patrulare pe suprafața sitului Natura 2000 și al rezervației. C Rapoarte acţiuni de patrulare şi control 1.3.1. Realizarea unui studiu privind desemnarea celor două peșteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, rezervații naturale. N Studiu realizat Perimetrare zonă de protecţie stabilită 1.3.2. Declararea celor două peșteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, rezervații naturale C Întocmire documentaţie în vederea declarării celor două peşteri rezervaţii naturale 1.3.3. Asigurarea unui sistem de vizitare durabilă a peșterilor cu amenajări adecvate nivelului de conservare C Sistem de vizitare creat. Amenajări peşteri 1.3.4. Reglementarea perioadelor adecvate vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de la Tășad și Stracoș C Program de vizitare adoptat 1.3.5. Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor, în intrarea Peșterii de la Stracoș. C Grilaj demontat sau mărirea ochiurilor grilajului 1.3.6. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor liliecilor, amfibienilor şi reptilelor şi a altor specii. C Avize eliberate Rapoarte acţiuni de patrulare şi control 1.3.7. Desemnarea și menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10 m lățime. Unde se dovedește a fi necesar amplasarea unor garduri de protecție. C Stabilirea limitei zonei tampon. Amplasare garduri de protecţie 1.3.8. Realizarea unui studiu privind speciile problematice şi invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor. N Studiu realizat Lista speciilor, a zonelor afectate Plan de măsuri realizat, adoptat 1.3.9. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1- 3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise cât și în habitate forestiere. N Bălţi cu suprafeţe variabile 1.3.10. Încurajarea inițiativele de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajarea cositului manual, respectiv cu utilaje mici și descurajarea cositului cu utilaje grele. C Materiale informative distribuite Evenimente organizate 1.3.11.Realizarea unui studiu privind păşunile, determinarea capacităţii de suport, a stării de degradare şi valorii din punct de vedere al biodiversităţii. P Studiu finalizat Plan de măsuri/acţiuni realizat, adoptat 1.3.12. Refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte. N Acţiuni de refacere parţială a luncilor inundabile. Plan de măsuri/acţiuni 1.3.13. Întreținerea lucrărilor infrastructurale realizate în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/ 000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" care în cazul peşterii de la Tăşad constă din grilajul adecvat liliecilor montat la intrarea adăpostului, panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului şi panoul de informare montat în apropierea adăpostului. În cazul Peşteri de la Stracoș acesta constă din panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului. P Plan de măsuri/acţiuni realizat 1.3.14. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informaţii referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversităţii şi a nealterării peisajului. N Ghid finalizat 2.1.1. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare şi distribuire de materiale informative, C Plan de măsuri/acţiuni realizat Rapoarte pliante, postere, hărţi, ghiduri, broşuri şi altele asemenea. 2.1.2. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor de natură. N Demersuri realizate în vederea dezvoltării de parteneriate. Raport 2.1.3. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori. N Panouri amplasate 2.1.4. Reglementarea, monitorizarea şi controlarea activităţii de turism în aria naturală protejată în funcţie de interesele de conservare şi reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea şi delimitarea zonei vizitabile, amenajarea şi marcarea unor parcări, poteci, trasee turistice şialtele asemenea. C Rapoarte acţiuni de patrulare şi control 2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună şi în concordanță cu strategiile naționale și europene de ecoturism. C Portofoliu de activităţi ecoturistice neinvazive creat şi promovat. Raport 2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și promovare a zonei. C Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 2.1.7. Iniţierea strategiei „Garbage-Free”, prin care turiştii sunt informaţi că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată. C Rapoarte acţiuni de patrulare şi control 2.1.8. Realizarea unui studiu de fezabilitate privind analiza oportunităţii de realizare a unui centru de vizitare sau punct de informare turistică pentru aria N Studiu finalizat protejată. 3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lecții tematice, bloguri în vederea conştientizării, informării şi educaţiei ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare. P Pliante, postere, broşuri, expoziţii, conferinţe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri şi altele asemenea realizate 3.1.2. Realizarea de acţiuni de informare şi conştientizare, şi promovarea acestora în mass- media locală, regională sau naţională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare. C Articole, emisiuni realizate 3.1.3. Organizarea de acţiuni şi programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului ca Ziua Biodiversităţii, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale protejate. P Evenimente organizate Articole în mass-media, emisiuni tv realizate 3.1.4. Conștientizarea și educarea comunității locale și a factorilor interesați cu privire la importanța menținerii stării de conservare favorabile a peșterilor în aria naturală protejată și oportunitățile de valorificare durabilă a acestora. P Organizarea de întâlniri cu factorii interesati şi comunităţile locale Comunitati locale si factori interesaţi educaţi/informaţi. Raporte 3.1.5. Dezvoltarea unei sigle a sitului, unui brand specific şi promovarea activităţilor tradiţionale ca apicultura şi altele asemenea. P Realizarea siglei sitului. Acţiuni de promovare a activităţilor tradiţionale 3.2.1. Realizarea de acţiuni de educaţie ecologică în rândul tinerilor. C Elevi educaţi/informaţi. Rapoarte 4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare C Proiecte accesate 4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu C Parteneriate încheiate universități, ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru managementul și implementarea planului de management. 4.1.3. Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management. C Acţiunile din planul de management realizate, logistică 4.2.1. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize. P Analize elaborate 4.2.2. Evaluarea eficienței managementului ariei naturale protejate. P Evaluări anuale realizate 4.2.3. Realizarea de întâlniri cu periodice cu factorii interesati. P Număr de întâlniri periodice cu factorii interesaţi 4.2.4. Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul procedural și de reguli omogene de tip SMART. N Proceduri și reguli omogene de tip SMART 4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități. P Planuri anuale de lucru elaborate 4.3.2. Rapoarte către autorități. N Rapoarte elaborate 4.3.3. Instruiri și asigurarea cadrului de formare profesională continuă. C Nr. instruiri CAPITOLUL 7 BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINTE Arnold E. N. și Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow. Arnold E. N. și Ovenden D. W., 2002: Field Guide: Reptiles & Amphibians of Britain & Europe. Collins & Co., pp. 138. Bajer Katalin, Molnár Orsolya, Török J., Herczeg G., 2010: Female European green lizards, Lacerta viridis prefer males with high ultraviolet throat reflectance, Behavioral Ecology and Sociobiology, 64(12), pp: 2007-2014. Bajger J., 1980: Diversity of defensive responses in populations of fire toads, Bombina bombina and Bombina variegata Herpetologica, 36, No. 2, pp: 133-137. Baker J. M. R., 1992: Body condition and tail height in great crested newts, Triturus cristatus , Animal Behavior, 43, pp: 157-159. Baker, J., Beebee, T., Buckley, J., Gent, T. și Orchard, D. 2011. Amphibian Habitat Management Handbook. Amphibian and Reptile Conservation, Bournemouth. Banciu C. Aiftimie-Păunescu A. In vitro propagation of rare species Ruscus aculeatus L. and histological peculiarities of the regenerants. Ann Oradea Univ, Biol. 2012; 19(1):67–73. Banciu C. Mitoi M. Brezeanu A. Biochemical peculiarity of in vitro morphogenesis under conservation strategy of Ruscus aculeatus L. Ann For Res. 2009; 52:109–116. Barti L., 1997: The chiropterological data base of the Crysis Speological Club – Oradea, Erdélyi Gyopár, 1997 VII, 5: 28. Barti L., 1998: Liliecii. Rezultatele activităţii de numărătoarea şi determinarea liliecilor, desfăşurate sub egida Clubului de Speologie Crysis în perioada 1996 oct.-1997 iun. Böhme Manja U., Fritz U., Kotenko Tatiana, Džukić G., Ljubisvljevic Katarina, Tzankov N., Berendonk T. U., 2007: Phylogeography and cryptic variation within the Lacerta viridis complex, Lacertidae, Reptilia. Zoologica Scripta, 36(2), pp: 119-131. Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București. Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. - Bucureşti : Exclus Prod. Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535. Bücs Sz., Jére Cs., Csősz I., Barti L. & Szodoray-Parádi F., 2012:Distribution and conservation status of cave-dwelling bats in the Romanian Western Carpathians. – Vespertilio 16: 97–113, ISSN 1213-6123 Burescu P., Doniţă N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de şleau de pe Dealurile Hidişelului, Ocol Silvic Oradea, judeţul Bihor, Analele Universităţii Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62. Capra C. Pharmacological and toxicological study on the constituents of Ruscus aculeatus L. Fitoterapia, 1972; 43:99–113. Cicort-Lucaciu A. Ș., Ardeleanu Anca, Cupșa Diana, Naghi Natalia, Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus Laurentus 1768 population from Plopiș Mountains area, Bihor County, Romania, North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39. Cicort-Lucaciu A. Ș., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. și Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species Triturus vulgaris, Amphibia, from Poiana Tășad, Bihor county, Romania, Analele Universității din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312. Cicort-Lucaciu A-Ș., Cupșa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus , from artificial habitats from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București. Cogălniceanu, D. 1997: Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Editura Universității București, p. 1-122. ISBN-973-575-103-8. Cogălniceanu, D. 2002: Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecția de Biologie-Ecologie, Universitatea din București. Editura Ars Docendi, p. 1-41. Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Székely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Székely, D., Iosif, R. 2013a: Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys, 341: 49-76. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013b: Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296:35-37. doi.10.3897/zookeys.296.4872. Combroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din Romania - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România, 56p plus anexe. Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142. Covaciu-Marcov S. D., Ghira I., Venczel M., 2000: Contribuții la studiul herpetofaunei din zona Oradea. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, Oradea XXVIII, 143-158. Covaciu-Marcov S.D, Ghira I., Ardeleanu A., Cogălniceanu D. 2003. Studies on the influence of thermal water from Western Romania upon amphibians. Biota 4/1-2, pp: 9-20. Covaciu-Marcov SD, Telcean I, Cupşa D, Sas I, Cicort-Lucaciu AS, 2003, Contribuţii la cunoaşterea herpetofaunei regiunii bazinului hidrografic mediu şi inferior al Crişului Negru, judeţul Bihor, România. Oltenia, Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturii 19: 189-194 David Anamaria, Cicort-Lucaciu A. Ș., Roxin Maria, Pal A., Nagy-Zachar A.-S., 2009: Comparative trophic spectrum of two newt species, Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris from Mehedinți County, Romania, Biharean Biologist, 3(2), pp: 133-137. Dely, O. Gy. 1967. Kétéltűek. Amphibia. Magyarország Állatvilága, 83, 20 (3): 1-80. Dely, O. Gy. 1978. Hüllők. Reptilia. Magyarország Állatvilága, 130, 20(4): 1-120. Dobrosi D. & Gulyás J., 1997: A bihari barlangok denevérei. Abstract: Cave dwelling bats in Bihar-Mountain . – Az I. Magyar Denevérvédelmi Konferencia, Sarród, 1997. nov. 29. Kiadványa, Proceedings of the I. Conference on the Bat Conservation in Hungary, Hungarian Bat Research Society, Budapest, 1: 34-36. Dobrosi Dénes, 1999, Érdekes adatok a nagy patkósorrú denevér, Rhinolophus ferrumequinum, alföldi állományának vonulásáról. – Crisicum I:243-249 Dodd, C. K. 2009. Amphibian Ecology and Conservation: A Handbook of Techniques. Oxford University Press. Dolmen D., 1983: Diel rhythms and microhabitat preference of the newts Triturus vulgaris and Triturus cristatus at the northern border of their distribution area, Journal of Herpetology, 17(1), pp: 23-31. Doniţă, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, București. Drobenkov S. M., 1995: Comparative analysis of diet in sympatric snakes Vipera berus (L.), Natrix natrix , and Coronella austriaca , Russian Journal of Ecology, 26, pp: 222-226. Duellman W. E. și Trueb Linda, 1994: Biology of amphibians, Johns Hopkins University Press, Baltimore, USA. Fasola M. și Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris , Triturus cristatus and Triturus alpestris , Amphibia, Urodela, in the northern Apennines, Italy, Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280. Felix W., Nieberle J., Schmidt G., Deutsche Apotheker Zeitung, 1985, 26, 1323. Ferenți Sara., Ghira I., Mitrea I., Hodișan Oana, Toader Simona, 2010: Habitat induce differences in the feeding of Bombina variegata from Vodița Valley, Mehedinți County, Romania, North- Western Journal of Zoology, 6(2), pp: 245-254. Ficetola G. F., Valota M., De Bernardi F., 2006: Within-pond spawning site selection in Rana dalmatina , In: Zuffi, M.A.L. 2006, Atti del V Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, Firenze University Press, Firenze. Filippi E., Capula M., Luiselli L., Agrimi U., 1996: The prey spectrum of Natrix natrix , Linnaeus, 1758, and Natrix tessellate, Laurenti, 1768, in sympatric populations, Herpetozoa, 8, pp: 155- 164. Francillon-Vieillot H., Arntzen J. W., Geraudie J., 1990 : Age, growth and longevity of sympatric Triturus cristatus , Triturus marmoratus and their hybrids, Amphibia, Urodela, a skeletochronological comparison, Journal of Herpetology, 24, pp: 13-22. Fuhn I. E. și Vancea Ș., 1961: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București. Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București. Fuhn I.E., 1969: Broaște, șerpi, șopârle. Editura Științifică, București. Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca. Gheoca, V., 2012 - Ghid pentru identificarea şi cultivarea gastropodelor terestre comestibile. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. Ghira I., Marinescu E. I., Domșa C., 2003: Habitat preferences of different hybrid categories between Bombina bombina și Bombina variegata in transsylvanian plain, Studii și cercetări științifice, 8, pp: 211-215. Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S. D., Mara Gyöngyvér, Ghile P., Hartel T., Török Z., Farkas L., Rácz T., Farkas Z., Brad T., 2002: Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bi¬hariae, 29, pp: 145–203. Glandt, 2011: Grundkurs Amphibien und Reptilienbestimmung Beobachten, Erfassen und Bestimmen aller europäischen Arten. Quelle and Meyer Verlag GmbH & Co., Wiebel-sheim. Glandt, D. 2010: Taschenlexikon der Amphi-bien und Reptilien Europas. Alle Arten von den Kanarishe Inseln bis zum Ural. Quelle and Me-yer Verlag GmbH & Co., Wiebelsheim, 1-636. Green A. J., 1991. Large male crests, an honest indicator of condition,are preferred by female smooth newts, Triturus vulgaris , Salamandridae at the spermatophore transfer stage, Animal Behaviour, 41, pp: 367-369. Griffiths R. A. și Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164. Grossu, A. V., 1981 - Caracteristica gastropodelor din Munţii Apuseni. Nymphaea, Oradea, 8 - 9, 428 - 431. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureşti. Grossu, A.V., 1983 - Gastropoda Romaniae, 4 ; Ordo Stylommatophora. Editura Litera, Bucureşti. Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts, Triturus cristatus , Journal of Herpetology, 43, pp: 300–310. Håkansson Pia și Loman J, 2004: Communal Spawning in the Common Frog Rana temporaria – Egg Temperature and Predation Consequences, Ethology, 110, pp: 665—680. Hartel T., 2003: The breeding biology of Rana dalmatina in Tarnava-Mare Valley, Romania. Russian Journal of Herpetology, 10: 169–175. Hartel T., Nemes S., Mara Gyöngyvér, 2007: Breeding phenology and spatio-temporal dynamics of pond use by the yellow-bellied toad, Bombina variegate , population: the importance of pond availability and duration, Acta Zoologica Lituanica, 17(1). Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus , Ethology, 85(4), pp: 279-288. Hodișan Oana Irina, Benchiș A., Gabrian D., Badar Larisa, Toader Simona, 2010: The trophic spectrum of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria , from Baia de Fier area, Romania, Herpetologica Romanica, 4, pp: 7-16. Hofman S., Spolsky C., Uzzell T., Cogǎlniceanu D., Babik W., Szymura J.M., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina : independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316. Holms P., 1982: Altitudinal comparisons in the ecology and reproduction of the common frog, Rana temporaria , Transactions of the Natural History Society of Northumberland, 49, pp: 14-23. Hoser R., 2012: A taxonomic revision of the Colubrinae genera Zamenis and Orthriophis with the creation of two new genera, Serpentes, Colubridae, Australasian Journal of Herpetology, 11, pp: 59-64. Ianc Raluca, Cicort-Lucaciu A. Ș., Ilieș Dorina, Kovács Éva-Hajnalka, 2012: Note on the presence of Salamandra salamandra in caves from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204. Jaeger R. G., Fortune D., Hill G., Palen A., Rischer G., 1993: Salamander homing behavior and territorial pheromones: alternative hypotheses, Journal of Herpetology, 27, pp: 236–239. Jaussi R. și Kunz P.A., 1978 : Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus , Experientia, 34(4), pp: 503-504. Joger U., Fritz F., Guicking D., Kalyabina-Hauf S., Nagy Z. T., Wink M., 2007: Phylogeography of western Palaearctic reptiles – Spatial and temporal speciation patterns, Zoologischer Anzeiger, 246, pp: 293-313. Joly J., 1968: Données écologiques sur la salamandre tachetteé Salamandra salamandra , Annales des Sciences Naturelles Zoologie et Biologie Animale, 10, pp: 301 -366. Kalezić M. L. și Tucić N., 1984: Genetic diversity and population genetic structure of Triturus vulgaris , Urodela, Salamandridae, Evolution, 38(2), pp: 389-401. Karlsson, T., 2004: Estimating Population Sizes, Viability and Sensitivity of the Crested Newt, Triturus cristatu s at a Landscape Scale. Degree Project Work 2004:Bi17. Department of Biology & Environmental Science. University of Kalmar. Korsós Z., 1984: Comparative niche analysis of two sympatric lizard species, Lacerta viridis and Lacerta agilis , Vertebrata Hungarica, 22, pp: 5-14. Kovacs I., David A., Ferenți Sara, Dimancea N., 2010: The food composition of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria , from Sălaj County, Romania, Biharean Biologist, 4, pp: 7-14. Kupfer A. și Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt, Triturus cristatus , in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171. Lelièvre H., Blouin-Demers G., Pinaud D., Lisse H., Bonnet X., Lourdais O., 2011: Contrasted thermal preferences translate into divergences in habitat use and realized performance in two sympatric snakes, Journal of Zoology, 284, pp: 265–275. Lesbarrères D. și Lodé T., 2002: Variations in male calls and response to unfamiliar advertisement call in a territorial breeding anuran, Rana dalmatina : evidence for a dear enemy effect, Ethology Ecology and Evolution, 14, pp: 287–295. Lesbarrères D., Merilä J., Lodé T., 2008: Male breeding success is predicted by call frequency in a territorial species, the agile frog, Rana dalmatina , Canadian Journal of Zoology, 86, pp: 1273– 1279. Majláth I. și Majláthová Viktoria, 2009: Escape behavior of the green lizard, Lacerta viridis in the Slovak Karst, Acta ethologica, 12(2), pp: 99-103. Mallow D., Ludwig D., Nilson G., 2003: True Vipers. Natural History and Toxinology of Old World Vipers. Krieger Publishing Co., Malabar, Florida. Manenti R. și Ficetola G. F., 2013: Salamanders breeding in subterranean habitats: local adaptations or behavioural plasticity?, Journal of Zoology, 289(3), pp: 182–188. Manenti R., Ficetola G. F., De Bernardi Fiorenza., 2009: Water, stream morphology and landscape: complex habitat determinants for the fire salamander Salamandra salamandra , Amphibia-Reptilia, 30, pp: 7-15. Manenti R., Ficetola G. F., Marieni A., De Bernardi Fiorenza., 2011: Caves as breeding sites for Salamandra salamandra : habitat selection, larval development and conservation issues, North- Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 304-309. Marnell F, 1998: A skeletochronological investigation of the population biology of smooth newts Triturus vulgaris L. at a pond in Dublin, Ireland, Biology and Environment: Proceedings of the Royal Irish Academy, 98B(1), pp: 31-36. Marossy A., 1976, Factorii antropici ce au modificat echilibrul ecologic al rezervaţiei naturale “Pârâul Peţea”. Nymphaea 4: 261-272. McDiarmid, Roy W., Foster, M. S., Guyer, C., Gibbons, J. W. & Chernoff, N. 2012. Reptile Biodiversity: Standard Methods for Inventory and Monitoring. Berkeley: University of California Press, 89-94. Mebert K., 2011a: Sexual Dimorphism in the Dice snake, Natrix tessellate , from the Central alps, Mertensiella, 18, pp: 94-100. Mebert K., 2011b: Geographic Variation of Morphological Characters in the Dice Snake, Natrix tessellata , Mertensiella, 18, pp: 11-19. Merilä J., Laurila A., Laugen Ane Timenes, Räsänen Katja, Pahkala Maarit, 2000: Plasticity in age and size at metamorphosis in Rana temporaria —comparison of high and low latitude populations, Ecography, 23, 457–465. Miaud C., Guyétant R., Elmberg J., 1999: Variations in life-history traits in the common frog Rana temporaria : a literature review and new data from the French Alps, Journal of Zoology, 249, pp: 61-73. Miaud C., Joly P., Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of Triturus cristatus , Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874–1879. Molnár O., Bajer K., Török J., Herczeg G., 2012: Individual quality and nuptial throat colour in male European green lizards, Journal of Zoology, 287, pp: 233-239. Muzeul Ţării Crişurilor, 1974, Repertoriul Monumentelor din judeţul Bihor, Oradea. Nagy L.Z. & Postawa T., 2010: Seasonal and geographical distribution of cave-dwelling bats in Romania: implications for conservation. – Animal Conservation, 2010: 1–13. Nagy L.Z., Barti L., Dóczy Anna, Jére Cs., Postawa T., Szántó L., Szodoray-Parádi Abigél & Szodoray-Parádi F., 2005: Survey of Romania’s underground bat habitats Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2004, – Final report for the BP Conservation Programme. Survey of Southern and Western Carpathians underground bat habitats & Survey of Eastern Carpathians and Dobrogea underground bat habitats, Editura Lizard, Cluj, pp. 44. Nagy L.Z., Barti L., Gas Anka, Postawa T. & Szántó L., 2003: Survey of the Western and southern Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2003, – Final report for the BP Conservation Programme & Bat Conservation Trust/DEFRA, Eco Studia Society, Cluj, pp. 31. Negrean, G., 2011, Addenda to “Flora Romaniae” volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries, Part 1, Kanitzia 18: 89–194. Ponsero A. și Joly P., 1998: Clutch size, egg survival and migration distance in the agile frog, Rana dalmatina , in a floodplain, Archiv für Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352 Pop, E., Salageanu, V. 1965. Monumente ale naturii din Romania. Editura Meridiane, Bucuresti. Pop, I., 1968, Flora şi vegetaţia Câmpiei Crişurilor, Interfluviul Crişul Negru-Crişul Repede, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, pp. 102-116. Raffaëlli J., 2007: Les Urodèles du Monde, Plumelec Penclen Edition. Rafinski J., Cogălniceanu D., Babik W., 2001: Genetic differentiation of the Two Subspecies of the Smooth Newt inhabiting Romania , Triturus vulgaris vulgaris and Triturus vulgaris ampelensis , Urodela, Salamandridae as revealed by enzyme electrophoresis, Folia Biologica, 49(3- 4), pp: 239-245. Rusu T, 1988, Carstul din Munții Pădurea Craiului. Pe urmele apelor subterane. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 254 p Sanderson N., Szymura J.M., Barton N.H., 1992: Variation in mating call across the hybrid zone between the fire-bellied toads Bombina bombina and B. variegata , Evolution, 46, pp: 595-607. Savulescu T.,1955, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 3. Edit. Academiei Române. Savulescu T., 1966, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 11. Edit. Academiei Române. Schiebel-Schlosser G., PTA heute, 1994, 8 (7), 586. Seidel B., 1999: Water-wave communication between territorial male Bombina variegata , Journal of Herpetology, Vol. 33, No. 3 Sîrbu D. F., 1976: Contribuții la cunoașterea hranei la Bombina variegata din împrejurimile orașului Cluj-Napoca, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biol., 21, pp: 65—70. Sos T., 2008: Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna, Herpetologica Romanica, 2, pp: 61-91. Steinfartz S., Veith M., Tautz D., 2000: Mitochondrial sequence analysis of Salamandra taxa suggests old splits of major lineages and postglacial recolonizations of Central Europe from distinct source populations of Salamandra salamandra, Molecular Ecology, 9, pp: 397-410. Street D. The Reptiles of Northern and Central Europe, London: B.T. Batsford Ltd. 268 pp., Strijbosch H. și Creemers R. C. M., 1988: Comparative demography of sympatric populations of Lacerta vivipara and Lacerta agilis . Oecologia, 76, pp: 20 26, Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina . In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process, Editura Harrison R, pp. 261–289. Oxford University Press, New York. Terhivuo J., 1988: Phenology of spawning of the Common Frog, Rana temporaria L., in Finland from 1846 to 1986, Annales Zoologici Fennici, 25(2), pp: 165-175. Tiță Ion, 2003, Botanică farmaceutică, Editura Didactică și.Pedagogică, București, p.857 Uhrin M., Boldogh S., Bücs Sz., Paunović M., Miková E., Juhász M., Csősz I., Estók P., Fulín M., Gombkötő P., Jére Cs., Barti L., Karapandža B., Matis S., Nagy L.Z., Szodoray-Parádi F. & Benda P., 2012: Revision of the occurrence of Rhinolophus euryale in the Carpathian region, Central Europe. – Vespertilio 16: 289–328, ISSN 1213-6123 *** 2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. Editat de Asocierea S.C. Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și S.C. Integra Trading S.R.L., București 2015. CAPITOLUL 8 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1.1 - Hartă localizare arii protejate Anexa nr. 1.2 - Hartă limite arii protejate Anexa nr. 1.3 Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tăşad a) Limita Nordică, de la Vest la Est Porneste dinspre limita intravilan estică a comunei Tășad din dreptul punctului X = 281,371.7; Y = 609,992.8, pe un teren arabil de unde urcă pe orientarea de 63 grade o distanță de 84 m după care limita coboară până intersectează un pârâu secundar în dreptul cotei 259 m. Din acest punct, limita sitului urmează delimitarea dintre terenul arabil, la nord, neinclus în sit, și pășune la sud, inclusă în sit, până în dreptul bornei silvice 198. De aici, aceasta urcă urmând limita de subparcela 91 C până se intersectează cu pîrâul Valea de Soci, după care coboară până în dreptul bornei silvice 97 unde se intersectează cu un pârâu secundar. De aici, limita urmează acest pârâu secundar, care este și limita de u.a. 49A și respectiv 48A, Ocolul Silvic „Codrii Cămării” R.A., până când intersectează un nou pârâu secundar în dreptul unei borne silvice. De aici limita coboară pe pârâu pe limita de u.a. 47C. aparținătoare de Ocolul silvic „Codrii Cămării” R.A., până întâlnește DJ 767B, în dreptul unei borne silvice. b) Limita estică Limita estică pornește de-a lungul DJ 767B, pe care îl urmărește până în dreptul bornei silvice 125, mergând în același timp pe limita estică a u.a. 53C, 54C, 54D și 54A. Limita continuă apoi pe limita de UAT dintre Drăgești, vest, inclus în sit, și Copăcel, est, în afara sitului, care limită de UAT coincide și cu următoarele limite de u.a. incluse în sit 35D, 35A, 40E, 40B, 42D, 42B, 42 VV, 47A, 54A, aparținătoare de Ocolul Silvic „Codrii Cămării” R.A. De la extremitatea SE a ua 54 A, limita de UAT încetează să mai urmeze conturul limitei sitului, care merge în continuare pe latura sudică a parcelei 54A, care conincide și cu limita de fond forestier. Limita sitului se desparte de limita de fond forestier în extremitatea SV a ua 54A, de unde continuă pe direcția E-V, orientare 337 grade, circa 93 m. Din acest punct, limita începe să coboare pe limita dintre terenurile cu vegetație forestieră și terenurile arabile, incluzând în ea și un teren curți construcții, dupa care coboară până la un drum de exploatare pe care îl urmează în direcția NE-SE circa 183 de metri, după care coboara pe direcția predominant Sud, circa 193 m, iar api își schimbă direcția către SE pe o lungime de aproximativ 120 m până întîlnește un drum de exploatare. Urmeaza acest drum pe direcția SE circa 290 m, până intersectează un nou drum de acces. De aici limita pornește către NE, urmând limita de u.a. 51 C și apoi 51 B, aparținătoare de Ocolul silvic „Codrii Cămării” R.A., până în dreptul bornei 175, după care coboară în direcția sud, urmînd în continuare limita de u.a. 51B. Continuă apoi pe limita u.a. 50 la finele căreia își continuă orientarea, până ajunge în dreptul drumului comunal din localitatea Stracoș, de unde limita începe să coboare în direcția sud, pe limita de pășuni și terenuri arabile, până când intersectează din nou drumul comunal în dreptul coordonatei X=282,912.5; Y=605,346.2. Din acest punct, limita pornește în directia vestică, urmărind marginea nordică a drumului comunal din Stracoș, după care începe să urce din dreptul punctului X=282,686.2; Y=605,358.6 m, după care, tot în urcare, se orientează pe direcția NV, pe limita dintre terenurile arabile, neincluse în sit și terenurile cu vegetație forestieră și arbuști incluse în sit, până când intersectează un drum de pământ care pornește din drumul comunal Stracos. Urcă pe acest drum circa 210 m, până în punctul de coordonate x=282,046.7; y=605,983.3 m, după care traversează terenuri de curți construcții pe direcția Est-Vest, până când intersectează din nou drumul comunal Stracoș. Din acest punct, aceasta începe să coboare pe limita de terenuri arabile incluse în sit și pășuni și vegetatie forestieră neincluse în sit, până când intersectează un drum de exploatare care delimitează intravilanul comunei Stracoș. Continuă pe acest drum de exploatare până când acesta face o buclă către drumul comunal Stracoș. În dreptul buclei, limita se desparte de drumul de exploatare și își umează aceeași orientare, directia Vest- Est, urmând limita de intravilan și terenuri agricole pe o distanță de 110 m. Din acest punct, limita coboară circa 220m spre sud, pe terenuri agricole, până intersectează din nou drumul comunal Stracoș. Urmează circa 500m drumul comunal în direcția Sud Vest, până când intersectează un alt drum comunal și pîrâul Cărpăteștii Mici. Continuă apoi pe limita de pîrâu, până atinge terenuri curți construcții care sunt limitrofe drumului comunal. Înconjoară aceste terenuri înspre sud până cînd limita intersectează drumul comunal pe care coboară 280 m, până intersecteaza pîrâul Valea Stracoș. c) Limita sudică, Est-Vest Pornește de la intersecția dintre drumul comunal care leagă comunele Stracoș și Drăgești și pârâul Valea Stracoș și merge în direcția Est-Vest circa 230 m, după care coboară în direcția sud, traversând terenuri cu tufărișuri și mărăcinișuri circa 100 m, după care continuă pe direcția Est- Vest, pe limita dintre terenurile arabile de la sud, neincluse în sit și terenurile cu tufăriș și mărăcini, de la nord, incluse în sit, circa 60 m, până când intersectează un drum de exploatare. Continuă apoi pe conturul de pășune permanentă și traversează apoi terenuri cu vegetație forestieră, pe o distanță de circa 30 m, până când intersectează o paășune permanentă. Urmează conturul pășunii permanente și apoi conturul unei zone cu vegetație forestieră, lăsând la sud zona de intravilan și de terenuri arabile aparținătoare de UAT Drăgești neinclusă în sit, până când se intersectează cu DN76, în dreptul coordonatei punctului de coordonate x=280,934.4 ; y=604,192.4 m. d) Limita Vestică, Sud-Nord Pornește din DN 76 în dreptul coordonatei x=280,934.4; y=604,192.4 m, parcurgând 2,6 km, până în dreptul unei curți construcții. Urcă apoi în zig-zag circa 280 m, pe terenuri agricole până când intersectează un teren de tufărișuri și mărăcinișuri. Urmează apoi limita de contur a terenurilor de mărăcinișuri, terenuri arabile incluse în sit și curți construcții neincluse în sit, până când se intersectează terenurile cu vegetație forestieră, pe al căror contur începe să îl urmeze, cu forme neregulate, cu multe schimbări de direcție și sinuozități, lăsând în afara terenurile agricole ale comunei Tășad, până cînd intersectează un drum de exploatare în punctul de coordonate X=281,767.8; Y=607,622.3 m. Continuă apoi circa 46m pe drumul de exploatare, în direcția Sud- Nord, dupa care se desparte de drum luând direcția estică, pe o distanță de circa 248 m. Din acest punct, limita urcă circa 580 m pe direcția general nordică, până intersectează drumul comunal Tășad. Urmează apoi drumul comunal pe direcția NE circa 426 m, după care își schimbă direcția, aceasta devenind Nord-Vestică, traversând intravilanul Tășad pe circa 110 m. De aici, aceasta pornește circa 300m în direcția Vestică, urmînd limita de intravilan și pășune permanentă până se intersectează cu un pârâu. Continuă apoi pe direcția Nord, pe limita de pârâu, circa 280m. după care urmeaza limita dintre terenurile arabile la Est, neincluse în sit și terenurile cu vegetație forestieră de la vest, incluse în sit, până în dreptul punctului de coordonate X=281,414.6 m; Y=609,925.307 m. Din acest punct, își continuă aceeași direcție circa 80m, însă pe teren arabil până în dreptul punctului de coordontate X = 281,371.7; Y = 609,992.8, de unde pornește limita nordică a sitului. Anexa nr. 1.4 - Hărți geomorfologice POS Rezervat l a 2. 1 , 88. Cal l c rele Tortorflene de la i.1şad , Harta Geom . orfologic:1 - 1 "Milllil mcntuL · c.onserv.allYa' l 5tturllor t-l urra 2000 ll m in cus tod ia o'MlireUlu1 T .i ri i C ri uri ' Aezery,aţia 2:.. 1 , BB . ci. r e rere lorlo,nilene- de- rai iT M -Harta Geomo.Tfo:lo1iică- ) \ COPACEI. I \ O E' l'raaml„Sls- lllfl>O 19 f t run o, -r.Lo M•= t.ltia,lr<>ROM"'1 U"' c• , , c- IY E T,u; I - - . - ......... - .... 40 1 iăşad 711 DRĂCEŞTI , i "blQ i!r .., r11N11"1..t11 ec =c-oTOI' c v ş L SC ESfl1 Ret.1Mlll'ISRL Ct,pi•,· 9 ;IQ1 L $1l!lll(!Ji Hldr<!iil• Hldrogr.,11:t i - - -- "'I>" - · O u rlhl <I:.. n!Mll - piln ol pa"lo l'llpsono<lrle A1tlu..l ino · [Ml 00- 1 00 , c:J 21Ml- 3\10 0 300- 4QD C3 2 ; U!H C•1<>n•lf<,1f!._ <I l T f i;I 1 1J'l1 '1i t il m 1 --,. li• • 21(1,...,IPl'I"' ff l ! t l Q J 1. :,a[, Anexa nr. 1.5 - Hărți geologice POS e 2001 • MU Rezervaţia 2 .1 88 . Ca T , c:arele Torton ene d!e la T.işad - Harta Geolog i că - "Milmiemcnt111 l · c.o n s e r.-atJv a l siturilor t,1, tura 2 0 00 ll m in c11S tod Muizeulu1 T ri i C ri itir"iloc ' A ezer v- a l;ia 2_ 1.Bf'L c r c Te r e- T O n <! il:-ne- d e- 11,i f -H arta G eo l i ca - ROSC10240 'răşad l'ml, gj .,. $1,,: -ru .,. ,s r t Ft.iln oo 1r11a1 r .1.a Miilretii ROf.!,,m.,, i l. e gn id • l!iip;; n l""° D l • l'<ifiil l10Qk,g!O O brt"I' • Cl>A>olo slNl!lk<I I • • ol m,,oln>, n,om., (< I """' llo Eeloj,>) i11'î2 N P iJl&ml, i'l:fsJpuri P - &lll'i """D"""'ml• - greosi . rl pn . ,r,,g1a !16. purl @-Ri la, l - c„ng . grRi m · . - :• ;r" 'r -..r lf'i c¾ -il ! ,t,;bo. , 1 CoogkmeA1e , ll'fflil, rr,11m .. . oa\;a!n ,., "' Ec:t-.:ti:.1 W J bd«tllli n1ii.;,t oormil!ll 6 m - I C :i! . 1.BB Col e • if af! oolttif, <I< Io Til • rl zr' " 1 1TIŢ '1ij UM I r 1 ... ,.., Anexa nr. 1.6 - Hărți hidrografice Rezerva1la 2.'1188 . CaT , c:arele Torton ene de la nşad - Harta . Reţ : eaua Hidrografică. "Miln.tE mcntul ainservatlv al stturllor t,1, tura 2000 lbm in CtJStod Murelllu1 T ri i C ri unw< ' !P'roaDl:l!!- 1eu,c:is;iraf D 1SNI Ft.in 00 Mrlalmta Miiilrelill Nl>aelr ROM,,m.,, Rezervaţia 2_ 1. ee _ ca r c.uere fl)fle>n 11 <1 1'31 r • H arla . 'Ri!l11a u a H i drogrnfică • RQSCI 0 240 Tăş ad 6 711 ltQJQ o!rr,;,1.l'lo r • <to ·1ii"19 ;!01 e,;: =co C y ŞRL !iCE.s,11 ""' $RL ZM9'ITIE L og@rtdll .A,. Jop:mlm,e [:J j Udlijl adllmi„rat l o l orltlll l a l • - Hldoogrurio ••M ; ,;,:gr.no• -- "'!"'""""111 1 I Hld pol!goo T. r"f4 .lf't ¼i il ' t::J L ac,,n - IIM I H I C z . UIB Ca l oardo 1"<1rtoolfflt, <I• l a TII • . ...... 1 ..,.1."!!11 "• • :a(ll .. _lPW' lllllllll ffl ,C::::,: ' iii " --111 °"' c== O>l :iill-- L , ' l ,_, &:t.dQ.-r.ti1 "11J td« trlli n1,i.;.1 n«îflill11 Ei m Anexa nr. 1.7 - Hărți pedologice Rezerva ţl a 2 .'11 88 . Ca T , c a re le Tort o n ene d e la T.1 şad - Ha rta Pedolog ică - "M,m ;i mcn t u l ainservau v a l st turl lor rt,1, tir@ 2 0 00 llllltc in c us t od ia oY..1JiZet.l l 11 1 T a ri i C ri t ir i lo l' " R ezer va!;ia,' _ 1Bfl. . c re fer i0<1!0-niene-<1e- 11 i :1 - H a r ta Pe d .o ică - ROSC I 0240 Tăşad Pmac11.. -111r.,o 19:M F1;,i n 00 Mlaltla M urea i Nl>aelJ,aRCf,! A,Nlf/, fa r. d "î<la10 r.s,1„i• r<ml/l<tO °"1, · , Q ;IQ1 ŞC =CQ C Y ŞRL ,SC ESflt L og n<I• T\,p<, n l= O u ,,;_ ad · 11 r lii l o l•rll oo la l • 6d.lu r l Rl rm ,optdo l ogac.. I EWI - Sd mi b1un t:1 rt 1 1u-1Jll'l.mbm:ir:.t1 S- "'l!P lh ¾ -§1 B I' -!;ah_.l lrnne-lwb, (J;,,dzdilo'I I Cz . 1 e C al e art,k l",>rtonkm, • la nl • · 1 1rir 'li R<:t.!MI SRL 1 ,.g . :a, ;a ..- "' --• "" c::::::: ' ii " --• °" ii:::::== °" _,, ,. L _ i Anexa nr. 1.8 - Hărţi distribuţie habitat 8310 POS R.OSCI0240 Tă,ş ad ş,i ' • Re Zfl rv a ij.a2 . 1 . 8!! , C.akan.i:le Torto ni ene dtJ la T ăşad Hart ă dî stribu ti e hab i t a t 8130 Peşteri i nch il se acces ru lu i pu lic (Peştera Tăşad) - 22 01TE mont ul =s er w,t.iv a l s, tJJ titor t i rura 2000 n oo in Cl U t oo1a l.!Jl!Zt!Ulw j Ţ .irii Criş u rilor" Pmoo'jt I t IOSl mf ...t 1 9 1'4) A.: m delt'MH t A D rN • -- OIAANL R OSOJ 0 2 4 0 T - ti R c..aoinraţ i 2:, · 186. C a lca re le T or to m . i en e d e la Uşad H JI d tril>ţtUe IW!bital !UlO Peş t eri loo h i 6'e acce, s,u l u i pub ic {Peş te ra T ) "lta.l'kl!2'@11Jfla- Cq,,> · Q 2a 1 S se u<!ICOTJY C V B RL SC E!lRI -ol.NIi\ $RL - i [ - - [ dril r f 11le.r / UiiJlffll ll • 1 111::!bl lt!ID - F' ■ l(.fll.JI t ni:: h • :1 : cm11 i UI pu'tO: l;F'q l u:::1T1iqu:IJ EZl !Ptr1 t NJ1 P ra T-1 I C 1 ffl1011 't.1 mr+K-T'll4'1fifi . dt \:ITli ul 0,.m H ■ ' RD lillllll TiipHI i.:l'until;I : 1111:f !:llcll ■ lr Jr,l, ll _ • ;z:;: 'ID'Q'lli 'li' IM "IAIJJ J..., --a,e;i0,..t-'- :2S(I !K< ! (li] 11.® 2 [«1 _,,, POS ROSCI0240 Tăşad şi Re z:e rJ'at i a . 2 . 188. Calcar Io To'rtoniene de la Tăş d Hartă disbibuti,e habitat .S1JIJ 1 Peşteri inc:bî se ac:cesa 1 luî pub ic ( I Pt:ştera : Strac o ş) 22 ' 101:r'E "Mi!ni!i:rm01ilt ul c:onsel'\'ativ a l s 1 tu titor t i awra 2000 n t<t in c1.1 t oo1a Mmz.eu l w l Jă rii Criş u rilor" R OSC I C240 • Tăi M . Rcn: r Villi 2. 188 . eareartile :rorto n i e n e de la Tăşad H r t li!>ţributle; h bltlrl B130 Pl!'Şm i Tn isit acc-e 111liji i;iubl i (Pi!fl ra Sl ra00'§l Pmaoi - ..r .,a i 97l) l'londo""11>1 P,!Aor«1 t-R OMANL 1uJID-rofl:fWll:..ti eq,,>r. • Q 2') 1 S se u<!ICOTCf> C V E! RL $C E -,1,)JIJ', $RL - lAg1nd 11 • lllb " bl IHD- F'1 .i-tt f n-:: h'im :a-::t.nu'.1.11 p lc tpq! ■ ni 5tr cz::a P11111.111h'UIJ'iLI IIW(lt,iM - i'-'-1itla f• l!l lr ut! c::::J ltit 1"111'2. 1M e..1r":1Hî TiMr.lf m Di Htitt C i.i11 ll,,ll!)!C;m,i T- t:J rJt :t dn l,ir .,P., bm"-i: 1, :z:;: 'ID" ITlli JotF, , . . ... - 1 :2Sl:a !«: ! (li] - IM:l 2 t® 11., "'''"ii: Anexa nr. 1.9 - Hărţi distribuţie specii de amfibieni şi reptile ROSCI0240, Tăşad Hartă dlsfflbu(ie amfibien i • Bomblna variegata "1,\;m; 1. mentu l ai n s er,-a tJv al stt u rllor t-1, llrra 2 0 00 11lbto în cus tod , Y.melllu1 1;; . ri i rifor" ROSC l 0240 n f ::idl Hartă distribu!ie am fi bie n i - Bom b i 111a va r iagata 37m l'mecj '"'illllfo;;j 1S Ft.ilndo M ilretill - ROM li l l!l. r i.in r. i 11 f 82 . ,J ..... I I dr .& l'ai:i r „ i.111 • 19"1 0 :!'01 i;:c G:l:!:CQ C L tt1 4 • P1.n:w dii p„ .l ■ Tl,II !=- a cl.l B:1„1:wu ,..Jlllil ■ b SC ESllt R«.1oil'- SRL ŞR L □ fl :.:>O!H f 1 c.tu, 111 TM'" IIM ti I • l' l'l [:I Ll i IO IIOiltftltO tild Lrn I I .:ln ln\Jrtmtl ■ ' l ■ rtta 1 btl Rf.i:t !'P 1 m n Y. u l e, n1 a lftl H f i:t lMI a11t.fi u 1J 10r 110T - THwtDI HI nrim,.._ - \ffjw,m,;i, a=, . Ownrl P,,.'l)lne-:rkl tft- l!ll.ffl.l t<lll! - a.irpi1!11a:a „ l'IF' .-. Th :a,.u1 n,eproou:Ui! l' M- u ■ PIIJ. - ' l b- 11:nnla r ■ UbJll't 1 . 111i.. 1 f p- . -.,,._,_ tza t-= n tmpata.,J:- I Ml!IIJlat. d ■ an l banlllaml:::lw..-:11 •lll f' Î 1257m , .. " ..""' "' allil.. _lfl'l!l"'I U' D I :z . &::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i «c!ti n oor«ilil! Ei M l.m:t·1 1 J I JI . l l lrt.rţlt CM" F'Oi t,J,efl11. prti:---t;lf ,i - I !J: de- ... ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "' Anexa nr. 1.10 - Hărţi distribuţie specii de lilieci ROSCI0240 Tăşad ş i i Rezervafia 2.188 . Galc : arele Torto11]ene de la i.'işad Hartă dlstr i i buţie Hlieci " Myot i s blyth ii "l.\iJ i ment111l ,:onser,iat:Jva l 5tt urll o:r urra 2000 ll11m în ow. tod Mme<ulul 1 .5.rii C. rfh1r" ROS O I0 2 4 0 T ţi Rc Z ,;: rl/a l i , 2:.1811. C s lca ra l e To r to111 i e11e de la lă ,;a d tl:llti <I! $IJ.lb U 1 11i I • U$ b!Ylîllil ; f'mni,jO- IIOil lDfooli 19 F1onoo - M•""' ROMANL!l; C 'll I ·1 ""C " "blQ us:a1.l'illl r11'1'1i1J'1..t11 •, Q ;IQ1 ec =CQ C ŞRL SC ESflt ROM,!;- $RL I 1 , m i P"U'l':'S dii F :ni,li J-lrM:11p91:n M ■ b"'11 /"/,; =l.J t»ft M: 11P9tilâ I lltmlli p :=- ll-, i _ 1 C ■ lc M 'fv.1!ifll'fM! a. ,C Ll'o!o I\Odt- Tilll'I "" t lod I 11trf l Di ..! lt · Fi:t'.î:lld'IJIIUftnL(ul l!'i:i11aM1.-fi r11kiclri1 r1 Mr11r1u : 11iGr f 1 - c l.<1)-"°" Hli/. - 'r■ ta.n.t Jar.ln. rsnil .,..,aud I I I • J .llar" I _, !ll ilM'II PO ROSCI0240 Tăşad ş i i R ez er v a f a 2 .1 88 . ca c airele Tort on1 ene d ' e la iăşad Harta distribuţ i e li lieci"Myo tl , s m yot i slb1ythi i "Mii mcntuL · c.anserva tJv a l st turllor it, Ul @ 2 000 a lfatct În (ltfi tod l'l Ului ROS O I 02 A OT* ţ i Rc ;; c iv li,1 1 2 , 188 . C a lca re l e T mtoin i e11 e de la Tă i;s d H,,irt i <l i$ t l'i ll u tie,l l l l eo l • M O' II $ l =i fi b lrl i l t.a · PJ l F'mei;j Sia:l!Qil11Jf,;;j 19]'10 T arii C. f'Oj'J ril r" Râi.1.IJ u ,i, Fl>n d<> - M a""' "T<la!<ldrw;.l..,ior. ,.olo ,, g l01S elC =CQTCP C 'J $RL SCESAt ,1,,- .$RL • Fvl:llcll pl'l:i:an;il pt1ribu "\'lidl 1/....:: q :SPl(-, • dii M ... , · · · r-, thft f il'll llil tii.Cllt H i Mflt l UPIIIJ!el l ll -., TII,.; l,.'hlja 11R,,JSC l oo.l[li:11 5 a:I IJn l!j fl lm n lnlrll"I I II 1 u ttCHbl 'Di1di ' l in h LI U I I I m Orl ■ g :ir::il 1h l ab il "1 .1 lilHr 1u1lbf' C<: -J:Lig, ,. :J -C..-u-1Pllllli"IOl"ili Cfi . DI\J'Nlf 1:-R - e JI> 4DT - Tt«if1u1 Id - Pirl'-" l'l' • F1.'l'J ­ FJl, , 'tt,Jfl11• m<I ""'"' 1111 ,.or• - l'l""•"t,a nr,.• -'Tlf1IILl1parJru l"lnll Wlroll1.b.l - ,.. rapvdi.dini 1 - IIP • ni..ll'JFI D 1 4'l :z . &:: i- :h:il .t Qil ijlJJ td« • m,, n«millfl 6 m lii4 urum ROSCI0240 Tăişad ş: i Rezerva rt'l a 2. 1 88 . calc : arele Torton ] ene de la Hşad H!artă d i str j butje lil &c i - Rililinolophus euryal . e "Mil m g e men t u l · c.o n ser,,atJ v a l 5t t u rllor t,l UJ @ 2 0 00 "' " to În (l lJS tod l'l Mmesll lu1 R O S 0 1o.;l,4 f T ţ i Ro Z ,;: rv li ;i 2 , 1Ş8 , C a lca re l e T orllom i en e de la li 1ra d flj <l i !J t Ji liijL l l l l C I • Rll l 11Qlor, 1l U $ 1:-'.t,il'.i/ l e- l Pmocj" O<JSlruioll19NI Ft.i n Krkll Miil retill - Râi.1 ,IJ, L,J, T arii C f'l'i'J ril i,r" r: ş'ad !,JUI Jlilll M'?'Qfl..tl1 C,.,,,•1!jl•II ;!'01 ec =CQTQ> C y ŞRL $CESl'lt olt $RL D fml:iirJJ' l lfll ri LI U I ;;,ni'""""" 0 1;P • C !u1Plffl'"""M ai - cnn.u tft -,l.pll, •pll'la:11 1 1 •DT , "1 • - 11'\ · ....,.. P- r-n-1'.njii tw:- VIV ■ Nli-' luH1:da1• 1111:..rd wl T - Ti1Mlill Tiftil • uipi!!P'Înll mn Clilllt..al "'""J • r..'\fri., p,;;,il lii"'.i ' _, ' III Jro'"«. 1 11'4.n!ilt!ncW" F"Ci5t,,l,etf1.1, tarli:ri:lf ,l- -1 1 !J: ie: de- "'1lfl"ll:Pffl',.IUJJl'l'l:et: !'A'lLrfl,"' P05 ROSCI0240 Uşad ş:l Rezervaţia 2 . , 88. ca c airele Tort , on ] ene d'e la i.'lşad Hartă distribuţie 1 1 lieci • Rh i i nolophus ferrume,quinum 1:Z'lN'E ''1,\;11W1iem cnh 1 l · oon s erva uv al 5l turl lor t,1 , tura 2 0 00 lbm în OI.IS t od tl Lllu1 Ta rii Cf'i'Jril g r" } Pmcojc-$1a:OOS1ruf,;ll i9 Ft.i1nd.,Mrkll M o1reti1 -Rci.!.I.NL!l. R O S O I02AOT ţ i Ritl c 1V 3 li a 2 ,1 S8 , C a lca re l e T ortom 1i e11 e de la lă ad Hşm d t rn, u 1I e l i l>eci • l'Ui , l no!Ol)IIIU$ w 1,011,e,::i11lli'l1.l ffl 1111 d "b1Q i!rusa1 illl rll?'QJ'l..tl1 · ,· Q ;1"0 1 C G>SCQTCP C \I $RL SC ESfll Retr1¾JA $R L l';I 1'!11:n".ir:I 11111:ap u a u ::I' liR::I , .1 1 ilr.:r.1. IUJ.lnl !n CJ -!fll i 1:PClf;!•nlt i;.nlflnit -.111 L ' l!Hl; t ntpo l::DIJnl'l:lifl ll:lml rurlrd l r 1 ■ rita d ill F!A1 1 n Uyl .Det. -cu11.:mn"°" C..::I CP- Cd.ul parn ■ ra.r:111 - (;l;:ilofflJ - !l) it).(IN • ■ '"' iic::::::i "" •-• ' c u =:=:::: ' :i , iill-lllii :1: 11 Eci..dril rjlil i)J J tdor&:i n1iill!I oorffililli- Ei m 1 -EIIN' •.l.il„ll'l'lfl"III"! IJM , -r 1 P05 ROSCI0240 Uşad ş:l Rezervaţia 2. , 88. ca c airele Tort , on]ene d'e la i.'lşad Hartă dis , tribul,ie iliec • i - Rh inolophu s hippos i deros ''1,\;11W1iem cnh 1 l · oonserva uv al 5l turll or t,1, tura 2 000 lbm în OI.IS tod tl Lllu1 T arii Cf'i'Jril gr" } Pmcojc-$1a:OOS1 ruf,;ll 19 Ft.i1nd., Mrkll Mo1 reti1 -Rci.!.I.NL!l. R OSOI02AOT ţ i Ritlc1V3l i a 2, 1S8, C alcare l e To rtom i e11e de la lă ad H tll$lillbUlie lllieGI • F U\ ln oroph!,1$ h PQ$il.1el'O$ 1111 d "b1Q i!rusa1 illl rll?'QJ'l..tl1 · ,· Q ;1"01 C G>SCQTCP C \I $RL SC ESfll Retr1¾JA $RL • Zffl",lil i:,1::.11":ilu• tHi leu === ":.'!' ' a ■ .a c::J IY-lfLI i 1fl Clf;!lf'!lt i;.nlflnit -.111 0 llnM Jl ll::lmlrurtrdl ■ l ■ rfladill FIAl 1 nUy l ,=,c .cu11.:mn"°" "C:] CP- Cd.ul parn ■ ra.r:111 CI L - l!(iile!o,, TlijO'J - !l) it).(IN - ■ "" ic:=i ll , _l'l„l!l" • il.il 1111'1!""1 _, fl C:::=:::::: ' :i -"" iil,-llllii :Z 11 Eci..dril rjlil i)J J tdor &:i n1iill!I oorffililli- Ei m IJM , -r 1 Anexa nr. 1.11 - Hartă distribuţie Ruscus aculeatus Anexa nr. 1.12 - Hărţi distribuţie nevertebrate l.m:t·1 1 J I JI . l ROSCI0240 Uşad ş: i Rezerva f a 2. 1 88. Ca1c , arele Torto111e . ne de la li.'işad Ha:l'fă d ' ls: t ri buţie neve.rteb · rate - C i l:ii1 1 0stoma banatic 1 um 1 «" 'l/'7'E "1,\;m; 1. men tu l ainser,-atJv al stturllor t-1, llrra 2 000 11lbto în cus tod ,Y.melllu 1 1;; . rii rifor" ROSo.10240 T t i R ll':iCl'\r.!,ţ i 2 .1 &!1. C alcare le Tortonîene de la Tă ad H f t rJiş t rib u tic- n e-ve, l)<l' IC- • C h i l Q S t0 1mll 1),11 IC m 31m l'mecj '"'illllfo;;j 1S I Ft.ilndo Milretill -ROMli ll!l. lm I 12 i .llll ,t.S r hfJrni . d .. . 811 dr .&l'ai:i r „ i.111 -19"10 ;!'01 i;:c G:l:!:CQ C ŞRL SC ESllt R«.1oil'- SRL Larni:t• • i.'urclll P"•Dnţl pann, apa::11 Cnlllm::nw t::. ■ nri:ur:, Hilta'tiii"U IUbiH1ll:tl l ii J diniimliKl'.ilil eJ .Rii iflll t.1il1Jt.ia c::J .R>t!:ur:t!.llljl ■ J. ,m - C:.C11 1 WU TDtt.an ■ d ■ III T ilipd Cl\l !!tli R ll:l<Q Tl,ofld 32() f'c.l IMjilMl'liih.ild r11!SJ'if tw:t'lll ' l ltfl1W!l'lil11 l;.6 - Pilil.lff' 1-V. ji!lllblu- '='rmltlld , :a l:ll.'llun .}.J l,ţ:! , _.,.,. • .IIQ .. _lff111"! -• "" c:::::::: "' :i--• ' ii: "" :::::::=:::: ' :i # .. , . .. . _ &::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i «c!ti n oor«ilil! Ei M l lrt.rţlt CM" F'Oi t,J,efl11. prti:---t;lf ,i- I !J: de- ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "' Anexa nr. 1.13 - Hărți distribuție alte specii de amfibieni şi reptile PO Rezervaţia 2. il88. CaT , carele Tort-on ene d e la 'i.1 . şad H artă distribup e reptile . Lacerta vi r idis "Millliliemlilfltu l · (.(lnser,,auv al 5iturllor t,i wra 2000 ll to în Cll.lS tod Mme.ului Frii ril or" Rezeivaţla 2 . 183..Calearele 1i0r ton eme tte • le flşM H ittf ii djs,t r ibu (i (, i;q)me - L..lec t tl iridi$ R OSGI 02 40 T ăş a d T l'r<oei;j t1e:"'JSI IU bll 19 IF1.ilnOO Miilreti! - ROM lÎ ll!l. [ ,1 d I I I lap•nd i I . n:llldilpwnrţll i:an lu:lflllc•l..acl rtl "l'ln:b l.{11:t,1DJ l (E«fflJll1l1PK IM s;tili!!L:a!i:.ttt!'II l c::J ii111 lBI., . ;r. ,m . 0i1t1fft TMl:thNi 111 'Iii ·n t11t 1 1 cl,lrll lllfi w:l„IAIUl"M"" 6'1 !1-=,,' _.,. : F,z,IDilh';lNW. h i. 0::-fi' - M ll a)lllr 1t..Nill!I -. : - -,._ JJ I ■ □ - • - l""'"i'"""' P Tffln"1"'P''°"'WI I - JM ;?111.H!JW ,T 1 0'1T'Cj 1 - ... 11§• .:a,;i l'I"' -• "" c:::::: ' ;;; " .... -- "" ==::::::i " . " .. - ... u . ,. . : .. [ . I .... ' . l ,, &:tădi:Q.J«,til w 1 td«B n li't oormilii- Ei m Rezervatta 2. il , 88 . CaT , cairele Tort , on ene de la T.1şad Hartă distrllbuţi amfibien i Rana . dalmatiina "Miln;i mcntu L ainser,,.auv .al st tu r.ilor t,i w-ra 2000 "'" to În ous tod M.me.ulll1 e ivaţl a 2 . 18&. Calcarele 1:mtom eme d e • ie Tă şad H · r!;i di$.ttibul i . ;jmfibilCn i - R Jl d lni;j(l i n ;l l Pmci,j ,Sa""i1111f,;;! 1Sro Ftan d<>- Maroo RCf.!lf l L,J, TJ . rii C.fl'jlJrilgr" ROSC I 0240 T ăşad 1)81 I '1' C' l,1 d I i!Mll'll" ,E I I LAg1nd11 I l23 1I ■ b !i: rt llo;d_,.. l,l 1J-=,-llli dii ,n A! flllll"I ■ '=--uitiw 1 ICI R ■ i1.1'N lf t.1iiiil C'!!r;:;11 T fl'I.+ d 1:[11 Qp-11,d I I.I -lll.1'Jll4HT-rt."tlNHlf' I FeitrSlrw',til N lll Ecl'1di:li1Jil?il o'.iu J td«tlll n!iillll oormillli- Ei m Rezervaţlia 2 .'11 , 88 . Cal l c:arele Torton ene d:e la i.1şad I Hal't.lidistributle amfibieni • Rana ridibtmda "Mi! n;i. mcnt111L ai nser.'a !Jv al stt url l or t,i wra 2 000 n to În 0 1.!S tod l't Mme 1.1 lui Ţ ării C.r •.m l gr" l'raeci l!GSl "' f> , , s ;l ro Ftan do- M•= ROMANLO. I 1 ""C ' Re' l'llaţla 2 . 188. C a le.a r i!!l e 1imro n l e11e fle le Tii şatl lfii r l.i distt i bout j - it mlibic ii i - mii rJi:libilrnela li T.t d ROSCI0240 Tăşad La"1 nd • • r--Jn::llldlp-aMr1li:-tluapacaib2lln:Uulell - 411:t-: · ll l l ■ l di! :r rtt,rJ R..wi1 "DW"ld 11 E:J ii!it D-nillJ• l. l l!n . Oii •r.:lll!lfltt!!.1:111 ■ 'li li;f it c l,lrfl w::lnl!.laimlr.i □ F,z,iD fl rt;:1'11 h i. l □ P-M„11i:,a,n - - - 1'""'"9'"""" llP Îff"«1P'1"'P'W'<IM j;; • l • lo>-l'tau ■ . -t-' Y WI + - Ll _ ,. , , po;.,, - - •"""'1-.,.:u•• l..'..l.,..,,... r11 .r.,-n1r ■ f.i . ' . . ,.... 1-111-••211;1 .. I . c .. ::::::,: ' ;;; '' --• "'" iEa:== "' •-- ' .; i Ectidi:ilJ«.lil w.1td«tii:i ni.,i;it n«mit! Ei m . ' POS Rezervaţia 2 .il 88 . CaT , carele Torton ene d e la T.'l . şa d Hartă dlstrlbuf . e .amfibieni T Rana temporaria "Mana. m cn t ul ainser,,a tJv al si turi lor t-l tura 2 000 ll m în c ustod ia meului F rii ril g r" Pmooj S1o!:oosimli;;i 19ro F1.ilnOO M iilreti! -ROMIJ l L!l. l'llaţ la 2 . 1 83. C a lca r ele Tmto n l em e <lela T ăşa<I H lilii Cl i s lt lbijţ,i(: illil fi b i cti i - R.ill'l ;;I ICiili;ior r i ROSCI0240 Tăşad l,1 d - IT 1 0'ITTIJ I Llgtnd• li•tr.JJ> l !JI !I i.i. Jn Rw"lp,IIIJlnw-ar.11 l 1CJ li11Ht10li t. 1M . e.. uo ti.til d t .Iii ntaD U ritiif' .Ad!nWatr..t t,, MI H« Jilllrll FolO !Yj,] MIWLQ h i. , r:::j,:p. Cut;;iri l'Enllll 1 • tt • •pow,i!Ja<o !Uţ,:,11 l..,. !!'• • :a,.:11„llll'l'lf!FI IJM r r , . . I ' . ic . ::::::::i i, · -- ■ "" ic:::==::i "' - ■-■- • ■ , i PO Rezervaţia 2. il88 . CaT , c.arele Tort-on ene de la 'i.1 . şad Hartă dlsti'ibuje amfibien i T i riturus vtJlgaris "Milllil i em lilfl tu l · (.(lnser,,a uv al 5i tu rllor t,i wra 2 0 00 ll to în Cll.lS tod Mme.ului Fri i ril or" Reze iv aţla 2.183.. Calearele 1i 0rton eme tte • le fl şM H ;rr t;I di 1U tib u ti 0 m ' fi:b let!i - Tf i lU f U$ u l !;J,lnS ROSGI0240 Tăşad T l'r<oei;j t1e:"'JSI IU bll 19 IF1.ilnOO M iilreti! - ROM lÎ l l!l. [ ,1 d • nd ■ " 'tiil U l l 1 lllpllc.llttN1 1 u1 ii , tlrtili,l[II' ■ 1!9:1 :r. 11ji:,3 i;:llc.l, T tr h , 1.-.Twl_d ' &fi llf-IflyHlr t!i N l u · W""P"'l'•- • •po -11 1 B1L 1 11"111 ţ+:xb:M Pl d ■ '"'r.;r.-i::11 :ii r;upt. t-rt,.rr1 l(Dl ll'Ml(O 11 tlflini I - JM ;?111.H!JW ,T 1 0'1T'Cj - - "'" ===::: . : . : . i , _._.,.•. • :a,,.... . l ,, ' .... .. i: . ::::::::: ' ;;; " .... ...,.. 1 i PO Rezervaţia 2.188. CaT , c:arele Torton ene de la T.'l . şad Hartă d i'. sh'lbut i e amfi blen : i - Salamandra salamandra "Mi! n;i mcntu l · (.(l n s e r,,atJv a l 5t tu rllor I t1:;:,i r1;1 , d t n t ,,1.11/. m c li bicn i - S L'ii'nil dt.ii $.ibtn i'i n d r .:! t-l w ra 2 0 00 ll to în o us tod Mmeu lu1 Ţâ rii ril gr" } l'mooj $io,:- m f"'11 ,s IF1.il n OO MDretil - ROM lÎ l L!l. RMe iv aţla 2 . 1 8&. Ca lca r el e 1: orron eme de - le Tă şad ROSCI0240 T ăşad 1.1 d I 1 1.q: ţn d ll! ! EZl -= I 11 IJ«'tl IM liil'llM"4 8Ui111IDJII Zl"1Qt11' ,E ! c:I R nHW llf ■ 1. 1 m . Cllt<:Jir..:ial T.:-rtc .n ■ d • 1 b T „ d ,-.-,-.....,-..'"'--, 1 au .lidfll.:IIPl""1 Hill1 f1« □ rGP - tubill p(ll)l'lilt'!fffill - HH-.i:.pll F,c,lr,t-ll'fj,l i::tt"!'î!M I Y - ....... -■ "" -=:::::i " ■ ' -- ■ '°' -==== "' - ■ -- · - i 1 ....... ff•:i'IQ 111" IJM r.,r I I JI J I . J Anexa nr. 1.14 - Hartă distribuţie Falco subbuteo Anexa nr. 1.15 - Hărţi distribuţie alte specii de lilieci POS ROSCI0240 Uşad ş: 1 R ez erva ţi a 2 .1 88 . ca cairele Torto 11] e n e de la T .'lşad Hartă d i s tr ibu t,i e l iliiec l - Myotis be,ctltSte in i i "M;in;i mcntul ains e r,-atlv a l siturilor t-l tura 2000 ll m în cus t odia Mmeulu1 Ţârii rilgr" 1 l'mooj .¾<OOS1111f"111SM F1.ilnOO Miilreti! -ROMlill!l. R O S O I 0'2 ,4 0 T ţ i Rc :z c rvil l i 2.188 , C a lca re l e T o r tom ie e de la lă a d H T t.; dl'" ! ! b u ţ! e l i l iee l : • M II $ b t:ell$!el i l f'qJi 'III T.l_ş d "'Jtra')Q &:u&il'1'illl rlH'QhlV.:1 ec =co c - , · Q;IQ1 ŞRL $C ESflt -o¼JA$RL , l , i\Moura 4',tJglet , ,_ ... di . i . p . a . ;,:..-.;i f-UIU:lf«D M.)ml 1'11 "" 1/.1. :;-1.i!:.rr,:,"" • a•• c:11 ;;: lbl 2.1'111, C ■ lc.sfftlmil ■ rH t:!'illl la, - ....,""" -- = ----= == = ,--• , ....... ff .- ... , '.""" sa 1- 1:t 1..-:i :1:u Ec i..d Q Ji rjlil ijJJ bd «tli:in oormil! Ei m CI L -IIOMi ... ,_ J:::Jl.l'nPlflliidnilfl iili ■ l 1 fJ liullilil brii CIi li;lbl.inţ.' .1 if1111urlbf R', , P.,,J""' Ml - IWl,a · li II 11tu,t UJ llal· 1 111u ll•llr J . l !JM I I I ROSCI0240 Uşad Re21ervafia 2. 1 88 . ca carele Torton l ene de la i.1şad Harta distri l bu(le lil l leci - Myotis daubentonii "MilMiCmcnt1Al 'C.Clnser.-atJv a l 5tturllor t,i tura 2000 ,dl m în CLIS tod la Mwet.rlu1 Tarii C.rij,Jril gr" } "'- oi"$io,:""ll"'r"1,s1 A.iln 00 Miilretil ROMlimi, ROS O I024 0 T ţi zgrtr !i 2.188 , C a lca re l e T orto111 i e111e de la 1ăi; ad Hi!lrl dlS:tril'>UIJe; !.ilJeel . M YQII$ <! ' i!IUbe n l.O n il li1n11 T: s d "'Jtmil1,Qi!r .l"illlrlol'?'lil1'111V11 ec Gl:SCQ C ŞRL !iC ESl'lt ROMM-IJASRL -,· Q;I01 l',it,J-;3 • ::: : .r i'll(ilpi::r"tt U :l:iMdi,-l't(t':11 'Habm, : = .--- ;:w.n ••&.ia ■ llld ""a'fll c crv .,f l._ • 3-1tll. C ■ lnn il'at1tli'll ■ l"III .:Ni 1 ■ c - 1!() (0inf .... _ llnt"dll 11!4f'llr..-.1Rtfr1utt1;nf.1!1f - r p] "4if'alcl111ryp,.. rt,,utlbr "" " ""'"'" i::.w.t- 'ttgmPI' lcuntar11 ubJf,1 1..ltt.1 111111111i "" c:::::::: "" iilll-- ' i: u ====. ' . -"" -..,. n . , - - ... .. . .. . ...... , . '""" . Ecl'1d!Wir_i;i l)J J td« - n1,,i;.1 " 6 m lla:1 1 1 J I Jf . J PO ROSCI0240 Tăşacl i Rezervafia 2. 1 88 . ca c , arele Tort , 011 ] ene de la Hşad Harta d i stri i bu e liliec,i Myo ti ş myştac i nusfbrand tH "MilmiementuL · c.o n s e r...auv a l 5t tu r.1lor t,i wra 2 0 00 idfato în ous tod tl Mmeului Ţării rilgr" ROS O IC!i<I OT ţ i Rli' Z IV-' li il , 2:, 183 , C a lca re l e T ortom i e e de la lă ad "1 !J1' t! <'ittriw ti I ,l'ie e i • M Q tl t in s, e i n u r,.n ci:t li Pr<oei,j ""SI'" ;,,it ,s IP1.ilndo MDretil ROMlÎ l L,J, r: ş'lrd J,m t "'î[Q)Q1!Ur :di.l'illl r „ 1..t11 ·,· Q;IQ1 ec =CQ C y ŞRL SC ESflt ROl,1,1;- SRL Lt,Ji:ildiJ • PID,,o dl p o mr,-,. I>'"' " -" 11,mt l"IJ! . - r,jjl 1/_..-: :9Pt(«t l Ql< I c ;r.111u 2.1 1 1\ . CU:• 11-1 i 1 r cdai l ■ ra -a 1 ■ c:I - RO l;IQîOT p,11 J: ll'nP'l,ÎJI idi'iifl .mi ■ l1 fJlil J l:U11 ■ g :.il !a l l alcn ..ln'li 111!ll r m u r l tc.r • P ITTI _ nl< - t• J fla J ,ul !l) it)>)II l !"""w • .ifll„lPl'lftP"! 1 • ' 1111111 .., c:::::: "" iilll-lllllli ' c "' ==== ' ....., iiilll--- . ROSCI0240 Uşad ş: i Rezerva f a 2. 1 88. Ca 1c , arele Torto111e , ne de la li.'işad Hartă di sfll'i l buţie • lilieci - Nrctal 1 u s noctula "1,\;m; 1. mentul ains e r,-atJv al stturllor t-1, llrra 2 0 00 11lbto în cus tod , Y.melllu1 1;; . rii rifor" ROS O I 02AO T '$ : i z rv ir li . 2:.188 . C a lca re le Tortoruleme de la 1.lii; sd Ha, rţ l\l l $ lb !!i lle l i l I • N I U.$ n Ma l'mecj '"'illllfo;;j 1S Ft.ilndo Milretill - ROM li ll!\ dr .&l'ai:i r „ i.111 ,,'if'IO :!'01 i;:c G:l:!:CQ C ŞRL SC ESllt R«.1oil'- SRL • =dfPfflitn':il!Pfr · u N •II :-: :,......,. " -·• •IO<l"-"' c ;::::- l.lli :Z l ..1'111. CiJtif l k l'IZ'lm linl l i! Cll ..... IIQ · liî,il T ia<I l.ffl l l 9l l rul ■ lintt:uliiilt , cti:11 i, n · t „ ni i u l c,:; - 1:lltJ [mrn,;:J, aai- C .Wlr,tflUi"l':19111 Ql'-C.,..., tt, i:iCT - T.111!n1,,1I l.Jiu'Hli_.. M - it.au"ii Fl'Pl<>.lool>O"N,_ iw,. i,ii-ol'IQ).11' Krt11Ht• ltu.lfl b.ÎJi.11 -'Tua, ■ llbl nr T!fft 1-,i:!'!"rtrlil n ...._, 1 '::JM=- - Tt'"! Mpt,,JU:lJl{f! , .. " .. ""' "' allil.. _lfl'l!l"'I U' D I :z . &::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i« c!ti n oor«ilil! Ei M l.m:t·1 1 J I JI . l l lrt.rţlt CM" F'Oi t,J,efl11. prti:---t;lf ,i- I !J: de- ... ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "' ROSC:10240 Tăşad i Re21ervafia 2. 1 88. ca c : airele Tortolil ] ene de la T.llşad Hartă d l lstrilbuUe Iii &c i , P iplstre'1111.11s pi pistre l1:.1s "Ma m eri tu l amse .a t:Jv .al 5t tu r.ilor t,i, rum 2 0 00 !'I A ;.,,to în Cll.lS tod &!lMmeULIJ1 T arii C.fl'j'Jrifar" ROS O l !!IO T şi R:!l-lt:rvalia 2 .1 88i , C alc,ar,a l e 'l' ortoA 1 e11e de la 'lli ad tl! U t , li d i S I Ji lt, u pe lll i • P i l)i,-tr e, 1 1 US p i pl S t rell US l'ral! .; 111rl>l! 1 9 ro IF1o1n do M iilretil ROM.IJ J L!l. "T<iaJQ .. 1.,. ol• ·,· Q .01 ei:: Ga;lCQ'TCP C 'J $RL C ESl'II -,l,;.ill\SRL ::,,,:: :;i. d llll: 11P1cilai:!• ■ ilcl 311b C] -'f L'.! i 1fll C!!!!I!! l'Ciil';i!'l l !lhl!! re+ I IJ L · 11:C) n p;l Ount,: J I -=IC11 ll'Nl'IJU J r 11 ri ta Jl :i1M llll ct.a i:. n J- 1 „ n LI\JI .Q <:,:; . 1:IJtl c j CP· C---lul pa m ■ ra:. 111 [".fl'-Dnrr.i,i a HS, 11"1>' .!. C,T - Îi f lrh1I M. ll ' i.t'dlilM'a PN- l,!i-l" llii l.li' KI IH .1 „ ilil „ w I.I. i.11 n:-. - 'Tu a, ■ !l bl nri,1 •11 P!l " i !II! ram '4Mb 1 - ÎLii:.!ia'I hl p Lkllf-. i7' 1 0'1T"li , .... .. l!" - .. -,ll'P"I U' fl , 2 .. Ec '-:i ir.G«.i'! wt td« tllii n1,,'11 n««i:11 & m I ' . . ' ' ROSCI0240 nşad ş:l Rezervafia 2.1 , 88. ca1cairele Tortolil]ene d e la nşad Hartă disb"ibu(iiie lilieci - P ipistrel us py,gmaeus "Mi!n;i. m cn t 111L ainser.'a!J v al st turl lo r t,i wra 2 000 n to În 01.!S tod l't Mme1.1lui Ţ ării C. r • . m l g r" ROSO I 02:AO T ţi Z rv I I 2 .1 88 , C alcare l e To r to111 1 ame de la lă ad tt.irlb <4i$1 rl ltlţ1IJe' II IICC I • Pll) l $cU'l: I I U p g y:s, l'raeci l!GSl"'f> , , s ;l ro Ftan do - M •= ROMANLO. I 1 ""C ' "'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1 -,· 5C G:ISC-01"0' SC ESllt Ra,1,S,,-«1 SRL 1 l IIMoura fţotlglet (/ L t11M d 1i Pi.«:Jt,-Ek! f\1:iil'fi:b -1.-t IJ"DIW tqt<t,,11 ;/,:: itlfl lliHtUl"lllllilJ1411 ! 1H l ht d fil1HiUUl ll • -.cll c::] , R ■ l.1!111 · . !:ril l-::aA tl ::d-:fllu • d 11 li ■ . d 1 1,;J l. m - Klnl l'l i'.R l .hi!it 1 h lf 'it CI • o - d U iilll fl"' !"" llfti'r.dia • "" · ™ • klil - 'H i,Wlll ' &9 J„ fli, d wjll,, lJit. 1 C 'J ŞRL O ;KJ1S 1 - 111 111!1' ■ 111,;.],. lfll'P'I 111111111i "" c:::: ll 'iil,-- • • fl a:::=== ' ::ii ,._, iiill, . _ ";':, , Ectidi:ilJ«.lil w.1 td« tii:i ni., i;it n«mit! Ei m ROSCI0240 Tăşad ş: i Reze r va f a 2. 1 88 . Ca c . airele Tort , on 1 e , ne de la nşad Hartă dis t ribu t{ :eII H eci Ple c otus .austnacus "Milm iCmen t 1Al · c . o n s e l'\'a Uv a l si turi lor t-liltura 2 000 11lbto în Olfi tod t! Mmet.1lui R.05 0 102 '40 Tăş,M ţ i Rci-:llriril li .i 2 .1 S8 . C a lca re l e T 0rtom i a11e de la 1ă îa d 11 : o U • di $l f l b U lie l lll e,,;i • PleQQU!$ I USUi $ l Pme i,j -mf"111'9 M F1andi> - M •reo ROMlÎ ll,l, 'ZI I 1 "IC • T rii rfl ijr" !,nit Îi lrd "'Jba1Q i:!'f i ll r ll?'lid'I.Vl1 ·, 9 .0 1 ec =CQTQ" C y ŞRL $CESl'IIR<:t,!.S.. $RL 1 = / ( ' :. rib'"u ill ip9da u !i 1-=i 111.m:u. :c:::J ::l'Y• !f !-1 3 1fl. C lfli,,.IN l'arl lt 01' 1 11 C] l ...,. it011C10200 T4i .., lJnllli:i J J iPl Nif'i1'1tiJh 'tifi l MI F. i;Ca 1""' n 1J I D • (:utJ.- r--J CP- C'IIÎ&Lll fl" mlllâtiil - M - l'x" u tiu tl . " . ""' " • llr • - l<l ri ­ i:A - LrlJI pp . .....,_. ,.. tw. - Vag ■ ta1ii. l u 11ta tl ld)JII l.,Q t.1I T.!I Ttr"i!-l'l • l.3bl - !loX' , - ,&w - iltJ .._. lll'P'! fl .: . E,cir.;IQ i)J J bil!J«tli:in "' oorffilil! Ei M "'"" JI ' ' . J , Anexa nr. 1.16 - Harta categoriilor de folosinţă a terenurilor Rezerva1Jia 2.'11 , 8 8. Ca l l c:are l e Torton ene d: e la i.1şad Harta Categormor de fo l osinţ.11a t e :renurilor - "Mi!n;i. mcnt111L R e zer '!l' aţia 2. 1 , BB . ains e r.'a!Jv al stturllor c.:. r c Terc ror 1on 11e <1e 11,i î t,1 urra 2 00 n 0 m in -H;irta Ga l,BQor i i l o r de f olosi ţă a terenuri'lo:r - <lLK tod l't M.1Jize1.1lu1 T .i ri i C ri urilo :r ' R O S:Cro 240 Tăş ad Praolll:l" """'"'r" " ,sro FtiinOOle1DIEl.aMDretil Ntaolr . .. R()M,r,NLO, I 1 ""C ' "'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1 1 •,· O;KJ1S ll' 5C G:ISC'OTO' C 'J ŞRL SC ESllt Ra.1,>f«1 SRL t I l.eg on <io rOp,>11lm• CM<!IOll i ,ci!, l<>!O il l tn!Kirifo j U n i a.dm l l1ill r afhl loril1o r l a l o D CP • G1'11u11 pom,>llOlll:e - l!R-Apo !w,la1 - 1F l:ln •i r , I} - f'A-PMLOa , F\f!I. , · .. r.11. albu lull ll i - l' P - ••v,,rmol10lil:I r7 T"' - T•1'en ar11:!i l c::J 2 · a . toloaroli!T<iiit00 1 I..,, ,/,; FI/iii " 1 1TIJ' 'lj . . ,.... 1 -111 1 li• 1 ■ 21-:1,. l ,r, lllllllll ffl ,C:::::,: ' iii --lli '"' ii::== m :iio-- L Ectidi:iD«.11 wi td« tii:i ni., i;it n«mit! Ei m . ' . ' Anexa nr. 1.17 - Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Rezervapa 2 .'11 , 8 8 . Ca l l c:are l e Torton ene d: e la nşad • Harta Formelo r de propr i etate asu p ra t e ren u ri lo r • "Mi!n;i. m cn t 111L ains e r.'a!J v a l st turl lo r t,1 urra 2 000 n m in <l LK t od l't M.1Jize1.1 l u1 T .i ri i C ri uri lo :r ' Praolll:l" """'"'r"",sro FtiinOOle1DIEl.a M Dretil Ntaolr . .. R()M,r,NLO, I 1 ""C ' 'I R e zer '!l' a ţia 2. 1 , BB . c.:. r c Te r c r or1on 11e <1 e 11,i î , Hla r ta 1'0 ITT1e l o r de F> JO ; p r i lil lala ai, up r a l lil re n uri l ' o r - RO S CI 0 240 Tăş ad I mu "'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1 •,· O;KJ 1S 5C G:ISC'OTO' C 'J ŞRL SC ESllt Ra.1,>f«1 SRL !. t l!dl .._ fo p:m i m,e I •d sl r <ll l ter l tool ai• p r<> 1>< l •i.t<o E<l l>t' te nu wt • " ,;[io U,t,., i tt'll No,g , ,. '&,dii l J □ l) I o Ji ii arl o '5l m= C o n s. ll.1 1 Lee .ii Qil Co m unal Dr II Pa,;ciQna, rl2 1o:!O 1J. f1 ,1( t1U l !J f 1l;;t11!1 ioÎi r"'l î"' W ""'f "..1 ---D Cl SIINlnoma! n :i I c . 1 8 C o l o o rdo , a rt onlfflo . ,. TI • II " 1 1TIJ' 'lj . . ,.... 1 -111 li• ■ 21-:1,. l ,r, llllll ■ ffl ic:::::;:i " ■ 1 -- ■ '"' c=== m ci!il--,ij L i Ectidi:iD«.11 witd«tii:i ni.,i;it n«mit! Ei m Anexa nr. 1.18 - Harta regimului de administrare a terenurilor POS Rezervaţlai 2.1 8 8. Calcarele Torton ene d e la TAşad - H l arta Reg imu lui de admin ; istrare a terenurilor - 'l.\iJ iem n tuL , c.cmser.'aU Y a ' l 5t tur.1lor t,i tu ra 2 000 11 11 .11 : e in ci. Mod Muoolll111 T ri i C ri u nlo ' i R e , ze r V"al;ia 2. 1 Bfl . re rere l0<1le>n a:rie- <1e-1'3l1MI I -Harta Reg , i mu l u i de ad m i n i slrare a te;r,0n u r i lor - RO SC I 0 2 40 Tăş ad l'l<oitlllli,$1sl!OSlmfioo 1SM F1.iln 00 lriklltla Milreti! N8a,:lf . Ref.!,l1NL,i, N Inu r .. ■ i.111 C WCQTOP C $RL SCEs,lffl'Cti1 $RL l. eg•r,;I· Â , .ap,:rnlmiO -· Urilall - ad nl st r .atli.r r tbxi l .1 1 m i:!liild m l nr:1trH.:..at11nn r lr»I< IX -•U•lllbo Dlil 111..-T rffl Lts. Uf b t HhiiWI atn:nxa:t Co n ..i.i l l,:,;ol olComu,,.. fi $bio . Cod! Cd mdri l • RA t D -..,,,,,,,. n, M r- "'llr 'h¾ -H I • Rl'iP ct,s 11.\ • oo 1 1 c:J,z . 1 ae Cil l •ut:k 'lartonitffl: ide 1.1 -rn • :u:I 1 □ ll l"aieiailillf l (iri;Qliî u · 1 1rlŢ'lj ;!"01 Ct,pi•, i!r .l'lt? . 21r,1-- I I J I J • ' t5,1, !11 111:1:i 1'-1 1iw -- = --- -== --- - P'll!ii Ec'-:li:W«.lil <1.JJ bd «eti n!ii.:111 n«millli- 6 m Anexa nr. 1.19 - Harta transporturilor Anexa nr. 1.20 - Hărţile impacturilor antropice POS ROSCl0240 Tăişad ş: i Rezerva ţi a 2.188 . ca c:arele Torton ] ene d e la T.'lşad - Hartă priv i nd impactul anuopic - "! ,\ ;m ;i mcntu l ainser,,atJY" a l 5tturllor t,i urra 2 000 ll to în Cll.lS tod Mmeului T . rii C Jilgr" R OSC I 02.t0 T!! :şad Rezewa l e 2. 1 88 . c l'.e f o,1011 ne- <I 111 T - H ;;i r tă p r ivind i mpacM a rn lrop i c - - Pl alllle . „ 'Tm B2 2.5 m Pmooi -111f"111SM F1.iln 00 Miilretil - ROM .li ll!l. i!ruj:d.l'h"! rll"?Qhlill"l1 • , Q ;IQ1 ec =coTOP C ŞRL SC ESflt R<'.:t.1M SRL - zri · 1 ir11 1ii P05 ROSCI0240 Tăşad ş: i Rezervafla 2.188 . c:a c : illl"ele Torto11 1 ene d'e la taşad - Hartă prii1,t"nd impactu l anuoplc - "Miln.tiementllll ams e r,,atJv a l stturllor l>l tura 2000 lfam in ous tod Mmeulu1 T rii C-$.-flijr" ROSCI0240 T :şad şj Rezewa l e 2.1188 . c rc f o,i1onicne-<1t" 111 T - H , u tă p r i v i nd i mpach 1 ! arnlrop i c - - Pl ante . -1 Tm l'raeoj 111r"1119 Plan o,- Ma,.,., ROM.li n"' J Dii.:.me a. -;:..: =.l<il- " =- · 1 Lo,gn,do ... Top..... .,,_,.. ni IA1"'dnl,lr1 Q f.D41- r•'p1WL1iH1•d ■ ptilre.i11 r Hh 1r n llfl d1"1-.0• ,_11.., .INII • P'r.!11-1un J .. llllt,!,il -: Cd l a&b:.(e&JPilf'el , ller.tff l'n:iffili P r111h11lt.l1! AP11.rTtt­ ♦ Pt,1uuu1aaru iC klll:lilrulilt; I ratp lnd<' p,1< - IlY.Jeil tu rii lt.."-;.ot . D,-ll!"'flhn'b 11· - ■ pld:mll .: u ll r ba-1 nllll,1 1 FD.:I • L m'pl"lltl'ZO'et · pbnu,, tft'\H:'r.l" , i'1 gffltA . I: F - 0....-1.. ,11"...., "1..,1 , _ tfQIII . W iVt.t l'Pnr i;,Ql l"ll! Mfllhl .. - ♦ .m -f'că.1 1 11 ci::rnl!l'- I W!9ii lncllwlilDr' m,plkfml I-:: I -l!IU!l .,...,11• ,o!Mlo<]: IP! • (,11101 11 1"''1• oolkfo: KO • Pi;rlltfH r;,;41,!'1,il ,! IJ . HHl'.Jlil IJI [i:ill: -;. p;, u ■ ra =-ilci . .Ja1"11na11 li I .! . l POS ROSC:10240 Tăş,adi ş,i Rez . ervaţia 2.188 . Calcarele Tortoniene de 1 1 a Tăşad - Hartă privind impactul antrQpic - i\.la'1i18 mentul COf1 1t · ti• ii $ ftun l or tlti 1,1ra 2 000 nii îr1 ,;,,,U<:>df;o M,m,ul11 , i n Critp;rflol"' ROSCIOiUO Tă,;acl I .ervaţla 21.93- Călca r elo rontoo · n • d!l l'a Uţad • Ha prMnCI irnp tul a ntropic • • Neve r ,1;1,._, - H7m B2 Pn,a,:lîo - fi , 11oP -,; u,.. mo } .. -- .. i" : , i , - h l 1"tlfepliffi1111 . cevtr,ohl O l015 SC GIOCOTOP C.\I SRL SC SRI ROMAN A 5 Rl 1 s . ou2 - curtl"•u """ !'li: f03 , 0 . t . 01 - C t;;r9 d<t ;;;,ima l o (ll!HC ' t r9 p Ul11> m , fl b f <till m, ):; IP!M , U . 0 1 - Adi,milll m nv 1 ; 1 H1>-S.OI - G nolul ,i dei<>u,ll'e olld11 ; 001 -S:porl în Hr I beqd a<:d , \lftlţl de pelr<!ceN> a llm , pului l ibe r ; 1<:llvhi N>ttY!l e : G01 , 02 - Me ul pe jOll ', calade tl Gll1 - ŞPQI'! f l'I ,;r!ib,..r . ?J Y l t.51' dl!' p elrece llmpurul G01.04.03 • \IIH«i " r11rncint m pcţta-1 GOI . 04 , 02 • SpcOIOQ i i J01.01 - ln.cendl l I IN! - r , aotM li ri:Cl'<t,ll'tlffl Topo.11lrne lml 1 ROGOIOîi40 î a.li l'.lo!dl mioi,oţto.11\rt,,;it;.,.. 0 Putu i V tlllţU n<;>n • n>QIOl'l . w, - - J01.02 • · Comb leru l ţ ilio, - ţ\i lo- ' J111 .01 • !n• n,m - POS ROSCI0240 Tăişad ş ii Rezervafia 2. 1 88 . ca 1 c , airele Torton i ene de la Tăşad - Hartă pri r v i nd impactu l ! antropic - "MilmE mlilfltuL · c.cmser,,al:Av a l 5ttur.ilor t-l ru@ 2000 ,d l to în ous wd Mm,e.ului T arii c. ril i;,r" ROSCI0240 T !i:şad şj Rezen.ra l e 2..18 8 . C:ire., re T ollo-rn ne-dt< r-, T - 1-1 .i r tă p r ivind i mpacM ari lrop i c - • t.l ye; r te b r ale • r . B2 l'r<oooji,S1e<""j1 1U i;,il 19 l'(I ROM IJ ◄ IA F1o1n do Milreti! 'Tataa1'1 .l'a.:irll?'QJ"l..it11 JOt!m ec CISCQ,._,. C ŞRL SC ESfl1 1'1:Ct,!,S,, ◄ SRL ,. Q;l"01 j tlll filii I - ifii ;,,_,, 1 .:.=: 1 ;::r"il i ■ Z.11& • tm . bfui:iuf f, pt:ft: l,.it l ■ l' i ik l it l ai::lfli l rl ' lhllNldt:iitMll l<rM . • Je P"'" lln l t l ul'}Jf.l::r!-,1 !"1 ! 1 - Cla.n, palilc i:vlMnrMI ♦ ..:.til . lJ.ill • .UN Cl!lilk ♦ oi i'!. • """"'' 0, ';..t)ll; J : 1 111dlNI II i,e;iiMrfltr oo =::%;. • : I ltJl'AC-- i!lcll'udl=!i:as,a".at"'lll4-lltf'.1,_ ::c W "M , N-Pmu:11t:1c1ru · •:afiill l-:-rdl _ i:;auml • EUnlil,I Qka >11 t' an MIT-ll i ; • :l.if:.t f: i:::, ,_.. ◊ :rll • : ,J ":!. i .:'rt T : = l(l'u :!-" !.- -..,.. 14=, d- -D ; h,llf:-t'llllji , fli11 l n111dlill l ■ I.LIilcl.l'!i I Lu b aia O f".4 114 • firi}Nit l . tl . l' . Jt . t . , . ., l i fli i . l OOm ROSCI0240 Tăşad ş:1 Reliernpa 2.188. Galc : arele Torton ] ene de la T.1şad - Harta pnwind impactu l ! antropic - "Mi!n;ii(:mcntuL amser.'atJv al stt u nilor t-11:1tura 2 000 "'""'to În 011S tod Mmeuwi Ta rii ril i;,r" Pmooji,-""Slrufl>ll , s iFt.inOO Miilre!i! - ROM.li<ll"- D I '1 ""C" FliOSC I 0:240 T 1!:şad ş.j F:iezen.ca tl e 2'..18e . ClliRN:tC îOJIOll ie ne- <l t' T - 1-1, u tă p r iv i nd i mpai;;l!. 1 ! arnlrop i c - - Andlble I - 2:;1m l<la!<lolro;.1..-i•r..,...,.olo C,.,,,•, IQ .01 e c: =CQ C Y ŞR L $C ESAt ROl,1,5,,i -$RL 1...-g.,,,1,a Tl;!IL'!:1H!li ct:: r:=-:! :- 1!:-Hrl t.1 1t cl.J'riljjl Mffl • -1H-21blll AliM P1 N.u I I J&.a•nritirl PJMl!.t'II qfnMJri! r.r · ::;,. ::nr: r r !,lol,11 , ■ P .llll!! • UI 4 r, frTa.M' ll ]t: N . A 1ft "'4 4tJ+IJ I t'!plj,jt, _ - ,-.r+-"fl!I !11! 114 LlrDl,l ■ I CdU-11-urta. -r: rin ■ pfncal:iiu.MI ltl, N Pd - ■ IIJM«" dii ai l lrlnl:,r, .,l(i t-ţl' ■ ......,,rn.r.iNI rJr, #il11 lnll Dnm - CNina.tar.: ti l) 1 ) U-l!IHa1 i = :-:. :: ria:-::s: = c:::::::r!a i : Jha ll tt1n • 1!)f l Pl 1 H!Uiil Q ,1,N-J't uuh.if ♦ ::. o:.t. !;:;.:: -= ; ' -.:.ua.1:, IU.1.H - hnn-1 - .,_ , Ml -,'Jidi... f l . if1 - lltlli i rirHi !rn m h,fii • i= : 1 ,;,: ::::i•,-;: m ■ i*Cţlll!: • .ol o:i • fl c::=== ' . ,,., , _..,.,.l"' "' .&.li_l.. l l'l'P'! illlllllii "' t=:::: --- ■ 2 . - 1Ji4 !111. UI l .!fli . I POS ROSCI0240 Tăşad ş i i Rezervafia 2.188 . Galc : arele Torto11]ene d e la i.'işad - Harta priivi i ndlimpactul antiropic - "l.\iJ i ment111l ROSCI02-t0 T _şad şj Rezel!Va l e 2:.11 88 . ,:onser,iat:Jva l 5t turll o:r Ca l ' c ÎO.tle>niene-dt' 111 T urra 2000 ll11m în - 1-1 ,ută p r ivind i rnpai::l . w ! arnllop i c - ow. tod Mme<ulul - pl l l e . 1 .5.rii C. rfh1r" 2 "'1 f'mni,jO- IIOil lDfooli 19 F1onoo - M•""' ROMANL!l; C 'll I ·1 ""C" i Iii' r t "blQ us:a1.l'illl r11'1'1i1J'1..t11 ec =CQ C ŞRL SC ESflt ROM,!;- $RL •, Q ;IQ1 I ug,.11<1• I ... tiof!ONIIO i r=t' ;::. 1111::Ltl Fl=f"ll,U l!1 1a c:J.l r.t ll).•dlllni<tn,i-• 1 --•rii""11n ,; I PrtP.1,1.U llltfltl„ -Hf'u,ile' J i - d!tiidar1.Uilil1 =,I Ultllllll'fill j:iL:iul , •nul;l<J I ■ P.P'tiillrll! 'i'rM.PJ lll nnllii!C I I M .11 - Merîiirui:iii : HIJ ro pr1 1 ll n ::,..'ft r =ri„ir ! = 1 " 11 1 " .. L':2 • s« ... 11 r«l i<.Jf .... 1 r . ."" \r iP' lfi c.:1- -H I' ll' i,N.1 ,1. i r • - - · , P'rtli ll ll I ' JiJl.il'Z 19 1 · 1 11i;r 'ij , .. .,. .. l"" .. "'lil,.. l l'l"P"! • llli "" ic:= ll llii ll :==::::::i ',... :Z 11 POS edu ROSC ! 0240 nşad i R rva . f i a 2 . 1 , 8 8 . ca1 c . arele Tortoniene de la Tăşad - Hartă privi n d t mpacM an t iropic - "Mii r::mcmtul R OSC I 02AO T ăşad !i, 1 R eze iv aţla 2 . 1Mi. ' ai n s er Yil!Uv a l S11t u r11o r c r et:c î o,h :in ie e d 'cbe î ,h ci t,l<\tuTa 20 0 D ;,ill to Î n , cm.todfa Muzeul u i 1.; . rii g (" l Prci ""1 -S1es oogra l k.i fli:Nl Flan d , ea1m1n11 M ll,... RDM l foA 1)81 I '1 •& - H aită p r iv i n d i mpac tu l a n lrq p r.c - - PăsA r l . lm COPĂ CE L, 82 r · ,c'q I ..._, ,7'4d 1 I I "'Jtaa1Q Eij:11J1il r - - ,· O i'J1S 5C C:,:SCQT"O? C V S i;i L SC ESfl1 RGtA.,1/- IA $RL I I ! '-"' " • Tr;pt;t l r.1 1111 I l a-li- l nffli R Q Jjil] R l!IHf"Alji l i, 1 1;11 ·• T !'1 tdf.t:.'Tlllf.i,;I t:J.l " iliil fiE.-..r:aiiW'.wMi r llll ■ P'N1Jh.lri ţjffil i'I t,ă:I is-h r"l r- "liiro-l · h.H il ' I EPID 1 . I ' .>:; I .ICI 0n; - u;.i r 'Ir, POS ROSCl0240 Uşad ş:1 Rezervarţia 2. 1 88 . ca c:arele Tort011 ] ene d e la T.'lşad - Ha rta pri r v i nd impactu an t ropic - "!,\;m:;i mcntu l · c.onser.'atJval stt urll or t,i wra 2 000 t111l to În CI.IS tod Mmeulu1 Ţarii rilgr" l't-ae oj -111i;;j 19 F1.in do Miilretil -ROMlÎ l L,J, a 1 '1 :i!C ' ROSC I 02.t0 n :şad şj Rezenra l a 2. 1 88 . c , î OJIOlliene <l t 111 T - H! ;ută p r iv i nd i mpacM a rn lrop i c - • Ma 1'1 1 lle:N! • .,,,,--, I i I / I;' I o I l<la!O.lr.. i• r""'11ol• Ct>f,•,· Q ;!"01 ec =co c ŞRL C ESRt R<:t.1olt $RL I ( . " . I I > CUfmN DJ ru i eslii J 11,făg'u-r a · cor1u1t11 I I : I -ifit .,.,, ! :ea-"!: 1 'n _J:12.!1[1 'Ni!IW1i "4:! 1r,i 1ti ■ Z. I H. • ibl 1 - bfur.iuf f, pcfi- : 1,. -t iliîl l ■ l'lilk !inm l d ♦ cbl . Oll · JU - ag ,;, 11,11'}Jr.l::r!.,i ri A....ioP... lln l l t <1"5.(!-'1 , ,.., 1 ,.., - ,r 1 ! 1 - Cl:IU'TI pa!lil c ciiM t1 .-.'MI 0, ; inl l'fldl f. 111 1 i,t111Nir H 1r lZJ :1i= • : • „lJ'.M-Pol dJ ' udl :a:a;,a'bf'•ublltf'.al'III (u t i:: ■ Lm'l d ICtin l ii) c-:-tl 1'1 i an INj : al a:-: 1 o :::r.: :rt:nT:r:.= =.;r=-:: : :r: :I ll! b lia 0: fA M • JiMi.w• - :!t fj1.1: !:1 , , .. . ,, , I 2 _, m I J..•ua:z .t :-t t-" 's- "1a"" .lf r.ll -il W, [[ I ;i7' 1 1111 '1 i-r · 1 1 U l I Jr . J 164 Anexa nr. 1.21 Buget plan de management pe 5 ani ROSCI0240 Tăşad şi Rezervaţia 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tăşad Resurse Disponibile - lei Resurse necesare - lei Lipsa financiară - lei Total Minim pentru implementare Implement are optimă Minim pentru implementare Implement are optimă Programe și Sub- programe Buget naţio- nal Surse inter- naţion. Surse private Venituri proprii Fonduri Fonduri Fonduri Fonduri Fonduri Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră şi faună, managementul datelor 1.1.1., 1.1.2., 1.1.3., 1.1.4., 1.1.5, 1.1.6 0 0 0 0 0 283,333 566,667 283,333 566,667 Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 283,333 566,667 283,333 566,667 Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4., 1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8., 1.2.9. 0 0 0 0 0 101,190 202,381 101,190 202,381 Investitii 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4., 1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8., 1.2.9. 0 0 0 0 0 80,000 120,000 80,000 120,000 Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 181,190 322,381 181,190 322,381 Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar/național şi pentru menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice şi a specificităţii peisajului 1.3.1. 1.3.2., 1.3.3., 1.3.4., 1.3.5., 1.3.6., 1.3.7., 1.3.8., 1.3.9., 1.3.10, 1.3.11, 1.3.12., 1.3.13, 1.3.14 0 0 0 0 0 303,571 607,143 303,571 607,143 Investitii 1.3.1. 1.3.2., 1.3.3., 1.3.4., 1.3.5., 1.3.6., 1.3.7., 1.3.8., 1.3.9., 1.3.10, 1.3.11, 1.3.12., 1.3.13, 1.3.14 0 0 0 0 0 120,000 250,000 120,000 250,000 Subtotal O.3. 0 0 0 0 0 423,571 857,143 423,571 857,143 Program 2. Managementul turismului şi al recreerii Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Ariei Protejate 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4., 2.1.5., 2.1.6., 2.1.7., 2.1.8 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429 Investitii 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4., 2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.2.1.8 0 0 0 0 0 165,000 245,000 165,000 245,000 Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 225,714 366,429 225,714 366,429 Program 3 Constientizare, informare și educație ecologică Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Ariei Protejate 3.1.1, 3.1.,2, 3.1.3., 3.1.4. 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429 Investitii 3.1.1, 3.1.,2, 3.1.3., 3.1.4., 3.1.5 0 0 0 0 0 60,000 80,000 60,000 80,000 165 Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 120,714 201,429 120,714 201,429 Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Ariei Protejate 3.2.1. 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429 Investitii 3.2.1. 0 0 0 0 0 60,000 80,000 60,000 80,000 Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 120,714 201,429 120,714 201,429 Program 4 Management și administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare Ariei Protejate 4.1.1., 4.1.2., 4.1.3. 0 0 0 0 0 80,952 161,905 80,952 161,905 Investitii 4.1.1., 4.1.2., 4.1.3. 0 0 0 0 0 500,000 800,000 500,000 800,000 Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 580,952 961,905 580,952 961,905 Obiectiv specific 2: Personal, conducere, coordonare, administrare şi evaluare plan de management integrat 4.2.1., 4.2.2., 4.2.3., 4.2.4 0 0 0 0 0 222,619 445,238 222,619 445,238 Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 222,619 445,238 222,619 445,238 Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri 4.3.1., 4.3.2., 4.3.3. 0 0 0 0 0 121,429 242,857 121,429 242,857 Investitii 4.3.1., 4.3.2., 4.3.3. 0 0 0 0 0 50,000 75,000 50,000 75,000 Subtotal O.3. 0 0 0 0 0 171,429 317,857 171,429 317,857 Total General cheltuieli 5 ani 0 0 0 0 0 2,330,238 4,240,476 2,330,238 4,240,476 Total Investiții 0 0 0 0 0 975,000 1,570,000 975,000 1,570,000 166 Total General cu Investiții 0 0 0 0 0 2,330,238 4,240,476 2,330,238 4,240,476 167 Anexa nr. 2 Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad Art. 1. - Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad și al Rezervației Naturale 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad este documentul în care, conform prevederilor legale în vigoare, se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariilor naturale protejate menţionate. Art. 2. - Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de a Tășad revine Custodelui, conform legislației în vigoare. Art. 3. - Finanţarea activităţilor custodelui se poate asigura din fonduri provenite din: a) bugetul de stat sau al autorităţilor administrației publice locale; b) activităţi proprii; c) sistemul de tarife al custodelui; d) amenzi; e) proiecte finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale; f) subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii, legate. Art. 4. (1) Se interzice utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi în jurul peşterii ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al acestora; (2) Se interzice distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor; (3) Este permis accesul în peșteră în scop de cercetare ştiinţifică, cu respectarea normelor privind echipamentul individual şi colectiv pentru studiu în cadrul acesteia. Nu este permisă utilizarea echipamentului murdar din alte peşteri.; (4) Este interzis consumul produselor alimentare în peşteră şi în special abandonarea deşeurilor sau resturilor alimentare care ar fi potenţial mediu de dezvoltare al diferitor microorganisme și potenţial pericol pentru chiroptere; (5) Este interzis accesul în peşteră a persoanelor neechipate corespunzător, a minorilor fără prezenţa adulţilor, a persoanelor care au consumat băuturi alcoolice, substanţe stupefiante, a persoanelor care suferă de claustrofobie; (6) Se impune conservarea habitatelor situate în vecinătatea peşterii pe o rază de cel puţin 4 km; (7) Pentru protejarea habitatelor de hrănire pentru speciile de lilieci este interzisă modificarea utilizării terenurilor - trecerea de la păduri/terenuri împădurite la terenuri arabile extinse; (8) Este obligatorie menţinerea elementelor de vegetaţie ce conectează adăposturile cu habitatele de hrănire pentru lilieci, conservarea pădurilor de foioase bătrâne, în special a celor situate în vecinătatea corpurilor de apă; (9) Este interzisă pătrunderea în peşteră, în perioadele de hibernare a speciilor de lilieci sau de maternitate, pentru a preveni deranjarea sau chiar moartea exemplarelor, excepţie de la prevederile acestui articol fiind vizitele în scop ştiinţific; (10) Este interzisă folosirea oricăror surse de iluminare cu excepţia căştilor speo cu led-uri, a frontalelor; (11) Este interzisă aprinderea focului în peşteră, a fumatului, a lămpilor cu carbid sau oricăror acţiuni care ar produce alterarea calităţii aerului sau apei; (12) Este interzisă perturbarea liniştii prin orice fel de mijloace, strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, bombe de magneziu, lovirea carvamentului - orice vibraţie fiind resimţită de vieţuitoarele peşterii. Art. 5. (1) Sunt interzise accesul şi circulaţia cu mijloace motorizate pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad și al Rezervației Naturale 2.188 Calcarele tortoniene de la Tășad, în afara drumurilor deschise circulaţiei publice; (2) Excepţiile de la restricţia de acces şi circulaţie cu mijloace motorizate vor avea: personalul custodelui, personalul organelor statului cu competenţe pe teritoriu, poliţie, jamdarmerie, protecţia civilă, autorităţi de mediu, autorităţi de gospodărirea apelor, ambulanţă, personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii, pe bază de delegaţie; (3) Accesul cu câini pe teritoriul ariilor naturale protejate este permis doar în condiţiile în care aceștia sunt ţinuţi permanent în lesă, iar stăpânii trebuie să prezinte fac dovada vaccinării. Art. 6. (1) Nu vor fi avizate în arealul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad lucrările de explorare și exploatare pentru substanțe minerale utile susceptibile să afecteze negativ peisajul și mediul natural; (2) Extragerea nisipului, pietrișului și a altor roci din arealul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă, cu excepția celor impuse de situațiile de urgență prevăzute de legislaţia în vigoare. Art. 7. (1) Terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad sunt incluse în Grupa I - zone protejate; (2) Pe terenurile din fondul forestier care fac parte din situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad sunt permise doar lucrările silvice menţionate în amenajamentele silvice; (3) Se interzice plantarea de specii de arbori alohtoni, exotici, pe terenurile care fac parte din situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad. Art. 8. (1) Vânătoarea se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile prezentului regulament; (2) Planurile de management cinegetic se corelează cu planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafeţe din aria naturală protejată. Art. 9. (1) Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se supun prevederilor: Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale și ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; (2) Gestionarii bazinelor amenajate pentru acvacultură, din zonă, vor asigura ca speciile de peşti și alte animale din heleşteie să nu ajungă în apele naturale. Art. 10. Cultivarea terenurilor agricole pe suprafața Sitului de Importanţă Comunitară ROSCI0240 Tășad se supune următoarelor reglementări: (1) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic; (2) folosirea îngrăşămintelor chimice şi a substanţelor de protecţie a plantelor se va realiza pe baza rezultatelor studiilor agrochimice întocmite cel puţin la 4 ani şi cu respectarea măsurilor de agromediu; (3) este interzisă incendierea vegetaţiei și a resturilor vegetale; (4) se interzice afectarea regimul hidrologic al terenurilor prin drenare, desecare etc.; (5) vor fi aplicate îngrăşămintele naturale numai în perioadele fără îngheţ şi după retragerea apelor de primăvară; (6) vor fi îndepărtate speciile de plante alohtone, exotice, invazive; (7) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenţi şi arbuştii de pe versanții văilor; (8) vor fi păstrate aliniamentele de arbori şi arbuşti de la marginea parcelelor; (9) va fi păstrată o bandă nearată de minim 10m de la malul habitatelor acvatice sau zonelor umede. Art. 11. (1) Păşunatul pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se desfășoară cu respectarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; (2) Utilizarea raţională a pajiştilor şi păşunilor pentru cosit şi/sau păşunat, se face numai cu animalele domestice, roprietate a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de custode, în limitele capacității de suport, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră şi faună sălbatică; (3) În cazul în care proprietarul sau administratorul păşunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de păşunat între aceştia; (4) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de păşunat, suprafeţele şi limitele acestora, precum şi obligaţiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces şi trebuie să fie prezentate custodelui în vederea avizării; (5) Amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale, adaptate specificului local şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea custodelui. Art. 12. (1) Cercetarea ştiinţifică în situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad și în Rezervația Naturală 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad va fi orientată, , spre realizarea scopului de conservare a biodiversităţii actuale și fosile; (2) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se desfăşoară cu avizul custodelui; (3) În cazul temelor de cercetare se vor încheia contracte cu cei care derulează cercetarea, contracte care să asigure accesul custodelui la rezultatele cercetării în vederea utilizării lor în activitatea de management, clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi iar dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract; Art. 13. (1) Pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad sunt permise activităţi de turism şi de educaţie ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament și legislației în vigoare; (2) Custodele poate institui un cuantum al tarifelor de vizitare, conform prevederilor legale în vigoare, ce se va posta pe site-ul custodelui; (3) Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee turistice sau poteci tematice şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu avizul custodelui şi, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale; (4) Camparea pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se reglementează astfel: a) camparea este permisă, în locurile amenajate și marcate în acest sens de deţinătorii de terenuri, cu avizul custodelui; b) în locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către deţinătorii legali ai terenului în cazul în care se asigură condiţii igienico-sanitare, acces la grup sanitar și apă şi colectarea deşeurilor de campare, iar tariful se aduce la cunoştinţa custodelui şi se afişează obligatoriu în apropierea locului de campare de către cei ce îl încasează; c) camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situaţii: pentru activitate de cercetare, cu aprobarea custodelui; pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate cu aprobarea custodelui. (5) Organizarea de competiţii şi/sau activități de grup de orice fel care presupun accesul pe teren în situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se fac numai cu avizul custodelui; (6) Deşeurile rezultate din activităţile de turism şi/sau vizitare a sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se evacuează de către turiști și organizatorii activităților de turism/vizitare sau de deţinătorii legali ai terenului; (7) Perturbarea liniştii în situl de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad prin orice fel de mijloace, strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea, este strict interzisă; (8) Sunt interzise în arealul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad: a) aprinderea focului; b) distrugerea sau degradarea panourilor informative, indicatoare şi de atenționare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice/potecile tematice; c) spălatul vehiculelor şi utilizarea de detergenţi. Art. 14. (1) Activitățile de cercetare speologică și de turism speologic în Rezervaţia Naturală 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad se fac doar de către personal specializat și cu avizul custodelui; (2) Valabilitatea avizului custodelui este condiţionată de existenţă avizului favorabil al Comisiei Patrimoniului Speologic, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor şi a avizului eliberat de Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor. (3) Activităţile organizate în mediul speologic subteran se vor desfăşura cu respectarea obligatorie a Normelor de prevenire a accidentelor în mediul subteran speologic (N-SR-001) emise de Asociația Corpul Român – Salvaspeo CORSA; (4) În interiorul peșterilor, acestea fiind un habitat pentru lilieci, se vor respecta următoarele reguli, stabilite de specialiștii Institutului de speologie Emil Racoviţă: a) în peşteră se vor folosi doar surse de iluminare electrică; b) se va limita conversaţia şi se va evita producerea oricărui zgomot iar pentru comunicare, dacă trebuie, se va vorbi în şoaptă; c) se va reduce intensitatea luminii în apropierea liliecilor iar spotul luminos nu va fi direcţionat spre aceștia; d) nu se va fotografia cu bliţ şi nu se vor filma liliecii, cu excepţii permise doar în condiţii reglementate şi autorizate de forurile competente; e) nu se va face focul şi nu se va campa în peșteră, sau la gura acesteia. Art. 15. (1) Pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel; (2) Deţinătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad au obligaţia de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curăţare a terenurilor ce le aparțin; (3) Autorităţile publice locale de pe raza sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad au responsabilitatea de a desfiinţa depozitele ilegale de deşeuri aflate pe teritoriul lor administrativ. Art. 16. (1) Pe teritoriul Rezervaţiei Naturale 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad sunt interzise realizarea de orice construcţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate sau activităţilor ştiinţifice, a celor destinate asigurării siguranţei naţionale ori prevenirii unor calamităţi naturale, în condiţiile legii; (2) Realizarea oricăror investiţii în interiorul sau în imediata vecinătate a sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se va face doar, cu avizul custodelui, conform reglementărilor în vigoare, cu atenție deosebită pe impactul asupra habitatelor şi speciilor pentru care a fost înfiinţată aria naturală protejată ; (3) Construirea de noi drumuri în cuprinsul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă. Art. 17. (1) În situl ROSCI0240 Tășad, pentru speciile de animale sălbatice terestre și acvatice de interes comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură; d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; e) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente. (2) Se interzice introducerea de noi specii de plante și animale pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad. Art. 18. (1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad, se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată menționată. (2) Modificarea și/sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management. (3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice menționate la alin (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad. Art. 19. - Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare. Art. 20. – Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul instituţiilor statului cu competențe în zonă. Art. 21 - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Art. 22. - Planurile, programele sau proiectele care se implementează pe teritoriul sitului de importanţă comunitară ROSCI0240 Tășad se supun avizării de către custode, în condițiile legale în vigoare. Art. 23. Prezentul Regulament poate fi modificat conform legislaţiei în vigoare.

Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.