Acasă › Legislație › Altele
PLAN (A) 06/12/2016
PLANURI REGIONALE din 6 decembrie 2016
de servicii de sănătate
EMITENT
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 988 bis din 8 decembrie 2016
Notă
...
Aprobate prin ORDINUL nr. 1376 din 6 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 988 din 8 decembrie 2016.
I.
Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Nord Est
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021-2027
REGIUNEA NORD EST
CUPRINS
ABREVIERI
1.
CAPITOLUL I: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE Și REFERINȚE INTERNAȚIONALE
1.1.
CONTEXTUL NAȚIONAL
...
1.2.
METODOLOGIE Și ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
1.2.1.
ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016
...
1.2.2.
Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020
...
1.2.3.
Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020-2027
...
...
1.3.
REPERE NAȚIONALE, EUROPENE și INTERNAȚIONALE
1.3.1.
Asistență medicală primară
...
1.3.2.
Asistență medicală spitalicească
...
1.3.3.
Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi
...
1.3.4.
Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung
...
1.3.5.
Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă
a.
Asistență medicală primară
...
b.
Asistență medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zi
...
c.
Serviciile spitalicești
...
d.
Îngrijiri la domiciliu
...
e.
Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronice
...
f.
Dispozitive medicale
...
g.
Programe naționale de sănătate
...
...
1.3.6.
Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate
...
1.3.7.
Dezvoltarea Resurselor Umane
a.
Probleme identificate
...
b.
Măsuri
...
c.
Necesarul de medici și modalitatea de normare
...
d.
Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018
...
...
...
...
2.
CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST
2.1.
Caracteristici geografice
...
2.2.
Analiză demografică și socio-economică
...
2.3.
Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății
...
2.4.
Principalele provocări în regiunea NE
...
...
3.
CAPITOLUL III: VIZIUNE Și DIRECȚII STRATEGICE
3.1.
Viziune strategică
3.1.1.
Direcții strategice
...
...
...
4.
CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE
4.1.
Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie
4.1.1.
Analiza situației curente și a principalelor deficite
...
4.1.2.
ȚINTE REGIONALE Și PLAN OPERAȚIONAL
...
...
4.2.
Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară
4.2.1.
Analiza situației actuale
...
4.2.2.
Ținte regionale și plan operațional
...
...
4.3.
Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească
4.3.1.
Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE
...
4.3.2.
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
...
4.3.3.
Direcții și ținte strategice
...
4.3.4.
Plan operațional la nivel județean
...
4.3.5.
Proiecție pentru Regiunea NE
...
...
4.4.
Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE
...
4.5.
Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică
4.5.1.
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
...
4.5.2.
Ținte operaționale și plan regional
...
...
4.6.
Dezvoltarea resurselor umane va urmări:
...
4.7.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE Și A RECUPERĂRII
4.7.1.
Analiza situației curente și principalele deficite
...
4.7.2.
Ținte regionale
...
4.7.3.
Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare
...
...
4.8.
Paturi psihiatrie la nivelul regiunii
...
...
5.
ANEXE
Anexa nr. 1
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3a
Anexa nr. 3b
Anexa nr. 4
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Anexa nr. 9
...
ABREVIERI
BC Județul Bacău
BT Județul Botoșani
CMI- Cabinet medical individual
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
ORL Oto-rino-laringologie
UE Uniunea Europeană
MF Medic de familie
PIB Produsul intern brut
MG Medic generalist
IS Județul Iași
PSI Plan Strategic Instituțional
ITL Îngrijire pe termen lung
MS Ministerul Sănătății
INSP Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare Domeniul Sanitar București
NT Județul Neamț
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
CP Centru de permanență
PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare
RSM Rata Standardizată a Mortalității
SV Județul Suceava
VS Județul Vaslui
OMS Organizația Mondială a Sănătății
FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
SNS Strategie Națională de Sănătate
1.
CAPITOLUL I - CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE INTERNAȚIONALE
1.1.
CONTEXTUL NAȚIONAL
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) și-a propus să inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii de specialitate și pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicești.
Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate
Programele de Guvernare din perioada 2014-2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni.
Pentru perioada 2021-2027, se menține aceeași viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din România. Ministerul Sănătății pregătește o nouă strategie națională de sănătate, cu obiective strategice și plan de acțiune, documente ce vor fi finalizate în perioada 2020-2021. Pentru organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate pentru aceasta perioadă, se vor continua principalele măsuri începute în perioada 2014-2020, ținând cont de progresele și problemele întâmpinate.
Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare.
Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătății acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi.
Având în vedere că bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.
Ministerul Sănătății, autoritățile locale, unitățile sanitare vor identifica surse de finanțare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, îmbunătățire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.
Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unităților sanitare din cele 8 regiuni.
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020
Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România
S1 Sănătate publică
S2 Servicii sanitare
S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil
O1 Îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copilului
O2 Reducerea morbidități și mortalității prin bolile
transmisibile și reducerea impactului acestora asupra indivizilor și societății
O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventive
O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile
O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil, prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritare
O6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informare
O7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare
Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimare
Dezvoltare
e-sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii
Dezvoltarea medicinei școlare
Scădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensare
Îmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat
Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate
Îmbunătățire finanțare
Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore
Boli rare
Debirocratizare acces
Grupul interministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității
S1 Sănătate și infrastructură
S2 Capacitate de diagnosticare și tratare
S3 Acces la medicamente
S4 Resurse umane
S5 Finanțare programe sanitare
S6 Capacitate instituțională
Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate
Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni
Legenda:
S - arie strategică; O - obiectiv strategic
Zona de "Infrastructură sanitară" include toate obiectivele vizate de către Programul Operațional Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR așa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program.
Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și elaborarea de programe de screening și programe profilactice.
Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea activității în zone îndepărtate.
Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru bolile rare (incluse și în strategie).
Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordantă cu obiectivele strategiei.
...
1.2.
METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
1.2.1.
ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016
Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est*1).
*1) Planurile Regionale De Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între instituțiile de îngrijire primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:
–
îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp echitatea în furnizarea de servicii;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile spitalicești disponibile;
...
–
îmbunătățirea eficacității și a eficienței în furnizarea de servicii în sistemul sanitar;
...
–
Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale și servicii educaționale;
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență ambulatorie, spitalizare de zi etc).
...
...
1.2.2.
Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020
Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentării și slabei coordonări curente).
Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și cu principalele părți interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza:
> Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul);
> Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o organizare mai eficientă;
> Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).
> Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai jos);
> Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de urgență;
> Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență.
...
1.2.3.
Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027
Scop: actualizare și revizuire masterplan
Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute în vedere următoarele:
–
solicitările/propunerile reprezentanților spitalelor și autorităților locale de a lua în considerarea date și modificări ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;
...
–
schimbările legislative din perioada 2017 până în prezent, modificări de structură și acoperire cu resurse înregistrate în sistemul de sănătate românesc în intervalul 2015-2018;
...
–
demararea/implementarea unor proiecte cu finanțări externe în perioada 2015-2019 pentru investiții în sănătate (ex. Prin POR Asistență comunitară, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esențiale de diagnostic și tratament pentru spitale județene și municipale, imagistică, săli de operație, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc., care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unități sanitare, etc.;
...
–
creșterea ponderii asistenței medicale ambulatorii și din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale și chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi și ambulatoriu de specialitate clinic;
...
–
finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iași, Cluj, Craiova și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configurația structurii acestor spitale;
...
–
necesitatea continuării optimizării serviciilor de sănătate în perioada 2020-2027, a integrării SRU Iași, Cluj, Craiova într-o rețea de servicii sustenabilă
...
Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții care colectează aceste date în mod uzual.
Anul de referință: 2018 sau ultimul an disponibil.
Sursa datelor:
–
Ministerul Sănătății (MS)
...
–
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
...
–
Institutul Național de Sănătate Publică - Centru Național de Statistică și Informatică în Sănătate (INSP-CNSISP)
...
–
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB)
...
Obiective urmărite
–
Evaluarea acoperirii cu medici și identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune
...
–
Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele și populațiile marginalizate identificate în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România și în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
...
–
Evaluarea acoperirii cu personal din asistența medicală comunitară (asistente medicale comunitare și mediatoare sanitare) și identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune în special în zonele rurale marginalizate conform HG nr. 459/2010.
...
–
Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistență medicală primară, ambulatorie de specialitate și spitalicească, în funcție de nevoile populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel județean și regional.
...
Indicatori analizați:
S-a efectuat analiza următorilor indicatori de performanță pe județ/regiune pentru următorii furnizori de îngrijiri de sănătate de la nivelul primar:
a.
Medicina de familie
–
acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP
...
–
număr de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP
...
–
număr consultații pentru un locuitor - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP
...
–
localități fără medic de familie - datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de CNAS
...
...
b.
Asistență medicală comunitară
● număr total asistenți medicali comunitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS) corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)
● număr total mediatori sanitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS), după caz corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)
● număr total localități rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)
● număr total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România
(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)
● număr total localități urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
(http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)
● număr total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
(http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)
...
c.
Spitale
● Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici)
● Număr total cazuri spitalizare continuă pe spital și pe secții (acuți și cronici)
● Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții
● Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici)
● Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici)
...
d.
Servicii medicale ambulatorii
● Numărul de servicii acordate și număr furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract cu CAS
● Acoperirea cu servicii acordate în ambulatoriu
● Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/județe
● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare dintre specialitățile clinice de bază în ambulatoriu, la 10.000 loc.;
● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare altă specialitate clinică în ambulatoriu, la 50.000 loc.;
● 1 normă de medic specialist de laborator și 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.;
● 1 normă de medic specialist radiologie-imagistică și 1 normă de asistent medical radiologie-imagistică, la 10.000 loc.;
● 1 normă de medic specialitatea reabilitare medicală (în ambulatoriu) și 2 norme asistent medical la 5.000 loc.;
● 1 normă kinetoterapeut, 1 normă psihoterapeut, 1 normă logoped la 10.000 loc.;
● Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de înaltă performanță, astfel:
o 1 CT ia 200.000 loc;
o 1 RMN la 250.000 loc;
o 1 echograf la 10.000 loc.
...
Criteriile utilizate în analiza sunt:
● La medicul de familie:
o Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori
o Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori
● La asistență medicală comunitară:
o 1 asistentă medicală comunitară/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical și 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde există comunitate cu cetățeni români de etnie romă, declarați.
● La asistență medicală spitalicească:
o 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază
● La îngrijiri paliative:
o Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație - 25 paturi de IP la o populație de 125.000 locuitori
o Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație - un ambulatoriu de IP la o populație de 60.000 locuitori
o Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație - o echipă de IP la domiciliu la o populație de 40.000 locuitori
...
...
1.3.
REPERE NAȚIONALE, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE
Înainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu alte țări Europene.
Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare disponibile.
1.3.1.
Asistență medicală primară
În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în țările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități.
Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)
Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
Numărul mediu de furnizori de asistență primară și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor)*2) era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*3). Această situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale.
*2) Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate.
*3) Vlădescu C, Scînteie SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziție, 18(4)
În ultimii ani, în România, au fost introduse câteva mecanisme de stimulare a dezvoltării asistenței medicale primare, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, ce sunt prezentate în capitolul "Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă.
...
1.3.2.
Asistență medicală spitalicească
România a făcut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE (Figura 3) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4).
Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori {cele mai recente date)
Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
În cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabilă cu media UE (Figura 5 și Figura 6), ceea ce arată un progres în direcția obiectivelor asumate în Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.
Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
...
1.3.3.
Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi
Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizată de rambursare corespunzătoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienți și din punct de vedere financiar, în comparație cu internarea în regim de spitalizare continuu.*4) (Figura 7).
*4) Sursa OCDE - Sănătatea dintr-o privire 2016
Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (Figura 8).
Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
În ultimii ani, în România, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltării serviciilor acordate în spitalizare de zi, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a proporției acestor servicii medicale și chirurgicale, (vezi capitolul Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă).
Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013
Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974-97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice - asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14
Nota: În exemplificările de mai sus, prin asistență medicală ambulatorie, acordată în majoritatea țărilor europene se înțelege atât asistență ambulatorie de specialitate, cât și serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi.
...
1.3.4.
Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung
În medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 16 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1.000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1.000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a existat o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1.000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.
Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții
Sursa: Sănătatea dintr-o privire - OCDE 2015
Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și asistență socială în mod integrat, pe termen lung.
...
1.3.5.
Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă
o Principalele servicii medicale acordate
a.
Asistență medicală primară
Prin serviciile de asistență se asigură furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absența sau prezența bolii.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.
Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS, menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.
De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare.
Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 - 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel:
Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014-2019
- mii lei -
2014
2015
2016
2017
2018
2019
1.440.000
1.455.718
1.528.504
1.620.214
1.897.484
2.426.793
În consecință, valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:
Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară
Denumire
indicator
2014
2015
2016
2017
2018
2019
01.01.2014
-
31.05.2014
începând
cu
01.06.2014
începând
cu
01.04.2015
începând
cu
01.07.2016
începând
cu
01.10.2016
începând
cu
01.04.2017
începând
cu
01.04.2018
începând
cu
01.07.2019
Valoarea punctului per capita
3,50 lei
3,75 lei
4,00 lei
4,30 lei
4,60 lei
4,80 lei
5,8 lei
7, 8 lei
Valoarea
punctului
per
serviciu
1,80 lei
1,90 lei
1,90 lei
2,00 lei
2,10 lei
2,20 lei
2,80 lei
3,50 lei
Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistența medicală primară, stimularea medicilor de familie în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, creșterea ponderii serviciilor de prevenție în asistența medicală.
Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitării frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.
Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.
De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.
Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie.
Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:
–
revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și
...
–
extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante.
...
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în
Anexa nr. 1
.
...
b.
Asistența medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zi
În România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate.
Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale.
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în
Anexa nr. 2
.
Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerințelor de calitate și siguranță a serviciilor.
Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.
Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea.
În acest sens, în prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar și celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majorează cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice din mediul rural și din mediul urban - pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplică o majorare de 200%.
Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majorează numărul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural.
În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800.
Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.
Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi.
La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative.
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de către medicii de specialitate. Situația detaliată pe județe în funcție de medicul care recomandă investigațiile paraclinice se regăsește la
Anexa nr. 3A
, respectiv în funcție de tipul investigațiilor, la
Anexa nr. 3B
.
În spitalizarea de zi se acordă servicii atât pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislația specifică criteriile de internare în spitalizare de zi și tipurile de afecțiuni medicale și chirurgicale ce se încadrează în raportarea "caz rezolvat", dar și "servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului în spitalizare de zi". Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.
Ca urmare a extinderii listei de servicii, ponderea acestora a crescut. Astfel în anul 2015, au fost efectuate și rambursate pe listele de servicii un număr de 2.278.223 servicii, în timp ce în anul 2018 au fost furnizate un număr de 2.762.738 servicii (atât pe listele vechi cât și pe și cele nou introduse - inclusiv efectuarea și decontarea ședințelor de chimioterapie).
În raportarea pe caz rezolvat situația comparativă este următoarea: în anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un număr de 1.448.697 cazuri medicale și 228.188 cazuri chirurgicale, iar în anul 2018 au fost raportate un număr de 1.808.649 cazuri medicale și 314.775 cazuri chirurgicale.
Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr ce 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:
–
Amigdalectomia
...
–
Chirurgia cataractei, implantul de cristalin
...
–
Rinoplastia post-traumatică
...
–
Artroscopia genunchiului
...
–
Meniscectomia artroscopică a genunchiului
...
–
Repararea ligamentului încrucișat
...
–
Hemoroidectomia
...
–
Cura chirurgicală a herniei inghinale
...
–
Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)
...
–
Cura chirurgicală a herniei ombilicale
...
–
Cura chirurgicală a herniei epigastrice
...
–
Cura chirurgicală a eventrației postoperatorii cu proteză
...
–
Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian
...
–
Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren
...
–
Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren
...
–
Repoziționarea cristalinului artificial
...
Exemplificând evoluția numărului unor intervenții chirurgicale acordate în spitalizarea de zi, se observă o creștere a acestor proceduri, ajungând pentru unele tipuri de intervenție să reprezinte până la 39,5% din totalul de intervenții de acel tip.
Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014
An
2014
2018
Tip interventie
nr
cazuri
SZ
nr
cazuri
SC
total
% cazuri SZ din total
nr
cazuri
SZ
nr
cazuri
SC
total
% cazuri SZ din total
1.îndepărtarea materialului de osteosinteza
1161
12205
13366
8,69%
1444
11835
13279
10,87%
2.artroscopia genunchiului
0
37911
37911
0,00%
26
34890
34916
0,07%
3.chirurgia corectivă a sindromului carpian
289
1734
2023
14,29%
786
2421
3207
24,51%
4.chirurgia hemoroizilor
544
4410
4954
10,98%
773
3989
4762
16,23%
5.chirurgia viaricelor
699
7252
7951
8,79%
5218
7998
13216
39,48%
6.cataracta
6725
41760
48485
13,87%
21199
38319
59518
35,62%
În sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.
Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:
1.
Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)
...
2.
Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)
...
3.
Screening prenatal (S11 - S19+6 zile)
...
4.
Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional)
...
5.
Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară)
...
6.
Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)
...
7.
Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului
...
8.
Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic
...
9.
Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin
...
10.
Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic
...
11.
Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie
...
12.
Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.
...
...
c.
Serviciile spitalicești
Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numărul de paturi contractabile a înregistrat următoarea evoluție:
–
129.524 pentru anul 2011
...
–
125.639 pentru anul 2012
...
–
123.127 pentru anul 2013
...
–
121.579 pentru anul 2014
...
–
120.579 pentru anul 2015
...
–
119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019.
...
Astfel, un număr de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. În cazul paturilor pentru acuți, ponderea este de 4,02 %, comparabilă cu media UE.
S-a îmbunătățit și modalitatea de decontare a serviciilor spitalicești. Pentru serviciile spitalicești, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract în perioada 2015-2018, se observă tendința descrescătoare de înregistrare a serviciilor prestate și nedecontate, după cum urmează:
Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate în perioada 2015-2018
-Lei -
La 31 decembrie 2015
La 31 decembrie 2016
La 31 decembrie 2017
La 31 decembrie 2018
750.442.314
686.297.554
688.522.752
664.491.937
Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.
Măsurile viitoare de îmbunătățire a alocării financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijării pacienților dinspre spital către segmente asistență medicală cost eficace, prin măsuri ca:
–
trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară,
...
–
furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării,
...
–
plata serviciilor pe criterii de performanță.
...
...
d.
Îngrijiri la domiciliu
În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților.
Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.
Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.
În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.
Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.
...
e.
Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronice
În anul 2019, pentru a facilita accesul pacienților cu boli cronice la medicația necesară, s-au încheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum și cost volum rezultat pentru un număr de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oftalmologice, scleroză multiplă, afecțiuni oncologice; hepatită cronică virală de tip C cu adresabilitate pentru pacienții nonresponderi la terapia fără interferon.
...
f.
Dispozitive medicale
Demersuri întreprinse în perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului și îmbunătățirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:
–
În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:
o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,
o Proteză de gambă modulară cu manșon de silicon,
o Proteză parțială de mână de deget funcțională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani cu malformații congenitale.
...
–
Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.
...
–
Extinderea termenului de înlocuire a inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.
...
–
A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului sănătății și al președintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
...
–
A fost adoptat Ordinul ministrului muncii și justiției sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
...
...
g.
Programe naționale de sănătate
În perioada 2015-2019 programele naționale de sănătate publică, finanțate de MS au fost următoarele:
I.
Programele naționale de boli transmisibile:
1.
Programul național de vaccinare;
...
2.
Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare;
...
3.
Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA;
...
4.
Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei;
...
5.
Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
...
...
II.
Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;
...
III.
Programul național de securitate transfuzională;
...
IV.
Programele naționale de boli netransmisibile:
1.
Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:
1.1.
Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening;
...
1.2.
Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;
...
1.3.
Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;
...
...
2.
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
...
3.
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:
3.1.
Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
...
3.2.
Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiți;
...
3.3.
Subprogramul de fertilizare în vitro și embriotransfer.
...
...
4.
Programul național de boli endocrine;
...
5.
Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
...
6.
Programul național de management al registrelor naționale;
...
...
V.
Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:
1.
Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
...
2.
Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun;
...
...
VI.
Programul național de sănătate a femeii și copilului:
1.
Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;
...
2.
Subprogramul de sănătate a femeii.
...
...
În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modificări:
a)
includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;
...
b)
extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și ale aparținătorilor acestora;
...
c)
includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului național de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția "Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal
...
Bugetul alocat programelor naționale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei în anul 2015 la valoarea de 842.933 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în
Anexa nr. 4
.
Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015-2019 au fost:
I.
Programul național de boli cardiovasculare
...
II.
Programul național de oncologie:
a.
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice
...
b.
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT
...
c.
Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare
...
d.
Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți
...
e.
Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi
...
f.
Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.
...
...
III.
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)
...
IV.
Programul național de diabet zaharat
...
V.
Program național de tratament al bolilor neurologice
...
VI.
Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei
...
VII.
Programul național de tratament pentru boli rare
...
VIII.
Programul național de sănătate mintală
...
IX.
Programul național de boli endocrine
...
X.
Programul național de ortopedie
...
XI.
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
...
XII.
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică
...
XIII.
Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
...
XIV.
Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:
a.
Subprogramul de radiologie intervențională
...
b.
Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos
...
c.
Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
...
d.
Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.
...
...
Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019 au fost următoarele:
● Anul 2015
–
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.
...
–
Programul național de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.
...
● Anul 2017
–
Programul național de boli cardiovasculare - s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți.
...
–
Programul național de oncologie - Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți, pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți.
...
–
Programul național de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți - s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom).
...
–
Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:
a)
bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă,
...
b)
bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",
...
c)
bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,
...
d)
bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice,
...
e)
bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată.
...
...
–
Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber.
...
–
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare
...
–
În cadrul Programului național de diabet zaharat:
o Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav,
o A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.
...
● Anul 2018
–
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienți cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018).
...
–
Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.
...
–
Programul național de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea.
...
–
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare.
...
–
Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.
...
● Anul 2019
–
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională - 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).
...
–
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, în cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019)
...
–
Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).
...
–
Programul național de tratament pentru boli rare - s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).
...
În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET - CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervențională).
Bugetul alocat programelor naționale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei în anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în
Anexa nr. 5
.
...
...
1.3.6.
Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate
Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:
–
întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;
...
–
actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european;
...
–
monitorizarea și evaluarea sănătății populației;
...
–
creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative;
...
–
expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență
...
–
implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice
...
Pentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.
În conformitate cu prevederile nr. HG nr. 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.
Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.
Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfășurării activității, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.
Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.
De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:
–
dovada plății la zi a contribuției la FNUASS,
...
–
lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie,
...
–
asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical pentru medicii și asistenți medicali având în vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR
...
Prin Ordinul MS/CNAS nr. 980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia:
–
biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu și investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;
...
Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional
În vederea consolidării informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (demers inițiat de MCSI până la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS.
Ministerul Sănătății va depune mai multe proiecte, dintre care:
Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed
Intervențiile proiectului "Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed" vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:
–
digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora.
...
Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului bolilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației.
Sistem Informatic pentru Evidența Clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)
S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, astfel încât să se asigure cât mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune.
Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate: economii în actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea încărcării birocratice, furnizarea de date și informații statistice, rețeaua ATI la nivel național, schimb de experiență și cercetare
CNAS va depune două proiecte:
Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive;
Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale.
Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul:
Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu și o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar față de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS în eficientizarea activităților interne precum consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.
Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.
Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.
...
1.3.7.
Dezvoltarea Resurselor Umane
a.
Probleme identificate
Pentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.
Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul.
În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:
–
analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate,
...
–
implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare,
...
–
dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instituțiilor publice și private din sistemul de sănătate,
...
–
necesitatea implementării unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului,
...
–
îmbunătățirea procedurilor privind calificarea personalului precum și a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,
...
–
revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate,
...
–
formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare și pentru zonele defavorizate,
...
–
actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare,
...
–
organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății.
...
...
b.
Măsuri
Măsurile vizate, pe lângă creștere salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene.
Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene.
Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, având la bază prognoza situațiilor colectate din teritoriu.
Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi.
Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative.
Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT ÎN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE
Categorii profesionale
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Medici
2879
3197
3127
3372
3212
3324
Medici dentiști
329
291
371
383
369
349
Farmaciști
70
124
117
129
162
137
Total
3278
3612
3615
3884
3743
3810
Biologi
163
168
191
188
208
142
Chimisti
85
74
107
89
102
62
Biochimisti
58
55
59
64
69
55
Total
306
297
357
341
379
259
Tabelul 6: Situația acoperirii cu medici aflați în contract cu Casele de asigurări de sănătate în anul 2019 pentru serviciile acordate în ambulatoriul de specialitate
Nr. crt.
CAS
Nr. medici
Nr norme
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
1
ALBA
271
188.29
120.52
2
ARAD
335
207.87
183.63
3
ARGEȘ
369
306.00
188.55
4
BACĂU
389
272.00
182.12
5
BIHOR
673
517.00
335.20
6
BISTRIȚA-NĂSĂUD
160
155.00
70.25
7
BOTOȘANI
190
82.25
68.15
8
BRAȘOV
539
501.00
266.50
9
BRĂILA
202
153.00
73.00
10
BUZĂU
218
257.00
124.50
11
CARAȘ-SEVERIN
154
431.00
88.01
12
CĂLĂRAȘI
136
221.50
81.29
13
CLUJ
956
531.50
528.50
14
CONSTANȚA
571
454.50
314.31
15
COVASNA
171
90.00
78.11
16
DÎMBOVIȚA
216
127.03
118.11
17
DOLJ
965
631.00
590.50
18
GALAȚI
289
491.00
102.22
19
GIURGIU
79
70.00
43.22
20
GORJ
266
253.00
151.79
21
HARGHITA
247
127.10
82.28
22
HUNEDOARA
361
215.79
155.84
23
IALOMIȚA
106
267.00
57.25
24
IAȘI
1180
1,418.00
602.44
25
ILFOV
219
78.00
42.00
26
MARAMUREȘ
338
209.00
172.75
27
MEHEDINȚI
169
168.00
69.50
28
MUREȘ
836
521.00
378.50
29
NEAMȚ
268
209.00
108.50
30
OLT
296
755.50
188.00
31
PRAHOVA
457
483.00
251.06
32
SATU-MARE
243
160.00
111.13
33
SALAJ
158
96.26
65.76
34
SIBIU
392
294.00
195.93
35
SUCEAVA
398
560.00
215.00
36
TELEORMAN
156
361.00
86.85
37
TIMIȘ
1113
1,559.00
625.14
38
TULCEA
81
100.00
39.43
39
VASLUI
210
156.00
90.20
40
VÂLCEA
234
155.50
152.50
41
VRANCEA
128
122.00
83.60
42
CASMB
2976
2,185.00
1,984.24
43
OPSNAJ*
1126
0.00
685.00
TOTAL
18,841.00
16,140.09
10,151.38
* NOTA: datorită specificului organizatoric și funcțional (furnizori răspândiți pe tot teritoriul țării), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituită comisie pentru stabilirea numărului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinică.
...
c.
Necesarul de medici și modalitatea de normare
Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.
Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.
...
d.
Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018
Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Nr. medici (fără stomatologi)
50386
52204
52541
53681
54086
54929
56110
57304
58583
60585
-la 10000 locuitori
24,7
25,8
26,1
26,8
27,1
27,6
28,3
29,1
29,9
31,1
- nr. locuitori/un medic
404
388
383
374
370
363
353
344
334
321
Nr. stomatologi
12497
12990
13355
13814
14282
14879
15556
16442
15653
16457
-la 10000 locuitori
6,1
6,4
6,6
6,9
7,1
7,5
7,8
8,3
8,0
8,5
- nr. locuitori/un stomatolog
1630
1559
1509
1452
1400
1339
1274
1199
1251
1183
Nr. farmaciști
11996
13624
14575
15435
16301
17099
17135
17180
17833
17620
-la 10000 locuitori
5,9
6,7
7,2
7,7
8,2
8,6
8,6
8,7
9,1
9,0
- nr. locuitori/un farmacist
1698
1486
1382
1300
1226
1165
1157
1147
1098
1105
Nr. personal sanitar mediu
129673
126656
125992
125141
126860
128899
133173
137246
142103
145317
-la 10000 locuitori
63,7
62,6
62,5
62,4
63,5
64,7
67,2
69,6
72,5
74,6
- nr.loc. ce revin/un pers. san. mediu
157
160
160
160
158
155
149
144
138
134
Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0%o0 loc.), Timiș (62,2%o0 loc.), Cluj (53,3%o0 loc.), Dolj (49,7%o0 loc.), Iași (48,8%o0 loc.), Mureș (47,9%o0 loc.}, Bihor (37,8%o0 loc.), Sibiu (34,0%o0 loc.), Constanța (31,5%o0 loc.), Brașov (31,2%o0 loc.), județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3%o0 loc.), Dâmbovița (11,6%o0 loc.), Giurgiu (11,9%o0 loc.), Ialomița (13,2%o0 loc.), Vaslui (13,9%o0 loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în Figura 11.
Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018
Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).
Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la %o0 locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8%o0 locuitori, Giurgiu 40,6%o0 locuitori, Călărași 47,3%o0 locuitori, Ialomița 50,9%o0 locuitori, Dâmbovița 52,8%o0 locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 123,9%o0 locuitori, Dolj 108,7%o0 locuitori, Timiș 90,6%o0 locuitori, Cluj 88,3%o0 locuitori, Mureș 86,7%o0 locuitori.
Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018
În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari.
În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02%o0 locuitori, Caraș-Severin 0,04%o0 locuitori, Cluj 0,08%o0 locuitori, Timiș 0,11%o0 locuitori, Argeș 0,14%o0 locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19%o0 locuitori, Tulcea 3,62%o0 locuitori, Mehedinți 3,33%o0 locuitori, Olt 2,62%o0 locuitori, Botoșani 2,62%o0 locuitori.
Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019
În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03%o0 locuitori, Hunedoara 0,05%o0 locuitori, Suceava 0,08%o0 locuitori, Argeș 0,09%o0 locuitori, Dâmbovița 0,10%o0 locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86%o0 locuitori, Mehedinți 0,78%o0 locuitori, Tulcea 0,66%o0 locuitori, Sibiu 0,62%o0 locuitori, Vaslui 0,58%o0 locuitori.
Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019
Având în vedere fenomenul migrației personalului din domeniul sănătății adoptarea Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migrației specialiștilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte soluții concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de susținere a formării continue de personal calificat/ înalt calificat așa cum au fost prezentate mai sus.
...
...
...
...
2.
CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST
Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară.
Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă.
2.1.
Caracteristici geografice
Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea repune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2.414 de sate (Figura 16). Cu o suprafață de 36 850 kmp (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.
Figura 16: Harta regiunii de NE
Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24 % în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău.
Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%.
Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare.
...
2.2.
Analiză demografică și socio-economică
Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8).
Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe
Grupă vârstă
Bacău
%
Botoșani
%
lași
%
Neamț
%
Suceava
%
Vaslui
%
TOTAL
%
0-4
33198
5,6
19230
5
48 931
6,2
23 612
5,3
39 586
6,3
23 049
6,1
187 606
5,8
5-14
69354
11,8
45810
12
95 275
12
49 417
11,1
76 727
12,3
48 430
12,9
385 013
12
15-64
376926
64,1
244 730
64
526 005
66,4
278 599
62,7
400 635
64
235 605
62,5
2 061 870
64,2
65-85+
109053
18,5
72 591
19
121 789
15,4
92 855
20,9
108 668
17,4
69 761
18,5
574 717
17,9
TOTAL
587 901
100
382 361
100
792 000
100
444 483
100
625 616
100
376 845
100
3 209 206
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 (Figura 17).
Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste
Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).
Proiecții privind populația lumii
Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%).
...
2.3.
Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură.
În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive, cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 9). O creștere în comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune.
Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)
România
Regiunea
NE
Bacău
Botoșani
lași
Neamț
Suceava
Vaslui
Afecțiuni
legate de hipertensiune
13425.5
13404.9
13386.1
13623.8
11877.4
17605.2
13585.8
11168.0
Boli
ischemice
6321.1
5659.1
7284.6
5706.1
3373.9
6996.2
6484.8
4930.4
Diabet
4311.5
4062.1
3391.2
2733.0
4704.9
4400.2
4840.0
3310.1
Ciroză și alte
hepatite
cronice
1622.5
2306.0
2493.8
2368.2
2197.9
2190.9
1839.6
3087.5
Obezitate
1710.9
2324.5
1287.5
1807.2
2754.2
2725.6
2598.4
2636.4
Sursa: INSP-CNSISP
...
2.4.
Principalele provocări în regiunea NE
Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:
–
Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelată cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și prevenție necesită integrare mai bună cu îngrijirea curativă), aceste deficiențe având impact negativ asupra continuității îngrijirii;
...
–
serviciile de asistență primară au deficiențe în acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a îmbolnăvirilor și de monitorizare a pacienților, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;
...
–
serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; (proiecte în derulare)
...
–
modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită îmbunătățirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;
...
–
nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;
...
–
accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale.
...
Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:
–
necesitatea de servicii de sănătate parțial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și marginalizate;
...
–
inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate.
...
Un studiu din 2012*5) arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord-Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații:
*5) Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România
–
74,3% au indicat costuri inaccesibile;
...
–
7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție;
...
–
6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.
...
Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală parțial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție.
...
...
3.
CAPITOLUL III: VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE
3.1.
Viziune strategică
Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.
Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată.
În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:
Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;
Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație menționează costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii medicale performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.
3.1.1.
Direcții strategice
Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei.
Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:
–
consolidarea asistenței primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;
...
–
creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie;
...
–
integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor sănătate;
...
–
raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești;
...
–
dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.
...
–
definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL.
...
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord-Est; o atenție deosebită a fost acordată:
–
accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;
...
–
reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane;
...
–
asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;
...
–
reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalului.
...
REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027
ZONA STRATEGICĂ
SUSȚINERE PRIMARĂ
SITUATIA CURENTA
PUNCTE RELEVANTE PLAN ACTIUNE >
VIZIUNE 2017
Sănătate publică
Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țară
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;
Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi
Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media națională
Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;
Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.
Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventive
Servicii sanitare
îngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zone
Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.
Acoperire îmbunătățită cu medic de familie
Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară
Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic
Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistență medicală primară
Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (până la 130 de centre comunitare integrate)
Capacități spitalicești inegal distribuite
înființarea unui spital regional
Consolidarea capacității de asistență de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoile de sănătate demonstrate
1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE
Îngrijire ambulatorie inegal distribuită
Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbane
Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
Proporție crescută de spitalizări care pot fi evitate
Creare de facilități de îngrijire ambulatorie și spitalizare de zi.
Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.
Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de zi
Recuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTL
Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru infiintarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.
Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)
Pacienții cronici, care se încadrează in criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung.
Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată într-un număr redus de unități
Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România.
Dezvoltarea capacității de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.
Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază
Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului
Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu.
Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.
Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri sistemice
Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.
Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clară cu participarea și sprijinul tuturor părților implicate
Utilizare redusă a instrumentelor de planificare
Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale
Servicii sanitare planificate și coordonate
Sisteme informatice insuficient dezvoltate și integrate
Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.
Luarea de decizii pe bază de informații actualizate
...
...
...
4.
CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE
4.1.
Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie
4.1.1.
Analiza situației curente și a principalelor deficite
În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% indică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%.
Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est (5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane (Figura 18). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iași a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceava și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.
Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)
Sursă date: Institutul Național de Statistică
La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un număr de 35 de localități din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10).
Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord-Est
Județ
Consultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)
Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)
(zonele rurale)
Comunități fără medic de familie
Bacău
3.9
2.2
4
Botoșani
3.3
2.7
9
lasi
4.8
2.4
8
Neamț
4.2
2.8
3
Suceava
2.6
1.8
5
Vaslui
3.2
2.4
6
Total reg. NE
3.8
2.3
35
Sursă date: CNSISP, 2018
O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.
În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în
Anexa nr. 6
;
...
4.1.2.
ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONAL
a)
Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*6) și în zonele rurale, în special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizând mecanismele de simulare descrise anterior.
*6) Vezi
Anexa 2
pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
...
b)
Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;
...
c)
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță.
...
...
...
4.2.
Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară
4.2.1.
Analiza situației actuale
Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern.
În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.
Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenți comunitari (835 în zonele rurale și 72 în zonele urbane) (Tabelul 11A și Tabelul 11B). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.
Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 11 A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019
RURAL
URBAN
JUDEȚUL
AMC
MS
AMC
MS
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Bacău
9
33
3
4
0
9
3
4
Botoșani
29
84
3
10
4
16
2
10
Iași
21
35
7
11
1
1
4
11
Neamț
11
50
2
4
1
5
4
4
Suceava
22
59
2
1
5
6
3
1
Vaslui
28
55
11
13
1
9
3
13
Total
120
316
28
43
12
46
19
43
Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari
Sursa datelor: MS - UIS
Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019
Indicatori
Rural
Urban
Situația
Necesități teoretice conform Normativului Național *7)
Situație
Necesități teoretice conform Normativului Național *8)
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Număr de comunități cu populație marginalizată
628
628*
NA
NA
57
57*
NA
NA
Număr populație marginalizată
57 644
57 644*
NA
NA
58914
58914*
NA
NA
Număr asistenți medicali comunitari
120
316
+1231
+835
12
46
+ 92
+72
Număr mediatoare sanitare
28
43
NA
NA
19
43
NA
NA
*) Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021
*7) Referință: populația 2014
*8) Referință: populația 2014
Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:
Fig. 19. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa de date: MS - UIS
...
4.2.2.
Ținte regionale și plan operațional
Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate*9) în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.
*9) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG 324/2019 e aprobată
Astfel, 29 de comunități din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat în perioada 2018 - 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în
Anexa nr. 7
.
Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:
–
Dezvoltarea unui număr minim do 40 de noi echipe comunitare integrate*10) în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);
*10) Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind ca și criterii pentru ghidul solicitantului.
...
–
noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
...
–
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
...
–
Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
...
...
...
4.3.
Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească
4.3.1.
Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE
Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au și departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:
–
56 sunt spitale publice de îngrijire acută;
...
–
9 sunt unități private de asistență medicală acută;
...
–
4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,
...
–
9 sunt unități private cu paturi de cronici.
...
Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești
Spitale
Afecțiuni
acute
Afecțiuni
cronice
TOTAL
Spitale de stat af. acute
Spitale private af. acute
Spitale de stat af. Cronice
Facilități
private
af.
Cronice
TOTAL
Bacău
9
3
12
6
3
0
3
12
Botoșani
5
0
5
4
0
1
0
5
Iași
23
4
27
18
5
1
3
27
Neamț
5
2
7
5
0
2
0
7
Suceava
10
2
12
9
1
0
2
12
Vaslui
4
1
5
4
0
0
1
5
Total
56
12
68
46
9
4
9
68
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018
Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi.
Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.
În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internări în regim de spitalizare continuă de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifică o orientare predominantă a serviciilor medicale către îngrijirea de spitalizare continuă.
La nivel regional, numărul de paturi acute de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul înregistrat.
Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune, sau chiar din țară.
Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicării unor indicatori de management clinic și administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de asistență medicală complexă (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii.
...
4.3.2.
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași. Tabelul 13 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.
Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE
Secție
Nr. Paturi contractabile
Jud. Iași 2018
Nr. paturi aprobate MS Alte Jud. 2018
Nr. Paturi contractabile
Alte Jud. 2018
Nr. paturi regiune aprobate MS 2018
Nr. Paturi contractabile regiune 2018
Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune
Paturi contractabile la 1.000 de locuitori județul Iași
Arși
25
5
5
30
30
0.009
0.032
Boli infecțioase
252
598
591
850
843
0.264
0.318
Boli infecțioase copii
75
104
l01
179
176
0.055
0.095
Cardiologie
205
509
483
730
688
0.215
0.258
Cardiologie copii
28
0
0
28
28
0.009
0.035
Chirurgie cardiovasculară
35
0
0
35
35
0.011
0.044
Chirurgie generală
468
876
866
1394
1334
0.417
0.590
Chirurgie maxilo-facială
57
16
16
73
73
0.023
0.072
Chirurgie oncologică
90
0
0
90
90
0.028
0.113
Chirurgie pediatrică
58
25
25
83
83
0.026
0.073
Chirurgie plastică și reparatorie
27
91
90
118
117
0.037
0.034
Chirurgie și ortopedie pediatrică
138
138
138
138
0.043
0.000
Chirurgie toracică
55
15
15
70
70
0.022
0.069
Chirurgie vasculară
27
13
11
44
38
0.012
0.034
Dermatovenerologie
75
178
173
253
248
0.078
0.095
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
40
166
163
206
203
0.063
0.050
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii
5
0
0
5
5
0.002
0.006
Endocrinologie
43
66
66
109
109
0.034
0.054
Endocrinologie copii
15
0
0
15
15
0.005
0.019
Gastroenterologie
208
171
171
379
379
0.118
0.262
Ginecologie
87
0
0
87
87
0.027
0.110
Hematologie clinică
72
50
50
122
122
0.038
0.091
Hematologie copii
10
20
20
30
30
0.009
0.013
HIV/SIDA
20
29
29
49
49
0.015
0.025
Imunologie clinică și alergologie
25
0
0
25
25
0.008
0.032
Imunologie clinică și alergologie copii
24
0
0
24
24
0.008
0.030
Medicină generală
25
25
25
25
0.008
0.000
Medicină internă
437
1126
1121
1570
1558
0.487
0.551
Nefrologie
70
94
94
164
164
0.051
0.088
Nefrologie copii
25
0
0
25
25
0.008
0.032
Neonatologie (nn și prematuri)
101
66
101
66
0.021
0.000
Neonatologie (nou născuți)
159
337
334
503
493
0.154
0.200
Neurochirurgie
168
62
62
230
230
0.072
0.212
Neurologie
159
589
585
748
744
0.233
0.200
Neurologie pediatrică
30
22
22
52
52
0.016
0.038
Obstetrică
254
10
10
270
264
0.083
0.320
Obstetrică-ginecologie
60
938
919
998
979
0.306
0.076
Oftalmologie
128
135
132
265
260
0.081
0.161
Oftalmologie copii
5
0
0
0
5
0.002
0.006
Oncologie medicală
115
254
254
369
369
0.115
0.145
Ortopedie pediatrică
47
15
14
62
61
0.019
0.059
Ortopedie și traumatologie
133
362
361
495
494
0.154
0.168
Otorinolaringologie (ORL)
129
191
186
320
315
0.098
0.163
Otorinolaringologie (ORL) - implant cohlear
5
0
0
5
5
0.002
0.006
Otorinolaringologie (ORL) copii
10
15
10
25
20
0.006
0.013
Pediatrie
252
922
899
1174
1151
0.360
0.318
Pediatrie (pediatrie și recuperare pediatrică)
10
10
10
10
0.003
0.000
Pneumologie
157
506
495
663
652
0.204
0.198
Pneumologie copii
7
0
0
7
7
0.002
0.009
Psihiatrie (acuți și cronici)
240
120
120
360
360
0.113
0.302
Psihiatrie acuți
459
691
686
1150
1145
0.358
0.578
Psihiatrie pediatrică
20
47
47
67
67
0.021
0.025
Radioterapie
60
0
0
60
60
0.019
0.076
Reumatologie
130
158
151
288
281
0.088
0.164
Terapie intensiva coronanieni - UTIC
25
25
25
25
0.008
0.000
Toxicologie
7
0
0
7
7
0.002
0.009
Toxicomanie
45
25
25
70
70
0.022
0.057
Urologie
85
122
122
207
207
0.065
0.107
Urologie pediatrică
10
0
0
10
10
0.003
0.013
Total
5432
9972
9788
15496
15220
4.758
6.845
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.
...
4.3.3.
Direcții și ținte strategice
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești, regiunea NE 2020-2027
● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
–
Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP);
...
–
Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și pe termen scurt;
...
–
Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți
...
–
Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung
...
–
Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență
...
–
Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune
...
● Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027
● Asigurarea eficienței și durabilitate financiară a sistemului spitalicesc regional
● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem
a)
Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.
O astfel de reducere se bazează pe:
–
diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.
...
–
susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;
...
–
creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);
...
–
durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.
...
Tabelul 14: Evoluția capacității de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice)
Indicator
2014
2018
Ținta prevăzută în 2026
Numărul de internări la 100 locuitori
20,8
18,1
17,5
Durata medie de spitalizare
6,8
6,31
6,0
Rata de ocupare (%)
54
65,60
80
Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.
În ceea ce privește spitalizarea de zi, în anul perioada 2015-2018, s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în regiunea NE.
Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul cadru).
Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015
An
2015
2018
Tip intervenție
nr. cazuri medicale (SZ)
nr. Cazuri chirurgicale (SZ)
nr. cazuri medicale (SZ)
nr. cazuri chirurgicale (SZ)
Total țară
1.448.697
228.188
1.808.649
314.775
Regiunea NE
314.194
34.701
357.505
76.234
Sursa: date SNSPMPDSB.
Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi, să continue și astfel să se înlocuiască treptat servicii acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea și / sau educarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.
Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015
An /Servicii
2015
Servicii SZ
2018
Servicii SZ
Total țară
2.278.223
2.762.738
Regiunea NE
280.236
315.126
Sursa: date SNSPMPDSB.
La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, odată la 3 ani. În anul 2020, va fi inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.
Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.
Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza atât prin: (i) transformarea parțială/totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.
Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești, sunt:
● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire
● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale
● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;
● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești;
● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor
● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona județ, regiune
...
b)
Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:
–
scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
...
–
reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade
...
–
dezvoltării unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continuă, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)
...
–
consolidării capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională prin crearea de centre de specialitate în regiune.
...
–
actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
...
...
c)
Serviciile de sănătate mintală
Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.
În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE există un număr de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunității, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
...
d)
Serviciile medicale de oncologie
Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în regiunea NE: Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Județele Neamț, Botoșani, Vaslui și Iași fac parte din județele cu cea mai mare incidența din țară. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. România are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).
În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat în prezent de către MS, INSP institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:
> Prevenirea cancerului;
> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancorele de col uterin și de sân);
> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
> managementului durerii și îngrijirea paliativă.
Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:
> Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale și va continua să se dezvolte, în funcție de necesități;
> Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de Urgență Bacău reprezintă a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și buncăre de radioterapie;
> Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităților oncologice/chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).
> Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.
...
e)
Servicii pentru pacienții vârstnici
–
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți;
> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.
...
...
f)
Servicii pentru pacienții cu Accident Vascular Cerebral
Consolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
Rețeaua regională va include:
> 1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
> în fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.
> condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;
> Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu accident vascular cerebral.
...
g)
Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:
–
Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);
...
–
Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național);
...
–
stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național);
...
–
modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi;
...
–
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
...
–
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi.
...
–
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.
...
...
h)
În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).
Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).
...
i)
noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență.
Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014-2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale. Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.
...
j)
Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele
–
un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni;
...
–
alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite în continuare, pentru populația din regiune de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare "Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Cuza Vodă", Institutul Regional Oncologic Iași, Institutul de Psihiatrie "Socola", Spitalul Clinic de Boli Infecțioase" Sf Parascheva").
...
–
5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență, care oferă asistență medicală și chirurgicală complexă, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completează furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ.
...
–
spitale care deservesc comunitatea locală, care oferă cel puțin servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
...
...
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizica, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
...
4.3.4.
Plan operațional la nivel județean
Prin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistenței medicale primare și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se crează condiții pentru reconversia unui număr de paturi de spitalizare continuă în spitalizare de zi. Aceasta implică o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii.
A.
JUDEȚUL IAȘI
Situația curentă:
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330
Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative).
Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.079
28 de spitale existente astăzi:
● 20 publice, din care 3 aparțin ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
● 8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice).
Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași*)
Nume spital
Deținere
Număr paturi îngrijiri acute
(2018)
Număr paturi îngrijiri cronice
(2018)
Total paturi
(2018)
Modificare propusă
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași
Stat
1.103
0
1.103
În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Iași va fi operațional. Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cât și a personalului de specialitate aferent.
În urma reorganizării, la o opunerea unităților sanitare / APL, în locațiile spitalului vor putea fi organizate/prestate alte servicii medicale - cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iași sunt: proiectare, construire, dotarea, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iași a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iași care acorda în prezent servicii medicale de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgențe SF Spiridon. Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale - cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”" aprobat de autoritățile locale, UMF Iași și MS.
Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).
Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va aprinde 850 paturi spitalizare continuă, 45 paturi spitalizare de zi, precum și paturi pentru cateterism cardiac. În structura se regăsesc 58 paturi pentru îngrijire critică, inclusiv UTI și UTIP, 12 paturi pentru îngrijire mari arși, heliport.
În scopul optimizării serviciilor și concentrării resurselor (echipamente, personal calificat, în afara de preluarea integrală serviciilor SCJU Iași, noul SRU Iași vor prelua servicii de tip terțiar de la unități sanitare din Iași: servicii de chirurgie pediatră din Sp. Clinic de Urgență Sf. Maria, servicii de obstetrică-ginecologie și neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie și nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie și neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.
Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficienta și sustenabilitatea spitalului.
Pentru integrarea optima a noului SRU în rețeaua de servicii spitalicești din regiune și pentru optimizarea serviciilor în celelalte spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locală, la propunerea unităților sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialiștilor de la aceste spitale, managerilor, autorităților locale, MS, cu sprijinul consultanților din programele MS aflate în derulare. Aceste planuri vor fi pregătite pâan în anul 2026.
Serviciile medicale acordate în cadrul SRU vor fi asigurate de către personalul preluat din cadrul unităților sanitare, precum și de către personal nou format.
SJCU Iași / UMF Iași și autoritățile locale din Iași au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Iași și a celorlate spitale (post use concept). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Iași și din celelalte județe.
Toate propunerile formulate de către spitale /autorități locale, trebuie sa respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, și descrise în Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE și din Masterplan.
Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unităților sanitare, la nivel de județ și de regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților sanitare.
Spital Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași
Stat
550
45
595
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu operaționalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi preluate de acesta.
La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica soluții pentru extinderea și optimizarea spațiilor și serviciilor UPU, optimizarea spațiilor și a serviciilor specifice pentru internare continuă. Se va avea în vedere și reconversia unui număr de paturi în paturi de cronici, dezvoltarea acordării serviciilor medicale în ambulatoriului de specialitate și în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Institut Boli Cardio-
vasculare „Prof.Dr.G.I.M.Georgescu”
Iași
Stat
115
0
115
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistenței tehnice, se vor identifica soluții de optimizare a situației spațiilor medicale, dar și dezvoltarea unor noi servicii necesare populației (cardiologie pediatrică, chirurgie cardiacă pediatrică, TI cardiacă pediatrică), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). În același timp, se va avea în vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculară și paliație. Pentru optimizarea furnizării serviciilor medicale se va lua în considerare și conversia unor servicii de spitalizare continuă în servicii în regim de spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Clinic „dr. C.I.Parhon” Iași
Stat
165
25
190
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii de urologie și nefrologie vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, cu sprijinul MS și al asistenței tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate în SRU și se vor identifica opțiuni de optimizare a celor furnizate în prezent.
Se urmărește dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afecțiuni specifice, precum și optimizarea alocării spațiilor de servicii medicale, a dezvoltării ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de OG „Cuza Vodă"
Stat
315
65
380
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se poate proceda la conversia unui număr de paturi pentru acuți și dezvoltarea serviciilor medicale în cadrul ambulatoriului de specialitate și furnizarea serviciilor în regim de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de OG „Elena Doamna”
Stat
108
5
113
Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, serviciile medicale vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii și de spitalizare de zi, servicii noi pentru sănătatea reproducerii, precum și pentru alte patologii specifice, necesare populației locale. Este necesară clarificarea statutul proprietății clădirilor și terenului, element esențial în orice investiție viitoare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași
Stat
202
123
325
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate în noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS și al asistentei tehnice, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica serviciile ce se vor transfera în SRU, se vor reconfigura serviciile și spațiilor din actualul spital în scopul optimizării funcționării, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Stat
497
373
870
Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul.
Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezerve pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”
Stat
300
0
300
La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui număr de paturi de acuți în paturi de spitalizare de zi și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof.
Dr. N. Oblu”
Stat
291
0
291
Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii medicale de nivel terțiar vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate și se vor propune soluții de optimizare a serviciilor de specialitate rămase. Se urmărește: dezvoltarea unor servicii inovative, excelență pe anumite patologii (centru de excelență în neuroștiințe), servicii integrate pe anumite patologii, precum și optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spital Clinic Recuperare Iași
Stat
200
300
500
În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și reorganizarea paturilor de alte specialități din structura spitalului și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc Hîrlău
Stat
97
10
107
La propunerea US/APL, reconversia numărului de paturi de acuți cu creșterea numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu și spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Pașcani
Stat
276
94
370
La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital de Boli Cronice „Sf. Ioan” Târgu Frumos
Stat
0
20
20
La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii.
Menținerea serviciilor de paliație și cronici. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Institutul Regional Oncologic Iași
Stat
252
20
272
Procesul de dezvoltare va avea în vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate și propunerile US
Spital CFR Iași
Stat
219
70
289
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Spital CFR Pașcani
Stat
121
14
135
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Preventoriul TBC Deleni
Stat
140
0
140
Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește TBC
Spital Militar
Stat
175
0
175
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Spitalul Providența
Privat
45
45
90
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
SC Vital Center Memory
Privat
0
59
59
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Arcadia
Privat
96
26
122
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Arcadia Cardio
Privat
41
0
41
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Euroclinic Onco
Privat
20
0
20
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servei de sănătate, la propunerea echipei de management
SC RED Hospital
Privat
0
115
115
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Assoc. Dr. Micu Vasile
Privat
0
29
29
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Elytis Clinică Chirugie Esculap
Privat
2
91
91
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Spital Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni- Grajduri
Stat
0
220
220
Specificitatea acestui spital este că internează pacienți încadrați în art. 110 CP
Legătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atât de la Ministerul Sănătății, cât și de la Ministerul Justiției și administrația publică locală. Se impune extinderea capacității prin construirea de noi spații, cele existente fiind insuficiente;
IAȘI
5.330
1.749
7.079
*) Nota: În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la umărul de paturi contractabile
...
B.
JUDEȚUL BACĂU
Situația curentă:
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412
Număr total de paturi 560 cronici ((dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative).
Numărul total de paturi: 2.972
12 spitale existente azi: 6 publice și 6 private
Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău
Denumire spital
Stadiu deținere
Număr paturi îngrijiri acute
(2018)
Număr paturi îngrijiri cronice
Număr total paturi
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență Bacău
Stat
1.230
78
1.308
Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Pneumoftiziologie Bacău
Stat
85
84
169
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal „Sf. Ierarh Dr. Luca” Onești
Stat
520
31
551
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Orășenesc Buhuși
Stat
108
54
162
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal de Urgență Moinești
Stat
331
58
389
La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvoltarea de servicii identificate a fi necesare populației căreia i se adresează. Se vor identifica soluții pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunității. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Orășenesc „Ioan Lascăr” Comănești
Stat
101
10
111
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va ține cont și de disponibilitatea unor servicii similare în imediata vecinătate, astfel încât reorientarea serviciilor să răspundă nevoilor populației (vârstnici, cronici). Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
SC POLIMED
Privat
24
122
146
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Clinica Palade
Privat
13
0
13
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Central Med Cronici
Privat
0
64
64
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Secție sanatorială Slănic Moldova *)
Stat
0
41
41
Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov, INMFRMB
SC Munteanu
Privat
0
18
18
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
BACAU
2.412
560
2.972
*) Notă: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală București (INMFRMB)
...
C.
JUDEȚUL BOTOȘANI
Situația curentă
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750
Număr total de paturi cronici: 312
Număr total de paturi: 2.062
5 spitale de stat existente astăzi
Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani
Denumire spital
Stadiu deținere
Număr paturi îngrijiri acute (2018)
Număr paturi îngrijiri cronice (2018)
Număr total paturi
(2018)
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani
Stat
1.242
155
1.397
Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Recuperare „Sf. Gheorghe” Botoșani
Stat
166
11
177
În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Dorohoi
Stat
307
0
307
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga
Stat
0
72
72
Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sănătate mintală.
Spital Pneumoftiziologie Botoșani
Stat
35
74
109
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
BOTOȘANI
1.750
312
2.062
...
D.
JUDEȚUL SUCEAVA
Situație curentă
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392
Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative)
Număr total de paturi: 2.857
12 spitale în prezent: 9 publice și 3 private
Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava
Denumire spital
Stadiu deținere
Număr paturi îngrijiri acute
(2015)
Număr paturi îngrijiri cronice
(2015)
Număr total de paturi
(2015)
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava
Stat
1.043
115
1.158
Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc
Stat
198
20
218
La propunerea JS/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc
Stat
55
15
70
Dezvoltarea centrului de sănătate mintală și a îngrijirilor paliative.
Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Municipal Fălticeni
Stat
294
25
319
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Gura Humorului
Stat
106
0
106
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Sp. Municipal „Sf. Dr. Cosma și Damian” Rădăuți
Stat
407
28
435
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital de Boli Cronice Siret
Stat
15
195
210
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Vatra Dornei
Stat
178
0
173
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret
Stat
15
195
210
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management
Behesda
Privat
41
0
41
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Spital îngrijiri paliative Ilișești
Privat
0
34
25
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Top Medical Cronic
Privat
0
18
18
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
SUCEAVA
2.392
465
2.857
...
E.
JUDEȚUL VASLUI
Situație curentă
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572
Număr total de paturi ITL/recuperare/îngrijiri paliative: 360
Număr total de paturi: 1.932
Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privat
Tabel 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui
Nr.
Denumire spital
Deținere
Număr paturi îngrijiri acute
(2018)
Număr paturi îngrijiri cronice
(2018)
Număr total de paturi (2018)
Modificare propusă
1
Spitalul Județean de Urgență Vaslui
Public
670
89
759
Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spital Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad
Public
636
108
744
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spital Municipal „Dimitrie Castroian” Huși
Public
230
40
270
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Psihiatrie Murgeni
Public
36
105
141
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și a ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
SC Recumed SRL Vaslui
Privat
0
18
18
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
VASLUI
1.572
360
1.932
...
F.
JUDEȚUL NEAMȚ
Situația curentă:
Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841
Număr total de paturi cronici: 672
Număr total de paturi: 2.513
7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată
Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț
Denumire spital
Deținere
Număr paturi îngrijiri acute
(2015)
Număr paturi îngrijiri cronice
(2015)
Număr total paturi
(2015)
Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență Neamț
Public
801
48
849
Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative.
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal de Urgență Roman
Public
611
29
640
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere presarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc „Sf. Ierarh Nicolae” Bicaz
Public
31
13
44
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț
Public
246
0
246
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani
Public
152
446
598
Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC
Reconversia unui număr de paturi de acuți în spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman
Public
0
124
124
Dezvoltarea centrului de sănătate mintala și a îngrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Palimed
Privat
0
12
12
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
NEAMȚ
1.841
672
2.513
...
...
4.3.5.
Proiecție pentru Regiunea NE
Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NE poate fi structurată astfel:
–
1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are și rol de spital județean pentru județul Iași;
...
–
5 spitale județene de urgență;
...
–
spitale de specialitate;
...
–
institute de specialitate;
...
–
1 spital pentru copii;
...
–
spitale municipale / orășenești;
...
–
spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
...
–
unități pentru îngrijiri pe termen lung.
...
...
...
4.4.
Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu răspunsul la asistența medicală de urgență.
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.
...
4.5.
Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).
4.5.1.
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), probabil ca urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).
În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).
Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR.
Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în în exercițiul financiar 2014-2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, din Regiunea NE
În cele două perioade financiare, un număr important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea funcționa în noi condiții de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizării lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă, atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.
Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din toate județele din regiunea NE (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).
Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care funcționează în spitale și unitățile private din Iași.
Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.
Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității pacienților către acestea
JUDEȚ
BC
BT
IS
NT
SV
VS
Total reg NE
NUMĂR
36
22
59
27
26
20
169
Pondere
21.4%
13.09%
35.11%
16.07%
15.47%
11.9%
100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul de structuri prezintă astfel:
JUDEȚ/ AMBULATORII
BC
BT
IS
NT
SV
VS
TOTAL
AMBULATORII ORGANIZAT ÎN STRUCTURA SPITALULUI
6
4
8
2
4
2
26
AMBULATORII PRIVATE
30
18
51
25
22
18
143
TOTAL
36
22
59
27
26
20
169
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018, pentru Regiunea NE
Nr. crt
Județul
Consultații acordate în 2014
Consultații acordate în 2018
1
Bacău
528.981
496.992
2
Botoșani
228.224
227.953
3
Iași
666.350
578.368
4
Neamț
181.052
177.219
5
Suceava
293.876
263.822
6
Vaslui
239.741
162.000
Sursa INSP
În anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, în ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii de specialitate clinică și servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică, astfel: număr total de servicii de specialitate: 798.988, iar număr total servicii conexe 91.076.
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinică și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică este prezentată în
Anexa nr. 8
.
Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E în perioada 2017-2019
Nr.crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Ambulatoriu specialități clinice
Paraclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologică
Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
2017
2018
2019
2017
2018
2019
2017
2018
2019
1
BACĂU
50
50
51
33
33
32
13
12
10
2
BOTOȘANI
10
10
9
16
14
13
4
5
5
3
IAȘI
182
184
173
55
55
53
35
33
31
4
NEAMȚ
56
54
54
25
23
23
7
7
7
5
SUCEAVA
108
104
112
26
25
25
12
11
10
6
VASLUI
36
35
37
21
20
20
7
7
7
TOTAL
442
437
436
176
170
166
78
75
70
Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează pe de o parte restricțiilor de spațiu și condiții, legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare, care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.
Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite, etc, este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.
Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii de NE se regăsește în
Anexa nr. 9
.
Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.
Pentru județul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Botoșani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Iași, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iași este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialitățile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică și de reabilitare precum și cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv îngrijiri paliative.
Pentru județul Neamț, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamț nu are încheiat contact de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică.
Pentru județul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
...
4.5.2.
Ținte operaționale și plan regional
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:
● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene.
● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
● existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;
● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;
● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
...
...
4.6.
Dezvoltarea resurselor umane va urmări:
● Îmbunătățirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;
● Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare.
...
4.7.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.
Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.
4.7.1.
Analiza situației curente și principalele deficite
Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 paturi de îngrijire cronici la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora în ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă - ca indicator al gradului de control al durerii și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc (Figura 22).
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 22:
Sursa: Date CNAS
Între cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26):
având următoarea:
Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România în sistem public, ONG și privat
Regiunea NE / Județ
Public
ONG
Privat
Total
Bacău
5
1
8
14
Botoșani
0
0
0
0
Iași
6
1
5
12
Neamț
2
0
0
2
Suceava
4
0
3
7
Vaslui
0
0
1
1
Total NE
17
2
17
36
Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre îngrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există 35 de secții/compartimente de îngrijiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.
Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secții de psihiatrie și mai mult de 14% în secții de pneumologie și boli infecțioase. Serviciile acordate în secții de Recuperare, Îngrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională.
...
4.7.2.
Ținte regionale
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*11):
*11) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
Tabel 27: Serviciu îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori
Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori
Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori
1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori
1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați
Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu
Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
• 1 doctor cu atestat - ÎP la 12 paturi
• 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură
• 1 infirmieră la 8 paturi pe tură
• 1 asistent social la 25 paturi
jumătate de normă psiholog la 12 paturi;
• 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:
• 1 doctor
• 1 asistentă
• jumătate de normă lucrător social
• 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal n(fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:
• 2 doctori
• 4 asistente
• 1 psiholog
• jumătate de normă fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
În plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 15:
–
îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
...
–
Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
...
–
Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice
...
–
Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
...
–
Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
...
Tabelul 28 de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației.
Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE - Curente, necesare și analiza deficitului
Nord Est
Populație
(2015)
Numărul și tipul curent de paturi
(per furnizor de servicii)
Paturi necesare
Deficit
(nu include paturi la privat)
Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii
OP
Necesar
Deficit
(exclud facilitățile private)
Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii
Echipe la domiciliu necesare
Deficit
(Exclude facilitățile private)
S = Stat
ONG = Organizație non -profit
C = Societate privată
S
ONG
C
25 paturi la 125,000 Locuitori
S
ONG
C
1 cabinet la 60,000 Locuitori
S
ONG
C
1 echipă la domiciliu la 40,000 locuitori
Bacău
602,399
40
0
29
120
80
n
0
0
10
10
0
2
0
15
13
Botoșani
397,151
0
0
0
80
80
0
0
0
7
7
0
0
0
10
10
Iași
787,671
327
30
213
157
-200
0
0
0
13
13
0
0
0
20
20
Neamț
457,606
26
0
40
92
66
0
0
0
8
8
0
0
0
11
11
Suceava
630,365
22
0
88
126
104
0
0
0
10
10
0
0
0
16
16
Vaslui
388,372
0
0
0
78
78
0
0
0
6
6
0
0
0
10
10
Total
3,263,5
64
415
30
370
653
208
0
0
0
54
54
0
2
0
82
80
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
–
paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;
...
–
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
...
–
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă.
...
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
...
4.7.3.
Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare
Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitale generale. Consolidarea și dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune.
Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
...
...
4.8.
Paturi psihiatrie la nivelul regiunii
Tabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018
JUDEȚ/SPITAL
Nr.paturi
Psihiatrie
Acuți
Nr.paturi
Psihiatrie
Cronici
Total
BC
114
32
146
Spitalul Județean de Urgență Bacău
60
60
Spitalul Municipal de Urgență Moinești
14
14
Spitalul Municipal Onești
40
40
Spitalul Orășenesc Buhuși
32
32
BT
260
167
427
SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA
72
72
Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani
235
95
330
Spitalul Municipal Dorohoi
25
25
IS
719
309
1028
CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE
0
0
Institutul de Psihiatrie Socola Iași
452
250
702
MEMORY HOSPITAL
59
59
SPITALUL DE PSIHIATRIE ȘI PENTRU MĂSURI DE SIGURANȚĂ PADURENI
240
240
SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ IAȘI
13
13
Spitalul Municipal Pașcani
10
10
SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IAȘI
4
4
NT
124
124
248
SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN
124
124
Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
74
74
Spitalul Municipal de Urgență Roman
50
50
SV
157
225
382
SPITALUL DE PSIHIATRIE CÂMPULUNG MOLDOVENESC
55
15
70
SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET
15
195
210
Spitalul Județean de Urgență "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava
52
10
62
Spitalul Municipal Rădăuți
35
5
40
VS
198
105
303
SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI
10
105
115
Spitalul Județean de Urgență Vaslui
80
80
Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad
90
90
Spitalul Municipal Huși
18
18
Total
1.572
962
2.534
...
...
5.
ANEXE
Anexa nr. 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada
2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane
beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr.
crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la
31.12.2016
Număr asigurați înscriși la 31.12.2016
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
161
36.148
2.897
39.045
2
500 - 1000
661
472.947
79.421
552.368
3
1001 -1500
2.592
2.739.672
537.284
3.276.956
4
1501 -2000
3.512
5.077.472
1.007.938
6.085.410
5
2001 - 2200
1.103
1.909.737
399.443
2.309.180
6
2201 -2500
1.425
2.732.218
587.080
3.319.298
7
2501 - 3000
1.130
2.533.751
520.584
3.054.335
8
3001-3500
367
976.416
196.632
1.173.048
9
3501-4000
108
330.071
70.759
400.830
10
4000-4500
70
251.490
63.208
314.698
11
peste 4500
Total
11.129
17.059.922
3.465.246
20.525.168
Urban
6.867
10.803.784
1.988.909
12.792.693
Rural
4.262
6.256.138
1.476.337
7.732.475
În anul 2017
Nr.
crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la
31.12.2017
Număr asigurați înscriși la 31.12.2017
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
149
35.934
2.719
38.653
2
500 - 1000
609
431.617
76.390
508.007
3
1001 -1500
2.568
2.728.900
545.343
3.274.243
4
1501-2000
3.412
4.894.424
1.033.287
5.927.711
5
2001 - 2200
1.094
1.868.053
417.317
2.285.370
6
2201 -2500
1.397
2.664.089
599.955
3.264.044
7
2501 - 3000
1.137
2.524.458
544.987
3.069.445
8
3001-3500
418
1.097.388
235.843
1.333.231
9
3501-4000
122
372.939
81.259
454.198
10
4000-4500
69
240.582
67.132
307.714
11
peste 4500
7
30.427
5.742
36.169
Total din care:
10.982
16.888.811
3.609.974
20.498.785
Urban
6.484
10.236.624
2.035.406
12.272.030
Rural
4.498
6.652.187
1.574.568
8.226.755
În anul 2018
Nr.
crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la
31.12.2018
Număr asigurați înscriși la 31.12.2018
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
153
38,889
2,640
41,529
2
500 - 1000
606
441,101
80,117
521,218
3
1001 -1500
2,544
2,688,599
557,991
3,246,590
4
1501 -2000
3,332
4,766,273
1,054,820
5,821,093
5
2001 -2200
1,087
1,817,277
437,835
2,255,112
6
2201 - 2500
1,309
2,489,380
577,481
3,066,861
7
2501 - 3000
1,190
2,630,352
598,064
3,228,416
8
3001-3500
431
1,132,615
254,738
1,387,353
9
3501-4000
131
391,165
91,153
482,318
10
4000-4500
77
263,108
75,095
338,203
11
peste 4500
12
52,099
11,346
63,445
Total
10,852
16,710,858
3,741,280
20,452,138
Urban
6,577
10,485,520
2,143,858
12,629,378
Rural
4,275
6,225,338
1,597,422
7,822,760
Anexa nr. 2
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu
casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019
Nr. crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Asistență
Primară
Specialități clinice
Ambulatoriu
a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistică și medicină nucleară/ anatomie patologică
b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) - medici de familie
c) Paraclinice ecogrofii - medici specialități clinice
d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică - medici dentiști
Medicina fizica și de Reabilitare în Ambulatoriu
Acupunctură
Medicina
dentară
Spitale
Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat
ÎNGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU
Medicamente
Ambulatoriu
Dispozitive
medicale
Sanatorii și Preventorii
TOTAL
Îngrijiri medicale la domiciliu
Îngrijiri Paliative la domiciliu
Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1
ALBA
189
28
16
2
2
0
10
0
52
12
2
8
0
0
63
69
0
453
2
ARAD
244
85
29
8
9
1
11
0
161
14
3
4
0
0
100
72
0
741
3
ARGEȘ
341
63
32
18
3
2
14
0
68
23
4
6
0
0
86
78
0
738
4
BACĂU
263
51
32
0
0
1
10
0
52
27
3
6
0
0
68
79
3
595
5
BIHOR
333
62
30
3
6
1
27
2
306
21
1
2
1
0
151
63
0
1,012
6
BISTRIȚA
133
12
10
1
2
3
5
0
37
5
1
5
0
0
73
68
1
356
7
BOTOȘANI
155
9
13
5
1
1
5
0
43
4
0
0
0
0
62
64
1
363
8
BRAȘOV
313
95
26
1
6
2
9
0
52
27
3
3
1
0
83
76
1
698
9
BRĂILA
144
26
14
5
5
1
5
0
22
5
0
3
0
0
42
76
0
348
10
BUZĂU
190
50
26
9
9
0
7
0
35
16
2
2
0
0
48
72
0
466
11
CARAȘ
146
54
10
1
6
1
9
0
28
6
2
0
0
0
36
65
0
364
12
CĂLĂRAȘI
111
54
19
0
1
1
8
0
16
7
1
6
0
0
40
77
0
341
13
CLUJ
336
139
64
9
18
11
14
1
153
28
10
12
0
0
125
67
0
987
14
CONSTANȚA
373
202
47
6
0
0
26
1
142
34
7
1
0
0
111
75
4
1,029
15
COVASNA
98
18
10
0
1
0
8
0
17
4
0
1
0
0
34
67
0
258
16
DÂMBOVIȚA
211
26
18
0
3
1
9
0
68
4
1
12
0
0
86
83
0
522
17
DOLJ
403
148
46
4
35
1
26
1
146
44
2
7
0
0
134
78
0
1,075
18
GALAȚI
234
34
21
6
2
0
8
0
89
11
1
10
0
0
40
78
0
534
19
GIURGIU
104
24
14
2
3
1
1
0
26
4
0
0
0
0
51
0
0
230
20
GORJ
185
45
22
9
6
0
11
0
43
9
0
2
0
0
49
71
0
449
21
HARGHITA
145
26
10
2
6
2
4
0
44
6
2
2
0
0
62
57
0
368
22
HUNEDOARA
218
25
22
0
6
0
10
0
23
43
1
0
0
0
58
73
2
451
23
IALOMIȚA
107
28
19
1
3
1
6
0
32
4
3
2
0
0
49
73
0
328
24
IAȘI
401
173
53
0
6
10
31
0
231
36
0
24
0
0
129
56
1
1,151
25
ILFOV
150
47
16
0
6
0
9
0
26
8
2
8
0
0
82
77
0
431
26
MARAMUREȘ
213
43
24
5
4
8
6
1
100
17
5
13
0
1
85
64
0
589
27
MEHEDINȚI
132
25
12
5
2
0
9
0
24
6
1
8
0
0
46
68
0
332
28
MUREȘ
284
112
33
18
21
6
16
1
120
18
6
7
0
0
89
62
0
793
29
NEAMȚ
228
54
23
1
2
1
7
0
95
12
1
5
0
0
57
71
0
557
30
OLT
232
33
28
5
2
0
9
0
23
7
1
4
0
0
73
81
0
498
31
PRAHOVA
347
100
40
0
7
2
22
0
67
31
2
7
0
0
86
86
2
799
32
SATU-MARE
138
34
19
0
0
0
4
0
70
7
0
4
0
0
66
59
0
401
33
SĂLAJ
105
13
8
1
0
0
3
0
61
6
0
2
0
0
45
64
0
308
34
SIBIU
238
48
23
0
0
0
5
0
119
13
3
5
0
0
58
74
0
586
35
SUCEAVA
273
112
25
0
2
2
10
0
57
16
2
3
0
0
136
67
0
705
36
TELEORMAN
160
78
21
2
0
0
8
0
34
7
0
0
0
0
54
77
0
441
37
TIMIȘ
405
222
41
9
15
0
23
1
164
26
3
5
0
0
136
67
0
1,116
38
TULCEA
83
36
10
0
0
0
4
0
22
4
2
0
0
0
24
66
0
251
39
VASLUI
156
37
20
1
3
0
7
0
46
6
2
4
0
0
55
63
0
400
40
VÂLCEA
202
33
14
0
0
0
22
0
51
11
1
4
0
0
52
70
1
461
41
VRANCEA
137
44
20
1
0
0
2
0
37
8
1
3
0
0
68
63
0
384
42
BUCUREȘTI
850
592
149
28
92
2
84
7
160
86
9
29
0
0
350
91
0
2,529
43
AOPSNAJ
240
93
214
27
28
4
40
1
40
24
1
14
0
0
494
85
2
1,307
TOTAL
9,95
3,233
1,343
195
326
66
564
16
3,199
677
91
237
2
1
3,835
2,992
18
26,745
Anexa nr. 3a
SITUAȚIA INVESTIGAȚIILOR PARACLINICE, DUPĂ PROVENIENȚA RECOMANDĂRII,
CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL
ALOCAT ASISTENȚEI MEDICALE PARACLINICE, ÎN BAZA CONTRACTELOR ÎNCHEIATE
CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE ÎN ANUL 2018
Nr. crt.
CAS
La recomandarea Medicului de Familie
La recomandarea Medicului de Specialitate
TOTAL
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
889,014
84.25%
119,448
15.75%
758,462
2
ARAD
970,305
80.60%
233,473
19.40%
1,203,778
3
ARGEȘ
1,007,651
89.31%
120,550
10.69%
1,128,201
4
BACĂU
850,733
85.05%
149,512
14.95%
1,000,245
5
BIHOR
422,122
70.98%
172,577
29.02%
594,699
6
BISTRIȚA
220,973
71.26%
89,128
28.74%
310,101
7
BOTOȘANI
387,432
78.27%
120,566
23.73%
507,998
8
BRAȘOV
1,218,167
83.50%
240,797
16.50%
1,458,964
9
BRĂILA
355,275
90.67%
36,566
9.33%
391,841
10
BUZĂU
363,929
84.04%
69,115
15.96%
433,044
11
CARAȘ
349,988
84.77%
62,893
15.23%
412,881
12
CĂLĂRAȘI
371,494
82.31%
79,823
17.69%
451,317
13
CLUJ
718,059
61.64%
446,826
38.36%
1,164,885
14
CONSTANȚA
1,333,907
86.41%
209,806
13.59%
1,543,713
15
COVASNA
141,682
80.90%
33,456
19.10%
175,137
16
DÂMBOVIȚA
550,320
84.76%
98,932
15.24%
649,252
17
DOLJ
691,981
67.11%
339,072
32.89%
1,031,053
18
GALAȚI
639,200
84.25%
119,496
15.75%
758,696
19
GIURGIU
171,725
88.51%
22,293
11.49%
194,018
20
GORJ
435,118
76.43%
134,198
23.57%
569,316
21
HARGHITA
316,848
70.11%
135,074
29.89%
451,922
22
HUNEDOARA
533,621
80.54%
128,905
19.46%
662,526
23
IALOMIȚA
521,829
85.32%
89,781
14.68%
611,610
24
IAȘI
1,010,098
63.18%
588,741
36.82%
1,598,839
25
ILFOV
403,385
73.78%
143,378
26.22%
546,763
26
MARAMUREȘ
728,902
68.30%
338,282
31.70%
1,067,184
27
MEHEDINȚI
428,282
89.03%
52,749
10.97%
481,031
28
MUREȘ
681,985
60.77%
440,243
39.23%
1,122,228
29
NEAMȚ
505,958
89.83%
57,286
10.17%
563,244
30
OLT
474,487
78.57%
129,404
21.43%
603,891
31
PRAHOVA
985,619
72.66%
370,834
27.34%
1,356,453
32
SATU MARE
405,325
81.93%
89,403
18.07%
494,728
33
SALAJ
251,304
80.93%
59,220
19.07%
310,524
34
SIBIU
664,813
88.18%
89,125
11.82%
753,938
35
SUCEAVA
580,988
77.03%
173,277
22.97%
754,265
36
TELEORMAN
499,074
84.37%
92,432
15.63%
591,506
37
TIMIȘ
1,417,759
77.43%
413,241
22.57%
1,831,000
38
TULCEA
205,451
86.52%
31,997
13.48%
237,448
39
VASLUI
591,567
89.43%
69,952
10.57%
661,519
40
VÂLCEA
438,879
90.48%
46,203
9.52%
485,082
41
VRANCEA
355,580
85.45%
60,570
14.55%
416,150
42
BUCUREȘTI
6,972,994
51.93%
6,454,767
48.07%
13,427,761
43
OPSNAJ
2,151,241
71.95%
838,802
28.05%
2,990,043
TOTAL
32,965,064
70.50%
13,792,192
29.50%
46,757,256
Anexa nr. 3b
SITUAȚIA PE JUDEȚE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE ÎN ANUL 2018
Nr. crt.
CAS
Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE
din care:
investigații medicale paraclinice-analize de laborator
investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală
investigații medicale paraclinice-explorări funcționale
investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
758,462
734,484
23,185
736
57
2
ARAD
1,203,778
1,169,361
32,998
1,109
310
3
ARGEȘ
1,128,201
1,075,925
51,023
1 ,062
201
4
BACĂU
1,000,245
948,913
50,202
879
251
5
BIHOR
594,699
543,741
49,898
1,002
58
6
BISTRIȚA
310,101
297,621
11,929
486
65
7
BOTOȘANI
507,998
482,629
24,719
457
193
8
BRAȘOV
1,458,964
1,395,787
59,106
3,733
338
9
BRĂILA
391,841
364,822
26,862
147
10
10
BUZĂU
433,044
395,308
37,554
164
18
11
CARAȘ
412,881
403,183
9,308
388
2
12
CĂLĂRAȘI
451,317
421,037
30,067
203
10
13
CLUJ
1,164,885
1,079,565
82,885
1,767
668
14
CONSTANȚA
1,543,713
1,499,165
41,232
3,119
197
15
COVASNA
175,137
165,824
9,171
133
9
16
DÂMBOVIȚA
649,252
621,948
26,476
778
50
17
DOLJ
1,031,053
1,002,009
27,676
1,077
291
18
GALAȚI
758,696
730,811
26,724
1,009
152
19
GIURGIU
194,018
187,004
6,849
146
19
20
GORJ
569,316
525,921
41,111
472
1,812
21
HARGHITA
451,922
404,130
47,229
530
33
22
HUNEDOARA
744,364
686,746
55,492
1,831
295
23
IALOMIȚA
611,610
599,073
12,454
73
10
24
IAȘI
1,598,839
1,528,118
67,601
2,755
365
25
ILFOV
546,763
589,165
7,271
307
20
26
MARAMUREȘ
1,067,184
1,019,341
46,809
1,011
23
27
MEHEDINȚI
481,031
468,779
9,411
2,010
831
28
MUREȘ
1,122,228
1,071,320
50,080
719
109
29
NEAMȚ
563,244
545,121
17,643
315
165
30
OLT
603,891
584,844
18,693
330
24
31
PRAHOVA
1,356,453
1,304,558
49,485
2,275
135
32
SATU MARE
494,728
452,909
41.473
571
75
33
SĂLAJ
313,231
295,985
16,956
257
33
34
SIBIU
753,938
708,571
44,868
416
83
35
SUCEAVA
754,265
718,876
33,027
2,325
37
36
TELEORMAN
591,506
581,214
10,017
249
26
37
TIMIȘ
1,831,000
1,747,400
75,473
6,837
1,290
38
TULCEA
237,448
227,199
10,214
34
1
39
VASLUI
661,519
633,206
27,472
788
53
40
VÂLCEA
485,082
461,847
22,558
651
26
41
VRANCEA
416,150
405,645
9,621
663
221
42
BUCUREȘTI
13,427,761
13,091,610
312,247
21,687
2,217
43
OPSNAJ
2,990,043
2,880,514
105,756
3,283
490
TOTAL
46,841,801
45,001,229
1,760,525
68,774
11,273
Anexa nr. 4
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
- mii lei-
Programele naționale de sănătate publică
Total buget
2015
Total buget
2016
Total buget
2017
Credite bugetare
2018
Credite bugetare
2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:
477.258
520.754
620.084
597.593
701.059
Programul național de vaccinare
128.073
140.647
286.176
266.367
338.857
Programul național de supraveghere și control ai bolilor transmisibile prioritare
4.151
3.469
2.073
2.617
2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV
323.871
349.939
308.157
303.076
327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei
20.258
22.192
19.875
24.410
30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței
905
4.507
3.803
1.123
1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
1.763
1.671
1.561
1.667
1.724
III. Programul național de securitate transfuzionaiă
127.980
111.506
108.942
100.287
118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:
141.497
120.224
84.885
87.978
95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin
10.580
8.214
4.612
6.985
7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică
1.488
1.757
1.811
1.757
1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
109.754
86.249
54.711
57.890
61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale
15.661
20.094
17.385
16.106
16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer
2.081
4.354
4.732
3.939
5.209
Programul național de boli endocrine
1.016
657
659
363
132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D
X
X
X
X
1.511
Programul național de tratament pentru boli rare
700
686
700
700
700
Programul național de management al registrelor naționale
217
213
275
238
273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate
1.734
1.651
1.412
1.407
1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului
28.321
28.667
19.916
21.246
25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică
778.553
784.473
836.800
810.178
942.933
MS - acțiuni centralizate
10
0
0
TOTAL BUGET
778.553
784.473
836.810
810.178
942.933
Anexa nr. 5
Bugetul alocat pentru fiecare program curent de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:
Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului național de sănătate curativ
Denumirea subprogramului național de sănătate curativ
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
1
Program național de boli cardiovasculare
101,846,130.00
119,996,010.00
128,972,830
158,624,000.00
174,237,000.00
2
Programul național de oncologie
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)
1,484,151,290.00
2,060,823,710.00
1,409,944,930
1,574,211,000.00
1,985,724,500.00
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT
14,708,000.00
17,604,000.00
35,514,000
31,336,000.00
41,726,000.00
Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare
1,124,430.00
512,480.00
512,000
339,000.00
409,000.00
Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;
1,502,360.00
1,617,000.00
2,184,840
2,948,000.00
3,076,000.00
Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)
80,512,460.00
131,768,790.00
171,900,520
191,808,000.00
240,181,000.00
Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.
119,000
33,000.00
20,000.00
Total program
1,581,998,540.00
2,212,325,980.00
1,620,175,290.00
1,800,675,000.00
2,271,136,500.00
3
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)
22,479,350.00
20,738,960.00
18,739,000
19,083,640.00
27,972,620.00
4
Programul național de diabet zaharat
894,819,220.00
941,800,350.00
1,089,739,020
1,267,950,170.00
1,546,432,250.00
5
Program național de tratament al bolilor neurologice
106,810,000.00
124,531,720
133,157,670
170,928,000.00
156,928,000.00
6
Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei
72,550,400.00
79,408,750.00
202,288,840
159,046,000.00
164,741,000.00
7
Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare
117,834,320.00
123.936,230.00
201,539,000
272,440,000.00
432,804,270.00
8
Program național de sănătate mintală
1,611,670.00
1,760,860.00
1,761,000
1,953,000.00
1,944,120.00
9
Programul național de endocrinologie
7,627,690.00
6,501,410.00
2.601,000
2,372,000.00
2,219,000.00
10
Programul național de ortopedie
68,438,930.00
85,628,220.00
80,544,710
88,634,000.00
102,304,000.00
11
Programul național de transplant de organe, tesuturi și celule umane
69,693,240.00
53,622,950.00
53,623,000
53,891,000.00
51,821,000.00
12
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronica
883,772,940.00
929,756,000.00
1,033,642,590
1,022,801,000.00
1,131,898,000.00
13
Program național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
694,210.00
263,740
633,000
517,000.00
177,000.00
14
Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță
Subprogramul de radiologie intervențională
18,605,380.00
20,563,300.00
14,192,000
16,407,000.00
13,373,000.00
Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos
10,784,200.00
11,286,900.00
8,226,830
4,471,870.00
2,754,240.00
Subprogramul de tratament al hidrocefalici congenitale sau dobândite la copil
198,240.00
432,820.00
433,000
389,000.00
236,000.00
Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular
869,400.00
700,000.00
700,000
825,320.00
1,075,000.00
Total program
30,457,220.00
32,983,020.00
23,551,830.00
22,093,190.00
17,438,240.00
Total programe
3,960,488,860.00
4,733,254,200.00
4,590,968,780.00
5,040,918,000.00
6,082,053,000.00
Anexa nr. 6
Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
Județ
Localitate
Populație rezidentă
1
Bacău
Itești
1499
2
Bacău
Căiuți
5416
3
Bacău
Sarata
2220
4
Bacău
Huruiești
2435
5
Botoșani
Comuna Avrămeni
3881
6
Botoșani
Comuna Adășeni
1466
7
Botoșani
Comuna Manoleasa
3406
8
Botoșani
Comuna Broscăuți
3494
9
Botoșani
Comuna Dimăcheni
1407
10
Botoșani
Comuna Vorniceni
4417
11
Botoșani
Concești
3406
12
Botoșani
Drăgușeni
2688
13
Botoșani
Viișoara
2005
14
Iasi
Comuna Costești
1801
15
Iași
Golăești
3993
16
Iași
Lespezi
5995
17
Iași
Lungani
6317
18
Iași
Movileni
3163
19
Iași
Răchiteni
3433
20
Iași
Șiretei
4372
21
Iași
Tătăruși
5639
22
Neamț
Făurei
2193
23
Neamț
Pancești
1538
24
Neamț
Văleni
1531
25
Vaslui
Bogdănița
1574
26
Vaslui
Coroiești
2142
27
Vaslui
Mălușteni
2350
28
Vaslui
Ciocanu
1710
29
Vaslui
Fruitișeni
1894
30
Vaslui
Pechidia
1721
31
Suceava
Cirlibaba
1934
32
Suceava
Cosna
1499
33
Suceava
Crucea
2099
34
Suceava
Poieni Solea
2126
1
Bacău
Itești
1 499
Sursa: INS
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf
Anexa nr. 7
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire județ
Denumirea Unității Administrativ-Teritoriale
COD SIRUTA
Pop.
Urban/
Rural
Grad de Marginalizare
Specialiști
Asistent social
Asistent medical comunitar
Consilier școlar
BACĂU
PANCEȘTI
24187
3 919
Rural
4
X
X
X
BACĂU
PARAVA
24034
2 681
Rural
4
X
X
X
BACĂU
PARINCEA
24089
3 588
Rural
3
X
X
X
BOTOȘANI
STAUCENI
35884
3 619
Rural
3
1
X
X
BOTOȘANI
MANOLEASA
544
rural
3
BOTOȘANI
MILEANCA
1 074
rural
3
BOTOȘANI
ȘTEFĂNEȘTI
urban
3
BOTOȘANI
RAUSENI
38679
2 817
Rural
3
X
vacant
1
IAȘI
DUMEȘTI
96940
4 576
Rural
4
X
X
X
IAȘI
COSTULENI
96423
4 276
Rural
4
1
X
X
IAȘI
MOGOȘEȘTI-
IAȘI
98113
5 242
Rural
3
1
X
X
IAȘI
TIGĂNAȘI
99879
4 036
Rural
3
1
X
X
NEAMȚ
VALEA URSULUI
124885
3 874
Rural
4
X
X
X
NEAMȚ
STANIȚA
124331
1 966
Rural
4
1
X
X
NEAMȚ
CÂNDEȘTI
122061
3 232
Rural
3
1
X
X
NEAMȚ
BOZIENI
121876
2 716
Rural
3
1
X
X
SUCEAVA
VALEA MOLDOVEI
150891
3 838
Rural
4
1
X
X
SUCEAVA
PĂTRĂUȚI
149833
4 567
Rural
3
X
X
X
VASLUI
IVANEȘTI
164393
4 495
Rural
4
1
X
X
VASLUI
VINDEREI
166770
4 025
Rural
4
1
1
X
VASLUI
DUMEȘTI
163734
3 334
Rural
4
1
X
X
VASLUI
SOLEȘTI
165899
3 623
Rural
3
X
X
X
VASLUI
GHERGHEȘTI
VASLUI
MURGENI
Anexa nr. 8
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către
medicii de specialitate clinică și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii
de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică
BACĂU
BOTOȘANI
IAȘI
NEAMȚ
SUCEAVA
VASLUI
Nr. crt.
Specialitatea/ atestat de studii complementare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
CO
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17
C18
C19
1
Alergologie și imunologie clinică
4,421
2,459
0
2,278
895
0
21,976
319
0
2,286
5,715
0
3,071
3,263
0
379
424
0
2
Anestezie și terapie intensivă
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3
Boli infecțioase
3,219
0
0
1,364
95
0
2,991
3
0
994
247
0
10,114
256
0
4,985
0
0
4
Cardiologie
23,041
21,088
0
2,663
3,002
0
39,144
594
0
10,067
7,657
0
18,424
19,203
0
6,499
4,248
0
5
Cardiologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
819
0
0
0
0
0
6
Chirurgie cardiovasculară
0
0
0
0
0
0
136
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7
Chirurgie generală
20,507
10,346
0
6,017
10,450
0
24,441
15,918
0
7,357
2,760
0
10,683
7,958
0
6,101
4,191
0
8
Chirurgie orală și maxilo-facială
227
0
0
63
2
0
5,372
2,637
0
541
0
0
0
0
0
0
0
0
9
Chirurgie Pediatrică
5,470
1,136
0
4,407
0
0
3,686
0
0
2,439
7,533
0
3,023
0
0
1,318
168
0
10
Chirurgie plastică, estetică și microchir. reconstructivă
4,235
3,719
0
0
0
0
7,593
1,174
0
368
0
0
694
0
0
0
0
0
11
Chirurgie
toracică
43
0
0
0
0
0
1,655
90
0
0
0
0
47
0
0
0
0
0
12
Chirurgie
Vasculară
0
0
0
0
0
0
2,668
1,538
0
0
0
0
322
0
0
0
0
0
13
Dermatovenerologie
16,914
5,176
0
8,114
3,470
0
53,207
22,530
0
16,873
5,208
0
34,204
14,507
0
10,241
1,456
0
14
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
54,980
9,490
2,689
21,240
1,264
274
85,050
1,163
4,269
33,703
1,505
1,632
46,965
6,952
1,376
35,447
2,021
0
15
Endocrinologie
10,667
373
0
14,413
20
0
34,035
1,989
0
13,431
1,059
0
18,559
1,601
0
3,996
269
0
16
Gastroenterologie
16,954
1,941
0
8,384
1,824
0
16,150
202
0
6,880
207
0
6,951
594
0
491
0
0
17
Gastroenterologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
2,525
20
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
Genetică
medicală
251
155
0
0
0
0
260
62
0
0
10
0
0
0
0
0
0
0
19
Geriatrie și gerontologie
2,200
41
0
610
2,950
0
12,970
514
0
500
2,520
0
903
723
0
0
0
0
20
Hematologie
0
0
0
1,801
0
0
2,880
28
0
662
0
90
1,442
0
0
0
0
0
21
Medicina
internă
40,094
18,730
0
5,734
7,225
0
59,203
2,040
0
11,756
3,892
0
31,448
22,857
0
10,990
8,564
0
22
Nefrologie
6,539
3,378
1,650
4,353
0
0
3,706
21
0
1,710
0
0
1,338
0
0
521
52
0
23
Nefrologie
pediatrică
0
0
0
0
0
0
196
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
24
Neonatologie
0
0
0
0
0
0
432
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
25
Neurochirurgie
2,566
105
0
181
0
0
690
0
0
317
0
0
1,256
0
0
0
0
0
26
Neurologie
23,730
3,347
1,036
13,149
2,134
646
56,100
188
5,706
17,168
3,101
713
40,249
13,845
1,283
20,065
3,981
918
27
Neurologie
pediatrică
0
0
0
0
0
0
5,857
6
1,357
6
5
0
9,408
1,668
1,898
0
0
0
28
Oncologie medicală
11,494
0
631
4,764
0
0
21,015
2,328
2,720
7,995
148
0
14,806
0
0
6,277
100
0
29
Oncologie și hematologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
3,104
392
70
0
0
0
0
0
0
0
0
0
30
Obstetrică-
Ginecologie
19,651
4,100
0
6,173
3,378
0
57,367
14,650
0
13,156
3,516
0
14,075
3,065
0
8,963
732
0
31
Oftalmologie
29,306
20,676
0
8,419
23,136
0
62,051
26,430
0
20,864
12,575
0
37,895
30,765
0
14,520
11,707
0
32
Otorinolaringologie
26,494
12,531
19
10,671
25,009
0
39,975
23,187
960
19,879
12,963
584
39,635
22,294
10
10,130
6,586
0
33
Ortopedie și traumatologie
22,338
6,138
713
8,096
5.080
0
15,225
3,880
386
5,030
1,029
0
17,858
10,902
531
4,922
995
0
34
Ortopedie
pediatrică
2,631
496
0
0
0
0
2,984
237
19
0
0
0
0
0
0
0
0
0
35
Pediatrie
42,976
7,370
0
9,376
35
0
36.620
2,152
0
23,558
3,100
0
49,513
19,046
0
9,741
252
0
36
Pneumologie
4,613
4,029
0
8,306
24,806
0
26,260
3,635
0
11,915
10,330
0
15,165
7,029
0
9,512
8,861
0
37
Pneumologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
1,348
546
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
38
Psihiatrie
21,899
2,505
2,456
4,912
0
0
71,906
37,136
21,802
26,264
2,755
4,254
47,020
6,749
5,747
20,064
7,011
3,975
39
Psihiatrie pediatrică
2,458
0
1,466
1,213
0
0
8,970
4,500
4,286
7,104
4,388
1,179
5,260
2,212
1,651
3,609
1,463
734
40
Radioterapie
298
0
0
0
0
0
2,084
66
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
41
Reumatologie
10,109
2,863
1,669
6,524
3,367
262
33,454
5,767
6,997
7,329
535
1,336
14,401
2,447
0
9,744
921
1,082
42
Urologie
10,538
1,095
0
3,311
1,240
0
8,112
168
0
2,237
3
0
8,136
1,437
0
1,456
6
0
43
Îngrijiri paliative
0
0
0
0
0
0
1,093
267
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
44
Planificare familială
0
0
0
0
0
0
5,657
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
TOTAL
440,863
143,287
12,329
166,536
123,182
1,182
837,148
176,378
48,572
272,395
92,761
9,788
503,684
109,373
12,496
199,972
64,008
6,709
Anexa nr. 9
Situația privind numărul medicilor, a numărului de norme necesare/acoperite
pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în regiunea de NE
Nr. Crt.
Listă specialități/ competențe/ atestate
BACĂU
BOTOȘANI
IAȘI
NEAMȚ
SUCEAVA VASLUI
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
1
Alergologie și imunologie clinică
4
5
3.6
2
1.5
1.5
12
13
7.53
2
4
2
2
8
2
1
2
1
2
Anestezie și terapie intensivă
0
0
0
0
0
0
13
13
5.5
0
2
0
0
0
0
0
0
0
3
Boli infecțioase
13
6
5.14
7
3
2.3
14
13
9.75
10
3
1
14
17
4.5
9
6
1.9
4
Cardiologie
21
16
7.18
5
3
1.1
57
62
26.99
15
11
7
22
26.5
11.5
8
8
3.8
5
Cardiologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
0
13
0
0
0
0
0
0
0
0
2
0
6
Chirurgie cardiovasculară
0
0
0
0
0
0
0
13
0
0
2
0
0
0
0
0
0
0
7
Chirurgie generală
30
13
7.72
16
3
3
80
62
27.96
22
8
3
29
29.5
6.5
14
5
3.1
8
Chirurgie orală și maxilo-facială
3
3
1.92
1
1
0.2
16
13
3.59
2
2
2
0
0
0
0
1
0
9
Chirurgie Dediatrică
5
3
1.66
4
1
1
16
13
2.17
6
3
1
4
10
1
2
2
0.4
10
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
5
3
1
4
1
1
13
13
5.47
2
1
0.5
2
9
1
0
0
0
11
Chirurgie toracică
1
2
0.29
0
0
0
6
13
1.69
0
2
0
3
1
1
0
0
0
12
Chirurgie vasculară
1
2
0.57
0
0
0
11
13
3.36
0
1
0
1
5
0.5
0
0
0
13
Dermatovenerologie
12
9
8.13
5
3.5
3.1
46
62
32.01
10
8
4
17
20.5
13
6
7
3.5
14
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
16
18
11.88
6
4
3.7
46
62
33.24
13
11
8
13
23.5
8.5
12
11
9
15
Endocrinologie
9
7
5.07
5
4
4
35
62
20.89
9
6
4
8
15
7.5
2
4
2
16
Gastroenterologie
14
9
6.64
2
2
0.6
45
62
15.79
6
4
3
11
15
5.5
2
2
0.2
17
Gastroenterologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
4
13
0.15
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
Genetică medicală
1
1
1
0
0
0
5
13
2.14
0
2
0
0
0
0
0
0
0
19
Geriatrie și gerontologie
1
3
1
4
2
2
11
13
7.14
2
2
1
2
7
1.5
0
0
0
20
Hematologie
0
0
0
1
0.5
0.2
15
13
4.25
2
3
1.5
2
2
1
1
1
0.2
21
Medicină internă
39
21
19.21
19
5
4
84
62
40.07
15
11
4
26
31.5
14
20
11
6.5
22
Nefrologie
8
4
2.28
3
2.5
2
14
13
6.32
5
3
1
7
11
2
2
2
0.4
23
Nefrologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
0
13
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
24
Neonatologie
0
0
0
0
0
0
1
13
0.5
0
2
0
0
0
0
0
0
0
25
Neurochirurgie
4
3
1
1
0.15
0.15
20
13
2.94
1
2
0.5
5
4
1
0
0
0
26
Neurologie
24
13
11.5
10
4
4
49
62
27.99
16
12
6
24
28.5
11
13
15
6.8
27
Neurologie pediatrică
2
3
2
0
0
0
3
13
2
0
2
0
2
15
3.5
0
1
0
28
Oncologie medicală
3
6
2
2
1
0.6
22
62
10.25
6
6
2
6
14
4.5
7
4
1.6
29
Oncologie și Hematologie pediatrică
0
0
0
0
0
0
0
13
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
30
Obstetrică-ginecologie
32
16
10.89
16
4
4
79
62
41.24
23
10
6
28
28.5
6.5
21
8
5
31
Oftalmologie
16
13
11.03
6
5
3.7
50
62
32.75
9
12
7
21
28.5
17
10
8
6.9
32
Otorinolaringologie
18
15
11.46
9
4.5
4
46
62
27.04
12
10.5
5
16
29
14
8
9
5.9
33
Ortopedie și traumatologie
19
10
5.72
6
2.6
1.5
31
13
8.41
11
4
3
19
20
8
12
5
4
34
Ortopedie pediatrică
2
2
1.2
0
0
0
3
13
0.68
0
2
0
0
6.5
0
0
1
0
35
Pediatrie
25
17
13.42
12
4
4
58
62
25.12
14
10
5
34
35
19
17
7
4.2
36
Pneumologie
17
10
3.49
10
4
4
45
62
18.08
10
7
4.5
16
22.5
5.5
14
7
3.6
37
Pneumologie Dediatrică
0
0
0
0
0
0
1
13
0.03
0
0
0
0
0
0
0
0
0
38
Psihiatrie
14
11
6.72
13
3
3
101
66.2
66.2
19
13.5
11
26
35
21.5
15
14
10.9
39
Psihiatrie pediatrică
0
0
0
2
1
1
6
13
5
3
4
3.5
2
11.5
2.5
3
2
1.8
40
Radioterapia
3
2
0.51
0
0
0
9
13
4
0
1
0
0
0
0
0
0
0
41
Reumatologie
8
6
3.48
4
2.5
2.5
38
62
21.23
9
6
3
9
15
5
3
3
1.7
42
Urologie
6
5
2.41
3
1
1
19
13
6.91
4
3
1
8
15
3.5
2
2
0.3
43
Planificare Familială
0
0
0
0
0
0
1
13
1
0
1
0
0
0
0
0
0
0
44
Îngrijiri paliative
0
0
0
0
0
0
5
13
1.99
0
2
0
0
0
0
0
0
0
45
Medicină Fizică și de reabilitare
13
15
11
12
8.5
5
50
62
42
10
10
8
19
22.5
11.5
6
6
5.5
TOTAL
389
272
182.12
190
82.25
68.15
1180
1422.2
601.94
268
209
108.5
398
560
215
210
156
90.2
...
(la 12-05-2020,
Punctul I. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 12 mai 2020
)
II.
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021 - 2027
REGIUNEA NORD-VEST
CUPRINS
ABREVIERI
CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR
PRINCIPALELE PROBLEME
CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE
VIZIUNEA STRATEGICĂ
DIRECȚIILE STRATEGICE
CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
A.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
...
B.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
...
C.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE
PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILARE
DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE
ȚINTE REGIONALE:
INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ ȘI CADRUL LEGAL
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST
REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI
A.
JUDEȚUL SĂLAJ
...
B.
JUDEȚUL BIHOR
...
C.
JUDEȚUL BISTRIȚA
...
D.
JUDEȚUL MARAMUREȘ
...
E.
JUDEȚUL SATU MARE
...
F.
JUDEȚUL CLUJ
...
...
D.
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ
...
E.
DEZVOLTAREA FACULTĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ
DIAGNOSTIC SITUAȚIE CURENTĂ ȘI PRINCIPALELE DEFICITE
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
...
F.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITE
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV
...
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4A
Anexa 4B
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
ABREVIERI
BH
Județul Bihor
BN
Județul Bistrița-Năsăud
CJ
Județul Cluj
CMI
Cabinet medical individual
CNAS
Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP
Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
CP
Centru de permanență
FTE
Full time employee (angajat cu normă întreagă)
FNUASS
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
INSP
Institutul Național de Sănătate Publică
ITL
Îngrijire pe termen lung
MF
Medic de familie
MG
Medic generalist
MM
Județul Maramureș
MS
Ministerul Sănătății
OCDE
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMS
Organizația Mondială a Sănătății
ORL
Oto-rino-laringologie
PIB
Produsul intern brut
PRSS
Planul Regional de Servicii Sanitare
PSI
Plan Strategic Instituțional
RNV
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
RSM
Rata Standardizată a Mortalității
SJ
Județul Sălaj
SM
Județul Satu Mare
SNS
Strategie Națională de Sănătate
SNSPMPDSB
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București
UE
Uniunea Europeană
Capitolul I
DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populației în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populației sunt comparabili cu cei la nivel național.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 județe - Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, și cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune și 1.800 sate. Regiunea acoperă o suprafață de 34.160 kmp (14,3% din țară) și are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populația țării) - date din 2018. Aproximativ jumătate din populația sa (52%) locuiește în zonele urbane, Cluj (65%) și Maramureș (57%).
Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest - Localizare și județe
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).
Tabelul 1: Populația Regiunii de NV per județe, 2018
Grupa de vârstă
Sălaj
%
Bihor
%
Bistrița
%
Maramureș
%
Satu Mare
%
Cluj
%
TOTAL
%
0 - 4
11921
5.6
29294
5.2
16695
6.0
23580
5.1
17680
5.3
34995
5.0
134165
5.2
5 - 14
23664
11.1
61424
10.9
33173
11.9
49838
10.8
38410
11.5
65047
9.2
271556
10.6
15 - 64
135377
63.6
376417
66.9
182061
65.1
310770
67.3
224734
67.4
481592
68.2
1710951
66.9
65 - 85+
41874
19.7
95615
17.0
47571
17.0
77824
16.8
52803
15.8
124280
17.6
439967
17.2
TOTAL
212836
100
562750
100
279500
100
462012
100
333627
100
705914
100
2556639
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente proiecții demografice, populația regiunii este de așteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populația cu vârstă de 65+ ani va crește, ajungând la 17,4% din total în 2020 și 19,8% în 2030.
Figura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 ani
Sursa: Proiecții Eurostat
RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul național. Județul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduiește și instituțiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat județ din regiune (67% din populație trăiește în zone urbane), în timp ce Bistrița-Năsăud este cel mai puțin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferențe semnificative între județe în ceea ce privește dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud și vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul și estul. Cele mai sărace județe sunt Sălajul și Bistrița-Năsăud.
Populația din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din țară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media națională (23.6%) și mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%).
Sursa: INS
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale-in_românia_2017.pdf
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR
În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variații față de media pe țară și pe celelalte regiuni. Rata medie a speranței de viață este mai scăzută față de media pe țară pe total și urban. Rata natalității este peste media națională, cu excepția județului Satu Mare a cărei rată a natalității a fost, în anul 2018, sub media națională și regională. Ratele mortalității infantile sunt mai mari față de media pe țară, cu excepția județului Cluj, iar județul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalității infantile din țară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media națională, cu excepția județului Sălaj și Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menționăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile țării (rata pentru România 224,8% la mie, iar RNV este 292,5% la mie), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune și țară în județul Maramureș.
În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu frecvența la nivel național, structură similară cu anii anteriori.
Pentru același an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale și de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel național. În toate județele aparținând RNV prevalența prin boli hipertensive și cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat și BPOC, cu excepția județului Satu Mare, în care rata de prevalență prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).
Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RNV În 2018 (cazuri la 100.000 locuitori)
România
Regiunea NV
Bihor
Bistrița- Năsăud
Cluj
Maramureș
Satu Mare
Sălaj
Boli hipertensive
13296.5
13419.8
16312.0
11354.2
14351.5
12789.7
6406.9
17756.4
Cardiomiopatie ischemică
6102.2
6158.7
8705.1
5858.3
5798.9
5949.6
3375.0
5831.7
Diabet
4252.5
4262.9
3229.7
3952.8
4048.8
3992.1
6890.6
4580.5
Boli mentale și comportamentale
2445.0
2187.6
2674.7
1484.1
2290.2
2326.8
1153.1
2802.6
Boli pulmonare obstructive cronice
2230.1
2624.7
4182.1
1748.5
2393.9
2227.0
1066.8
3727.8
Sursa: INSP-CNSISP
PRINCIPALELE PROBLEME
Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medială spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale.
...
–
Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de "gatekeeper"/"paznic", ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat;
...
–
Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii;
...
–
Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale;
...
–
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice.
...
În ceea ce privește infrastructura, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite între 1965 și 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spațiile și funcționalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependințe clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) duce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile medicale specifice (intervenții chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locații, cauzând întârzieri și disfuncționalități în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari și calitate scăzută a serviciile).
În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RNV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:
–
Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.
...
–
Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate.
...
Un studiu din 2012*1) arată că 9,5% din populația cu vârsta de 15 ani și peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele acestei situații:
*1) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România
–
75,6% au menționat costurile prea mari;
...
–
7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție;
...
–
5,7% au menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală.
...
Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție.
Capitolul II
VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE VIZIUNEA STRATEGICĂ
La nivelul RNV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.
Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenție și gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată.
În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:
Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;
Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.
DIRECȚIILE STRATEGICE
Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.
Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:
> Consolidarea unităților de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de servicii de asistență medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;
> Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie;
> Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
> Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" a asistenței primare și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală;
> Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;
> Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;
> definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL.
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru:
> Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistența medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul;
> Asistență medicală comunitară pentru comunități cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social;
> Accesul la asistență medicală în zonele rurale;
> Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalicești.
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST - VIZIUNEA PENTRU 2027
DOMENIUL STRATEGIC
PROBLEME IDENTIFICATE
INTERVENȚIA NECESARĂ
CONDIȚII NECESARE
REZULTATE
Sănătate publică
Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară
Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi
Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională
Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară;
Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice.
Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție
Servicii sanitare
Asistență primară inegal distribuită
Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.
Acoperire cu medici de familie îmbunătățită
Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară
Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic
Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară
Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială
Capacități spitalicești inegal distribuite
Înființare spital regional
Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate
1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune
Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.
Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
Proporție crescută de spitalizări evitabile
Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi
Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.
Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară/ambulatorie/pe termen lung
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung
Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.
Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă)
Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paleativă
Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.
Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.
Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri la nivel de sistem
Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.
Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.
Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate.
Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare
Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale
Servicii sanitare planificate și coordonate.
Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate
Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.
Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.
Capitolul III
PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
A.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% - urban și 47,6% - rural.
Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară).
Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10.000 locuitori (2018)
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) și Maramureș (5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare).
Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNV
Județ
Consultații per capita (medicina familiei) (zone urbane)
Consultații per capita (medicina familiei) (zone rurale)
Localități fără medici de familie
Bihor
1.8
2.1
0
Bistrița-Năsăud
3.7
2.0
2
Cluj
1.6
3.0
3
Maramureș
3.3
2.6
5
Satu Mare
2.4
1.6
0
Sălaj
4.3
2.9
7
Regiunea N-V
2.4
2.3
17
Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori)
O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.
În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în
Anexa 7
.
Țintele regionale și planul operațional
a)
Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*2) și în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.
*2) Vezi
Anexa 7
pentru o lista a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
...
b)
Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;
...
c)
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță.
...
...
B.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ
Analiza situației actuale
Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.
Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.
Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019
JUDETUL
RURAL
URBAN
AMC
MS
AMC
MS
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Bihor
9
14
8
8
4
6
3
4
Bistrița Năsăud
16
23
8
7
0
4
1
2
Cluj
4
6
3
3
0
0
4
5
Maramureș
15
20
0
1
6
22
7
4
Satu Mare
7
5
3
4
1
0
2
3
Sălaj
14
29
5
5
0
3
1
0
Total
65
97
27
28
11
35
18
18
Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari
Sursa datelor: MS - UIS
Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014-2019
Indicatori
Rural
Urban
Situația actuală
Necesități teoretice cf. Normativului National*3
Situația actuală
Necesități teoretice cf. Normativului National*4
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Număr de comunități cu populație marginalizată
167
167*
NA
NA
42
42*
NA
NA
Număr populație marginalizată
197 345
197 345*
NA
NA
41 546
41 546*
NA
NA
Număr asistenți medicali comunitari
65
97
+330
+298
11
35
+72
+48
Număr mediatoare sanitare
27
28
NA
NA
18
18
NA
NA
* Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021
*3) Referință: populația 2014
*4) Referință: populația 2014
Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:
Figura 4. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa: Analiza datelor INSP
Țintele regionale și planul operațional
Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate*5) în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.
*5) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG nr. 324/2019 e aprobată
Astfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat perioada 2018-2022 de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în
Anexa 8
.
Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:
–
dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate*6) în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri);
...
–
noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
...
–
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare):
...
–
alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
...
...
C.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
Rețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acute
Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții /compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:
–
41 sunt spitale publice de îngrijire acută;
...
–
9 sunt unități private de asistență medicală acută;
...
–
10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,
...
–
9 sunt unități private cu paturi de cronici.
...
Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești
Spitale
Afecțiuni acute
Afecțiuni cronice
TOTAL
Spitale de stat af. acute
Spitale private af. acute
Spitale de stat af. cronice
Facilități private af. Cronice
Bihor
11
5
16
9
2
3
2
Bistrița Năsăud
4
1
5
3
1
1
0
Cluj
15
7
22
15
0
3
4
Maramureș
11
2
13
7
4
1
1
Sălaj
4
2
6
3
1
1
1
Satu Mare
5
2
7
4
1
1
1
Total
50
19
69
41
9
10
9
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018
Tabel 7: Număr total de paturi
Județ
Spitale publice
Spitale private
Total Sp. publice + private
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
BH
1.017
2.692
3.709
32
260
292
1.049
2.952
4.001
BN
319
1.122
1.441
69
69
319
1.191
1.510
CJ
1.117
5.154
6.271
334
334
1.451
5.154
6.605
MM
513
1.982
2.495
31
72
103
544
2.054
2.598
SJ
133
833
966
94
23
117
227
856
1.083
SM
251
1.348
1.599
20
9
29
271
1.357
1.628
Total
3.350
13.131
16.481
511
433
944
3.861
13.564
17.425
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal În Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi.
Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de "paznic" al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF.
În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.
La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune.
Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:
–
97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502.976 internări din totalul de 515.671);
...
–
Restul de 12.695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internați în principal în București Ilfov;
...
În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (și anume, 45.788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine).
Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională.
Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.
În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare și ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referirea internaționale.
Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Cluj și au între 75-1.515 paturi.
Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și/sau de către MF.
Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară.
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj.
Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV
Secție Acuți
Nr. Paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Arși
12
12
100%
ATI
276
307
583
47%
53%
Boli infecțioase
146
278
424
34%
66%
Boli infecțioase copii
49
27
76
64%
36%
Cardiologie
220
444
664
33%
67%
Cardiologie copii
9
9
100%
Chirurgie cardiovasculară
60
12
72
83%
17%
Chirurgie generală
546
788
1334
41%
59%
Chirurgie maxilo-facială
37
139
176
21%
79%
Chirurgie oncologică
180
0
180
100%
0%
Chirurgie plastică și reparatorie
37
77
114
32%
68%
Chirurgie si ortopedie pediatrică
58
78
136
43%
57%
Chirurgie toracică
25
15
40
63%
38%
Chirurgie vasculară
25
27
52
48%
52%
Dermatovenerologie
53
145
198
27%
73%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
42
114
156
27%
73%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii
5
5
100%
Endocrinologie
35
28
63
56%
44%
Gastroenterologie
234
110
344
68%
32%
Ginecologie
14
4
18
78%
22%
Gineco-oncologie
20
20
100%
Hematologie clinică
56
75
131
43%
57%
HIV/SIDA
22
23
45
49%
51%
Medicina generală
8
0
8
100%
Medicina internă
555
932
1487
37%
63%
Nefrologie
51
59
110
46%
54%
Nefrologie copii
25
0
25
100%
Neonatologie (nn și prematuri)
73
122
195
37%
63%
Neonatologie (nou născuți)
12
217
229
5%
95%
Neurochirurgie
58
64
122
48%
52%
Neurologie
219
383
602
36%
64%
Neurologie pediatrică
35
7
42
83%
17%
Obstetrică
39
39
100%
Obstetrică-ginecologie
269
865
1134
24%
76%
Oftalmologie
99
81
180
55%
45%
Oftalmologie copii
4
4
100%
Oncologie medicală
115
219
334
34%
66%
Oncopediatrie
40
0
40
100%
Ortopedie si
165
346
511
32%
68%
Otorinolaringologie (ORL)
96
142
238
40%
60%
Otorinolaringologie (ORL) copii
15
8
23
65%
35%
Pediatrie
364
671
1035
35%
65%
Pneumologie
146
485
631
23%
77%
Pneumologie copii
15
17
32
47%
53%
Psihiatrie (acuți și cronici)
11
35
46
24%
76%
Psihiatrie acuți
275
727
1002
27%
73%
Psihiatrie pediatrică
30
7
37
81%
19%
Radioterapie
175
30
205
85%
15%
Reumatologie
47
34
81
58%
42%
Sterilitate- infertilitate
1
1
100%
Terapie intensivă coronarieni -UTIC
16
16
100%
Transplant renal
30
0
30
100%
Urologie
111
162
273
41%
59%
Regiune Nord-vest
5154
8410
13564
38%
62%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.
Direcții și ținte strategice
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung /reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV
● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
> Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP)
> Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi
> Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți
> Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu identificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară
> Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență - Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune
● Orizontul de implementare treptat până în anul 2027
● Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional
● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem
Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:
● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;
● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității /absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;
● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;
● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranță în furnizarea asistenței medicale spitalicești;
● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;
● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;
● Evaluarea și susținerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectării unor capacități flexibile, rezerve, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi/servicii/personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igienă și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.
Ținte regionale:
a)
Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.
O astfel de reducere se bazează pe:
–
diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.
...
–
susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;
...
–
creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);
...
–
durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.
...
Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) - ținte regionale
Indicator
2014
2018
Ținta prevăzută în 2026 - 2027
Numărul de internări la 100 locuitori
20,8
19,8
17,5
Durata medie de spitalizare
6,8
6,13
6,0
Rata de ocupare (%)
54%
62%
80%
Sursa: Analiza date SNSPMPDSB
În ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în RNV.
Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).
Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015
An
2015
2018
Tip intervenție
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Total țară
1.448.697
228.188
1.808.649
314.775
Regiunea NV
314.194
34.701
357.505
76.234
Sursa: date SNSPMPDSB
Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.
Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015
An /Servicii
2015
2018
Total țară
2.278.223
2.762.738
Regiunea NV
280.236
315.126
Sursa: date SNSPMPDSB
La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. În anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.
Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015 și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.
Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:
(i)
transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung / cronici și/sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate),
...
(i)
reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.
...
În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:
–
Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);
...
–
dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;
...
–
modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;
...
–
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
...
–
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;
...
–
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.
...
...
b)
Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:
–
scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
...
–
reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;
...
–
consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;
...
–
actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
...
...
c)
Serviciile de sănătate mintală
Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018
JUDEȚ/SPITAL
Nr. paturi Psihiatrie Acuți
Nr. paturi Psihiatrie Cronici
Total
BH
279
446
725
Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea
35
35
Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea
174
41
215
Spitalul de Psihiatrie Nucet
35
150
185
Spitalul de Psihiatrie Stei
20
255
275
Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita
15
15
BN
87
126
213
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
79
8
87
Spitalul Orășenesc Beclean
8
118
126
CJ
316
446
762
RECHINUL IMPEX
10
10
SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA
40
40
Spitalul de boli psihice cronice Borșa
195
195
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
30
30
Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca
180
10
190
Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca
10
10
Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca
20
90
110
Spitalul Municipal Dej
40
35
75
Spitalul Municipal Turda
25
45
70
Spitalul Orășenesc Huedin
11
21
32
MM
289
132
421
Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie Baia Mare
45
45
Spitalul de Psihiatrie Cavnic
34
20
54
Spitalul Municipal Sighetu Marmației
210
112
322
SJ
39
10
49
Spitalul Județean Zalău
39
10
49
SM
75
61
136
Spitalul Județean Satu Mare
55
60
115
Spitalul Municipal Carei
20
1
21
TOTAL
1085
1221
2306
...
d)
Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă
Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:
● Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea a trei "centre" în Cluj, Oradea și Baia Mare.
● Serviciile medicale de oncologie. Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100.000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 374,22 la 100.000 locuitori. Județele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total decese generale.
În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:
> Prevenirea cancerului;
> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
> Managementului durerii și îngrijirea paliativă.
Implicațiile acestui plan pentru RNV sunt:
> Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de granițele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru abordarea tumorilor toracice
> Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea "centru de referință" regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.
> Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)
Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrării precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3-4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășură în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.
● Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC)
Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
Rețeaua regională va include:
> Un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
> În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.
> condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;
> Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.
● Servicii optimizate pentru gravide și copii
Conform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este de 6,4 decese la 1000 de născuți vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Năsăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți vii.
Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:
> creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;
> intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meningite, prematuritate, distrofii, malformații congenitale, traumatisme etc.);
> integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.
...
e)
Servicii pentru pacienții vârstnici
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie
> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.
...
Infrastructură spitalicească și cadrul legal
În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic)., dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiuni care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene de urgență (Satu-Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.
Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.
Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele
Spitale terțiare de nivel regional (trimitere):
> Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune.
> Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.);
Spitale județene și municipale de nivel secundar:
> Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare). Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continuă și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.
> Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelalte orașe mari.
Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate /în curs finanțate de către autoritățile locale și/sau partenerii internaționali de dezvoltare.
De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare /renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR).
De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finanțat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:
Bihor
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea
Bistrița Năsăud
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
Cluj
Spital Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
Cluj
Spital Clinic Municipal Cluj
Cluj
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
Cluj
Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuță
Institutul Regional de Gastro - Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor"
Cluj
Institutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca
Maramureș
Spital Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" Baia Mare
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST
Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NV poate fi structurată astfel:
–
1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol de spital județean pentru județul Cluj;
...
–
5 spitale județene de urgență;
...
–
spitale de specialitate;
...
–
institute de specialitate;
...
–
1 spital pentru copii;
...
–
spitale municipale / orășenești;
...
–
spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
...
–
unități pentru îngrijiri pe termen lung
...
–
unități de îngrijiri paliative
...
Reprofilarea serviciilor spitalicești
a.
Județul Sălaj
Situația la 31 decembrie 2018*):
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți**): 828
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227
Numărul total de paturi: 1055
6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută și 1 pentru îngrijire cronică) și 2 facilități private
Tabelul 13: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Sălaj
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Zalău
Public
619
45
664
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
2
Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan Pușcaș" Simleu Silvaniei
Public
135
24
159
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul Orășenesc Jibou
Public
51
30
81
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spital Boli Cronice Crasna
Public
0
34
34
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.
5
Centrul de Recuperare, Tratament și Îngrijire Zalău
Privat
0
94
94
Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6
SC Salvosan Ciobanca
Privat
23
0
23
Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Sălaj
828
227
1055
Sursa pentru situația la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
b.
Județul Bihor
Situația la sfârșitul anului 2018*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută**): 2724
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804
Numărul total de paturi: 3528
16 spitale existente în prezent: 12 publice și 4 facilități private
Tabelul 14: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bihor
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Oradea
Public
767
20
787
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea
Public
839
190
1029
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul Orășenesc Aleșd
Public
83
46
129
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici„ Beiuș
Public
189
16
205
5
Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea„ Marghita
Public
217
28
245
La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialități în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului.
6
Spitalul de Psihiatrie Nucet***)
Public
34
150
184
Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
7
Spitalul Municipal Salonta
Public
106
8
114
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populației care locuiește în sud-vestul județului.
8
Spitalul Orășenesc Stei
Public
32
18
50
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Stei**)
Public
24
20
44
Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție. Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o
co-alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al justiției.
10
Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix
Public
0
252
252
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11
Spitalul Pelican Privat
Privat
118
0
118
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12
Spitalul Euclid Private
Privat
13
0
13
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
13
Spitalul Clinic CF Oradea
Public
93
9
102
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
14
SC New Medics
Privat
0
10
10
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
15
Spitalul Clinic "Avram Iancu" Oradea
Public
209
15
224
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort.
16
Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea
Privat
0
22
22
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Bihor
2724
804
3528
***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal și internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP și internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Ștei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
c.
Județul Bistrița
Situația la 31 decembrie 2018*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți **): 971
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311
Numărul total de paturi: 1282
4 spitale publice existente în prezent și 1 facilitate privată
Tabelul 15: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bistrița
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
Public
696
138
834
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon„ Năsăud
Public
142
0
142
La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul Orășenesc Beclean
Public
71
118
189
La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
S.C. „Clinica Sanovil„ S.R.L.
Privat
62
0
62
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
5
Preventoriul TBC de copii Ilișua
Public
0
55
55
Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.
Total Bistrița
971
311
1282
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
d.
Județul Maramureș
Situația la 31 decembrie 2018*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți**): 2019
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499
Numărul total de paturi: 2518
13 spitale existente în prezent: 8 publice și 5 facilități private
Tabelul 16: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Maramureș
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență „Dr.Constantin Opris„ Baia Mare
Public
848
2
850
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie Baia Mare
Public
135
0
135
La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie. Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
3
Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare
Public
111
86
197
Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii Parteneriat/complementaritate cu serviciile spitalului județean pentru creșterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică.
4
Spitalul Municipal Sighetu Marmației
Public
495
153
648
La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului.
5
Spitalul Psihiatrie Cavnic
Public
43
35
78
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).
6
Spitalul de Recuperare Borșa
Public
140
142
282
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.
7
Spitalul Orășenesc Târgu Lăpuș
Public
55
15
70
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
8
Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus
Public
130
35
165
Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
SC Che- Cosmedica SRL
Privat
12
4
16
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
10
SC Euromedica Hospital SRL
Privat
41
0
41
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11
SC Clinica Somesan SRL
Privat
6
0
6
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12
SC Centrul Medical Catalina SRL
Privat
0
27
27
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
13
Policlinica Sfântul Ioan
Privat
3
0
3
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
TOTAL
2019
499
2518
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
e.
Județul Satu Mare
Situația la 31 decembrie 2018*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți**): 1339
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 260
Numărul total de paturi: 1599
6 spitale existente în prezent: 4 publice și 2 facilități private
Tabelul 17: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Satu Mare
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
Public
882
106
988
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta/ consolida/ îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
Public
97
71
168
Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/pandemii.
3
Spitalul Municipal Carei
Public
167
35
202
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Municipal Negrești Oaș
Public
184
28
212
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
SC Manitou Med SRL- Gynoprax
Privat
9
0
9
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6
S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.
Privat
0
20
20
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
1339
260
1599
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) - secția exterioară SATU MARE
...
f.
Județul Cluj
Situația la 31 decembrie 2018*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți **): 4915
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322
Numărul total de paturi: 6237
22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) și 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative
Tabelul 18: Operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Cluj
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
1397
25
1422
În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Cluj va fi operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027. Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepția secțiilor de obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", serviciile de cardiologie și chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii "N. Stăncioiu"). SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un concept organizațional de grupări de specialități medicale strâns legate de divizii structurate "centre" - Centrul pentru Cap și Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport. Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și sustenabilitatea spitalului. Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale. SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritățile locale au elaborat o propunere de reorganizare/ reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, aprobată de către MS). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și din celelalte județe. Toate propunerile formulate de către spitale/autorități locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților.
2
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare "Niculae Stăncioiu" Cluj-Napoca
Public
160
0
160
În perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru populația din regiune. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
3
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca
Public
192
0
192
Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Utilizarea de protocoale/complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca
Public
380
0
380
Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, funcționând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
5
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
Public
416
60
476
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL/spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern arhitectural, organizațional și funcțional, care va oferi servicii pentru populația infantilă din regiune. Ca spital de referință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu de îngrijiri paliative integrat.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie "Leon Daniello" Cluj-Napoca
Public
136
89
225
Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
6
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
Public
30
363
393
La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare/reabilitare. În acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare/reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
7
Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca
Public
236
115
351
La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
8
Institutul de Oncologie "Prof. Dr.I.Chiricuță" Cluj-Napoca
Public
515
0
515
La propunerea MS și a Institutului regional de referință, dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament, dezvoltarea tratamentului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
Spitalul Municipal Dej
Public
268
65
333
Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
10
Spitalul Municipal Gherla
Public
85
0
85
La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri paliative și pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11
Spitalul Municipal Turda
Public
304
45
349
Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
12
Spitalul Municipal Câmpia Turzii
Public
95
10
105
La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
13
Spitalul Orășenesc Huedin
Public
136
21
157
Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord- vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
14
Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa
Public
0
195
195
Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
15
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca
Public
65
0
65
Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populației, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
17
SC Eurotrat SRL Gherla
Privat
0
76
76
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
18
Asociația "Sf. Nectarie" Cluj-Napoca
Privat
0
40
40
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
19
Spitalul Clinic C.F. Cluj
Public
248
0
248
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
20
S.C. Rechinul Impex S.R.L.
Privat
0
38
38
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
21
S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament și Recuperare S.A.
Privat
0
180
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
22
Spitalul Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian" Cluj Napoca
Public
252
0
252
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
4915
1322
6237
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMDP
...
...
D.
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea.
Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.
În perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale:
–
investiții FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19):
...
Tabel 19 Rețeaua de urgență - UPU-rile reabilitate prin POR
Nr. art.
Județ
Spitale
5
Bistrița Năsăud
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
26
Sălaj
Spitalul Județean de Urgență Zalău
27
Satu Mare
Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare
Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare.
Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.
Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență.
Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.
...
E.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.
În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.
Figura 6. Împărțirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie
Sursa: SNSPMPDSB
Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultațiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultații pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București.
Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013
Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice
Județ
BIHOR
BN
CJ
MM
SM
SJ
TOTAL
AMBULATORIU PUBLIC
22
4
44
28
26
6
130
AMBULATORIU PRIVAT
17
3
34
17
5
4
80
TOTAL
39
7
78
45
31
10
210
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe.
Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020
Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.
Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018
Nr. crt.
Județul
Consultații acordate în 2014
Consultații acordate în 2018
1
Bihor
577.571
446.478
2
Bistrița-Năsăud
180.080
187.659
3
Cluj
825.817
661.863
4
Maramureș
437.507
474.247
5
Satu-Mare
309.714
243.364
6
Sălaj
162.455
161.179
Sursa INSP
În anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentă în
Anexa nr. 3
.
Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019
Nr.crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Ambulatoriu specialități clinice
Paraclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologică
Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
2017
2018
2019
2017
2018
2019
2017
2018
2019
1
BIHOR
49
55
62
28
27
30
21
24
27
2
BISTRIȚA NĂSĂUD
11
11
12
11
10
10
6
4
5
3
CLUJ
135
132
139
61
62
64
17
16
14
4
MARAMUREȘ
37
39
43
25
22
24
6
6
6
5
SATU MARE
41
33
34
20
18
19
4
5
4
6
SĂLAJ
12
14
13
8
8
8
4
4
3
TOTAL
285
284
303
153
147
155
58
59
59
Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.
Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.
Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în
Anexa 9
.
Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.
Pentru județul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Bistrița-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Alergologie și imunologie clinică, Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Genetică medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
Pentru județul Maramureș, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinica: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie.
Pentru județul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezii și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestate de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru județul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Neurologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Ținte operaționale și plan regional
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:
● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);
● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
● existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;
● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;
● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
...
F.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.
Analiza situației curente și principalele deficite
Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
Județul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județul Satu Mare, care are mai puțin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și mai puțin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.
Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung
Secție Cronici
Nr. paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Cronici
258
258
100%
Geriatrie și gerontologie
25
0
25
100%
Îngrijiri paliative
101
129
230
44%
56%
Medicina muncii
15
25
40
38%
63%
Neonatologie (prematuri)
40
13
53
75%
25%
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr II
17
17
100%
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr III
20
20
100%
Pediatrie (recuperare pediatrică)
25
12
37
68%
32%
Pneumoftiziologie (TB)
188
270
458
41%
59%
Pneumoftiziologie pediatrică (TB)
10
20
30
33%
67%
Psihiatrie cronici
185
408
593
31%
69%
Psihiatrie cronici (lunga durata)
261
367
628
42%
58%
Recuperare medicală
78
78
100%
Recuperare medicală - cardiovasculară
134
43
177
76%
24%
Recuperare medicală – ortopedie & traumatologie
50
14
64
78%
22%
Recuperare medicală - respiratorie
33
33
100%
Recuperare medicală neurologie
146
166
312
47%
53%
Recuperare neuro-psiho-motorie
40
40
100%
Recuperare, medicină fizică și balneologie
271
357
628
43%
57%
Recuperare, medicină fizică și balneologie copii
140
140
100%
Regiunea Nord-vest
1451
2410
3861
38%
62%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% și 12,6% sunt dedicate psihiatriei și respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri paliative.
În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de recuperare, medicină fizică și balneologie, urmate de secțiile de boli cronice și psihiatrie.
Tabel 24. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung
Specialitate cronici
Nr. paturi
Nr. cazuri
Nr. zile spitalizare
% din total paturi
% din total cazuri
% din total zile
Cronici
258
7620
80,035
6.68%
12.90%
7.35%
Geriatrie și gerontologie
25
620
7,746
0.65%
1.05%
0.71%
Îngrijiri paliative
230
3437
67,560
5.96%
5.82%
6.20%
Medicina muncii
40
1403
7,723
1.04%
2.37%
0.71%
Neonatologie (prematuri)
90
1252
20,524
2.33%
2.12%
1.88%
Pneumoftiziologie
488
3296
103,622
12.64%
5.58%
9.51%
Psihiatrie cronici
1221
5216
364,351
31.62%
8.83%
33.44%
Recuperare medicală
1509
36233
438,043
39.08%
61.33%
40.20%
Grand Total
3861
59077
1,089,604
100%
100%
100%
Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 8% în secții de psihiatrie cronici și peste 5% în secții de pneumologie și îngrijiri paliative. Serviciile acordate în secții de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. în ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puțin decât media națională de 74%).
Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este ușor peste media națională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor și Bistrița-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puțin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluți, în Sălaj și Satu Mare există sub 10 paturi pentru îngrijiri cronice la 10 000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10 000 locuitori).
În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în Cluj, Bihor și Maramureș. Județele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor și, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, în timp ce densitatea profesioniștilor din domeniul sănătății este deosebit de mică în Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj.
Ținte operaționale și plan regional
Numărul total de paturi de ITL și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale.
Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
Numărul paturilor de recuperare și de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori;
...
–
Îngrijire de lungă durată și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
...
Numărul total de capacități de recuperare și îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la țintele definite și va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.
Tabelul 25: Capacitățile țintă de recuperare și îngrijire pe termen lung în RNV
Recuperare
Îngrijire pe termen lung
Bihor
172
598
Bistrița-Năsăud
83
289
Cluj
215
743
Maramureș
139
482
Sălaj
64
252
Satu Mare
102
338
TOTAL
774
2 701
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.
Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:
a)
Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute.
...
O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina împărțirea capacităților viitoare în cadrul diferitelor sub-specialități (pentru adulți și copii):
–
Reabilitare / recuperare cardiacă;
...
–
Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);
...
–
Reabilitare / recuperare locomotorie;
...
–
Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice;
...
–
Alte specialități etc.
...
Îngrijirile paliative
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:
1)
situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora în ansamblul sistemelor naționale de sănătate,
...
2)
educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație)
...
3)
consumul mediu de medicație opioidă - ca indicator al gradului de control al durerii și
...
4)
numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).
...
În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 10: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019
Sursa: Date CNAS
Între cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 16 unități (15%) se află în RNV, distribuite astfel:
Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RNV
Județ
Public
Privat
Total
Bihor
4
1
5
Bistrița Năsăud
1
0
1
Cluj
2
2
4
Maramureș
2
1
3
Sălaj
1
1
2
Satu Mare
1
0
1
Total
11
5
16
Ținte operaționale și plan regional
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*7):
*7) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori
Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori
Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori
1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori
1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați
Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu
Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
[ ] 1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi
[ ] 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură
[ ] 1 infirmieră la 8 paturi pe tură
[ ] 1 asistent social la 25 paturi
[ ] jumătate de normă psiholog la 12 paturi;
[ ] 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:
[ ] 1 doctor
[ ] 1 asistentă
[ ] jumătate de normă asistent social
[ ] 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:
[ ] 2 doctori
[ ] 4 asistente
[ ] 1 psiholog
[ ] 1/2 normă fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative*8):
*8) Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii - Noiembrie 2017
–
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
...
–
Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
...
–
Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.
...
–
Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
...
–
Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
...
Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):
Județ
Spital
Sp. public/privat
Sp. acut/cronic
Nr. paturi contractabile
BH
Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea
PRIVAT
Cronic
22
Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea
PUBLIC
Acut
7
Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius
PUBLIC
Acut
10
Spitalul Orășenesc Alesd
PUBLIC
Acut
8
Spitalul Orășenesc Stei
PUBLIC
Acut
12
BH Total
59
BN
Spitalul Județean Bistrița
PUBLIC
Acut
5
BN Total
5
CJ
Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie
PRIVAT
Cronic
40
SC Polaris Medical Clinică de Tratament și Recuperare SA
PRIVAT
Cronic
43
Spitalul Municipal Câmpia Turzii
PUBLIC
Acut
10
Spitalul Municipal Dej
PUBLIC
Acut
8
CJ Total
101
MM
Centrul Medical Catalina
PRIVAT
Cronic
25
Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare
PUBLIC
Acut
10
Spitalul de psihiatrie Cavnic
PUBLIC
Acut
10
MM Total
45
SJ
S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.
PRIVAT
Acut
0
Spitalul de boli cronice Crasna
PUBLIC
Cronic
10
SJ Total
10
SM
Spitalul Orășenesc Negrești - Oaș
PUBLIC
Acut
10
SM Total
10
Total
230
Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației
Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV - Curente, necesare și analiza deficitului
Nord Vest
Populație
Nr. și tipul curent de paturi
Paturi necesare
Deficit*)
Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii
OP necesar
Deficit**)
Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii
Echipe la domiciliu necesare
Deficit**)
S = Stat C = Societate privată
S
C
25 pat. la 125,000 loc.
S
ONG
C
1 cabinet la 60,000 loc.
S
ONG
C
1 echipa la 40,000 loc.
BH
561,404
37
22
112
-75
0
0
0
10
10
0
2
0
15
13
BN
278,851
5
0
56
-51
0
0
0
7
7
0
0
0
10
10
CJ
691,106
18
83
138
-120
0
0
0
13
13
0
0
0
20
20
MM
460,689
20
25
92
-72
0
0
0
8
8
0
0
0
11
11
SJ
211,691
10
0
42
-32
0
0
0
10
10
0
0
0
16
16
SM
329,079
10
0
66
-56
0
0
0
6
6
0
0
0
10
10
Total
3,198,564
100
130
640
-540
0
0
0
54
54
0
2
0
82
80
*) nu include paturi la privat,
**) exclude facilitățile private
Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
–
paturi paliative: înființarea în sistemul public și/sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;
...
–
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
...
–
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital
...
–
conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 270 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.
...
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV
Servicii
Măsuri
Asistența medicală primară
Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele/obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățire de plată/stimulare a medicilor.
Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investiții din viitorul Program operațional sănătate/integrare cu centre de asistență medicală comunitară.
Echipe de asistență medicală comunitară
Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință.
Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc
Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.
Rețeaua de spitale va fi formată din:
- 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Cluj;
- 5 spitale județene de urgență; - spitale de specialitate;
- institute de specialitate;
- 1 spital pentru copii;
- spitale municipale/orășenești;
- spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
- unități pentru îngrijiri pe termen lung.
Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:
- Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacității de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;
- În funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației;
- Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației;
- Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului;
- Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemiei SARS CoV 2;
- Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Centre de ambulatoriu specializate
- Optimizarea/dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia;
- Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esențială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.
Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung
Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune. Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate. Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.
Adaptarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
Măsurile de reorganizare/dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.
Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.
Anexele nr. 1-3
,
4A
,
4B
,
5-11
fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.
...
ANEXE
Anexa nr. 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la 31.12.2016
Număr asigurați înscriși la 31.12.2016
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
161
36.148
2.897
39.045
2
500 - 1000
661
472.947
79.421
552.368
3
1001 - 1500
2.592
2.739.672
537.284
3.276.956
4
1501 - 2000
3.512
5.077.472
1.007.938
6.085.410
5
2001 - 2200
1.103
1.909.737
399.443
2.309.180
6
2201 - 2500
1.425
2.732.218
587.080
3.319.298
7
2501 - 3000
1.130
2.533.751
520.584
3.054.335
8
3001 - 3500
367
976.416
196.632
1.173.048
9
3501 - 4000
108
330.071
70.759
400.830
10
4000 - 4500
70
251.490
63.208
314.698
11
peste 4500
Total
11.129
17.059.922
3.465.246
20.525.168
Urban
6.867
10.803.784
1.988.909
12.792.693
Rural
4.262
6.256.138
1.476.337
7.732.475
În anul 2017
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la 31.12.2017
Număr asigurați înscriși la 31.12.2017
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
149
35.934
2.719
38.653
2
500 - 1000
609
431.617
76.390
508.007
3
1001 - 1500
2.568
2.728.900
545.343
3.274.243
4
1501 - 2000
3.412
4.894.424
1.033.287
5.927.711
5
2001 - 2200
1.094
1.868.053
417.317
2.285.370
6
2201 - 2500
1.397
2.664.089
599.955
3.264.044
7
2501 - 3000
1.137
2.524.458
544.987
3.069.445
8
3001 - 3500
418
1.097.388
235.843
1.333.231
9
3501 - 4000
122
372.939
81.259
454.198
10
4000 - 4500
69
240.582
67.132
307.714
11
peste 4500
7
30.427
5.742
36.169
Total din care:
10.982
16.888.811
3.609.974
20.498.785
Urban
6.484
10.236.624
2.035.406
12.272.030
Rural
4.498
6.652.187
1.574.568
8.226.755
În anul 2018
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. Medici la 31.12.2018
Număr asigurați înscriși la 31.12.2018
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
153
38,889
2,640
41,529
2
500 - 1000
606
441,101
80,117
521,218
3
1001 - 1500
2,544
2,688,599
557,991
3,246,590
4
1501 - 2000
3,332
4,766,273
1,054,820
5,821,093
5
2001 - 2200
1,067
1,817,277
437,835
2,255,112
6
2201 - 2500
1,309
2,489,380
577,481
3,066,861
7
2501 - 3000
1,190
2,630,352
598,064
3,228,416
8
3001 - 3500
431
1,132,615
254,738
1,387,353
9
3501 - 4000
131
391,165
91,153
482,318
10
4000 - 4500
77
263,108
75,095
338,203
11
peste 4500
12
52,099
11,346
63,445
Total
10,852
16,710,858
3,741,280
20,452,138
Urban
6,577
10,485,520
2,143,858
12,629,378
Rural
4,275
6,225,338
1,597,422
7,822,760
Anexa nr. 2
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019
Nr. crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Asistenta Primara
Specialități clinice Ambulatoriu
a) Paraclinice: laborator/radiologie, imagistică și medicină nucleară/ anatomie patologică
b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) - medici de familie
c) Paraclinice: ecografii - medici specialități clinice
d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică - medici dentiști
Medicină fizică și de Reabilitare în Ambulatoriu
Acupunctură
Medicina dentară
Spitale
Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat
ÎNGRIJIRI MEDICALE/PALIATIVE LA DOMICILIU
Medicamente Ambulatoriu
Dispozitive medicale
Sanatorii și Preventorii
TOTAL
Îngrijiri medicale la domiciliu
Îngrijiri Paliative la domiciliu
Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1
ALBA
189
28
16
2
2
0
10
0
52
12
2
8
0
0
63
69
0
453
2
ARAD
244
85
29
8
9
1
11
0
161
14
3
4
0
0
100
72
0
741
3
ARGEȘ
341
63
32
18
3
2
14
0
68
23
4
6
0
0
86
78
0
738
4
BACĂU
263
51
32
0
0
1
10
0
52
27
3
6
0
0
68
79
3
595
5
BIHOR
333
62
30
3
9
1
27
2
306
21
1
2
1
0
151
63
0
1,012
6
BISTRIȚA
133
12
10
1
2
3
5
0
37
5
1
5
0
0
73
68
1
356
7
BOTOȘANI
155
9
13
5
1
1
5
0
43
4
0
0
0
0
62
64
1
363
8
BRAȘOV
313
95
26
1
6
2
9
0
52
27
3
3
1
0
83
76
1
698
9
BRĂILA
144
26
14
5
5
1
5
0
22
5
0
3
0
0
42
76
0
348
10
BUZĂU
190
50
26
9
9
0
7
0
35
16
2
2
0
0
48
72
0
466
11
CARAȘ
146
54
10
1
6
1
9
0
28
6
2
0
0
0
36
65
0
364
12
CĂLĂRAȘI
111
54
19
0
1
1
8
0
16
7
1
6
0
0
40
77
0
341
13
CLUJ
336
139
64
9
18
11
14
1
153
28
10
12
0
0
125
67
0
987
14
CONSTANȚA
373
202
47
6
0
0
26
1
142
34
7
1
0
0
111
75
4
1,029
15
COVASNA
98
18
10
0
1
0
8
0
17
4
0
1
0
0
34
67
0
258
16
DÂMBOVIȚA
211
26
18
0
3
1
9
0
68
4
1
12
0
0
86
83
0
522
17
DOLJ
403
148
46
4
35
1
26
1
146
44
2
7
0
0
134
78
0
1,075
18
GALAȚI
234
34
21
6
2
0
8
0
89
11
1
10
0
0
40
78
0
534
19
GIURGIU
104
24
14
2
3
1
1
0
26
4
0
0
0
0
51
0
0
230
20
GORJ
185
45
22
9
6
0
11
0
40
9
0
2
0
0
49
71
0
449
21
HARGHITA
145
26
10
2
6
2
4
0
44
6
2
2
0
0
62
57
0
368
22
HUNEDOARA
218
25
22
0
6
0
10
0
23
13
1
0
0
0
58
73
2
451
23
IALOMIȚA
107
28
19
1
3
1
6
0
32
4
3
2
0
0
49
73
0
328
24
IAȘI
401
173
53
0
6
10
31
0
231
36
0
24
0
0
129
56
1
1,151
25
ILFOV
150
47
16
0
6
0
9
0
26
8
2
8
0
0
82
77
0
431
26
MARAMUREȘ
213
43
24
5
4
8
6
1
100
17
5
13
0
1
85
64
0
589
27
MEHEDINȚI
132
25
12
5
2
0
9
0
24
6
1
2
0
0
46
68
0
332
28
MUREȘ
284
112
33
18
21
6
16
1
120
18
6
7
0
0
89
62
0
793
29
NEAMȚ
228
54
23
1
2
1
7
0
95
12
1
5
0
0
57
71
0
557
30
OLT
232
33
28
5
2
0
9
0
23
7
1
4
0
0
73
81
0
498
31
PRAHOVA
347
100
40
0
7
2
22
0
67
31
2
7
0
0
86
86
2
799
32
SATU-MARE
138
34
19
0
0
0
4
0
70
7
0
4
0
0
66
59
0
401
33
SĂLAJ
105
13
8
1
0
0
3
0
61
6
0
2
0
0
45
64
0
308
34
SIBIU
238
48
23
0
0
0
5
0
119
13
3
5
0
0
58
74
0
586
35
SUCEAVA
273
112
25
0
2
2
10
0
57
16
2
3
0
0
136
67
0
705
36
TELEORMAN
160
78
21
2
0
0
8
0
34
7
0
0
0
0
54
77
0
441
37
TIMIȘ
405
222
41
9
15
0
23
1
164
26
3
5
0
0
135
67
0
1,116
38
TULCEA
83
36
10
0
0
0
4
0
22
4
2
0
0
0
24
66
0
251
39
VASLUI
156
37
20
1
3
0
7
0
46
6
2
4
0
0
55
63
0
400
40
VÂLCEA
202
33
14
0
0
0
22
0
51
11
1
4
0
0
52
70
1
461
41
VRANCEA
137
44
20
1
0
0
2
0
37
8
1
3
0
0
68
63
0
384
42
BUCUREȘTI
850
592
149
28
92
2
84
7
160
86
9
29
0
0
350
91
0
2,529
43
AOPSNAJ
240
93
214
27
28
4
40
1
40
24
1
14
0
0
494
85
2
1,307
TOTAL
9,95
3,233
1,343
195
326
66
564
16
3,199
677
91
237
2
1
3,835
2,992
18
26,745
Anexa nr. 3
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinica și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr.
Specialitatea/atestat de studii
complementare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17
C18
C19
1
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
5.200
4.442
0
12.936
15.828
0
8.400
5.519
0
4.558
1.893
0
1.178
620
0
2
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3
BOLI INFECȚIOASE
2.059
123
0
2.763
0
0
7.229
0
0
427
0
0
2.159
3
0
4
CARDIOLOGIE
30.849
23.515
0
6.154
5.149
0
51.157
55.320
0
22.049
7.179
0
11.950
7.166
0
3.383
1.354
0
5
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
200
38
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
6
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
0
0
0
0
0
0
594
225
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7
CHIRURGIE GENERALĂ
15.409
6.524
0
5.656
2.987
0
32.699
17.657
0
26.307
16.963
0
8.073
4.299
0
5.310
2.822
0
8
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO- FACIALĂ
336
12
0
0
0
0
5.367
364
0
0
0
0
403
0
0
0
0
0
9
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
1.834
127
0
546
116
0
1.084
483
0
1.842
1.061
0
1.365
36
0
482
116
0
10
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ SI
2.127
470
0
898
528
0
3.199
1.150
0
1.306
177
0
1.341
158
0
452
31
0
11
CHIRUGIE TORACICĂ
165
4
0
0
0
0
0
0
0
892
193
0
0
0
0
0
0
0
12
CHIRURGIE VASCULARA
2.254
1.343
0
0
0
0
1.582
265
0
2.275
362
0
609
6
0
727
32
0
13
DERMATO
VENEROLOGIE
25.746
9.697
0
12.083
7.141
0
57.432
39.289
0
27.350
11.883
0
13.109
5.215
0
8.238
3.343
0
14
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
99.209
15.149
5.060
36.786
9.094
0
104.563
19.163
4.451
37.441
5.889
94
36.403
5.634
235
18.951
2.803
7
15
ENDOCRINOLOGIE
19.901
1.378
0
8.226
97
0
60.149
5.608
0
13.108
175
0
13.120
381
0
2.462
0
0
16
GASTROENTEROLOGIE
11.271
2.493
0
5.578
711
0
18.863
1.609
0
11.140
590
0
2.841
0
0
5.199
472
0
17
GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
GENETICA MEDICALĂ
617
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
124
7
0
19
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
0
0
0
0
0
0
800
2.676
0
883
23
0
0
0
0
0
0
0
20
HEMATOLOGIE
5.476
0
0
1.533
0
0
4.413
704
0
5.905
0
1
0
0
0
825
0
0
21
MEDICINA INTERNĂ
31.207
28.817
0
5.569
2.077
0
53.446
36.183
0
29.999
11.830
0
20.810
14.50 8
0
8.917
3.071
0
22
NEFROLOGIE
3.364
0
13
2.277
0
0
2.728
0
0
1.180
1
0
1.346
0
0
809
0
0
23
NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
24
NEUNATOLOGIE
1.178
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
25
NEUROCHIRURGIE
4.515
1
0
713
27
0
3.263
0
0
2.632
825
0
0
0
0
885
0
0
26
NEUROLOGIE
34.241
14.752
3.103
8.288
716
1
72.941
42.920
3.924
24.388
3.005
215
27.241
3.036
425
8.338
1.490
706
27
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
1.979
50
213
1.833
1.652
8
8.014
6.192
2.506
1.824
0
390
2.389
731
0
1.459
173
485
28
ONCOLOGIE MEDICALĂ
11.794
1
2
4.405
0
0
36.173
2.534
2.936
15.968
802
8
6.930
0
0
4.945
0
7
29
ONCOLOGIE HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
30
OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE
23.214
5.253
0
8.798
750
0
38.529
7.694
0
15.568
6.481
0
11.627
1.518
0
3.828
77
0
31
OFTALMOLOGIE
41.133
27.135
0
8.590
9.018
0
57.580
51.312
0
27.116
21.018
0
14.718
10.88 8
0
5.651
2.428
0
32
OTORINOLARINGOLOGIE
29.466
13.308
0
6.964
5.525
0
56.501
38.676
1.241
22.757
8.744
0
16.234
6.703
43
5.535
3.159
90
33
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
21.804
6.412
0
7.427
757
0
25.820
8.605
8
18.946
5.240
0
9.516
793
15
6.013
1.916
0
34
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
2.662
293
0
0
0
0
7.458
2.156
62
1.109
496
0
0
0
0
0
0
0
35
PEDIATRIE
45.320
6.517
0
14.929
5.141
0
35.407
8.034
0
25.628
583
0
23.779
951
0
11.257
70
0
36
PNEUMOLOGIE
10.991
8.980
0
3.583
4.008
0
16.217
19.623
0
15.028
12.091
0
8.907
1.601
0
8.079
6.395
0
37
PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
38
PSIHIATRIE
68.992
17.486
11.176
13.533
726
78
80.442
33.527
7.338
22.958
5.434
1.14 9
20.143
1.564
262
11.284
2.606
1.75 8
39
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
5.067
2.607
3.999
2.917
885
6
14.698
9.468
9.866
3.126
0
910
2.016
147
58
4.039
174
2.72 9
40
RADIOTERAPIE
2.262
0
0
0
0
0
8.471
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
41
REUMATOLOGIE
10.436
1.996
0
9.793
499
0
33.517
9.036
959
8.850
367
0
6.012
769
0
7.360
455
598
42
UROLOGIE
12.479
1.163
0
4.648
0
0
17.802
1.096
0
7.732
519
0
6.177
13
0
3.525
0
0
43
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
0
0
0
697
71
0
972
10
0
648
21
0
44
Îngrijiri paliative
0
0
0
0
0
0
45
Planning familial
1
0
0
1.779
0
0
TOTAL
584.557
200.048
23.566
181.927
57.642
93
926.610
437.397
33.291
413.412
127.521
2.767
273.016
68.020
1.038
142.062
33.638
6.380
Anexa nr. 4A
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la Ord. nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018
Nr. crt.
CAS
La recomandarea Medicului de Familie
La recomandarea Medicului de Specialitate
TOTAL
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
639,014
84.25%
119,448
15.75%
758,462
2
ARAD
970,305
80.60%
233,473
19.40%
1,203,778
3
ARGEȘ
1,007,651
89.31%
120,550
10.69%
1,128,201
4
BACĂU
850,733
85.05%
149,512
14.95%
1,000,245
5
BIHOR
422,122
70.98%
172,577
29.02%
594,699
6
BISTRIȚA
220,973
71.26%
89,128
28.74%
310,101
7
BOTOȘANI
387,432
76.27%
120,566
23.73%
507,998
8
BRAȘOV
1,218,167
83.50%
240,797
16.50%
1,458,964
9
BRĂILA
355,275
90.67%
36,566
9.33%
391,841
10
BUZĂU
363,929
84.04%
69,115
15.96%
433,044
11
CARAȘ
349,988
84.77%
62,893
15.23%
412,881
12
CĂLĂRAȘI
371,494
82.31%
79,823
17.69%
451,317
13
CLUJ
718,059
61.64%
446,826
38.36%
1,164,885
14
CONSTANȚA
1,333,907
86.41%
209,806
13.59%
1,543,713
15
COVASNA
141,682
80.90%
33,455
19.10%
175,137
16
DÂMBOVIȚA
550,320
84.76%
98,932
15.24%
649,252
17
DOLJ
691,981
67.11%
339,072
32.89%
1,031,053
18
GALAȚI
639,200
84.25%
119,496
15.75%
758,696
19
GIURGIU
171,725
88.51%
22,293
11.49%
194,018
20
GORJ
435,118
76.43%
134,198
23.57%
569,316
21
HARGHITA
316,848
70.11%
135,074
29.89%
451,922
22
HUNEDOARA
533,621
80.54%
128,905
19.46%
662,526
23
IALOMIȚA
521,829
85.32%
89,781
14.68%
611,610
24
IAȘI
1,010,098
63.18%
588,741
36.82%
1,598,839
25
ILFOV
403,385
73.78%
143,378
26.22%
546,763
26
MARAMUREȘ
728,902
68.30%
338,282
31.70%
1,067,184
27
MEHEDINȚI
428,282
89.03%
52,749
10.97%
481,031
28
MUREȘ
681,985
60.77%
440,243
39.23%
1,122,228
29
NEAMȚ
505,958
89.83%
57,286
10.17%
563,244
30
OLT
474,487
78.57%
129,404
21.43%
603,891
31
PRAHOVA
985,619
72.66%
370,834
27.34%
1,356,453
32
SATU MARE
405,325
81.93%
89,403
18.07%
494,728
33
SĂLAJ
251,304
80.93%
59,220
19.07%
310,524
34
SIBIU
664,813
88.18%
89,125
11.82%
753,938
35
SUCEAVA
580,988
77.03%
173,277
22.97%
754,265
36
TELEORMAN
499,074
84.37%
92,432
15.63%
591,506
37
TIMIȘ
1,417,759
77.43%
413,241
22.57%
1,831,000
38
TULCEA
205,451
86.52%
31,997
13.48%
237,448
39
VASLUI
591,567
89.43%
69,952
10.57%
661,519
40
VÂLCEA
438,879
90.48%
46,203
9.52%
485,082
41
VRANCEA
355,580
85.45%
60,570
14.55%
416,150
42
BUCUREȘTI
6,972,994
51.93%
6,454,767
48.07%
13,427,761
43
OPSNAJ
2,151,241
71.95%
838,802
28.05%
2,990,043
TOTAL
32,965,064
70.50%
13,792,192
29.50%
46,757,256
Anexa nr. 4B
Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018
Nr. crt.
CAS
Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE
din care:
investigații medicale paraclinice-analize de laborator
investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală
investigații medicale paraclinice-explorări funcționale
investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
758,462
734,484
23,185
736
57
2
ARAD
1,203,778
1,169,361
32,998
1,109
310
3
ARGEȘ
1,128,201
1,075,925
51,023
1,052
201
4
BACĂU
1,000,245
948,913
50,202
879
251
5
BIHOR
594,699
543,741
49,898
1,002
58
6
BISTRIȚA
310,101
297,621
11,929
486
65
7
BOTOȘANI
507,998
482,629
24,719
457
193
8
BRAȘOV
1,458,964
1,395,787
59,106
3,733
338
9
BRĂILA
391,841
364,822
26,862
147
10
10
BUZĂU
433,044
395,308
37,554
164
18
11
CARAȘ
412,881
403,183
9,308
388
2
12
CĂLĂRAȘI
451,317
421,037
30,067
203
10
13
CLUJ
1,164,885
1,079,565
82,885
1,767
668
14
CONSTANȚA
1,543,713
1,499,165
41,232
3,119
197
15
COVASNA
175,137
165,824
9,171
133
9
16
DÂMBOVIȚA
649,252
621,948
26,476
778
50
17
DOLJ
1,031,053
1,002,009
27,676
1,077
291
18
GALAȚI
758,696
730,811
26,724
1,009
152
19
GIURGIU
194,018
187,004
6,849
146
19
20
GORJ
569,316
525,921
41,111
472
1,812
21
HARGHITA
451,922
404,130
47,229
530
33
22
HUNEDOARA
744,364
686,746
55,492
1,831
295
23
IALOMIȚA
611,610
599,073
12,454
73
10
24
IAȘI
1,598,839
1,528,118
67,601
2,755
365
25
ILFOV
546,763
539,165
7,271
307
20
26
MARAMUREȘ
1,067,184
1,019,341
46,809
1,011
23
27
MEHEDINȚI
481,031
468,779
9,411
2,010
831
28
MUREȘ
1,122,228
1,071,320
50,080
719
109
29
NEAMȚ
563,244
545,121
17,643
315
165
30
OLT
603,891
584,844
18,693
330
24
31
PRAHOVA
1,356,453
1,304,558
49,485
2,275
135
32
SATU MARE
494,728
452,909
41,173
571
75
33
SĂLAJ
313,231
295,985
16,956
257
33
34
SIBIU
753,938
708,571
44,868
416
83
35
SUCEAVA
754,265
718,876
33,027
2,325
37
36
TELEORMAN
591,506
581,214
10,017
249
26
37
TIMIȘ
1,831,000
1,747,400
75,473
6,837
1,290
38
TULCEA
237,448
227,199
10,214
34
1
39
VASLUI
661,519
633,206
27,472
788
53
40
VÂLCEA
485,082
461,847
22,558
651
26
41
VRANCEA
416,150
405,645
9,621
663
221
42
BUCUREȘTI
13,427,761
13,091,610
312,247
21,687
2,217
43
OPSNAJ
2,990,043
2,880,514
105,756
3,283
490
TOTAL
46,841,801
45,001,229
1,760,525
68,774
11,273
Anexa nr. 5
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel național, în perioada 2015-2019
mii lei=
Programele naționale de sănătate publică
Total buget 2015
Total buget 2016
Total buget 2017
Credite bugetare 2018
Credite bugetare 2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:
477.258
520.754
620.084
597.593
701.059
Programul național de vaccinare
128.073
140.647
286.176
266.367
338.857
Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare
4.151
3.469
2.073
2.617
2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV
323.871
349.939
308.157
303.076
327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei
20.258
22.192
19.875
24.410
30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico- rezistenței
905
4.507
3.803
1.123
1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
1.763
1.671
1.561
1.667
1.724
III. Programul național de securitate transfuzională
127.980
111.506
108.942
100.287
118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:
141.497
120.224
84.885
87.978
95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin
10.580
6.214
4.612
6.985
7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică
1.488
1.757
1.811
1.757
1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
109.754
86.249
54.711
57.890
61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale
15.661
20.094
17.385
16.106
16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer
2.081
4.354
4.732
3.939
5.209
Programul național de boli endocrine
1.016
657
659
363
132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D
x
x
x
x
1.511
Programul național de tratament pentru boli rare
700
686
700
700
700
Programul național de management al registrelor naționale
217
213
275
238
273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate
1.734
1.651
1.412
1.407
1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului
28.321
28.667
19.916
21.246
25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică
778.553
784.473
836.800
810.178
942.933
MS - acțiuni centralizate
10
0
0
TOTAL BUGET
778.553
784.473
836.810
810.178
942.933
Anexa nr. 6
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019
Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului național de sănătate
Denumirea subprogramului național de sănătate
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
1
Program național de boli cardiovasculare
101,846,130.00
119,996,010.00
128,972,830
158,624,000.00
174,237,000.00
2
Programul național de oncologie
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)
1,484,151,290.00
2,060,823,710.00
1,409,944,930
1,574,211,000.00
1,985,724,500.00
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT
14,708,000.00
17,604,000.00
35,514,000
31,336,000.00
41,726,000.00
Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare
1,124,430.00
512,480.00
512,000
339,000.00
409,000.00
Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;
1,502,360.00
1,617,000.00
2,184,840
2,948,000.00
3,076,000.00
Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)
80,512,460.00
131,768,790.00
171,900,520
191,808,000.00
240,181,000.00
Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.
119,000
33,000.00
20,000.00
Total program
1,581,998,540.00
2,212,325,980.00
1,620,175,290.00
1,800,675,000.00
2,271,136,500.00
3
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)
22,479,350.00
20,738,960.00
18,739,000
19,083,640.00
27,972,620.00
4
Programul național de diabet zaharat
894,819,220.00
941,800,350.00
1,089,739,020
1,267,950,170.00
1,546,432,250.00
5
Program național de tratament al bolilor neurologice
106,610,000.00
124,531,720
133,157,670
170,928,000.00
156,928,000.00
6
Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei
72,550,400.00
79,408,750.00
202,288,840
159,046,000.00
164,741,000.00
7
Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare
117,834,320.00
123,936,230.00
201,539,000
272,440,000.00
432,804,270.00
8
Program național de sănătate mintală
1,611,670.00
1,760,860.00
1,761,000
1,953,000.00
1,944,120.00
9
Programul național de endocrinology
7,627,690.00
6,501,410.00
2,601,000
2,372,000.00
2,219,000.00
10
Programul național de ortopedie
68,438,930.00
85,628,220.00
80,544,710
88,634,000.00
102,304,000.00
11
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule umane
69,693,240.00
53,622,950.00
53,623,000
53,801,000.00
51,821,000.00
12
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică
883,772,940.00
929,756,000.00
1,033,642,590
1,022,801,000.00
1,131,898,000.00
13
Program național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
694,210.00
263,740
633,000
517,000.00
177,000.00
14
Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță
Subprogramul de radiologie intervențională
18,605,380.00
20,563,300.00
14,192,000
16,407,000.00
13,373,000.00
Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos
10,784,200.00
11,286,900.00
8,226,830
4,471,870.00
2,754,240.00
Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
198,240.00
432,820.00
433,000
389,000.00
236,000.00
Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular
869,400.00
700,000.00
700,000
825,320.00
1,075,000.00
Total program
30,457,220.00
32,983,020.00
23,551,830.00
22,093,190.00
17,438,240.00
Total programe
3,960,433,860.00
4,733,254,200.00
4,590,968,780.00
5,040,918,000.00
6,082,053,000.00
Anexa nr. 7
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
NR.
JUDEȚ
LOCALITATE
POPULAȚIE
1
Bistrița Năsăud
Monor
1420
2
Bistrița Năsăud
Ciceu Mihăești
1203
3
SĂLAJ
COSEIU
1178
4
SĂLAJ
LOZNA
966
5
SĂLAJ
TREZNEA
1035
6
SĂLAJ
CAMAR
1702
7
SĂLAJ
POIANA BLENCHI
1227
8
SĂLAJ
ZALHA
908
9
SĂLAJ
ZIMBOR
1004
10
MARAMUREȘ
BASESTI
1407
11
MARAMUREȘ
BISTRA
4355
12
MARAMUREȘ
COAS
1413
13
MARAMUREȘ
SĂPÂNȚA
3178
14
MARAMUREȘ
Oarța de Jos
1179
15
CLUJ
AITON
1042
16
CLUJ
ASCHILEU MARE
1602
17
CLUJ
VAD
2026
Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf
Anexa nr. 8
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire județ
Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale
COD SIRUTA
Populație
Urban/Rural
Grad de marginalizare
Comunități care doresc să beneficieze de suport
Specialiști
(urmează a fi recrutați)
Finanțare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
Asistent social
Asistent medical comunitar
Consilier școlar
1
BIHOR
LĂZĂRENI
29813
3233
Rural
4
DA
x
x
x
DA (C)
2
BIHOR
DRAGESTI
29341
2586
Rural
4
DA
x
x
x
DA (C)
3
BIHOR
DIOSIG
29092
6816
Rural
3
DA
1
x
1
DA (C)
4
BIHOR
BOROD
27560
3843
Rural
3
DA
x
x
x
DA (C)
5
BIHOR
CURTUISENI
29001
3780
Rural
3
DA
1
x
x
DA (C+R)
6
BIHOR
ABRAM
27070
2808
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
7
BISTRIȚA-NĂSĂUD
TEACA
34985
5329
Rural
4
DA
1
x
1
DA (C)
8
BISTRIȚA- NĂSĂUD
PARVA
34155
2317
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
9
BISTRIȚA- NĂSĂUD
ROMULI
34360
1672
Rural
3
DA
x
x
x
DA (C)
10
CLUJ
CAMARASU
56522
2655
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
11
CLUJ
PANTICEU
58856
1844
Rural
3
DA
x
x
x
nu avem date
12
CLUJ
SACUIEU
59283
1466
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
13
MARAMUREȘ
COLTAU
179846
2557
Rural
3
DA
x
x
1
DA (C)
14
SĂLAJ
DRAGU
141027
1427
Rural
4
DA
x
x
nu avem date
DA (C)
15
SĂLAJ
BOBOTA
140280
3766
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
DA (R)
16
SĂLAJ
NAPRADEA
142177
2652
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
nu avem date
17
SĂLAJ
SAMSUD
142854
1723
Rural
3
DA
x
x
nu avem date
DA (R)
18
SĂLAJ
SÂNMIHAIU ALMAȘULUI
142676
1617
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
nu avem date
19
SATU MARE
TURULUNG
139214
3680
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
20
SATU MARE
ACAS
136713
2827
Rural
3
DA
x
x
1
DA (R)
21
SATU MARE
SAUCA
138805
1376
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
Anexa nr. 9
Situația privind numărul de medici și de norme necesare/acoperite pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în RNV
Nr.
Listă specialități/competențe/atestate
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr. norme
Nr. norme acoperite
1
Alergologie și imunologie clinică
2
6,00
2,00
2,00
9
6,50
6,50
5
5,00
5,00
4
10,00
4,00
2
1,29
1,29
2
Anestezie și terapie intensivă
5
6,00
1,14
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
3
Boli infecțioase
12
7,00
1,91
2,00
12
2,00
2,00
8
2,00
2,00
6
2,00
0,29
6
1,71
1,71
4
Cardiologie
44
22,00
17,93
7
5,00
1,00
63
32,50
31,50
18
7,00
6,50
13
7,00
4,00
8
4,94
1,94
5
Cardiologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
6
Chirurgie cardiovasculară
0
2,00
0,00
8
1,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
7
Chirurgie generală
40
21,00
11,12
20
7,00
3,74
70
23,50
23,50
30
13,00
12,75
12
4,00
3,20
12
3,64
2,64
8
Chirurgie orală și maxilo-facială
4
3,00
0,51
1,00
9
1,00
1,00
1
1,00
0,25
2
1,00
0,29
0
0,00
0,00
9
Chirurgie pediatrică
3
3,00
0,43
1,00
7
2,50
2,50
3
3,00
1,00
3
1,00
0,51
2
1,57
0,57
10
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
4
3,00
0,57
2,00
12
2,50
2,50
3
2,00
0,25
2
1,00
0,29
1
0,14
0,14
11
Chirurgie toracică
1
2,00
0,03
4
1,00
1,00
3
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
12
Chirurgie vasculară
3
4,00
1,29
7
2,00
2,00
4
3,00
1,50
1
1,00
0,11
1
0,29
0,29
13
Dermatovenerologie
19
19,00
12,19
8
8,00
6,00
44
31,00
31,00
18
14,00
14,00
6
5,00
4,00
5
5,86
3,86
14
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
35
34,00
29,98
9
14,00
9,16
40
40,50
40,50
14
9,00
9,00
9
10,00
8,37
6
6,79
4,79
15
Endocrinologie
15
16,00
9,89
3
5,00
2,86
42
32,00
32,00
9
6,00
3,75
7
8,00
6,50
1
1,00
1,00
16
Gastroenterologie
18
13,00
7,32
4
7,00
3,50
37
19,00
19,00
8
6,00
4,50
10
5,00
4,11
4
1,86
1,86
17
Gastroenterologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
18
Genetică medicală
2
3,00
0,44
1
1,50
1,50
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
1
0,50
0,50
19
Geriatrie și gerontologie
0
2,00
0,00
1
1,00
1,00
1
2,00
0,50
1
2,00
0,11
0
0,00
0,00
20
Hematologie
4
4,00
1,03
2,00
10
6,50
6,50
5
4,00
2,50
1
2,00
1,00
1
0,27
0,27
21
Medicină internă
51
32,00
25,14
13
6,00
2,21
61
25,00
25,00
27
16,00
15,50
25
10,00
9,07
18
9,57
5,57
22
Nefrologie
10
5,00
2,97
3
4,00
1,24
6
1,00
1,00
3
2,00
0,50
2
1,00
0,23
1
0,14
0,14
23
Nefrologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
24
Neonatologie
9
5,00
2,63
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
25
Neurochirurgie
6
4,00
1,14
7
1,00
1,00
2
2,00
1,00
0
0,00
0,00
1
0,79
0,29
26
Neurologie
29
27,00
19,27
9
5,00
2,86
57
33,00
33,00
15
9,00
9,00
14
10,00
6,27
10
4,00
3,00
27
Neurologie pediatrică
4
4,00
2,51
1
1,00
1,00
8
8,00
8,00
1
2,00
1,00
3
3,00
2,00
2
1,43
1,43
28
Oncologie
14
10,00
3,57
5
5,00
1,00
37
17,50
17,50
7
6,00
5,00
8
5,00
2,40
5
2,92
1,92
29
Oncologie și hematologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
30
Obstetrică- ginecologie
52
27,00
19,65
17
8,00
5,30
62
28,50
28,50
18
8,00
8,00
19
8,00
6,50
11
5,00
4,00
31
Oftalmologie
26
25,00
18,03
8
8,00
3,84
42
32,00
32,00
16
11,00
11,00
9
8,00
7,00
5
7,00
3,00
32
Otorinolaringologie
22
22,00
14,40
9
8,00
4,94
37
27,00
27,00
13
7,00
7,00
11
7,00
5,00
5
4,50
2,50
33
Ortopedie și traumatologie
26
20,00
8,29
9
5,00
2,50
25
10,50
10,50
14
5,00
5,00
9
3,00
2,57
7
2,00
2,00
34
Ortopedie pediatrică
2
3,00
0,29
4
1,00
1,00
1
2,00
0,50
1
0,00
0,00
0
0,00
0,00
35
Pediatrie
39
26,00
16,40
10
8,00
4,29
38
14,00
14,00
22
11,00
10,25
12
10,00
7,57
10
7,29
4,29
36
Pneumologie
24
11,00
9,88
3
6,00
2,07
11
8,50
8,50
19
7,00
6,50
14
3,00
2,06
9
3,42
3,42
37
Pneumologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
2
1,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
38
Psihiatrie
58
41,00
38,30
9
14,00
4,17
67
52,00
52,00
21
11,00
10,25
17
10,00
8,84
8
7,36
4,36
39
Psihiatrie pediatrică
3
6,00
1,83
1
3,00
1,00
16
11,50
11,50
1
3,00
1,00
3
3,00
1,49
2
2,00
2,00
40
Radioterapia
6
3,00
0,74
18
7,50
7,50
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
41
Reumatologie
5
7,00
2,95
2
6,00
0,93
28
17,00
17,00
6
4,00
3,00
5
6,00
4,21
4
4,79
2,79
42
Urologie
12
8,00
4,14
5
6,00
1,50
25
9,50
9,50
8
4,00
3,00
5
4,00
2,14
4
1,19
1,19
43
Planificare familială
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
1
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
44
Îngrijiri paliative
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
1
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
45
Medicină fizică și de reabilitare
64
50,00
45,29
5
6,00
5,14
31
20,00
19,00
10
8,00
7,75
9
10,00
7,00
7
3,00
3,00
TOTAL
673
517,00
335,20
160
155,00
70,25
956
531,50
528,50
338
209,00
172,75
243
160,00
111,13
159
96,26
65,76
Anexa nr. 10
Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung
Îngrijirea paliativă
În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253/2018 se utilizează următorii termeni și definiții:
a)
Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale;
...
b)
îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului;
...
c)
hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile;
...
d)
echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.
...
Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.
Îngrijire paliativă:
● asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;
● afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;
● nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;
● integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;
● oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;
● oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;
● folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;
● va îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv cursul bolii;
● este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.
Îngrijirea paliativă pediatrică*9)
*9) Sursa: Organizația Mondială a Sănătății - (2002)
Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.
În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):
● Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.
● Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.
● Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.
● Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.
● Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.
Reabilitarea medicală*10)
*10) Sursa: Medicinenet.com
Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar
Definiția îngrijirii pe termen lung*11)
*11) Sursa: OCDE - Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)
Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspecte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale
În prezent, în România, Legea nr. 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.
Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.
Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore/7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.
Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite).
Anexa nr. 11
Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătate
I.
Asistența primară
a)
Zone urbane
1.
1 medic de familie și 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale FTE la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile
1.
1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile
1.
1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli
...
3.
cel puțin un centru operațional în afara orelor de program
...
...
...
II.
Asistența medicală comunitară
a)
Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată)
...
b)
Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației < 50/kmp
...
–
condiții geografice
1.
altitudine > 600 m sau pantă > 15%
...
2.
Delta Dunării
...
3.
Acces rutier dificil tot anul
...
...
–
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50 km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe
...
–
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150 km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi
...
...
...
III.
Asistența în ambulatoriu
a)
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază*12) din ambulatoriu la 10.000 locuitori
*12) Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
b)
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori
...
c)
1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori
...
d)
medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori
...
e)
1 medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori
...
f)
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori
...
g)
echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)
1.
1 CT la 200.000 locuitori
...
2.
1 RMN la 250.000 locuitori
...
3.
1 ecograf la 10.000 locuitori
...
...
...
IV.
Asistența paliativă
a)
Refacere/recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;
...
b)
Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori
...
c)
Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
...
d)
1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți
...
e)
1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori.
...
...
(la 05-10-2020,
Punctul II. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 900 din 05 octombrie 2020
)
III.
Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Sud-Vest
CUPRINS
ABREVIERI
Capitolul I DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR
Principalele probleme
Capitolul II VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE
Viziunea strategică
Direcțiile strategice
Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST - VIZIUNEA PENTRU 2027
Capitolul III PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
A.
Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
...
B.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
...
C.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Județ
Pacient
DIRECȚII Și ȚINTE STRATEGICE
ȚINTE REGIONALE
Infrastructură spitalicească și cadrul legal
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST
REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI
a)
Județul Dolj
...
b)
Județul Gorj
...
c)
Județul Mehedinți
...
d)
Județul Olt
...
e)
Județul Vâlcea
...
...
D.
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ
...
E.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
...
F.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Rezumatul principalelor măsuri ale planului de servicii medicale din RSV
...
ANEXE
Anexa nr. 1
Anexa nr. 2
Anexa nr. 3
Anexa nr. 4A
Anexa nr. 4B
Anexa nr. 5
Anexa nr. 6
Anexa nr. 7
Anexa nr. 8
Anexa nr. 9
Anexa nr. 10
Anexa nr. 11
ABREVIERI
CMI - Cabinet medical individual
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
CP - Centru de permanență
DJ - Județul Dolj
DMS - Durată medie de spitalizare
FTE - Full time employee (angajat cu normă întreagă)
FNUASS - Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
GJ - Județul Gorj
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
IU_pat - Indice de utilizare a paturilor
MF - Medic de familie
MG - Medic generalist
MH - Județul Mehedinți
MS - Ministerul Sănătății
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OT - Județul Olt
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
ORL - Oto-rino-laringologie
PIB - Produsul intern brut
PRSS - Planul Regional de Servicii Sanitare
PSI - Plan Strategic Instituțional
ROP - Rata de ocupare/utilizare a paturilor
RSV - Regiunea de dezvoltare Sud-Vest
RSM - Rata Standardizată a Mortalității
SNS - Strategie Națională de Sănătate
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București UE Uniunea Europeană
VL - Județul Vâlcea
Capitolul I
DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest (RSV) se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mic de locuitori, ocupând locul șapte printre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu o pondere de 53% a populației în mediul rural.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Regiunea este formată din 5 județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), și cuprinde 29 de centre urbane, 408 de comune și 2.070 de sate. Regiunea acoperă o suprafață de 29.212 kmp (12,3% din țară) și are 1,9 milioane locuitori (10% din populația țării) - date din 2019. Ca suprafață regiunea de Sud-Vest este a doua cea mai mică regiune după București-Ilfov. Aproximativ jumătate din populația sa (53%) locuiește în zonele rurale, Olt (60%), Vâlcea (55%), Gorj (54,6%) și Mehedinți (53,8%).
Figura 1: Harta regiunii de sud-vest
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația din regiune în 2019 a fost de 1,92 milioane de locuitori în 2019. Populația în vârstă de peste 65 de ani a reprezentat 20,72% din total regiune (tabelul 1).
Tabelul 1: Populația Regiunii Sud-Vest pe județe
Grupa de vârstă
Dolj
%
Gorj
%
Mehedinți
%
Olt
%
Vâlcea
%
TOTAL
%
0 - 4
30,395
4,88
12,304
3,92
9,262
3,86
16,224
4,14
13,804
3,95
81,989
4,27
5 - 14
60,115
9,64
29,795
9,49
23,409
9,75
36,108
9,21
32,415
9,28
181,842
9,48
15 - 64
411,188
65,95
214,693
68,42
157,669
65,65
254,630
64,94
219,249
62,77
1,257,429
65,53
65 - 85+
121,752
19,53
57,011
18,17
49,830
20,75
85,139
21,71
83,826
24,00
397,558
20,72
TOTAL
623,450
100
313,803
100
240,170
100
392,101
100
349,294
100
1,918,818
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente proiecții demografice, populația RSV se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 - 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din țară. În anul 2015 populația cu vârsta peste 65 de ani din această regiune a reprezentat 19% din populație, estimându-se că va crește în 2030 cu 4%, ajungând la 23% din totalul populației regiunii (figura 2).
Figura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 ani
Sursa: Proiecții Eurostat
RSV este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni din România. PIB-ul său total fiind cel mai mic dintre toate cele opt regiuni, cu o contribuție de 7,4% la PIB-ul național în 2018. PIB-ul regional pe cap de locuitor (7.797 EUR) este al doilea cel mai mic dintre cele opt regiuni de dezvoltare, mai mare decât cel al Regiunii Nord-Est*1).
*1) Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/Prognoza_profil_teritorial_toamna_2019.pdf
Rata sărăciei relative din regiune a fost de 33.4% (date din 2017), mai mare decât media națională (23.6%) și mult mai mare decât cea mai favorizată regiune, Regiunea București-Ilfov (6.1%)*2).
*2) Sursa: Institutul Național de Statistică
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_românia_2017.pdf
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR
În 2019, indicatorii de sănătate în RSV înregistrează mici variații față de media pe țară și de celelalte regiuni:
–
Rata medie a speranței de viață (76,22 ani) este mai mare ca media pe țară (75,99 ani); se evidențiază județul Vâlcea ca fiind singurul județ din țară cu o rată a speranței de viață peste 80 de ani (80,84 ani).
...
–
Rata natalității (7,4 născuți vii la 1000 locuitori) este sub media națională (8,5 născuți vii la 1000 locuitori); se evidențiază județul Vâlcea cu rata cea mai mică din regiune (6,7 născuți vii la 1000 locuitori).
...
–
Ratele mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) sunt mai mari față de media pe țară (6,1 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii). În cadrul regiunii menționăm județul Mehedinți care are cea mai mare mortalitate infantilă (9,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) depășind cu mult media pe țară.
...
–
Mortalitatea generală (12,6%0 loc.) este mai mare ca media pe țară (11,7%0 loc.) evidențiindu-se județul Olt cu mortalitatea de 14,7%0 loc. și Vâlcea cu cea mai mică rată a mortalității din țară (9,0%0 loc.).
...
În anul 2019 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RSV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu incidențele la nivel național și cu anii anteriori. Menționăm că valorile incidenței sunt mult mai mari decât media pe țară.
Pentru același an 2019, în RSV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet, tulburări mentale și de comportament, boli pulmonare obstructive cronice, valorile ratelor fiind mici decât media pe țară pentru boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet și mai mari pentru celelalte două menționate în tabelul 2. În toate județele aparținând RSV prevalența prin boli hipertensive ocupă primul loc, menționând județele Vâlcea și Gorj, cu valori mult mai mari decât media pe regiune și țară. În cazul cardiopatiei ischemice se remarcă județul Vâlcea cu valori peste media pe țară și regiune. Tulburările mentale și de comportament sunt mult crescute față de media pe țară în Vâlcea și Olt*3) (tabelul 2).
*3) Sursa: INSP-CNSISP
Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RSV în 2019 (cazuri la 100.000 locuitori)
România
RSV
Dolj
Gorj
Mehedinți
Olt
Vâlcea
Boli hipertensive
13629.2
12401.1
13074.0
15398.5
12363.7
4944.1
16903.8
Cardiomiopatie ischemică
6236.8
5184.2
5502.1
4555.4
5765.5
2975.0
7262.1
Diabet
4429.4
4219.8
4368.8
5556.4
3171.9
3757.7
3992.6
Tulburări mentale și de comportament
2592.3
2975.8
2315.7
2608.0
1544.7
3766.4
4581.2
Boli pulmonare obstructive cronice
2304.7
2392.1
2173.4
2137.6
3379.3
2098.2
2662.2
PRINCIPALELE PROBLEME
Serviciile de sănătate din RSV se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale și a rezultatelor la nivel de pacient.
...
–
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice, ceea ce duce la inechități între urban și rural (în special în județul Mehedinți) și discriminare ale grupurilor minoritare.
...
–
Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate.
...
–
Unitățile de asistență medicală primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de "gatekeeper"/"paznic", ceea ce duce la un suprasolicitarea serviciilor spitalicești.
...
–
Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii prin diferite finanțări nerambursabile și printr-o abordare integrată a activităților medico-socio-educaționale cu cabinetele de medicină de familie, serviciile sociale și educaționale. În prezent sunt diferențe semnificative privind gradul de acoperire între județele regiunii. Județul Gorj are cea mai mare acoperire cu asistență medicală comunitară (99% - 131 de asistenți medicali comunitari și 14 mediatori sanitari).
...
–
Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Sunt în curs de identificare soluții (proiecte în derulare) care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale.
...
–
Infrastructura spitalicească este în general veche, iar capacitatea de îngrijire acută este supradimensionată în raport cu nevoile. Există o deplasare semnificativă a pacienților acuți în afara regiunii, în special din județul Mehedinți, care tind să meargă în Timișoara - Regiunea de Vest și din județul Olt, care tind să meargă la București.
...
–
Capacitatea serviciilor de îngrijire paliativă este foarte redusă.
...
În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RSV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:
a)
Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.
...
b)
Inegalități în accesul la servicii în și între județe, în special în ceea ce privește asistența de specialitate, determinând deplasarea masivă a pacienților către unitățile medicale din regiunile învecinate.
...
Un studiu din 2013*4) arată că 10,2% din populația de 15 ani și mai în vârstă din RSV nu a putut merge la un specialist atunci când este nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele situației:
*4) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România.
–
67% au menționat costurile prea mari;
...
–
7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție;
...
–
10% menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală.
...
Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în RSV oferă o bază foarte puternică pentru intervenție.
Capitolul II
VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE
VIZIUNEA STRATEGICĂ
Conform Raportului Comisiei Europene și OECD "România - Profilul de țară pentru sănătate 2019", care evidențiază caracteristici ale sistemului de sănătate din România, evaluarea rezilienței sistemului, arată o dependență mare de serviciile spitalicești, iar asistența medicală primară dispune de resurse umane insuficiente în unele regiuni și este, în același timp, prea puțin utilizată, pacientul accesând direct serviciile spitalicești, deși se prevede intervenții pentru creșterea rolului asistenței medicală primare.
Raportul evidențiază faptul că finanțarea alocată pentru sănătate în România este cea mai mică dintre țările UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1.029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2.884 EUR, sau 5% din PIB (comparativ cu media UE de 9,8%). Raportul arată că în termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă. În perioada 2014 - 2020, au fost susținute programe de consolidare a asistenței medicale primare, a asistenței comunitare și a asistenței medicale ambulatorii de specialitate, dar proporția cheltuielilor dedicate acestor sectoare rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18%, comparativ cu media UE de 30%). De asemenea, alocarea pentru prevenție în România e mult mai scăzută față de țările UE (18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1% la nivelul UE).
Viitoarea strategie 2021 - 2027 pentru sectorul de sănătate, va trebui să fie construită pe o alocare financiară corespunzătoare, care să permită consolidarea și dezvoltarea obiectivelor prioritare ale sistemului de sănătate.
Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 - 2020 proiecta o națiune de oameni sănătoși și productivi prin accesul la servicii calitative de prevenție, urgență, tratament și reabilitare, utilizarea eficientă și eficace a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici.
Noua strategie națională de sănătate, ce va fi elaborată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2021 - 2027, va susține viziunea de consolidare a sănătății populației, îmbunătățire a accesului la servicii medicale de calitate sigure, eficace și sustenabile, cu continuarea obiectivelor enunțate în strategia precedentă și definirea unor obiective specifice noi. Alocarea financiară adecvată va fi condiție esențială pentru succesul strategiei.
La nivelul RSV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, accesul la serviciile de sănătate și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.
Astfel, pentru perioada 2021 - 2027, viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în RSV este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare bine reprezentate, cu un rol eficient de prevenție și monitorizare a pacienților cu afecțiuni cronice, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale adaptată nevoilor pacienților, flexibilă, coordonată și sustenabilă. Noul spital regional de urgență, aflat în vârful rețelei de spitale, va reprezenta un pol de excelență al serviciilor medicale terțiare din regiune, un model de organizare, funcționare și finanțare optimizată, pentru rezolvarea completă a cazurilor complexe din regiune cu rezultate de îmbunătățire a stării de sănătate, scădere a mortalității și morbidității, eficiență crescută.
În conformitate cu strategia anterioară, principalele caracteristici ale viitorului sistem de sănătate al RSV vor fi:
–
Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;
...
–
Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RSV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane, și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
...
–
Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, dar și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
...
DIRECȚIILE STRATEGICE
Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.
Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RSV, sunt:
–
Consolidarea unităților de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară prin extinderea celor două rețele, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;
...
–
Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență medicală ambulatorie;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare; integrarea îngrijirii cu scop curativ cu cea paliativă în vederea asigurării calității vieții pacienților cu boli cronice progresive);
...
–
Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului asistenței primare (în monitorizarea și îngrijirea pacienților, inclusiv prin acordarea de servicii preventive), a rolului de "gatekeeper" și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală;
...
–
Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;
...
–
Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;
...
–
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (cronici, reabilitare, recuperare).
...
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RSV; o atenție deosebită se acordă pentru:
–
Dezvoltarea asistenței medicale comunitare pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală în zonele rurale și pentru comunitățile marginalizate, în special în județele Mehedinți, Olt, Dolj și Vâlcea;
...
–
Reducerea inegalității interjudețene, în special prin consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii din județele Olt și Mehedinți, care rămân în urma celorlalte trei județe din regiune;
...
–
Reorganizarea rețelei spitalicești și consolidarea capacității serviciilor spitalicești complexe (în special în județul Dolj, unde se va dezvolta un Spital Regional de Urgență), având în vedere natura actuală fragmentată și starea precară a infrastructurii spitalicești;
...
–
Integrarea serviciilor de asistență medicală, atât pe verticală (asistență medicală primară - ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenția bolilor - terapie - reabilitare, integrarea curativ - paliativ);
...
–
Reconceperea traseelor pacienților prin consolidarea rolului de "paznic" al asistenței primare și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală;
...
–
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative integrate la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și de spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu.
...
–
Dezvoltarea capacităților de intervenție de sănătate publică, a capacităților suplimentare ale spitalelor și a altor furnizori de servicii medicale pentru servicii medicale acordate pacienților în pandemie actuală, sau în condițiile altor tipuri de amenințări pentru sănătate.
...
În mod specific, se vor dezvolta direcții strategice pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate, pentru a răspunde corespunzător la presiunea creată de actuala pandemie cu SARS-CoV-2. Reziliența sistemului de sănătate poate fi definită prin capacitatea instituțiilor, a furnizorilor de servicii și a populației de a se pregăti și a răspunde în mod eficient situațiilor de criză, cu scopul de a proteja eficient viața și sănătatea populației, în timpul și după perioada de criză.
Astfel, măsurile propuse vor fi focalizate pe:
a)
decizii la nivel local, la nivelul spitalelor, a altor unități sanitare și a autorităților locale, pentru reorganizarea serviciilor, adaptarea infrastructurii fizice, recrutare de resurse umane:
–
asigurarea zonelor de triaj și decontaminare, a circuitelor separate, a zonelor de izolare,
...
–
flexibilitate în vederea reorganizării, a identificării de servicii alternative, a asigurării capacităților suplimentare în caz de criză,
...
–
asigurarea cu echipamente și materiale pentru diagnostic și tratament, inclusiv pentru necesitate suplimentară în criză;
...
–
organizare zone covid-noncovid pentru a asigura continuitatea asistenței medicale fără întrerupere, atât pacienților cu Covid-19, cât și celor non-Covid-19, cu afecțiuni medicale și chirurgicale acute și cronice
...
–
asigurarea capacității de testare și screening,
...
–
asigurarea capacității de supraveghere, control epidemiologic,
...
–
asigurarea de rezerve, stocuri medicamente, materiale sanitare, materiale de protecție sanitară,
...
–
organizarea centrelor de vaccinare,
...
–
extindere, dezvoltare servicii medicale de telemedicină în serviciile preventive și ale celor de medicină de familie
...
–
extindere, integrare a serviciilor de medicină de familie cu celelalte servicii medicale pentru asistența pacienților Covid care nu necesită internare și monitorizarea post externare.
...
...
b)
decizii la nivel central pentru asigurarea de medicamente, materiale, echipamente, vaccinuri și a capacității de intervenție și coordonare a serviciilor de sănătate publică în contextul pandemiilor, epidemiilor:
–
dezvoltarea producției naționale de medicamente, producției de vaccinuri, echipamente, materiale sanitare,
...
–
dezvoltarea rețelei de transfuzii sânge, produse din sânge, asigurarea sistemului cu aceste produse,
...
–
asigurarea furnizării continue de medicamente necesare populației,
...
–
dezvoltarea rețelei naționale de laboratoare de microbiologie, virusologie și alte laboratoare,
...
–
dezvoltarea serviciilor medicale esențiale pentru populație, pentru patologii acute și cronice, în condiții pandemice, inclusiv prin investiții în infrastructură,
...
–
creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, a direcțiilor de sănătate publică pentru elaborarea, organizarea și implementarea planului de intervenție în pandemii, a capacității de supraveghere și control epidemiologic,
...
–
optimizarea organizării și implementării programului de vaccinare a populației,
...
–
programe de formare rezidenți și angajare personal pentru specialități deficitare: epidemiologie, sănătate publică, ATI, laborator, boli infecțioase,
...
–
adoptarea de măsuri și proceduri specifice pentru protejarea sănătății populației în spitale, în comunitate, școli, la locurile de muncă, instituții, zone de recreere, spații comune etc.
...
...
ASIGURAREA CADRULUI LEGAL DE ORGANIZARE ȘI FINANȚARE PENTRU SUSȚINEREA MĂSURILOR DIN PLANUL DE SERVICII
Măsurile de reorganizare/dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.
Odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență Craiova se vor pregăti și implementa măsuri pentru organizarea și reglementarea rețelei de servicii spitalicești la nivel de regiune, sisteme de trimitere și fluxuri de pacienți, trasee clinice pentru anumite tipuri de afecțiuni, mecanisme de integrare a serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare.
În acest scop, Ministerul Sănătății derulează proiecte de asistență tehnică pentru actualizarea tarifelor serviciilor medicale, de identificare a unor soluții moderne de management și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității și siguranța pacientului, adoptarea de ghiduri și protocoale clinice pentru managementul principalelor patologii, utilizarea unor proceduri administrative standardizate pentru spitale, etc.
Rezultatele proiectelor menționate se vor transpune în acte normative ce vor fi aprobate de Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții/autorități publice centrale, în funcție de domeniul de reglementare vizat.
Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor de îmbunătățire/înființare infrastructură nouă în sistemul de sănătate, precum și plata unor servicii medicale, care nu sunt decontate din FNUASS (de exemplu asistența medicală comunitară) aceasta va putea fi asigurată din programele finanțate din fonduri europene din perioada 2021 - 2027, bugetul statului sau bugetele locale, după caz.
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST - VIZIUNEA PENTRU 2027
DOMENIUL STRATEGIC
PROBLEME IDENTIFICATE
INTERVENȚIA NECESARA
CONDIȚII NECESARE
REZULTATE
Sănătate publică
Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară
Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi
Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională
Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară.
Dezvoltarea îngrijirilor paliative.
Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi.
Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie.
A fost revizuit curriculum-ul de management al bolilor cronice pentru rezidențiatul de MF
Reducerea poverii bolilor cronice; Creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție.
Probleme de management al epidemiei Covid 19.
Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică, diagnostic, comunicare, management și control epidemii/pandemii
Actualizare legislație.
Dezvoltare servicii și alocare resurse.
Combaterea și controlul îmbolnăvirilor, îmbunătățirea sistemului de comunicare și management al epidemiilor (sistem informațional adecvat), vaccinarea populației, supraveghere eficientă.
Servicii medicale
Asistență medicală primară inegal distribuită, insuficientă, suplimentarea gamei de servicii oferite de medicul de familie, inclusiv pentru monitorizarea pacienților cu covid 19.
Recrutarea între 43 - 72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF.
Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.
Acoperire cu medici de familie îmbunătățită
Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară.
Suplimentarea echipelor de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic.
Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară.
Consolidarea integrării cu asistența medicală primară.
Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară.
Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială.
Capacități spitalicești inegal distribuite
Înființare spital regional
Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene.
Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate.
Dezvoltarea capacităților suplimentare flexibile (infrastructura, echipamente, medicamente, materiale, vaccinuri și resurse umane) ale spitalelor pentru a acorda servicii medicale specializate pacienților în pandemia actuală/alte amenințări, precum și a unor servicii de reabilitare post îmbolnăvire Covid 19.
1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune
Indicatori de rezultat la nivel pacienți
Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită.
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane.
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat.
Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.
Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante.
Proporție crescută de spitalizări evitabile.
Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi.
Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară.
Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.
Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară/ambulatorie/pe termen lung.
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung
Modificarea legislației la nivel național.
Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru îngrijiri pe termen lung, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și îngrijire de lungă durată cu 25%.
Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă).
Pacienții cronici care se încadrează în criteriile îngrijirii pe termen lung să beneficieze de servicii în spații adecvate.
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paliativă.
Elaborarea strategiei naționale, dar și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative.
Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027.
Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată în spital și la domiciliu, inclusiv servicii de telemedicină pentru zonele rurale sau greu accesibile.
Asigurarea existenței unui serviciu de îngrijire paliativă cu minim 25 paturi pentru fiecare capitală de județ.
Instruirea a 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.
Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului.
Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie.
Includerea îngrijirilor paliative în programa de instruire a asistenților medicali comunitari.
Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu.
Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.
Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri la nivel de sistem
Adaptabilitate, flexibilitate redusă la nevoile sistemului de sănătate și la metode moderne planificare și management a serviciilor medicale, coordonare și complementaritate reduse, duplicare, ineficiență.
Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.
Reglementări, noi privind reorganizarea serviciilor, creșterea calității și siguranței, îmbunătățirea managementului și finanțării; coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății
Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate, pentru perioada 2021 - 2027.
Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare.
Stabilirea responsabilităților de planificare la nivel decizional înalt, la nivelul structurilor din MS, la nivel local pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale.
Servicii sanitare planificate și coordonate.
Sisteme informatice insuficient dezvoltate și integrate
Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,
Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.
Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.
Capitolul III
PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
A.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
În 2019, numărul medicilor de familie din RSV raportat de Institutul Național de Statistică a fost 1315, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Dintre medicii de familie 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuția populației în regiune este preponderent rurală.
Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 loc.) este ușor crescută față de media naționale (6,3 la 10.000 loc.); acoperirea cu medici este mai mare în județul Dolj (8,1 la 10.000 loc.) și mult mai mică în județul Vâlcea (5,8 la 10.000 loc.). De remarcat că în mediul urban în Județul Dolj și Mehedinți indicele este mult mai mare decât media pe țară și regiune.
Figura 3: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2019)
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RSV
Județ
Consultații per capita
(medicina de familie)
(zone urbane)
Consultații per capita
(medicina de familie)
(zone rurale)
Localități fără medici de familie
Dolj
3.6
3.0
1
Gorj
4.2
3.6
0
Mehedinți
5.0
2.6
5
Olt
2.2
1.6
1
Vâlcea
4.4
3.3
2
RSV
3.8
2.8
9
Sursa: INSP-CNSISP 2019 (consultații/locuitori)
O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană și un deficit de 382 medici zona rurală.
În anul 2019 au fost identificate 9 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în
Anexa 7
.
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
a)
Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Ei vor fi atrași în zonele rurale, în special în comunele fără MF*5) și în special în Mehedinți (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.
*5) Vezi
Anexa 7
pentru o listă a localităților din RSV fără medic de familie (date 2019). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
...
b)
Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân, de col uterin și de colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale, pentru întărirea prevenției;
...
c)
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea grupării cabinetelor medicale (cabinetelor medicale asociate/grupate/societăți), pentru îmbunătățirea calității și continuității asistenței medicale
...
d)
Se propune derularea unor proiecte-pilot în care plata să se efectueze pe bază de performanță a MF (în două județe). Standardele de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe arii de activități precum cele de mai jos.
–
Va fi un sistem de recompensare (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă);
...
–
Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele naționale de sănătate, inclusiv de exemplu:
» Stimulente financiare pentru a încuraja MF să-și asume rolul de "paznic";
» Rolul MF în eficacitatea programelor de depistare a cancerului în zona de captare (de exemplu: % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani implicate în programe de screening al cancerului de col uterin, % din populația eligibilă care participă la programul de screening al cancerului colorectal);
» Angajarea MF în gestionarea pacienților cu boli cronice (de exemplu: numărul de pacienți diabetici cu trei analize HbA1c înregistrate în ultimele 12 luni; numărul de pacienți cu tensiune arterială ridicată cu tensiunea arterială controlată la fiecare 6 luni);
» Asigurarea de îngrijiri paliative de bază pentru pacienții cu boli cronice progresive (de exemplu: număr pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative identificați prin instrumente de screening sau prin alte metode, număr pacienți cu durere dată de existența bolilor cronice progresive care au durerea controlată)
» Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și vârstnici;
» Alte criterii care trebuie determinate pentru a îmbunătăți calitatea și/sau eficiența. Măsurile de la nivel regional specificate mai sus trebuie susținute de reforme la nivel național.
...
...
e)
În același timp, se propune revizuirea pachetului de asistență medicală de bază (în conformitate cu Ghidul Național și concluziile discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a spori capacitatea de reacție a MF privind:
–
Educație și consiliere în sănătate;
...
–
Îngrijiri legate de sarcină, inclusiv îngrijire prenatală și postpartum;
...
–
Suplimente nutriționale;
...
–
Servicii de planificare a familiei;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv imunizarea), sfaturi și educație pentru sănătate;
...
–
Managementul și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Managementul urmăririi bolilor persoanelor vârstnice;
...
–
Screeningul cancerului (în special pentru cancerul de sân și de col uterin);
...
–
Monitorizarea unor boli transmisibile.
...
...
f)
În RSV, aproximativ 600 cabinete reprezentând 90% din cabinetele MF funcționează în clădirile care sunt deținute de autoritățile locale; din aceste 600 de cabinete, aproximativ 40%, adică 248 cabinete au fost reabilitate până în 2012 de către autoritățile locale.
...
g)
În cadrul viitorului Program Operațional Sănătate (POS), un fond special va fi creat pentru a sprijini recondiționarea/dotarea restului cabinetelor MF (peste 300). Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale, de la nivel național, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritate pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie vor fi bazate pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea asocierii, grupării cabinetelor (cabinete medicale asociate/grupate/societăți) pentru creșterea calității, a gradului de acoperire a serviciilor, etc.
...
h)
Creșterea capacității a 30% dintre medicii de familie din RSV de a oferi îngrijiri paliative de bază.
...
...
B.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE
Conform datelor din 2019, în RSV există un număr de 470 asistente medicale comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a compartimentelor de asistență medicală comunitară de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum și de la bugetul local al unor unități administrativ teritoriale. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este O.U.G. nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin H.G. nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.
Deși sistemul de asistență medicală comunitară a înregistrat în perioada 2014 - 2019 o creștere a personalului angajat cu 255 asistenți medicali comunitari și 22 mediatoare sanitare, în prezent se înregistrează deficiențe de repartiție a personalului, conform nevoilor. O analiză a diferențelor evidențiază faptul că în 2019 există un surplus de 62 de asistenți comunitari (35 în zonele rurale și 27 în zonele urbane) în comparație cu normativul aprobat. Gorj este județul cu cel mai mare surplus de asistenți medicali comunitari în rural (83), în timp ce Mehedinți înregistrează cel mai mare deficit. Mediatorii sanitari se vor putea angaja în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni (având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă).
Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV, 2014 - 2019
JUDEȚUL
RURAL
URBAN
AMC
MS
AMC
MS
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Dolj
36
87
3
13
2
8
2
2
Gorj
20
101
2
5
1
32
6
9
Mehedinți
33
69
14
15
2
12
0
4
Olt
63
81
2
1
13
23
9
9
Vâlcea
45
57
2
2
0
0
2
4
Total
197
395
23
36
18
75
19
28
Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari
Sursa datelor: MS - UIS
Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV în rural și urban, 2014 - 2019
Indicatori
Rural
Urban
Situația
Necesități teoretice cf. normativului național*6)
Situație
Necesități teoretice cf. normativului național*7)
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Număr de comunități cu populație marginalizată
160
160
39
39
Număr populație marginalizată
179 801
179 801
24 108
24 108
Număr asistenți medicali comunitari
197
395
163
35 surplus
18
75
30
27 surplus
Număr mediatoare sanitare
23
36
NA
NA
19
28
NA
NA
*6) Referință: populația 2014.
*7) Referință: populația 2014.
*) Notă: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021.
Distribuția pe județe a necesarului de asistenți comunitari din RSV este prezentată mai jos.
Figura 4: Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa: Analiza datelor INSP
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
Dezvoltarea unui număr minim de 10 noi echipe comunitare integrate*8) în RSV până în anul 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile și oriunde unde este nevoie. Pentru crearea acestor echipe integrate se vor identifica surse de finanțare externe; astfel, 9 comunități din regiune vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale - în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale - în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății - în calitate de partener 2, implementat în perioada 2018 - 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în
Anexa nr. 8
.
*8) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n° 18/2017), H.G. nr. 324/2019 e aprobată.
Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:
–
dezvoltarea unui număr minim de 10 de noi echipe comunitare integrate*9) în RSV până în 2027 (prima rundă de propuneri);
...
–
noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
...
–
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
...
–
alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
...
...
C.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE
În RSV există 50 spitale: 39 spitale de asistență medicală acută (care au și secții/compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 11 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:
–
30 sunt spitale publice de îngrijire acută;
...
–
5 sunt unități private de asistență medicală acută;
...
–
6 sunt îngrijiri pe termen lung/facilități publice pentru afecțiuni cronice,
...
–
9 sunt unități private cu paturi de cronici.
...
Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești
Spitale
Îngrijire acută
Îngrijire cronică
Total
Publice
Îngrijire acută
Private
Îngrijire acută
Publice
Îngrijire cronică
Private
Îngrijire cronică
TOTAL
Dolj
14
7
21
11
3
2
5
21
Gorj
7
1
8
7
0
1
0
8
Mehedinți
4
0
4
4
0
0
0
4
Olt
4
2
6
4
0
1
1
6
Vâlcea
6
5
11
4
2
2
3
11
Total
35
15
50
30
5
6
9
50
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019
Tabel 7: Număr total de paturi
Județ
Spitale publice
Spitale private
Total Sp. publice + private
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
Nr. paturi cronici
Nr. paturi acuți
Total
Dolj
1.061
3.150
4.211
188
25
213
1249
3.175
4.424
Gorj
389
1.503
1.892
0
0
0
389
1.503
1.892
Mehedinți
235
1.071
1.306
0
0
0
235
1.071
1.306
Olt
328
1.482
1.810
15
0
15
343
1.482
1.825
Vâlcea
363
1374
1.737
85
36
121
448
1.410
1.858
Total
2.376
8.580
10.956
288
61
349
2.664
8.641
11.305
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută este de 8.641. Cele 14 spitale/clinici private sunt situate în județele Dolj și Vâlcea și sunt entități mici cu 5 până la 40 de paturi; numai unul în Dolj are 112 paturi.
Tabelul 7.1 - DMS și ROP în spitalele publice - secții de acuți 2019
Județ
Nr. Paturi contractate
Nr. Cazuri Externate
Nr. zile spitalizare
DMS*10) acuți
ROP*11) acuți
Dolj
2983
127868
731411
5,72
64%
Gorj
1502
62724
372981
5,95
68%
Mehedinți
1061
38775
228073
5,88
58%
Olt
1482
57726
323593
5,61
60%
Vâlcea
1438
52132
341561
6,55
68%
Regiune SV
8466
339225
1997619
5,89
64%
*10) Durata medie de spitalizare.
*11) Rata ocupare/utilizare a paturilor.
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019.
Conform datelor furnizate de CNAS, în anul 2019, spitalele nu au semnat contracte de finanțare cu casele de asigurări de sănătate pentru toate paturile din structură, ci conform tabelului de mai jos, având în vedere că, la contractare poate fi luat în considerare doar numărul de paturi contractabile cu încadrarea în planul de paturi aprobat la nivel județean, stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății, Ministerul Sănătății propune o dată la 3 ani, Planul național de paturi, care se aprobă prin Hotărâre a guvernului.
În aplicarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Prin H.G. nr. 115/2017 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioada 2017 - 2019, iar prin H.G. nr. 337/2020 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, acte normative potrivit cărora numărul total de paturi pentru anii 2017 - 2022, numărul total de paturi aprobat la nivel național este de 119.579.
Numărul total de paturi mai sus prevăzut reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare.
Detalierea pe județe, respectiv pentru municipiul București a numărului total de paturi, se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea prealabilă a ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, respectiv a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul oficial al României, partea I.
CNAS utilizează IU-pat ca unul dintre criteriile de contractare. La stabilirea numărului de paturi contractabile pentru fiecare spital se au în vedere necesarul de servicii medicale pe specialități inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguraților din alte județe, specialitățile deficitare și condițiile specifice existente la nivel local. Indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel național luat în calcul la stabilirea capacității spitalului funcție de numărul de paturi contractabile pentru secții/compartimente de acuți este 290 zile și pentru secții/compartimente de cronici și îngrijiri paliative 320 zile.
Tabel Nr. 8 paturi (public și privat) contractate, în anul 2019
Județ
Nr. paturi acuți
Nr. paturi cronici
Total paturi contractate
Dolj
2.983
1.215
4.198
Gorj
1.502
386
1.888
Mehedinți
1.061
235
1.296
Olt
1.482
348
1.830
Vâlcea
1.438
458
1.896
Total
8.466
2.642
11.108
Deși numărul de paturi contractabile a fost constant la nivel de regiune, în 2019 s-a înregistrat o ușoară scădere a paturilor pentru acuți, cu o creștere consecutivă a paturilor pentru cronici față de anul 2015. (143 paturi).
Tabelul nr. 9 Rata de ocupare a paturilor - ACUȚI
Județ
Cod spital
Denumire spital
Sp. Public
Sp. Acut
Nr. paturi contractabile 2019
Nr. Cazuri Externate
Nr. zile spit.
ROP
ROP față de optim
(290 zile)
Dolj
DJ01
Spitalul Județean Clinic de Urgență Craiova
Public
Acut
1203
51637
293008
67%
84%
DJ02
Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova
Public
Acut
403
19323
99366
68%
85%
DJ03
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș" Craiova
Public
Acut
269
10948
65943
67%
85%
DJ04
Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Băilești
Public
Acut
118
4637
22786
53%
67%
DJ05
Spitalul "Filisanilor" Filiași
Public
Acut
148
5760
32726
61%
76%
DJ06
Spitalul Orășenesc Segarcea
Public
Acut
107
4239
22108
57%
71%
DJ07
Spitalul Municipal Calafat
Public
Acut
205
6378
32335
43%
54%
DJ13
SPITALUL ORĂȘENESC "AȘEZĂMINTELE BRÂNCOVENEȘTI" DĂBULENI
Public
Acut
88
3222
18337
57%
72%
DJ18
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA
Public
Acut
52
1396
8918
47%
59%
DJ20
SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA
Public
Acut
270
10302
81140
82%
104%
DJ30
Centrul Medical Mogos Med
Privat
Acut
4
140
148
10%
13%
DJ40
SC Eiffel Med SRL
Privat
Acut
16
870
2516
43%
54%
DJ55
SC Onioptic Medical PD SRL
Privat
Acut
5
292
475
26%
33%
M 02
SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ "DR. STEFAN ODOBLEJA
Public
Acut
182
6852
39059
59%
74%
T 04
SPITAL CLINIC CF CRAIOVA
Public
Acut
105
3174
15685
41%
52%
DJ Total
3175
129170
734550
63%
80%
Gorj
GJ01
Spitalul Județean Târgu Jiu
Public
Acut
800
32293
189310
65%
82%
GJ02
Spitalul Municipal Motru
Public
Acut
136
4974
29259
59%
74%
GJ03
Spitalul de Urgență Tg Cărbunești
Public
Acut
231
11089
73910
88%
110%
GJ04
Spitalul Orășenesc Rovinari
Public
Acut
89
3601
19352
60%
75%
GJ05
Spitalul Orășenesc Novaci
Public
Acut
74
3341
17899
66%
83%
GJ06
Spitalul Orășenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbești-Jiu
Public
Acut
64
2876
15839
68%
85%
GJ10
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE TUDOR VLADIMIRESCU
Public
Acut
41
1274
10246
68%
86%
GJ11
Spitalul Orășenesc Turceni
Public
Acut
68
3276
17166
69%
87%
GJ Total
1503
62724
372981
68%
86%
Mehedinți
MH01
Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin
Public
Acut
846
30079
181788
59%
74%
MH02
Spitalul Municipal Orșova
Public
Acut
89
3325
15029
46%
58%
MH05
Spitalul Orășenesc Baia de Arama
Public
Acut
66
2670
15223
63%
80%
T 13
SPITALUL GENERAL CF DROBETA TURNU SEVERIN
Public
Acut
70
2701
16033
63%
79%
MH Total
1071
38775
228073
58%
73%
OT
OT01
Spitalul Județean Slatina
Public
Acut
951
37968
213867
62%
78%
OT02
Spitalul Orășenesc Bals
Public
Acut
81
3110
17573
59%
75%
OT03
Spitalul Municipal Caracal
Public
Acut
348
12479
71687
56%
71%
OT04
Spitalul Orășenesc Corabia
Public
Acut
102
4169
20466
55%
69%
OT Total
1482
57726
323593
60%
75%
VL
VL01
Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea
Public
Acut
1011
38083
254879
69%
87%
VL03
Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Drăgășani
Public
Acut
175
6088
38661
61%
76%
VL04
Spitalul Orășenesc Horezu
Public
Acut
88
4055
24725
77%
97%
VL05
Spitalul Orășenesc Brezoi
Public
Acut
47
1929
9772
57%
72%
VL06
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "C. ANASTASATU" MIHĂEȘTI
Public
Acut
53
1977
13524
70%
88%
VL11
SC INCARMED SRL RÂMNICUL VÂLCEA
Privat
Acut
30
1400
5593
51%
64%
VL15
SC RAPITEST CLINICA SRL
Privat
Acut
6
319
1029
47%
59%
VL Total
1410
53851
348183
68%
85%
Regiune SV Total
8641
342246
2007380
64%
80%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019.
Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, a capacității limitate de asigurare a rolului de "paznic" al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și 58% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și/sau de MF.
În 2019, rata de ocupare a paturilor în spitalele de îngrijire acută s-a încadrat între 41% și 88% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 64%.
Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 342.246 și aproximativ 2 milioane de zile de spitalizare în 2019, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.
La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 4,2 la 1.000 de locuitori, mai puțin decât media națională. Numărul de internări la 1000 locuitori este de 16,5% (figura 5), o rată mai scăzută față de cea propusă a fi atinsă în 2020. Ratele mari înregistrate la Dolj sunt explicate prin faptul că, că spitalele doljene sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune ce nu pot fi rezolvați în alte județe din regiune (spitale de trimitere). În același timp, se observă rate foarte scăzute ale internărilor (chiar față de media europeană și față de cea națională) pentru spitalele ce deservesc pacienți din județele Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2019
Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională.
Conform unui studiu din 2014, spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.
În concluzie:
–
la nivel de regiune, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare și ambulatorii.
...
–
unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută sunt concentrate în județul Dolj, cu un total de 3.175 paturi, respectiv 37% din numărul de paturi de acuți la nivelul regiunii.
...
–
ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Dolj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, chiar centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune.
...
–
în proporție de 58% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării; în plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și/sau de către MF.
...
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 8.641 de paturi de îngrijire acută existente în RSV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 37% sunt situate în județul Dolj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Dolj. Analiza distribuției paturilor pe specialități și estimarea capacităților viitoare se va face de echipe comune de la nivel regional pentru dezvoltarea planurilor locale de servicii medicale.
Tabelul 10: Procentul de paturi per specialitate în RSV
Specialitate
Secție
Nr. Paturi contractabile
% Paturi contractabile
Paturi la 1.000 locuitori
Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova
Regiune SV
Jud. Dolj
Alte județe
Jud. Dolj
Alte județe
Reg. SV
Jud. Dolj
Nr. Paturi
% din jud. Dolj
% din reg. SV
Specialități chirurgicale
Chirurgie generală
Chirurgie generală
931
348
583
37%
63%
0,43
0,50
180
52%
19%
Chirurgie laparoscopică
5
5
100%
0,00
0,00
Chirurgie orală și maxilo-facială
Chirurgie maxilo-faciala
33
25
8
76%
24%
0,02
0,04
25
100%
76%
Chirurgie pediatrică/ Ortopedie pediatrică
Chirurgie pediatrică
35
35
100%
0,02
0,00
Chirurgie și ortopedie pediatrică
59
25
34
42%
58%
0,03
0,04
25
100%
42%
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructive
Arși
15
10
5
67%
33%
0,01
0,01
10
100%
67%
Chirurgie plastică și reparatorie
51
26
25
51%
49%
0,02
0,04
25
96%
49%
Chirurgie toracică
Chirurgie toracică
30
25
5
83%
17%
0,01
0,04
25
100%
83%
Chirurgie vasculară
Chirurgie vasculară
18
10
8
56%
44%
0,01
0,01
10
100%
56%
Neurochirurgie
Neurochirurgie
33
25
8
76%
24%
0,02
0,04
25
100%
76%
Obstetrică-ginecologie
Obstetrică-ginecologie
804
328
476
41%
59%
0,37
0,47
113
34%
14%
Oftalmologie
Oftalmologie
171
59
112
35%
65%
0,08
0,09
35
59%
20%
Ortopedie și traumatology
Ortopedie și traumatology
312
104
208
33%
67%
0,14
0,15
70
67%
22%
Otorinolaringologie
Otorinolaringologie (ORL)
201
67
134
33%
67%
0,09
0,10
48
72%
24%
Otorinolaringologie (ORL) copii
10
10
100%
0,00
0,01
10
100%
100%
Urologie
Urologie
205
75
130
37%
63%
0,09
0,11
70
93%
34%
Total Specialități chirurgicale
2913
1137
1776
39%
61%
1,35
1,65
671
59%
23%
Specialități medicale
Boli infecțioase
Boli infecțioase
343
163
180
48%
52%
0,16
0,24
Boli infecțioase copii
58
58
100%
0%
0,03
0,08
HIV/SIDA
19
15
4
79%
21%
0,01
0,02
Cardiologie
Cardiologie
499
111
388
22%
78%
0,23
0,16
50
45%
10%
Dermatovenerologie
Dermatovenerologie
152
57
95
38%
63%
0,07
0,08
35
61%
23%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
139
51
88
37%
63%
0,06
0,07
35
69%
25%
Endocrinologie
Endocrinologie
71
20
51
28%
72%
0,03
0,03
Gastroenterologie
Gastroenterologie
150
53
97
35%
65%
0,07
0,08
40
75%
27%
Hematologie
Hematologie clinică
77
55
22
71%
29%
0,04
0,08
Medicină internă
Medicină internă
1198
401
797
33%
67%
0,55
0,58
75
19%
6%
Nefrologie
Dializă peritoneală
12
3
9
25%
75%
0,01
0,00
3
100%
25%
Nefrologie
85
22
63
26%
74%
0,04
0,03
22
100%
26%
Neonatologie
Neonatologie (nn și prematuri)
16
16
0
100%
0%
0,01
0,02
Neonatologie (nou născuți)
221
96
125
43%
57%
0,10
0,14
40
42%
18%
Neurologie
Neurologie
616
195
421
32%
68%
0,28
0,28
15
8%
2%
Neurologie pediatrică
Neurologie pediatrică
10
10
100%
0%
0,00
0,01
Oncologie medicală
Oncologie medicală
254
60
194
24%
76%
0,12
0,09
30
50%
12%
Oncologie și hematologie pediatrică
Oncopediatrie
10
10
100%
0,00
0,01
10
100%
100%
Pediatrie
Pediatrie
785
262
523
33%
67%
0,36
0,38
95
36%
12%
Pneumologie
Pneumologie
323
139
184
43%
57%
0,15
0,20
10
7%
3%
Pneumologie copii
10
10
100%
0,00
0,01
Psihiatrie
Psihiatrie (acuți și cronici)
15
15
100%
0,01
0,00
Psihiatrie (Nevroze)
51
51
100%
0,02
0,00
Psihiatrie acuți
486
144
342
30%
70%
0,22
0,21
Psihiatrie pediatrică
43
10
33
23%
77%
0,02
0,01
Radioterapie
Radioterapie
47
47
100%
0,02
0,07
47
100%
100%
Reumatologie
Reumatologie
38
30
8
79%
21%
0,02
0,04
25
83%
66%
Total Specialități medicale
5728
2038
3690
36%
64%
2,65
2,95
532
26%
9%
Regiune Sud-Vest
8641
3175
5466
37%
63%
3,99
4,60
1203
38%
14%
În anul 2019 s-au internat în spitalele din RSV un număr de 343.623 pacienți, în secții de acuți și de cronici, reprezentând 95,11% din totalul pacienților internați. În paralel, spitalele din București, Timișoara, Tg. Mureș și Sibiu au gestionat în același an 16.155 internări pentru pacienții din RSV, adică circa 4,5% din totalul internărilor din această regiune, ceea ce confirmă rolul acestor spitale de spitale de trimitere pentru anumite categorii de pacienți din regiune.
Conform datelor din 2019, cele mai frecvente patologii ce se internează în alte centre regionale se adresează secțiilor de chirurgie generală, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, traumatologie, hematologie, oncologie, specialități, care sunt deficitare în prezent, în regiunea SV.
Tabelul 11: Numărul internărilor pentru pacienții din SV
Regiunea unde s-a făcut internarea
Număr
%
Spitalele din RSV
343.623
95,11%
București - Ilfov
10.965
3,03%
Vest
3.264
0,90%
Centru
1.926
0,53%
Alte regiuni
1.511
0,42%
Total
361.295
100%
Sursa: Compliarea datelor DRG 2019 - SNSPMPDS
Tabel 12 - Număr de pacienți din județele RSV internați În regiune și în alte regiuni
Județ Pacient
Internați în alte regiuni
Internați în regiunea SV
Total
Total alte reg.
din care:
Total SV
din care:
B
C
NE
NV
S
SE
V
Același județ
alte jud. din RSV
DOLJ
3095
2388
186
6
123
41
32
313
114450
114131
313
117.545
GORJ
3416
1123
334
8
341
1
20
983
67972
66810
1162
71.388
MEHEDINȚI
2551
629
42
9
140
1
11
1101
37167
36491
616
39.718
OLT
4497
3841
155
8
41
210
31
139
63337
61911
1426
67.834
VILCEA
4113
2318
1209
13
286
18
21
122
60697
60103
594
64.810
Total SV
17672
10965
1926
44
937
409
127
3264
343623
339452
4111
361.295
Tabel 13 - Procentul pacienților din județele RSV internați în regiune și alte regiuni
Județ Pacient
Internați în alte regiuni
Internați în regiunea SV
Total
Total alte regiuni
din care:
Total SV
din care:
B
C
NE
NV
S
SE
V
Același județ
alte jud. din RSV
DOLJ
11,51
2,03
0,16
0,01
0,10
0,04
0,03
0,21
91,31
91,10
0,21
100%
GORJ
19,33
2,41
0,41
0,01
0,48
0,01
0,03
1,38
95,21
93,59
1,63
100%
MEHEDINȚI
14,44
1,58
0,11
0,02
0,35
0,02
0,04
4,30
93,58
91,88
1,10
100%
OLT
25,45
5,61
0,23
0,01
0,01
0,40
0,05
0,20
93,31
91,21
2,10
100%
VILCEA
23,21
3,61
1,81
0,02
0,44
0,12
0,04
0,19
93,65
92,14
0,92
100%
Total SV
100
3,03
0,53
0,01
0,26
0,11
0,04
0,90
95,11
93,95
1,15
100%
În spitalele din RSV au fost tratați și pacienți din alte regiuni, dar într-o proporție mai mică (9%), comparativ cu alte regiuni.
Tabel 14 - Procent pacienți din alte regiuni tratați în spitalele din RSV
Regiune
Nr. cazuri din același județ
Nr. cazuri din alte județe
B
45%
55%
C
84%
16%
NE
79%
21%
NV
82%
18%
S
94%
6%
SE
88%
12%
SV
91%
9%
V
84%
16%
Construcția noului Spital Regional de Urgență va contribui la îmbunătățirea situației prezente, în care pacienții sunt obligați să parcurgă distanțe lungi pentru servicii medicale. Noul Spital Regional de Urgență va putea să ofere servicii specializate pentru cazurile de politrauma, afecțiuni complexe, inclusiv diagnostic și terapie pentru cancer, cazuri care în prezent sunt tratate în București sau Timișoara.
Spitalele din RSV au aprobate un număr de 434 de paturi de ATI, care nu sunt incluse în tabelul de mai sus. Dintre acestea, 169 (39%) se află în județul Dolj.
Tabelul 15 - Numărul de paturi de ATI în RSV, 2019
Județ
Cod spital
Denumire spital
Sp. Public/Privat
Nr. paturi ATI
DJ
DJ01
Spitalul Județean Clinic de Urgență Craiova
Public
75
DJ02
Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova
Public
22
DJ03
Spitalul Clinic Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "V. Babeș" Craiova
Public
10
DJ04
Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Băilești
Public
5
DJ05
Spitalul "Filisanilor" Filiași
Public
6
DJ06
Spitalul Orășenesc Segarcea
Public
5
DJ07
Spitalul Municipal Calafat
Public
10
DJ13
Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dăbuleni
Public
3
DJ20
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
Public
6
DJ30
Centrul Medical Mogos Med
Privat
2
DJ40
SC Eiffel Med SRL
Privat
5
M 02
Spitalul Militar de Urgență "Dr. Ștefan Odobleja"
Public
10
T 04
Spital Clinic CF Craiova
Public
10
DJ Total
169
GJ
GJ01
Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu
Public
40
GJ02
Spitalul Municipal Motru
Public
5
GJ03
Spitalul de Urgență Tg Cărbunești
Public
15
GJ04
Spitalul Orășenesc Rovinari
Public
5
GJ05
Spitalul Orășenesc Novaci
Public
5
GJ06
Spitalul Orășenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbești-Jiu
Public
5
GJ11
Spitalul Orășenesc Turceni
Public
5
GJ Total
80
MH
MH01
Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
Public
30
MH02
Spitalul Municipal Orșova
Public
8
MH05
Spitalul Orășenesc Baia de Aramă
Public
5
T 13
Spitalul General CF Drobeta Turnu-Severin
Public
4
MH Total
47
OT
0T01
Spitalul Județean de Urgență Slatina
Public
38
0T02
Spitalul Orășenesc Balș
Public
2
0T03
Spitalul Municipal Caracal
Public
25
0T04
Spitalul Orășenesc Corabia
Public
5
OT Total
70
VL
VL01
Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea
Public
45
VL03
Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Drăgășani
Public
12
VL04
Spitalul Orășenesc Horezu
Public
6
VL06
Spitalul de pneumoftiziologie "C. Anastasatu" Mihaești
Public
5
VL Total
68
Regiune SV Total
434
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019
DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RSV
● Raționalizarea/optimizarea serviciilor medicale:
–
Îmbunătățirea eficienței (reducerea DMS și creșterea ROP)
...
–
Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi cu utilizarea de tehnologii medicale avansate și noi protocoale de practică
...
–
Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți
...
–
Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu identificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară
...
–
Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor structuri specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență, creșterea eficacității cu rezultate la nivel de pacient (modele noi - servicii medicale bazate pe valoare, ce se propune a fi dezvoltate în sistem pilot, de către Ministerul Sănătății cu spitalele)
...
–
Implementarea de soluții pentru integrarea serviciilor, dezvoltarea complementară a serviciilor la nivel de județ și regiune
...
● Asigurarea rezilienței sistemului, adaptarea la solicitări suplimentare în condiții de epidemii/pandemii/dezastre
o Dezvoltarea serviciilor de supraveghere și control, a celor de sănătate publică, intervenții preventive
o Dezvoltarea capacităților suplimentare, flexibile, la nivelul serviciilor de sănătate pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, alte boli transmisibile, în situația unor epidemii/pandemii/dezastre, inclusiv a resurselor umane adecvate
● Orizontul de implementare: gradual, până în anul 2027
● Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional
● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem
Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:
● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;
● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității/absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;
● Indicatorii de mortalitatea evitabilă prin servicii preventive sau curative pentru boli cardio-vasculare, neurologice, cancere,
● Indicatorii de mortalitate infantilă
● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;
● Dezvoltarea continuă a practicilor clinice și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești, alinierea la standardele naționale de acreditare a spitalelor;
● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;
● Dezvoltarea complementară, rațională, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;
● Evaluarea și susținerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectării unor capacități flexibile, reconfigurarea fizică a clădirilor pentru asigurarea triajului, decontaminării, izolării, diagnosticului, tratamentului, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi/servicii/personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igienă și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, rezerve, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.
ȚINTE REGIONALE
a)
Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de îngrijiri pe termen lung/cronici/paliative și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.
O astfel de reducere se bazează pe:
● Reducerea numărului de internări în secții de acuți, în special pentru județele ce depășesc media regională; în 2019 rata internărilor la nivel de regiune era de 16,5/100 locuitori, mai mică decât rata internărilor la nivel de țară (19,9 la 100 locuitori). Este de precizat că județele Mehedinți, Olt și Vâlcea au o rată mult mai mică de internări în servicii de acuți și un număr mai mic de paturi/1000 locuitori, comparativ cu celelalte județe. Se recomandă o abordare diferențiată a țintei pentru reducerea internărilor, în funcție de disponibilitatea și accesul la servicii de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate.
● Îmbunătățirea ratelor de ocupare a paturilor la 80% (rată considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți), până în anul 2027; în același timp, conform practicilor internaționale, pentru determinarea ratelor optime de ocupare a paturilor, se recomandă utilizarea altor criterii cum ar fi complexitatea îngrijirilor, costurile etc.
● Durata medie a spitalizării este de 5 - 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală cu o integrare mai bună, spitalele vor primi într-adevăr, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe care necesită o ședere mai lungă datorită complexității tratamentului.
● Sprijinirea trecerii de la îngrijire cu internare la internarea cazurilor de zi (între 10% și 20% din totalul internărilor) cu investiții corespunzătoare în tehnologie medicală, adoptare de practici clinice moderne, formare profesională și servicii medicale ambulatorii de urmărire a pacientului.
● Reorganizarea serviciilor spitalicești prin transformarea anumitor servicii de acuți în servicii de îngrijire pe termen lung și/sau în alte servicii noi, inovatoare, după modele de bună practică (reducerea numărului de paturi ineficiente în spitale de îngrijire acută).
● Adaptarea serviciilor spitalicești la condițiile unor amenințări precum epidemii, pandemii, dezastre.
Tabel 16 - Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) - ținte regionale
Indicator
2014
2019
Ținta prevăzută în 2026 - 2027
Numărul de internări la 100 locuitori
19,9
16,5
16
Durata medie de spitalizare (zile)
5,40
5,89
5 - 6
Rata de ocupare (%)
66%
64%
80%
Sursa: Analiza date SNSPMPDSB, 2019
Spitalizarea de zi a avut o evoluție semnificativă, în special prin introducerea reglementărilor la nivelul Contractului-cadru care au permis dezvoltarea serviciilor medicale și chirurgicale de către spitale, în sistem de servicii medicale de zi.
Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).
Tabelul 17 - Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2019 comparativ cu anul 2016
An
2016
2019
Tip intervenție
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Total țară
1.465.446
238.854
1.843.166
281.801
Regiunea SV
115.046
12.302
165.484
17.941
Sursa: date SNSPMPDSB
Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea de personal și/sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.
Tabelul 18 - Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2019 comparativ cu 2016
An /Servicii
2016
2019
Total țară
2.317.946
2.761.394
Regiunea SV
166.170
221.815
Sursa: date SNSPMPDSB
La nivel național, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. În anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, H.G. nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.
În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:
–
Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);
...
–
dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;
...
–
modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;
...
–
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
...
–
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;
...
–
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.
...
...
b)
Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:
> scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
> reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;
> consolidării/dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;
> actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform O.M.S. nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
...
c)
Serviciile de sănătate mintală
Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (17,3%). Mai multe studii arată că 10 - 20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
În prezent, RSV are un total de 581 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 186 sunt în jud. Vâlcea, iar cele mai puține în Gorj (75 paturi). În plus, în regiune există 883 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, din care 522 paturi sunt în Dolj. Astfel, în regiune există 0,77 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
Tabel 19 - Situația numărului de paturi contractabile pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în RSV, 2019
JUDEȚ/SPITAL
Nr. paturi psihiatrie acuți
Nr. paturi psihiatrie cronici
Total
DJ
132
522
654
Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni
12
0
12
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare
0
480
480
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
120
42
162
GJ
75
70
145
Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu
60
0
60
Spitalul de Urgență Tg-Cărbunești
15
0
15
Spitalul Orășenesc Turceni
0
70
70
MH
85
32
117
Spital Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin
85
32
117
OT
103
143
246
Spitalul Județean de Urgență Slatina
80
4
84
Spitalul Municipal Caracal
8
0
8
Spitalul Orășenesc Corabia
15
0
15
Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu
0
139
139
VL
186
116
302
Spital Județean de Urgență Vâlcea
154
0
154
Spitalul Municipal Drăgășani
32
12
44
Spitalul Psihiatrie Drăgoești
0
104
104
TOTAL
581
883
1464
...
d)
Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă
Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:
● Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare (programul Acțiuni prioritare pacienți IMA AP-IMA), la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. La nivelul anul 2019, nu există unități din RSV care derulează programe de cardiologie intervențională și care să fie incluse în AP-IMA conform prevederilor O.M.S. nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici cu infarct miocardic acut.
Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea unor structuri specializate în municipiile din regiune; capacitatea de organizare și funcționare a unor asemenea structuri va fi identificată la nivel regional, cu respectarea O.M.S. nr. 6/2020, iar pentru asigurarea finanțării, se vor înainta proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane necesare.
● Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2019 incidența cancerului în România a fost de 307,7 la 100.000 de locuitori, iar în RSV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 367,8 la 100.000 locuitori. Județele Dolj, Mehedinți, Olt au valori ale ratei incidenței peste media pe țară și regiune. Județele Gorj și Vâlcea au valori ale ratelor de incidență prin cancer sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,22% din totalul deceselor din România în anul 2019, iar decesele prin cancer în RSV reprezintă 8,9% din total decese prin cancer în România și 1,7% din total decese generale.
În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:
> Prevenirea cancerului;
> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
> Managementului durerii și îngrijirea paliativă.
Prin actualul proiect finanțat de Banca Mondială, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a primit echipament nou de diagnostic și radioterapie.
Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrării precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Se propune ca, fiecare spital de oncologie/secție de oncologie din regiune să aibă organizată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative, pentru a putea deservi zone unde spitalele nu au o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.
> În cadrul noului spital regional de urgență Craiova se va constitui un centru regional de oncologie, care va oferi servicii de specialitate complexe, de top pentru pacienții din RSV.
> Accesul populației la tratament va facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală/chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi).
● Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologice
Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele cinci județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
Rețeaua regională va include:
> un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
> În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.
> condiții de transport, precum și standarde definite pentru transferul pacienților;
> dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.
În conformitate cu prevederile O.M.S. nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCac), cu modificările și completările ulterioare, la nivelul anului 2019 există un număr de 42 de unități sanitare care sunt incluse și derulează programul AP-AVCac, unități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la art. 23 din Ordinul mai-sus menționat.
În RSV există 3 unități sanitare care derulează acest program, după cum urmează:
o Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
o Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Jiu;
o Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina.
● Servicii optimizate pentru gravide și copii
Conform analizei mortalității infantile din 2019 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în RSV este de 6,8 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară (6,1 decese la 1000 de născuți vii). Cu excepția județelor Vâlcea și Olt, care înregistrează valori sub media pe țară și regiune (Vâlcea: 5,6 decese la 1000 născuți vii, Olt: 5,4 decese la 1000 născuți vii), celelalte județe din regiune au valori peste media pe țară și regiune. Județul Mehedinți înregistrează a doua cea mai crescută rată din țară, cu 9,8 decese la 1000 născuți vii, mult peste media pe țară și regiune. Rate mari peste media pe țară și regiune se înregistrează și în județul Gorj: 7,4 decese la 1000 născuți vii și județul Dolj: 6,8 decese la 1000 născuți vii.
Principalele măsuri pentru dezvoltarea/optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:
> creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/neonatal/postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;
> intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meningite, prematuritate, distrofii, malformații congenitale, traumatisme etc.);
> integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.
...
e)
Servicii pentru pacienții vârstnici
–
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RSV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți, inclusiv înființarea/dezvoltarea rețelei de geriatrie,
> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici pentru a crește accesibilitatea și a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii, în condiții de sustenabilitate financiară.
...
...
Infrastructură spitalicească și cadrul legal
În Craiova va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Craiova (1.328 paturi). Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din RSV, tratând pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale din Craiova. În același timp, spre deosebire de celelalte 2 spitale regionale din Iași și Cluj, acest nou spital va avea și un centru modern avansat de diagnosticare și tratare a pacienților cu afecțiuni oncologice, precum și centru avansat pentru afecțiuni cardio-vasculare. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite, pentru a facilita abordarea multidisciplinară a pacientului și a eficientiza utilizarea resurselor.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor patru spitale județene de urgență (din județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007 - 2013). În perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.
Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de sănătate.
Spitalele din RSV vor fi reorganizate pe trei nivele
Spitale terțiare de nivel regional (trimitere):
Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, va oferi servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune și va funcționa pe criterii de performanță și eficiență. Acestea se vor realiza prin dezvoltarea unui nou model de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de "centre" medicale, cu gestionarea în comun a personalului, resurselor, utilizarea de echipe multidisciplinare, etc.
Centrul oncologic situat în noul spital va funcționa ca centru de nivel terțiar pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din RSV.
Spitale județene și municipale de nivel secundar:
> Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
> Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova
> Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
> Cele patru spitale județene din capitalele celorlalte județe, care funcționează, de asemenea, ca spitale de urgență și care oferă îngrijiri medicale și chirurgicale avansate, inclusiv servicii de spitalizare de zi și care au unități de terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea, servicii integrate de îngrijire în ambulatoriu integrate și facilități avansate de diagnostic și tratament;
> Alte spitale municipale din orașele mari.
Spitalele de specialitate, situate în principal în municipiul Craiova, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Municipal Filiantropia, Spitalul de Boli Infecțioase).
Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate/în curs finanțate de către autoritățile locale și/sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Vâlcea a fost reabilitat și dotat cu echipamente în contextul programului operațional regional anterior (2007 - 2013).
Prin proiectul finanțat de Banca Mondială, aflat în derulare, s-au furnizat echipamente pentru spitalele județene, spitalele de urgență și unele spitale municipale, pentru UPU, ATI, săli de operație, ambulatorii de specialitate. Spitalele au primit astfel echipamente pentru diagnostic și intervenții de urgență: defibrilator, electrocardiograf, echipamente de ventilație, aparate de anestezie, echipamente pentru intervenții chirurgicale de urgență, monitoare, radiodiagnostic, ecografie Doppler, CT-uri etc.
Un centru nou de radioterapie a fost dotat și funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Prin Proiectul finanțat de Banca Mondială au fost finanțate și echipamente și materiale necesare pentru personalul sanitar și echipamente adiționale necesare creșterii capacității spitalelor de a îngriji pacienții cu Covid 19.
Prin POR 2014 - 2020 s-a finanțat și reabilitarea energetică a unora dintre spitale. De asemenea, s-au finanțat proiecte pentru achiziționarea de echipamente de înaltă tehnologie pentru unele spitale județene.
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament sunt efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST
Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din RSV poate fi structurată astfel:
–
1 spital regional de urgență care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune, ce include în structură și un centru oncologic de nivel regional; SRU va avea și rol de spital județean pentru județul Dolj;
...
–
4 spitale județene de urgență (Gorj, Vâlcea, Mehedinți, Olt);
...
–
spitale de specialitate (infecțioase, pneumologie, psihiatrie);
...
–
spitale municipale/orășenești;
...
–
spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
...
–
spitale de cronici, reabilitare, recuperare
...
–
unități de îngrijiri paliative.
...
REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI
a)
Județul Dolj
Situația la 31 decembrie 2019*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți**): 2983
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 1215
Numărul total de paturi: 4198
20 spitale existente în prezent: 12 publice (10 spitale pentru îngrijire acută și 2 pentru îngrijire cronică) și 8 facilități private
Tabelul 20: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Dolj (paturi contractate)
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturi de îngrijire acută
Nr. paturi de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
Public
1238
90
Viitorul SRU cu 807 paturi spitalizare continuă acuți
În Craiova se va construi un nou spital regional de urgență. Acesta va înlocui în întregime actualul Spital Clinic Județean de Urgență Craiova. Conform studiului de fezabilitate aprobat, noul concept de organizare a SRU se bazează pe:
- gruparea specialităților/patologiilor înrudite pe centre, care reflectă necesitatea unor relații strânse de lucru în furnizarea de servicii de îngrijire acute și de urgență, secundare și terțiare, integrarea unor protocoale operaționale de lucru ce vor permite o utilizare flexibilă a spațiilor și resurselor, echipe multidisciplinare pentru cazuri complexe, creșterea calității serviciilor medicale și încorporarea unor unități de terapie intensivă la nivelul unora dintre centre (USTACC, UAVCA); structura propusă pe centre cuprinde: centrul pentru cap și gât, centrul pentru inimă și torace, centrul abdominal, centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumă, centru de medicină internă, centrul pentru mamă și copil, centrul radioterapie și oncologie și de îngrijire paliativă.
- existența unor structuri avansate și complexe pentru îngrijire de urgență: heliport, UPU, radiologia intervențională, chirurgia cardiovasculară, chirurgia cardiacă minim invazivă etc.
- existența unei componente importante de servicii furnizate în ambulatoriu/spitalizare de zi pentru diagnostic și tratament;
- existența unui centru de îngrijire a pacienților cu arsuri grave,
- platou de diagnostic și tratament 24/24 ore: diagnostic imagistic conexat cu sistem IT la distanță (Rx, RMN, CT) și laborator clinic;
- utilizarea tehnologiilor avansate pentru intervenții chirurgicale;
- suport complex de servicii IT cu scop medical, administrativ etc.
- centru de învățământ, formare profesională, educație medicală continuă, cercetare, integrat cu UMF
Spitalul va avea 807 paturi de spitalizare continuă și 130 paturi mobile și tărgi în urgență, spitalizare de zi și ambulator.
Proiectul cuprinde o primă fază în care se vor achiziționa serviciile de proiectare a spitalului, de verificatori de proiectare și cele de lucrări de construire (până în 2023), iar în faza următoare, până în 2027, se va realiza construirea, dotarea și operaționalizarea spitalului. Proiectele de construire și operaționalizare a SRU se vor derula în paralel cu implementarea unor proiecte de reformă a serviciilor medicale la nivel central și regional, pentru îmbunătățirea accesului populației, îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient, asigurarea sustenabilității serviciilor medicale. Se vor pregăti și adopta noi modele de management și finanțare a spitalelor, sistemul de trimitere al pacienților, modele de îngrijiri pentru anumite patologii și se vor derula programe intensive de formare a personalului medical și administrative. Cu sprijinul autorităților locale, spitalului, UMF a fost elaborat un plan de reorganizare/utilizare a spațiilor vechilului spital, care a primit aprobarea Ministerului Sănătății (post- use concept). Toate aceste măsuri de reorganizare și reformă se vor realiza cu sprijinul asistentei tehnice.
Personalul medical, non-medical și administrativ va beneficia de un program intens de formare profesională și va fi preluat în noua structură.
2
Spitalul Clinic Municipal Filantropia
Public
418
50
468
Spitalul Filantropia va continua să ofere asistență spitalicească la nivel secundar și terțiar, inclusiv servicii de ginecologie-obstetrică, neonatologie, pediatrie. Se vor dezvolta servicii în complementaritate cu viitorul spital regional ( inclusiv servicii noi de pediatrie, care în prezent lipsesc), prin reorganizarea serviciilor în aceste specialități, în mod unitar la nivelul municipiului Craiova. Data fiind vechimea clădirilor, planurile de reorganizare vor putea include reabilitări și noi clădiri.
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include și conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, ambulatorii și recuperare.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie “Dr. V. Babeș"
Public
269
95
364
Spital pentru asigurarea serviciilor de boli infecțioase, adulți și copii, și a serviciilor de pneumologie, inclusiv TBC, care trebuie susținut, ținând cont de contextul pandemiei SARS-CoV2, în care și-a dovedit eficacitatea și de specificul României în ceea ce privește patologie TBC.
Adaptarea condițiilor de triaj, izolare, diagnosticare, tratament pentru pacienții Covid și alte situații epidemice; dezvoltarea serviciilor de recuperare.
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Municipal „Dr. Irinel Popescu Băilești”
Public
118
5
123
Va fi menținut cu specialități de bază pentru a deservi populația din sudul județului (distanța până la Craiova: 62 km/ o oră cu mașina). La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii și îngrijire paliativă. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Spitalul Filișanilor Filiași
Public
148
0
148
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
6
Spitalul Orășenesc Segarcea
Public
107
0
107
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
7
Spitalul Municipal Calafat
Public
201
53
254
Spitalul deservește partea de est a județului, cu servicii medicale pentru specialități de bază.
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta și către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și organizare unei structuri pentru servicii paliative.
8
Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni
Public
78
10
88
Este spital de subtrimitere cu specialități de bază care deservește partea de sud a județului, având în vedere distanța până la Craiova (80 km)
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
Spitalul de pneumoftiziologie Leamna
Public
0
148
148
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, dezvoltare de servicii pentru cronici și paliație, de profil; reconfigurare triaj, circuite, zone pentru pacienții COVID 19 și alte situații epidemice.
10
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare
Public
0
480
480
Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
11
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
Public
276
91
367
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.
Dezvoltarea serviciilor pentru reabilitare/recuperare post accident vascular cerebral
Paturi de psihiatrie (acut și cronic): Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
12
Spitalul Clinic CF Craiova
Public
105
5
110
La propunerea US/MT - Direcția medicală, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii.
Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
13
SC Top Med Buna Vestire SRL
Privat
0
112
112
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
14
SC Eiffelmed SRL
Privat
16
0
16
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
15
Centrul Medical Phoenix SRL Craiova
Privat
0
22
22
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
16
SC Onioptic Medical P.D.SRL
Privat
5
0
5
Procesul de optimizarea serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
17
Mogos Med SRL
Privat
4
0
4
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
18
Galaxy Med SRL
Privat
0
20
20
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
19
Centrul Medical de Îngrijiri paliative "Sf. Elena" SRL
Privat
0
24
24
Având în vedere profilul unității și a serviciilor oferite , se menține, cu recomandarea de a dezvolta și servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, la propunerea echipei de management.
20
Centrul Medical Qualitylife SRL
Privat
0
10
10
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor și optimizare a serviciilor, va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Dolj
X
2983
1215
4198
X
Sursa pentru situația la 31.12.2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB.
...
b)
Județul Gorj
Situația la sfârșitul anului 2019*):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile.
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută**): 1502
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung/recuperare/paliativă: 386
Numărul total de paturi: 1888
8 spitale existente în prezent: toate publice
Tabelul 21: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Gorj (paturi contractate)
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu
Public
801
63
864
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii și îngrijire paliativă
Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de patologie cardiaca ischemică, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Municipal Motru
Public
131
24
155
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul de Urgență Tg. Cărbunești
Public
232
28
260
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Orășenesc Rovinari
Public
89
11
100
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de îhnființare a unei structuri pentru servicii paliative si/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Spitalul Orășenesc Novaci
Public
74
30
104
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, îngrijiri paliative mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
6
Spitalul Orășenesc Bumbești Jiu
Public
66
23
89
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de înființare a unei structuri pentru servicii paliative și/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
7
Spitalul de Pneumoftiziologie T.V. Runcu
Public
41
135
176
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu o dezvoltare a serviciilor de recuperare, în funcție de necesități și a celor ambulatorii, după caz. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Pentru situațiile epidemice apărute, se vor lua măsuri de organizare a triajului, circuitelor, izolării pacienților în zonele de diagnostic și tratam.
8
Spitalul Orășenesc Turceni
Public
68
72
140
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltare de servicii medicale pentru cronici/recuperare/îngrijiri paliative/îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Total Gorj
X
1502
386
1888
X
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB.
...
c)
Județul Mehedinți
Situația la 31 decembrie 2019 *):
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți **): 1061
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 235
Numărul total de paturi: 1296
4 spitale publice existente în prezent
1 spital privat
Tabelul 22: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Mehedinți (paturi contractate)
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spital județean de Urgență Drobeta Turnu Severin
Public
836
200
1036
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de z și servicii ambulatorii. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/ consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Se vor lua măsuri pentru mutarea secției de psihiatrie cronici de la Gura Văii și reorganizarea serviciilor de psihiatrie, unitar pentru acuți și cronici, într-o singură locație adecvată.
2
Spital Municipal Orșova
Public
89
15
104
La propunerea US/APL, conversia unul număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/ îngrijri paleative/îngrijiri pe termen lung, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spital Orășenesc Bala de Arama
Public
66
0
66
La propunerea US/APL, conversia unul număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/recuperare, în funcție de necesități, consolidarea serviciilor de ambulatoriu, reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spital CFR Drobeta Turnu Severin
Public
70
20
90
La propunerea US/MT- Direcția medicală, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Centrul Oncology
Privat
?
?
Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Mehedinți
X
1061
235
1296
X
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
d)
Județul Olt
Situația la 31 decembrie 2019 *):
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți **): 1482
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 348
Numărul total de paturi: 1830
6 spitale existente în prezent: 5 publice și unul privat
Tabelul 23: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Olt (paturi contractate)
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Slatina
Public
947
128
1075
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, îngrijire paliativă. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Orășenesc Balș
Public
81
15
96
La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii pentru cronici, recuperare și /sau îngrijiri paliative. Dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu și de spitalizare de zi.
3
Spitalul
Municipal
Caracal
Public
356
43
399
La propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, prin conversia unor paturi de acuți în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a celor de spitalizare de zi, în funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă.
4
Spitalul
Orășenesc
Corabia
Public
98
8
106
La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor prin conversia unor paturi de acuți în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a celor de spitalizare de zi, îngrijiri paleative în funcție de adresabilitate si nevoile de servicii din zonă.
5
Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu
Public
0
139
139
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Se va analiza posibilitate de dezvoltare a serviciilor ambulatorii și de îngrijiri în comunitate.
6
SC Domus Med SRL
Privat
0
15
15
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Olt
X
1482
348
1830
X
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
e)
Județul Vâlcea
Situația la 31 decembrie 2019 *):
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
Numărul total de paturi pentru acuți **): 1438
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliatie: 458
Numărul total de paturi: 1896
12 spitale existente în prezent: 6 publice și 6 facilități private
Tabelul 24: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vâlcea (paturi contractate)
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spital Județean de Urgență Vâlcea
Public
1025
103
1128
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul
Municipal
Drăgășani
Public
188
17
205
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, in cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3
Spitalul
Orășenesc
Horezu
Public
87
46
133
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire pe termen lung, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul
Orășenesc
Brezoi
Public
47
9
56
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în paturi de îngrijire pe termen lung, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Spitalul
Pneumoftiziologie Mihăești
Public
53
70
123
Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
Se va ține cont de experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2, pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
6
Spitalul
Psihiatrie
Drăgoești
Public
0
104
104
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Dezvoltarea serviciilor ambulatorii si comunitare pentru această categorie de pacienți.
7
SC Incarmed SRL
Privat
30
0
30
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
8
SC Rapitest Clinica SRL
Privat
8
14
22
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
9
SC Amamed SRL
Privat
0
15
15
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
10
SC Balneomed Center
Privat
0
40
40
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11
SC Doinamed SRL
Privat
0
15
15
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12
SC Olănești Riviera SA*)
Privat
0
25
25
Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Vâlcea
X
1438
458
1896
X
*) Furnizorul SC Olănești Riviera SA are contractate 25 de paturi cu Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea și 50 de paturi cu CASAOPSNAJ
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
...
...
D.
ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ
Rețeaua de urgență din regiune (spitalele județene și unele spitale municipale) a fost consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Craiova (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile UPU și CPU au fost consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Tg. Jiu sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Craiova și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. În continuare se va urmări consolidatea capacităților de urgență și servicii medicale secundare la nivelul acestor spitale.
Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.
În perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale, respectiv investiții prin FEDR și Fonduri ale Băncii Mondiale.
Tabel 25 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125220 "Îmbunătățirea accesului populației din Regiunea Sud Vest la servicii medicale de urgență, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanță"
Nr. crt.
Județ
Spitale
1
Dolj
Spitalul Județean de Urgență Craiova
2
Gorj
Spitalul Municipal Motru
3
Gorj
Spitalul de Urgență Tg Cărbunești
4
Gorj
Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu
5
Mehedinți
Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
6
Olt
Spitalul Județean de Urgență Slatina
7
Olt
Spitalul Municipal Caracal
8
Vâlcea
Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea
9
Vâlcea
Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani
10
Vâlcea
Spitalul Orășenesc Horezu
Tabel 26 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125356 "Îmbunătățirea accesului populației din județele Mehedinți, Dolj și Olt la servicii medicale de urgență"
Nr. crt.
Județ
Spitale
1
Dolj
Spitalul Județean de Urgență Craiova
2
Dolj
Spitalul Filișanilor
3
Mehedinți
Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
4
Mehedinți
Spitalul Orășenesc Segarcea
5
Olt
Spitalul Județean de Urgență Slatina
6
Olt
Spitalul Municipal ”Prof.Dr.Irinel Popescu” Băilești
7
Olt
Spitalul Municipal Calafat
Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.
Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență, cu finanțare prin POC 2014-2020, axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.3. e-sănătate.
Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile și programe de formare din fonduri europene (POR și POS) și în următoarea perioada financiară, pentru ca serviciile medicale de urgență din regiune să fie pregătite adecvat, odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență.
...
E.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea/retehnologizarea/echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
Cel mai mare număr de unități ambulatorii din RSV se află în județul Dolj (42%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spital universitar, urmat de județul Gorj (22%) și județul Vâlcea (17%). La celălalt capăt, Olt (11%) și Mehedinți (8%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.
În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.
Figura 6. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013
Dintre cele 36 ambulatorii integrate din RSV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate/reabilitate/modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Vâlcea (4 din 6), Olt (3 din 4) și Gorj (3 din 8), în timp ce în Dolj și Mehedinți doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 15, respectiv din 3 câte sunt în aceste județe.
Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 14 unități sanitare, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Figura 7. Numărul ambulatoriilor integrate din RSV reamenajate/beneficiare finanțare POR 2014 - 2020
Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.
Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2019
Nr. crt.
Județul
Consultații acordate în 2014
Consultații acordate in 2019
1
Dolj
514.581
447.224
2
Gorj
263.138
227.006
3
Mehedinți
119.410
131.354
4
Olt
349.311
335.739
5
Vâlcea
286.657
236.361
Sursa INSP
Situația mai sus prezentată evidențiază faptul că în județele Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea, numărul consultațiilor acordate în regim ambulatoriu, în unitățile spitalicești publice a înregistrat o scădere în anul 2019, față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.
Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.
În ceea ce privește situația serviciilor medicale decontate la nivelul ambulatoriilor clinice de specialitate, în anul 2018, respectiv consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical), s-au înregistrat următoarele valori: număr total de consultații 1.815.069, număr total de servicii de specialitate 818.457, iar număr total servicii conexe: 24.358.
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în
Anexa nr. 3
.
Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019
Nr.crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Ambulatoriu specialități clinice
Paraclinice: laborator/ radiologie și imagistica/anatomie patologica
Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
2017
2018
2019
2017
2018
2019
2017
2018
2019
1
DOLJ
148
146
148
45
44
46
28
28
26
2
GORJ
51
46
45
22
19
22
10
10
11
3
MEHEDINȚI
22
24
25
12
11
12
9
9
9
4
OLT
26
32
33
26
26
28
10
8
9
5
VÂLCEA
32
32
33
15
17
14
20
22
22
TOTAL
279
280
284
120
117
122
77
77
77
Nevoia de medici specialiști
Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în
Anexa 9
.
Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.
Pentru județul Dolj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijiri Paliative si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 93,6%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Dolj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru județul Gorj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijire Paliativa si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 60%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Gorj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie pediatrică, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru județul Mehedinți, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 35 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 41,4%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinți nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru județul Olt, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în îngrijiri Paliative și Planificare familială fiind de 24,9%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 7 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Olt nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru județul Vâlcea, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijiri Paleative si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 98%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:
● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);
● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
● existența/identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;
● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;
● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
...
F.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.
Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
Județul Dolj concentrează 47% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Mehedinți și Olt, care au 9, respectiv 8 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și 18%, respectiv 19% paturi pentru îngrijiri cronice din totalul paturilor de spital.
Tabel 27: Număr paturi pentru îngrijire cronică în RSV, anul 2019
Indicatori
DJ
GJ
MH
OT
VL
RSV
Nr. paturi cronici
1249
389
235
343
448
2664
% paturi cronici din RSV
47%
15%
9%
13%
17%
100%
Nr. paturi cronici la 10.000 locuitori
19
11
9
8
12
13
% paturi cronici din total nr. paturi
28%
21%
18%
19%
24%
24%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB
Tabel 28 Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire cronici/îngrijiri pe termen lung/vârstnici anul 2019, în județele din RSV
Secție
DJ
GJ
MH
OT
VL
RSV
Cronici
5
49
43
50
96
243
Geriatrie și gerontologie
10
26
36
îngrijiri paliative
58
58
Medicina muncii
25
25
Neonatologie (prematuri)
15
10
25
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr II
5
6
18
29
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr III
20
20
Pneumoftiziologie
168
105
74
55
50
452
Pneumoftiziologie pediatrică
35
35
Psihiatrie cronici
192
7
32
81
116
428
Psihiatrie cronici (lungă durată)
330
63
62
455
Recuperare medicală - cardiovasculară
7
7
Recuperare medicală - ortopedie și traumatologie
4
4
Recuperare medicală - respiratorie
15
30
1
23
69
Recuperare medicală neurologie
136
31
10
7
184
Recuperare neuro-psiho-motorie
15
15
Recuperare, medicină fizică și balneologie
250
89
76
63
101
579
Regiune SV
1249
389
235
343
448
2664
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019
În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 15 spitale pentru probleme cronice (6 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 2.664 de paturi. Dintre acestea, 33,15% sunt dedicate psihiatriei și 32,21% secțiilor de medicină fizică și de reabilitare, ceea ce înseamnă că restul de 923 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri paleative.
În 2019 în RSV au fost înregistrate 40.447 de cazuri de spitalizare. Până la 75% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de medicină fizică și de reabilitare, urmate de secțiile de boli cronice.
Tabel 29. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen luna/cronici
Specialitate
Nr. paturi
Nr. cazuri
Nr. zile spitalizare
% din total paturi
% din total cazuri
% din total zile
Cronici
243
7002
72522
9,12%
17%
8%
Geriatrie și gerontologie
36
1240
10553
1,35%
3%
1%
îngrijiri paliative
58
443
15759
2,18%
1%
2%
Medicina muncii
25
352
2020
0,94%
1%
0%
Medicină fizică și reabilitare
858
23379
259775
32,21%
58%
29%
Neonatologie
74
1286
20894
2,78%
3%
2%
Pneumologie
487
3454
132794
18,28%
9%
15%
Psihiatrie
883
3291
389115
33,15%
8%
43%
Regiune SV
2664
40447
903432
100%
100%
100%
Figura 8. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe specialiate (%)
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, 29% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip îngrijiri pe termen lung, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 14% în secții de pneumologie.
Capacitatea de îngrijire cronică în RSV este ușor pestemedia națională în raport cu numărul total de paturi de spital (24% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Dolj cu 28% și Vâlcea cu 24%, iar județul Mehedinți cu 18% și Olt cu 19%, înregistrează cea mai scăzută capacitate de îngrijire a pacienților cronici. În termeni absoluți, în Mehedinți și Olt există sub 10 paturi pentru îngrijirii cronice la 10.000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10.000 locuitori).
În 2019, în regiune existau patru furnizori de servicii de îngrijire paliativă (1 public și 3 privați) cu un total de 58 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în județul Dolj, nici un alt județ din regiune nu mai acordă asistență de îngrijiri paliative.
Tabel nr. 30
Județ/Spital
Nr. paturi
Nr. cazuri externate
Nr. zile spitalizare
DJ
58
443
15759
Centrul Medical Galaxy Med SRL
20
164
6232
Centrul Medical QualityLIfe
10
44
1277
SC Centrul Medical de îngrijiri Paliative "Sf. Elena" SRL
24
200
7821
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
4
35
429
Regiune SV
58
443
15759
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Numărul total de paturi de îngrijire pe termen lung și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip și va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
Tabel nr. 31: Capacitatea de îngrijire pe termen lung în anul 2019
Specialitate
RSV
DJ
GJ
MH
OT
VL
Cronici
243
5
49
43
50
96
Geriatrie și gerontologie
36
10
26
Îngrijiri paliative
58
58
Medicina muncii
25
25
Medicină fizică și de reabilitare
858
401
150
76
89
142
Neonatologie
74
35
5
10
6
18
Pneumologie
487
203
105
74
55
50
Psihiatrie
883
522
70
32
143
116
Regiune SV
2664
1249
389
235
343
448
Numărul total de capacități de recuperare/cronici/îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ținte definite și va reprezenta un total de circa 3.324 paturi, adică o creștere de aproximativ 25% față de capacitatea din 2019.
Adaptarea și dezvoltarea acestor servicii se va face ținând cont de deficitele existente, cererea de servicii, structura populației pe grupe de vârstă, indicatori de morbiditate, utilizând normativele în vigoare. Se va acorda o atenție sporită dezvoltării acestor servicii în județe cu deficit marcat și populație vârstnică, cu boli cronice, în special în Mehedinți și Olt. O analiză rapidă pe tipuri de servicii a deficitelor ne indică faptul că la nivel de regiune sunt disponibile doar 7 paturi de recuperare cardio-vasculară, 4 paturi de recuperare ortopedică și traumatică, 15 paturi de recuperare neuro-psiho-motorie.
Bunele practici prevăd pentru recuperare un număr de 30 paturi la 100.000 locuitori, pentru îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor, un număr de 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani. Ca personal necesar se prevede 1 medic norma întreagă FTE (full time equivalent) și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți.
În paralel se vor dezvolta serviciile medicale la domiciliu (1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori). Pentru îngrijirea paliativă se prevăd 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori.
O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean/regional pentru a determina tipurile de specialități și sub-specialități, pentru adulți și copii, ce vor fi dezvoltate în conformitate cu practicile naționale/internaționale, precum și pentru a determina capacitățile viitoare la nivel de județ și regiune:
–
Reabilitare/recuperare cardiacă;
...
–
Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);
...
–
Reabilitare/recuperare locomotorie;
...
–
Alte specialități etc.
...
Serviciile de îngrijire pe termen lung (paturile) se vor putea dezvolta atât în instituții specializate, cât și în secții/compartimente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.
Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități/servicii:
–
Deficit al acestor servicii față de județele din regiune/țară, nevoi ale populației pentru aceste servicii
...
–
Dovada că serviciile propuse vor facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute, precum și integrarea acestora cu servicii medicale pentru acuți.
...
–
Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale.
...
ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:
1)
situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,
...
2)
educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație,
...
3)
consumul mediu de medicație opioidă - ca indicator al gradului de control al durerii și
...
4)
numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).
...
În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliative, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 9: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019
Sursa: Date CNAS
Între cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 4 unități (3.48%) se află în RSV, distribuite într-un singur județ, astfel:
Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RSV
Județ
Public
Privat
Total
Dolj
1
3
4
Gorj
-
-
-
Mehedinți
-
-
-
Olt
-
-
-
Vâlcea
-
-
-
Total
1
3
4
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*12):
*12) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori
Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori
Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori
1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori
1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați
Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu
Raport personal echipa de IP la domiciliu
● 1 medic cu atestat ÎP la 12 paturi
● 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură
● 1 infirmieră la 8 paturi pe tură
● 1 asistent social la 25 paturi
● jumătate de normă psiholog la 12 paturi;
● 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:
● 1 medic
● 1 asistentă
● jumătate normă asistent social
● 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal
(fizioterapeut, consilier spiritual)
1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:
● 2 medici
● 4 asistente
● 1 psiholog
● 1/2 normă fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative*13):
*13) Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii - Noiembrie 2017
–
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
...
–
Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
...
–
Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.
...
–
Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
...
–
Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
...
Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):
Județ
Spital
Sp. public / privat
Sp. acut / cronic
Nr. paturi contractabile
DJ
Centrul Medical de îngrijiri Paliative Sf. Elena
privat
Cronic
25
Centrul Medical Galaxy Med SRL, Craiova
privat
Cronic
24
Centrul Medical Quality Life Craiova
privat
Cronic
18
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova
public
Acut
5
Total
72
Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației
Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RSV - Curente, necesare și analiza deficitului
Sud Vest
Populație
Nr. și tipul current de paturi
Paturi necesare
Deficit*)
Pacienți ambulatoriu în present după număr și tip de furnizori de servicii
OP necesar
Deficit**)
Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii
Echipe la domiciliu necesare
Deficit**)
S = Stat C = Societate privată
S
C
25 pat. la 125,000 loc.
S
ONG
C
1 cabinet la 60,000 loc.
S
ONG
C
1 echipa la 40,000 loc.
DJ
691.276
5
67
138
-66
-
-
-
12
-12
-
2
-
17
-17
GJ
359.883
-
-
72
-72
-
-
-
6
-6
-
-
-
9
-9
MH
280.888
-
-
56
-56
-
-
-
5
-5
-
-
-
7
-7
OT
438.318
-
-
88
-88
-
-
-
7
-7
-
-
-
11
-11
VL
397.878
-
-
80
-80
-
-
-
7
-7
-
-
-
10
-10
Total
2.168.243
5
67
434
-362
-
-
-
36
-36
-
2
-
54
-54
*) nu include paturi la privat,
**) exclude facilitățile private
Sursa: INSS 2019 si Raport evaluare a nevoii de îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
–
paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și/sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;
...
–
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
...
–
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;
...
–
conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 174 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 368 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.
...
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RSV
Servicii
Măsuri
Asistența medicală primară
Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%.
Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele/obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățite de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investiții din viitorul Program operațional sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.
Echipe de asistență medicală comunitară
Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc
Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.
Rețeaua de spitale va fi formată din:
- 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, ce va avea si un centru de servicii oncologice pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Dolj;
- 4 spitale județene de urgență;
- spitale de specialitate;
- spitale municipale / orășenești;
- spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;
- unități pentru îngrijiri pe termen lung și paliație.
Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:
- Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacității de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;
- În funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ;
- Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile)
- Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației și criterii de sustenabilitate;
- Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului, a introducerii de proceduri administrative și protocoale clinice standardizate
- Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemice (SARS CoV 2 sau alte epidemii / pandemii);
- Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere pregătire medicală continuă, conversia personalului, preluarea personalului în noile structuri.
Centre de
ambulatoriu
specializate
- Optimizarea/dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia;
- Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esențială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.
Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung
Numărul total de paturi pentru îngrijirile pe termen lung va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.
Nr. estimat de paturi de îngrijire pe termen lung / recuperare / cronici/vârstnici pană în 2027: 3324
Subspecialități ce vor fi dezvoltate: Reabilitare/recuperare cardiac, Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare/recuperare locomotorie; Alte specialități etc.
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate.
- paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau finanțarea paturilor existente în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;
- servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
- echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;
OMS 253/2018 - educație și formare (174 medici, 368 de asistenți medicali, 100 profesioniști din echipele multidisciplinare- psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc; instruirea a 30% din medicii de familie existenți
Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.
Condiții pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
Pentru implementarea măsurilor propuse este necesară revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Va fi necesară și actualizarea mecanismelor de plată pentru medicii de familie, în condițiile extinderii competențelor acestora. Se vor emite reglementări legale care vor reflecta aceste actualizări. Scopul principal este a se utiliza pentru rambursare costurile reale ale serviciilor, în acest fel asigurându- se un echilibru financiar la nivelul sistemului de sănătate. Alte reglementări vor fi emise de Ministerul Sănătății, pentru a sprijini implementarea schimbărilor referitoare la condiții de internare a pacienților, trasee clinice, organizarea rețelelor de spitale, îmbunătățirea calității și siguranței.
În condițiile în care, prin planul de servicii propus, au fost identificate nevoi de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.
Anexele nr. 1-3
,
4A
,
4B
,
5-11
fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.
...
ANEXE
Anexa nr. 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2019
din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. medici la 31.12.2016
Număr asigurați înscriși la 31.12.2016
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
161
36.148
2.897
39.045
2
500 - 1000
661
472.947
79.421
552.368
3
1001 - 1500
2.592
2.739.672
537.284
3.276.956
4
1501 - 2000
3.512
5.077.472
1.007.938
6.085.410
5
2001 - 2200
1.103
1.909.737
399.443
2.309.180
6
2201 - 2500
1.425
2.732.218
587.080
3.319.298
7
2501 - 3000
1.130
2.533.751
520.584
3.054.335
8
3001 - 3500
367
976.416
196.632
1.173.048
9
3501 - 4000
108
330.071
70.759
400.830
10
4000 - 4500
70
251.490
63.208
314.698
11
peste 4500
Total
11.129
17.059.922
3.465.246
20.525.168
Urban
6.867
10.803.784
1.988.909
12.792.693
Rural
4.262
6.256.138
1.476.337
7.732.475
În anul 2017
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. medici la 31.12.2017
Număr asigurați înscriși la 31.12.2017
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
149
35.934
2.719
38.653
2
500 - 1000
609
431.617
76.390
508.007
3
1001 - 1500
2.568
2.728.900
545.343
3.274.243
4
1501 - 2000
3.412
4.894.424
1.033.287
5.927.711
5
2001 - 2200
1.094
1.868.053
417.317
2.285.370
6
2201 - 2500
1.397
2.664.089
599.955
3.264.044
7
2501 - 3000
1.137
2.524.458
544.987
3.069.445
8
3001 - 3500
418
1.097.388
235.843
1.333.231
9
3501 - 4000
122
372.939
81.259
454.198
10
4000 - 4500
69
240.582
67.132
307.714
11
peste 4500
7
30.427
5.742
36.169
Total din care:
10.982
16.888.811
3.609.974
20.498.785
Urban
6.484
10.236.624
2.035.406
12.272.030
Rural
4.498
6.652.187
1.574.568
8.226.755
În anul 2018
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, însorise
Nr. medici la 31.12.2018
Număr asigurați înscriși la 31.12.2018
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
153
38,889
2,640
41,529
2
500 - 1000
606
441,101
80,117
521,218
3
1001 - 1500
2,544
2,688,599
557,991
3,246,590
4
1501 - 2000
3,332
4,766,273
1,054,820
5,821,093
5
2001 - 2200
1,067
1,817,277
437,835
2,255,112
6
2201 - 2500
1,309
2,489,380
577,481
3,066,861
7
2501 - 3000
1,190
2,630,352
598,064
3,228,416
8
3001 - 3500
431
1,132,615
254,738
1,387,353
9
3501 - 4000
131
391,165
91,153
482,318
10
4000 - 4500
77
263,108
75,095
338,203
11
peste 4500
12
52,099
11,346
63,445
Total
10,852
16,710,858
3,741,280
20,452,138
Urban
6,577
10,485,520
2,143,858
12,629,378
Rural
4,275
6,225,338
1,597,422
7,822,760
În anul 2019
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise
Nr. medici la 31.12.2019
Număr asigurați înscriși la 31.12.2019
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2019
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2019
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
127
35.902
7.698
43.600
2
500 - 1000
570
389.186
91.025
480.211
3
1001 - 1500
2.401
2.510.851
548.593
3.059.444
4
1501 - 2000
3.207
4.562.411
1.025.177
5.587.588
5
2001 - 2200
1.040
1.756.050
417.147
2.173.197
6
2201 - 2500
1.364
2.565.961
608.060
3.174.021
7
2501 - 3000
1.204
2.650.061
608.670
3.258.731
8
3001-3500
491
1.275.546
297.861
1.573.407
9
3501-4000
153
455.087
107.875
562.962
10
4000-4500
86
300.245
85.463
385.708
11
peste 4500
16
63.830
15.315
79.145
Total
10.659
16.565.130
3.812.884
20.378.014
Urban
6.657
10.629.777
2.226.068
12.855.845
Rural
4.002
5.935.353
1.586.816
7.522.169
Anexa nr. 2
Situația contractelor închiriate de furnizorii din sistemul sanitar
cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019
Nr. crt.
Casa de Asigurări de Sănătate
Asistenta Primara
Specialități clinice Ambulatoriu
a) Paraclinice: laborator/ radiologie, imagistica și medicină nucleară/ an atom ie patologica
b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) - medici de familie
c) Paraclinice: ecografii - medici specialități clinice
d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică - medici dentiști
Medicină fizică și de Reabilitare în Ambulatoriu
Acupunctură
Medicina dentara
Spitale
Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat
ÎNGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU
Medicamente Ambulatoriu
Dispozitive medicale
Sanatorii și Preventorii
TOTAL
Îngrijiri medicale la domiciliu
Îngrijiri Paliative la domiciliu
Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1
ALBA
189
28
16
2
2
0
10
0
52
12
2
8
0
0
63
69
0
453
2
ARAD
244
85
29
8
9
1
11
0
161
14
3
4
0
0
100
72
0
741
3
ARGEȘ
341
63
32
18
3
2
14
0
68
23
4
6
0
0
86
78
0
738
4
BAC AU
263
51
32
0
0
1
10
0
52
27
3
6
0
0
68
79
3
595
5
BIHOR
333
62
30
3
9
1
27
2
306
21
1
2
1
0
151
63
0
1,012
6
BISTRITA
133
12
10
1
2
3
5
0
37
5
1
5
0
0
73
68
1
356
7
BOTOȘANI
155
9
13
5
1
1
5
0
43
4
0
0
0
0
62
64
1
363
8
BRAȘOV
313
95
26
1
6
2
9
0
52
27
3
3
1
0
83
76
1
698
9
BRAILA
144
26
14
5
5
1
5
0
22
5
0
3
0
0
42
76
0
348
10
BUZĂU
190
50
26
9
9
0
7
0
35
16
2
2
0
0
48
72
0
466
11
CARAȘ
146
54
10
1
6
1
9
0
28
6
2
0
0
0
36
65
0
364
12
CALARAȘI
111
54
19
0
1
1
8
0
16
7
1
6
0
0
40
77
0
341
13
CLUJ
336
139
64
9
18
11
14
1
153
28
10
12
0
0
125
67
0
987
14
CONSTANȚA
373
202
47
6
0
0
26
1
142
34
7
1
0
0
111
75
4
1,029
15
COVASNA
98
18
10
0
1
0
8
0
17
4
0
1
0
0
34
67
0
258
16
DÂMBOVIȚA
211
26
18
0
3
1
9
0
68
4
1
12
0
0
86
83
0
522
17
DOLJ
403
148
46
4
35
1
26
1
146
44
2
7
0
0
134
78
0
1,075
18
GALAȚI
234
34
21
6
2
0
8
0
89
11
1
10
0
0
40
78
0
534
19
GIURGIU
104
24
14
2
3
1
1
0
26
4
0
0
0
0
51
0
0
230
20
GORJ
185
45
22
9
6
0
11
0
40
9
0
2
0
0
49
71
0
449
21
HARGHITA
145
26
10
2
6
2
4
0
44
6
2
2
0
0
62
57
0
368
22
HUNEDOARA
218
25
22
0
6
0
10
0
23
13
1
0
0
0
58
73
2
451
23
IALOMIȚA
107
28
19
1
3
1
6
0
32
4
3
2
0
0
49
73
0
328
24
IAȘI
401
173
53
0
6
10
31
0
231
36
0
24
0
0
129
56
1
1,151
25
ILFOV
150
47
16
0
6
0
9
0
26
8
2
8
0
0
82
77
0
431
26
MARAMUREȘ
213
43
24
5
4
8
6
1
100
17
5
13
0
1
85
64
0
589
27
MEHEDINȚI
132
25
12
5
2
0
9
0
24
6
1
2
0
0
46
68
0
332
28
MUREȘ
284
112
33
18
21
6
16
1
120
18
6
7
0
0
89
62
0
793
29
NEAMȚ
228
54
23
1
2
1
7
0
95
12
1
5
0
0
57
71
0
557
30
OLT
232
33
28
5
2
0
9
0
23
7
1
4
0
0
73
81
0
498
31
PRAHOVA
347
100
40
0
7
2
22
0
67
31
2
7
0
0
86
86
2
799
32
SATU-MARE
138
34
19
0
0
0
4
0
70
7
0
4
0
0
66
59
0
401
33
SALAJ
105
13
8
1
0
0
3
0
61
6
0
2
0
0
45
64
0
308
34
SIBIU
238
48
23
0
0
0
5
0
119
13
3
5
0
0
58
74
0
586
35
SUCEAVA
273
112
25
0
2
2
10
0
57
16
2
3
0
0
136
67
0
705
36
TELEORMAN
160
78
21
2
0
0
8
0
34
7
0
0
0
0
54
77
0
441
37
TIMIȘ
405
222
41
9
15
0
23
1
164
26
3
5
0
0
135
67
0
1,116
38
TULCEA
83
36
10
0
0
0
4
0
22
4
2
0
0
0
24
66
0
251
39
VASLUI
156
37
20
1
3
0
7
0
46
6
2
4
0
0
55
63
0
400
40
VALCEA
202
33
14
0
0
0
22
0
51
11
1
4
0
0
52
70
1
461
41
VRANCEA
137
44
20
1
0
0
2
0
37
8
1
3
0
0
68
63
0
384
42
BUCUREȘTI
850
592
149
28
92
2
84
7
160
86
9
29
0
0
350
91
0
2,529
43
AOPSNAJ
240
93
214
27
28
4
40
1
40
24
1
14
0
0
494
85
2
1,307
TOTAL
9,95
3,233
1,343
195
326
66
564
16
3,199
677
91
237
2
1
3,835
2,992
18
26,745
Anexa nr. 3
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinica
si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea
medicilor de specialitate clinică, în anul 2018
DOLJ
GORJ
MEHEDINȚI
OLT
VÂLCEA
Nr. crt.
Specialitatea/atestat de studii complementare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
CO
CI
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
CIO
Cil
C12
C13
cl4
cl5
cl6
1
ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
5.584
3.050
1.834
2.429
481
297
827
1.546
3.958
3.824
2
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
3
BOLI INFECȚIOASE
6.671
5.029
-
963
-
-
3.133
-
-
1.058
-
-
118
-
-
4
CARDIOLOGIE
80.604
65.332
-
7.521
5.905
-
7.837
6.702
-
18.833
14.966
-
11.182
11.711
-
5
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
6
CHIRURGIE
CARDIOVASCULARĂ
7
CHIRURGIE GENERALĂ
26.046
18.328
-
5.952
3.174
-
6.056
1.594
-
11.560
4.803
-
7.806
6.469
-
8
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
2.446
431
278
317
403
87
9
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
3.439
2.160
-
338
233
-
1.952
494
-
1.460
125
-
518
201
-
10
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICA SI
2.790
3.139
753
727
140
3.017
706
11
CHIRUGIE TORACICĂ
982
-
-
-
-
-
78
-
-
44
-
-
-
-
-
12
CHIRURGIE VASCULARĂ
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
2.086
58
-
13
DERMATOVENEROLOGIE
48.003
33.392
-
6.584
944
-
5.923
1.430
-
18.090
5.077
-
7.077
3.209
-
14
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
90.447
33.641
1.229
32.551
1.239
851
23.752
4.826
1.636
33.443
2.627
935
21.189
15
ENDOCRINOLOGIE
47.979
11.204
-
13.875
990
-
8.846
-
-
5.791
1.573
-
3.550
-
-
16
GASTROENTEROLOGIE
16.711
3.112
-
5.186
-
-
-
-
-
2.151
-
-
2.088
4
-
17
GASTROENTEROLOGIE
PEDIATRICĂ
18
GENETICA MEDICALĂ
700
660
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
19
GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
832
1.944
111
50
681
232
1.899
1.279
20
HEMATOLOGIE
5.655
-
-
231
-
-
424
-
-
977
-
-
1
-
-
21
MEDICINA INTERNĂ
85.794
71.090
-
13.363
5.624
-
11.405
3.869
-
28.210
9.437
-
9.890
3.505
-
22
NEFROLOGIE
4.873
23
-
1.319
77
-
1.223
-
2
5.584
-
364
839
-
-
23
NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
24
NEUNATOLOGIE
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
25
NEUROCHIRURGIE
1.836
-
-
-
-
-
374
-
-
-
-
-
1.021
-
-
26
NEUROLOGIE
63.680
37.077
2.594
27.019
7.006
393
12.759
2.584
549
29.155
4.628
124
27.597
3.743
690
27
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
4.727
1.767
650
-
-
-
1.350
-
-
-
-
-
-
-
-
28
ONCOLOGIE MEDICALĂ
31.813
1.402
2
4.183
43
-
10.207
-
684
10.114
-
-
9.837
-
-
29
ONCO- HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
30
OBSTETRICĂ-
GINECOLOGIE
35.927
15.065
7.841
3.150
3.534
2.180
12.323
5.426
5.708
1.328
31
OFTALMOLOGIE
103.329
81.663
-
17.238
17.638
-
9.217
9.473
-
30.344
10.409
-
19.138
15.501
-
32
OTORINOLARINGOLOGIE
54.642
39.776
9
25.516
11.246
339
3.955
1.401
-
16.023
8.021
-
16.758
13.781
-
33
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
23.913
9.697
256
10.077
3.349
6.733
885
12.597
3.978
588
9.790
3.277
554
34
ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
2.075
343
-
-
-
-
291
111
-
687
51
-
1
458
-
35
PEDIATRIE
21.882
9.057
-
22.099
7
-
4.226
227
-
18.397
714
-
19.814
1.855
-
36
PNEUMOLOGIE
15.310
21.211
-
4.831
5.926
-
7.093
7.243
-
9.456
9.624
-
16.072
9.079
-
37
PNEUMOLOGIE
PEDIATRICĂ
38
PSIHIATRIE
75.176
38.602
554
15.348
3.006
1.100
10.295
2.844
290
39.378
6.937
3.273
15.054
3.628
-
39
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
3.682
1.914
1.979
3.608
-
1.508
-
-
-
2.445
1.372
1.927
-
-
-
40
RADIOTERAPIE
499
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
41
REUMATOLOGIE
13.768
8.642
904
-
-
-
-
-
-
2.064
51
374
995
1.994
-
42
UROLOGIE
9.521
311
-
6.224
781
-
5.705
126
-
5.968
236
-
3.662
987
-
43
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
1.797
697
38
13
1.330
21
44
Îngrijiri paliative
8
-
-
-
-
-
45
Planing familial
-
-
TOTAL
891.344
519.062
8.177
236.640
74.558
4.191
147.027
46.299
3.161
321.080
92.626
7.585
218.978
85.912
1.244
Anexa nr. 4A
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord.MS/CNAS 397/836/2018,
decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale
paraclinice în anul 2018
Nr. crt.
CAS
La recomandarea Medicului de Familie
La recomandarea Medicului de Specialitate
TOTAL
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
%
Nr. investigații efectuate
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
639,014
84.25%
119,448
15.75%
758,462
2
ARAD
970,305
80.60%
233,473
19.40%
1,203,778
3
ARGEȘ
1,007,651
89.31%
120,550
10.69%
1,128,201
4
BACAU
850,733
85.05%
149,512
14.95%
1,000,245
5
BIHOR
422,122
70.98%
172,577
29.02%
594,699
6
BISTRITA
220,973
71.26%
89,128
28.74%
310,101
7
BOTOȘANI
387,432
76.27%
120,566
23.73%
507,998
8
BRAȘOV
1,218,167
83.50%
240,797
16.50%
1,458,964
9
BRAILA
355,275
90.67%
36,566
9.33%
391,841
10
BUZĂU
363,929
84.04%
69,115
15.96%
433,044
11
CARAS
349,988
84.77%
62,893
15.23%
412,881
12
CALARASI
371,494
82.31%
79,823
17.69%
451,317
13
CLUJ
718,059
61.64%
446,826
38.36%
1,164,885
14
CONSTANTA
1,333,907
86.41%
209,806
13.59%
1,543,713
15
COVASNA
141,682
80.90%
33,455
19.10%
175,137
16
DAMBOVITA
550,320
84.76%
98,932
15.24%
649,252
17
DOLJ
691,981
67.11%
339,072
32.89%
1,031,053
18
GALAȚI
639,200
84.25%
119,496
15.75%
758,696
19
GIURGIU
171,725
88.51%
22,293
11.49%
194,018
20
GORJ
435,118
76.43%
134,198
23.57%
569,316
21
HARGHITA
316,848
70.11%
135,074
29.89%
451,922
22
HUNEDOARA
533,621
80.54%
128,905
19.46%
662,526
23
IALOMIȚA
521,829
85.32%
89,781
14.68%
611,610
24
IAȘI
1,010,098
63.18%
588,741
36.82%
1,598,839
25
ILFOV
403,385
73.78%
143,378
26.22%
546,763
26
MARAMUREȘ
728,902
68.30%
338,282
31.70%
1,067,184
27
MEHEDINȚI
428,282
89.03%
52,749
10.97%
481,031
28
MUREȘ
681,985
60.77%
440,243
39.23%
1,122,228
29
NEAMȚ
505,958
89.83%
57,286
10.17%
563,244
30
OLT
474,487
78.57%
129,404
21.43%
603,891
31
PRAHOVA
985,619
72.66%
370,834
27.34%
1,356,453
32
SATU MARE
405,325
81.93%
89,403
18.07%
494,728
33
SALAJ
251,304
80.93%
59,220
19.07%
310,524
34
SIBIU
664,813
88.18%
89,125
11.82%
753,938
35
SUCEAVA
580,988
77.03%
173,277
22.97%
754,265
36
TELEORMAN
499,074
84.37%
92,432
15.63%
591,506
37
TIMIȘ
1,417,759
77.43%
413,241
22.57%
1,831,000
38
TULCEA
205,451
86.52%
31,997
13.48%
237,448
39
VASLUI
591,567
89.43%
69,952
10.57%
661,519
40
VALCEA
438,879
90.48%
46,203
9.52%
485,082
41
VRANCEA
355,580
85.45%
60,570
14.55%
416,150
42
BUCUREȘTI
6,972,994
51.93%
6,454,767
48.07%
13,427,761
43
OPSNAJ
2,151,241
71.95%
838,802
28.05%
2,990,043
TOTAL
32,965,064
70.50%
13,792,192
29.50%
46,757,256
Anexa nr. 4B
Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018
Nr. crt.
CAS
Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE
din care:
investigații medicale paraclinice-analize de laborator
investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală
investigații medicale paraclinice-explorări funcționale
investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
758,462
734,484
23,185
736
57
2
ARAD
1,203,778
1,169,361
32,998
1,109
310
3
ARGEȘ
1,128,201
1,075,925
51,023
1,052
201
4
BACAU
1,000,245
948,913
50,202
879
251
5
BIHOR
594,699
543,741
49,898
1,002
58
6
BISTRITA
310,101
297,621
11,929
486
65
7
BOTOȘANI
507,998
482,629
24,719
457
193
8
BRAȘOV
1,458,964
1,395,787
59,106
3,733
338
9
BRAILA
391,841
364,822
26,862
147
10
10
BUZĂU
433,044
395,308
37,554
164
18
11
CARAS
412,881
403,183
9,308
388
2
12
CALARASI
451,317
421,037
30,067
203
10
13
CLUJ
1,164,885
1,079,565
82,885
1,767
668
14
CONSTANTA
1,543,713
1,499,165
41,232
3,119
197
15
COVASNA
175,137
165,824
9,171
133
9
16
DAMBOVITA
649,252
621,948
26,476
778
50
17
DOLJ
1,031,053
1,002,009
27,676
1,077
291
18
GALAȚI
758,696
730,811
26,724
1,009
152
19
GIURGIU
194,018
187,004
6,849
146
19
20
GORJ
569,316
525,921
41,111
472
1,812
21
HARGHITA
451,922
404,130
47,229
530
33
22
HUNEDOARA
744,364
686,746
55,492
1,831
295
23
IALOMIȚA
611,610
599,073
12,454
73
10
24
IAȘI
1,598,839
1,528,118
67,601
2,755
365
25
ILFOV
546,763
539,165
7,271
307
20
26
MARAMUREȘ
1,067,184
1,019,341
46,809
1,011
23
27
MEHEDINȚI
481,031
468,779
9,411
2,010
831
28
MUREȘ
1,122,228
1,071,320
50,080
719
109
29
NEAMȚ
563,244
545,121
17,643
315
165
30
OLT
603,891
584,844
18,693
330
24
31
PRAHOVA
1,356,453
1,304,558
49,485
2,275
135
32
SATU MARE
494,728
452,909
41,173
571
75
33
SALAJ
313,231
295,985
16,956
257
33
34
SIBIU
753,938
708,571
44,868
416
83
35
SUCEAVA
754,265
718,876
33,027
2,325
37
36
TELEORMAN
591,506
581,214
10,017
249
26
37
TIMIȘ
1,831,000
1,747,400
75,473
6,837
1,290
38
TULCEA
237,448
227,199
10,214
34
1
39
VASLUI
661,519
633,206
27,472
788
53
40
VALCEA
485,082
461,847
22,558
651
26
41
VRANCEA
416,150
405,645
9,621
663
221
42
BUCUREȘTI
13,427,761
13,091,610
312,247
21,687
2,217
43
OPSNAJ
2,990,043
2,880,514
105,756
3,283
490
TOTAL
46,841,801
45,001,229
1,760,525
68,774
11,273
Anexa nr. 5
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel național, în perioada 2015-2019
- mii lei -
Programele naționale de sănătate publică
Total buget 2015
Total buget 2016
Total buget 2017
Credite bugetare 2018
Credite bugetare 2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:
477.258
520.754
620.084
597.593
701.059
Programul național de vaccinare
128.073
140.647
286.176
266.367
338.857
Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare
4.151
3.469
2.073
2.617
2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV
323.871
349.939
308.157
303.076
327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei
20.258
22.192
19.875
24.410
30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței
905
4.507
3.803
1.123
1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
1.763
1.671
1.561
1.667
1.724
III. Programul național de securitate transfuzională
127.980
111.506
108.942
100.287
118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:
141.497
120.224
84.885
87.978
95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin
10.580
6.214
4.612
6.985
7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică
1.488
1.757
1.811
1.757
1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
109.754
86.249
54.711
57.890
61.435
Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice și centrale
15.661
20.094
17.385
16.106
16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer
2.081
4.354
4.732
3.939
5.209
Programul național de boli endocrine
1.016
657
659
363
132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D
-
-
-
-
1.511
Programul național de tratament pentru boli rare
700
686
700
700
700
Programul național de management al registrelor naționale
217
213
275
238
273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate
1.734
1.651
1.412
1.407
1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului
28.321
28.667
19.916
21.246
25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică
778.553
784.473
836.800
810.178
942.933
MS - acțiuni centralizate
10
0
0
TOTAL BUGET
778.553
784.473
836.810
810.178
942.933
Anexa nr. 6
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019
Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului național de sănătate
Denumirea subprogramului național de sănătate
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
1
Program național de boli cardiovasculare
101,846,130.00
119,996,010.00
128,972,830
158,624,000.00
174,237,000.00
2
Programul național de oncologie
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)
1,484,151,290.00
2,060,823,710.00
1,409,944,930
1,574,211,000.00
1,985,724,500.00
Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT
14,708,000.00
17,604,000.00
35,514,000
31,336,000.00
41,726,000.00
Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare
1,124,430.00
512,480.00
512,000
339,000.00
409,000.00
Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;
1,502,360.00
1,617,000.00
2,184,840
2,948,000.00
3,076,000.00
Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)
80,512,460.00
131,768,790.00
171,900,520
191,808,000.00
240,181,000.00
Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.
119,000
33,000.00
20,000.00
Total program
1,581,998,540.00
2,212,325,980.00
1,620,175,290.00
1,800,675,000.00
2,271,136,500.00
3
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear, proteze auditive)
22,479,350.00
20,738,960.00
18,739,000
19,083,640.00
27,972,620.00
4
Programul național de diabet zaharat
894,819,220.00
941,800,350.00
1,089,739,020
1,267,950,170.00
1,546,432,250.00
5
Program național de tratament al bolilor neurologice
106,610,000.00
124,531,720
133,157,670
170,928,000.00
156,928,000.00
6
Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei
72,550,400.00
79,408,750.00
202,288,840
159,046,000.00
164,741,000.00
7
Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare
117,834,320.00
123,936,230.00
201,539,000
272,440,000.00
432,804,270.00
8
Program național de sănătate mintală
1,611,670.00
1,760,860.00
1,761,000
1,953,000.00
1,944,120.00
9
Programul national de endocrinology
7,627,690.00
6,501,410.00
2,601,000
2,372,000.00
2,219,000.00
10
Programul național de ortopedie
68,438,930.00
85,628,220.00
80,544,710
88,634,000.00
102,304,000.00
11
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule umane
69,693,240.00
53,622,950.00
53,623,000
53,801,000.00
51,821,000.00
12
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronica
883,772,940.00
929,756,000.00
1,033,642,590
1,022,801,000.00
1,131,898,000.00
13
Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice
694,210.00
263,740
633,000
517,000.00
177,000.00
14
Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță
Subprogramul de radiologie intervențională
18,605,380.00
20,563,300.00
14,192,000
16,407,000.00
13,373,000.00
Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos
10,784,200.00
11,286,900.00
8,226,830
4,471,870.00
2,754,240.00
Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
198,240.00
432,820.00
433,000
389,000.00
236,000.00
Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular
869,400.00
700,000.00
700,000
825,320.00
1,075,000.00
Total program
30,457,220.00
32,983,020.00
23,551,830.00
22,093,190.00
17,438,240.00
Total programe
3,960,433,860.00
4,733,254,200.00
4,590,968,780.00
5,040,918,000.00
6,082,053,000.00
Anexa nr. 7
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
NR.
JUDEȚ
LOCALITATE
POPULAȚIE
1
Dolj
Măceșu de Jos
1272
2
Mehedinți
Balta
1037
3
Mehedinți
Cireșu
491
4
Mehedinți
Godeanu
582
5
Mehedinți
Dumbrava
1392
6
Mehedinți
Vlădaia
1630
7
Olt
Vișina Nouă
1732
8
Vâlcea
Ghioroiu
1556
9
Vâlcea
Runcu
935
Sursa: INS
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf
Anexa nr. 8
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire județ
Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale
COD SIRUTA
Populație
Urban / Rural
Grad de marginalizare
Comunități care doresc să beneficieze de suport
Specialiști (urmează a fi recrutați)
Finanțare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
Asistent social sau tehnician în asistenta sociala
Asistent medical comunitar
Consilier școlar Si mediator școlar
Toti asistentii medicali comunitari sunt recrutați. Urmează să fie recrutați și mediatori sanitari în localitățile care au comunități de romi.
1
GORJ
Roșia de Amaradia
1 as.soc
4
1 consilier școlar
1 mediator școlar
2
Albeni
3
1 consilier școlar
3
DOLJ
Cosoveni
1 as.soc
1
1 consilier școlar
1 mediator școlar
La Dolj UAT Salcuta nu a semnat încă protocolul de implementare a proiectului
4
Catane
1
1 consilier școlar
1 mediator școlar
5
MEHEDINȚI
Gruia
1
2
1 consilier școlar
1 mediator școlar
6
Poroina Mare
1
1
1 consilier școlar
1 mediator școlar
7
VÂLCEA
Racovita
1
8
Vaideieni
1
1
1 consilier școlar
1 mediator școlar
9
OLT
Dobretu
1
10
Giuvărăsti
1
1
11
Stoenesti
1
1
1
12
13
Anexa nr. 9
Situația privind numărul de medici și de norme necesare/acoperite
pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în RSV
Nr. crt.
Listă specialități/ competențe/atestate
DOLJ
GORJ
MEHEDINȚI
OLT
VÂLCEA
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr. norme
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
Necesar nr norme
Nr. norme acoperite
1
Alergologie și imunologie clinică
5
5,00
5,00
3
3,00
2,00
1
3,00
1,00
1
15,00
1,00
2
2,00
2,00
2
Anestezie și terapie intensivă
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
3
Boli infecțioase
9
7,00
5,50
4
3,00
1,00
3
3,00
1,00
9
13,00
1,70
0
0,00
0,00
4
Cardiologie
61
42,00
40,00
8
9,00
5,00
8
8,00
3,00
14
27,00
12,40
15
8,00
8,00
5
Cardiologie pediatrică
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
14,00
0,00
0
0,00
0,00
6
Chirurgie cardiovasculară
0
2,00
0,00
0
1,00
0,00
0
1,00
0
0
9,00
0,00
0
0,00
0,00
7
Chirurgie generală
65
20,00
19,00
22
15,00
10,00
22
8,00
4,00
22
33,00
11,50
9
5,00
5,00
8
Chirurgie orală și maxilo-facială
5
2,00
1,00
2
4,00
1,00
0
2,00
0
3
14,00
0,20
0
0,00
0,00
9
Chirurgie pediatrică
9
7,00
7,00
0
1,00
0,00
1
2,00
0,50
4
15,00
0,80
1
1,00
0,50
10
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
7
4,00
4,00
1
2,00
1,00
0
1,00
0
6
16,00
0,90
0
0,00
0,00
11
Chirurgie toracică
4
2,00
2,00
0
1,00
0,00
0
1,00
0
0
10,00
0,00
0
0,00
0,00
12
Chirurgie vasculară
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
2,00
0
0
4,00
0,00
2
1,00
1,00
13
Dermatovenerologie
36
30,00
30,00
4
5,00
2,00
5
5,00
1,00
13
26,00
7,30
5
4,00
4,00
14
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
36
32,00
30,00
8
12,00
6,00
7
8,00
6,50
14
30,00
13,00
4
4,00
4,00
15
Endocrinologie
31
25,00
25,00
8
10,00
6,00
2
4,00
1,00
4
19,00
3,00
5
4,00
4,00
16
Gastroenterologie
25
14,00
13,00
4
4,00
2,00
0
1,00
0
4
14,00
0,80
7
6,00
6,00
17
Gastroenterologie
pediatrică
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
10,00
0,00
0
0,00
0,00
18
Genetică medicală
6
4,00
3,00
0
1,00
0,00
0
1,00
0
4,00
0,00
0
0,00
0,00
19
Geriatrie și gerontologie
2
2,00
1,00
0
1,00
0,00
0
-
-
1
9,00
0,20
5
4,00
4,00
20
Hematologie
10
5,00
5,00
1
1,00
1,00
3
3,00
1,50
2
17,00
0,10
2
1,00
0,50
21
Medicină internă
113
68,00
63,00
29
19,00
14,00
15
10,00
6,00
22
35,00
15,00
22
11,00
11,00
22
Nefrologie
13
4,00
4,00
3
4,00
2,00
2
5,00
1,00
7
20,00
3,80
2
1,00
0,50
23
Nefrologie pediatrică
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
10,00
0,00
0
0,00
0,00
24
Neonatologie
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
2,00
0
0
6,00
0,00
0
0,00
0,00
25
Neurochirurgie
5
3,00
3,00
0
1,00
0,00
0
1,00
0
0
6,00
0,00
1
1,00
0,50
26
Neurologie
43
36,00
34,00
21
18,00
15,00
10
8,00
5,00
18
26,00
9,30
18
10,00
10,00
27
Neurologie pediatrică
2
4,00
2,00
1
3,00
0,50
1
3,00
1,00
0
12,00
0,00
0
0,00
0,00
28
Oncologie medicală
25
12,00
12,00
3
5,00
1,00
4
5,00
2,50
7
14,00
2,00
4
2,00
1,50
29
Oncologie și hematologie pediatrică
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
9,00
0,00
0
0,00
0,00
30
Obstetrică-ginecologie
80
44,00
41,00
27
18,00
14,00
17
10,00
3,00
29
30,00
10,10
8
5,00
5,00
31
Oftalmologie
59
44,00
43,00
11
10,00
7,00
6
6,00
4,00
10
27,00
10,90
10
6,00
6,00
32
Otorinolaringologie
46
32,00
32,00
11
10,00
7,00
6
6,00
3,00
12
25,00
9,50
11
7,00
7,00
33
Ortopedie și traumatologie
30
15,00
14,00
20
13,00
10,00
7
5,00
1,00
12
25,00
8,40
13
6,00
6,00
34
Ortopedie pediatrică
3
2,00
1,00
1
3,00
0,50
1
2,00
0,50
2
18,00
2,00
1
1,00
0,50
35
Pediatrie
57
24,00
24,00
20
15,00
11,00
9
9,00
3,00
23
29,00
10,60
12
8,00
8,00
36
Pneumologie
21
15,00
14,00
10
10,00
5,00
9
7,00
3,00
15
25,00
8,20
12
4,50
4,50
37
Pneumologie pediatrică
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0
11,00
0,00
0
0,00
0,00
38
Psihiatrie
67
52,00
51,00
17
15,00
11,00
12
10,00
6,00
20
37,00
27,40
17
10,00
10,00
39
Psihiatrie pediatrică
3
3,00
3,00
1
3,00
1,00
0
2,00
0
3
21,00
4,50
0
0,00
0,00
40
Radioterapia
3
2,00
2,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
6,00
0,00
0
0,00
0,00
41
Reumatologie
16
11,00
11,00
0
1,00
0,00
0
1,00
0
2
18,00
2,10
1
1,00
1,00
42
Urologie
16
7,00
5,00
8
9,00
5,00
5
7,00
1,00
6
16,00
1,30
5
2,00
2,00
43
Planificare familială
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
2,00
0
0
12,00
0,00
0
0,00
0,00
44
Îngrijiri paliative
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
-
-
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
45
Medicină fizică și de reabilitare
52
50,00
41,00
18
12,00
10,79
13
14,00
10,00
11
18,50
10,00
40
40,00
40,00
TOTAL
965
631,00
590,50
266
253,00
151,79
169
168,00
69,50
296
755,50
188,00
234
155,50
152,50
Anexa nr. 10
Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung
Îngrijirea paliativă
În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253/2018 se utilizează următorii termeni și definiții:
a)
Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale;
...
b)
îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului;
...
c)
hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile;
...
d)
echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.
...
Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.
Îngrijire paliativă:
● asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;
● afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;
● nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;
● integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;
● oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;
● oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;
● folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;
● va îmbunătăți calitatea vieții și, de asemenea, poate influența pozitiv cursul bolii;
● este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.
Îngrijirea paliativă pediatrică*14)
*14) Sursa: Organizația Mondială a Sănătății - (2002)
Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.
În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):
● Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.
● Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.
● Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.
● Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.
● Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.
Reabilitarea medicală*15)
*15) Sursa: Medicinenet.com
„Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar.”
Definiția îngrijirii pe termen lung*16)
*16) Sursa: OCDE - Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)
„Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspecte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale.”
În prezent, în România, Legea nr. 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.
Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.
Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore/7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.
Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite).
Anexa nr. 11
Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătate
I.
Asistența primară
a)
Zone urbane
1.
1 medic de familie și 2 asistente medicale/soră medicală/moașă, cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale/soră medicală FTE la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile
1.
1 medic de familie și 1 asistentă medicală/soră medicală moașă FTE la 1.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE per la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile
1.
1 medic de familie și 1 asistentă medicală/soră medicală, moașă FTE la 1.000 locuitori
...
2.
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE per la 4 școli
...
3.
cel puțin un centru operațional în afara orelor de program
...
...
...
II.
Asistența medicală comunitară
a)
Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată)
...
b)
Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației < 50/kmp
...
–
condiții geografice
1.
altitudine >600m sau pantă >15%
...
2.
Delta Dunării
...
3.
Acces rutier dificil tot anul
...
...
–
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe
...
–
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi
...
...
...
III.
Asistența în ambulatoriu
a)
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază*17) din ambulatoriu la 10.000 locuitori; pentru specialitatea obstetrică- ginecologie asistenta medicală poate fi înlocuită de moașă.
*17) Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
b)
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori
...
c)
1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori
...
d)
medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori
...
e)
1 medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori
...
f)
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori
...
g)
echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)
1.
1 CT la 200.000 locuitori
...
2.
1 RMN la 250.000 locuitori
...
3.
1 ecograf la 10.000 locuitori
...
...
...
IV.
Asistența paliativă
a)
Refacere/recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;
...
b)
Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori
...
c)
Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
...
d)
1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți
...
e)
1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori.
...
...
(la 28-12-2021,
Portiunea III. a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 2.899 din 27 decembrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021
)
IV.
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Vest
ABREVIERI
AR Județul Arad
CS Județul Caraș-Severin
CMI Cabinet Medical Individual
CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
ORL Oto-rino-laringologie
UE Uniunea Europeană
MF Medic de familie
PIB Produs intern brut
MG Medic generalist
ISP Plan Strategic Instituțional
ÎTL Îngrijire pe termen lung
MM Județul Maramureș
MS Ministerul Sănătății
INSP Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare
în Domeniul Sanitar - București
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
AMP Asistență medicală primară
PRSS Plan regional privind serviciile de sănătate
RSM Rata standardizată a mortalității
TM Județul Timiș
OMS Organizația Mondială a Sănătății
Capitolul 1
CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE
1.
INTRODUCERE
1.1.
OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE
Obiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:
–
Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente;
...
–
Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor;
...
–
Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii).
...
Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale.
...
1.2.
METODOLOGIE
Metodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:
1.2.1.
Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro
–
La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg;
...
–
La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale).
...
...
1.2.2.
Elaborarea standardelor de planificare
Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.
Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.
Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației.
...
1.2.3.
Redactarea PRSS pentru fiecare regiune
Aplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3).
...
...
...
2.
CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC
2.1.
ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVE
România este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.
Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București - Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.
Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare
Regiune de
dezvoltare
Suprafața
(kmp)
Număr de
județe
Populație
(2011)
Centrul urban cel mai
populat(populație)
Nord-Vest
34.159
6
2.600.132
Cluj-Napoca (411.379)
Centru
34.082
6
2.360.805
Brașov (369.896)
Nord-Est
36.85
6
3.302.217
Iași (382.484)
Sud-Est
35.762
6
2.545.923
Constanța (425.916)
Sud-Muntenia
34.489
7
3.136.446
Ploiești (276.279)
București-Ilfov
1.811
1 +
București
2.272.163
București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia
29.212
5
2.075.642
Craiova (356.544)
Vest
32.028
4
1.828.313
Timișoara (384.809)
TOTAL
238.391
41 +
București
20.121.641
...
2.2.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Ca urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).
Tabelul 2: Proiecții privind populația
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
Populație totală
(mii)
23.489
22.965
22.128
21.408
20.299
19.511
18.848
18.229
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Figura 1: Rata de creștere a populației (%)
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).
Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025
Grupa de vârstă
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
0-14
23,7
20,8
18,5
15,9
15,8
15,5
15,0
14,1
15-24
16,7
16,8
16,2
15,4
12,6
10,5
10,7
11,1
25-64
49,2
50,3
51,6
53,5
55,8
56,7
54,7
53,3
65+
10,4
12,1
13,6
15,2
15,8
17,3
19,6
21,5
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.
...
2.3.
STATUTUL SOCIO-ECONOMIC
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).
Notă
...
*1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014)
...
2.4.
CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)
Notă
...
*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014
Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.
Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.
România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
...
...
3.
STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.
3.1.
FURNIZAREA SERVICIILOR
3.1.1.
Îngrijire primară
Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.
Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).
Notă
...
*3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012
...
3.1.2.
Îngrijire secundară și terțiară
În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).
Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.
În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.
Notă
...
*4) Banca Mondială (2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.
Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea.
...
3.1.3.
Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural
Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.
Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți.
...
...
3.2.
FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA
Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.
Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.
Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente.
...
3.3.
RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR
În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.
Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.
Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi.
...
3.4.
INFRASTRUCTURA
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).
Notă
...
*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
...
3.5.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).
Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
2014-2020
Gestionarea capacității
Reconfigurarea traseului pacientului
Gestionarea cazului
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice
Domeniul strategic 1: sănătatea publică
- Îmbunătățirea sănătății mamei și a
copilului;
- Combaterea poverii duble a bolii în
rândul populației prin:
- Controlul eficient al epidemiilor
și supravegherea bolilor
transmisibile, cu accent pe bolile
transmisibile cu cea mai mare
povară în România;
- Reducerea poverii bolilor
transmisibile ce pot fi prevenite,
inclusiv prin intervenții privind
patologiile cronice neglijate în
timp (cancer, boli cardiovasculare,
diabet, sănătate mintală, boli
rare);
- Sănătatea în raport cu mediul
înconjurător;
- Creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
soluțiile de prevenție eficiente și
educarea populației în acest sens
(îngrijire de nivel primar,
secundar sau terțiar).
Domeniul strategic 2: servicii
medicale
- Un sistem de servicii medicale
bazate pe comunitate pentru
grupurile vulnerabile;
- Creșterea eficienței și
diversificarea serviciilor de
îngrijire medicală primară;
- Consolidarea calității și a
eficienței serviciilor furnizate în
unitățile ambulatorii specializate;
- Creșterea gradului de siguranță în
rândul populației prin consolidarea
sistemului de urgență integrat și
asigurarea accesului egal la
serviciile de îngrijire medicală de
urgență;
- Regionalizarea/concentrarea
îngrijirilor medicale în spital și
stabilirea unor rețele regionale de
trimitere a pacienților la spitale
și laboratoare cu diferite grade de
competență legată de îngrijirea
primară și îngrijirile speciale în
regim ambulatoriu;
- Acces îmbunătățit la servicii de
recuperare, îngrijiri paliative și
îngrijiri pe termen lung.
Domeniul strategic 3: Măsuri transversale
- Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și local
și comunicarea schimbărilor;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în
domeniul sănătății;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor
financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară
pentru populație;
- Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și
private;
- Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de
dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru
populație;
- Promovarea cercetării și a inovației în sănătate;
- Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației,
în special a grupurilor vulnerabile;
- Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea
utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne
(e-health);
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național,
regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile
medicale.
În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:
–
Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația;
...
–
Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare;
...
–
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare.
...
...
...
Capitolul 2
PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.
Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE
Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.
1.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.
Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare.
...
1.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.
Notă
...
*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:
Notă
...
*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
–
Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008);
...
–
În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a);
...
–
Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011).
...
...
1.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020
Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:
–
O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori;
...
–
65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori.
...
Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:
I.
Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;
–
Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos);
...
–
Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate.
...
Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate.
În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică a
Resurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe
măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici și
pe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără:
● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentru
medicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și
încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor;
● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical
prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate
dezvoltării cabinetelor lor;
● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări
cofinanțate de Fondul Social European - Programul Operațional "Capital
Uman" (POCU 4.8).
...
II.
Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;
–
Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020;
...
–
Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale;
...
–
Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe:
...
–
Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie;
...
–
Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
...
–
Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate;
...
–
Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie.
...
...
III.
Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;
–
Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie;
...
–
Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat.
...
–
Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește:
...
–
Educație pentru sănătate și consilierea,
...
–
Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
...
–
Suplimentele nutriționale;
...
–
Servicii de planificare familială;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate;
...
–
Gestionarea și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin).
...
...
...
...
2.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.
2.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.
Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
...
2.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
2.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).
Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale
Indicatori de rezultat
Valoare de referință
(2015)
Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de
îngrijire la nivelul comunității
(Număr și procent la nivel național,
regional, județean)
3.323.210
4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu acces
la serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la
serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
93.200
Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:
I.
Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural);
...
II.
Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos).
...
III.
Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată.
...
...
IV.
Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității).
...
...
...
3.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.
3.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:
–
Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale);
...
–
Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii;
...
–
Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății;
...
–
Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii.
...
...
3.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu e cazul.
...
3.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:
I.
Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:
–
Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
–
Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil;
...
–
Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție;
...
–
Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus)
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză
...
–
Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană.
...
...
II.
Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil.
...
Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:
I.
Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență.
...
II.
Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi.
...
Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului.
...
...
4.
RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC
Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.
4.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:
–
Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe);
...
–
Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică;
...
–
Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local);
...
–
Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu.
...
–
Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești;
...
–
Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă.
...
...
4.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).
Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)
IMAGINE - PAG. 162
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
...
4.3.
ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022
Vor fi luate următoarele măsuri:
1.
Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung;
...
2.
Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi;
...
3.
20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu;
...
4.
La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului.
...
5.
Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ;
...
6.
Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii.
...
7.
Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
1.
Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi
...
2.
Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate;
...
3.
Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi.
...
...
...
...
5.
CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE
În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.
5.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL).
...
5.2.
STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.
În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.
Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale
Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015
...
5.3.
ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.
Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare
Coeficient
Reabilitare/recuperare:
Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori
Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă:
- 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
- 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu
vârsta minimă de 65 de ani
- 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori
Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială.
...
...
6.
CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ
6.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:
–
O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență);
...
–
Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc;
...
–
Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55.
...
...
6.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
6.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
–
Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural;
...
–
Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes.
...
...
...
7.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.
7.1.
CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE
Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.
Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.
Rezultate:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor
Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.
Termene:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017
Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017
Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,
Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:
Registre Naționale de Cancer (RNC);
Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);
Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);
Registrul de Informații Toxicologice (Retox);
Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).
Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială
Obiectivele strategiei naționale de sănătate
G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului
G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile
G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile
...
7.2.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.
Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.
Rezultate:
–
Registre regionale de cancer operaționale
...
–
Registru național de screening implementat
...
–
Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin
...
–
Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin
...
–
Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon
...
–
Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național
...
Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer
Termene:
–
Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017
...
–
Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017
...
–
Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018
...
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială
Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer
Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient.
...
...
Capitolul 3
PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA VEST
● Regiunea Vest este una dintre cele mai dezvoltate, urbanizate și diverse din punct de vedere etnic din țară.
● Indicatorii de sănătate ai populației erau, în general, mai buni decât mediile naționale, dar povara bolilor cronice este deosebit de mare.
● Densitatea unităților de îngrijiri este una dintre cele mai mari din țară și, în general, există mai deficite mai mici de medici specialiști comparativ cu alte regiuni, dar există lipsuri importante în județul Caraș-Severin.
● Densitatea spitalelor și capacitatea paturilor sunt mai mari decât media națională, cu o concentrare în județul Timiș.
1.
CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII
1.1.
CARACTERISTICILE GEOGRAFICE
Regiunea Vest are o suprafață totală de 32.034 kmp (13,4% din suprafața țării) și are în componență 42 de orașe (12 de municipii) și 276 de comune (318 de unități administrative) împărțite în patru județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Populația Regiunii Vest este caracterizată prin diversitate culturală, comunitățile române conlocuind cu cele maghiare, germane, rrome și sârbe. În 2002, minoritățile reprezentau 11,7% din populația totală din regiune.
Din anul 1990, populația a scăzut constant de la 2,2 milioane până la 1,9 milioane de locuitori în 2010, din cauza unei rate a natalității negative și a emigrării populației străine din regiune. Regiunea se confruntă cu un proces de îmbătrânire demografică. Efectul acestuia asupra vieții economice și sociale a fost resimțit după anul 2010, odată cu scăderea semnificativă a populației active.
Figura 9: Harta Regiunii Vest
...
1.2.
ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația regiunii număra 1,78 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,4% din cea totală (Tabelul 7).
Tabelul 7: Populația Regiunii Vest pe județe
Grupa de
vârstă
Arad
%
Caraș-
Severin
%
Hunedoara
%
Timiș
%
TOTAL
%
0-4
19.868
4,65
11.693
4,07
16.109
4,14
32.510
4,80
80.180
4,50
5-14
44.440
10,40
30.106
10,47
39.492
10,14
62.662
9,26
176.700
9,92
15-64
290.818
68,06
194.155
67,50
263.226
67,58
483.660
71,44
1.231.859
69,15
65-85+
72.182
16,89
51.683
17,97
70.675
18,14
98.145
14,50
292.685
16,43
TOTAL
427.308
100
287.637
100
389.502
100
676.977
100
1.781.424
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii va scădea cu aproximativ 1% în perioada 2015-2020 și cu 3,3% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 18,2% din totalul populației în 2020 și până la 20,8% în 2030 (Figura 10).
Figura 10: Proiecții demografice și cota pentru populația cu vârsta minimă de 65 de ani
Sursa: Proiecții Eurostat
Produsul intern brut al Regiunii Vest a ajuns în anul 2004 la 3.364 euro pe cap de locuitor, al doilea cel mai mare din România după cel din Regiunea București-Ilfov. Din punct de vedere al dezvoltării economice, Regiunea Vest este considerată o regiune dezvoltată, cu rezultate economice peste media națională și cu un mare potențial de creștere. Produsul intern brut și produsul intern brut pe cap de locuitor, ambele exprimate în prețurile actuale și paritatea puterii de cumpărare (PPP) au crescut de la un an la altul cu o rată mai mare decât media națională.
...
1.3.
INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Vest au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator.*10) Modelul este menținut de la un județ la altul.
Notă
...
*10) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.
În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, tulburări mintale și de comportament și boli pulmonare obstructive cronice (Tabelul 8). O creștere față de media națională se observă în cazul bolii hipertensive, al bolii cardiace ischemice, al diabetului și al boli pulmonare obstructive cronice. În toate județele se observă o prevalență mare a bolii hipertensiunii arteriale, în special în județul Caraș-Severin - 16.396,4 cazuri la 100.000 de locuitori, mult mai mare comparativ cu media județeană și regională. Incidențe mai mare ale diabetului sunt înregistrate în Arad, Hunedoara și Timiș comparativ cu media pe județ și pe regiune.
Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Vest în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)
România
Vest
Arad
Caraș-
Severin
Hunedoara
Timiș
Boli hipertensive
11.791,0
13.950,6
14.539,9
16.396,4
15.432,5
9.433,7
Boală cardiacă ischemică
5.733,5
7.222,0
7.559,2
8.541,7
7.964,0
4.823,2
Diabet
3.666,9
5.225,2
5.819,7
3.456,1
6.119,1
5.505,8
Tulburări mintale
1.956,3
2.451,6
1.591,1
2.183,0
3.237,1
2.795,3
BPOC
1.875,7
2.332,1
2.399,2
2.355,4
2.913,1
1.660,7
Sursa: INSP
La nivel regional, indicatorii de sănătate a populației sunt, în general, comparabili cu mediile naționale, județul Timiș având rezultate mai bune pentru sănătate decât celelalte trei județe. Datele colectate de la medici de familie indică rate de incidență peste medie (la nivel național și regional) în județul Hunedoara pentru majoritatea categoriilor de boli. Datele privind mortalitatea din anumite cauze la nivel județean indică o povară anormal de mare a bolii circulatorii (în toată regiunea), a bolilor infecțioase (Caraș-Severin, dublul mediei naționale), a bolilor endocrine (Arad și Hunedoara) și a bolilor respiratorii (Timiș).
...
1.4.
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII VEST
Serviciile medicale din Regiunea Vest se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Accesul insuficient la serviciile de îngrijiri primare dat fiind deficitul de medici de familie, în special în județul Hunedoara, unde 20% din comunele din mediul rural (nr. = 20) nu aveau medic de familie;
...
–
Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de triere a pacienților, ceea ce conduce la supraaglomerarea sistemului spitalicesc;
...
–
Serviciile de îngrijire la nivelul comunității sunt insuficiente raportate la necesități, în special în județul Arad;
...
–
Infrastructura de îngrijiri spitalicești și în regim ambulatoriu se concentrează în județele Timiș și Arad, ceea ce conduce la un grad mai redus de accesibilitate și utilizare a serviciilor specializate în Caraș-Severin și Hunedoara;
...
Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Vest, mai ales pentru gestionarea bolilor cronice, necesită în mod imperios intervenție.
...
...
2.
VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE
2.1.
VIZIUNEA STRATEGICĂ
Viziunea pentru Regiunea Vest este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate.\
"Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020
Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Vest va fi caracterizat prin:
Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mai mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite;
Echitate și protecție financiară, astfel încât diferențele legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate să fie reduse, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale și
Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate.
...
2.2.
DIRECȚII STRATEGICE
Direcțiile strategice concrete pentru Regiunea Vest sunt următoarele:
–
Consolidarea procesului de furnizare a serviciilor de îngrijire primară prin recrutarea medicilor de familie în zonele rurale cu deficit în acest sens, acordând prioritate județului Hunedoara, unde nevoile sunt cele mai mari;
...
–
Consolidarea procesului de furnizare a serviciilor de îngrijire comunitară în zonele cu populație marginalizată, acordând prioritate județelor Arad și Caraș-Severin, care au cele mai mari deficite de asistente comunitare;
...
–
Dezvoltarea procesului de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu, cu accent pe specialitățile clinice cu grad mare de adresabilitate și deficite de capacitate, acordând prioritate județelor Hunedoara și Caraș-Severin;
...
–
Reorganizarea rețelei de spitale dat fiind caracterul său extrem de fragmentat și starea deficitară a infrastructurii spitalicești;
...
–
Simplificarea procesului de furnizare a serviciilor medicale, ceea ce implică elaborarea de strategii privind sănătatea publică, cu accent pe prevenție, împreună cu investițiile în îngrijiri primare pentru a îmbunătăți și a crește calitatea tratamentului acordat, în special în gestionarea bolilor cronice.
...
Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe sectoare.
...
2.3.
REGIUNEA VEST - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020
DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ
Sănătate
publică
Povara ridicată a bolilor
cronice, în special a
bolilor cardiace
hipertensive, a
diabetului, a
tulburărilor psihice și
a bolilor respiratorii
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi; Remodelare și pachet de servicii
de îngrijire primară și îngrijire în
regim ambulatoriu;
Revizuirea programei pentru
rezidențiatul în medicina de familie
pentru gestionarea bolilor cronice.
Povară redusă a bolilor cronice;
creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
aceste boli și acțiuni
preventive mai eficiente
Servicii de
sănătate
Îngrijire primară
distribuită insuficient
și inadecvat
Recrutarea unui număr de
25-50 de medici de
familie, acordând
prioritate comunelor
fără medic de familie
Stabilirea unui fond special pentru
finanțarea renovării/echipării
cabinetelor medicilor de familie;
Revizuirea pachetului de beneficii de
bază pentru a crește capacitatea de
reacție a medicilor de familie
Acoperire integrală de către
medicul de familie cu o funcție
consolidată de triere a
pacienților
Acoperire insuficientă a
îngrijirii la nivel de
comunitate
Formarea a 15-20 echipe
comunitare integrate,
acordând prioritate
zonelor cu populație
marginalizată;
Dezvoltarea echipelor comunitare;
consolidarea integrării în centrele
de îngrijire primară
15-20 de centre comunitare
integrate noi funcționale
Capacitate a spitalelor
distribuită inadecvat
Transformarea unei cote
din paturile pentru
îngrijiri acute
intraspitalicești în
paturi pentru îngrijiri
în regim de zi precum și
pentru îngrijiri pe
termen lung, paliative
și de reabilitare.
Consolidarea capacității de îngrijire
de urgență, acordând prioritate
spitalelor județene; consolidarea
capacității de îngrijire a bolilor
cronice în raport cu nevoile de
servicii medicale demonstrate;
dezvoltarea serviciilor de internare
în regim de zi
Capacitatea spitalicească, acută
și cronică, răspunde mai
îndeaproape nevoilor medicale ale
populației.
Îngrijire în regim
ambulatoriu distribuită
inadecvat
Consolidarea capacității
de îngrijire în regim
ambulatoriu pentru
specialitățile clinice
de bază în toate zonele
urbane
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu pentru
specialitățile clinice cu deficit
mare și adresabilitate mare;
Introducerea de criterii normative
pentru distribuția spațială a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire în regim
ambulatoriu care acoperă toate
județele și toate specialitățile
medicale relevante
Procent mare de internări
ce pot fi evitate
Dezvoltarea unităților
de îngrijire în regim
ambulatoriu
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu și îngrijire
primară;
Revizuirea aranjamentelor de
finanțare în vederea stimulării
îngrijirii în regim de zi
Internări ce pot fi evitate cu
tratarea pacienților la nivel de
îngrijire primară/în regim
ambulatoriu/pe termen lung
Capacitate de îngrijire
paliativă limitată și
concentrată
Creșterea cu 7% a
numărului de paturi
pentru îngrijire pe
termen lung și de
reabilitare
Stabilirea unei viziuni pentru
dezvoltarea pe termen lung a
serviciilor de îngrijire (inclusiv
forța de muncă necesară)
Pacienți cronici tratați în
unități de îngrijire pe termen
lung
Măsuri la
nivelul
sistemului
Provocări structurale:
guvernanță deficitară,
lipsa capacității tehnice
și coordonare
insuficientă între
părțile interesate din
domeniul sănătății
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clare cu
achiziții și asistență din partea
tuturor părților interesate
Utilizare redusă a
instrumentelor de
planificare
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Strategii de asistență medicală
planificate și coordonate
Sisteme informative
medicale deficitare
Crearea unei soluții
electronice de evaluare
și gestionare a
investițiilor în
unitățile de stat de
către Ministerul
Sănătății
Proces decizional pe bază de
dovezi
...
...
3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA VEST
3.1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ
Deficitul de medici de familie în zonele rurale din regiune, în special în județele Hunedoara și Timiș este estimat la 237 de medici. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-4% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.
3.1.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Vest era de 1.260, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (60,4%, nr. = 796) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 464 (adică 39,6%) lucrau în mediul rural.
Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud (6,9 la 10.000 de locuitori) se situează peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori).Există diferențe la nivelul județelor, cu o acoperire mai mică în Hunedoara comparativ cu restul, dar în continuare comparabilă cu mediile naționale (Figura 11). Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt printre cele mai mici din regiune.
Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)
Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică
În 2014 existau în Regiunea Vest 29 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale. Douăzeci dintre acestea se aflau în Caraș-Severin (nr. = 8) și în Hunedoara (nr. = 12). Din această perspectivă, Hunedoara se confruntă cu cele mai mari deficite având în vedere că cele 12 comune fără medic de familie reprezintă peste 20% (21,4%) din totalul comunelor din județ.
O simulare realizată pentru a estima numărul ideal de medici de familie în regiune relevat un deficit de 237 medici de familie în mediul urban, în vreme ce în mediul rural se înregistra un surplus de 233 de medici de familie. Aceste date fac ca Regiunea Vest să aibă al doilea cel mai mic deficit de medici de familie din țară, după București-Ilfov. În termeni absoluți, cele mai mari deficite se înregistrează în județul Timiș (nr. = 88 MF)
Tabelul 9. Consultații pe cap de locuitor și deficitul de medici de familie din Regiunea Vest
Județ
Urban
Rural
Comune în zonele
rurale fără MF
Arad
3,6
3,6
7
Caraș-Severin
2,7
2,2
9
Hunedoara
3,6
1,4
12
Timiș
3,4
2,5
4
Total INSP
Activitatea medicilor de familie din Regiunea Vest este în medie superioară mediei naționale, cu peste trei consultații pe cap de locuitor pe an. Este de remarcat faptul că în județul Hunedoara, discrepanța este semnificativă între mediul urban și cel rural, deoarece numărul consultațiilor pe cap de locuitor în cel urban (1,4) este cel mai mic din țară, în timp ce numărul consultațiilor din mediul urban este superior mediei naționale (3,6 față de 2,9) Acest lucru reflectă din nou acoperirea scăzută a medicilor de familie în județul Hunedoara.
În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează*11):
Notă
...
*11) Valoarea de referință: Valoarea de referință: populația în 2014
–
189 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare;
...
–
141 necesitau reparații la acoperiș;
...
–
149 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare;
...
–
98 necesitau reparații exterioare.
...
...
3.1.2.
Obiective și activități regionale strategice
a)
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 25 până la 50 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în zonele rurale, în special în Hunedoara (cele mai mari deficite relative din punct de vedere al comunelor fără medici de familie) și în Timiș (cele mai mari deficite absolute);
...
b)
În Regiunea Vest, aproximativ 60% (nr. = 288) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 288, în jur de jumătate (nr. = 131) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 150) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie.
...
...
...
3.2.
CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR
Numărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este considerabil insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea Vest, deși nevoile sunt în general mai mici decât în restul țării. Planul propune crearea unui număr de până la 20 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară.
3.2.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Vest există în prezent 31 de asistente comunitare și 17 de mediatori sanitari pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.
Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: o analiză indică faptul că mai este nevoie de încă 154 asistente comunitare și 15 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari nevoi, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Arad (Figura 12) Cu toate acestea, trebuie acceptat faptul că nevoile de îngrijire la nivelul comunității sunt mult mai mici decât cele din alte regiuni.
Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Vest
Indicatori
Rural
Urban
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*12)
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*13)
Număr de comunități cu
populație marginalizată
41
37
Număr de locuitori
marginalizați
36.352
41.717
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
0,3
+ 86
3,6
+ 68
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
0,6
+ 8
2,9
+ 7
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
Notă
...
*12) Valoarea de referință: Valoarea de referință: populația în 2014
Figura 12: Asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile rurale
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
...
3.2.2.
Obiective și activități strategice regionale
a)
Formarea unui număr de 15-20 de echipe comunitare integrate în Regiunea Vest până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
% de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani.
...
...
b)
Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:
–
Cele 15-20 de echipe comunitare integrate noi;
...
–
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate);
...
–
alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie.
...
...
...
...
3.3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.
3.3.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Vest existau în anul 2014 în total 47 de spitale, din care 37 erau de stat și șapte private (Tabelul 11). Există 39 de spitale de boli acute, cea mai mare parte a capacității fiind concentrată în județul Timiș (Tabelul 12), iar cea mai mare rată de ocupare în județul Arad (74,8%).
Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă
Spitale
De
stat
Private
TOTAL
De
stat,
boli
acute
Îngrijire
boli acute
în sistem
privat
De
stat,
boli
cronice
Private
boli
cronice
TOTAL
Arad
7
4
11
4
3
3
1
11
Caraș-Severin
5
1
6
5
0
0
1
6
Hunedoara
11
0
11
10
0
1
0
11
Timiș
15
4
19
14
3
1
1
19
Total
38
9
47
33
6
5
3
47
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014
Tabelul 12: Distribuirea paturilor de spital (date din 2014)
Spitale
Acut
Cronic
Total
Rata de
ocupare
Arad
1.316
704
2.020
74,8%
Caraș-Severin
1.455
294
1.749
60,1%
Hunedoara
2.475
546
3.021
62,2%
Timiș
3.883
1.374
5.257
65,6%
Total
9.129
2.918
12.047
65,7%
Densitatea spitalelor raportată la populație în Regiunea Vest este în superioară mediei naționale. În ansamblu, acest lucru indică o mai mare accesibilitate la serviciile spitalicești în raport cu alte regiuni. Cu toate acestea, capacitatea spitalicească este concentrată în județul Timiș, care are aproximativ jumătate din numărul total de spitale de stat și private din regiune, precum și cea mai diversă rețea de spitale, inclusiv un institut. Județul Arad are, de asemenea, o rețea relativ diversă, în timp ce Hunedoara și Caraș-Severin urmează un model ce are în centru spitalul județean și mai multe spitale municipale.
Ratele de ocupare a paturilor pentru îngrijiri acute sunt în medie de 65,7%, în funcție de localizare și de tipul spitalului. Cu un număr total de internări pentru boli acute reprezentând 296.861 și un total 2 milioane de zile de internare în 2014, înseamnă că în regiune există în acest moment un exces de paturi pentru îngrijiri acute. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 5,0 la 1.000 de locuitori, mai mare decât media națională și al doilea după București-Ilfov. Numărul internărilor variază de la 12,6 la 100 de persoane în spitalele din județul Arad până la 22,9 la 100 de persoane în spitalele din județul Timiș, confirmând statusul de trimitere din regiune pentru cel din urmă (Figura 13).
Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare la 100 de locuitori în Regiunea Vest
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014
Activitatea spitalicească din Regiunea Vest este relativ autonomă pentru rezidenții din regiune. Majoritatea (95%) a episoadelor acute internate în spitalele din regiune sunt pacienți care au domiciliul în Regiunea Vest. Un procent mic de pacienți internați cu boli acute (2,5%) provin din Regiunea Sud-Vest, mai exact din județul Mehedinți, de unde pacienții vin în județul Timiș. În schimb, 95% din pacienții din Regiunea Centru sunt internați în spitalele din regiune. Un procent mic (în jur de 3%) merge la spitalele din regiunea vecină, Nord-Vest.
În interiorul regiunii, spitalele din județul Timiș atrag pacienți din celelalte trei județe. Acest lucru este reflectat și în rata de internări mai mare (Figura 13) și se explică prin prezența spitalelor universitare și de înaltă performanță. Ca atare, 12% din pacienții cu boli acute din Arad, 23% din pacienții din Caraș-Severin și 6% din pacienții din Hunedoara sunt internați în spitalele din județul Timiș. De asemenea, există fluxuri minore de pacienți din Regiunea Vest către alte regiuni: în jur de 5% din județele Arad, Caraș-Severin și, respectiv, Hunedoara sunt internați în spitalele din Nord-Vest, Sud-Vest și, respectiv, Centru.
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. Lipsa dependințelor clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) face ca organizarea să fie ineficientă. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor.
...
3.3.2.
Strategia de reconfigurare a spitalelor
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
a)
Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:
–
Diminuarea numărului de internări în spital de la 19,1 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020;
...
–
Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi;
...
–
Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%.
...
–
Durata medie de ședere în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului.
...
Tabelul 13: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute
2014
Ținta pentru 2020
Internări în spital
346.531
265.649
Numărul internărilor la 100 de locuitori
19,1
18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi
Nu e cazul
12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
38.875
Număr de internări
346.531
323.956
Durata medie de internare
6,4
6,0
Numărul zilelor de internare
3.394.686
1.943.733
Rata de ocupare (%)
70,1
80,0
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
130
Numărul paturilor din spitale
9.129
6.657
Total
9.129
6.787
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.
...
b)
Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie.
...
c)
Spitalele din Regiunea Sud vor fi reorganizate pe două niveluri:
–
4 spitale județene în celelalte capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament;
...
–
Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament.
...
...
d)
Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.
...
Rezultate:
Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)
Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselor
Gestionarea eficientă a traseului pacientului
Gestionarea eficientă a capacității (planificare)
...
...
3.4.
REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată în așa fel încât să fie redusă povara exercitată de cazurile urgente asupra spitalului de urgență din Timișoara. Ca atare, vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și anumite spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.
Din cele 17 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Vest (șase unități de primiri urgențe și 11 unități cardiopulmonare), opt (toate cele șase unități de primiri urgențe și două unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare.
...
3.5.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC
Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat (adică Hunedoara și Caraș-Severin) sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și reabilitarea medicală și endocrinologia).
3.5.1.
Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Centru, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Timiș, lucru explicat probabil prin existența centrelor universitare. La celălalt capăt al clasamentului, județul Caraș- Severin are cele mai puține unități ambulatorii. În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 14). Județul cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale este Timiș, cel mai mic număr fiind întâlnit în Hunedoara(9), urmat de Caraș-Severin (21).
Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii
Sursa: SNSPMPDSB
Activitatea de îngrijiri ambulatorii din Regiunea Vest este, în general, inferioară mediei naționale. Medicii specialiști acordă, în medie, mai puține consultații și servicii (pe medic) decât în restul țării - 58 de consultații și, respectiv, 83 de servicii pe medic, puțin peste media națională. Numărul consultațiilor la 10.000 de locuitori este comparabil cu media națională (37 față de 33), în timp ce numărul serviciilor pe cap de locuitor este, din nou, la jumătatea mediei naționale. Această activitate redusă poate fi explicată într-o anumită măsură prin densitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu, a doua cea mai mare din țară după București-Ilfov și semnificativ mai mare decât media națională (17 față de 12 unități la 1.000 de locuitori).
La nivel regional, adresabilitatea pentru majoritatea specialităților clinice (măsurată ca număr de consultații/servicii acordate de fiecare medic) este mai mică decât în restul țării. Există mai multe excepții cu un grad de adresabilitate superior mediei, inclusiv pentru bolile infecțioase și reabilitarea medicală. În interiorul regiunii, județul Timiș concentrează unitățile ambulatorii care oferă consultații și servicii prin casa de asigurări, în vreme ce Hunedoara este județul cu cele mai puține unități pentru majoritatea specialităților. Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reabilitarea medicală, reumatologia, oncologia și endocrinologia. La nivel de județe, în Caraș-Severin se concentrează cele mai multe specialități clinice cu adresabilitate mare și deficit de medici precum cei pentru endocrinologie, ENT, dermatologie, boli infecțioase și obstetrică.
În Regiunea Vest există 33 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 20 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Hunedoara (8 din 10), în timp ce în Arad, numai două din cele trei ambulatorii integrate a beneficiat de finanțare prin POR.
Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013
Județul Timiș are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 37,0% din numărul total de clinici ambulatorii (Tabelul 14). În județul Timiș funcționează clinici universitare de specialitate, care deservesc pacienți din întregul județ (Spitalul Județean de Urgență Timiș etc.) și clinici private mari. Pacienții din întreaga regiune sunt mai degrabă trimiși la clinicile ambulatorii de specialitate care funcționează în cadrul spitalelor din Timiș. Județul clasat pe locul doi în clasamentul județelor cu cele mai multe clinici ambulatorii funcționând în cadrul spitalelor este Arad, cu 27,4% de astfel de clinici. Aceste două județe reprezintă peste 64% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice în ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Caraș-Severin (12,6%).
Tabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice
JUDEȚ
AR
CS
HD
TM
Număr total de clinici
ambulatorii în
Regiunea Vest
NR. DE CLINICI
37
17
31
50
135
PONDERE TOTALĂ
27,4%
12,6%
22,9%
37,0%
100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 15: Număr de clinici ambulatorii situate în spitale și care oferă servicii paraclinice și numărul clinicilor ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Vest
JUDEȚ
AR
CS
HD
TM
TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL
2
3
9
6
20
CLINICI AMBULATORII PRIVATE
35
14
22
44
149
TOTAL
37
17
31
50
169
Sursa: SNSPMPDSB
...
3.5.2.
Obiective strategice regional și plan de dezvoltare
Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (în special Caraș-Severin) sau în stare deficitară.
Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:
–
Investițiile în reabilitare și echipamente;
...
–
Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune;
...
–
Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune, de exemplu reumatologia, oncologia, reabilitarea medical și endocrinologia. O deosebită atenție trebuie acordată județului Caraș-Severin, care prezintă deficite mai mari și mai variate comparativ cu celelalte trei județe;
...
–
Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi.
...
...
...
3.6.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE
Dată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 7% (aproximativ 230 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.
3.6.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 36 spitale de boli cronice, precum și în secții specifice din spitalele de boli acute, cu un total de 3.144 de paturi. Aproape două treimi din cazurile cronice din regiune erau internate în spitalele din Arad și Hunedoara. Tuberculoza pulmonară reprezintă cel mai frecvent diagnostic cronic la nivel regional, însemnând cam 8% din numărul internărilor cu boli cronice. Majoritatea cazurilor cronice erau internate în secțiile de recuperare medicală (28%), urmate de secțiile de boli cronice (16%), psihiatrie (14%) și pneumologie (14%).
Figura 16: Internarea cazurilor cronice în Regiunea Vest în funcție de secție
Există nouă furnizori de servicii de îngrijiri paliative în cadrul spitalelor din Regiunea Vest care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care patru sunt de stat și cinci privați, cu un număr total de 178 de paturi pentru îngrijiri paliative. Cinci dintre aceștia nouă sunt în județul Timiș, iar niciunul nu funcționează în Caraș-Severin. Densitatea cadrelor medicale cu competențe de îngrijiri paliative/la domiciliu (doctori și asistente) este mai mică decât media națională la nivel regional. Luând în considerare toată capacitatea de îngrijiri paliative disponibilă (intra și extraspitalicească), cea mai bună acoperire a nevoilor de îngrijiri paliative estimate se înregistrează în județul Arad (60%), în timp ce capacitatea estimată în Caraș-Severin poate satisface mai puțin de 5% din nevoi.
...
3.6.2.
Planul de dezvoltare strategică regională
Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 3.371 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 7% (Tabelul 15). Consolidarea capacității în județele Caraș-Severin și Hunedoara este garantată în mod deosebit având în vedere deficitele existente.
Tabelul 16: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Vest
Recuperare
Paliative
ÎTL
Arad
127
85
473
Caraș-Severin
83
55
340
Hunedoara
115
77
480
Timiș
214
143
673
Total
539
360
1.967
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:
a)
Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute;
...
c)
Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă.
...
Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați.
Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor).
...
...
3.7.
ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE
3.7.1.
Implicații din punct de vedere al resurselor umane
Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.
Tabelul 17: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane
Componentă
Implicații
Îngrijire primară
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de
îngrijire la
nivelul
comunității
Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la
nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul
spitalicesc
Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizarea
numărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor
nejustificate și reducerea numărului de internări. În
acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de
vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă
parte, cum spitalele au deficit de personal în acest
moment (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatorii
de specialitate
Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile
dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de
resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/
finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat
sau parteneriat public-privat.
Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în
parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va
acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume
de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi
disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a
serviciului.
Recuperarea și
îngrijirea pe
termen lung
Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de
îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută
cu 7% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane
la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de
ajustările cantitative și calitative necesare.
...
3.7.2.
Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale
La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.
Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)
Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:
–
Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.);
...
–
Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu.
...
La nivel regional:
–
În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Vest și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare.
...
–
Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Vest, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune.
...
–
Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional.
...
...
...
3.8.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT
3.8.1.
Priorități de investiții
Pentru Regiunea Vest, prioritățile de investiții sunt:
Ordine
Investiție
Valoare orientativă
a investiției
(milioane de euro)
Surse
de finanțare
orientative
1
Dezvoltarea centrelor de îngrijire
în regim ambulatoriu
Între 2,7 și 4,2 pe
centru
CE - POR
Banca Mondială
2
Crearea a 15-20 echipe noi
integrate de îngrijire la nivelul
comunității
1,0
CE - POR
3
Restructurarea, reabilitarea și
dotarea cu echipamente a anumitor
spitale de boli acute (secția de
terapie intensivă și spitale de
importanță strategică pentru
rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență
Urmează să fie
evaluată
CE - POR*14)
Banca Mondială
4
Restructurarea și reabilitarea
capacităților de îngrijire pe
termen lung, paliativă și de
recuperare
6,0
Banca Mondială
Legendă:
CE - Comisia Europeană;
BEI - Banca Europeană de Investiții;
POR - Program Operațional Regional.
Notă
...
*14) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare.
...
3.8.2.
Graficul Gantt
Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.
Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse
Prioritate/Activitate
2017
2018
2019
2020
Coordonator
[parteneri]
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de
valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență
1. Reabilitarea
secțiilor de terapie
intensivă
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
2. Consolidarea
rețelei regionale de
îngrijire de urgență
MS [MAI]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
3. Restructurarea și
reabilitarea
spitalelor de
importanță strategică
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
4. * Instituirea unui
mecanism în cadrul
Ministerului
Sănătății care să
analizeze deciziile
de investiții
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare
5. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, CE, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
6. * Dezvoltarea unei
viziuni asupra
furnizării
serviciilor de
îngrijire pe termen
lung (inclusiv
necesarul de forță
de muncă)
MS
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu
7. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
8. * Recrutarea
medicilor în zonele
cu priorități clinice
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
9. * Revizuirea
contractului cadru și
a tarifelor pentru
îngrijirea în regim
ambulatoriu
MS [CNAS]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Crearea a 15-20 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității
10. Implicarea
comunităților și a
autorităților locale
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
11. Recrutarea
personalului de
îngrijire comunitar
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
12. Formarea
echipelor comunitare
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
13. * Finalizarea
standardelor privind
serviciile de
îngrijire la nivelul
comunității
MS [MM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
14. * Identificarea
mecanismelor de
finanțare pentru a
atrage și a păstra
personalul de
îngrijire la nivel de
comunitate
MS [INSP, CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Legendă:
MS - Ministerul Sănătății;
MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MAI - Ministerul Afacerilor Interne
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
CL - Consilii locale;
CE - Comisia Europeană;
BM - Banca Mondială.
Notă:
Activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale.
...
...
...
Anexa nr. 1
Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate
A.
Îngrijire primară
a)
Mediul urban
a.
1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
c.
cel puțin un centru de permanență
...
...
...
B.
Îngrijire la nivelul comunității
a)
Mediul urban
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
b.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil
...
...
Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp
...
–
condiții geografice
...
–
altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15%
...
–
Delta Dunării
...
–
Accesul rutier este dificil pe toată durata anului
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi
...
...
C.
Îngrijire în regim ambulatoriu
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*15) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori
Notă
...
*15) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori
...
–
1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori
...
–
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori
...
–
echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru)
...
–
1 computer tomograf la 200.000 de locuitori
...
–
1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori
...
–
1 ecograf la 10.000 de locuitori
...
...
D.
Îngrijire paliativă
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
–
1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți
...
–
1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori
...
...
Anexa nr. 2
Lista localităților din regiunea Vest fără medici de familie (date din 2014)
Județ
Număr de
comune
Comune
Arad
5
Bata, Chișindia, Șeitin, Șilindia, Șiștarovăț
Caraș-Severin
8
Ciuchici, Ciudanovița, Gârnic, Goruia, Marga,
Văliug, Vrani, Zorlențu Mare
Hunedoara
12
Bătrâna, Bulzeștii de Sus, Bunilă, Burjuc,
Cârjiți, Cerbal, Leleșe, Lunca Cernii de Jos,
Martinești, Rachitova, Totești, Vorta
Timiș
4
Checea, Ghilad, Mănăștiur, Otelec
V.
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Sud
ABREVIERI
AG - Județul Argeș
CL - Județul Călărași
CMI - Cabinet Medical Individual
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
DB - Județul Dâmbovița
ORL - Oto-rino-laringologie
UE - Uniunea Europeană
MF - Medic de familie
PIB - Produs intern brut
GR - Județul Giurgiu
MG - Medic generalist
ISP - Plan Strategic Instituțional
ÎTL - Îngrijire pe termen lung
IL - Județul Ialomița
MS - Ministerul Sănătății
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și
Perfecționare în Domeniul Sanitar - București
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
PH - Județul Prahova
AMP - Asistență medicală primară
PRSS - Plan regional privind serviciile de sănătate
RSM - Rata standardizată a mortalității
TR - Județul Teleorman
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
Capitolul 1
CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE
1.
INTRODUCERE
1.1.
OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE
Obiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:
–
Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente;
...
–
Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor;
...
–
Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii).
...
Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale.
...
1.2.
METODOLOGIE
Metodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:
1.2.1.
Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro
–
La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg;
...
–
La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale).
...
...
1.2.2.
Elaborarea standardelor de planificare
Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.
Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.
Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației.
...
1.2.3.
Redactarea PRSS pentru fiecare regiune
Aplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3).
...
...
...
2.
CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC
2.1.
ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVE
România este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.
Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București - Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.
Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare
Regiune de
dezvoltare
Suprafața
(kmp)
Număr de
județe
Populație
(2011)
Centrul urban cel mai
populat(populație)
Nord-Vest
34.159
6
2.600.132
Cluj-Napoca (411.379)
Centru
34.082
6
2.360.805
Brașov (369.896)
Nord-Est
36.85
6
3.302.217
Iași (382.484)
Sud-Est
35.762
6
2.545.923
Constanța (425.916)
Sud-Muntenia
34.489
7
3.136.446
Ploiești (276.279)
București-Ilfov
1.811
1 +
București
2.272.163
București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia
29.212
5
2.075.642
Craiova (356.544)
Vest
32.028
4
1.828.313
Timișoara (384.809)
TOTAL
238.391
41 +
București
20.121.641
...
2.2.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Ca urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).
Tabelul 2: Proiecții privind populația
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
Populație totală
(mii)
23.489
22.965
22.128
21.408
20.299
19.511
18.848
18.229
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Figura 1: Rata de creștere a populației (%)
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).
Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025
Grupa de vârstă
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
0-14
23,7
20,8
18,5
15,9
15,8
15,5
15,0
14,1
15-24
16,7
16,8
16,2
15,4
12,6
10,5
10,7
11,1
25-64
49,2
50,3
51,6
53,5
55,8
56,7
54,7
53,3
65+
10,4
12,1
13,6
15,2
15,8
17,3
19,6
21,5
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.
...
2.3.
STATUTUL SOCIO-ECONOMIC
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE1.
Notă
...
*1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014)
...
2.4.
CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)
Notă
...
*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014
Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.
Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.
România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
...
...
3.
STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.
3.1.
FURNIZAREA SERVICIILOR
3.1.1.
Îngrijire primară
Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.
Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).
Notă
...
*3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012
...
3.1.2.
Îngrijire secundară și terțiară
În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).
Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.
În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.
Notă
...
*4) Banca Mondială (2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.
Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea.
...
3.1.3.
Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural
Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.
Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți.
...
...
3.2.
FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA
Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.
Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.
Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente.
...
3.3.
RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR
În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.
Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.
Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi.
...
3.4.
INFRASTRUCTURA
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități).
Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).
Notă
...
*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
...
3.5.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).
Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
2014-2020
Gestionarea capacității
Reconfigurarea traseului pacientului
Gestionarea cazului
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice
Domeniul strategic 1: sănătatea publică
- Îmbunătățirea sănătății mamei și a
copilului;
- Combaterea poverii duble a bolii în
rândul populației prin:
- Controlul eficient al epidemiilor
și supravegherea bolilor
transmisibile, cu accent pe bolile
transmisibile cu cea mai mare
povară în România;
- Reducerea poverii bolilor
transmisibile ce pot fi prevenite,
inclusiv prin intervenții privind
patologiile cronice neglijate în
timp (cancer, boli cardiovasculare,
diabet, sănătate mintală, boli
rare);
- Sănătatea în raport cu mediul
înconjurător;
- Creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
soluțiile de prevenție eficiente și
educarea populației în acest sens
(îngrijire de nivel primar,
secundar sau terțiar).
Domeniul strategic 2: servicii
medicale
- Un sistem de servicii medicale
bazate pe comunitate pentru
grupurile vulnerabile;
- Creșterea eficienței și
diversificarea serviciilor de
îngrijire medicală primară;
- Consolidarea calității și a
eficienței serviciilor furnizate în
unitățile ambulatorii specializate;
- Creșterea gradului de siguranță în
rândul populației prin consolidarea
sistemului de urgență integrat și
asigurarea accesului egal la
serviciile de îngrijire medicală de
urgență;
- Regionalizarea/concentrarea
îngrijirilor medicale în spital și
stabilirea unor rețele regionale de
trimitere a pacienților la spitale
și laboratoare cu diferite grade de
competență legată de îngrijirea
primară și îngrijirile speciale în
regim ambulatoriu;
- Acces îmbunătățit la servicii de
recuperare, îngrijiri paliative și
îngrijiri pe termen lung.
Domeniul strategic 3: Măsuri transversale
- Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și local
și comunicarea schimbărilor;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în
domeniul sănătății;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor
financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară
pentru populație;
- Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și
private;
- Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de
dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru
populație;
- Promovarea cercetării și a inovației în sănătate;
- Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației,
în special a grupurilor vulnerabile;
- Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea
utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne
(e-health);
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național,
regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile
medicale.
În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:
–
Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația;
...
–
Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare;
...
–
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare.
...
...
...
Capitolul 2
PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.
Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE
Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.
1.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.
Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare.
...
1.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.
Notă
...
*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:
Notă
...
*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
–
Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008);
...
–
În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a);
...
–
Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011).
...
...
1.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020
Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:
–
O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori;
...
–
65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori.
...
Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:
I.
Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;
–
Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos);
...
–
Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate.
...
Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate.
În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică a
Resurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe
măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici și
pe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără:
● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentru
medicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și
încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor;
● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical
prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate
dezvoltării cabinetelor lor;
● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări
cofinanțate de Fondul Social European - Programul Operațional "Capital
Uman" (POCU 4.8).
...
II.
Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;
–
Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020;
...
–
Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale;
...
–
Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe:
...
–
Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie;
...
–
Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
...
–
Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate;
...
–
Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie.
...
...
III.
Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;
–
Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie;
...
–
Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat.
...
–
Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește:
...
–
Educație pentru sănătate și consilierea,
...
–
Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
...
–
Suplimentele nutriționale;
...
–
Servicii de planificare familială;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate;
...
–
Gestionarea și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin).
...
...
...
...
2.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.
2.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.
Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
...
2.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
2.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).
Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale
Indicatori de rezultat
Valoare de referință
(2015)
Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de
îngrijire la nivelul comunității
(Număr și procent la nivel național,
regional, județean)
3.323.210
4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu acces
la serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la
serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
93.200
Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:
I.
Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural);
...
II.
Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos).
...
III.
Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
● Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
● Localități fără medic de familie;
● Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
● Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
● Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;
● Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
● Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;
● Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
● Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
● Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată.
...
...
IV.
Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității).
...
...
...
3.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.
3.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:
–
Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale);
...
–
Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii;
...
–
Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății;
...
–
Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii.
...
...
3.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu e cazul.
...
3.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:
I.
Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:
–
Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
–
Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil;
...
–
Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție;
...
–
Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus)
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză
...
–
Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană.
...
...
II.
Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil.
...
Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:
I.
Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență.
...
II.
Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi.
...
Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului.
...
...
4.
RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC
Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.
4.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:
–
Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe);
...
–
Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică;
...
–
Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local);
...
–
Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu.
...
–
Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești;
...
–
Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă.
...
...
4.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).
Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
...
4.3.
ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022
Vor fi luate următoarele măsuri:
1.
Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung;
...
2.
Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi;
...
3.
20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu;
...
4.
La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului.
...
5.
Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ;
...
6.
Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii.
...
7.
Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
1.
Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi
...
2.
Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate;
...
3.
Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi.
...
...
...
...
5.
CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE
În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.
5.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL).
...
5.2.
STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.
În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.
Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale
Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015
...
5.3.
ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.
Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare
Coeficient
Reabilitare/recuperare:
Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori
Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă:
- 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
- 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu
vârsta minimă de 65 de ani
- 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori
Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială.
...
...
6.
CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ
6.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:
–
O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență);
...
–
Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc;
...
–
Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55.
...
...
6.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
6.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
–
Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural;
...
–
Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes.
...
...
...
7.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.
7.1.
CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE
Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.
Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.
Rezultate:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor
Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.
Termene:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017
Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017
Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,
Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:
Registre Naționale de Cancer (RNC);
Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);
Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);
Registrul de Informații Toxicologice (Retox);
Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).
Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială
Obiectivele strategiei naționale de sănătate
G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului
G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile
G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile
...
7.2.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.
Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.
Rezultate:
–
Registre regionale de cancer operaționale
...
–
Registru național de screening implementat
...
–
Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin
...
–
Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin
...
–
Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon
...
–
Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național
...
Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer
Termene:
–
Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017
...
–
Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017
...
–
Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018
...
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială
Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer
Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient
...
...
Capitolul 3
PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA SUD
● Regiunea Sud este a doua regiune din România ca suprafață și populație.
● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai slabi decât mediile naționale. Călărași și Giurgiu sunt județele cu cele mai slabe rezultate pentru sănătate din regiune.
● În județele Argeș și Prahova se concentrează cam jumătate din capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu și în spital. În Ialomița și Giurgiu se înregistrează deficite importante de medici de familie.
● Rata de ocupare a spitalelor este foarte redusă dat fiind faptul că până la 35% din pacienții cu boli acute merg la spitalele din București.
1.
CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII
1.1.
CARACTERISTICILE GEOGRAFICE
Regiunea Sud acoperă partea sudică a României, înconjurând regiunea București-Ilfov. Este formată din 7 județe, 32 de centre urbane, 519 comune și 2.018 sate (Figura 9). Cu o suprafață de 34.453 de kilometri pătrați (14,5% din teritoriul țării) și 3,3 milioane de locuitori (15,4% din populația țării), Regiunea este a doua cea mai mare și a doua cea mai populată regiuni din România.
Figura 9: Harta Regiunii Sud
...
1.2.
ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația regiunii număra 3,3 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,5% din cea totală (Tabelul 7). Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația Regiunii Sud va scădea cu aproximativ 6% până în 2030. Până în anul 2020, populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 20,4% din totalul populației; în 2030 aceasta va reprezenta 22,4% din total (Figura 10).
Tabelul 7: Populația Regiunii Sud pe județe
Grupa de
vârstă
Argeș
Călărași
Dâmbovița
Giurgiu
Ialomița
Prahova
Teleorman
TOTAL
%
0-4
26.903
14.339
23.083
12.315
14.061
32.776
14.127
137.604
4,25
5-14
60.802
35.069
55.358
27.521
33.278
79.495
35.300
2.606
9,48
15-64
452.782
214.568
366.746
185.937
198.655
558.555
254.520
2.231.763
68,95
65-85+
105.846
53.317
83.239
51.008
47.664
138.226
85.486
564.786
17,45
TOTAL
2.606
317.293
528.426
252.235
293.658
809.052
389.433
2.353.327
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Figura 10: Proiecții demografice pentru populația cu vârsta minimă de 65 de ani
Sursa: Proiecții Eurostat
Regiunea Sud are una dintre cele mai scăzute valori ale produsului intern brut pe cap de locuitor (2.447 euro), sub media națională de 7.500 euro. Contribuția regiunii la PIB-ul național a fost de 7,8% în anul 2012, cele mai mari venituri fiind generate de 2 județe: Argeș și Prahova. Cel mai mic PIB a fost generat de județul Călărași (1.748 euro pe cap de locuitor).
În medie 8,5% din populația totală a regiunii locuiește în zone rurale marginalizate comparativ cu media anuală de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat, un număr mai mic de locuri de muncă declarate și condiții de trai inadecvate.
Populația din Regiunea Sud este a cincea cea mai defavorizată din țară. Rata relativă a sărăciei*10) din Regiunea Sud este de 25,5% (date din 2014), comparabilă cu media națională (25,4%) și cu 10% mai mică decât regiunea cea mai defavorizată, Regiunea Sud (35,6%). Aproape o treime (40,2%) din rezidenți este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE)*11), a treia regiune clasată cel mai sus din țară după Sud-Est (52%) și Nord-Est (48%).
Notă
...
*10) Date de la Institutul Național de Statistică
*11) Se referă la situația persoanelor care sunt expuse fie riscului de sărăcie, fie au o situație materială foarte precară sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii
...
1.3.
INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Sud au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli ale sistemului circulator și boli urogenitale.12 La nivel județean se păstrează aceeași structură.
12 Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.
În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, boală ischemică, diabet, tulburări psihice și de comportament și tumori maligne (Tabelul 8). Ratele de prevalență ale tulburărilor psihice și de comportament precum și ale tumorilor maligne erau ușor peste mediile naționale. În schimb, prevalența altor boli cronice a fost inferioară mediei naționale. La nivel județean, boala hipertensivă a avut o prevalență extrem de mare în Argeș (14.999,7 la 100.000 de locuitori) și Teleorman (14.209,9 la 100.000 de locuitori). Ratele mari se întâlnesc la boala cardiacă ischemică și în Argeș (6.611,4) și Teleorman (7.792,0).
Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Sud în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)
România
Regiunea
Sud
Argeș
Călărași
Dâmbovița
Giurgiu
Ialomița
Prahova
Teleorman
Boală cardiacă hipertensivă
11.791,0
11.138,7
14.999,7
10.571,3
9.961,5
8.491,4
9.959,0
8.977,7
14.209,9
Boală cardiacă ischemică
5.733,5
5.272,6
6.611,4
5.174,5
4.066,5
4.022,6
3.587,8
4.900,1
7.792,0
Diabet zaharat
3.666,9
3.157,9
2.934,8
2.245,2
3.924,9
2.269,5
3.136,0
3.596,3
2.992,4
Tulburări psihice și de
comportament
1.956,3
2.028,4
3.086,0
1.524,7
2.046,0
1.699,0
2.048,1
1.674,4
1.635,3
Tumori maligne
1.613,2
1.772,5
2.373,7
1.364,4
2.115,8
807,5
989,2
1.013,9
3.506,7
Sursa: INSP
Populația din Regiunea Sud are unele dintre cele mai slabe rezultate pentru sănătate din țară. Speranța de viață din regiune este, în general, comparabilă cu restul țării; cu toate acestea valori mai mici sunt găsite peste tot în județele Călărași și Giurgiu, atât în rândul populației rurale cât și al celei urbane. Aceleași două județe au și cele mai mari rate ale mortalității infantile din România. În localitățile rurale din Călărași, rata este aproape de trei ori mai mari decât media națională (20 la 1.000 de nou- născuți vii față de 6,3 la 1.000 de nou-născuți vii la nivel național). Mortalitatea totală în Teleorman și Giurgiu este cea mai mare din țară, în special în zonele rurale. Datele legate de mortalitatea din anumite cauze indică anumite valori maxime raportate la mediile naționale pentru bolile endocrine (județul Călărași), tulburări ale sistemului nervos (Argeș, Călărași și Prahova), boli circulatorii (Giurgiu, Teleorman și Ialomița) și boli respiratorii (Călărași).
Datele despre activitatea medicilor de familie indică rate de incidență foarte mari pentru majoritatea categoriilor de boli în județul Argeș (97 la 100 de locuitori comparativ cu valoarea națională de 74 la 100 de locuitori), în special pentru bolile respiratorii. În ceea ce privește internările, cele mai frecvente diagnostice erau insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială, insuficiența ventriculară și ciroza acestea reprezintă împreună aproape 6% din numărul total al internărilor din regiune. Ciroza și bolile psihice (precum schizofrenia și tulburările organice de personalitate) exercită poveri extrem de mari în Regiunea Sud: aceste diagnostice au cea mai mare cotă din totalul internărilor dintre toate regiunile din țară.
...
1.4.
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII SUD
Serviciile medicale din Regiunea Sud se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ de la o regiune geografică la alta, fiind concentrate în județele Prahova și Argeș.
...
–
Acoperirea cu medici de familie este sub media națională, în special în zonele rurale din Ialomița și Călărași. Regiunea are cel mai mare număr de comune în zonele rurale care nu au medici de familie (nr. 19).
...
–
Îngrijirea la nivelul comunității nu își poate îndeplini rolul dat fiind deficitul de peste 600 de asistente comunitare și mediatori sanitari.
...
–
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (consultații și servicii) este cea mai redusă din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu comparabile cu media națională.
...
–
Capacitatea de îngrijiri acute din spitalele de stat este supradimensionată în raport cu nevoile, date fiind ratele de ocupare mici;
...
Combinate cu condițiile socio-economice specifice din Regiunea Sud, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Sud și gradul mare de utilizare a furnizorilor de servicii medicale din Regiunea București-Ilfov necesită în mod imperios intervenție.
...
...
2.
VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE
2.1.
VIZIUNEA STRATEGICĂ PENTRU REGIUNEA SUD
Viziunea pentru Regiunea Sud este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate.
"Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud va fi caracterizat prin:
Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;
Echitate și protecție financiară, o problemă extrem de delicată în Regiunea Sud, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale și
Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate.
...
2.2.
DIRECȚIILE STRATEGICE PENTRU REGIUNEA SUD
Direcțiile strategice concrete pentru Regiunea Sud sunt următoarele:
–
Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele rurale și reducerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane;
...
–
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile mici și izolate;
...
–
Reducerea inegalității dintre județe în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu dat fiind că furnizarea acestora se concentrează în centrele urbane din județele Prahova și Argeș;
...
–
Reorganizarea rețelei de spitale regionale în vederea reducerii surplusului de paturi pentru îngrijiri acute date fiind fluxurile semnificative de pacienți către București.
...
Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii.
...
2.3.
REGIUNEA SUD - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020
DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ
Sănătate
publică
Indicatori de sănătate
deficitari comparativ cu
media națională
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi
Indicatori de sănătate și
rezultate pentru sănătate
îmbunătățite, cel puțin egale cu
media națională
Povara ridicată a bolilor
cronice, în special a
bolilor cardiace
hipertensive, a
tulburărilor psihice și
a cancerului
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi; Remodelare și pachet de servicii
de îngrijire primară și îngrijire în
regim ambulatoriu; Revizuirea
programei pentru rezidențiatul în
medicina de familie pentru
gestionarea bolilor cronice.
Povară redusă a bolilor cronice;
creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
aceste boli și acțiuni preventive
mai eficiente
Servicii de
sănătate
Îngrijire primară
distribuită insuficient
și inadecvat
Recrutare unui număr de
60-90 de medici de
familie, acordând
prioritate comunelor
fără medic de familie;
Stabilirea unui fond special pentru
finanțarea renovării/echipării
cabinetelor medicilor de familie;
Revizuirea pachetului de beneficii de
bază pentru a crește capacitatea de
reacție a medicilor de familie
Acoperire integrală de către
medicul de familie cu o funcție
consolidată de triere a
pacienților
Acoperire insuficientă a
îngrijirii la nivel de
comunitate
Formarea a 25-30 echipe
comunitare integrate,
acordând prioritate
zonelor cu populație
marginalizată;
Dezvoltarea echipelor comunitare;
consolidarea integrării în centrele
de îngrijire primară
30-40 centre noi funcționale
integrate în comunitate
Rata mică de utilizare a
capacității intraspitali-
cești
Transformarea unei cote
din paturile pentru
îngrijiri acute în
paturi pentru îngrijiri
în regim de zi precum și
pentru îngrijiri pe
termen lung
Consolidarea capacității de îngrijire
de urgență, acordând prioritate
spitalelor județene; consolidarea
capacității de îngrijire a bolilor
cronice în raport cu nevoile de
servicii medicale demonstrate
Capacitate a spitalelor
reconfigurată
Îngrijire în regim
ambulatoriu distribuită
inadecvat
Consolidarea capacității
de îngrijire în regim
ambulatoriu pentru
specialitățile clinice
de bază în toate zonele
urbane
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu pentru
specialitățile clinice cu deficit
mare și adresabilitate mare;
Introducerea de criterii normative
pentru distribuția spațială a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire în regim
ambulatoriu care acoperă toate
județele și toate specialitățile
medicale relevante
Procent mare de internări
ce pot fi evitate
Dezvoltarea unităților
de îngrijire în regim
ambulatoriu
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu și îngrijire
primară; Revizuirea aranjamentelor de
finanțare în vederea stimulării
îngrijirii în regim de zi
Internări ce pot fi evitate cu
tratarea pacienților la nivel de
îngrijire primară/în regim
ambulatoriu/pe termen lung
Capacitate de îngrijire
paliativă limitată și
concentrată
Creșterea cu 50% a
numărului de paturi
pentru îngrijire pe
termen lung și de
reabilitare
Stabilirea unei viziuni pentru
dezvoltarea pe termen lung a
serviciilor de îngrijire (inclusiv
forța de muncă necesară)
Pacienți cronici tratați în
unități de îngrijire pe termen
lung
Măsuri la
nivelul
sistemului
Provocări structurale:
guvernanță deficitară,
lipsa capacității tehnice
și coordonare
insuficientă între
părțile interesate din
domeniul sănătății
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clare cu
achiziții și asistență din partea
tuturor părților interesate
Utilizare redusă a
instrumentelor de
planificare
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Strategii de asistență medicală
planificate și coordonate
Sisteme informative
medicale deficitare
Crearea unei soluții
electronice de evaluare
și gestionare a
investițiilor în
unitățile de stat de
către Ministerul
Sănătății
Proces decizional pe bază de
dovezi
...
...
3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA SUD
3.1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ ȘI REMODELAREA COMPETENȚELOR MEDICILOR DE FAMILIE
În prezent se estimează un deficit de 1.009 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Sud, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 70 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 4%-6% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate celor 19 de comune din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu un număr insuficient de medici de familie - cu accentul pe Ialomița, Dâmbovița și Prahova. În anumite județe din regiune vor fi desfășurate programe pilot pe criterii de performanță.
3.1.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Sud era de 1.527, reprezentând 13,1% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (55%, nr. = 850) din acești medici de familie lucrau în mediul rural, iar 45% (nr. = 650) lucrau în mediul urban.
Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud era de 4,9 la 10.000 de locuitori, semnificativ inferioară mediei naționale de 5,9 la 10.000 de locuitori. Distribuția medicilor de familie este relativ uniformă la nivelul județelor, precum și între zonele rurale și cele urbane; singurul județ cu un dezechilibru mai mare în favoarea mediului urban este Teleorman, în timp de Călărași are cea mai unitară distribuție. (Figura 11)
Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)
Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică
În 2014 existau în Regiunea Sud 19 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). În termeni relativi, județele cu cele mai mari procente de comune fără medic de familie erau Ialomița (11,9%) și Teleorman (6,5%). Din patru comune cu populații marginalizate serviciile de îngrijiri primare lipseau cu desăvârșire: trei în Dâmbovița (Petrești, Cojasca și Vlădeni) și una în Teleorman (Orbeasca).
O estimare a numărului ideal de medici de familie în Regiunea Sud a relevat un deficit de peste 1.009 medici de familie în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 70 de medici de familie. Cele mai mari discrepanțe absolute se înregistrau în comunele rurale din Dâmbovița (deficit de 205 MF) și Prahova (203 MF).
Tabelul 9. Consultații pe cap de locuitor și deficitul de medici de familie din Regiunea Sud
Județ
Urban
Rural
Comune fără medici
de familie (2014)
Argeș
3,3
2,3
0
Călărași
1,7
1,6
1
Dâmbovița
2,3
2,1
1
Giurgiu
2,4
2,2
3
Ialomița
3,4
3,0
7
Prahova
3,0
2,6
1
Teleorman
2,6
2,3
6
Total INSP
În ansamblu, activitatea medicilor de familie din Regiunea Sud era mai redusă decât media națională. Medicii de familie din Călărași, Dâmbovița și Giurgiu ofereau mai puține consultații pe cap de locuitor comparativ cu media națională (2,7 consultații pe cap de locuitor) în vreme ce Ialomița avea una dintre cele mai mari frecvențe din țară (3,4 pe cap de locuitor). Călărași și Dâmbovița aveau, de asemenea, cea mai redusă activitate din regiune a medicilor de familie pentru populațiile rurale (1,6 și, respectiv, 2,1 consultații pe cap de locuitor).
Conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează:*13)
Notă
...
*13) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară - februarie 2012
–
383 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare;
...
–
213 necesitau reparații la acoperiș;
...
–
236 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare;
...
–
176 necesitau reparații exterioare.
...
...
3.1.2.
Obiective și activități regionale strategice
a)
Numărul medicilor de familie va crește cu 4% până la 6%, adică vor fi recrutați 60 până la 90 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în alte zone rurale, în special Ialomița (care înregistrează cel mai mic indice de acoperire), Dâmbovița și Prahova.
...
b)
În regiunea Sud, aproximativ 75% (nr. = 788) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 788, în jur de 60% (nr. = 440) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 300-350) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie.
...
c)
Un program pilot de finanțare pe criterii de performanță va fi realizat în regiune pentru a analiza impactul stimulentelor financiare asupra activității medicilor de familie, cu accent pe serviciile aliniate cu povara bolii în regiune. Se recomandă ca județele incluse în programul pilot să fie alese dintre Călărași, Dâmbovița, Giurgiu (toate cu număr de consultați mici pe cap de locuitor).
...
...
...
3.2.
CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR
În Regiunea Sud există în prezent un deficit estimat de 640 de asistente comunitare și 66 de mediatori sanitari. Planul propune crearea unui număr de până la 15 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară. Se va acorda prioritate comunelor din Călărași, Teleorman și Argeș.
3.2.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud există în prezent 172 de asistente comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.
În Regiunea Sud există în prezent un deficit estimat de 640 de asistente comunitare și 66 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari deficite, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Călărași. (Figura 12) din deficitul total de asistente comunitare. În zonele urbane, cel mai mare a fost înregistrat în județul Prahova (14 asistente comunitare).
Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Sud
Indicatori
Rural
Urban
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național
Număr de comunități cu
populație marginalizată
161
35
Număr de locuitori
marginalizați
262.260
36.348
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
0,8
+ 601
9,4
+ 39
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
0,5
+ 61
7,2
+ 5
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
Figura 12: Asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile rurale
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
...
3.2.2.
Obiective și activități strategice regionale
a)
Formarea unui număr de 25-30 de echipe comunitare integrate în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. O primă rundă de cereri se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
% de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani.
...
...
b)
Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:
–
Cele 25-30 de echipe comunitare integrate noi;
...
–
Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate);
...
–
Alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie.
...
...
...
...
3.3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.
3.3.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud existau în anul 2014 65 de spitale, din care 54 erau de stat. În total 61 de spitale au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. 41 spitale pentru boli acute (deși au secții/paturi pentru îngrijire pe termen lung/de recuperare) și 20 unități de îngrijire pe termen lung (Tabelul 11). Dintre acestea:
–
36 sunt spitale de stat pentru boli acute;
...
–
5 sunt clinici private pentru boli acute;
...
–
17 sunt unități de stat pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice,
...
–
3 sunt unități private de îngrijiri pe termen lung.
...
Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă
Spitale
Acut
Cronic
TOTAL
Spitale
de stat
de boli
acute
Spitale
private
de boli
acute
Unități
de stat
de boli
cronice
Unități
private
de boli
cronice
TOTAL
Argeș
7
8
15
6
1
7
1
15
Călărași
3
2
5
3
0
2
0
5
Dâmbovița
4
0
4
4
0
0
0
4
Giurgiu
2
1
3
2
0
1
0
3
Ialomița
4
0
4
4
0
0
0
4
Prahova
16
7
23
12
4
5
2
23
Teleorman
5
2
7
5
0
2
0
7
Total
41
20
61
36
5
17
3
61
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Accesul la îngrijirile în spital sunt, în general, mai mici decât în restul țării. Acest lucru se reflectă, pe de o parte, în densitatea spitalelor (2,1 la 100.000 de locuitori în regiune față de 2,4 la 100.000 la nivel național) și în lipsa performanței înalte - spital de înaltă performanță, aceasta fiind singura regiune care nu are un spital universitar. Mai mult, distribuția rețelei de spitale este dezechilibrată la nivelul județelor, cu 16 spitale de boli acute în Prahova față de două în Giurgiu și trei în Călărași. Spitalele/clinicile private de boli acute sunt concentrate în județele Prahova și Argeș. Doar două județe sunt la o distanță mai mare de București (Teleorman și Argeș), dar toate celelalte au graniță comună cu Regiunea București-Ilfov și trimit pacienți în această regiune.
Rata de ocupare a spitalelor în Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară. Cea mai mică rată de ocupare este înregistrată în spitalele din Ialomița (52%), iar cea mai mare în Prahova (68%) (Figura 13). Durata medie de internare este de 7,7 zile. Numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 3,8 la 1.000 de locuitori.
Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populații
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
O treime din pacienții din regiune apelează la serviciile medicale din București-Ilfov. Acest lucru este valabil în special pentru județele Călărași și Giurgiu: peste 50% din cazurile acute de aici sunt internate în București. Argeș și Prahova sunt cele mai autonome: peste 70% din cazurile acute înregistrate în rândul rezidenților de aici sunt internate în județ. În schimb, vasta majoritate (97,5%) a episoadelor acute internate în spitalele din Regiunea Sud sunt pacienți care au domiciliul în regiune. Astfel, Regiunea Sud este cea mai proeminentă din punct de vedere al extrateritorialității (în sensul de ieșire) din țară. Regiunea Sud-Vest este următoarea, cu 16% din rezidenți internați în spitalele din afara regiunii.
Nu există niciun județ în Regiunea Sud care să atragă pacienții pentru internare cu boli acute din alte județe. Spitalele din fiecare județ internează pacienți locali în procente de peste 98%. Din această perspectivă, activitatea spitalicească din Regiunea Sud este una dintre cele mai echilibrate regiuni, lucru ce poate fi explicat prin absența unui spital universitar din toate județele și atracția spitalelor bucureștene.
...
3.3.2.
Strategia de reconfigurare a spitalelor
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
a)
Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:
–
Diminuarea numărului de internări în spital de la 19,5 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020;
...
–
Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi;
...
–
Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%;
...
–
Durata medie a șederii în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului.
...
Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute
2014
Ținta pentru 2020
Internări în spital
600.542
419.571
Numărul internărilor la 100 de locuitori
19,5
18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi
Nu e cazul
12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
51.787
Număr de internări
600.542
431.558
Durata medie de internare
7,7
6,00
Numărul zilelor de internare
2.992.388
2.589.359
Rata de ocupare (%)
54,0
80,0
Numărul paturilor din spitale
10.410
8.868
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
173
Total
10.410
9.040
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.
...
b)
Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene rămase ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea terțiară și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie.
...
c)
Spitalele din Regiunea Sud vor fi reorganizate pe două niveluri:
–
7 spitale județene în capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri intraspitalicești în regim de zi și unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament;
...
–
Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament.
...
...
d)
Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.
Rezultate:
Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)
Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselor
Gestionarea eficientă a traseului pacientului
Gestionarea eficientă a capacității (planificare)
...
...
...
3.4.
REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și anumite spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.
Din cele 20 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Sud (șase unități de primiri urgențe și opt unități cardiopulmonare), zece (toate cele șase unități de primiri urgențe și patru unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare.
...
3.5.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (măsurată prin consultații și servicii acordate la 1.000 de locuitori) din Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară. Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat și/sau au o rată de ocupare scăzută (adică Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița) sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).
3.5.1.
Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud, în anul 2014, cel mai mare număr de unități ambulatorii se găsea în județul Teleorman (27% din totalul regional), urmat de județul Prahova (24,3%). La celălalt capăt al clasamentului, județele Ialomița (6%) și Giurgiu (6%) aveau cele mai puține unități ambulatorii.
În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 15). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Tulcea și Prahova, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Dâmbovița (10) și Ialomița (12). În ceea ce privește unitățile ambulatorii de specialitate, cel mai mare număr este întâlnit în județul Teleorman (24), urmat de Prahova (19) și Argeș (18).
Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii
Sursa: SNSPMPDSB
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară din perspectiva consultațiilor/serviciilor pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 20,7 consultații în regim ambulatoriu la 10.000 de locuitori - aproximativ jumătate din media națională (35,4 la 10.000 de locuitori). Numărul de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este aproape jumătate din media națională (3,1 la 10.000 de locuitori față de 6,7 servicii la 10.000 de locuitori). Activitatea medicilor din ambulatoriile din regiune este mai intensă: numărul consultațiilor acordate de fiecare medic este inferior mediei naționale iar numărul serviciilor pe medic este dublu față de media națională (89 la 10.000 de locuitori față de 43 față de 10.000 de locuitori).
În județele Argeș și Prahova se concentrează jumătate din îngrijirile în regim ambulatoriu din punct de vedere al consultațiilor și al serviciilor. Numai pentru Argeș acest lucru se traduce într- un număr la fel de mare al consultațiilor și al serviciilor pe cap de locuitor - cel mai mare din regiune, dar tot sub media națională. Pentru Prahova, intensitatea îngrijirilor în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este mult mai mică. În schimb, județul Teleorman are un nivel de îngrijiri în regim ambulatoriu comparabil cu Prahova. În schimb, în Giurgiu, Ialomița și Dâmbovița sunt acordate consultații și servicii la jumătate din sau mai puțin de jumătate din mediile naționale (de exemplu, 32 de consultații la 1.000 de locuitori în Giurgiu față de 83 la 1.000 de locuitori cât este media națională).
Densitatea unităților ambulatorii este ușor inferioară mediei naționale. Concentrarea ambulatoriilor integrate și a cabinetelor individuale este foarte apropiată de mediile naționale, însă numărul ambulatoriilor de specialitate este mult mai mic decât media națională (2,7 față de 4,4 la 100.000 de locuitori) și cea mai mică din țară.
În Regiunea Sud există 47 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 11 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Argeș și Călărași (câte 3 în fiecare), în timp ce în Ialomița, niciunul dintre cele trei ambulatorii integrate nu a beneficiat de finanțare prin POR.
Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013
Următoarele specialități clinice au niveluri foarte mari de adresabilitate și deficit de medici comparativ cu restul țării: imunologie, diabet, oncologie și endocrinologie. Mai mult, gastroenterologia are, de asemenea, o adresabilitate peste medie (deși mai mică în termeni absoluți comparativ cu alte specialități) și deficit de medici. Dintre specialitățile de clinice principale, medicina internă și chirurgia generală înregistrează deficit de medici.
În județele Argeș și Prahova se concentrează și clinicile ambulatorii care furnizează servicii paraclinice (laborator și imagistică). Numai județul Argeș reprezintă 26% din totalul acestor clinici ambulatorii din regiune, urmat de Prahova (19% în total). Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Giurgiu (9% din totalul regional) (Tabelul 13 și Tabelul 14).
Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice
JUDEȚ
AG
CL
DB
GR
IL
PH
TR
Număr total de clinici
ambulatorii în
Regiunea Sud
NR. DE CLINICI
52
26
23
17
24
38
20
200
PONDERE TOTALĂ
26%
13%
12%
9%
12%
19%
10%
100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 14: Număr de clinici ambulatorii situate în spitale și numărul clinicilor ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Sud
JUDEȚ
AG
CL
DB
GR
IL
PH
TR
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL
11
5
4
2
4
16
5
CLINICI AMBULATORII PRIVATE
17
9
9
3
3
19
24
TOTAL
28
14
13
5
7
35
29
Sursa: SNSPMPDSB
...
3.5.2.
Obiective strategice regional și plan de dezvoltare
Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (adică Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița) sau în stare deficitară.
Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:
–
Investițiile în reabilitare și echipamente, în special în județele Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița;
...
–
Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune;
...
–
Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune. Prioritățile regionale sunt diabetul, imunologia și endocrinologia. Printre prioritățile specifice județului în ceea ce privește specialitățile clinice care necesită îmbunătățiri se numără:
...
–
Argeș: diabetul;
...
–
Călărași: gastroenterologie, imunologie, cardiologie, endocrinologie;
...
–
Dâmbovița: diabet o Giurgiu: gastroenterologie, endocrinologie;
...
–
Ialomița: gastroenterologie, diabet, endocrinologie;
...
–
Prahova: diabet, imunologie, endocrinologie;
...
–
Teleorman: reumatologie, cardiologie.
...
–
Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi.
...
...
...
3.6.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE
Capacitatea de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este insuficientă în raport cu nevoile estimate și mult mai mici decât media națională. Planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 50% (aproximativ 1.800 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.
3.6.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Capacitatea de îngrijiri pe termen lung este mult mai mică decât în restul țării și se concentrează masiv în județele Argeș și Dâmbovița. Capacitatea de îngrijiri cronice este îndeosebi subdezvoltată în județele Ialomița și Teleorman, care au mai puțin de 7 astfel de paturi la 10.000 de locuitori. Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 20 spitale, atât în spitale de boli cronice cât și în secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.471 de paturi pentru îngrijiri cronice dintr-un total de 14.543 de paturi la nivel regional.
Cea mai mare frecvență a cazurilor de internare cu boli cronice a fost înregistrată în secțiile de recuperare medicală (43% din internări) și 17% în saloane de boli infecțioase pulmonare (Figura 16). Secțiile de îngrijiri psihiatrice și cronice concentrau 20% din internări laolaltă. Această distribuție este corelată doar parțial cu patologia internărilor, unde tuberculoza reprezintă 10% din internările cu boli cronice, fiind cel mai frecvent diagnostic cronic la internare. Explicația are legătură cu disponibilitatea secțiilor și a unităților specializate, a căror adresabilitate merge dincolo de Regiunea Sud (de exemplu, spitalele de pneumologie).
Figura 16: Internările pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Acoperirea serviciilor de îngrijire paliativă a fost foarte limitată și mult inferioară mediei naționale. Ca atare, acoperirea la nivel regional a serviciilor de îngrijiri paliative raportată la necesar a fost de numai 14% față de 15% cât este media națională. Serviciile disponibile în județele Giurgiu, Teleorman și Ialomița au cea mai mică acoperire (mai puțin de 5% din nevoile estimate), în timp ce acoperirea în județul Giurgiu este relativ mai bună (25%) dar tot mai mică decât media națională.
Capacitatea de îngrijiri paliative intraspitalicești este foarte limitată și concentrată în județele Argeș și Prahova. Numai două dintre unitățile care ofereau aceste servicii în regiune aveau contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate: una în Argeș (Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "C-tin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești, nr. = 25 de paturi) și una în Prahova (Spitalul CFR Ploiești, nr. = 10 paturi). De asemenea, existau alte trei unități private, toate în Prahova, cu un total de 44 de paturi paliative și trei organizații private (câte una în Argeș, Dâmbovița și Giurgiu) care nu aveau contract cu CNAS.
Acoperirea furnizorilor de servicii de îngrijire paliativă/la domiciliu era comparabilă cu media națională, dar erau distribuite inegal la nivelul județelor. Ca atare, media regională a medicilor (4,4 la 100.000 de locuitori) și a asistentelor (18,4 la 100.000 de locuitori) cu competențe de îngrijiri la domiciliu depășea cu puțin mediile naționale (3,3 și, respectiv, 14,1 la 100.000 de locuitori). Totuși, acești furnizori erau concentrați în județul Ialomița, în vreme ce alte județe înregistrau deficite severe. Este de remarcat faptul că județul Călărași concentrează cea mai mare a activității de îngrijiri paliative decontate de CNAS, ceea ce sugerează un grad redus de utilizare a acestor servicii în alte județe care au o acoperire mai bună în ceea ce privește furnizorii.
Patologia în îngrijirile paliative era dominată de cazurile oncologice, urmate de Alzheimer și bolile cardiologice. Totuși, dat fiind volumul limitat de servicii din regiune, este puțin probabil ca această patologie să fie reprezentativă pentru nevoile populației.
...
3.6.2.
Planul de dezvoltare strategică regională
Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani
...
Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 5.200 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 50% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate județelor din care capacitatea de acordare a îngrijirilor paliative lipsește în prezent și unde există cele mai mici deficite (Giurgiu și Teleorman).
Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Sud
Recuperare
Paliative
ÎTL
Argeș
177
118
687
Călărași
88
59
353
Dâmbovița
152
102
558
Giurgiu
83
55
339
Ialomița
78
52
309
Prahova
219
146
885
Teleorman
102
68
535
Total
899
599
3.667
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:
a)
Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute;
...
c)
Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă.
...
Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați.
Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor).
...
...
3.7.
ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE
3.7.1.
Implicații legate de resursele umane
Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.
Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane
Componentă
Implicații
Îngrijire primară
Numărul medicilor de familie va crește cu 4% până la 6%
Echipe de
îngrijire la
nivelul
comunității
Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la
nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul
spitalicesc
Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizarea
numărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor
nejustificate și reducerea numărului de internări. În
acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de
vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă
parte, cum spitalele au deficit de personal în acest
moment (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatorii
de specialitate
Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile
dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de
resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/
finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat
sau parteneriat public-privat.
Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în
parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va
acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume
de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi
disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a
serviciului.
Recuperarea și
îngrijirea pe
termen lung
Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de
îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută
cu 30% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane
la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de
ajustările cantitative și calitative necesare.
...
3.7.2.
Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale
La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.
Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)
Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:
–
Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.);
...
–
Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu.
...
La nivel regional:
–
În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Sud și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare.
...
–
Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Sud, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune.
...
–
Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional.
...
...
...
3.8.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT
3.8.1.
Priorități de investiții
Pentru Regiunea Sud, prioritățile de investiții sunt:
Ordine
Investiție
Valoare orientativă
a investiției
(milioane de euro)
Surse
de finanțare
orientative 14
2
Dezvoltarea centrelor de îngrijire
în regim ambulatoriu
Între 2,7 și 4,2
pe centru
CE - POR
Banca Mondială
3
Crearea a 25-30 echipe noi
integrate de îngrijire la nivelul
comunității
3,5
CE - POR
4
Restructurarea, reabilitarea și
dotarea cu echipamente a anumitor
spitale de boli acute (secția de
terapie intensivă și spitale de
importanță strategică pentru
rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență
Urmează să fie
evaluată
CE - POR*15)
Banca Mondială
5
Restructurarea și reabilitarea
capacităților de îngrijire pe
termen lung, paliativă și de
recuperare
57,0
Banca Mondială
Legendă:
CE - Comisia Europeană;
BEI - Banca Europeană de Investiții;
POR - Program Operațional Regional.
Notă
...
*15) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare.
...
3.8.2.
Graficul Gantt
Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.
Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse
Prioritate/Activitate
2017
2018
2019
2020
Coordonator
[parteneri]
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de
valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență
1. Reabilitarea
secțiilor de terapie
intensivă
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
2. Consolidarea
rețelei regionale de
îngrijire de urgență
MS [MAI]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
3. Restructurarea și
reabilitarea
spitalelor de
importanță strategică
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
4. * Instituirea unui
mecanism în cadrul
Ministerului
Sănătății care să
analizeze deciziile
de investiții
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare
5. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
6. * Dezvoltarea unei
viziuni asupra
furnizării
serviciilor de
îngrijire pe termen
lung (inclusiv
necesarul de forță
de muncă)
MS
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu
7. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, CE, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
8. * Recrutarea
medicilor în zonele
cu priorități clinice
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
9. * Revizuirea
contractului cadru și
a tarifelor pentru
îngrijirea în regim
ambulatoriu
MS [CNAS]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității
10. Implicarea
comunităților și a
autorităților locale
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
11. Recrutarea
personalului de
îngrijire comunitar
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
12. Formarea
echipelor comunitare
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
13. * Finalizarea
standardelor privind
serviciile de
îngrijire la nivelul
comunității
MS [MM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
14. * Identificarea
mecanismelor de
finanțare pentru a
atrage și a păstra
personalul de
îngrijire la nivel de
comunitate
MS [INSP, CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Notă:
activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS - Ministerul Sănătății; MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI - Ministerul Afacerilor Interne INSP - Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL - Consilii locale; CE - Comisia Europeană; BM - Banca Mondială.
...
...
...
Anexa nr. 1
Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate
A.
Îngrijire primară
a)
Mediul urban
a.
1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
c.
cel puțin un centru de permanență
...
...
...
B.
Îngrijire la nivelul comunității
a)
Mediul urban
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
b.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil
...
...
Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp
...
–
condiții geografice
...
–
altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15%
...
–
Delta Dunării
...
–
Accesul rutier este dificil pe toată durata anului
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi
...
...
C.
Îngrijire în regim ambulatoriu
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*16) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori
Notă
...
*16) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice la 50.000 de locuitori
...
–
1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori
...
–
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori
...
–
echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru)
...
–
1 computer tomograf la 200.000 de locuitori
...
–
1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori
...
–
1 ecograf la 10.000 de locuitori
...
...
D.
Îngrijire paliativă
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
–
1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți
...
–
1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20 000 de locuitori
...
...
Anexa nr. 2
Lista localităților din regiunea Sud fără medici de familie (date din 2014)
Județ
Număr de
comune
Denumirile comunelor
Argeș
0
-
Călărași
1
Nana
Dâmbovița
1
Vulcana-Pandele
Giurgiu
3
Cosoba, Răsuceni, Schitu
Ialomița
7
Bărbulești, Borănești, Brazii, Buești, Colelia,
Drăgoești, Sărățeni
Prahova
1
Talea
Teleorman
6
Beciu, Beuca, Bujoreni, Purani, Siliștea,
Siliștea-Gumești
VI.
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Sud-Est
ABREVIERI
BR - Județul Brăila
BZ - Județul Buzău
CMI - Cabinet Medical Individual
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
CT - Județul Constanța
ORL - Oto-rino-laringologie
UE - Uniunea Europeană
MF - Medic de familie
PIB - Produs intern brut
GL - Județul Galați
MG - Medic generalist
ISP - Plan Strategic Instituțional
ÎTL - Îngrijire pe termen lung
MS - Ministerul Sănătății
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare
în Domeniul Sanitar - București
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
AMP - Asistență medicală primară
PRSS - Plan regional privind serviciile de sănătate
RSM - Rata standardizată a mortalității
TL - Județul Tulcea
VN - Județul Vrancea
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
Capitolul 1
CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE
1.
INTRODUCERE
1.1.
OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE
Obiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:
–
Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente;
...
–
Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor;
...
–
Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii).
...
Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale.
...
1.2.
METODOLOGIE
Metodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:
1.2.1.
Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro
–
La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg;
...
–
La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale).
...
...
1.2.2.
Elaborarea standardelor de planificare
Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.
Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio-economic.
Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației.
...
1.2.3.
Redactarea PRSS pentru fiecare regiune
Aplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3).
...
...
...
2.
CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC
2.1.
ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVE
România este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.
Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București - Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.
Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare
Regiune de
dezvoltare
Suprafața
(kmp)
Număr de
județe
Populație
(2011)
Centrul urban cel mai
populat(populație)
Nord-Vest
34.159
6
2.600.132
Cluj-Napoca (411.379)
Centru
34.082
6
2.360.805
Brașov (369.896)
Nord-Est
36.85
6
3.302.217
Iași (382.484)
Sud-Est
35.762
6
2.545.923
Constanța (425.916)
Sud-Muntenia
34.489
7
3.136.446
Ploiești (276.279)
București-Ilfov
1.811
1 +
București
2.272.163
București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia
29.212
5
2.075.642
Craiova (356.544)
Vest
32.028
4
1.828.313
Timișoara (384.809)
TOTAL
238.391
41 +
București
20.121.641
...
2.2.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Ca urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).
Tabelul 2: Proiecții privind populația
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
Populație totală
(mii)
23.489
22.965
22.128
21.408
20.299
19.511
18.848
18.229
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Figura 1: Rata de creștere a populației (%)
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).
Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025
Grupa de vârstă
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
0-14
23,7
20,8
18,5
15,9
15,8
15,5
15,0
14,1
15-24
16,7
16,8
16,2
15,4
12,6
10,5
10,7
11,1
25-64
49,2
50,3
51,6
53,5
55,8
56,7
54,7
53,3
65+
10,4
12,1
13,6
15,2
15,8
17,3
19,6
21,5
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.
...
2.3.
STATUTUL SOCIO-ECONOMIC
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).
Notă
...
*1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014)
...
2.4.
CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)
Notă
...
*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014
Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.
Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.
România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
...
...
3.
STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.
3.1.
FURNIZAREA SERVICIILOR
3.1.1.
Îngrijire primară
Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.
Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15.
Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).
Notă
...
*3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012
...
3.1.2.
Îngrijire secundară și terțiară
În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).
Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.
În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.
Notă
...
*4) Banca Mondială (2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.
Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea.
...
3.1.3.
Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural
Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.
Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți.
...
...
3.2.
FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA
Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.
Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.
Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente.
...
3.3.
RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR
În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.
Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.
Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi.
...
3.4.
INFRASTRUCTURA
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).
Notă
...
*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
...
3.5.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).
Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
2014-2020
Gestionarea capacității
Reconfigurarea traseului pacientului
Gestionarea cazului
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice
Domeniul strategic 1: sănătatea publică
- Îmbunătățirea sănătății mamei și a
copilului;
- Combaterea poverii duble a bolii în
rândul populației prin:
- Controlul eficient al epidemiilor
și supravegherea bolilor
transmisibile, cu accent pe bolile
transmisibile cu cea mai mare
povară în România;
- Reducerea poverii bolilor
transmisibile ce pot fi prevenite,
inclusiv prin intervenții privind
patologiile cronice neglijate în
timp (cancer, boli cardiovasculare,
diabet, sănătate mintală, boli
rare);
- Sănătatea în raport cu mediul
înconjurător;
- Creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
soluțiile de prevenție eficiente și
educarea populației în acest sens
(îngrijire de nivel primar,
secundar sau terțiar).
Domeniul strategic 2: servicii
medicale
- Un sistem de servicii medicale
bazate pe comunitate pentru
grupurile vulnerabile;
- Creșterea eficienței și
diversificarea serviciilor de
îngrijire medicală primară;
- Consolidarea calității și a
eficienței serviciilor furnizate în
unitățile ambulatorii specializate;
- Creșterea gradului de siguranță în
rândul populației prin consolidarea
sistemului de urgență integrat și
asigurarea accesului egal la
serviciile de îngrijire medicală de
urgență;
- Regionalizarea/concentrarea
îngrijirilor medicale în spital și
stabilirea unor rețele regionale de
trimitere a pacienților la spitale
și laboratoare cu diferite grade de
competență legată de îngrijirea
primară și îngrijirile speciale în
regim ambulatoriu;
- Acces îmbunătățit la servicii de
recuperare, îngrijiri paliative și
îngrijiri pe termen lung.
Domeniul strategic 3: Măsuri transversale
- Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și local
și comunicarea schimbărilor;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în
domeniul sănătății;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor
financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară
pentru populație;
- Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și
private;
- Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de
dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru
populație;
- Promovarea cercetării și a inovației în sănătate;
- Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației,
în special a grupurilor vulnerabile;
- Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea
utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne
(e-health);
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național,
regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile
medicale.
În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:
–
Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația;
...
–
Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare;
...
–
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare.
...
...
...
Capitolul 2
PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.
Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE
Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.
1.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.
Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare.
...
1.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.
Notă
...
*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:
Notă
...
*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
–
Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008);
...
–
În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a);
...
–
Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011).
...
...
1.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020
Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:
–
O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori;
...
–
65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori.
...
Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:
I.
Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;
–
Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos);
...
–
Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate.
...
Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate.
În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică a
Resurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe
măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici și
pe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără:
● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentru
medicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și
încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor;
● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical
prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate
dezvoltării cabinetelor lor;
● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări
cofinanțate de Fondul Social European - Programul Operațional "Capital
Uman" (POCU 4.8).
...
II.
Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;
–
Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020;
...
–
Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale;
...
–
Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe:
...
–
Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie;
...
–
Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
...
–
Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate;
...
–
Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie.
...
...
III.
Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;
–
Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie;
...
–
Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat.
...
–
Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește:
...
–
Educație pentru sănătate și consilierea,
...
–
Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
...
–
Suplimentele nutriționale;
...
–
Servicii de planificare familială;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate;
...
–
Gestionarea și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin).
...
...
...
...
2.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.
2.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.
Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
...
2.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
2.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).
Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale
Indicatori de rezultat
Valoare de referință
(2015)
Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de
îngrijire la nivelul comunității
(Număr și procent la nivel național,
regional, județean)
3.323.210
4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu acces
la serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la
serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
93.200
Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:
I.
Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural);
...
II.
Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos).
...
III.
Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
● Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
● Localități fără medic de familie;
● Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
● Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
● Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;
● Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
● Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;
● Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
● Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
● Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată.
...
...
IV.
Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității).
...
...
...
3.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.
3.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:
–
Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale);
...
–
Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii;
...
–
Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății;
...
–
Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii.
...
...
3.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu e cazul.
...
3.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:
I.
Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:
–
Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
–
Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil;
...
–
Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție;
...
–
Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus)
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză
...
–
Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană.
...
...
II.
Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil.
...
Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:
I.
Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență.
...
II.
Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi.
...
Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului.
...
...
4.
RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC
Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.
4.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:
–
Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe);
...
–
Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică;
...
–
Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional /spitale universitare, la nivel județean și local);
...
–
Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu.
...
–
Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești;
...
–
Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă.
...
...
4.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).
Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
...
4.3.
ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022
Vor fi luate următoarele măsuri:
1.
Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung;
...
2.
Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi;
...
3.
20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu;
...
4.
La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului.
...
5.
Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ;
...
6.
Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii.
...
7.
Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
1.
Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi
...
2.
Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate;
...
3.
Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi.
...
...
...
...
5.
CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE
În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.
5.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL).
...
5.2.
STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.
În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.
Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale
Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015
...
5.3.
ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.
Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare
Coeficient
Reabilitare/recuperare:
Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori
Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă:
- 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
- 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu
vârsta minimă de 65 de ani
- 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori
Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială.
...
...
6.
CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ
6.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:
–
O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență);
...
–
Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc;
...
–
Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55.
...
...
6.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
6.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
–
Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural;
...
–
Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes.
...
...
...
7.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.
7.1.
CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE
Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.
Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.
Rezultate:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor
Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.
Termene:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017
Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017
Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,
Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:
Registre Naționale de Cancer (RNC);
Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);
Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);
Registrul de Informații Toxicologice (Retox);
Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).
Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială
Obiectivele strategiei naționale de sănătate
G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului
G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile
G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile
...
7.2.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.
Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.
Rezultate:
–
Registre regionale de cancer operaționale
...
–
Registru național de screening implementat
...
–
Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin
...
–
Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin
...
–
Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon
...
–
Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național
...
Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer
Termene:
–
Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017
...
–
Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017
...
–
Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018
...
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială
Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer
Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient
...
...
Capitolul 3
PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA SUD-EST
● Populația din Regiunea Sud-Est este, în medie, a doua cea mai defavorizată din țară după Regiunea Nord-Est.
● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai slabi decât mediile naționale. O cotă mare din povara bolilor la nivel regional este concentrată în județul Tulcea (acoperind Delta Dunării, cu acces fizic dificil), care are cele mai mari rate de incidență din țară pentru multe categorii de boli.
● În județul Constanța se concentrează aproximativ 40% din capacitatea de îngrijire în spital și în regim ambulatoriu din regiune.
1.
CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII
1.1.
CARACTERISTICILE GEOGRAFICE
Regiunea Sud-Est acoperă partea sud-estică a României și are formată din 6 județe. Brăila, Buzău Constanța, Galați Tulcea și Vrancea. Cuprinde 35 de centre urbane (din care 11 municipii) și 1.447 de sate aparținând unui număr de 354 de comune (Figura 9). Cu o suprafață de 35.762 kmp (15% din suprafața țării) și 2,86 milioane de locuitori (13,1% din totalul țării), Regiunea Sud-Est este predominant urbană (54,9% din populație) și moderat diversă din punct de vedere etnic (minoritățile reprezintă 4,8% din totalul populației).
Figura 9: Harta Regiunii Sud-Est
...
1.2.
ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația regiunii număra 2,5 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,9% din cea totală (Tabelul 7). Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația Regiunii Sud-Est va scădea cu aproximativ 7,6% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 17,7% din totalul populației în 2020 și până la 21% în 2030 (Figura 10).
Tabelul 7: Populația Regiunii Sud-Est pe județe
Grupa de
vârstă
Brăila
%
Buzău
%
Constanța
%
Galați
%
Tulcea
%
Tulcea
%
TOTAL
%
0-4
12.557
4,0
19.857
4,5
36.119
5,3
24.099
4,6
9.690
4,7
16.694
5,0
119.016
4,7
5-14
32.108
10,3
47.325
10,8
72.959
10,7
58.253
11,0
23.642
11,4
39.788
11,9
274.075
10,9
15-64
207.747
66,6
287.512
65,2
477.652
69,8
360.907
68,4
141.256
67,8
217.090
64,9
1.692.164
67,4
65-85+
59.667
19,1
86.237
19,5
97.527
14,3
84.720
16,0
33.654
16,1
62.024
18,5
423.839
16,9
TOTAL
312.079
100
440.931
100
684.257
100
527.979
100
208.242
100
335.596
100
2.509.094
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Figura 10: Proiecții demografice pentru populația cu vârsta minimă de 65 de ani
Sursa: Proiecții Eurostat
Regiunea Sud-Est se situează pe locul cinci în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor (6.267 euro pe cap de locuitor, 80% din media națională de 7.500 euro). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10% (date din 2012). De asemenea, este regiunea cu cel mai mare procent de populație care locuiește în zone rurale marginalizate reprezentând o medie de 9,8% din populația totală comparativ cu media anuală de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat, un număr mai mic de locuri de muncă declarate și condiții de trai inadecvate.
Populația din Regiunea Sud-Est este, în medie, a doua cea mai defavorizată din țară. Rata relativă a sărăciei din regiune este de 33,3% (date din 2014), cu aproape 8% mai mare decât media națională de 25,4% și cu doar 2% mai mare decât regiunea de pe ultimul loc, cea nord-estică (35,6%). Regiunea Sud-Est prezintă cel mai mare de sărăcie sau excluziune socială, aproape 52% din populație fiind în această situație (AROPE), cu 12% peste media națională (40%) și cu 2% mai mare decât a doua regiune clasată cel mai sus din țară, cea de Nord-Est (48%).
...
1.3.
INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR
Cele mai frecvente cauze de apariție a cazurilor noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Sud-Est au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli ale sistemului circulator și bolile urogenitale. La nivel județean, persistă același model, cu diferențe foarte mici.
În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, tumori maligne și tulburări mintale și de comportament (Tabelul 8). Prevalența tumorilor maligne a fost în mod deosebit mai mare decât media națională (2.073 de cazuri la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.613 la 100.000 la nivel național), în special în județele Constanța și Galați, ambele cu o prevalență în regiune de 3.000 de cazuri la 100.000 de locuitori. Județul Constanța are o prevalență mare a tulburărilor mintale și de comportament (2.535 de cazuri la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.956 la 100.000 cât este la nivel național) și a bolilor cardiace ischemice (7.582 la 100.000 de locuitori comparativ cu 5.725 la 100.000 de locuitori cât este la nivel național). În plus, județul Buzău are o prevalență mare a cazurilor de hipertensiune arterială (14.428 la 100.000 de locuitori față de 11.794 la 100.000 de locuitori cât este la nivel național).
Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Sud-Est în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)
România
Regiunea
Sud-Est
Brăila
Buzău
Constanța
Galați
Tulcea
Vrancea
Boli hipertensive
11.793,8
11.360,0
13.866,8
14.428,4
8.793,8
11.508,4
9.797,9
9.766,3
Boală cardiacă ischemică
5.734,9
5.016,1
5.556,5
7.582,1
3.348,7
4.073,7
4.011,4
5.523,3
Diabet
3.667,7
3.329,7
3.482,6
2.957,9
4.251,3
1.413,0
2.660,1
3.374,2
Tumori maligne
1.613,2
2.073,0
2.110,7
1.021,2
3.012,9
2.956,0
1.066,6
2.271,0
Tulburări mintale și de
comportament
1.956,3
1.662,7
1.889,2
2.358,3
2.535,3
1.413,0
1.369,2
411,2
Speranța de viață în regiune este mai mică decât în restul țării, județul Vrancea situându-se puțin peste media națională (75,5 față de 75,4). Rata mortalității infantile se numără printre cele mai mari din țară: 4 județe (Constanța, Vrancea, Tulcea și Buzău) se situează între primele șapte cu cele mai mari rate de mortalitate din România și numai Galați se află sub media națională. Același lucru este valabil și pentru mortalitatea generală, județul Galați clasându-se sub media națională.
Datele privind activitatea medicilor de familie indică rate de incidență foarte mari pentru aproape toate categoriile de boli în județul Tulcea, comparativ cu restul regiunii și chiar și cu restul țării. Alte abateri notabile de la mediile naționale sunt înregistrate de ratele de incidență a bolilor sistemului circulator (județul Brăila) și cea a bolilor sistemului musculoscheletice (județul Galați).
Insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială, insuficiența ventriculară și ciroza acestea reprezintă împreună aproape 6% din numărul total al internărilor din regiune. Ciroza și bolile mintale (precum schizofrenia și tulburările organice de personalitate) exercită poveri extrem de mari în Regiunea Sud-Est: aceste diagnostice au cea mai mare cotă din totalul internărilor dintre toate regiunile din țară.
...
1.4.
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII SUD-EST
Serviciile medicale din Regiunea Sud-Est se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ de la o regiune geografică la alta, ceea ce generează inegalități și discriminare în rândul grupurilor minoritare (de exemplu, populația de etnie rromă).
...
–
Acoperirea cu medici de familie este sub media națională, în special în zonele rurale.
...
–
Îngrijirea la nivelul comunității nu își poate îndeplini rolul deoarece deficitul de asistente comunitare și al mediatorilor sanitari este mare.
...
–
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (consultații și servicii) este redusă, în ciuda unei densități mari a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu concentrate în județul Constanța.
...
–
Infrastructura spitalicească este, în general, veche, iar capacitatea de îngrijiri acute este supradimensionată în raport cu nevoile;
...
Conform unui studiu din 2013*10), 18,9% din populație nu s-au putut prezenta la un specialist în ultimul an calendaristic - cel mai mare procent dintre toate regiunile de dezvoltare. 76% dintre aceștia au invocat probleme financiare.
Notă
...
*10) Institutul Național de Statistică (2014), Condițiile de trai ale populației în România în anul 2013.
În combinație cu condițiile socio-economice din Regiunea Sud-Est, apar două consecințe majore:
–
Lipsa acută a serviciilor medicale, în special pentru populațiile rurale și marginalizate și cei care locuiesc în zone unde accesul geografic este dificil (Tulcea);
...
–
Costuri ridicate legate de accesul la servicii dată fiind concentrarea disproporționată la asistență medicală de specialitate în cele două județe cu centre universitare, Constanța și Galați.
...
Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Sud-Est necesită în mod imperios intervenție.
...
...
2.
VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE
2.1.
VIZIUNEA STRATEGICĂ
Viziunea pentru Regiunea Sud-Est este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate.
"Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud-Est va fi caracterizat prin:
Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;
Echitate și protecție financiară, o problemă extrem de delicată în Regiunea Sud-Est, cu diferențe atenuate în ceea ce privește acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale și
Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate.
...
2.2.
DIRECȚII STRATEGICE
Direcțiile strategice concrete pentru Regiunea Sud-Est sunt următoarele:
–
Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele rurale și reducerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane, deoarece această regiune are zone rurale unde accesul fizic este foarte dificil (mai ales județul Tulcea);
...
–
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile mici și izolate, având în vedere că majoritatea comunităților marginalizate din Regiunea Sud-Est se încadrează în această categorie;
...
–
Reducerea inegalității dintre județe în ceea ce privește serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu dat fiind că județul Constanța reprezintă în jur de 40% din totalul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu;
...
–
Reorganizarea rețelei de spitale regionale dat fiind caracterul său fragmentat actual și infrastructura spitalicească deficitară.
...
Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii.
...
2.3.
REGIUNEA SUD-EST - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020
DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ
Sănătate
publică
Indicatori de sănătate
deficitari comparativ cu
media națională
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi
Indicatori de sănătate și
rezultate pentru sănătate
îmbunătățite, cel puțin egale cu
media națională
Povara ridicată a bolilor
cronice, în special a
bolilor cardiace
hipertensive, a
diabetului, a cirozei și
a bolilor mentale
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi; Remodelare și pachet de servicii
de îngrijire primară și îngrijire în
regim ambulatoriu; Revizuirea
programei pentru rezidențiatul în
medicina de familie pentru
gestionarea bolilor cronice.
Povară redusă a bolilor cronice;
creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
aceste boli și acțiuni preventive
mai eficiente
Servicii de
sănătate
Îngrijire primară
distribuită insuficient
și inadecvat
Recrutare unui număr de
38-51 de medici de
familie, acordând
prioritate comunelor
fără medic de familie;
Stabilirea unui fond special pentru
finanțarea renovării/echipării
cabinetelor medicilor de familie;
Revizuirea pachetului de beneficii de
bază pentru a crește capacitatea de
reacție a medicilor de familie
Acoperire integrală de către
medicul de familie cu o funcție
consolidată de triere a
pacienților
Acoperire insuficientă a
îngrijirii la nivel de
comunitate
Formarea a 20-25 echipe
comunitare integrate,
acordând prioritate
zonelor cu populație
marginalizată;
Dezvoltarea echipelor comunitare;
consolidarea integrării în centrele
de îngrijire primară
20-25 centre noi funcționale
integrate în comunitate
Capacitate a spitalelor
distribuită inadecvat
Transformarea unei cote
din paturile pentru
îngrijiri acute
intraspitalicești în
paturi pentru îngrijiri
în regim de zi precum și
pentru îngrijiri pe
termen lung, paliative
și de recuperare.
Consolidarea capacității de îngrijire
de urgență, acordând prioritate
spitalelor județene; consolidarea
capacității de îngrijire a bolilor
cronice în raport cu nevoile de
servicii medicale demonstrate
Capacitate a spitalelor
reconfigurată
Îngrijire în regim
ambulatoriu distribuită
inadecvat
Consolidarea capacității
de îngrijire în regim
ambulatoriu pentru
specialitățile clinice
de bază în toate zonele
urbane
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu pentru
specialitățile clinice cu deficit
mare și adresabilitate mare;
Introducerea de criterii normative
pentru distribuția spațială a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire în regim
ambulatoriu care acoperă toate
județele și toate specialitățile
medicale relevante
Procent mare de internări
ce pot fi evitate
Dezvoltarea unităților
de îngrijire în regim
ambulatoriu
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu și îngrijire
primară; Revizuirea aranjamentelor de
finanțare în vederea stimulării
îngrijirii în regim de zi
Internări ce pot fi evitate cu
tratarea pacienților la nivel de
îngrijire primară/în regim
ambulatoriu/pe termen lung
Capacitate de îngrijire
paliativă limitată și
concentrată
Creșterea cu 25% a
numărului de paturi
pentru îngrijire pe
termen lung și de
recuperare
Stabilirea unei viziuni pentru
dezvoltarea pe termen lung a
serviciilor de îngrijire (inclusiv
forța de muncă necesară)
Pacienți cronici tratați în
unități de îngrijire pe termen
lung
Măsuri la
nivelul
sistemului
Provocări structurale:
guvernanță deficitară,
lipsa capacității tehnice
și coordonare
insuficientă între
părțile interesate din
domeniul sănătății
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clare cu
achiziții și asistență din partea
tuturor părților interesate
Utilizare redusă a
instrumentelor de
planificare
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Strategii de asistență medicală
planificate și coordonate
Sisteme informative
medicale deficitare
Crearea unei soluții
electronice de evaluare
și gestionare a
investițiilor în
unitățile de stat de
către Ministerul
Sănătății
Proces decizional pe bază de
dovezi
...
...
3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA SUD-EST
3.1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ
În prezent se estimează un deficit de aproximativ 640 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Sud-Est, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 143 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 6%-8% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate celor 32 de comune din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu un număr insuficient de medici de familie, în special în județele Buzău, Galați și Tulcea.
3.1.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Sud-Est era de 1.300, reprezentând 11,1% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (59,7%, nr. = 776) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 40,3% (adică 524) lucrau în mediul rural.
Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud-Est (5,2 la 10.000 de locuitori) se situează sub media națională (5,9 la 10.000 de locuitori - figura 11). Există diferențe semnificative la nivelul județelor: Județul Constanța are cea mai mare densitate a medicilor de familie (6,2 la 10.000 de locuitori), mai mare decât media națională, iar județul Vrancea are o acoperire mult mai mică (4,6 la 10.000 de locuitori). Zonele urbane și cele rurale din județe prezintă cam același nivel de discrepanțe ca la nivel național. Tulcea, Vrancea, Buzău și Galați au printre cele mai scăzute niveluri de acoperire a medicilor de familie din țară.
Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)
Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică
În 2014 existau 32 de localități fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale - una în Brăila (Ciocile), douăsprezece în Buzău (Bisoca, Chiliile, Cilibia, Colți Florica, Glodeanu Sărat, Largu, Pănătău Pardosi, Racovițeni Robeasca, Valea Salciei, cinci în Constanța (Castelu, Gârliciu Gradina, Murfatlar, Tortoman), trei în Galați Cavadinești Suceveni, Suhurlui), cinci în Tulcea (Ceatalchioi, Pardina, Slava Cercheza, Văcăreni Valea Teilor) și șase în Vrancea (Boghești, Câmpuri, Corbița, Năruja, Păulești, Spulber). Cinci dintre acestea aveau populație marginalizată și nicio formă de servicii de îngrijire primară: una în Brăila (comuna Viziru, satul Lanurile), două în Constanța (Castelu, Murfatlar), una în Galați (Brăhășești) și două în Vrancea (Vidra, Răcoasa).
O estimare a numărului ideal de medici de familie în Regiunea Sud-Vest a relevat un deficit de 643 medici de familie în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 109 de medici de familie. Cele mai mari deficite sunt în Vrancea (119 MF), Galați (134 MF) și Buzău (157 MF). În special Buzău este județul cu cel mai mare număr de comune fără medic de familie din întreaga țară (alături de Hunedoara), respectiv 12 comune - în Buzău, acestea reprezintă 14,6% din numărul total de comune, al treilea cel mai mare deficit din țară.
Tabelul 9. Deficitul de medici de familie din localitățile rurale din Regiunea Sud-Est
Județ
Consultație
pe cap de
locuitor
(medicină
de familie)
(zone urbane)
Consultație
pe cap de
locuitor
(medicină
de familie)
(zone rurale)
Localități
pentru
medici de
familie
Brăila
2,9
1,5
1
Buzău
3,3
2,6
12
Constanța
2,2
1,5
5
Galați
2,9
2,3
3
Tulcea
3,1
1,9
5
Vrancea
2,3
2,3
6
Total 29
Activitatea medicilor de familie din Regiunea Sud-Est era mai mică decât media națională. În zonele urbane din Buzău și Tulcea (ambele cu deficit mare de medici de familie) numărul consultațiilor pe cap de locuitor era mai mare decât media națională. Populațiile rurale din Constanța, Brăila și Tulcea au printre cele mai mici rate de consultații din România.
Conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează:*11)
Notă
...
*11) Oxford Policy Management -TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară - februarie 2012
–
217 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare;
...
–
101 necesitau reparații la acoperiș;
...
–
132 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare;
...
–
143 necesitau reparații exterioare.
...
...
3.1.2.
Obiective și activități regionale strategice
a)
Numărul medicilor de familie va crește cu 3% până la 4%, adică vor fi recrutați 38 până la 51 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în alte zone rurale, în special Buzău și Galați (care înregistrează cele mai mici rate de acoperire din țară) și în Tulcea, unde rezultatele pentru sănătate sunt printre cele mai slabe din țară, iar activitatea medicilor de familie din mediul rural este, de asemenea, redusă.
...
b)
În regiunea Sud-Est, aproximativ 60% (nr. = 560) din cabinetele de medicină de familie în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 560, în jur de o treime (nr. = 180) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 380) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie.
...
...
...
3.2.
CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR
Deficitul de asistente comunitare și mediatori sanitari din regiunea Sud-Est este al doilea cel mai mare dintre toate regiunile de dezvoltare. Planul propune crearea unui număr de până la 20 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară, în special în județul Galați.
3.2.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud-Est există în prezent 196 de asistente comunitare și 73 de mediatori sanitar pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății. Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: mai este nevoie de încă 595 asistente comunitare și 64 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari deficite, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Galați (Figura 12) Totuși, din punct de vedere al îngrijirii la nivelul comunității în mediul urban, cele mai mari nevoi se înregistrează în județul Constanța (36 asistente comunitare).
Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Sud-Est
Indicatori
Rural
Urban
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național
Număr de comunități cu
populație marginalizată
234
33
Număr de locuitori
marginalizați
246.245
57.121
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
2,5
+ 525
77
+70
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
1,2
+ 56
6,0
+8
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
Figura 12: Necesar asistente comunitare și mediatori sanitari din comunitățile rurale
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
...
3.2.2.
Obiective și activități strategice regionale
a)
Formarea unui număr de 20-25 de echipe comunitare integrate în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate, cu accent pe județul Galați. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, comunele din mediul rural din județul Galați și orașele din județul Constanța, unde nevoile sunt cele mai mari, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
% de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani.
...
...
b)
Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:
–
Cele 20-25 de echipe comunitare integrate noi;
...
–
Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate);
...
–
Alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie.
...
...
...
...
3.3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.
3.3.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud-Est există în total 57 de spitale, din care 52 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. Dintre acestea, 34 erau spitale pentru boli acute (cu secții/paturi pentru îngrijire pe termen lung/de recuperare) și 18 unități de îngrijire pe termen lung (Tabelul 11). Dintre acestea:
–
28 sunt spitale de stat pentru boli acute;
...
–
6 sunt clinici private pentru boli acute;
...
–
12 sunt unități de stat pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice
...
–
6 sunt unități private pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice
...
Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă
Spitale
Acut
Cronic
TOTAL
Spitale
de stat
de boli
acute
Spitale
private
de boli
acute
Îngrijire
boli cronice
în sistem
de stat
Unități
medicale
private de
boli cronice
TOTAL
Brăila
2
2
4
2
0
2
0
4
Buzău
4
5
9
4
0
3
2
9
Constanța
12
8
20
7
5
5
3
20
Galați
8
1
9
8
0
1
0
9
Tulcea
2
1
3
2
0
0
1
3
Vrancea
6
1
7
5
1
1
0
7
Total
34
18
52
28
6
12
6
52
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Capacitatea spitalelor din regiunea Sud-Est se situează sub media națională atât din punct de vedere al facilităților cât și din punct de vedere al paturilor de spital raportate la dimensiunea populației. Ca atare, media națională este de 2,2 spitale la 100.000 de locuitori comparativ cu 2,4 la 100.000 de locuitori la nivel național. Județele Constanța și Brăila au cea mai bună acoperire, în timp ce Tulcea și Buzău au cea mai mică acoperire (mai puțin de 1,5 spitale la 100.000 de locuitori). Buzău, însă, are una dintre cele mai bune acoperiri în ceea ce privește paturile de spital din regiune (peste media națională), în timp de Tulcea și Vrancea au semnificativ mai puține paturi.
Spitalele de stat de boli acute au în total 9.451 de paturi pentru boli acute În general, spitalele de boli acute au o rată de ocupare de peste 60%, cea mai mică fiind înregistrată în județul Buzău (63,1%) iar cea mai mare în județul Vrancea (79,9%) - cea de-a doua este și cea mai mare rată medie de ocupare pe județ din țară. Numărul total al internărilor pentru boli acute este de 467.115, cu un total de 3.105.835 zile de internare în anul 2014. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 5,6 la 1.000 de locuitori.
Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populații
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Două modele de acoperire a spitalelor pot fi identificate în regiune:
–
în județele Constanța și Galați, care au și universități de medicină, sunt prezente toate tipurile de spital, inclusiv mai multe spitale cu specialitate unică;
...
–
în celelalte județe, spitalele județene de urgență concentrează cea mai mare parte a activității spitalicești, susținute de unul sau două spitale municipale și unul sau două spitale cu specialitate unică.
...
Activitatea spitalicească din Regiunea Sud-Est este relativ autonomă pentru rezidenții din regiune. Vasta majoritate (98%) a episoadelor acute internate în spitalele din Regiunea Sud-Est sunt pacienți care au domiciliul în regiune. Se înregistrează o migrație minoră (în jur de 1% din cazuri) a pacienților în Regiunea Sud-Est, către spitalele din județul Vrancea. În schimb, 84% din toate internările cu boli acute înregistrate la pacienții cu domiciliul în Regiunea Sud-Est figurează la spitalele din regiune. Aproape toate celelalte (în jur de 13%) se prezintă la spitalele din regiunea București-Ilfov. Activitatea spitalicească este mult mai redusă decât cea desfășurată la nivel național.
Numărul internărilor pentru boli acute este de 15,7 la 100 de locuitori, mai mic decât media națională de 19,4 la 100 de locuitori și a doua cea mai mică rată de internare din țară.
Nu există niciun județ care să atragă pacienții pentru internare din celelalte județe din regiune. Din acest punct de vedere, Regiunea Sud-Est are unul dintre cele mai echilibrate și mai autonome fluxuri de pacient din țară. În fiecare județ, spitalele înregistrează peste 95% din cazurile de internare de pacienți proveniți din județele respective.
Rata de internări pentru îngrijiri acute în Regiunea Sud-Est este a doua cea mai mare din țară (după Regiunea Sud-Vest): 21,8 la 100 de locuitori comparativ cu o medie națională de 20,4 locuitori. Factorul determinant al acestei valori mari este rata mare a internărilor din Brăila (43,6 la 100 de locuitori), cea mai mare din țară, și Galați (22,2 la 100 de locuitori). În celelalte patru județe, ratele de internare sunt mai mici decât media județeană și doar 16,6 la 100 de locuitori în Constanța.
Primele patru diagnostice acute din regiune sunt insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială și insuficiența ventriculară stânga, care reprezintă împreună 8% din numărul total al internărilor pentru boli acute. Această cifră reflectă un grad mare de diversitate a cauzelor de internare. Comparativ cu datele naționale, diagnosticele de ciroză și tulburări de personalitate sunt disproporțional mai numeroase. Internările evitabile reprezintă mai puțin de 2,5% din totalul internărilor din regiune, una dintre cele mai mici rate dintre toate regiunile.
Activitatea spitalicească în regim de zi este ușor mai redusă decât media națională și extrem de concentrată în județele Constanța și Brăila. Internările în regim de zi reprezintă 22% din totalul internărilor, un procent puțin mai mic decât media națională (24%). 61 de spitale oferă servicii de internare în regim de zi în regiunea Sud-Est, însă numărul mediu al internărilor în regim de zi per spital este ușor mai mic decât media națională (5.427 față de 6.188). Activitatea de internare în regim de zi se concentrează în Constanța și Brăila (în Brăila, internările în regim de zi reprezintă 40% din totalul internărilor - cel mai mare procent din țară), dar are cea mai mică valoare în Buzău, în ciuda faptului că acesta are o densitate peste medie a paturilor pentru boli acute.
21 de spitale acoperă peste 80% din cazurile de internări în regim de zi, din care 11 sunt în județul Constanța. Din punct de vedere al serviciilor în regim de zi, 23% din spitale furnizau peste 80% din servicii, în special în Constanța și Brăila.
Din punct de vedere al infrastructurilor, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '60 și '70. Mai multe spitale orășenești, în special din județul Constanța (de exemplu, Măcin, Făurei, Hârșova) au fost construite în anii '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor.
...
3.3.2.
Strategia de reconfigurare a spitalelor
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
a)
Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:
–
Diminuarea numărului de internări în spital de la 21,8 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020;
...
–
Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi;
...
–
Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%;
...
–
Durata medie a șederii în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului.
...
Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute
2014
Ținta pentru 2020
Internări în spital
547.530
565.703
Numărul internărilor la 100 de locuitori
21,8
18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi
Nu e cazul
12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
467.975
Număr de internări
547.530
399.793
Durata medie de internare
6,2
6,00
Numărul zilelor de internare
3.394.686
2.398.757
Rata de ocupare (%)
89,6
80,0
Numărul paturilor din spitale
8.901
8.215
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
160
Total
8.901
8.375
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.
Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea celor patru spitale județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie.
...
b)
Spitalele din Regiunea Sud-Est vor fi reorganizate pe două niveluri:
–
6 spitale județene în capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri intraspitalicești în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament;
...
–
Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament.
...
...
c)
Stimularea internărilor în regim de zi în județe. Din punct de vedere geografic, această activitate se va concentra pe Tulcea și Buzău, care au o rată extrem de mică a internărilor în regim de zi. Din punct de vedere al nivelului de servicii, internarea în regim de zi se va extinde dincolo de spitalele județene.
Rezultate:
Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)
Sistem nou de administrare a spitalelor și de alocare a resurselor
Gestionarea eficientă a traseului pacientului
Gestionarea eficientă a capacității (planificare)
...
...
...
3.4.
REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată în așa fel încât să fie redusă povara exercitată de cazurile urgente asupra spitalului de urgență din Constanța. Ca atare, vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și în două până la patru spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență, în special în județul Tulcea, care se confruntă cu cele mai mari probleme de accesibilitate.
Din cele 11 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din regiunea Sud-Est (șase unități de primiri urgențe și 5 unități cardiopulmonare), șapte (toate cele șase unități de primiri urgențe și o unitate cardiopulmonară) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare.
...
3.5.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (măsurată prin consultații și servicii acordate la 1.000 de locuitori) din Regiunea Sud-Est este în prezent printre cele mai reduse mai reduse din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu apropiate de media națională. Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).
3.5.1.
Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Sud-Est, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Constanța (50%), urmat de județul Buzău (13,0%) și Tulcea (13,0%) din numărul total de unități din regiune. La celălalt capăt al clasamentului, județele Brăila și Galați au cele mai puțin unități ambulatorii (5,5% și 7,0%).
În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 15). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Constanța (111), cel mai mic număr fiind întâlnit în Brăila (6), urmat de Galați (10).
Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii
Sursa: SNSPMPDSB
Densitatea unităților ambulatorii este apropiat de media națională. Același lucru este valabil și pentru cabinetele individuale și ambulatoriile de specialitate, densitatea fiind mai mică numai în cazul ambulatoriilor integrate (1,15 la 100.000 de locuitori comparativ cu 1,43 la 100.000 cât este la nivel național). Mai mult de jumătate din cabinetele ambulatorii (dintre toate tipurile de unități ambulatorii) se află în Constanța și în Galați, dar cea mai mare densitate a cabinetelor se înregistrează în Brăila (438 la 10.000 de locuitori). Vrancea are cel mai mic număr de cabinete ambulatorii (2,8 la 10.000 de locuitori), al treilea cel mai mic din țară.
Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea Sud-Est este mai redusă decât media națională, măsurată prin numărul de consultații/servicii acordate atât pe medic cât și pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 24 consultații acordate în regim ambulatoriu la 10.000 de locuitori comparativ cu 35 la 10.000 de locuitori la nivel național. Numărul de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este de două ori mai mică decât media națională. Această disparitate nu poate fi explicată numai prin numărul unităților, deoarece densitatea unităților totale de îngrijiri în regim ambulatoriu (ambulatorii integrate, ambulatorii de specialitate și cabinete individuale) se apropie foarte mult de media națională, după se arată mai sus.
Activitatea de îngrijire în regim ambulatoriu se concentrează în județul Constanța din punct de vedere al consultațiilor și al serviciilor. Cea mai redusă activitate se înregistrează în județele Galați și Vrancea, în vreme ce Iași se situa peste media națională în ceea ce privește atât consultațiile cât și serviciile. 43% din activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din regiune s-a înregistrat în județul Iași, comparabilă cu numărul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu raportat la regiune (42%). Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică.
La nivel regional, specialitățile clinice cu o adresabilitate peste medie sunt bolile infecțioase, diabetul, bolile endocrine și cele geriatrice. Tulcea și Brăila sunt județele cu cel mai mare număr de specialități clinice fără medic (de exemplu, geriatria, imunologia, nefrologia, recuperarea medicale) precum și cu deficite importante în specialități principale precum medicina internă și chirurgia generală.
În Regiunea Sud-Est există 29 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 19 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Constanța (5 din 6).
Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013
Județul Constanța are cel mai mare număr de clinici ambulatorii (55) care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 33% din numărul total de clinici ambulatorii, deși acest județ are cel mai mic număr de ambulatorii integrate specializate (numai 2), restul fiind unități private. Județul clasat pe locul doi în clasamentul județelor cu cele mai multe clinici este Buzău, cu 19% din clinicile ambulatorii. Aceste două județe reprezintă aproape 50% din totalul serviciilor paraclinice furnizate pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Tulcea (14).
Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice
JUDEȚ
Brăila
Buzău
Constanța
Galați
Tulcea
Vrancea
TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL
4
5
2
6
2
4
23
CLINICI AMBULATORII PRIVATE
17
26
53
17
12
18
143
TOTAL
21
31
55
23
14
22
166
Sursa: SNSPMPDSB
În ceea ce privește activitatea paraclinică, județul Constanța are cea mai mare densitate a investigațiilor, depășind media regională și națională. La cealaltă extremă, Tulcea și Galați au valori mult mai mici (investigații pe cap de locuitor) decât celelalte județe. Buzău este un caz special, având o capacitate și o rată de utilizare mari în ceea ce privește investigațiile radiologice, dar unele mult mai mici pentru investigațiile de laborator și examenele de tomografie computerizată.
...
3.5.2.
Obiective strategice regional și plan de dezvoltare
Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (adică Tulcea, Vrancea și Brăila) sau în stare deficitară.
Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:
–
Investiții în reabilitare și echipamente, cu accent pe județele Buzău, Tulcea și Galați;
...
–
Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune;
...
–
Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune. Prioritățile regionale sunt diabetul, endocrinologia și oncologia. Printre prioritățile specifice județului în ceea ce privește specialitățile care necesită îmbunătățiri se numără:
● Brăila: medicină internă, endocrinologie;
● Suceava: boli infecțioase, diabet, endocrinologie, geriatrie;
● Constanța: oncologie, pediatrie, nefrologie;
● Galați: diabet o Tulcea: endocrinologie, ENT
● Vrancea: diabet, endocrinologie, psihiatrie;
● Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi.
...
...
...
3.6.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE
Dată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 22% (aproximativ 700 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale. Pentru îngrijirile paliative, accentul se va pune pe dezvoltarea capacității în Tulcea și Vrancea, unde nevoile sunt cele mai mari.
3.6.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 32 spitale de boli cronice, precum și în secții specifice din spitalele de boli acute, cu un total de 3.370 de paturi. Aproximativ 77% din aceste paturi sunt alocate altor activități de îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă, 23% fiind vate îngrijirilor psihiatrice. Cel mai mare număr de zile de internare pentru cazurile de boli cronice au fost înregistrate pentru Pneumologie (34%), recuperare și boli cronice (31%), urmate de bolile psihiatrice cronice (13%).
Capacitatea de îngrijire pentru bolile cronice din regiunea Sud-Est se clasează printre cele mai mici din țară. În medie există 1,24 paturi pentru boli cronice la 1.000 de locuitori, mai puține decât media națională de 1,34 la 1.000 de locuitori. Cea mai redusă capacitate este în Tulcea și Vrancea (sub 1 pat la 1.000 de locuitori), iar cea mai mare în Constanța (1,6 la 1.000 de locuitori). O treime din paturile pentru boli cronice se află în județul Constanța.
Capacitatea de îngrijire paliativă se clasează printre cele mai mici din țară. În 2014 existau patru unități de stat care ofereau aceste servicii în regiune, răspândite în trei județe: două în Buzău (30 de paturi), una în Constanța 5 paturi) și una în Galați (10 paturi). De asemenea, în Brăila exista un furnizor privat (34 de paturi) care avea contract cu casa județeană de asigurări de sănătate. Nu există niciun pat pentru îngrijiri paliative în Tulcea și Vrancea, unde capacitatea existentă acoperea mai puțin de 5% din nevoile populației. Peste 50% din morbiditatea paliativă din regiune era legată de afecțiunile oncologice, în timp ce restul erau legate în mod relativ unitar de alte patologii (Figura 16).
Figura 16: Cazuri de internare pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
...
3.6.2.
Planul de dezvoltare strategică regională
Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 4.104 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 22% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate județelor care în prezent nu au niciun fel de capacitate pentru îngrijiri paliative (Tulcea și Vrancea) și dezvoltării serviciilor pentru pacienții cu boli mintale și afecțiuni neurologice, care reprezintă o populație țintă foarte importantă în regiune.
Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Sud-Est
Recuperare
Paliative
ÎTL
Brăila
89
59
389
Buzău
127
84
544
Constanța
206
137
721
Galați
154
103
589
Tulcea
60
40
243
Vrancea
97
65
397
TOTAL
732
488
2.884
TOTAL GENERAL: 4.104
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:
a)
Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute;
...
c)
Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă.
...
Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor).
...
...
3.7.
ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE
3.7.1.
Implicații legate de resursele umane
Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional în SE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.
Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane
Componentă
Implicații
Îngrijire primară
Numărul medicilor de familie va crește cu 3% până la 4%
Echipe de
îngrijire la
nivelul
comunității
Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la
nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul
spitalicesc
Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizarea
numărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor
nejustificate și reducerea numărului de internări. În
acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de
vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă
parte, cum spitalele au deficit de personal în acest
moment (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatorii
de specialitate
Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile
dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de
resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/
finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat
sau parteneriat public-privat.
Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în
parteneriat public- privat, aprobarea proiectului se va
acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume
de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi
disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a
serviciului.
Recuperarea și
îngrijirea pe
termen lung
Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de
îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută
cu 22% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane
la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de
ajustările cantitative și calitative necesare.
...
3.7.2.
Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale
La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.
Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)
Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:
–
Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.);
...
–
Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu.
...
La nivel regional:
–
În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Sud-Est și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare.
...
–
Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Sud-Est colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune.
...
–
Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional.
...
...
...
3.8.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT
3.8.1.
Priorități de investiții
Pentru Regiunea Sud-Est, prioritățile de investiții sunt:
Ordine
Investiție
Valoare orientativă
a investiției
(milioane de euro)
Surse
de finanțare
orientative*12)
1
Dezvoltarea centrelor de îngrijire
în regim ambulatoriu
Între 2,7 și 4,2 pe
centru
CE - POR
Banca Mondială
2
Crearea a 20-25 echipe noi
integrate de îngrijire la nivelul
comunității
1,3
CE - POR
3
Restructurarea, reabilitarea și
dotarea cu echipamente a anumitor
spitale de boli acute (secția de
terapie intensivă și spitale de
importanță strategică pentru
rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență
Urmează să fie
evaluată
CE - POR*13)
Banca Mondială
4
Restructurarea și reabilitarea
capacităților de îngrijire pe
termen lung, paliativă și de
recuperare
20,0
Banca Mondială
Legendă:
CE - Comisia Europeană;
BEI - Banca Europeană de Investiții;
POR - Program Operațional Regional.
Notă
...
*13) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare.
...
3.8.2.
Graficul Gantt
Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.
Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse
Prioritate/Activitate
2017
2018
2019
2020
Coordonator
[parteneri]
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de
valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență
1. Reabilitarea
secțiilor de terapie
intensivă
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
2. Consolidarea
rețelei regionale de
îngrijire de urgență
MS [MAI]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
3. Restructurarea și
reabilitarea
spitalelor de
importanță strategică
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
4. * Instituirea unui
mecanism în cadrul
Ministerului
Sănătății care să
analizeze deciziile
de investiții
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare
5. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
6. * Dezvoltarea unei
viziuni asupra
furnizării
serviciilor de
îngrijire pe termen
lung (inclusiv
necesarul de forță
de muncă)
MS
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu
7. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, CE, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
8. * Recrutarea
medicilor în zonele
cu priorități clinice
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
9. * Revizuirea
contractului cadru și
a tarifelor pentru
îngrijirea în regim
ambulatoriu
MS [CNAS]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Crearea a 20-25 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității
10. Implicarea
comunităților și a
autorităților locale
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
11. Recrutarea
personalului de
îngrijire comunitar
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
12. Formarea
echipelor comunitare
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
13. * Finalizarea
standardelor privind
serviciile de
îngrijire la nivelul
comunității
MS [MM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
14. * Identificarea
mecanismelor de
finanțare pentru a
atrage și a păstra
personalul de
îngrijire la nivel de
comunitate
MS [INSP, CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Legendă:
MS - Ministerul Sănătății;
MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MAI - Ministerul Afacerilor Interne
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
CL - Consilii locale;
CE - Comisia Europeană;
BM - Banca Mondială.
Notă:
activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale.
...
...
...
Anexa nr. 1
Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate
A.
Îngrijire primară
a)
Mediul urban
a.
1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
c.
cel puțin un centru de permanență
...
...
...
B.
Îngrijire la nivelul comunității
a)
Mediul urban
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
b.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil
...
Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp
...
–
condiții geografice
...
–
altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15%
...
–
Delta Dunării
...
–
Accesul rutier este dificil pe toată durata anului
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi
...
...
...
C.
Îngrijire în regim ambulatoriu
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*14) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori
Notă
...
*14) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori
...
–
1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.00 0 de locuitori
...
–
1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori
...
–
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori
...
–
echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru)
...
–
1 computer tomograf la 200.000 de locuitori
...
–
1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori
...
–
1 ecograf la 10.000 de locuitori
...
...
D.
Îngrijire paliativă
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
–
1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți
...
–
1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori
...
...
Anexa nr. 2
Lista localităților din regiunea Sud-Est fără medici de familie (date din 2014)
Județ
Număr de
comune
Comune
Brăila
1
Ciocile
Buzău
12
Bisoca, Chiliile, Cilibia, Colți, Florica,
Glodeanu Sărat, Largu, Pănătău, Pardosi,
Racovițeni, Robeasca, Valea Salciei
Constanța
5
Castelu, Gârliciu, Gradina, Murfatlar, Tortoman
Galați
3
Cavadinești, Suceveni, Suhurlui
Tulcea
5
Ceatalchioi, Pardina, Slava Cercheza, Văcăreni,
Valea Teilor
Vrancea
6
Boghești, Câmpuri, Corbița, Năruja, Păulești,
Spulber
VII.
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Centru
ABREVIERI
AB - Județul Alba
BV - Județul Brașov
CMI - Cabinet Medical Individual
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
ORL - Oto-rino-laringologie
UE - Uniunea Europeană
MF - Medic de familie
PIB - Produs intern brut
MG - Medic generalist
HR - Județul Harghita
ISP - Plan Strategic Instituțional
ÎTL - Îngrijire pe termen lung
MS - Ministerul Sănătății
MS - Județul Mureș
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare
în Domeniul Sanitar - București
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
AMP - Asistență medicală primară
PRSS - Plan regional privind serviciile de sănătate
SB - Județul Sibiu
RSM - Rata standardizată a mortalității
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
Capitolul 1
CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE
1.
INTRODUCERE
1.1.
OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE
Obiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:
–
Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente;
...
–
Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor;
...
–
Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii).
...
Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale.
...
1.2.
METODOLOGIE
Metodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:
1.2.1.
Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro
–
La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg;
...
–
La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale).
...
...
1.2.2.
Elaborarea standardelor de planificare
Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.
Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.
Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației.
...
1.2.3.
Redactarea PRSS pentru fiecare regiune
Aplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3).
...
...
...
2.
CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC
2.1.
ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVE
România este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.
Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București - Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.
Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare
Regiune de
dezvoltare
Suprafața
(kmp)
Număr de
județe
Populație
(2011)
Centrul urban cel mai
populat(populație)
Nord-Vest
34.159
6
2.600.132
Cluj-Napoca (411.379)
Centru
34.082
6
2.360.805
Brașov (369.896)
Nord-Est
36.85
6
3.302.217
Iași (382.484)
Sud-Est
35.762
6
2.545.923
Constanța (425.916)
Sud-Muntenia
34.489
7
3.136.446
Ploiești (276.279)
București-Ilfov
1.811
1 +
București
2.272.163
București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia
29.212
5
2.075.642
Craiova (356.544)
Vest
32.028
4
1.828.313
Timișoara (384.809)
TOTAL
238.391
41 +
București
20.121.641
...
2.2.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Ca urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).
Tabelul 2: Proiecții privind populația
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
Populație totală
(mii)
23.489
22.965
22.128
21.408
20.299
19.511
18.848
18.229
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Figura 1: Rata de creștere a populației (%)
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).
Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025
Grupa de vârstă
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
0-14
23,7
20,8
18,5
15,9
15,8
15,5
15,0
14,1
15-24
16,7
16,8
16,2
15,4
12,6
10,5
10,7
11,1
25-64
49,2
50,3
51,6
53,5
55,8
56,7
54,7
53,3
65+
10,4
12,1
13,6
15,2
15,8
17,3
19,6
21,5
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.
...
2.3.
STATUTUL SOCIO-ECONOMIC
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).
Notă
...
*1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014)
...
2.4.
CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)
Notă
...
*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014
Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.
Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.
România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
...
...
3.
STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.
3.1.
FURNIZAREA SERVICIILOR
3.1.1.
Îngrijire primară
Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.
Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15.
Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).
Notă
...
*3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012
...
3.1.2.
Îngrijire secundară și terțiară
În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).
Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.
În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.,
Notă
...
*4) Banca Mondială (2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.
Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea.
...
3.1.3.
Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural
Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.
Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți.
...
...
3.2.
FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA
Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.
Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.
Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente.
...
3.3.
RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR
În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.
Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.
Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi.
...
3.4.
INFRASTRUCTURA
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).
Notă
...
*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
...
3.5.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).
Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
2014-2020
Gestionarea capacității
Reconfigurarea traseului pacientului
Gestionarea cazului
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice
Domeniul strategic 1: sănătatea publică
- Îmbunătățirea sănătății mamei și a
copilului;
- Combaterea poverii duble a bolii în
rândul populației prin:
- Controlul eficient al epidemiilor
și supravegherea bolilor
transmisibile, cu accent pe bolile
transmisibile cu cea mai mare
povară în România;
- Reducerea poverii bolilor
transmisibile ce pot fi prevenite,
inclusiv prin intervenții privind
patologiile cronice neglijate în
timp (cancer, boli cardiovasculare,
diabet, sănătate mintală, boli
rare);
- Sănătatea în raport cu mediul
înconjurător;
- Creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
soluțiile de prevenție eficiente și
educarea populației în acest sens
(îngrijire de nivel primar,
secundar sau terțiar).
Domeniul strategic 2: servicii
medicale
- Un sistem de servicii medicale
bazate pe comunitate pentru
grupurile vulnerabile;
- Creșterea eficienței și
diversificarea serviciilor de
îngrijire medicală primară;
- Consolidarea calității și a
eficienței serviciilor furnizate în
unitățile ambulatorii specializate;
- Creșterea gradului de siguranță în
rândul populației prin consolidarea
sistemului de urgență integrat și
asigurarea accesului egal la
serviciile de îngrijire medicală de
urgență;
- Regionalizarea/concentrarea
îngrijirilor medicale în spital și
stabilirea unor rețele regionale de
trimitere a pacienților la spitale
și laboratoare cu diferite grade de
competență legată de îngrijirea
primară și îngrijirile speciale în
regim ambulatoriu;
- Acces îmbunătățit la servicii de
recuperare, îngrijiri paliative și
îngrijiri pe termen lung.
Domeniul strategic 3: Măsuri transversale
- Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și local
și comunicarea schimbărilor;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în
domeniul sănătății;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor
financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară
pentru populație;
- Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și
private;
- Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de
dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru
populație;
- Promovarea cercetării și a inovației în sănătate;
- Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației,
în special a grupurilor vulnerabile;
- Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea
utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne
(e-health);
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național,
regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile
medicale.
În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:
–
Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația;
...
–
Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare;
...
–
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare.
...
...
...
Capitolul 2
PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.
Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE
Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.
1.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.
Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare.
...
1.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându-se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.
Notă
...
*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:
Notă
...
*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
–
Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008);
...
–
În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a);
...
–
Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011).
...
...
1.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020
Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:
–
O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori;
...
–
65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori.
...
Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:
I.
Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;
–
Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos);
...
–
Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate.
...
Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate.
În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică a
Resurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe
măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici și
pe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără:
● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentru
medicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și
încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor;
● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical
prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate
dezvoltării cabinetelor lor;
● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări
cofinanțate de Fondul Social European - Programul Operațional "Capital
Uman" (POCU 4.8).
...
II.
Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;
–
Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020;
...
–
Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale;
...
–
Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe:
...
–
Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie;
...
–
Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
...
–
Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate;
...
–
Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie.
...
...
III.
Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;
–
Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie;
...
–
Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat.
...
–
Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește:
...
–
Educație pentru sănătate și consilierea,
...
–
Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
...
–
Suplimentele nutriționale;
...
–
Servicii de planificare familială;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate;
...
–
Gestionarea și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin).
...
...
...
...
2.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.
2.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.
Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
...
2.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
2.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).
Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale
Indicatori de rezultat
Valoare de referință
(2015)
Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de
îngrijire la nivelul comunității
(Număr și procent la nivel național,
regional, județean)
3.323.210
4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu acces
la serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la
serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
93.200
Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020
Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:
I.
Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural);
...
II.
Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos).
...
III.
Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată.
...
...
IV.
Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității).
...
...
...
3.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.
3.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:
–
Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale);
...
–
Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii;
...
–
Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății;
...
–
Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii.
...
...
3.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu e cazul.
...
3.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:
I.
Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:
–
Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
–
Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil;
...
–
Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție;
...
–
Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus)
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză
...
–
Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană.
...
...
II.
Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil.
...
Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:
I.
Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență.
...
II.
Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi.
...
Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului.
...
...
4.
RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC
Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.
4.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:
–
Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe);
...
–
Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică;
...
–
Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local);
...
–
Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu.
...
–
Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești;
...
–
Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă.
...
...
4.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).
Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
...
4.3.
ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022
Vor fi luate următoarele măsuri:
1.
Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung;
...
2.
Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi;
...
3.
20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu;
...
4.
La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului.
...
5.
Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ;
...
6.
Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii.
...
7.
Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
1.
Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi
...
2.
Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate;
...
3.
Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi.
...
...
...
...
5.
CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE
În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.
5.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL).
...
5.2.
STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.
În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.
Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale
Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015
...
5.3.
ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.
Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare
Coeficient
Reabilitare/recuperare:
Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori
Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă:
- 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
- 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu
vârsta minimă de 65 de ani
- 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori
Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială.
...
...
6.
CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ
6.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:
–
O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență);
...
–
Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc;
...
–
Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55.
...
...
6.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
6.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
–
Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural;
...
–
Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes.
...
...
...
7.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.
7.1.
CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE
Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.
Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.
Rezultate:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor
Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.
Termene:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017
Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017
Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,
Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:
Registre Naționale de Cancer (RNC);
Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);
Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);
Registrul de Informații Toxicologice (Retox);
Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).
Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială
Obiectivele strategiei naționale de sănătate
G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului
G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile
G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile
...
7.2.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.
Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.
Rezultate:
–
Registre regionale de cancer operaționale
...
–
Registru național de screening implementat
...
–
Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin
...
–
Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin
...
–
Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon
...
–
Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național
...
Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer
Termene:
–
Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017
...
–
Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017
...
–
Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018
...
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială
Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer
Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient
...
...
Capitolul 3
PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA CENTRU
–
Regiunea Centrală este cea mai diversă din punct de vedere etnic din România, cu o densitate generală redusă a populației, în special în județele cu teren muntos.
...
–
Populația a scăzut cu 12,6% în ultimii 20 de ani și se estimează că va mai scădea cu încă 25% până în anul 2050.
...
–
Infrastructura de sănătate este insuficientă comparativ cu potențialul geografic și este distribuită inegal. Acest lucru generează inegalități importante în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor.
...
1.
CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII
1.1.
CARACTERISTICILE GEOGRAFICE
Regiunea este situată în centrul României, în interiorul marii curburi a Munților Carpați. Cu o suprafață de 34.082 kmp, reprezentând 14,3% din teritoriul României, se învecinează cu toate celelalte zone de dezvoltare, cu excepția regiunii București-Ilfov, înregistrând distanțe aproximativ egale din zona sa centrală până la punctele de hotar.
Regiunea Centru are în componență 6 județe (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu), 57 de orașe și 357 comune. Populația totală se ridica în anul 2014 la 2.251.268. Densitatea populației este de 74 pe kmp, inferioară mediei naționale de 91,3 pe kmp.
Regiunea are cea mai puternică prezență etnică din țară, românii reprezentând 65,4% din populație, maghiarii - 29,9%, rromii - 4,0% și germanii - 0,6%. Cea mai mare parte a populației maghiare se concentrează în județele Harghita și Covasna, unde este majoritară.
Figura 9: Harta Regiunii Centrale
În anul 2008, produsul intern brut pe cap de locuitor al regiunii, calculat pe baza parității puterii de cumpărare, era de 11.250 euro, reprezentând 44,8% din media Uniunii Europene. Pe baza acestui indicator, Regiunea Centru se află cam la același nivel de dezvoltare cu unele regiuni din Ungaria (Dunantul Del-, Del Alfold), Polonia (Swietokrzyskie, Warminsko Mazurskie) sau Slovacia (Vychodne Slovensko). Serviciile și industria sunt cele mai importante contribuții la valoarea adăugată brută regională: 49,7% și 32,3%. Sectorul agricol contribuie cu 7,8%, iar cel al construcțiilor cu 10,2%.
Între anii 1990 și 2000, regiunea a trecut printr-o perioadă dificilă de declin economic, marcată de un început lent al transferului titlurilor de proprietate și de restructurarea activităților economice ineficiente, pierderea piețelor tradiționale din Europa de Est, deteriorarea echilibrului macroeconomice și inflația galopantă. Restructurarea economică a fost însoțită de o restricție semnificativă sau de închiderea capacităților de producție existente, industria mineritului, cea chimică și cea a metalurgiei neferoase fiind cele mai afectate.
Investițiile străine au avut un rol important în dezvoltarea economică. Regiunea Centru a reușit să atragă într-un singur an, 2007, investiții străine directe în valoare de 982 de milioane de euro. La sfârșitul anului 2008, soldul investițiilor străine directe a ajuns la 4,1 miliarde de euro (8,5% din totalul investițiilor străine directe din România), Regiunea Centru clasându-se pe locul al doilea după București-Ilfov din punct de vedere al investițiilor străine totale.
...
1.2.
ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația regiunii număra 2,35 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,1% din cea totală (Tabelul 7).
Tabelul 7: Populația Regiunii Centru pe județe
Vârsta
vârstă
Alba
%
Brașov
%
Covasna
%
Harghita
%
Mureș
%
Sibiu
%
TOTAL
%
0-4
15.225
4,5
29.374
5,3
11.408
5,5
16.421
5,3
28.459
5,2
21.473
5,4
122.360
5,2
5-14
34.958
10,4
57.141
10,4
24.756
11,9
35.345
11,4
62.157
11,4
44.551
11,1
258.908
11,0
15-64
226.322
67,2
380.546
69,1
139.582
67,0
208.315
67,2
363.647
66,5
274.848
68,7
1.593.260
67,7
65-85+
60.354
17,9
83.915
15,2
32.451
15,6
49.761
16,1
92.917
17,0
59.401
14,8
378 799
16,1
TOTAL
336.859
100
550.976
100
208.197
100
309.842
100
547.180
100
400.273
100
2.353.327
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii va crește cu aproximativ 1,8% până în 2020 și cu 2,3% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 18,4% din totalul populației în 2020 și până la 21,0% în 2030 (Figura 10).
Figura 10: Proiecții demografice și cota pentru populația cu vârsta minimă de 65 de ani
Sursa: Proiecții Eurostat
...
1.3.
INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Centru au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator*10). La nivel județean se păstrează aceeași structură.
Notă
...
*10) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.
În 2014, cele mai mari rate de prevalență a bolilor cronice au fost înregistrate pentru hipertensiune, bolile cardiace ischemice, diabet zaharat, tumori maligne și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (Tabelul 8). O creștere față de media națională se observă în cazul bolii cardiace ischemice, al diabetului și al tumorilor maligne. În toate județele se observă o cotă mare a bolii cardiace ischemice, în special în județul Sibiu - 16.650,6 cazuri la 100.000 de locuitori, mult mai mare comparativ cu media județeană și regională. Niveluri ridicate ale incidenței în cazul hipertensiunii arteriale și al diabetului sunt, de asemenea, observate în județul Sibiu comparativ cu media pe țară și pe regiune.
Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Centrală în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)
România
Regiunea
Centru
Alba
Brașov
Covasna
Harghita
Mureș
Sibiu
Boli hipertensive
11.791,0
13.001,5
13.915,0
15.414,1
11.453,1
8.579,9
10.433,3
16.650,6
Boală cardiacă ischemică
5.733,5
7.173,8
7.363,0
8.781,1
7.752,3
4.585,6
5.434,6
9.126,3
Diabet
3.666,9
3.854,3
3.918,9
3.606,0
3.356,4
3.361,1
3.246,6
5.613,4
Tumori maligne
1.613,2
1.733,6
1.873,5
1.136,5
2.480,8
1.669,9
975,2
3.135,4
BPOC
1.875,7
1.686,7
2.384,6
1.556,9
1.414,5
1.206,1
1.638,8
2.384,6
Rezultatele în domeniul sănătății în regiune sunt, în general, comparabile cu cele înregistrate la nivel național. În raport cu media națională, speranța de viață este superioară, iar mortalitatea generală inferioară. Județul Alba, în special în zonele rurale, are rezultate ușor mai slabe în ceea ce privește sănătatea comparativ cu alte județe din regiune. Datele privind incidența bolilor înregistrate de medicii de familie indică o povară peste medie a bolilor infecțioase (în special în Covasna și Sibiu) și o gamă de boli cronice, inclusiv tumori (în special în Alba și Mureș), boli endocrine și metabolice (în special în Alba) și boli ale sistemului circulator (în special în Covasna, Alba și Mureș).
...
1.4.
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII CENTRU
Serviciile medicale din Regiunea Centru se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Acoperire insuficientă a medicilor de familie și a serviciilor de îngrijire la nivelul comunității în raport cu nevoile estimate;
...
–
Densitate scăzută a furnizorilor de îngrijiri în regim ambulatoriu comparativ cu celelalte regiuni;
...
–
Număr mare de paturi de spital pentru boli acute, dar rate de internare relativ scăzute;
...
–
Capacitate insuficientă pentru serviciile de îngrijiri paliative, cu precădere în județele Harghita și Covasna.
...
Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, distribuția capacității de asistență medicală existente nu este aliniată cu nevoile medicale din Regiunea Centru și necesită în mod imperios intervenție.
...
...
2.
VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE
2.1.
VIZIUNEA STRATEGICĂ
Viziunea privind sănătatea în Regiunea Sud-Vest este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate.
"Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020
Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud va fi caracterizat prin:
Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;
Echitate și protecție financiară, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale și
Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate.
...
2.2.
DIRECȚII STRATEGICE
Direcțiile strategice pentru Regiunea Centru sunt:
–
Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele dense din punct de vedere al minorităților, deoarece această regiune are cea mai mare cotă de minorități etnice în rândul populației;
...
–
Consolidarea îngrijirii la nivelul comunității pentru comunități mici și izolate;
...
–
Reducerea inegalității dintre județe, în special în ceea ce privește îngrijirea în regim ambulatoriu, unde județele Mureș, Sibiu și Brașov au cei mai mulți furnizori de servicii medicale, și reducerea discrepanțelor legate de accesul la servicii dintre zonele urbane și cele rurale;
...
–
Reorganizarea rețelei de spitale dat fiind caracterul său fragmentat, utilizarea inadecvată și starea deficitară a infrastructurii spitalicești.
...
Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe sectoare.
...
2.3.
REGIUNEA CENTRU - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020
DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ
Sănătate
publică
Povara ridicată a bolilor
cronice, în special a
bolilor cardiace
hipertensive, a
diabetului, și a
cancerului
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi; Remodelare și pachet de servicii
de îngrijire primară și îngrijire în
regim ambulatoriu; Revizuirea
programei pentru rezidențiatul în
medicina de familie pentru
gestionarea bolilor cronice.
Povară redusă a bolilor cronice;
creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
aceste boli și acțiuni preventive
mai eficiente
Servicii de
sănătate
Îngrijire primară
distribuită insuficient
și inadecvat
Recrutare unui număr de
30-60 de medici de
familie, acordând
prioritate comunelor
fără medic de familie;
Stabilirea unui fond special pentru
finanțarea renovării/echipării
cabinetelor medicilor de familie;
Revizuirea pachetului de beneficii de
bază pentru a crește capacitatea de
reacție a medicilor de familie
Acoperire integrală de către
medicul de familie cu o funcție
consolidată de triere a
pacienților
Acoperire insuficientă a
îngrijirii la nivel de
comunitate
Formarea a 15-20 echipe
comunitare integrate,
acordând prioritate
zonelor cu populație
marginalizată;
Dezvoltarea echipelor comunitare;
consolidarea integrării în centrele
de îngrijire primară
15-20 centre noi funcționale
integrate în comunitate
Capacitate a spitalelor
distribuită inadecvat
Transformarea unei cote
din paturile pentru
îngrijiri acute în
paturi pentru îngrijiri
în regim de zi precum și
pentru îngrijiri
paliative și pe termen
lung
Consolidarea capacității de îngrijire
de urgență, acordând prioritate
spitalelor județene; consolidarea
capacității de îngrijire a bolilor
cronice în raport cu nevoile de
servicii medicale demonstrate
Capacitate reconfigurată a
spitalelor pentru îngrijirea
bolilor acute
Îngrijire în regim
ambulatoriu distribuită
inadecvat
Consolidarea capacității
de îngrijire în regim
ambulatoriu pentru
specialitățile clinice
de bază în toate zonele
urbane
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu pentru
specialitățile clinice cu deficit
mare și adresabilitate mare;
Introducerea de criterii normative
pentru distribuția spațială a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire în regim
ambulatoriu care acoperă toate
județele și toate specialitățile
medicale relevante
Procent mare de internări
ce pot fi evitate
Dezvoltarea unităților
de îngrijire în regim
ambulatoriu
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu și îngrijire
primară; Revizuirea aranjamentelor de
finanțare în vederea stimulării
îngrijirii în regim de zi
Internări ce pot fi evitate cu
tratarea pacienților la nivel de
îngrijire primară/în regim
ambulatoriu/pe termen lung
Capacitate de îngrijire
paliativă limitată și
concentrată
Creșterea cu 22% a
numărului de paturi
pentru îngrijire pe
termen lung și de
recuperare
Stabilirea unei viziuni pentru
dezvoltarea pe termen lung a
serviciilor de îngrijire (inclusiv
forța de muncă necesară)
Pacienți cronici tratați în
unități de îngrijire pe termen
lung
Măsuri la
nivelul
sistemului
Provocări structurale:
guvernanță deficitară,
lipsa capacității tehnice
și coordonare
insuficientă între
părțile interesate din
domeniul sănătății
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clare cu
achiziții și asistență din partea
tuturor părților interesate
Utilizare redusă a
instrumentelor de
planificare
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Strategii de asistență medicală
planificate și coordonate
Sisteme informative
medicale deficitare
Crearea unei soluții
electronice de evaluare
și gestionare a
investițiilor în
unitățile de stat de
către Ministerul
Sănătății
Proces decizional pe bază de
dovezi
...
...
3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA CENTRU
3.1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ ȘI REMODELAREA COMPETENȚELOR MEDICILOR DE FAMILIE
În prezent se estimează un deficit de aproximativ 460 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Centru, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 240 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-4% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.
3.1.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Nord-Est era de 1.450, reprezentând 12,4% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (60,4%, nr. = 915) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 39,6% (adică 535) lucrau în mediul rural.
Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Centru (6,2 la 10.000 de locuitori) se situează peste ușor peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori). Cu toate acestea, există diferențe semnificative între județe, ca și între zonele rurale și cele urbane (Figura 11). Harghita și Covasna sunt județele cu o acoperire generală mai mică atât pentru zonele urbane, cât și pentru cele rurale.
Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)
Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică
În 2014 în Regiunea Centru existau 43 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale. Județele cu cele mai mari procente de comune fără medic de familie erau Sibiu (17,0%), Covasna (17,5%) și Alba (13,4%). Deficitul de medici de familie estimat era de 460 în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 236 de medici de familie. Cele mai mari deficite de medici de familie în termeni absoluți erau înregistrate în Mureș (nr. = 126), Harghita (nr. = 93) și Brașov (nr. 74).
Tabelul 9. Deficitul de medici de familie din localitățile rurale din Regiunea Centru
Județ
Consultație
pe cap de
locuitor
(medicină
de familie)
(zone urbane)
Consultație
pe cap de
locuitor
(medicină
de familie)
(zone rurale)
Localități
pentru
medici de
familie
Alba
5,1
2,3
9
Brașov
1,4
1,6
4
Covasna
4,5
3,3
7
Harghita
2,6
2,5
5
Mureș
3,4
2,9
9
Sibiu
3,8
2,8
9
Sursa: INSP
Activitatea medicilor de familie din punct de vedere al consultaților pe cap de locuitor este superioară mediei naționale, însă discrepanțele la nivelul județelor sunt cele mai mari din țară Există, însă, două extreme: Brașov, pe de o parte, și Alba și Covasna, pe de altă parte. Județul Brașov are cel mai mic număr de consultații pe cap de locuitor la nivel general (1,4) și al doilea cel mai mic număr în mediul rural (1,6). La cealaltă extremă, Alba și Covasna au printre cele mai mari numere ale consultațiilor pe cap de locuitor din țară (aproape 4). Sibiu și Mureș au, de asemenea, un număr mare de consultații pe cap de locuitor, în timp ce Harghita se situează ușor sub media națională.
În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează*11):
Notă
...
*11) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară - februarie 2012
–
170 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare;
...
–
85 necesitau reparații la acoperiș;
...
–
114 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare;
...
–
106 necesitau reparații exterioare.
...
...
3.1.2.
Obiective și activități regionale strategice
a)
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 30 până la 60 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie*12) și în zonele rurale, în special în județele Harghita și Covasna;
Notă
...
*12) Vezi Anexa 2 pentru o listă cu localitățile din Regiunea Centru care nu au medic de familie (date din 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
...
b)
În regiunea Centru, aproximativ două treimi (nr. = 475) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea, în jur de 70% (nr. = 340) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 130-150) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie.
...
...
...
3.2.
CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR
Numărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este considerabil insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea Centru. Planul propune crearea unui număr de până la 40 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară.
3.2.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Centru există în prezent 105 de asistente comunitare și 92 de mediatori sanitari pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.
În 14 comunități, asistentele comunitare și/sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare special create, înființate prin implementarea mai multor proiecte cu finanțare externă. În prezent nu există legislație specifică aplicabilă funcționării acestor centre comunitare. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației lucrează în prezent la un cadru comun pentru echipele și centrele de servicii integrate. Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: o analiză indică faptul că mai este nevoie de încă 611 asistente comunitare și 59 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Brașov, Mureș și Covasna sunt județele care înregistrează nevoi mai mari, în special în ceea ce privește asistentele comunitare (Figura 12).
Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Centru
Indicatori
Rural
Urban
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*13)
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*14)
Număr de comunități cu
populație marginalizată
212
47
Număr de locuitori
marginalizați
230.435
58.285
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
1,3
+ 520
4,5
+ 91
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
1,9
+ 51
5,7
+ 8
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
Notă
...
*13) Valoarea de referință: populația în 2014
*14) Valoarea de referință: populația în 2014
Figura 12: Necesar asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile rurale
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
...
3.2.2.
Obiective și activități strategice regionale
a)
Formarea unui număr de 25-30 de echipe comunitare integrate în Regiunea Centru până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
% de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani.
...
...
b)
Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:
–
Cele 25-30 de echipe comunitare integrate noi;
...
–
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate);
...
–
alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie.
...
...
...
...
3.3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.
3.3.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Centru existau în 2014 69 de spitale, din care 57 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice (Tabelul 11). Din acestea, 47 erau de stat, iar 22 erau private.
Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă
Spitale
De
stat
Private
TOTAL
De
stat,
boli
acute
Îngrijire
boli acute
în sistem
privat
De
stat,
boli
cronice
Private
boli
cronice
TOTAL
Alba
9
1
10
9
1
0
0
10
Brașov
12
11
23
11
9
1
2
23
Covasna
4
1
5
4
1
0
0
5
Harghita
5
0
5
5
0
0
0
5
Mureș
9
7
16
9
5
0
2
16
Sibiu
8
2
10
7
1
1
1
10
Total
47
22
69
6
12
46
6
69
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014
Cele 69 de spitale de boli acute au în total 11.557 de paturi pentru boli acute și 3.430 de paturi pentru îngrijiri cronice. Capacitatea este concentrată în județele Mureș (3.901 paturi) și Brașov (2.990 paturi) (Tabelul 12).
Tabelul 12: Distribuirea paturilor de spital
Spitale
Acut
Cronic
Total
Rata de
ocupare
Alba
1.696
308
2.004
62,8%
Brașov
2.322
668
2.990
66,1%
Covasna
935
873
1.808
59,6%
Harghita
1.577
409
1.986
54,5%
Mureș
3.312
589
3.901
67,5%
Sibiu
1.715
583
2.298
69,9%
Centru
11.557
3.430
14.987
63,4%
Ratele de ocupare a paturilor pentru îngrijiri acute sunt în medie de 63,4%, în funcție de localizare și de tipul spitalului. Cu un număr total de internări pentru boli acute reprezentând 383.766 și un total 2,61 milioane de zile de internare în 2014, înseamnă că în regiune există în acest moment un exces de paturi pentru îngrijiri acute. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul internărilor este de 21,6 la 100 de locuitori (Figura 13). Cele mai mari rate înregistrate în Mureș, Brașov și Sibiu se datorează faptului că spitalele sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune.
Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populații
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014
Activitatea spitalicească din Regiunea Centru este relativ autonomă, cu tendințe minore de migrare a pacienților din zonele învecinate. Peste 90% din internările cu boli acute (92,8%) în spitalele din regiune reprezintă pacienți cu domiciliul în regiune. Din celelalte, 2,3% provin din Regiunea Nord- Est, iar 1,3% din Nord-Vest și, respectiv, Sud-Vest. În schimb, un procent similar (93%) din pacienții din Regiunea Centru sunt internați în spitalele din regiune iar 4,7% în Regiunea Nord-Vest.
În interiorul regiunii, internările se fac, în general, în județele unde majoritatea spitalelor primesc peste 90% din cazurile acute de pacienți din județul respectiv. Există doar mici abateri de la acest model: Mureș atrage, de asemenea, cazuri acute din Harghita (4% din totalul internărilor din Mureș), Sibiul atrage unele cazuri din Alba (2,5% din totalul internărilor din Sibiu) iar Brașovul atrage un procent mic de cazuri din Covasna. Ca atare, nu există un pol care să atragă în mod evident cazurile acute din alte județe; din această perspectivă, Regiunea Centru este una dintre cele mai echilibrate din țară.
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. Lipsa dependințelor clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) face ca organizarea să fie ineficientă. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor.
...
3.3.2.
Strategia de reconfigurare a spitalelor
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
a)
Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:
–
Diminuarea numărului de internări în spital de la 18,8 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020;
...
–
Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi;
...
–
Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%.
...
–
ALS este stabilit la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului.
...
Tabelul 13: Proiecții privind capacitățile de îngrijire intraspitalicești
2014
Ținta pentru 2020
Internări în spital
441.811
435.964
Numărul internărilor la 100 de locuitori
18,8
18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi
Nu e cazul
12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
49.884
Număr de internări
441.811
415.702
Durata medie de internare
6,5
6,0
Numărul zilelor de internare
2.871.772
2.494.215
Rata de ocupare (%)
69,8
80,0
Numărul paturilor din spitale
11.557
8.542
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
166
Total
11.557
8.708
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.
...
b)
Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie.
...
c)
Spitalele din Regiunea Centru vor fi reorganizate pe două niveluri:
–
6 spitale județene în celelalte capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament;
...
–
Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament.
...
...
d)
Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.
Rezultate:
Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)
Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselor
Gestionarea eficientă a traseului pacientului
Gestionarea eficientă a capacității (planificare)
...
...
...
3.4.
REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din toate spitalele județene precum și în mai multe spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.
Din cele 18 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Centru (șase unități de primiri urgențe și 12 unități cardiopulmonare), șapte (toate cele șase unități de primiri urgențe și o unitate cardiopulmonară) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare.
...
3.5.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC
Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).
3.5.1.
Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite
În Regiunea Centru, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Mureș, lucru explicat probabil prin existența centrului universitar, urmat de județul Brașov. La celălalt capăt al clasamentului, județul Covasna are cele mai puține unități ambulatorii, urmat de Harghita.
În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 14). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Mureș și Brașov, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Covasna (1), urmat de județul Alba (12). În ceea ce privește unitățile ambulatorii de specialitate, cel mai mare număr este întâlnit în județul Brașov.
Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii
Sursa: SNSPMPDSB
Analiza unor specialități medicale de primă importanță la nivel regional relevă discrepanțe semnificative de la un județ la altul. În județul Mureș se concentrează unitățile ambulatorii care oferă consultații și servicii prin casa de asigurări, în vreme ce Harghita este județul cu cele mai puține unități pentru majoritatea specialităților. Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică.
În Regiunea Centru există 52 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 12 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Alba și Mureș), în timp ce în Covasna și Harghita numai câte un ambulatoriu integrat a beneficiat de finanțare prin POR.
Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013
Județul Mureș are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 34,3% din numărul total de clinici ambulatorii (Tabelul 14). Clinici universitare de specialitate funcționează în județul Mureș și deservesc pacienți din întregul județ (Spitalul Județean de Urgență Mureș etc.) și clinici private mari.
Pacienții din întreaga regiune sunt mai degrabă trimiși la clinicile ambulatorii de specialitate care funcționează în cadrul spitalelor și la clinicile private din Mureș sau instituțiile private din Brașov. Județele clasate pe locul doi în topul județelor cu cele mai multe clinici ambulatorii funcționând în cadrul spitalelor sunt Sibiu și Brașov, fiecare cu 17,1% de astfel de clinici (Tabel 15). Aceste trei județe reprezintă peste 69% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice în ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Covasna (7,1%).
Tabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice
JUDEȚ
AB
BV
CV
HG
MS
SB
Număr total de clinici
ambulatorii în
Regiunea Centru
NR. DE CLINICI
15
24
10
19
48
24
140
PONDERE TOTALĂ
10,7%
17,1%
7,1%
13,6%
34,3%
17,1%
100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 15: Numărul de clinici ambulatorii situate în spitale și care oferă servicii paraclinice și numărul de clinici ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Centru
JUDEȚ
AB
BV
CV
HG
MS
SB
TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL
4
5
3
4
6
5
27
CLINICI AMBULATORII PRIVATE
11
18
7
15
42
19
142
TOTAL
15
24
10
19
48
24
169
Sursa: SNSPMPDSB
...
3.5.2.
Obiective strategice regionale și plan de dezvoltare
Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele Alba, Covasna și Harghita, unde astfel de facilități sunt în număr limitat sau în stare deficitară.
Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:
–
investițiile în reabilitare și echipamente;
...
–
creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează cel mai mare deficit în regiune;
...
–
suplimentarea numărului de medici în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune, de exemplu, reumatologia și neurologia pediatrică, în special în județele Covasna și Harghita.
...
(la 07-09-2017,
Punctul 3.5.2. din Punctul 3.5. , Punctul 3. , Capitolul 3 , Punctul VII. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 963 din 29 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 07 septembrie 2017
)
...
...
3.6.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE
Dată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 22% (aproximativ 700 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.
3.6.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 46 spitale (cuprinzând spitale de boli cronice și secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.570 de paturi. Numai județul Covasna are o infrastructură bogată de peste 800 de paturi cronice dată fiind tradiția sa îndelungată în domeniul balneologiei și al reabilitării. Aproximativ o treime din paturile pentru îngrijiri cronice sunt paturi pentru îngrijiri psihiatrice pe termen lung și o treime sunt paturi pentru reabilitare. Din punct de vedere al activității, bolile cardiovasculare reprezintă cea mai mare cotă de boli cronice (33%); 38% din cazurile cronice din regiune au fost internate în saloanele de reabilitare (boli cardiovasculare), în timp ce 17% din cazuri au fost internate în saloanele de reabilitare-recuperare medicală generală (Figura 16).
Figura 16: Zile de internare pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)
Sursa: SNSPMPDSB
Îngrijirile paliative în Regiunea Centru au fost acordate de 10 furnizori de servicii medicale, din care șase sunt de stat iar patru privați, numărând în total 101 paturi pentru îngrijiri paliative. Capacitatea a acoperit patru județe, din care două (Brașov și Sibiu) au concentrat peste 80% di paturi. În județele Covasna și Harghita nu existau paturi pentru îngrijire paliativă. Luând în considerare și furnizorii disponibili de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu din regiune, capacitatea paliativă actuală acoperă un procent estimativ de 27% din nevoi, cele mai mari deficite fiind înregistrate în Covasna și Harghita.
...
3.6.2.
Planul de dezvoltare strategică regională
Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 4.350 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 22%. Totalul depășește suma estimărilor doar pe baza valorilor de referință (3.784 de paturi - Tabelul 16) datorită numărului mare de paturi pentru îngrijiri cronice deja existent în Covasna, după cum s-a prezentat mai sus. În dezvoltarea capacității paliative, se va acorda prioritate județelor Covasna și Harghita, care au în prezent cea mai mică acoperire în ceea ce privește aceste servicii.
Tabelul 16: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Centru
Recuperare
Paliative
ÎTL
Alba
100
66
405
Brașov
166
111
609
Covasna
62
41
223
Harghita
93
62
335
Mureș
164
109
613
Sibiu
123
82
421
Total
707
471
2.606
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:
a)
Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute;
...
c)
Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă.
...
Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor).
...
...
3.7.
ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE
3.7.1.
Implicații din punct de vedere al resurselor umane
Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.
Tabelul 17: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane
Componentă
Implicații
Îngrijire primară
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de
îngrijire la
nivelul
comunității
Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la
nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul
spitalicesc
Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizarea
numărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor
nejustificate și reducerea numărului de internări. În
acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de
vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă
parte, cum spitalele au deficit de personal în acest
moment (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatorii
de specialitate
Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile
dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de
resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/
finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat
sau parteneriat public-privat.
Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în
parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va
acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume
de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi
disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a
serviciului.
Recuperarea și
îngrijirea pe
termen lung
Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de
îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută
cu 22% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane
la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de
ajustările cantitative și calitative necesare.
...
3.7.2.
Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale
La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.
Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)
Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:
–
Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.);
...
–
Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu.
...
La nivel regional:
–
În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Centru și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare.
...
–
Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Centru, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune.
...
–
Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional.
...
...
...
3.8.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT
3.8.1.
Priorități de investiții
Pentru Regiunea Centru, prioritățile de investiții sunt:
Ordine
Investiție
Valoare orientativă
a investiției
(milioane de euro)
Surse
de finanțare
orientative*15)
1
Dezvoltarea centrelor de îngrijire
în regim ambulatoriu
Între 2,7 și 4,2 pe
centru
CE - POR
Banca Mondială
2
Crearea a 25-30 echipe noi
integrate de îngrijire la nivelul
comunității
1,5
CE - POR
3
Restructurarea, reabilitarea și
dotarea cu echipamente a anumitor
spitale de boli acute (secția de
terapie intensivă și spitale de
importanță strategică pentru
rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență
Urmează să fie
evaluată
CE - POR*16)
Banca Mondială
4
Restructurarea și reabilitarea
capacităților de îngrijire pe
termen lung, paliativă și de
recuperare
21,0
Banca Mondială
Legendă:
CE - Comisia Europeană;
BEI - Banca Europeană de Investiții;
POR - Program Operațional Regional.
Notă
...
*15) Componenta de finanțare internă va fi clarificată în urma elaborării Planului de Investiții Multianual al Ministerului Sănătății (în curs de desfășurare).
*16) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare.
...
3.8.2.
Graficul Gantt Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.
Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse
Prioritate/Activitate
2017
2018
2019
2020
Coordonator
[parteneri]
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de
valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență
1. Reabilitarea
secțiilor de terapie
intensivă
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
2. Consolidarea
rețelei regionale de
îngrijire de urgență
MS [MAI]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
3. Restructurarea și
reabilitarea
spitalelor de
importanță strategică
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
4. * Instituirea unui
mecanism în cadrul
Ministerului
Sănătății care să
analizeze deciziile
de investiții
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare
5. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
6. * Dezvoltarea unei
viziuni asupra
furnizării
serviciilor de
îngrijire pe termen
lung (inclusiv
necesarul de forță
de muncă)
MS
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu
7. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, CE, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
8. * Recrutarea
medicilor în zonele
cu priorități clinice
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
9. * Revizuirea
contractului cadru și
a tarifelor pentru
îngrijirea în regim
ambulatoriu
MS [CNAS]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității
10. Implicarea
comunităților și a
autorităților locale
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
11. Recrutarea
personalului de
îngrijire comunitar
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
12. Formarea
echipelor comunitare
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
13. * Finalizarea
standardelor privind
serviciile de
îngrijire la nivelul
comunității
MS [MM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
14. * Identificarea
mecanismelor de
finanțare pentru a
atrage și a păstra
personalul de
îngrijire la nivel de
comunitate
MS [INSP, CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Legendă:
MS - Ministerul Sănătății;
MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MAI - Ministerul Afacerilor Interne
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
CL - Consilii locale;
CE - Comisia Europeană;
BM - Banca Mondială.
Notă:
activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS - Ministerul Sănătății; MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI - Ministerul Afacerilor Interne INSP - Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL - Consilii locale; CE - Comisia Europeană; BM - Banca Mondială.
...
...
...
Anexa nr. 1
Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate
A.
Îngrijire primară
a)
Mediul urban
a.
1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
c.
cel puțin un centru de permanență
...
...
...
B.
Îngrijire la nivelul comunității
a)
Mediul urban
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
b.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil
...
Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp
...
–
condiții geografice
...
–
altitudine mai mare de 600 m sau pantă mai abruptă de 15%
...
–
Delta Dunării
...
–
Accesul rutier este dificil pe toată durata anului
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50 km de cel mai apropiat centru de ambulanță
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150 km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi
...
...
...
C.
Îngrijire în regim ambulatoriu
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori*17)
Notă
...
*17) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori
...
–
1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori
...
–
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori
...
–
echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru)
...
–
1 computer tomograf la 200.000 de locuitori
...
–
1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori
...
–
1 ecograf la 10.000 de locuitori
...
...
D.
Îngrijire paliativă
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
–
1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți
...
–
1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori
...
...
Anexa nr. 2
Lista localităților din regiunea Centru fără medici de familie (date din 2014)
Județ
Număr de
comune
Comune
Alba
9
Almașu Mare, Bucium, Ceru-Băcăinți, Cut, Întregalde,
Poșaga, Remetea, Roșia de Secaș, Șibot
Brașov
4
Augustin, Beclean, Șinca, Ticușu
Covasna
7
Arcuș, Brateș, Dalnic, Estelnic, Lemnia, Poian, Valea Mare
Harghita
5
Corbu, Dârjiu, Leliceni, Tomești, Săcel
Mureș
9
Apold, Bala, Bereni, Bichiș, Chibed, Cozma, Hodoșa,
Pogăceaua, Zagăr
Sibiu
9
Alma, Alțina, Boița, Cârțișoara, Hoghilag, Iacobeni, Ludoș,
Rău Sadului, Târnava
VIII.
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea București - Ilfov
ABREVIERI
B-IF - București-Ilfov
CMI - Cabinet Medical Individual
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
ORL - Oto-rino-laringologie
UE - Uniunea Europeană
MF - Medic de familie
PIB - Produs intern brut
MG - Medic generalist
ISP - Plan Strategic Instituțional
ÎTL - Îngrijire pe termen lung
MS - Ministerul Sănătății
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare
în Domeniul Sanitar - București
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
AMP - Asistență medicală primară
PRSS - Plan regional privind serviciile de sănătate
RSM - Rata standardizată a mortalității
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
Capitolul 1
CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE
1.
INTRODUCERE
1.1.
OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATE
Obiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:
–
Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;
...
–
Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente;
...
–
Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor;
...
–
Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale;
...
–
Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și
...
–
Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii).
...
Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale.
...
1.2.
METODOLOGIE
Metodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:
1.2.1.
Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro
–
La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg;
...
–
La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale).
...
...
1.2.2.
Elaborarea standardelor de planificare
Elaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.
Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.
Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației.
...
1.2.3.
Redactarea PRSS pentru fiecare regiune
Aplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3).
...
...
...
2.
CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC
2.1.
ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVE
România este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.
În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.
Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București - Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.
Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare
Regiune de
dezvoltare
Suprafața
(kmp)
Număr de
județe
Populație
(2011)
Centrul urban cel mai
populat(populație)
Nord-Vest
34.159
6
2.600.132
Cluj-Napoca (411.379)
Centru
34.082
6
2.360.805
Brașov (369.896)
Nord-Est
36.85
6
3.302.217
Iași (382.484)
Sud-Est
35.762
6
2.545.923
Constanța (425.916)
Sud-Muntenia
34.489
7
3.136.446
Ploiești (276.279)
București-Ilfov
1.811
1 +
București
2.272.163
București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia
29.212
5
2.075.642
Craiova (356.544)
Vest
32.028
4
1.828.313
Timișoara (384.809)
TOTAL
238.391
41 +
București
20.121.641
...
2.2.
INDICATORI DEMOGRAFICI
Ca urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).
Tabelul 2: Proiecții privind populația
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
Populație totală
(mii)
23.489
22.965
22.128
21.408
20.299
19.511
18.848
18.229
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Figura 1: Rata de creștere a populației (%)
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).
Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025
Grupa de vârstă
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
0-14
23,7
20,8
18,5
15,9
15,8
15,5
15,0
14,1
15-24
16,7
16,8
16,2
15,4
12,6
10,5
10,7
11,1
25-64
49,2
50,3
51,6
53,5
55,8
56,7
54,7
53,3
65+
10,4
12,1
13,6
15,2
15,8
17,3
19,6
21,5
Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.
Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.
...
2.3.
STATUTUL SOCIO-ECONOMIC
România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută - stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 - PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).
Notă
...
*1) Sursa: Banca Mondială - Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014)
...
2.4.
CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)
Notă
...
*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății - martie 2014
Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.
Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.
România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
...
...
3.
STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
Infrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.
3.1.
FURNIZAREA SERVICIILOR
3.1.1.
Îngrijire primară
Conform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.
Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).
Notă
...
*3) Oxford Policy Management - TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară - februarie 2012
...
3.1.2.
Îngrijire secundară și terțiară
În prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).
Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.
În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.
Notă
...
*4) Banca Mondială (2011). România - Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART - Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.
Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.
Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea.
...
3.1.3.
Discrepanțe regionale - Inechități la nivel urban și rural
Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.
Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți.
...
...
3.2.
FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEA
Majoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 - în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale - și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.
Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.
Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente.
...
3.3.
RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITAR
În 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.
Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.
Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi.
...
3.4.
INFRASTRUCTURA
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități).
Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).
Notă
...
*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
...
3.5.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).
Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind Sănătatea
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
2014-2020
Gestionarea capacității
Reconfigurarea traseului pacientului
Gestionarea cazului
Îngrijire în spital
Îngrijire în regim ambulatoriu
Îngrijire primară
Îngrijire la nivelul comunității
Tabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice
Domeniul strategic 1: sănătatea publică
- Îmbunătățirea sănătății mamei și a
copilului;
- Combaterea poverii duble a bolii în
rândul populației prin:
- Controlul eficient al epidemiilor
și supravegherea bolilor
transmisibile, cu accent pe bolile
transmisibile cu cea mai mare
povară în România;
- Reducerea poverii bolilor
transmisibile ce pot fi prevenite,
inclusiv prin intervenții privind
patologiile cronice neglijate în
timp (cancer, boli cardiovasculare,
diabet, sănătate mintală, boli
rare);
- Sănătatea în raport cu mediul
înconjurător;
- Creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
soluțiile de prevenție eficiente și
educarea populației în acest sens
(îngrijire de nivel primar,
secundar sau terțiar).
Domeniul strategic 2: servicii
medicale
- Un sistem de servicii medicale
bazate pe comunitate pentru
grupurile vulnerabile;
- Creșterea eficienței și
diversificarea serviciilor de
îngrijire medicală primară;
- Consolidarea calității și a
eficienței serviciilor furnizate în
unitățile ambulatorii specializate;
- Creșterea gradului de siguranță în
rândul populației prin consolidarea
sistemului de urgență integrat și
asigurarea accesului egal la
serviciile de îngrijire medicală de
urgență;
- Regionalizarea/concentrarea
îngrijirilor medicale în spital și
stabilirea unor rețele regionale de
trimitere a pacienților la spitale
și laboratoare cu diferite grade de
competență legată de îngrijirea
primară și îngrijirile speciale în
regim ambulatoriu;
- Acces îmbunătățit la servicii de
recuperare, îngrijiri paliative și
îngrijiri pe termen lung.
Domeniul strategic 3: Măsuri transversale
- Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și local
și comunicarea schimbărilor;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în
domeniul sănătății;
- Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor
financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară
pentru populație;
- Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și
private;
- Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de
dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru
populație;
- Promovarea cercetării și a inovației în sănătate;
- Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației,
în special a grupurilor vulnerabile;
- Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea
utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne
(e-health);
- Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național,
regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile
medicale.
În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:
–
Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația;
...
–
Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare;
...
–
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu;
...
–
Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară - îngrijire în ambulatoriu - îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară - îngrijire la nivelul comunității - asistență socială - educația pentru sănătate și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
...
–
Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare.
...
...
...
Capitolul 2
PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Acest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.
Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).
1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMARE
Viziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.
1.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.
Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare.
...
1.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.
Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.
Notă
...
*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).
Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:
Notă
...
*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) - Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon - August 2012
–
Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008);
...
–
În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a);
...
–
Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011).
...
...
1.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020
Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:
–
O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori;
...
–
65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori.
...
Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:
I.
Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;
–
Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos);
...
–
Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate.
...
Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate.
În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică a
Resurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe
măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici și
pe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără:
● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentru
medicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și
încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor;
● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical
prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate
dezvoltării cabinetelor lor;
● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări
cofinanțate de Fondul Social European - Programul Operațional "Capital
Uman" (POCU 4.8).
...
II.
Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;
–
Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020;
...
–
Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale;
...
–
Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe:
...
–
Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie;
...
–
Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere;
...
–
Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate;
...
–
Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie.
...
...
III.
Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;
–
Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie;
...
–
Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat.
...
–
Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile - diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește:
...
–
Educație pentru sănătate și consilierea,
...
–
Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală;
...
–
Suplimentele nutriționale;
...
–
Servicii de planificare familială;
...
–
Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate;
...
–
Gestionarea și urmărirea bolilor cronice;
...
–
Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin).
...
...
...
...
2.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITAR
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.
2.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.
Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
...
2.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
2.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).
Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității - Ținte naționale
Indicatori de rezultat
Valoare de referință
(2015)
Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de
îngrijire la nivelul comunității
(Număr și procent la nivel național,
regional, județean)
3.323.210
4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu acces
la serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la
serviciile de asistență în comunitate
Nu e cazul
93.200
Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:
I.
Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural);
...
II.
Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" - în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos).
...
III.
Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată.
...
...
IV.
Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității).
...
...
...
3.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU
Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.
3.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:
–
Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale);
...
–
Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii;
...
–
Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății;
...
–
Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii.
...
...
3.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu e cazul.
...
3.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:
I.
Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:
–
Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale;
...
–
Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil;
...
–
Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție;
...
–
Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital;
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus)
...
–
Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză
...
–
Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană.
...
...
II.
Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil.
...
Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:
I.
Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență.
...
II.
Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi.
...
Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului.
...
...
4.
RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESC
Sectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.
4.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Îmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:
–
Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe);
...
–
Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică;
...
–
Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local);
...
–
Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu.
...
–
Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești;
...
–
Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă.
...
...
4.2.
STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
În ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 - Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).
Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).
Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitori
Sursa: OMS - Baza de date europeană privind sănătatea - 2015
...
4.3.
ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022
Vor fi luate următoarele măsuri:
1.
Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung;
...
2.
Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi;
...
3.
20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu;
...
4.
La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului.
...
5.
Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ;
...
6.
Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii.
...
7.
Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:
1.
Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi
...
2.
Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate;
...
3.
Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi.
...
...
...
...
5.
CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERARE
În acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.
5.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL).
...
5.2.
STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
La nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.
În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.
Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitale
Sursa: Sănătatea pe scurt - OCDE 2015
...
5.3.
ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020
Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.
Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare
Coeficient
Reabilitare/recuperare:
Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori
Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă:
- 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
- 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu
vârsta minimă de 65 de ani
- 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori
Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială.
...
...
6.
CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ
6.1.
ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE
Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:
–
O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență);
...
–
Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc;
...
–
Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55.
...
...
6.2.
"NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALE
Nu este cazul.
...
6.3.
ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020
–
Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural;
...
–
Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes.
...
...
...
7.
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Planul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.
7.1.
CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATE
Obiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.
Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.
Rezultate:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor
Rapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.
Termene:
Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017
Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017
Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,
Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:
Registre Naționale de Cancer (RNC);
Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);
Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);
Registrul de Informații Toxicologice (Retox);
Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).
Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății - Unitatea de Incluziune Socială
Obiectivele strategiei naționale de sănătate
G.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copilului
G.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibile
G.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile
...
7.2.
DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENING
Obiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.
Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.
Rezultate:
–
Registre regionale de cancer operaționale
...
–
Registru național de screening implementat
...
–
Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin
...
–
Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin
...
–
Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon
...
–
Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național
...
Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancer
Termene:
–
Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017
...
–
Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017
...
–
Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018
...
Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca Mondială
Entități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de Cancer
Obiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient
...
...
Capitolul 3
PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV
● Regiunea București-Ilfov are cea mai densă și cea mai urbanizată populație dintre toate regiunile României.
● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai buni decât mediile naționale.
● Profilurile bolilor sunt foarte diferite între București și Ilfov. București are o povară mare a bolilor cronice și o incidență mică a altor boli, în timp ce Ilfov are o povară relativ mică a bolilor cronice cu incidență mare a altor afecțiuni.
● Densitatea tuturor tipurilor de capacități de asistență medicală (medici, unități medicale, paturi de spital) în raport cu dimensiunea populației este cea mai mare din țară, cu excepția medicilor de familie. În București se concentrează vasta majoritate a acestei capacități.
1.
CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII
1.1.
CARACTERISTICILE GEOGRAFICE
Regiunea București-Ilfov (B-IF) este situată în sud-estul României și face parte din regiunea istorică Valahia (Figura 9). Este formată din orașul București, capitala României, și județul Ilfov (IF), care înconjoară Bucureștiul. Județul Ilfov are în componență opt centre urbane, 33 de comune și 91 de sate. Cu o suprafață de 1.811 kmp (0,8% din teritoriul țării) și 2,3 milioane de locuitori (11,5% din populația țării), este regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare și cea mai mare densitate a populației din România.
Figura 9: Harta Regiunii București-Ilfov
...
1.2.
ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
Populația regiunii număra 2,3 milioane de locuitori în anul 2014 și a continuat să crească lent dar constant în ultima decadă. Această tendință de creștere poate fi atribuită județului Ilfov, deoarece populația Bucureștiului a scăzut lent. La nivel regional, cota populației cu vârsta între 25-39 de ani a fost semnificativ mai mare decât media națională (28,2% față de 21,8%), în timp ce populația cu vârsta minimă de 5 de ani era inferioară mediei naționale (28,4% față de 30,5%) (Tabelul 7).
Tabelul 7: Populația regiunii B-IF pe grupe de vârstă
România
B-IF
IF
București
Grupa de
vârstă
Populație
%
Populație
%
Populație
%
Populație
%
Total
19.913.193
100,0%
2.283.742
100,0%
424.420
100,0%
1.859.322
100,0%
0-4 ani
960.440
4,8%
115.362
5,1%
23.554
5,5%
91.808
4,9%
5-9 ani
1.067.148
5,4%
110.398
4,8%
25.802
6,1%
84.596
4,5%
10-14 ani
1.060.881
5,3%
87.556
3,8%
21.934
5,2%
65.622
3,5%
15-19 ani
1.084.575
5,4%
83.668
3,7%
21.645
5,1%
62.023
3,3%
20-24 ani
1.161.098
5,8%
131.866
5,8%
22.900
5,4%
108.966
5,9%
25-29 ani
1.399.152
7,0%
213.240
9,3%
34.751
8,2%
178.489
9,6%
30-34 ani
1.367.664
6,9%
209.549
9,2%
37.228
8,8%
172.321
9,3%
35-39 ani
1.575.417
7,9%
217.807
9,5%
42.785
10,1%
175.022
9,4%
40-44 ani
1.539.532
7,7%
171.294
7,5%
35.559
8,4%
135.735
7,3%
45-49 ani
1.468.443
7,4%
172.812
7,6%
32.778
7,7%
140.034
7,5%
50-54 ani
1.147.226
5,8%
122.478
5,4%
21.115
5,0%
101.363
5,5%
55-59 ani
1.416.026
7,1%
164.682
7,2%
26.211
6,2%
138.471
7,4%
60-64 ani
1.328.012
6,7%
150.207
6,6%
24.118
5,7%
126.089
6,8%
65-69 ani
986.459
5,0%
99.092
4,3%
16.636
3,9%
82.456
4,4%
70-74 ani
801.889
4,0%
74.292
3,3%
12.632
3,0%
61.660
3,3%
75-79 ani
745.825
3,7%
70.892
3,1%
11.680
2,8%
59.212
3,2%
80-84 ani
488.622
2,5%
50.383
2,2%
7.875
1,9%
42.508
2,3%
vârsta
minimă de
85 de ani
314.784
1,6%
38.164
1,7%
5.217
1,2%
32.947
1,8%
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii B-IF va crește cu aproximativ 3,6% până în 2020 și cu 6% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 16,3% din totalul populației în 2020 și până la 17,7% în 2030 (Figura 10).
Figura 10: Prognoze demografice și distribuția populației cu vârsta minimă de 65 de ani
Sursa: Proiecții Eurostat
Regiunea B-IF are cel mai mare produs intern brut dintre toate cele opt regiuni (12.919 euro pe cap de locuitor, 72% din media națională de 7.500 euro). Numai Bucureștiul contribuie cu 22,7%x din PIB-ul național, iar Ilfov cu 2,46%. Șomajul în regiune este mult mai mic decât media națională (1,9% față de 5,4%) este ușor mai mare la femei decât la bărbați (2,0% față de 1,8%), în contrast cu procentele naționale (4,8% la femei față de 5,4% la bărbați).
Regiunea are cel mai mic procent de populație care locuiește în zone rurale ale țării (10,5%), dar această cifră este determinată de populația urbană mare din București. Din cei aproximativ 216.000 de locuitori ai județului Ilfov, peste 5% locuiesc în mediul rural, un procent care este superior mediei naționale (46,1%). Ruralitatea județului Ilfov este, însă, diferită față alte zone ale României. În medie, populația din Regiunea București-Ilfov prezintă cele mai puține privațiuni de natură socio-economică din țară. Rata sărăciei relative*10) din regiune este de 5,5% (date din 2014), aproape cu 20% mai mică decât media națională (25,4%). Aproape 25% din populație este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE)*11) regiunea clasată pe ultimul loc în țară și semnificativ mai mică decât media națională (40%).
Notă
...
*10) Date de la Institutul Național de Sănătate Publică.
*11) Se referă la situația persoanelor care sunt expuse fie riscului de sărăcie, fie au o situație materială foarte precară sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii
...
1.3.
INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR
Indicatorii de sănătate din regiune, atât în București cât și în județul Ilfov, se compară, în general, în mod favorabil cu valorile naționale. Speranța de viață medie în București era mai mare decât media națională (77,9 ani față de 75,4 ani). Populația din mediul rural al județului Ilfov avea indicatori de sănătate mai buni comparativ cu alte județe. Natalitatea în județul Ilfov are cele mai mari valori din țară, în ansamblu și în zonele urbane. Ratele mortalității din toate cauzele și din cauza anumitor boli se situează, de asemenea, printre cele mai mici din țară atât în București cât și în județul Ilfov, cu două excepții: mortalitatea din cauza bolilor psihice este mai mare în Ilfov, fapt parțial explicat prin prezența mai multor unități mari de boli psihice, iar mortalitatea cauzată de cancer este mai mare în București, lucru explicat probabil prin rolul acestui oraș de centru final de trimitere a cazurilor din întreaga parte sudică a României și chiar din restul țării (incidența cancerului în București este mult mai mică decât media națională, vezi mai jos).
Date privind incidența bolilor (număr de cazuri noi la 100.000 de locuitori) și prevalența acestora (număr de cazuri la 100.000 de locuitori) în regiune indică două profiluri foarte diferite. În București, ratele de incidență pentru majoritatea bolilor se numără printre cele mai scăzute din țară, pentru unele fiind chiar inferioare mediilor naționale; însă ratele de prevalență pentru unele boli cronice, printre care cardiomiopatia, bolile cerebrovasculare, ciroza și ulcerul, sunt superioare mediei. Pe de altă parte, Ilfov înregistrează rate de incidență peste medie pentru o serie de boli printre care tulburările psihice, bolile infecțioase, tulburări oculare și auditive, boli de piele și tulburări perinatale și legate de sarcină, dar rate de prevalență mult mai mici pentru bolile cronice.
Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea București-Ilfov au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator*12). Profilul incidenței este similar cu cel din celelalte regiuni.
Notă
...
*12) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.
În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, boli cerebrovasculare și tulburări psihice (Tabelul 8). Cardiomiopatia ischemică și bolile cerebrovasculare au rate mai mari de prevalență decât media națională, în special determinate de cele din București.
Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Bucureși-Ilfov în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)
Categoria de boli
România
Regiunea
B-IF
IF
București
Boli hipertensive
11.791,0
10.758,9
5.348,2
11.994,0
Boală cardiacă ischemică
5.733,5
5.924,5
2.435,1
6.721,0
Diabet
3.666,9
3.395,3
1.864,0
3.744,8
Boli cerebrovasculare
1.590,5
1.876,3
871,1
2.105,7
Tulburări psihice și de comportament
1.956,3
1.829,1
205,9
2.199,6
Sursa: INSP
Atitudinea în legătură cu sănătatea în regiune este, în general, comparabilă cu datele înregistrate la nivel național. De exemplu, ratele de prevalență a fumatului (27,4%) și a consumului de alcool (56,6%) diferă doar puțin față de mediile naționale. Ratele de consum al fructelor și al legumelor sunt excepții notabile, fiind cu peste 20% mai mari decât mediile naționale.
...
1.4.
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII BUCUREȘTI-ILFOV
Serviciile medicale din Regiunea București-Ilfov se confruntă cu mai multe provocări majore:
–
Serviciile de îngrijire la nivelul comunității sunt insuficiente în raport cu nevoile comunităților marginalizate din mediul urban din regiune;
...
–
Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de triere a pacienților, ceea ce conduce la supraaglomerarea sistemului spitalicesc;
...
–
Afluxuri substanțiale de pacienți din județele și regiunile învecinate către spitalele din București;
...
–
Modelul de îngrijire este fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate, iar echipele interdisciplinare care ar putea asigura o abordare integrată a îngrijirilor sunt insuficiente. O astfel de abordare integrată a modului de furnizare a serviciilor nu este încurajată în nici un fel;
...
Un studiu din anul 2013*13) relevă faptul că 13,3% din populația cu vârsta minimă de 15 ani din regiunea București-Ilfov nu s-au putut prezenta la un specialist atunci când au avut nevoie (comparativ cu media națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații, 56,6% au invocat costuri pe care nu și le permit;
Notă
...
*13) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de trai ale populației în România
Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență coordonată din Regiunea București-Ilfov Est necesită în mod imperios intervenție.
...
...
2.
VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE
2.1.
VIZIUNEA STRATEGICĂ
Viziunea privind sănătatea în Regiunea București-Ilfov este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate.
"Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020
Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea București-Ilfov va fi caracterizat prin:
Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;
Echitate și protecție financiară, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate între București județul Ilfov și
Eficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate.
...
2.2.
DIRECȚII STRATEGICE
Direcțiile strategice concrete pentru Regiunea București-Ilfov sunt următoarele:
–
Îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijiri primare în mediul rural care înregistrează deficit în județul Ilfov;
...
–
Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile cu populație marginalizată din București și pe mai multe comunități urbane din județul Ilfov;
...
–
Consolidarea serviciilor de îngrijire în regim ambulatoriu în județul Ilfov, mai ales pentru bolile infecțioase;
...
–
Reorganizarea rețelei de spitale în sensul transformării unei cote din paturile de spital pentru îngrijiri acute în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum și pentru îngrijiri pe termen lung, de reabilitare și îngrijiri paliative.
...
Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii.
...
2.3.
REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV - CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020
DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ
Sănătate
publică
Povara ridicată a bolilor
cronice, în special a
bolilor cardiace
hipertensive, a
diabetului, a bolilor
cerebrovasculare și a
tulburărilor psihice;
povară peste medie a
bolilor infecțioase în
județul Ilfov
Consolidarea capacității
de internare în regim de
zi, îngrijire în regim
ambulatoriu, îngrijire
primară și la nivelul
comunității;
Revizuirea legislației, a
standardelor și a acordurilor de
finanțare pentru îngrijirea în regim
ambulatoriu și internare în regim de
zi; Remodelare și pachet de servicii
de îngrijire primară și îngrijire în
regim ambulatoriu; Revizuirea
programei pentru rezidențiatul în
medicina de familie pentru
gestionarea bolilor cronice.
Povară redusă a bolilor cronice;
creșterea gradului de
conștientizare cu privire la
aceste boli și acțiuni preventive
mai eficiente
Servicii de
sănătate
Îngrijire primară
distribuită insuficient
și inadecvat
Recrutare unui număr de
30-40 de medici de
familie, acordând
prioritate comunelor
fără medic de familie;
Stabilirea unui fond special pentru
finanțarea renovării/echipării
cabinetelor medicilor de familie;
Revizuirea pachetului de beneficii de
bază pentru a crește capacitatea de
reacție a medicilor de familie
Acoperire integrală de către
medicul de familie cu o funcție
consolidată de triere a
pacienților
Acoperire insuficientă a
îngrijirii la nivel de
comunitate
Formarea a 10-15 echipe
comunitare integrate,
acordând prioritate
zonelor cu populație
marginalizată;
Dezvoltarea echipelor comunitare;
consolidarea integrării în centrele
de îngrijire primară
10-15 de centre comunitare
integrate noi funcționale
Capacitate a spitalelor
distribuită inadecvat
Transformarea unei cote
din paturile pentru
îngrijiri acute în
spital în paturi pentru
îngrijiri în regim de zi
precum și pentru
îngrijiri pe termen lung
îngrijiri paliative și
de reabilitare
Consolidarea capacității de îngrijire
de urgență, acordând prioritate
spitalelor județene; consolidarea
capacității de îngrijire a bolilor
cronice în raport cu nevoile de
servicii medicale demonstrate
Capacitate a spitalelor
reconfigurată
Îngrijire în regim
ambulatoriu distribuită
inadecvat
Consolidarea capacității
de îngrijire în regim
ambulatoriu pentru
specialitățile clinice
de bază în toate zonele
urbane
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu pentru
specialitățile clinice cu deficit
mare și adresabilitate mare;
Introducerea de criterii normative
pentru distribuția spațială a
echipamentelor de înaltă performanță
Rețea de îngrijire în regim
ambulatoriu care acoperă toate
județele și toate specialitățile
medicale relevante
Procent mare de internări
ce pot fi evitate
Dezvoltarea unităților
de îngrijire în regim
ambulatoriu
Consolidarea capacității de îngrijire
în regim ambulatoriu și îngrijire
primară; Revizuirea aranjamentelor de
finanțare în vederea stimulării
îngrijirii în regim de zi
Internări ce pot fi evitate cu
tratarea pacienților la nivel de
îngrijire primară/în regim
ambulatoriu/pe termen lung
Capacitate limitată de
îngrijire paliativă în
județul Ilfov
Creșterea cu 20% a
numărului de paturi
pentru îngrijire pe
termen lung și de
recuperare
Stabilirea unei viziuni pentru
dezvoltarea pe termen lung a
serviciilor de îngrijire (inclusiv
forța de muncă necesară)
Pacienți cronici tratați în
unități de îngrijire pe termen
lung
Măsuri la
nivelul
sistemului
Provocări structurale:
guvernanță deficitară,
lipsa capacității tehnice
și coordonare
insuficientă între
părțile interesate din
domeniul sănătății
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Un cadru și o strategie clare cu
achiziții și asistență din partea
tuturor părților interesate
Utilizare redusă a
instrumentelor de
planificare
Crearea unei structuri
de management în cadrul
Ministerului Sănătății
care să supervizeze
implementarea măsurilor
de dezvoltare a
serviciilor medicale
Strategii de asistență medicală
planificate și coordonate
Sisteme informative
medicale deficitare
Crearea unei soluții
electronice de evaluare
și gestionare a
investițiilor în
unitățile de stat de
către Ministerul
Sănătății
Proces decizional pe bază de
dovezi
...
...
3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV
3.1.
CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ
În prezent se estimează un deficit de 172 de medici de familie în regiune, în principal în zonele rurale din județul Ilfov, în vreme ce în București există în surplus de 400 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-5% până în anul 2020 a numărului total de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale din Ilfov care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.
3.1.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea B-IF era de 1.558, reprezentând 13,3% din numărul total de medici de familie la nivel național. Majoritatea dintre aceștia (94%, nr. = 1.464) lucrau în mediul urban iar 6% (nr. = 94) în mediul rural. Această distribuție corespunde profilului de populație urbană-rurală din regiune numai parțial (89% urban - 11% rural), indicând un surplus de medici de familie în mediul urban (nr. = 442 MF în plus) și un deficit în mediul rural (nr. = 145 MF în minus).
Acoperirea medicilor de familie în Regiunea București-Ilfov (6,8 la 10.000 de locuitori) se situează peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori), determinată de o mare densitate înregistrată în București (7,5 la 10.000 de locuitori). Indicatorii de acoperire în județul Ilfov, atât pentru mediul urban cât și pentru cel rural, sunt mult mai mici decât în București și inferiori mediei naționale (Figura 11). Numărul mediu al consultațiilor acordate de medicul de familie pe cap de locuitor a fost inferior mediei naționale (2,7) atât în București (2,4%) cât și în Ilfov (1,9).
Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)
Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate Publică
În anul 2014, existau numai două comune fără medic de familie în Regiunea B-IF (mai exact în Ilfov). Nuci (populație nr. = 750) și Petrăchioaia (populație nr. = 1.344). O simulare realizată pentru a estima numărul ideal de medici de familie în Regiunea București-Ilfov a relevat un deficit de peste 172 de medici în județul Ilfov: 27 în mediul urban și 145 în mediul rural, comparativ cu un surplus de 400 de medici de familie în București.
În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuate de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după urmează*14):
Notă
...
*14) Oxford Policy Management -TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară - februarie 2012
–
5 cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare;
...
–
1 necesita reparații la acoperiș;
...
–
3 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare;
...
–
1 necesita reparații exterioare.
...
...
3.1.2.
Obiective și activități regionale strategice
a)
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 30 până la 40 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în cele cu deficit din județul Ilfov;
...
b)
În Regiunea București-Ilfov, aproximativ 80% (nr. = 400) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea, în jur de 5% au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul cabinetelor se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie.
...
...
...
3.2.
CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITAR
Numărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea București-Ilfov, cu precădere în București. Cu toate acestea, acoperirea totală în ceea ce privește serviciile este superioară altor regiuni. Planul propune crearea unui număr de 10-15 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate Bucureștiului și zonelor urbane din județul Ilfov cu populație marginalizată.
3.2.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
În anul 2014, existau în Regiunea București-Ilfov 12 asistente comunitare (din care 4 în București) și 8 mediatori sanitari pentru rromi (din care 2 în București). Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății. În prezent nu există legislație specifică aplicabilă funcționării acestor centre comunitare. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației lucrează în prezent la un cadru comun pentru echipele și centrele de servicii integrate.
Din cele aproximativ 37.400 de persoane defavorizate din regiune, aproape două treimi (64%) locuiesc în București. Îngrijirea la nivelul comunității dispune de un personal insuficient în raport cu valorile normative, însă acoperirea acestor servicii este mai bună decât în alte regiuni de dezvoltare, în special în zonele rurale din Ilfov, unde toate cele trei comune cu populație marginalizată avea cel un angajat pentru îngrijire la nivel comunitar. O analiză a deficitului indică faptul că mai este nevoie de încă 64 asistente comunitare (din care 43 în București) și 10 de mediatori sanitari (din care 7 în București) (Tabelul 10). Există o singură echipă de îngrijire la nivelul comunității care funcționează în sectorul 5 din București. În județul Ilfov, nevoile de îngrijiri la nivelul comunității sunt, de asemenea, mai mari în mediul urban comparativ cui cel rural: patru din opt comunități urbane cu populație marginalizată nu aveau niciun serviciu de îngrijiri la nivelul comunității, în ciuda faptului că aveau 45% populație marginalizată (Bragadiru și Voluntari).
Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea București-Ilfov
Indicatori
Rural
Urban
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*15)
Situația
în 2014
Nevoi teoretice
conform normativului
național*16)
Județul Ilfov
Număr de comunități cu
populație marginalizată
3
8
Număr de locuitori
marginalizați
4.778
8.818
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
6,3
+ 8
5,7
+ 13
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
2,1
+ 1
5,7
+ 2
București
Număr de comunități cu
populație marginalizată
Nu e
cazul
Nu e cazul
1
Număr de locuitori
marginalizați
Nu e
cazul
Nu e cazul
23.785
Număr de asistente
comunitare la 10.000 de
locuitori
Nu e
cazul
Nu e cazul
1,7
+ 43
Număr de mediatori sanitari
la 10.000 de locuitori
(populația rromă estimată la
10%)
Nu e
cazul
Nu e cazul
0,8
+ 7
Legendă: n/a - nu este cazul
Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică
Notă
...
*15) Valoarea de referință: populația în 2014
*16) Valoarea de referință: populația în 2014
...
3.2.2.
Obiective și activități strategice regionale
a)
Formarea unui număr de 10-15 de echipe comunitare integrate în Regiunea București-Ilfov până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Se va acorda prioritate comunelor cu populație marginalizată fără medici de familie și zonelor urbane din București și Ilfov, unde deficitele sunt cele mai acute. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:
–
Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);
...
–
Localitățile/zonele incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;
...
–
Localități fără medic de familie;
...
–
Localități care au în componență cel puțin 3 sate;
...
–
Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;
...
–
Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;
...
–
% de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă;
...
–
Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;
...
–
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;
...
–
Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani.
...
...
b)
Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:
–
Cele 10-15 de echipe comunitare integrate noi;
...
–
Comunele fără medici de familie și zonele urbane din București și Ilfov (dacă sunt diferite de cele anterior menționate);
...
...
...
...
3.3.
STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELOR
Rețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.
3.3.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Regiunea București-Ilfov are cel mai mare număr și cea mai mare densitate de spitale dintre toate regiunile de dezvoltare. În anul 2014 existau 91 de spitale, din care 83 numai în București Densitatea spitalelor este cea mai mare din țară (3,24 la 100.000 de locuitori), însă trebuie ținut cont și de aptul că unele spitale (în special cele 12 institute din București) primesc mulți pacienți din afara Regiunii București-Ilfov. 65 din cele 91 de spitale au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. 60 în București și 5 în județul Ilfov (Tabelul 11).
Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă
Spitale
Acut
Cronic
TOTAL
Spitale
de stat
de boli
acute
Spitale
private
de boli
acute
Unități
medicale
de stat
de boli
cronice
Unități
medicale
private
de boli
cronice
TOTAL
București
55
5
60
39
16
3
2
60
Ilfov
3
2
5
2
1
0
2
5
Total
58
7
65
41
17
3
4
65
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Spitalele din Regiunea București-Ilfov concentrează 21% din numărul total al internărilor din România. Modelele de internare în funcție de unitate diferă semnificativ între București și Ilfov. În București, institutele (31%) și spitalele de urgență (37%) primesc majoritatea cazurilor de internare. În Ilfov, pe de altă parte, spitalul județean "Sf. Împărați Constantin și Elena" primește aproape 70% din totalul cazurilor de internare și peste 25% din cazuri sunt consultate la spitalele de boli cronice sau spitalele cu o singură specialitate.
Factorul de atracție teritorială al Regiunii București-Ilfov se reflectă în cota ridicată de cazuri internate din afara regiunii. Până la 45% din cazurile acute provin din alte regiuni, în special din Sud și Sud-Est. Prin comparație, alte regiune atrag mai puțin de 10% din cazurile acute din exterior. Situația rezidenților din regiunea sudică este notabilă: în medie, 35% din cazurile acute înregistrate la acești pacienți merg la spitalele din București, în special din județele Giurgiu (61% din totalul cazurilor din județ) și Călărași (48%). Același lucru este valabil și pentru cazurile cronice. În anul 2014, 18 spitale din București-Ilfov aveau mai mulți pacienți cronici din afara regiunii decât din interior. Cele două mari excepții sunt Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" și Spitalul Clinic Colentina, care a primit de până la 14 și, respectiv, 6 ori mai mulți pacienți din afara Bucureștiului decât din București.
Dincolo de teritorialitate, activitatea spitalelor din Regiunea București-Ilfov diferă substanțial de celelalte regiuni din mai multe puncte de vedere:
● Un procent relativ mic de pacienți internați ca urgențe (39%, cel mai mic din țară față de media națională de 48%). Acest lucru este determinat de numărul mic de internări în regim de urgență la spitalele orășenești și municipale (în jur de 20%), peste jumătate din mediile naționale aferente. Excepțiile notabile în materie de specialități medicale cu rate relativ mari de internări în regim de urgență sunt neonatologia și bolile infecțioase (copii).
● Un procent relativ mare de pacienți cronici (7% față de media națională de 4%). Acesta este determinat de spitalele din județul Ilfov care primesc 11% cazuri cronice din numărul total de internări, în vreme ce spitalele din București primesc 7% cazuri cronice.
● Cea mai mare parte din internările în regim de zi din țară: de două ori media națională (3.025 internări în regim de zi la 10.000 de locuitori față de 1.542, cât este media națională) și de trei ori mai mare decât în orice alt județ cu un centru universitar în domeniul medical. Aceasta este în mare parte determinată de spitalele din București, cu de 10 ori mai multe internări în regim de zi la 10.000 de locuitori decât Ilfov (3.716 față de 340). Spitalele cu o singură specialitate reprezintă două treimi din numărul total de internări în regim de zi, indiferent că sunt institute (40%) sau alte spitale (26%); prin comparație, la nivel național, internările în regim de zi sunt relativ echilibrate în rândul tuturor tipurilor de spital. În cele din urmă, cazurile chirurgicale în regim de zi sunt cel mai puțin reprezentate dintre toate regiunile de dezvoltare, ceea ce indică faptul că, în această regiune, cazurile chirurgicale prezentate sunt mai complexe decât media națională și necesită spitalizare coninuă.
● Cea mai diversă patologie dintre toate regiunile, mai ales în București. Primele 5 diagnostice acute la internare reprezintă mai puțin de 2% din totalul internărilor.
Vasta majoritate a rezidenților din Ilfov au acces la spitalele din București (89% din cazurile acute). Rețeaua limitată de spitale din Ilfov și apropierea de București explică parțial această situație. În general, activitatea spitalicească din Ilfov este mult mai redusă comparativ cu București și cu mediile naționale: Ilfov are mult mai puține cazuri de internare per spital (4.000 față de 12.000 câte sunt în București); o rată a cazurilor rezolvate cu succes în spitale (37 la 10.000 de locuitori), ceea ce înseamnă mult mai puțin decât media națională (131 la 10.000 de locuitori) și București (161 la 10.000 de locuitori) și o rată scăzută de ocupare a saloanelor de boli acute (64%) comparativ cu 74% în București, a treia cea mai mare din țară.
Activitatea spitalicească din regiune, mai ales în București, este și cea mai mare din țară. Numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 6,9 la 1.000 de locuitori, cel mai mare dintre toate regiunile. Numărul internărilor cu boli acute este de 37,4 la 100 de locuitori, dar și cel mai mare la nivel național, confirmând faptul că spitalele din București sunt cele unde sunt trimiși pacienți din întreaga parte sudică a României și nu numai (Figura 12). Este de remarcat faptul că această rată se referă la internările în spitalele bucureștene și nu la internările în rândul locuitorilor din București: numărul celor din urmă sunt aproape identice cu media națională (20,5%).
Figura 12: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populații
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015
Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. Spre deosebire de celelalte regiuni, clădirile spitalelor sunt mai puțin răspândite, iar majoritatea au fost reabilitate în ultimii 15 ani.
...
3.3.2.
Strategia de reconfigurare a spitalelor
Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.
a)
Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:
–
Diminuarea numărului de internări în spital de la 20,5 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020;
...
–
Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi;
...
–
Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%.
...
–
ALS este stabilit la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului.
...
Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute
2014
Ținta pentru 2020
Internări în spital
467.812
579.616
Numărul internărilor la 100 de locuitori
20,5
18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi
Nu e cazul
12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
71.541
Număr de internări
467.812
596.176
Durata medie de internare
5,5
6,00
Numărul zilelor de internare
2.992.388
3.296.344
Rata de ocupare (%)
84,7
80,0
Numărul paturilor din spitale
14.689
11.289
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim
de zi
Nu e cazul
238
Total
14.689
11.527
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Această reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.
...
b)
Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.
Rezultate:
Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)
Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselor
Gestionarea eficientă a traseului pacientului
Gestionarea eficientă a capacității (planificare)
...
...
...
3.4.
REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNE
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Din cele 12 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea București-Ilfov (nouă unități de primiri urgențe și trei unități cardiopulmonare), 11 (toate cele nouă unități de primiri urgențe și trei unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare.
...
3.5.
DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINIC
Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în regiune. În plus, mai multe ambulatorii integrate din București vor fi reabilitate/renovate/dotate. Accentul va fi pus în principal pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională, diferențiat pentru București și județul Ilfov. Pentru Ilfov, domeniile prioritare sunt trei specialități principale (pediatria, medicina internă și chirurgia generală) precum și cardiologia, otorinolaringologia, imunologia și bolile infecțioase. Pentru București, domeniile prioritare sunt reabilitarea, neurologia pediatrică, gastroenterologia, oncologia medicală și pediatria.
3.5.1.
Diagnosticarea situației actuale și principalele deficite
Din 514 unități ambulatorii în Regiunea București-Ilfov, marea majoritate se află în București (94%, nr. = 483). Cea mai mare parte din ele (60%) sunt cabinete medicale individuale (CMI), urmate de ambulatoriile de specialitate (34%) și ambulatoriile integrate (6%) (Figura 13). Majoritatea sunt în București, în timp ce în Ilfov predomină unitățile specializate.
Figura 13: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categorii
Sursa: SNSPMPDSB
Disponibilitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea București-Ilfov este de departe superioară tuturor celorlalte regiuni. Densitatea cabinetelor de îngrijire în regim ambulatoriu este cea mai mare din țară (22,5 la 100.000 de locuitori față de 12,9 la 100.000 de locuitori). Această valoare este determinată de numărul mare de clinici ambulatorii (7,8 la 100.000 de locuitori) și cabinetelor medicale individuale de specialitate (13,4 la 100.000 de locuitori). Pe de altă parte, concentrarea ambulatoriilor integrate este ușor mai mică decât media națională (1,3 la 100.000 de locuitori față de 1,4 la 100.000 de locuitori).
Activitatea în regim ambulatoriu din regiune este cea mai intensă din țară. Numărul consultațiilor și al serviciilor acordate de fiecare medic, precum și numărul de consultații și servicii pe cap de locuitor sunt cele mai mari din țară și adesea de două (sau mai multe) ori decât mediile lor naționale. De exemplu, numărul mediu al consultațiilor per medic se situează este de 152,4 comparativ cu media națională de 91,9%. În mod similar, numărul consultațiilor la 10.000 de locuitori este de 1.956, dublu față de media națională de 859 de consultații la 10.000 de locuitori.
Activitatea ambulatoriilor în București este mult mai intensă decât în județul Ilfov. Volumul de lucru al medicilor din ambulatorii din București depășește 200 de consultații acordate de fiecare medic și este cel mai mare din țară pentru toate specialitățile clinice, în vreme ce în județul Ilfov se înregistrează o adresabilitate redusă pentru majoritatea specialităților. Specialitățile cu o activitate relativ mare pe medic în județul Ilfov sunt cardiologia, medicina internă, pediatria, imunologia și urologia. Dintre acestea, cardiologia, medicina internă, pediatria și imunologia înregistrează, de asemenea, un deficit de medici. În medie, activitatea ambulatoriilor din județul Ilfov se situează sub media națională din punct de vedere al consultațiilor pe cap de locuitor (549 față de 859 la 10.000 de locuitori) și ușor mai mare din punct de vedere al serviciilor furnizate pe cap de locuitor (170 față de 156 la 10.000 de locuitori).
La nivel regional, specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt medicina internă, reabilitarea medicală, imunologia, gastroenterologia, reumatologia, oncologia și reumatologia. Comparativ cu nivelurile naționale, există o adresabilitate mai mică pentru o serie de specialități, care includ neonatologia, bolile infecțioase, chirurgia vasculară, chirurgia plastică, diabetul, nefrologia și neurochirurgia.
Din cele 30 de ambulatorii integrate din Regiunea București-Ilfov (inclusiv ambulatoriile integrate din spitalele de boli cronice), trei au fost deja incluse în Programul Operațional Regional anterior, 2007-2013. Două erau în București (Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu" și Spitalul de Ortopedie Foișor) și unul în Ilfov (Spitalul Județean de Urgență Ilfov).
Distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică) este asemănătoare cu distribuția în ansamblu a clinicilor ambulatorii. Vasta majoritate a acestora sunt concentrate în București (87%, nr. = 174) (Tabelul 13). Majoritatea acestor unități sunt clinici private, atât în București cât și în județul Ilfov (Tabelul 14).
Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice
JUDEȚ
București
Ilfov
Număr total de clinici
ambulatorii în
Regiunea Nord-Est
NR. DE CLINICI
174
23
197
PONDERE TOTALĂ
86,8%
13,2%
100%
Sursa: SNSPMPDSB
Tabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice în Regiunea București-Ilfov, pe tipuri
JUDEȚ
București
Ilfov
TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL
12
1
13
CLINICI AMBULATORII PRIVATE
162
22
184
TOTAL
174
23
197
Sursa: SNSPMPDSB
...
3.5.2.
Obiective strategice regional și plan de dezvoltare
Pentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune. Activitatea redusă a ambulatoriilor din Ilfov comparativ cu cea din București indică faptul că rezidenții din Ilfov preferă să se prezinte la unitățile din București. Pe de o parte, consolidarea capacității de îngrijire în regim ambulatoriu în Ilfov este importantă pentru acordarea unor îngrijiri mai cuprinzătoare și mai receptive locuitorilor din Ilfov; pe de altă parte, este foarte probabil ca facilitățile din București să îi atragă în continuare pe aceștia dat fiind gradul superior de funcționalitate și apropierea acestor facilități, indiferent de nivelul investiției în unitățile din Ilfov.
La nivel regional, disponibilitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu este, în general, satisfăcătoare, iar accentul în dezvoltare trebuie pus pe capacitatea de stabilire a specialităților clinice prioritare și pe renovarea/reabilitarea/dotarea unităților existente. Dat fiind faptul că București și județul Ilfov prezintă un profil de îngrijiri ambulatorii atât de diferit, direcțiile lor de dezvoltare trebuie analizate separat.
Pentru Ilfov prioritățile sunt:
–
Creșterea numărului de medici pentru specialitățile de bază, în special pentru medicina internă, chirurgia generală și pediatria, care în prezent înregistrează deficit de medici
...
–
Consolidarea anumitor specialități care prezintă un deficit de medici, adresabilitate mare și povară a bolilor. Printre acestea se numără cardiologia, ENT, imunologia și bolile infecțioase.
...
–
Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate.
...
Pentru București, prioritatea este aceea de a consolida acoperirea cu medici în domeniile clinice cu deficit acut de medici, povară mare a bolilor și grad foarte ridicat de adresabilitate, de exemplu reabilitarea medicală, gastroenterologia și oncologia medicală. Mai mult, numai două din 28 de ambulatorii integrate din București au fost renovate prin programul operațional regional anterior și, prin urmare, sunt necesare alte lucrări de renovare/reabilitare.
...
...
3.6.
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARE
Dată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 25% (aproximativ 1.000 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.
3.6.1.
Analiza situației actuale și principalele deficite
Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 32 spitale, atât spitale de boli cronice și cât și secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.256 de paturi. Aproximativ 32% din aceste paturi sunt paturi de reabilitare, 21% sunt pentru geriatrie și gerontologie și aproximativ 10% sunt pentru oncologie. Activitatea de îngrijiri pentru bolile cronice se reflectă numai parțial în structura paturilor: peste 40% din cazurile cronice au fost internate în secțiile de reabilitare, urmate de secțiile de pneumologie (11%) (Figura 14).
Figura 14. Procentul de cazuri cronice în funcție de secțiile unde au fost internate (%)
București-Ilfov este singura regiune (Figura 12) din țară unde există un surplus al capacității de îngrijire paliativă raportat la nevoile estimate. În total 111 paturi sunt disponibile în regiune pentru îngrijirile paliative, reprezentând 17% din capacitatea totală de îngrijiri paliative din țară. Două treimi din paturi sunt în București iar o treime în județul Ilfov. Morbiditatea paliativă din regiune era dominată de cazurile oncologice (96%), cea mai mare cotă dintre toate regiunile. Pe locul al doilea, la distanță, se situează morbiditatea cardiacă fără insuficiență cardiacă. În ceea ce privește furnizorii care oferă servicii de îngrijire paliativă la domiciliu pe lângă paturile de îngrijire paliativă, în București, 127% din necesar este acoperit de capacitatea existentă, în timp ce în Ilfov se acoperă aproximativ 33% din necesar - procent oricum superior mediei naționale (27%).
...
3.6.2.
Planul de dezvoltare strategică regională
Numărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 3.800 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 20% (Table 15).
Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Nord-Est
Recuperare
Paliative
ÎTL
București
558
372
1.907
Ilfov
146
97
385
TOTAL
704
469
2.292
TOTAL GENERAL: 3.775
Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:
a)
Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale;
...
b)
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute;
...
c)
Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă.
...
Concomitent va fi dezvoltată în regiune o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor).
...
...
3.7.
ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE
3.7.1.
Implicații din punct de vedere al resurselor umane
Implicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional NE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.
Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane
Componentă
Implicații
Îngrijire primară
Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de
îngrijire la
nivelul
comunității
Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la
nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul
spitalicesc
Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizarea
numărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor
nejustificate și reducerea numărului de internări. În
acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de
vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă
parte, cum spitalele au deficit de personal în acest
moment (conform capacității lor teoretice), strategia de
restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatorii
de specialitate
Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile
dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de
resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/
finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat
sau parteneriat public-privat.
Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în
parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va
acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume
de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi
disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a
serviciului.
Recuperarea și
îngrijirea pe
termen lung
Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de
îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută
cu 30% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și
serviciile de îngrijire la domiciliu.
Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umane
la nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate de
ajustările cantitative și calitative necesare.
...
3.7.2.
Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile locale
La nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.
Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)
Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:
–
Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.);
...
–
Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu.
...
La nivel regional:
–
În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea București-Ilfov, precum și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare.
...
–
Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea București-Ilfov, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune.
...
–
Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional.
...
...
...
3.8.
STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT
3.8.1.
Priorități de investiții
Pentru Regiunea București-Ilfov, prioritățile în materie de investiții sunt:
Ordine
Investiție
Valoare orientativă
a investiției
(milioane de euro)
Surse
de finanțare
orientative*17)
1
Dezvoltarea centrelor de îngrijire
în regim ambulatoriu
Între 2,7 și 4,2
pe centru
Se va discuta cu
autoritățile locale
2
Crearea a 10-15 echipe noi
integrate de îngrijire la nivelul
comunității
1,0
Se va discuta cu
autoritățile locale
din localitățile
vizate
3
Restructurarea, reabilitarea și
dotarea cu echipamente a anumitor
spitale de boli acute (secția de
terapie intensivă și spitale de
importanță strategică pentru
rețeaua de spitale regională) și
asistența de urgență
Urmează să fie
evaluată
Banca Mondială
4
Restructurarea și reabilitarea
capacităților de îngrijire pe
termen lung, paliativă și de
recuperare
18,0
Banca Mondială
Notă
...
*17) Componenta de finanțare internă va fi clarificată în urma elaborării Planului de Investiții Multianual al Ministerului Sănătății (în curs de desfășurare).
...
3.8.2.
Graficul Gantt
Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.
Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse
Prioritate/Activitate
2017
2018
2019
2020
Coordonator
[parteneri]
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Trim.
1
Trim.
2
Trim.
3
Trim.
4
Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de
valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență
1. Reabilitarea
secțiilor de terapie
intensivă
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
2. Consolidarea
rețelei regionale de
îngrijire de urgență
MS [MAI]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
3. Restructurarea și
reabilitarea
spitalelor de
importanță strategică
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
4. * Instituirea unui
mecanism în cadrul
Ministerului
Sănătății care să
analizeze deciziile
de investiții
MS [BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare
5. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL, BM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
6. * Dezvoltarea unei
viziuni asupra
furnizării
serviciilor de
îngrijire pe termen
lung (inclusiv
necesarul de forță
de muncă)
MS
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu
7. Renovare și
achiziție de
echipamente
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
8. * Recrutarea
medicilor în zonele
cu priorități clinice
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
9. * Revizuirea
contractului cadru și
a tarifelor pentru
îngrijirea în regim
ambulatoriu
MS [CNAS]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Crearea a 10-15 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității
10. Implicarea
comunităților și a
autorităților locale
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
11. Recrutarea
personalului de
îngrijire comunitar
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
12. Formarea
echipelor comunitare
MS [CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
13. * Finalizarea
standardelor privind
serviciile de
îngrijire la nivelul
comunității
MS [MM]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
14. * Identificarea
mecanismelor de
finanțare pentru a
atrage și a păstra
personalul de
îngrijire la nivel de
comunitate
MS [INSP, CL]
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
▒▒▒▒▒
Legendă:
MS - Ministerul Sănătății;
MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MAI - Ministerul Afacerilor Interne
INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București
CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
CL - Consilii locale;
CE - Comisia Europeană;
BM - Banca Mondială.
Notă:
Activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS - Ministerul Sănătății; MM - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI - Ministerul Afacerilor Interne INSP - Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB - Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar - București CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL - Consilii locale; CE - Comisia Europeană; BM - Banca Mondială.
...
...
...
Anexa nr. 1
Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătate
A.
Îngrijire primară
a)
Mediul urban
a.
1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori
...
b.
1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli
...
c.
cel puțin un centru de permanență
...
...
...
B.
Îngrijire la nivelul comunității
a)
Mediul urban
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați
...
...
b)
zonele rurale fără grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
...
c)
zonele rurale cu grupuri vulnerabile
a.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați
...
b.
1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil
...
...
Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:
–
comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp
...
–
condiții geografice
...
–
altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15%
...
–
Delta Dunării
...
–
Accesul rutier este dificil pe toată durata anului
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță
...
–
Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi
...
...
C.
Îngrijire în regim ambulatoriu
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază*18) la 10.000 de locuitori specialitate clinică ambulatorie la 10.000 de locuitori
Notă
...
*18) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
...
–
1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice la 50.000 de locuitori
...
–
1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori
...
–
1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori
...
–
1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori
...
–
echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru)
...
–
1 computer tomograf la 200.000 de locuitori
...
–
1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori
...
–
1 ecograf la 10.000 de locuitori
...
...
D.
Îngrijire paliativă
–
Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori;
...
–
Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori;
...
–
Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani
...
–
1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți
...
–
1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori
...
...
--------
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.