Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 3770 19/05/1998
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998
privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
EMITENT
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 261 bis din 13 iulie 1998
METODOLOGIA
FORMĂRII
CONTINUE
A
PERSONALULUI
DIDACTIC
DIN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
ANEXĂ
Formarea
continuă,
inclusiv
conversia
profesională
a
personalului
didactic
preuniversitar,
potrivit
prevederilor
Legii
învăţământului
nr.
84/1995,
republicată,
cu
modificările
ulte-
rioare,
şi
ale
Legii
nr.
128/1997
privind
Statutul
personalului
didactic,
constituie
un
drept.
Această
importantă
activitate
socială
este
coordonată
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
se
realizează
prin
unităţi
de
învăţământ,
case
ale
corpului
didactic,
centre,
instituţii
şi
alte
forme
instituţionalizate
pen-
tru
pregătirea
şi
perfecţionarea
personalului
de
conducere,
îndrumare
şi
control.
Aceste
instituţii
se
pot
asocia
cu
alte
instituţii
similare
din
ţară
şi
din
străinătate,
conform
reglementărilor
legale.
Întreaga
activitate
de
formare
continuă
a
cadrelor
didac-
tice
urmăreşte
realizarea
obiectivelor
fundamentale
ale
edu-
caţiei
şi
învăţământului:
•
dezvoltarea
identităţii
naţionale,
în
contextul
integrării
europene
şi
mondiale;
•
dezvoltarea
culturală,
ştiinţifică,
tehnică
şi
profesională;
•
dezvoltarea
capacităţii
de
anticipare
şi
de
adaptare
la
schimbare,
pentru
progres
psihosocial
şi
integrare;
•
formarea
şi
dezvoltarea
personalităţii
umane
integrale,
armonioase,
creatoare,
independente
şi
interdepen-
dente;
•
dezvoltarea
caracterului
prospectiv
şi
permanent
al
educaţiei;
•
democratizarea
educaţiei
şi
a
învăţământului,
asigura-
rea
condiţiilor
de
egalizare
relativă
şi
gradată
a
şan-
selor
de
acces
şi
parcurgere,
pentru
dezvoltarea
maximă
a
potenţialului
psihofizic
al
fiecărui
individ,
pen-
tru
realizarea
caracterului
deschis
al
învăţământului;
•
formarea
capacităţilor
cognitive,
afectiv-motivaţionale,
volitiv-acţionale,
atitudinale
şi
aptitudinale,
a
stilului
activităţii
intelectuale,
a
conştiinţei
de
sine
şi
a
celei
sociale,
a
concepţiei
despre
om
şi
societate;
•
dezvoltarea
personalităţii
capabile
de
cooperare,
comu-
nicare,
decizie,
inovare
şi
de
adaptare
creatoare
la
mediu
şi
a
mediului
la
condiţia
umană;
•
educarea
în
spiritul
valorilor
democratice,
moral-civice
şi
patriotice,
estetice
şi
culturale
ale
societăţii
contem-
porane;
•
realizarea
unei
noi
armonii
între
cultura
generală,
de
specialitate
şi
cea
profesională,
la
nivelul
exigenţelor
formative
ale
societăţii
postindustriale
informatizate,
în
funcţie
de
profilul
de
formare
determinat;
•
formarea
tinerei
generaţii
pentru
integrare
culturală
şi
socioprofesională
eficientă,
pentru
dezvoltarea
culturii
şi
civilizaţiei.
În
scopul
realizării
acestor
obiective,
activitatea
de
for-
mare
continuă
va
fi
axată
pe
obiective
specifice
dezvoltării
competenţelor
psihopedagogice
şi
metodice
în
specialitate
şi
psihorelaţionale,
teoretico-metodologice,
practic-acţionale
şi
constructiv-creatoare.
În
acest
context,
restructurarea
formării
continue
a
cadrelor
didactice
constituie
obiectivul
prioritar
al
asigurării
calităţii
învăţământului,
şansa
reformei
învăţământului.
I.
Competenţe
pentru
profesia
de
cadru
didactic
I.1.
Competenţe
pentru
îndeplinirea
eficientă
a
unui
rol
social
•
Competenţa
de
a
fi
proactiv,
de
a
se
comporta
con-
form
unei
opţiuni
conştiente,
bazată
pe
valori
şi
nu
pe
condiţii
supuse
unor
criterii
afective.
•
Competenţa
de
a
proiecta
finalul
în
minte
(de
a
ela-
bora
obiective,
finalităţi,
de
a
anticipa
activitatea
şi
rezultatele).
•
Competenţa
de
a
planifica
în
funcţie
de
priorităţi
(de
importanţă).
•
Competenţa
de
a
raţiona
avantaj/avantaj
(câştig/câştig).
Aceasta
presupune
capacitatea
conducerii
interperso-
nale,
capacitatea
de
conştientizare,
imaginaţia,
conşti-
inţa
morală
şi
voinţa,
autonomia
în
relaţiile
cu
ceilalţi,
în
realizarea
scopurilor.
•
Competenţa
de
a
înţelege
şi
apoi
de
a
solicita
să
fii
înţeles.
•
Competenţa
de
a
acţiona
sinergic,
având
capacităţi
subordonate,
cum
sunt:
cooperarea
creativă,
comuni-
carea
sinergică,
valorificarea
diferenţelor
etc.
•
Competenţa
unei
autoreînnoiri
echilibrate,
o
autoreîn-
noire
fizică,
spirituală,
mentală,
socioafectivă
a
perso-
nalităţii
(capacitatea
de
a
produce),
care
înseamnă
păstrarea
şi
sporirea
propriei
personalităţi.
Această
competenţă
este
cea
care
le
face
posibile
pe
toate
celelalte.
Considerăm
că
aceste
competenţe
sunt
necesare
con-
ducerii
eficiente
a
procesului
de
învăţământ,
constituind
temeiul
pe
care
se
vor
structura
competenţele
specifice
profesiei
de
cadru
didactic.
I.
2.
Competenţe
pentru
profesia
de
cadru
didactic
A.
Competenţele
de
bază
ale
cadrului
didactic
Acestea
sunt
derivate
din
obiectivele,
conţinutul
învăţă-
mântului
şi
din
rolurile/funcţiile
cadrului
didactic,
alcătuind
„stratul
prim"
al
formării
personalului
didactic.
◊
Comunicativitatea
◊
Empatia
◊
Învăţarea
◊
Conducerea-analiza,
diagnoza,
prognoza
(planificarea),
proiectarea,
organizarea,
îndrumarea,
dirijarea,
evalua-
rea
şi
decizia
◊
Valorizarea
conţinutului
◊
Cercetarea
şi
inovarea
practicii
şcolare
şi
extraşcolare
◊
Cunoaşterea
elevului
◊
Creativitatea
Aceste
competenţe
necesită
un
curriculum
comun,
obli-
gatoriu.
B.
Profilul
de
competenţă
a
cadrului
didactic
„Profilul
de
competenţă
poate
fi
definit
ca
domeniu
de
convergenţă
dintre
statut/rol
şi
personalitate,
fiind
reprezen-
tat
de
calitatea
principalelor
coordonate
ale
personalităţii,
considerată
sincronic"
(Rodica
Niculescu),
în
raport
cu
sta-
tutul
şi
cu
rolul
socioprofesional
deţinut,
raport
analizat
din
perspectiva
eficienţei
socioprofesionale.
B.1.
Competenţă
În
specialitate
Planul
teoretic:
•
de
a
asimila
conţinutul
ştiinţific,
propriu
disciplinelor
de
învăţământ
predate,
şi
metodele,
tehnicile
de
infor-
mare;
•
de
a
realiza
corelaţii
intra-,
inter-
şi
pluridisciplinare
ale
conţinuturilor;
•
de
a
actualiza,
prelucra,
esenţializa,
ilustra,
reprezenta
şi
dezvolta
conţinutul;
•
de
a
surprinde
valenţele
formative
şi
educative
ale
conţinutului.
Planul
operaţional:
•
de
a
structura
asimilarea
conţinuturilor,
astfel
încât
să
dezvolte
structuri
operatorii,
afective,
motivaţionale,
volitive,
atitudinale
(acomodarea);
•
de
a
dirija
asimilarea
tehnicilor
de
activitate
intelectu-
ală
o
dată
cu
informaţiile;
•
de
a
forma
modul
de
gândire
specific
disciplinei
res-
pective
de
învăţământ
şi
modul
de
gândire
sistemic;
•
de
a
valoriza
conţinutul
obiectului
de
învăţământ,
structurând
comportamentele
raportate
la
valori;
•
de
a
comunica
fluent,
expresiv,
coerent.
Planul
creator:
•
de
a
adapta
conţinuturile
specificului
dezvoltării
psihice
stadiale
a
elevilor;
•
de
a
stimula
dezvoltarea
maximală
a
potenţialului
fie-
cărui
copil,
prin
asimilarea
conţinuturilor;
•
de
a
promova
învăţarea
participativă,
anticipativă,
societală,
creatoare;
•
de
a
dirija
surprinderea
problemelor
şi
dezvoltarea
lor;
•
de
a
dezvolta
conţinuturile
şi
strategiile
de
asimilare.
B.2.
Competenţe
psihopedagogice
şi
metodice
Planul
teoretic:
•
de
a
asimila
conţinutul
pedagogiei
generale,
al
teoriei
educaţiei,
al
didacticii
cognitive,
al
managementului
didactic
şi
educativ,
al
psihopedagogiei
generale,
al
psihopedagogiei
vârstelor,
al
psihologiei
sociale;
•
de
a
realiza
sisteme,
corelaţii
între
conţinuturile
asimi-
late;
•
de
a
prelucra,
transforma,
adapta
şi
dezvolta
conţinu-
turile
prin
aplicarea
în
situaţii
educaţionale
specifice;
•
de
a
înţelege
structurarea
(geneza)
psihicului
copilului
şi
al
tânărului;
•
de
a
înţelege
obiectivele
învăţământului
contemporan;
•
de
a
înţelege
concepţia
managementului
didactic
şi
educaţional;
•
de
a
înţelege
raporturile
dintre
psihologia
pedagogică,
didactică
şi
didacticile
speciale;
•
de
a
asimila
teoria
şi
metodologia
studierii
personali-
tăţii
copilului
şi
a
cercetării
procesului
de
învăţământ.
Planul
operaţional:
•
de
analiză
şi
diagnoză
a
stării
educaţionale
a
grupului
de
elevi
şi
a
fiecărui
elev;
•
de
a
analiza
şi
decide,
în
cunoştinţă
de
cauză,
modul
de
aplicare
a
teoriei
psihopedagogice
şi
metodice
în
situaţii
educaţionale
specifice;
•
de
a
„personaliza"
conţinuturile
în
contexte
educaţio-
nale
determinate;
•
de
a
proiecta
activităţi
instructiv-educative
şcolare
şi
extraşcolare
pe
diferite
perioade;
•
de
a
organiza,
îndruma
şi
coordona
activităţi
de
imple-
mentare
a
proiectelor
elaborate;
•
de
control,
evaluare
şi
reglare-autoreglare;
•
de
a
conduce
procesul
de
predare-învăţare,
astfel
încât
să
formeze
capacităţi
de
cooperare,
de
comunicare,
de
gândire
convergentă,
divergentă,
flexibilă,
creatoare,
de
control,
de
autoapreciere
şi
autoreglare
etc.;
•
de
a
forma
şi
dezvolta
interesul,
motivaţia,
afectivita-
tea,
voinţa,
inteligenţa
şi
caracterul
etc.;
•
de
a
iniţia
acţiuni
de
investigare
a
procesului
instruc-
tiv-educativ
în
scopuri
ameliorative.
Planul
creator:
•
capacitatea
de
empatie;
•
capacitatea
de
adaptare
la
situaţii
atipice
din
practica
şcolară
şi
extraşcolară;
•
de
a
se
dărui
cu
vocaţie
rolului
asumat;
•
de
a
manifesta
dragoste
şi
înţelegere
faţă
de
copii;
•
de
a
inova
practica
educativă
şcolară
şi
extraşcolară;
•
de
a
dezvolta
înclinaţii,
aptitudini,
talente;
•
de
sociabilitate
şi
cooperare.
B.3.
Competenţe
psihorelaţionale
Planul
teoretic:
•
de
a
asimila
cunoştinţe
de
psihopedagogie
socială,
de
psihologie
a
grupurilor
şcolare,
de
psihologie
a
învăţării
sociale,
de
psihologie
a
creativităţii
în
grup,
de
dirijare
a
comportamentului
uman
etc.
Planul
operaţional:
•
de
a
organiza
grupul
de
elevi,
de
părinţi
etc.;
•
de
a
comunica
cu
grupurile;
•
de
a
înţelege
interrelaţiile
din
grupul
de
elevi,
de
părinţi,
de
educatori
etc.;
•
de
a
dezvolta
relaţii
pozitive
în
interiorul
grupurilor;
•
de
a
manifesta
comportament
empatic;
•
de
a
motiva
şi
antrena
grupul
în
realizarea
unor
scopuri
comune,
promovând
teoria
asemănării
în
dife-
renţe;
•
de
a
acorda,
treptat,
autonomie
grupului
de
elevi,
cul-
tivând
independenţa
şi
interdependenţa
membrilor
şi
grupurilor;
•
de
a
transforma
grupul
într-unul
educogen,
orientân-
du-l
spre
valori
autentice;
•
de
a
coopera
cu
grupul
de
elevi,
cu
părinţii,
cu
profe-
sorii
etc.,
realizând
un
autentic
parteneriat
în
educaţie;
•
de
a
forma
elevilor
capacităţi,
cum
sunt:
cooperarea,
comunicarea,
empatia,
creativitatea
etc.
Distincţiile
dintre
aceste
categorii
de
competenţă
nu
sunt
tranşante,
ele
interacţionând
în
comportamentul
profesoru-
lui,
manifestându-se
unitar
în
stilul
de
învăţământ.
De
ase-
menea,
între
planurile
teoretic,
operaţional
şi
creator
delimitările
sunt
relative,
acestea
manifestându-se
în
cone-
xiuni
diverse,
în
diferite
momente
ale
formării
iniţiale
şi
con-
tinue,
în
diferite
situaţii
educaţionale.
Competenţele
identificate
nu
sunt
ierarhizate
şi
nu
epui-
zează
sfera
domeniului,
ele
fiind
expresia
unei
opţiuni
în
raport
cu
contextul
învăţământului
actual,
fiind
prezentate
într-un
spirit
sintetic.
Aceste
competenţe
pot
fi
specificate
în
funcţie
de
anu-
mite
variabile
(trepte
de
învăţământ,
obiectul
de
învăţământ,
stadiile
dezvoltării
psihice
etc.),
necesitând
asimilarea,
în
acest
caz,
a
unui
curriculum
specific.
II.
Formarea
continuă
a
personalului
didactic
din
învăţământul
preşcolar,
primar,
secundar
(gimnazial,
profesional,
liceal
şi
postliceal)
II.1.
Forme
ale
pregătirii
continue:
a)
perfecţionarea
curentă
prin
activităţile
metodico-ştiinţi-
fice
şi
psihopedagogice,
realizate
la
nivelul
unităţii
de
învăţământ
sau
pe
grupe
de
unităţi.
Acestea
intră
în
atribu-
ţiile
unităţilor
de
învăţământ
şi
ale
inspectoratelor
şcolare.
Perfecţionarea
curentă
prin:
•
simpozioane;
•
sesiuni
de
comunicări;
•
stagii
periodice
de
informare
ştiinţifică
de
specialitate
şi
în
domeniul
ştiinţelor
educaţiei;
•
forme
de
perfecţionare
prin
corespondenţă;
programe
punctuale.
Acestea
pot
fi
organizate
de
oricare
dintre
instituţiile
implicate
în
perfecţionarea
cadrelor
didactice,
la
iniţiativa
proprie
sau
la
solicitarea
unor
categorii
de
cadre
didactice,
îndeosebi
de
Casa
Corpului
Didactic.
Alte
forme
de
perfecţionare
curentă:
•
cursuri
fără
frecvenţă,
organizate
de
instituţiile
de
învăţământ
superior,
combinate
cu
consultaţii;
•
cursuri
organizate
de
societăţi
ştiinţifice
şi
de
alte
organizaţii
profesionale
ale
personalului
didactic
etc.;
b)
perfecţionarea
prin
definitivarea
în
învăţământ
şi
acor-
darea
gradelor
didactice
II
şi
I
intră
în
atribuţiile
universi-
tăţilor,
liceelor
pedagogice,
colegiilor
universitare
pedagogice
şi
liceelor
de
profil;
c)
programele
de
perfecţionare,
organizate
o
dată
la
5
ani,
destinate
personalului
didactic
şi
personalului
de
con-
ducere
(perfecţionare
periodică),
intră
în
atribuţiile
universi-
tăţilor,
liceelor
pedagogice,
liceelor
de
profil
-
centre
de
perfecţionare,
în
cooperare
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
cu
inspectoratele
şi
casele
corpului
didactic,
coordonate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale;
d)
perfecţionarea
prin
burse
şi
stagii
în
ţară
şi/sau
în
străinătate,
prin
cursuri
postuniversitare
şi
doctorate,
intră
în
atribuţiile
universităţilor
şi
se
desfăşoară
în
baza
unor
norme
metodologice
specifice;
e)
programele
de
conversie
profesională
intră
în
atribuţi-
ile
instituţiilor
de
învăţământ
superior
şi
se
desfăşoară
în
baza
unor
norme
metodologice
specifice,
precum
şi
în
atri-
buţiile
liceelor
de
profil
şi
ale
liceelor
pedagogice.
II.
2.
Organizarea
activităţii
de
formare
continuă
a
cadrelor
didactice
a)
Perfecţionarea
de
specialitate,
metodică
şi
psihopeda-
gogică
a
personalului
didactic
din
învăţământul
preşcolar
şi
primar
se
realizează
în
colegii
pedagogice
universitare
şi
în
licee
pedagogice,
cu
sprijinul
inspectoratelor
şcolare
jude-
ţene
şi
al
instituţiilor
de
învăţământ
superior.
Repartizarea
atribuţiilor
de
perfecţionare
a
învăţătorilor
şi
educatoarelor,
pe
colegii
pedagogice
universitare
şi
licee
pedagogice,
se
realizează
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
pe
baza
unor
criterii
de
acreditare
pentru
activi-
tatea
de
formare
continuă.
Lista
colegiilor
pedagogice
uni-
versitare
şi
a
liceelor
pedagogice,
care
au
repartizate
atribuţii
de
perfecţionare,
va
fi
comunicată
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
inspectoratelor
şcolare,
cole-
giilor
pedagogice
universitare
şi
liceelor
pedagogice,
în
fie-
care
an,
până
la
data
începerii
înscrierilor.
b)
Perfecţionarea
de
specialitate,
metodică
şi
psihopeda-
gogică
a
profesorilor
din
învăţământul
secundar
(gimnazial,
profesional,
liceal,
postliceal)
se
realizează
în
instituţii
de
învăţământ
superior
prin
facultăţi,
departamente
şi
catedre.
Lista
instituţiilor
de
învăţământ
superior,
care
au
atribuţii
de
perfecţionare,
va
fi
comunicată
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
inspectoratelor
şcolare
şi
instituţiilor
de
învăţământ
superior,
în
fiecare
an,
până
la
data
începerii
înscrierilor.
c)
Perfecţionarea
de
specialitate,
metodică
şi
psihopeda-
gogică
a
maiştrilor-instructori
se
realizează
în
unităţi
de
învăţământ
de
profil.
Lista
unităţilor
de
profil,
care
au
repar-
tizate
atribuţii
de
perfecţionare
pentru
maiştri-instructori,
va
fi
comunicată
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
inspectoratelor
şcolare
şi
liceelor
de
profil,
în
fiecare
an,
până
la
data
începerii
înscrierilor.
Cadrele
didactice
pot
opta
pentru
a
participa
la
orice
formă
de
perfecţionare
şi
pentru
oricare
dintre
centrele
de
perfecţionare
aflate
pe
lista
unităţilor
de
învăţământ
cărora
le-au
fost
repartizate
atribuţii
în
acest
sens
la
specialitatea
respectivă
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
personal.
Instituţiei
de
învăţământ
căreia
i-au
fost
repartizate
atri-
buţii
de
perfecţionare
i
se
pot
suspenda
temporar
sau
anula,
după
caz,
aceste
drepturi
şi
îndatoriri
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
dacă
se
constată
că
activi-
tăţile
de
resort
nu
sunt
cel
puţin
la
nivelul
standardelor
minime.
d)
Pregătirea
şi
perfecţionarea
personalului
de
condu-
cere,
îndrumare
şi
control
de
la
toate
nivelurile
sistemului
de
învăţământ
se
realizează
în
centre,
instituţii
şi
prin
alte
forme
instituţionalizate:
universităţi,
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
inspectoratele
şcolare,
casele
corpului
didactic,
sub
coordonarea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale.
e)
Formarea
curentă
a
învăţătorilor,
educatoarelor
şi
institutorilor
se
realizează
în
instituţiile
menţionate
la
pct.
II.
2
lit.
a).
f)
Formarea
curentă
a
maiştrilor-instructori
se
realizează
în
unităţile
de
învăţământ
menţionate
la
pct.
II.
2
lit.
c).
g)
Formarea
curentă
a
profesorilor
se
realizează
în
casele
corpului
didactic.
h)
Formarea
curentă
şi
prin
programe
de
perfecţionare,
organizate
o
dată
la
5
ani,
a
personalului
didactic
încadrat
la
palate
şi
la
cluburi
şcolare
se
realizează
în
cadrul
Palatului
Naţional
al
Copiilor.
i)
Formarea
curentă
şi
prin
programe
de
perfecţionare,
organizate
o
dată
la
5
ani,
a
educatoarelor
din
grădiniţe
speciale,
precum
şi
a
învăţătorilor
şi
profesorilor,
care
func-
ţionează
în
casele
de
copii,
în
şcoli
speciale
şi
în
peniten-
ciare,
se
realizează
în
instituţii
de
învăţământ
superior
de
profil,
pe
bază
de
programe
speciale.
j)
Formarea
curentă
şi
prin
programe
de
perfecţionare,
organizate
o
dată
la
5
ani,
a
cadrelor
didactice
din
liceele
pedagogice,
care
sunt
formatori
pentru
învăţători
şi
educa-
toare,
se
realizează,
în
domeniul
psihopedagogiei
şi
al
metodologiei
instruirii
şi
educaţiei
în
învăţământul
preşcolar
şi
primar,
de
către
departamentele
pentru
formarea
cadrelor
didactice,
cu
sprijinul
instituţiilor
de
învăţământ
superior,
sub
coordonarea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale.
Tematica
activităţilor
se
stabileşte
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
de
către
departamentele
sale,
prin
articularea
unor
module-cadru
cu
unele
module
specifice
intereselor
participanţilor,
prin
armonizarea
ofertei
şi
a
cere-
rii
de
perfecţionare
de
către
participanţi.
Programarea
activităţilor
de
formare
curentă
se
reali-
zează
de
către
departamentele
de
formare
a
cadrelor
didactice
şi
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
k)
Formarea
curentă
a
profesorilor
încadraţi
în
cabine-
tele
de
asistenţă
psihopedagogică
şi
în
centrele
judeţene
de
asistenţă
psihopedagogică
se
realizează
prin
programe
specifice
de
către
instituţii
de
învăţământ
superior,
în
cola-
borare
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
sub
coordona-
rea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale.
l)
Formarea
curentă
a
profesorilor
metodişti
încadraţi
în
casele
corpului
didactic
se
realizează
prin
programe
speci-
fice
de
către
universităţi,
în
colaborare
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
sub
coordonarea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale.
m)
Perfecţionarea
personalului
didactic
auxiliar
se
reali-
zează
prin
programe
specifice
în
casele
corpului
didactic,
sub
coordonarea
inspectoratelor
şcolare.
n)
Perfecţionarea
curentă
prin
alte
forme
şi
programe
-
învăţământ
deschis
la
distanţă
-
se
realizează
de
către
toate
instituţiile
interesate.
Pregătirea
prin
studiu
individual
şi
prin
activităţi
desfăşurate
la
nivelul
unităţii
şcolare
Cadrele
didactice
înscrise
pentru
perfecţionare
vor
des-
făşura
o
activitate
concretă
şi
intensă,
în
scopul
dezvoltării
competenţelor
profesionale
specifice
şi
al
obţinerii
unor
per-
formanţe
observabile
şi
măsurabile
în
activitatea
cu
elevii.
În
funcţie
de
forma
de
perfecţionare
la
care
participă
(definitivat,
gradul
II,
gradul
I,
perfecţionare
curentă
sau
programe
organizate
o
dată
la
5
ani)
pot
fi
proiectate
şi
realizate
acţiuni,
cum
sunt:
•
microcercetări
constatative,
ameliorative
privind
activita-
tea
instructiv-educativă,
şcolară
şi
extraşcolară;
•
elaborarea
unor
instrumente
pentru
testarea
necesităţii
de
perfecţionare
a
cadrelor
didactice
la
nivelul
unităţii
şcolare,
al
comisiei
metodice,
al
colectivului
de
cate-
dră;
•
proiectarea
unor
activităţi
metodice
coerente
pe
termen
mediu
şi
lung,
pentru
a
răspunde
exigenţelor
specifice
colectivului
de
cadre
didactice
şi
celor
impuse
de
reforma
învăţământului;
•
elaborarea
unor
proiecte,
modele,
instrumente,
nece-
sare
promovării
unui
învăţământ
cu
prioritate
formativ-
educativ;
•
elaborarea
obiectivelor
pe
capitole
şi
pe
obiecte
de
învăţământ;
•
elaborarea
de
probe
de
evaluare
formativă,
predictivă
şi
sumativă
pentru
anumite
obiecte
de
învăţământ;
•
elaborarea
de
proiecte
şi
schiţe
pentru
activităţile
didactice
şi
extradidactice
de
către
cadrele
didactice
stagiare,
până
la
obţinerea
definitivării
în
învăţământ;
•
pregătirea
şi
susţinerea
unor
lecţii
şi
activităţi
şcolare
şi
extraşcolare,
pe
baza
folosirii
unor
metode
moderne,
eficiente,
adecvate
situaţiei
de
învăţare:
modelarea,
problematizarea,
descoperirea,
dezbaterea,
studiul
de
caz,
jocul
de
rol,
simularea,
procesul
pedagogic
etc.;
•
organizarea
şi
desfăşurarea
unor
activităţi
formativ-edu-
cative
extraclasă
şi
extraşcoală:
cercuri
pe
obiecte,
vizionări,
excursii
didactice,
concursuri,
vizite,
întâlniri
etc.;
•
elaborarea
şi
utilizarea
unor
mijloace
de
învăţământ
necesare
activităţii
instructiv-educative,
amenajarea
unor
cabinete
de
documentare,
centre
de
creaţie
în
domeniul
procesului
de
învăţământ
de
tehnica
activităţii
intelectuale
etc.
Fiecare
cadru
didactic
va
prezenta
fişa
de
autoevaluare,
semnată
de
responsabilul
comisiei
metodice
şi
de
directorul
unităţii
şcolare
la
finalizarea
oricărei
forme
de
perfecţionare.
Această
fişă
va
fi
luată
în
considerare
la
evaluarea
activi-
tăţii
cadrului
didactic
respectiv.
Pregătirea
prin
studiu
individual
şi
prin
activităţi
comune
la
nivelul
instituţiilor
de
Învăţământ
care
au
repartizate
atribuţii
de
perfecţionare
Participarea
cadrelor
didactice
înscrise
pentru
susţinerea
examenelor,
în
vederea
definitivării
în
învăţământ
sau
acor-
dării
gradului
didactic
II
sau
I,
la
activităţile
comune
organi-
zate
de
unităţile
de
învăţământ
cu
atribuţii
de
perfecţionare
nu
condiţionează
prezentarea
lor
la
aceste
examene.
Pregătirea
în
vederea
obţinerii
definitivării
în
învăţământ
sau
a
gradelor
didactice
se
realizează
în
domeniul
speciali-
tăţii,
metodicii
predării
acesteia
şi
al
psihopedagogiei,
sub
formă
de
cursuri,
seminarii,
activităţi
practice
sau
de
labo-
rator,
ateliere
de
lucru
etc.
Se
vor
folosi
strategii
menite
să
antreneze
cooperarea
dintre
cadrele
didactice,
valorificarea
şi
dezvoltarea
expe-
rienţei
personale.
Activităţile
de
formare
curentă
şi
cele
de
pregătire
pen-
tru
examene,
în
vederea
definitivării
în
învăţământ
şi
acor-
dării
gradelor
didactice,
se
desfăşoară
pe
baza
unor
tematici
elaborate,
pentru
fiecare
formă
de
perfecţionare,
pe
baza
programelor
de
perfecţionare
aprobate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Cadrul
didactic
formator,
titular
al
unui
anumit
curs
de
perfecţionare,
va
elabora
această
tematică
pentru
activităţile
comune,
în
care
vor
fi
cuprinse
module-nucleu
din
pro-
gramă,
precum
şi
unele
module
alternative,
potrivit
opţiuni-
lor
de
perfecţionare
ale
cadrelor
didactice
participante.
Alte
module
alternative
vor
fi
asimilate
prin
studiu
indivi-
dual.
Evaluarea,
în
cadrul
examenelor,
în
scopul
obţinerii
definitivării
în
învăţământ
şi
a
gradului
didactic
II,
se
va
face
pe
baza
întregii
programe.
Tematicile
activităţilor
comune
de
perfecţionare
se
stabi-
lesc
înainte
de
începerea
cursului,
când
se
testează
şi
opţiunile
cadrelor
didactice
participante.
Sesiunile
de
activităţi
comune
de
pregătire
se
vor
orga-
niza
în
timpul
vacanţelor
şcolare,
în
cel
mult
două
perioade
compacte
sau,
eşalonat,
pe
parcursul
anului
şcolar,
în
ziua
metodică
sau
la
sfârşit
de
săptămână,
în
cazul
în
care
numărul
cadrelor
didactice
de
aceeaşi
specialitate
dintr-un
judeţ
constituie
o
formaţie
de
curs.
În
alcătuirea
orarelor
pentru
sesiunile
de
activităţi
comune
de
perfecţionare
se
va
asigura
includerea
tuturor
disciplinelor
prevăzute
în
planul
de
învăţământ
pentru
per-
fecţionare.
Structura
activităţilor
de
perfecţionare
în
sesiunile
de
activităţi
comune
este
prevăzută
în
anexa
nr.
1,
pentru
învăţători
şi
educatoare,
pentru
maiştri-instructori
şi
pentru
profesori.
Activităţile
de
perfecţionare
pot
fi
incluse
în
norma
didactică
a
cadrelor
didactice
care
le
efectuează
sau
pot
fi
retribuite
în
sistemul
cumul/plată
cu
ora,
după
caz.
Pregătirea
prin
studiu
individual
şi
prin
activităţi
comune
a
cadrelor
de
conducere,
îndrumare
şi
control
se
realizează
în
cadrul
instituţiilor
abilitate
în
acest
sens,
coordonate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
în
colaborare
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
casele
corpului
didactic
şi
cu
alte
insti-
tuţii.
Această
pregătire
se
desfăşoară
atât
prin
programe
comasate,
organizate
o
dată
la
5
ani,
cât
şi
eşalonat,
printr-o
mare
varietate
de
oferte
de
programe
alternative,
în
stagii,
în
cadrul
formării
curente
(vezi
programul
de
formare,
organizat
o
dată
la
5
ani
pentru
cadrele
de
conducere).
Casa
Corpului
Didactic
-
centru
de
resurse
şi
dezvoltare
profesională
•
Casa
Corpului
Didactic
este
centrul
de
documentare
şi
de
organizare
a
activităţilor
de
formare
curentă
a
per-
sonalului
didactic
şi
a
cadrelor
de
conducere,
îndru-
mare
şi
control
de
la
nivelul
inspectoratelor
şcolare,
printr-o
ofertă
multiplă
de
programe.
•
Organizează
sesiuni
metodico-ştiinţifice
de
comunicări,
simpozioane
la
nivel
naţional
sau
cu
participare
inter-
naţională,
întâlniri,
schimburi
de
experienţă,
seminarii
interactive,
acţiuni
de
colaborare
cu
universităţi,
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
cu
alte
instituţii
şi
organizaţii
profesionale
ale
cadrelor
didactice,
stagii
de
scurtă
durată
de
informare
ştiinţifică
în
specialitate,
în
domeniul
ştiinţelor
educaţiei,
pe
probleme
vizând
poli-
tica
educaţională,
legislaţia
şcolară,
reforma
învăţă-
mântului
etc.
•
Realizează
formarea
continuă
a
personalului
didactic
auxiliar
pe
baza
unor
programe
aprobate
de
către
inspectoratele
şcolare.
•
Realizează
oferta
multiplă
de
programe
de
dezvoltare
profesională
pentru
toate
categoriile
de
cadre
didac-
tice,
la
cererea
unităţilor
şcolare,
a
inspectoratelor
şco-
lare,
comisiilor
metodice,
cercurilor
pedagogice,
consiliilor
de
administraţie,
consiliilor
profesorale
şi
a
cadrelor
didactice
individuale.
•
Casa
Corpului
Didactic
organizează
şi
realizează
diverse
tipuri
de
programe:
◊
stagii,
cursuri,
sesiuni
pentru
formarea
curentă
a
per-
sonalului
didactic
şi
a
personalului
necalificat,
în
acord
cu
programul
de
reformă
a
învăţământului
preuniversi-
tar;
◊
programe
tip
„contact"
-
seminarii,
colocvii,
simpo-
zioane
-
cu
continuitate
tematică,
pentru
informarea
profesională
a
personalului
didactic;
◊
programe
punctuale
de
asistare
a
autoformării
profe-
sionale,
la
cerere;
◊
programe
de
iniţiere,
contra
cost,
în
utilizarea
calcula-
torului,
în
limbi
străine,
în
cercetarea
procesului
for-
mativ-educativ
etc.;
◊
programe
de
cercetare
educaţională
-
finanţate
prin
iniţiativă
de
stat
şi/sau
privată
şi
cofinanţate
prin
iniţia-
tivă
zonală
şi
locală,
cu
rol
inovativ.
Activităţile
comisiilor
metodice
ale
diriginţilor,
ale
cercuri-
lor
pedagogice
ale
diriginţilor,
pe
clase
şi
trepte
de
învăţă-
mânt,
vor
fi
organizate
şi
desfăşurate
de
către
inspectoratele
şcolare
în
colaborare
cu
unităţile
şcolare
şi
cu
casele
corpului
didactic.
Activitatea
educativă
şcolară
şi
extraşcolară
va
fi
un
domeniu
prioritar
al
activităţilor
iniţiate
şi
desfăşurate
în
casele
corpului
didactic,
în
colaborare
cu
inspectoratele
şcolare,
cu
direcţia
de
resort
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei
etc.
Elaborarea
unei
concepţii
coerente
şi
flexibile
cu
privire
la
proiectarea,
realizarea
şi
evaluarea
activităţii
educative
şcolare
şi
extraşcolare
şi
la
formarea
cadrelor
didactice
constituie,
în
acest
sens,
o
componentă
esenţială
a
dezvol-
tării
profesionale
a
acestora,
ce
poate
fi
înfăptuită
de
către
casele
corpului
didactic
printr-o
ofertă
de
programe
alter-
native.
Iniţierea
unor
studii
de
diagnoză
şi
prognoză
asupra
calităţii
învăţământului
într-o
unitate
şcolară,
zonă
sau
la
nivelul
judeţului,
în
colaborare
cu
inspectoratele
şcolare,
cu
organizaţii
şi
instituţii,
cu
alţi
parteneri
în
procesul
educaţiei,
este
o
altă
atribuţie
importantă
a
caselor
corpului
didactic,
adaptarea
şi
flexibilitatea
programelor
de
formare
curentă,
în
raport
cu
cerinţele
de
profesionalizare
a
cadrelor
didac-
tice,
trebuie
să
constituie
axe
ale
eficienţei
învăţământului.
În
acest
sens,
casele
corpului
didactic
vor
elabora
şi
vor
aplica
seturi
de
instrumente
de
testare
a
necesităţilor
de
perfecţionare
a
diferitelor
categorii
de
cadre
didactice.
II.
3.
Proiectarea
şi
realizarea
conţinutului
activităţii
de
formare
continuă
(curentă)
prin:
definitivarea
în
învăţământ
şi
acordarea
gradelor
didactice
II
şi
I;
programe
de
perfec-
ţionare
organizate
o
dată
la
5
ani;
burse
şi
stagii
în
ţară
şi
în
străinătate,
prin
cursuri
postuniversitare
şi
doctorat;
pro-
grame
de
conversie
profesională
şi
alte
forme.
Conţinutul
activităţilor
de
perfecţionare
a
cadrelor
didac-
tice,
prin
definitivare
în
învăţământ
şi
prin
acordarea
grade-
lor
II
şi
I,
este
cuprins
în
programe
unitare
alcătuite
din
module-nucleu
de
reformă
şi
din
module
alternative,
pentru
specialitate
şi
metodica
predării
acesteia,
pentru
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie,
aprobate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Asimilarea
conţinutului
prevăzut
în
programele
de
per-
fecţionare
se
realizează
prin
forme
variate
de
activităţi
teo-
retico-metodologice,
practic-acţionale
şi
constructiv-creatoare,
individuale
şi
colective,
prin
aplicarea
unor
metodologii
spe-
cifice
învăţării
la
adulţi.
Perfecţionarea
curentă
a
cadrelor
didactice
din
învăţă-
mântul
preuniversitar
se
efectuează
prin
formele
prevăzute
la
art.
32
alin.
(4)
din
Legea
nr.
128/1997.
ll.
3.1.
Activitatea
metodico-ştiinţifică
şi
psihopedagogică
la
nivelul
unităţii
de
Învăţământ
sau
pe
grupe
de
unităţi
Perfecţionarea,
la
nivelul
unităţilor
de
învăţământ,
trebuie
să
îndeplinească
funcţia
de
reglare-autoreglare
a
activităţii
instructiv-educative,
didactice
şi
extradidactice,
de
dezvol-
tare
profesională
personalizată,
de
inovare
a
practicii
şco-
lare
într-un
anumit
spaţiu
de
instruire
şi
într-o
situaţie
educativă,
de
stimulare
a
creativităţii
cadrelor
didactice
şi
a
elevilor,
de
investigare
a
activităţii
şcolare.
a)
Activitatea
colectivelor
de
catedră/comisiilor
metodice
va
fi
axată,
cu
prioritate,
pe
adaptarea
conţinuturilor
învăţă-
rii
şi
metodologiei,
în
funcţie
de
situaţii
didactice
specific
determinate,
în
primul
rând,
de
structura
psihică
internă
a
elevilor.
În
acest
context,
centrul
de
interes
al
activităţilor
meto-
dice
şi
psihopedagogice
îl
constituie:
•
definirea
obiectivelor
şi
a
obiectivelor
operaţionale,
ierarhizate
şi
diferenţiale,
pentru
situaţii
concrete,
şco-
lare
şi
extraşcolare;
•
prelucrarea,
esenţializarea
şi
structurarea
conţinutului
învăţării
în
raport
cu
personalitatea
fiecărui
elev
şi
cu
sintalitatea
grupului;
•
metodologia
predării-învăţării
şi
evaluării;
•
acţiuni
practice
şi
cercetări
pentru
prevenirea
şi
com-
baterea
excluderii
de
la
reuşita
şcolară,
pentru
valorifi-
carea
potenţialului
fiecărui
elev
la
nivelul
proximei
dezvoltări,
pentru
egalizarea
şanselor
de
acces
şi
parcurgere
cu
succes
a
activităţii
şcolare
prin
adapta-
rea
strategiilor
la
caracteristicile
evoluţiei
psihofizice
a
elevilor
etc.
b)
Activitatea
metodică
şi
psihopedagogică,
la
nivelul
cercurilor
pedagogice,
va
fi
orientată,
îndeosebi,
spre
adec-
varea
condiţiilor
externe,
rezultate
din
specificul
conţinutului
obiectelor
de
învăţământ
la
strategiile
didactice,
la
modurile
de
organizare
a
activităţii,
de
evaluare,
reglare,
autoreglare,
la
profilul
de
competenţă
al
cadrului
didactic.
La
acest
nivel,
activitatea
de
perfecţionare
va
fi
axată,
îndeosebi,
pe
probleme,
cum
sunt:
•
cercetarea
şi
inovarea
practicii
educaţionale
în
dome-
niul
analizei
logico-funcţionale
a
conţinuturilor
concrete
ale
instruirii
şi
educaţiei;
•
elaborarea
obiectivelor
şi
a
obiectivelor
operaţionale
pe
obiecte
de
învăţământ;
•
elaborarea
probelor
de
evaluare
formativă,
pe
capitole,
în
concordanţă
cu
obiectivele;
•
proiectarea
strategiilor
de
instruire
şi
educaţie,
speci-
fice
diferitelor
conţinuturi
şi
situaţii
de
învăţare
în
acti-
vitatea
şcolară
şi
extraşcolară;
•
dezvoltarea
creativităţii
individuale
şi
de
grup
a
cadre-
lor
didactice
şi
a
elevilor;
•
dezvoltarea
competenţelor
proiectiv-conceptuale,
de
comunicare,
practic-acţionale,
metodologice,
construc-
tiv-creatoare
şi
de
evaluare
a
cadrelor
didactice,
prin
elaborarea
conştientă
şi
coerentă
a
unor
alternative
metodice,
a
unor
variante
de
proiecte
de
activităţi
didactice
şi
extradidactice
etc.
Managerii
cercurilor
pedagogice,
ai
comisiilor
şi
colecti-
velor
de
catedră
vor
proiecta
activităţile,
armonizând
obiec-
tivele
şi
conţinuturile
determinate
de
reforma
învăţământului
cu
cele
impuse
de
necesităţile
de
perfecţionare
a
cadrelor
didactice,
avându-se
în
vedere
şi
nivelul
de
structurare
a
competenţelor
pedagogice
ale
cadrelor
didactice
respective
(stagiar,
cu
definitivat,
cu
gradul
II,
cu
gradul
I,
cu
doctorat
etc.).
Vor
fi
propuse
alternative
de
conţinut
şi
de
metodologie
ale
activităţilor
metodice
şi
psihopedagogice,
în
scopul
opti-
mizării
pregătirii
cadrelor
didactice.
Evantaiul
acestor
activităţi
de
perfecţionare
va
fi
diver-
sificat.
Vor
fi
propuse
şi
activităţi
vizând
determinarea
stan-
dardelor
minime
şi
de
excelenţă
în
pregătirea
elevilor
şi
a
cadrelor
didactice.
O
atenţie
deosebită
va
fi
acordată
pre-
ocupărilor
pentru
studiul
personalităţii
(individualităţii)
fiecărui
elev
şi
al
sintalităţii
grupurilor
de
elevi,
în
scopul
fundamen-
tării
ştiinţifice
a
activităţii
instructiv-educative.
Activităţile
edu-
cative
şcolare
şi
extraşcolare
vor
constitui
o
dominantă
a
activităţilor
de
perfecţionare
la
nivelul
unităţii
de
învăţământ.
De
asemenea,
cercetarea
unor
modalităţi
diferenţiate
de
structurare
şi
dezvoltare
a
stilului
activităţii
intelectuale,
a
modului
de
gândire,
a
capacităţii
de
a
coopera
şi
comunica
eficient,
de
a
analiza
şi
decide,
de
formare
a
tehnicii
argu-
mentării
şi
contraargumentării
etc.
va
constitui
o
prioritate
în
cadrul
activităţilor
de
dezvoltare
profesională
a
cadrelor
didactice.
Dezbaterea,
analiza
de
conţinut,
simularea,
studiul
de
caz,
atelierele,
activitatea
interactivă,
în
grup,
de
dezvoltare
a
experienţelor
valoroase
şi
crearea
de
noi
modele
teore-
tice
şi
practice,
eficiente,
de
activitate
instructiv-educativă,
lucrările
de
laborator,
cercetările
constatativ-ameliorative,
dezvoltătoare,
operaţionale
etc.
vor
constitui
modalităţi
prio-
ritare
de
optimizare
a
activităţii
cadrului
didactic,
în
scopul
obţinerii
unor
performanţe
observabile
şi
măsurabile
în
acti-
vităţile
cu
elevii.
Comisiile
metodice
ale
învăţătorilor
se
constituie
în
şco-
lile
cu
un
număr
mai
mare
de
3
învăţători
care
predau
la
aceleaşi
clase.
În
celelalte
cazuri,
comisiile
metodice
şi/sau
colectivele
de
catedră
se
organizează
pe
grupe
de
şcoli.
Când
nu
este
posibilă
nici
această
modalitate
de
organi-
zare,
învăţătorii
care
predau
într-o
şcoală
constituie
comi-
sia
metodică
a
claselor
I-IV
din
şcoala
respectivă.
Comisiile
metodice
pentru
educatoare
se
organizează
în
grădiniţele
cu
minimum
3
educatoare
sau
pe
grupe
de
gră-
diniţe.
În
grădiniţele
din
mediul
urban
sau
în
localităţile
rurale
cu
mai
multe
grădiniţe,
comisiile
metodice
se
organizează
pentru
educatoarele
care
funcţionează
la
aceleaşi
grupe
de
copii
(mică,
mijlocie,
mare,
pregătitoare).
Programele
de
activitate
ale
comisiei
metodice
vor
fi
proiectate
pe
baza
unei
concepţii
coerente,
vizând,
cu
prio-
ritate,
conţinuturi
care
se
impun
în
urma
analizei-diagnoză
a
activităţii
instructiv-educative
desfăşurate
la
nivelul
institu-
ţiei/zonei
respective,
în
scopul
ameliorării,
extinderii
sau
dezvoltării,
după
caz,
a
experienţei
pozitive
sau
al
prevenirii
şi
eliminării
efectelor
negative,
a
punctelor
slabe
din
activi-
tatea
instructiv-educativă.
Consiliile
de
administraţie
şi
consiliile
profesorale
vor
constitui
pârghii
importante
ale
perfecţionării
pregătirii
cadre-
lor
didactice
din
unitatea
de
învăţământ
respectivă.
În
programele
de
activitate,
analiza-diagnoză
a
calităţii
activităţii
cadrelor
didactice,
proiectarea
unor
programe
spe-
cifice
de
dezvoltare
profesională,
eşalonate
pe
o
perioadă
mai
lungă,
de
cel
puţin
2
ani,
evaluarea,
reglarea-autore-
glarea
la
nivelul
unităţii
şcolare
şi
coordonarea
activităţilor
colectivelor
de
catedră
constituie
priorităţi
la
acest
nivel.
Cercurile
pedagogice
reunesc
educatoare,
învăţători,
maiştri-instructori,
profesori,
responsabili
ai
comisiilor
meto-
dice,
directori,
cadre
didactice
încadrate
în
centrele
de
asis-
tenţă
psihopedagogică
şi
în
centrele
judeţene
de
asistenţă
psihopedagogică,
în
casele
corpului
didactic,
în
învăţămân-
tul
special,
în
palate
şi
cluburi
ale
copiilor
etc.
dintr-o
zonă,
astfel
încât
numărul
membrilor
să
nu
fie
mai
mic
de
25
şi
mai
mare
de
50
de
cadre
didactice.
În
mediul
rural,
cercurile
pedagogice
se
organizează
pe
grupe
de
localităţi
sau
pe
judeţe
pentru
specialităţile
unde
numărul
cadrelor
didactice
este
mic.
Cercurile
pedagogice
se
organizează
şi
se
desfăşoară
de
3
ori
în
cursul
unui
an
şcolar.
Activitatea
cercurilor
pedagogice
este
coordonată
de
inspectoratele
şcolare.
Perfecţionarea
curentă
a
cadrelor
didactice
şi
a
cadrelor
de
conducere,
îndrumare
şi
control
se
realizează
pe
baza
unei
oferte
multiple
de
programe,
descentralizat
şi
concurenţial,
de
către
instituţiile
prevăzute
la
art.
32
alin.
(2)
din
Legea
nr.
128/1997,
prin
formele
specificate
la
alin.
(4)
lit.
a)-f)
ale
aceluiaşi
articol.
ll.
3.2.
Perfecţionarea
prin
definitivarea
În
Învăţământ
şi
prin
acordarea
gradelor
didactice
ll
şi
l
ll.
3.2.1.
Perfecţionarea
prin
definitivarea
În
Învăţământ
Perfecţionarea
cadrelor
didactice
prin
definitivarea
pe
funcţia
didactică
urmăreşte
consolidarea
pregătirii
în
dome-
niul
specialităţii,
metodicii
şi
psihopedagogiei,
precum
şi
dezvoltarea
competenţelor
de
a
îndeplini
cu
bune
rezultate
funcţia
didactică.
Cadrele
didactice
stagiare
trebuie
să
aprofundeze
conţi-
nutul
de
specialitate
psihopedagogic
şi
metodic,
programele
şi
manualele
şcolare
alternative,
să
utilizeze
strategii
didac-
tice
adecvate
fiecărei
situaţii
de
instruire-educaţie.
Consolidarea
competenţelor
de
bază
la
nivel
teoretic
şi
operaţional
constituie
obiectivul
prioritar
al
perfecţionării
prin
definitivarea
în
învăţământ.
Conducerile
unităţilor
şcolare
în
care
funcţionează
cadre
didactice
stagiare
au
datoria
să
stabilească
programe
con-
crete
de
cooperare
şi
de
îndrumare
a
acestora
în
cadrul
comisiei/colectivului
de
catedră
sau
al
cercului
pedagogic,
după
caz.
Definitivarea
în
învăţământ
se
obţine,
pe
baza
unei
inspecţii
şcolare
speciale
şi
a
unui
examen,
de
către
per-
sonalul
didactic
care
îndeplineşte
condiţiile
de
studii
şi
con-
diţiile
prevăzute
la
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată,
cu
modificările
ulterioare,
şi
care
are
un
stagiu
de
cel
puţin
2
ani
la
catedră
de
la
obţinerea
diplomei
de
absolvire
sau
de
licenţă,
după
caz,
fiind
încadrat
în
această
perioadă
cu
funcţia
de
bază
în
învăţământ,
cu
normă
întreagă,
sau
având
un
stagiu
de
cel
puţin
3
ani
la
catedră,
pentru
personalul
didactic
asociat,
care
este
înca-
drat
în
această
perioadă
cu
cel
puţin
o
jumătate
de
normă.
Prezentarea
la
examenul
pentru
definitivarea
în
învăţă-
mânt
este
obligatorie
la
expirarea
stagiului
de
2
ani
de
la
obţinerea
diplomei
de
licenţă
sau
de
absolvire,
după
caz.
Personalul
didactic
se
poate
prezenta
la
acest
examen
în
trei
sesiuni,
în
cel
mult
5
ani
de
la
expirarea
stagiului
de
2
ani.
Personalul
didactic
titular
care
nu
obţine
definitivarea
în
învăţământ
pierde
calitatea
de
titular
şi,
ca
urmare,
acestuia
i
se
desface
contractul
individual
de
muncă
în
ter-
menul
legal.
Înscrierea
la
examenul
pentru
definitivarea
în
învăţământ
se
face
în
fiecare
an,
în
perioada
1
octombrie-1
noiem-
brie,
pentru
sesiunea
din
anul
şcolar
respectiv,
la
conduce-
rea
unităţilor
de
învăţământ,
cu
respectarea
condiţiilor
legale.
Până
la
data
de
15
noiembrie
se
înaintează
la
inspectoratele
şcolare
dosarele
cu
actele
necesare
pentru
înscrierea
la
examen.
Condiţii
de
înscriere:
•
stagiu
de
predare
efectivă
la
catedră
de
la
obţinerea
diplomei
de
absolvire,
pentru
învăţători,
educatoare,
institutori
şi
maiştri-instructori,
respectiv
a
diplomei
de
licenţă,
pentru
profesori,
conform
prevederilor
legale
în
vigoare;
•
calificativul
cel
puţin
„suficient",
obţinut
la
aprecierea
anuală
şi
la
inspecţiile
şcolare,
după
caz
(anexele
nr.
2
şi
2
bis).
Cadrele
didactice,
care,
până
la
obţinerea
definitivării
în
învăţământ,
au
fost
sancţionate,
nu
pot
fi
propuse
pentru
acordarea
definitivării
pe
funcţia
didactică
până
la
ridicarea
sancţiunii.
Cadrelor
didactice
înscrise
la
examenul
pentru
definitiva-
rea
în
învăţământ
li
se
recomandă
să
participe
la
sesiunile
de
activitate
comună,
în
vederea
pregătirii
pentru
acest
examen.
Cadrele
didactice
înscrise
la
examenul
pentru
definitiva-
rea
în
învăţământ,
care
nu
au
putut
susţine
probele
de
examen
din
motive
obiective,
se
pot
reînscrie
pentru
susţi-
nerea
examenului
în
sesiunea
imediat
următoare,
cu
res-
pectarea
condiţiilor
legale.
Probele
examenului
pentru
definitivarea
în
funcţia
didac-
tică
constau
în:
•
inspecţie
specială;
•
probe
scrise
şi
orale
la
următoarele
discipline:
Pentru
educatoarele
din
unităţile
preşcolare
cu
predare
în
limba
română:
1.
limba
şi
literatura
română,
scris;
2.
pedagogie
preşcolară
şi
probleme
de
psihologia
copi-
lului,
scris;
3.
metodica
activităţii
instructiv-educative
din
învăţămân-
tul
preşcolar,
oral.
Pentru
educatoarele
din
unităţile
preşcolare
cu
predare
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale:
1.
limba
şi
literatura
română,
scris;
2.
limba
şi
literatura
maternă,
scris;
3.
pedagogie
preşcolară
şi
probleme
de
psihologia
copi-
lului,
scris;
4.
metodica
activităţii
instructiv-educative
din
învăţămân-
tul
preşcolar,
oral.
Pentru
învăţătorii
din
unităţile
şcolare
cu
limba
de
pre-
dare
română:
1.
limba
şi
literatura
română
şi
metodica
predării
aces-
tora,
scris;
2.
pedagogie
şcolară
şi
probleme
de
psihologia
copilului,
scris;
3.
matematică
şi
metodica
predării
acesteia,
oral.
Pentru
învăţătorii
din
unităţile
cu
predare
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale:
1.
limba
şi
literatura
română
şi
metodica
predării
aces-
tora,
scris;
2.
limba
şi
literatura
maternă
şi
metodica
predării
aces-
tora,
scris;
3.
pedagogie
şcolară
şi
probleme
de
psihologia
copilului,
scris;
4.
matematică
şi
metodica
predării
acesteia,
oral.
Pentru
profesori:
1.
obiectul
de
specialitate
şi
metodica
predării
acestuia,
scris;
2.
obiectul
de
specialitate
şi
metodica
predării
acestuia,
oral;
3.
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie,
scris.
Pentru
maiştri-instructori:
1.
obiectul
de
specialitate
şi
metodica
predării
acestuia,
scris;
2.
obiectul
de
specialitate
şi
metodica
predării
acestuia,
oral;
3.
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie,
scris.
Învăţătorii
şi
educatoarele
din
unităţile
de
învăţământ
cu
predare
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale
vor
sus-
ţine
probele
examenului
pentru
definitivarea
în
învăţământ
şi
acordarea
gradului
didactic
II
pe
baza
programelor
pen-
tru
învăţătorii
şi
educatoarele
din
unităţile
şcolare
cu
pre-
dare
în
limba
română.
Numai
probele
la
limba
maternă
se
susţin
pe
baza
unei
programe
distincte.
ll.
3.2.2.
Perfecţionarea
prin
acordarea
gradelor
didactice
ll
şi
l
Înscrierea
pentru
acordarea
gradelor
didactice
II
şi
I
se
face
în
fiecare
an,
în
perioada
1
octombrie-1
noiembrie,
pentru
anul
şcolar
următor,
la
conducerile
unităţilor
de
învăţământ,
cu
respectarea
prevederilor
Legii
nr.
128/1997
privind
Statutul
personalului
didactic
şi
ale
Legii
învăţămân-
tului
nr.
84/1995,
republicată,
cu
modificările
ulterioare.
Una
dintre
cele
două
inspecţii
curente,
prevăzute
la
art.
35
alin.
(2)
lit.
a)
din
Legea
nr.
128/1997,
va
fi
planifi-
cată,
la
solicitarea
cadrelor
didactice,
înainte
de
înscrierea
pentru
susţinerea
examenului
de
acordare
a
gradului
II,
respectiv
a
gradului
I.
Cea
de-a
doua
inspecţie
se
va
pro-
grama
în
intervalul
de
la
înscriere
până
la
susţinerea
inspecţiei
speciale.
Inspectorii
cu
probleme
de
perfecţionare
vor
avea
o
evi-
denţă
clară
a
programării
şi
efectuării
inspecţiilor
curente.
Inspecţiile
curente
se
efectuează
de
către
inspectori
de
specialitate
şi
de
cadre
didactice,
cu
delegaţie,
din
liceele
de
profil,
pedagogice
şi
din
învăţământul
superior,
după
caz.
Cadrele
didactice
care
efectuează
inspecţiile
curente
trebuie
să
aibă
în
mod
obligatoriu
specialitatea
candidaţilor
şi
gradul
I.
Condiţiile
de
înscriere
la
examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II:
•
Încadrarea
cu
funcţia
de
bază
în
învăţământ.
Cadrele
didactice
asociate
se
pot
înscrie
la
examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II,
cu
respectarea
celorlalte
condiţii
legale.
Personalul
didactic
care
ocupă
funcţii
cu
drept
de
rezer-
vare
a
catedrei
se
poate
înscrie
la
examenul
pentru
acor-
darea
gradului
didactic
II,
cu
respectarea
condiţiilor
legale:
•
stagiu
de
predare
efectivă
la
catedră
de
la
obţinerea
definitivării
în
învăţământ,
conform
prevederilor
legale
în
vigoare;
•
recomandarea
consiliului
profesoral
al
unităţii
de
învăţământ
unde
este
încadrat
cadrul
didactic
respec-
tiv;
•
calificativul
cel
puţin
„bine",
obţinut
la
aprecierile
şi
la
inspecţiile
şcolare
în
ultimii
3
ani
premergători
momen-
tului
înscrierii;
•
progresul
şcolar
realizat
la
disciplina(ele),
clasa(ele)
controlată(e),
apreciat
de
către
cadrul
didactic
care
efectuează
inspecţiile
curente,
prin
raportarea
rezulta-
telor
şcolare
obţinute
de
către
elevi
la
data
inspecţiilor
curente
la
cele
obţinute
la
evaluările
anterioare,
într-un
interval
de
cel
puţin
două
luni;
•
rezultate
bune
şi
foarte
bune
în
activitatea
instructiv-
educativă
cu
elevii
şi
în
activitatea
metodico-ştiinţifică;
•
comportament
demn
în
şcoală,
familie
şi
în
societate,
respectarea
normelor
deontologice
(anexele
nr.
3
şi
3
bis).
Pentru
înscrierea
la
examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
se
vor
respecta
condiţiile
prevăzute
la
înscrierea
la
examenul
pentru
acordarea
gradului
didactic
II,
cu
excepţia
calificativului
care
trebuie
să
fie
„foarte
bine"
în
ultimii
3
ani
premergători
momentului
înscrierii,
la
care
se
adaugă,
potrivit
anexelor
nr.
4
şi
4
bis:
•
desfăşurarea
unor
activităţi
semnificative
pentru
mani-
festarea
competenţelor
constructiv-creatoare
în
dome-
niul
psihopedagogic
şi
metodico-ştiinţific,
cum
sunt:
•
elaborarea
de
„instrumente"
şi
materiale,
necesare
ino-
vării
practicii
şcolare,
cercetării
constatative,
operaţio-
nale,
dezvoltătoare,
ameliorative
etc.;
•
elaborarea
de
programe,
manuale,
culegeri,
caiete
de
activităţi
practice,
de
laborator,
de
experienţe,
mijloace
de
învăţământ,
standarde
de
evaluare
etc.;
•
desfăşurarea,
cu
bune
rezultate,
a
unor
activităţi
şco-
lare
şi
extraşcolare
etc.;
•
elaborarea
de
lucrări
personale
de
creaţie,
pentru
cadrele
didactice
cu
specialitatea
arte
plastice.
Cadrele
didactice
înscrise
la
examenul
pentru
acordarea
gradului
didactic
II
sau
I,
care,
până
la
obţinerea
acestor
grade,
nu
obţin
cel
puţin
calificativul
„bine",
respectiv
„foarte
bine",
la
inspecţiile
curente
şi
la
aprecierile
anuale,
precum
şi
cele
care
au
fost
sancţionate
nu
pot
fi
propuse
pentru
acordarea
gradelor
didactice
respective.
Numai
după
ridicarea
sancţiunii,
cu
recomandarea
consi-
liului
profesoral
al
unităţii
de
învăţământ
unde
sunt
înca-
drate
şi
cu
acordul
inspectoratului
şcolar
judeţean,
respectiv
al
municipiului
Bucureşti,
cadrele
didactice
aflate
în
situaţia
de
mai
sus
îşi
pot
finaliza
obţinerea
gradelor
didactice
în
anul
şcolar
următor.
Cadrelor
didactice
care
au
promovat
examenele
pentru
obţinerea
definitivării
în
învăţământ,
a
gradelor
didactice
II
sau
I
ori
a
titlului
de
doctor
li
se
consideră
ca
fiind
îndepli-
nită
condiţia
de
a
participa
o
dată
la
5
ani
la
un
program
de
perfecţionare
prevăzut
la
art.
33
alin.
(1)
din
Legea
nr.
128/1997.
Dosarele
cadrelor
didactice
înscrise
la
examenele
pen-
tru
definitivat
şi
pentru
obţinerea
gradelor
didactice
II
şi
I,
cuprinzând
actele
prevăzute
în
anexele
nr.
2,
3
şi
4,
vor
fi
înaintate
numai
de
către
conducerile
unităţilor
de
învăţă-
mânt
inspectoratelor
şcolare
judeţene,
respectiv
ale
sectoa-
relor
şi
al
municipiului
Bucureşti,
unde
vor
fi
înregistrate.
Cererile
de
înscriere
vor
fi
supuse
aprobării
consiliului
de
administraţie
al
inspectoratelor
şcolare
de
către
inspectorul
cu
probleme
de
perfecţionare.
Până
la
data
de
1
ianuarie
a
fiecărui
an,
inspectorul
cu
probleme
de
perfecţionare
va
comunica,
în
scris,
fiecărui
candidat,
despre
aprobarea
sau
respingerea
înscrierii,
pre-
cizându-i-se
motivarea
respingerii
dosarului.
Inspectorul
cu
probleme
de
perfecţionare
trimite
în
fie-
care
an,
până
la
data
de
15
februarie,
instituţiilor
de
învăţământ
care
realizează
perfecţionarea
listele
cu
cadrele
didactice
înscrise
la
examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I,
însoţite
de
fişele
şi
de
memoriile
de
activitate.
Până
la
data
de
15
iunie
a
fiecărui
an,
vor
fi
trimise
centrelor
de
perfecţionare
fişele
sintetice
pentru
definitivat
şi
pentru
gradul
didactic
II.
Colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
se
susţine
în
fiecare
an,
în
vacanţa
de
primăvară,
la
o
dată
care
se
va
anunţa
ulterior.
Colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
se
va
orga-
niza
şi
se
va
desfăşura
potrivit
precizărilor
din
anexa
nr.
5.
Probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
constau
în:
1.
inspecţie
specială,
precedată
de
cele
două
inspecţii
curente,
la
care
calificativul
minim
de
promovare
este
„bine".
Dacă
un
cadru
didactic
nu
obţine
la
inspecţiile
curente
cel
puţin
calificativul
„bine",
inspecţia
specială
se
amână
cu
un
an
şi
se
reprogramează
inspecţiile
curente;
în
cazul
în
care
nici
în
anul
următor
acesta
nu
obţine
cali-
ficativul
corespunzător,
se
propune
reînscrierea
pentru
obţi-
nerea
gradului
didactic
II
(anexa
nr.
6
-
Inspecţia
specială
pentru
acordarea
gradelor
didactice
II
şi
I);
2.
probe
scrise
şi
orale,
după
cum
urmează:
Pentru
educatoarele
din
unităţile
preşcolare
cu
limba
de
predare
română:
a)
limba
română
şi
literatura
pentru
copii,
scris;
b)
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădiniţe,
scris;
c)
pedagogie
preşcolară
şi
elemente
de
psihologia
copi-
lului,
oral.
Pentru
educatoarele
din
unităţile
preşcolare
cu
predarea
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale:
a)
limba
română
şi
literatura
pentru
copii,
scris;
b)
limba
maternă
şi
literatura
pentru
copii,
scris;
c)
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădiniţe,
scris;
d)
pedagogie
preşcolară
şi
elemente
de
psihologia
copi-
lului,
oral.
Pentru
învăţătorii
din
şcolile
cu
limba
de
predare
română:
a)
limba
română
şi
literatura
pentru
copii
şi
metodica
predării
acestora,
scris;
b)
matematica
şi
metodica
predării
acesteia,
scris;
c)
pedagogie
şcolară
şi
elemente
de
psihologie,
oral.
Învăţătorii
şi
educatoarele
din
unităţile
cu
predare
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale
vor
susţine
probele
de
obţinere
a
gradului
didactic
II
potrivit
programelor
pentru
învăţătorii
şi
educatoarele
din
unităţile
şcolare
cu
predare
în
limba
română.
Numai
proba
pentru
limba
maternă
şi
lite-
ratura
pentru
copii
se
susţine
pe
baza
unei
programe
dis-
tincte.
Pentru
învăţătorii
din
şcolile
cu
predare
în
una
dintre
limbile
minorităţilor
naţionale:
a)
limba
română
şi
literatura
pentru
copii
şi
metodica
predării
acestora,
scris;
b)
limba
maternă
şi
literatura
pentru
copii
şi
metodica
predării
acestora,
scris;
c)
matematica
şi
metodica
predării
acesteia,
scris;
d)
pedagogie
şcolară
şi
elemente
de
psihologie,
oral.
Pentru
maiştri-instructori:
a)
test
scris
la
obiectul
de
specialitate
şi
la
metodica
predării
acestuia,
cu
abordări
interdisciplinare
şi
de
creativi-
tate;
b)
probă
orală
la
pedagogie
(şi
elemente
de
psihologie
şcolară).
Pentru
profesori:
a)
test
scris
la
obiectul
de
specialitate
şi
la
metodica
predării
acestuia,
cu
abordări
interdisciplinare
şi
de
creativi-
tate;
b)
probă
orală
la
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie
şcolară.
Componenţa
comisiei
de
examinare
pentru
definitivarea
în
învăţământ
şi
pentru
acordarea
gradului
didactic
II:
Pentru
învăţători
şi
educatoare:
Preşedinte:
-
profesor
cu
specialitatea
pedagogie
sau
limba
şi
literatura
română
ori
matematica,
din
învăţământul
liceal
pedagogic,
având
gradul
didactic
I,
care
a
predat
metodica
specialităţii,
a
îndrumat
practica
pedagogică
şi/sau
a
condus
activităţi
de
perfecţionare
a
învăţătorilor
şi
educa-
toarelor
cel
puţin
3
ani
şcolari,
sau
un
cadru
didactic
de
pedagogie
din
învăţământul
superior.
Preşedintele
comisiei
poate
fi
şi
examinator
la
specialitatea
sa.
Membri
examinatori:
-
profesori
din
învăţământul
liceal,
având
cel
puţin
gradul
didactic
II,
care
au
predat
metodica
specialităţii,
au
îndrumat
practica
pedagogică
la
specialita-
tea
respectivă
şi/sau
au
condus
activităţi
de
perfecţionare
a
învăţătorilor
sau
educatoarelor
cel
puţin
3
ani
şcolari
(doi
profesori
corectori
pentru
fiecare
probă
scrisă).
Pentru
maiştri-instructori:
Preşedinte:
-
profesor
de
specialitatea
corespunzătoare
maiştrilor-instructori,
având
gradul
didactic
I,
care
a
predat
în
specialitate
şi
a
condus
activităţi
de
perfecţionare
cel
puţin
3
ani
şcolari.
Preşedintele
poate
fi
şi
examinator
la
specialitatea
sa.
Membri
examinatori:
•
profesori
de
specialitate,
având
cel
puţin
gradul
didac-
tic
II,
care
au
predat
în
specialitate
şi
au
condus
acti-
vităţi
de
perfecţionare
a
maiştrilor-instructori
cel
puţin
3
ani
şcolari;
•
profesori
de
pedagogie,
având
cel
puţin
gradul
didactic
II,
care
au
condus
activităţi
de
perfecţionare
şi
au
îndrumat
practica
pedagogică
(doi
profesori
corectori
pentru
fiecare
probă
scrisă).
Pentru
profesori:
Preşedinte:
-
profesor
sau
conferenţiar
universitar
ori
lector
doctor,
având
specialitatea
candidaţilor.
Preşedintele
poate
fi
şi
examinator
la
specialitatea
sa.
Membri
examinatori:
-
profesori,
conferenţiari
sau
lec-
tori
doctori
sau
doctoranzi
(doi
profesori
corectori
pentru
fie-
care
probă
scrisă).
Componenţa
comisiilor
de
examinare
se
propune
de
senatele
universităţilor
şi
se
înaintează
spre
aprobare
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
forma-
torilor
şi
personal,
după
modelul
prezentat
în
anexa
nr.
7.
Pentru
învăţători,
educatoare
şi
maiştri-instructori,
compo-
nenţa
comisiilor
de
examinare
se
aprobă
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
per-
sonal,
la
propunerile
liceelor
pedagogice
şi
a
şcolilor
de
profil
-
centre
de
perfecţionare,
avizate
de
inspectoratele
şcolare
judeţene.
Propunerile
de
comisii,
în
două
exem-
plare,
vor
fi
înaintate
Ministerului
Educaţiei
Naţionale,
până
la
data
de
1
iunie,
în
fiecare
an.
Subiectele
pentru
probele
scrise,
prevăzute
în
cadrul
examenelor
de
definitivare
în
învăţământ
şi
de
acordare
a
gradului
didactic
II
pentru
învăţători
şi
educatoare,
se
stabi-
lesc
în
plenul
comisiei/comisiilor
de
examinare,
după
caz,
din
programele
de
perfecţionare
aprobate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Membrii
comisiei/comisiilor
de
examinare
se
vor
întruni
cu
cel
puţin
o
oră
înaintea
desfăşurării
fiecărei
probe
scrise
şi
vor
propune
minimum
5
(cinci)
variante
de
subiecte,
cuprinzând
două
treimi
subiecte
de
specialitate
şi
o
treime
subiecte
de
metodica
predării
specialităţii.
Pentru
probele
de
examen,
în
vederea
definitivării
în
învăţământ
şi
acor-
dării
gradului
didactic
II
la
specialitatea
educatoare,
se
vor
propune,
de
asemenea,
5
(cinci)
variante
de
subiecte
care
vor
cuprinde
numai
subiecte
de
specialitate.
Nu
se
vor
pro-
pune
subiecte
de
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădiniţă,
deoarece
este
probă
distinctă
de
examen.
Pentru
profesori,
subiectele
pentru
probele
scrise
se
stabilesc
de
către
fiecare
instituţie
-
centru
de
perfecţio-
nare
-
cu
cel
puţin
o
oră
înaintea
fiecărei
probe
scrise,
pe
baza
programelor
de
perfecţionare
valabile.
Se
vor
pro-
pune
minimum
5
(cinci)
variante
de
subiecte,
fiecare
variantă
cuprinzând
două
treimi
subiecte
de
specialitate
şi
o
treime
subiecte
de
metodica
predării
specialităţii.
Pentru
maiştri-instructori,
în
cadrul
fiecărui
liceu
de
profil
-
centru
de
perfecţionare
-,
comisia
de
examinare
stabi-
leşte
cu
cel
puţin
o
oră
înainte
de
susţinerea
probei
5
(cinci)
variante
de
subiecte,
fiecare
variantă
cuprinzând
două
treimi
subiecte
de
specialitate
şi
o
treime
subiecte
de
metodica
predării
specialităţii.
În
toate
situaţiile,
preşedintele
comisiei
de
examinare
va
extrage
o
variantă
de
subiecte
dintre
cele
cinci
propuse,
care
va
constitui
subiectul
de
examen
pentru
toţi
candidaţii.
Membrii
comisiei
de
examinare,
la
specialitatea
respectivă,
vor
elabora
baremul
de
corectare
pe
care
îl
vor
afişa
înainte
de
încheierea
probei
scrise.
Lucrările
scrise
se
efectuează
pe
coli
de
hârtie,
pe
care
se
aplică
ştampila
instituţiei
unde
se
desfăşoară
examenul.
Ele
au
caracter
secret.
Candidatul
îşi
trece
numele
şi
pre-
numele
cu
majuscule
pe
colţul
din
partea
dreaptă
a
lucrării,
care,
după
verificarea
exactităţii
datelor,
se
îndoaie,
se
lipeşte
pe
toate
laturile
şi
se
acoperă
cu
o
etichetă
pe
care
se
aplică
ştampila
şi
semnătura
preşedintelui
comisiei.
Candidaţii
sunt
obligaţi
să
aibă
asupra
lor
buletinul
de
identitate.
Fiecare
sală
va
fi
supravegheată
de
minimum
2
(două)
cadre
didactice
a
căror
specialitate
este
diferită
de
cea
a
candidaţilor,
care
răspund
de
ordinea,
disciplina
şi
de
corectitudinea
desfăşurării
probei
scrise.
Preşedintele
împreună
cu
directorul/decanul
unităţii
de
învăţământ
unde
se
desfăşoară
examenul
vor
lua
măsuri
de
sancţionare
drastică
a
cadrelor
didactice
supraveghe-
toare
care
nu
îşi
îndeplinesc
atribuţiile
în
acest
sens
(strân-
gerea
înainte
de
examen
a
tuturor
materialelor
informative
pe
care
le
posedă
candidaţii,
supravegherea
atentă
pentru
a
evita
frauda
etc.).
Preşedintele
comisiei
de
examinare
va
verifica,
împreună
cu
profesorul
de
specialitate,
exactitatea
copierii
subiectelor
pe
tablă.
Pentru
elaborarea
lucrărilor,
candidaţii
vor
folosi
cerneală
de
culoare
albastră
sau
pix
cu
pastă
albastră.
Timpul
de
lucru
pentru
elaborarea
lucrării
scrise
este
de
3
(trei)
ore
din
momentul
scrierii
subiectelor
pe
tablă.
Responsabilii
de
sală
vor
asigura
ca
numărul
ultimilor
candidaţi
prezenţi
în
sală
să
nu
fie
mai
mic
de
trei.
Corectarea
lucrărilor
se
face
numai
în
unitatea
de
învăţământ
unde
se
desfăşoară
examenele
de
către
doi
profesori,
pentru
fiecare
probă
scrisă.
Diferenţa,
în
ceea
ce
priveşte
notarea
lucrărilor,
dintre
cei
doi
profesori
nu
trebuie
să
depăşească
un
punct.
Fiecare
profesor
acordă
nota,
exprimată
printr-un
număr
întreg
sau
cu
zecimale.
După
ce
au
fost
corectate,
notele
din
borderouri
se
trec
pe
lucrări
de
către
fiecare
profesor
corector,
care
se
sem-
nează.
Se
face
media
şi
apoi
se
deschid
lucrările
în
pre-
zenţa
preşedintelui
comisiei.
Notele
se
trec
apoi
în
catalogul
de
examen.
Prin
sondaj,
se
poate
controla
obiectivitatea
evaluării
lucrărilor
scrise
de
către
o
comisie
numită
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
La
probele
orale
va
examina
un
singur
profesor
de
spe-
cialitatea
respectivă,
în
prezenţa
preşedintelui
comisiei.
Nota
acordată
de
acesta
la
proba
orală
va
constitui
nota
medie
la
obiectul
respectiv.
Probele
orale
la
examenul
pentru
definitivarea
în
învăţă-
mânt
se
vor
desfăşura
pe
bază
de
bilete
de
examen,
unice
la
acelaşi
obiect
de
specialitate
pentru
toate
comisiile.
Biletele
de
examen
sunt
stabilite
de
profesorul(ii)
examina-
tor(i)
şi
verificate
de
preşedintele(ţii)
comisiei(iilor)
în
confor-
mitate
cu
programele
de
perfecţionare.
Ele
vor
conţine
cel
puţin
două
subiecte:
unul
de
specialitate
şi
unul
de
meto-
dica
predării
specialităţii
(cu
excepţia
probei
de
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădinţă
-
care
va
conţine
cel
puţin
două
subiecte
de
metodică).
Biletele
pentru
examenul
oral
au
caracter
secret.
Examenul
oral
se
desfăşoară
pe
baza
unui
program
stabilit
de
comisie,
astfel
încât
un
candidat
să
nu
susţină
mai
mult
de
un
examen
pe
zi.
Examinarea
candidaţilor
se
va
desfăşura
între
orele
8,00-21,00.
Examinarea
orală
se
realizează
individual,
în
sală
fiind
prezenţi,
permanent,
4-5
candidaţi
care
îşi
pre-
gătesc
răspunsul
la
subiecte,
în
prezenţa
preşedintelui
şi
a
celorlalţi
membri
sau
cel
puţin
a
preşedintelui
comisiei
şi
a
examinatorului
de
la
disciplina
respectivă.
În
situaţia
în
care
examinatorul
nu
este
edificat
asupra
nivelului
de
pregătire
a
candidatului,
îi
poate
adresa
şi
alte
întrebări.
Fiecărui
candidat
i
se
va
acorda
timpul
necesar
pentru
a-şi
pregăti
răspunsul.
Candidaţii
care
nu
obţin
la
una
dintre
probe
nota
minimă
de
promovare
sunt
declaraţi
respinşi
şi
nu
pot
con-
tinua
examenul.
Contestaţiile
privind
rezultatele
probelor
pentru
definitiva-
rea
în
învăţământ
sau
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
se
vor
soluţiona
la
nivelul
fiecărei
instituţii
-
centru
de
perfecţionare,
care
a
organizat
examenul,
programându-se
astfel
încât
să
asigure
candidaţilor
respectivi
posibilitatea
ca,
în
cazul
rezolvării
favorabile
a
contestaţiei,
să
poată
participa
la
celelalte
probe.
Contestaţiile
vor
fi
adresate,
în
scris,
preşedintelui
comi-
siei
de
examinare.
Stabilirea
notei
la
proba
orală
se
va
face
de
către
pro-
fesorul
care
a
examinat
candidatul,
consultând
ceilalţi
mem-
bri
ai
comisiei
de
examinare.
Notele
obţinute
la
finalul
fiecărei
probe
se
vor
afişa
după
ce
au
fost
înscrise
în
catalogul
de
examen,
fiecare
probă
fiind
obligatorie.
La
încheierea
examenului
se
vor
afişa
rezultatele
finale,
menţionându-se
„admis"
sau
„respins".
Pentru
fiecare
probă
scrisă
sau
orală,
media
va
fi
expri-
mată
printr-un
număr
întreg
sau
cu
zecimale.
Media
finală
este
media
aritmetică
a
mediei
la
specialitate
şi
la
meto-
dică,
obţinută
din
notele
acordate
de
cei
doi
profesori,
şi
a
notei,
după
caz,
de
la
pedagogie.
Pentru
învăţători,
media
obţinută
la
examenul
de
definiti-
vare
în
învăţământ
se
calculează
astfel:
se
adună
nota
obţinută
la
proba
scrisă
de
limba
şi
literatura
română
şi
metodica
predării
acesteia
cu
nota
obţinută
la
proba
orală
de
matematică
şi
metodica
predării
acesteia,
se
împarte
la
doi
şi
se
obţine
media
la
specialitate.
Nota
medie
obţinută
la
specialitate
se
adună
cu
nota
medie
obţinută
la
proba
de
pedagogie,
se
împarte
la
doi
şi
se
obţine
media
(finală)
de
absolvire
a
examenului
de
defi-
nitivare
în
învăţământ.
Media
la
examenul
de
acordare
a
gradului
didactic
II
se
calculează
în
acelaşi
mod
ca
media
de
la
examenul
de
definitivare
în
învăţământ.
La
educatoare,
media
de
absolvire
a
examenului
de
definitivare
în
învăţământ
se
calculează
astfel:
se
adună
nota
obţinută
la
proba
scrisă
de
limba
română
cu
nota
obţinută
la
proba
de
metodica
activităţii
instructiv-educative,
se
împarte
la
doi
şi
se
obţine
media
la
specialitate.
Nota
medie
obţinută
la
specialitate
se
adună
cu
nota
obţinută
la
proba
de
pedagogie,
se
împarte
la
doi
şi
se
obţine
media
de
absolvire
a
examenului.
Media
la
examenul
de
acordare
a
gradului
didactic
II
(educatoare)
se
calculează
în
acelaşi
mod
ca
media
de
la
examenul
de
definitivare
în
învăţământ.
Aprecierea
la
probele
de
examen,
orale
şi
scrise,
şi
la
inspecţia
specială
pentru
obţinerea
gradelor
didactice
II
şi
I
se
face
prin
note
de
la
10
la
1.
La
definitivat,
nota
minimă
de
promovare
a
inspecţiei
speciale
este
7
(şapte)
şi
a
fiecărei
probe
scrise
sau
orale,
6
(şase).
Media
minimă
de
promovare
a
examenului
pentru
definitivarea
în
învăţământ
este
6
(şase).
La
gradul
didactic
II,
nota
minimă
de
promovare
a
inspecţiei
speciale
este
8
(opt)
şi
a
fiecărei
probe
scrise
sau
orale,
7
(şapte).
Media
minimă
de
promovare
a
exa-
menului
pentru
acordarea
gradului
didactic
II
este
7
(şapte).
La
gradul
didactic
I,
nota
minimă
de
promovare
a
inspecţiei
speciale
este
8
(opt).
De
asemenea,
la
recenza-
rea
lucrării
nota
minimă
este
8
(opt),
iar
la
susţinerea
acesteia
nota
minimă
de
promovare
este
7
(şapte).
Media
minimă
de
promovare
a
inspecţiei
speciale
la
definitivat
şi
la
gradul
didactic
II
condiţionează
prezentarea
la
examen,
fără
a
fi
luată
în
calcul
la
stabilirea
mediei.
Accesul
altor
persoane
la
examen
este
permis
numai
în
baza
unei
împuterniciri
date
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
numai
pentru
a
urmări
procesul
de
organizare
şi
de
desfăşurare
a
examenelor,
precum
şi
nivelul
de
pre-
gătire
a
candidaţilor,
fără
a
interveni
în
desfăşurarea
exa-
menului.
Răspunderea
pentru
buna
desfăşurare
a
examenului
revine
preşedintelui
comisiei
de
examinare
şi
fiecărui
mem-
bru
al
acesteia.
Toate
documentele
examenului
vor
fi
păstrate
în
arhiva
instituţiilor
de
învăţământ
minimum
2
ani.
În
termen
de
5
(cinci)
zile
de
la
încheierea
examenului
vor
fi
trimise
la
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
personal
din
cadrul
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
tabelele
nominale
(două
exemplare)
cu
candidaţii
admişi,
grupaţi
pe
judeţe,
pe
categorii
didactice
şi
pe
specialităţi,
în
vederea
validării
examenului
[anexele
nr.
8
a)
şi
8
b)],
similar
pentru
gradul
didactic
I
(anexa
nr.
9).
De
asemenea,
centrele
de
perfecţionare
vor
trimite
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
forma-
torilor
şi
personal,
o
dată
cu
tabelele
nominale,
întocmite
în
două
exemplare,
cu
candidaţii
admişi
şi
subiectele
de
examen,
baremele
de
corectare,
precum
şi
o
informare
cuprinzând
aprecierile
asupra
modului
de
desfăşurare
a
examenului
şi
sugestii
pentru
optimizarea
activităţii
de
per-
fecţionare
prin
gradele
didactice
şi
definitivat.
După
validarea
rezultatelor
obţinute
la
examenele
pentru
acordarea
gradelor
didactice
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
centrele
de
perfecţionare
vor
transmite
inspecto-
ratelor
şcolare
judeţene,
inspectorului
cu
probleme
de
per-
fecţionare
situaţia
integrală
a
rezultatelor
la
examenele
pentru
definitivarea
în
învăţământ
şi
pentru
gradul
didac-
tic
II
(admişi,
respinşi,
neprezentaţi).
ll.
3.2.3.
Probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
l
Constau
în:
1.
un
colocviu
de
admitere,
pe
baza
unei
tematici
şi
a
unei
bibliografii
aprobate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
pentru
fiecare
specialitate
în
parte.
Tematica
referitoare
la
metodologia
cercetării
procesului
instructiv-educativ,
la
elaborarea
unei
lucrări
metodico-ştiinţi-
fice
şi
la
proiectarea
activităţii
şcolare
şi
extraşcolare
este
comună
pentru
toate
categoriile
de
cadre
didactice,
însă
gradul
de
aprofundare
a
conţinutului
va
fi
diferenţiat
în
funcţie
de
nivelul
de
studii
al
cadrelor
didactice
înscrise
la
examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I.
Bibliografia
poate
fi
diferenţiată.
Tematica
referitoare
la
domeniul
de
specialitate
specific,
din
care
se
alege
tema
lucrării
metodico-ştiinţifice,
precum
şi
bibliografia
vor
fi
distincte
pentru
fiecare
disciplină
în
parte.
Aceste
tematici
şi
bibliografii
vor
fi
propuse
de
către
uni-
tăţile
de
învăţământ
-
centre
de
perfecţionare
-
şi
vor
fi
aprobate
de
către
Ministerul
Educaţiei
Naţionale;
2.
elaborarea
unei
lucrări
metodico-ştiinţifice
sub
îndru-
marea
unui
conducător
ştiinţific
stabilit
de
instituţia
cu
com-
petenţe
în
domeniu;
3.
o
inspecţie
şcolară
specială,
precedată
de
cel
puţin
două
inspecţii
şcolare
curente,
ambele
apreciate
cu
califi-
cativul
„foarte
bine";
4.
susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
în
faţa
unei
comisii
instituite
în
acest
scop.
1.
Colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
Se
susţine
în
fiecare
an
şcolar,
în
perioada
vacanţei
de
primăvară.
Cadrele
didactice
înscrise
pentru
a
susţine
colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
nu
pot
opta
pentru
un
anumit
conducător
ştiinţific.
Acesta
este
stabilit,
potrivit
legii,
de
instituţia
cu
competenţe
în
domeniu.
În
urma
susţinerii
colocviului,
candidaţii
admişi
vor
fi
repartizaţi
conducătorilor
ştiinţifici
într-un
interval
de
maxi-
mum
7
zile
de
la
desfăşurarea
colocviului,
potrivit
unor
cri-
terii
de
competenţă
şi
moralitate
stabilite
de
consiliul
profesoral/consiliul
facultăţii,
după
caz.
Fiecare
instituţie
de
învăţământ
-
centru
de
perfecţio-
nare
-
va
afişa,
în
termenul
stabilit,
repartizarea
candidaţi-
lor
pe
conducători
ştiinţifici
şi
programul
de
consultaţii,
în
vederea
elaborării
lucrărilor
metodico-ştiinţifice.
Conducătorii
ştiinţifici
care
nu
îşi
realizează
atribuţiile
la
nivelul
exigenţelor
ştiinţifice
şi
etice
pot
fi
sancţionaţi
prin
suprimarea
acestui
drept
pe
o
perioadă
de
un
an
sau
mai
mulţi
ani,
la
propunerea
consiliilor
profesorale/ale
facultăţi-
lor,
cu
acordul
inspectoratelor
şcolare
judeţene/al
municipiu-
lui
Bucureşti,
respectiv
al
rectoratului.
Conducătorii
ştiinţifici
sancţionaţi
a
doua
oară
nu
mai
pot
presta
activităţi
de
îndrumare
a
lucrărilor
de
grad
şi
de
evaluare
în
cadrul
examenelor
de
perfecţionare.
Organizarea
şi
desfăşurarea
colocviului
de
admitere
la
gradul
didactic
I,
precum
şi
evaluarea
activităţii
candidaţilor
sunt
prezentate
în
anexa
nr.
5.
2.
Elaborarea
lucrării
metodico-ştiinţifice
şi
recenzarea
ei
Lucrările
metodico-ştiinţifice
vor
trata
subiecte
prevăzute
în
tematica
orientativă,
elaborată
de
centrele
de
perfecţio-
nare
şi
aprobată
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
personal,
precum
şi
alte
teme
propuse
de
candidaţi
sau
de
instituţiile
de
învăţământ
cu
atribuţii
de
perfecţionare,
îndeosebi
teme
vizând
reforma
curriculară,
reforma
în
evaluarea
randamentului
şcolar,
edu-
caţia
estetică,
moral-civică
etc.,
optimizarea
activităţii
instructiv-educative
şi
inovarea
practicii
şcolare.
Temele
pro-
puse
vor
fi
supuse
aprobării
în
cadrul
catedrelor
de
specia-
litate
şi
în
consiliul
profesoral
sau
în
consiliul
facultăţii,
după
caz,
înainte
de
susţinerea
colocviului.
Lucrarea
metodico-ştiinţifică
trebuie
să
releve
contribuţia
candidatului
la
perfecţionarea
activităţii
instructiv-educative,
să
cuprindă
cercetări
personale
privind
procesul
instructiv-
educativ,
aplicarea
creatoare
a
unor
idei
pedagogice
la
condiţiile
concrete
în
care
îşi
desfăşoară
activitatea,
experi-
mentarea
unor
noi
tehnici
de
lucru
cu
elevii,
extinderea
unor
experienţe
care
au
condus
la
rezultate
calitativ
supe-
rioare
în
procesul
formării
elevilor
etc.
Aproximativ
două
treimi
din
lucrare
trebuie
să
o
consti-
tuie
partea
aplicativă
experimentală,
metodică
şi
cel
mult
o
treime,
fundamentarea
ştiinţifică.
Criteriile
principale
privind
elaborarea
şi
evaluarea
lucră-
rii
metodico-ştiinţifice
pentru
gradul
didactic
I
sunt
prezen-
tate
în
anexa
nr.
10.
Lucrările
metodico-ştiinţifice
se
depun
la
instituţiile
de
învăţământ
cu
atribuţii
de
perfecţionare
până
la
data
de
30
august
a
anului
şcolar
următor
celui
în
care
s-a
susţinut
colocviul
de
admitere.
Până
la
data
de
20
septembrie
se
recenzează
lucrările
şi
se
comunică
rezultatele
de
către
conducătorii
ştiinţifici,
pe
bază
de
referat.
Lucrările
se
apreciază
cu
note
de
la
1
la
10.
Nota
minimă
de
admitere
a
lucrării
metodico-ştiinţifice
la
recenzie
este
8
(opt).
3.
Inspecţia
specială
pentru
acordarea
gradului
didactic
I
Pentru
profesori:
Se
efectuează
de
către
comisii,
alcătuite
după
cum
urmează:
•
un
cadru
didactic
universitar
(profesor,
conferenţiar,
lector
dr.),
acesta
fiind
numai
de
specialitatea
candida-
tului;
•
un
inspector
şcolar
de
la
inspectoratele
şcolare
sau
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
ori
un
cadru
didactic
metodist,
cu
delegaţie.
Acesta
trebuie
să
aibă
speciali-
tatea
candidatului
şi
gradul
didactic
I.
Pentru
învăţători
şi
educatoare:
•
un
cadru
didactic
având
gradul
didactic
I
sau
II
şi
specialitatea
pedagogie
sau
română
ori
matematică,
care
a
predat
metodica
specialităţii
şi
a
îndrumat
prac-
tica
pedagogică
ori
a
condus
activităţi
de
perfecţionare
a
educatoarelor
şi
învăţătorilor
cel
puţin
3
ani
şcolari,
sau
un
cadru
didactic
universitar
(profesor,
conferen-
ţiar,
lector
dr.)
cu
specialitatea
pedagogie;
•
un
inspector
de
specialitate
de
la
inspectoratele
şco-
lare
sau
de
la
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
cu
gradul
didactic
I,
sau
un
cadru
didactic
metodist
(învăţător
sau
educatoare,
având
gradul
didactic
I),
cu
delegaţie.
Pentru
maiştri-instructori:
•
un
cadru
didactic
de
specialitatea
candidatului,
cu
gra-
dul
didactic
I
sau
II,
cu
studii
superioare,
care
a
des-
făşurat
activităţi
de
perfecţionare
a
maiştrilor-instructori
cel
puţin
3
ani
şcolari,
sau
un
cadru
didactic
universi-
tar
de
specialitate
(profesor,
conferenţiar,
lector
dr.);
•
un
inspector
de
la
inspectoratele
şcolare
sau
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
ori
un
cadru
didactic
metodist,
acesta
fiind
numai
de
specialitatea
candidaţi-
lor
şi
având
gradul
didactic
I.
Pentru
toate
categoriile
didactice,
unul
dintre
cei
doi
membri
ai
comisiei,
având
gradul
didactic,
titlul
ştiinţific
şi
funcţia
superioare,
va
conduce
şi
va
răspunde
de
aplicarea
corectă
a
prevederilor
Metodologiei
pentru
organizarea
şi
desfăşurarea
activităţii
de
formare
continuă
a
personalului
didactic,
în
cadrul
inspecţiei
speciale
(anexa
nr.
11).
4.
Susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
Susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
se
realizează
în
şedinţe
publice,
în
cadrul
unităţilor
de
învăţământ
-
centre
de
perfecţionare
(universităţi,
licee
pedagogice
şi
licee
de
profil),
în
sesiuni
speciale.
Planificarea,
organizarea
şi
des-
făşurarea
sesiunilor
speciale
se
realizează
de
către
instituţi-
ile
de
învăţământ
-
centre
de
perfecţionare,
în
intervalele
stabilite
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
constă
În
:
•
prezentarea
conţinutului
lucrării
de
către
candidat,
îndeosebi
a
părţii
metodico-aplicative
şi
a
eventualelor
demonstraţii;
•
prezentarea
referatului
conducătorului
ştiinţific,
care
tre-
buie
să
cuprindă
contribuţiile
şi
limitele
lucrării;
•
adresarea
de
întrebări
candidatului
de
către
membrii
comisiei
cu
privire
la
conţinutul
lucrării,
la
contribuţia
personală
etc.
•
discuţii
asupra
calităţii
şi
valorii
lucrării
etc.
La
discuţii
participă
şi
cadrele
didactice
prezente
la
susţinere.
Aprecierea
susţinerii
lucrării
se
face
de
către
cei
trei
membri
ai
comisiei
de
examinare
(preşedinte,
vicepreşedinte
şi
conducătorul
lucrării)
prin
note
de
la
10
la
1.
Nota
minimă
de
promovare
a
susţinerii
este
7
(şapte),
media
minimă
de
promovare
a
susţinerii
lucrării
este
8
(opt).
Media
finală
de
promovare
a
lucrării
metodico-ştiinţifice
se
calculează
din
nota
acordată
pentru
recenzia
lucrării
şi
din
media
obţinută
la
susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice.
Media
finală
minimă
de
promovare
a
examenului
pentru
acordarea
gradului
didactic
I
este
8
(opt).
Aceasta
se
cal-
culează
din
media
obţinută
la
inspecţia
specială
şi
media
finală
de
promovare
a
lucrării
metodico-ştiinţifice.
Comisiile
pentru
susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
sunt
alcătuite
după
cum
urmează:
Pentru
profesori:
•
un
preşedinte,
cadru
didactic
universitar
(profesor,
con-
ferenţiar
sau
lector
dr.)
de
pedagogie;
•
un
vicepreşedinte,
cadru
didactic
universitar
(profesor,
conferenţiar,
lector
dr.)
de
specialitatea
candidaţilor;
•
conducătorul
metodico-ştiinţific
al
lucrării
de
grad
care
se
susţine.
Preşedinţii
şi
vicepreşedinţii
comisiilor
de
susţinere
a
lucrărilor
metodico-ştiinţifice
sunt
propuşi
de
către
instituţiile
de
învăţământ
cu
atribuţii
de
perfecţionare
şi
aprobaţi
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formato-
rilor
şi
personal.
Pentru
învăţători
şi
educatoare
(institutori):
Preşedinte
•
un
cadru
didactic
cu
gradul
I,
din
învăţământul
liceal,
cu
autentică
experienţă
în
formarea
şi
perfecţionarea
învăţătorilor
şi
educatoarelor,
cu
specialitatea
pedago-
gie,
sau
un
cadru
didactic
universitar
(profesor,
confe-
renţiar,
lector
dr.)
de
pedagogie;
Vicepreşedinte
•
un
cadru
didactic
din
învăţământul
liceal,
cu
gradul
I,
cu
experienţă
recunoscută
în
formarea
şi
perfecţiona-
rea
învăţătorilor
şi
educatoarelor,
cu
specialitatea
română,
matematică,
geografie,
biologie
sau
istorie;
Conducătorul
lucrării
metodico-ştiinţifice
care
urmează
a
fi
susţinută.
Pentru
maiştri-instructori:
Preşedinte
•
un
cadru
didactic
cu
gradul
I,
cu
specialitatea
pedago-
gie,
din
învăţământul
liceal
sau
universitar;
Vicepreşedinte
•
un
cadru
didactic
de
specialitatea
candidaţilor,
cu
gra-
dul
I,
din
învăţământul
liceal,
sau
un
cadru
didactic
universitar
de
specialitatea
candidaţilor
(anexa
nr.
12);
Conducătorul
lucrării
metodico-ştiinţifice
care
urmează
a
fi
susţinută.
ll.
3.3.
Programe
de
perfecţionare
organizate
o
dată
la
5
ani
(perfecţionare
periodică)
ll.
3.3.1.
Program
de
perfecţionare
organizat
o
dată
la
5
ani
pentru
personalul
didactic
de
predare
Obiectivele
programului
:
•
actualizarea
conţinuturilor
de
specialitate,
de
metodica
specialităţii
şi
a
ethosului
pedagogic,
în
acord
cu
exi-
genţele
reformei
învăţământului;
•
racordarea
la
tehnicile
de
instruire
şi
de
educaţie
efi-
ciente,
pe
plan
naţional
şi
mondial;
•
dezvoltarea
competenţelor
referitoare
la
aplicarea
nou-
lui
plan
de
învăţământ,
alegerea
şi
utilizarea
eficientă
a
manualelor
alternative;
strategiile
didactice
active;
modalităţile
de
formare
a
stilului
activităţii
intelectuale,
a
atitudinilor
şi
convingerilor,
a
inteligenţei
şi
sensibili-
tăţii;
evaluarea
randamentului
şcolar;
dezvoltarea
crea-
tivităţii
individuale
şi
de
grup;
reglarea-autoreglarea
activităţii
instructiv-educative
etc.;
•
dezvoltarea
unor
comportamente
corespunzătoare
pri-
vind
abordarea
curriculumului
şcolar
şi
analiza
logico-
funcţională
a
conţinuturilor
învăţării;
•
elaborarea
unor
modele
de
perfecţionare,
axate
pe
calităţile
personalului
didactic,
solicitate
de
obiectivele
sistemului
educativ
românesc
şi
de
competenţele
edu-
catorului
modern;
•
schimbarea
mentalităţii
personalului
didactic
cu
privire
la
competenţele
necesare
profesiei
didactice,
care
nu
se
reduc
la
cele
ale
specialistului
într-un
domeniu;
•
depăşirea
decalajului
dintre
obiectivele
sistemului
de
învăţământ,
dominant
formative
şi
de
integrare
socio-
profesională,
şi
procesul
formării/perfecţionării
cadrelor
didactice,
dominant
academic
în
prezent.
Formele
de
realizare
vor
fi
foarte
diversificate,
caracte-
ristice
conţinuturilor
şi
activităţii
cu
adulţii
(similare
cu
cele
prevăzute
pentru
cadrele
didactice
de
conducere
şi
pentru
perfecţionarea
cadrelor
didactice).
Structura
activităţilor
:
•
specialitate,
nivel
teoretic,
operaţional
şi
creator
-
20
de
ore;
•
metodică,
nivel
teoretic,
operaţional
şi
creator
-
20
de
ore;
•
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie;
racordarea
for-
mării
personalului
didactic
la
noile
exigenţe
ale
refor-
mei
învăţământului,
promovate
de
componentele
acestuia
-
50
de
ore
(nivel
teoretic,
operaţional
şi
creator);
•
legislaţie
generală
şi
şcolară
-
10
ore.
Coordonator:
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
personal.
Realizatori:
universităţi,
licee
pedagogice,
licee
de
profil,
în
cooperare
cu
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
inspecto-
ratele
şcolare
şi
cu
casele
corpului
didactic.
Evaluarea
cadrelor
didactice
participante
la
program
se
face
prin:
colocviu
la
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie
şi
lucrare
practică
la
metodica
predării
specialităţii
(elabo-
rare
de
instrumente
metodologice,
de
proiecte
de
activităţi
didactice
şi
extradidactice,
probe
de
evaluare
predictivă,
for-
mativă,
sumativă,
de
instrumente
de
diferenţiere
şi
de
per-
sonalizare
a
activităţii
instructiv-educative
etc.)
sau
prezentarea
unui
studiu
personal,
publicat
în
acest
dome-
niu
în
presa
pedagogică
sau
de
specialitate.
Aprecierea
se
realizează
pe
bază
de
calificative
(90-100
de
puncte
„excepţional";
70-89
de
puncte
„foarte
bine";
50-69
de
puncte
„bine";
sub
49
de
puncte
„insuficient").
Calificativul
minim
de
promovare
a
fiecărei
probe
(colocviu
şi
lucrare
practică)
este
„bine".
În
cazul
în
care
la
una
din-
tre
probe
un
cadru
didactic
nu
a
obţinut
calificativul
„bine",
acesta
nu
primeşte
atestatul
de
promovare
a
programului
de
formare
continuă
şi
trebuie
să
se
reînscrie
pentru
parcurgerea
unui
nou
program.
Promovarea
programului
se
finalizează
cu
un
atestat
de
formare
continuă,
eliberat
de
centrele
de
perfecţionare
organizatoare
(universităţi,
licee
de
profil,
licee
pedagogice).
Acest
atestat
de
formare
continuă
este
înscris
în
fişa
de
evaluare
a
cadrului
didactic
şi
constituie
un
document
care
este
luat
în
considerare
la
restrângerea
de
activitate,
la
acordarea
salariului
de
merit,
la
participarea
la
concursuri
pentru
gradaţia
de
merit,
la
accesul
la
programe
de
perfec-
ţionare
etc.
Oferta
de
programe
de
formare
pentru
specialitate,
meto-
dică
şi
psihopedagogie,
compatibilă
cu
obiectivele
generale
şi
cu
cele
specifice
ale
programului
iniţiat,
va
cuprinde
module
unitare
şi
module
alternative,
opţionale.
Programele
trebuie
acreditate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Oferta
va
fi
făcută
de
instituţiile
care
realizează
progra-
mul
şi
va
fi
comunicată
participanţilor
cu
cel
puţin
o
lună
înaintea
începeriii
activităţii
de
către
inspectoratele
şcolare
sau
de
casele
corpului
didactic
care
vor
organiza
formaţiile
de
curs
în
funcţie
de
opţiunile
participanţilor
pentru
modu-
lele
alternative.
O
dată
la
5
ani,
comasat,
sau
într-un
interval
de
5
ani,
eşalonat,
fiecare
cadru
didactic
care
nu
a
promovat
în
această
perioadă
probele
unui
examen
pentru
definitivarea
în
învăţământ,
pentru
obţinerea
unui
grad
didactic
sau
a
titlului
de
doctor
trebuie
să
participe
şi
să
promoveze
un
astfel
de
program
de
pregătire
cuprinzând
un
număr
minim
de
module
unitare
şi
alternative
la
specialitate
şi
metodică,
pedagogie
şi
elemente
de
psihologie
şcolară,
totalizând
100
de
ore.
Modulele
unitare
(nucleu)
şi
cele
alternative
vor
fi
cotate
cu
un
anumit
număr
de
credite.
Pentru
obţinerea
atestatului
de
formare
continuă,
cadrul
didactic
participant
trebuie
să
totalizeze
un
număr
minim
de
credite
pentru
fie-
care
componentă
structurală
a
programului.
În
cadrul
acestor
programe
de
dezvoltare
profesională
continuă,
procentul
modulelor
alternative
poate
creşte
con-
siderabil
în
funcţie
de
nivelul
structurării
aptitudinii
pedago-
gice
la
diferite
categorii
de
cadre
didactice.
Astfel,
pentru
cadrele
didactice
care
au
obţinut
gradul
didactic
I
sau
titlul
ştiinţific
de
doctor,
modulele
alternative
pot
reprezenta
până
la
70%
din
conţinutul
programelor
de
perfecţionare
atât
la
specialitate,
metodică,
cât
şi
la
pedagogie
şi
psihologie.
Aria
tematică
a
modulelor
alternative,
în
aceste
situaţii,
vizează
o
pregătire
performantă
a
unor
categorii
de
cadre
didactice,
în
scopul
obţinerii
de
performanţe
deosebite
în
activităţile
cu
elevii
care
manifestă
înclinaţii
şi
aptitudini
speciale
etc.
Pentru
fiecare
modul
alternativ
se
poate
atri-
bui
un
număr
de
credite,
în
funcţie
de
specificul
programu-
lui
propus
în
modul,
de
numărul
de
teme,
de
relevanţa
temelor
în
raport
cu
priorităţile
reformei
învăţământului
şi/sau
ale
unităţii
de
învăţământ,
ale
cercului
pedagogic
pe
specialităţi
sau
ale
judeţului.
Se
realizează
astfel
un
acord
relativ
între
interesele
de
perfecţionare
personale,
ale
insti-
tuţiei
şi
ale
învăţământului
ca
sistem.
ll.
3.3.2.
Program
de
perfecţionare
organizat
o
dată
la
5
ani
pentru
personalul
didactic
Încadrat
la
palate,
cluburi
ale
copiilor
şi
tabere
şcolare
Se
realizează
în
cadrul
Palatului
Naţional
al
Copiilor.
Perfecţionarea
psihopedagogică
şi
metodică
în
profilul
activităţii
desfăşurate
se
realizează
prin
programe
coma-
sate,
organizate
o
dată
la
5
ani
sau
eşalonat.
Acestea
cuprind:
-
module-nucleu,
vizând
pregătirea
dominant
teoretico-
metodologică
şi
psihopedagogică
în
domeniul
activităţilor
educative
şcolare
şi
extraşcolare;
-
module
alternative,
vizând
pregătirea
dominant
prac-
tic-aplicativă
şi
creativă,
diversificată,
corespunzând
fiecărui
profil
de
activitate.
Structura
activităţilor
de
perfecţionare
:
•
pregătire
pedagogică
şi
psihologică,
specifică
activităţi-
lor
educative
extraşcolare
-
40
de
ore;
•
pregătire
metodică
în
profilul
respectiv
şi
activităţi
prac-
tice
-
30
de
ore;
•
informare
în
domeniul
de
specialitate
pe
care
îl
prac-
tică
-
20
de
ore;
•
politica
educaţională
şi
legislaţia
şcolară
-
10
ore.
Pentru
aceste
domenii
ale
formării
continue,
Palatul
Naţional
al
Copiilor
va
elabora
proiecte
de
programe
ce
vor
fi
aprobate
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
for-
marea
formatorilor
şi
personal.
Evaluarea
cadrelor
didactice
participante
la
program
se
face
prin
colocviu
pentru
modulele-nucleu
şi
prin
lucrare
practică
pentru
modulele
alternative
sau
prin
prezentarea
unui
studiu
personal,
publicat
în
presa
pedagogică
sau
de
specialitate
în
anul
şcolar
respectiv.
Aprecierea
se
face
pe
bază
de
calificative.
Calificativul
minim
de
promovare
a
unei
probe
(colocviu
şi
lucrare
prac-
tică)
este
„bine".
În
cazul
în
care
la
una
dintre
probe
un
cadru
didactic
nu
a
obţinut
cel
puţin
calificativul
„bine",
acesta
nu
primeşte
atestatul
de
promovare
a
programului
de
formare
continuă
şi
trebuie
să
se
reînscrie
pentru
parcurgerea
unui
nou
program.
Calificativul
se
acordă
în
funcţie
de
punctajul
obţinut.
Astfel,
„excepţional",
între
90-100
puncte,
„foarte
bine",
între
70-89
puncte,
„bine",
între
50-69
puncte,
„insuficient",
sub
49
puncte.
Atestatul
de
formare
continuă,
eliberat
de
instituţia
orga-
nizatoare
(Palatul
Naţional
al
Copiilor),
este
înscris
în
fişa
de
evaluare
a
cadrului
didactic
şi
constituie
un
document
ce
se
ia
în
considerare
la
restrângerile
de
activitate,
la
acordarea
salariului
de
merit,
la
participarea
la
concursul
pentru
gradaţia
de
merit,
la
accesul
la
programe
de
perfec-
ţionare
etc.
Oferta
de
programe
de
formare,
cuprinzând
module
uni-
tare
şi
module
alternative,
va
fi
făcută,
la
solicitarea
institu-
ţiei
organizatoare,
de
către
unităţile
de
învăţământ,
casele
corpului
didactic,
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
alte
insti-
tuţii
şi
centre
cu
atribuţii
de
formare/perfecţionare
a
cadrelor
didactice.
Oferta
de
programe
va
fi
comunicată
participanţilor
de
către
Palatul
Naţional
al
Copiilor,
cu
cel
puţin
o
lună
înainte
de
începerea
activităţii.
În
cazul
în
care
conţinutul
unui
astfel
de
program
de
formare
continuă
se
realizează,
eşalonat,
pe
parcursul
a
5
ani,
atestatul
de
formare
conti-
nuă
se
eliberează
numai
la
finalizarea
programului,
în
urma
evaluării
şi
acordării
creditelor.
Formarea
continuă
prin
programe
organizate
o
dată
la
5
ani
se
organizează
similar
cu
acestea
şi
pentru
alte
cate-
gorii
specifice
de
cadre
didactice,
cum
sunt
cele
încadrate
în
învăţământul
special,
în
centre
de
asistenţă
psihopeda-
gogică,
centre
judeţene
de
asistenţă
psihopedagogică,
casele
corpului
didactic
etc.
Pentru
aceste
programe
de
perfecţionare
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
per-
sonal
va
aproba,
ulterior,
structura
activităţilor
şi
modul
de
evaluare.
ll.
3.3.3.
Program
de
perfecţionare
organizat
o
dată
la
5
ani
pentru
cadrele
de
conducere,
Îndrumare
şi
control
(perfecţionare
periodică)
Obiectivele
programului:
•
formarea/dezvoltarea
competenţelor
în
domeniul
mana-
gementului
şcolar,
financiar-administrativ
şi
al
resurselor
umane;
•
dezvoltarea
capacităţii
de
a
asigura
calitatea
proiectării,
realizării,
evaluării
şi
reglării-autoreglării
învăţământului
la
nivelul
unităţii
şcolare,
respectiv
al
judeţului;
•
restructurarea
şi
ameliorarea
pregătirii/perfecţionării
cadrelor
didactice
printr-o
mai
bună
adecvare
a
metodelor
şi
tehnicilor
la
natura
obiectivelor,
respectiv
a
rezultatelor,
prin
realizarea
complementarităţii
instrumentelor
de
măsu-
rare,
prin
realizarea
corelată
a
funcţiilor
de
constatare,
măsurare,
apreciere,
diagnosticare,
decizie
şi
ameliorare-
stimulare;
•
formarea/dezvoltarea
competenţelor
în
domeniul
evaluării
continue,
formative
a
activităţii
cadrelor
didactice
(inspecţie
şcolară),
vizând
dezvoltarea
experienţelor
reuşite
şi
diminuarea
aspectelor
slabe
şi
a
efectelor
negative;
•
realizarea
unei
coerenţe
relative
între
diferitele
forme
de
inspecţie
şcolară,
de
control
şi
evaluare,
realizate
la
orice
nivel
de
generalitate,
şi
optimizarea
pregătirii
persona-
lului
didactic
în
funcţie
de
calitatea
şi
eficienţa
activităţii
anterioare,
de
rezultatele
obţinute;
iniţierea
unor
studii
de
diagnoză
şi
prognoză
asupra
situaţiei
învăţământului
la
nivelul
unităţii
şcolare,
respectiv
al
judeţului;
•
elaborarea
unor
modele
de
formare
a
metodiştilor
din
inspectoratele
şcolare,
liceele
pedagogice,
liceele
de
profil
şi
de
la
universităţi,
prin
cooperarea
dintre
universităţi,
inspectoratele
şcolare,
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
casele
corpului
didactic,
liceele
de
profil
-
centre
de
per-
fecţionare,
sub
coordonarea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale.
Formele
de
realizare
vor
fi
extrem
de
flexibile
şi
de
diversificate,
specifice
naturii
conţinuturilor
şi
desfăşurării
activităţii
cu
adulţii
(şedinţe
plenare,
laboratoare
şi
ateliere).
De
asemenea,
metodele
şi
procedeele
utilizate
vor
fi
adecvate
contextelor
de
formare/perfecţionare.
Metodele
de
tip
academic
vor
fi
optimizate
considerabil,
prin
utilizarea
unui
evantai
larg
de
variante.
Astfel,
expunerea
magistrală
va
îmbrăca
forme,
cum
sunt:
conferinţa
cu
suport
scris,
conferinţa
cu
suport
demonstrativ,
conferinţa
cu
mai
mulţi
formatori,
conferinţa-vizită
etc.
Expunerea
poate
fi
utilizată
în
variantele:
expunerea
cu
oponent,
cu
intervenţii
aleatorii
din
sală,
expunerea-dezba-
tere,
expunerea
întreruptă,
expunerea-deliberare,
expunerea-
interviu
etc.
În
laboratoare
şi
ateliere
se
vor
utiliza
metode
şi
proce-
dee,
corelate
cu
obiectivele,
cu
conţinutul,
cu
caracteristi-
cile
participanţilor,
cu
personalitatea
formatorilor
etc.
Astfel
se
vor
îmbina
în
mod
specific,
pentru
diferitele
situaţii,
metode
şi
procedee,
cum
sunt:
studiul
de
caz,
jocul
de
rol,
criptograma,
ideograma,
metafora,
metoda
topografică,
metoda
construcţiilor
de
modele,
proiecte,
explorarea
din
unghiuri
de
vedere
multiple,
didactica
inductivă,
metoda
obstacolelor,
discriminarea
sistematică,
puzzle,
consultarea
reiterată,
discuţia
în
panel,
argumentarea
şi
contraargumen-
tarea,
organigrama,
grupul
de
aprofundare
profesională
etc.
Structura
activităţilor:
Module-nucleu,
unitare
(40
de
ore)
Acestea
urmăresc
actualizarea
(aducerea
la
zi)
cunoştin-
ţelor
în
domeniul
respectiv,
aspectele
metodologice,
abor-
dări
interdisciplinare
sau
transdisciplinare,
standarde
ridicate
în
anumite
domenii
ale
activităţii.
Ele
sunt
axate,
îndeosebi,
pe
următoarea
problematică:
•
managementul
activităţii
şcolare
la
nivelul
comisiei/colec-
tivului
de
catedră,
al
unităţii
de
învăţământ,
cercului
peda-
gogic
sau
al
judeţului,
după
caz;
•
managementul
activităţii
în
domeniul
resurselor
umane
şi
financiar-administrative;
•
politica
educaţională
şi
legislaţia
învăţământului;
•
demersul
specific
proiectării
activităţii
instructiv-educa-
tive
la
diferite
niveluri
de
generalitate;
•
specificul
învăţării
la
adulţi,
al
metodologiei
de
lucru
cu
aceştia
şi
al
modalităţilor
practicate
în
activitatea
cu
adulţii,
al
relaţiilor
psihosociale
şi
al
dezvoltării
creativităţii.
Module
alternative
(40
de
ore)
Acestea
exprimă
cerinţele
de
autorealizare
a
participanţi-
lor,
în
funcţie
de
domeniul
de
responsabilitate
al
acestora.
Pentru
promovarea
programului
este
necesară
parcurge-
rea
unui
număr
total
de
minimum
80
de
ore
sau
obţinerea
unui
număr
minim
de
800
de
unităţi
de
credite.
Pentru
fiecare
participant
este
necesară
realizarea
teme-
lor
din
modulul
comun
(nucleu),
la
care
se
adaugă
un
număr
de
unităţi
de
credite,
pe
baza
alegerii
unor
module
alternative,
cel
puţin
la
nivelul
limitei
minime
admise
pentru
a
obţine
atestatul
de
formare
continuă
în
domeniul
mana-
gementului.
Atât
modulele-nucleu,
cât
şi
cele
alternative
vor
prezenta
conţinuturi
la
nivel
teoretico-metodologic,
operaţional
şi
creator,
cu
pondere
diferită,
în
funcţie
de
natura
acestora,
de
nivelul
pregătirii
participanţilor
etc.
Evaluarea
participanţilor
la
program
(directori
de
unităţi
şcolare,
de
palate
şi
cluburi
ale
copiilor,
responsabili
ai
comisiilor
metodice,
şefi
de
catedră,
responsabili
ai
cercuri-
lor
pedagogice
etc.)
se
realizează
prin:
•
proba
orală
din
modulele-nucleu
şi
din
cele
alternative,
pentru
care
a
optat
fiecare
participant;
•
elaborarea
unei
lucrări
practice
sau
prezentarea
unui
studiu
personal,
publicat
în
presa
pedagogică
sau
de
spe-
cialitate
în
anul
şcolar
respectiv.
Aprecierea
se
face
prin
acordarea
de
puncte
între
100
şi
1.
Punctajul
minim
de
promovare
a
fiecărei
probe
este
70.
Dacă
un
candidat
nu
obţine
punctajul
minim
la
o
probă,
mai
are
dreptul
să
o
susţină
încă
o
dată,
la
un
interval
de
minimum
o
lună.
Dacă
nu
obţine
nici
de
această
dată
punctajul
minim
de
promovare,
candidatul
se
poate
reînscrie
pentru
parcurgerea
unui
nou
program
în
anul
şcolar
următor.
La
proba
orală,
comisia
de
examinare
este
alcătuită
dintr-un
preşedinte
şi
doi
membri.
Ca
preşedinte
este
numit
un
cadru
didactic
universitar
(lector
dr.,
conferenţiar,
profe-
sor)
cu
competenţe
în
domeniul
managementului,
care
nu
a
făcut
parte
din
echipa
de
formatori
la
programul
respectiv
de
pregătire.
Cei
doi
membri
sunt
numiţi
dintre
formatorii
programului
respectiv
de
pregătire
(cadre
didactice,
cercetători,
inspec-
tori
etc.),
atestaţi
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
pentru
a
desfăşura
activităţi
de
formare-perfecţionare
a
cadrelor
de
conducere,
îndrumare
şi
control.
Lucrarea
practică
sau
stu-
diul
publicat
în
presa
pedagogică
sau
de
specialitate
va
fi
apreciat
de
către
cei
doi
membri
ai
comisiei
de
examinare
de
la
proba
orală,
prin
acordarea
de
puncte
de
la
100
la
1.
Punctajul
minim
de
promovare
este
de
70
de
puncte.
Programul
de
formare
pentru
directori,
şefi
de
catedră,
res-
ponsabili
ai
comisiilor
metodice,
ai
cercurilor
pedagogice
este
coordonat
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
realizat
de
inspectoratele
şcolare,
în
cooperare
cu
universităţi,
Institutul
de
Ştiinţe
ale
Educaţiei,
licee
pedagogice,
licee
de
profil,
casele
corpului
didactic,
alte
organizaţii
şi
instituţii
cu
competenţe
în
domeniu.
Programul
de
formare
pentru
inspectorii
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
din
inspectoratele
şcolare
este
coor-
donat
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Formarea
managerilor
la
nivelul
Ministerului
Educaţiei
Naţionale,
al
inspectoratelor
şcolare,
al
unităţilor
de
învăţă-
mânt
şi
de
educaţie
şi
a
altor
manageri
la
niveluri
de
generalitate
restrânsă
a
activităţii
se
va
realiza
atât
prin
programe
comasate,
o
dată
la
5
ani,
cât
şi,
eşalonat,
pe
baza
unei
oferte
multiple
de
programe,
în
mod
descentrali-
zat
şi
concurenţial,
prin
articularea
programelor
naţionale
cu
cele
regionale,
judeţene
şi
locale
într-un
sistem
coerent
cuprinzând
obiective
şi
standarde
specifice
pentru
diferite
grade
de
generalitate.
Precizări
cu
privire
la
aplicarea
unor
articole
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată,
cu
modificările
ulterioare,
şi
din
Legea
nr.
128/1997
Art.
35
alin.
(3)
din
Legea
nr.
128/1997:
Lectorilor
universitari/şefilor
de
lucrări,
care
au
avut
func-
ţia
de
bază
în
învăţământul
superior
şi
o
vechime
la
cate-
dră
în
această
formă
de
învăţământ
de
cel
puţin
6
ani,
la
încadrarea
în
învăţământul
preuniversitar
li
se
acordă
gra-
dul
didactic
II,
pe
baza
unei
inspecţii
şcolare
speciale.
Inspecţia
şcolară
specială
va
fi
realizată
conform
exigen-
ţelor
specifice
pentru
acordarea
gradului
didactic
II.
Art.
36
alin.
(3)
din
Legea
nr.
128/1997:
Se
acordă
gradul
didactic
I
personalului
didactic
care
îndeplineşte
condiţiile
prevăzute
la
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995
şi
a
obţinut
titlul
ştiinţific
de
doctor
în
domeniul
specialităţii
pe
care
o
predă,
pe
baza
unei
inspecţii
şcolare
speciale.
Inspecţia
şcolară
specială
se
efectuează
de
către
o
comisie
alcătuită
din
doi
membri:
1.
un
inspector
de
specialitate
de
la
inspectoratul
şcolar
sau
de
la
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
ori
un
cadru
didac-
tic
metodist
din
partea
inspectoratului
şcolar.
Acesta
trebuie
să
aibă
gradul
didactic
I
în
specialitatea
candidatului;
2.
un
cadru
didactic
universitar
(lector
dr.,
conferenţiar,
profesor),
având
aceeaşi
specialitate
cu
a
candidatului.
Inspecţia
specială
se
va
realiza
la
4
activităţi
didactice,
se
va
solicita
candidatului
să
elaboreze
proiectele
de
activi-
tăţi
şi
probele
de
evaluare
formativă
pentru
1-2
capitole,
similar
cu
gradul
didactic
I.
La
solicitarea
Ministerului
Educaţiei
Naţionale,
direcţia
de
resort,
instituţiile
de
învăţământ
-
centre
de
perfecţionare
şi
inspectoratele
şcolare
vor
propune
cadrele
didactice
care
vor
face
parte
din
comisia
de
inspecţie.
Comisia
de
inspecţie
specială,
aprobată
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale,
va
efectua
inspecţia
aplicând
instru-
mentele
de
evaluare
şi
întocmind
procesele-verbale
de
inspecţie,
precum
şi
exigenţa,
specifice
gradului
didactic
I.
Procesul-verbal
de
inspecţie
(raportul
scris)
va
fi
con-
semnat
în
registrul
de
procese-verbale
al
unităţii
şcolare
în
care
se
desfăşoară
inspecţia.
La
inspecţia
specială
participă
şi
directorul
şcolii
respec-
tive.
Nota
minimă
de
promovare
a
inspecţiei
speciale
este
8
(opt)
şi
media
minimă
de
promovare
este
tot
8
(opt).
Diferenţa
de
notare
dintre
cei
doi
membri
ai
comisiei
nu
trebuie
să
fie
mai
mare
de
un
punct.
În
cazul
în
care
cadrul
didactic
nu
obţine
media
minimă
de
promovare
la
inspecţia
şcolară
specială,
aceasta
poate
fi
reprogramată
în
anul
şcolar
următor.
Inspecţia
şcolară
poate
fi
susţinută
de
cel
mult
trei
ori
în
3
ani
consecutivi.
În
termen
de
3
zile
de
la
susţinerea
inspecţiei,
candida-
tul
va
trimite
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
-
direcţia
de
resort
procesul-verbal
de
inspecţie
specială,
pentru
emite-
rea
ordinului
ministrului
educaţiei
naţionale
de
recunoaştere
a
gradului
didactic
I.
Maiştri-instructori,
care
îndeplinesc
condiţiile
de
studii
şi
pe
cele
de
înscriere,
se
pot
prezenta
la
examenul
pentru
definitivarea
în
învăţământ,
numai
dacă
îndeplinesc
preve-
derile
art.
68
din
Legea
învăţământului
nr.
84/1995,
republi-
cată,
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997.
Pregătirea
psihopedagogică
şi
metodică
a
maiştrilor
instructori,
potrivit
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
pentru
a
primi
atestat
de
cadru
didactic,
se
realizează
în
liceele
pedagogice,
comasat,
în
vacanţele
şcolare
sau
eşalonat.
Planul
de
învăţământ
cuprinde:
•
pedagogie
şcolară
-
102
ore,
din
care
60
de
ore
de
curs
şi
42
de
ore
de
seminar
şi
de
aplicaţii;
•
psihologie
generală,
elemente
de
psihologia
vârstelor
şi
psihologia
învăţării
-
68
de
ore,
din
care
40
de
ore
de
curs
şi
28
de
ore
de
seminar
şi
de
aplicaţii;
•
metodica
predării
specialităţii
-
34
de
ore,
din
care
17
ore
de
curs
şi
17
ore
de
seminar
şi
de
aplicaţii;
•
practica
pedagogică
-
4
ore
de
predare
şi
o
lecţie
finală.
Formatorii
vor
fi
numai
cadre
didactice
având
speciali-
tăţile
corespunzătoare
obiectelor
din
planul
de
învăţământ,
având
cel
puţin
gradul
didactic
II,
care
au
condus
activităţi
de
perfecţionare
a
adulţilor
cel
puţin
3
ani
şcolari
(învăţă-
tori,
educatoare
sau
maiştri-instructori).
Evaluarea
se
face
prin
examen
scris
la
fiecare
obiect
prevăzut
în
planul
de
învăţământ.
Nota
minimă
de
promo-
vare
a
fiecărei
probe
scrise
este
5
(cinci).
Nota
minimă
de
promovare
a
lecţiilor
de
probă
este
6
(şase).
Nota
minimă
de
promovare
finală
a
lecţiei
este
7
(şapte).
Media
gene-
rală
de
promovare
a
modulului
de
formare
a
cadrelor
didactice
este
5
(cinci).
Aceasta
se
calculează
din
suma
notelor
la
toate
probele.
Participarea
la
activităţile
comune
de
pregătire
este
obli-
gatorie.
Fiecare
probă
de
examen
poate
fi
susţinută
de
maxi-
mum
două
ori.
În
caz
de
nepromovare
a
unei
probe
în
două
sesiuni
organizate
în
acelaşi
an
şcolar,
cadrului
didactic
respectiv
nu
i
se
eliberează
atestatul
de
cadru
didactic.
Acesta
se
poate
reînscrie
o
singură
dată
pentru
parcurgerea
unui
nou
program
de
formare
în
anul
şcolar
următor.
Dacă
nici
în
această
situaţie
nu
promovează
toate
probele
de
examen
în
două
sesiuni
organizate
în
acelaşi
an
şcolar,
cadrul
didactic
respectiv
pierde
dreptul
de
a
par-
ticipa
la
activităţile
departamentului.
Art.
37
alin.
(9)
din
Legea
nr.
128/1997:
Personalul
didactic
care
ocupă
funcţii
cu
drept
de
rezer-
vare
a
catedrei,
înscris
la
gradul
didactic
II
sau
I,
trebuie
să
aibă
cel
puţin
4
ore
de
predare
săptămânal,
în
anul
şcolar
în
care
i
se
efectuează
inspecţia
şcolară
specială,
cu
respectarea
prevederilor
art.
35
şi,
respectiv,
ale
art.
36.
Prevederea
referitoare
la
prestarea
a
cel
puţin
4
ore
de
predare
săptămânal
în
anul
efectuării
inspecţiei
speciale
pentru
cadrele
didactice
cu
drept
de
rezervare
a
catedrei
nu
se
poate
aplica
pentru
învăţători
şi
educatoare,
decât
prin
efectuarea
de
activităţi
prin
cumul.
În
aceste
situaţii
este
necesară
păstrarea
normei
întregi
în
anul
în
care
se
realizează
inspecţia
specială.
Art.
111
alin.
(1)
din
Legea
nr.
128/1997
prevede:
„Funcţia
de
inspecţie
şcolară
este
asigurată
de
corpul
inspectorilor
şcolari
ai
inspectoratului
şcolar
şi
de
cel
al
Ministerului
Educaţiei
Naţionale."
În
acest
sens
sunt
necesare
reorganizarea
şi
ameliora-
rea
sistemului
de
evaluare
a
pregătirii
cadrelor
didactice,
printr-o
mai
bună
adecvare
a
metodelor
şi
tehnicilor
la
natura
obiectivelor,
respectiv
a
rezultatelor,
prin
asigurarea
complementarităţii
instrumentelor
de
măsurare,
prin
realizarea
corelată
a
funcţiilor
de
constatare,
măsurare,
apreciere,
diagnosticare,
decizie
şi
ameliorare-stimulare.
Diagnoza
ca
temei
pentru
reglarea-autoreglarea
activităţii
instructiv-edu-
cative
şi,
respectiv,
a
celei
de
perfecţionare
profesională
a
cadrelor
didactice
va
constitui
un
factor
central.
Aprecierea
se
va
transforma
în
autoapreciere.
Fiecare
cadru
didactic
va
fi
în
măsură
să
raporteze
rezultatele
obţi-
nute
şi
procesul
desfăşurat
la
anumite
sisteme
de
referinţă,
la
anumite
criterii
valorice
şi
să
identifice,
pe
acest
temei,
aspectele
reuşite
şi
pe
cele
slabe,
în
scopul
luării
unor
decizii
de
optimizare.
Evaluarea
continuă,
formativă,
vizând
dezvoltarea
expe-
rienţelor
reuşite,
extinderea
acestora,
precum
şi
diminuarea
efectelor
negative
şi
a
aspectelor
slabe
sau
nerealizate
va
comporta
introducerea
unor
modalităţi
noi
de
evaluare
şi
deosebit
de
flexibile,
în
funcţie
de
sistemul
de
factori
impli-
caţi
în
obţinerea
performanţelor
respective.
Astfel,
în
scopul
realizării
unei
relative
coerenţe
între
diferitele
forme
de
inspecţie
şcolară,
de
control
şi
evaluare,
realizate
la
orice
nivel
de
generalitate
şi
de
optimizare
a
pregătirii
personalului
didactic
în
funcţie
de
calitatea
şi
efi-
cienţa
activităţii
anterioare
şi
a
rezultatelor
obţinute,
propu-
nem
o
modalitate
de
valorificare
a
rezultatelor
evaluării
în
acest
scop.
Factorii
implicaţi
în
evaluarea
activităţii
cadrelor
didactice
dintr-un
judeţ,
dintr-o
unitate
şcolară,
cerc
pedagogic
etc.
vor
iniţia
periodic
„studii
de
diagnoză
şi
prognoză
asupra
stării
învăţământului"
[art.
111
alin.
(4)],
cu
concluzii
şi
pro-
puneri
pentru
ameliorare-dezvoltare.
În
acest
sens,
inspectorii
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
şi
inspectorii
de
la
inspectoratele
şcolare
judeţene
vor
organiza
studii
constatativ-ameliorative,
pe
anumite
perioade:
un
trimestru,
un
an
şcolar
etc.
Inspectorul
care
va
coordona
un
astfel
de
studiu
va
soli-
cita
membrilor
din
echipa
de
inspecţie
şcolară
să
culeagă
informaţiile
necesare
cu
prilejul
efectuării
diverselor
forme
de
evaluare.
Vor
fi
consemnate:
tipul
evaluării,
inspecţiile
realizate,
asistenţele
la
activităţi
etc.,
perioada
realizării
controlului,
specialitatea,
şcoala,
clasa
şi,
în
mod
deosebit,
în
fiecare
caz
în
parte,
aspectele
foarte
bune
din
activitatea
contro-
lată,
precum
şi
pe
cele
slabe.
De
asemenea,
vor
fi
propuse
atât
acţiuni
ameliorative,
cât
şi
acţiuni
de
dezvoltare
a
experienţelor
reuşite
şi,
după
caz,
de
extindere
a
acestora.
Vor
fi
specificate
cel
puţin
trei-patru
aspecte
foarte
bune
şi
trei-patru
aspecte
slabe,
pentru
fiecare
inspecţie
sau
asistenţă
realizată.
Se
centralizează,
se
prelucrează
şi
se
interpretează
informaţiile
obţinute
în
intervalul
stabilit,
se
determină
frec-
venţa
aspectelor
foarte
bune
şi
a
celor
slabe
până
la
rangul
5
-
maximum
6,
într-un
anumit
context
(o
şcoală,
o
zonă,
o
anumită
specialitate,
o
anumită
categorie
de
pro-
fesori,
un
judeţ
etc.).
Aceste
informaţii
se
corelează
cu
cele
obţinute
din
pre-
lucrarea
unor
chestionare
de
autoapreciere
a
gradului
de
dificultate
întâmpinat
în
proiectarea,
desfăşurarea,
evaluarea
şi
reglarea-autoreglarea
diferitelor
activităţi
instructiv-educa-
tive
de
către
înseşi
cadrele
didactice.
Aceste
informaţii
se
centralizează
şi
se
prelucrează,
determinându-se
gradul
de
dificultate
foarte
mare
şi
mare
pentru
cele
mai
multe
cadre
didactice.
Din
corelarea
informaţiilor
obţinute
de
la
inspecţii
cu
cele
furnizate
de
autoapreciere
şi
de
exigenţele
la
nivel
naţional
ale
reformei
educaţionale
rezultă
orientări
cât
mai
precise
de
optimizare
a
pregătirii
personalului
didactic,
precum
şi
a
rezultatelor
activităţii
acestuia.
Într-o
altă
etapă,
inspectorul
coordonator
al
studiilor
corelaţionale,
în
cooperare
cu
membrii
implicaţi
în
acţiune,
cu
alţi
factori
de
conducere,
cu
reprezentanţi
ai
cadrelor
didactice,
va
proiecta
un
sistem
de
activităţi
ameliorative
şi
de
dezvoltare
a
pregătirii
cadrelor
didactice.
Se
elaborează
un
program
de
măsuri
şi
de
acţiuni
teo-
retice
şi
practice
ce
vizează
exploatarea
aspectelor
eficiente
în
desfăşurarea
procesului
de
învăţământ
şi,
respectiv,
ameliorarea
aspectelor
slabe.
Urmează
etapa
activităţii
efective
de
realizare
a
acţiunilor
de
optimizare,
rezultate
din
necesităţile
specifice
judeţului
(şcolii,
zonei
etc.),
precum
şi
din
cerinţele
reformei
la
nivel
naţional.
Proiectarea
şi
realizarea
unui
program
unitar
de
perfec-
ţionare
a
pregătirii
personalului
didactic
în
plan
teritorial
vor
fi
completate
cu
programe
alternative,
specifice
şi
diferen-
ţiate
pentru
anumite
specialităţi,
cercuri
pedagogice,
catego-
rii
de
personal
didactic
etc.
Se
formulează
cereri
de
perfecţionare
către
unităţile
şco-
lare,
comisiile
metodice,
cercurile
pedagogice,
casele
cor-
pului
didactic
şi
către
alte
instituţii
antrenate
în
perfecţionarea
pregătirii
cadrelor
didactice.
Într-o
altă
etapă
se
elaborează
şi
se
aplică
un
sistem
de
instrumente
de
evaluare
a
eficienţei
programului
de
per-
fecţionare
la
nivelul
judeţului,
prin
raportare
la
sisteme
de
referinţă
educative.
Este
posibilă
o
etapă
în
care
se
vor
realiza
programe
de
compensare
sau
dezvoltare,
după
caz,
pentru
activita-
tea
care
urmează
să
se
desfăşoare.
Adaptarea
şi
flexibilizarea
activităţii
de
perfecţionare,
în
raport
cu
nevoile
şi
priorităţile
de
profesionalizare,
vor
con-
stitui
axe
ale
eficienţei
învăţământului.
Prevederile
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată,
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997,
se
consideră
îndeplinite
de
către
cadrele
didactice
care
au
obţinut
definitivarea
în
învăţământ
cu
îndeplinirea
condiţiilor
de
studii
prevăzute
la
art.
7
din
Legea
nr.
128/1997.
Înscrierea
pentru
examenul
de
acordare
a
gradului
didactic
II
sau
I
(după
caz)
se
face
fără
a
se
solicita
res-
pectarea
prevederilor
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
repu-
blicată
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997.
Nu
se
consideră
îndeplinite
prevederile
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997,
pentru
recunoaşterea
gradului
didactic
I
pe
baza
titlului
ştiinţific
de
doctor,
decât
pentru
situaţiile
în
care
personalul
didactic
a
obţinut
şi
defi-
nitivarea
în
învăţământ
sau,
potrivit
art.
55
alin.
(3)
din
Legea
nr.
128/1997,
pentru
„personalul
didactic
existent
în
învăţământul
superior,
cu
o
vechime
efectivă
la
catedră
de
cel
puţin
5
ani".
Maiştrii-instructori
care
au
obţinut
definitivarea
în
învăţă-
mânt
şi
care
nu
îndeplinesc
condiţiile
de
studii
prevăzute
la
art.
7
din
Legea
nr.
128/1997,
potrivit
art.
132
din
această
lege
nu
se
pot
înscrie
pentru
susţinerea
examenului
în
vederea
acordării
gradelor
didactice
II
sau
I,
după
caz,
decât
dacă
îşi
completează
studiile
şi
pregătirea
prevăzute
la
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997.
În
art.
134
din
Legea
nr.
128/1997
se
prevede
că
per-
sonalul
didactic
de
la
disciplina
Coregrafie,
titular
în
învăţă-
mântul
preuniversitar,
care
a
obţinut
definitivarea
în
învăţământ,
poate
fi
menţinut
în
funcţie
fără
a
îndeplini
condiţiile
de
studii
prevăzute
la
art.
7
din
aceeaşi
lege.
Acesta
este
obligat
să
parcurgă
pregătirea
prevăzută
la
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997.
Salarizarea
acestui
personal
se
face
la
nivelul
studiilor
absolvenţilor
de
colegiu.
Pregătirea
psihopedagogică
şi
metodică
a
maiştrilor-
instructori
şi
a
personalului
didactic
pentru
disciplina
Core-
grafie,
potrivit
art.
68
din
Legea
nr.
84/1995,
republicată
şi
modificată
prin
Ordonanţa
de
urgenţă
a
Guvernului
nr.
36/1997,
şi
articolelor
mai
sus
menţionate,
pentru
a
li
se
acorda
atestat
de
cadru
didactic,
se
realizează
în
licee
pedagogice-centre
de
perfecţionare,
comasat,
în
vacanţele
şcolare,
sau
eşalonat,
potrivit
planului
de
învăţământ
pentru
maiştri-instructori.
P
L
A
N
U
L
D
E
Î
N
V
Ă
Ţ
Ă
M
Â
N
T
pentru
activitatea
de
perfecţionare
Finanţarea
activităţii
de
perfecţionare
ANEXA
Nr.
1
la
metodologie
Potrivit
prevederilor
art.
159
şi
160
din
Legea
învăţă-
mântului
nr.
84/1995,
republicată,
cu
modificările
ulterioare,
instituţiile
de
învăţământ
-
centre
de
perfecţionare
pot
organiza
activitate
de
perfecţionare
a
pregătirii
de
speciali-
tate,
metodice
şi
psihopedagogice
sau
pentru
obţinerea
definitivării
în
învăţământ
ori
a
gradului
didactic
II
pentru
cadrele
didactice
înscrise
să
susţină
aceste
examene.
Participarea
cadrelor
didactice
la
activităţile
menţionate
mai
sus
este
facultativă,
cu
excepţia
programelor
de
per-
fecţionare
organizate
o
dată
la
5
ani.
Formaţia
de
bază
pentru
activitatea
didactică
de
predare
(curs)
pentru
definitivat
şi
gradul
didactic
II
şi
perfecţionare
periodică
este
de
20-25
de
cursanţi.
Formaţia
de
bază
pentru
seminar
este
de
10-15
cursanţi.
Pentru
specializările
cu
număr
mic
de
cadre
didactice
pe
centre
de
perfecţionare
unice,
pe
ţară,
se
pot
organiza
activităţi
de
perfecţionare
(curs
şi
seminar)
cu
minimum
7
cursanţi.
Constituirea
formaţiei
de
curs
pentru
pregătirea
la
disci-
plina
Pedagogie
se
poate
face
(după
caz)
prin
comasarea
grupelor
de
cursanţi
de
la
diferite
specialităţi.
Planul
de
învăţământ
pentru
profesori,
pentru
pregătirea
în
vederea
susţinerii
definitivării
în
învăţământ,
cuprinde
60
de
ore,
din
care
30
de
ore
de
specialitate
şi
metodica
predării
acesteia,
repartizate
astfel:
20
de
ore
de
curs
şi
10
ore
de
seminar,
şi
30
de
ore
de
pedagogie,
repartizate
astfel:
16
ore
de
curs
şi
14
ore
de
seminar.
Planul
de
învăţământ
pentru
pregătirea
în
vederea
exa-
menului
de
acordare
a
gradului
didactic
II
cuprinde
60
de
ore:
30
de
ore
de
specialitate
şi
metodica
predării
acesteia,
repartizate
astfel:
20
de
ore
de
curs
şi
10
ore
de
seminar,
şi
30
de
ore
de
pedagogie,
repartizate
astfel:
16
ore
de
curs
şi
14
ore
de
seminar.
Programele
de
perfecţionare,
în
sesiunea
1998,
pentru
examenele
de
definitivare
în
învăţământ
şi
pentru
acorda-
rea
gradului
didactic
II
sunt
cele
după
care
s-au
desfăşurat
examenele
respective
şi
în
sesiunea
1997.
Potrivit
art.
70
alin.
(2)
din
Legea
învăţământului
nr.
84/1995,
atât
cursurile
de
pregătire
pentru
definitivarea
în
învăţământ
şi
pentru
acordarea
gradului
didactic
II,
cât
şi
cursurile
de
perfecţionare
periodică
sunt
considerate
învăţământ
postuniversitar
şi,
în
consecinţă,
vor
fi
retribuite
conform
normelor
stabilite
pentru
activităţile
cu
regim
postuniversitar.
Retribuirea
activităţilor
de
perfecţionare
se
va
face
potri-
vit
adresei
nr.
19.398/14.11.1997,
pct.
B.
Atât
retribuirea
activităţilor
de
perfecţionare,
cât
şi
chel-
tuielile
aferente
pentru
transport,
cazare
şi
masă
se
suportă
de
instituţiile
care
organizează
activitatea
de
per-
fecţionare.
În
temeiul
art.
159
lit.
c)
din
Legea
învăţământului
nr.
84/1995,
se
vor
prevedea
în
statele
de
funcţii
posturi
vacante
pentru
astfel
de
activităţi,
pentru
fiecare
an
univer-
sitar.
Repartizarea
atribuţiilor
de
perfecţionare
pe
instituţii
de
învăţământ
superior
şi
liceal
-
centre
de
perfecţionare,
pentru
sesiunea
1997
(definitivat
şi
gradul
didactic
II)
şi
1996-1998
(gradul
didactic
I),
rămâne
aceeaşi
şi
pentru
sesiunea
1998
(definitivat
şi
gradul
didactic
II)
şi,
respectiv,
1997-1999
(gradul
didactic
I)*).
Planul
de
învăţământ
pentru
activităţile
de
pregătire
în
vederea
susţinerii
definitivării
în
învăţământ
şi
a
acordării
gradului
didactic
II
pentru
învăţători
şi
educatoare
este
următorul:
Definitivat
învăţători:
total
72
de
ore
•
24
de
ore
limba
şi
literatura
română
şi
metodică:
curs
=
14
ore,
seminar
=
10
ore
•
20
de
ore
matematică
şi
metodică:
curs
=
8
ore,
seminar
=
12
ore
•
28
de
ore
pedagogie
şi
elemente
de
psihologia
copi-
lului:
curs
=
18
ore,
seminar
=
16
ore
Gradul
II
învăţători:
total
72
de
ore
•
24
de
ore
limba
română
şi
literatura
pentru
copii
şi
metodică:
curs
=
10
ore,
seminar
=
14
ore
•
20
de
ore
matematică
şi
metodică:
curs
=
8
ore,
seminar
=
12
ore
•
28
de
ore
pedagogie
şi
elemente
de
psihologia
copi-
lului:
curs
=
14
ore,
seminar
=
14
ore
Definitivat
educatoare:
total
68
de
ore
•
24
de
ore
limba
şi
literatura
română:
curs
=
14
ore,
seminar
=
10
ore
•
14
ore
matematică
şi
metodică:
curs
=
6
ore,
semi-
nar
=
8
ore
•
30
ore
pedagogie
şi
elemente
de
psihologia
copilului
preşcolar
şi
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădi-
niţele
de
copii:
curs
=
18
ore,
seminar
=
12
ore
Gradul
II
educatoare:
total
68
de
ore
•
24
de
ore
limba
română
şi
literatura
pentru
copii:
curs
=
10
ore,
seminar
=
14
ore
•
14
de
ore
matematică
şi
metodică:
curs
=
6
ore,
seminar
=
8
ore
•
30
de
ore
pedagogie
şi
elemente
de
psihologia
copi-
lului
preşcolar
şi
metodica
activităţii
instructiv-educative
în
grădiniţele
de
copii:
curs
=
12
ore,
seminar
=
18
ore.
Planul
de
învăţământ
pentru
activităţile
de
pregătire
în
vederea
susţinerii
definitivării
în
învăţământ
şi
a
acordării
gradului
didactic
II
pentru
maiştri-instructori
este
următorul:
•
Definitivat:
total
60
de
ore
•
30
de
ore
specialitate
şi
metodica
predării
acesteia:
curs
=
20
de
ore,
seminar
=
10
ore
•
30
de
ore
pedagogie:
curs
=
20
de
ore,
seminar
=
10
ore
Gradul
II:
total
60
de
ore
•
30
de
ore
specialitate
şi
metodica
predării
acesteia:
curs
=
14
ore,
seminar
=
16
ore
•
30
de
ore
pedagogie:
curs
=
16
ore,
seminar
=
14
ore.
În
perioada
20-25
august
1998
se
desfăşoară
exame-
nul
de
definitivare
în
învăţământ
pentru
toate
categoriile
de
cadre
didactice.
În
perioada
26-31
august
1998
se
desfăşoară
exame-
nul
de
acordare
a
gradului
didactic
II
pentru
toate
categori-
ile
de
cadre
didactice.
În
intervalele
menţionate,
fiecare
instituţie
de
învăţă-
mânt
-
centru
de
perfecţionare
va
stabili
graficul
probelor
de
examen,
în
funcţie
de
situaţia
concretă,
evitându-se
sau
nu,
la
aprecierea
comisiei,
desfăşurarea
de
activităţi
în
ziua
de
duminică.
*)
Conform
repartiţiei
atribuţiilor
de
perfecţionare
pe
instituţii
de
învăţământ
superior.
ANEXA
Nr.
2
la
metodologie
L
I
S
T
A
actelor
necesare
pentru
înscrierea
la
examenul
de
definitivare
în
învăţământ
1.
Cererea
de
înscriere,
adresată
conducerii
inspectoratului
şcolar
2.
Fişa
de
înscriere,
completată,
confirmată
de
conducerea
şcolii
(după
modelul
de
mai
jos)
3.
Copia
de
pe
diploma
de
studii,
legalizată
4.
Copia
de
pe
certificatul
de
naştere,
legalizată
(numai
în
cazul
schimbării
numelui
de
familie)
.........................................
(unitatea
de
învăţământ)
5.
Apreciere
asupra
activităţii
(din
partea
conducerii
şcolii).
ANEXA
Nr.
2
bis
la
metodologie
F
I
Ş
Ă
D
E
Î
N
S
C
R
I
E
R
E
la
examenul
de
definitivare
în
învăţământ
INSPECTORATUL
ªCOLAR
AL
JUDEŢULUI
....................................
La
data
susţinerii
examenului
de
definitivare
în
învăţământ
candidatul(a)
are
o
vechime
efectivă
în
activitatea
de
predare
de
..................
ani
,
luni
.............,
zile*).
Inspectorul
şcolar
de
specialitate
cu
probleme
de
formare
continuă
Numele
şi
prenumele
................................................
Semnătura
..............................................
Data
...................................................
.............................................
(unitatea
de
învăţământ)
Judeţul
................................
FIŞĂ
DE
ÎNSCRIERE
La
probele
pentru
definitivarea
în
învăţământ
în
anul
(sesiunea)
,
în
funcţia
didactică
de**)
,
specialitatea
.........................................................................................................
...................................................................................................................................
(numele,
iniţiala
tatălui,
prenumele
-
cu
majuscule)
Instituţia
de
învăţământ
absolvită***)
,
cu
durata
de
...................
ani.
Specializările
obţinute
prin
studii
.....................
...................................................................................................................................
Promovat
examenul
de****)
.............................................
în
anul
,
sesiunea
..............................
.
Stagiul
efectiv
în
activitatea
didactică
de
predare
la
data
înscrierii:
..........
ani
..........
luni
zile.
Prezentat
la
examen
în
cele
trei
sesiuni
consecutive:
sesiunea
I
................
sesiunea
a
II-a
.............
sesiunea
a
III-a
................
Se
certifică
datele
din
prezenta
fişă
de
înscriere
şi
se
adevereşte
că,
potrivit
înscrisurilor
din
carnetul
de
muncă,
dl
(dna)
...........................................
.....................................................................................
a
funcţionat
în
învăţământ
de
la
data
obţinerii
examenului
de*)
.................................,
după
cum
urmează:
Nr.
crt.
Unitatea
de
învăţământ
Funcţia
didactică
Perioada:
de
la
................
până
la
..............
Total
vechime
în
activitatea
didactică**)
Observaţii
ani
luni
zile
T
O
T
A
L
:
În
anul
şcolar***)
...................................
este
încadrat
la
unitatea
noastră
în
funcţia
didactică
de****)
..........................................
cu
activitatea
de
bază
(normă
întreagă)*****)
.............................................
.
Director,
Data
.............................
Optez
pentru
participarea
la
cursurile
de
pregătire
în
vederea
susţinerii
examenului
de
definitivare
în
învăţământ
la
centrul
de
perfecţionare
......
...............................................................................................................................
Optez
pentru
centrul
de
perfecţionare
............................
şi
pentru
partici-
parea
la
cursurile
de
pregătire
pentru
examen.
Semnătura
.....................................
20
Data
..........
Semnătura
..........
*)
De
la
data
încadrării
în
învăţământ,
după
obţinerea
examenului
de
absolvire
sau
de
licenţă
şi
cu
normă
întreagă
şi/sau
cadru
asociat
cu
ore/săptămână.
**)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I.
***)
Se
indică
instituţia
de
învăţământ.
****)
Bacalaureat,
absolvire,
diplomă/licenţă.
*)
Bacalaureat,
absolvire,
diplomă/licenţă.
**)
Se
menţionează
numai
vechimea
efectivă
de
predare
la
catedră,
realizată
între
data
obţinerii
examenului
de
absolvire/licenţă,
cu
certificat
de
absolvire
a
Departamentului
pentru
pregătirea
personalului
didactic
sau,
după
caz,
cu
atestat
de
institutor
(pentru
funcţia
de
institutor),
şi
data
de
1
septembrie
a
anului
în
care
se
susţine
examenul
de
definitivare
în
învăţământ.
***)
Se
indică
anul
şcolar
curent.
****)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor.
*****)
În
învăţământ
sau
cadru
didactic
asociat
cu
ore/săptămână.
ANEXA
Nr.
3
la
metodologie
L
I
S
T
A
actelor
necesare
pentru
înscrierea
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
II
1.
Cererea
de
înscriere,
adresată
conducerii
inspectoratului
şcolar
2.
Fişa
de
înscriere,
completată,
confirmată
de
conducerea
şcolii
(după
modelul
de
mai
jos)
3.
Copia
de
pe
diploma
de
studii,
legalizată
4.
Copia
de
pe
certificatul
de
naştere,
legalizată
(dacă
este
cazul)
5.
Copia
de
pe
certificatul
de
obţinere
a
definitivării
în
învăţământ
6.
Recomandarea
consiliului
de
administraţie
pentru
înscrierea
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
II
7.
Dovada
privind
calificativul
pentru
ultimii
3
ani
şcolari,
precum
şi
pentru
inspecţiile
curente
efectuate
în
intervalul
de
3-4
ani
anteriori
susţinerii
examenului
8.
Memoriul
de
activitate
profesională
şi
social-obştească
..........................................
(unitatea
de
învăţământ)
9.
Fişa
de
evaluare
anuală.
ANEXA
Nr.
3
bis
la
metodologie
F
I
Ş
Ă
D
E
Î
N
S
C
R
I
E
R
E
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
II
INSPECTORATUL
ŞCOLAR
AL
JUDEŢULUI
....................................
La
data
susţinerii
examenului
pentru
obţinerea
gra-
dului
didactic
II,
candidatul(a)
are,
de
la
obţinerea
definitivării
în
învăţământ,
o
vechime
efectivă
în
învăţământ
de
......................
ani,
luni,
.
zile.
Inspectorul
şcolar
de
specialitate
cu
probleme
de
formare
continuă
Numele
şi
prenumele
................................................
Semnătura
..............................................
Data
...................................................
.............................................
(unitatea
de
învăţământ)
Judeţul
................................
FIŞĂ
DE
ÎNSCRIERE
La
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
în
anul
........................
.
în
funcţia
didactică
de*)
,
specialitatea
.........................................................................................................
.................................................................................................................................
.
(numele,
iniţiala
tatălui,
prenumele
-
cu
majuscule)
Instituţia
de
învăţământ
absolvită**)
,
cu
durata
de
...................
ani.
Specializările
înscrise
pe
diplomă
.....................
.................................................................................................................................
.
Anul
obţinerii
examenului
de***)
,
în
sesiunea****)
........................
.
Anul
obţinerii
examenului
de
definitivare
în
învăţământ
...........................
.
Media
obţinută
la
examenul
de
definitivare
în
învăţământ
...................
.
Anii
şi
sesiunile
în
care
s-a
mai
prezentat
la
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
...............................................................................................
Optez
pentru
centrul
de
perfecţionare
....................................................
..................................................
şi
cursuri
de
pregătire
pentru
examen.
.................................................................................................................................
.
Data
..........
Semnătura
..........
Se
certifică
datele
din
prezenta
fişă
de
înscriere
şi
se
adevereşte
că,
potrivit
înscrisurilor
din
carnetul
de
muncă,
dl
(dna)
...........................................
.....................................................................................
a
funcţionat
în
învăţământ
de
la
data
obţinerii
examenului
de*)
...................................,
după
cum
urmează:
Nr.
crt.
Unitatea
de
învăţământ
Funcţia
didactică
Perioada:
de
la
.....
până
la
......
Total
vechime
în
activitatea
didactică**)
Observaţii
ani
luni
zile
T
O
T
A
L
:
În
anul
şcolar***)
...................................
şi
la
data
examenului
este
încadrat
în****)
...................................,
în
funcţia
didactică
de
*****)
,
cu
activitatea
de
bază******)
............................................
.
Director,
Data
.............................
*)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I.
**)
Liceul
cu
profilul
......................
Şcoala
de
maiştri
cu
profilul
,
Şcoala
normală
de
..............,
Institutul
Pedagogic
de
3
ani,
Universitatea
.....................
***)
Bacalaureat,
absolvire,
licenţă/stat.
****)
Luna
şi
anul.
*)
Bacalaureat,
absolvire,
licenţă.
22
**)
Vechimea
efectivă
în
învăţământ,
realizată
între
data
obţinerii
examenului
de
diplomă
şi
data
de
1
septembrie
a
anului
în
care
se
susţine
examenul.
***)
Anul
şcolar
în
care
se
desfăşoară
sesiunea
de
examene.
****)
Se
indică
unitatea
de
învăţământ.
*****)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor,
director.
******)
În
învăţământ
sau
cadru
asociat
cu
ore/săptămână.
ANEXA
Nr.
4
la
metodologie
L
I
S
T
A
actelor
necesare
pentru
înscrierea
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
I
1.
Cererea
de
înscriere,
adresată
conducerii
inspectoratului
şcolar
2.
Fişa
de
înscriere,
completată
şi
confirmată
de
directorul
şcolii
(după
modelul
de
mai
jos)
3.
Copia
de
pe
diploma
de
studii,
legalizată
4.
Copia
de
pe
certificatul
de
naştere,
legalizată
(dacă
este
cazul)
5.
Copia
de
pe
certificatul
de
obţinere
a
gradului
didactic
II
6.
Recomandarea
consiliului
de
administraţie
pentru
înscrierea
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
I
7.
Dovada
privind
calificativul
pentru
ultimii
3
ani,
precum
şi
pentru
inspecţiile
curente
efec-
tuate
în
ultimii
3-4
ani
anteriori
datei
de
obţinere
a
gradului
didactic
I
8.
Memoriul
de
activitate
profesională
şi
social-obştească
.............................................
(unitatea
de
învăţământ)
9.
Fişa
de
evaluare
anuală.
ANEXA
Nr.
4
bis
la
metodologie
F
I
Ş
Ă
D
E
Î
N
S
C
R
I
E
R
E
la
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
I
INSPECTORATUL
ŞCOLAR
AL
JUDEŢULUI
....................................
La
31
august*)
.............
candidatul(a)
are,
de
la
obţinerea
gradului
didactic
II,
o
vechime
efectivă
în
învăţământ
de
..............
ani,
...........
luni,
zile.
Inspectorul
şcolar
de
specialitate
cu
probleme
de
formare
continuă
Numele
şi
prenumele
................................................
Semnătura
..............................................
Data
...................................................
.............................................
(unitatea
de
învăţământ)
Judeţul
................................
FIŞĂ
DE
ÎNSCRIERE
La
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
în
seria
(sesiunea)**).........,
în
funcţia
didactică
de***)
,
specialitatea
.........................................................................................................
.................................................................................................................................
.
(numele,
iniţiala
tatălui,
prenumele
-
cu
majuscule)
Instituţia
de
învăţământ
absolvită
,
cu
durata
de
...................
ani.
Specializările
obţinute
prin
studii
.....................
................................................................................................................................
.
PROMOVAT:
Examenul
de****)
,
în
anul
........................
.
Examenul
de
definitivare
în
învăţământ
în
anul.................................,
cu
media
...............................,
Examenul
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
în
anul
..............,
cu
media
........................
.
Seriile
în
care
s-a
mai
prezentat
la
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
..............................................................................................................
...................................................................................................................................
Data
..........
Semnătura
..........
Se
certifică
datele
din
prezenta
fişă
de
înscriere
şi
se
adevereşte
că,
potrivit
înscrisurilor
din
carnetul
de
muncă,
dl
(dna)
...........................................
.......................................................................................
a
funcţionat
de
la
data
obţinerii
examenului
de*)
...................................
în
învăţământ,
după
cum
urmează:
Nr.
crt.
Unitatea
de
învăţământ
Funcţia
didactică
Perioada:
de
la
.....
până
la
......
(după
obţinerea
examenului
de
diplomă)
Vechimea
efectivă
în
învăţământ**)
Observaţii
ani
luni
zile
T
O
T
A
L
:
În
anul
şcolar***)
...................
este
încadrat
la
unitatea
noastră
în
funcţia
didactică
de
****).....................,
cu
activitatea
de
bază*****)
..............................
.
Optez
pentru
centrul
de
perfecţionare
................................................
.
Director,
Data
.............................
*)
Se
indică
anul
în
care
se
va
finaliza
obţinerea
gradului
didactic
I.
**)
Se
indică
intervalul
de
2
ani
în
care
este
cuprins
pentru
perfecţionare
în
vederea
obţinerii
gradului
didactic
I.
***)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I.
****)
Bacalaureat,
absolvire,
licenţă.
*)
Bacalaureat,
absolvire,
licenţă.
24
**)
Se
menţionează
numai
vechimea
în
învăţământ,
realizată
între
data
obţinerii
examenului
de
diplomă
şi
data
de
1
septembrie
a
anului
în
care
se
finalizează
examenul
de
obţinere
a
gradului
didactic
I.
***)
Se
indică
anul
şcolar
curent.
****)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I,
director.
*****)
În
învăţământ:
activitate
de
predare,
de
conducere,
control
şi
îndrumare
sau
cadru
didactic
asociat
cu
ore/săptămână.
ANEXA
Nr.
5
la
metodologie
P
R
E
C
I
Z
Ă
R
I
cu
privire
la
organizarea
şi
desfăşurarea
colocviului
de
admitere
la
gradul
didactic
I
În
vederea
unei
mai
bune
corelări
a
conţinutului
probe-
lor
examenului
de
obţinere
a
gradului
didactic
I
cu
obiecti-
vele
urmărite,
s-a
introdus
colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I.
În
acest
sens
colocviul
trebuie
să
fie
o
probă
autentică
de
competenţă,
selectivă
şi
relevantă,
menită
să
promoveze
cadrele
didactice
care
manifestă
disponibilităţi
pentru
inovarea
procesului
de
învăţământ,
creativitate
în
modul
de
gândire,
acţiune
pedagogică
şi
are
rezultate
deo-
sebite
în
activitatea
instructiv-educativă.
Profesori:
Comisia
de
examinare
la
colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
va
fi
alcătuită
din
doi
membri:
un
cadru
didactic
de
specialitate
şi
unul
de
pedagogie.
Cei
doi
membri
din
comisie
vor
fi
profesori,
conferenţiari
sau
lectori,
posesori
ai
titlului
de
doctor.
Pentru
profesorii
având
specialitatea
pedagogie,
cei
doi
membri
ai
comisei
vor
fi
de
pedagogie.
Comisia
va
fi
aprobată
de
conducerea
instituţiei
de
învăţământ
-
centru
de
perfecţionare,
în
care
se
des-
făşoară
colocviul.
Candidaţii
vor
fi
grupaţi
pe
comisii,
în
funcţie
de
dome-
niile
ştiinţifice
în
care
se
încadrează
tema
lucrării
(de
ace-
eaşi
specialitate
sau
de
specialităţi
înrudite).
Membrii
comisiei
vor
cunoaşte,
în
timp
util,
temele
şi
bibliografiile
selective
propuse
de
candidaţii
repartizaţi.
Comisia
de
examinare
nu
are
preşedinte.
De
întreaga
desfăşurare
a
colocviului
răspunde
conducerea
unităţii
de
învăţământ
unde
acesta
are
loc.
Cei
doi
membri
ai
comisiei
aprobate
vor
rămâne
aceiaşi
pe
toată
durata
desfăşurării
colocviului
(nu
vor
fi
înlocuiţi
cu
alte
cadre
didactice,
indiferent
de
provenienţa
acordului
dat
candidaţilor
pentru
tema
lucrării
metodico-ştiinţifice)
şi
vor
examina
toţi
candidaţii
repartizaţi
comisiei
respective.
Conţinutul
colocviului
va
cuprinde,
pentru
examinarea
fiecărui
candidat,
următoarele
domenii:
Domeniul
corespunzător
temei
lucrării
metodico-ştiinţifice
Orientativ,
vor
fi
verificate
aspecte
referitoare
la:
riguro-
zitatea
şi
precizia
delimitării
temei,
importanţa
teoretică
şi
practică
a
temei
alese,
actualitatea
şi
oportunitatea
biblio-
grafiei
selective
propuse
în
raport
cu
tema,
consemnarea
corectă
a
acesteia,
integrarea
temei
în
domeniul
mai
larg
teoretico-metodologic
şi
practic-acţional,
conţinutul
semnifi-
cativ
al
unora
dintre
lucrările
menţionate
în
bibliografie,
cunoaşterea
specifică
a
principalelor
probleme
ce
vor
fi
abordate
în
tratarea
lucrării
etc.
Metodologia
specifică
cercetării
ştiinţifice,
psihopeda-
gogice
şi
metodice,
pe
care
o
implică
elaborarea
lucrării
Orientativ,
vor
fi
examinate
aspecte
referitoare
la:
ipo-
teza
(ipotezele)
de
lucru,
specificul
investigării
pe
care
can-
didatul
intenţionează
s-o
realizeze
(sau
pe
care
a
iniţiat-o
deja),
metodologia
de
explorare
propusă,
preocupările
şi
intenţiile
referitoare
la
realizarea
lucrării,
experienţa
perso-
nală
acumulată
de
candidat
în
domeniul
temei,
modalităţile
de
valorificare
a
acesteia
în
elaborarea
lucrării
etc.
Domeniul
proiectării
pedagogice
proprii
specialităţii
respective,
cu
referire
specială
la
conceperea,
realizarea,
evaluarea
şi
reglarea-autoreglarea
activităţii
de
predare-
învăţare
specifice
temei
propuse
Examinarea
va
urmări,
cu
prioritate,
verificarea
capaci-
tăţii
candidaţilor
de
a
sesiza
şi
de
a
soluţiona
implicaţiile
pedagogice
practice
ale
temei
tratate.
Comisia
va
rezerva
examinării
fiecărui
candidat
maxi-
mum
20
de
minute.
Evaluarea
candidaţilor
se
va
realiza
prin
calificativul
„ad-
mis"
sau
„respins".
Rezultatele
obţinute
de
candidaţi
la
colocviu
vor
fi
afi-
şate
după
terminarea
verificării
candidaţilor
din
ziua
respec-
tivă.
Învăţători,
educatoare
şi
institutori:
Comisia
de
examinare
la
colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
va
fi
alcătuită
dintr-un
cadru
didactic
de
speciali-
tate
şi
unul
de
pedagogie,
care
au
gradul
didactic
I.
Membrii
comisiei
vor
fi
numiţi
dintre
cadrele
didactice
care
desfăşoară
activitate
permanentă
în
aceste
instituţii
de
învăţământ
sau
în
altele
de
acelaşi
profil.
Profesorii
numiţi
în
comisii
vor
îndeplini
condiţiile
prevăzute
în
adresa
Ministerului
Învăţământului
nr.
38.437
din
3
noiembrie
1992.
Învăţătorii
şi
educatoarele,
care
au
optat
pentru
teme
cu
caracter
dominant
de
pedagogie
sau
de
lucru
manual,
vor
fi
repartizaţi
celorlalte
comisii
alcătuite
dintr-un
profesor
de
pedagogie
şi
unul
de
specialitate.
Comisia
va
fi
propusă
de
consiliul
de
administraţie
al
liceului
pedagogic
-
centru
de
perfecţionare,
avizată
de
inspectoratul
şcolar
judeţean
şi
aprobată
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
-
Direcţia
formarea
formatorilor
şi
personal.
Candidaţii
vor
fi
grupaţi
pe
comisii,
în
funcţie
de
dome-
niile
ştiinţifice
în
care
se
încadrează
tema
lucrării
(de
ace-
eaşi
specialitate
sau
de
specialităţi
înrudite).
Membrii
comisiei
vor
cunoaşte,
în
timp
util,
temele
şi
bibliografiile
selective
propuse
de
candidaţii
repartizaţi
spre
a
fi
examinaţi
de
comisia
respectivă.
Comisia
de
examinare
nu
are
preşedinte.
De
întreaga
desfăşurare
a
colocviului
răspunde
conducerea
unităţii
de
învăţământ
unde
acesta
are
loc.
Cei
doi
membri
ai
comisiei
aprobate
vor
rămâne
aceiaşi
pe
toată
durata
desfăşurării
colocviului
(nu
vor
fi
înlocuiţi
cu
alte
cadre
didactice,
indiferent
de
provenienţa
acordului
dat
candidaţilor
pentru
tema
lucrării
metodico-ştiinţifice)
şi
vor
examina
toţi
candidaţii
repartizaţi
comisiei
respective.
Conţinutul
colocviului
va
cuprinde,
pentru
examinarea
fie-
cărui
candidat,
următoarele
domenii:
Domeniul
corespunzător
temei
lucrării
metodico-ştiinţifice
Orientativ,
vor
fi
verificate
aspecte
referitoare
la:
riguro-
zitatea
şi
precizia
delimitării
temei,
importanţa
teoretică
şi
practică
a
temei
alese,
actualitatea
şi
oportunitatea
biblio-
grafiei
selective
propuse
în
raport
cu
tema,
consemnarea
corectă
a
acesteia,
integrarea
temei
în
domeniul
mai
larg
teoretico-metodologic
şi
practic-acţional,
conţinutul
semnifi-
cativ
al
unora
dintre
lucrările
menţionate
în
bibliografie,
cunoaşterea
specifică
a
principalelor
probleme
ce
vor
fi
abordate
în
tratarea
lucrării
etc.
Metodologia
specifică
cercetării
ştiinţifice,
psihopeda-
gogice
şi
metodice
pe
care
o
implică
elaborarea
lucrării
Orientativ,
vor
fi
examinate
aspecte
referitoare
la:
ipo-
teza
(ipotezele)
de
lucru,
specificul
investigării
pe
care
can-
didatul
intenţionează
s-o
realizeze
(sau
pe
care
a
iniţiat-o
deja),
metodologia
de
explorare
propusă,
preocupările
şi
intenţiile
referitoare
la
realizarea
lucrării,
experienţa
perso-
nală
acumulată
de
candidat
în
domeniul
temei,
modalităţile
de
valorificare
a
acesteia
în
elaborarea
lucrării
etc.
Domeniul
proiectării
pedagogice
proprii
specialităţii
respective,
cu
referire
specială
la
conceperea,
realizarea,
evaluarea
şi
reglarea-autoreglarea
activităţii
de
predare-
învăţare
specifice
temei
propuse
Examinarea
va
urmări
cu
prioritate
verificarea
capacităţii
candidaţilor
de
a
sesiza
şi
de
a
soluţiona
implicaţiile
peda-
gogice
practice
ale
temei
tratate.
Comisia
va
rezerva
examinării
fiecărui
candidat
maxi-
mum
20
de
minute.
Evaluarea
candidaţilor
se
va
realiza
prin
calificativul
„ad-
mis"
sau
„respins".
Rezultatele
obţinute
de
candidaţi
la
colocviu
vor
fi
afi-
şate
după
terminarea
verificării
candidaţilor
din
ziua
respec-
tivă.
Maiştri-instructori:
Comisia
de
examinare
la
colocviul
de
admitere
la
gradul
didactic
I
va
fi
alcătuită
dintr-un
cadru
didactic
de
speciali-
tate
şi
unul
de
pedagogie,
care
au
gradul
didactic
I.
Membrii
comisiei
vor
fi
numiţi
dintre
cadrele
didactice
care
desfăşoară
activitate
permanentă
în
aceste
instituţii
de
învăţământ
sau
în
altele
de
acelaşi
profil.
În
comisie
vor
fi
propuşi
profesori
care
au
desfăşurat
cel
puţin
2
ani
de
activităţi
de
perfecţionare,
cum
sunt:
cursuri
şi
seminarii,
coordonare
de
lucrări
metodico-ştiinţifice,
inspecţii
speciale
şi
examene
de
definitivat
şi
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II,
pentru
maiştri-instructori.
Comisia
va
fi
propusă
de
consiliul
de
administraţie
al
instituţiei
de
învăţământ
-
centru
de
perfecţionare,
avizată
de
inspectoratul
şcolar
judeţean
şi
aprobată
de
conducerea
Direcţiei
formarea
formatorilor
şi
personal
din
Ministerul
Educaţiei
Naţionale.
Candidaţii
vor
fi
grupaţi
pe
comisii,
în
funcţie
de
dome-
niile
ştiinţifice
în
care
se
încadrează
tema
lucrării
(de
ace-
eaşi
specialitate
sau
de
specialităţi
înrudite).
Membrii
comisiei
vor
cunoaşte,
în
timp
util,
temele
şi
bibliografiile
selective
propuse
de
candidaţii
repartizaţi
spre
a
fi
examinaţi
de
comisia
respectivă.
Comisia
de
examinare
nu
are
preşedinte.
De
întreaga
desfăşurare
a
colocviului
răspunde
conducerea
unităţii
de
învăţământ
unde
acesta
are
loc.
Cei
doi
membri
ai
comisiei
aprobate
vor
rămâne
aceiaşi
pe
toată
durata
desfăşurării
colocviului
(nu
vor
fi
înlocuiţi
cu
alte
cadre
didactice,
indiferent
de
provenienţa
acordului
dat
candidaţilor
pentru
tema
lucrării
metodico-ştiinţifice)
şi
vor
examina
toţi
candidaţii
repartizaţi
comisiei
respective.
Conţinutul
colocviului
va
cuprinde,
pentru
examinarea
fie-
cărui
candidat,
următoarele
domenii:
Domeniul
corespunzător
temei
lucrării
metodico-ştiinţifice
Orientativ,
vor
fi
verificate
aspecte
referitoare
la:
riguro-
zitatea
şi
precizia
delimitării
temei,
importanţa
teoretică
şi
practică
a
temei
alese,
actualitatea
şi
oportunitatea
biblio-
grafiei
selective
propuse
în
raport
cu
tema,
consemnarea
corectă
a
acesteia,
integrarea
temei
în
domeniul
mai
larg
teoretico-metodologic
şi
practic-acţional,
conţinutul
semnifi-
cativ
al
unora
dintre
lucrările
menţionate
în
bibliografie,
cunoaşterea
specifică
a
principalelor
probleme
ce
vor
fi
abordate
în
tratarea
lucrării
etc.
Metodologia
specifică
cercetării
ştiinţifice,
psihopeda-
gogice
şi
metodice
pe
care
o
implică
elaborarea
lucrării
Orientativ,
vor
fi
examinate
aspecte
referitoare
la:
ipo-
teza
(ipotezele)
de
lucru,
specificul
investigării
pe
care
candidatul
intenţionează
s-o
realizeze
(sau
pe
care
a
ini-
ţiat-o
deja),
metodologia
de
explorare
propusă,
preocupările
şi
intenţiile
referitoare
la
realizarea
lucrării,
experienţa
per-
sonală
acumulată
de
candidat
în
domeniul
temei,
modali-
tăţile
de
valorificare
a
acesteia
în
elaborarea
lucrării
etc.
Domeniul
proiectării
pedagogice
proprii
specialităţii
respective,
cu
referire
specială
la
conceperea,
realizarea,
evaluarea
şi
reglarea-autoreglarea
activităţii
de
predare-
învăţare
specifice
temei
propuse
Examinarea
va
urmări
cu
prioritate
verificarea
capacităţii
candidaţilor
de
a
sesiza
şi
de
a
soluţiona
implicaţiile
peda-
gogice
practice
ale
temei
tratate.
Comisia
va
rezerva
examinării
fiecărui
candidat
maxi-
mum
20
de
minute.
Evaluarea
candiaţilor
se
va
realiza
prin
calificativul
„ad-
mis"
sau
„respins".
Rezultatele
obţinute
de
candidaţi
la
colocviu
vor
fi
afişate
după
terminarea
verificării
candidaţilor
din
ziua
respectivă.
I
N
S
P
E
C
Ţ
I
A
S
P
E
C
I
A
L
Ă
(
D
E
P
E
R
F
E
C
Ţ
I
O
N
A
R
E
)
Fişa
de
evaluare
a
activităţii
didactice
Grupa
Criterii
de
indicatori
de
evaluare
1.
Elaborarea
proiectului
A.
Proiectarea
lecţiei
-
3
puncte
•
Documentare
ştiinţifică
ANEXA
Nr.
6
la
metodologie
-
Oportunitatea
surselor
bibliografice
în
raport
cu
conţinutul
tratat
-
Aplicarea
creatoare
a
informaţiilor
în
conceperea
proiectului
-
Respectarea
normelor
metodologice
de
consemnare
a
bibliogra-
fiei
•
Definirea
obiectivelor
şi
obiectivele
operaţionale
-
Definirea
obiectivelor
informative,
formative
şi
educative
-
Definirea
obiectivelor
operaţionale
(de
învăţare,
de
transfer,
de
exprimare)
-
Precizarea
comportamentelor
la
nivelurile
taxonomice,
corelate
cu
conţinutul
şi
cu
posibilităţile
elevilor
(diferenţiat)
-
Precizarea
condiţiilor
psihologice
ale
învăţării
şi
a
celor
mate-
riale
-
Specificarea
criteriilor
de
reuşită
•
Corelaţia
dintre
obiectivele
şi
celelalte
componente
ale
actului
didactic
(conţinut,
strategie,
mijloace
de
Învăţământ,
forme
de
organizare
şi
evaluare
etc.)
-
Definirea
obiectivelor
în
corelaţie
cu
componentele
implicate
în
conţinutul
respectiv
-
Corelaţia
obiective-strategie
didactică-mijloace
de
învăţare
(vezi
scara
lui
Dalle)
•
Corelaţia
obiective-evaluare
-
Concordanţa
dintre
itemii
de
evaluare
şi
obiective
-
Diferenţierea
solicitărilor,
avându-se
în
vedere
comportamente
ierarhizate,
de
la
cunoaştere,
înţelegere,
aplicare,
la
analiză,
sinteză,
evaluare
şi
creativitate
-
Corelarea
volumului
şi
a
gradului
de
dificultate
al
cerinţelor
cu
particularităţile
psihice,
de
vârstă
şi
individuale,
şi
cu
durata
activităţii
de
rezolvare
a
cerinţelor
-
Corelarea
conţinutului
probelor
de
evaluare
cu
formele
de
eva-
luare
(predictivă,
formativă,
sumativă)
şi
cu
scopul
dominant
al
acestora
-
Valorificarea
rezultatelor
evaluării
permanente
pentru
compen-
sare
sau
dezvoltare,
după
caz
B1.
Conţinut
-
2
puncte
B.
Desfăşurarea
lecţiei
(activităţii)
-
5
puncte
•
Reprezentarea
conţinutului:
activă,
iconică,
simbolică,
după
caz
•
Economia
(esenţializarea)
conţinutului
•
Gradul
de
structurare
şi
organizare
a
materialului
(schema,
planul,
structura
logică
etc.)
•
Puterea
efectivă
a
conţinutului
(de
a
genera
idei
noi,
opinii,
soluţii
etc.)
•
Caracterul
ştiinţific
şi
practic-aplicativ
•
Corelaţii
intra-
şi
interdisciplinare
•
Corelaţia
conţinutului
cu
strategia
didactică
şi
cu
tipul
de
interac-
ţiune
-
Corelaţia
dintre
gradul
de
complexitate
al
conţinutului
şi
tipul
de
interacţiune
profesor-elev
-
Corelaţia
dintre
caracterul
dominant
al
conţinutului
(descriptiv,
teoretic,
experimental)
şi
strategia
didactică
-
Corelaţia
modului
de
abordare
logică
a
conţinutului
(inductivă,
deductivă,
analogică
etc.)
cu
strategia
didactică
-
Legătura
dintre
caracterul
cel
mai
probabil
al
activităţilor
cogni-
tive
(reproductiv,
investigativ,
reproductiv-investigativ
etc.)
şi
strategia
didactică
-
Corelaţia
dintre
noutatea
conţinutului
şi
tipul
de
interacţiune
didactică
B2.
Activizarea
elevilor
-
1
punct
•
Raportul
dintre
durata
afectată
solicitării
elevilor
şi
cea
afec-
tată
explicaţiilor,
În
funcţie
de
specificul
conţinutului,
de
tipul
şi
de
varianta
lecţiei,
de
particularităţile
dezvoltării
psihointe-
lectuale
etc.
•
Concordanţa
naturii
solicitărilor
cu
particularităţile
conţinutului
şi
ale
elevilor
•
Raportul
dintre
activitatea
personală
a
elevilor
şi
activitatea
fron-
tală,
În
contextul
dat
•
Activitatea
elevilor
la
nivelul
proximei
dezvoltări
Grupa
Criterii
de
indicatori
de
evaluare
B3.
Evaluarea
permanentă
-
1
punct
•
Realizarea
evaluării
predictive
(matricea
conceptuală
de
bază)
•
Realizarea
evaluării
formative
•
Relaţia
cerinţe-obiective
•
Realizarea
progresului
şcolar
(raportul
dintre
rezultatele
obţinute
de
elevi
la
Începutul
şi
la
finalul
unei
secvenţe
de
Învăţare)
•
Preocuparea
pentru
motivarea
notei
şi
formarea
capacităţii
de
autoevaluare
•
Raportul
dintre
conţinutul
evaluării
şi
conţinutul
Învăţării
(cunoş-
tinţe,
priceperi,
deprinderi,
capacităţi,
aptitudini,
atitudini,
interese
etc.)
•
Raportul
dintre
notarea
profesorului
şi
norma
docimologică
•
Relaţia
dintre
predare-Învăţare,
evaluare
şi
(compensare)
amelio-
rare,
pe
parcursul
activităţii
didactice
B4.
Comportamentul
-
1
punct
•
Organizarea
colectivului
şi
a
activităţii
-
Asigurarea
condiţiilor
psihoenergonomice
pentru
învăţare
-
Crearea
climatului
afectiv-emoţional
-
Organizarea
debutului
activităţii
•
Acţiuni
logice
de
organizare
şi
prelucrare
a
informaţiei
-
Planificarea,
structurarea,
esenţializarea,
analiza,
discriminarea,
corelarea,
asocierea,
definirea,
evidenţierea,
explicarea,
com-
pensarea,
inferenţa,
demonstrarea,
generalizarea,
concretizarea,
ilustrarea,
argumentarea,
sintetizarea,
interpretarea
etc.
•
Acţiuni
strategice
de
dezvoltare
-
Orientarea
acţiunii
şi
gândirii
elevilor
-
Motivarea
activităţii
-
Lauda,
dezaprobarea
-
Favorizarea
exprimării
opiniei
personale
-
Adresarea
de
întrebări
-
Solicitarea
elevilor
să
formuleze
întrebări
-
Clarificarea
problemelor
-
Acceptarea
atitudinii
elevilor
-
Valorificarea
experienţei
elevilor
-
Exemplificarea
conţinutului
nou,
împreună
cu
propriile
opinii
-
Crearea
de
situaţii-problemă
-
Propunerea
verificării
practice
experimentale
•
Impunere
-
Formulare
de
directive,
ordine
sau
comenzi
-
Impunerea
recepţionării
informaţiei,
a
problemelor,
a
căilor
de
rezolvare,
a
opiniei
personale
sau
a
unor
judecăţi
de
valoare
•
Diferenţiere
-
Acordare
de
ajutor,
îndrumare
diferenţiată
-
Diferenţierea
instruirii
pe
grupe
structurate,
nestructurate
-
Individualizarea
instruirii
-
Alternarea
activităţii
frontale,
pe
grupe
independente
0
Evaluarea
-
Aprobarea
comportamentului
elevilor
(stereotipă,
specifică,
dife-
renţiată,
repetă
răspunsul
elevilor
etc.)
-
Dezaprobarea
atitudinii
elevilor
(stereotipă,
ironică,
acuzatoare,
specifică,
diferenţiată)
-
Încurajează
autoaprecierea
şi
aprecierea
reciprocă
a
elevilor
-
Solicită
motivarea
aprecierii
-
Raportează
aprecierea
la
obiective
-
Raportează
aprecierea
la
posibilităţile
fiecărui
elev
şi
la
rezulta-
tele
anterioare
-
Raportează
aprecierea
la
rezultatele
celorlalţi
elevi
•
Crearea
climatului
afectiv-emoţional
-
Stimulează
interesul
pentru
cunoaştere
-
Favorizează
satisfacerea
reuşitei
fiecărui
elev
-
Creează
un
climat
de
dialog
autentic,
de
cooperare,
de
acţiune
în
grup
etc.
-
Încurajează
manifestarea
independenţei,
originalităţii,
gândirii
nonconformiste,
creatoare
-
Laudă,
evidenţiază,
recunoaşte
meritele
-
Valorifică
ceea
ce
este
pozitiv
la
fiecare
elev
-
Manifestă
afecţiune
faţă
de
elevi
şi
faţă
de
obiectul
de
învăţă-
mânt
-
Comunică
semantic
şi
ectosemantic
-
Manifestă
simţul
echilibrului
şi
al
umorului
-
Creează
un
climat
nefavorabil
-
Respinge
manifestarea
autonomiei
elevilor
-
Ameninţă,
acuză,
critică,
ignoră
-
Pedepseşte
C.
Autoevaluarea
-
1
punct
-
Autoanaliza
şi
aprecierea
obiectivă
ANEXA
Nr.
7
la
metodologie
...........................................................................
VERIFICAT,
Seria*)
.........
(unitatea
de
învăţământ
-
MINISTERUL
EDUCAŢIEI
NAŢIONALE
Categoria
de
personal
didactic**)
centru
de
perfecţionare)
...........................................
JUDEŢUL
........................................
PROPUNERI
C
O
M
P
O
N
E
N
Ţ
A
C
O
M
I
S
I
I
L
O
R
pentru
probele
de
inspecţie
specială
şi
de
susţinere
a
lucrărilor
metodico-ştiinţifice
în
vederea
obţinerii
gradului
didactic
I
Nr.
crt.
Numele
şi
prenumele
candidatului
Specializarea
candidatului
Comisia
pentru
inspecţia
specială
Comisia
pentru
susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
Din
partea
centrului
de
perfecţionare
Din
partea
inspectoratului
şcolar
sau
a
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
Preşedinte
Vicepreşedinte
Conducător
ştiinţific
Numele
şi
prenumele
Specializarea
Gradul
didactic
Numele
şi
prenumele
Specialitatea
Gradul
didactic
Numele
şi
prenumele
Specialitatea
Gradul
didactic
Numele
şi
prenumele
Specialitatea
Gradul
didactic
Numele
şi
prenumele
Specialitatea
1.
2.
3.
Rector,
Secretar,
Director
,
29
*)
Se
menţionează
perioada
de
2
ani
pentru
care
s-au
înscris
candidaţii.
**)
Educatoare,
învăţători,
maiştri-instructori,
profesori
II,
profesori
I.
ANEXA
Nr.
Ba)
30
la
metodologie
...........................................................................
Anul
şcolar
....................................................
(unitatea
de
învăţământ
-
Sesiunea
........................................................
centru
de
perfecţionare)
Categoria
de
personal
didactic*)
.................
...........................................................................................
Specializarea
.................................................
T
A
B
E
L
N
O
M
I
N
A
L
cuprinzând
personalul
didactic
care
a
promovat
probele
de
examen
pentru
definitivarea
în
învăţământ
Nr.
crt.
Numele,
iniţiala
prenumelui
tatălui
şi
prenumele
Unitatea
de
învăţământ
la
care
funcţionează
şi
localitatea
Anul
şi
luna
obţinerii
examenului
de
diplomă
Vechimea
efectivă
în
învăţământ
la
data
examenului
(1
septembrie)
Inspecţia
specială
Note
obţinute
la
examen
Observaţii,
menţiuni
Data
efectuării
Nota
Pedagogie
-
oral
-
Specialitatea
şi
metodica
predării
specialităţii
-
scris
-
Specialitatea
şi
metodica
predării
specialităţii
-
oral
-
Media
generală
Ani
Luni
Zile
Anul
Luna
Ziua
1.
2.
3.
Rector,
Director
,
*)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I.
Tabelele
nominale,
întocmite
în
3
exemplare
şi
însoţite
de
adresă,
vor
fi
înaintate
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
până
la
data
de
15
septembrie.
ANEXA
Nr.
Bb)
la
metodologie
...........................................................................
Anul
şcolar
....................................................
(unitatea
de
învăţământ
-
Sesiunea
........................................................
centru
de
perfecţionare)
Categoria
de
personal
didactic*)
.................
Specializarea
................................................
T
A
B
E
L
N
O
M
I
N
A
L
cuprinzând
personalul
didactic
care
a
promovat
examenele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
II
Nr.
crt.
Numele,
iniţiala
prenumelui
tatălui
şi
prenumele
Unitatea
de
învăţământ
la
care
funcţionează
şi
localitatea
Definitivarea
în
învăţământ
obţinută
Inspecţia
specială
Note
obţinute
la
examen
Observaţii,
menţiuni
În
anul
Sesiunea
Cu
media
Data
efectuării
Nota
Pedagogie
-
scris
-
Specialitatea
şi
metodica
predării
specialităţii
Test
interdisciplinar
Media
generală
Anul
Luna
Ziua
Rector,
Secretar-şef,
31
Director
,
*)
Educatoare,
învăţător,
maistru-instructor,
profesor
II,
profesor
I.
Tabelele
nominale,
întocmite
în
3
exemplare
şi
însoţite
de
adresă,
vor
fi
înaintate
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
până
la
data
de
15
septembrie
(după
data
examenului).
ANEXA
Nr.
9
32
la
metodologie
...........................................................................
Anul
şcolar
....................................................
(unitatea
de
învăţământ
-
Sesiunea
(seria)
...........................................
centru
de
perfecţionare)
Categoria
de
personal
didactic*)
.................
Nr.
........................../...........................
...........................................................................................
Specializarea
.................................................
T
A
B
E
L
N
O
M
I
N
A
L
cuprinzând
personalul
didactic
care
a
promovat
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
Nr.
crt.
Numele,
iniţiala
prenumelui
tatălui
şi
prenumele
Unitatea
de
învăţământ
la
care
funcţionează
şi
localitatea
Gradul
didactic
II
obţinut
Vechimea
efectivă
la
catedră
(ani,
luni)
de
la
obţinerea
gradului
didactic
II,
la
1
septembrie**)
Inspecţia
specială
Recenzia
lucrării
metodico-
ştiinţifice
Susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
Media
generală
Observaţii,
menţiuni
În
anul
Cu
media
Data
efectuării
Media
obţinută
Nota
acordată
Data
Nota
acordată
Ziua
Luna
Anul
Ziua
Luna
Anul
1
)
2
)
3
)
Nota
medie
1.
2.
3.
..
..
Rector,
Secretar-şef,
Director
,
*)
Profesor
I
sau
II:
se
trec
şi
se
numerotează
pe
specializări
şi
pe
judeţe.
**)
Anul
în
care
finalizează
perioada
de
2
ani
de
cuprindere
la
gradul
didactic
I.
1
)
Preşedinte
2
)
Vicepreşedinte
3
)
Conducător
ştiinţific.
Tabelul
nominal
este
alcătuit
în
conformitate
cu
datele
din
procesele-verbale
de
inspecţie
specială,
cu
fişele
de
înscriere
şi
cu
catalogul
candidaţilor
care
au
promovat
probele
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
şi
se
înaintează
Ministerului
Educaţiei
Naţionale,
în
3
exemplare,
însoţit
de
adresă.
C
R
I
T
E
R
I
I
D
E
E
L
A
B
O
R
A
R
E
Ş
I
E
V
A
L
U
A
R
E
a
lucrării
metodico-ştiinţifice
pentru
obţinerea
gradului
didactic
I
Grupa
Indicatorii
I.
Tema
•
Importanţa
teoretică
şi
practic-aplicativă
a
temei
tratate
•
Rigurozitatea
şi
precizia
delimitării
problemei
•
Abordarea
unei
probleme
ridicate
de
practica
şcolară
sau
de
cunoaşterea
unor
fenomene
pedagogice
II.
Documentarea
ştiinţifică
•
Oportunitatea
bibliografiei
în
raport
cu
tema
•
Actualitatea
informaţiilor
•
Prelucrarea
informaţiilor
•
Citarea
corectă
a
surselor
de
informaţii
•
Consemnarea
bibliografiei,
conform
normei
metodologice
III.
Ipoteza
•
Formularea
clară
şi
corectă
a
ceea
ce
se
urmăreşte
a
(ipotezele)
de
lucru
se
demonstra
în
lucrare,
în
funcţie
de
tipul
cercetării
(constatativă,
experimentală,
orientată,
operaţională
etc.)
IV.
Structura
•
Concordanţa
structurii
cu
tema
tratată
•
Succesiunea
logică
a
capitolelor
şi
a
subcapitolelor
•
Caracterul
unitar
al
lucrării
şi
al
fiecărui
capitol
•
Ponderea
aspectelor
practice
•
Proporţia
părţilor
lucrării
V.
Conţinutul
•
Fundamentarea
teoretică
(ştiinţifică,
psihologică,
pedago-
gică,
sociologică,
filosofică
etc.)
a
problemei
abordate.
Încadrarea
temei
în
teoria
pedagogică
•
Corelarea
organizării
şi
metodologiei
cu
specificul
lucrării
(bazată
pe
cercetări
ameliorativ-experimentale,
constata-
tiv-ameliorative,
orientate,
operaţionale,
lucrări
de
sinteză,
monografii
etc.)
•
Caracterul
sistematic,
cu
obiective
clare,
al
tratării
•
Ordinea
logică
şi
cronologică
a
cercetării
sau
a
tratării
•
Reprezentativitatea
colectivelor
de
experimentare
şi
control
•
Rigurozitatea
şi
valoarea
experimentelor
şi/sau
a
obser-
vaţiilor
efectuate
în
scopul
verificării
ipotezelor
•
Înregistrarea,
măsurarea
şi
prezentarea
riguros
ştiinţifică
a
datelor
culese
•
Prelucrarea
şi
corelarea
datelor
•
Evaluarea
şi
compararea
rezultatelor
iniţiale
şi
finale
(pretest
şi
posttest)
•
Interpretarea
corectă
a
rezultatelor
•
Formularea
clară
a
concluziei
lucrării
(confirmarea
sau
infirmarea
ipotezei
sau
a
ipotezelor
de
lucru)
•
Aplicabilitatea
rezultatelor
lucrării
•
Contribuţia
personală
a
autorului
lucrării
•
Legătura
organică
a
concluziilor
lucrării
cu
conţinutul
•
Oportunitatea
propunerilor
şi
a
perspectivelor
formulate
de
autor
•
Claritatea
probelor
şi
a
datelor
prezentate
în
anexă
•
Corelarea
lor
cu
tratarea
problemei
VI.
Forma
•
Stilul
şi
prezentarea
•
Corectitudinea
exprimării
•
Aspectul
estetic,
sublinieri
în
text
etc.
Criterii
pentru
susţinerea
lucrării
◊
Susţinerea
de
pe
poziţia
unor
sinteze,
a
cunoaşterii
ample
a
problemei
tratate
ANEXA
Nr.
10
la
metodologie
◊
Capacitatea
de
utilizare
a
conţinutului
lucrărilor
mai
importante
în
argumentarea
ideilor
şi
a
concluziilor
◊
Capacitatea
de
argumentare
a
valorii
lucrării
(modul
de
abordare,
relevarea
unor
aspecte,
alcătuirea
unor
modele
de
lucru,
ameliorarea
practicii
şcolare).
..............................................................
(unitatea
de
învăţământ
-
centru
de
perfecţionare)
ANEXA
Nr.
11
la
metodologie
R
A
P
O
R
T
S
C
R
I
S
încheiat
la
inspecţia
specială
pentru
acordarea
gradului
didactic
I
Numele
şi
prenumele
cadrului
didactic
inspectat
.........................................................................
Funcţia
didactică
şi
specialitatea.....................................................................................................
Unitatea
de
învăţământ
..................................................................................................................
Data
efectuării
inspecţiei
................................................................................................................
Comisia
numită
prin
adresa
Ministerului
Educaţiei
Naţionale
nr.
...............................................
1.
......................................................................................................................................................
(numele
şi
prenumele,
funcţia,
gradul
didactic,
unitatea
de
la
care
provine)
2.
......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Constatări
şi
aprecieri:
1.
ACTIVITATEA
DIDACTICĂ:
a)
Activităţi
verificate,
b)
Proiectarea
activităţilor
(creativitate
în
conceperea
lecţiilor,
corelaţia
dintre
componentele
actului
didactic,
strategii
didactice
şi
evaluare),
c)
Desfăşurarea
activităţilor
(comportamentul
cadrului
didactic,
utilizarea
strategiilor
didactice,
integrarea
mijloacelor
de
învăţământ
în
lecţie,
creativitate
în
conducerea
lecţiilor
şi
orientarea
acţiu-
nilor
şi
gândirii
elevilor,
gestionarea
timpului
didactic,
atingerea
performanţei
etc.):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
d)
Evaluarea
randamentului
şcolar
(metode
şi
tehnici
de
evaluare
a
rezultatelor
învăţării):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
e)
Nivelul
pregătirii
elevilor,
apreciat
pe
baza
observaţiei
directe,
a
probelor
de
control
apli-
cate
şi
a
evaluării
longitudinale:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
f)
Cunoaşterea
elevilor
(strategii
de
diferenţiere
şi
individualizare,
conţinutul
fişelor
psiho-peda-
gogice):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
g)
Competenţe
psihorelaţionale
(în
raporturile
cu
elevii,
cu
părinţii,
cu
cadrele
didactice
şi
cu
comunitatea
locală):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
h)
Autoevaluarea
(capacitatea
de
a
raporta
propriul
comportament
didactic
la
exigenţele
unui
stil
didactic
elevat):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
2.
ACTIVITATEA
EDUCATIVĂ
ÎN
ŞCOALĂ
ŞI
ÎN
AFARA
EI:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
3.
ACTIVITATEA
DE
PERFECŢIONARE
(METODICĂ
ŞI
ŞTIINŢIFICĂ):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
4.
APRECIEREA
CONSILIULUI
DE
ADMINISTRAŢIE
AL
UNITĂŢII
DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
CU
PRIVIRE
LA
ACTIVITATEA
DIDACTICĂ
ŞI
LA
CONDUITA
ÎN
CADRUL
ŞCOLII
ŞI
AL
COMUNITĂŢII
ŞCOLARE:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
5.
CONCLUZII
(PUNCTE
FORTE,
PUNCTE
SLABE):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Membri:
1.
...................................................
......................
.....................................................
(numele
şi
prenumele)
(nota)
(semnătura)
2.
...................................................
......................
.....................................................
(numele
şi
prenumele)
(nota)
(semnătura)
Nota
medie
............................................
Data
întocmirii
raportului
scris
.......................................................................................................
Pentru
conformitate,
Director
,
Evaluarea
pe
capitole
(unităţi
didactice)
■
Cadrul
didactic
va
elabora
obiectivele
şi
obiectivele
operaţionale
pentru
2-3
unităţi
didac-
tice
(capitole)
la
un
obiect
de
învăţământ,
la
alegere,
pe
care
îl
predă
la
clasă
în
anul
şcolar
în
care
se
efectuează
inspecţia
specială,
capitole
care
să
fie
predate
înainte
de
efectuarea
inspecţiei
speciale.
■
Va
concepe
probe
de
evaluare
formativă
pentru
fiecare
capitol.
■
Va
administra
probele
respective
după
parcurgerea
fiecărui
conţinut.
■
Va
înregistra
rezultatele
elevilor,
le
va
reprezenta
grafic,
le
va
interpreta
şi
le
va
valorifica
(progresul
şcolar),
■
Va
prezenta
comisiei,
în
cadrul
inspecţiei
speciale,
toată
documentaţia.
..............................................................
(unitatea
de
învăţământ
-
centru
de
perfecţionare)
ANEXA
Nr.
12
la
metodologie
R
A
P
O
R
T
S
C
R
I
S
încheiat
la
susţinerea
lucrării
metodico-ştiinţifice
pentru
acordarea
gradului
didactic
I
Comisia
numită
de
Ministerul
Educaţiei
Naţionale
prin
adresa
nr.
.........................................
a
dezbătut
în
sesiune
publică
la*)...........................................................................................................
lucrarea
intitulată:
......................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.
,
elaborată
şi
prezentată
de:
................................................................................................
.
(numele
şi
prenumele,
funcţia
didactică,
specialitatea
şi
locul
de
muncă)
În
urma
susţinerii
lucrării
se
acordă
nota:
Preşedinte:
....................................
............................
.............................
(numele
şi
prenumele)
(semnătura)
(nota
acordată)
Vicepreşedinte:
....................................
............................
.............................
(numele
şi
prenumele)
(semnătura)
(nota
acordată)
Conducător
ştiinţific:
....................................
............................
.............................
(numele
şi
prenumele)
(semnătura)
(nota
acordată)
Motivarea
aprecierii
susţinerii
lucrării
metodico-ştiinţifice:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Nota
acordată
Nota
medie
la
recenzarea
acordată
pentru
Media
generală
lucrării
metodico-ştiinţifice
susţinerea
lucrării
.....................................
..............................
..................................
Preşedintele
comisiei,
Pentru
conformitate,
Director
,
*)
Denumirea
centrului
de
perfecţionare
(facultatea,
liceul
pedagogic,
grupul
şcolar
etc.).
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.