Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 46 27/01/1998
ORDIN nr. 46 din 27 ianuarie 1998
pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice
EMITENT
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 138 bis din 6 aprilie 1998
N
O
R
M
E
privind
încadrarea
în
categorii
a
drumurilor
de
interes
naţional
ANEXĂ
Art.
1.
-
În
conformitate
cu
art.
6
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
drumurile
de
interes
naţional
se
clasifică
în
următoarele
categorii:
-
autostrăzi;
-
drumuri
expres;
-
drumuri
naţionale
europene
(E);
-
drumuri
naţionale
principale;
-
drumuri
naţionale
secundare.
Art.
2.
-
Încadrarea
drumurilor
de
interes
naţional
în
categoriile
menţionate
la
art.
1
se
face
pe
baza
următoare-
lor
criterii:
a)
autostrăzi:
drumuri
naţionale
de
mare
capacitate
şi
viteză,
rezervate
exclusiv
circulaţiei
autovehiculelor,
care
nu
deservesc
proprietăţile
riverane,
prevăzute
cu
două
căi
uni-
direcţionale
separate
printr-o
zonă
mediană
având
cel
puţin
două
benzi
de
circulaţie
pe
sens
şi
bandă
de
staţionare
de
urgenţă;
intersecţii
denivelate
şi
accese
limitate,
intrarea
şi
ieşirea
autovehiculelor
fiind
permise
numai
în
locuri
special
amenajate;
b)
drumuri
expres:
drumuri
naţionale
accesibile
numai
prin
noduri
sau
intersecţii
reglementate
care
pot
fi
interzise
anumitor
categorii
de
utilizatori
şi
vehicule
şi
pe
care
opri-
rea
şi
staţionarea
pe
partea
carosabilă
sunt
interzise;
c)
drumuri
naţionale
europene
(E):
drumuri
naţionale
deschise
traficului
internaţional,
a
căror
încadrare
ca
drumuri
E
se
stabileşte
conform
prevederilor
Acordului
European
privind
marile
drumuri
de
trafic
internaţional
(AGR);
d)
drumuri
naţionale
principale:
-
drumuri
naţionale
care
asigură
legătura
capitalei
ţării
cu
oraşele
reşedinţă
de
judeţ,
legăturile
dintre
acestea,
pre-
cum
şi
cu
principalele
puncte
de
control
pentru
trecerea
frontierei
de
stat
a
României;
-
alte
drumuri
naţionale
pe
care
la
ultimul
recensământ
de
circulaţie
s-a
înregistrat
un
volum
de
trafic
mediu
zilnic
anual
(MZA)
mai
mare
de
3500
vehicule
fizice/24
ore
sau
mai
mare
de
4500
vehicule
etalon
autoturisme/24
ore;
e)
drumuri
naţionale
secundare:
restul
drumurilor
naţio-
nale,
care
nu
se
încadrează
în
categoriile
prevăzute
la
lit.
a)-d).
Art.
3.
-
Încadrarea
în
categorii
a
drumurilor
care
alcă-
tuiesc
în
prezent
reţeaua
de
drumuri
naţionale
este
pre-
zentată
în
anexa
nr.
1,
respectiv:
-
cap.
A
-
autostrăzi;
-
cap.
B
-
drumuri
naţionale
europene
(E);
-
cap.
C
-
drumuri
naţionale
principale;
-
cap.
D
-
drumuri
naţionale
secundare.
Reţeaua
de
drumuri
de
interes
naţional
încadrată
în
categoriile
de
mai
sus
este
prezentată
în
anexa
nr.
2.
Art.
4.
-
Actualizarea
periodică
a
anexelor
nr.
1
şi
2
se
va
face
de
către
Ministerul
Transporturilor
la
propune-
rea
Regiei
Autonome
„Administraţia
Naţională
a
Drumurilor
din
România".
D
R
U
M
U
R
I
D
E
I
N
T
E
R
E
S
N
A
Ţ
I
O
N
A
L
ANEXA
Nr.
1
la
norme
Nr.
crt.
Autostrada
A.
Autostrăzi
Traseul
drumului
Limitele
(km)
Lungimea
reală
(km)
1.
A1
Bucureşti-Piteşti
10+600-106+500
96,486
2.
A2
Feteşti-Cernavodă
0+000-17+300
17,300
TOTAL:
113.786
B.
Drumuri
naţionale
europene
(E)
Nr.
Număr
Traseul
drumului
Limitele
Lungimea
crt.
DN
(km)
reală
(km)
1.
1
Bucureşti-Braşov-Sibiu-Sebeş-Alba
Iulia-Cluj-Napoca-Oradea-
Borş-Frontiera
cu
Ungaria
0+000-642+327
625,415*)
2.
1C
Cluj-Napoca-Dej
0+000-61+500
61,082
DN19-Halmeu-Frontiera
cu
Ucraina
200+166-216+630
16,464
3.
1F
Cluj-Napoca-Zalău-DN19A
0+000-123+012
123,012
4.
2
Bucureşti-Urziceni-Buzău-Focşani-Bacău-Roman-Suceava-
Siret-Frontiera
Ucraina
0+000-482+230
483,200
5.
2A
Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârşova-Ovidiu-Constanţa
0+000-210+000
210,051
6.
5
Bucureşti-Giurgiu-Frontiera
cu
Bulgaria
0+000-64+884
64,254
7.
6
Craiova-Drobeta-Turnu
Severin-Orşova-Caransebeş-Lugoj-Timişoara
227+400-556+250
327,844
8.
6A
DN6-Baraj
Porţile
de
Fier
I
0+000-0+970
0,970
*)
Exclusiv
traversare
municipiul
Ploieşti
şi
Sinaia
(drumuri
principale).
Nr.
crt.
Număr
DN
Traseul
drumului
Limitele
(km)
Lungimea
reală
(km)
9.
7
Piteşti-Varianta
Nord-Râmnicu
Vâlcea-Veştem-Sebeş-Deva-Arad-
Nădlac-Frontiera
cu
Ungaria
112+600-594+619
413,407
10.
11
Braşov-Târgu
Secuiesc-Oituz-Oneşti-Bacău
0+000-179+0,94
178,823
11.
13
Braşov-Sighişoara-Bălăuşeri-Târgu
Mureş
0+000-168+885
168,885
12.
15
Turda-Iernut-Târgu
Mureş
0+000-77+910
78,323
13.
17
Dej-Bistriţa-Câmpulung
Moldovenesc-Suceava
0+000-253+690
253,729
14.
19
Satu
Mare-Livada
131+265-149+978
18,713
15.
19A
Supuru
de
Jos-Satu
Mare
0+000-50+832
50,832
16.
22
Tulcea-Babadag-DN2A
(Ovidiu)
176+000-287+400
111,400
17.
24
DN2
(Tişiţa)-Tecuci-Bârlad-DN24B
0+000-105+0,70
105,071
Iaşi-Sculeni-Frontiera
cu
Republica
Moldova
192+150-219+850
28,340
18.
24B
Crasna-Huşi-Albiţa-Frontiera
cu
Republica
Moldova
0+000-49+0,72
48,898
19.
28
DN2
(Săbăoani)-Târgu
Frumos-Iaşi
0+000-74+800
74,681
20.
39
Constanţa-Mangalia-Frontiera
cu
Bulgaria
0+000-63+000
63,000
21.
56
Craiova-Calafat-Port
0+000-86+363
86,363
22.
59
Timişoara-Deta-Moraviţa-Frontiera
cu
Serbia
0+000-63+428
64,344
23.
65
Craiova-Balş-Slatina-Piteşti
0+000-121+893
121,761
24.
65B
Autostrada
A1-Varianta
Piteşti
Sud-DN65
0+000-7+500
7,364
25.
66
Filiaşi-Târgu
Jiu-Petroşani-Haţeg-Simeria
0+000-210+598
209,131
26.
68A
Lugoj-Făget-Ilia
0+000-78+517
78,468
27.
69
Timişoara-Arad
0+000-52+450
52,387
28.
73
Piteşti-Câmpulung
Muscel-Râşnov-Braşov
0+000-132+800
132,216
29.
76
DN7-Brad-Beiuş-Oradea
0+000-184+320
183,909
30.
79
Arad-Chişineu-Criş-Salonta-Oradea
0+000-115+923
115,915
31.
CPV
Centura
Ploieşti
Vest
0+000-13+725
13,634
32.
1VS
Varianta
Sinaia
0+000-3+802
3,802
*)
Totalul
include
şi
Autostrada
A1
(E70).
TOTAL:
4.672,174*)
Numerotarea
drumurilor
naţionale
europene
(E)
de
pe
teritoriul
României
E60
Frontiera
cu
Ungaria-Borş-Oradea-Cluj-Napoca-
Turda-Târgu
Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-
Urziceni-Slobozia-Hârşova-Constanţa
E70
Frontiera
cu
Serbia-Moraviţa-Timişoara-Caransebeş-
Drobeta-Turnu
Severin-Craiova-Piteşti-Bucureşti-
Giurgiu-
Frontiera
cu
Bulgaria
E85
Frontiera
cu
Ucraina-Siret-Suceava-Roman-Bacău-
Mărăşeşti-Buzău-Urziceni-Bucureşti-Giurgiu-Fron-
tiera
cu
Bulgaria
E68
Frontiera
cu
Ungaria-Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-
Sibiu-Braşov
E79
Oradea-Beiuş-Deva-Petroşani-Târgu
Jiu-Craiova-
Calafat-Frontiera
cu
Bulgaria
E81
Frontiera
cu
Ucraina-Halmeu-Satu
Mare-Zalău-
Cluj-Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Piteşti
E87
Tulcea-Constanţa-Mangalia-Vama
Veche-Frontiera
cu
Bulgaria
E574
Bacău-Braşov-Piteşti
E576
Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Suceava
E581
Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa-Frontiera
cu
Republica
Moldova
E583
Săbăoani-Iaşi-Sculeni-Frontiera
cu
Republica
Moldova
E671
Timişoara-Arad-Oradea
E673
Lugoj-Ilia
E771
Drobeta-Turnu
Severin-Porţile
de
Fier
I-Frontiera
cu
Serbia
Nr.
Număr
crt.
DN
C.
Drumuri
naţionale
principale
Traseul
drumului
Limitele
Lungimea
(km)
reală
(km)
1.
1A
Bucureşti-Buftea-Ploieşti-Cheia-Săcele-DN1
0+000-177+609
177,161
2.
1B
Ploieşti-Mizil-DN2(Buzău)
0+000-64+453
64,333
3.
1C
Dej-Baia
Mare-Livada-DN19
61+500-200+166
138,666
4.
1D
Albeşti-Ciorani-Urziceni
0+000-43+0,80
42,220
5.
2B
DN2-Spătaru-Brăila-Galaţi-Frontiera
cu
Republica
Moldova
0+000-149+966
152,233
6.
2C
Costeşti-Pogoanele-Slobozia
0+000-81+150
80,728
7.
2F
Bacău-Vaslui
0+000-82+650
82,702
8.
2G
Bacău-Moineşti-Comăneşti
0+000-55+400
55,275
9.
2T
Varianta
Ţăndărei
0+000-1+0,46
1,046
10.
3
Bucureşti-Lehliu-Călăraşi-Ostrov-Basarabi-Constanţa
0+000-261+400
260,403
11.
3A
Lehliu-Gară-Dragoş
Vodă-Feteşti
0+000-79+000
79,000
12.
3B
DN3-Călăraşi-Feteşti-DN2A
0+000-97+500
97,500
13.
4
Bucureşti-Budeşti-Olteniţa-Port
0+000-66+396
65,690
14.
5B
Giurgiu-Ghimpaţi
0+000-39+500
38,856
15.
5C
Giurgiu-Zimnicea
0+000-60+426
59,887
16.
6
Bucureşti-Alexandria-Craiova
0+000-227+400
227,573
Timişoara-Cenad-Frontiera
cu
Ungaria
556+250-639+465
83,327
17.
7
Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti
0+000-112+600
109,488
18.
7C
Bascov-Curtea
de
Argeş
0+000-36+100
36,100
19.
10
Buzău-Întorsura
Buzăului-DN11
0+000-144+960
146,297
20.
11A
Oneşti-Adjud-DN2-Podu
Turcului-Bârlad
0+000-94+443
91,341
21.
12
Chichiş-Sfântu
Gheorghe-Miercurea-Ciuc-Topliţa
0+000-166+625
169,585
22.
13A
Bălăuşeri-Sovata-Odorheiu
Secuiesc-Miercurea-Ciuc
0+000-130+550
130,550
23.
14
Sibiu-Copşa
Mică-Mediaş-Sighişoara
0+000-89+850
89,850
24.
15
Târgu
Mureş-Reghin-Topliţa-Borsec-Piatra-Neamţ-Bacău
77+910-373+931
295,648
25.
15A
DN16
(Breaza)-Sărăţel-DN17
0+000-46+597
46,577
26.
15C
Piatra-Neamţ-Târgu-Neamţ-Praxia-DN2
0+000-68+827
67,292
27.
19
Oradea-Carei-Satu
Mare
0+000-131+265
131,265
Livada-Sighetu
Marmaţiei
149+978-236+136
81,907
28.
19A
Satu
Mare-Petea-Frontiera
cu
Ungaria
50+832-62+229
11,397
29.
21
Brăila-Bărăganu-Slobozia-Călăraşi
0+000-132+205
132,205
30.
21A
Bărăganu-Ţăndărei
0+000-23+366
23,366
31.
22
Râmnicu
Sărat-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea
0+000-174+0,76
174,293
32.
22B
DN22
(Ovidiu)-Năvodari-Capu
Midia
0+000-13+505
13,505
33.
22C
Cernavodă-Medgidia-Basarabi
0+000-43+0,95
43,095
34.
24
Crasna-Vaslui-Iaşi
105+0,70-192+150
90,158
35.
25
Tecuci-Hanu
Conachi-Şendreni
0+000-68+130
67,919
36.
26
Galaţi-DN26
(Oancea)
0+000-56+600
56,923
37.
26A
Oancea-Pod
Oancea-Frontiera
cu
Republica
Moldova
0+000-0+787
0,787
38.
28
Iaşi-Gorban-DN24B
(Albiţa)
74+800-141+410
67,112
39.
28A
Târgu
Frumos-Paşcani-Motca-DN2
0+000-37+661
37,872
40.
28B
Târgu
Frumos-Hârlău-Botoşani
0+000-76+758
77,540
41.
29
Suceava-Botoşani
0+000-44+100
42,679
42.
29B
Botoşani-Dorohoi
0+000-33+292
32,731
43.
31
DN3
(Călăraşi)-Olteniţa
0+000-60+420
60,263
Nr.
Număr
crt.
DN
Traseul
drumului
Limitele
Lungimea
(km)
reală
(km)
44.
38
Agigea-Techirghiol-Topraisar-Negru
Vodă-Frontiera
cu
Bulgaria
0+000-53+700
53,700
45.
52
Alexandria-Turnu
Măgurele-Port
0+000-51+0,26
51,010
46.
55
Craiova-Bechet-Port
0+000-71+105
71,105
47.
56A
Maglavit-Vânju
Mare-Şimian
0+000-79+147
79,147
48.
56B
DN56A-Hinova-Devesel-Barajul
Porţile
de
Fier
II
0+000-30+700
30,700
49.
58
Caransebeş-Reşiţa
0+000-43+400
43,407
50.
58B
Reşiţa-Bocşa-Voiteg
0+000-67+274
65,490
51.
59A
Timişoara-Jimbolia-Frontiera
cu
Serbia
0+000-47+710
47,909
52.
61
Ghimpaţi-Corbii
Mari-Găeşti
0+000-78+529
78,478
53.
64
Caracal-Drăgăşani-Râmnicu
Vâlcea-Olăneşti
0+000-135+434
135,434
54.
66A
Iscroni-Lupeni-Câmpu
lui
Neag
0+000-30+604
30,956
55.
67
Drobeta-Turnu
Severin-Târgu
Jiu-Horezu-Varianta
Sud
Râmnicu
Vâlcea-DN7
0+000-198+764
197,134
56.
68
Caransebeş-Haţeg
0+000-70+372
70,619
57.
68B
Sântuhalm-Hunedoara
0+000-13+0,05
13,175
58.
71
DN7-Târgovişte-Pucioasa-Sinaia
0+000-109+660
110,122
59.
72
Găeşti-Târgovişte-Ploieşti
0+000-79+427
78,483
60.
72A
Târgovişte-Câmpulung
Muscel
0+000-60+840
60,677
61.
79A
Chişineu-Criş-Vărşand-Frontiera
cu
Ungaria
101+550-127+631
25,446
62.
CPE
Centura
Ploieşti
Est
0+000-22+500
22,500
63.
2ACV
Centura
Constanţa
0+000-15+463
15,463
64.
1
Traversarea
municipiului
Ploieşti
53+636-66+650
14,064
65.
Traversarea
oraşului
Sinaia
122+000-125+683
3,729
TOTAL:
5.350,393*)
*)
Totalul
include
şi
autostrada
A2.
D.
Drumuri
naţionale
secundare
Nr.
Număr
crt.
DN
Traseul
drumului
Limitele
Lungimea
(km)
reală
(km)
1.
1F
Supuru
de
Sus
(Intersecţia
cu
DN
19A)-Urziceni-Frontiera
cu
Ungaria
123+0,12-178+0,17
55,005
2.
1G
Huedin-Zimbor-Tihău
(Intersecţia
DN
1H)
0+000-55+245
49,978
3.
1H
Aleşd-Nuşfalău-Şimleul
Silvaniei-Jibou-Răstoci
0+000-128+640
123,462
4.
2D
Focşani-Vidra-Tulnici-Târgu
Secuiesc
0+000-118+873
118,321
5.
7A
Brezoi-Voineasa-Obârşia
Lotrului-Petroşani
0+000-107+894
108,109
6.
7C
Curtea
de
Argeş-Barajul
Vidraru-Bâlea
Lac-Cârtişoara-DN1
36+100-151+955
114,709
7.
11B
Târgu
Secuiesc-Sânzieni-Cosmeni
0+000-39+845
39,845
8.
12A
Miercurea-Ciuc-Ghimeş-Comăneşti-Oneşti
0+000-116+600
116,867
9.
12B
Târgu
Ocna-Slănic
Moldova
0+000-16+989
16,636
10.
12C
Gheorgheni-Lacul
Roşu-Bicaz
0+000-56+900
56,747
11.
13B
Praid-Gheorgheni
0+000-51+0,45
51,045
12.
14A
Mediaş-Târnăveni-Iernut
0+000-41+200
41,200
13.
14B
Teiuş-Blaj-Copşa
Mică
0+000-56+241
55,909
14.
15B
Poiana
Largului-Târgu-Neamţ-Timişeşti-DN2
(Cristeşti)
0+000-62+0,16
61,538
15.
15D
Piatra-Neamţ-Roman-Negreşti-Vaslui
0+000-128+625
127,375
Nr.
crt.
Număr
DN
Traseul
drumului
Limitele
(km)
Lungimea
reală
(km)
16.
16
Apahida-Reghin
0+000-90+520
90,488
17.
17A
DN17
(Sadova)-Vatra
Moldoviţei-Suceviţa-Rădăuţi-
Dorneşti-DN2(Ratoş)
0+000-83+315
82,998
18.
17B
Vatra
Dornei-Broşteni-Poiana
Teiului-DN15
0+000-86+689
86,787
19.
17C
Bistriţa-Năsăud-Telciu-Moisei
0+000-81+293
81,357
20.
17D
Beclean-Salva-Năsăud-Cârlibaba
0+000-103+637
97,637
21.
18
Baia
Mare-Sighetu
Marmaţiei-Borşa-Cârlibaba-Iacobeni
0+000-220+0,88
220,130
22.
19B
Săcuieni-Marghita-Nuşfalău
0+000-56+000
56,000
23.
22A
DN22-Cataloi-Topolog-Hârşova
0+000-86+200
86,200
24.
22D
Măcin-Horia-Ciucurova-Caugagia-DN22
0+000-81+287
78,087
25.
24A
Bârlad-Murgeni-Fălciu-Huşi
0+000-99+486
99,468
26.
24C
Vânători-Ştefăneşti-Manoleasa-Prut-Rădăuţi-Prut
0+000-142+250
142,035
27.
26
DN26A
(Oancea)-Găneşti-Murgeni
56+600-94+576
38,012
28.
29
Botoşani-Săveni-Manoleasa
44+100-99+850
55,980
29.
29A
Suceava-Vârfu
Câmpului-Dorohoi-Rădăuţi-Prut
0+000-97+742
98,046
30.
29C
DN29B-Bucecea-Vârfu
Câmpului-DN2
(Siret)
0+000-45+800
45,787
31.
29D
Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti
0+000-48+150
47,714
32.
41
Olteniţa-Daia
0+000-64+385
64,298
33.
51
Alexandria-Zimnicea-Port
0+000-43+733
42,429
34.
51A
Zimnicea-Turnu
Măgurele
0+000-54+700
54,209
35.
54
Caracal-Corabia-Turnu
Măgurele-Port
0+000-71+560
71,419
36.
54A
Corabia-Bechet
0+000-44+174
44,174
37.
55A
Bechet-Calafat
0+000-93+877
93,877
38.
57
Orşova-Berzeasca-Moldova
Veche-Oraviţa-Moraviţa
0+000-200+742
201,181
39.
57A
Pojejena-Socol
0+000-25+530
25,530
40.
57B
Oraviţa-Bozovici-Lăpuşnicel-DN6
0+000-97+675
96,879
41.
58
Reşiţa-Anina
43+400-81+169
39,653
42.
58A
Lugoj-Fârliug-Ezeriş-Soceni
0+000-41+382
41,044
43.
59B
Cărpiniş-Deta
0+000-77+800
74,464
44.
59C
Jimbolia-Teremia
Mare-Sânnicolau
Mare
0+000-40+500
41,000
45.
65A
Cerbu-Costeşti-Roşiori
de
Vede-Turnu
Măgurele
0+000-129+350
127,431
46.
65C
Craiova-Bălceşti-Horezu
0+000-111+400
109,575
47.
67A
DN67-Broşteni-Strehaia
0+000-23+533
23,533
48.
67B
Scoarţa-Târgu-Cărbuneşti-Hurezani-Drăgăşani-Piteşti
0+000-190+714
191,076
49.
67C
DN67
(Bengeşti)-Novaci-Şugag-Sebeş
0+000-148+414
148,243
50.
67D
Târgu
Jiu-Baia
de
Aramă-Băile
Herculane-DN6
0+000-108+390
108,390
51.
73A
Predeal-Râşnov-Zărneşti-Şercaia
0+000-69+340
68,275
52.
73B
Cristian-Ghimbav
0+000-4+590
4,590
53.
73C
DN73
-
Curtea
de
Argeş-Blidari-DN7
0+000-68+134
67,113
54.
74
Brad-Abrud-Zlatna-Alba
Iulia
0+000-104+959
104,988
55.
74A
Abrud-Câmpeni
0+000-11+329
11,329
56.
75
Lunca-Câmpeni-Turda
0+000-160+870
160,186
57.
79A
Vârfurile-Buteni-Ineu-Chişineu-Criş
0+000-101+550
101,784
TOTAL:
4.660,142
TOTAL
REŢEA
DRUMURI
NAŢIONALE:
14.682,709
ANEXA
Nr.
2
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normelor
privind
protecţia
mediului
ca
urmare
a
impactului
drum-mediu
înconjurător
În
conformitate
cu
prevederile
art.
37
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
privind
protecţia
mediului
ca
urmare
a
impactului
drum-mediu
înconjurător,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
44.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
N
O
R
M
E
ANEXĂ
privind
protecţia
mediului
ca
urmare
a
impactului
drum-mediu
înconjurător
CAPITOLUL
1
Generalităţi
1.1
Prezentele
norme
au
fost
elaborate
în
conformitate
cu
art.
37
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
1.2
Conform
Legii
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
sunt
necesare
studii
de
impact
pentru
orice
lucrare
de
infra-
structură
rutieră,
care
poate
avea
un
impact
asupra
mediu-
lui
prin
natura,
dimensiunea
sau
amplasarea
sa.
Procedura
de
întocmire
a
studiului
de
impact
şi
a
bilanţurilor
de
mediu
se
desfăşoară
conform
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului
nr.
125/1996
pentru
aproba-
rea
Procedurii
de
reglementare
a
activităţilor
economice
şi
sociale
cu
impact
asupra
mediului
înconjurător.
1.3
Lucrările
de
infrastructură
rutieră
au
impacturi
directe
şi
indirecte,
pozitive
şi
negative
sau
cumulate
asu-
pra
mediului
înconjurător.
La
elaborarea
proiectelor
se
res-
pectă
prevederile
Legii
nr.
137/1995,
al
cărei
obiect
îl
constituie
reglementarea
protecţiei
mediului,
obiectiv
de
interes
public
major,
pe
baza
principiilor
şi
elementelor
stra-
tegice
care
conduc
la
dezvoltarea
durabilă
a
societăţii.
Definiţii:
•
mediu
-
ansamblul
de
condiţii
şi
elemente
naturale
ale
Terrei:
aerul,
apa,
solul
şi
subsolul,
toate
straturile
atmosferice,
toate
materiile
organice
şi
anorganice,
precum
şi
fiinţele
vii,
sistemele
naturale
în
interacţiune,
cuprinzând
elementele
enumerate
anterior,
inclusiv
valorile
materiale
şi
spirituale;
•
factor
de
impact
-
componentă
a
activităţii
umane,
care
produce
efecte
asupra
mediului
înconjurător;
•
impact
asupra
mediului
-
afectarea
caracteristicilor
fizico-chimice
şi
structurale
ale
componentelor
naturale
ale
mediului,
reducerea
diversităţii
şi
productivităţii
biologice
a
ecosistemelor
naturale
şi
antropizate,
afectarea
echilibrului
ecologic
şi
a
calităţii
vieţii,
cauzată,
în
principal,
de
polua-
rea
apei,
atmosferei
şi
solului,
supraexploatarea
resurselor,
gospodărirea
şi
valorificarea
lor
deficitară,
ca
şi
prin
ame-
najarea
necorespunzătoare
a
teritoriului.
Factorii
de
impact
pot
fi:
•
emisii
-
poluare
directă
a
mediului
ca
efect
al
trafi-
cului;
•
rezulta,ti
-
poluare
directă
a
mediului
ca
efect
al
acti-
vităţii
de
întreţinere
şi
exploatare
a
infrastructurii
rutiere.
1.4
Modalităţile
de
implementare
a
principiilor
şi
elemen-
telor
strategice
pentru
protecţia
mediului
sunt:
-
armonizarea
programelor
de
dezvoltare
a
drumurilor
cu
politicile
de
protecţie
a
mediului;
-
obligativitatea
procedurii
de
evaluare
a
impactului
drumului
asupra
mediului,
în
faza
iniţială
a
proiectelor,
pro-
gramelor
sau
activităţilor.
Evaluarea
impactului
asupra
mediului
cuprinde
următoa-
rele
etape:
a)
studiul
situaţiei
existente
a
factorilor
de
impact,
înain-
tea
începerii
lucrărilor
de
construcţie
a
drumurilor,
va
per-
mite
administratorului
drumului
să
prevadă
în
faza
de
proiectare
măsurile
de
protecţie
necesare.
Procesul
de
eva-
luare
a
impactului
trebuie
să
se
desfăşoare
concomitent
cu
fazele
de
proiectare.
Documentaţiile
tehnice
pe
baza
cărora
se
solicită
acordul
de
mediu
vor
fi
avizate
de
către
admi-
nistratorul
drumului,
care
verifică
următoarele:
-
respectarea
prevederilor
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului
nr.
125/1996;
-
efectuarea
de
analize
asupra
factorilor
de
mediu
pentru
situaţia
existentă
în
teren;
-
propunerile
şi
recomandările
privind
măsurile
de
reducere
a
impactului
generat
de
noua
lucrare,
precum
şi
propuneri
privind
programul
de
monitorizare
pe
parcursul
execuţiei
şi
în
exploatare;
b)
pe
parcursul
execuţiei
lucrărilor
de
drumuri,
antrepre-
norul
general
este
răspunzător
de
respectarea
tuturor
con-
diţiilor
legate
de
impactul
asupra
mediului;
c)
la
terminarea
lucrărilor
de
execuţie
a
drumurilor,
în
cadrul
lucrărilor
de
recepţie
se
va
verifica
realizarea
lucrări-
lor
de
protecţie
a
mediului,
conform
documentaţiei
de
pro-
iectare.
1.5
Cheltuielile
aferente
măsurilor
de
protecţie
a
mediului,
evaluate
de
proiectant
pe
baza
studiilor
de
impact
-
preli-
minare
şi
finale
-,
vor
fi
nominalizate
cantitativ
şi
valoric
în
studiile
de
fezabilitate
întocmite.
1.6
Concomitent
cu
elaborarea
proiectelor
se
vor
întocmi
studii
de
impact
pentru
următoarele
lucrări:
-
de
construcţie
şi
modernizare
a
drumurilor;
-
de
reparaţii
capitale
ale
drumurilor;
-
de
reabilitare
a
drumurilor.
CAPITOLUL
2
Protecţia
mediului
ca
urmare
a
impactului
drum-mediu
înconjurător
Definiţie:
•
biodiversitate
-
variabilitatea
organismelor
vii
din
eco-
sistemele
terestre
şi
acvatice
şi
din
cadrul
complexurilor
ecologice
din
care
acestea
fac
parte;
diversitatea
cuprinde
variabilitatea
din
cadrul
speciilor,
între
specii
şi
între/în
cadrul
ecosisteme/lor.
Protejarea
unor
specii
şi
organisme
rare,
ameninţate
cu
dispariţia,
conservarea
biodiversităţii
şi
instituirea
de
arii
protejate,
precum
şi
măsurile
stabilite
de
autoritatea
de
pro-
tecţie
a
mediului
sunt
prioritare
în
raport
cu
alte
interese.
Autoritatea
centrală
de
protecţie
a
mediului,
cu
consultarea
Academiei
Române
şi
a
Comisiei
Naţionale
UNESCO,
sta-
bileşte
criteriile
pentru
instituirea
ariilor
protejate
şi
de
con-
servare
a
biodiversităţii.
2.1
Protecţia
apelor
şi
a
ecosistemelor
acvatice
2.1.1
La
lucrările
de
drumuri
prevăzute
la
pct.
1.6
se
va
asigura
protecţia
apelor
de
suprafaţă,
subterane
şi
a
eco-
sistemelor
acvatice,
care
are
ca
obiect
menţinerea
şi
ame-
liorarea
calităţii
şi
productivităţii
naturale
ale
acestora,
în
scopul
evitării
unor
efecte
negative
asupra
mediului,
sănă-
tăţii
umane
şi
bunurilor
materiale.
Controlul
respectării
reglementărilor
de
protecţie
a
apelor
şi
a
ecosistemelor
acvatice
este
organizat
şi
exercitat
de
către
autorităţile
din
domeniul
mediului,
apelor,
sănătăţii
şi
de
alte
autorităţi,
potrivit
competenţelor
legale.
2.1.2
Conceperea
şi
elaborarea
unui
traseu
de
drum
se
vor
realiza
prin
alegerea
soluţiei
optime,
pentru
evitarea
prejudiciilor
ireversibile
aduse
mediului
acvatic
de
orice
tip.
Sistemul
de
scurgere
a
apelor
trebuie
să
fie
proiectat
şi
întreţinut
pentru
a
proteja
drumul
şi
terenurile
adiacente,
să
fie
compatibil
cu
mediul
înconjurător.
În
cazul
în
care
dru-
mul
străbate
zone
umede,
se
vor
executa
lucrări
specifice
pentru
eliminarea
apelor,
pentru
a
evita
fenomenele
de
băl-
tire.
Lucrările
de
execuţie
a
infrastructurii
rutiere
vor
res-
pecta
zonele
de
protecţie
sanitară
impuse
de
legislaţia
în
vigoare.
2.1.3
Pentru
protecţia
faunei
acvatice
se
vor
prevedea
în
proiectele
întocmite
ca
urmare
a
studiilor
de
impact
măsuri
conform
legislaţiei
în
vigoare,
astfel
încât
lucrările
de
drumuri
să
nu
dăuneze
faunei
acvatice
şi
să
protejeze
speciile
rare
întâlnite.
2.1.4
Execuţia
lucrărilor
de
infrastructură
se
va
face
ast-
fel
încât
contaminarea
potenţială
a
cursurilor
de
apă,
lacuri-
lor,
pânzei
freatice
să
fie
evitată.
Amplasarea
lucrărilor
de
artă
-
poduri,
viaducte,
ziduri
de
sprijin,
tunele
-
se
va
face
astfel
încât
să
se
evite:
-
modificarea
dinamicii
scurgerii
apelor
prin
reducerea
secţiunilor
albiilor;
-
întreruperea
scurgerilor
apelor
subterane.
2.1.5
Apele
de
pe
suprafaţa
drumului
se
vor
colecta
în
şanţurile
laterale
drumului,
prevăzute
şi
dimensionate
con-
form
legislaţiei
în
vigoare.
Evacuarea
apelor
se
face
con-
form
reglementărilor
din
acordul
de
mediu.
2.1.6
Deversarea
apelor
uzate
menajere
în
şanţurile
laterale
drumului
este
interzisă.
Evacuarea
apelor
uzate
menajere,
provenite
de
la
amenajările
colaterale
drumului,
neracordate
la
un
sistem
de
canalizare,
se
face
prin
insta-
laţii
de
preepurare
sau
fose
septice
vidanjabile,
care
trebuie
să
fie
proiectate
şi
executate
conform
normativelor
în
vigoare
şi
amplasate
la
cel
puţin
10
m
faţă
de
cea
mai
apropiată
locuinţă.
Instalaţiile
se
execută
şi
se
întreţin
în
bună
stare
de
funcţionare
de
către
beneficiarul
acestor
lucrări.
2.2
Protecţia
atmosferei
Definiţie:
•
protec,tia
atmosferei
urmăreşte
prevenirea,
limitarea
deteriorării
şi
ameliorarea
calităţii
acesteia
pentru
a
evita
manifestarea
unor
efecte
negative
asupra
mediului,
sănătăţii
umane
şi
bunurilor
materiale.
2.2.1
Prin
studiul
de
impact
al
situaţiei
existente
se
identifică
poluarea
în
lungul
unui
drum,
pe
baza
estimării
datelor
de
trafic
(numărul,
tipul
şi
viteza
autovehiculelor).
Indicatorii
calitativi
ai
emisiilor
în
atmosferă
nu
vor
depăşi
valorile
rezultate
în
urma
calculelor
privind
dispersia
poluanţilor
în
atmosferă,
valori
prevăzute
în
acordul
de
mediu.
2.2.2
Pentru
stabilirea
măsurilor
de
protecţie
împotriva
zgomotelor
şi
vibraţiilor,
prin
studiul
de
impact
care
se
întocmeşte
se
au
în
vedere
următoarele
aspecte:
-
identificarea
zonelor
sensibile
la
zgomot
şi
vibraţii,
cauza
sensibilităţii;
-
identificarea
principalelor
surse
locale
de
zgomot;
-
verificarea
existenţei
unor
reglementări
locale
în
ceea
ce
priveşte
nivelul
de
zgomot
şi
vibraţiile,
atât
în
cursul
zilei,
cât
şi
în
cursul
nopţii;
-
măsurarea
nivelului
de
zgomot
ambiant
existent.
Nivelul
de
zgomot
măsurat,
exterior
aşezărilor
umane,
va
respecta
prevederile
legislaţiei
în
vigoare.
Protecţia
poate
fi
realizată
prin
montarea
de
panouri
fonoabsorbante,
îmbrăcăminte
antizgomot
la
trecerea
prin
apropierea
locuin-
ţelor.
Dimensionarea
acestora
se
realizează
în
funcţie
de
condiţiile
locale
şi
conform
standardelor.
2.3.
Protecţia
solului
2.3.1
Antreprenorul
este
obligat
ca,
înaintea
amplasării
şantierului,
să
obţină
acordul
de
mediu.
Amplasamentul
organizării
de
şantier
se
face,
de
preferinţă,
în
zone
neîm-
pădurite,
zone
care
şi-au
pierdut
total
sau
parţial
capacita-
tea
de
producţie
pentru
culturi
agricole
sau
silvice,
stabilirea
acestuia
făcându-se
pe
bază
de
studii
ecologice,
avizate
de
organele
de
specialitate.
2.3.2
Antreprenorii
lucrărilor
de
drumuri,
lucrări
ampla-
sate
pe
terenuri
agricole
şi
forestiere,
sunt
obligaţi
să
ia
măsuri
de
depozitare
a
stratului
de
sol
fertil
decopertat,
în
vederea
refolosirii
acestuia,
de
prevenire
a
eroziunii
solului
şi
de
stabilizare
permanentă
a
suprafeţelor
drumurilor
în
lucru,
în
special
înaintea
perioadei
de
iarnă.
2.3.3
Pe
parcursul
desfăşurării
lucrărilor
de
execuţie
a
drumurilor,
antreprenorul
va
lua
măsuri
pentru
asigurarea
stabilităţii
solului,
corelând
lucrările
de
construcţie
cu
lucră-
rile
de
ameliorare
a
terenurilor
afectate.
La
execuţia
terasa-
mentelor
se
va
evita
folosirea
materialelor
cu
risc
ecologic
imediat
sau
în
timp.
2.3.4
Beneficiarii
lucrărilor
de
investiţii,
care
deţin
tere-
nuri
pe
care
nu
le
mai
folosesc,
vor
proceda
la
redarea
acestora
în
conformitate
cu
legea
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
2.3.5
Drumurile,
prin
lucrările
de
exploatare
şi
întreţinere,
pot
afecta
calitatea
solului
prin
modificarea
structurii,
dere-
glarea
echilibrelor
ecosistemelor,
modificarea
habitatelor,
divizarea
teritoriului,
întreruperea
căilor
de
deplasare
a
faunei,
consumul
de
teren
agricol
sau
cu
altă
destinaţie
productivă.
Pe
durata
exploatării
şi
întreţinerii
drumurilor
se
vor
respecta
măsurile
de
protecţie
a
mediului
în
conformi-
tate
cu
legislaţia
în
vigoare:
-
se
vor
menţine
în
bună
stare
de
funcţionare
amena-
jările
antipoluante
şi
de
protecţie
a
mediului;
-
se
vor
marca
zonele
sensibile
ecologic,
cu
indicarea
regimului
de
circulaţie
şi
prin
informarea
publicului
asupra
importanţei
ecologice
a
obiectivului;
-
se
vor
realiza
plantaţii
rutiere
pentru
protecţia
solului.
2.4
Protecţia
mediului
forestier
În
cursul
execuţiei
lucrărilor
de
drumuri
şi
pe
durata
exploatării
şi
întreţinerii
atât
antreprenorul
general,
cât
şi
administratorul
drumului
vor
lua
toate
măsurile
de
protecţie
a
fondului
forestier
în
conformitate
cu
cerinţele
legislaţiei
în
vigoare.
Zonele
în
care
s-au
depozitat
materialele
provenite
din
excavaţii
vor
fi
reamenajate
la
terminarea
lucrărilor,
conform
condiţiilor
impuse
prin
acordul
de
mediu.
2.5
Protecţia
siturilor
arheologice
şi
istorice
Prin
construcţia
unui
drum
se
înlesneşte
accesul
la
situ-
rile
arheologice
şi
istorice
existente
sau
la
altele
noi,
des-
coperite
în
timpul
lucrărilor
de
construcţii.
Pe
durata
execuţiei
este
necesar
să
se
prevadă
măsuri
pentru
a
se
asigura
o
protecţie
adecvată
a
acestora.
2.6
Protecţia
zonelor
cu
valoare
peisagistică
şi
a
zonelor
naturale
protejate
2.6.1
Autorizarea
executării
lucrărilor
de
drumuri
în
parcuri
naţionale,
rezervaţii
naturale,
precum
şi
în
alte
zone
protejate,
de
interes
naţional,
delimitate
conform
legii,
se
face
conform
aprobărilor
legale
în
vigoare.
2.6.2
Un
traseu
de
drum
nou
trebuie
să
se
încadreze
armonios
în
peisajul
înconjurător,
să
utilizeze
cât
mai
bine
configuraţia
terenului
şi
perspectivele
avantajoase
şi
să
devină
chiar
o
atracţie
turistică
propriu-zisă.
Structura
con-
strucţiilor
poate
fi
aleasă
astfel
încât
prin
selectarea
mate-
rialelor
de
construcţie
să
se
armonizeze
cu
ansamblul
peisagistic
specific
zonei.
2.7
Regimul
deşeurilor
2.7.1
Principalele
produse
generate
de
activitatea
de
con-
strucţie
şi
întreţinere
a
drumurilor,
ce
pot
fi
clasate
ca
deşe-
uri,
sunt
materialele
rezultate
din
decapări
şi
din
demolări.
În
activitatea
de
construcţie
şi
întreţinere
a
infrastructuri-
lor
rutiere
se
va
ţine
seama
de
reglementările
în
vigoare
în
colectarea,
transportul,
depozitarea
şi
reciclarea
deşeurilor.
2.7.2
Obligaţiile
ce
rezultă
din
prevederile
Legii
nr.
137/1995
sunt
următoarele:
-
se
vor
recicla
deşeurile
refolosibile,
prin
integrarea
lor,
în
măsura
posibilităţilor,
în
lucrările
de
drumuri,
în
con-
formitate
cu
încercările
de
laborator;
-
deşeurile
ce
nu
pot
fi
reciclate
prin
integrarea
în
lucrările
de
drumuri
se
vor
colecta,
depozita
şi
preda
cen-
trelor
de
colectare
sau
se
vor
valorifica
direct
prin
predare
la
diverşi
consumatori;
-
se
vor
depozita
deşeurile
ce
nu
pot
fi
reciclate
numai
pe
suprafeţe
special
amenajate
în
acest
scop;
-
se
vor
respecta
condiţiile
de
refacere
a
cadrului
natu-
ral
în
zonele
de
depozitare,
prevăzute
în
acordul
şi/sau
autorizaţia
de
mediu;
-
întreţinerea
utilajelor
şi
vehiculelor
folosite
în
activita-
tea
de
construcţie
şi
întreţinere
a
drumurilor
se
efectuează
doar
în
locuri
special
amenajate,
pentru
a
evita
contamina-
rea
mediului.
2.7.3
În
cazul
accidentelor
în
care
sunt
implicate
auto-
vehicule,
ridicarea
caroseriilor,
curăţarea
locului
accidentului
de
resturi
de
metal
şi
sticlă,
decopertarea
solului
îmbibat
cu
produse
petroliere
şi
alte
substanţe
periculoase,
reface-
rea
vegetaţiei,
precum
şi
repararea
îmbrăcămintei
rutiere
şi
lucrările
de
consolidare
a
drumurilor
avariate
intră
în
sar-
cina
celor
vinovaţi
de
producerea
incidentului,
conform
nor-
melor
în
vigoare
privind
stabilirea
şi
sancţionarea
contravenienţilor
la
normele
privind
exploatarea
şi
menţine-
rea
în
bună
stare
a
drumurilor
publice.
2.8
Protecţia
mediului
uman
Legea
nr.
137/1995
stipulează
obligativitatea
respectării
principiilor
ecologice
în
procesul
de
dezvoltare
social-econo-
mică,
pentru
asigurarea
unui
mediu
de
viaţă
sănătos
pentru
populaţie.
Amplasarea
drumurilor,
autostrăzilor
trebuie
să
se
facă
fără
a
prejudicia
în
vreun
fel
salubritatea,
ambientul,
spaţiile
de
odihnă,
tratament
şi
recreere,
starea
de
sănă-
tate
şi
de
confort
a
populaţiei.
În
acest
scop
se
au
în
vedere
următoarele:
-
realizarea,
dezvoltarea
şi
întreţinerea
spaţiilor
verzi
-
aliniamente
de
arbori
şi
perdele
de
protecţie,
cu
rol
atât
antipoluant
-
împotriva
noxelor,
zgomotului
-,
cât
şi
estetic;
-
folosirea,
în
măsura
posibilităţilor,
a
unor
tipuri
de
îmbrăcăminte
rutieră
absorbantă
fonic;
-
execuţia,
unde
este
posibil,
de
piste
pentru
biciclişti;
-
execuţia
de
treceri
sigure
pentru
pietoni;
-
execuţia
de
amenajări
speciale
pentru
persoanele
cu
handicap.
CAPITOLUL
3
Dispoziţii
finale
Prevederile
prezentelor
norme
nu
sunt
limitative.
Protecţia
mediului
înconjurător
va
respecta
întreaga
legislaţie
existentă
în
domeniu,
adaptată
la
condiţiile
specifice
generate
de
acti-
vitatea
de
execuţie
şi
de
întreţinere
a
drumurilor.
CAPITOLUL
4
Referinţe
•
Legea
nr.
18/1991
-
Legea
fondului
funciar,
republicată
•
Legea
nr.
98/1992
-
Lege
pentru
ratificarea
Convenţiei
privind
protecţia
Mării
Negre
împotriva
poluării,
semnată
la
Bucureşti
la
21
aprilie
1992
•
Legea
nr.
137/1995
-
Legea
protecţiei
mediului
•
Legea
nr.
26/1996
-
Codul
silvic
•
Legea
nr.
107/1996
-
Legea
apelor
•
Ordonanţa
Guvernului
nr.
27/1992
privind
unele
măsuri
pentru
protecţia
patrimoniului
cultural
naţional
•
Ordonanţa
Guvernului
nr.
33/1995
privind
măsurile
pentru
colectarea,
reciclarea
şi
reintroducerea
în
circuitul
productiv
a
deşeurilor
refolosibile
de
orice
fel
•
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juri-
dic
al
drumurilor
•
Hotărârea
Guvernului
nr.
36/1996
privind
stabilirea
şi
sancţionarea
contravenţiilor
la
normele
privind
exploatarea
şi
menţinerea
în
bună
stare
a
drumurilor
publice
•
Hotărârea
Guvernului
nr.
525/1996
pentru
aprobarea
Regulamentului
general
de
urbanism
•
Hotărârea
Guvernului
nr.
101/1997
-
pentru
aproba-
rea
Normelor
speciale
privind
caracterul
şi
mărimea
zonelor
de
protecţie
sanitară
•
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediu-
lui
nr.
462/1993
pentru
aprobarea
Condiţiilor
tehnice
privind
protecţia
atmosferei
şi
a
Normelor
metodologice
privind
determinarea
emisiilor
de
poluanţi
atmosferici
produşi
de
surse
staţionare
•
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediu-
lui
nr.
125/1996
pentru
aprobarea
Procedurii
de
reglemen-
tare
a
activităţilor
economice
şi
sociale
cu
impact
asupra
mediului
înconjurător
•
Ordinul
ministrului
sănătăţii
nr.
536/1997
pentru
apro-
barea
Normelor
de
igienă
şi
a
recomandărilor
privind
mediul
de
viaţă
al
populaţiei.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normelor
tehnice
privind
proiectarea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
tehnice
privind
proiecta-
rea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor,
anexă
la
pre-
zentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
45.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
NORME
TEHNICE
privind
proiectarea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor
ANEXĂ
CAPITOLUL
1
Generalităţi
1.1.
Prezentele
norme
au
fost
elaborate
în
conformitate
cu
prevederile
Ordonanţei
Guvernului
nr.
19/1997
privind
transporturile
şi
ale
Ordonanţei
Guvernului
nr.
43/1997
pri-
vind
regimul
juridic
al
drumurilor.
1.2.
Proiectarea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor
publice
se
realizează
pe
baza
principiilor
generale
prevă-
zute
în
prezentele
norme
tehnice.
La
proiectarea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor
publice
se
va
ţine
seama
de
funcţia
pe
care
o
au
în
reţeaua
rutieră,
de
clasa
tehnică,
de
utilizarea
raţională
a
terenurilor,
conservarea
şi
protejarea
mediului
înconjurător,
de
planurile
de
urbanism
şi
de
amenajare
a
teritoriului
aprobate
potrivit
legii,
precum
şi
de
necesitatea
desfăşură-
rii
circulaţiei
în
condiţii
de
siguranţă
şi
confort.
1.3.
Prevederile
prezentelor
norme
tehnice
nu
se
aplică:
-
străzilor;
-
drumurilor
închise
circulaţiei
publice.
CAPITOLUL
2
Proiectarea,
construirea
şi
modernizarea
drumurilor
2.1.
Planificarea,
proiectarea,
construirea
şi
moderniza-
rea
drumurilor
publice
se
fac
în
funcţie
de
categoriile
aces-
tora
din
punct
de
vedere
funcţional
şi
de
clasa
tehnică
determinată
potrivit
normelor
tehnice
privind
stabilirea
cla-
sei
tehnice
a
drumurilor
publice,
aprobate
prin
ordin
al
ministrului
transporturilor.
2.2.
Din
punct
de
vedere
funcţional
şi
administrativ,
dru-
murile
publice
se
împart,
în
ordinea
importanţei,
astfel:
a)
autostrăzi
-
drumuri
naţionale
de
mare
capacitate
şi
viteză,
rezervate
exclusiv
circulaţiei
autovehiculelor,
care
nu
deservesc
proprietăţile
riverane,
prevăzute
cu
două
căi
uni-
direcţionale
separate
printr-o
zonă
mediană
având
cel
puţin
două
benzi
de
circulaţie
pe
sens
şi
bandă
de
staţionare
de
urgenţă;
intersecţii
denivelate
şi
accese
limitate,
intrarea
şi
ieşirea
autovehiculelor
fiind
permisă
numai
prin
locuri
special
amenajate;
b)
drumuri
expres
-
drumuri
naţionale
accesibile
numai
prin
noduri
sau
intersecţii
reglementate
care
pot
fi
interzise
anumitor
categorii
de
utilizatori
şi
vehicule
şi
pe
care
opri-
rea
şi
staţionarea
pe
partea
carosabilă
sunt
interzise;
c)
drumuri
na,tionale
europene
(E)
-
drumuri
naţionale
deschise
traficului
internaţional,
a
căror
încadrare
ca
drumuri
E
se
stabileşte
conform
prevederilor
Acordului
European
pri-
vind
marile
drumuri
de
trafic
internaţional
(AGR).
Ele
pot
fi
şi
autostrăzi
sau
drumuri
expres;
d)
drumuri
na,tionale
principale
-
drumuri
naţionale
care
asigură
legătura
capitalei
ţării
cu
oraşele
reşedinţă
de
judeţ,
legăturile
dintre
acestea,
precum
şi
cu
principalele
puncte
de
control
pentru
trecerea
frontierei
de
stat
a
României;
-
alte
drumuri
naţionale
pe
care
la
ultimul
recen-
sământ
de
circulaţie
s-a
înregistrat
un
volum
de
trafic
mediu
zilnic
anual
(MZA)
mai
mare
de
3.500
vehicule
fizice/24
de
ore
sau
mai
mare
de
4.500
vehicule-etalon
autoturisme/24
de
ore;
e)
drumuri
na,tionale
secundare
-
restul
drumurilor
naţio-
nale
care
nu
se
încadrează
în
categoriile
prevăzute
la
lit.
a)
-
d);
f)
drumuri
jude,tene
-
drumuri
publice
care
asigură
legă-
turile
dintre:
-
municipiile
reşedinţă
de
judeţ
şi
reşedinţele
de
comune,
municipii,
oraşe,
obiective
de
interes
turistic,
por-
turi,
aeroporturi
etc.;
-
oraşe
şi
municipii
între
ele;
g)
drumuri
comunale
-
drumuri
publice
care
asigură
legăturile
dintre
oraşe
sau
reşedinţele
de
comună
şi
satele
care
le
aparţin;
h)
drumuri
vicinale
-
drumuri
care
deservesc
mai
multe
proprietăţi,
fiind
situate
la
limitele
acestora.
2.3.
Corelarea
categoriilor
de
drumuri,
din
punct
de
vedere
funcţional
şi
administrativ,
cu
clasele
tehnice
stabi-
lite
în
conformitate
cu
prevederile
normelor
tehnice
privind
stabilirea
clasei
tehnice
a
drumurilor
publice
se
face
potrivit
prescripţiilor
din
tabelul
nr.
1.
Tabelul
nr.
1
CORELAREA
CATEGORIILOR
DE
DRUMURI,
DIN
PUNCT
DE
VEDERE
FUNCŢIONAL
ŞI
ADMINISTRATIV,
CU
CLASELE
TEHNICE
2.4.
La
racordarea
drumurilor
publice
din
afara
localităţilor
cu
cele
din
interiorul
localităţilor
trebuie
aplicat
princi-
piul
conform
căruia
drumurile
publice
din
afara
localităţilor
trebuie
să
se
continue
cu
drumuri
de
acelaşi
rang
sau
supe-
rior
în
traversarea
localităţilor.
În
tabelul
nr.
2
sunt
redate
legăturile
recomandabile
dintre
drumurile
din
afara
localităţilor
cu
cele
din
interiorul
localităţilor.
Tabelul
nr.
2
CORELAREA
LEGĂTURILOR
REŢELEI
DE
DRUMURI
PUBLICE
DIN
AFARA
LOCALITĂŢILOR
CU
CELE
DIN
LOCALITĂŢI
2.5.
Elementele
geometrice
ale
traseului
drumurilor
publice
se
stabilesc
în
funcţie
de
clasa
tehnică
a
acestora
şi
de
viteza
de
proiectare
determinată
în
conformitate
cu
prevederile
normelor
tehnice
privind
stabilirea
clasei
tehnice
a
drumurilor
publice.
Elementele
geometrice
adoptate
trebuie
să
asigure
desfăşurarea
circulaţiei
în
condiţii
de
deplină
siguranţă
şi
confort
şi
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
3.
Tabelul
nr.
3
ELEMENTE
GEOMETRICE
A.
Clasa
tehnică
I
-
Autostrăzi
Elemente
geometrice
U.M
Viteze
de
proiectare
(km/h)
120
100
80
Razele
minime
ale
curbelor
în
plan
m
650
450
240
Declivităţi
longitudinale
maxime
%
5
6
6
Razele
de
racordare
minime
m
18.000
9.000
4.500
convexă
a
declivităţilor
excepţionale
m
12.000
6.000
3.000
Razele
de
racordare
minime
m
6.500
4.500
3.000
concavă
a
declivităţilor
excepţionale
m
4.200
3.000
2.200
Distanţa
de
vizibilitate
m
230
160
110
B.
Clasa
tehnică
II
-
V
Elemente
geometrice
U.M
Viteze
de
proiectare
(km/h)
100
80
60
50
40
30
25
Razele
minime
în
serpentine
m
-
-
30
25
20
20
20
Declivităţi
maxime
%
5
6
6,5
7
7
7,5
8
longitudinale
excepţionale
%
-
-
-
-
8
8,5
9
Razele
minime
fără
benzi
separate
m
10.000
4.500
1.600
1.300
1.000
800
500
verticale
convexe
cu
benzi
separate
m
6.000
3.000
1.500
1.000
800
500
300
Razele
minime
ale
racordărilor
concave
m
3.000
2.200
1.500
1.000
1.000
500
300
Distanţa
de
vizibilitate
fără
benzi
separate
cu
benzi
separate
m
m
280
140
230
100
140
70
110
55
70
35
60
30
50
25
Razele
minime
ale
curbelor
în
plan
m
450
240
125
95
60
35
25
ale
racordărilor
NOTĂ:
În
condiţii
grele
de
desfăşurare
a
traseului
şi/sau
acolo
unde
condiţiile
de
mediu
adia-
cente
drumului
o
impun,
în
vederea
neafectării
resurselor
istorice
şi
estetice
şi
pentru
evitarea
unor
lucrări
de
volume
mari
şi
costisitoare,
razele
minime
ale
curbelor
în
plan
pot
fi
reduse
cu
10-15%
pe
baza
unui
calcul
tehnico-economic.
2.6.
Determinarea
elementelor
profilului
transversal,
mai
ales
lăţimea
benzilor
şi
numărul
acestora,
trebuie
să
fie
stabilită
în
funcţie
de
nivelul
de
serviciu
ce
se
doreşte
a
fi
oferit
utilizatorilor
în
conformitate
cu
prevederile
reglemen-
tărilor
în
vigoare.
Pentru
construcţiile
noi
debitul
de
serviciu,
care
serveşte
la
dimensionarea
drumurilor
din
punct
de
vedere
al
capaci-
tăţii
de
circulaţie,
este
debitul
admisibil
corespunzător
nive-
lului
de
serviciu
„C".
Pentru
drumurile
existente
aflate
în
exploatare,
pentru
asigurarea
unor
condiţii
bune
de
desfăşurare
a
circulaţiei,
este
necesar
ca
traficul
să
nu
depăşească
debitul
reco-
mandabil
corespunzător
nivelului
de
serviciu
„B".
În
situaţia
în
care
acesta
este
depăşit,
este
indicat
să
se
adopte
măsuri
locale
de
sporire
a
capacităţii
de
circulaţie
prin
amenajarea
intersecţiilor,
construirea
de
benzi
suplimentare
pentru
vehicule
lente,
corectarea
curbelor,
îmbunătăţirea
vizibilităţii
etc.,
prin
corectarea
elementelor
care
conduc
la
reducerea
capacităţii
şi
fluenţei
circulaţiei.
2.7.
Lăţimea
platformei
şi
a
părţii
carosabile
se
stabileşte
în
funcţie
de
clasa
tehnică,
de
categoria
funcţională
şi
de
elementele
prevăzute
în
anexa
nr.
1,
astfel:
A)
Lăţimea
platformei:
a)
între
23,5
m
şi
26
m,
la
autostrăzi;
b)
între
17
m
şi
19
m,
la
drumurile
cu
patru
benzi
de
circulaţie;
c)
între
7
m
şi
12
m,
la
drumurile
cu
două
benzi
de
cir-
culaţie;
d)
de
5
m,
la
drumurile
cu
o
bandă
de
circulaţie.
B)
Lăţimea
părţii
carosabile:
a)
între
14
m
şi
15
m,
la
autostrăzi;
b)
de
14
m
la
drumurile
cu
patru
benzi
de
circulaţie;
c)
între
5,5
şi
7
m,
la
drumuri
cu
două
benzi
de
circulaţie;
d)
de
4
m,
la
drumuri
cu
o
bandă
de
circulaţie.
2.8.
Zonele
mediane
la
autostrăzi
se
prevăd
a
fi
echi-
pate
cu
dispozitive
de
reţinere
(glisiere
sau
parapete
de
securitate),
plantaţii
sau
dispozitive
speciale
antiorbire.
2.9.
În
vederea
asigurării
fluenţei
circulaţiei
pe
sectoa-
rele
cu
declivităţi
peste
4%,
având
circulaţie
preponderentă
de
vehicule
grele
(peste
20%
din
trafic),
se
vor
realiza
benzi
suplimentare
pentru
circulaţia
acestora.
2.10.
Dimensionarea
structurii
rutiere
se
face
în
funcţie
de
intensitatea
şi
de
compoziţia
traficului
de
perspectivă,
de
caracteristicile
fizico-mecanice
şi
de
deformabilitate
ale
materialelor,
conform
reglementărilor
în
vigoare.
Alegerea
tipului
de
structură
rutieră
se
va
face
pe
baza
unor
calcule
tehnico-economice
şi
de
rentabilitate,
ţinându-se
seama
şi
de
lucrările
de
întreţinere
necesare
fiecărui
tip
de
îmbrăcăminte
rutieră
în
exploatare.
Pe
sectoarele
de
drum
unde
sunt
semnalate
degradări
datorate
fenomenului
de
îngheţ-dezgheţ,
se
vor
lua
măsuri
pentru
sporirea
rezistenţei
structurii
rutiere
la
acest
fenomen.
2.11.
Pentru
asigurarea
confortului
şi
siguranţei
circulaţiei
în
exploatare,
la
realizarea
îmbrăcămintei
rutiere
se
vor
uti-
liza
materiale,
echipamente
şi
tehnologii
care
să
asigure
realizarea
condiţiilor
privind
planeitatea,
uniformitatea
şi
rugozitatea
suprafeţei
de
rulare,
corelate
cu
vitezele
practi-
cabile
în
conformitate
cu
prescripţiile
în
vigoare.
CAPITOLUL
3
Proiectarea
şi
construirea
podurilor,
pasajelor
şi
a
viaductelor
3.1.
Proiectarea
podurilor,
pasajelor,
viaductelor
şi
a
podeţelor
se
face
în
funcţie
de
clasa
tehnică
a
drumului,
ţinându-se
seama
de
elementele
din
tabelul
nr.
4.
Tabelul
nr.
4
Clasa
Clasa
de
Convoiul
de
calcul
tehnică
încărcare
Autocamioane
Vehicule
speciale
pe
roţi
sau
şenile
I
II
III
E
A
30
V
80
IV
V
I
A
13
S
60
3.2.
Clasele
de
încărcare
şi
convoaiele
de
calcul
pentru
dimensionarea
podurilor,
podeţelor,
pasajelor
şi
a
viaducte-
lor
se
aplică
atât
construcţiilor
noi,
cât
şi
la
modernizarea,
consolidarea
sau
reabilitarea
celor
existente.
3.3.
Pentru
podurile,
podeţele
şi
viaductele
amplasate
pe
drumuri
publice
cu
trafic
de
vehicule
speciale
pentru
piese
grele,
la
propunerea
unităţilor
care
au
în
administrare
dru-
mul
respectiv,
la
solicitarea
beneficiarului
transportului
şi
cu
aprobarea
Ministerului
Transporturilor
se
pot
lua
în
conside-
rare,
la
dimensionare,
tipuri
de
convoaie
excepţionale,
core-
late
cu
dimensiunile
şi
greutăţile
pieselor,
în
conformitate
cu
prescripţiile
în
vigoare.
3.4.
La
podurile
şi
podeţele
amplasate
pe
drumurile
de
clasa
tehnică
V
cu
trafic
uşor,
fără
perspectiva
sporirii
ulte-
rioare
a
greutăţii
vehiculelor,
dimensionarea
se
poate
face
şi
la
clasa
II
de
încărcare
pentru
convoaie
A
10
şi
S
40
,
pe
baza
aprobării
administratorului
drumului.
3.5.
La
dimensionarea
hidraulică
a
podurilor
şi
podeţelor
se
va
asigura
scurgerea
apelor
potrivit
debitelor
de
calcul
şi
de
verificare,
ţinându-se
seama
de
prevederile
studiilor
şi
lucrărilor
pentru
regularizarea,
îndiguirea
şi
amenajarea
cursurilor
de
apă,
în
contextul
legislaţiei
în
vigoare.
În
cazul
râurilor
şi
al
canalelor
navigabile,
se
vor
preve-
dea
soluţii
care
să
asigure
gabaritele
de
navigaţie.
3.6.
La
realizarea
pasajelor
denivelate
se
va
ţine
seama
de
traficul
actual
şi
de
evoluţia
acestuia
în
perspectivă,
de
necesitatea
asigurării
fluenţei
şi
siguranţei
circulaţiei
şi
de
eficienţa
tehnico-economică.
3.7.
Pe
drumurile
naţionale
europene
se
vor
prevedea
pasaje
denivelate
la
toate
intersecţiile
cu
linii
de
cale
ferată
principale.
3.8.
Lăţimea
podurilor,
pasajelor
şi
a
viaductelor
se
corelează
cu
lăţimea
platformei
şi
a
părţii
carosabile
a
dru-
mului
şi
este
prevăzută
în
anexa
nr.
2.
3.9.
Înălţimea
gabaritului
de
liberă
trecere
peste
drumuri,
indiferent
de
categorie
sau
clasă
tehnică,
este
de
5,0
m.
CAPITOLUL
4
Intersecţii
de
drumuri
4.1.
Intersecţiile
dintre
drumurile
publice
se
realizează
denivelat
sau
la
acelaşi
nivel,
în
funcţie
de
clasele
tehnice
şi
de
categoriile
funcţionale
ale
drumurilor
care
se
intersec-
tează
şi
în
funcţie
de
intensitatea
traficului
rutier.
4.2.
Intersecţiile
autostrăzilor
şi
drumurilor
expres
cu
alte
drumuri
se
fac
denivelat.
La
drumurile
expres
se
pot
admite
accese
la
nivel,
la
care
intrarea
şi
ieşirea
din
drumul
expres
se
fac
prin
viraj
la
dreapta,
dar
nu
se
admit
încrucişări
sau
accese
prin
viraj
la
stânga
la
acelaşi
nivel.
În
anumite
condiţii,
în
cazul
unui
schimb
important
de
trafic
şi
unde
gradul
de
ocupare
a
terenului
permite,
se
poate
lua
în
considerare
amenajarea
unor
intersecţii
giratorii.
4.3.
Amenajarea
intersecţiilor
la
acelaşi
nivel
între
două
drumuri
se
va
face
numai
pe
baza
unui
calcul
de
capaci-
tate
a
intersecţiei,
luându-se
în
considerare
traficul
orar
de
perspectivă,
corespunzător
celei
de-a
30-a
ore,
în
confor-
mitate
cu
reglementările
în
vigoare.
În
cazul
depăşirii
capacităţii
pentru
o
intersecţie
la
nivel
cu
circulaţia
reglementată
prin
indicatoare
rutiere,
se
poate
avea
în
vedere
soluţia
semaforizării
intersecţiilor
situate
în
localităţi.
În
afara
localităţilor,
în
asemenea
situaţii,
se
va
prevedea
sens
giratoriu
sau
intersecţie
denivelată.
4.4.
Proiectarea
amenajărilor
intersecţiilor
de
nivel
se
face
asigurându-se
circulaţia
cu
prioritate
pe
traseul
de
drum
cu
clasă
tehnică
superioară,
considerat
drum
princi-
pal.
Drumurile
naţionale
europene,
care
nu
sunt
autostrăzi
sau
drumuri
expres,
au
prioritate
faţă
de
celelalte
drumuri.
Amenajarea
la
acelaşi
nivel
a
intersecţiilor
drumurilor
publice
din
afara
localităţilor
se
va
face
cu
respectarea
reglementărilor
în
vigoare,
prevăzându-se
pentru
asigurarea
fluenţei
şi
siguranţei
circulaţiei
benzi
de
virare,
racordări
de
colţ,
benzi
de
stocaj
şi
benzi
de
accelerare
sau
decelerare.
4.5.
Lărgirile,
benzile
de
accelerare
şi
decelerare,
de
viraj
şi
de
stocare,
precum
şi
penele
de
racordare
aferente
amenajării
intersecţiilor
se
realizează
cu
aceeaşi
îmbrăcă-
minte
şi
cu
o
structură
rutieră
identică
cu
cea
existentă
pe
drum.
4.6.
La
proiectarea
intersecţiilor
dintre
drumuri
se
vor
evita
pe
cât
posibil
sectoarele
cu
declivităţi
mai
mari
de
4%
şi
racordările
în
interiorul
curbelor
drumului
principal.
4.7.
Intersecţiile
autostrăzilor
şi
drumurilor
expres
cu
calea
ferată
se
fac
denivelat.
Pentru
drumurile
naţionale
europene
intersecţiile
vor
fi
denivelate
în
cazul
liniilor
de
cale
ferată
principale.
Pentru
celelalte
categorii
de
drumuri
necesitatea
realiză-
rii
intersecţiei
denivelate
se
stabileşte
pe
baza
eficienţei
economice
şi
a
indicelui
general
de
prioritate,
determinate
în
conformitate
cu
metodologia
în
vigoare.
4.8.
În
cazul
intersecţiilor
la
nivel
dintre
drumuri
şi
căi
ferate
sau
linii
de
tramvai,
se
va
urmări
ca
acestea
să
se
facă,
de
regulă,
respectându-se
următoarele
condiţii:
-
intersecţia
să
se
facă
sub
un
unghi
cât
mai
aproape
de
90°,
dar
nu
mai
mic
de
45°;
-
ambele
căi
de
comunicaţie
să
fie
pe
cât
posibil
în
aliniament;
-
în
cazuri
excepţionale,
se
poate
admite
amplasarea
intersecţiei
într-o
zonă
în
care
una
dintre
cele
două
căi
de
comunicaţie
este
în
curbă,
numai
dacă
declivitatea
uneia
şi
înclinarea
în
profil
transversal
a
celeilalte
sunt
în
acelaşi
sens,
iar
diferenţa
dintre
ele
nu
depăşeşte
5o;
-
declivitatea
liniei
în
zona
intersecţiei
nu
trebuie
să
depăşească
cu
mai
mult
de
5o
înclinarea
profilului
trans-
versal
al
drumului.
4.9.
Tipul
de
echipare
a
intersecţiei
dintre
drumurile
publice
şi
calea
ferată,
precum
şi
semnalizarea
se
stabilesc
în
conformitate
cu
prevederile
reglementărilor
în
vigoare.
CAPITOLUL
5
Dispoziţii
finale
5.1.
Prezentele
norme
tehnice
se
completează
cu
pre-
vederile
din
reglementările
în
vigoare,
aferente
fiecărei
cate-
gorii
de
lucrări
care
intră
în
componenţa
drumului
public.
5.2.
În
cazul
modernizării,
consolidării
sau
reabilitării
unor
sectoare
de
drumuri
existente,
care
au
un
sistem
rutier
definitiv
fără
defecte
majore
structurale:
sunt
în
ramblee
înalte
sau
deblee
adânci,
au
lucrări
grele
de
sprijinire
şi
consolidare,
sunt
în
traversarea
localităţilor
cu
numeroase
accese
şi
prezintă
elemente
geometrice
care
nu
se
înca-
drează
în
cele
prevăzute
de
norme,
iar
amenajarea
în
con-
diţiile
normelor
ar
necesita
lucrări
de
volume
mari
şi
costisitoare,
exproprieri
şi/sau
demolări
sau
ar
elimina
posi-
bilităţile
de
acces
la
riverani,
cu
acordul
administratorului
drumului,
acestea
se
pot
corela
cu
viteza
de
proiectare
în
cadrul
unui
proces
de
proiectare
excepţională,
prin
adopta-
rea
unor
elemente
la
limita
celor
rezultate
din
calcule,
fără
însă
a
afecta
siguranţa
circulaţiei,
prevăzându-se
măsuri
corespunzătoare.
5.3.
Pe
drumurile
publice
pe
care
se
desfăşoară
frec-
vent
circulaţia
autobuzelor
pe
linii
regulate
de
transport
în
comun
se
vor
prevedea
staţii
de
transport
în
comun.
Amplasarea
lor
se
va
face
la
propunerea
administraţiei
publice
locale,
cu
avizul
administratorului
drumului
şi
al
poli-
ţiei
rutiere.
Amplasarea
staţiilor
de
transport
în
comun
în
acelaşi
profil
transversal
al
drumului
este
interzisă.
Staţiile
de
transport
în
comun
nu
pot
fi
folosite
ca
locuri
de
staţionare
sau
parcare.
5.4.
Proiectarea
şi
construirea
drumurilor
de
utilitate
privată
se
vor
face
pe
baza
caracteristicilor
impuse
de
tipu-
rile
de
vehicule
ce
vor
circula
pe
aceste
drumuri.
5.5.
Drumurile
de
utilitate
privată
deschise
circulaţiei
publice
vor
trebui
să
aibă
elemente
similare
cel
puţin
cu
drumurile
publice
de
clasa
tehnică
V
şi
să
fie
semnalizate
corespunzător
reglementărilor
în
vigoare
pentru
circulaţia
publică.
LĂŢIMILE
PLATFORMELOR
ŞI
PĂRŢILOR
CAROSABILE
ALE
DRUMURILOR
ÎN
ALINIAMENTE
1.
CLASA
TEHNICĂ
I
AUTOSTRĂZI
1.1.
AUTOSTRĂZI
ÎN
REGIUNI
DE
ŞES
ŞI
DEAL
ANEXA
Nr.
1
la
normele
tehnice
1.2.
AUTOSTRĂZI
ÎN
REGIUNI
DE
MUNTE
2.
CLASA
TEHNICĂ
II
p
=
platforma
c
=
căi
de
circulaţie
unidirecţionale
bi
=
benzi
de
încadrare
(ghidare)
din
acelaşi
sistem
rutier
ca
al
căii
de
circulaţie
bs=
benzi
de
staţionare
a
=
acostament
m
=
zona
mediană
2.1.
DRUMURI
EXPRES
ŞI
DRUMURI
NAŢIONALE
EUROPENE
(E)
CU
PATRU
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
2.2.
DRUMURI
NAŢIONALE
EUROPENE
ŞI
DRUMURI
NAŢIONALE
PRINCIPALE
CU
PATRU
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
3.
CLASA
TEHNICĂ
III
DRUMURI
EXPRES,
DRUMURI
NAŢIONALE
EUROPENE,
DRUMURI
NAŢIONALE
PRINCIPALE,
DRUMURI
NAŢIONALE
SECUNDARE,
DRUMURI
JUDEŢENE
CU
DOUĂ
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
3.1.
DRUMURI
EXPRES
ŞI
DRUMURI
NAŢIONALE
EUROPENE
(E)
3.2.
DRUMURI
NAŢIONALE
EUROPENE,
DRUMURI
NAŢIONALE
PRINCIPALE,
DRUMURI
NAŢIONALE
SECUNDARE,
DRUMURI
JUDEŢENE
CU
DOUĂ
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
NOTĂ:
Pentru
drumurile
naţionale
europene
lăţimea
minimă
a
platformei
trebuie
să
fie
de
mini-
mum
10
m,
iar
benzile
de
încadrare
să
aibă
cel
puţin
0,75
m
lăţime.
De
asemenea,
vor
fi
prevăzute
platforme
de
staţionare,
din
loc
în
loc.
4.
CLASA
TEHNICĂ
IV
ŞI
V
4.1.
DRUMURI
NAŢIONALE
SECUNDARE,
DRUMURI
JUDEŢENE,
DRUMURI
COMUNALE
CU
DOUĂ
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
NOTĂ:
La
drumurile
judeţene
şi
comunale
se
admite
ca
parapetele
să
fie
amplasate
şi
în
cadrul
lăţimii
acostamentelor.
p
=
platforma
drumului
pc
=
parte
carosabilă
NOTĂ:
Se
admite
ca
parapetele,
rigolele
sau
şanţurile
să
fie
amplasate
şi
în
cadrul
lăţimii
acostamentelor.
4.3.
DRUMURI
COMUNALE,
DRUMURI
VICINALE,
CU
O
SINGURĂ
BANDĂ
DE
CIRCULAŢIE
4.2
DRUMURI
COMUNALE,
DRUMURI
VICINALE
CU
DOUĂ
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
ANEXA
Nr.
2
la
normele
tehnice
LĂŢIMEA
PODURILOR,
PASAJELOR
ŞI
A
VIADUCTELOR
PE
DRUMURI
CLASA
TEHNICĂ
I
AUTOSTRĂZI
Pentru
autostrăzi
în
regiuni
de
munte,
lăţimea
va
fi
de
11
m
PE
DRUMURI
CLASA
TEHNICĂ
II
PE
DRUMURI
CLASA
TEHNICĂ
III
ŞI
IV
PE
DRUMURI
CLASA
TEHNICĂ
V,
CU
DOUĂ
BENZI
DE
CIRCULAŢIE
PE
DRUMURI
CLASA
TEHNICĂ
V,
CU
O
SINGURĂ
BANDĂ
DE
CIRCULAŢIE
pentru
aprobarea
Normelor
tehnice
privind
stabilirea
clasei
tehnice
a
drumurilor
publice
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
tehnice
privind
stabilirea
clasei
tehnice
a
drumurilor
publice,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
46.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
NORME
TEHNICE
privind
stabilirea
clasei
tehnice
a
drumurilor
publice
ANEXĂ
CAPITOLUL
1
Generalităţi
15.1.
Prezentele
norme
au
fost
elaborate
în
conformitate
cu
principiile
generale
enunţate
în
Ordonanţa
Guvernului
nr.
19/1997
privind
transporturile
şi
în
temeiul
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
15.2.
Normele
stabilesc
criteriile
de
clasificare
tehnică
a
drumurilor,
în
funcţie
de
traficul
actual
şi
de
perspectivă.
Clasele
tehnice
servesc
pentru
clasificarea
reţelei
de
drumuri
publice
actuale
în
vederea
planificării
şi
proiectării
lucrărilor
de
modernizare
şi
îmbunătăţire
a
condiţiilor
de
circulaţie,
precum
şi
pentru
lucrările
de
construcţii
noi.
15.3.
Prevederile
prezentelor
norme
tehnice
nu
se
aplică:
-
străzilor;
-
drumurilor
închise
circulaţiei
publice.
15.4.
Clasificarea
tehnică
se
face
independent
de
înca-
drarea
în
categoriile
funcţionale
şi
administrative.
CAPITOLUL
2
Clasificarea
tehnică
a
drumurilor
2.1.
Clasificarea
tehnică
după
intensitatea
traficului
se
face
în
V
clase,
conform
prescripţiilor
din
tabelul
nr.
1.
Clasificarea
tehnică
a
reţelei
actuale
se
face
pe
baza
intensităţii
traficului
rezultat
din
datele
ultimului
recensământ
de
circulaţie.
Pentru
planificarea
şi
proiectarea
lucrărilor
de
moderni-
zare,
îmbunătăţire
a
condiţiilor
de
circulaţie,
precum
şi
pen-
tru
construcţiile
noi
de
drumuri,
clasificarea
tehnică
se
face
după
intensitatea
traficului
de
perspectivă.
Perioada
de
per-
spectivă
recomandată
este
de
15
ani.
2.2.
Traficul
de
perspectivă
pentru
clasificarea
tehnică
a
drumului
public
se
estimează
pe
baza
datelor
de
trafic
obţi-
nute
din
recensămintele
efectuate
pe
acel
drum,
comple-
tate,
după
caz,
cu
anchete
tip
origine-destinaţie,
la
care
se
aplică
coeficienţii
de
evoluţie
a
traficului
în
perspectivă,
sta-
biliţi
pe
baza
datelor
specifice
de
dezvoltare
socio-econo-
mică
a
ţării
şi/sau
a
zonei
traversate
de
drum.
Clasa
Denumirea
Caracteristicile
traficului
Intensitatea
medie
Intensitatea
orară
Tabelul
nr.
1
tehnică
a
intensităţii
zilnică
anuală
de
calcul
Tipul
drumului
public
traficului
Exprimată
în
număr
de
vehicule
drumului
recomandat
Etalon
(Autoturisme)
Efective
(Fizice)
Etalon
(Autoturisme)
Efective
(Fizice)
0
1
2
3
4
5
6
I
Foarte
intens
>
21.000
>
16.000
>
3.000
>
2.200
Autostrăzi
II
Intens
11.001-21.000
8.001-16.000
1.401-3.000
1.000-2.200
Drumuri
cu
patru
benzi
de
circulaţie
III
Mediu
4.501-11.000
3.501-8.000
550-1.400
400-1.000
Drumuri
cu
două
benzi
de
circulaţie
IV
Redus
1.000-4.500
750-3.500
100-550
75-400
V
Foarte
redus
<
1.000
<
750
<
100
<
75
Observaţii:
-
Intensitatea
orară
de
calcul
este
traficul
orar
care,
în
cursul
unui
an,
este
depăşit
timp
de
50
de
ore.
-
Limitele
din
tabel
pentru
vehiculele
efective
sunt
sta-
bilite
în
ipoteza
unui
trafic
de
perspectivă,
având
autoca-
mioane
până
la
30%.
-
Clasa
tehnică
este
dată
de
intensitatea
traficului
în
coloanele
2-5.
În
cazul
în
care
rezultă
clase
tehnice
dife-
rite,
încadrarea
drumului
se
face
pe
baza
unei
analize
aprofundate,
ţinându-se
seama
de
intensitatea
orară
de
calcul
în
vehicule-etalon,
în
funcţie
de
toate
elementele
care
determină
capacitatea
de
circulaţie
a
drumurilor
(coloana
4).
-
La
încadrarea
drumurilor
în
clasele
I
şi
II
se
vor
avea
în
vedere,
în
afara
aspectelor
strict
tehnice,
şi
aspec-
tele
privind
protecţia
mediului,
conservarea
patrimoniului,
politica
de
dezvoltare
generală
a
teritoriului,
eliminarea
dis-
funcţionalităţilor
existente
pentru
realizarea
unei
interconec-
tări
şi
interoperabilităţi
cu
reţelele
magistrale
europene.
-
Pentru
drumurile
care
se
încadrează
în
clasa
tehnică
V,
având
în
vedere
şi
categoria
lor
funcţională
în
cadrul
reţe-
lei
de
drumuri,
se
poate
prevedea
o
singură
bandă
de
cir-
culaţie,
cu
condiţia
asigurării
unor
platforme
de
încrucişare
la
o
distanţă
care
să
asigure
vizibilitatea
la
întâlnirea
cu
vehiculele
din
sens
opus,
dar
nu
mai
mare
de
250-300
m.
2.3.
Vehiculul-etalon
de
calcul
al
intensităţii
traficului
rutier
este
autoturismul.
Echivalarea
numărului
de
vehicule
fizice
în
vehicule-eta-
lon
(autoturism)
se
face
prin
multiplicarea
numărului
vehi-
culelor
fizice
de
diferite
categorii,
recenzate
cu
coeficienţi
de
echivalare,
în
conformitate
cu
reglementările
în
vigoare.
2.4.
Vitezele
de
proiectare
pentru
diferitele
clase
tehnice
ale
drumurilor
publice
vor
fi
cele
prevăzute
în
tabelul
nr.
2.
Tabelul
nr.
2
Clasa
Vitezele
de
proiectare,
în
km/h,
în
regiune
de
tehnică
a
drumului
şes
deal
munte
I
120
100
80
II
100
80
60
III
80
50
40
IV
60
40
30
V
50
40
25
Observaţii:
-
În
condiţii
grele
de
desfăşurare
a
traseului
şi/sau
acolo
unde
condiţiile
de
mediu
adiacente
drumului
o
impun,
în
vederea
neafectării
resurselor
istorice
şi
estetice
şi
pen-
tru
evitarea
unor
lucrări
costisitoare,
pe
baza
unui
calcul
tehnico-economic,
vitezele
de
proiectare
prevăzute
în
tabe-
lul
nr.
2
se
pot
reduce
după
cum
urmează:
-
la
clasa
tehnică
I:
la
100
km/h,
în
regiune
de
şes,
şi
la
80
km/h,
în
regiune
de
deal;
-
la
clasele
tehnice
II-IV:
până
la
viteza
clasei
tehnice
imediat
inferioare;
-
la
clasa
tehnică
V:
la
40
km/h,
în
regiune
de
şes,
şi
la
25
km/h,
în
regiune
de
deal.
2.5.
Vitezele
de
proiectare
se
aplică
atât
construcţiilor
noi,
cât
şi
la
modernizarea,
consolidarea
sau
reabilitarea
drumurilor.
CAPITOLUL
3
Dispoziţii
finale
3.1.
Încadrarea
drumurilor
în
clase
tehnice
se
face
pen-
tru
drumurile
existente
de
către
unităţile
care
le
adminis-
trează,
iar
pentru
drumurile
noi,
de
către
unităţile
care
le
vor
administra
după
darea
lor
în
exploatare.
Încadrarea
drumurilor
în
clase
tehnice
va
fi
revizuită
periodic,
cu
ocazia
prelucrării
datelor
rezultate
în
urma
recensămintelor
circulaţiei,
avându-se
în
vedere
şi
realiză-
rile
obţinute
pe
baza
planificărilor
anterioare,
precum
şi
evoluţia
importanţei
şi
a
funcţiei
drumurilor
în
ansamblul
reţelei
şi
în
strategia
de
dezvoltare
a
acesteia.
3.2.
Încadrarea
drumului
în
clase
tehnice
se
va
face
pe
sectoare
cât
mai
lungi,
cu
caracteristici
uniforme.
Sectorul
de
încadrare
nu
trebuie
să
fie
mai
scurt
decât
distanţa
dintre
două
localităţi
urbane
sau
dintre
două
inter-
secţii
cu
drumuri
de
aceeaşi
clasă
sau
de
clasă
tehnică
superioară
şi
trebuie
să
aibă
minimum
20
km
lungime.
Intensitatea
traficului
ce
serveşte
la
încadrare
este
cea
care
caracterizează
cel
puţin
60%
din
lungimea
sectorului
de
încadrare.
3.3.
Intrările
în
oraşe,
precum
şi
alte
sectoare
scurte
cu
trafic
intens
sau
foarte
intens
se
încadrează
în
clasa
teh-
nică
a
drumului
a
cărui
continuitate
o
asigură
acestea.
La
aceste
sectoare
se
va
ţine
seama
de
caracteristicile
traficului
de
perspectivă,
introducându-se
numărul
de
benzi
de
circulaţie
suplimentare
necesare.
pentru
aprobarea
Normelor
tehnice
privind
amplasarea
lucrărilor
edilitare,
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
şi
a
pomilor
în
localităţile
urbane
şi
rurale
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
tehnice
privind
amplasa-
rea
lucrărilor
edilitare,
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
şi
a
pomi-
lor
în
localităţile
urbane
şi
rurale,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
47.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
N
O
R
M
E
T
E
H
N
I
C
E
privind
amplasarea
lucrărilor
edilitare,
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
şi
a
pomilor
în
localităţile
urbane
şi
rurale
ANEXĂ
CAPITOLUL
1
Generalităţi
15.1.
Prezentele
norme
tehnice
au
fost
elaborate
în
con-
formitate
cu
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regi-
mul
juridic
al
drumurilor.
În
prezentele
norme
prin
drumuri
se
înţelege
drumurile
publice,
precum
şi
drumurile
de
utili-
tate
privată
deschise
circulaţiei
publice,
menţionate
la
art.
3
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997.
Regimul
juridic
al
drumurilor
reglementează
în
mod
unitar
administrarea
dru-
murilor
publice
şi
private.
15.2.
Conform
art.
26
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997,
documentaţiile
privind
proiectarea
construcţiei
şi
modernizarea
drumurilor
se
întocmesc
cu
respectarea
planurilor
de
amenajare
a
teritoriului
şi
de
urbanism
şi
cu
avizele
prevăzute
în
normele
metodologice.
15.3.
Realizarea
în
zona
drumului
public
a
oricărei
con-
strucţii
sau
instalaţii,
în
orice
scop,
se
face
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare
privind
amplasarea
şi
autorizarea
exe-
cutării
construcţiilor
şi
numai
cu
acordul
prealabil
al
admi-
nistratorului
drumului.
15.4.
Acceptul
administratorului
drumului
comportă
două
faze:
-
acordul
prealabil,
care
se
obţine
la
faza
de
proiec-
tare;
-
autorizaţia
de
amplasare
şi
acces
la
drum,
care
se
obţine
înainte
de
execuţie.
15.5.
Aceste
documente
se
emit
pentru
o
anumită
funcţie
a
obiectivului.
Schimbarea
funcţiei
sau
destinaţiei
implică
obţinerea
acceptului
administraţiei
drumului
pentru
noua
situaţie.
CAPITOLUL
2
Obiectul
şi
domeniul
de
aplicare
2.1.
Prezentele
norme
tehnice
se
referă
la
condiţiile
de
amplasare
a
lucrărilor
tehnico-edilitare,
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
şi
a
pomilor
în
zona
drumurilor,
astfel
cum
au
fost
definite
la
pct.
1.1
din
cap.
1.
Pentru
obiectivele
existente,
condiţiile
tehnice
din
pre-
zentele
norme
tehnice
trebuie
respectate
cu
ocazia
efectu-
ării
lucrărilor
de
reparaţii,
reabilitări
sau
modernizări
ale
acestora.
2.2.
Lucrările
care
fac
obiectul
prezentelor
norme
teh-
nice
sunt:
-
lucrări
tehnico-edilitare
-
reţele
de
distribuţie
sau
colectare
pentru
apă,
energie
electrică,
telefonie,
gaze,
ter-
moficare
şi
canalizare
pluvială;
-
amplasarea
stâlpilor
pentru
instalaţii
-
iluminat
public,
semnalizări
luminoase
rutiere,
cabluri
de
energie
electrică
sau
telecomunicaţii;
-
amplasarea
pomilor.
CAPITOLUL
3
Condiţii
de
amplasare
a
lucrărilor
edilitare
subterane
în
zona
străzilor
din
localităţile
urbane
şi
rurale
3.1.
Reţelele
şi
instalaţiile
tehnico-edilitare
situate
în
ampriza
drumurilor
sunt:
-
instalaţiile
necesare
funcţionării
drumului:
canalizarea
pluvială
şi
drenajele,
iluminatul
public,
semnalizările
lumi-
noase
rutiere,
reţeaua
de
stropit
spaţii
verzi,
reţeaua
ener-
getică
pentru
transportul
în
comun,
stâlpii
pentru
telecomunicaţii;
-
instalaţiile
edilitare
necesare
ansamblurilor
de
con-
strucţii
de
locuinţe
şi
dotări
social-culturale,
posturi
de
transformare,
cămine
şi
aerisiri,
hidranţi,
guri
de
scurgere.
3.2.
Amplasarea
în
localităţi
a
reţelei
edilitare
subterane
trebuie
coordonată
cu
celelalte
lucrări
subterane
şi
de
suprafaţă,
existente
sau
de
perspectivă.
3.3.
Lucrările
edilitare
subterane
se
amplasează,
de
regulă,
în
afara
părţii
carosabile
a
drumului
sau
în
galerii
vizitabile.
Amplasarea,
construcţia,
repararea
şi
întreţinerea
acestor
lucrări
se
fac
cu
aprobarea
administratorului
dru-
mului
şi
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare.
3.4.
Amplasarea
lucrărilor
edilitare
subterane
se
reali-
zează
conform
legislaţiei
în
vigoare,
în
unul
dintre
urmă-
toarele
sisteme:
-
izolat;
-
combinat,
respectiv
mai
multe
instalaţii
grupate;
şi
-
în
comun,
când
instalaţiile
subterane
sunt
într-o
gale-
rie
circulabilă.
3.5.
La
amplasarea
instalaţiilor
în
sistem
izolat
sau
combi-
nat
se
va
avea
în
vedere
următoarea
ordine
de
preferinţă:
-
sub
zonele
verzi;
-
sub
insulele
de
dirijare
a
circulaţiei;
-
sub
trotuare
sau
alei
pentru
ciclişti;
-
numai
în
cazuri
excepţionale,
sub
partea
carosabilă
sau
sub
liniile
de
tramvai,
prevăzându-se
măsuri
speciale
de
protecţie
conform
normelor
specifice.
3.6.
În
proiectele
de
sistematizare
a
localităţilor
trebuie
să
se
indice
încadrarea
reţelelor
edilitare
subterane
în
pro-
filul
transversal
al
străzii.
Amplasarea
reţelelor
edilitare
subterane
se
face,
de
regulă,
în
afara
părţii
carosabile
a
străzilor.
Dacă
acest
lucru
nu
este
posibil
din
punct
de
vedere
tehnic
sau
eco-
nomic,
reţelele
se
pot
amplasa
şi
în
partea
carosabilă,
cu
următoarea
ordine
de
prioritate:
-
canalizare
ape
pluviale;
-
canalizare
ape
menajere;
-
termoficare;
-
alimentare
cu
apă;
-
gaze
naturale;
-
telecomunicaţii;
-
alte
reţele.
3.7.
Soluţia
de
amplasare
a
reţelelor
în
planul
de
situa-
ţie
coordonator
din
cadrul
proiectelor
trebuie
justificată
din
punct
de
vedere
tehnic
şi
economic,
în
funcţie
de:
-
caracteristicile
terenului
de
fundare;
-
siguranţa
în
exploatare;
-
categoria
străzii
şi
sistemul
rutier
existent
sau
proiec-
tat;
-
posibilitatea
proiectării
şi
executării,
în
mod
coordo-
nat,
a
tuturor
reţelelor
subterane;
-
etapizarea
executării
lucrărilor;
-
posibilitatea
de
deviere
sau
de
întrerupere
a
circula-
ţiei.
3.8.
Condiţiile
specifice
de
amplasare,
pe
categorii
de
reţele,
se
stabilesc
conform
anexei
nr.
1
şi
prevederilor
de
mai
jos:
-
reţelele
subterane
electrice
şi
de
telecomunicaţii,
amplasate
pe
trasee
paralele
de
lungime
mare,
se
reco-
mandă
să
se
pozeze
separat,
de
o
parte
şi
de
alta
a
stră-
zii;
-
reţelele
de
tracţiune
electrică
se
amplasează
lângă
fundaţiile
stâlpilor
susţinători
respectivi;
-
reţelele
de
telecomunicaţii
se
recomandă
să
se
pozeze
în
zona
cuprinsă
între
frontul
de
aliniere
a
con-
strucţiilor
şi
partea
carosabilă
a
străzii;
-
reţelele
de
gaze
naturale
se
recomandă
să
se
pozeze
pe
zona
necarosabilă
a
străzii,
pe
partea
opusă
canalelor
de
energie
termică
şi
canalizaţiilor
telefonice;
-
distanţa
minimă
dintre
conducte
şi
canale,
precum
şi
dintre
acestea
şi
construcţiile
existente
trebuie
să
asigure
stabilitatea
construcţiilor,
ţinându-se
seama
de
adâncimea
de
fundare,
precum
şi
de
caracteristicile
geotehnice
ale
terenului.
3.9.
Traseul
unei
reţele
subterane
sau
al
unei
benzi
teh-
nico-edilitare
se
recomandă
să
se
stabilească
pe
baza
documentaţiilor
tehnice,
legal
aprobate.
3.10.
Dublarea
reţelelor
prin
amplasarea
de
o
parte
şi
de
alta
faţă
de
axa
străzii
se
face
în
baza
unui
calcul
teh-
nico-economic.
3.11.
Aducţiunile
pentru
alimentare
cu
apă
care
au
trasee
în
localităţi,
comune
cu
celelalte
reţele
edilitare
sub-
terane,
se
amplasează
pe
baza
prezentele
norme
tehnice.
3.12.
Traversarea
aeriană
a
străzilor
de
către
reţelele
edilitare
se
face,
de
regulă,
în
locurile
unde
strada
este
în
aliniament,
intersecţia
realizându-se
la
un
unghi
apropiat
de
90°,
dar
nu
mai
mic
de
60°.
3.13.
La
subtraversarea
căilor
ferate
şi
a
drumurilor
naţionale,
judeţene
şi
comunale
de
către
conductele
de
gaze
şi
lichide,
amplasarea
acestora
trebuie
să
se
facă
conform
legislaţiei
în
vigoare.
3.14.
Amplasarea
instalaţiilor,
distanţele
de
pozare
şi
dimensiunile
constructive
vor
respecta
prevederile
documen-
taţiilor
tehnice.
3.15.
Reţelele
magistrale
de
distribuţie
sau
colectare
pentru
apă,
energie
electrică,
telefonie,
gaze,
termoficare
se
vor
amplasa
în
galerii
circulabile,
prevăzute
cu
puncte
de
branşare
distribuite
la
distanţe
optime,
potrivit
studiilor
de
sistematizare,
asigurându-se
lungimi
minime
ale
branşa-
mentelor
[potrivit
anexelor
nr.
2
a)
şi
2
b)].
3.16.
Reţelele
de
energie
electrică
de
înaltă
tensiune
şi
canalizare
se
proiectează
şi
se
realizează
pe
trasee
inde-
pendente,
corespunzător
normelor
tehnice.
3.17.
La
proiectarea
canalelor
se
vor
lua
măsuri
pentru
protejarea
acestora
faţă
de
agresivitatea
apelor
subterane,
cât
şi
pentru
protejarea
straturilor
rutiere
şi
a
surselor
de
apă,
a
solului
şi
a
complexului
rutier.
3.18.
Conductele
reţelelor
de
distribuţie
se
montează,
de
regulă,
îngropat,
montajul
aerian
fiind
admis
la
traversări
de
obstacole,
precum
şi
în
alte
cazuri
justificate
tehnic
şi
eco-
nomic.
3.19.
Porţiunile
aparente
ale
conductelor
exterioare
se
montează,
de
preferinţă,
aerian,
pe
pereţii
exteriori
ai
clădi-
rilor,
pe
estacade
etc.
3.20.
Traseele
conductelor
de
distribuţie
trebuie
să
fie,
pe
cât
posibil,
rectilinii
şi
să
urmărească
profilul
stradal,
folosindu-se
zone
mai
puţin
aglomerate
cu
alte
instalaţii
subterane
conform
legislaţiei
în
vigoare.
3.21.
Traversările
instalaţiilor
subterane
prin
conducte
pentru
lichide
se
execută
la
adâncimea
minimă
de
1,50
m
sub
cota
axului
drumului
şi
la
minimum
0,80
m
sub
cota
fundului
şanţului.
3.22.
Traversările
instalaţiilor
subterane
prin
cabluri
sau
conducte
de
gaze
se
execută
la
adâncimea
minimă
de
1,20
m
sub
cota
axului
drumului
şi
la
0,50
m
sub
cota
fun-
dului
şanţului.
3.23.
Este
interzisă
montarea
conductelor
de
distribuţie:
-
sub
linii
de
tramvai
sau
de
cale
ferată,
în
lungul
acestora;
-
în
canale
de
orice
fel,
care
comunică
direct
cu
clădiri;
-
sub
orice
fel
de
construcţii
sau
pe
terenuri
destinate
construcţiilor.
3.24.
La
subtraversarea
liniilor
de
tramvai
şi
de
cale
ferată,
a
canalelor
sau
a
altor
construcţii
subterane
care
nu
pot
fi
evitate,
conductele
de
gaze
se
vor
monta
în
tuburi
de
protecţie.
La
intersecţia
cu
reţele
edilitare
sau
cu
alte
construcţii
subterane,
conductele
de
gaze
se
montează,
de
preferinţă,
deasupra
acestora.
3.25.
La
stabilirea
traseului
conductelor
de
distribuţie
tre-
buie
respectate
distanţele
minime
până
la
construcţii,
insta-
laţii
sau
obstacole
învecinate,
existente
sau
proiectate,
stabilite
prin
legislaţia
în
vigoare.
3.26.
Deţinătorii
construcţiilor
sau
instalaţiilor
acceptate
în
zona
drumului
sunt
obligaţi
să
execute,
pe
cheltuiala
lor,
demolarea,
mutarea
sau
modificarea
acestora,
dacă
aceste
operaţiuni
sunt
impuse
de
modernizarea,
modificarea,
între-
ţinerea
sau
exploatarea
drumurilor
publice.
3.27.
Administratorul
drumului
este
obligat
să-i
înştiinţeze
pe
deţinători
în
legătură
cu
lucrările
prevăzute,
după
cum
urmează:
-
cu
cel
puţin
12
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
a
căror
execuţie
impune
mutarea
ori
modificarea,
pentru
con-
strucţii
autorizate
cu
caracter
definitiv;
-
cu
cel
puţin
3
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
la
drum,
în
cazul
construcţiilor
cu
caracter
provizoriu.
CAPITOLUL
4
Condiţii
de
amplasare
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
în
zona
străzilor
din
localităţile
urbane
şi
rurale
4.1.
Amplasarea
instalaţiilor
în
zona
drumurilor
trebuie
să
respecte
prevederile
stabilite
de
regimul
juridic
al
drumurilor.
4.2.
Zonele
de
siguranţă
sunt
destinate
pentru
semnali-
zare
sau
pentru
alte
scopuri
legate
de
exploatarea
drumuri-
lor
şi
de
siguranţa
circulaţiei,
precum
şi
pentru
plantaţii
rutiere
executate
potrivit
legislaţiei
în
vigoare.
Zonele
de
protecţie
rutiere
se
stabilesc
în
funcţie
de
cerinţele
de
dez-
voltare
a
drumurilor,
în
conformitate
cu
regimul
juridic
al
drumurilor.
4.3.
Traversările
aeriene
ale
cablurilor
trebuie
să
asigure
o
înălţime
de
liberă
trecere
de
minimum
6,0
m
deasupra
punctului
cel
mai
înalt
al
platformei
drumului.
În
cazul
cablurilor
electrice,
înălţimea
se
majorează
cu
spaţiul
de
siguranţă
împotriva
electrocutării.
4.4.
Instalarea
stâlpilor
de
susţinere
a
cablurilor
de
ener-
gie
electrică
sau
de
telecomunicaţii
se
face
la
o
distanţă
suficientă
de
drumul
naţional,
astfel
încât,
în
situaţia
lărgirii
drumului
cu
câte
o
bandă
pentru
fiecare
sens
de
circulaţie,
stâlpii
să
rămână
în
afara
zonei
de
siguranţă,
fără
a
fi
necesară
mutarea
lor.
4.5.
Se
interzice
traversarea
cu
linii
electrice
aeriene
în
zona
portalurilor
sau
a
consolelor
pentru
instalaţiile
de
sem-
nalizare
rutieră.
4.6.
Dispunerea
stâlpilor
pentru
susţinerea
surselor
de
iluminat
se
va
face
cu
respectarea
normelor
tehnice
în
vigoare.
4.7.
Amplasarea
pe
străzi
a
stâlpilor
pentru
instalaţii
se
va
face
la
minimum
1
m
faţă
de
partea
carosabilă,
iar
în
cazul
localităţilor
rurale
stâlpii
vor
fi
amplasaţi
dincolo
de
şanţ
[anexele
nr.
3
a)
şi
3
b)].
4.8.
Amplasarea
şi
instalarea
indicatoarelor
luminoase
se
vor
face
pe
baza
planurilor
de
organizare
a
circulaţiei,
elaborate
în
cadrul
studiilor
de
specialitate,
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare
şi
cu
acordul
organelor
de
poliţie
care
răspund
de
siguranţa
circulaţiei.
4.9.
Sistemul
de
susţinere
va
fi
constituit
din
stâlpi
din
beton
armat
sau
metalici,
special
executaţi
în
acest
scop
sau
de
folosinţă
comună.
În
cazul
străzilor
cu
mai
multe
benzi
de
circulaţie,
atunci
când
este
necesară
o
semnali-
zare
specifică
fiecărei
benzi,
susţinerea
indicatoarelor
res-
pective
se
face
printr-un
sistem
portal
sau
cu
console.
4.10.
Indicatorul
luminos
va
fi
repetitor
sau
pus
în
con-
solă
la
o
înălţime
corespunzătoare
perceperii
lui
în
punc-
tele
unde
traseul,
datorită
configuraţiei
lui
sau
compoziţiei
traficului,
prezintă
dificultăţi
de
vizibilitate
a
semnalizării
rutiere.
4.11.
Amplasarea
semafoarelor
la
intersecţii
se
face
ţinându-se
seama
de
intensitatea,
structura
traficului
şi
de
mărimea
fluxurilor
de
circulaţie
a
vehiculelor.
-
Semafoarele
de
bază
se
amplasează
în
intersecţii,
de
regulă,
pe
partea
dreaptă
a
direcţiei
de
mers
(anexa
nr.
4).
Stâlpul
de
susţinere
poate
fi
special
destinat
pentru
semafoare
sau
poate
fi
de
folosinţă
comună
cu
alte
utilităţi,
cum
ar
fi
susţinerea
de
indicatoare
de
circulaţie.
Înălţimea
stâlpului
de
susţinere
se
alege
în
funcţie
de
numărul
posibil
al
elementelor
de
semafor
şi
de
indicatoarele
care
se
pot
instala
pe
el,
astfel
încât
distanţa
de
la
sol
la
extremitatea
de
jos
a
semaforului
să
fie
de
minimum
2,20
m.
-
Semafoarele
repetitoare
se
amplasează
în
cazul
intersecţiilor
în
care
acced
artere
cu
mai
multe
benzi
de
circulaţie
pe
sens,
unde
semnalele
semaforului
de
bază
pot
fi
mascate
de
vehiculele
cu
gabarit
mare
care
circulă
pe
prima
bandă,
pentru
conducătorii
auto
de
pe
celelalte
benzi.
În
cazul
semafoarelor
repetitoare,
montate
pe
partea
stângă
a
direcţiei
de
mers,
în
insule
de
dirijare
sau
în
spa-
ţiul
verde
median,
înălţimea
de
la
sol
la
extremitatea
de
jos
a
semaforului
poate
fi
de
minimum
0,80
m
(anexa
nr.
4).
4.12.
Deţinătorii
construcţiilor
sau
ai
instalaţiilor
accep-
tate
sunt
obligaţi
să
execute,
pe
cheltuiala
lor,
demolarea,
mutarea
sau
modificarea
acestora,
dacă
aceste
operaţiuni
sunt
impuse
de
modernizarea,
modificarea,
întreţinerea
sau
exploatarea
drumurilor
publice.
4.13.
Administratorul
drumului
este
obligat
să-i
înştiinţeze
pe
deţinători
în
legătură
cu
lucrările
prevăzute,
după
cum
urmează:
-
cu
cel
puţin
12
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
a
căror
execuţie
impune
mutarea
ori
modificarea,
pentru
con-
strucţii
autorizate
cu
caracter
definitiv;
-
cu
cel
puţin
3
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
la
drum,
în
cazul
construcţiilor
cu
caracter
provizoriu.
CAPITOLUL
5
Condiţii
de
amplasare
a
pomilor
în
zona
străzilor
din
localităţile
urbane
şi
rurale
5.1.
Amplasarea
pomilor
în
localităţile
urbane
şi
rurale
se
va
face
cu
acordul
administratorului
drumului
public.
5.2.
Plantaţiile
în
rânduri
cu
arbori
se
execută
pe
ambele
părţi
ale
drumului,
de
regulă
în
zona
de
siguranţă,
amplasate
simetric
şi
paralel
cu
axa
drumului.
Alegerea
speciilor
şi
asocierea
lor
în
plantaţii
trebuie
să
corespundă
condiţiilor
de
climă
şi
de
sol.
5.3.
Distanţele
minime
de
plantare
de-a
lungul
drumului
între
arborii
aceluiaşi
rând
depind
de
clasa
tehnică
a
dru-
mului
şi
de
forma
de
bază
a
coroanelor
arborilor:
-
categoria
străzii
I-IV
-
distanţa
minimă
de
plantare
pentru
specii
cu
coroană
piramidală
este
de
15
m,
iar
pen-
tru
cele
cu
coroană
sferică,
ovală
sau
tabulară
-
de
20
m;
-
categoria
străzii
V
-
distanţa
minimă
de
plantare
pentru
specii
cu
coroană
piramidală
este
de
10
m,
iar
pen-
tru
cele
cu
coroană
sferică,
ovală
sau
tabulară
-
de
15
m.
5.4.
Se
interzice
plantarea
pomilor
în
interiorul
curbelor,
indiferent
de
raza
acestora.
5.5.
Lăţimile
fâşiilor
verzi
situate
în
profilul
transversal
al
străzii,
în
funcţie
de
felul
plantaţiei,
vor
fi:
-
pentru
plantaţii
de
pomi
într-un
şir
minimum
1,00
m;
-
pentru
plantaţii
de
arbuşti
minimum
0,75-1,00
m;
-
pentru
gazon
şi
flori
minimum
0,75-1,00
m.
5.6.
Plantarea
arborilor
se
poate
face
şi
în
ochiuri
pătrate,
amplasate
pe
trotuar,
cu
dimensiunile
1,00
m
x
1,00
m,
sau
circular,
cu
diametrul
de
1,00
m,
care
se
recomandă
să
fie
acoperite
cu
grătare
metalice
sau
din
beton
prefabri-
cat.
5.7.
Se
interzice
plantarea
de
arbori
şi
arbuşti
pe
spaţi-
ile
necirculabile
în
care
sunt
amplasate
reţele
şi
instalaţii
edilitare
subterane.
5.8.
Distanţele
minime
de
la
marginea
părţii
carosabile
până
la
trunchiurile
de
arbori
şi
arbuşti
trebuie
să
fie
de
minimum
1,00
m.
5.9.
Plantaţiile
de
pe
zonele
verzi
nu
vor
deranja
ilumi-
natul
străzii,
vizibilitatea
în
curbă
şi
la
traversările
pentru
pietoni.
5.10.
Plantaţiile
cu
garduri
vii
se
execută
la
lucrări
orna-
mentale,
precum
şi
la
perdele
de
protecţie.
Gardurile
vii
nu
trebuie
să
pericliteze
siguranţa
circulaţiei
rutiere.
5.11.
Curăţarea
plantaţiilor
în
zona
reţelelor
electrice
se
face
prin
tăierea
coroanelor
arborilor,
păstrându-se
forma
de
bază
respectivă.
CAPITOLUL
6
Dispoziţii
finale
6.1.
Anexele
nr.
1-4
fac
parte
integrantă
din
prezentele
norme
tehnice.
6.2.
Condiţiile
din
prezentele
norme
tehnice
conţin
pre-
vederi
minime
obligatorii.
6.3.
Referinţe:
-
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
A
M
P
L
A
S
A
R
E
A
Î
N
L
O
C
A
L
I
T
Ă
Ţ
I
A
R
E
Ţ
E
L
E
L
O
R
E
D
I
L
I
T
A
R
E
S
U
B
T
E
R
A
N
E
,
E
X
E
C
U
T
A
T
E
Î
N
S
Ă
P
Ă
T
U
R
Ă
G
A
L
E
R
I
E
E
D
I
L
I
T
A
R
Ă
-
S
E
C
Ţ
I
U
N
E
-
T
I
P
ANEXA
Nr.
1
la
norme
ANEXA
Nr.
2
a)
la
norme
ANEXA
Nr.
2
b)
la
norme
G
A
L
E
R
I
E
E
D
I
L
I
T
A
R
Ă
-
S
E
C
Ţ
I
U
N
E
-
T
I
P
P
R
O
F
I
L
U
R
I
C
A
R
A
C
T
E
R
I
S
T
I
C
E
D
E
S
T
R
Ă
Z
I
A.
Străzi
de
categoria
I
-
magistrale
cu
minimum
6
benzi
de
circulaţie
ANEXA
Nr.
3
a)
la
norme
B.
Străzi
de
categoria
a
II-a
-
de
legătură
-
cu
4
benzi
de
circulaţie
ANEXA
Nr.
3
b)
la
norme
C.
Străzi
de
categoria
a
III-a
-
colectoare
-
cu
2
benzi
de
circulaţie
Străzi
în
localităţi
rurale
ANEXA
Nr.
4
la
norme
A
M
P
L
A
S
A
R
E
A
I
N
S
T
A
L
A
Ţ
I
I
L
O
R
D
E
S
E
M
N
A
L
I
Z
A
R
E
L
A
I
N
T
E
R
S
E
C
Ţ
I
I
F
A
Ţ
Ă
D
E
D
R
U
M
U
L
E
X
I
S
T
E
N
T
pentru
aprobarea
Normelor
privind
amplasarea
şi
exploatarea
balastierelor
din
zona
drumurilor
şi
a
podurilor
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor;
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
privind
amplasarea
şi
exploatarea
balastierelor
din
zona
drumurilor
şi
a
podurilor,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării
lui.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
48.
N
O
R
M
E
privind
amplasarea
şi
exploatarea
balastierelor
din
zona
drumurilor
şi
a
podurilor
ANEXĂ
CAPITOLUL
1
Generalităţi
15.1.
Prezentele
norme
au
fost
elaborate
în
conformitate
cu
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor
şi
cu
Legea
apelor
nr.
107/1996.
15.2.
În
prezentele
norme
prin
drumuri
se
înţelege
dru-
murile
publice,
precum
şi
drumurile
de
utilitate
privată
des-
chise
circulaţiei
publice,
menţionate
la
art.
3
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997.
Regimul
juridic
al
drumurilor
regle-
mentează
în
mod
unitar
administrarea
drumurilor
publice
şi
private.
15.3.
Realizarea
în
zona
drumului
public
a
oricărei
con-
strucţii
sau
instalaţii,
în
orice
scop,
se
face
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare
privind
amplasarea
şi
autorizarea
exe-
cutării
construcţiilor
şi
numai
cu
acordul
prealabil
al
admi-
nistratorului
drumului.
15.4.
Acceptul
administratorului
drumului
comportă
două
faze:
•
acordul
prealabil
-
care
se
obţine
la
faza
de
proiec-
tare;
•
autorizaţia
de
amplasare
şi
acces
la
drum
-
care
se
obţine
înainte
de
execuţie.
15.5.
Aceste
documente
se
emit
pentru
o
anumită
funcţie
a
obiectivului.
Schimbarea
funcţiei
sau
a
destinaţiei
implică
obţinerea
acceptului
administraţiei
drumului
pentru
noua
situaţie.
CAPITOLUL
2
Obiectul
şi
domeniul
de
aplicare
2.1.
Prezentele
norme
cuprind
prevederi
privind
ampla-
sarea
balastierelor
faţă
de
drumurile
şi
podurile
existente,
precum
şi
în
situaţia
unor
drumuri
şi
poduri
noi.
2.2.
Prezentele
norme
se
aplică
drumurilor,
aşa
cum
au
fost
definite
la
pct.
1.2
din
cap.
1.
Pentru
balastierele
existente,
condiţiile
tehnice
din
pre-
zentele
norme
trebuie
respectate
cu
ocazia
lucrărilor
din
albie,
de
reparaţii,
reabilitări
sau
modernizări
ale
balastiere-
lor.
2.3.
Amplasarea
balastierelor
în
apropierea
podurilor
şi
exploatarea
agregatelor
naturale
din
albia
râurilor
pot
deter-
mina
degradarea
drumurilor
sau
a
podurilor.
2.4.
Exploatarea
agregatelor
naturale
conduce
la
modifi-
cări
ale
talvegului
care,
în
unele
cazuri,
pot
determina
sur-
pări
ale
corpului
drumurilor,
tasări
sau
rotiri
ale
fundaţiilor
la
pile
şi
culee,
conducând
la
întreruperi
şi
restricţii
ale
cir-
culaţiei
rutiere,
cu
costuri
suplimentare
pentru
utilizatori
şi
efecte
nefavorabile
asupra
vieţii
sociale.
CAPITOLUL
3
Condiţii
de
amplasare
a
unei
balastiere
faţă
de
drumurile
şi
podurile
existente
3.1.
Determinarea
distanţei
dintre
limita
balastierei
şi
tra-
seul
drumului
sau
podul
existent
în
amonte
se
face,
de
la
caz
la
caz,
în
funcţie
de
debitul
şi
de
viteza
cursului
de
apă,
de
configuraţia
şi
secţiunea
transversală
a
albiei,
de
natura
şi
caracteristicile
fizico-mecanice
şi
granulometrice
ale
materialelor
aluvionare
din
albie,
astfel
încât
să
se
evite
efectele
negative
asupra
drumurilor
şi
podurilor
exis-
tente.
3.2.
Amplasarea
unei
balastiere
noi
este
interzisă
în
zona
podurilor
la
minimum
1
km
în
amonte
şi
la
minimum
2
km
în
aval.
3.3.
Exploatarea
agregatelor
naturale
este
permisă
numai
din
rezerve
omologate,
cu
respectarea
condiţiilor
de
scurgere
a
apelor
şi
de
asigurare
a
stabilităţii
albiilor
şi
malurilor
şi
fără
afectarea
construcţiilor
din
zone
ce
au
legătură
directă
sau
indirectă
cu
regimul
de
curgere
a
ape-
lor.
În
cazul
în
care
exploatarea
agregatelor
naturale
se
face
în
albiile
cursului
de
apă,
pentru
a
servi
lucrărilor
de
regularizare
a
albiei,
stabilizării
talvegului
sau
aducerii
albiei
la
starea
iniţială,
nu
mai
este
necesară
omologarea
rezer-
velor.
3.4.
Având
în
vedere
efectele
negative
ce
pot
apărea
asupra
drumurilor
şi
podurilor
existente,
din
cauza
unei
amplasări
necorespunzătoare,
pentru
deschiderea
unei
balastiere
noi
se
va
obţine
şi
acordul
Ministerului
Transporturilor.
CAPITOLUL
4
Condiţii
de
exploatare
a
balastierelor
şi
măsuri
generale
pentru
reducerea
efectelor
negative
asupra
drumurilor
şi
podurilor
existente
4.1.
Exploatarea
balastierelor
existente
se
va
face
astfel
încât
să
nu
afecteze
buna
desfăşurare
a
fluenţei
traficului
şi
siguranţa
circulaţiei
pe
drumurile
şi
podurile
existente.
4.2.
Exploatarea
neraţională,
nerespectarea
distanţei
minime
dintre
incinta
balastierei
şi
traseul
drumului
pot
con-
duce
la
fenomene
de
degradare
sau
la
surpări
ale
corpului
drumului,
punând
în
pericol
siguranţa
circulaţiei.
Pentru
evi-
tarea
efectelor
negative
asupra
traficului
ce
se
desfăşoară
pe
drumul
din
vecinătatea
balastierei
sunt
necesare
măsuri
atât
pentru
protecţia
tuturor
categoriilor
de
vehicule
de
pe
drum,
cât
şi
pentru
protecţia
versanţilor
şi
a
malurilor
cursurilor
de
apă.
4.3.
Se
vor
adopta
soluţii
moderne,
eficiente
şi
estetice
în
cazul
unor
balastiere
situate
în
apropierea
unor
zone
locuite
sau
în
apropierea
unor
drumuri
cu
circulaţie
intensă.
Astfel
se
pot
prevedea
panouri
din
elemente
prefabricate,
care
delimitează
incinta
balastierei
pe
laturile
din
vecinăta-
tea
zonelor
mai
sus
amintite,
având
la
exterior
un
aspect
estetic
plăcut,
cu
posibilităţi
de
îmbrăcare
în
vegetaţie,
dimensiunile
acestor
panouri
protejând
atât
vizual,
cât
şi
din
punct
de
vedere
al
poluării
cu
praf
a
zonei.
4.4.
În
cazul
în
care,
datorită
fenomenului
de
afuiere,
se
constată
coborârea
talvegului,
administratorul
balastierei
va
fi
obligat
să
oprească
exploatarea
balastierei
şi
să
asigure
măsuri
pentru
stabilizarea
taluzului
sau
a
podului,
pe
chel-
tuiala
sa.
4.5.
Pentru
reducerea
efectelor
negative
cauzate
de
fenomenul
de
afuiere
care
apare
datorită
exploatării
neco-
respunzătoare
a
balastierei
sunt
necesare
lucrări
de
apă-
rare
care
vor
avea
la
bază
studii
şi
proiecte
legal
aprobate.
Se
vor
avea
în
vedere
următoarele:
•
Pentru
diminuarea
fenomenului
de
afuiere,
la
pilele
podului
din
amonte
se
prevăd
praguri
de
fund.
Acestea
se
proiectează
pe
toată
lăţimea
albiei,
de
la
un
mal
la
altul,
având
coronamentul
mai
ridicat
către
maluri
decât
spre
firul
apei,
pentru
a
permite
scurgerea
apelor
la
niveluri
mici.
Coronamentul
pragurilor
de
fund
se
va
proiecta,
în
general,
la
nivelul
fundului
albiei
proiectate.
•
Pentru
a
obţine
rezultatele
cele
mai
favorabile,
ampla-
sarea
pragurilor
de
fund
în
curbe
se
va
face
astfel:
primul,
la
începutul
curbei,
ultimul,
la
sfârşitul
curbei,
iar
celelalte
praguri
de
fund
se
aşază
la
distanţa
de
1,5
x
lăţimea
albiei
la
fund.
•
Pentru
a
rezista
acţiunii
apelor,
pragurile
de
fund
se
vor
proiecta
cu
o
încastrare
în
mal
de
3-5
m,
iar
contra
afuierii
în
aval
se
vor
prevedea
saltele
de
fascine
pe
o
lun-
gime
de
3,2
h
+
2
e,
unde:
h
-
afuierea
locală
considerată
sub
linia
fundului
apei,
calculată
ca
diferenţă
între
adâncimea
maximă
probabilă
după
afuiere
şi
adâncimea
normală
în
regim
natural
în
secţiunea
amonte;
e
-
grosimea
saltelei
de
fascine
în
funcţie
de
adân-
cimea
şi
de
viteza
apei
la
debitul
de
calcul.
•
În
cazul
afuierilor
puternice
se
vor
asigura
cu
pal-
planşe
sau
cu
piloţi.
Pentru
prevenirea
producerii
afuierilor
în
jurul
pilelor
şi
culeelor
podurilor
noi
proiectate
se
folo-
sesc,
de
regulă,
praguri
de
fund
din
gabioane.
•
Lucrările
de
apărare
au,
în
general,
un
caracter
local,
limitat
la
zonele
din
apropierea
traseului
căilor
de
comuni-
caţie
cu
cursul
de
apă.
Ele
trebuie
însă
tratate
astfel
încât
să
se
încadreze
într-un
plan
general
de
amenajare
privind
întregul
curs
de
apă.
Lucrările
vor
fi
prevăzute
cu
încastrări
corespunzătoare
în
malurile
stabile
ale
cursului
de
apă.
•
Lucrările
de
apărare
a
malurilor,
îndeosebi
în
cazul
albiilor
înguste,
au,
totodată,
şi
rol
de
susţinere
şi
consoli-
dare.
•
Gabioanele,
ca
elemente
din
plasă
de
sârmă,
umplute
cu
piatră
brută,
se
aplică
la
apărarea
malurilor,
în
special
la
cursurile
de
apă
unde
bolovanii
se
pot
extrage
chiar
din
albie
şi
acolo
unde
fundul
albiei
este
mobil
şi,
în
general,
peste
tot
unde
se
impune
o
lucrare
cu
caracter
mai
stabil,
unde
vitezele
depăşesc
5
m/s
şi
unde,
din
cauza
situaţiei
şi
caracterului
cursului
de
apă,
nu
se
pot
executa
lucrări
din
fascine,
iar
cele
din
zidărie
pe
fundaţii
adânci
ar
fi
prea
costisitoare.
•
Gabioanele
se
pot
folosi
parţial
şi
la
fundaţia
unei
lucrări
expuse
afuierii
pentru
preluarea
eventualelor
eroziuni
şi
tasări.
•
Lucrările
de
regularizare
sau
de
apărare,
care
se
pre-
văd
în
jurul
podurilor,
nu
trebuie
să
înrăutăţească
condiţiile
de
scurgere
a
apelor
pe
sub
pod
şi
nici
să
sporească
vite-
zele
curentului
până
la
valori
ce
ar
putea
produce
afuierea
infrastructurii
podului.
•
Tot
pentru
apărarea
malurilor
se
pot
adopta
diguri
lon-
gitudinale.
Acestea,
ca
şi
cele
pentru
dirijare
din
jurul
podu-
rilor,
se
vor
racorda
cu
aripile
sau
cu
sferturile
de
con
ale
podurilor,
când
culeele
acestora
au
fundaţii
de
adâncime
(piloţi,
chesoane
sau
coloane).
•
Pentru
a
nu
se
produce
erodarea
digului
la
deversa-
rea
lui
de
către
apele
de
viitură,
taluzul
dinspre
mal
va
fi
prevăzut
cu
o
pantă
mică.
CAPITOLUL
5
Dispoziţii
finale
5.1.
Condiţiile
din
prezentele
norme
conţin
prevederi
minime
obligatorii.
5.2.
Prevederile
din
prezentele
norme
se
referă
la
func-
ţionarea
exploatărilor
de
balast
şi
la
măsuri
generale
pentru
reducerea
efectelor
negative
asupra
drumurilor
şi
podurilor
existente.
5.3.
Pentru
drumurile
şi
podurile
noi,
în
calitate
de
obiective
de
utilitate
publică,
balastierele
existente
se
vor
reamplasa
în
interval
de
un
an,
pe
cheltuiala
proprietarului,
pentru
a
nu
periclita
stabilitatea
drumului
şi
a
podului
sau
a
nu
produce
modificări
ale
regimului
apei
din
zonă.
pentru
aprobarea
Normelor
tehnice
privind
proiectarea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
urbane
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
tehnice
privind
proiecta-
rea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
urbane,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
49.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
N
O
R
M
E
T
E
H
N
I
C
E
ANEXĂ
privind
proiectarea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
urbane
CAPITOLUL
1
Generalităţi
15.1.
Prezentele
norme
tehnice
se
aplică
tuturor
drumuri-
lor
publice
din
interiorul
localităţilor
urbane,
fiind
elaborate
în
conformitate
cu
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
pri-
vind
regimul
juridic
al
drumurilor.
15.2.
Prin
străzi,
în
înţelesul
prezentelor
norme
tehnice,
se
înţelege
drumurile
publice
din
interiorul
localităţilor,
indi-
ferent
de
denumire:
stradă,
cale,
chei,
splai,
şosea,
alee,
fundătură,
uliţă
etc.
15.3.
Străzile
din
localităţile
urbane
se
clasifică
în
raport
de
intensitatea
traficului
şi
de
funcţiile
pe
care
le
îndepli-
nesc,
astfel:
-
străzi
de
categoria
I
-
magistrale;
-
străzi
de
categoria
a
II-a
-
de
legătură;
-
străzi
de
categoria
a
III-a
-
colectoare;
-
străzi
de
categoria
a
IV-a
-
de
folosinţă
locală.
15.4.
Funcţiile,
dimensiunile
şi
modul
de
realizare
a
fie-
cărei
categorii
de
străzi
sunt
cele
prevăzute
în
prezentele
norme
tehnice.
15.5.
Încadrarea
în
categorii
a
străzilor
din
localităţile
urbane
se
face
de
către
consiliile
judeţene
sau
locale,
pe
baza
studiilor
de
dezvoltare
şi
organizare
a
traficului,
potri-
vit
prezentelor
norme
tehnice.
15.6.
Drumurile
naţionale,
judeţene
şi
comunale
îşi
păs-
trează
categoria
funcţională
din
care
fac
parte,
fiind
consi-
derate
fără
întrerupere
în
traversarea
localităţilor,
servind
şi
ca
străzi.
Modificarea
traseelor
acestora
în
traversarea
localităţilor,
precum
şi
lucrările
de
realizare,
modernizare
şi
reparare
a
acestora
se
fac
în
conformitate
cu
legislaţia
în
vigoare.
15.7.
Sectoarele
de
drumuri
naţionale,
judeţene
şi
comu-
nale,
incluzând
lucrări
de
artă
şi
amenajările
aferente,
situ-
ate
în
intravilanul
reşedinţelor
de
judeţ
sau
al
municipiilor,
sunt
în
administrarea
consiliilor
locale.
CAPITOLUL
2
Domenii
de
aplicare
2.1.
Pentru
străzile
existente,
condiţiile
tehnice
din
pre-
zentele
norme
trebuie
respectate
la
repararea,
reabilitarea
sau
modernizarea
lor.
CAPITOLUL
3
Prescripţii
generale
3.1.
Străzile
din
localităţile
urbane
au
următoarele
funcţii
şi
caracteristici:
-
străzile
de
categoria
I
-
magistrale
-
asigură
prelu-
area
fluxurilor
majore
ale
oraşului
pe
direcţia
drumului
naţional
ce
traversează
oraşul
sau
pe
direcţia
principală
de
legătură
cu
acest
drum,
având
minimum
6
benzi
de
circu-
laţie,
inclusiv
liniile
de
tramvai;
-
străzile
de
categoria
a
II-a
-
de
legătură
-
asigură
circulaţia
majoră
între
zonele
funcţionale
şi
de
locuit,
având
4
benzi
de
circulaţie,
inclusiv
liniile
de
tramvai;
-
străzile
de
categoria
a
III-a
-
colectoare
-
preiau
fluxurile
de
trafic
din
zonele
funcţionale
şi
le
dirijează
spre
străzile
de
legătură
sau
magistrale,
având
2
benzi
de
circulaţie;
-
străzile
de
categoria
a
IV-a
-
de
folosinţă
locală
-
asigură
accesul
la
locuinţe
şi
servicii
curente
sau
ocazio-
nale
din
zonele
cu
trafic
foarte
redus.
3.2.
Zona
străzilor
din
localităţile
urbane
include
partea
carosabilă,
acostamentele,
şanţurile,
rigolele,
trotuarele,
spaţiile
verzi,
suprafeţele
adiacente
pentru
parcaje,
supra-
feţele
de
teren
necesare
amplasării
anexelor
acestora.
Pe
sectoarele
de
străzi
fără
canalizare,
scurgerea
apelor
tre-
buie
asigurată
prin
şanţuri
amenajate,
cu
dirijarea
în
afara
zonelor
de
siguranţă
a
străzilor.
3.3.
Zonele
de
siguranţă
şi
de
protecţie
a
intravilanului
localităţilor
urbane
se
stabilesc
prin
studii
de
trafic
şi
prin
documentaţiile
de
urbanism
şi
de
amenajare
a
teritoriului.
3.4.
Condiţiile
tehnice
de
proiectare
a
străzilor
din
loca-
lităţile
urbane,
precum
şi
capacităţile
maxime
de
circulaţie
sunt
prevăzute
în
anexele
nr.
1
şi
2.
3.5.
Proiectarea,
sistematizarea
şi
realizarea
străzilor
din
localităţile
urbane
se
fac
în
corelare
cu
planul
urbanistic
general
al
localităţii,
pe
baza
studiului
de
dezvoltare
şi
organizare
a
traficului,
întocmit
pentru
o
perioadă
de
per-
spectivă
de
minimum
15
ani,
cu
respectarea
normelor
teh-
nice
în
vigoare.
3.6.
Prin
sistematizarea
reţelei
stradale
se
va
asigura
ca
drumurile
naţionale
să
traverseze
localitatea
prin
una
sau
cel
puţin
două
străzi
principale
de
circulaţie,
în
conformi-
tate
cu
legislaţia
în
vigoare.
3.7.
La
proiectarea,
execuţia
şi
intervenţiile
asupra
stră-
zilor
din
localităţile
urbane
se
va
ţine
seama
de
categoriile
funcţionale
ale
acestora,
de
traficul
rutier,
de
siguranţa
circulaţiei,
de
factorii
economici,
sociali
şi
de
apărare,
de
conservarea
şi
protecţia
mediului
înconjurător,
conform
stu-
diilor
de
impact,
de
planurile
de
urbanism
şi
de
amenajare
a
teritoriului,
de
anchetele
de
trafic
origine-destinaţie,
pre-
cum
şi
de
normele
tehnice
în
vigoare,
pentru
adaptarea
acestora
la
cerinţele
persoanelor
cu
handicap
şi
ale
celor
de
vârsta
a
treia,
precum
şi
pentru
amenajarea
pistelor
pentru
biciclişti.
3.8.
Desfiinţarea,
lărgirea
sau
crearea
de
străzi
noi
în
cadrul
unor
cvartaluri
existente
se
pot
face
prin
hotărâre
a
Guvernului,
la
propunerea
Regiei
Autonome
„Administraţia
Naţională
a
Drumurilor
din
România",
în
cazul
drumurilor
naţionale,
prin
hotărâre
a
consiliilor
locale,
în
cazul
străzilor,
şi
la
propunerea
consiliilor
judeţene,
în
cazul
drumurilor
judeţene.
3.9.
Documentaţiile
tehnice
privind
proiectarea
construc-
ţiei,
modernizarea
şi
reabilitarea
străzilor
din
localităţile
urbane
se
avizează
de
către
administratorul
acestora.
3.10.
Îmbunătăţirea
elementelor
geometrice
ale
străzii
se
poate
efectua,
potrivit
dispoziţiilor
legale,
prin
corectări
sau
retrageri
de
garduri,
fără
demolări
de
clădiri,
asigurându-se
lăţimea
minimă
de
trotuar.
3.11.
Amplasarea
unor
obiective
economice
sau
de
altă
natură,
care
implică
modificări
ale
traseului,
ale
elementelor
geometrice
sau
ale
structurii
de
rezistenţă
a
unei
străzi,
se
face
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare
privind
autorizarea
executării
construcţiei,
cheltuielile
aferente
fiind
în
sarcina
celui
care
a
solicitat
modificările.
3.12.
În
zonele
protejate
ale
localităţilor
se
va
urmări
descurajarea
sau
interzicerea
circulaţiei
de
tranzit,
în
condi-
ţiile
legii,
prin
asigurarea
unor
trasee
de
deviere
corespun-
zătoare,
cu
acordul
administratorului
drumului
şi
al
poliţiei
rutiere.
3.13.
În
cadrul
proiectelor
de
sistematizare
a
localităţilor
urbane
se
va
avea
în
vedere
posibilitatea
realizării
unor
monumente
noi,
precum
şi
punerea
în
valoare
a
monu-
mentelor
existente,
lucrările
destinate
acestor
scopuri
efec-
tuându-se
cu
avizul
Ministerului
Culturii.
Se
interzice
realizarea
de
pieţe
noi
sau
spaţii
verzi
în
jurul
obiectivelor
social-culturale,
prin
demolarea
unor
construcţii
existente.
3.14.
Pentru
drumurile
de
tranzit
care
ocolesc
localităţile
urbane,
accesul
spre
aceste
drumuri
se
realizează
prin
intersecţii
amenajate
corespunzător
intensităţii
traficului.
3.15.
Pentru
întocmirea
studiilor
de
dezvoltare
şi
organi-
zare
a
circulaţiei,
consiliile
locale
împreună
cu
poliţia
rutieră
asigură
recensământul
periodic
al
traficului,
potrivit
normelor
tehnice
stabilite
în
acest
scop.
3.16.
Vitezele
de
circulaţie
luate
în
considerare
la
proiec-
tare,
intensitatea
şi
natura
traficului,
precum
şi
organizarea
circulaţiei,
dispunerea
şi
amenajarea
intersecţiilor
se
stabi-
lesc
cu
respectarea
prevederilor
normelor
în
vigoare.
3.17.
Dimensionarea
numărului
de
benzi
carosabile
se
face
în
funcţie
de
intensitatea
şi
caracteristicile
traficului,
cu
respectarea
capacităţilor
maxime
de
circulaţie
pe
străzi,
prevăzute
în
anexa
nr.
2.
3.18.
Adoptarea
elementelor
geometrice
ale
străzilor
din
localităţile
urbane
se
face
cu
respectarea
prevederilor
normelor
în
vigoare
şi
sunt
redate
în
anexa
nr.
3.
3.19.
Alinierea
construcţiilor
în
lungul
străzilor
din
cate-
goriile
I-III
se
face
cu
respectarea
distanţelor
maxime
între
fronturile
acestora,
prevăzute
în
anexa
nr.
4.
3.20.
Dimensionarea
structurii
rutiere
se
face
în
funcţie
de
intensitatea
şi
de
compoziţia
traficului
de
perspectivă,
de
caracteristicile
fizico-mecanice
şi
de
deformabilitate
ale
materialelor,
conform
reglementărilor
în
vigoare.
Alegerea
tipului
de
structură
rutieră
se
va
face
pe
baza
unor
calcule
tehnico-economice
şi
de
rentabilitate,
ţinând
seama
şi
de
lucrările
de
întreţinere
necesare
fiecărui
tip
de
îmbrăcăminte
rutieră
în
exploatare.
Perioada
de
perspectivă
pentru
dimensionarea
structurii
rutiere
va
fi
de
minimum
15
ani.
3.21.
Pe
sectoarele
de
drum
unde
sunt
semnalate
degradări
datorate
fenomenului
de
îngheţ-dezgheţ
se
vor
lua
măsuri
pentru
sporirea
rezistenţei
structurii
rutiere
la
acest
fenomen.
3.22.
Intersecţiile
se
realizează
denivelat
sau
la
acelaşi
nivel,
în
funcţie
de
categoria
străzii
şi
de
traficul
rutier,
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare.
Cheltuielile
privind
aceste
lucrări
sunt
în
sarcina
celor
care
au
în
administrare
sau
în
proprietate
strada
pe
care
se
desfăşoară
traficul
ce
impune
amenajarea
sau
modificarea
intersecţiei.
3.23.
La
proiectarea
intersecţiilor
în
mediul
urban
se
va
ţine
seama
de
fluxurile
circulaţiei,
de
relaţiile
dintre
curenţii
de
trafic,
de
modul
de
dirijare
a
traficului,
de
condiţiile
de
vizibilitate
şi
de
siguranţă
a
circulaţiei,
cu
respectarea
normelor
în
vigoare.
3.24.
Pentru
circulaţia
pietonilor
în
localităţile
urbane
se
vor
amenaja
trotuare,
cu
o
lăţime
cuprinsă
între
1,00
m
şi
4,00
m,
în
funcţie
de
intensitatea
circulaţiei
pietonale
şi
de
locul
unde
sunt
amplasate,
conform
anexei
nr.
5.
Dacă
este
cazul,
se
pot
amenaja
piste
pentru
biciclişti,
în
confor-
mitate
cu
prevederile
normelor
în
vigoare,
avându-se
în
vedere
studiile
efectuate
de
administraţiile
locale
şi
planurile
de
urbanism
local.
3.25.
La
traversarea
străzilor
din
categoriile
I
şi
II
pot
fi
prevăzute
refugii
sau
pasaje
pietonale
denivelate.
3.26.
Realizarea
şi
amplasarea
în
zona
străzilor
a
orică-
rei
construcţii
sau
instalaţii,
în
orice
scop,
se
fac
cu
res-
pectarea
legislaţiei
în
vigoare.
3.27.
Deţinătorii
construcţiilor
sau
instalaţiilor
acceptate
sunt
obligaţi
să
execute,
pe
cheltuiala
lor,
demolarea,
muta-
rea
sau
modificarea
acestora,
avându-se
în
vedere
corela-
rea
cu
cota
părţii
carosabile
a
străzii,
dacă
aceste
operaţiuni
sunt
impuse
de
modernizarea,
modificarea,
între-
ţinerea
sau
exploatarea
străzii.
3.28.
Consiliile
locale
sunt
obligate
să-i
înştiinţeze
pe
deţinători
în
legătură
cu
lucrările
prevăzute,
după
cum
urmează:
-
cu
cel
puţin
12
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
a
căror
execuţie
impune
mutarea
sau
modificarea,
pentru
construcţiile
autorizate
cu
caracter
definitiv;
-
cu
cel
puţin
3
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor,
în
cazul
construcţiilor
acceptate
cu
caracter
provizoriu.
3.29.
Deţinătorii
de
construcţii
amplasate
în
zona
străzi-
lor
sunt
obligaţi
să
execute
revizia
periodică
şi
repararea
acestora
pentru
a
se
asigura
estetica,
protejarea
străzii
şi
siguranţa
circulaţiei.
3.30.
Liniile
noi
de
tramvai
se
amplasează
pe
baza
unor
studii
tehnice.
În
cazul
amplasării
acestora
pe
partea
carosabilă
a
străzii,
la
nivelul
ei
se
vor
amenaja
obligatoriu
staţii
de
tramvai
cu
refugii
pentru
pietoni,
profilul
caracteris-
tic
al
străzii
modificându-se
în
conformitate
cu
normele
în
vigoare.
3.31.
Autorităţile
administraţiei
publice
locale
împreună
cu
poliţia
rutieră
au
obligaţia
de
a
reglementa
parcarea
şi
staţionarea
pe
străzi
a
vehiculelor.
3.32.
Parcarea
autovehiculelor
se
admite,
de
regulă,
în
zone
special
amenajate,
în
afara
benzilor
de
circulaţie
şi
a
trotuarelor,
amplasate
de
comun
acord
cu
poliţia
rutieră.
CAPITOLUL
4
Dispoziţii
finale
4.1.
Anexele
nr.
1-5
fac
parte
integrantă
din
prezentele
norme
tehnice.
4.2.
Condiţiile
din
prezentele
norme
tehnice
conţin
pre-
vederi
minime
obligatorii.
4.3.
Referinţe:
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
ANEXA
Nr.
1
la
norme
Intensitatea
Partea
Distanţa
mi
Viteza
traficului
în
carosabilă
(m)
normală
dintre
crt.
străzii
(km/oră)
(vehicul-etalon)
Nr.
de
Lăţimea
Lăţimea
Relaţii
dreapta
nimă
intersecţii
ivel
(m)
Organizarea
circulaţiei
Relaţii
şi
a
intersecţiilor
numai
dreapta
1.
Stradă
de
60
Foarte
intensă
6
3,50
21
800
200
a)
liniile
de
tramvai
se
categoria
I
-
peste
600
şi
amplasează
în
limita
-
magistrală
intensă
-
părţii
carosabile
a
360-600
străzii,
încadrate
în
numărul
benzilor
b)
intersecţiile
foarte
soli-
citate
se
amenajează
Condiţii
tehnice
de
proiectare
a
străzilor
din
localităţile
urbane
Nr.
Categoria
de
proiectare
autoturisme
(oră
şi
bandă)
benzi
banzii
(m)
carosabilă
(m)
la
acelaşi
n
stânga-
denivelat
c)
intersecţiile
la
nivel
cu
circulaţia
dirijată
cu
semafoare
d)
staţionările
pe
benzile
de
circulaţie
curentă
sunt
interzise
2.
Stradă
de
50-60
Intensă
-
4
3,50
14
500
100-
a)
liniile
de
tramvai
se
categoria
360-600
150
amplasează
în
limita
a
II-a
-
de
părţii
carosabile
a
stră-
legătură
zii,
încadrate
în
numă-
rul
benzilor
b)
intersecţiile
la
nivel
au
circulaţia
dirijată
de
semafoare
c)
staţionările
pe
benzile
de
circulaţie
curentă
sunt
interzise
d)
în
condiţii
deosebite
de
desfăşurare
a
tra-
seului
străzii
(teren
accidentat,
zone
locu-
ite)
se
poate
reduce
viteza
de
proiectare
pe
sector
până
la
35
km/oră
3.
Stradă
de
40-50
Medie
-
2
3-3,50
6-7
200
50
în
condiţii
deosebite
categoria
160-360
de
desfăşurare
a
tra-
a
III-a
-
seului
străzii
(teren
colectoare
accidentat,
zone
locu-
ite)
se
poate
reduce
viteza
de
proiectare
pe
sector
până
la
25
km/oră
4.
Stradă
de
25
Redusă
-
1
3-3,50
3-3,50
Sub
a)
străzile
pot
fi
prevă-
categoria
30-160
şi
100
zute
cu
platforme
de
a
IV-a
-
de
foarte
redusă
încrucişare
şi
bucle
de
folosinţă
locală
-
sub
30
întoarcere
şi
au,
de
regulă,
trotuar
de
1,00
m
b)
se
va
interzice
traficul
mijloacelor
de
trans-
port
în
comun
pe
această
categorie
de
străzi
C
A
P
A
C
I
T
Ă
Ţ
I
L
E
M
A
X
I
M
E
D
E
C
I
R
C
U
L
A
Ţ
I
E
A
L
E
S
T
R
Ă
Z
I
L
O
R
S
I
T
U
A
T
E
Î
N
P
A
L
I
E
R
Ş
I
A
L
I
N
I
A
M
E
N
T
ANEXA
Nr.
2
la
norme
(autoturisme-vehicule-etalon/oră)
Nr.
benzilor
Distanţa
dintre
Viteza
de
proiectare
(km/oră)
de
circulaţie
intersecţii
(m)
60
50-60
40-50
25
A.
Circulaţia
în
regim
normal
şi
flux
continuu
(undă
verde,
intersecţii
denivelate)
6
benzi
-
5.000
-
-
-
4
benzi
-
3.500
3.800
-
-
B.
Circulaţia
în
regim
normal
şi
flux
discontinuu
(cu
treceri
alternative
în
intersecţii)
6
benzi
800
2.800
-
-
-
4
benzi
800
2.000
2.200
-
-
500
1.500
1.800
-
-
2
benzi
500
-
1.000
1.200
-
300
-
700
900
-
200
-
600
800
-
1
bandă
100
-
-
-
350
ANEXA
Nr.
3
a)
la
norme
P
R
O
F
I
L
U
R
I
C
A
R
A
C
T
E
R
I
S
T
I
C
E
D
E
S
T
R
Ă
Z
I
A.
Străzi
de
categoria
I
-
magistrale
-
cu
minimum
6
benzi
de
circulaţie
ANEXA
Nr.
3
b)
la
norme
B.
Străzi
de
categoria
a
II-a
-
de
legătură
-
cu
4
benzi
de
circulaţie
ANEXA
Nr.
3
c)
la
norme
C.
Străzi
de
categoria
a
III-a
-
colectoare
-
cu
2
benzi
de
circulaţie
D.
Străzi
de
categoria
a
IV-a
-
de
deservire
locală
-
cu
o
singură
bandă
de
circulaţie
ANEXA
Nr.
4
la
norme
DISTANŢELE
DINTRE
FRONTURILE
CONSTRUCŢIILOR
SITUATE
PE
PĂRŢILE
LATERALE
ALE
STRĂZII
Nr.
benzilor
Condiţiile
Distanţele
dintre
de
circulaţie
curentă
de
amenajare
fronturile
construcţiilor
(m)
(ambele
sensuri)
a
străzilor
(vezi
nota)
-
şase
benzi
Cu
sau
fără
linie
de
tramvai,
35
cu
pomi
şi
stâlpi
la
marginea
trotuarului
-
patru
benzi
Cu
sau
fără
linie
de
tramvai,
25
cu
pomi
şi
stâlpi
la
marginea
trotuarului
-
două
benzi
Cu
pomi
şi
stâlpi
şi
cu
reţele
14-16,
în
funcţie
de
lăţimea
trotuarelor
subterane
numeroase
-
două
benzi
Fără
pomi
9-13,
în
funcţie
de
lăţimea
carosabilă
a
trotuarelor
Notă:
Distanţele
dintre
fronturile
construcţiilor
se
reduc,
în
cazul
în
care
sunt
prevăzute
trotuare
cu
lăţimi
mai
mici
decât
cele
stabilite
în
mod
curent,
şi
se
majorează
atunci
când
se
prevăd
zone
verzi
mediane,
refugii
pentru
pietoni,
amenajări
pentru
intersecţii
şi
pentru
asigurarea
vizibilităţii,
precum
şi
în
cazul
terenului
accidentat,
în
vederea
reducerii
volumelor
de
terasamente,
al
zidurilor
de
sprijin
şi
al
soclurilor
clădirilor.
Distanţa
dintre
fronturile
clădirilor
de
locuit,
altele
decât
cele
amplasate
pe
străzile
de
categoria
I
şi
a
II-a,
va
fi
de
28
m,
pentru
clădirile
cu
11
niveluri
(P
+
10),
şi
de
13
m,
pentru
cele
cu
5
niveluri
(P
+
4),
respectiv
16
m,
pentru
străzile
cu
două
benzi
de
circulaţie
şi
trotuare
de
3
m.
ANEXA
Nr.
5
la
norme
P
R
O
F
I
L
U
R
I
C
A
R
A
C
T
E
R
I
S
T
I
C
E
D
E
S
T
R
Ă
Z
I
Capacităţi
de
circulaţie
(pietoni/oră)
Lăţimea
trotuarului
(m)
Trotuar
lângă
locuinţe
Trotuar
lângă
magazine
Alee
în
zona
de
parc
1,00
800
700
600
1,50
1.600
1.400
1.200
2,25
2.400
2.100
1.800
3,00
3.200
2.800
2.400
4,00
4.000
3.500
3.000
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normelor
tehnice
privind
proiectarea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
rurale
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normele
tehnice
privind
proiecta-
rea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
rurale,
anexă
la
pre-
zentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
50.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
ANEXĂ
NORME
TEHNICE
privind
proiectarea
şi
realizarea
străzilor
în
localităţile
rurale
CAPITOLUL
1
Generalităţi
1.1.
Prezentele
norme
tehnice
se
aplică
tuturor
drumuri-
lor
publice
din
interiorul
localităţilor
rurale,
fiind
elaborate
în
conformitate
cu
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
1.2.
Prin
străzi
,
în
sensul
prezentelor
norme
tehnice,
se
înţelege
drumurile
publice
din
interiorul
localităţilor,
indife-
rent
de
denumire:
stradă,
cale,
chei,
splai,
şosea,
alee,
fundătură,
uliţă
etc.
1.3.
Străzile
din
localităţile
rurale
se
clasifică
în
raport
cu
intensitatea
traficului
şi
cu
funcţiile
pe
care
le
îndeplinesc,
astfel:
-
străzi
principale;
-
străzi
secundare.
1.4.
Funcţiile,
dimensiunile
şi
modul
de
realizare
a
fie-
cărei
categorii
de
străzi
sunt
cele
prevăzute
în
prezentele
norme
tehnice.
1.5.
Încadrarea
în
categorii
a
străzilor
din
localităţile
rurale
se
face
de
către
consiliile
locale,
pe
baza
studiilor
de
dezvoltare
şi
organizare
a
traficului,
potrivit
prezentelor
norme
tehnice.
1.6.
Drumurile
naţionale,
judeţene
şi
comunale
îşi
păs-
trează
categoria
funcţională
din
care
fac
parte,
fiind
consi-
derate
fără
întrerupere
în
traversarea
localităţilor,
servind
şi
ca
străzi.
Modificarea
traseelor
acestora
în
traversarea
localităţilor,
precum
şi
lucrările
de
realizare,
modernizare
şi
reparare
a
acestora
se
fac
în
conformitate
cu
legislaţia
în
vigoare.
CAPITOLUL
2
Domeniul
de
aplicare
2.1.
Pentru
străzile
existente,
condiţiile
tehnice
din
pre-
zentele
norme
tehnice
trebuie
respectate
la
repararea,
re-
abilitarea
sau
modernizarea
acestora.
CAPITOLUL
3
Prescripţii
generale
3.1.
Străzile
din
localităţile
rurale
au
următoarele
funcţii
şi
caracteristici:
-
străzi
principale
-
cu
două
benzi
de
circulaţie
pen-
tru
trafic
în
dublu
sens;
-
străzi
secundare
-
cu
o
singură
bandă
de
circulaţie
pentru
trafic
de
intensitate
redusă.
3.2.
Zona
străzilor
din
localităţile
rurale
include
partea
carosabilă,
acostamentele,
şanţurile,
rigolele,
trotuarele,
spaţiile
verzi,
suprafeţele
adiacente
pentru
parcaje,
supra-
feţele
de
teren
necesare
amplasării
anexelor
acestora.
Pe
sectoarele
de
străzi
fără
canalizare,
scurgerea
apelor
tre-
buie
asigurată
prin
şanţuri
amenajate,
cu
dirijarea
în
afara
zonelor
de
siguranţă
a
drumurilor.
3.3.
Zonele
de
siguranţă
şi
de
protecţie
a
intravilanului
localităţilor
rurale
se
stabilesc
prin
studii
de
trafic
şi
prin
documentaţiile
de
urbanism
şi
de
amenajare
a
teritoriului.
3.4.
La
proiectarea,
execuţia
şi
intervenţiile
asupra
stră-
zilor
din
localităţile
rurale
se
va
ţine
seama
de
categoriile
funcţionale
ale
acestora,
de
traficul
rutier,
de
siguranţa
cir-
culaţiei,
de
factorii
economici,
sociali
şi
de
apărare,
de
con-
servarea
şi
protecţia
mediului
înconjurător,
conform
studiilor
de
impact,
de
planurile
de
urbanism
şi
de
amenajare
a
teritoriului,
de
anchetele
de
trafic
origine-destinaţie,
pre-
cum
şi
de
normele
tehnice
în
vigoare
pentru
adaptarea
acestora
la
cerinţele
persoanelor
cu
handicap
şi
ale
celor
de
vârsta
a
treia,
precum
şi
pentru
amenajarea
pistelor
pentru
biciclişti.
3.5.
Documentaţiile
tehnice
privind
proiectarea
construc-
ţiei,
modernizării
şi
reabilitării
străzilor
din
localităţile
rurale
se
avizează
de
către
administratorul
acestora.
3.6.
Îmbunătăţirea
elementelor
geometrice
ale
străzii
se
poate
efectua,
potrivit
dispoziţiilor
legale,
prin
corectări
sau
retrageri
de
garduri,
fără
demolări
de
clădiri,
asigurându-se
lăţimea
minimă
pentru
trotuar.
3.7.
Dimensionarea
structurii
rutiere
se
face
în
funcţie
de
intensitatea
şi
de
compoziţia
traficului
de
perspectivă,
de
caracteristicile
fizico-mecanice
şi
de
deformabilitate
ale
materialelor,
conform
reglementărilor
în
vigoare.
Alegerea
tipului
de
structură
rutieră
se
va
face
pe
baza
unor
calcule
tehnico-economice
şi
de
rentabilitate,
ţinând
seama
şi
de
lucrările
de
întreţinere
necesare
fiecărui
tip
de
îmbrăcăminte
rutieră
în
exploatare.
Pe
sectoarele
de
drum
unde
sunt
semnalate
dagradări
datorate
fenomenului
de
îngheţ-dezgheţ
se
vor
lua
măsuri
pentru
sporirea
rezistenţei
structurii
rutiere
la
acest
fenomen.
3.8.
Amplasarea
unor
obiective
economice
sau
de
altă
natură,
care
implică
modificări
ale
traseului,
ale
elementelor
geometrice
sau
ale
structurii
de
rezistenţă
a
unei
străzi,
se
face
cu
respectarea
legislaţiei
în
vigoare
privind
autorizarea
executării
construcţiei,
cheltuielile
aferente
fiind
în
sarcina
celui
care
a
solicitat
modificările.
3.9.
În
zonele
protejate
ale
localităţilor
se
va
urmări
descurajarea
sau
interzicerea
circulaţiei
de
tranzit,
în
condi-
ţiile
legii,
prin
asigurarea
unor
trasee
de
deviere
corespun-
zătoare,
cu
acordul
administratorului
drumului
şi
al
poliţiei
rutiere.
3.10.
În
cadrul
proiectelor
de
sistematizare
a
localităţilor
rurale
se
va
avea
în
vedere
posibilitatea
realizării
unor
monumente
noi,
precum
şi
punerea
în
valoare
a
monu-
mentelor
existente,
lucrările
destinate
acestor
scopuri
efec-
tuându-se
cu
avizul
Ministerului
Culturii.
Se
interzice
realizarea
de
pieţe
noi
sau
spaţii
verzi
în
jurul
obiectivelor
social-culturale,
prin
demolarea
unor
construcţii
existente.
3.11.
Pentru
întocmirea
studiilor
de
dezvoltare
şi
organi-
zare
a
circulaţiei,
consiliile
locale
împreună
cu
poliţia
rutieră
asigură
recensământul
periodic
al
traficului,
potrivit
normelor
tehnice
stabilite
în
acest
scop.
3.12.
Vitezele
de
circulaţie
luate
în
considerare
la
pro-
iectarea,
intensitatea
şi
natura
traficului,
precum
şi
organi-
zarea
circulaţiei,
dispunerea
şi
amenajarea
intersecţiilor
se
stabilesc
cu
respectarea
prevederilor
normelor
tehnice
în
vigoare.
3.13.
Proiectarea
şi
realizarea
intersecţiilor
se
fac
în
corelare
cu
planul
urbanistic
general
al
localităţii,
pe
baza
studiului
de
dezvoltare
şi
organizare
a
circulaţiei,
întocmit
pentru
o
perioadă
de
perspectivă
de
minimum
15
ani.
3.14.
Adoptarea
elementelor
geometrice
ale
străzilor
din
localităţile
rurale
se
face
cu
respectarea
prevederilor
nor-
melor
tehnice
în
vigoare.
3.15.
Intersecţiile
se
realizează
denivelat
sau
la
acelaşi
nivel,
în
funcţie
de
categoria
străzii
şi
de
traficul
rutier,
cu
respectarea
normelor
tehnice
în
vigoare.
3.16.
La
proiectarea
intersecţiilor
în
mediul
rural
se
va
ţine
seama
de
fluxurile
de
circulaţie,
de
relaţiile
dintre
curenţii
de
trafic,
de
modul
de
dirijare
a
traficului,
de
condiţiile
de
vizibilitate
şi
de
siguranţă
a
circulaţiei,
cu
respectarea
normelor
tehnice
în
vigoare.
3.17.
Amenajarea
intersecţiilor
la
acelaşi
nivel
între
două
sau
mai
multe
străzi
în
localităţile
rurale
se
face
cu
asigu-
rarea
priorităţii
pentru
circulaţia
care
se
desfăşoară
pe
strada
de
categorie
superioară.
3.18.
Profilurile
caracteristice
ale
străzilor
în
localităţi
rurale
se
vor
realiza
conform
anexei.
Dacă
este
cazul,
se
pot
amenaja
piste
pentru
biciclişti,
în
conformitate
cu
pre-
vederile
normelor
tehnice,
avându-se
în
vedere
studiile
efectuate
de
administraţiile
locale
şi
planurile
de
urbanism
locale.
3.19.
Realizarea
şi
amplasarea
în
zona
străzilor
a
orică-
rei
construcţii
sau
instalaţii,
în
orice
scop,
se
fac
cu
res-
pectarea
legislaţiei
în
vigoare.
3.20.
Deţinătorii
construcţiilor
sau
instalaţiilor
acceptate
sunt
obligaţi
să
execute,
pe
cheltuiala
lor,
demolarea,
muta-
rea
sau
modificarea
acestora,
avându-se
în
vedere
corela-
rea
cu
cota
părţii
carosabile
a
străzii,
dacă
aceste
operaţiuni
sunt
impuse
de
modernizarea,
modificarea,
între-
ţinerea
sau
exploatarea
străzii.
3.21.
Consiliile
locale
sunt
obligate
să-i
înştiinţeze
pe
deţinători
în
legătură
cu
lucrările
prevăzute,
după
cum
urmează:
-
cu
cel
puţin
12
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor
a
căror
execuţie
impune
mutarea
sau
modificarea,
pentru
construcţiile
autorizate
cu
caracter
definitiv;
-
cu
cel
puţin
3
luni
înainte
de
începerea
lucrărilor,
în
cazul
construcţiilor
acceptate
cu
caracter
provizoriu.
3.22.
Deţinătorii
de
construcţii
amplasate
în
zona
străzi-
lor
sunt
obligaţi
să
execute
revizia
periodică
şi
repararea
acestora
pentru
a
se
asigura
estetica,
protejarea
străzii
şi
siguranţa
circulaţiei.
3.23.
Autorităţile
administraţiei
publice
locale
împreună
cu
poliţia
rutieră
au
obligaţia
de
a
reglementa
parcarea
şi
staţionarea
pe
străzi
a
vehiculelor.
3.24.
Parcarea
autovehiculelor
se
admite,
de
regulă,
în
zone
special
amenajate,
în
afara
benzilor
de
circulaţie
şi
a
trotuarelor,
amplasate
de
comun
acord
cu
poliţia
rutieră.
CAPITOLUL
4
Dispoziţii
finale
4.1.
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentele
norme
tehnice.
4.2.
Condiţiile
din
prezentele
norme
tehnice
sunt
preve-
deri
minime
obligatorii.
4.3.
Referinţe:
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor.
ANEXĂ
STRĂZI
ÎN
LOCALITĂŢI
RURALE
1.
Străzi
principale
2.
Străzi
secundare
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.