Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 54 27/01/1998
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998
pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum
EMITENT
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 127 bis din 26 martie 1998
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
execuţia
la
cald
a
îmbrăcămintei
bituminoase
cilindrate,
pe
calea
de
pod,
cu
beton
asfaltic
cilindrat
ANEXĂ
1.
Generalităţi
1.1.
Obiectul
normativului
1.1.1.
Prezentul
normativ
se
referă
la
condiţiile
de
exe-
cuţie
şi
recepţie
a
îmbrăcămintei
bituminoase
cilindrate
la
cald,
pe
calea
de
pod,
cu
beton
asfaltic
cilindrat.
1.2.
Domeniul
de
utilizare
1.2.1.
Îmbrăcămintea
bituminoasă
cilindrată
la
cald,
pe
calea
de
pod,
cu
beton
asfaltic
cilindrat
se
realizează
pen-
tru
asigurarea
unor
caracteristici
fizico-mecanice
corespun-
zătoare
şi
a
unei
etanşări
bune
împotriva
pătrunderii
apei
la
structura
de
rezistenţă
a
podului.
1.2.2.
Prezentul
normativ
are
caracter
experimental,
pe
o
perioadă
de
un
an.
2.
Condiţii
tehnice
2.1.
Elemente
geometrice
2.1.1.
Îmbrăcămintea
va
avea
o
grosime
totală
de
6
cm,
executată
din
două
straturi
a
câte
3
cm.
2.1.2.
Profilul
transversal,
în
aliniament,
se
execută
în
formă
de
acoperiş
cu
două
pante
racordate
în
treimea
mij-
locie.
Pantele
profilului
transversal,
în
aliniament,
sunt
de
2%.
Acestea
se
pot
reduce
la
1,5%
sau
1%,
dacă
declivitatea
în
profil
longitudinal
este
de
2,5-4%
şi,
respectiv,
mai
mare
de
4%.
2.2.
Abateri-limită
la
elementele
geometrice
2.2.1.
Abaterile-limită
la
grosimea
straturilor,
faţă
de
valorile
prevăzute,
sunt
de
până
la
10%.
2.2.2.
Denivelările
maxime
admise
în
lungul
căii
de
pod,
sub
dreptarul
de
3
m,
sunt
de
3
mm.
2.2.3.
Abaterile-limită
la
panta
profilului
transversal
sunt
de
2,5
mm/m.
2.3.
Materiale
2.3.1.
Materialele
folosite
la
prepararea
mixturilor
asfal-
tice
sunt
următoarele:
-
nisip
natural,
conform
STAS
662-89;
-
nisip
concasat,
conform
SR
667-97;
-
criblură
3-8,
conform
SR
667-97;
-
criblură
8-16,
conform
SR
667-97;
-
filer
de
calcar
sau
cretă
măcinată,
conform
STAS
539-79;
-
bitum
neparafinos,
pentru
drumuri
tip
D
60-80
sau
D
80-100,
conform
Normativului
departamental
privind
con-
diţiile
tehnice
de
calitate
pentru
bitumul
neparafinos,
utilizat
la
lucrările
de
drumuri,
sau
bitum
modificat
conform
Instrucţiunilor
tehnice
privind
îmbrăcămintea
bituminoasă
cilindrată
la
cald,
realizată
cu
bitum
modificat
cu
polimeri,
indicativ
AND
nr.
526/1996.
2.3.2.
Alte
materiale:
emulsie
bituminoasă
cationică,
cu
rupere
rapidă,
conform
STAS
8877-72,
pentru
amorsarea
suprafeţelor-suport.
2.4.
Compoziţia
şi
caracteristicile
fizico-mecanice
ale
mixtu-
rilor
asfaltice
2.4.1.
Mixtura
asfaltică
folosită
la
executarea
îmbrăcă-
mintei
cilindrate
pe
poduri
este
un
beton
asfaltic
cu
agregat
cu
dimensiunea
maximă
de
16
mm.
2.4.2.
Compoziţia
mixturii
asfaltice
2.4.2.1.
Granulozitatea
agregatelor,
conţinutul
de
filer
şi
de
bitum
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
1.
Tabelul
nr.
1
Specificaţii
Beton
asfaltic
cilindrat
Agregate
naturale
(%
din
agregatul
total):
10-12
40-55
rest
până
la
100*)
Conţinut
de
bitum
(%
din
masa
mixturii)
6,0-7,0**)
•
filer
şi
fracţiuni
sub
0,09
mm
•
cribluri
3-8
mm
şi
8-16
mm
•
nisip
0,09-3,15
*)
Proporţia
de
nisip
natural
din
amestecul
cu
nisip
concasat
este
de
maximum
20%.
**)
Conţinutul
optim
de
bitum,
pentru
asigurarea
caracteristicilor
fizico-
mecanice
prescrise,
se
stabileşte
de
către
un
laborator
de
specialitate
care
elaborează
reţetele,
pe
bază
de
studii,
în
funcţie
de
agregate
şi
de
bitumul
utilizat.
2.4.2.2.
Compoziţia
granulometrică
a
mixturii
asfaltice
se
va
încadra
în
următoarele
limite
granulometrice:
-
trecere
prin
sită
de
0,09
mm
10-12%
-
trecere
prin
sită
de
0,2
mm
14-25%
-
trecere
prin
sită
de
0,63
mm
25-40%
-
trecere
prin
ciurul
de
3,15
mm
45-60%
-
trecere
prin
ciurul
de
8
mm
60-80%
-
trecere
prin
ciurul
de
16
mm
90-100%.
2.4.2.3.
Abaterile
admisibile,
în
procente,
faţă
de
com-
poziţia
mixturii
asfaltice
stabilite
prin
reţetă,
sunt
următoa-
rele:
-
±
2%
pentru
conţinutul
de
filer
şi
fracţiuni
de
nisip
sub
0,09
mm;
-
±
5%
pentru
conţinutul
de
granule
cu
dimensiuni
mai
mari
de
3,15
mm;
-
±
0,3%
pentru
conţinutul
de
bitum.
2.4.3.
Caracteristicile
fizico-mecanice
ale
mixturilor
asfaltice.
2.4.3.1.
Caracteristicile
fizico-mecanice,
stabilite
pe
cilin-
drii
Marshall,
confecţionaţi
din
probe
preparate
în
laborator,
pentru
elaborarea
reţetei,
din
probe
prelevate
de
la
mala-
xor
sau
de
la
punerea
în
operă,
precum
şi
din
probe
pre-
levate
din
îmbrăcămintea
executată
(carote,
plăcuţe)
trebuie
să
fie
conforme
cu
cele
din
tabelul
nr.
2.
Caracteristici
fizico-mecanice
Beton
asfaltic
cilindrat
Bitum
pur
Bitum
modificat
D
60-80
D
80-100
-
densitatea
aparentă
(kg/m
3
,
minimum)
2350
2350
2350
-
absorbţie
de
apă
(%
volumetric
maxim)
1,0
1,0
1,0
-
stabilitate
Marshall
(S)
la
60°C
(KN,
minimum)
7,5
6,0
10,0
-
indice
de
curgere
(fluaj)
(I)
(mm)
1,5-4,5
1,5-4,5
2-3,5
-
grad
de
compactare
(%,
minimum)
96
96
96
NOTÃ:
Tabelul
nr.
2
4.2.
Verificarea
preparării
mixturii
asfaltice:
-
reglarea
predozatorului,
conform
cu
reţeta
adoptată;
-
verificarea
realizării
compoziţiei
granulometrice
a
agregatului
total
de
la
malaxor,
conform
cu
reţeta;
-
verificarea
dozării
corecte
a
liantului,
în
limitele
aba-
terilor
admise
faţă
de
reţetă;
-
verificarea
temperaturii
bitumului
şi
a
agregatelor
minerale
în
procesul
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice;
-
verificarea
dozării
corecte
a
şarjei
de
agregate;
-
verificarea
compoziţiei
mixturii
asfaltice.
4.3.
Verificarea
compoziţiei
şi
a
caracteristicilor
fizico-meca-
nice
ale
mixturii
asfaltice
şi
Îmbrăcămintei
executate
4.3.1.
Se
va
realiza
conform
SR
174-97.
4.3.2.
Caracteristicile
fizico-mecanice
ale
mixturii
asfaltice
trebuie
să
corespundă
condiţiilor
din
tabelul
nr.
2.
Determinările
se
fac
conform
metodologiei
prevăzute
în
STAS
1338/1-84
şi
STAS
1338/2-87.
4.4.
Verificarea
elementelor
geometrice
4.4.1.
Uniformitatea
suprafeţei
în
profil
transversal
se
Bitumul
utilizat
la
prepararea
bitumului
modificat
cu
poli-
meri
este
de
tip
D
80-100
şi
trebuie
să
îndeplinească
con-
diţiile
din
Instrucţiunile
tehnice
privind
îmbrăcămintea
bituminoasă
cilindrată
la
cald,
realizată
cu
bitum
modificat
cu
polimeri,
indicativ
AND
nr.
526-96.
3.
Prescripţii
generale
de
executare
Prepararea
mixturilor
asfaltice,
transportul,
punerea
în
operă
şi
compactarea
acestora
se
fac
conform
SR
174/2-97,
în
condiţiile
folosirii
bitumului
pur
şi
conform
Instrucţiunilor
tehnice
privind
îmbrăcămintea
bituminoasă
cilindrată
la
cald,
realizată
cu
bitum
modificat
cu
polimeri,
indicativ
AND
526-96,
în
condiţiile
folosirii
bitumului
modificat.
4.
Controlul
calităţii
lucrărilor
4.1.
Verificarea
materialelor
Materialele
se
verifică,
în
conformitate
cu
prescripţiile
respective,
de
către
laboratoarele
de
şantier
(formaţii)
şi
constau
în
următoarele:
a)
Bitum:
-
penetraţie
la
25°C,
STAS
42-68;
-
punct
de
înmuiere
inel
şi
bilă,
STAS
60-69.
b)
Criblură:
-
granulozitate,
STAS
730-89;
-
conţinut
de
fracţiuni
sub
0,09
mm,
STAS
730-89;
-
coeficient
de
formă,
STAS
730-89.
c)
Nisip
concasat:
-
granulozitate,
STAS
730-89;
-
coeficient
de
activitate,
STAS
730-89.
d)
Nisip
natural:
-
granulozitate,
STAS
4606-80;
-
echivalent
de
nisip,
STAS
730-89;
-
substanţe
organice,
STAS
4606-80;
e)
Filer:
-
granulozitate,
STAS
539-79;
-
umiditate,
STAS
4606-80.
verifică
cu
un
şablon
având
profilul
prevăzut
în
proiect
şi
lungimea
egală
cu
lăţimea
îmbrăcămintei
şi
cu
o
pană
gra-
dată
având
lungimea
de
30
cm,
grosimea
de
maximum
3
cm
şi
înălţimea
la
cele
două
capete
de
1,5
cm
şi,
res-
pectiv,
de
9
cm.
4.4.2.
Uniformitatea
suprafeţei
în
profil
longitudinal
se
verifică
cu
un
dreptar
de
3
m
lungime,
la
10
cm
de
axul
drumului
şi
la
1
m
de
la
marginea
îmbrăcămintei.
Măsurarea
denivelărilor
se
face
cu
o
pană
gradată,
de
20
cm
lungime
şi
maximum
30
mm
lăţime,
cu
înclinaţie
1/10
sau
cu
anali-
zorul
de
profil
longitudinal
(APL).
4.4.3.
Verificarea
grosimii
îmbrăcămintei
se
face
pe
baza
datelor
înscrise
în
buletinul
de
analiză
a
carotelor.
5.
Recepţia
lucrărilor
5.1.
Recepţia
preliminară
5.1.1.
Recepţia
preliminară
se
face
la
cel
puţin
o
lună
de
la
darea
lucrării
în
circulaţie.
5.1.2.
Comisia
de
recepţie
va
examina
lucrarea
execu-
tată
conform
documentaţiei
tehnice
aprobate
şi
documentaţiei
de
control
întocmite
în
timpul
executării.
5.1.3.
Verificarea
uniformităţii
suprafeţei
se
face
conform
pct.
4.4.1
şi
4.4.2.
5.1.4.
Verificarea
grosimii
se
face
conform
pct.
4.4.3.
5.1.5.
Evidenţa
tuturor
verificărilor
de
la
pct.
4
face
parte
din
documentaţia
de
control
al
recepţiei
preliminare.
5.1.6.
Eventualele
degradări
ce
apar
în
termenul
de
garanţie
al
lucrării
executate,
precum
şi
propunerile
făcute
de
comisia
de
recepţie
preliminară
vor
fi
remediate
de
con-
structor,
pe
cheltuiala
acestuia,
în
mod
corespunzător
şi
la
termenele
stabilite.
5.2.
Recepţia
finală
5.2.1.
Recepţia
finală
se
va
face
la
un
an
de
la
data
efectuării
recepţiei
preliminare,
timp
în
care
se
va
face
veri-
ficarea
comportării
în
exploatare
a
lucrării
executate
şi
se
vor
realiza
eventualele
remedieri
ale
deficienţelor
apărute
în
perioada
de
garanţie.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normativului
privind
reciclarea
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
func-
ţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normativul
privind
reciclarea
la
rece
a
îmbrăcă-
mintei
rutiere,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
52.
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
reciclarea
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
ANEXĂ
1.
Generalităţi
1.1.
Obiect
1.1.1.
Prezentul
normativ
se
referă
la
condiţiile
de
exe-
cutare
şi
recepţie
a
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
reci-
clate
la
rece,
cu
adaos
de
lianţi
bituminoşi
(emulsie
bituminoasă)
şi
lianţi
hidraulici
(ciment),
cu
sau
fără
adaos
de
agregate
naturale.
1.1.2.
Reciclarea
la
rece
constă
în
utilizarea
integrală
a
materialului
rezultat
din
frezarea
îmbrăcămintei
rutiere
bitu-
minoase
existente,
degradate,
în
adăugarea
de
lianţi
şi
agregate
naturale
şi
în
punerea
în
operă
cu
ajutorul
unei
maşini
de
reciclare.
1.2.
Domeniul
de
utilizare
1.2.1.
Reciclarea
la
rece
este
destinată
ranforsării,
între-
ţinerii
şi
consolidării
sistemelor
rutiere
cu
o
stare
tehnică
necorespunzătoare
şi
se
aplică
pe
drumuri
de
clasa
tehnică
II-V
şi
pe
străzi
de
categoria
tehnică
II-IV
cu
îmbrăcă-
minte
bituminoasă.
1.3.
Prescripţii
generale
1.3.3.
Îmbrăcămintea
rutieră
reciclată
la
rece
se
va
aco-
peri
printr-unul
dintre
procedeele
următoare,
în
funcţie
de
volumul
traficului:
-
tratament
bituminos;
-
straturi
rutiere
bituminoase
foarte
subţiri,
la
rece
(slurry-seal);
-
covor
asfaltic;
-
ranforsarea
sistemului
rutier
în
funcţie
de
capacitatea
portantă
necesară
sistemului
rutier,
nou-stabilită
prin
calcu-
lul
de
dimensionare.
1.3.4.
Terminologia
utilizată
în
prezentul
normativ
este
în
conformitate
cu
STAS
4032/1.
1.4.
Referinţe
Reglementările
tehnice
la
care
se
face
referire
în
cuprin-
sul
prezentului
normativ
sunt
următoarele:
1.
STAS
42-68
Bitumuri.
Determinarea
pene-
traţiei
2.
STAS
60-69
Bitumuri.
Determinarea
punc-
tului
de
înmuiere.
Metoda
inel
şi
bilă
3.
STAS
61-88
Bitumuri.
Determinarea
ductili-
1.3.1.
Tehnologia
de
reciclare
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
cuprinde
următoarele
faze:
-
adăugarea
agregatelor
naturale/cimentului;
-
frezarea
îmbrăcămintei;
4.
STAS
174-97
tăţii
L
u
c
r
ă
r
i
d
e
d
r
u
m
u
r
i
.
Îmbrăcăminte
bituminoasă
cilindrată
la
cald.
Condiţii
teh-
nice
de
calitate
-
reciclarea
îmbrăcămintei:
-
adăugarea
emulsiei
şi
a
apei;
-
mărunţirea
şi
amestecarea
materialului
rezultat
din
frezare;
-
aşternerea
amestecului
rezultat;
-
compactarea.
1.3.2.
Reciclarea
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
se
exe-
cută
în
perioada
15
aprilie-30
septembrie,
cu
condiţia
ca
temperatura
atmosferică
să
fie
de
minimum
5°C.
5.
SR
EN:
1296-3/95
Metode
de
încercare
a
cimen-
turilor.
Determinarea
timpului
de
priză
şi
a
stabilităţii
6.
SR
227/2-94
Cimenturi.
Încercări
fizice.
Determinarea
fineţii
de
măci-
nare
prin
cernere
pe
probă
de
100
g
7.
SR
388-95
Lianţi
hidraulici.
Ciment
Portland
8.
STAS
662-89
Lucrări
de
drumuri.
Agregate
naturale
de
balastieră
9.
SR
667-97
Agregate
naturale
şi
piatră
prelucrată
pentru
drumuri.
Condiţii
tehnice
generale
de
calitate
10.
STAS
730-89
Agregate
naturale
pentru
lucrări
de
căi
ferate
şi
drumuri.
Metode
de
determinare
11.
STAS
863-85
Lucrări
de
drumuri.
Elemente
geometrice
ale
traseelor,
pre-
scripţii
de
proiectare
12.
STAS
1338/1-84
Lucrări
de
drumuri.
Mixturi
asfaltice
şi
îmbrăcăminte
bitu-
minoasă
executată
la
cald.
Prepararea
mixturilor,
pregăti-
rea
probelor
şi
confecţionarea
epruvetelor
13.
STAS
1338/2-87
Lucrări
de
drumuri.
Mixturi
asfaltice
şi
îmbrăcăminte
bitu-
minoasă
executată
la
cald.
Metode
de
determinare
şi
Datele
furnizate:
a.1)
pentru
stabilirea
oportunităţii
aplicării
tehnologiei
de
reciclare
la
rece:
-
dimensiunea
maximă
a
granulei
de
agregate
(atât
din
straturile
bituminoase,
cât
şi
din
stratul
de
bază/fundaţie),
care
trebuie
să
fie
mai
mică
de
100
mm;
a.2)
pentru
stabilirea
adâncimii
de
frezare:
-
grosimea
şi
numărul
straturilor
bituminoase;
-
grosimea
stratului
de
bază
şi
de
fundaţie;
b)
prelevarea
probelor
prin
frezare
(conform
pct.
I.1
din
anexă).
Numărul
minim
de
probe
este
de
3,
la
fiecare
500
m
de
drum,
iar
cantitatea
de
material
prelevat
pentru
fiecare
probă
este
de
100-150
kg.
Datele
furnizate:
b.1)
pentru
stabilirea
tipului
şi
a
cantităţii
(în
procente)
agregatelor
naturale
şi
a
conţinutului
de
liant
care
trebuie
adăugat:
-
granulozitatea
materialului
frezat;
c)
stabilirea
stării
tehnice
a
drumului
(conform
Instrucţiunilor
CD
155).
2.2.
Elemente
geometrice
14.
STAS
1342-91
15.
STAS
1913/1-82
16.
STAS
1913/13-83
17.
STAS
2900-89
18.
STAS
4606-80
19.
STAS
8877-72
20.
STAS
10969/3-83
încercare
Apă
potabilă
Teren
de
fundare.
Determinarea
umidităţii
Teren
de
fundare.
Determinarea
caracteristicilor
de
compactare.
Încercarea
Proctor
Lucrări
de
drumuri.
Lăţimea
drumurilor
Agregate
naturale
grele
pentru
betoane
şi
mortare
cu
lianţi
minerali.
Metode
de
încercare
Emulsii
bituminoase
cationice
cu
rupere
rapidă
pentru
lucrări
de
drumuri
L
u
c
r
ă
r
i
d
e
d
r
u
m
u
r
i
.
Adezivitatea
bitumurilor
pentru
drumuri
la
agregatele
naturale.
Metode
de
determinare
canti-
tativă
2.2.1.
Adâncimea
până
la
care
se
frezează
îmbrăcămin-
tea
rutieră
este
limitată
de
alcătuirea
sistemului
rutier
şi
de
capacitatea
maşinii
de
reciclare.
În
funcţie
de
alcătuirea
sistemului
rutier,
adâncimea
până
la
care
se
face
frezarea
se
stabileşte
astfel
încât
sub
stratul
reciclat
să
rămână
material
necoeziv,
pentru
ca
apa
utilizată
în
procesul
de
reciclare
să
poată
fi
drenată.
2.2.2.
Lăţimea
îmbrăcămintei
rutiere
trebuie
să
cores-
pundă
prevederilor
STAS
2900.
2.2.3.
Profilul
transversal.
2.2.3.1.
În
aliniament
profilul
transversal
se
execută
cu
o
singură
pantă.
2.2.3.2.
În
curbe
şi
în
zonele
aferente
de
amenajare
profilul
transversal
se
execută
în
conformitate
cu
STAS
863/1.
2.2.4.
Profilul
longitudinal
2.2.4.1.
Declivităţile
maxime
admise
sunt
conform
SR
174/1,
în
funcţie
de
tipul
mixturii
asfaltice.
2.3.
Materiale
21*)
Normativ
privind
condiţiile
teh-
nice
de
calitate
pentru
bitumul
neparafinos
utilizat
la
lucrări
de
drumuri
22.
Instrucţiuni
C.D.
155-86
Instrucţiuni
tehnice
departa-
mentale
privind
determinarea
stării
tehnice
a
drumurilor
moderne.
2.
Condiţii
tehnice
2.1.
Determinări
preliminare
2.1.1.
Scopul
efectuării
determinărilor
preliminare
este
stabilirea
oportunităţii
aplicării
tehnologiei
de
reciclare
la
rece.
2.1.2.
Determinările
preliminare
constau
în:
a)
efectuarea
sondajelor
(minimum
4/km);
alternativ
(pe
ambele
benzi
de
circulaţie).
*)
În
curs
de
aprobare.
2.3.1.
Agregate
naturale
2.3.1.1.
Agregatele
naturale
sunt:
-
cele
adăugate;
-
cele
rezultate
din
frezarea
îmbrăcămintei
rutiere.
Agregatele
naturale
care
se
adaugă
sunt
următoarele:
-
cribluri
sort
3-8,
8-16
şi
16-25,
conform
SR
667;
-
nisip
de
concasaj
sort
0-3,
conform
SR
667;
-
nisip
natural
sort
0-3
sau
0-7,
conform
STAS
662.
2.3.2.
Lianţi
2.3.2.1.
Bitum
Bitumul
este
cel
existent
în
îmbrăcămintea
rutieră.
2.3.2.2.
Emulsia
bituminoasă
Emulsia
bituminoasă
utilizată
la
reciclarea
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
este
emulsie
bituminoasă
cationică
şi
poate
fi
preparată
cu
bitum
pur,
conform
SR
174/1,
sau
cu
bitum
modificat
cu
polimeri
de
tip
elastomeri
termoplastici
liniari,
în
cazuri
justificate
din
punct
de
vedere
tehnic
şi
economic.
Condiţiile
tehnice
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
bituminoasă
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
1.
Tabelul
nr.
1
3.2.2.
Operaţiunile
de
frezare
şi
reciclare
a
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
se
realizează
cu
maşina
de
reciclare.
3.2.3.
Pentru
realizarea
operaţiunilor
de
frezare
şi
reci-
clare,
maşina
are
în
componenţă:
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
Metoda
de
tehnice
determinare
-
tambur
de
frezare
cu
sistem
electronic
de
control
al
adâncimii
de
frezare;
1.
Conţinut
de
bitum,
%
60-65
STAS
8877
2.
Omogenitate
(rest
pe
sita
de
0,63
mm),
%
maximum
0,5
STAS
8877
3.
Stabilitate
la
stocare,
după
7
zile
(rest
pe
sita
de
0,63
mm),
%
maximum
0,5
STAS
8877
4.
Adezivitate,
%
minimum
90
STAS
10969/3
5.
Timpul
de
rupere
*)
*)
Se
va
folosi
un
tip
de
emulsie
bituminoasă,
astfel
încât
ruperea
ei
să
se
producă
după
terminarea
compactării.
2.3.2.3.
Ciment
Cimentul
utilizat
la
reciclarea
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
trebuie
să
îndeplinească
prevederile
STAS
388.
2.3.3.
Apă
Apa
utilizată
la
reciclarea
la
rece
a
îmbrăcămintei
rutiere
trebuie
să
fie
lipsită
de
impurităţi
organice
şi
minerale
şi
să
îndeplinească
prevederile
STAS
1342.
2.4.
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
reciclate
2.4.1.
Gradul
de
compactare
2.4.1.1.
Pentru
stabilirea
gradului
de
compactare
se
efectuează
o
determinare
la
500
m
2
.
2.4.1.2.
Mixtura
asfaltică
reciclată
se
consideră
compac-
tată,
dacă,
pentru
cel
puţin
95%
din
determinările
efectu-
ate,
gradul
de
compactare
este
de
100%,
iar
pentru
restul
de
5%,
gradul
de
compactare
este
de
minimum
95%.
3.
Prescripţii
generale
de
executare
3.1.
Lucrări
pregătitoare
3.1.1.
Pentru
realizarea
probei
care
va
fi
analizată
în
vederea
stabilirii
amestecului
complex
de
reciclare
se
vor
preleva
prin
frezare
3
probe,
conform
pct.
1.1.
din
anexă.
3.1.2.
Stabilirea
compoziţiei
amestecului
complex
de
reciclare
se
va
efectua
pe
baza
determinărilor
de
laborator,
conform
anexei,
care
constau
în:
-
uscarea
materialului
frezat
în
etuvă
la
temperatura
de
50-60°C;
-
stabilirea
vizuală
a
compoziţiei
materialului
frezat
(tip
agregat,
tip
bitum
etc.);
-
determinarea
granulometriei
materialului
frezat;
-
determinarea
conţinutului
de
bitum;
-
determinarea
punctului
de
înmuiere
a
bitumului
recu-
perat;
-
stabilirea
miscibilităţii
emulsiei
bituminoase
cu
sus-
pensia
apă-ciment;
-
stabilirea
granulozităţii
şi
a
proporţiei
de
agregate
care
trebuie
adăugate
pentru
obţinerea
unei
granulometrii
a
amestecului
de
agregate,
conform
pct.
4.1.
din
anexă;
-
stabilirea
compoziţiei
amestecului
de
agregate
şi
liant
*);
-
stabilirea
caracteristicilor
de
compactare.
*)
Cantitatea
de
emulsie
bituminoasă
necesară,
în
funcţie
de
conţinutul
de
bitum
găsit.
3.2.
Utilaje
3.2.1.
Pentru
adăugarea
şi
răspândirea
agregatelor
natu-
rale
este
necesar
un
răspânditor
mecanic.
-
echipament
automat
pentru
dozarea
şi
pulverizarea
emulsiei
bituminoase
şi
a
apei;
-
malaxor;
-
grindă
repartizoare-finisoare.
3.3.
Procesul
tehnologic
de
reciclare
şi
punere
În
operă
a
mixturii
asfaltice
reciclate
3.3.1.
Adăugarea
agregatelor
naturale
Cantitatea
de
agregate
naturale
adăugate
este
cea
sta-
bilită
prin
determinările
de
laborator
de
la
pct.
3.1.2.
3.3.2.
Adăugarea
cimentului
Adăugarea
cimentului
se
face
manual,
din
saci
distribuiţi
peste
agregatele
naturale
răspândite
pe
suprafeţe
bine
deli-
mitate,
astfel
încât
să
se
respecte
dozajul
stabilit
prin
încer-
cările
de
laborator.
3.3.3.
Frezarea
3.3.3.1.
Frezarea
îmbrăcămintei
rutiere
bituminoase
se
realizează
cu
tamburul
de
frezare
al
maşinii
de
reciclare.
3.3.3.2.
Adâncimea
de
frezare
este
controlată
de
un
sis-
tem
electronic.
Se
recomandă
utilizarea
palpatorului
pe
cablu,
pozat
prin
măsurători
topometrice.
3.3.4.
Reciclarea
3.3.4.1.
Adăugarea
emulsiei
bituminoase
şi
a
apei
se
face
cu
echipamentul
automat
de
dozare
şi
pulverizare
al
maşinii.
3.3.4.2.
Mărunţirea
materialului
rezultat
din
frezare,
amestecarea
cu
agregatele
materiale
adăugate,
cu
lianţii
bituminoşi
şi/sau
cu
ciment
se
fac
atât
în
procesul
de
fre-
zare
propriu-zis,
cât
şi
în
cel
al
operaţiunilor
ulterioare,
până
la
aşternere.
3.3.4.3.
Repartizarea
amestecului
rezultat
din
malaxor
se
face
cu
şnecul
din
faţa
grinzii
repartizoare-finisoare.
3.3.4.4.
Aşternerea
şi
precompactarea
amestecului
de
materiale
la
profilul
stabilit
se
realizează
cu
grinda
repartizoare-finisoare.
3.3.5.
Compactarea
3.3.5.1.
Operaţiunea
de
compactare
se
execută
în
lungul
drumului,
de
la
margine
spre
ax.
3.3.5.2.
Viteza
de
lucru
a
compactorului
este
5-8
km/h.
3.3.5.3.
Compactoarele
trebuie
să
lucreze
fără
şocuri
pentru
a
se
evita
vălurirea
îmbrăcămintei.
3.3.5.4.
Compactarea
va
fi
efectuată
cu:
-
compactor
cu
rulouri
vibrator;
-
compactor
pe
pneuri
cu
sarcină
pe
roată
de
mini-
mum
5
t.
Alegerea
productivităţii
compactoarelor
este
determinată
de
suprafaţa
de
compactare,
astfel
încât
numărul
de
treceri
să
asigure
gradul
de
compactare
prescris.
4.
Controlul
calităţii
lucrărilor
4.1.
Verificarea
materialelor
4.1.1.
Verificarea
agregatelor
4.1.1.1.
Verificarea
agregatelor
rezultate
din
frezarea
îmbrăcămintei:
a)
umiditatea
(STAS
1913/1);
b)
granulozitatea
(STAS
4606);
c)
conţinutul
de
bitum
(STAS
1338/2).
4.1.1.2.
Verificarea
calităţii
agregatelor
adăugate
se
face
în
conformitate
cu
prescripţiile
din
standardele
şi
reglemen-
tările
specifice,
menţionate
la
pct.
2.3,
pe
fiecare
lot
apro-
vizionat,
după
cum
urmează:
a)
Nisip
(de
concasaj
şi
natural):
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea
(STAS
4606);
-
conţinutul
de
impurităţi
(STAS
4606);
-
coeficientul
de
activitate
(STAS
730).
b)
Criblură:
-
natura
mineralogică
(STAS
4606);
-
granulozitatea
(STAS
4606);
-
coeficientul
de
formă
(STAS
730);
-
uzura
cu
maşina
„Los
Angeles"
(STAS
730);
-
rezistenţă
la
îngheţ-dezgheţ
(STAS
730);
-
conţinutul
de
impurităţi:
-
corpuri
străine
(STAS
4606);
-
argilă
(STAS
4606);
-
conţinutul
de
fracţiuni
sub
0,09
mm
(STAS
730).
4.1.2.
Verificarea
calităţii
lianţilor
4.1.2.1.
Bitumul
existent:
-
penetraţia
(STAS
42);
-
ductilitatea
(STAS
61).
4.1.2.2.
Emulsia
bituminoasă
cationică:
-
conţinutul
de
bitum
(STAS
8877);
-
omogenitatea
(STAS
8877);
-
stabilitatea
la
stocare
şi
transport
(STAS
8877);
-
adezivitatea
(STAS
10969/3);
-
timpul
de
rupere.
4.1.2.3.
Ciment:
-
fineţea
(STAS
227/2);
-
timpul
de
priză
(SR
EN
196-3).
4.1.3.
Verificarea
calităţii
apei:
-
conţinutul
de
impurităţi
organice
şi
minerale
(STAS
1342).
4.1.4
Materialele
de
la
pct.
4.1.1.2
şi
4.1.2
trebuie
să
aibă
certificate
de
conformitate
a
calităţii.
4.2.
Verificarea
procesului
tehnologic
de
reciclare
şi
punere
În
operă
a
mixturii
asfaltice
reciclate
4.2.1.
În
timpul
reciclării
îmbrăcămintei
rutiere
bitumi-
noase
se
vor
efectua
următoarele
verificări:
4.2.1.1.
Frezarea:
-
verificarea
răspândirii
agregatelor
naturale
de
adaos;
-
dozajul
de
ciment;
-
granulozitatea
agregatelor
naturale
adăugate;
-
umiditatea
agregatelor
naturale
adăugate;
-
omogenitatea
emulsiei
bituminoase
(la
fiecare
lot);
-
verificarea
dozajului
emulsiei
bituminoase.
4.2.1.2.
Amestecarea
materialelor
şi
repartizarea
ames-
tecului:
-
granulozitatea
amestecului
(o
probă
la
1.000
m
2
,
iar
în
cazul
în
care
se
constată
la
o
probă
că
granulozitatea
nu
corespunde
cu
cea
stabilită
prin
încercările
de
laborator
pentru
stabilirea
compoziţiei
amestecului
de
agregate,
conform
pct.
I.4
din
anexă,
determinarea
se
va
face
pe
o
probă
la
500
m
2
);
-
conţinutul
de
bitum
(o
probă
la
500
m
2
);
-
densitatea
în
stare
uscată
a
amestecului;
-
volumul
de
goluri
şi
densitatea
pe
corpurile
de
probă;
-
rezistenţa
la
întindere
prin
despicare
(7
şi
28
de
zile)
şi
modulul
de
elasticitate
dinamic
pe
corpurile
de
probă.
4.2.1.3.
Compactarea:
verificarea
modului
de
compac-
tare.
4.3.
Verificarea
Îmbrăcămintei
reciclate:
-
verificarea
gradului
de
compactare
(o
încercare
la
500
m
2
);
-
verificarea
modulului
de
elasticitate
(3
determinări/zi);
-
verificarea
planeităţii;
-
verificarea
grosimii
îmbrăcămintei
reciclate.
4.4.
Toleranţe
4.4.1.
Corpuri
de
probă:
-
conţinut
de
goluri:
+5%;
-
rezistenţă
la
întindere
prin
despicare
la
7
şi
28
de
zile:
-20%.
4.4.2.
Îmbrăcămintea
reciclată:
-
grosime:
-10%;
-
grad
de
compactare:
-2%
în
maximum
10%
din
determinări;
-
planeitate:
+
1
cm/4
m;
-
cota
în
profil
transversal:
±2
cm.
5.
Recepţia
lucrărilor
5.1.
Recepţia
preliminară
5.1.1.
Recepţia
preliminară
a
lucrărilor
de
către
benefi-
ciar
se
va
face
la
o
lună
de
la
executarea
lucrărilor
şi
se
va
efectua
conform
normelor
în
vigoare.
5.1.2.
Comisia
de
recepţie
examinează
lucrările
execu-
tate
conform
documentaţiei
tehnice
aprobate
şi
documenta-
ţiei
de
control
întocmite
în
timpul
executării.
5.1.3.
Verificarea
uniformităţii
suprafeţei
de
rulare
se
face
conform
pct.
4.3.
5.1.4.
Verificarea
cotelor
profilului
longitudinal
se
face
în
axa
drumului,
pe
minimum
10%
din
lungimea
traseului.
5.1.5.
La
străzi
cota
în
ax
se
verifică
în
proporţie
de
20%
din
lungimea
traseului,
iar
cotele
rigolelor,
pe
toată
lungimea
traseului,
în
punctele
de
schimbare
a
declivităţi-
lor.
5.1.6.
Verificarea
grosimii
se
face
conform
pct.
4.3
şi
pe
probe
ce
se
iau
pentru
verificarea
calităţii
îmbrăcămintei.
5.1.7.
Evidenţa
tuturor
verificărilor
menţionate
în
cap.
4
face
parte
din
documentaţia
de
control
al
recepţiei
prelimi-
nare.
5.2.
Recepţia
finală
5.2.1.
Recepţia
finală
se
face
conform
prescripţiilor
legale
în
vigoare.
5.2.2.
Perioada
de
verificare
a
comportării
în
exploatare
a
lucrărilor
definitive
va
fi
de
minimum
24
de
luni
de
la
data
recepţiei
preliminare.
I.
ÎNCERCÃRI
DE
LABORATOR
1.
Prelevarea
probelor
prin
frezare
1.1.
Prelevarea
prin
frezare
a
3
probe,
care
vor
fi
analizate
pentru
stabilirea
tipului
şi
proporţiei
agregatelor
ANEXĂ
la
normativ
ce
vor
fi
adăugate,
se
va
face
din
punctele
stabilite
în
fig.
1.
1.2.
Frezarea
se
va
face
pe
adâncimea
stabilită
prin
sondajele
efectuate
în
cadrul
determinărilor
preliminare
(cap.
2
pct.
2.1),
pe
o
lungime
de
aproximativ
2
m.
2.
Încercări
pe
materialul
frezat
2.1.
Agregate
2.1.1
Granulozitatea
(STAS
4606)
Pentru
realizarea
curbei
granulometrice
a
agregatelor
celor
trei
probe,
acestea
vor
fi
spălate
şi
uscate.
2.1.2
Umiditatea
(conform
STAS
1913/1)
În
funcţie
de
umiditatea
agregatelor
naturale
frezate
se
va
stabili
cantitatea
de
apă
care
va
fi
adăugată.
2.2.
Bitum
2.2.1.
Conţinutul
de
bitum
(conform
STAS
1338/2)
În
funcţie
de
conţinutul
de
bitum
al
agregatelor
naturale
frezate
se
va
stabili
cantitatea
de
emulsie
care
trebuie
adăugată.
2.2.2.
Punctul
de
înmuiere
inel
şi
bilă
(conform
STAS
60)
3.
Încercări
pe
materialul
de
adaos
3.1.
Agregate
3.1.1.
Granulozitatea
(STAS
4606)
3.1.2.
Umiditatea
(conform
STAS
1913/1)
3.2.
Emulsia
bituminoasă
3.2.1.
Determinarea
conţinutului
de
bitum
(conform
STAS
8877)
3.2.2.
Determinarea
omogenităţii
(conform
STAS
8877)
3.2.3.
Determinarea
stabilităţii
la
stocare
(conform
STAS
8877)
3.2.4.
Determinarea
adezivităţii
(conform
STAS
10969/3)
3.3.
Ciment
3.3.1.
Fineţea
(conform
STAS
227/2)
3.3.2.
Timpul
de
priză
(conform
SR
EN
196-3)
3.4.
Suspensia
-
emulsie
bituminoasă
-
apă-ciment
3.4.1.
Se
va
determina
miscibilitatea
emulsiei
bituminoase
cu
suspensia
de
apă-ciment
după
procedura
următoare:
-
se
amestecă
o
cantitate
de
100
g
de
ciment
cu
50
g
de
apă
într-un
vas
de
sticlă
până
se
obţine
o
sus-
pensie
de
apă-ciment
omogenă;
-
se
introduc
100
g
de
emulsie
bituminoasă
într-un
alt
vas
de
sticlă;
-
suspensia
apă-ciment
se
amestecă
cu
emulsia
bitu-
minoasă
timp
de
6
minute;
-
se
va
determina
timpul
de
rupere
a
emulsiei
bitumi-
noase.
3.4.2.
Timpul
de
rupere
a
emulsiei
bituminoase
este
de
minimum
10
minute.
În
cazul
în
care
timpul
de
rupere
este
mai
mic
de
10
minute,
se
va
relua
determinarea
cu
alt
tip
de
emulsie
şi
alt
tip
de
ciment.
4.
Stabilirea
compoziţiei
amestecului
de
materiale
4.1.
Agregate
4.1.1.
Curba
granulometrică
a
amestecului
de
agregate
trebuie
să
corespundă
cu
cea
a
unui
strat
de
legătură.
4.1.2.
În
funcţie
de
granulozitatea
agregatelor
naturale
frezate
şi
de
cea
a
agregatelor
naturale
de
adaos
menţio-
nate
la
pct.
2
şi
3
se
stabileşte
proporţia
de
agregate
natu-
rale
care
trebuie
adăugate
pentru
realizarea
amestecului
de
agregate
în
conformitate
cu
pct.
4.1.1.
4.2.
Emulsie
bituminoasă,
ciment
şi
apă
4.2.1.
Stabilirea
dozajelor
de
emulsie
bituminoasă,
apă
şi
ciment
se
va
realiza
prin
încercări
pe
corpuri
de
probă.
4.3.
Confecţionarea
corpurilor
de
probă
4.3.1.
Se
vor
elabora
3
dozaje
pentru
confecţionarea
corpurilor
de
probă,
variind
procentul
de
emulsie
bitumi-
noasă,
apă
şi
ciment.
4.3.1.1.
Dozajul
de
ciment
utilizat
la
reciclarea
îmbrăcă-
mintei
rutiere
bituminoase
este
de
3,5-4,5%.
4.3.1.2.
Dozajul
de
apă
(inclusiv
cea
conţinută
de
mate-
rialul
frezat
şi
cel
adăugat,
stabilită
prin
determinarea
umi-
dităţii
de
la
pct.
2.1
şi
3.1)
se
stabileşte
astfel
încât
raportul
apă/ciment
să
fie
de
0,5.
4.3.1.3.
Conţinutul
de
emulsie
bituminoasă
este
de
2,5-5%
(chiar
dacă
materialul
frezat
conţine
o
anumită
can-
titate
de
bitum).
4.3.2.
Prepararea
amestecului
de
materiale
se
va
face
într-un
malaxor.
4.3.3.
Realizarea
corpurilor
de
probă
4.3.3.1.
Se
vor
realiza
câte
4
corpuri
de
probă
pentru
fiecare
dozaj
stabilit.
4.3.3.2.
Dotarea:
-
cilindri
metalici
cu
fante,
cu
diametrul
de
149,6
mm
şi
înălţimea
de
30
mm;
-
2
poansoane
cu
caneluri
pentru
evacuarea
apei
(fig.
2):
-
diametrul
de
149,6
mm;
-
înălţimea
de
30
mm;
-
cântar.
4.3.3.3.
Procedura
de
realizare
a
corpurilor
de
probă
este
următoarea:
-
se
ung
cu
ulei
decofrol
pereţii
interiori
ai
cilindrilor
metalici;
-
se
pune
hârtie
de
filtru
la
partea
inferioară
a
cilindri-
lor,
fără
a
acoperi
fantele
acestora;
-
se
umple
cilindrul
cu
amestec
de
materiale
(aproxi-
mativ
6
kg);
-
se
acoperă
materialul
cu
hârtie
de
filtru
şi
cu
capacul
cilindrului.
5.
Compactarea
5.1.
Dotarea:
-
presă
hidraulică
(sarcina
>
50
KN);
-
suport
pentru
compactare
(fig.
3).
5.2.
Procedura
de
compactare
a
corpurilor
de
probă
este
următoarea:
-
se
introduce
cilindrul
cu
amestecul
de
material
în
suportul
de
compactare
centrat
sub
pistonul
presei;
-
se
aplică
corpului
de
probă,
cu
perioade
de
repaus
între
treptele
de
încărcare,
repetat,
cu
o
viteză
de
50
mm/minut,
sarcina
de
49
KN
(fig.
4);
-
compactarea
se
consideră
încheiată,
dacă,
după
sta-
bilizarea
încărcării,
scăderea
sarcinii
aplicate
corpurilor
de
probă
este
<
4
KN;
-
după
compactare
corpurile
de
probă
se
lasă
în
cilindri
24
de
ore,
după
care
se
decofrează.
5.3.
Depozitarea
corpurilor
de
probă
Se
păstrează
7
zile
şi
apoi
28
de
zile,
în
atmosferă
umedă,
în
încăperi
închise,
la
temperatura
de
20±2°C
şi
umiditatea
de
60-80%.
5.4.
Caracteristici
de
compactare
(se
determină
numai
la
7
zile)
5.4.1.
Umiditatea
optimă
de
compactare
(conform
STAS
1913/13)
5.4.2.
Densitatea
în
stare
uscată
maximă
(conform
STAS
1913/13)
6.
Determinări
fizico-mecanice
pe
corpurile
de
probă
6.1.
Volumul
de
goluri
Se
determină
pe
două
corpuri
de
probă
la
7
zile
(con-
form
STAS
1338/2)
6.2.
Rezistenţa
la
Întindere
prin
despicare
Se
determină
pe
două
corpuri
de
probă
la
7
zile
şi
pe
alte
două,
la
28
de
zile
(conform
STAS
1338/2).
6.2.1.
Încercarea
probei
se
face
cu
presa
hidraulică
(fig.
5).
6.2.2.
Rezistenţa
la
întindere
prin
despicare
(R
id
)
se
determină
cu
relaţia:
R
id
=
2
F/rrdl,
unde:
F
=
forţa
de
rupere
(N);
d
=
diametrul
corpului
de
probă
(mm);
l
=
înălţimea
corpului
de
probă
(mm).
6.2.3.
Valorile
minime
admisibile
sunt:
-
la
7
zile:
0,4
N/mm
2
;
-
la
28
de
zile:
0,6
N/mm
2
.
6.3.
Modulul
de
elasticitate
6.3.1.
Modulul
de
elasticitate
(E)
se
determină
cu
relaţia:
E
=
F
(0,274
+
µ)/hu,
unde:
F
=
forţa
de
rupere
(N);
µ
=
coeficientul
lui
Poisson;
h
=
înălţimea
corpului
de
probă
(mm);
u
=
deformarea
orizontală
a
corpului
de
probă
(mm).
II.
ÎNCERCĂRI
IN
SITU
1.
Gradul
de
compactare
1.1.
Mod
de
determinare
1.1.1.
Prin
prelevare
de
carote
Gradul
de
compactare
se
determină
cu
relaţia:
D
=
d/
dmax.,
unde:
d
=
densitatea
uscată
determinată
pe
probele
prelevate
din
îmbrăcămintea
reciclată;
dmax.
=
densitatea
în
stare
uscată
maximă
-
Proctor
(stabilită
la
pct.
5.4.3.).
1.1.2.
Utilizând
gamadensimetrul.
2.
Planeitatea
2.1.
Se
determină
cu
dreptarul
(lată)
de
4
m
sau
cu
analizo-
rul
de
profil
În
lung
(APL).
3.
Grosimea
îmbrăcămintei
reciclate
3.1.
Prin
efectuarea
sondajelor
Figura
1.
-
Schema
de
prelevare
a
probelor
de
material
frezat
Figura
2.
-
Poanson
cu
diametrul
=
149,6
mm,
cu
4
caneluri
pentru
evacuarea
apei
Figura
3.
-
Suport
pentru
compactare,
compus
din:
(1)
placă
superioară
şi
(2)
placă
inferioară,
(3)
4
bare
de
susţinere,
(4)
dispozitiv
de
centrare,
(5)
poanson
Timp
de
încărcare:
3,5-4
minute
Figura
4.
-
Curbă
încărcare-timp
la
compactare
statică
Figura
5.
-
Presă
hidraulică
de
50-100KN,
cu:
-
suport
(1);
-
piesă
de
rezemare
(2);
-
piesă
de
presare
(3).
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normativului
privind
lucrările
de
întreţinere
a
îmbrăcămintei
bituminoase
pe
timp
friguros
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
func-
ţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normativul
privind
lucrările
de
întreţinere
a
îmbră-
cămintei
bituminoase
pe
timp
friguros,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
53.
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
lucrările
de
întreţinere
a
îmbrăcămintei
bituminoase
pe
timp
friguros
ANEXĂ
CAPITOLUL
1
Generalităţi
1.1.
Obiect
şi
domeniu
de
utilizare
1.1.1.
Prezentul
normativ
se
referă
la
lucrările
de
întreţi-
nere
a
îmbrăcămintei
bituminoase
pe
timp
friguros,
de
regulă
în
perioada
15
octombrie-15
martie.
Executarea
lucrărilor
se
face
din
ordinul
administratorului
drumului,
ca
unic
răspunzător
al
asigurării
desfăşurării
trafi-
cului
în
condiţii
de
siguranţă,
fluenţă
şi
continuitate.
1.1.2.
Prevederile
prezentului
normativ
se
aplică
pe
timp
friguros,
la
îmbrăcămintea
bituminoasă
la
care
au
apărut
degradări
care
pun
în
pericol
siguranţa
circulaţiei.
1.1.3.
Lucrările
de
întreţinere
prevăzute
în
prezentul
nor-
mativ,
sistematizate
pe
tipuri
de
lucrări,
se
aplică
în
scopul
prevenirii
extinderii
degradărilor
îmbrăcămintei
bituminoase
pe
timp
de
iarnă
şi
al
asigurării
siguranţei
circulaţiei.
1.1.4.
Prevederile
prezentului
normativ
se
aplică
la
tra-
tarea
pe
timp
friguros
a
următoarelor
tipuri
de
defecţiuni
ale
îmbrăcămintei
bituminoase
prevăzute
de
Instrucţiunile
CD
98-86
privind
prevenirea
şi
remedierea
defecţiunilor
la
îmbrăcămintea
modernă:
-
gropi
izolate
pe
porţiuni
de
drum
limitate;
-
suprafaţă
cu
ciupituri;
-
suprafaţă
poroasă;
-
fisuri
şi
crăpături;
-
faianţări;
-
peladă;
-
tasări
locale.
1.1.5.
Tipurile
de
lucrări
de
întreţinere
pe
timp
friguros
a
îmbrăcămintei
bituminoase
cuprinse
în
prezentul
normativ
sunt:
-
plombare
la
rece
cu:
•
mixturi
asfaltice
stocabile;
•
stropiri
bituminoase
succesive;
-
tratament
bituminos;
-
badijonare
la
rece;
-
colmatare
la
rece;
-
lucrări
de
întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
la
cald.
1.2.
Prescripţii
generale
1.2.1.
Plombarea
la
rece
1.2.1.1.
Acest
tip
de
lucrare
se
execută
în
perioada
15
octombrie
-
15
martie,
când
staţiile
de
preparare
a
mixtu-
rilor
asfaltice
la
cald,
prevăzute
de
SR
174,
nu
funcţionează.
1.2.1.2.
Plombarea
la
rece
se
aplică
pentru
remedierea
următoarelor
tipuri
de
degradări
ale
îmbrăcămintei
bitumi-
noase:
-
gropi
izolate,
pe
suprafeţe
mici;
-
peladă;
-
tasări.
Acest
tip
de
lucrare
se
execută
în
scopul
prevenirii
extinderii,
în
perioada
de
iarnă,
a
degradărilor
apărute
în
îmbrăcămintea
bituminoasă
şi
al
asigurării
siguranţei
circu-
laţiei
în
orice
anotimp
(toamnă,
iarnă,
primăvară).
Plombarea
la
rece
se
execută,
de
regulă,
cu
mixturi
asfaltice
stocabile.
În
cazuri
excepţionale
acest
tip
de
lucrare
se
poate
executa
şi
prin
stropiri
bituminoase
succesive.
1.2.1.3.
Mixturile
asfaltice
stocabile
menţionate
în
pre-
zentul
normativ
sunt
prevăzute
a
fi
realizate
din
agregate
prelucrate
şi
neprelucrate,
anrobate,
la
cald,
cu
bitum
fluxat
sau
cu
bitum
şi
aditiv
specific
ori,
la
rece,
cu
emulsie
bitu-
minoasă
cationică.
1.2.1.4.
Mixturile
asfaltice
stocabile
se
pun
în
operă
la
rece,
în
conformitate
cu
actul
normativ
de
fabricare
şi
utili-
zare
a
tipului
acestora.
1.2.1.5.
Lucrările
de
remediere
cu
mixtură
asfaltică
sto-
cabilă
sau
stropiri
bituminoase
succesive
se
execută
pe
suprafaţă
uscată
sau
umedă,
dar
nu
pe
timp
de
ploaie,
lapoviţă,
ninsoare
sau
viscol.
1.2.1.6.
După
punerea
în
funcţiune
a
staţiilor
de
prepa-
rare
a
mixturilor
asfaltice
şi
după
asigurarea
condiţiilor
pre-
văzute
de
SR
174,
remedierea
defecţiunilor
sub
formă
de
gropi,
peladă,
tasări
locale
se
va
face
conform
Instrucţiunilor
CD-98.
1.2.2.
Lucrări
de
Întreţinere
pe
bază
de
tratament
bituminos
la
rece
1.2.2.1.
Acest
tip
de
lucrare
se
execută
în
perioada
15
octombrie
-
30
noiembrie,
la
tratarea
următoarelor
tipuri
de
defecţiuni:
-
suprafaţă
cu
ciupituri;
-
suprafaţă
poroasă.
Suprafaţa
cu
ciupituri
a
îmbrăcămintei
bituminoase
pre-
zintă
o
serie
de
gropiţe
cu
diametrul
de
circa
20
mm,
adâncimea
lor
putând
atinge
grosimea
stratului
de
uzură.
Ciupiturile
pot
fi
izolate,
de
2-3
pe
m
2
,
sau
grupate
într-un
număr
mare
pe
m
2
.
Suprafaţa
poroasă
a
îmbrăcămintei
bituminoase
este,
în
general,
de
culoare
mai
deschisă,
cu
pori
care,
uneori,
se
pot
observa
cu
ochiul
liber,
iar,
după
ploaie,
rămâne
un
timp
îndelungat
umedă.
1.2.2.2.
Tratamentul
bituminos
prevăzut
în
prezentul
nor-
mativ
este
de
tipul
„tratament
bituminos
de
închidere"
şi
are
ca
scop
etanşarea
suprafeţei
stratului
de
uzură,
stopa-
rea
evoluării
ciupiturilor
sub
formă
de
gropi,
în
cazul
supra-
feţelor
cu
ciupituri,
sau
apariţia
de
degradări
ale
stratului
de
uzură,
în
cazul
suprafeţelor
poroase,
în
perioada
de
iarnă.
1.2.2.3.
Tratamentul
bituminos
de
închidere
se
execută
la
o
temperatură
atmosferică
mai
mare
de
+5°C,
într-un
singur
strat,
din
agregate
naturale
prelucrate
sau
neprelu-
crate
şi
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă.
Tratamentul
bituminos
se
execută
pe
suprafaţă
uscată
sau
umedă.
El
nu
se
execută
pe
timp
de
ploaie.
1.2.3.
Lucrări
de
Întreţinere
pe
bază
de
badijonări
la
rece
1.2.3.1.
Acest
tip
de
lucrare
se
execută,
în
perioada
15
octombrie-30
noiembrie,
pentru
tratarea
următoarelor
tipuri
de
defecţiuni
ale
stratului
de
uzură
din
îmbrăcămintea
bituminoasă:
-
suprafaţă
poroasă;
-
faianţări.
Suprafaţa
poroasă
a
îmbrăcămintei
bituminoase,
conform
pct.
1.2.2.1,
este
o
suprafaţă
cu
pori,
care,
după
ploaie,
rămâne
un
timp
îndelungat
umedă.
Suprafaţa
cu
faianţări
se
prezintă
sub
forma
unei
reţele
de
fisuri
longitudinale
şi
transversale
şi
care
pot
fi:
-
faianţări
în
pânză
de
păianjen,
care
au
dimensiunea
laturii
poligonului
de
circa
5
cm;
-
faianţări
în
plăci,
care
au
dimensiunea
poligonului
mai
mare
de
5
cm,
ajungând
la
10-15
cm.
1.2.3.2.
Badijonarea
la
rece
are
ca
scop
etanşarea
suprafeţei
poroase
sau
faianţate,
pentru
stoparea
evoluării
stării
de
degradare
a
stratului
de
uzură
în
perioada
de
iarnă.
1.2.3.3.
Badijonarea
la
rece
se
execută
la
o
temperatură
atmosferică
mai
mare
de
+5°C,
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
pe
suprafaţă
uscată
sau
umedă.
Lucrările
nu
se
execută
pe
timp
de
ploaie.
1.2.4.
Lucrări
de
Întreţinere
pe
bază
de
colmatare
la
rece
1.2.4.1.
Acest
tip
de
lucrare
se
aplică
în
perioada
15
octombrie-30
noiembrie
la
tratarea
fisurilor
şi
crăpături-
lor
din
stratul
de
uzură
al
îmbrăcămintei
bituminoase.
1.2.4.2.
Colmatarea
la
rece
a
fisurilor
şi
crăpăturilor
are
ca
scop
împiedicarea
infiltrării
apei
şi
sării
în
îmbrăcămin-
tea
bituminoasă
pe
timp
de
iarnă.
1.2.4.3.
Colmatarea
la
rece
se
execută
la
o
temperatură
atmosferică
mai
mare
de
+5°C,
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
pe
suprafaţă
uscată
sau
umedă.
Lucrările
nu
se
execută
pe
timp
de
ploaie.
1.2.5.
Lucrări
de
Întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
la
cald
1.2.5.1.
Acest
tip
de
lucrare
se
foloseşte
la
remedierea
degradărilor
pe
suprafeţe
mai
întinse
ale
îmbrăcămintei
unui
emulgator,
preparată
în
instalaţii
speciale,
cu
caracte-
ristici
fizico-chimice
specifice.
După
modul
de
comportare
faţă
de
agregatele
naturale
şi,
respectiv,
în
funcţie
de
domeniul
de
folosire,
emulsiile
bituminoase
cationice
prevăzute
în
prezentul
normativ
se
pot
clasifica
astfel:
-
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă
pen-
tru
executarea
de
tratamente
bituminoase,
badijonări,
col-
matări
şi
pentru
prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
tip
Plombarec;
-
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
semilentă
pentru
prepararea
mixturilor
asfaltice
stocabile.
1.3.4.
Bitumul
fluxat,
în
sensul
prezentului
normativ,
este
liantul
obţinut
prin
amestecarea
bitumului
pur
pentru
dru-
muri
cu
anumite
tipuri
de
solvenţi
petrolieri,
în
instalaţii
de
tip
tanc
de
bitum
sau
topitor,
la
temperaturi
de
60°C,
cu
caracteristici
specifice.
1.3.5.
În
înţelesul
prezentului
normativ,
lianţii
şi
mixturile
asfaltice
preparate
cu
aceşti
lianţi
vor
fi
notaţi,
pe
scurt,
astfel:
-
EBCR
-
emulsie
bituminoasă
cationică
bituminoase.
1.2.5.2.
Prevederile
prezentului
normativ
se
aplică
pe
timp
friguros
la
îmbrăcămintea
bituminoasă
la
care
au
apă-
rut
degradări
care
pun
în
pericol
siguranţa
circulaţiei.
Lucrările
prevăzute
în
acest
normativ
vor
avea
un
carac-
ter
de
excepţie
şi
se
vor
aplica
în
perioada
15
octombrie
-15
martie,
la
o
temperatură
atmosferică
cuprinsă
între
+5°C
şi
+10°C,
în
scopul
prevenirii
extinderii
degradărilor
şi
asigurării
siguranţei
circulaţiei.
1.2.5.3.
Tipul
de
mixtură
asfaltică
prevăzut
în
prezentul
-
EBCMS
-
BF
-
MASBF
-
MASBA
cu
rupere
rapidă;
-
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
semilentă,
cu
solvent;
-
bitum
fluxat;
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
cu
bitum
fluxat;
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare;
normativ
se
prepară
la
cald
din
agregate
naturale
prelu-
crate
şi
neprelucrate,
cu
dimensiunea
maximă
de
8
mm,
şi
bitum
neparafinos
pentru
drumuri.
1.2.5.4.
Acest
tip
de
lucrare
se
execută
pe
suprafaţă
uscată.
Lucrările
de
întreţinere
cu
mixtură
asfaltică
la
cald
nu
se
execută
pe
timp
de
ceaţă
sau
de
ploaie.
1.3.
Definiţii
şi
terminologie
1.3.1
Mixtura
asfaltică
stocabilă
este
mixtura
asfaltică
care
poate
fi
depozitată
şi
stocată
la
temperatura
atmosfe-
rică,
în
condiţii
specifice,
pe
o
perioadă
de
minimum
30
de
zile
(în
funcţie
de
tipul
mixturii
asfaltice
stocabile)
de
la
prepararea
până
la
punerea
în
operă,
păstrându-şi
proprie-
tăţile
de
lucrabilitate
corespunzătoare.
După
modul
de
preparare
şi
liantul
folosit,
mixturile
asfaltice
stocabile,
prevăzute
în
prezentul
normativ,
se
pot
clasifica
astfel:
a)
mixturi
asfaltice
stocabile,
preparate
la
cald:
-
cu
bitum
fluxat;
-
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare;
b)
mixturi
asfaltice
stocabile,
preparate
la
rece,
cu
emul-
sie
bituminoasă
cationică:
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
din
mixtură
asfaltică
rezultată
din
frezarea
îmbrăcămintei
bituminoase
vechi,
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă
şi
solvent,
prin
procedeul
Plombarec;
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
din
agregate
prelucrate
şi
neprelucrate
şi
din
emulsie
bituminoasă
catio-
nică
cu
solvent,
cu
rupere
semilentă.
1.3.2.
Bitumul
pur
este
bitumul
neparafinos
pentru
dru-
muri,
provenit
din
ţiţeiuri
neparafinoase,
selecţionate,
folosit
la
executarea
straturilor
bituminoase,
conform
prescripţiilor
tehnice
în
vigoare.
1.3.3.
Emulsia
bituminoasă
cationică
este
o
dispersie
de
bitum
în
apă,
cu
particule
de
ordinul
micronilor,
în
prezenţa
*)
În
curs
de
elaborare.
-
MA
tip
Plombarec
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
prin
procedeul
Plombarec;
-
MASE
-
mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
cu
emulsie
bitumi-
noasă
cationică
EBCMS;
-
BA
8
-
beton
asfaltic
preparat
la
cald
cu
bitum
pur.
1.3.6.
Terminologia
utilizată
în
prezentul
normativ
este
conform
STAS
4032/1.
1.4.
Referinţe
Prescripţiile
tehnice
la
care
se
face
referire
în
cuprinsul
prezentului
normativ
sunt
următoarele:
1.
STAS
42-68
Bitumuri.
Determinarea
pene-
traţiei
2.
STAS
44-84
Produse
petroliere.
White
spirit
rafinat.
3.
STAS
60-69
Bitumuri.
Determinarea
punc-
tului
de
înmuiere
4.
STAS
61-88
Bitumuri.
Determinarea
ducti-
lităţii
5.
SR
174/1-97
Îmbrăcăminte
bituminoasă
cilindrată,
executată
la
cald.
Condiţii
tehnice
generale
de
calitate
6.
SR
174/2-97
Îmbrăcăminte
bituminoasă
cilindrată,
executată
la
cald.
Condiţii
tehnice
pentru
prepa-
rarea
şi
punerea
în
operă
a
mixturilor
asfaltice
şi
recepţia
îmbrăcămintei
executate
7.
-*)
Normativ
privind
condiţiile
teh-
nice
pentru
instalaţiile
de
pre-
parare
a
mixturilor
asfaltice
executate
la
cald
8.
STAS
539-79
Filer
de
calcar,
filer
de
cretă
şi
filer
de
var
stins
în
pulbere
9.
STAS
599-87
Tratamente
bituminoase.
Condiţii
generale
10.
STAS
662-89
Lucrări
de
drumuri.
Agregate
naturale
de
balastieră
11.
SR
667-97
Agregate
naturale
de
piatră
17.
STAS
4606-80
Agregate
naturale
grele
pentru
mortare
şi
betoane
cu
lianţi
minerali.
Metode
de
încercare
18.
STAS
5639-88
Combustibil
pentru
turbo-
motoare
de
aeronave
19.
STAS
8877-72
Emulsii
bituminoase
cationice
cu
rupere
rapidă
pentru
lucră-
prelucrată
pentru
drumuri.
Condiţii
tehnice
generale
de
calitate
12.
STAS
730-89
Agregate
naturale
pentru
20.
STAS
10969/2-88
rile
de
drumuri
L
u
c
r
ă
r
i
d
e
d
r
u
m
u
r
i
.
Adezivitatea
emulsiilor
bitumi-
noase
faţă
de
agregate
natu-
rale
lucrări
de
căi
ferate
şi
dru-
muri.
Metode
de
încercare
13.
STAS
1338-84
Lucrări
de
drumuri.
Mixturi
asfaltice
şi
îmbrăcăminte
bitu-
minoasă
executată
la
cald.
Prepararea
mixturilor.
Pregătirea
probelor
şi
confec-
ţionarea
epruvetelor
14.
STAS
1338/2-87
Lucrări
de
drumuri.
Mixturi
asfaltice
şi
îmbrăcăminte
bitu-
minoasă,
executată
la
cald.
Metode
de
determinare
şi
încercare,
confecţionarea
şi
decofrarea
epruvetelor
15.
STAS
3308-85
Aparate
de
cântărit.
Limite
maxime
de
cântărire
16.
STAS
4032/1-90
L
u
c
r
ă
r
i
d
e
d
r
u
m
u
r
i
.
Terminologie
21.
STAS
10969/3-83
L
u
c
r
ă
r
i
d
e
d
r
u
m
u
r
i
.
Adezivitatea
bitumurilor
pentru
drumuri
la
agregate
naturale.
Metoda
de
determinare
canti-
tativă
22.
CD
98-86
Instrucţiuni
pentru
prevenirea
şi
remedierea
defecţiunilor
la
îmbrăcămintea
modernă
23.
*)
Normativ
privind
condiţiile
teh-
nice
de
calitate
pentru
bitumul
neparafinos
utilizat
la
lucrările
de
drumuri.
CAPITOLUL
2
Lucrări
de
întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
stocabile
2.1.
Tipuri
de
mixturi
asfaltice
stocabile
2.1.1.
Tipurile
de
mixturi
asfaltice
stocabile,
cuprinse
În
pre-
zentul
normativ,
sunt
prezentate
În
tabelul
nr.
1.
*)
În
curs
de
elaborare.
Tabelul
nr.
1
Nr.
crt.
Tipul
tehnologiei
de
preparare
a
mixturii
asfaltice
stocabile
Tipul
mixturii
asfaltice
stocabile
Simbolul
Dimensiunea
maximă
a
granulei,
(mm)
Liantul
Solventul
1.
Tehnologie
la
cald
1.1.
Mixtură
asfaltică
stocabilă
cu
bitum
fluxat
MASBF
8
Bitum
fluxat
cu
solvent
Solvent
petro-
lier
(ex:
white
spirit,
kerosen)
1.2.
Mixtură
asfaltică
stocabilă
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare
MASBA
8
Bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare
-
2.
Tehnologie
la
rece
2.1.
Mixtură
asfaltică
stocabilă
tip
Plombarec
MA
tip
Plombarec
16
Emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă
Introdus
în
emulsia
tip
EBCR
înainte
de
prepara-
rea
mixturii
2.2.
Mixtură
asfaltică
stocabilă
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
MASE
16
Emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
semi-
lentă
Introdus
în
timpul
prepa-
rării
emulsiei
tip
EBCMS
NOTĂ:
Tipurile
de
mixturi
asfaltice
stocabile,
prezentate
în
tabelul
nr.
1,
nu
sunt
limitative,
putând
fi
utilizate
şi
alte
tipuri,
cu
condiţia
ca
acestea
să
fie
agrementate
tehnic
potrivit
reglementărilor
în
vigoare.
2.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
tipurilor
de
mixturi
asfaltice
stocabile
sunt
conform
pct.
2.2,
2.3,
2.4
şi
2.5.
2.2.
Mixtura
asfaltică
stocabilă
preparată
la
cald
cu
bitum
fluxat
2.2.1.
Condiţii
tehnice
2.2.1.1.
Materiale:
a)
Agregate
naturale
Agregatele
naturale
care
se
utilizează
sunt
următoarele:
•
criblură
sort
3-8,
conform
SR
667;
•
nisip
de
concasaj
sort
0-3,
conform
SR
667.
Fiecare
tip
şi
sort
de
agregate
trebuie
depozitat
sepa-
rat,
în
silozuri
proprii,
pe
platforme
betonate,
amenajate
cu
pereţi
despărţitori
pentru
evitarea
amestecării
şi
impurificării
agregatelor.
b)
Filer
Filerul
trebuie
să
fie
din
calcar
sau
cretă
măcinată,
con-
form
STAS
539.
Filerul
se
depozitează
în
magazii
închise.
Nu
se
admite
folosirea
filerului
aglomerat.
c)
Bitum
fluxat
Tipul
de
bitum
şi
procentul
acestuia
în
compoziţia
bitu-
mului
fluxat
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
2.
Tabelul
nr.
2
Componente
Condiţii
de
admisibilitate
Bitum
sort
D
80-100
sau
D
100-120
(%)
68
±
1%
Bitumul
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
prezentate
în
tabelul
nr.
3.
Tabelul
nr.
3
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
încercare
Tip
D
80-100
Tip
D
100-120
1.
Penetraţie
la
25°C,
1/10
mm
81-100
101-120
STAS
42
2.
Punct
de
înmuiere
IB,
°C
46-49
43-46
STAS
60
3.
Ductilitate
la
25°C,
cm
minimum
100
minimum
100
SR
61
Tipul
de
solvent
şi
procentul
acestuia
în
compoziţia
bitumului
fluxat
se
stabilesc
prin
încercări
preliminare
de
laborator,
de
către
producătorul
mixturii
asfaltice
stocabile,
şi
sunt
în
concordanţă
cu
certificatul
de
conformitate
a
calităţii,
emis
potrivit
reglementărilor
în
vigoare.
Bitumul
fluxat
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
de
calitate
prezentate
în
tabelul
nr.
4.
Tabelul
nr.
4
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Conţinut
de
bitum
(%)
68
±
1%
2.
Adezivitate
la
agregatul
natural
(%)
minimum
75
În
funcţie
de
calitatea
liantului
şi
de
natura
agregatului
natural,
în
cadrul
studiilor
preliminare
de
laborator
se
va
stabili
necesitatea
aditivării
bitumului
fluxat,
astfel
încât
să
fie
realizată
condiţia
de
adezivitate
prevăzută
în
tabelul
nr.
4.
Prepararea
şi
depozitarea
bitumului
fluxat
se
efectuează
conform
pct.
2.2.2.2.
2.2.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile:
a)
Compoziţia
mixturii
asfaltice
se
stabileşte
pe
bază
de
studiu
preliminar
de
laborator,
ţinându-se
seama
de
res-
pectarea
condiţiilor
tehnice
precizate
în
prescripţiile
tehnice
impuse
de
prezentul
normativ.
Antreprenorul
efectuează
studiul
în
cadrul
laboratorului
său
sau
îl
comandă
la
un
laborator
autorizat.
b)
Principiul
de
alcătuire
a
mixturii
asfaltice
stocabile
cu
bitum
fluxat
este
diferit
de
cel
al
mixturilor
asfaltice
prepa-
rate
la
cald,
conform
SR
174/1-2,
şi
anume:
-
schelet
mineral
puternic,
care
să
asigure
suficientă
stabilitate
mixturii
pentru
a
rezista
traficului,
dată
fiind
vis-
cozitatea
mai
mică
a
liantului;
-
volum
mare
de
goluri
pentru
a
favoriza
evaporarea
solventului
din
compoziţia
bitumului
fluxat
şi
creşterea
viscozităţii
bitumului
rezidual
şi,
în
consecinţă,
pentru
a
contribui
la
mărirea
stabilităţii
mixturii
asfaltice
puse
în
operă.
Studiul
preliminar
de
laborator
comportă
următoarele
determinări:
-
verificarea
compoziţiei
mixturii
asfaltice;
-
determinarea
densităţii
aparente.
Determinările
de
laborator
se
efectuează
conform
instrucţiunilor
metodologice
de
laborator.
c)
Limitele
procentelor
de
agregate
naturale
din
agrega-
tul
total
sunt
redate
în
tabelul
nr.
5,
iar
granulozitatea
agre-
gatului
total
este
redată
în
tabelul
nr.
6.
Tabelul
nr.
5
Nr.
crt.
Agregate
naturale
(%
din
agregatul
total)
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Criblură
sort
3-8
60-70
2.
Nisip
de
concasaj
sort
0-3
rest
până
la
100
3.
Filer,
%
2-3
Tabelul
nr.
6
Nr.
crt.
Mărimea
ochiului
sitei
sau
ciurului
(mm)
Treceri
prin
sită
sau
ciur
(%)
1.
16
100
2.
8
80-100
3.
3,15
28-40
4.
0,63
12-20
5.
0,2
6-15
6.
0,09
4-10
d)
Conţinutul
optim
de
bitum
rezidual
se
stabileşte
prin
studii
preliminare,
conform
pct.
2.2.1.2.
b),
şi
trebuie
să
se
încadreze
în
limitele
4,0-4,8
%
din
masa
mixturii
asfaltice.
e)
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
În
lipsa
unor
dispoziţii
speciale,
contrare
prezentului
normativ,
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile,
preparată
cu
bitum
fluxat,
trebuie
să
îndeplinească
în
timpul
studiului
de
laborator
con-
diţiile
din
în
tabelul
nr.
7.
Tabelul
nr.
7
Caracteristici
(epruvete
Marshall)
Condiţii
de
admisibilitate
Metoda
de
verificare
Densitate
aparentă,
kg/m
3
,
minimum
2.000
Instrucţiuni
metodologice
de
laborator
2.2.2.
Prescripţii
generale
de
executare
2.2.2.1.
Utilaje
şi
echipamente
La
prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
cu
bitum
fluxat
se
folosesc
următoarele
utilaje
şi
echipamente:
-
rezervor
de
stocare
a
bitumului
pur;
-
topitor
sau
tanc
de
bitum
pentru
prepararea
bitumului
fluxat;
-
staţie
pentru
prepararea
mixturii
asfaltice,
dotată
cu
dispozitive
de
control
al
dozării
componentelor,
conform
prevederilor
Normativului
privind
condiţiile
tehnice
pentru
instalaţiile
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
executate
la
cald.
2.2.2.2.
Prepararea
bitumului
fluxat
a)
Prepararea
bitumului
fluxat
se
realizează
pe
şantier,
la
locul
de
preparare
a
mixturii
asfaltice.
b)
Prepararea
bitumului
fluxat
se
face
în
topitor
sau
tanc
de
bitum,
astfel:
-
bitumul
(tip
D
80-100
sau
D
100-120),
a
cărui
can-
titate
se
măsoară
în
prealabil,
se
încălzeşte
la
temperatura
de
90-110°C;
-
după
atingerea
acestei
temperaturi
se
opreşte
focul
şi
se
aşteaptă
ca
temperatura
bitumului
să
scadă
la
60°C,
apoi
se
introduce,
treptat,
în
topitor
sau
tanc,
solventul
cântărit
în
prealabil;
-
amestecarea
bitumului
se
face
concomitent
cu
intro-
ducerea
solventului
prin
agitare
sau
recirculare
permanentă.
2.2.2.3.
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
a)
Prepararea
mixturii
asfaltice
se
face
astfel:
Criblura
şi
nisipul
de
concasaj,
dozate
în
predozatoare,
sunt
trecute
prin
uscătorul
staţiei
de
preparat
mixturi
asfaltice,
apoi
se
cântăresc
în
proporţiile
stabilite
conform
pct.
2.2.1.2.
şi
se
trec
în
malaxor,
unde
se
amestecă
cu
filerul
dozat
separat.
Se
introduce
apoi
bitumul
fluxat
încălzit
şi
se
continuă
amestecarea
timp
de
1-2
minute.
b)
Temperaturile
agregatelor
naturale,
bitumului
fluxat
la
introducerea
în
malaxor,
precum
şi
mixturii
asfaltice
la
ieşi-
rea
din
malaxor
sunt
redate
în
tabelul
nr.
8.
Tabelul
nr.
8
Temperaturile
componentelor
la
prepararea
mixturii
asfaltice,
°C
Temperatura
mixturii
la
ieşirea
din
malaxor
(°C)
Amestec
de
agregate
naturale
Filer
de
calcar
Bitum
fluxat
80-100
mediu
ambiant
50-60
60-70
c)
Mixtură
asfaltică
preparată
se
transportă
în
basculante
acoperite
cu
prelată,
la
locul
de
depozitare,
pe
platformă
betonată,
în
vederea
ambalării
în
recipiente
sau
saci
de
polietilenă.
2.2.2.4.
Stocarea
mixturii
asfaltice
preparate
cu
bitum
fluxat
a)
Mixtura
asfaltică,
după
preparare,
se
depozitează
în
bidoane
de
tablă
sau
PVC,
închise
etanş,
sau
în
saci
de
polietilenă,
în
condiţii
de
etanşeitate
(prin
lipire
cu
dispozi-
tive
speciale
sau
prin
legare).
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtură
asfaltică
se
depozitează
obligatoriu
în
magazii
închise,
pentru
a-i
feri
de
umiditate,
precipitaţii
atmosferice
sau
îngheţ.
b)
Perioada
de
stocare
a
acestui
tip
de
mixtură
asfaltică
este
de
maximum
90
de
zile
de
la
preparare,
în
condiţiile
res-
pectării
modului
de
stocare
prevăzut
în
prezentul
normativ.
c)
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
vor
fi
inscripţionaţi
cu
elemente
de
identificare
(simbolul
mixturii
MASBF),
de
certificare
a
calităţii,
termenul
maxim
de
utilizare,
unitatea
producătoare.
d)
Punerea
în
operă
a
mixturii
asfaltice
stocabile
şi
executarea
lucrărilor
de
plombare
cu
acest
tip
de
mixtură
asfaltică
se
efectuează
conform
pct.
2.6.
2.3.
Mixtură
asfaltică
stocabilă,
preparată
la
cald
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare
2.3.1.
Condiţii
tehnice
2.3.1.1.
Materiale
a)
Agregate
naturale
Criblură
sort
3-8,
conform
SR
667.
Agregatul
trebuie
depozitat
în
siloz
propriu,
pe
platformă
betonată,
amenajată
cu
pereţi
despărţitori
pentru
evitarea
amestecării
şi
impurificării
cu
alte
sorturi
de
agregate
natu-
rale.
b)
Bitum
Bitum
sort
D
80-100
sau
sort
D
100-120,
conform
instrucţiunilor
tehnice
în
vigoare.
Bitumul
se
depozitează
în
tanc
de
bitum,
dotat
cu
un
dispozitiv
capabil
de
a
încălzi
liantul
până
la
temperatura
necesară
(evitând
orice
supraîncălzire),
şi
cu
pompă
de
recirculare.
c)
Aditiv
Aditiv
specific
de
fluxare,
conform
caietului
de
sarcini
al
producătorului
Aditivul
livrat
de
producător
în
ambalaje
specifice
se
depozitează
în
magazii.
Ambalajele
cu
aditiv
vor
fi
inscrip-
ţionate
cu
elemente
de
identificare,
de
certificare
a
calităţii,
termenul
maxim
de
utilizare,
unitatea
producătoare
(marca
produsului).
2.3.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
a)
Compoziţia
mixturii
asfaltice
se
stabileşte
pe
bază
de
studiu
preliminar
de
laborator,
ţinându-se
seama
de
res-
pectarea
condiţiilor
tehnice
precizate
în
prescripţiile
tehnice
impuse
de
prezentul
normativ.
Antreprenorul
efectuează
studiul
în
cadrul
laboratorului
său
sau
îl
comandă
la
un
laborator
autorizat.
Studiul
preliminar
de
laborator
comportă
următoarele
determinări:
-
verificarea
compoziţiei
mixturii
asfaltice;
-
determinarea
densităţii
aparente.
b)
Procentele
de
agregat
natural
sort
3-8
de
bitum
şi
de
aditiv
specific
de
fluxare
din
mixtura
asfaltică
stocabilă
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
9.
Tabelul
nr.
9
Nr.
crt.
Componente
(%
din
mixtura
asfaltică)
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Criblură
sort
3-8
94,5
2.
Bitum
4,25
3.
Aditiv
specific
de
fluxare
1,25
c)
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
În
lipsa
unor
dispoziţii
speciale
contrare
prezentului
normativ,
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
prepa-
rate
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare
trebuie
să
înde-
plinescă
în
timpul
studiului
de
laborator
condiţiile
din
tabelul
nr.
10.
Tabelul
nr.
10
Caracteristici
(epruvete
Marshall)
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
Densitate
aparentă,
kg/m
3
,
minimum
2.000
Instrucţiuni
metodologice
de
laborator
2.3.2.
Prescripţii
generale
de
executare
2.3.2.1.
Utilaje
şi
echipamente
La
prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
cu
bitum
şi
adi-
tiv
specific
se
folosesc
următoarele
utilaje
şi
echipamente:
-
rezervor
de
stocare
a
bitumului
pur;
-
instalaţie
automatizată
de
preparare
a
mixturii
asfal-
tice,
dotată
cu
echipamente
de
dozare
a
componentelor,
conform
prevederilor
Normativului
privind
condiţiile
tehnice
pentru
instalaţiile
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
execu-
tate
la
cald.
2.3.2.2.
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
a)
Prepararea
mixturii
asfaltice
se
face
astfel:
Criblura
este
trecută
prin
uscătorul
staţiei
de
preparat
mixturi
asfaltice,
apoi
se
cântăreşte
în
proporţia
stabilită
conform
pct.
2.3.1.2.
b)
şi
se
trece
în
malaxor.
Apoi
se
introduce
bitumul
încălzit
şi
se
amestecă
cu
criblura
timp
de
60
de
secunde.
După
omogenizare
se
introduce
aditivul
specific
de
fluxare
şi
se
continuă
amestecarea
timp
de
50-60
de
secunde.
b)
Temperaturile
agregatului
natural,
bitumului
şi
mixturii
asfaltice
la
ieşirea
din
malaxor
sunt
redate
în
tabelul
nr.
11.
Tabelul
nr.
11
Temperaturile
componentelor
la
prepararea
mixturii
asfaltice
(°C)
Temperatura
mixturii
la
ieşirea
din
malaxor
(°C)
Agregatul
natural
Bitum
Aditiv
specific
de
fluxare
90-100
150-160
mediu
ambiant
120-130
c)
Mixtura
asfaltică
preparată
se
transportă
în
bascu-
lante
la
locul
de
depozitare,
pe
platforme
betonate,
în
vederea
ambalării
în
recipiente
sau
în
saci
de
polietilenă.
2.3.2.3.
Stocarea
mixturii
asfaltice
preparate
cu
bitum
şi
aditiv
specific
de
fluxare
a)
Mixtura
asfaltică,
după
preparare,
se
depozitează
în
bidoane
de
tablă
sau
PVC,
închise
etanş,
sau
în
saci
de
polietilenă,
în
condiţii
de
etanşeitate.
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtură
asfaltică
se
depozitează
obligatoriu
în
magazii
închise,
pentru
a-i
feri
de
umiditate,
precipitaţii
atmosferice
sau
îngheţ.
Acest
tip
de
mixtură
asfaltică
stocabilă
poate
fi
depozitat
şi
în
vrac,
în
cantităţi
maxime
de
1-2
tone,
cu
condiţia
depozitării
în
magazii
închise
şi
a
protejării
ei
cu
folie
de
polietilenă.
b)
Perioada
de
stocare
a
acestui
tip
de
mixtură
asfal-
tică
este
de
maximum
90
de
zile
de
la
preparare,
în
con-
diţiile
stocării
în
bidoane
sau
saci
de
polietilenă
închişi
etanş.
În
cazul
depozitării
în
vrac,
perioada
de
stocare
este
mai
mică
(30-60
de
zile).
c)
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
vor
fi
inscripţionaţi
cu
elemente
de
identificare
(simbolul
mixturii
MASBA),
de
certificare
a
calităţii,
termenul
maxim
de
utilizare,
unitatea
producătoare.
d)
Punerea
în
operă
a
mixturii
asfaltice
stocabile
şi
exe-
cutarea
lucrărilor
de
plombare
cu
acest
tip
de
mixtură
asfaltică
se
efectuează
conform
pct.
2.6.
2.4.
Mixtura
asfaltică
stocabilă
preparată
la
rece
tip
Plombarec
2.4.1.
Condiţii
tehnice
2.4.1.1.
Materiale
a)
Mixtura
asfaltică
rezultată
din
decaparea
îmbrăcămin-
tei
bituminoase
vechi
prin
frezare
Mixtura
asfaltică
rezultată
din
frezare
se
depozitează
pe
platforme
acoperite
sau
în
şoproane.
b)
Liant
Emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă
tip
EBCR.
Tipul
de
bitum
folosit
şi
procentul
acestuia
din
compozi-
ţia
emulsiei
tip
EBCR
sunt
redate
în
tabelul
nr.
12.
Tabelul
nr.
12
Nr.
crt.
Componente
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Tipul
de
bitum
D
80-100
sau
D
100-120,
conform
instruc-
ţiunilor
tehnice
în
vigoare
2.
Conţinut
de
bitum
în
emulsie
(%
minimum)
60
Tipul
de
emulgator
şi
conţinutul
acestuia
în
emulsia
EBCR
se
stabilesc
prin
încercări
preliminare
de
către
producătorul
de
emulsie
şi
sunt
în
concordanţă
cu
certificatul
de
conformitate
a
calităţii,
emis
potrivit
regle-
mentărilor
în
vigoare.
Condiţiile
de
calitate
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
tip
EBCR
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
13.
Tabelul
nr.
13
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
1.
Conţinut
de
bitum
(%)
60
±
1%
STAS
8877
2.
Viscozitate
Engler
la
20°C,
°E
7,0-15,0
STAS
8877
3.
Omogenitate:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm(%)
maximum
0,5
STAS
8877
4.
Stabilitate
la
stocare:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm,
după
7
zile
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
c)
Solvent:
white-spirit,
conform
STAS
44.
2.4.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
a)
Compoziţia
mixturii
asfaltice
se
stabileşte
pe
bază
de
studiu
preliminar
de
laborator,
ţinându-se
seama
de
res-
pectarea
condiţiilor
tehnice
precizate
în
prescripţiile
tehnice
impuse
de
prezentul
normativ.
Antreprenorul
efectuează
studiul
în
cadrul
laboratorului
său
sau
îl
comandă
la
un
alt
laborator
autorizat.
Studiul
preliminar
de
laborator
comportă
următoarele
determinări:
-
verificarea
compoziţiei
mixturii
asfaltice
frezate
pentru
determinarea
conţinutului
real
de
bitum
din
această
mixtură
asfaltică;
-
determinarea
conţinutului
real
de
bitum
din
emulsia
bituminoasă
de
aport;
-
determinarea
cantităţii
de
apă
de
preumezire;
-
determinarea
densităţii
aparente
a
mixturii
asfaltice
stocabile.
b)
Granulozitatea
agregatului
total
din
mixtura
asfaltică
trebuie
să
se
încadreze
în
limitele
prezentate
în
tabelul
nr.
14.
Tabelul
nr.
14
Nr.
crt.
Mărimea
ochiului
sitei
sau
ciurului
(mm)
Treceri
prin
sită
sau
ciur
(%)
1.
16
60-100
2.
8
35-80
3.
3,15
20-60
4.
0,63
10-40
5.
0,2
5-25
6.
0,09
1-12
c)
Conţinutul
optim
de
bitum
din
mixtura
asfaltică
tip
Plombarec
trebuie
să
se
încadreze
în
limitele
6,5-7,5%
din
masa
mixturii.
Conţinutul
de
bitum
din
mixtura
asfaltică
este
constituit
din:
-
conţinutul
real
de
bitum
din
mixtura
asfaltică
rezul-
tată
prin
frezare,
care
se
determină
conform
STAS
1338/2;
-
conţinutul
real
de
bitum
din
emulsia
bituminoasă
cationică
de
aport,
care
se
determină
conform
STAS
8877.
d)
Cantitatea
de
emulsie
bituminoasă
de
aport
se
stabi-
leşte
în
funcţie
de
conţinutul
real
de
bitum
din
mixtura
asfaltică
rezultată
prin
frezare
şi,
respectiv,
din
emulsia
bituminoasă,
astfel
încât
să
se
realizeze
un
conţinut
total
de
bitum
în
mixtura
asfaltică
tip
Plombarec
de
6,5-7,5%.
e)
Cantitatea
de
solvent
prevăzută
pentru
mixtura
asfal-
tică
tip
Plombarec
este
de
12-20%
din
bitumul
total.
f)
Cantitatea
de
apă
de
preumezire
se
stabileşte
astfel
încât
aceasta,
împreună
cu
apa
din
emulsia
bituminoasă
cationică
tip
EBCR
şi
cu
apa
conţinută
în
mixtura
asfaltică
recuperată,
să
fie
cuprinsă
între
limitele
de
7,0-9,0%
din
masa
mixturii
asfaltice
stocabile
tip
Plombarec.
g)
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
În
lipsa
unor
dispoziţii
speciale
contrare
prezentului
normativ,
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
tip
Plombarec
trebuie
să
îndeplinească
în
timpul
studiului
de
laborator
condiţiile
prezentate
în
tabelul
nr.
15.
Tabelul
nr.
15
Caracteristici
(epruvete
Marshall)
Mixtură
asfaltică
stocabilă
tip
Plombarec
Metode
de
verificare
Densitate
aparentă,
kg/m
3
minimum
2.000
Instrucţiuni
metodologice
de
laborator
2.4.2.
Prescripţii
generale
de
execuţie
2.4.2.1.
Utilaje
şi
echipamente
La
prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
tip
Plombarec
se
folosesc
următoarele
utilaje
şi
echipamente:
-
betonieră
cu
cădere
liberă
sau
amestec
forţat;
-
cântar
cu
sarcină
maximă
de
100
kgf
pentru
dozarea
mixturii
asfaltice
rezultate
prin
frezare;
-
balanţă
cu
sarcina
maximă
de
10
kgf,
clasa
de
pre-
cizie
III,
STAS
3308,
pentru
dozarea
emulsiei
bituminoase
cationice,
a
solventului
şi
a
apei;
-
rezervor
vertical
echipat
cu
conducte
de
alimentare
care
merg
până
la
partea
inferioară
rezervorului,
pentru
depozitarea
emulsiei
bituminoase
cationice;
-
vas
pentru
amestecarea
emulsiei
bituminoase
tip
EBCR
cu
solventul.
2.4.2.2.
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
tip
Plombarec
a)
Pregătirea
liantului
Înainte
de
prepararea
mixturii
asfaltice,
emulsia
bitumi-
noasă
cationică
tip
EBCR
se
amestecă
cu
solventul,
în
proporţia
stabilită
de
reţetă.
b)
Prepararea
mixturii
asfaltice
tip
Plombarec
se
reali-
zează
la
rece,
în
betonieră.
Dozarea
componentelor
se
face
prin
cântărire,
cu
precizie
de:
-
3%
pentru
mixtura
asfaltică
rezultată
prin
frezare;
-
2%
pentru
emulsia
bituminoasă
cationică,
solvent
şi
apă.
c)
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
se
face
astfel:
Mixtura
asfaltică
rezultată
din
frezare
se
introduce
în
betonieră
împreună
cu
apa
de
preumezire
şi
se
malaxează
timp
de
45-60
de
secunde.
În
continuare,
se
introduce
în
betonieră
emulsia
ameste-
cată
în
prealabil
cu
solventul,
în
proporţiile
stabilite
prin
studiul
de
laborator,
şi
se
continuă
malaxarea
timp
de
120-180
de
secunde
pentru
realizarea
omogenităţii
amestecului.
2.4.2.3.
Stocarea
mixturii
asfaltice
tip
Plombarec
a)
Mixtura
asfaltică,
după
preparare,
se
depozitează
în
bidoane
de
tablă
sau
PVC,
închise
etanş,
sau
în
saci
de
polietilenă,
în
condiţii
de
etanşeitate
(prin
lipire
cu
dispozi-
tive
speciale
sau
prin
legare).
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtura
asfaltică
se
depozitează
obligatoriu
în
magazii
închise,
pentru
a-i
feri
de
umiditate,
precipitaţii
atmosferice
sau
îngheţ.
Înainte
de
utilizare,
bidoanele
sau
sacii
cu
mixtură
asfal-
tică
vor
fi
depozitaţi
timp
de
2-3
zile
în
încăperi
cu
o
temperatură
atmosferică
de
cel
puţin
+5°C,
pentru
a
se
ameliora
aglomerarea
mixturii
cauzată
de
temperatura
scăzută
pe
perioada
de
stocare.
b)
Perioada
de
stocare
a
acestui
tip
de
mixtură
stoca-
bilă
este
de
maximum
60
de
zile
de
la
preparare,
în
con-
diţiile
respectării
modului
de
stocare
prevăzut
de
prezentul
normativ.
c)
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtură
asfaltică
vor
fi
inscripţionaţi
cu
elemente
de
identificare
(simbolul
mixturii
MA
tip
Plombarec),
de
certificare
a
calităţii,
termeni
maximi
de
utilizare,
unitatea
producătoare.
d)
Punerea
în
operă
a
mixturii
asfaltice
stocabile
şi
exe-
cutarea
lucrărilor
de
plombare
cu
acest
tip
de
mixtură
asfaltică
se
realizează
conform
pct.
2.6.
2.5.
Mixtura
asfaltică
stocabilă
preparată
la
rece
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
2.5.1.
Condiţii
tehnice
2.5.1.1.
Materiale
a)
Agregate
naturale:
Agregatele
naturale
care
se
utilizează
sunt
următoarele:
-
criblură
sort
8-16
mm,
conform
SR
667;
-
criblură
sort
3-8
mm,
conform
SR
667;
-
nisip
natural
sort
0-3
sau
0-7,
conform
STAS
662.
Fiecare
tip
şi
sort
de
agregate
trebuie
depozitat
separat,
în
silozuri
proprii,
pe
platforme
betonate,
amenajate
cu
pereţi
despărţitori,
pentru
evitarea
amestecării
şi
impurifică-
rii
agregatelor.
b)
Liant:
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
semi-
lentă
şi
solvent,
tip
EBCMS.
Tipul
de
bitum,
de
solvent
şi
procentele
acestora
din
compoziţia
emulsiei
tip
EBCMS,
precum
şi
compoziţia
acesteia
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
16.
Tabelul
nr.
16
Nr.
crt.
Componenţi
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Bitum
tip
D
80-100,
D
100-120
sau
D
180-200
(%
în
emulsie)
60-65
2.
Emulgator
cationic,
acid
clorhidric
şi
apă
(%
în
emulsie)
35-40
3.
Solvent,
%
faţă
de
emulsia
bituminoasă
cationică
10-12
Tipul
de
emulgator
cationic
şi
conţinutul
acestuia,
pre-
cum
şi
cantitatea
de
acid
clorhidric
şi
de
solvent
în
emulsia
tip
EBCMS
se
stabilesc
prin
încercări
preliminare
de
către
producătorul
de
emulsie
şi
sunt
în
concordanţă
cu
certifica-
tul
de
conformitate
a
calităţii,
emis
potrivit
reglementărilor
în
vigoare.
Condiţiile
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
bituminoasă
cationică
tip
EBCMS
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
17.
Tabelul
nr.
17
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
1.
Conţinut
de
bitum
(%)
60-65
STAS
8877
2.
Viscozitate
Engler
la
20
0
C,
0
E
7,0-15,0
STAS
8877
3.
Omogenitate:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
4.
Stabilitate
la
depozitare:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm,
după
7
zile
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
5.
Adezivitate
faţă
de
agregatele
naturale
(%)
minimum
85
STAS
10969/2
c)
Solvent:
-
white-spirit,
conform
STAS
44;
-
kerosen,
conform
STAS
5639.
2.5.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile:
a)
Compoziţia
mixturii
asfaltice
se
stabileşte
pe
bază
de
studiu
preliminar
de
laborator,
ţinându-se
seama
de
res-
pectarea
condiţiilor
tehnice
precizate
în
prescripţiile
tehnice
impuse
de
prezentul
normativ.
Antreprenorul
efectuează
studiul
în
cadrul
laboratorului
său
sau
îl
comandă
la
un
alt
laborator
autorizat.
b)
Principiul
de
alcătuire
a
mixturii
asfaltice
stocabile
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
este
diferit
de
cel
al
mixturi-
lor
asfaltice
preparate
la
cald
conform
SR
174,
şi
anume:
schelet
mineral
puternic,
care
să
asigure
o
suficientă
stabi-
litate
mixturii,
pentru
a
rezista
solicitărilor
traficului,
şi
volum
mare
de
goluri,
pentru
a
favoriza
evaporarea
apei
rezultate
din
ruperea
emulsiei
şi,
în
consecinţă,
a
contribui
la
mărirea
stabilităţii
mixturii
asfaltice.
Acest
principiu
conduce
la
alegerea
unui
amestec
de
agregate
naturale
cu
conţinut
ridicat
de
criblură
şi
cu
un
conţinut
scăzut
de
nisip.
c)
În
studiul
preliminar
de
laborator,
pentru
stabilirea
compoziţiei
mixturii
asfaltice
stocabile,
preparată
cu
emulsie
bituminoasă
cationică,
se
au
în
vedere
următorii
parametri:
-
preumezirea
amestecului
de
agregate
naturale
pentru
reglarea
ruperii
emulsiei;
-
realizarea
unei
mixturi
uniforme,
omogene,
de
culoare
maronie;
-
timpul
de
malaxare
să
fie
de
maximum
1
minut;
-
timpul
de
rupere
a
emulsiei
să
fie
mai
mare
de
1
minut,
dar
mai
mic
de
30
de
minute;
-
apariţia
culorii
negre,
după
realizarea
amestecului
omogen,
care
indică
începutul
ruperii
emulsiei
în
contact
cu
agregatul
natural.
Studiul
preliminar
de
laborator
comportă
următoarele
determinări:
-
verificarea
compoziţiei
mixturii
asfaltice
stocabile;
-
stabilirea
cantităţii
de
apă
de
preumezire;
-
determinarea
densităţii
aparente
a
mixturii
asfaltice
stocabile.
d)
Limitele
procentelor
de
agregate
naturale
din
agrega-
tul
total
sunt
redate
în
tabelul
nr.
18.
Tabelul
nr.
18
Nr.
crt.
Agregate
naturale
(%
din
agregatul
total)
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Criblură
sort
8-16
60-70
2.
Criblură
sort
3-8
rest
până
la
100
3.
Nisip
natural
sort
0-3
sau
0-7
10-15
e)
Granulozitatea
agregatului
natural
total
este
cuprinsă
în
limitele
redate
în
tabelul
nr.
19.
Tabelul
nr.
19
Nr.
crt.
Mărimea
ochiului
sitei
sau
ciurului
(mm)
Treceri
prin
sită
sau
ciur
(%)
1.
16
80-100
2.
8
25-55
3.
3,15
10-22
4.
0,63
5-12
5.
0,2
2-5
6.
0,09
1-4
f)
Conţinutul
optim
de
bitum
rezidual
se
stabileşte
prin
studiu
preliminar,
conform
pct.
2.5.1.2
c)
şi
trebuie
să
se
încadreze
în
limitele
de
4,0-5,0%
din
masa
mixturii
asfaltice.
g)
Cantitatea
de
apă
de
preumezire
va
fi
de
circa
4%
din
masa
agregatului
natural
total.
h)
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile.
În
lipsa
unor
dispoziţii
speciale,
contrare
normativului,
caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile,
preparată
cu
emulsie,
trebuie
să
îndeplinească,
în
timpul
studiului
de
laborator,
condiţiile
redate
în
tabelul
nr.
20.
Tabelul
nr.
20
Caracteristici
(epruvete
Marshall)
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
Densitate
aparentă
(kg/m
3
)
minimum
2.000
Instrucţiuni
metodologice
de
laborator
2.5.2.
Prescripţii
generale
de
execuţie
2.5.2.1.
Utilaje
şi
echipamente:
-
betonieră
cu
amestec
prin
cădere
liberă;
-
rezervor
vertical
pentru
depozitarea
emulsiei
bitumi-
noase
cationice
tip
EBCMS,
echipat
cu
conducte
de
ali-
mentare
care
merg
până
la
partea
inferioară
a
rezervorului;
-
cântar
cu
sarcina
maximă
de
100
kgf;
-
balanţă
cu
sarcina
maximă
de
10
kgf,
clasa
de
precizie
III
-
STAS
3308.
2.5.2.2.
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
cu
emulsie
bituminoasă
cationică:
a)
Prepararea
mixturii
asfaltice
se
realizează
la
rece,
în
betonieră.
Dozarea
componentelor
se
face
prin
cântărire,
cu
o
pre-
cizie
de:
-
3%
pentru
agregatele
naturale;
-
2%
pentru
emulsia
bituminoasă
cationică
şi
apă.
b)
Prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile
se
realizează
astfel:
-
se
constituie
şarje
de
100-200
kg
din
amestecul
mineral
prevăzut
de
reţetă,
cântărindu-se
separat
fiecare
sort
de
agregat
natural;
-
se
încarcă
betoniera
cu
agregate
naturale,
în
urmă-
toarea
ordine:
criblura
sort
8-16,
apoi
criblura
sort
3-8
şi
nisipul
natural;
-
se
roteşte
de
câteva
ori
betoniera
pentru
omogeniza-
rea
amestecului
de
agregate
naturale;
-
se
opreşte
betoniera
şi
se
introduce
cantitatea
de
apă
stabilită
de
reţetă
pentru
preumezirea
agregatului,
apoi
se
roteşte
de
câteva
ori
betoniera
pentru
omogenizarea
amestecului;
-
se
opreşte
betoniera
şi
se
introduce
emulsia
bituminoasă
tip
EBCMS
cântărită,
în
prealabil,
în
proporţia
stabilită
de
reţetă,
peste
agregatul
natural
preumezit
în
prealabil;
-
se
pune
în
funcţiune
betoniera
şi
se
malaxează
timp
de
15-20
de
secunde.
2.5.2.3.
Stocarea
mixturii
asfaltice:
a)
Mixtura
asfaltică,
după
preparare,
se
depozitează
în
bidoane
din
tablă
sau
din
PVC,
închise
etanş,
sau
în
saci
de
polietilenă,
în
condiţii
de
etanşeitate
(prin
lipire
cu
dis-
pozitive
speciale
sau
prin
legare).
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtură
asfaltică
se
depozitează
obligatoriu
în
magazii
închise,
la
o
tempe-
ratură
atmosferică
mai
mare
de
0°C,
pentru
a-i
feri
de
îngheţ.
b)
Perioada
de
stocare
a
acestui
tip
de
mixtură
asfaltică
este
de
maximum
30
de
zile
de
la
preparare,
în
condiţiile
respectării
modului
de
stocare
prevăzut
de
prezentul
nor-
mativ.
c)
Bidoanele
sau
sacii
de
polietilenă
cu
mixtură
vor
fi
inscripţionaţi
cu
elemente
de
identificare
(simbolul
mixturii:
MASE),
certificarea
calităţii,
termenul
maxim
de
utilizare,
unitatea
producătoare.
d)
Punerea
în
operă
a
mixturii
asfaltice
stocabile
şi
exe-
cutarea
lucrărilor
de
plombare
cu
acest
tip
de
mixtură
asfaltică
se
efectuează
conform
pct.
2.6.
2.6.
Executarea
lucrărilor
de
întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
stocabile
Tehnologia
lucrărilor
de
întreţinere
a
îmbrăcămintei
bituminoase
cu
mixtură
asfaltică
stocabilă,
indiferent
de
tipul
de
mixtură
folosit,
cuprinde:
-
pregătirea
suprafeţei
şi
decaparea
îmbrăcămintei
degradate,
în
scopul
aplicării
mixturii
asfaltice
stocabile;
-
plombarea
suprafeţei
decapate
cu
mixtură
asfaltică
stocabilă,
inclusiv
compactarea.
2.6.1.
Utilaje
şi
scule
La
execuţia
lucrărilor
de
plombare
se
folosesc
următoa-
rele
utilaje
şi
scule:
-
cilindru
compactor;
-
mai
manual;
-
mai
acţionat
cu
aer
comprimat;
-
rulou
compactor;
-
picamer
cu
echipamente
şpiţ
şi
daltă;
-
târnăcop,
daltă,
ciocan;
-
dispozitiv
mecanic
de
pulverizat
amorsajul;
-
perii.
2.6.2.
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat
2.6.2.1.
Înainte
de
începerea
lucrărilor,
sectorul
de
lucru
se
va
amenaja
şi
semnaliza
conform
Instrucţiunilor
Ministerului
Transporturilor
nr.
630/2.330
din
20
aprilie
1985.
2.6.2.2.
În
vederea
plombării
gropilor
şi
a
porţiunilor
degradate
cu
mixtură
asfaltică
stocabilă,
suprafeţele
respec-
tive
trebuie
pregătite
în
mod
corespunzător,
în
care
scop
se
vor
executa
următoarele
operaţiuni:
-
marcarea
suprafeţei
care
trebuie
să
fie
decapată,
prin
trasarea
unor
linii
la
marginea
acesteia,
folosindu-se
creta
sau
alte
mijloace
adecvate,
pentru
obţinerea
unor
forme
regulate
cu
muchii
vii;
-
tăierea
verticală
a
marginilor
suprafeţei
marcate,
exact
pe
linia
de
marcaj,
cu
dalta
şi
ciocanul,
cu
târnăco-
pul,
cu
picamerul
acţionat
de
un
motocompresor
sau
cu
alte
dispozitive
mecanice;
-
scoaterea
şi
îndepărtarea
materialului
decapat
din
perimetrul
marcat;
-
curăţarea
perfectă,
temeinică
a
suprafeţei
decapate,
cu
mături
şi
perii
piassava
sau
prin
suflare
cu
aer
compri-
mat;
-
amorsarea
suprafeţei
curate
cu
bitum
tăiat
sau
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
diluată
cu
apă
în
proporţie
de
1:1,
cu
un
dispozitiv
mecanic
de
pul-
verizare,
astfel
încât
să
se
realizeze
o
peliculă
subţire,
omogenă
şi
continuă
pe
întreaga
suprafaţă.
2.6.3.
Executarea
lucrărilor
de
plombare
2.6.3.1.
Mixtura
asfaltică
stocabilă
se
scoate
din
bidoanele
sau
din
sacii
în
care
a
fost
depozitată
şi
se
omogenizează
prin
lopătare,
pe
o
folie
de
tablă
sau
placaj.
2.6.3.2.
Aşternerea
mixturii
asfaltice
stocabile
se
face
la
o
temperatură
atmosferică
mai
mare
de
-5°C,
manual
sau
mecanizat,
într-unul
sau
mai
multe
straturi,
în
funcţie
de
adâncimea
gropii.
Grosimea
maximă
a
fiecărui
strat
de
plombare
este
de
4
cm.
2.6.3.3.
Compactarea
mixturii
asfaltice
se
face
cu
com-
pactoare
cu
rulouri
netede
sau
compactoare
pe
pneuri,
rulou
compactor
sau
cu
mai
acţionat
cu
aer
comprimat.
În
cazul
straturilor
de
plombare
cu
grosime
totală
mai
mare
de
4
cm,
compactarea
stratului
(straturilor)
inferior
se
realizează
cu
maiul,
în
cazul
plombelor
înguste,
sau
cu
compactorul,
în
cazul
în
care
dimensiunile
plombelor
permit
compactarea
cu
acest
utilaj.
Având
în
vedere
structura
specială,
deschisă,
a
mixturi-
lor
asfaltice
stocabile,
compactarea
este
foarte
importantă
pentru
asigurarea
etanşeităţii
suprafeţei
realizate
şi
a
dura-
bilităţii
acesteia
pe
timp
friguros.
2.6.3.4.
După
compactare,
suprafaţa
plombată
va
fi
la
nivelul
suprafeţelor
adiacente
din
îmbrăcămintea
veche.
2.6.3.5.
După
compactare,
suprafaţa
plombată
va
fi
badijonată
obligatoriu
cu
emulsie
tip
EBCR
sau
cu
bitum
fluxat
şi
apoi
acoperită
cu
un
strat
subţire
de
filer
sau
nisip
fin,
pentru
etanşarea
acesteia.
2.6.4.
Darea
În
exploatare
Suprafeţele
plombate
vor
fi
date
în
circulaţie
imediat
după
executarea
lucrării.
2.7.
Executarea
lucrărilor
de
întreţinere
prin
stropiri
bituminoase
succesive
Lucrările
de
plombare
prin
stropiri
bituminoase
succesive
se
execută
în
mod
excepţional,
numai
în
cazul
în
care
administratorul
drumului
nu
dispune
de
mixtură
asfaltică
stocabilă
pentru
remedierea
degradărilor
din
îmbrăcămintea
bituminoasă.
2.7.1.
Utilaje
şi
scule
La
execuţia
lucrărilor
de
plombare
prin
stropiri
bitumi-
noase
succesive
se
folosesc
următoarele
utilaje
şi
scule:
-
picamer
cu
echipamente
şpiţ
şi
daltă;
-
dispozitiv
mecanic
de
pulverizat
emulsia
bituminoasă;
-
rulou
compactor;
-
mai
acţionat
cu
aer
comprimat;
-
mai
manual;
-
perii.
2.7.2.
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat
se
realizează
conform
pct.
2.6.2.1.
şi
2.6.2.2.
2.7.3.
Executarea
lucrărilor
de
plombare
2.7.3.1.
Materiale
a)
Agregate
naturale:
-
criblură
sort
3-8,
conform
SR
667;
-
criblură
sort
8-16,
conform
SR
667.
b)
Liant:
-
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă
tip
EBCR,
conform
pct.
2.4.1.1
b)
2.7.3.2.
Prescripţii
generale
de
executare
Pe
suprafaţa
de
plombat,
pregătită
conform
pct.
2.7.2.,
se
răspândeşte
la
rece
(temperatura
atmosferică)
emulsia
bituminoasă
cationică
tip
EBCR,
în
cantitate
de
circa
1
kg/m
2
bitum
rezidual.
Peste
pelicula
de
liant
se
aşterne
criblură
sort
3-8
sau
sort
8-16,
în
cantitate
de
circa
10-15
kg/m
2
şi
se
com-
pactează
cu
ruloul
compactor
sau
cu
maiul,
apoi
se
mătură
criblura
în
exces.
Se
procedează,
în
continuare,
la
executarea
unor
noi
straturi,
respectiv
la
stropirea
cu
liant,
răspândirea
criblurii,
compactare,
până
când
groapa
a
fost
umplută
şi
suprafaţa
plombată
a
ajuns
la
nivelul
suprafeţelor
adiacente
din
îmbrăcămintea
bituminoasă
existentă.
2.8.
Controlul
calităţii
lucrărilor
Prepararea
mixturilor
asfaltice
stocabile
se
va
efectua
sub
directa
supraveghere
a
laboratoarelor
de
drumuri
auto-
rizate
de
I.S.C.L.P.U.A.T.,
iar
tehnologia
de
execuţie
şi
pro-
cedurile
de
realizare
şi
verificare
vor
fi
controlate
şi
avizate
de
responsabilul
tehnic
cu
execuţia,
atestat
conform
preve-
derilor
Hotărârii
Guvernului
nr.
925/1995.
Controlul
calităţii
lucrărilor
de
întreţinere
a
îmbrăcămintei
bituminoase
cu
mixturi
asfaltice
stocabile
se
execută
pe
faze
determinate,
astfel:
-
controlul
fabricaţiei
bitumului
fluxat;
-
controlul
calităţii
materialelor
înainte
de
anrobare;
-
controlul
fabricaţiei
mixturilor
asfaltice
stocabile;
-
controlul
calităţii
plombelor
executate.
2.8.1.
Controlul
fabricaţiei
bitumului
fluxat
2.8.1.1.
Bitumul
pur,
solventul
şi
bitumul
fluxat
se
veri-
fică
de
către
laboratorul
producătorului
sau
al
antreprenoru-
lui,
în
cazul
preparării
acestuia
pe
şantier,
în
conformitate
cu
prevederile
de
la
pct.
2.2.1.1
şi
2.2.2.2
2.8.1.2.
În
timpul
fabricaţiei
bitumului
fluxat,
verificările
constau
în
următoarele
determinări:
-
verificarea
temperaturii
de
preparare
a
bitumului
fluxat;
-
dozajul
de
solvent.
2.8.1.3.
Prepararea
bitumului
fluxat
se
va
efectua
sub
directa
supraveghere
a
laboratorului
autorizat
conform
regle-
mentărilor
în
vigoare.
2.8.1.4.
Calitatea
bitumului
fluxat
va
fi
atestată
prin
cer-
tificat
de
calitate,
emis
pe
baza
încercărilor
şi
analizelor
de
laborator.
2.8.2.
Controlul
calităţii
materialelor
Înainte
de
anrobare
2.8.2.1.
Materialele
destinate
preparării
mixturilor
asfaltice
stocabile,
verificate
în
conformitate
cu
prescripţiile
specifice
fiecărui
tip
de
mixtură,
prezentate
la
pct.
2.2.1.1,
2.3.1.1,
2.4.1.1
şi
2.5.1.1.
Verificările
şi
determinările
se
execută
de
laboratorul
autorizat
al
antreprenorului
şi
constau
în
următoarele:
a)
Bitum:
-
penetraţie
la
25°C,
STAS
42;
-
punct
de
înmuiere
prin
metoda
inel
şi
bilă,
STAS
60.
b)
Emulsia
bituminoasă
cationică
(tip
EBCR
şi
EBCMS):
-
conţinutul
de
bitum,
STAS
8877
şi
instrucţiuni
meto-
dologice
de
laborator;
-
viscozitatea,
STAS
8877;
-
omogenitatea,
STAS
8877.
c)
Bitumul
fluxat:
-
adezivitatea,
STAS
10969/3
şi
instrucţiuni
metodolo-
gice
de
laborator.
d)
Criblură:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea,
STAS
730;
-
conţinutul
de
fracţiuni
sub
0,09
mm,
STAS
730.
e)
Nisip
de
concasaj:
-
granulozitatea,
STAS
730;
-
coeficientul
de
activitate,
STAS
730.
f)
Nisip
natural:
-
granulozitatea,
STAS
4606;
-
echivalentul
de
nisip,
STAS
730;
-
materii
organice,
STAS
4606.
g)
Filer
de
calcar:
-
fineţea,
STAS
539;
-
umiditatea,
STAS
539.
h)
Mixtură
asfaltică
rezultată
prin
frezare:
-
conţinutul
de
bitum,
STAS
1338/2;
-
compoziţia
granulometrică,
STAS
1338/2;
-
umiditatea,
STAS
1338/2.
2.8.2.2.
Frecvenţa
determinărilor
prevăzute
la
lit.
a)-h)
de
mai
sus:
la
fiecare
lot
de
materiale
aprovizionat
pentru
prepararea
mixturii
asfaltice
stocabile.
2.8.3.
Controlul
fabricării
mixturilor
asfaltice
Mixturile
asfaltice
stocabile
prevăzute
în
prezentul
nor-
mativ
sunt
supuse
încercărilor
preliminare
la
stabilirea
com-
poziţiei
mixturii
asfaltice
şi
controlului
în
timpul
fabricaţiei,
în
conformitate
cu
condiţiile
specifice
fiecărui
tip
de
mixtură
prezentat
la
pct.
2.2.1.2,
2.3.1.2,
2.4.1.2
şi
2.5.1.2.
Verificările
şi
determinările
se
execută
de
laboratorul
autorizat
al
antreprenorului
sau
de
un
alt
laborator
autorizat
şi
constau
în
următoarele:
2.8.3.1.
Verificări
şi
determinări
efectuate
de
laboratorul
autorizat:
-
granulozitatea
şi
umiditatea
amestecului
de
agregate
naturale;
-
compoziţia
mixturii
asfaltice:
conţinut
de
bitum
şi
gra-
nulozitatea
agregatului
total;
-
controlul
reglajului
utilajului
de
preparare
a
mixturii
asfaltice
(staţie
de
asfalt,
betonieră);
-
controlul
temperaturilor
tehnologice
ale
agregatelor
naturale,
bitumului,
bitumului
fluxat
şi
a
mixturii
asfaltice
stocabile
preparate
la
cald
cu
bitum
fluxat
sau
bitum
şi
adi-
tiv
specific
de
fluxare.
2.8.3.2.
Determinări
efectuate
de
laboratorul
antrepreno-
rului
sau
de
un
alt
laborator
autorizat,
la
stabilirea
compo-
ziţiei
mixturii
asfaltice
stocabile,
conform
pct.
2.2.1.2,
2.3.1.2,
2.4.1.2
şi
2.5.1.2:
-
densitatea
aparentă
pe
epruvete
Marshall
confecţio-
nate
la
rece
(temperatura
atmosferică).
2.8.3.3.
Frecvenţa
verificărilor
şi
determinărilor,
efectuate
pentru
controlul
calităţii
fabricaţiei
este
redată
în
tabelul
nr.
21.
Tabelul
nr.
21
Nr.
crt.
Natura
controlului
sau
a
încercării
Frecvenţa
controlului
sau
a
încercării
1.
Controlul
reglajului
staţiei
de
preparare
Înainte
de
începerea
fabricaţiei
fiecărui
tip
de
mixtură
asfaltică
stocabilă
2.
Compoziţia
mixturii
asfaltice
stocabile
Zilnic
3.
Temperatura
agregatelor
naturale,
a
liantului
şi
a
mixturii
asfaltice
la
ieşirea
din
malaxor
Permanent
4.
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
stocabile
Studiul
preliminar
de
laborator
pentru
stabilirea
compoziţiei
mixturii
asfaltice
Producerea
de
mixturi
asfaltice
stocabile
va
fi
admisă
pe
baza
certificării
de
conformitate
a
acesteia.
2.8.3.4.
Calitatea
mixturilor
asfaltice
stocabile
va
fi
ates-
tată
prin
certificat
de
calitate,
emis
pe
baza
încercărilor
şi
analizelor
de
laborator.
2.8.4.
Controlul
calităţii
plombelor
executate
cu
mixturi
asfaltice
stocabile
Verificările
se
efectuează
pe
teren
de
către
responsabi-
lul
tehnic
cu
execuţia,
atestat
conform
prevederilor
Hotărârii
Guvernului
nr.
925/1995,
şi
constau
în
următoarele:
2.8.4.1.
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat:
-
verificarea
tăierii
verticale
a
marginilor
suprafeţei
de
plombat;
-
verificarea
curăţării
şi
amorsării
suprafeţei
de
plombat.
2.8.4.2.
Executarea
lucrării
de
plombare:
-
verificarea
respectării
modului
de
compactare
a
mix-
turii
asfaltice
stocabile,
conform
pct.
2.6.3.3;
-
verificarea
planeităţii
suprafeţei
plombate.
CAPITOLUL
3
Lucrări
de
întreţinere
pe
bază
de
tratamente
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
3.1.
Condiţii
tehnice
3.1.1.
Materiale
3.1.1.1.
Agregate
naturale
Agregatele
naturale
pentru
tratamentul
bituminos
de
închidere
pot
fi
de
carieră
sau
de
balastieră,
concasate
şi
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
de
calitate
în
conformi-
tate
cu
prevederile
standardelor,
după
cum
urmează:
-
criblură
sort
3-8,
conform
SR
667;
-
pietriş
sort
7-16,
conform
SR
662
pct.
2.5.4.
3.1.1.2.
Liantul
Liantul
folosit
la
execuţia
tratamentului
bituminos
de
închidere
este
emulsia
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
tip
EBCR.
Tipul
de
bitum
şi
procentul
acestuia
din
compoziţia
emulsiei
tip
EBCR
sunt
redate
în
tabelul
nr.
22.
Tabelul
nr.
22
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Tipul
bitumului
sort
D
80-100,
D
100-120
sau
180-200
2.
Conţinutul
de
bitum
în
emulsie
(%)
60,0-65,0
Tipul
de
emulgator
şi
conţinutul
acestuia
în
emulsia
tip
EBCR
se
stabilesc
prin
încercări
preliminare
de
către
pro-
ducătorul
de
emulsie
şi
sunt
în
concordanţă
cu
certificatul
de
conformitate
a
calităţii,
emis
potrivit
reglementărilor
în
vigoare.
Condiţiile
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
tip
EBCR
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
23.
Tabelul
nr.
23
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
1.
Conţinut
de
bitum
60-65
STAS
8877
2.
Omogenitate:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
3.
Stabilitatea
la
depozitare:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm,
după
7
zile
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
4.
Viscozitate
Engler
la
20°C
(°E)
10-15
STAS
8877
5.
Adezivitate
faţă
de
agregatul
natural
(%)
minimum
85
STAS
10969/2
3.1.2.
Dozaje
Dozajele
de
materiale
pentru
executarea
tratamentului
bituminos
de
închidere
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
24.
Tabelul
nr.
24
Nr.
crt.
Dozaje
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Emulsie
(kg/m
2
)
1,4-1,6
2.
Criblură
sort
3-8
sau
pietriş
sort
7-16
(kg/m
2
)
8-10
3.2.
Prescripţii
generale
de
executare
3.2.1.
Utilaje
La
executarea
tratamentului
bituminos
se
foloseşte
trusa
de
tratamente
prevăzută
de
STAS
599:
-
răspânditor
de
lianţi
bituminoşi;
-
răspânditor
mecanic
de
criblură;
-
compactor
pe
pneuri,
cilindru
compactor
lis;
-
compactor
cu
placă
vibratoare.
3.2.2.
Execuţia
tratamentului
bituminos
de
Închidere
3.2.2.1.
Pregătirea
suprafeţei
Suprafaţa
stratului
de
uzură
din
îmbrăcămintea
bitumi-
noasă
se
curăţă
temeinic,
mecanic
sau
manual,
şi
se
înde-
părtează
impurităţile.
3.2.2.2.
Răspândirea
emulsiei
Răspândirea
liantului
se
efectuează
cu
rampa
de
stro-
pire
a
răspânditorului
de
lianţi
bituminoşi.
La
alimentarea
cu
emulsie,
răspânditorul
trebuie
să
fie
golit
de
resturile
de
bitum
rezidual
sau
de
emulsie,
rămase
de
la
tratamentele
anterioare,
iar
duzele
trebuie
să
fie
des-
fundate
şi
perfect
curăţate.
Răspândirea
emulsiei
trebuie
să
fie
efectuată
omogen,
pe
toată
suprafaţa.
Ea
se
realizează,
în
prealabil,
pe
ben-
zile
laterale
ale
carosabilului
şi,
ulterior,
pe
partea
centrală,
evitându-se
scurgerea
pe
partea
laterală
a
carosabilului.
Viteza
de
avansare
a
răspânditorului
în
timpul
execuţiei
răspândirii
emulsiei
este
de
2-10
km/h.
3.2.2.3.
Răspândirea
agregatului
natural
Răspândirea
agregatului
natural
se
realizează
cu
răs-
pânditorul
mecanic
de
criblură,
reglat
în
prealabil
pentru
a
repartiza
cantitatea
prescrisă.
Răspândirea
agregatului
natural
trebuie
să
urmeze
ime-
diat
după
cea
a
emulsiei,
pentru
a
se
evita
scurgerea
acesteia
spre
acostamente.
Aşternerea
materialului
granular
trebuie
să
asigure
acoperirea,
în
întregime
şi
omogenă,
a
benzii
stropite
cu
emulsie.
3.2.2.4.
Cilindrarea
Cilindrarea
se
execută
cu
compactor
pe
pneuri
cu
viteza
de
10
km/h
sau,
în
lipsa
acestuia,
cu
cilindru
compactor
lis
cu
viteza
de
5
km/h.
Operaţiunea
de
compactare
trebuie
să
se
execute
după
maximum
un
minut
de
la
răspândirea
agregatului
natural
pe
banda
de
lucru.
Numărul
de
treceri
este
de
minimum
3
în
fiecare
punct
al
suprafeţei.
3.2.2.5.
Darea
în
circulaţie
Darea
în
circulaţie
se
face
după
minimum
două
ore
de
la
execuţia
tratamentului
bituminos,
cu
restricţii
de
viteză
de
maximum
30
km/h
pe
o
perioadă
de
10
zile.
3.3.
Controlul
calităţii
lucrărilor
Controlul
calităţii
lucrărilor
de
întreţinere
pe
bază
de
tra-
tamente
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
se
execută
pe
faze,
astfel:
-
controlul
materialelor
înainte
de
execuţie;
-
controlul
lucrărilor
în
timpul
execuţiei.
3.3.1.
Controlul
calităţii
materialelor
Înainte
de
executare
Materialele
destinate
executării
lucrărilor
de
tratamente
se
verifică
în
conformitate
cu
prescripţiile
din
standardele
respective
şi
cu
condiţiile
prezentate
la
pct.
3.1.1.
Verificările
şi
determinările
se
execută
de
laboratorul
autorizat
şi
constau
în
următoarele:
a)
Emulsia
bituminoasă
cationică:
-
conţinutul
de
bitum,
STAS
8877;
-
omogenitatea,
STAS
8877.
b)
Agregatul
natural:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea,
STAS
730;
-
conţinutul
de
fracţiuni
sub
0,09
mm,
STAS
730.
3.3.2.
Controlul
calităţii
lucrărilor
În
timpul
executării
În
timpul
executării
se
efectuează
verificări
privind
doza-
jul
de
emulsie
şi
de
agregat
natural,
în
conformitate
cu
condiţiile
prezentate
la
pct.
3.1.1.3.
CAPITOLUL
4
Lucrări
de
întreţinere
pe
bază
de
badijonări
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
4.1.
Condiţii
tehnice
4.1.1
Materiale
4.1.1.1.
Liantul
Liantul
folosit
la
executarea
badijonării
este
emulsia
bitu-
minoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
tip
EBCR.
Tipul
de
bitum
şi
procentul
acestuia
din
compoziţia
emulsiei
tip
EBCR
sunt
redate
în
tabelul
nr.
25.
Tabelul
nr.
25
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Tipul
bitumului
sort
D
80-100
sau
D
100-120,
STAS
754
2.
Conţinutul
de
bitum
în
emulsie
(%)
60,0-65,0
Tipul
de
emulgator
şi
conţinutul
acestuia
în
emul-
sia
tip
EBCR
se
stabilesc
prin
încercări
preliminare
de
către
producătorul
de
emulsie
şi
corespund
actului
de
conformitate
emis
potrivit
reglementărilor
în
vigoare.
Condiţiile
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
tip
EBCR
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
26.
Tabelul
nr.
26
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
verificare
1.
Conţinut
de
bitum,
%
60,0-65,0
STAS
8877
2.
Omogenitate:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
3.
Stabilitate
la
depozitare:
rest
pe
sită
cu
ţesătură
de
sârmă
de
0,63
mm,
după
7
zile
(%)
maximum
0,5
STAS
8877
4.
Viscozitate
Engler
la
20°C
(°E)
7-15
STAS
8877
4.1.1.2.
Agregate
naturale
Agregatul
natural
folosit
la
executarea
lucrărilor
de
badi-
jonare
este
nisipul
natural
sort
0-3
sau
nisipul
de
conca-
saj
sort
0-3,
care
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
de
calitate
prevăzute
de
STAS
662
pct.
2.4.3
-
tabelul
nr.
6,
pentru
îmbrăcăminte
bituminoasă
cilindrată
executată
la
cald
şi,
respectiv,
SR
667.
4.1.2.
Dozaje
Dozajele
de
materiale
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
27.
Tabelul
nr.
27
Nr.
crt.
Dozaje
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Emulsia
diluată
cu
apă
în
proporţie
de
1:1
(kg/m
2
)
-
răspândire
manuală;
0,8-1
-
răspândire
mecanică
0,5-0,6
2.
Nisip
natural
sau
nisip
de
concasaj
sort
0-3
(kg/m
2
)
4-5
4.2.
Prescripţii
generale
de
executare
4.2.1.
Utilaje
Setul
de
utilaje
folosit
la
executarea
unei
badijonări
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
este
constituit
din:
-
mătură
mecanică
sau
perie
piassava;
-
dispozitiv
pentru
pulverizarea
emulsiei;
-
utilaj
pentru
răspândirea
agregatului
natural;
-
cilindru
compactor
lis.
4.2.2.
Executarea
badijonării
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
4.2.2.1.
Pregătirea
suprafeţei
Suprafaţa
de
tratat
se
curăţă
temeinic,
mecanic
sau,
în
cazuri
excepţionale,
manual
şi
se
îndepărtează
impurităţile.
4.2.2.2.
Executarea
badijonării
Emulsia
se
diluează
cu
apă
curată,
nealcalină,
în
reci-
piente
curate,
în
proporţie
de
1:1.
Emulsia
diluată
se
răspândeşte
pe
suprafaţa
de
tratat,
de
regulă
mecanic,
prin
pulverizare
cu
ajutorul
aerului
com-
primat.
În
cazul
suprafeţelor
mici,
răspândirea
emulsiei
se
poate
face
manual.
Peste
stratul
de
emulsie
se
răspândeşte
apoi
agregatul
natural.
Pentru
fixarea
nisipului
se
recomandă
executarea
unei
uşoare
cilindrări
cu
compactor
lis.
4.2.2.3.
Darea
în
circulaţie
Darea
în
circulaţie
a
sectorului
supus
remedierii
se
face
după
două
ore
de
la
răspândirea
nisipului.
4.3.
Controlul
calităţii
lucrărilor
Controlul
calităţii
lucrărilor
de
întreţinere
pe
bază
de
badijonări
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
se
execută
pe
faze,
astfel:
-
controlul
materialelor
înainte
de
executare;
-
controlul
lucrărilor
în
timpul
executării.
4.3.1.
Controlul
calităţii
materialelor
Înainte
de
executare
Materialele
destinate
executării
lucrărilor
de
badijonare
se
verifică
în
conformitate
cu
prescripţiile
din
standardele
respective
şi
cu
condiţiile
prezentate
la
pct.
4.1.1.
Verificările
şi
determinările
se
execută
de
laboratorul
autorizat
şi
constau
în
următoarele:
a)
Emulsia
bituminoasă
cationică:
-
conţinutul
de
bitum,
STAS
8877;
-
omogenitatea,
STAS
8877.
b)
Nisipul
natural:
-
granulozitatea,
STAS
4606;
-
echivalentul
de
nisip,
STAS
730;
-
humus,
STAS
4606;
c)
Nisipul
de
concasaj:
-
granulozitatea,
STAS
730;
-
coeficientul
de
activitate,
STAS
730.
4.3.2.
Controlul
calităţii
lucrărilor
În
timpul
executării
În
timpul
executării
se
efectuează
verificări
privind
doza-
jul
de
emulsie
şi
de
nisip,
în
conformitate
cu
condiţiile
pre-
zentate
la
pct.
4.1.2.
CAPITOLUL
5
Lucrări
de
întreţinere
pe
bază
de
colmatare
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
5.1.
Condiţii
tehnice
5.1.1.
Materiale
5.1.1.1.
Liantul
Liantul
folosit
la
execuţia
colmatării
este
emulsia
bitumi-
noasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
tip
EBCR.
Tipul
de
bitum
şi
procentul
acestuia
din
compoziţia
emulsiei
tip
EBCR
sunt
redate
în
tabelul
nr.
25.
Condiţiile
pe
care
trebuie
să
le
îndeplinească
emulsia
tip
EBCR
sunt
prezentate
în
tabelul
nr.
26.
5.1.1.2.
Agregate
naturale
-
nisip
natural,
STAS
662
5.2.
Prescripţii
generale
de
executare
Fisurile
şi
crăpăturile
se
curăţă
cu
peria
de
sârmă
şi
prin
suflare
cu
aer
comprimat.
Impurităţile
rezultate
se
îndepărtează
de
pe
partea
carosabilă.
Emulsia
butuminoasă
cationică
se
toarnă
în
exces
în
fisuri
sau
crăpături,
apoi
se
pudrează
cu
nisip.
5.3.
Controlul
calităţii
lucrărilor
Verificările
se
execută
de
laboratorul
de
şantier
şi
con-
stau
în
următoarele
determinări
pe
materiale,
înainte
de
executare:
a)
Emulsia
bituminoasă:
-
conţinutul
de
bitum,
STAS
8877;
-
omogenitatea,
STAS
8877.
b)
Nisipul
natural:
-
granulozitatea,
STAS
4606;
-
humus,
STAS
4606.
CAPITOLUL
6
Lucrări
de
întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
la
cald
Lucrările
de
întreţinere
cu
mixturi
asfaltice
la
cald
se
execută
în
perioada
15
octombrie
-
15
martie,
iar
în
mod
excepţional,
la
ordinul
administraţiei
drumurilor,
pentru
a
evita
extinderea
degradărilor
din
îmbrăcămintea
bituminoasă
şi
a
asigura
siguranţa
circulaţiei
rutiere.
6.1.
Condiţii
tehnice
6.1.1.
Materiale
6.1.1.1.
Agregate
naturale
Pentru
mixtura
asfaltică
preparată
cu
bitum
la
cald
se
utilizează
un
amestec
de
sorturi
din
agregate
naturale,
pre-
lucrate
şi
neprelucrate,
care
trebuie
să
îndeplinească
condi-
ţiile
de
calitate
în
conformitate
cu
prevederile
standardelor,
după
cum
urmează:
-
criblură
sort
3-8,
conform
SR
667;
-
nisip
de
concasaj
sort
0-3,
conform
SR
667;
-
nisip
natural
sort
0-3
sau
0-7,
conform
STAS
662;
-
filer
de
calcar,
conform
STAS
539.
6.1.1.2.
Liantul
Pentru
realizarea
mixturii
asfaltice
se
foloseşte
bitumul
sort
D
80-100
sau
D
100-120,
care
trebuie
să
îndepli-
nească
condiţiile
prezentate
în
tabelul
nr.
28.
Tabelul
nr.
28
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
Metode
de
încercare
Sort
D
80-100
Sort
D
100-120
1.
Penetraţie
la
25°C
(1/10
mm)
81-100
101-120
STAS
42
2.
Punct
de
înmuiere
IB
(°C)
46-49
43-46
STAS
60
3.
Ductilitate
la
25°C
(minimum,
cm)
100
100
SR
61
6.1.2.
Compoziţia
şi
caracteristicile
mixturii
asfaltice
6.1.2.1.
Compoziţia
mixturii
asfaltice
se
stabileşte
pe
bază
de
studiu
preliminar
de
laborator,
ţinându-se
seama
de
respectarea
condiţiilor
tehnice
precizate
în
prescripţiile
tehnice
impuse
de
prezentul
normativ.
Antreprenorul
efectuează
studiul
în
cadrul
laboratorului
său
sau
îl
comandă
la
un
laborator
autorizat.
6.1.2.2.
Studiul
preliminar
de
laborator
comportă
urmă-
toarele
încercări:
-
încercarea
Marshall
(stabilitate
la
60°C,
indicele
de
curgere
<fluaj>
la
60°C,
densitatea
aparentă
şi
absorbţia
de
apă)
pentru
5
conţinuturi
de
liant
repartizate
de
o
parte
şi
de
alta
a
conţinutului
de
bitum
propus;
-
determinarea
caracteristicilor
fizico-mecanice
pe
epru-
vete
cubice
(rezistenţa
la
compresiune
la
22°C,
absorbţia
de
apă,
densitatea
aparentă).
Încercările
prevăzute
mai
sus
sunt
efectuate
conform
STAS
1338.
6.1.2.3.
Limitele
procentelor
de
agregate
naturale
din
agregatul
total
sunt
redate
în
tabelul
nr.
29.
Tabelul
nr.
29
Nr.
crt.
Agregate
naturale
(%
din
agregatul
total)
Condiţii
de
admisibilitate
1.
Criblură
peste
3,15
mm
45-70
2.
Filer
şi
fracţiuni
din
nisipuri
sub
0,09
mm
8-11
3.
Filer
şi
nisip
0,09-3,15
mm
rest
până
la
100
6.1.2.4.
Granulozitatea
agregatului
natural
total
este
cuprinsă
în
limitele
redate
în
tabelul
nr.
30.
Tabelul
nr.
30
Nr.
crt.
Mărimea
ochiului
sitei
sau
ciurului
(mm)
Treceri
prin
sită
sau
ciur
(%)
1.
8
90-100
2.
3,15
30-55
3.
0,63
18-35
4.
0,2
11-25
5.
0,09
8-11
6.1.2.5.
Conţinutul
optim
de
bitum
rezidual
se
stabileşte
prin
studii
preliminare
de
laborator,
conform
STAS
1338/1,2
şi
trebuie
să
se
încadreze
orientativ
în
limitele
6,0-7,0%
din
masa
mixturii
asfaltice.
6.1.2.6.
Caracteristicile
fizico-mecanice
ale
mixturii
asfaltice
În
lipsa
unor
dispoziţii
speciale
contrare
ale
prezentului
normativ,
caracteristicile
mixturii
asfaltice
trebuie
să
îndepli-
nească,
în
timpul
studiului
de
laborator
şi
în
timpul
con-
troalelor
de
fabricaţie,
condiţiile
redate
în
tabelul
nr.
31.
Tabelul
nr.
31
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţii
de
admisibilitate
1.
A.
Caracteristici
pe
epruvete
Marshall
-
stabilitatea
la
60°C
(KN,
minimum)
5,000
-
indicele
de
curgere
la
60°C
(mm)
1,5-4,5
-
absorbţia
de
apă
(%
volumetric)
1-5
-
densitatea
aparentă
(kg/m
3
,
minimum)
2300
2.
B.
Caracteristici
pe
epruvete
cubice
-
rezistenţa
la
compresiune
la
22°C
(N/mm
2
,
minimum)
3,0
-
absorbţia
de
apă
(%
volumetric)
2-6
-
densitatea
aparentă
(kg/m
3
,
minimum)
2250
6.2.
Prescripţii
generale
de
executare
6.2.1.
Utilaje
şi
echipamente
-
instalaţie
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice,
dotată
cu
echipamente
de
dozare
a
componentelor,
conform
pre-
vederilor
Normativului
privind
condiţiile
tehnice
pentru
insta-
laţiile
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
executate
la
cald;
-
repartizor
pentru
aşternerea
mixturilor
asfaltice,
con-
form
Normativului
privind
condiţiile
tehnice
pentru
instalaţiile
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
executate
la
cald;
-
compactor
cu
rulouri
netede
sau
cilindru
vibrator;
-
autocamioane
basculante
cu
benă
acoperită
cu
pre-
lată;
-
dispozitiv
mecanic
pentru
executarea
amorsării
cu
emulsie
bituminoasă
cationică.
6.2.2.
Prepararea
mixturii
asfaltice
6.2.2.1.
Prepararea
mixturii
asfaltice
cu
bitum
la
cald
se
realizează
în
instalaţie,
care
trebuie
să
îndeplinească
carac-
teristicile
tehnice
pentru
staţia
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice,
conform
Normativului
privind
condiţiile
tehnice
pen-
tru
instalaţiile
de
preparare
a
mixturilor
asfaltice
executate
la
cald.
6.2.2.2.
Staţia
de
preparare
a
mixturii
asfaltice
trebuie
să
dispună
de
un
sistem
de
alimentare
şi
dozare
a
com-
ponentelor.
Toleranţele
dozajelor
agregatelor
naturale
şi
ale
bitumului
vor
trebui
să
fie
conform
tabelului
nr.
32.
Tabelul
nr.
32
Nr.
crt.
Definirea
măsurilor
Toleranţe
admise
1.
Dozaj
bitum
±2%
2.
Dozaj
agregate
naturale
±3%
3.
Dozaj
nisip
±5%
4.
Conţinutul
de
apă
al
agregatelor
după
uscare
±0,5%
6.2.2.3.
În
cazul
în
care
este
necesară
stocarea
mixturii
asfaltice,
instalaţia
trebuie
să
fie
dotată
cu
buncăr
de
sto-
care
cu
sistem
de
încălzire.
6.2.2.4.
Fluxul
tehnologic
de
preparare
a
mixturii
asfaltice
Mixtura
asfaltică
se
prepară
în
conformitate
cu
prevede-
rile
SR
174/2
pct.
2.2.2,
cu
precizarea
că
temperaturile
agregatelor
naturale,
bitumului
şi
mixturii
asfaltice
la
ieşirea
din
malaxor
vor
fi
conform
tabelului
nr.
33.
Tabelul
nr.
33
Temperaturile
componentelor
la
prepararea
mixturii
asfaltice
(°C)
Temperatura
mixturii
la
ieşirea
din
malaxor
(°C)
Amestec
de
agregate
naturale
Bitum
tip
D
80-100,
D
100-120
160-180
150-170
150-170
6.2.2.5.
Transportul
mixturii
asfaltice
Mixtura
asfaltică
se
transportă
la
punctul
de
lucru
în
autocamioane
basculante,
cu
bene
curate
termoizolante
sau
acoperite
cu
prelată.
Se
interzice
transportul
mixturii
asfaltice
fără
protejarea
pierderilor
de
căldură.
6.2.3.
Executarea
lucrărilor
de
remediere
a
defecţiunilor
apărute
la
Îmbrăcămintea
bituminoasă
Tehnologia
lucrărilor
de
remediere
cu
mixtură
asfaltică
cuprinde
două
faze
principale:
-
pregătirea
suprafeţei
de
remediat;
-
executarea
lucrărilor
de
remediere.
Înainte
de
începerea
lucrărilor
de
remediere
a
defecţiu-
nilor,
sectorul
de
lucru
se
va
semnaliza
conform
Instrucţiunilor
Ministerului
Transporturilor
nr.
630/2.330
din
20
aprilie
1985.
6.2.3.1.
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat
Se
vor
executa
următoarele
operaţiuni:
-
marcarea
suprafeţei
care
trebuie
să
fie
decapată,
prin
trasarea
unor
linii
la
marginea
acesteia,
folosindu-se
creta
sau
alte
mijloace
adecvate,
pentru
obţinerea
unor
forme
regulate
cu
muchii
vii;
-
frezarea
îmbrăcămintei
bituminoase;
-
tăierea
verticală
a
marginilor
suprafeţei
marcate,
exact
pe
linia
de
marcaj,
cu
dalta
şi
ciocanul,
cu
târnăcopul,
cu
picamerul
acţionat
de
un
motocompresor
sau
cu
alte
dispozitive
mecanice;
-
scoaterea
şi
îndepărtarea
materialului
decapat
din
perimetrul
marcat;
-
curăţarea
perfectă,
temeinică
a
suprafeţei
decapate,
cu
mături
şi
perii
piassava
sau
prin
suflare
cu
aer
compri-
mat;
-
amorsarea
suprafeţei
curate
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
diluată
cu
apă
în
proporţie
de
1:1,
ori
cu
un
dispozitiv
de
pulverizare
sau
cu
ajutorul
unei
perii,
astfel
încât
să
se
realizeze
o
peliculă
subţire
şi
omo-
genă
pe
întreaga
suprafaţă.
6.2.3.2.
Executarea
lucrărilor
de
remediere
Aşternerea
mixturii
asfaltice
se
face
mecanizat.
La
aşternere
mixtura
asfaltică
trebuie
să
aibă
temperatura
de
minimum
120°C.
Compactarea
mixturii
asfaltice
se
realizează
mecanizat,
cu
compactori
cu
rulouri
netede
sau
cilindru
vibrator.
Mixtura
asfaltică
la
compactare
trebuie
să
aibă
tempera-
turile
de
mai
jos:
-
la
începerea
operaţiunii
de
compactare:
minimum
110°C;
-
la
sfârşitul
operaţiunii
de
compactare:
minimum
90°C.
Pentru
obţinerea
gradului
de
compactare
necesar,
este
obligatorie
realizarea
unui
număr
de
treceri
ale
utilajului
de
compactare
de
minimum
20.
6.2.3.3.
Tratarea
suprafeţei
După
compactare,
se
procedează
la
închiderea
porilor
prin
răspândirea
a
2-3
kg/m
2
nisip
sort
0-3,
anrobat
cu
2-3%
bitum,
şi
apoi
la
cilindrare.
6.2.4.
Darea
În
circulaţie
Suprafeţele
remediate
vor
fi
date
în
circulaţie
imediat
după
executarea
lucrării.
6.2.5.
Controlul
calităţii
lucrărilor
Controlul
calităţii
lucrărilor
de
întreţinere
cu
mixtură
asfaltică
la
cald
se
execută
pe
faze,
astfel:
-
controlul
calităţii
materialelor
înainte
de
anrobare;
-
controlul
fabricaţiei
şi
punerii
în
operă
a
mixturii
asfaltice;
-
controlul
calităţii
lucrării
de
întreţinere
executate.
6.2.5.1.
Controlul
calităţii
materialelor
înainte
de
anrobare
Controlul
materialelor
destinate
fabricării
mixturii
asfaltice
se
va
face
în
conformitate
cu
prescripţiile
din
standardele
respective
şi
cu
condiţiile
prezentate
la
pct.
6.1.1.
Verificările
şi
determinările
se
execută
de
laboratorul
de
şantier
şi
constau
în
următoarele:
a)
Bitum:
-
penetraţia
la
25°C,
STAS
42;
-
punctul
de
înmuiere
inel
şi
bilă,
STAS
60.
b)
Criblură:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea,
STAS
4606;
-
fracţiuni
fine
sub
0,09
mm,
STAS
730.
c)
Nisip:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea,
STAS
4606;
-
echivalentul
de
nisip
(pentru
nisipul
natural),
STAS
730;
-
coeficientul
de
activitate
(pentru
nisipul
de
conca-
saj),
STAS
730.
d)
Filer:
-
fineţea,
STAS
539;
-
umiditatea,
STAS
539.
Frecvenţa
verificărilor:
la
fiecare
lot
de
material
aprovi-
zionat
pe
şantier.
6.2.5.2.
Controlul
fabricaţiei
mixturii
asfaltice
Determinările
efectuate
pentru
controlul
calităţii
fabricaţiei
şi
frecvenţa
acestora
sunt
redate
în
tabelul
nr.
34.
Tabelul
nr.
34
Faza
de
execuţie
Natura
controlului
sau
a
încercării
Categoria
controlului*)
Frecvenţa
controlului
sau
a
încercării
A
B
Studiu
Studiul
compoziţiei
x
-
Înainte
de
începerea
fabricaţiei
Fabricaţie
Controlul
reglajului
staţiei
de
asfalt
x
-
Înainte
de
începerea
fabricaţiei
Conţinutul
de
bitum
-
x
Zilnic
Granulometria
amestecului
-
x
Zilnic
Temperatura
agregatelor,
liantului
şi
mixturii
asfaltice
-
x
Permanent
Caracteristicile
fizico-me-
canice
ale
mixturii
asfaltice
-
x
1
la
fiecare
100
de
tone
de
mixtură
asfaltică
*)
A
-
încercări
preliminare
de
informare
B
-
controlul
de
calitate.
Calitatea
mixturii
asfaltice
va
fi
atestată
prin
certificat
de
calitate
emis
pe
baza
încercărilor
şi
analizelor
de
labo-
rator.
6.2.5.3.
Controlul
calităţii
lucrărilor
executate
a)
Pregătirea
suprafeţei
de
remediat:
-
verificarea
tăierii
verticale
a
marginilor
suprafeţei
de
remediat;
-
verificarea
curăţării
şi
amorsării
suprafeţei
de
reme-
diat.
b)
Executarea
lucrării:
-
verificarea
modului
de
compactare
a
mixturii
asfaltice;
-
verificarea
respectării
temperaturii
de
aşternere
şi
de
compactare
a
mixturii
asfaltice
prevăzute
în
prezentul
normativ;
-
verificarea
planeităţii
suprafeţei
executate.
CAPITOLUL
7
Măsuri
de
tehnică
a
securităţii
muncii
şi
P.S.I.
7.1.
Pe
toată
perioada
de
preparare
şi
punere
în
operă
a
mixturilor
asfaltice
stocabile
şi
de
executare
a
lucrărilor
de
remediere
a
defecţiunilor
din
stratul
de
uzură
al
îmbră-
cămintei
bituminoase
pe
timp
friguros,
prevăzută
în
prezen-
tul
normativ,
se
vor
respecta
prevederile
din
următoarele
acte
normative:
7.2.
-
Norme
de
protecţie
a
muncii
pentru
lucrările
de
întreţinere
şi
reparaţii
drumuri
(aprobate
prin
Ordinul
minis-
trului
transporturilor
şi
telecomunicaţiilor
nr.
8/1984).
-
Normele
de
protecţie
a
muncii
specifice
activităţii
de
construcţii-montaj
pentru
transporturi
feroviare,
rutiere
şi
navale
(aprobate
prin
Ordinul
ministrului
transporturilor
şi
telecomunicaţiilor
nr.
9/1982).
-
Norme
republicane
de
protecţie
a
muncii
ale
Ministerului
Muncii
şi
Ministerului
Sănătăţii
(aprobate
prin
ordinele
nr.
34
şi
60
din
1975).
-
Instrucţiuni
privind
condiţiile
de
închidere
a
circulaţiei
rutiere
sau
de
instituire
a
restricţiilor
în
vederea
executării
de
lucrări
în
zona
drumurilor
publice
nr.
630/2.330
din
20
aprilie
1985.
-
Norme
de
prevenire
şi
stingere
a
incendiilor
şi
dota-
rea
cu
mijloace
tehnice
de
stingere
pentru
unităţile
din
Ministerul
Transporturilor
şi
Telecomunicaţiilor
(aprobate
prin
Ordinul
ministrului
transporturilor
şi
telecomunicaţiilor
nr.
12/1980).
7.3.
Actele
normative
menţionate
la
pct.
7.2
nu
sunt
limitative,
ele
putând
fi
completate
de
unităţile
Ministerului
Transporturilor
cu
măsuri
suplimentare
specifice
fiecărui
loc
de
muncă.
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normativului
privind
execuţia
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece,
cu
emulsie
de
bitum
În
conformitate
cu
prevederile
art.
67
din
Ordonanţa
Guvernului
nr.
43/1997
privind
regimul
juridic
al
drumurilor,
în
temeiul
Hotărârii
Guvernului
nr.
44/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Transporturilor,
ministrul
transporturilor
emite
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normativul
privind
execuţia
stratu-
rilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece,
cu
emulsie
de
bitum,
anexă
la
prezentul
ordin.
Art.
2.
-
Anexa
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Art.
3.
-
Prezentul
ordin
se
va
publica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
şi
va
intra
în
vigoare
la
15
zile
de
la
data
publicării.
Ministrul
transporturilor,
Traian
Băsescu
Bucureşti,
27
ianuarie
1998.
Nr.
54.
1.
Generalităţi
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
execuţia
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece,
cu
emulsie
de
bitum
a)
în
cazul
îmbrăcămintei
bituminoase,
pe:
ANEXĂ
1.1.
Prezentul
normativ
se
referă
la
condiţiile
de
execu-
ţie
şi
recepţie
a
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece,
din
mixturi
asfaltice
pe
bază
de
emulsie
cationică
cu
bitum
modificat
cu
polimer.
Prescripţiile
prezentului
normativ
nu
se
aplică
la
execu-
tarea
straturilor
bituminoase
subţiri,
cilindrate,
executate
la
cald
cu
bitum.
1.2.
Definiţie
1.2.1.
Straturile
rutiere
bituminoase
foarte
subţiri,
execu-
tate
la
rece,
sunt
destinate
întreţinerii
curente
a
îmbrăcă-
mintei
rutiere
şi
au
o
grosime
de
5-15
mm.
Ele
sunt
realizate
la
temperatura
mediului
ambiant,
din
mixturi
asfal-
tice
pe
bază
de
emulsii
cu
bitum
modificat
cu
polimer,
de
regulă
necilindrate,
denumite
în
prezentul
normativ
mixturi
asfaltice
turnate
.
1.2.2.
Mixturile
asfaltice
turnate
constituie
un
amestec
omogen
de
agregate
naturale
concasate
0-8,
0-11
filer
şi/sau
ciment
(preumezite
cu
apă
sau
soluţie
de
aditiv)
şi
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
lentă,
preparat
şi
pus
în
operă
cu
ajutorul
unui
utilaj
complex,
specific,
denu-
mit
în
continuare
combină
SFSR
(combină
pentru
straturi
foarte
subţiri
la
rece).
1.3.
Straturile
bituminoase
foarte
subţiri
pot
fi
simple
sau
duble.
În
cazul
straturilor
duble,
stratul
inferior
are
rolul
de
reprofilare
pentru
eliminarea
denivelărilor
şi
aducerea
profi-
lului
transversal
la
parametrii
stabiliţi.
2.
Domeniul
de
aplicare
2.1.
Straturile
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece
sunt
destinate
execuţiei
lucrărilor
curente
de
întreţinere
a
dru-
murilor
de
clasa
tehnică
II-V
cu
îmbrăcăminte
bituminoasă
sau
din
beton
de
ciment.
Straturile
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece
se
aplică
numai
pe
drumuri
cu
capacitate
portantă
corespunzătoare.
2.2.
Deficienţele
şi
degradările
care
se
pot
remedia
prin
aplicarea
straturilor
foarte
subţiri
la
rece
sunt:
•
suprafaţă
poroasă,
şlefuită
sau
îmbătrânită;
•
fisuri;
•
denivelări
în
profil
longitudinal
şi/sau
transversal,
sub
2
cm;
b)
în
cazul
îmbrăcămintei
din
beton
de
ciment,
pe:
•
suprafaţă
poroasă
sau
cu
alveole;
•
exfolieri,
fisuri,
crăpături;
•
denivelări
în
profil
longitudinal
şi/sau
transversal,
sub
2
cm.
2.3.
În
cazul
suprafeţelor
cu
denivelări
cuprinse
între
1-2
cm,
măsurate
cu
rigla
de
3
m,
punerea
în
operă
se
realizează
în
două
straturi,
dintre
care
primul
strat
are
rol
de
strat
de
reprofilare.
2.4.
Straturile
foarte
subţiri
la
rece
nu
se
aplică
în
cazul
în
care
denivelările
existente
sunt
determinate
de
un
feno-
men
de
fluaj
al
îmbrăcămintei
bituminoase
existente.
De
asemenea,
straturile
foarte
subţiri
la
rece
nu
se
aplică
pe
îmbrăcămintea
bituminoasă
care
prezintă
feno-
mene
de
exudare
a
bitumului.
2.5.
Straturile
foarte
subţiri
la
rece
nu
măresc
capacita-
tea
portantă
a
sistemului
rutier.
3.
Condiţii
tehnice
3.1.
Elemente
geometrice
3.1.1.
Grosimea
straturilor
este
în
funcţie
de
domeniul
de
aplicare
(strat
de
rulare,
strat
de
reprofilare),
de
dimen-
siunea
maximă
a
granulei
agregatului
natural
utilizat
şi
se
situează,
de
regulă,
între
5
şi
15
mm:
-
pentru
stratul
de
reprofilare,
maximum
5
mm;
-
pentru
stratul
de
rulare,
maximum
10
mm.
În
aceste
condiţii,
cantitatea
de
mixtură
pe
metru
pătrat
variază
în
limitele
8-25
kg/m
2
,
conform
tabelului
nr.
3.
3.1.2.
Profilul
transversal
în
aliniament,
în
curbe
şi
în
zonele
aferente
de
amenajare,
precum
şi
pantele
în
profil
transversal
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
prevăzute
de
SR
174-97
3.1.3.
Declivitatea
maximă
a
drumurilor
pe
care
se
pot
aplica
straturile
bituminoase
foarte
subţiri
este
de
4,5%.
3.2.
Abateri
limită
la
elementele
geometrice
şi
denivelări
admisibile
3.2.1.
Abaterile
limită
locale
la
lăţimea
stratului
faţă
de
lăţimea
îmbrăcămintei
suport
sunt
de
±
5
cm.
3.2.2.
Denivelările
admise
în
lungul
drumului,
sub
drep-
tarul
de
3
m,
sunt
de
maximum
5
mm.
3.2.3.
Abaterile
limită
admise
la
panta
profilului
transver-
sal
pot
fi
de
maximum
±
5
mm/m.
3.3.
Materiale
3.3.1.
Agregatele
naturale
utilizate
la
execuţia
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
sunt
următoarele:
-
nisip
de
concasaj
sort
0
-
3;
-
cribluri
sort
3
-
8
şi
8
-
11.
Ele
trebuie
să
provină
din
roci
de
clasă
minim
B,
con-
form
SR
667-97,
să
ateste
o
rezistenţă
mare
la
şlefuire
şi
să
îndeplinească
condiţiile
de
calitate
din
tabelul
nr.
1.
Nr.
crt.
1.
Caracteristici
Sortul
0-3
3-8
8-11
Metoda
de
analiză
2.
3.
Conţinutul
de
granule:
-
care
rămân
pe
ciurul
superior
(d
max.
)
-
care
trec
prin
ciurul
(sita)
inferior(ă)
(d
min.
Coeficientul
de
formă
(%
maxim)
Conţinutul
de
impurităţi:
-
corpuri
străine
-
conţinut
de
fracţiuni
sub
0,09
mm
(%
maxim)
-
argilă
Uzură
cu
maşina
„Los
Angeles"
(%
maxim)
Rezistenţă
la
îngheţ-dezgheţ:
-
coeficient
de
gelivitate
(%
maxim)
-
sensibilitate
la
îngheţ
(%
maxim)
Coeficient
de
activitate:
-
nisip
de
concasaj
cu
maximum
8%
fracţiuni
0-0,09
mm
-
nisip
de
concasaj
cu
peste
8%
fracţiuni
0-0,09
mm
-
4.
5.
-
nu
se
admit
1,20
1,0
nu
se
admit
20
STAS
4606-80
STAS
730-89
SR
667-97
STAS
730-89
-
-
3
25
3
25
STAS
730-89
6.
1,5
-
-
STAS
730-89
2,0
-
-
STAS
730-89
Tabelul
nr.
1
(%
maxim)
5
5
5
STAS
730-89
)
(%
maxim)
-
10
10
-
25
25
STAS
730-89
Diferitele
tipuri
de
sorturi
de
agregate
naturale
trebuie
să
fie
stocate
în
silozuri
proprii,
pe
platforme
betonate,
amena-
jate
cu
pereţi
despărţitori,
pentru
evitarea
impurităţilor.
3.3.2.
Filerul
care
se
utilizează
este
cel
prevăzut
în
STAS
539-79.
3.3.3.
Cimentul
utilizat
la
execuţia
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
trebuie
să
satisfacă
prevederile
STAS
388-95.
Atât
filerul,
cât
şi
cimentul
se
vor
livra
de
către
furnizori
în
saci
şi
se
vor
depozita
în
încăperi
ferite
de
umezeală
sau
în
silozuri.
3.3.4.
Emulsia
bituminoasă
cationică
pentru
prepararea
mixturii
trebuie
să
fie
cu
rupere
lentă,
pe
bază
de
bitum
modificat
cu
polimer
şi
să
îndeplinească
condiţiile
tehnice
din
tabelul
nr.
2.
Tabelul
nr.
2
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiţiile
tehnice
Metoda
de
determinare
1.
Conţinut
de
bitum
(%)
60-65
STAS
8877-72
2.
Omogenitate
(rest
pe
sită
de
0,63
mm)
(%)
maximum
0,1
STAS
8877-72
3.
Stabilitate
la
stocare,
după
7
zile
(rest
pe
sită
de
0,63
mm)
(%)
maximum
0,5
STAS
8877-72
4.
Adezivitate
(%)
minimum
90
10969/3-83
5.
Caracteristicile
bitumului
rezidual
din
emulsie:
60-100
minimum
100
minimum
40
STAS
STAS
anexa
42-68
61-88
nr.
1
-
penetraţie
la
25°C,
1/10
mm
-
ductilitate
la
25°C,
cm
-
revenire
elastică
la
13°C
(%)
3.3.5.
Emulsia
bituminoasă
cationică
pentru
amorsări
tre-
buie
să
fie
cu
rupere
rapidă
şi
să
satisfacă
condiţiile
teh-
nice
din
STAS
8877-72.
3.3.6.
Apa
utilizată
pentru
preumezirea
agregatelor
natu-
rale
trebuie
să
fie
lipsită
de
impurităţi
organice
şi
minerale
şi
să
îndeplinească
prevederile
STAS
1342-91.
3.3.7.
Ca
aditivi
pentru
mărirea
timpului
de
rupere
a
emulsiei
bituminoase
se
poate
utiliza
orice
produs
tensioac-
tiv
care
răspunde
acestui
obiectiv
şi
care
se
dispersează
cu
uşurinţă
în
apa
de
preumezire.
3.4.
Stratul-suport
Tronsoanele
de
drum
pe
care
urmează
să
se
aplice
straturile
bituminoase
foarte
subţiri
se
selectează
prin
constatări
şi
măsurători
prealabile,
astfel
încât
să
se
înde-
plinească
următoarele
condiţii:
-
să
aibă
capacitatea
portantă
necesară,
conform
nor-
mativelor
în
vigoare;
-
denivelările
în
profil
longitudinal
şi
transversal
să
fie
de
maximum
2
cm
sub
lata
de
3
m;
-
profilul
transversal
şi
longitudinal
de
bază
să
res-
pecte
prevederile
SR
174-97
şi
SR
183-95.
Înainte
de
aşternerea
mixturilor
asfaltice
stratul-suport
se
pregăteşte
conform
pct.
4.1.
3.5.
Caracteristicile
mixturii
asfaltice
turnate
3.5.1.
Tipurile
de
mixturi
asfaltice
turnate
şi
compoziţia
acestora
în
funcţie
de
dimensiunea
maximă
a
granulei
şi
de
domeniul
lor
de
utilizare
sunt
redate
în
tabelul
nr.
3.
Tabelul
nr.
3
Nr.
crt.
Compoziţia
mixturii
asfaltice
turnate
Stratul
de
reprofilare
Stratul
de
rulare
tip
0/3
tip
0/8
tip
0/11
1.
Compoziţia
granulometrică,
%
-
-
90-100
20-50
6-16
100
90-100
40-70
12-40
6-14
90-100
70-90
35-60
19-34
5-15
2.
Conţinut
de
bitum
rezidual
faţă
de
agregate
naturale
uscate,
%
7,0-9,0
5,5-8,0
6,0-7,5
3.
Cantitate
de
mixtură,
kg/m
2
8-15
12-20
15-25
-
treceri
prin
ciurul
de
11
mm
-
treceri
prin
ciurul
de
5
mm
-
treceri
prin
ciurul
de
3,15
mm
-
treceri
prin
sita
de
0,63
mm
-
treceri
prin
sita
de
0,09
mm
NOTĂ:
1.
Pentru
reglarea
vitezei
de
rupere
a
emulsiei
bituminoase
faţă
de
agregatul
natural
se
recomandă
utilizarea
de
ciment
în
proporţie
de
2-3%
faţă
de
amestecul
de
agregate
naturale.
2.
Utilizarea
stratului
de
reprofilare
tip
0/3
sau
0/8
este
în
funcţie
de
natura
deficienţelor
preponderente
ale
stratului-suport.
Astfel
stratul
tip
0/3
se
aplică
în
cazul
suprafeţelor
fisurate
sau
poroase,
iar
stratul
tip
0/8,
în
cazul
suprafeţelor
care
necesită
corectarea
denivelărilor
în
profil
transversal
şi
longitudinal.
3.5.2.
Compoziţia
emulsiei
şi
a
mixturii
asfaltice
turnate
se
stabileşte
prin
încercări
de
laborator,
pe
baza
materiale-
lor
care
urmează
să
fie
puse
în
operă,
avându-se
în
vedere
următoarele
condiţii:
-
începutul
prizei
să
nu
se
producă
înainte
de
un
minut
de
la
adăugarea
emulsiei,
dar
nu
mai
târziu
de
3
minute;
-
amestecul
să
fie
fluid
şi
omogen;
-
amestecul
aşternut
în
strat
subţire
să
elimine
apa
limpede
în
decurs
de
15-20
de
minute.
3.6.
Caracteristicile
stratului
de
rulare
gata
executat
Stratul
de
rulare
gata
executat
trebuie
să
prezinte
pla-
neitate
şi
rugozitate
conform
tabelului
nr.
4.
Tabelul
nr.
4
Nr.
crt.
Caracteristici
Valori
recomandate
Metoda
de
determinare
1.
Planeitate
(denivelări),
mm
maximum
5
SR
174-97
2.
Uniformitate,
indicele
internaţional
(IRI)
(%)
Conform
Instrucţiunilor
CESTRIN
Instrucţiunile
CESTRIN
3.
Rugozitate:
>65
>6
STAS
8849-83
-
rezistenţă
la
alunecare,
cu
pendulul
SRT,
unităţi
SRT
-
rugozitate
geometrică,
HS
(mm)
4.
Prescripţii
generale
de
execuţie
4.1.
Lucrări
pregătitoare
4.1.1.
Pregătirea
stratului-suport
Înainte
de
aplicarea
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece,
după
executarea
verificărilor
prevăzute
la
pct.
3.4,
stratul-suport
trebuie
să
fie
supus
operaţiunilor
de
reme-
diere
a
tuturor
defecţiunilor
şi
denivelărilor
existente
de
maximum
2
cm,
astfel
încât
acesta
să
fie
adus
la
cotele
prevăzute
în
SR
174-97
şi
SR
183-95.
Remedierea
defecţiunilor
se
va
executa
conform
Instrucţiunilor
pentru
prevenirea
şi
remedierea
defecţiunilor
la
îmbrăcămintea
rutieră
modernă,
indicativ
CD
98-86.
Apoi
stratul-suport
se
curăţă
şi
se
amorsează:
a)
curăţarea
se
face
prin
măturare
mecanică
şi
spălare
cu
jet
de
apă
sub
presiune;
b)
amorsarea
se
execută
uniform,
prin
stropire
mecani-
zată
cu
emulsie
bituminoasă
cationică
cu
rupere
rapidă,
într-o
cantitate
care
să
asigure
un
bitum
rezidual
de
0,3-
0,5
kg/m
2
(în
funcţie
de
porozitatea
stratului-suport).
Amorsarea
se
execută
după
uscarea
stratului-suport
spălat.
4.1.2.
Pregătirea
materialelor
granulare
Amestecarea
sorturilor
granulare
(cribluri
şi
nisip
de
con-
casaj)
se
va
face
în
proporţiile
stabilite
prin
încercări
de
laborator,
astfel
încât
să
se
obţină
un
material
omogen,
cu
compoziţia
granulometrică
prescrisă
de
reţetă.
Amestecul
se
realizează
prin
dozarea
gravimetrică
sau
volumetrică
a
sorturilor
granulare,
cu
ajutorul
echipamente-
lor
prevăzute
la
pct.
4.2.2.
Precizia
de
dozare
este
de
4%.
4.2.
Sistem
de
utilaje
4.2.1.
Pentru
pregătirea
stratului-suport
sunt
necesare
următoarele
echipamente:
utilaj
pentru
perierea
mecanică
şi
spălarea
stratului-suport
(un
singur
echipament)
sau
două
echipamente
distincte
(perie
mecanică
şi
utilaj
pentru
spă-
lare
sub
presiune).
4.2.2.
Pentru
pregătirea
amestecului
de
agregate
natu-
rale
sunt
necesare
următoarele
utilaje:
-
încărcător
cu
cupă;
-
buncăre
predozatoare
sau
buncăre
cu
dozare
gravi-
metrică;
-
transportor
cu
bandă;
-
malaxor
cu
amestec
continuu
sau
betonieră;
-
buncăr
de
stocare
a
amestecului.
4.2.3.
Rezervoare
verticale
cu
pompă
de
încărcare-des-
cărcare
pentru
emulsiile
bituminoase
cu
rupere
lentă
şi,
separat,
cu
rupere
rapidă
4.2.4.
Combină
de
execuţie
a
straturilor
foarte
subţiri
la
rece
cu
emulsie
bituminoasă;
este
o
maşină
mobilă,
care
lucrează
în
flux
continuu,
cu
o
autonomie
legată
de
volu-
mul
de
agregate
naturale
care
poate
fi
depozitat
pe
maşină
(8-10
m
3
).
Principalele
operaţiuni
executate
de
combină
sunt:
doza-
rea
materialelor
componente
(amestec
de
agregate
natu-
rale,
filer
sau
ciment,
emulsie
bituminoasă,
apă,
aditiv),
prepararea
mixturii
asfaltice
turnate,
aşternerea
acesteia
în
strat
subţire
(0,8-1,5
cm).
Alimentarea
combinei
cu
toate
materialele
componente
se
realizează
discontinuu.
4.3.
Prepararea
şi
punerea
în
operă
4.3.1.
Pregătirea
utilajului
de
preparare
şi
punere
în
operă
Se
alimentează
utilajul
cu
materialele
componente,
depo-
zitându-se
separat
în
buncărele
special
amenajate
pe
maşină.
4.3.2.
Prepararea
mixturii
Prepararea
mixturii
se
realizează
în
malaxorul
combinei,
în
care
sunt
introduse,
în
flux
continuu,
materialele
compo-
nente,
astfel:
a)
materialul
granular
este
transmis
la
malaxor
cu
ajuto-
rul
unui
transportor
elicoidal,
debitul
prescris
fiind
asigurat
de
turaţia
variabilă
a
snecului;
b)
filerul
(cimentul)
este
introdus
în
malaxor
prin
cădere
liberă,
iar
dozarea
se
efectuează
volumetric;
c)
apa,
aditivul
şi
emulsia
sunt
transmise
la
malaxor
de
către
pompele
dozatoare
cu
debit
variabil,
prin
intermediul
rampelor
de
stropire;
d)
agregatele
sunt
mai
întâi
preumezite,
cu
ajutorul
unei
rampe
de
stropire,
cu
amestecul
apă/aditiv,
în
momentul
în
care
acestea
cad
în
malaxor.
O
altă
rampă
de
stropire,
situată
puţin
mai
în
spate,
trimite
emulsia
bituminoasă
peste
agregatele
preumezite.
Sistemele
de
dozare
a
componentelor
mixturii
trebuie
să
ateste
o
precizie
de:
-
±
4%
pentru
agregatele
naturale;
-
±
1%
pentru
emulsie
şi
apa
de
preumezire.
La
începerea
lucrului
se
pun
în
funcţiune
malaxorul,
pompa
de
apă
şi
snecul
transportor
al
materialului
granular.
Când
acesta
a
ajuns
în
dreptul
rampei
de
stropire
cu
emul-
sie,
se
pune
în
funcţiune
şi
pompa
de
emulsie.
Din
malaxor
mixtura
ajunge
pe
un
jgheab,
de
unde
este
deversată
între
longrinele
repartizorului.
4.3.3.
Aşternerea
mixturii
asfaltice
4.3.3.1.
Aşternerea
mixturii
se
realizează
continuu
cu
ajutorul
a
1-2
transportoare
elicoidale
sau
cu
paleta.
Realizarea
unei
calităţi
corespunzătoare
a
mixturii
şi
buna
sa
repartizare
pe
stratul-suport
sunt
obţinute
prin
variaţii
ale
vitezei
de
înaintare
a
combinei.
Viteza
o
dată
reglată
nu
se
va
modifica
decât
în
cazul
apariţiei
unor
schimbări
importante
în
ceea
ce
priveşte
con-
figuraţia
terenului
sau
starea
suprafeţei
stratului-suport.
4.3.3.2.
Aşternerea
mixturii
se
realizează
într-unul
sau
în
două
straturi,
în
funcţie
de
mărimea
denivelărilor
suprafeţei
stratului-suport.
În
cazul
executării
a
două
straturi
din
mixtura
asfaltică
turnată
la
rece,
respectiv
a
stratului
de
reprofilare
şi
a
stratului
de
rulare,
cel
de-al
doilea
strat
se
execută
după
consolidarea
primului
strat.
4.3.3.3.
La
sfârşitul
zilei
de
lucru,
la
alimentarea
utilaju-
lui
sau
la
apariţia
unor
defecţiuni
ale
acestuia,
se
opreşte
alimentarea
malaxorului
şi
se
aşterne
întreaga
cantitate
de
mixtură
existentă,
îndepărtându-se
porţiunile
necorespunză-
toare.
La
încheierea
programului
de
lucru,
malaxorul
se
goleşte
şi
se
curăţă
temeinic,
pentru
evitarea
aglomerării
mixturii
pe
palete
sau
pe
snec.
4.3.3.4.
De
regulă,
straturile
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece
nu
se
compactează.
Operaţiunea
de
compactare
mecanică
se
recomandă
a
se
executa
numai
în
cazul
în
care
drumurile
nu
sunt
expuse
traficului
sau
pe
care
traficul
este
redus,
nepu-
tându-se
asigura
compactarea
ulterioară
a
stratului
şi
eva-
porarea
completă
a
apei
din
mixtura
asfaltică
turnată.
Operaţiunea
de
compactare
se
efectuează
cu
compac-
tori
cu
pneuri
lis
de
10
t.
Compactarea
se
execută
pe
fie-
care
strat
în
parte.
Viteza
de
lucru
a
compactorului
este
de
5-8
km/h.
Operaţiunea
de
compactare
se
execută
în
lungul
drumului,
de
la
margine
spre
ax,
prin
realizarea
unui
număr
de
5
treceri.
Înainte
de
compactare,
pentru
evitarea
lipirii
mixturii
de
pneuri,
suprafaţa
mixturii
aşternute
poate
fi
tratată
cu
nisip
natural
fin
(0-3
mm),
prin
răspândirea
unei
cantităţi
de
circa
2
kg/m
2
.
4.4.
Condiţii
de
aplicare
şi
dare
în
circulaţie
4.4.1.
Lucrările
de
execuţie
a
straturilor
bituminoase
foarte
subţiri
la
rece
se
vor
desfăşura
în
anotimpul
căldu-
ros,
la
temperaturi
cuprinse
între
10°C
şi
30°C,
în
perioada
1
mai
-
15
septembrie,
în
zona
de
şes,
şi
1
iunie
-
15
august,
în
zona
de
munte,
pentru
a
se
putea
asigura
eli-
minarea
apei
din
strat,
fără
riscul
apariţiei
fenomenelor
de
îngheţ-dezgheţ,
care
ar
putea
conduce
la
erodarea
stratului.
4.4.2.
Timpul
de
la
aşternere
până
la
darea
în
circulaţie
va
fi
stabilit
de
către
laboratorul
societăţii
de
construcţii.
Viteza
de
circulaţie
în
primele
2-3
ore
de
la
darea
în
circulaţie
a
sectorului
va
fi
de
maximum
30
km/h.
4.4.3.
Perioada
de
la
execuţia
stratului
subţire
până
la
darea
în
circulaţie,
respectiv
de
rupere
a
emulsiei
şi
de
eli-
minare
a
apei
din
strat,
depinde
de
diverşi
factori,
cum
sunt:
condiţiile
atmosferice,
grosimea
stratului,
natura
stratului-suport
şi
a
materialelor
granulare
utilizate.
5.
Reguli
şi
metode
de
verificare
a
calităţii
5.1.
Verificarea
materialelor
Verificarea
calităţii
materialelor
componente
se
execută
în
conformitate
cu
prescripţiile
din
standardele
şi
normele
respective,
menţionate
la
pct.
3,
pe
fiecare
lot
aprovizionat,
după
cum
urmează:
a)
Nisip
de
concasaj:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea
(STAS
4606-80);
-
conţinutul
de
impurităţi
(corpuri
străine,
STAS
4606-80);
-
coeficientul
de
activitate
(STAS
730-89).
b)
Criblură:
-
natura
mineralogică
(examinare
vizuală);
-
granulozitatea
(STAS
4606-80);
-
coeficientul
de
formă
(STAS
730-89);
-
uzura
cu
maşina
„Los
Angeles"
(STAS
730-89);
-
rezistenţa
la
îngheţ-dezgheţ
(STAS
730-89);
-
conţinutul
de
impurităţi:
-
corpuri
străine
(STAS
4606-80);
-
argilă
(SR
667-97);
-
conţinut
de
fracţiuni
sub
0,09
mm
(STAS
730-89).
c)
Filer:
-
fineţea
(STAS
539-79);
-
umiditatea
(STAS
539-79).
d)
Ciment:
-
fineţea
(STAS
227/2-94);
-
timpul
de
priză
(SR
EN
196-3).
e)
Emulsii
bituminoase
cationice:
-
conţinutul
de
bitum
(STAS
8877-72);
-
omogenitatea
(STAS
8877-72);
-
stabilitatea
la
stocare
şi
la
transport
(STAS
8877-72);
-
adezivitatea
(STAS
10969/2-88);
-
caracteristicile
bitumului
rezidual
numai
pentru
emulsia
bituminoasă
cationică
cu
rupere
lentă
(penetraţie:
STAS
42-68;
ductilitate:
STAS
61-88;
revenire
elastică:
anexa
nr.
1).
Pentru
toate
produsele
societatea
comercială
va
pre-
zenta
certificate
de
conformitate
a
calităţii.
5.2.
Verificarea
stratului-suport
5.2.1.
Sectoarele
pe
care
urmează
să
se
aplice
stratu-
rile
bituminoase
foarte
subţiri
se
vor
selecta
prin
efectuarea
verificărilor
specificate
la
pct.
3.4,
după
cum
urmează:
-
capacitatea
portantă
(conform
Instrucţiuni
INCERTRANS);
-
denivelări
(SR
174-97);
-
indicele
de
degradare
(Instrucţiuni
CD
156-86);
-
elemente
geometrice
(SR
174-97;
SR
183-95).
5.2.2.
Înainte
de
execuţia
straturilor
foarte
subţiri
se
vor
verifica
lucrările
de
pregătire
a
stratului-suport,
conform
pct.
4.1.1.
În
acest
scop,
după
efectuarea
lucrărilor
de
reparaţii,
se
va
proceda
la
recepţia
acestora
şi
la
încheie-
rea
unui
proces-verbal
de
verificare,
pe
faze
de
executare.
5.3.
Verificarea
procesului
tehnologic
de
preparare
şi
punerea
în
operă
Pe
parcursul
execuţiei
straturilor
bituminoase
foarte
sub-
ţiri
se
vor
efectua
următoarele
verificări:
-
granulozitatea
amestecului
de
materiale
granulare
cu
care
se
alimentează
combina
(zilnic);
-
omogenitatea
emulsiei
(la
fiecare
lot);
-
verificarea
dispozitivelor
de
dozare
a
componentelor;
-
funcţionarea
corectă
a
dispozitivelor
de
dozare;
-
pregătirea
corespunzătoare
a
stratului-suport,
gradul
de
curăţenie
şi
de
amorsare;
-
omogenitatea
mixturii
asfaltice
pe
toată
lăţimea
de
lucru;
-
grosimea
stratului
aşternut;
-
darea
în
circulaţie
numai
după
ruperea
completă
a
emulsiei
şi
întărirea
mixturii.
Verificarea
se
efectuează
prin
tamponarea
suprafeţei
stratului
cu
o
hârtie
de
filtru.
Traficul
poate
fi
deschis
în
momentul
în
care
liantul
din
mixtură
nu
mai
aderă
la
hârtia
de
filtru;
-
compoziţia
mixturii,
conform
pct.
5.4.
5.4.
Verificarea
compoziţiei
mixturii
Verificarea
se
face
pe
probe
prelevate
în
timpul
execu-
ţiei,
câte
două
probe
de
3-5
kg
pentru
fiecare
1.000
m
2
de
mixtură
aşternută.
Probele
se
prelevează
în
timpul
funcţionării
combinei,
după
intrarea
în
regim
de
lucru
normal,
în
pungi
de
plastic
rezistente,
de
la
jgheabul
de
deversare
a
mixturii
din
mala-
xor.
După
prelevare,
pungile
se
leagă
etanş
şi
mixtura
se
frământă
în
pungă
până
la
ruperea
emulsiei,
pentru
asigu-
rarea
omogenităţii
probei.
Verificarea
compoziţiei
mixturii
se
efectuează
conform
STAS
1338/2-87,
cu
menţiunea
ca,
în
prealabil,
aceasta
să
fie
uscată
prin
menţinerea
în
etuvă
la
temperatura
de
105°
C,
până
la
greutatea
constantă.
5.5.
Verificarea
stratului
gata
executat
5.5.1.
Uniformitatea
suprafeţei
5.5.1.1.
Uniformitatea
suprafeţei
în
profil
longitudinal
se
verifică
cu
un
dreptar
de
3
m
lungime,
la
10
cm
de
axa
drumului
şi
la
circa
1
m
de
la
marginea
părţii
carosabile.
Pentru
măsurarea
denivelărilor
în
profil
longitudinal
se
utilizează
o
pană
de
maximum
30
mm
lăţime,
cu
înclinaţia
1/10.
Faţa
înclinată
a
penei
va
avea
gradaţii
corespunză-
toare
diferenţelor
de
înălţime
de
1
mm.
Pentru
a
citi
denivelarea,
pana
se
introduce
între
îmbră-
căminte
şi
faţa
inferioară
a
dreptarului.
5.5.1.2.
Uniformitatea
suprafeţei
de
rulare
în
profil
longi-
tudinal
se
poate
determina
şi
cu
analizorul
de
profil
longi-
tudinal
(A.P.L.),
conform
Instrucţiunilor
CESTRIN.
5.5.1.3.
Uniformitatea
suprafeţei
în
profil
transversal
se
verifică
cu
un
şablon
având
profilul
prevăzut
de
proiect
şi
lungimea
egală
cu
lăţimea
îmbrăcămintei;
şablonul
se
aşază
pe
două
suporturi
puse
pe
marginea
îmbrăcămintei.
Suportul
de
la
un
capăt
al
şablonului
are
4
cm
grosime,
iar
celălalt
are
grosimea
variabilă
în
trepte,
pentru
a
se
asi-
gura
poziţia
orizontală
a
şablonului.
5.5.1.4.
Pentru
verificarea
respectării
profilului
în
sens
transversal,
se
va
folosi
o
pană
gradată
având
lungimea
de
30
cm,
grosimea
de
maximum
3
cm
şi
înălţimea
la
cele
două
capete
de
1,5
cm
şi,
respectiv,
9
cm.
Gradaţiile
vor
fi
corespunzătoare
diferenţelor
de
înălţime
de
1
mm.
Măsurarea
se
face
în
axa
drumului
şi
la
distanţele
de
1
m
şi
2
m
de
la
margine.
5.5.1.5.
Verificarea
profilurilor
transversale
cu
pantă
unică
se
face
cu
un
dreptar,
în
locul
şablonului
de
profil
transversal.
5.5.2.
Verificarea
rugozităţii
se
face
cu
aparatul
SRT
şi
prin
metoda
înălţimii
de
nisip,
în
conformitate
cu
prevederile
STAS
8849-83.
Verificarea
rugozităţii
se
poate
face
şi
cu
aparate
de
măsură
care
funcţionează
pe
principiul
roţii
blocate,
conform
Instrucţiunilor
CESTRIN.
6.
Recepţia
lucrărilor
6.1.
Recepţia
preliminară
Recepţia
preliminară
a
lucrărilor
de
către
beneficiar
se
va
face
la
o
lună
de
la
execuţia
lucrărilor
şi
se
va
efectua
conform
normelor
în
vigoare
privind
recepţia
lucrărilor
de
întreţinere
a
drumurilor,
pe
sectoare
complet
executate.
Comisia
de
recepţie
va
examina
lucrările
executate
con-
form
documentaţiei
tehnice
aprobate
şi
documentaţiei
de
control
şi
asigurare
a
calităţii,
întocmite
în
timpul
executării.
Verificarea
uniformităţii
suprafeţei
se
face
conform
pct.
5.5.1.
Verificarea
suprafeţei
în
profil
longitudinal
se
face
con-
form
pct.
5.5.1.1
şi
5.5.1.2.
Verificarea
în
profil
transversal
se
face
conform
pct.
5.5.1.3.
Verificarea
rugozităţii
se
face
conform
pct.
5.5.2.
Rezultatele
tuturor
verificărilor
fac
parte
din
documentaţia
recepţiei
preliminare.
6.2.
Recepţia
finală
Perioada
de
verificare
a
comportării
în
exploatare
a
lucrărilor
definitive
va
fi
de
minimum
24
de
luni
de
la
data
recepţiei
preliminare.
În
perioada
de
garanţie
a
îmbrăcămintei,
toate
eventualele
defecţiuni
vor
fi
remediate
de
către
constructor.
Recepţia
finală
se
face
conform
prescripţiilor
legale
în
vigoare.
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.