Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 5029 30/10/1997
ORDIN nr. 5.029/N.N./16 septembrie 1997
pentru aprobarea Normativului privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
EMITENT
MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI
Nr. 645/I.O./30 octombrie 1997
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
Nr. 5.029/N.N./16 septembrie 1997
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Nr. 7.190/S.D./22 septembrie 1997
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Procedurii
de
realizare
a
bilanţurilor
de
mediu
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
în
temeiul
art.
9,
art.
10
alin.
4,
art.
14
şi
art.
64
lit.
d)
din
Legea
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
în
baza
Hotărârii
Guvernului
nr.
457/1994*)
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
în
baza
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului
nr.
125/1996,
secţiunea
5
pct.
5.4,
5.5
şi
5.6
şi
secţiunea
8
pct.
8.1.
şi
8.2.,
emite
următorul
ordin:
1.
Se
aprobă
Procedura
de
realizare
a
bilanţurilor
de
mediu,
care
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
Anexele
la
procedură
fac
parte
integrantă
din
aceasta.
2.
Se
abrogă
anexa
nr.
10
la
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului
nr.
125/1996
şi
oricare
alte
prevederi
contrare
din
ordinele
anterioare
ale
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului.
3.
Direcţia
strategii
şi
reglementări
pentru
protecţia
mediului
răspunde
de
instruirea
periodică
şi
în
mod
unitar
a
personalului
din
cadrul
unităţilor
teritoriale
care
îşi
des-
făşoară
activitatea
în
domeniul
emiterii
actelor
de
regle-
mentare.
4.
Prezentul
ordin
intră
în
vigoare
la
data
publicării
lui
în
Monitorul
Oficial
al
României.
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
Ioan
Oltean
Bucureşti,
21
septembrie
1997.
Nr.
184.
*)
Hotărârea
Guvernului
nr.
457/1994
a
fost
abrogată
prin
Hotărârea
Guvernului
nr.
568/1997,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
266
din
6
octombrie
1997.
P
R
O
C
E
D
U
R
A
de
realizare
a
bilanţurilor
de
mediu
ANEXA
A
CAPITOLUL
I
Dispoziţii
generale
Art.
1.
-
Prezenta
reglementare
detaliază
procedura
de
realizare,
tipurile,
domeniile
şi
conţinutul
bilanţurilor
de
mediu
cerute
în
procesul
de
autorizare,
precum
şi
la
schimbarea
proprietarului,
destinaţiei
sau
la
încetarea
activi-
tăţilor
economice
şi
sociale
cu
impact
asupra
mediului
înconjurător,
conform
prevederilor
art.
10
şi
14
din
Legea
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
şi
ale
art
65
din
Legea
privatizării
societăţilor
comerciale
nr.
58/1991,
cu
modifică-
rile
şi
completările
ulterioare.
Art.2
În
sensul
prezentului
ordin,
termenii
şi
expresiile
folosite
au
următorul
înţeles:
•
Amplasament
-
loc,
activitate
sau
obiectiv
supuse
prevederilor
art.
8-14
din
Legea
nr.
137/1995
sau
ale
celor
din
cap.
IX
din
Legea
nr.
58/1991,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare.
•
Autoritate
de
mediu
competentă
-
autoritatea
centrală
sau
locală
de
protecţie
a
mediului
care
funcţionează
în
concordanţă
cu
legislaţia
în
vigoare
ce
reglementează
pro-
tecţia
mediului.
•
Bilanţ
de
mediu
nivel
O
-
fişă
de
verificare
conţinând
elemente
caracteristice
activităţii
şi
care
permite
autorităţii
de
mediu
competente
să
identifice
şi
să
stabilească
nece-
sitatea
efectuării
unui
bilanţ
de
mediu
nivel
I
sau
nivel
II
sau
a
unei
evaluări
a
riscului,
înainte
de
autorizarea
de
mediu
sau
de
privatizarea
societăţii
comerciale.
•
Bilanţ
de
mediu
nivel
I
-
studiu
de
mediu
constând
din
culegere
de
date
şi
documentare
(fără
prelevare
de
probe
şi
fără
analize
de
laborator
privind
factorii
de
mediu),
care
include
toate
elementele
analizei
tehnice
a
aspectelor
de
mediu
pentru
luarea
unei
decizii
privind
dimensionarea
impactului
de
mediu
potenţial
sau
efectiv
de
pe
un
ampla-
sament.
•
Bilanţ
de
mediu
nivel
II
-
investigaţii
asupra
unui
amplasament,
efectuate
în
cadrul
unui
bilanţ
de
mediu,
pen-
tru
a
cuantifica
dimensiunea
poluării
prin
prelevări
de
probe
şi
analize
fizice,
chimice
sau
biologice
ale
factorilor
de
mediu.
•
Executant
de
bilanţ
de
mediu
-
unitate
specializată,
persoană
fizică
sau
juridică,
atestată
conform
prevederilor
art.
12
din
Legea
nr.
137/1995
şi
altor
prevederi
legale,
emise
în
baza
acesteia.
•
Evaluare
a
riscului
-
analiza
probabilităţii
şi
gravităţii
principalelor
componente
ale
unui
impact
de
mediu.
•
Impact
de
mediu
-
modificarea
negativă
considerabilă
a
caracteristicilor
fizice,
chimice
sau
structurale
ale
compo-
nentelor
mediului
natural;
diminuarea
diversităţii
biologice;
modificarea
negativă
considerabilă
a
productivităţii
ecosiste-
melor
naturale
şi
antropizate;
deteriorarea
echilibrului
ecolo-
gic,
reducerea
considerabilă
a
calităţii
vieţii
sau
deteriorarea
structurilor
antropizate,
cauzată
în
principal
de
poluarea
apelor,
a
aerului
şi
a
solului;
supraexploatarea
resurselor
naturale,
gestionarea,
folosirea
sau
planificarea
teritorială
necorespunzătoare
a
acestora.
Un
astfel
de
impact
poate
să
apară
în
prezent
sau
să
aibă
o
probabilitate
ridicată
de
manifestare
în
viitor,
inacceptabilă
de
autorităţile
de
mediu
competente.
•
Impact
potenţial
de
mediu
-
impactul
generat
de
un
amplasament,
dacă
există
probabilitatea
ca
un
bilanţ
de
mediu
nivel
I
să
arate
că
amplasamentul
prezintă
un
impact
de
mediu.
•
Obiective
de
mediu
minim
acceptate
-
set
de
obiec-
tive
stabilite
de
autoritatea
de
mediu
competentă,
în
baza
unui
bilanţ
de
mediu
realizat
în
procesul
de
privatizare
anterior
formulării
ofertei
de
vânzare;
acestea
cuprind
obiectivele
calitative
şi
cantitative
minime
de
mediu
şi
durata
maximă
admisibilă
pentru
conformare
cu
cerinţele
de
mediu,
precum
şi
cu
orice
alte
cerinţe
ce
pot
fi
identifi-
cate
de
autoritatea
de
mediu
competentă.
•
Poluare
-
concentraţii
de
poluanţi
în
mediu
ce
depăşesc
valorile
naturale.
•
Poluare
potenţial
semnificativă
-
concentraţii
de
polu-
anţi
în
mediu
ce
depăşesc
pragurile
de
alertă
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
Aceste
valori
definesc
pragul
poluării
la
care
autorităţile
compe-
tente
consideră
că
un
amplasament
poate
avea
un
impact
asupra
mediului
şi
stabilesc
necesitatea
unor
studii
supli-
mentare.
•
Poluare
semnificativă
-
concentraţii
de
poluanţi
în
mediu
ce
depăşesc
pragurile
de
intervenţie
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
•
Program
pentru
conformare
-
plan
de
măsuri
propus
de
titularul
activităţii,
cuprinzând
etape
care
trebuie
parcurse
în
intervale
de
timp
precizate
prin
prevederile
autorizaţiei
de
mediu
de
către
autoritatea
competentă,
în
scopul
respectării
reglementărilor
privind
protecţia
mediului.
•
Tip
de
bilanţ
de
mediu
-
variantă
de
bilanţ
de
mediu,
reprezentată
de
unul
dintre
nivelurile
0,
I
sau
II,
definite
în
prezentul
ordin.
•
Titular
(al
amplasamentului/activităţii)
-
persoană
fizică
sau
juridică
care
propune,
deţine
şi/sau
gospodăreşte
o
activitate
economică
sau
socială.
Art.
3.
-
În
conformitate
cu
prevederile
Legii
nr.137/1995:
a)
bilanţurile
de
mediu
nivel
I
sau
II
şi
evaluările
de
risc,
inclusiv
când
sunt
executate
ca
părţi
din
evaluarea
impactului
asupra
mediului,
vor
fi
executate
doar
de
unităţi
specializate,
persoane
fizice
şi
juridice,
atestate
conform
prevederilor
art.
12
din
Legea
nr.
137/1995
şi
altor
regle-
mentări
relevante
în
acest
domeniu;
b)
analizele
de
probe
prelevate
pentru
executarea
bilan-
ţurilor
de
mediu
vor
fi
efectuate
numai
de
laboratoare
specializate,
care
utilizează
aparatură
adecvată
şi
metodo-
logii
în
conformitate
cu
normele
şi
reglementările
în
vigoare.
Art.
4.
-
Răspunderea
pentru
concluziile
şi
informaţiile
prezentate
într-un
bilanţ
de
mediu
sau
de
evaluare
a
ris-
cului
va
fi
asumată
după
cum
urmează:
a)
răspunderea
pentru
acurateţea
şi
corectitudinea
unui
bilanţ
de
mediu
(nivel
0,
I
sau
II)
sau
a
unei
evaluări
a
riscului
revine
autorului;
b)
titularul
răspunde
pentru
exactitatea
datelor
pe
care
le
furnizează
pentru
executarea
bilanţului
de
mediu
sau
a
evaluării
riscului;
c)
răspunderea
pentru
precizia
rezultatelor
privind
con-
centraţiile
de
poluanţi
în
probele
de
mediu
analizate
revine
părţii
care
prelevează
probele
şi
laboratorului
care
efectu-
ează
analizele.
Art.
5.
-
Obligaţiile
legate
de
expedierea
şi
evidenţa
documentelor
privind
bilanţul
de
mediu
şi
evaluarea
riscului
sunt
următoarele:
a)
documentele
emise
în
temeiul
prezentului
ordin
vor
fi
expediate
cu
confirmare
de
primire
prin
poştă
sau
prin
curier,
păstrându-se
dovada
expedierii;
b)
autoritatea
de
mediu
competentă
va
înregistra
primi-
rea
tuturor
documentelor
elaborate
în
temeiul
prezentului
ordin
într-un
sistem
de
evidenţă
a
bilanţurilor
de
mediu.
CAPITOLUL
II
Stabilirea
domeniului
bilanţurilor
de
mediu
solicitate
în
procedura
de
autorizare
Art.
6.
-
La
stabilirea
domeniului
bilanţurilor
de
mediu,
ce
urmează
a
fi
efectuate,
se
vor
avea
în
vedere
următoarele:
a)
cele
trei
tipuri
de
bilanţuri
de
mediu
(nivel
0,
I
şi
II)
nu
se
exclud
reciproc
şi
pot
fi
efectuate
consecutiv
sau
concomitent,
conform
prevederilor
prezentului
ordin;
b)
când
prevederile
Legii
nr.137/1995
impun
solicitarea
unui
bilanţ
de
mediu,
iar
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
puţin
probabilă
existenţa
unui
impact
de
mediu
al
amplasamentului,
se
va
solicita
efectuarea
unui
bilanţ
de
mediu
nivel
0;
c)
dacă
un
bilanţ
de
mediu
nivel
0
confirmă
că
nu
există
nici
un
impact
de
mediu
de
la
amplasament,
nu
se
va
solicita
efectuarea
unui
alt
nivel
(nivel
I
sau
II)
de
bilanţ
de
mediu
sau
a
unei
evaluări
a
riscului
pe
acest
amplasament;
d)
dacă
bilanţul
de
mediu
nivel
0
relevă
existenţa
unui
impact
potenţial
de
mediu
pe
amplasament,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
continuarea
evaluării
prin
efectuarea
cel
puţin
a
bilanţului
de
mediu
nivel
I;
e)
dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
că
un
bilanţ
de
mediu
nivel
I
prezintă
informaţii
insuficiente
pentru
a
cuantifica
impactul
de
mediu
sau
dacă
la
analiza
unei
solicitări
de
autorizare
se
consideră
că
un
amplasa-
ment
are
un
impact
potenţial
de
mediu,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
efectuarea
bilanţului
de
mediu
nivel
II.
În
situaţiile
când
această
decizie
a
fost
luată
înainte
de
executarea
nivelului
I
al
bilanţului
de
mediu,
trebuie
executate
atât
bilanţul
de
mediu
nivel
I,
cât
şi
bilanţul
de
mediu
nivel
II;
f)
la
constatarea
poluării
provenite
de
la
un
amplasa-
ment
şi
caracterizată
prin
depăşirea
unuia
sau
mai
multor
praguri
de
intervenţie
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului,
autoritatea
de
mediu
compe-
tentă
trebuie
să
solicite
executarea
unei
evaluări
a
riscului.
Evaluarea
riscului
se
bazează
pe
gradul
de
poluare
măsu-
rat
pe
amplasament
şi
va
cuantifica
semnificaţia
acestuia
relativă
la
impactul
asupra
mediului;
g)
rezultatele
analizelor
obţinute
se
vor
compara
cu
pre-
vederile
reglementărilor
şi
normelor
relevante;
în
lipsa
unor
astfel
de
reglementări
sau
norme,
se
vor
folosi
spre
com-
parare
normele
sau
instrucţiunile
internaţionale
corespunză-
toare,
opţiunea
folosită
urmând
a
fi
justificată
de
executantul
bilanţului
de
mediu;
h)
o
dată
cu
cererea
de
autorizare,
titularul
unui
ampla-
sament
poate
înainta
autorităţii
de
mediu
competente
orice
nivel
de
bilanţ
de
mediu,
dacă
consideră
necesar.
În
urma
analizei
documentelor
prezentate,
autoritatea
de
mediu
competentă
poate
stabili
necesitatea
unui
nivel
adiţional
de
bilanţ
de
mediu,
în
conformitate
cu
prevederile
prezentului
ordin.
CAPITOLUL
III
Bilanţul
de
mediu
nivel
O
pentru
procedura
de
autorizare
Art.
7.
-
Bilanţul
de
mediu
nivel
0
reprezintă
cerinţa
minimă
pentru
situaţiile
în
care
prin
lege
este
prevăzută
necesitatea
prezentării
unui
bilanţ
de
mediu;
acesta
va
fi
înaintat
autorităţii
de
mediu
competente.
Art.
8.
-
Realizarea
bilanţului
de
mediu
nivel
0
va
avea
în
vedere
următoarele:
a)
un
bilanţ
de
mediu
nivel
0
trebuie
să
corespundă
ca
formă
şi
conţinut
anexei
A.1,
iar
informaţiile
prezentate
vor
fi
susţinute
cu
documente;
b)
autorul
bilanţului
de
mediu
nivel
0
trebuie
să
constate
starea
amplasamentului
şi
a
împrejurimilor
lui
şi
să
pre-
zinte,
la
cererea
autorităţilor
de
mediu
competente,
dovezi
fotografice
privind
constatările
menţionate;
c)
bilanţul
de
mediu
nivel
0
trebuie
să
analizeze
atât
folosinţa
actuală,
cât
şi
folosinţa
trecută
a
terenurilor
din
zona
amplasamentului.
Art.
9.
-
Procesul
de
analizare
a
bilanţului
de
mediu
nivel
0
implică
următoarele
aspecte:
a)
autoritatea
de
mediu
competentă
va
executa
o
ana-
liză
preliminară
a
bilanţului
de
mediu
nivel
0
şi
se
va
asi-
gura
că
s-au
completat
corespunzător
toate
punctele.
Când
nu
este
satisfăcută
această
condiţie,
bilanţul
de
mediu
nivel
0
va
fi
respins,
iar
respingerea,
însoţită
de
motivaţia
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
b)
dacă
un
bilanţ
de
mediu
nivel
0
este
acceptat
la
analiza
preliminară,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
analiza
dacă
materialul
furnizat
include
suficiente
informaţii
pentru
a
confirma
absenţa
impactului
de
mediu
de
pe
amplasament.
Dacă
bilanţul
de
mediu
nivel
0
este
satisfă-
cător
şi
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
consideră
necesară
continuarea
evaluării
impactului
cu
un
bilanţ
de
mediu
nivel
I
sau
II
sau
cu
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerinţa
pentru
un
bilanţ
de
mediu.
Când
bilanţul
de
mediu
nivel
0
a
fost
executat
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerinţele
specificate
la
cap.
VII;
c)
dacă
bilanţul
de
mediu
nivel
0
arată
că
un
amplasa-
ment
are
un
impact
potenţial
de
mediu,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
titularului
prezentarea
unui
bilanţ
de
mediu
nivel
I
sau
nivel
I
şi
II,
în
vederea
continuării
evaluării.
CAPITOLUL
IV
Bilanţul
de
mediu
nivel
I
Art.
10.
-
Bilanţul
de
mediu
nivel
I
trebuie
solicitat
de
autoritatea
de
mediu
competentă
în
condiţiile
prevăzute
la
art.
10
alin.
4
sau
la
art.
14
din
Legea
nr.
137/1995,
dacă
un
amplasament
are
un
impact
potenţial.
Nivelul
I
al
bilanţului
de
mediu
poate
face
excepţie
de
la
aceste
cerinţe
atunci
când
este
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situaţii
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
prezentul
ordin.
Art.
11.
-
Bilanţul
de
mediu
nivel
I
trebuie
să
includă
o
analiză
tehnică
a
impactului
de
mediu,
după
cum
se
preci-
zează
în
anexa
A.2.
Raportul
bilanţului
de
mediu
nivel
I
va
respecta
formatul
din
anexa
A.2.1
şi
va
specifica
toate
sursele
de
informaţii
folosite.
Art.
12.
-
Prezentarea
şi
analizarea
bilanţurilor
de
mediu
nivel
I
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a)
bilanţul
de
mediu
nivel
I
se
înaintează
autorităţii
de
mediu
competente,
de
către
titular,
conform
procedurii
pre-
zentate
la
art.
5
lit.
a)
din
prezentul
ordin;
b)
procesul
de
analizare
a
bilanţurilor
de
mediu
nivel
I
se
efectuează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă
care
va
face
evaluarea
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
toate
aspectele
au
fost
tratate
într-o
manieră
satisfăcătoare.
Când
nu
se
constată
acest
lucru,
bilanţul
de
mediu
nivel
I
se
respinge,
iar
respingerea,
însoţită
de
motivaţia
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c)
când
într-un
bilanţ
de
mediu
nivel
I
se
prezintă
dovada
unei
poluări
potenţial
semnificative,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
ceară
executarea
unui
bilanţ
de
mediu
nivel
II
şi/sau
a
unei
evaluări
a
riscului,
conform
cap.
V
şi,
respectiv,
VI;
această
decizie
a
autorităţii
de
mediu
competente
va
fi
comunicată
în
scris
titularului.
Poate
face
excepţie
de
la
aceste
cerinţe
bilanţul
de
mediu
nivel
I
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situaţii
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
prezentul
ordin;
d)
dacă
bilanţul
de
mediu
nivel
I
este
satisfăcător
şi
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
consideră
necesar
un
bilanţ
de
mediu
nivel
II
sau
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerinţa
pentru
un
bilanţ
de
mediu.
CAPITOLUL
V
Bilanţul
de
mediu
nivel
II
Art.
13.
-
Angajarea
bilanţului
de
mediu
nivel
II
se
face
în
oricare
dintre
următoarele
situaţii:
a)
dacă
un
bilanţ
de
mediu
nivel
I
relevă
o
poluare
potenţial
semnificativă
a
unui
amplasament,
autorităţile
de
mediu
competente
trebuie
să
solicite
executarea
unui
bilanţ
de
mediu
nivel
II;
face
excepţie
de
la
aceste
cerinţe
bilan-
ţul
de
mediu
nivel
II
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situaţii
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
pre-
zentul
ordin;
b)
bilanţul
de
mediu
nivel
II
se
poate
executa
în
acelaşi
timp
cu
bilanţul
de
mediu
nivel
I,
dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
stabileşte
de
la
început
că
un
amplasa-
ment
prezintă
o
poluare
potenţial
semnificativă.
Art.
14.
-
Realizarea
bilanţului
de
mediu
nivel
II
se
face
prin:
a)
prelevarea
şi
analizarea
probelor
necesare
în
bilanţu-
rile
de
mediu
nivel
II,
care
trebuie
să
respecte
prevederile
din
anexa
A.3
referitoare
la
procedurile
de
prelevare
de
probe
pentru
diferiţi
factori
de
mediu
şi
la
laboratoarele
de
specialitate
pentru
analiza
probelor;
b)
compararea
rezultatelor
analizelor
probelor
prelevate
în
cadrul
bilanţului
de
mediu
nivel
II
cu
prevederile
reglementărilor
privind
evaluarea
poluării
mediului
şi
prezentarea
acestor
comparaţii
în
raportul
bilanţului
de
mediu
nivel
II;
c)
furnizarea
recomandărilor
privind
oportunitatea
unei
evaluări
a
riscului,
conform
prevederilor
cap.
VI,
dacă
această
evaluare
nu
a
fost
deja
solicitată
de
autoritatea
de
mediu
competentă.
Art.
15.
-
Prezentarea
şi
analizarea
bilanţurilor
de
mediu
nivel
II
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a)
titularul
va
înainta
autorităţii
de
mediu
competente,
conform
prevederilor
art.
5
lit.
a)
din
prezenta
procedură,
raportul
la
bilanţul
de
mediu
nivel
II,
care
va
respecta
for-
matul
din
anexa
A.3
secţiunea
4
şi
va
specifica
toate
sur-
sele
de
informaţii
folosite;
b)
procesul
de
analizare
a
bilanţului
de
mediu
nivel
II
se
realizează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
care
va
face
evaluarea
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
lucrarea
efectuată
este
conformă
prevederilor
din
anexa
A.3
referitoare
la
prelevarea
şi
analizarea
probelor.
Când
nu
este
satisfăcută
această
condiţie,
bilanţul
de
mediu
nivel
II
va
fi
respins,
iar
respingerea,
însoţită
de
motivaţia
aces-
teia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c)
dacă
bilanţul
de
mediu
nivel
II
relevă
o
poluare
sem-
nificativă,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
soli-
cite
executarea
unei
evaluări
a
riscului,
conform
prevederilor
cap.
VI.
Autoritatea
de
mediu
competentă
va
informa
în
scris
titularul
atunci
când
se
consideră
necesară
efectuarea
evaluării
riscului.
Când
bilanţul
de
mediu
nivel
II
a
fost
executat
in
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerinţele
specificate
la
cap.
VII;
d)
când
un
bilanţ
de
mediu
nivel
II
este
satisfăcător
şi
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
solicită
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerinţa
pentru
un
bilanţ
de
mediu.
Când
bilanţul
de
mediu
nivel
II
a
fost
executat
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerinţele
specificate
la
cap.
VII.
CAPITOLUL
VI
Evaluarea
riscului
Art.
16.
-
Angajarea
evaluării
riscului
se
face
în
urmă-
toarele
condiţii:
a)
evaluarea
riscului
va
fi
solicitată
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă
atunci
când
s-a
dovedit
că
există
o
poluare
semnificativă
pe
un
amplasament;
b)
când
este
necesară
o
evaluare
a
riscului,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
informa
în
scris
titularul
asupra
acestei
necesităţi
şi
va
stabili
domeniul
specific
şi
detaliile
evaluării
riscului.
Art.
17.
-
Realizarea
evaluării
riscului
trebuie
să
satis-
facă
următoarele
condiţii:
a)
evaluarea
riscului
va
implica
cuantificarea
riscului
de
impact
de
mediu
apărut
ca
urmare
a
poluării
identificate
pe
un
amplasament;
instrucţiunile
privind
evaluarea
riscului
sunt
prezentate
în
anexa
A.4;
b)
autoritatea
de
mediu
competentă
poate
solicita
prele-
vări
de
probe
şi
analize
suplimentare
ale
factorilor
de
mediu
în
timpul
unei
evaluări
a
riscului;
acestea
pot
să
se
refere
la
amplasamentul
supus
bilanţului
de
mediu,
dar
se
pot
extinde
şi
la
alte
zone,
dacă
acestea
ar
putea
fi
supuse
impactului
de
mediu
al
acestui
amplasament;
c)
orice
prelevare
de
probe
sau
analize
de
laborator
efectuate
în
cadrul
unei
evaluări
a
riscului
trebuie
să
res-
pecte
prevederile
din
anexa
A.3.
Art.
18.
-
Prezentarea
şi
analizarea
evaluării
riscului
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a)
titularul
va
transmite
autorităţii
de
mediu
competente
evaluarea
riscului,
conform
art.
5
lit.
a)
din
prezentul
ordin;
b)
procesul
analizării
evaluării
riscului
se
realizează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
care
va
face
ana-
liza
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
lucrarea
efectuată
s-a
conformat
prevederilor
referitoare
la
prelevări
de
probe
şi
analize
din
anexa
A.3
şi
metodologia
generală
din
anexa
A.4
ale
acestui
ordin;
în
caz
de
neconformare,
evaluarea
riscului
va
fi
respinsă,
iar
respingerea,
însoţită
de
motiva-
ţia
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c)
dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
eva-
luarea
riscului
ca
fiind
satisfăcătoare
şi
identificând
adec-
vat
riscurile
datorate
impactului
de
mediu
al
amplasamentului,
se
va
considera
satisfăcută
cerinţa
pentru
bilanţul
de
mediu.
Când
evaluarea
riscului
a
fost
executată
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerinţele
specificate
în
cap.
VII.
Art.
19.
-
Când
rezultatele
evaluării
riscului
arată
că
un
amplasament,
a
cărui
poluare
este
semnificativă,
exer-
cită
un
impact
de
mediu
negativ
şi
acesta
este
considerat
inacceptabil
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
se
va
solicita
remedierea.
Această
remediere
trebuie
să
fie
în
conformitate
cu
instrucţiunile
emise
de
autoritatea
centrală
de
mediu.
CAPITOLUL
VII
Bilanţuri
de
mediu
în
procesul
de
privatizare
Art.
20.
-
Vânzarea
activelor,
acţiunilor
şi
a
părţilor
sociale
în
cadrul
procesului
de
privatizare
poate
să
fie
însoţită
de
necesitatea
unui
bilanţ
de
mediu.
Condiţiile
de
declanşare
a
bilanţului
de
mediu
în
procesul
de
privatizare
sunt
descrise
în
Normele
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
şi
condiţiile
de
organizare
şi
desfăşurare
a
vânzărilor
de
acţiuni,
părţi
sociale
şi
active,
emise
în
apli-
carea
Legii
nr.
58/1991,
cu
modificările
şi
completările
ulte-
rioare.
Art.
21.
-
Bilanţul
de
mediu
nivel
0
pentru
privatizare
este
prezentat
în
anexele
A.5.1
şi
A.5.2
ale
prezentei
proceduri.
Anexa
A.5.1
va
fi
completată
de
către
societa-
tea
comercială
ale
cărei
acţiuni/părţi
sociale
sau
active
sunt
supuse
vânzării
şi
înaintate
autorităţii
de
mediu
competente.
Pe
baza
datelor
din
anexa
A.5.1,
precum
şi
a
informaţiilor
proprii,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
completa
anexa
A.5.2
şi
o
va
înainta,
împreună
cu
anexa
A.5.1,
Fondului
Proprietăţii
de
Stat,
în
conformitate
cu
procedura
descrisă
în
titlul
V
al
Normelor
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
şi
condiţiile
de
organizare
şi
desfăşurare
a
vân-
zărilor
de
acţiuni,
părţi
sociale
şi
active,
emise
în
aplicarea
Legii
nr.
58/1991,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare.
Art.
22.
-
Ca
şi
pentru
autorizarea
activităţilor,
bilanţu-
rile
de
mediu
nivel
I
şi
II,
realizate
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
acoperi
acele
aspecte
enunţate
în
anexele
A.2
şi
A.3,
după
caz,
ale
prezentei
proceduri.
Bilanţurile
de
mediu
vor
identifica
răspunderile
legate
de
impactul
asupra
mediului
şi
de
procesul
de
autorizare
de
mediu,
care
vor
fi
menţionate
separat
ca
obligaţii
de
mediu
de
tip
A
şi
ca
obligaţii
de
mediu
de
tip
B,
conform
definiţiilor
din
Hotărârea
Guvernului
nr.
457/1997.
Art.
23.
-
Pentru
răspunderile
incluse
ca
obligaţii
de
mediu
tip
A,
raportul
la
bilanţul
de
mediu
va
propune
„obiective
de
mediu
minim
acceptate".
Conţinutul
„obiective-
lor
de
mediu
minim
acceptate"
se
va
conforma
normelor
referitoare
la
acestea,
emise
de
către
Ministerul
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului
şi
Agenţia
Naţională
pentru
Privatizare.
Art.
24.
-
Pentru
răspunderile
incluse
ca
obligaţii
de
mediu
tip
B,
raportul
la
bilanţul
de
mediu
va
conţine:
a)
lista
obligaţiilor
de
mediu
tip
B,
în
conformitate
cu
anexa
nr.
31
din
Normele
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
şi
condiţiile
de
organizare
şi
desfăşurare
a
vânzărilor
de
acţiuni,
părţi
sociale
şi
active,
emise
în
apli-
carea
Legii
nr.
58/1991,
cu
modificările
şi
completările
ulte-
rioare;
b)
când
este
necesar,
propuneri
de
metode
ce
pot
fi
folosite
pentru
identificarea
şi
cuantificarea
răspunderilor
actuale
legate
de
conformarea
de
mediu
pentru
activul
şi/sau
activităţile
supuse
bilanţului
de
mediu;
c)
descrierea
evenimentelor
sau
a
situaţiilor
care
ar
declanşa
obligaţiile
de
mediu
tip
B.
CAPITOLUL
VIII
Dispoziţii
finale
Art.
25.
-
Secţiunea
9.2
a
Procedurii
de
reglementare
a
activităţilor
economice
şi
sociale
cu
impact
asupra
mediu-
lui,
aprobată
prin
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
pro-
tecţiei
mediului
nr.
125/1996,
se
înlocuieşte
cu:
„9.2
Studiile
de
impact,
bilanţurile
de
mediu
nivel
I
şi
nivel
II
şi
evaluările
riscului
vor
fi
executate
numai
de
uni-
tăţi
specializate,
persoane
fizice
sau
juridice
atestate
în
conformitate
cu
prevederile
art.
12
din
Legea
nr.
137/1995
şi
ale
altor
reglementări
emise
în
acest
domeniu
în
baza
legii".
Art.
26.
-
Autoritatea
centrală
de
mediu
va
emite,
în
termen
de
30
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentului
ordin,
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
ANEXA
A.1
BILANŢUL
DE
MEDIU
NIVEL
O
Pentru
procedura
de
autorizare
Autorul
Numele:
.......................................................................
Adresa:
........................................................................
Societatea
Comercială:
..............................................
......................................................................................
Nr.
tel.:
..........................
Nr.
fax:
..............................
Titularul
activităţii
(societatea
comercială)
(dacă
este
diferită
de
societatea
comercială
reprezentată
de
autor)
Numele:
.......................................................................
Adresa:
........................................................................
......................................................................................
......................................................................................
Nr.
tel.:
..........................
Nr.
fax:
..............................
Scopul
cererii:
a)
Schimbarea
proprietarului
c)
Încetarea
activităţii
b)
Schimbarea
activităţii
d)
Activitate
neautorizată
anterior
e)
Altele
Rugăm
specificaţi:
................................
Mărimea
amplasamentului
Suprafaţa
totală
(m
2
)
Suprafaţa
construită
(m
2
)
Activitatea
pe
amplasament
(i)
Prezentă:
..............................................................
..............................................................
(ii)
Anterioară:
..............................................................
..............................................................
(iii)
Viitoare:
..............................................................
..............................................................
Anexaţi
dovada
folosinţei
trecute
a
terenului
amplasamentului,
dacă
există.
Bifaţi
dacă
este
anexată
Categoria
activităţii:
(i)
Categoria
conform
anexei
nr.
II
la
Legea
nr.
137/1995
(ii)
Altele,
rugăm
specificaţi:
Număr
de
personal
Normă
întreagă
Normă
parţială
Orice
investigaţie
anterioară
a
amplasamentului
privind
poluarea
terenului:
Da
Nu
Dacă
„Da",
detaliaţi:
..........................................
Orice
emisii
în:
A
Apă
(i)
Ape
reziduale
(ii)
Canalizare
menajeră
(iii)
Apă
pluvială
B
Aer
(i)
Gaze
de
combustie
(din
surse
fixe)
(ii)
Emisii
tehnologice
(iii)
Altele
Rugăm
specificaţi:
.....................................
...................................................
Provenienţa
deşeurilor
solide
(tone/lună;
separate
pe
categorii,
cu
descrierea
generală
a
compoziţiei
si
a
amenajărilor
exis-
tente
pentru
depozitare)
Rezervoare
si
conducte
subterane
(substanţa
depozitată/transportată;
volum/debit)
Transformatoare
si
condensatoare
electrice
în
proprietate
Da
Nu
Dacă
„Da",
ce
capacitate
şi
ce
vechime?
Prezenţa
azbestului
Da
Nu
Dacă
„Da",
ce
tip;
dacă
este
în
clădiri,
ce
supra-
faţă
acoperă
(m
2
):
.............
.............................
Folosinţa
terenului
înconjurător
pe
o
distanţă
de
150
m
(rezidenţială,
comercială,
recreaţio-
nală,
industrială
etc.)
Nord:
Vest:
Est:
Sud:
Autorul
Titularul
(semnătura
şi
ştampila)
(semnătura
şi
ştampila)
....................................................
....................................................
ANEXA
A.2
BILANŢUL
DE
MEDIU
NIVEL
I
Scopul
şi
domeniul
bilanţului
de
mediu
nivel
I
Introducere
Bilanţul
de
mediu
nivel
I
reprezintă
procedura
de
a
obţine
informaţii
asupra
cauzelor
şi
consecinţelor
efectelor
negative,
anterioare,
asupra
mediului
şi
constă
în
identificarea
surselor
de
informaţii,
culegerea,
analizarea
şi
interpretarea
prin
studii
teoretice
a
informaţiilor
disponibile
şi
elaborarea
raportului
la
bilanţul
de
mediu
nivel
I,
conform
modelului
anexat.
Studiile
teoretice
ale
bilanţului
de
mediu
nivel
I
se
solicită,
în
toate
evaluările,
prin
bilanţul
de
mediu,
ale
impac-
tului
asupra
mediului,
efectuate
asupra
unor
zone
sau
instalaţii,
cu
excepţia
cazurilor
în
care
autoritatea
de
mediu
com-
petentă
decide
încetarea
evaluării
prin
bilanţ
după
executarea
bilanţului
de
mediu
nivel
0.
Este
indicată
efectuarea
acestor
investigaţii
preliminare
pentru
orice
zone/instalaţii
cu
impact
negativ
asupra
mediului,
precum
şi
la
schimbarea
proprieta-
rului,
încetarea
sau
modificarea
profilului
unei
activităţi.
Bilanţul
de
mediu
va
identifica
şi
cuantifica
răspunderea
pentru
starea
mediului
în
zona
de
impact
a
activităţii
analizate,
pentru
a
stabili
asumarea
unor
obligaţii
sau
acordarea
unor
com-
pensaţii,
potrivit
prevederilor
legale,
pentru
refacerea
calităţii
mediului.
În
termeni
generali,
secţiunile
bilanţului
de
mediu
nivel
I
trebuie
să
identifice
domeniile
în
care
impactul
asupra
mediului,
produs
de
amplasamentele
şi
instalaţiile
analizate,
poate
fi
semnificativ.
Lucrările
se
vor
concentra
asupra
modu-
lui
de
conformare
cu
prevederile
legislaţiei
existente
sau
în
curs
de
adoptare,
precum
şi
asupra
investigării
potenţialelor
poluări
ale
solului
prin
activităţi
desfăşurate
anterior
în
zona
analizată
sau
în
vecinătatea
acesteia.
Domenii
de
analiză
Utilizarea
terenului
În
zona
amplasamentului
obiectivului
şi
În
vecinătatea
acestuia
Va
fi
prezentată
descrierea
generală
a
amplasamentului
analizat,
conţinând
detalii
privind:
cele
mai
apropiate
oraşe,
cursuri
de
apă,
arii
de
interes
pentru
conservarea
naturii,
şosele
importante,
precum
şi
descrierea
structurii
geologice
şi
a
topografiei
locale
ale
amplasamentului
şi
ale
vecină-
tăţilor
acestuia.
Se
va
identifica
şi
orice
obiectiv
protejat
aflat
la
mai
puţin
de
500
m
de
amplasamentul
analizat,
funcţie
de
poziţia
acestuia.
Zonele
rezidenţiale,
de
uz
comercial
sau
industrial,
spaţiile
de
recreere
şi
cele
fără
construcţii
vor
fi
indicate
specificându-se
distanţa
şi
direcţia
faţă
de
ampla-
samentul
obiectivului
analizat.
Funcţie
de
disponibilităţi,
se
vor
prezenta
detalii
referi-
toare
la
apele
de
suprafaţă
şi
subterane,
aflate
în
vecină-
tatea
obiectivului,
sau
informaţii
generale
care
să
permită
identificarea
localizării,
a
debitului,
a
sursei
şi
utilizării
aces-
tora.
Istoricul
zonei
Dacă
sunt
accesibile
hărţi
istorice,
acestea
vor
fi
pre-
zentate
şi
descrise
în
ordine
cronologică,
identificând
evo-
luţia
caracteristicilor
importante
ale
amplasamentului
şi
ale
vecinătăţilor.
Dacă
nu
este
posibilă
folosirea
hărţilor
istorice,
vor
fi
prezentate
probe
documentate
despre
istoricul
zonei,
speci-
ficându-se
sursa
acestora.
Mărturiile
foştilor
angajaţi
ai
uni-
tăţii
pot
constitui
adesea
o
sursă
bună
de
documentare.
Posibilitatea
poluării
solului
Se
vor
descrie
activităţile
desfăşurate
în
prezent
în
zona
analizată.
Aceste
descrieri,
precum
şi
istoricul
privind
utili-
zarea
zonei,
prezentat
anterior,
trebuie
să
asigure
posibili-
tatea
identificării
ariilor
poluate
şi
a
potenţialelor
poluări,
care
trebuie
descrise
cât
mai
detaliat
posibil.
Depozitarea
deşeurilor
Vor
fi
identificate
deşeurile
provenite
din
activitatea
evaluată,
apreciindu-se
cantitatea
şi
compoziţia.
Se
vor
descrie
şi
se
vor
localiza
metoda
şi
amplasamentul
depozi-
tului
temporar
ca
şi
al
celui
definitiv.
CondensatoriUtransformatori
electrici
Se
vor
prezenta
detalii
despre
orice
condensator
sau
transformator
electric,
existent
în
zonă
sau
în
apropiere,
în
special
dacă
acesta
va
rămâne
în
posesia
titularului
acti-
vităţii
evaluate.
În
funcţie
de
vechimea
acestor
echipa-
mente,
se
va
investiga
posibilitatea
existenţei
bifenililor
policlorinaţi
în
uleiul
de
transformator
(BPC).
În
caz
de
incendiu,
arderea
acestor
uleiuri
reprezintă
un
risc
serios
pentru
sănătatea
umană.
De
asemenea,
se
va
evalua
inte-
gritatea
acestor
transformatoare,
pentru
a
identifica
dacă
există
scurgeri
care
au
putut
contamina
solul.
Securitatea
zonei
Securitatea
zonei
trebuie,
de
asemenea,
evaluată
în
bilanţul
de
mediu
nivel
I,
deoarece
o
zonă
care
nu
este
asigurată
corespunzător
cu
pază
poate
determina
poluări
accidentale
prin
efracţii
sau
acte
de
vandalism.
Este
necesară
o
descriere
a
sistemului
de
pază
şi
pro-
tecţie
al
zonei.
Aceasta
trebuie
să
includă
o
descriere
a
ariilor
înconjurătoare,
a
împrejmuirilor
existente,
a
iluminării
amplasamentului,
a
sistemelor
de
alarmă
sau
a
paznicilor
cu
care
a
fost
asigurată
zona
în
ultimii
ani*).
Măsuri
de
pază
Împotriva
incendiilor
Vor
fi
prezentate
toate
măsurile
de
prevenire
şi
stingere
a
incendiilor,
care
există
pentru
obiectivul
analizat.
Acestea
vor
cuprinde
marcarea
ieşirilor
de
incendiu,
asigurarea
accesului
în
aceste
zone,
dotarea
cu
mijloace
de
interven-
ţie
supuse
întreţinerii
şi
verificărilor
periodice,
conform
reglementărilor
în
vigoare**).
*)
A
se
vedea
Legea
nr.
124/1995
de
aprobare
a
Ordonanţei
Guvernului
nr.
47/1994
privind
apărarea
împotriva
dezastrelor.
**)
A
se
vedea
Hotărârea
Guvernului
nr.
51/1992
privind
unele
măsuri
pentru
îmbunătăţirea
activităţii
de
prevenire
şi
stingere
a
incendiilor,
republicată
în
anul
1996.
Protecţia
muncii
şi
igiena
locului
de
muncă
Respectarea
normelor
de
protecţie
şi
igienă
a
muncii
reprezintă
un
domeniu
important
în
care
relevanţa
subiec-
telor
depinde
de
activităţile
desfăşurate
în
zonă.
Responsabilitatea
în
acest
domeniu
va
fi
asigurată
de
per-
sonal
calificat,
cu
atribuţii
clar
specificate
prin
fişa
postului.
La
fiecare
loc
de
muncă
se
va
păstra
un
registru
de
evi-
denţă
a
accidentelor,
care
să
permită
identificarea
cauzelor
şi
a
măsurilor
luate
în
fiecare
caz
în
parte.
Pentru
a
reduce
riscul
accidentelor,
zona
de
lucru
va
fi
menţinută
în
ordine
şi
curăţenie.
În
funcţie
de
mărimea
amplasamentului
şi
de
activitatea
desfăşurată,
poate
fi
necesară
întocmirea
unui
plan
de
urgenţă,
care
să
descrie
măsurile
de
intervenţie
în
diferite
cazuri
de
necesitate.
Funcţie
de
necesităţile
specifice
activităţii,
personalul
tre-
buie
să
fie
dotat
cu
echipament
individual
de
protecţie
şi
materiale
igienico-sanitare,
care
vor
fi
acordate
periodic
de
către
beneficiarul
activităţii,
conform
reglementărilor
în
vigoare*).
Acolo
unde
se
utilizează
echipamente
tehnice,
acestea
trebuie
să
îndeplinească
condiţiile
de
protecţie
a
muncii,
certificate
de
organele
competente
potrivit
legii*),
asigurându-se
paza
celor
mobile.
Mecanismele
de
ridicat
vor
fi
întreţinute
corespunzător
şi
verificate
periodic,
asigurând
regulamente
de
exploatare
speciale
pentru
a
evita
rănirea
în
timpul
manipulării
mate-
rialelor.
Evacuarea
apelor
uzate
Este
necesară
descrierea
generală
a
sistemelor
de
eva-
cuare
a
apelor
uzate
de
pe
amplasament.
Această
des-
criere
trebuie
să
cuprindă
evacuarea
apelor
tehnologice,
când
acestea
sunt
descărcate
în
ape
de
suprafaţă
sau
canalizări;
evacuarea
apelor
menajere
provenind
de
pe
amplasament;
evacuarea
apelor
pluviale
cu
descărcare
în
ape
de
suprafaţă
sau
în
canalizări.
Este
important
să
se
analizeze
prevederile
autorizaţiilor
de
gospodărire
a
apelor
privind
descărcarea
apelor
uzate
în
receptori
naturali
sau
acceptul
de
descărcare
a
apelor
uzate
în
canalizări,
pentru
a
asigura
respectarea
condiţiilor
impuse
şi
pentru
a
include
orice
cerinţă
suplimentară
pri-
vind
epurarea
sau
preepurarea
apelor
uzate
înainte
de
eva-
cuare.
Trebuie
obţinute
copii
de
pe
autorizaţiile
sau
acceptele
de
evacuare
a
apelor
uzate
din
care
se
vor
iden-
tifica
cantităţile
şi
calitatea
efluenţilor,
precum
şi
modificările
acestora
de-a
lungul
timpului.
Vor
fi
consultate
autorităţile
locale
care
administrează
receptorul
natural
sau
sistemul
de
canalizare
folosit
pentru
evacuarea
apelor
uzate,
pentru
a
identifica
eventualele
reclamaţii
privind
evacuarea
apelor
uzate
de
la
obiectivul
analizat.
Bilanţul
trebuie
să
identifice
staţia
de
epurare
orăşenească
(sau
a
altui
administrator),
care
primeşte
eflu-
enţii
tehnologici
sau
menajeri
din
zona
analizată,
tipul
de
epurare
şi
punctul
de
descărcare
a
acesteia
în
receptori
naturali
(ape
interioare
sau
maritime).
Se
vor
prezenta
detalii
referitoare
la
canalizări.
Trebuie
identificată
destinaţia
acestor
canalizări
şi
tipul
sistemului
de
canalizare
(divizor
sau
unitar),
detalii
care
prezintă
o
impor-
tanţă
deosebită
în
cazul
unui
incident
de
poluare.
Pe
planul
zonei
se
vor
indica
orice
posibilităţi
de
interceptare
a
apelor
de
suprafaţă,
a
scurgerilor
accidentale
de
uleiuri,
a
canali-
zărilor
din
zonele
de
depozitare,
precum
şi
localizarea
şi
capacitatea
de
transport
a
canalizărilor
interceptate.
De
asemenea,
trebuie
prezentate
observaţii
privind
inte-
gritatea
sistemului
de
drenaj
de
pe
întregul
amplasament.
*)
A
se
vedea
Legea
protecţiei
muncii
nr.
90/1996.
Emisii
atmosferice
Vor
fi
identificate
toate
emisiile
atmosferice
de
pe
amplasament.
Această
identificare
trebuie
să
cuprindă
toate
aspectele
privind:
emisiile
din
procese
de
combustie,
emisi-
ile
directe
din
procese
tehnologice
şi
emisiile
din
instalaţiile
de
purificare
a
aerului,
până
la
sistemele
de
aer
condiţionat
(dacă
există).
Trebuie
prezentate,
de
asemenea,
detalii
pri-
vind
direcţia
predominantă
a
vântului.
Cantitatea
şi
natura
emisiilor
atmosferice
vor
fi
prezen-
tate
detaliat,
ca
şi
condiţiile
impuse
prin
autorizaţii,
anali-
zând
respectarea
acestora.
Se
vor
detalia
datele
privind
natura
generală
a
emisiilor,
incluzând
date
despre
pulberi
în
suspensie
(fum),
emisii
toxice,
mirosuri
etc.
La
locul
de
muncă
emisiile
vor
fi
monitorizate
conform
activităţii
desfăşurate
pentru
a
asigura
îndeplinirea
normelor
de
protecţie
şi
igienă
a
muncii.
Acest
lucru
este
important
pentru
personalul
care
lucrează
în
spaţii
închise
şi/sau
cu
substanţe
periculoase.
Vor
fi
descrise
sistemele
locale
de
ventilaţie,
acolo
unde
există.
De
asemenea,
vor
fi
examinate
şi
prezentate
sistemele
de
aer
condiţionat
şi
agentul
de
răcire
utilizat
pentru
aces-
tea.
Trebuie
menţionată
orice
înregistrare
de
Legionella
pneumophilae,
constatată
de
sistemul
de
observare.
Impactul
zgomotului
Trebuie
descrise
nivelurile
de
zgomot
generate
pe
amplasamentul
obiectivului
şi
în
zonele
învecinate.
Se
vor
consulta
autorităţile
locale
pentru
a
se
depista
dacă
au
existat
plângeri
legate
de
disconfortul
produs
de
zgomotul
activităţilor
din
zonă
sau
din
împrejurimi.
Dacă
nivelurile
de
zgomot
din
zonă
sunt
ridicate,
se
vor
prezenta
datele
din
măsurători
pentru
a
dovedi
că
discon-
fortul
nu
afectează
auzul
personalului
şi/sau
că
impactul
zgomotului
în
afara
amplasamentului
se
încadrează
în
valo-
rile
standard.
Dacă
nivelurile
de
zgomot
produse
de
activitatea
anali-
zată
provoacă
disconfort,
vor
fi
reanalizate
amenajările
exis-
tente,
asigurând
măsurile
necesare
pentru
a
atenua
zgomotul
de
la
utilaje
sau
de
la
alte
activităţi
generatoare
de
zgomot,
din
zonă.
Proximitatea
cablurilor
de
tensiune
O
examinare
succintă
trebuie
să
identifice
şi
să
locali-
zeze
cablurile
de
înaltă
tensiune
din
vecinătatea
zonei
atât
pe
cele
subterane,
cât
şi
pe
cele
de
suprafaţă.
Acest
aspect
este
important
pentru
că
se
consideră
că
pot
apă-
rea
tulburări
fiziologice
ale
personalului
care
lucrează
în
vecinătatea
cablurilor
de
înaltă
tensiune,
prin
expunere
îndelungată.
Surse
de
informare
Fiecare
dintre
domeniile
descrise
mai
sus
poate
fi
rele-
vant
pentru
răspunderile
privind
calitatea
mediului,
legate
de
o
zonă
sau
o
instalaţie,
iar
bilanţul
de
mediu
trebuie
să
identifice
şi
să
cuantifice
aceste
răspunderi.
Informaţiile
necesare
se
pot
obţine
din
surse
diferite,
inclusiv
din
urmă-
toarele:
•
examinarea
informaţiilor
de
arhivă;
•
consultarea
actualului
şi,
dacă
este
necesar,
a
fostului
manager
al
activităţii
desfăşurate
pe
amplasamentul
anali-
zat;
•
consultarea,
dacă
este
necesar,
a
persoanelor
care
pot
furniza
informaţii
relevante,
ca,
de
exemplu,
angajaţi
ai
unităţii
sau
membri
ai
comunităţii
locale;
•
verificarea
documentaţiilor
relevante
asupra
amplasa-
mentului,
deţinute
de
organizaţii
locale,
judeţene
şi/sau
naţionale.
Pentru
fiecare
componentă
a
studiului
este
necesar
ca
prezentarea
datelor
asupra
amplasamentului
să
fie
interpre-
tate
în
raport
cu
caracteristicile
generale
ale
zonei.
Astfel,
de
exemplu,
bilanţul
de
mediu
trebuie
să
ia
în
considerare
aspecte
ca:
poziţia
amplasamentului
analizat
faţă
de
cursuri
de
apă
de
suprafaţă
şi
tipul
receptorului
natural
implicat
în
evacuarea
apelor;
structura
geologică;
importanţa
şi
calita-
tea
apei
subterane
în
zona
amplasamentului
analizat;
pozi-
ţia
faţă
de
zonele
protejate.
Aceasta
va
asigura
interpretarea
concluziilor
nivelului
specific
amplasamentului
în
contextul
zonal
în
care
este
integrat
şi
va
permite
o
evaluare
minuţioasă
pentru
orice
răspundere
potenţială,
dacă
există
ca
atare.
Conţinutul-cadru
al
raportului
la
bilanţul
de
mediu
nivel
I
este
prezentat
în
anexa
A.2.1.
1.
Introducere
R
A
P
O
R
T
cu
privire
la
bilanţul
de
mediu
nivel
I
CONŢINUTUL-CADRU
CUPRINS:
ANEXA
A.2.1
2.
Identificarea
amplasamentului
şi
localizarea
2.1
Localizare
şi
topografie
2.2
Geologie
şi
hidrogeologie
3.
Istoricul
amplasamentului
şi
dezvoltări
viitoare
3.1
Istoricul
amplasamentului
3.2
Dezvoltări
viitoare
4.
Activităţi
desfăşurate
în
cadrul
obiectivului
4.1
Generalităţi
-
angajaţi/schimb;
procese
tehnologice
4.2
Materiale
de
construcţii
4.3
Stocarea
materialelor
-
depozite
de
materii
prime,
rezervoare
subterane
4.4
Emisii
în
atmosferă
-
emisii
din
procese
tehnologice,
alte
emisii
în
atmosferă
4.5
Alimentarea
cu
apă,
efluenţi
tehnologici
şi
menajeri,
sistemul
de
canalizare
al
apelor
pluviale
4.6
Producerea
şi
eliminarea
deşeurilor
4.7
Alimentarea
cu
energie
electrică
4.8
Protecţia
şi
igiena
muncii
4.9
Prevenirea
şi
stingerea
incendiilor
4.10
Zgomotul
şi
vibraţiile
4.11
Securitatea
zonei
4.12
Administraţie
5.
Calitatea
solului
5.1
Efecte
potenţiale
ale
activităţii
de
pe
amplasamentul
analizat
5.2
Efecte
potenţiale
ale
activităţilor
învecinate
6.
Concluzii
si
recomandări
6.1
Rezumatul
aspectelor
de
neconformare
şi
cuantificarea
acestora,
după
caz,
în
propuneri
pentru
obiective
de
mediu
minim
acceptate
sau
programe
de
confor-
mare.
6.2
Rezumatul
obligaţiilor
necuantificabile
şi/sau
al
obligaţiilor
condiţionate
de
un
eve-
niment
viitor
şi
incert;
în
cazul
privatizării,
se
include
şi
lista
obligaţiilor
de
mediu
de
tip
B
identificate.
6.3
Recomandări
pentru
studii
următoare
privind
responsabilităţile
necuantificabile
şi
condiţionate
de
un
eveniment
viitor
şi
incert
(dacă
este
necesar).
ANEXA
A.3
B
I
L
A
N
Ţ
U
L
D
E
M
E
D
I
U
N
I
V
E
L
I
I
1.
Introducere
SCOPUL
ŞI
DOMENIUL
BILANŢULUI
DE
MEDIU
NIVEL
II
•
să
fie
amplasate
puncte
de
prelevare
pe
toate
supra-
Investigaţiile
bilanţului
de
mediu
nivel
II
sunt
cerute
atunci
când
se
identifică
anticipat
poluarea
unei
zone
sau
când
rezultatele
bilanţului
de
mediu
nivel
II
indică
o
poten-
ţială
poluare
a
zonei
şi
sunt
necesare
clarificări
privind
natura
şi
intensitatea
poluării
identificate.
Trebuie
între-
prinse
investigaţii
aprofundate
pentru
a
se
realiza
o
evalu-
are
cantitativă
a
nivelurilor
de
poluare
din
zona
analizată.
Metodele
de
prelevare
a
probelor
din
diferite
medii
vor
res-
pecta
reglementările,
normele
metodologice
şi
standardele
existente.
Acolo
unde
este
posibil,
se
recomandă
recolta-
rea
unei
probe-etalon
dintr-o
zonă
învecinată
neafectată
de
poluare,
pentru
a
stabili
o
valoare-cadru
cu
care
să
fie
comparat
rezultatul
probelor
din
zona
poluată.
2.
Recomandări
privind
prelevarea
probelor
2.1
Probe
de
sol
2.1.1
Prevederi
generale
privind
probele
de
sol
Natura
şi
gradul
de
poluare
a
solului
se
vor
stabili
pe
baza
rezultatelor
analizelor
fizice,
chimice
şi
biologice
ale
probelor
de
sol
recoltate
din
arealul
poluat.
Amplasarea
punctelor
de
prelevare
a
probelor
se
face
ţinând
seama
de
natura
surselor
de
poluare
şi
a
poluanţilor,
de
gradul
de
uniformitate
al
reliefului
şi
de
caracteristicile
tipurilor
de
sol
dominante.
Numărul
de
probe
ce
urmează
a
fi
prelevate
depinde
de
mărimea
suprafeţei
potenţial
poluate,
care
se
stabileşte
în
funcţie
de
sursele
de
poluare.
În
unele
situaţii,
sursa
predominantă
poate
fi
reprezentată
de
părţi
distincte
de
instalaţii/echipamente
sau
de
anumite
zone
ale
unei
unităţi
industriale.
Astfel
de
exemple
sunt
rezervoarele
subterane
sau
locurile
unde
au
fost
depozitate
sau
împrăştiate
acci-
dental
materiale
periculoase.
În
astfel
de
situaţii,
raza
de
colectare
a
probelor
va
porni
de
la
sursa
suspectată
de
poluare,
mărind
distanţele
dintre
punctele
de
colectare
spre
zonele
presupuse
a
fi
necontaminate.
În
alte
situaţii,
când
surse
de
poluare
atmosferică
con-
tribuie
la
poluarea
solului,
arealul
potenţial
poluat
se
stabi-
leşte
pe
baza
modelării
dispersiei
poluanţilor
atmosferici
specifici
ce
pot
avea
impact
asupra
solului
din
jurul
sursei.
În
lipsa
datelor
pentru
modelarea
dispersiei
poluanţilor,
se
recomandă
ca
raza
suprafeţei
analizate
în
jurul
sursei
să
fie
de
cel
puţin
10-15
ori
mai
mare
decât
înălţimea
coşu-
rilor
de
dispersie.
La
amplasarea
punctelor
de
prelevare
a
probelor
se
vor
lua
în
considerare
următoarele:
•
să
fie
amplasate
pe
toate
direcţiile
cardinale,
în
jurul
unor
surse
de
poluanţi
atmosferici,
având
grijă
ca
distan-
ţele
faţă
de
surse,
până
la
care
se
prelevează
probe
de
sol,
să
fie
mai
mari
pe
direcţia
vânturilor
dominante;
•
să
se
amplaseze,
pe
fiecare
direcţie
în
jurul
surselor
de
poluare
atmosferică,
cel
puţin
câte
un
punct
de
prele-
vare
a
probelor
pe
fiecare
categorie
de
folosinţă
a
solului
(arabil,
păşune,
fâneaţă,
vii
şi
livezi
etc.);
•
să
se
aprecieze
posibilitatea
contribuţiei
mai
multor
surse
la
poluarea
potenţială
a
solului;
•
să
se
analizeze
influenţa
reliefului
la
distribuţia
polu-
anţilor
în
sol;
feţele
ce
au
servit
la
depozitarea
temporară
a
materiilor
prime
conţinând
substanţe
periculoase
şi/sau
a
deşeurilor
periculoase.
Acolo
unde
este
relevant,
vor
fi
investigate
asimilarea
şi
concentrarea
poluanţilor
în
plantele
de
cultură.
2.1.2
Probe
de
la
suprafaţa
şi
de
sub
suprafaţa
solului
Pentru
prelevarea
probelor
de
sol
se
vor
marca
în
prealabil
punctele
de
prelevare
pe
planul
de
situaţie
al
zonei.
Vegetaţia
va
fi
complet
îndepărtată
de
pe
aria
de
prelevare
a
probei
şi
se
va
utiliza
un
instrument
de
prele-
vare
care
să
asigure
prelevarea
unui
volum
de
mostră
suficient
analizei.
Acesta
trebuie
transferat
într-un
container
adecvat,
care
a
fost
pregătit
în
prealabil
pentru
a
cores-
punde
probei
analitice
şi
care
va
fi
marcat
în
mod
clar,
identificându-se
numărul
probei
cu
sistemul
de
evidenţă
din
registrul
prelevărilor.
În
mod
normal,
probele
de
sol
vor
fi
prelevate
de
la
două
adâncimi
diferite
(reprezentând
adân-
cimile
situate
la
5
cm
şi,
respectiv,
30
cm
de
suprafaţa
solului).
Când
se
presupune
că
o
poluare
atmosferică
poate
constitui
o
sursă
majoră
a
poluării
solului,
vor
fi
ana-
lizate
adâncimi
adiţionale,
iar
suprafaţa
solului
trebuie
ana-
lizată
în
mod
independent
de
straturile
de
adâncime.
În
registrul
de
evidenţă
a
prelevărilor
vor
fi
consemnate
informaţii
şi
observaţii
pertinente
despre
locul
de
prelevare.
Acestea
trebuie
să
includă:
numărul
probei,
adâncimea
de
prelevare,
tipul
şi
culoarea
solului,
existenţa
oricărui
miros,
prezenţa
sau
absenţa
apelor
subterane
şi
orice
alte
infor-
maţii
considerate
relevante.
După
fiecare
probă,
instrumentul
utilizat
pentru
prelevare
va
fi
curăţat
cu
atenţie
pentru
a
preveni
contactul
acciden-
tal
al
substanţelor
conţinute
în
probe
şi
alte
influenţe
care
pot
modifica
rezultatul
analizelor.
Numărul
punctelor
de
prelevare
a
probelor
depinde
de
mărimea
zonei
analizate.
În
general,
numărul
minim
al
punctelor
de
prelevare
a
probelor
de
sol
pe
o
suprafaţă
potenţial
poluată
trebuie
să
fie:
Suprafaţa
Numărul
punctelor
de
prelevare
1.000
m
2
4
5.000
m
2
8
10.000
m
2
15
Identificarea
parametrilor
care
trebuie
analizaţi
este
pre-
zentată
în
anexa
A.3.1.
În
zone
în
care
există
poluare
semnificativă
este
nece-
sară
efectuarea
unui
profil
de
sol
pentru
aprecierea:
adân-
cimii
de
pătrundere
a
poluantului,
limitărilor
datorate
straturilor
de
sol
ce
influenţează
circulaţia
poluantului
şi
intensitatea
poluării.
Atunci
când
este
necesară
prelevarea
de
probe
din
straturi
mai
adânci
se
vor
practica,
respectând
prevederile
legale,
foraje
de
prospectare.
Executarea
acestora
se
va
face
controlat,
menţionând
în
fişa
forajului
straturile
litologice
întâlnite
şi
orice
parametri
ca:
mirosuri,
tipuri
şi
culori
de
sol,
adâncimile
la
care
s-au
întâlnit
ape
subterane.
Detalii
referitoare
la
foraje
sunt
prezentate
în
secţiunea
următoare.
2.2.
Prelevarea
probelor
din
ape
subterane
Forajele
vor
fi
executate
cu
utilaje
mecanice
rotative,
acţionate
manual
sau
electric,
în
funcţie
de
structura
geologică
şi
de
adâncimea
necesară
de
forare.
Forajele
trebuie
executate
înecat
pentru
a
menţine
neperturbată
oglinda
apei
stratului
acvifer
din
foraj
înainte
de
orice
prelevare
de
probe.
De
asemenea,
forajele
trebuie
purificate
înainte
de
prelevare
pentru
a
recolta
„adevărata"
apă
subterană
şi
nu
apa
stocată
în
puţ
şi
alterată
chimic
datorită
contactului
cu
aerul.
Cantitatea
de
apă
ce
trebuie
extrasă
pentru
a
asigura
purificarea
puţului
depinde
de
volumul
acestuia
şi
reprezintă,
în
general,
triplul
acestui
volum.
Purificarea
şi
prelevarea
de
probe
vor
fi
efectuate
folosindu-se
dispozitive
speciale,
ca
de
exemplu,
prelevato-
rul
Waterra.
Acest
prelevator
cuprinde
un
tub
de
teflon
de
unică
folosinţă,
racordat
la
o
vană
unidirecţională
din
oţel
inoxidabil.
Tehnica
de
prelevare
asigură
menţinerea
con-
stantă
a
presiunii,
evitând
orice
inadvertenţe
datorate
posi-
bilei
volatilizări
prin
vacuum
a
compuşilor
organici
care
pot
fi
prezenţi
în
probă.
După
prelevare,
proba
va
fi
transferată
în
recipiente
adecvate
şi
transportată
imediat
la
laborator,
în
vederea
efectuării
analizei.
2.3.
Studiul
gazelor
şi
al
vaporilor
din
sol
Aceste
studii
oferă
date
despre
concentraţiile
compuşilor
volatili
şi
gazoşi
din
sol.
Se
folosesc
pentru
a
identifica
sursa
poluanţilor
volatili
(de
exemplu:
rezervor
sau
conductă
subterană
care
prezintă
scurgeri)
sau
pentru
a
monitoriza
generarea,
emisia
sau
migrarea
gazului
din
halde
de
deşe-
uri.
Monitorizarea
in
situ
implică
aspirarea
gazelor
şi
vapori-
lor
din
sol
printr-un
dispozitiv
de
măsurare
fix
sau
portabil.
De
obicei
se
foloseşte
în
acest
scop
un
dispozitiv
de
aspi-
raţie
cu
pară
acţionată
manual
sau
cu
pompă
acţionată
electric.
Pe
durata
măsurătorilor
se
vor
înregistra
în
siste-
mul
de
evidenţe:
•
locul
şi
adâncimea
punctelor
de
monitorizare
(la
insta-
lare);
•
prezenţa
şi
adâncimea
apei
freatice,
dacă
este
depis-
tată;
•
citiri
de
vârf
şi
stabile
obţinute
la
instrumentele
porta-
bile;
•
condiţiile
atmosferice,
inclusiv
presiunea
atmosferică
în
momentul
măsurătorilor.
2.4.
Colectare
de
probe
din
apele
de
suprafaţă
La
analiza
apelor
de
suprafaţă
se
va
avea
în
vedere
obţinerea
de
probe
pentru
comparaţie,
situate
în
amonte
şi
în
aval
de
zona
de
interes.
Probele
de
apă,
ca
şi
cele
de
sediment
pot
fi
de
interes
în
evaluare
şi
pot
fi
obţinute
în
diferite
moduri.
Se
vor
evita
atât
cursurile
turbulente,
cât
şi
apele
stătă-
toare
care
nu
asigură
probe
reprezentative.
Trebuie
evi-
tate,
de
asemenea,
zonele
cursurilor
de
apă
care
prezintă
un
grad
redus
de
omogenizare,
situate
în
aval
de
gurile
de
vărsare
sau
lângă
maluri,
cu
excepţia
cazurilor
de
un
inte-
res
specific.
Când
parametrii
chimici
necesari
a
fi
determinaţi
pot
trece
în
atmosferă
(compuşii
organici
volatili
sau
gaze,
de
exemplu),
proba
nu
trebuie
luată
în
general
de
la
supra-
faţă.
Sunt
preferate,
în
acest
caz,
probele
luate
sub
oglinda
apei
(până
la
50
cm
sub
nivelul
liber
al
apei).
Înainte
de
prelevarea
probei,
vasul
trebuie
clătit,
având
grijă
să
se
golească
conţinutul
în
aval
de
punctul
de
prelevare.
Proba
se
prelevează
prin
imersarea
în
apă
a
unui
vas
cu
deschi-
derea
orientată
înspre
amonte,
asigurând
umplerea
acestuia
astfel
încât
în
vas
să
nu
rămână
aer.
Cea
mai
simplă
metodă
de
a
obţine
o
probă
de
sedi-
mente
(dacă
adâncimea
apei
permite
acest
lucru)
constă
din
prelevarea
manuală
a
sedimentului.
Trebuie
avut
grijă
la
scoaterea
probei
prin
interfaţa
dintre
apă
şi
sediment,
îndeosebi
în
cursurile
rapide,
unde
există
tendinţa
dislocării
probei.
Probele
de
sediment
din
cursuri
rapide
sau
adânci
se
recoltează
cel
mai
bine
cu
prelevatoare
Grab
sau
Core,
de
pe
o
platformă
staţionară,
cum
ar
fi
un
pod,
sau
dintr-o
barcă.
2.5.
Materiale
de
construcţie
Materialele
de
construcţie
sunt
prelevate
de
obicei
pen-
tru
a
identifica
azbestul,
dacă
este
prezent.
Este
suficientă
o
cantitate
mică
de
probă
(aproximativ
50
g).
Pentru
a
obţine
o
probă
de
material
de
construcţie,
este
necesar
să
se
disloce
cu
grijă
o
bucată
de
material
şi
să
se
pună
într-un
container
curat,
special
pregătit
pentru
probă.
Se
va
înregistra
locul
de
unde
a
fost
prelevată
proba.
Punctul
de
prelevare
trebuie
astfel
ales
încât
să
nu
afecteze
structura.
În
timpul
prelevării
se
vor
purta
mănuşi
de
protecţie.
Dacă
materialul
este
fibros
se
vor
lua
măsuri
suplimentare
de
protecţie
pentru
a
nu
se
inhala
fibre
în
timpul
colectării.
2.6.
Poluarea
atmosferică
Determinarea
poluării
atmosferice
presupune
o
gamă
largă
de
măsurători,
de
la
monitorizarea
concentraţiilor
scă-
zute
de
poluanţi
în
aer
la
concentraţiile
ridicate
ale
poluan-
ţilor
din
emisiile
atmosferice
ale
surselor.
Monitorizarea
emisiilor
de
la
surse
poate
implica
atât
măsurători
momen-
tane,
cât
şi
monitorizare
continuă.
Monitorizarea
surselor
de
emisii
atmosferice
are
o
meto-
dologie
complexă,
al
cărei
cadru
este
prezentat
în
normele
metodologice
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
apelor,
pădu-
rilor
şi
protecţiei
mediului
nr.
462/1993.
La
măsurători
se
va
urmări
respectarea
strictă
a
condiţiilor
de
prelevare
indi-
cate
în
continuare:
•
Este
important
să
se
identifice
o
secţiune
(izocine-
tică)
adecvată
pentru
prelevare,
aleasă
în
funcţie
de
profilul
de
curgere
a
gazelor
prin
coşul
de
evacuare
sau
con-
ductă.
Pentru
aceasta
se
va
explora
conducta
cu
un
tub
Pitot
în
vederea
determinării
profilului
presiunii
dinamice
a
gazului
prin
conductă
pe
toată
întinderea
secţiunii
alese
pentru
prelevare.
•
După
identificarea
secţiunii
adecvate
pentru
prelevare,
fiecare
acces
la
liniile
de
prelevare
trebuie
să
fie
racordat
la
un
orificiu
dreptunghiular
din
conductă.
Când
nu
sunt
folosite
pentru
prelevare,
orificiile
vor
fi
sigilate.
•
Prin
conductele
circulare
se
recomandă
să
fie
prele-
vate
cel
puţin
patru
probe
din
puncte
situate
pe
diametre
perpendiculare,
folosind
sonde
de
monitorizare.
•
Pentru
efectuarea
prelevărilor
din
conducte
inaccesi-
bile
direct
datorită
înălţimii,
este
recomandat
să
se
constru-
iască
o
platformă
de
prelevare.
•
Pentru
monitorizarea
parametrilor
ceruţi
se
va
utiliza
echipamentul
potrivit
acestor
determinări.
Pentru
monitorizarea
aerului
ambiental
este
disponibilă
o
gamă
variată
de
echipamente,
în
funcţie
de
parametrii
ce
se
monitorizează
şi
de
localizarea
sistemului,
de
exemplu
pentru
monitorizarea
igienii
locului
de
muncă
sau
a
condiţi-
ilor
exterioare.
3.
Laboratoare
de
analiză
După
prelevarea
probelor,
exceptând
situaţiile
monitori-
zării
in
situ
,
este
necesar
ca
acestea
să
fie
analizate
de
un
laborator
competent,
care
trebuie
să
dispună
de
dotare
teh-
nică
corespunzătoare
şi
acreditare
pentru
a
efectua
tipul
de
analiză
cerut.
4.
Raportul
la
bilanţul
de
mediu
nivel
II
După
prelevarea
probelor
şi
analizarea
acestora,
va
fi
redactat
raportul
care
va
cuprinde
două
părţi:
una
cu
des-
crierea
şi
rezultatele
investigaţiilor
prezentate
individual
pen-
tru
fiecare
dintre
secţiunile
2.1.1-2.1.6,
folosite,
şi
cealaltă
cu
concluzii
şi
recomandări
privind
acţiunile
necesare
de
realizat.
Cuprinsul
raportului
va
fi
următorul:
I.
Descrierea
şi
rezultatele
investigaţiilor
A.
Probe
de
sol:
1.
Descrierea
precisă
a
tuturor
investigaţiilor
realizate,
cu
justificarea
acestora
2.
Descrierea
tuturor
reperajelor
de
sondaje
executate,
cu
structura
geologică
şi
tehnicile
de
lucru
3.
Toate
rezultatele
analizelor
efectuate
şi
compara-
rea
acestora
cu
valorile
pragurilor
din
Reglementarea
pri-
vind
evaluarea
poluării
mediului
B.
Probe
de
...
1.
2.
3.
(se
continuă
pentru
fiecare
dintre
secţiunile
2.1-2.6,
folosită)
II.
Concluzii
şi
recomandări
A.
Rezumatul
neconformării
cuantificate
B.
Rezumatul
obligaţiilor
necuantificate
şi
al
obligaţiilor
condiţionate
de
un
eveniment
viitor
şi
incert,
inclusiv
recomandări
pentru
studii
de
urmărire,
pentru
cuan-
tificarea
acestora,
când
este
posibil
C.
Recomandări
pentru
elementele
programului
de
con-
formare
sau
pentru
obiectivele
de
mediu
minim
acceptate,
în
cazul
privatizării
Anexe
(analize
de
laborator
şi
alte
documente
rele-
vante).
A
N
A
L
I
Z
E
L
E
minime
ce
trebuie
incluse
în
investigaţii,
în
funcţie
de
istoricul
zonei
ANEXA
A.3.1.
Risc
1)
Utilizări
finale
ale
zonelor
contaminate
Minimum
de
analize
Ingerarea
directă
de
către
copii
a
solului
poluat
Curţi,
zone
de
recreere
şi
agrement
arsen,
total
cianuri
libere
cadmiu,
total
fenoli
plumb,
total
sulfaţi
fluor
hidrocarburi
aromatice
polinucleare
Asimilarea
şi
concentrarea
poluanţilor
în
plantele
de
cultură
2)
Curţi,
loturi
şi
terenuri
agricole
metale
grele,
în
special:
cadmiu,
total
3)
plumb,
total
3)
Fitotoxicitate
2),
3)
Orice
folosinţă
pentru
cultura
plantelor
cupru,
total
pesticide
nichel,
total
bor
zinc,
total
Atac
asupra
materialelor
de
construcţii
şi
a
folosinţelor
2)
Dezvoltări
ale
spaţiilor
de
locuit,
clădiri
comerciale
şi
industriale
sulfaţi;
sulfiţi
fenoli
sulfuri
uleiuri
minerale
cloruri
azotaţi,
azotiţi
gudroane
substanţe
uleioase
Incendii
şi
explozii
Orice
folosinţă
care
implică
construcţia
de
clădiri
metan
sulf
materiale
potenţial
combustibile
(ex.
praf
de
cărbune,
ulei,
gudron)
Contactul
direct
cu
poluanţii
pe
timpul
operaţiunilor
de
demolare,
de
curăţare
sau
de
construcţie
Riscuri
în
special
pe
termen
scurt
(pentru
personalul
sau
investigatorii
care
lucrează
în
zonă)
fenoli
azbest
hidrocarburi
aromatice
polinucleare
substanţe
uleioase
şi
gudroane
materiale
radioactive
Poluarea
apelor
subterane
şi
de
suprafaţă
2)
Orice
folosinţă
unde
este
posibil
să
apară
poluarea
apei
fenoli
cianuri
sulfaţi
metale
solubile
compuşi
organici
uşori
1)
Riscurile
enumerate
nu
se
exclud
reciproc.
Se
poate
lua
în
considerare
combinaţia
mai
multor
riscuri.
2)
Trebuie
măsurat
şi
pH-ul
solului,
deoarece
influenţează
importanţa
acestor
riscuri.
3)
Asimilarea
prin
admisie
capilară
a
metalelor
dăunătoare
sau
fitotoxice
în
plante
depinde
de
forma
chimică
în
care
aceste
elemente
se
găsesc
în
sol.
Când
concentraţia
totală
prezentă
în
sol
indică
un
risc
potenţial,
este
necesar
să
se
determine
formele
particulare
şi
toate
analizele
necesare
pentru
interpretarea
corectă
a
circulaţiei
poluanţilor
în
sistemul
sol-apă-floră-faună.
E
V
A
L
U
A
R
E
A
R
I
S
C
U
L
U
I
Scopul
evaluării
riscului
ANEXA
A.
4
Introducere
Necesitatea
unor
informaţii
suplimentare
privind
riscurile
poluării
identificate
sau
ale
activităţilor
poluante,
desfăşurate
pe
un
amplasament,
poate
determina
autoritatea
compe-
tentă
de
mediu
să
solicite
realizarea
evaluării
riscului
pen-
tru
a
determina
probabilitatea
unei
daune
şi
posibilii
păgubiţi
prin
acea
daună.
Nu
toate
amplasamentele
afec-
tate
de
un
anumit
poluant
vor
prezenta
acelaşi
risc
sau
vor
necesita
acelaşi
nivel
de
remediere.
Există
o
gamă
largă
de
metodologii
diferite
pentru
eva-
luarea
riscului,
atât
cantitative,
cât
şi
calitative.
În
continuare
este
prezentată
o
metodă
generală
a
unei
evaluări
de
risc.
Definiţia
evaluării
riscului
Riscul
este
probabilitatea
apariţiei
unui
efect
negativ
într-o
perioadă
de
timp
specificată
şi
este
adesea
descris
sub
forma
ecuaţiei:
Risc
=
Pericol
x
Expunere
Evaluarea
riscului
este
definită
„ca
un
proces
pentru
identificarea,
analizarea
de
către
Banca
Mondială
şi
contro-
larea
pericolelor
datorate
prezenţei
unei
substanţe
pericu-
loase
dintr-o
instalaţie".
Raportul
din
1992
al
Societăţii
Regale
a
U.K.
explicitează
sensul
definiţiei
prezentate
în
Directiva
Comisiei
Europene
93/67/EEC,
prezentând
distinct
componentele
evaluării
riscului:
estimarea
şi
calcularea.
În
consecinţă,
evaluarea
riscului
implică
o
estimare
(incluzând
identificarea
pericolelor,
mărimea
efectelor
şi
pro-
babilitatea
unei
manifestări)
şi
calcularea
riscului
(incluzând
cuantificarea
importanţei
pericolelor
şi
consecinţele
pentru
persoane
şi/sau
pentru
mediul
afectat).
Obiectivele
evaluării
riscului
Obiectivul
general
al
evaluării
riscului
este
de
a
controla
riscurile
provenite
de
la
un
amplasament,
prin
identificarea:
•
agenţilor
poluanţi
sau
a
pericolelor
cele
mai
impor-
tante;
•
resurselor
şi
receptorilor
expuşi
riscului;
•
mecanismelor
prin
care
se
realizează
riscul;
•
riscurilor
importante
care
apar
pe
amplasament;
•
măsurilor
generale
necesare
pentru
a
reduce
gradul
de
risc
la
un
„nivel
acceptabil".
Tipuri
de
evaluare
a
riscului
Multe
forme
şi
întrebuinţări
ale
evaluării
riscului
de
mediu
au
fost
deja
propuse
sau
sunt
în
curs
de
elaborare.
Exemple
dintre
acestea
includ:
Evaluări
ale
sănătăţii
Este
cea
mai
importantă
dintre
evaluările
de
risc.
Dezvoltări
recente
au
avut
în
vedere
protecţia
şi
igiena
muncii,
cu
praguri
limită
stabilite
la
nivel
internaţional
pen-
tru
a
determina
expunerea
în
siguranţă
la
diferite
substanţe
chimice
pe
anumite
perioade
de
timp.
Standardele
Organizaţiei
Mondiale
a
Sănătăţii,
de
exemplu,
au
fost
dez-
voltate
pentru
nivelurile
concentraţiilor
acceptate
ale
poluan-
ţilor
în
atmosferă
şi
pentru
limite
orientative
pentru
sănătatea
umană
(şi
recent
pentru
sănătatea
mediului),
pen-
tru
diferiţi
parametri.
Evaluări
ecologice
Aceste
evaluări
compară
concentraţiile
preconizate
ale
poluanţilor
în
mediu
cu
pragurile
toxice
estimate,
în
scopul
evaluării
securităţii
unei
emisii
propuse.
Evaluarea
ecologică
a
riscului
a
dezvoltat
metodologii
ecotoxicologice
pentru
compararea
riscurilor
de
mediu
sau
umane
dintr-un
eveni-
ment
care
are
loc,
folosind
diferite
instrumente
sofisticate
cu
un
număr
de
sisteme
de
punctaj
pentru
clasificarea
amplasamentelor.
Următoarele
elemente
caracteristice
ale
riscului
sunt
integrate
în
evaluările
de
risc
privind:
•
riscul
chimic;
•
riscul
carcinogen;
•
riscul
epidemiologic;
•
riscul
contaminării
nucleare;
•
riscul
apariţiei
fenomenelor
naturale.
Metodologia
generală
pentru
evaluarea
calitativă
a
riscului
Evaluarea
calitativă
a
riscului
va
lua
în
considerare
următorii
factori:
(1)
Pericol/sursă
-
se
referă
la
poluanţii
specifici
care
sunt
identificaţi
sau
presupuşi
a
exista
pe
un
amplasament,
nivelul
lor
de
toxicitate
şi
efectele
particulare
ale
acestora.
(2)
Calea
de
acţionare
-
reprezintă
calea
pe
care
substanţele
toxice
ajung
la
punctul
la
care
au
efecte
dău-
nătoare,
fie
prin
ingerare
directă
sau
contact
direct
cu
pie-
lea,
sau
prin
migrare
prin
sol,
aer
sau
apă.
(3)
Ţintă/Receptor
-
reprezintă
obiectivele
asupra
cărora
acţionează
efectele
dăunătoare
ale
anumitor
sub-
stanţe
toxice
de
pe
amplasament,
care
pot
include
fiinţe
umane,
animale,
plante,
resurse
de
apă
şi
clădiri
(sau
fun-
daţiile
şi
folosinţele
acestora).
Acestea
sunt
numite
în
ter-
meni
legali
obiective
protejate.
Gradul
riscului
depinde
atât
de
natura
impactului
asupra
receptorului,
cât
şi
de
probabilitatea
manifestării
acestui
impact.
Identificarea
factorilor
critici
care
influenţează
relaţia
sursă-cale-receptor
presupune
caracterizarea
detaliată
a
amplasamentului
din
punct
de
vedere
fizic
şi
chimic.
În
general,
evaluarea
cantitativă
a
riscului
cuprinde
cinci
etape:
c:
descrierea
intenţiei;
c:
identificarea
pericolului;
c:
identificarea
consecinţelor;
c:
estimarea
mărimii
consecinţelor;
c:
estimarea
probabilităţii
consecinţelor.
O
parte
dintre
informaţiile
necesare
pentru
a
răspunde
la
aceste
întrebări
se
identifică
în
bilanţul
de
mediu
nivelul
I
şi
nivelul
II.
Principalele
considerente
referitoare
la
fiecare
dintre
aceşti
factori
şi
principalele
măsuri
pentru
executarea
evaluării
sunt
descrise
în
tabelul
anexei
A.4.1.
Adesea
este
util
să
se
reprezinte
rezumatul
analizei
sursă-cale-receptor
sub
forma
unei
diagrame
arbore,
înainte
de
a
încerca
evaluarea
riscului,
deoarece
aceasta
identifică
clar
acţiunea,
pericolul
şi
consecinţele.
Pe
baza
informaţiilor
prezentate
în
tabel
se
va
analiza
sistematic
fiecare
agent
poluant
în
raport
cu
căile
sale
potenţiale
de
acţiune
asupra
receptorilor
specificaţi
şi
se
va
decide
dacă
există
o
relaţie
cauzală
sau
este
posibil
să
existe.
Importanţa
riscului
fiecărui
receptor
poate
fi
apoi
evaluată,
identificând
acele
riscuri
la
care
se
impune
o
formă
de
remediere
-
aceasta
reprezintă
estimarea
riscului.
Calcularea/cuantificarea
riscului
se
poate
baza
pe
un
sistem
simplu
de
clasificare
unde
probabilitatea
şi
gravita-
tea
unui
eveniment
sunt
clasificate
descrescător,
atribu-
indu--le
un
punctaj
aleatoriu.
Model
simplificat
Clasificarea
Clasificarea
probabilităţii
gravităţii
3
=
mare
3
=
majoră
2
=
medie
2
=
medie
1
=
mică
1
=
uşoară
Riscul
se
poate
calcula
apoi
prin
înmulţirea
factorului
de
probabilitate
cu
cel
de
gravitate,
pentru
a
obţine
o
cifră
comparativă,
cum
ar
fi,
3
(mare)
x
2
(serioasă)
=
6.
Aceasta
va
permite
efectuarea
unor
comparaţii
între
diferite
riscuri.
Cu
cât
rezultatul
este
mai
mare,
cu
atât
mai
mare
va
fi
prioritatea
care
va
trebui
acordată
în
controlarea
ris-
cului.
Această
tehnică
de
bază
poate
fi
dezvoltată
pentru
a
permite
analize
mai
serioase
prin
mărirea
gamei
punctajelor
de
clasificare
şi
includerea
mai
multor
definiţii
perfecţionate
a
ceea
ce
ar
trebui
considerat
a
fi
de
gravitate
majoră,
probabilitate
mare
etc.
Când
în
evaluare
există
un
număr
mare
de
poluanţi
importanţi,
trebuie
să
se
acorde
atenţie
unei
modalităţi
mai
clare
de
prezentare.
Adesea
este
util
să
se
facă
un
rezu-
mat
al
informaţiilor
sub
forma
unei
liste
de
verificare
sau
matrice.
Un
exemplu
de
matrice
este
dat
în
tabelul-anexă
A.4.2.
Analiza
relaţiei
sursă-cale-receptor
Scopul
principal
al
evaluării
riscului
este
de
a
ajuta
la
stabilirea
priorităţilor
controlului
riscului.
Acest
lucru
se
poate
realiza
prin
evaluarea
fie
calitativă,
fie
cantitativă
a
riscului.
Evaluarea
riscului
implică
identificarea
pericolelor
şi
apoi
aprecierea
riscului
pe
care
acestea
îl
prezintă,
prin
exami-
narea
probabilităţii
şi
consecinţelor
(gravităţii)
pagubelor
care
pot
să
apară
din
aceste
pericole.
Această
abordare,
prin
înmulţirea
frecvenţei
cu
consecinţele,
a
fost
folosită
atât
în
evaluarea
calitativă,
cât
şi
în
cea
cantitativă.
Diferenţa
dintre
cele
două
este
că
evaluarea
calitativă
a
riscului
con-
sideră
frecvenţele
şi
consecinţele
în
termeni
„mici"
până
la
„mari",
în
timp
ce
evaluarea
cantitativă
a
riscului
atribuie
date
de
probabilitate
statistică
părţilor
de
frecvenţă
şi
con-
secinţe
ale
ecuaţiei.
Managementul
riscului
Ca
rezultat
al
evaluării
riscului
este
posibil
să
se
identi-
fice
şi
să
se
prioritizeze
acele
riscuri
care
nu
se
pot
accepta.
În
aceste
cazuri,
atunci
când
este
posibil,
pot
fi
propuse
măsuri
de
remediere
şi/sau
de
implementare
a
monitorizării
adecvate.
Managementul
riscului
se
referă
la
procesul
de
luare
a
deciziilor
şi
implementarea
acestuia
pri-
vitor
la
riscurile
acceptabile
sau
tolerabile,
şi
minimizarea
sau
modificarea
acestora
ca
parte
a
unui
ciclu
repetitiv.
Poluarea
industrială
poate
fi
definită
ca
prezenţa
sub-
stanţelor
toxice
în
aer,
apă
sau
sol,
fiind
adesea
rezultatul
unor
deficienţe
în
procesele
de
producţie.
Aceste
sub-
stanţe
pot
prezenta
un
risc
pentru
sănătatea
oamenilor
sau
a
sistemelor
ecologice.
Riscuri
diferite
pot
fi
estimate
şi
comparate
folosind
evaluarea
riscului.
În
consecinţă,
evalu-
area
riscului
poate
servi
la
stabilirea
clasificării
după
priori-
tate
a
problemelor
de
poluare,
pe
baza
mărimii
riscului
pe
care
îl
prezintă
fie
pentru
fiinţele
umane,
fie
pentru
siste-
mele
ecologice.
Acest
proces
poate
fi
apoi
folosit
ca
bază
pentru
managementul
riscului.
I
D
E
N
T
I
F
I
C
A
R
E
A
F
A
C
T
O
R
I
L
O
R
S
U
R
S
Ă
-
C
A
L
E
-
R
E
C
E
P
T
O
R
pe
un
amplasament
contaminat
ANEXA
A.4.1
Criterii
de
apreciere
Sursa
şi
natura
poluantului
•
solidă,
lichidă,
gazoasă,
organică,
anorganică
•
concentraţia
agenţilor
poluanţi
şi
mobilitatea,
solubilitatea
lor,
disponibilitatea
şi
retenţia
în
plante:
-
în
matrice
de
sol,
apă
subterană,
apă
de
suprafaţă
-
în
depozite
generale,
bidoane,
containere
sau
structuri
îngropate
•
distribuţie
spaţială
şi
volumul
total
al
materialului
poluat
Natura
pericolului
•
corosiv
sau
alte
forme
de
atac
asupra
materialelor
•
toxic,
carcinogen,
iritant
dermatologic
sau
respirator,
asfixiant
•
inflamabil,
exploziv
•
fitotoxic
Ţinte/Receptori
Includ
următoarele
categorii
principale:
•
sisteme
de
apă
subterană
•
cursuri
de
apă
de
suprafaţă:
-
în
afara
amplasamentului
şi
pe
amplasament
•
receptori
umani:
-
ocupanţi/utilizatori/vecini
existenţi
şi
viitori
ai
amplasamentului
-
dezvoltări
viitoare
•
sol
şi
culturi
agricole:
-
existente
şi
viitoare
•
ecosisteme
naturale:
-
faună
şi
floră
-
rezervaţii
naturale
etc.
Căi
•
contact
direct
sau
ingerarea
unor
materiale
contaminate
•
migrarea
agenţilor
poluanţi
prin:
-
straturi
permeabile
sau
fisurate
-
apă
subterană,
apă
de
suprafaţă
şi
deversare
-
puţ
de
mină/galerii
de
acces
-
transport
în
afara
amplasamentului
prin
vehi-
cule,
ex.
nămol/praf
de
pe
drum
-
generare
de
praf
în
aer
-
servicii
şi
infrastructură
Existenţa
barierelor
împotriva
acestor
căi
(de
exemplu,
straturi
de
permeabilitate
mică)
Date
asupra
efectelor
riscului/pericolului
Sunt
necesare
informaţii
privind
efectele,
apariţia
şi
acceptabilitatea
diferitelor
pericole
pre-
zentate
de
agenţii
poluanţi:
•
atunci
când
nivelurile
stabilite
de
declanşarea
acţiunii
nu
sunt
disponibile
pentru
agentul
poluant
în
cauză,
de
exemplu
azbestul
•
pentru
a
suplimenta
nivelurile
de
declanşare
a
acţiunii,
când
acestea
nu
sunt
strict
aplicabile
situaţiei,
de
exemplu
importanţa
cuprului,
acolo
unde
peisajul
nu
este
important
Pot
fi
necesare
informaţii
privind:
•
efectele
poluanţilor
şi
calea
de
expunere
prin
care
se
produc
aceste
efecte
•
efectele
specifice
asupra
oamenilor,
materialelor
de
construcţie
şi
altor
factori
de
mediu
naturali
sau
antropici
•
date
despre
reacţia
la
doza
de
expunere,
aspecte
toxicologice,
concentraţii
acceptabile
şi
durate
de
expunere.
ANEXA
A.4.2.
M
A
T
R
I
C
E
pentru
analiza
relaţiei
sursă-cale-receptor
Atingerea
Necesitatea
Agent
poluant
Pericol(e)
Sursă(e)
Cale(căi)
Ţinte
sursei,
căii,
ţintei
Importanţa
riscului
lucrărilor
de
remediere
Agent
Fitotoxic
Haldă
Dizolvare
Ape
Da
Mică/medie
Nu
poluant
1,
de
subterane
ex.
zinc
depozitare
Dizolvare
Ape
de
Da
Mică/medie
Nu
suprafaţă
Nici
una
Sănătate
Nu
Mică
Nu
umană
Extras
Floră
Da
Medie
Da
prin
rădăcini
Nici
una
Faună
Nu
Mică
Nu
Nici
una
Clădiri/
Nu
Mică
Nu
folosinţe
Agent
poluant
2
Agent
poluant
3
Combinaţii
de
agenţi
poluanţi
X
+
Y
ANEXA
A.5.1
B
I
L
A
N
Ţ
U
L
D
E
M
E
D
I
U
N
I
V
E
L
O
pentru
procesul
de
privatizare
I.
Autorul
Denumirea
societăţii
comerciale:
..........................................
Adresa:
...................................................................................
Nr.
tel.:
......................
Nr.fax:
......................................
Numele
autorului:.....................
II.
Societatea
Comercială
supusă
bilanţului
Denumirea
societăţii
comerciale:
..........................................
Adresa:
...................................................................................
Nr.
tel.:
......................
Nr.fax:
......................................
Numele/funcţiile
.1)
...............................................
reprezentanţilor
legali:
2)
...............................................
III.
Situaţia
conformării
cu
procedura
de
autorizare
de
mediu:
(1)
Cu
autorizaţie
de
mediu
DA
NU
in
vigoare
(2)
Cu
bilanţ
de
mediu
DA
NU
(3)
Cu
program
de
conformare
DA
NU
(4)
Cu
autorizaţie
de
DA
NU
gospodărirea
apelor
IV.
Autorizaţii
sau
avize
legale
de
funcţionare
în
vigoare,
eliberate
de
alte
autorităţi
(sani-
tară,
protecţia
muncii,
PSI
etc.):
DA
NU
Dacă
„Da",
rugăm
specificaţi
şi
anexaţi
documentele
doveditoare............................................
.........................................................................................................................................................
V.
Mărimea
amplasamentului
Suprafaţa
totală
(m
2
):
Suprafaţa
construită
(m
2
):
VI.
Activităţi
desfăşurate
pe
amplasament
Specificaţi:
numărul
curent
conform
„Clasificarea
activităţilor
cu
impact
asupra
mediului"
din
anexa
A.6
şi/sau,
după
caz,
alte
activităţi
decât
cele
din
listă,
identificate
pentru
perioada:
(i)
Prezentă:
...................................................
.........................................................
(ii)
Anterioară:
...................................................
........................................................
(iii)
Viitoare:
........................................................
........................................................
Anexaţi
dovada
folosinţei
trecute
a
terenului
amplasamentului,
dacă
există.
Bifaţi
dacă
este
anexată
VII.
Categoria
de
folosinţă
a
terenului
şi
calitatea
legală
a
utilizatorului
(proprietar,
chiriaş
etc.):
(i)
Prezentă
............
(ii)
Anterioară
............
(iii)
Viitoare
...............
VIII.
Număr
de
personal
Normă
întreagă:
Normă
parţială:
IX.
Orice
investigaţie
anterioară
a
amplasamentului
privind
poluarea
terenului:
DA
NU
Dacă
„Da",
detaliaţi
poluanţii
identificaţi
si
concentraţiile
maxime
determinate
în
soluri
şi
ape
subterane
...................
X.
Situaţia
conformării
emisiilor
de
poluanţi
cu
reglementările
în
vigoare:
A
Apă
(i)
Ape
reziduale
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare:
DA
NU
(ii)
Canalizare
menajeră
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare:
DA
NU
(iii)
Ape
pluviale
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare:
DA
NU
B
Aer
(i)
Emisii
de
combustie
(surse
fixe)
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare:
DA
NU
(ii)
Emisii
tehnologice
Conformarea
cu
prevederile
în
vigoare:
DA
NU
(iii)
Altele
Rugăm
specificaţi
........................................
.....................................................
XI.
Apa
de
suprafaţă
(numele
celui
mai
apropiat
curs
de
apă,
direcţia
şi
distanta
faţă
de
amplasament)
XII.
Apa
subterana
(adâncimea
apelor
subterane
pe
amplasament,
folosinţa
curentă
şi
folosinţa
pentru
necesităţile
activităţii)
XIII.
Producerea
deşeurilor
solide
(toneUlună;
separate
pe
categorii,
cu
descrierea
generală
a
com-
poziţiei
şi
a
amenajărilor
existente
pentru
depozitare;
anexaţi
eviden-
ţele,
dacă
este
cazul)
XIV.
Rezervoare
şi
conducte
subterane
(substanţa
depozitatăUtransportată;
volumUdebit)
XV.
Poluări
accidentale
semnificative
DA
NU
Dacă
„Da",
specificaţi
poluantul
şi
măsurile
de
intervenţie
între-
prinse:
..............................................
............................................................................................................
XVI.
Penalităţi
si
sancţiuni
(Lista
penalităţilor
si
sancţiunilor
pe
ultimii
doi
ani,
inclusiv
cele
ne-
achitate)
XVII.
Transformatoare
in
proprietate
DA
NU
Dacă
„Da",
ce
capacitate,
ce
vechime,
dacă
conţin
PCB?
XVIII.
Prezenţa
azbestului
DA
NU
Dacă
„Da",
ce
tip;
dacă
este
în
clădiri,
ce
suprafaţă
acoperă
(m
2
)?
........................................
.............................................
XIX.
Folosinţa
terenului
înconjurător
pe
o
distanţă
de
150
m
(rezidenţială,
comercială,
recreaţională,
industrială
etc.)
Nord:
Vest:
Est:
Sud:
Autorul
Titularul
(semnătura
şi,
după
caz,
(semnăturile
reprezentanţilor
legali
ştampila
unităţii)
şi
ştampila
unităţii)
1.
....................
2.
....................
ANEXA
A.5.2
(Se
completează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă)
AUTORIZAŢII
DE
FUNCŢIONARE
SITUAŢIA
CONFORMĂRII
(1)
Autorizaţie
de
mediu:
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate.........
..............................................
(2)
Autorizaţie
de
gospodărirea
apelor
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate..........
..............................................
(3)
Accept
de
descărcare
a
apelor
uzate
în
canalizarea
altei
unităţi
(dacă
este
cazul)
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate........
..............................................
(4)
Autorizaţie
PSI
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate.........
..............................................
(5)
Autorizaţie
sanitară
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate........
..............................................
(6)
Autorizaţie
de
protecţia
muncii
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate........
..............................................
(7)
Plan
de
apărare
împotriva
dezastrelor
(după
caz)
Numărul
de
identificare
şi
durata
de
valabilitate........
..............................................
(8)
Acte
de
proprietate
sau
drept
de
folosire
a
terenului,
clădirilor
şi
utilităţilor
............................................
..............................................
Calitatea
solului................................
..............................................
Calitatea
apelor
subterane...........................
..............................................
Emisii
atmosferice...............................
..............................................
Alimentarea
cu
apă...............................
..............................................
Evacuarea
apelor
uzate..........................
..............................................
Gospodărirea
deşeurilor
.........................
..............................................
Încadrarea
în
nivelul
de
zgomot
şi
vibraţii
admis
................
..............................................
Igiena
si
protecţia
muncii
.....................................................
..............................................
Penalităţi
şi
sancţiuni
în
ultimii
2
ani,
altele
decât
cele
declarate
de
societatea
comercială
în
Anexa
A.5.1,
poz.
XVI.........................................................................................
..............................................
Datorii
către
autoritatea
de
mediu
(pe
categorii
de
tarife
şi
taxe)
............................................................
..............................................
STABILIREA
OBIECTIVELOR
DE
MEDIU
MINIM
ACCEPTATE
I.
Pe
baza
informaţiilor
prezentate
în
bilanţul
de
mediu
nivel
0,
autoritatea
competentă
pentru
protecţia
mediului
stabileşte:
obiectivele
de
mediu
minim
acceptate
conform
tabelului
de
mai
jos
(folosiţi
pagini
suplimentare,
dacă
este
cazul),
sau
un
singur
obiectiv
de
mediu
minim
acceptat,
constând
în
reînnoirea
autorizaţiei
de
mediu
la
schimbarea
titularului
activităţii
în
termen
de
.........
luni
de
la
data
vânzării
(se
completează
numai
dacă
activitatea
se
conformează
cerinţelor
legale
în
vigoare),
sau
că
informaţiile
nu
sunt
suficiente
pentru
stabilirea
pe
domenii
a
obiectivelor
de
mediu
minim
acceptate
şi
stabileşte
ca
obiectiv
de
mediu
minim
acceptat
obţinerea
autoriza-
ţiei
de
mediu
în
termen
de
.........
luni
de
la
data
vânzării.
Domeniul
conformării
Obiective
de
mediu
minim
acceptate
Termenul
realizării
Poluarea
solului
şi
a
apelor
subterane
Descărcarea
apelor
uzate
Emisii
atmosferice
Gospodărirea
deşeurilor
Igiena
si
protecţia
muncii
Planuri
de
apărare
împotriva
dezastrelor
si
de
prevenire
a
incendiilor
Altele
Autorizaţie
de
mediu
......
......
Obţinerea
autorizaţiei
de
mediu
......
luni
de
la
data
vânzării
(se
completează
întotdeauna)
II.
Recomandări
justificate
privind
investigaţii
suplimentare
.......................................................
...............................................................................
(folosiţi
pagini
suplimentare,
dacă
este
cazul)
Şeful
compartimentului
„
Reglementări"
Director
(semnătura
şi
ştampila
A.P.M.)
Întocmit,
ANEXA
A.
6
C
L
A
S
I
F
I
C
A
R
E
A
A
C
T
I
V
I
T
Ă
Ţ
I
L
O
R
cu
impact
negativ
asupra
mediului
Nr.
crt.
al
categoriei
Nr.
crt.
al
activităţii
Categoria
Activitatea
Observaţii
I.
1.
2.
Agricultură
Puţuri
seci;
locuri
de
depozitare
a
cadavrelor
de
animale
bolnave
Depozite
de
pesticide,
fungicide
şi
alte
substanţe
similare
II.
1.
Extracţie
de
Extracţie,
manipulare
şi
depozitare
combustibili
a
substanţelor
combustibile
fosile
III.
1.
Extracţia
Extracţia,
manipularea
şi
depozitarea
minereurilor
minereurilor
şi
a
constituenţilor
acestora
IV.
1.
2.
Producere
de
Producerea
gazului
din
combustibili
energie
fosili
Reformare,
rafinare,
purificare
sau
(Inclusiv
conducte
şi
alte
feluri
de
transport)
(Inclusiv
conducte
3.
odorizare
a
gazelor
naturale
sau
a
altor
gaze
provenind
din
combustibili
fosili
Piroliză,
cocsare,
distilare,
lichefiere,
şi
alte
feluri
de
transport)
(Altele
decât
pentru
4.
oxidare,
tratamente
termice,
conversie,
purificare
sau
rafinare
a
combustibililor
fosili,
(inclusiv
conducte
şi
alte
feluri
de
transport)
Centrale
termoelectrice,
altele
decât
gazeificare
sau
producere
de
cocs)
5.
cele
nucleare
Centrale
nucleare
şi
producerea,
6.
îmbogăţirea
şi
reprocesarea
combusti-
bililor
nucleari
Staţii
de
transformare
şi
substaţii
V.
1.
2.
Producerea
şi
Producerea,
recuperarea,
rafinarea
sau
folosirea
depozitarea
produselor
petroliere,
petro-
chimicalelor
chimice
sau
a
derivatelor
acestora
Producerea,
rafinarea
sau
stocarea
(Inclusiv
bitum,
asfalt)
(Inclusiv
îngrăşă-
3.
substanţelor
chimice
organice
sau
anorganice
legate
de
folosinţe
agricole
Producerea,
rafinarea
sau
stocarea
minte,
pesticide,
ierbicide,
fungicide
etc.)
(Inclusiv
vopsele,
4.
altor
substanţe
chimice
organice
sau
anorganice
Producerea,
rafinarea
sau
stocarea
lacuri,
coloranţi,
cerneluri,
substanţe
cosmetice,
plastice,
farmaceutice
şi
alte
chimicale)
gazelor
industriale
care
nu
sunt
incluse
în
alte
secţiuni
ale
listei
VI.
1.
2.
Industrie
metaliferă
Producere,
rafinare
sau
recuperare
a
(inclusiv
şpan
şi
metalelor
prin
procese
fizice,
chimice,
rebuturi)
termice,
electrolitice
sau
alte
procese
de
extracţie
Procese
de
încălzire,
topire
sau
tur-
(Inclusiv
toate
zonele
de
minerit
pentru
producţia
de
metale)
(Inclusiv
tratamente
3.
nare
a
metalelor
reprezentând
ca
parte
sau
întreg
procesul
de
prelucrare
Procese
de
formare
la
rece,
inclusiv
de
oţelire
şi
călire)
4.
ambutisare,
laminare,
extrudare,
con-
casare,
formare
Finisarea
metalelor,
inclusiv
prin
pro-
cese
anodice,
de
conservare,
acope-
rire,
laminare
şi
alte
procese
similare
Nr.
Nr.
crt.
al
crt.
al
Categoria
Activitatea
Observaţii
categoriei
activităţii
VII.
1.
Industrie
Producerea
sau
rafinarea
nemetalife-
nemetaliferă
relor
prin
tratarea
minereurilor
2.
Producerea
sau
procesarea
fibrelor
minerale
3.
Producerea
cimentului,
varului
şi
a
ghipsului,
inclusiv
fabricarea
cărămizilor
şi
alte
procese
similare
VIII
1.
Producerea
sticlei
Producerea
sticlei
sau
a
produselor
(Inclusiv
lămpile
pe
bază
de
sticlă
fluorescente)
IX.
1.
Producerea
Producerea
ceramicii
şi
a
produselor
(Inclusiv
glazuri
şi
ceramicii
pe
bază
de
ceramică
emailuri
vitroase)
X.
1.
Inginerie
şi
procese
Producerea
bunurilor
din
metal,
de
producţie
inclusiv
inginerie
mecanică
care
pre-
supune
metale
şi
lucrări
metalice
2.
Producerea,
stocarea
sau
testarea
explozibililor,
agenţilor
explozivi
sau
a
altor
produse
similare
3.
Producerea
şi
repararea
echipamen-
(Inclusiv
transfor-
telor
electrice,
electronice
şi
a
compo-
matoare
şi
conden-
nentelor
acestora
satoare)
XI.
1.
Cherestea
şi
Tratamente
chimice
şi
acoperire
a
(Inclusiv
tratamente
produse
de
cherestelei
şi
a
produselor
din
de
conservare
a
cherestea
cherestea
lemnului)
XII.
1.
Textile
Argăsirea,
confecţionarea
sau
alte
procese
pentru
pregătirea,
tratamentul
sau
tăbăcirea
pieilor
2.
Ţesutul,
înălbirea,
colorarea
sau
finisa-
rea
ţesăturilor
sau
fibrelor
3.
Producerea
covoarelor
sau
a
altor
textile
(Inclusiv
linoleumul)
pentru
acoperirea
pardoselilor
XIII.
1.
Producerea
pastei
Producerea
pastei
de
hârtie,
a
hârtiei,
(Inclusiv
imprimarea
de
hârtie
şi
tipărire
a
cartonului
sau
a
produselor
derivate
şi
tipărirea)
din
acestea
XIV.
1.
Producerea
de
Producerea
alimentelor
şi
a
hranei
alimente
pentru
animale
2.
Procesarea
produselor
animaliere
(Exclusiv
unităţi
de
preparare
cu
capa-
citate
mai
mare
de
5
000t/an)
XV.
1.
Producerea
Producerea
cauciucului
natural
sau
(Include
confecţio-
cauciucului
sintetic
narea
şi
reşaparea
cauciucurilor)
XVI.
1.
Infrastructură
Trierea,
demontarea,
repararea
sau
întreţinerea
stocului
de
rulare
al
căilor
ferate
2.
Demontarea,
repararea
sau
întreţine-
(Inclusiv
ambarca-
rea
navelor
marine,
fluviale
sau
de
pe
ţiuni
fără
motor)
cursurile
interioare
3.
Demontarea,
repararea
sau
întreţine-
(Inclusiv
garaje
şi
rea
căilor
de
transport
rutier
şi
a
ve-
staţii
de
încărcare)
hiculelor
utilizate
în
aceste
operaţiuni
4.
Demontarea,
repararea
sau
întreţine-
(Inclusiv
aparatele
rea
sistemului
de
transport
aerian
de
zbor)
XVII.
1.
Neutralizarea
Tratarea
apelor
de
canalizare
şi
a
deşeurilor
altor
categorii
de
ape
uzate
2.
Stocarea,
tratarea
sau
neutralizarea
(Inclusiv
nămolurile
nămolurilor
din
tratarea
apelor
uzate)
Nr.
Nr.
crt.
al
crt.
al
Categoria
Activitatea
Observaţii
categoriei
activităţii
3.
Tratarea,
stocarea,
depozitarea
sau
(Inclusiv
rebuturile
neutralizarea
deşeurilor,
inclusiv
a
şi
activităţile
de
celor
orăşeneşti
şi
de
la
alte
folosinţe
demolare)
4.
Depozitarea
sau
neutralizarea
materia-
lelor
radioactive
XVIII.
1.
Diverse
Operaţii
de
curăţare
uscată
2.
Folosinţe
fotografice
şi
de
procesare
a
materialelor
fotografice
3.
Laboratoare
pentru
scopuri
educaţionale
sau
de
cercetare
4.
Curăţarea
rezervoarelor
şi
a
cilindrilor
5.
Ariile
cu
câmp
electromagnetic
puternic
6.
Demolarea
clădirilor,
uzinelor
sau
echipa-
mentelor
uzate,
provenind
din
oricare
din
activităţile
din
această
listă
7.
Terenuri
refăcute
prin
utilizarea
umplutu-
rilor
din
materiale
poluante
MINISTERUL
APELOR,
PĂDURILOR
ŞI
PROTECŢIEI
MEDIULUI
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Reglementării
privind
evaluarea
poluării
mediului
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
în
temeiul
prevederilor
art.
9,
art.
10
alin.
4,
art.
14
şi
art.
64
lit.
d)
din
Legea
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
Ordinului
nr.
125/1996
secţiunea
5
pct.
5.4.,
5.5.
şi
5.6.
şi
secţiunea
8
pct.
8.1.
şi
8.2.
al
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
care
a
aprobat
Procedura
de
reglementare
a
activităţilor
economico-sociale
cu
impact
asu-
pra
mediului,
Hotărârii
Guvernului
nr.
568/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
emite
următorul
ordin:
1.
Se
aprobă
Reglementarea
privind
evaluarea
poluării
mediului,
prevăzută
în
anexa
care
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
2.
Departamentul
protecţiei
mediului
prin
Direcţia
strategii
şi
reglementări
pentru
protecţia
mediului
răspunde
de
aplicarea
prevederilor
prezentului
ordin
şi
de
instruirea
periodică
în
mod
unitar
a
personalului
din
cadrul
unităţilor
teritoriale,
care
îşi
desfăşoară
activitatea
în
domeniul
emiterii
actelor
de
reglementare.
3.
Prezentul
ordin
intră
în
vigoare
la
data
publicării
lui
în
Monitorul
Oficial
al
României.
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
Ioan
Oltean
Bucureşti,
3
noiembrie
1997.
Nr.
756.
Reglementare
privind
evaluarea
poluării
mediului
ANEXĂ
CAPITOLUL
I
Dispoziţii
generale
Art.
1.
-
Prezenta
reglementare
stabileşte
procedurile
şi
normele
tehnice
privind
identificarea
prejudiciilor
aduse
mediului,
în
scopul
determinării
responsabilităţilor
pentru
remedierea
acestora
şi
se
emite
în
baza
prevederilor
art.
36,
42
şi
48
din
Legea
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
precum
şi
a
prevederilor
articolului
15
alin.
(5)
din
Legea
apelor
nr.
107/1996.
Prevederile
prezentei
reglementări
nu
se
referă
la
con-
taminările
cu
microorganisme
şi/sau
substanţe
radioactive
care
sunt
supuse
altor
prevederi
legale.
Art.
2.
-
În
înţelesul
prezentului
ordin,
se
vor
utiliza
definiţiile
următoarelor
noţiuni:
•
Aer
ambiental
-
aer
la
care
sunt
expuse
persoanele,
plantele,
animalele
şi
bunurile
materiale,
în
spaţii
deschise
din
afara
perimetrului
uzinal.
•
Autoritate
competentă
-
autoritate
de
mediu,
de
ape,
sănătate
sau
altă
autoritate
împuternicită
potrivit
competen-
ţelor
legale
să
execute
controlul
reglementărilor
în
vigoare
privind
protecţia
aerului,
apelor,
solului
şi
ecosistemelor
acvatice
sau
terestre.
•
Emisie
de
poluanţiUemisie
-
descărcare
în
atmosferă
a
poluanţilor
proveniţi
din
surse
staţionare
sau
mobile.
•
Evacuare
de
ape
uzateUevacuare
-
descărcare
directă
sau
indirectă
în
receptori
acvatici
a
apelor
uzate
conţinând
poluanţi
sau
reziduuri
care
alterează
caracteristicile
fizice,
chimice
şi
bacteriologice
iniţiale
ale
apei
utilizate,
precum
şi
a
apelor
de
ploaie
ce
se
scurg
de
pe
terenuri
contaminate.
•
Evaluare
a
riscului
-
analiza
probabilităţii
şi
gravităţii
principalelor
componente
ale
unui
impact
asupra
mediului.
•
Folosinţă
sensibilă
şi
mai
puţin
sensibilă
-
tipuri
de
folosinţe
ale
terenurilor,
care
implică
o
anumită
calitate
a
solurilor,
caracterizată
printr-un
nivel
maxim
acceptat
al
poluanţilor.
•
Impact
de
mediu
-
modificarea
negativă
considerabilă
a
caracteristicilor
fizice,
chimice
şi
structurale
ale
elemente-
lor
şi
factorilor
de
mediu
naturali;
diminuarea
diversităţii
bio-
logice;
modificarea
negativă
considerabilă
a
productivităţii
ecosistemelor
naturale
şi
antropizate;
deteriorarea
echilibru-
lui
ecologic,
reducerea
considerabilă
a
calităţii
vieţii
sau
deteriorarea
structurilor
antropizate,
cauzată,
în
principal,
de
poluarea
apelor,
a
aerului
şi
a
solului;
supraexploatarea
resurselor
naturale,
gestionarea,
folosirea
sau
planificarea
teritorială
necorespunzătoare
a
acestora;
un
astfel
de
impact
poate
fi
identificat
în
prezent
sau
poate
avea
o
pro-
babilitate
de
manifestare
în
viitor,
considerată
inacceptabilă
de
către
autorităţile
competente.
•
Obiective
de
remediere
-
concentraţii
de
poluanţi,
stabilite
de
autoritatea
competentă,
privind
reducerea
poluării
solului,
şi
care
vor
reprezenta
concentraţiile
maxime
ale
poluanţilor
din
sol
după
operaţiunile
de
depoluare.
Aceste
valori
se
vor
situa
sub
nivelurile
de
alertă
sau
intervenţie
ale
agenţilor
contaminanţi,
în
funcţie
de
rezultatele
şi
reco-
mandările
studiului
de
evaluare
a
riscului.
•
Poluare
potenţial
semnificativă
-
concentraţii
de
polu-
anţi
în
mediu,
ce
depăşesc
pragurile
de
alertă
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
Aceste
valori
definesc
nivelul
poluării
la
care
autorităţile
compe-
tente
consideră
că
un
amplasament
poate
avea
un
impact
asupra
mediului
şi
stabilesc
necesitatea
unor
studii
supli-
mentare
şi
a
măsurilor
de
reducere
a
concentraţiilor
de
poluanţi
în
emisii/evacuări.
•
Poluare
semnificativă
-
concentraţii
de
poluanţi
în
mediu,
ce
depăşesc
pragurile
de
intervenţie
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
•
Prag
de
alertă
-
concentraţii
de
poluanţi
în
aer,
apă,
sol
sau
în
emisii/evacuări,
care
au
rolul
de
a
avertiza
auto-
rităţile
competente
asupra
unui
impact
potenţial
asupra
mediului
şi
care
determină
declanşarea
unei
monitorizări
suplimentare
şi/sau
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
din
emisii/evacuări.
•
Prag
de
intervenţie
-
concentraţii
de
poluanţi
în
aer,
apă,
sol
sau
în
emisii/evacuări,
la
care
autorităţile
compe-
tente
vor
dispune
executarea
studiilor
de
evaluare
a
riscului
şi
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
din
emisii/evacuări.
•
Probă
de
referinţă
-
probă
materială
produsă
de
un
institut
specializat,
ce
poate
fi
utilizată
pentru
a
identifica
precizia
şi
acurateţea
tehnicilor
de
analiză
chimică
a
solurilor.
•
Preceptori
acvatici
-
ape
de
suprafaţă
interioare,
de
frontieră
sau
costiere,
precum
şi
ape
subterane,
în
care
sunt
evacuate
ape
uzate,
exceptând
zonele
de
influenţă
directă
sau
de
amestec
ale
acestor
evacuări.
CAPITOLUL
II
Praguri
de
alertă
şi
praguri
de
intervenţie
Art.
3.
-
Prezenta
reglementare
defineşte
semnificaţia
şi
stabileşte
dispoziţiile
referitoare
la
pragurile
de
alertă
şi
la
pragurile
de
intervenţie
pentru
poluanţii
din:
aer,
apă
şi
sol.
Art.
4.
-
Dispoziţiile
referitoare
la
pragurile
de
alertă
sunt
următoarele:
a)
pragurile
de
alertă
avertizează
autorităţile
competente
asupra
existenţei,
într-o
anumită
situaţie,
a
unei
poluări
potenţiale
în
aer,
apă
sau
sol;
b)
când
concentraţia
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
depăşeşte
un
prag
de
alertă,
autorităţile
competente
pot
dispune,
dacă
se
consideră
necesar,
o
monitorizare
supli-
mentară
asigurată
de
către
titularii
activităţilor
potenţial
res-
ponsabile
de
poluare,
fie
prin
sisteme
proprii,
fie
prin
unităţi
specializate.
În
acelaşi
timp,
autorităţile
competente
vor
soli-
cita
şi
vor
urmări
introducerea
unor
măsuri
de
reducere
a
concentraţiilor
de
poluanţi
din
emisii/evacuări.
Art.
5.
-
Pragurile
de
intervenţie
sunt
pragurile
de
polu-
are
la
care
autorităţile
competente:
a)
apreciază
oportunitatea
şi
solicită,
dacă
este
necesar,
executarea
studiilor
de
evaluare
a
riscului;
b)
investighează
consecinţele
poluării
asupra
mediului;
c)
impun
reducerea
poluării,
astfel
încât
concentraţiile
de
poluanţi
în
emisii/evacuări
să
scadă
la
valorile
prevăzute
de
reglementările
în
vigoare.
CAPITOLUL
III
Reglementări
privind
poluarea
solurilor
Art.
6.
-
Pragurile
de
alertă
şi
pragurile
de
intervenţie
pentru
concentraţiile
agenţilor
poluanţi
în
soluri
sunt
cuprinse
în
anexa
la
prezentele
reglementări.
Aceste
valori
vor
înlocui
toate
celelalte
norme
utilizate
anterior
în
România,
referitoare
la
poluarea
solurilor.
Art.
7.
-
Importanţa
poluării
solurilor
cu
substanţe
chi-
mice
şi
alţi
agenţi
poluanţi
care
nu
sunt
incluşi
în
anexa
la
prezentele
reglementări
va
fi
apreciată
de
către
autorităţile
competente
pe
baza
unor
studii
efectuate
de
unităţi
specia-
lizate.
Art.
8.
-
Prezentele
reglementări
privind
poluarea
solu-
rilor
se
referă
atât
la
folosinţa
sensibilă,
cât
şi
la
cea
mai
puţin
sensibilă
a
terenurilor,
identificate
după
cum
urmează:
a)
folosinţa
sensibilă
a
terenurilor
este
reprezentată
de
utilizarea
acestora
pentru
zone
rezidenţiale
şi
de
agrement,
în
scopuri
agricole,
ca
arii
protejate
sau
zone
sanitare
cu
regim
de
restricţii,
precum
şi
suprafeţele
de
terenuri
prevă-
zute
pentru
astfel
de
utilizări
în
viitor;
b)
folosinţa
mai
puţin
sensibilă
a
terenurilor
include
toate
utilizările
industriale
şi
comerciale
existente,
precum
şi
suprafeţele
de
terenuri
prevăzute
pentru
astfel
de
utilizări
în
viitor;
c)
în
cazul
în
care
există
incertitudini
asupra
încadrării
unei
folosinţe
de
teren,
se
vor
considera
concentraţiile
pra-
gurilor
de
alertă
şi
de
intervenţie
pentru
folosinţele
sensi-
bile
ale
terenurilor.
Art.
9.
-
Relevanţa
pragurilor
de
alertă
şi
de
intervenţie
va
determina
următoarele
măsuri:
a)
în
situaţiile
în
care
concentraţiile
de
poluanţi
în
sol
se
situează
sub
valorile
de
alertă
pentru
folosinţa
sensibilă
a
terenurilor,
autorităţile
competente
nu
vor
stabili
măsuri
speciale;
b)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
din
soluri
depăşesc
pragurile
de
alertă,
dar
se
situează
sub
pragurile
de
intervenţie
pentru
folosinţa
corespunzătoare
a
terenului,
se
consideră
că
există
impact
potenţial
asupra
solului.
În
aceste
situaţii,
autorităţile
competente
vor
dis-
pune
măsuri
de
prevenire
a
poluării
în
continuare
a
solului
şi
de
monitorizare
suplimentară
a
surselor
potenţiale
de
poluare;
c)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
din
soluri
depăşesc
pragurile
de
intervenţie
pentru
folosinţa
existentă
a
terenului,
se
consideră
că
există
impact
asupra
solului.
În
aceste
situaţii,
utilizarea
zonei
afectate
pentru
folosinţe
sensibile
nu
este
permisă
şi
vor
fi
realizate
preve-
derile
art.
10.
Dezvoltarea
acestor
zone
pentru
folosinţe
mai
puţin
sensibile
ale
terenurilor
poate
fi
permisă,
dacă
concentraţiile
acestor
poluanţi
nu
depăşesc
valorile
de
inter-
venţie
ale
folosinţei
mai
puţin
sensibile
a
terenurilor.
Dacă
sunt
depăşite
valorile
de
intervenţie
pentru
categoria
de
folosinţă
mai
puţin
sensibilă
a
terenurilor,
nu
se
va
permite
nici
o
folosinţă
a
terenurilor
şi
vor
fi
aplicate
prevederile
art.
10
şi,
după
caz,
ale
art.
11;
d)
pentru
situaţia
în
care
este
necesar
pentru
o
anumită
utilizare
ca
un
teren
de
folosinţă
mai
puţin
sensibilă
să
treacă
în
categoria
de
folosinţă
sensibilă,
trebuie
satisfăcute
cerinţe
speciale.
În
astfel
de
situaţii,
utilizarea
terenurilor
pentru
folosinţe
sensibile
este
posibilă,
numai
dacă
concen-
traţiile
de
poluanţi
din
sol
se
încadrează
sub
nivelul
de
alertă
al
folosinţei
sensibile
a
terenurilor
şi
dacă
sunt
satis-
făcute
prevederile
art.
10
şi,
după
caz,
ale
art.
11
;
e)
când
pragurile
de
intervenţie
sunt
depăşite
la
unul
sau
mai
mulţi
poluanţi
din
sol
pentru
terenuri
cu
folosinţă
sensibilă
sau
mai
puţin
sensibilă,
autorităţile
competente
vor
dispune
executarea
unui
studiu
de
evaluare
a
riscului.
Obligaţia
executării
studiului
de
evaluare
a
riscului
va
fi
a
titularilor
de
activităţi
desfăşurate
pe
zona
de
teren
afec-
tată,
cu
excepţia
cazurilor
în
care
s-au
identificat
alţi
res-
ponsabili
pentru
poluarea
înregistrată;
f)
atunci
când
sunt
implicaţi
mai
mulţi
titulari
de
activităţi
desfăşurate
pe
un
teren
afectat
de
poluare,
autorităţile
competente
vor
solicita
un
singur
studiu
de
evaluare
a
ris-
cului
pentru
zona
în
cauză,
iar
costul
acestuia
va
fi
împăr-
ţit
între
titulari,
corespunzător
ariei
geografice
deţinute
în
zona
afectată.
În
anumite
situaţii,
când
autorităţile
compe-
tente
pot
identifica
un
titular
considerat
ca
posibil
răspun-
zător
de
poluare,
acestuia
i
se
poate
solicita
să
suporte
costul
total
al
studiului
de
evaluare
a
riscului.
Art.
10.
-
Pentru
stabilirea
obiectivelor
de
remediere
pe
baza
interpretării
studiilor
de
evaluare
a
riscului,
autorităţile
competente
trebuie
să
decidă
dacă:
a)
pot
fi
dezvoltate
în
viitor
obiective
care
implică
utili-
zarea
terenurilor
pentru
folosinţa
sensibilă
sau
mai
puţin
sensibilă
a
terenurilor;
b)
terenul
poate
rămâne
în
continuare
în
folosinţa
curentă,
dar
folosinţa
nu
mai
poate
fi
extinsă;
c)
trebuie
luate
măsuri
de
remediere.
Art.
11.
-
În
situaţiile
când
sunt
necesare
lucrări
de
remediere,
autorităţile
competente
vor
stabili
obiectivele
de
remediere,
luând
în
considerare
următoarele:
a)
aceste
obiective
de
remediere,
reprezentând
concen-
traţiile
finale
de
poluanţi
din
soluri
după
realizarea
lucrărilor
de
depoluare,
se
vor
situa
fie
sub
pragurile
de
alertă
fie
sub
pragurile
de
intervenţie.
Autorităţile
competente
vor
sta-
bili,
pentru
fiecare
caz
în
parte,
dacă
obiectivele
de
reme-
diere
vor
fi
valorile
de
alertă
sau
valorile
de
intervenţie,
pe
baza
rezultatelor
studiului
de
evaluare
a
riscului
şi
a
esti-
mării
costurilor
şi
beneficiilor
remedierii;
b)
când
se
execută
activităţi
de
remediere,
titularul
va
răspunde
de
lucrările
implicate
şi
va
prezenta
autorităţilor
competente
dovada
că
prin
lucrările
de
remediere
s-au
atins
concentraţiile
de
poluanţi
stabilite
ca
obiective
de
remediere
de
către
autoritatea
competentă.
Art.
12.
-
Prelevarea
şi
analizarea
probelor
de
sol
se
va
face
în
conformitate
cu
următoarele
prevederi:
a)
prelevarea
de
probe
de
soluri
în
scopul
estimării
nivelului
de
poluare
se
va
face
în
conformitate
cu
prevede-
rile
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediu-
lui
nr.
184/1997
privind
Procedura
de
realizare
a
bilanţurilor
de
mediu;
b)
laboratoarele
care
execută
analize
de
poluanţi
din
soluri
vor
utiliza
probe
de
referinţă
pentru
a
confirma
acurateţea
şi
precizia
tehnicilor
analitice
folosite.
Aceste
probe
de
referinţă
trebuie
analizate
împreună
cu
probe
pre-
levate
din
fiecare
zonă
a
terenului
şi
toate
probele
vor
fi
analizate
cu
metodologia
adecvată,
conform
standardelor
în
vigoare;
c)
în
situaţiile
în
care
pentru
anumiţi
poluanţi
nu
există
metode
standard
de
analiză,
se
vor
folosi
metodele
anali-
tice
agreate
la
nivel
internaţional,
care
vor
fi
difuzate
auto-
rităţilor
competente
de
către
autoritatea
centrală
pentru
protecţia
mediului;
d)
răspunderea
pentru
acurateţea
şi
precizia
rezultatelor
analizelor
privind
concentraţiile
agenţilor
poluanţi
în
soluri
va
reveni
părţii
care
execută
prelevarea
probelor
şi
labora-
toarelor
care
execută
analizele.
CAPITOLUL
IV
Reglementări
privind
evaluarea
poluării
aerului
Art.
13.
-
Pragurile
de
alertă
şi
de
intervenţie
privind
poluarea
atmosferei
se
definesc
în
felul
următor:
a)
depăşirea
concentraţiilor
maxime
admise
de
poluanţi,
înscrise
în
reglementările
legale,
se
consideră
praguri
de
intervenţie
pentru
poluarea
atmosferică;
b)
pragurile
de
alertă
pentru
concentraţiile
de
poluanţi
în
emisiile
atmosferice
şi
în
aerul
ambiental
sunt
stabilite
la
70%
din
pragurile
de
intervenţie
ale
aceloraşi
poluanţi,
luând
în
considerare
perioada
de
timp
relevantă
în
care
trebuie
să
se
măsoare
aceste
concentraţii.
Art.
14.
-
Importanţa
existenţei
în
emisiile
atmosferice
şi
în
aerul
ambiental
a
unor
substanţe
chimice
şi
a
altor
agenţi
care
nu
sunt
înscrişi
în
reglementările
legale
existente
va
fi
estimată
prin
studii
efectuate
de
instituţii
specializate,
iar
costul
acestora
va
fi
suportat
de
către
unitatea
care
produce
emisiile
conţinând
aceste
substanţe.
Art.
15.
-
Relevanţa
pragurilor
de
alertă
şi
de
interven-
ţie
în
procesul
de
interpretare
şi
decizie
al
autorităţii
com-
petente
determină
următoarele
situaţii:
a)
când
concentraţiile
de
poluanţi
în
emisiile
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
se
situează
sub
pragurile
de
alertă,
nu
este
necesară
stabilirea
unor
măsuri
speciale
de
către
autoritatea
competentă;
b)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
depăşesc
pragurile
de
alertă,
dar
se
situează
sub
nivelurile
de
intervenţie,
pentru
emisiile
atmosferice
sau
pentru
aerul
ambiental,
se
consideră
că
există
impact
potenţial
asupra
aerului.
În
aceste
situaţii,
autorităţile
competente
vor
cere
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
în
emisii
şi
monitoriza-
rea
suplimentară
a
surselor
identificate
sau
potenţiale
de
poluare;
c)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
din
emisiile
atmosferice
sau
din
aerul
ambiental
depăşesc
pra-
gurile
de
intervenţie,
se
consideră
că
există
impact
asupra
aerului.
Când
această
situaţie
se
datorează
emisiilor
atmo-
sferice
provenind
de
la
o
singură
sursă,
autorităţile
compe-
tente
vor
dispune
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi,
astfel
încât
să
nu
se
depăşească
nivelurile
de
intervenţie.
Când
emisiile
atmosferice
provin
de
la
mai
multe
surse
sau
când
aerul
ambiental
este
poluat
peste
pragul
de
interven-
ţie
şi
nu
este
imediat
posibilă
identificarea
principalei
cauze
a
poluării,
autorităţile
competente
vor
dispune
monitorizarea
suplimentară
pentru
identificarea
surselor
poluării.
După
identificarea
acestor
surse,
autorităţile
competente
vor
dis-
pune
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
în
emisii,
astfel
încât
să
nu
se
depăşească
pragurile
de
intervenţie.
Dacă
este
necesar,
autorităţile
competente
vor
stabili
obiective
de
remediere
pentru
concentraţiile
de
poluanţi
în
emisii
atmo-
sferice
sau
în
aerul
ambiental,
care
să
se
situeze
sub
valo-
rile
pragului
de
intervenţie.
Art.
16.
-
Prelevarea
probelor
de
aer
trebuie
să
ţină
seama
de
următoarele:
a)
laboratoarele
care
execută
analizarea
poluanţilor
în
emisii
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
trebuie
să
utili-
zeze
metodologii
adecvate,
aşa
cum
sunt
stabilite
prin
standardele
şi
reglementările
în
vigoare;
b)
în
situaţiile
în
care
nu
există
metodologii
de
prelevare
şi
analiză
pentru
anumiţi
poluanţi,
acestea
vor
fi
stabilite,
la
cererea
autorităţilor
competente,
prin
studii
efectuate
de
institute
specializate.
Costul
acestor
studii
va
fi
suportat
de
titularul
activităţii
care
generează
aceşti
poluanţi;
c)
răspunderea
pentru
acurateţea
şi
precizia
rezultatelor
analitice
asupra
concentraţiilor
de
poluanţi
în
emisiile
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
revine
părţii
care
prele-
vează
probele
şi
laboratorului
care
execută
analizele.
CAPITOLUL
V
Reglementări
privind
evaluarea
poluării
apelor
de
suprafaţă
şi
subterane
Art.
17.
-
Pragurile
de
alertă
şi
pragurile
de
intervenţie
privind
poluarea
apelor
se
definesc
în
modul
următor:
a)
depăşirile
concentraţiilor
maxime
admise
de
poluanţi,
prevăzute
de
reglementările
în
vigoare,
reprezintă
pragurile
de
intervenţie
pentru
poluarea
apelor
de
suprafaţă
şi
subte-
rane,
precum
şi
pentru
evacuările
de
ape
uzate;
b)
pragurile
de
alertă
pentru
concentraţiile
de
poluanţi
în
apele
de
suprafaţă
sau
subterane,
precum
şi
evacuările
de
ape
uzate
reprezintă
70%
din
pragurile
de
intervenţie
ale
aceloraşi
poluanţi;
c)
importanţa
poluării
apelor
de
suprafaţă
si
subterane,
precum
şi
a
evacuărilor
de
ape
uzate
cu
substanţe
chimice
şi
alţi
agenţi
poluanţi,
care
nu
sunt
înscrişi
în
reglementările
legale
existente,
vor
fi
estimate
prin
studii
efectuate
de
insti-
tuţii
specializate
şi
costul
acestora
va
fi
suportat
de
către
unitatea
poluatoare.
Art.
18.
-
Relevanţa
pragurilor
de
alertă
şi
de
interven-
ţie
în
procesul
de
interpretare
şi
decizie
al
autorităţii
com-
petente
determină
următoarele
situaţii:
a)
când
concentraţiile
de
poluanţi
în
apele
de
suprafaţă
sau
subterane,
precum
şi
în
evacuările
de
ape
uzate,
se
situează
sub
nivelurile
de
alertă,
nu
este
necesară
stabili-
rea
unor
masuri
speciale
de
către
autoritatea
competentă;
b)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
depăşesc
pragul
de
alertă,
dar
se
situează
sub
pragul
de
intervenţie
pentru
apele
de
suprafaţă
şi
subterane,
precum
şi
pentru
evacuările
de
ape
uzate,
se
consideră
că
există
impact
potenţial
asupra
apelor.
În
aceste
situaţii
autorităţile
competente
pot
dispune
reducerea
concentraţiilor
de
polu-
anţi
în
evacuările
de
ape
uzate
şi
efectuarea
unei
monitori-
zări
suplimentare
a
surselor
identificate
sau
potenţiale
de
poluare;
c)
când
concentraţiile
unuia
sau
mai
multor
poluanţi
din
apele
de
suprafaţă
sau
subterane
sau
din
evacuările
de
ape
uzate
depăşesc
pragul
de
intervenţie,
se
consideră
că
există
impact
asupra
apelor.
Când
poluarea
provine
dintr-o
singură
sursă,
autoritatea
competentă
va
dispune
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
din
evacuările
de
ape
uzate,
ast-
fel
încât
acestea
să
nu
depăşească
valorile
pragului
de
intervenţie.
Când
poluarea
provine
din
contribuţia
mai
mul-
tor
surse
şi/sau
nu
este
posibilă
identificarea
imediată
a
principalei
cauze
a
poluării,
autoritatea
competentă
va
dis-
pune
monitorizarea
suplimentară,
pentru
a
identifica
contri-
buţia
fiecărei
surse
la
poluarea
identificată
şi
efectele
cumulative
ale
acestora.
În
funcţie
de
evaluarea
efectelor
cumulative,
autoritatea
competentă
poate
stabili
reducerea
concentraţiilor
de
poluanţi
în
evacuările
de
ape
uzate,
fixând
ca
obiective
de
remediere
concentraţii
de
poluanţi
în
evacuări
situate
sub
valorile
concentraţiilor
maxime
admise,
stabilite
anterior
prin
actul
de
reglementare.
Art.
19.
-
Prelevarea
şi
analizarea
probelor
de
apă
tre-
buie
să
ţină
seama
de
următoarele:
a)
analiza
concentraţiilor
de
poluanţi
în
apele
de
supra-
faţă
sau
subterane,
precum
şi
în
evacuările
de
ape
uzate
se
va
executa
prin
laboratoare
de
specialitate
care
utili-
zează
metodologii
adecvate,
în
conformitate
cu
standardele
şi
reglementările
în
vigoare;
b)
în
situaţiile
în
care
nu
există
metodologii
de
prelevare
şi
analiză
pentru
anumiţi
poluanţi,
acestea
vor
fi
stabilite,
la
cererea
autorităţilor
competente,
prin
studii
efectuate
de
institute
specializate.
Costul
acestor
studii
va
fi
suportat
de
titularul
activităţii
care
generează
aceşti
poluanţi;
c)
răspunderea
pentru
acurateţea
şi
precizia
rezultatelor
analitice
privind
concentraţiile
de
poluanţi
în
apele
de
suprafaţă
şi
subterane,
precum
şi
în
evacuările
de
ape
uzate
revin
părţii
care
prelevează
probele
şi
laboratorului
care
execută
analizele.
Compuşi
anorganici
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ţ
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
sol
ANEXĂ
la
reglementare
Tabelul
nr.
1
(mg/kg
substanţă
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenţie/
Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosinţe
Tipuri
de
folosinţe
element
normale
Sensibile
Mai
puţin
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
sensibile
I.
Metale:
Antimoniu
(Sb)
5
12,5
20
20
40
Argint
(Ag)
2
10
20
20
40
Arsen
(As)
5
15
25
25
50
Bariu
(Ba)
200
400
1.000
625
2.000
Beriliu
(Be)
1
2
7,5
5
15
Bor
solubil
(B)
1
2
5
3
10
Cadmiu
(Cd)
1
3
5
5
10
Cobalt
(Co)
15
30
100
50
250
Crom
(Cr):
Crom
total
30
100
300
300
600
Crom
hexavalent
1
4
10
10
20
Cupru
(Cu)
20
100
250
200
500
Mangan
(Mn)
900
1.500
2.000
2.500
4.000
Mercur
(Hg)
0,1
1
4
2
10
Molibden
(Mo)
2
5
15
10
40
Nichel
(Ni)
20
75
200
150
500
Plumb
(Pb)
20
50
250
100
1.000
Seleniu
(Se)
1
3
10
5
20
Staniu
(Sn)
20
35
100
50
300
Taliu
(Tl)
0,1
0,5
2
2
5
Vanadiu
(V)
50
100
200
200
400
Zinc
(Zn)
100
300
700
600
1.500
II.
Alte
elemente:
Cianuri
(libere)
<1
5
10
10
20
Cianuri
(complexe)
<5
100
200
250
500
Sulfocianaţi
<0,1
10
20
20
40
Fluor
(F)
-
150
500
300
1000
Brom
(Br)
-
50
100
100
300
Sulf
(elementar)
-
400
5.000
1.000
20.000
Sulfuri
-
200
400
1.000
2.000
Sulfaţi
-
2.000
5.000
10.000
50.000
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ţ
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri
Hidrocarburi
aromatice
şi
poliaromatice,
hidrocarburi
din
petrol
Tabelul
nr.
2
(mg/kg
substanţă
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenţie/
poluant
normale
Sensib
ile
Mai
puţin
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
1
2
3
4
5
6
I.
Hidrocarburi
aromatice
mononucleare:
Benzen
<0,01
0,25
0,5
0,5
2
Etilbenzen
<0,05
5
10
10
50
Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosinţe
Tipuri
de
folosinţe
sensibile
1
2
3
4
5
6
Toluen
<0,05
15
30
30
100
Xilen
<0,05
7,5
15
15
25
II.
Hidroxilbenzeni:
Fenol
<0,02
5
10
10
40
Catechol
<0,05
5
10
10
20
Resorcină
<0,05
2,5
5
5
10
Hidrochinonă
<0,05
2,5
5
5
10
Cresol
<0,05
2,5
5
5
10
Total
hidrocarburi
aromatice
(HA)
<0,5
25
50
50
150
III.
Hidrocarburi
aromatice
polinucleare
(HAP):
Antracene
<0,05
5
10
10
100
Benzoantracen
<0,02
2
5
5
50
Benzofluoranten
<0,02
2
5
5
50
Benzoperilen
<0,02
5
10
10
100
Benzopiren
<0,02
2
5
5
10
Chrisen
<0,02
2
5
5
50
Fluoranten
<0,02
5
10
10
100
Indeno
(1,2,3)
piren
<0,02
2
5
5
50
Naftalină
<0,02
2
5
5
50
Fenantren
<0,05
2
5
5
50
Piren
<0,5
5
10
10
100
Total
HAP:
<0,1
7,5
25
15
150
IV.
Hidrocarburi
din
petrol:
Total
hidrocarburi
din
petrol
<100
200
1.000
500
2.000
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ţ
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri
Compuşi
organici
organocloruraţi
Tabelul
nr.
3
(mg/kg
substanţă
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenţie/
Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosinţe
Tipuri
de
folosinţe
poluant
normale
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
Total
clorbenzeni
<0,1
5
10
10
30
Total
clorfenoli
<0,02
2,5
5
5
10
II.
Bifenili
policloruraţi:
PCB
28
<0,0001
0,002
0,01
0,01
0,05
PCB
52
<0,0001
0,002
0,01
0,01
0,05
PCB
101
<0,0004
0,01
0,04
0,04
0,20
PCB
118
<0,0004
0,01
0,04
0,04
0,20
PCB
138
<0,0004
0,01
0,04
0,04
0,20
PCB
153
<0,0004
0,01
0,04
0,04
0,20
PCB
180
<0,0004
0,01
0,04
0,04
0,20
Total
bifenili
policloruraţi
<0,01
0,25
1
1
5
III.
Policlordibenzdione
furani
(PCDF):
Total
PCDD
<0,0001
0,0001
0,0001
0,001
0,001
Total
PCDF
<0,0001
0,0001
0,0001
0,001
0,001
I.
Clorbenzeni,
clorfenoli:
(PCDD),
policlordibenz-
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ţ
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri
Pesticide
organoclorurate
şi
triazinice
Tabelul
nr.
4
(mg/kg
substanţă
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenţie/
Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosinţe
Tipuri
de
folosinţe
poluant
normale
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
Sensibile
Mai
puţin
sensibile
I.
Pesticide
LDDT
<0,15
0,5
1,5
1
4
DDT
<0,05
0,25
0,75
0,5
2
DDE
<0,05
0,25
0,75
0,5
2
DDD
<0,05
0,25
0,75
0,5
2
HCH
<0,005
0,25
0,75
0,5
2
-HCH
<0,002
0,1
0,3
0,2
0,8
-HCH
<0,001
0,05
0,15
0,1
0,4
-HCH
<0,001
0,02
0,05
0,05
0,2
-HCH
<0,001
0,05
0,15
0,1
0,4
Total
pesticide
organoclorurate:
<0,2
1
2
2
5
II.
Triazinice:
Total
triazină
<0,1
1
2
2
5
organoclorurate:
MINISTERUL
APELOR,
PĂDURILOR
MINISTERUL
LUCRĂRILOR
PUBLICE
ŞI
PROTECŢIEI
MEDIULUI
ŞI
AMENAJĂRII
TERITORIULUI
Nr.
645/I.O./30
octombrie
1997
Nr.
5.029/N.N./16
septembrie
1997
MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII
Nr.
7.190/S.D./22
septembrie
1997
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normativului
privind
condiţiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
ministrul
lucrărilor
publice
şi
amenajării
teritoriului,
şi
ministrul
sănătăţii,
în
temeiul
prevederilor
Legii
apelor
nr.
107/1996
şi
ale
Legii
protecţiei
mediului
nr.
137/1995,
în
scopul
alinierii
legislaţiei
la
prevederile
Directivei
Comisiei
Comunităţii
Europene
91/271/EEC
-
Epurarea
ape-
lor
uzate
orăşeneşti,
în
temeiul
dispoziţiilor
Hotărârii
Guvernului
nr.
568/1997
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
ale
Hotărârii
Guvernului
nr.
456/1994,
privind
organizarea
şi
funcţionarea
Ministerului
Lucrărilor
Publice
şi
Amenajării
Teritoriului,
republicată
şi
ale
Hotărârii
Guvernului
nr.
244/1997
de
organizare
şi
funcţionare
a
Ministerului
Sănătăţii,
emit
următorul
ordin:
Art.
1.
-
Se
aprobă
Normativul
privind
condiţiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
loca-
lităţilor,
cuprins
în
anexa
care
face
parte
integrantă
din
pre-
zentul
ordin.
Art.
2.
-
Ministerul
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului,
Ministerul
Lucrărilor
Publice
şi
Amenajării
Teritoriului
vor
elabora,
în
termen
de
1
an
de
la
publicarea
în
Monitorul
Oficial
al
României
a
prezentului
ordin,
un
pro-
gram
de
realizare
a
lucrărilor
de
construcţii
şi
instalaţii,
eta-
pizat,
pentru
conectarea
la
reţelele
publice
de
canalizare
ale
localităţilor,
în
funcţie
de
numărul
de
locuitori,
de
amploarea
şi
intensitatea
activităţii
industriale
locale
pre-
zente
şi
viitoare
şi
de
posibilităţile
financiare.
Art.
3.
-
Direcţia
serviciilor
de
gospodărie
comunală
din
Ministerul
Lucrărilor
Publice
şi
Amenajării
Teritoriului
şi
Direcţia
strategii
şi
reglementarea
resurselor
de
apă
din
Ministerul
Apelor,
Pădurilor
şi
Protecţiei
Mediului,
împreună
cu
Regia
Autonomă
„Apele
Române",
precum
şi
Direcţia
generală
a
medicinii
preventive
şi
a
promovării
sănătăţii
din
Ministerul
Sănătăţii
vor
urmări
aducerea
la
îndeplinire
a
prevederilor
prezentului
ordin.
Art.
4.
-
Pe
data
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin
se
abrogă
Ordinul
Consiliului
Naţional
al
Apelor
şi
al
Comitetului
pentru
Problemele
Consiliilor
Populare
nr.
14/14
din
10
martie
1983.
Art.
5.
-
Prezentul
ordin
se
publică
în
Monitorul
Oficial
al
României.
Ministrul
apelor,
pădurilor
şi
protecţiei
mediului,
Ioan
Oltean
Ministrul
lucrărilor
publice
şi
amenajării
teritoriului,
Nicolae
Noica
Ministrul
sănătăţii,
Ştefan
Drăgulescu
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
condiţiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
NTPA
-
OO2/1997
ANEXĂ
I.
Scopul
şi
domeniul
de
aplicare
Art.
1.
-
(1)
Dispoziţiile
prezentului
normativ
se
referă
la
calitatea
apelor
uzate,
provenite
din
activităţi
sociale
sau
economice,
ce
urmează
a
fi
evacuate
în
reţelele
de
canali-
zare
ale
localităţilor.
Normativul
se
referă
şi
la
apele
uzate,
evacuate
direct
în
staţiile
de
epurare.
Normativul
are
ca
scop
stabilirea
condiţiilor
în
care
se
acceptă
evacuarea
apelor
uzate
în
canalizările
publice
ale
localităţilor,
astfel
încât
să
se
asigure
protecţia
şi
funcţio-
narea
normală
a
acestora,
precum
şi
protejarea
mediului
de
efectele
descărcărilor
de
ape
uzate.
Art.
2.
-
(1)
Prezentul
normativ
se
aplică
la:
a)
proiectarea,
avizarea
şi
autorizarea
unor
noi
lucrări
de
folosire
a
apelor,
precum
şi
la
extinderea
sau
retehno-
logizarea
obiectivelor
existente,
care
evacuează
ape
uzate,
epurate
sau
neepurate,
în
reţelele
de
canalizare
ale
loca-
lităţilor;
b)
stabilirea
gradului
de
preepurare
necesar
şi
a
tehno-
logiei
de
preepurare,
precum
şi
a
construcţiilor
şi
instalaţi-
ilor
de
preepurare
aferente,
necesare
obiectivelor
economico-sociale,
înainte
ca
apele
uzate
să
fie
descărcate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor;
c)
la
proiectarea,
avizarea
şi
autorizarea,
din
punct
de
vedere
al
gospodăririi
apelor
şi
al
protecţiei
mediului,
a
reţelelor
de
canalizare
noi
sau
a
celor
existente,
care
fac
obiectul
unor
completări
ori
extinderi;
d)
la
elaborarea
documentaţiilor
pentru
obţinerea
acor-
dului
de
racordare
la
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor;
e)
la
eliberarea
acordului
de
racordare
şi
la
încheierea
contractelor-abonament
pentru
serviciul
de
preluare
a
ape-
lor
uzate
la
canalizarea
publică
a
localităţilor,
între
unita-
tea
de
gospodărie
comunală,
care
are
în
administrare
şi
exploatare
sistemul
de
canalizare,
şi
utilizatori;
f)
la
verificarea
respectării
prevederilor
contractuale
cu
privire
la
condiţiile
de
evacuare,
calitative
şi
cantitative,
de
încărcare
cu
substanţe
poluante
a
apelor
uzate,
în
canali-
zarea
localităţilor.
(2)
Termenii
tehnici
utilizaţi
în
prezentul
normativ
au
definiţiile
prevăzute
în
anexa
nr.
1
la
Legea
apelor
nr.
107/1996.
II.
Condiţii
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
Art.
3.
-
Principalii
indicatori
de
calitate
pe
care
trebuie
să
îi
îndeplinească
apa
uzată,
în
secţiunea
de
control,
sunt
prevăzuţi
în
tabelul
alăturat,
ce
face
parte
integrantă
din
prezentul
normativ.
Aceste
valori
reprezintă
limite
maxime
admisibile.
Alţi
indicatori
de
calitate,
pe
care
trebuie
să
îi
îndeplinească,
în
secţiunea
de
control,
apa
uzată
care
pro-
vine
din
anumite
activităţi
specifice,
pot
fi
stabiliţi
pe
bază
de
studii
de
specialitate,
studii
ce
vor
cuprinde,
de
aseme-
nea,
metode
de
analiză
cantitativă
şi
calitativă
a
substanţe-
lor
în
cauză,
precum
şi
tehnologiile
de
epurare
adecvate.
Utilizatorul
de
apă
are
obligaţia
preepurării
locale
a
apelor
uzate,
astfel
încât,
în
secţiunea
de
control,
să
fie
asigurată
respectarea
acestor
condiţii,
în
funcţie
de
condiţiile
concrete
ale
canalizării.
Potrivit
prezentului
normativ
prin
secţiune
de
control
se
înţelege
locul
de
unde
se
prelevează
probe
de
apă
în
vederea
analizelor
de
laborator,
acest
loc
fiind
ultimul
cămin
al
canalizării
interioare
a
utilizatorului
de
apă,
înainte
de
debuşarea
în
reţeaua
de
canalizare
a
localităţii.
Art.
4.
-
Evacuarea
apelor
uzate
în
reţelele
de
canali-
zare
ale
localităţilor
este
permisă
numai
dacă
prin
aceasta:
a)
nu
se
degradează
construcţiile
şi
instalaţiile
reţelelor
de
canalizare
şi
ale
staţiilor
de
epurare;
b)
nu
se
diminuează
capacitatea
de
transport
a
canale-
lor
prin
depuneri
sau
obturări;
c)
nu
se
aduc
prejudicii
igienei
şi
sănătăţii
publice
sau
personalului
de
exploatare;
d)
nu
se
perturbă
procesele
de
epurare
din
staţiile
de
epurare
sau
nu
se
diminuează
capacitatea
acestora;
e)
nu
se
creează
pericol
de
explozie.
III.
Restricţii
privind
evacuarea
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
Art.
5.
-
Apele
uzate
care
se
evacuează
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
nu
trebuie
să
conţină
în
secţiu-
nea
de
control:
(1)
Materii
în
suspensie,
ale
căror
cantitate,
mărime
şi
natură
constituie
un
factor
activ
de
erodare
a
canalelor,
provoacă
depuneri
sau
stânjenesc
curgerea
normală,
cum
sunt:
a)
materiale
care,
la
vitezele
realizate
în
colectoarele
de
canalizare
ale
localităţilor
corespunzătoare
debitelor
minime
de
calcul
ale
acestora,
pot
genera
depuneri
în
colectoare;
b)
diferite
substanţe
care
se
pot
solidifica
şi
pot
obtura
secţiunea
canalelor;
c)
corpuri/solide,
plutitoare
sau
antrenate,
care
nu
trec
prin
grătarul
cu
spaţiu
liber
de
20
mm
între
bare,
iar
în
cazul
fibrelor
şi
firelor
textile
sau
al
materialelor
similare
(pene,
fire
de
păr
de
animale),
care
nu
trece
prin
sita
cu
latura
ochiului
de
2
mm;
d)
suspensii
dure
şi
abrazive
(pulberi
metalice
şi
granule
de
roci,
precum
şi
altele
asemenea),
care,
prin
antrenare,
pot
provoca
erodarea
canalelor;
e)
păcură,
uleiuri,
grăsimi
sau
alte
materiale,
care,
prin
formă,
cantitate
sau
aderenţă,
pot
duce
la
crearea
de
zone
de
acumulări
de
depuneri
pe
pereţii
canalului
colector;
f)
substanţe
care,
singure
sau
în
amestec
cu
alte
sub-
stanţe
conţinute
în
apa
din
reţelele
de
canalizare,
coagu-
lează,
creând
riscul
depunerii
lor
pe
pereţii
canalelor,
sau
care
duc
la
apariţia
de
substanţe
agresive
noi.
(2)
Substanţe
cu
agresivitate
chimică
asupra
materialelor
din
care
sunt
realizate
reţelele
de
canalizare
şi
staţiile
de
epurare
a
apelor
uzate
din
localităţi.
(3)
Substanţe
de
orice
natură,
care,
plutitoare
sau
dizol-
vate,
în
stare
coloidală
sau
de
suspensie,
pot
stânjeni
exploatarea
normală
a
canalelor
şi
staţiilor
de
epurare
a
apelor
uzate,
sau
care,
împreună
cu
aerul,
pot
forma
amestecuri
explozive,
cum
sunt:
benzina,
benzenul,
eterii,
cloroformul,
acetilena,
sulfura
de
carbon
şi
alţi
solvenţi,
dicloretilena
şi
alte
hidrocarburi
clorurate,
apa
sau
nămolul
din
generatoarele
de
acetilenă.
(4)
Substanţe
toxice
sau
nocive,
care,
singure
sau
în
amestec
cu
apa
din
canalizare,
pot
pune
în
pericol
perso-
nalul
de
exploatare
a
reţelei
de
canalizare
şi
a
staţiei
de
epurare.
(5)
Substanţe
cu
grad
ridicat
de
periculozitate,
cum
sunt:
a)
metale
grele
şi
compuşii
lor
(ex.:
Hg,
Bi,
Sb);
b)
compuşi
organici
halogenaţi;
c)
compuşi
organici
cu
fosfor
şi/sau
staniu;
d)
agenţi
de
protecţie
a
plantelor,
pesticide
(fungicide,
erbicide,
insecticide,
algicide)
şi
substanţe
chimice
folosite
pentru
conservarea
materialului
lemnos
(celuloză,
hârtie),
a
pieilor
sau
a
materialelor
textile;
e)
substanţe
chimice
toxice,
carcinogene,
mutagene
sau
teratogene,
ca:
acrilonitril,
benzpiren,
benzantracen,
hidro-
carburi
policiclice
aromatice,
cianuri
şi
altele;
f)
substanţe
radioactive,
inclusiv
reziduuri.
(6)
Substanţe
care,
singure
sau
în
amestec
cu
apa
din
canalizare,
pot
degaja
mirosuri
care
să
contribuie
la
polua-
rea
mediului
înconjurător.
(7)
Substanţe
colorante,
ale
căror
cantitate
şi
natură,
în
condiţiile
diluării
realizate
în
reţeaua
de
canalizare
şi
în
staţia
de
epurare,
determină
modificarea
culorii
apei
din
resursele
de
apă
în
care
se
evacuează
apele
epurate.
(8)
Substanţe
inhibitoare
ale
procesului
de
epurare
a
apelor
uzate
sau
de
tratare
a
nămolului.
(9)
Substanţe
organice
greu
biodegradabile
în
cantităţi
ce
pot
influenţa
negativ
procesul
de
epurare
al
treptei
biologice.
Art.
6.
-
Apele
uzate,
provenite
de
la
unităţile
medicale
şi
veterinare,
curative
sau
profilactice,
de
la
laboratoarele
şi
institutele
de
cercetare
medicală
şi
veterinară,
întreprin-
deri
de
ecarisaj,
precum
şi
de
la
orice
fel
de
întreprinderi
şi
instituţii
care
prin
specificul
activităţii
lor
produc
conta-
minare
cu
agenţi
patogeni
(microbi,
virusuri,
ouă
de
para-
ziţi),
pot
fi
evacuate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor,
numai
cu
respectarea
următoarelor
masuri:
(1)
la
unităţile
medicale
şi
veterinare
curativ-profilactice,
realizarea
măsurilor
de
dezinfecţie
a
tuturor
produselor
patologice
provenite
de
la
bolnavi
se
va
face
conform
legislaţiei
sanitare
în
vigoare;
(2)
la
laboratoarele
unităţilor
şi
institutelor,
care
lucrează
cu
produse
patologice,
şi
la
celelalte
unităţi
menţionate,
realizarea
măsurilor
de
dezinfecţie/sterilizare
a
tuturor
pro-
duselor
patologice
se
va
face
conform
legislaţiei
sanitare
in
vigoare.
Realizarea
măsurilor
prevăzute
la
alin.
(1)
şi
(2)
se
va
certifica
periodic
prin
buletine
de
analiză,
eliberate
de
către
inspectoratele
de
sănătate
publică
teritoriale,
ce
vor
fi
comunicate
unităţilor
de
gospodărie
comunală
care
au
în
administrare
şi
exploatare
reţeaua
publică
de
canalizare
şi
staţia
de
epurare
a
localităţii.
IV.
Acceptul
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
Art.
7.
-
Evacuarea
apelor
uzate
în
reţelele
de
cana-
lizare
ale
localităţilor
se
poate
face
numai
în
baza
acordu-
lui
de
racordare
scris,
dat
de
unitatea
de
gospodărie
comunală
care
administrează
şi
exploatează
sistemul
de
canalizare,
şi
al
contractului-abonament
de
preluare
la
cana-
lizarea
localităţii,
încheiat
cu
aceasta,
cerându-se
şi
avizul
inspectoratelor
de
sănătate
publică.
După
obţinerea
acordu-
lui
de
racordare
este
obligatorie
obţinerea
avizului
şi
autori-
zaţiei
de
gospodărire
a
apelor,
conform
prevederilor
Legii
apelor
nr.107/1996.
Art.
8.
-
Prin
acordul
de
racordare,
unitatea
de
gospo-
dărie
comunală
care
administrează
şi
exploatează
sistemul
de
canalizare
al
localităţii
poate
stabili,
ca
valori
admisibile,
valori
mai
mici
decât
cele
prevăzute
în
tabel,
pe
baza
încărcării
cu
poluanţi,
deja
existentă
în
canalizare.
Art.
9.
-
Stabilirea
condiţiilor
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor
care
nu
au
staţie
de
epurare
se
face
de
către
unitatea
locală
de
gos-
podărie
comunală,
prin
calculul
încărcării
maxim
admisibile
faţă
de
condiţiile
reglementate
pentru
calitatea
apei
uzate,
înainte
de
evacuarea
în
resursele
de
apă,
şi
de
standardul
pentru
calitatea
apelor
de
suprafaţă.
Calculul
se
face
pen-
tru
debitul
mediu
lunar
minim
anual
al
resursei
de
apă
cu
asigurarea
de
95%.
Valoarea
încărcării
nu
va
putea
depăşi,
în
nici
un
caz,
valoarea
limită
maximă
admisibilă
pentru
indicatorii
respectivi,
stabilită
conform
Normativului
privind
stabilirea
limitelor
de
încărcare
cu
poluanţi
a
apelor
uzate,
evacuate
în
resursele
de
apă.
Art.
10.
-
La
solicitarea
acordului
de
racordare,
în
vederea
evacuării
apelor
uzate
provenite
de
la
o
nouă
uti-
lizare
a
apei,
utilizatorul
va
pune
la
dispoziţie
unităţii
de
gospodărie
comunală
date
asigurate
de
proiectant,
respectiv
estimări
ale
debitelor
şi
compoziţiei
apelor
uzate
care
urmează
a
fi
evacuate
în
canalizările
localităţilor;
în
cazul
retehnologizării
sau
extinderii
capacităţilor
de
producţie,
abonatul
va
prezenta
buletine
de
analiză
a
compoziţiei
şi
cronograma
debitelor
de
ape
uzate,
evacuate
de
la
folosinţa
aflată
în
funcţiune.
Art.
11.
-
Acordul
de
racordare
şi
contractul-abona-
ment
pentru
serviciul
de
preluare
la
canalizarea
localităţilor
a
apelor
uzate
vor
specifica:
a)
debitele
şi
concentraţiile
maxim
admisibile
ale
impuri-
ficatorilor
apelor
uzate,
evacuate
în
secţiunea
de
control;
b)
eventualele
restricţii
de
evacuare
la
anumite
ore;
c)
măsuri
de
uniformizare
a
debitelor
şi
concentraţiilor
substanţelor
poluante
conţinute;
d)
obligaţia
montării
de
debitmetre
pe
canalul
de
evacu-
are
a
apelor
uzate
şi
menţinerii
lor
în
stare
de
funcţionare;
e)
obligaţia
abonatului
de
a
semnala
unităţii
de
gospo-
dărie
comunală
toate
accidentele
sau
anomaliile
din
instala-
ţiile
proprii,
care
pot
perturba
buna
funcţionare
a
sistemului
de
canalizare.
Art.
12.
-
Pentru
orice
modificări
privind
debitul
şi/sau
calitatea
apelor
uzate,
evacuate
în
reţelele
de
canalizare
ale
localităţilor,
ca
urmare
a
extinderii
capacităţilor
de
producţie,
a
modificării
tehnologiilor
de
fabricaţie
sau
a
altor
cauze,
uti-
lizatorul
de
apă
are
obligaţia
de
a
cere
acceptul
unităţii
de
gospodărie
comunală,
de
a
încheia
un
nou
contract-abona-
ment
cu
acesta,
de
a
obţine
avizul
inspectoratului
de
sănă-
tate
publică
şi
un
nou
aviz
de
gospodărire
a
apelor.
Art.
13.
-
Acceptarea
evacuării
în
reţelele
de
canali-
zare
ale
localităţilor
a
unor
ape
uzate
ce
implică
modifica-
rea
tehnologiei
sau
a
parametrilor
de
funcţionare
a
staţiei
de
epurare
aferente
poate
fi
luată
în
considerare
numai
după
realizarea,
în
staţia
de
epurare,
a
tuturor
lucrărilor
necesare
asigurării
respectării
condiţiilor
de
evacuare
în
resursele
de
apă.
Art.
14.
-
La
acceptarea
evacuării
apelor
uzate
în
reţe-
lele
de
canalizare
ale
localităţilor,
unităţile
de
gospodărie
comunală
vor
ţine
seama
de
obligaţiile
ce
le
revin
pentru
respectarea
normelor
legale
privind
calitatea
apelor
uzate,
înainte
de
evacuarea
lor
în
resursele
de
apă.
Art.
15.
-
Nerespectarea
condiţiilor
de
evacuare
a
ape-
lor
uzate,
stabilite
prin
prezentul
normativ
şi
precizate
prin
acordul
de
racordare
şi
prin
contractul-abonament
de
prelu-
are
a
apelor
uzate
în
reţelele
de
canalizare,
atrage,
potrivit
legii,
răspunderea
disciplinară,
materială,
civilă,
contraven-
ţională
sau
penală.
INDICATORI
DE
CALITATE
A
APELOR
UZATE,
EVACUATE
ÎN
REŢELELE
DE
CANALIZARE
ALE
LOCALITĂŢILOR
Nr.
Indicatorul
crt.
de
calitate
U.M.
Valorile
limită
Metoda
admisibile
de
analiză***)
1.
Temperatura
oC
40
-
2.
Concentraţia
ionilor
de
hidrogen
(pH)
unit
pH
6,5-8,5
STAS
8619/3-90
3.
Materii
în
suspensie
mg/dm
3
300
STAS
6953-81
4.
Consum
biochimic
de
oxigen
la
5
zile
(CBO
5
)
mg/dm
3
300
STAS
6560-82
5.
Consum
chimic
de
oxigen
-
metoda
cu
bicromat
de
potasiu
(CCO-Cr)*)
mg/dm
3
500
SR
ISO
6060/96
6.
Azot
amoniacal
(NH
+
)
mg/dm
3
30
STAS
8683-70
7.
Fosfor
total
(P)
4
mg/dm
3
5,0
STAS
10064-75
8.
Cianuri
(CN
-
)
mg/dm
3
0,5
STAS
7685-79
9.
Sulfuri
si
hidrogen
sulfurat
(S
2-
)
mg/dm
3
0,5
STAS
7510-66
10.
Sulfiţi
(SO
3
2-
)
mg/dm
3
10
STAS
7661-89
4
11.
Sulfaţi
(SO
2-
)
mg/dm
3
400
STAS
8601-70
12.
Fenoli
antrenabili
cu
vapori
de
apă
(C
6
H
5
OH)
mg/dm
3
30
STAS
7167-92
13.
Substanţe
extractibile
cu
eter
de
petrol
mg/dm
3
20
STAS
7587-96
14.
Detergenţi
sintetici
anion
activi
biodegradabili
mg/dm
3
30
SR
ISO
7875/96
15.
Plumb
(Pb
2+
)
mg/dm
3
0,5
STAS
8637-79
16.
Cadmiu
(Cd
2+
)
mg/dm
3
0,1
SR
ISO
5961/93
17.
Crom
trivalent
(Cr
3+
)
mg/dm
3
1
STAS
7884-91
18.
Crom
hexavalent
(Cr
6+
)
mg/dm
3
0,1
STAS
7884-91
19.
Cupru
(Cu
2+
)
mg/dm
3
0,1
STAS
7795-80
20.
Nichel
(Ni
2+
)
mg/dm
3
1
STAS
7987-67
21.
Zinc
(Zn
2+
)**)
mg/dm
3
1
STAS
8314-87
22.
Mangan
(Mn
2+
)
mg/dm
3
1
STAS
8662-70
23.
Clor
liber
(Cl
2
)
mg/dm
3
1
STAS
6364-78
*)
Valoarea
concentraţiei
CCO-Cr
este
condiţionată
de
respectarea
raportului
CBO
5
/CCO
mai
mare
sau
egal
cu
0,4.
Pentru
verificarea
acestei
condiţii,
vor
putea
fi
utilizate
şi
rezultatele
deter-
minării
consumului
chimic
de
oxigen,
prin
metoda
cu
permanganat
de
potasiu,
urmărind
cunoaşte-
rea
raportului
CCO-Mn/CCO-Cr,
caracteristic
apei
uzate.
**)
Pentru
localităţile
a
căror
apă
de
alimentare
din
reţeaua
de
distribuţie
conţine
zinc
în
con-
centraţie
mai
mare
de
1
mg/dm
3
,
se
va
accepta
aceeaşi
valoare
şi
la
evacuare.
***)
Metoda
de
analiză
va
fi
una
corespunzătoare
standardului
în
vigoare.
Observaţii:
-
în
cazul
în
care,
pe
colectorul
reţelei
de
canalizare
a
localităţii,
în
punctul
de
racord
al
folo-
sinţei,
curge
în
permanenţă
un
debit
care
asigură
diluarea
corespunzătoare
a
apelor
uzate,
evacu-
ate
de
aceasta,
unitatea
care
exploatează
şi
administrează
reţele
de
canalizare
a
localităţilor
va
putea
stabili,
de
la
caz
la
caz,
condiţiile
de
evacuare
care
să
ţină
seama
de
diluţia
realizată.
În
aceste
cazuri,
utilizatorii
de
apă,
care
se
racordează
la
reţeaua
de
canalizare
din
localitate,
sunt
obligaţi
să
amenajeze
căminul
de
racord,
corespunzător
cu
necesităţile
de
protejare
a
construcţiei
şi
cu
respectarea
condiţiilor
de
salubritate
şi
igienă
pentru
spaţiul
înconjurător;
-
în
cazul
în
care
în
apa
uzată
se
găsesc
mai
multe
metale
grele
din
cele
menţionate
în
tabel,
suma
concentraţiilor
lor
nu
trebuie
să
depăşească
valoarea
de
1,0
mg/dm
3
;
dacă
se
găsesc
doar
metale
grele,
precum
nichel,
zinc
şi/sau
mangan,
suma
concentraţiilor
acestora
nu
va
depăşi
valoarea
de
2,0
mg/dm
3
;
-
enumerarea
din
tabel
nu
este
limitativă;
unităţile
care
exploatează
şi
administrează
reţele
de
canalizare
şi
staţii
de
epurare,
împreună
cu
proiectantul
care
deţine
răspunderea
realizării
para-
metrilor
proiectaţi
şi
avizaţi
şi,
după
caz,
prin
implicarea
cercetării
tehnologice
care
a
fundamentat
soluţia
de
proiectare
vor
stabili,
în
funcţie
de
condiţiile
specifice
locale,
limite
şi
pentru
alţi
indica-
tori,
ţinând
seama
de
prescripţiile
generale
de
evacuare
şi,
când
este
cazul,
şi
de
efectul
cumulat
al
unor
agenţi
corosivi
şi
toxici,
asupra
reţelei
de
canalizare
şi
instalaţiilor
de
epurare.
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.