Acasă › Legislație › Ordin
ORDIN 1565 27/06/1997
ORDIN nr. 1.565 din 27 iunie 1997
privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97
EMITENT
MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI
1.565/27 iunie 1997
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE SI AMENAJĂRII TERITORIULUI
99/N/2 iulie 1997
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 170 bis din 25 iulie 1997
N
O
R
M
A
T
I
V
E
X
P
E
R
I
M
E
N
T
A
L
pentru
proiectarea
şi
executarea
sistemelor
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
cu
conducte
din
polietilenă
Indicativ
I.6.
PE-97
N
O
R
M
A
T
I
V
pentru
proiectarea
şi
executarea
reţelelor
de
conducte
din
polietilenă
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
CAPITOLUL
1
Obiectul.
Domeniul
de
aplicare
1.1.
Prevederile
prezentului
normativ
se
aplică
la
proiec-
tarea
şi
executarea
lucrărilor
noi
şi
reparaţiilor
capitale
din
sistemele
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
cu
presiuni
până
la
4
bari,
cu
utilizarea
conductelor
şi
elementelor
de
îmbi-
nare
din
polietilenă.
1.2.
Prevederile
prezentului
normativ
completează
nor-
mativul
de
proiectare
şi
executare
a
reţelelor
şi
instalaţiilor
de
utilizare
a
gazelor
naturale
I.6.
şi
se
aplică,
experimen-
tal,
timp
de
un
an
de
la
data
intrării
în
vigoare.
1.3.
Nu
fac
obiectul
prezentului
normativ:
-
sisteme
de
distribuţie
cu
presiuni
mai
mari
de
4
bari;
-
conducte
şi
branşamente
montate
suprateran;
-
conducte
şi
instalaţii
tehnologice
de
gaze
combusti-
bile
din
schelele
petroliere;
-
conducte
destinate
vehiculării
altor
gaze
decât
cele
definite
de
STAS
3317.
1.4.
Este
interzisă
montarea
supraterană
a
conductelor
din
polietilenă.
Este
interzisă
montarea
conductelor
din
polietilenă
în
soluri
saturate
în
produse
petroliere.
CAPITOLUL
2
Terminologie
Terminologia
utilizată
în
normativul
I.6.
rămâne
valabilă
şi
la
prezentul
normativ,
cu
următoarele
completări:
2.1.
Caracteristici
geometrice
2.1.1.
Diametrul
nominal
d
n
d
n
-
este
diametrul
exterior
specificat
al
ţevii.
2.1.2.
Diametrul
exterior
mediu
d
e
d
e
-
este
valoarea
mediei
aritmetice
a
caturilor
dintre
măsurătorile
circumferinţei
exterioare
a
ţevii
în
orice
sec-
ţiune
transversală
şi
(3,1416),
rotunjită
în
plus
la
0,1
mm.
2.1.3.
Ovalitate
Ovalitatea
este
diferenţa
dintre
diametrul
exterior
maxim
măsurat
şi
diametrul
exterior
minim
măsurat
în
aceeaşi
secţiune
transversală
a
ţevii.
2.1.4.
Grosimea
nominală
de
perete
e
n
e
n
-
este
valoarea
numerică
a
grosimii
de
perete
a
unei
ţevi,
care
este
un
număr
rotunjit
apropiat,
aproximativ
egal
cu
dimensiunea
de
fabricaţie,
în
milimetri.
2.1.5.
Raport
dimensional
standard
SDR
SDR
-
este
raportul
dintre
diametrul
nominal
şi
grosi-
mea
nominală
de
perete.
e
SDR
=
d
n
n
2.2.
Definiţii
ale
caracteristicilor
materialelor
2.2.1.
Limita
inferioară
de
încredere
(siguranţa)
L
î
L
î
-
este
mărimea
măsurată
în
MN/m
2
,
care
poate
fi
considerată
ca
o
proprietate
a
materialului,
reprezentând
97,5%
a
limitei
inferioare
de
rezistenţă
hidrostatică
pe
ter-
men
lung,
teoretică,
la
o
temperatură
de
20°
C
pe
o
perioadă
de
50
ani,
în
apă.
Se
determină
conform
SR
ISO/TR
9080
şi
ISO
1167
.
2.2.2.
Coeficientul
global
de
exploatare
(de
calcul)
C
C
-
este
un
coeficient,
luat
din
seria
R
20
,
care
înglo-
bează
condiţiile
de
exploatare
şi
proprietăţile
componentelor
sistemului
de
conducte,
altele
decât
cele
reprezentate
de
L
î
.
Pentru
aplicaţiile
în
domeniul
gazelor,
valoarea
minimă
a
lui
C
este
2,0,
iar
cea
maximă
de
3,25,
la
alegerea
utilizatoru-
lui.
2.2.3.
Rezistenţa
minimă
necesară
P
m
P
m
-
este
valoarea
L
î
rotunjită
în
minus
la
cea
mai
apropiată
valoare
a
seriei
R10
când
L
î
este
mai
mic
de
10MN/m
2
şi
la
valoarea
cea
mai
apropiată
a
seriei
R
20
,
când
L
î
este
mai
mare
sau
egală
cu
10MN/m
2
.
Nota:
Seria
R
10
şi
R
20
sunt
seriile
numerelor
Renard
conform
ISO
3
şi
ISO
497
.
2.3.
Definiţii
referitoare
la
condiţiile
de
exploatare
2.3.1.
Presiune
maximă
de
funcţionare
P
f
Cea
mai
mare
presiune
efectivă
a
gazului
din
sistemul
de
conducte,
exprimată
în
bari,
care
poate
fi
admisă
la
funcţionarea
continuă.
Se
iau
în
calcul
caracteristicile
fizice
şi
mecanice
ale
componentelor
fizice
şi
mecanice
ale
siste-
mului
de
conducte
şi
este
dată
de
relaţia:
P
=
20
P
m
f
C(SDR-1)
2.3.2.
Presiunea
maximă
de
serviciu
P
s
Este
cea
mai
mare
presiune
la
care
sistemul
de
con-
ducte
funcţionează
în
timpul
unui
ciclu
normal.
CAPITOLUL
3
Materiale
Pentru
realizarea
sistemelor
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
se
vor
folosi
numai
ţevi
şi
elemente
de
asamblare
standardizate
şi
agrementate
conform
prevederilor
legale
în
vigoare.
Materia
primă
utilizată
pentru
producerea
ţevilor
şi
ele-
mentelor
de
asamblare
este
polietilena
de
medie
densitate
-
PEMD
-,
respectiv
polietilena
de
înaltă
densitate
-
PEID
-,
conform
tabelului
nr.
1.
Denumirea
L
î
(20°C,
50
de
ani,
97,5%)
P
m
(MN/m
2
)
(MN/m
2
)
PE
50
5,0
<
...
<
6,5
5,0
PE
63
6,3
<
...
<
8,2
6,3
PE
80
8,0
<
...
<
9,99
8,0
PE
100
10,0
<
...
<
11,19
10,0
3.1.
Ţevi
3.1.1.
Ţevile
se
produc
din
materie
primă
nouă
(fără
reciclare)
în
gama
de
dimensiuni
pre-
zentată
(conform
SR-ISO
4437)
în
tabelul
nr.
2.
TABELUL
Nr.
2
Diametrul
nominal
(d
n
)
(mm)
Grosimea
minimă
de
perete
(e
min
)
(mm)
SDR
17,6
SDR
11
1
2
3
16
2,3
3,0
20
2,3
3,0
25
2,3
3,0
32
2,3
3,0
40
2,3
3,7
50
2,9
4,6
63
3,6
5,8
75
4,3
6,8
90
5,2
8,2
110
6,3
10,0
125
7,1
11,4
140
8,0
12,7
160
9,1
14,6
180
10,3
16,4
200
11,4
18,2
225
12,8
20,5
250
14,2
22,7
280
16,0
25,4
315
17,9
28,6
355
20,2
32,3
400
22,8
36,4
450
25,6
41,0
500
28,5
45,5
560
31,9
51,0
630
35,8
57,3
3.1.2.
Ţevile
se
livrează
în
tronsoane
drepte,
în
colaci
sau
roluite
pe
tamburi.
3.1.3.
Toleranţele
maxime
admise
pentru
diametrul
exterior
mediu
şi
ovalitatea
acestuia
sunt
conforme
tabelului
nr.
3.
Ţevile
de
produc:
-
de
grad
A,
la
o
execuţie
normală
(în
gama
de
diametre
280-630
mm)
şi
sunt
destinate
îmbinărilor
mecanice
sau
cu
element
încălzitor;
-
de
grad
B,
la
o
execuţie
precisă
(în
gama
de
diametre
16-630
mm)
şi
sunt
destinate
tuturor
tipurilor
de
îmbinări.
TABELUL
Nr.
3
Diametre
exterioare
medii
şi
abaterea
de
la
circularitate
Diametrul
d
e
min.
d
e
max.
Maximul
valorii
absolute
nominal
d
n
a
ovalităţii
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
Grad
A
Grad
B
Grad
K
Grad
N
1
2
3
4
5
6
16
16,0
-
16,3
1,2
1,2
20
20,0
-
20,3
1,2
1,2
25
25,0
-
25,3
1,5
1,2
32
32,0
-
32,3
2,0
1,3
40
40,0
-
40,4
2,4
1,4
50
50,0
-
50,4
3,0
1,4
63
63,0
-
63,4
3,8
1,5
75
75,0
-
75,5
-
1,6
90
90,0
-
90,6
-
1,8
110
110,0
-
110,7
-
2,2
125
125,0
-
125,8
-
2,5
140
140,0
-
140,9
-
2,8
160
160,0
-
161,0
-
3,2
180
180,0
-
181,1
-
3,6
200
200,0
-
201,2
-
4,0
225
225,0
-
226,4
-
4,5
250
250,0
-
251,5
-
5,0
280
280,0
282,6
281,7
-
9,8
315
315,0
317,9
316,9
-
11,1
355
355,0
358,2
357,2
-
12,5
400
400,0
403,6
402,4
-
14,0
450
450,0
454,1
452,7
-
15,6
500
500,0
504,5
503,0
-
17,5
560
560,0
565,0
563,4
-
19,6
630
630,0
635,7
633,8
-
22,1
NOTĂ:
-
Măsurarea
ovalităţii
se
va
determina
la
fabricant.
-
Gradul
K
se
aplică
pentru
ţeava
livrată
în
colaci
cu
D
n
:s
63
mm.
-
Gradul
N
se
aplică
pentru
ţeava
livrată
roluit
pe
tambur
cu
D
n
:s
110
mm
şi
pentru
ţevile
livrate
în
tronsoane
drepte
(toată
gama
de
diametre).
3.1.4.
Diferenţa
admisă
între
grosimea
peretului
în
orice
punct
(e
i
)
şi
grosimea
nominală
de
perete
(e
n
)
va
fi
permanent
pozitivă
(e
i
>
e
n
).
În
tabelul
nr.
4
sunt
prezentate
valorile
maxime
admise
ale
toleranţelor
pozitive
în
funcţie
de
grosimea
nominală
de
perete.
TABELUL
Nr.
4
Grosimea
nominală
Toleranţa
Grosimea
nominală
Toleranţa
a
peretului
e
n
pozitivă
a
peretului
e
n
pozitivă
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
1
2
3
4
5
6
2,0
3,0
0,4
24,0
25,0
2,6
3,0
4,0
0,5
25,0
26,0
2,7
4,0
5,0
0,6
26,0
27,0
2,8
5,0
6,0
0,7
27,0
28,0
2,9
6,0
7,0
0,8
28,0
29,0
3,0
7,0
8,0
0,9
29,0
30,0
3,1
8,0
9,0
1,0
30,0
31,0
3,2
9,0
10,0
1,1
31,0
32,0
3,3
10,0
11,0
1,2
32,0
33,0
3,4
11,0
12,0
1,3
33,0
34,0
3,5
12,0
13,0
1,4
34,0
35,0
3,6
13,0
14,0
1,5
35,0
36,0
3,7
14,0
15,0
1,6
36,0
37,0
3,8
15,0
16,0
1,7
37,0
38,0
3,9
16,0
17,0
1,8
38,0
39,0
4,0
17,0
18,0
1,9
39,0
40,0
4,1
18,0
19,0
2,0
40,4
41,0
4,2
19,0
20,0
2,1
41,0
42,0
4,3
20,0
21,0
2,2
42,0
43,0
4,4
21,0
22,0
2,3
42,0
43,0
4,5
22,0
23,0
2,4
43,0
44,0
4,6
23,0
24,0
2,5
44,0
45,0
4,7
24,0
25,0
2,6
45,0
46,0
4,8
3.1.5.
Capetele
ţevilor
trebuie
să
fie
tăiate
neted
şi
perpendicular
pe
lungimea
ţevii
şi
vor
fi
protejate
cu
capace
din
polietilenă.
Se
admit
abateri
de
la
perpendicularitate
ale
capetelor
ţevilor,
conform
tabelului
nr.
5.
TABELUL
Nr.
5
Diametrul
exterior
al
ţevii
Abaterea
de
la
perpendicularitate
(mm)
(mm)
0
.
50
1
63
.
110
2
125
.
160
3
180
.
200
4
250
.
315
5
355
.
630
7
3.1.6.
Ţevile
se
vor
fabrica
de
culoare
galbenă
sau
de
culoare
neagră,
marcată
cu
dungi
galbene
subţiri
(minim
4)
de-a
lungul
generatoarelor,
repartizate
uniform
pe
circumferinţă.
3.1.7.
Marcarea
ţevilor
se
va
realiza
prin
imprimarea
directă
pe
ţeavă.
Marcarea
se
va
efec-
tua
astfel
încât
să
nu
producă
defecte
ţevii
şi
să
fie
lizibilă
pe
întreaga
durată
de
viaţă
a
ţevilor.
Marcarea
ţevilor
va
conţine:
Aspecte
Marcaj
Fabricantul
sau
marca
Nume,
simbol,
denumire
comercială
Fluidul
vehiculat
Gaz
Dimensiuni
D
n
x
e
n
SDR
(pentru
ţevi
D
n
>
40
mm)
SDR
11(17,6)
Presiunea
maximă
de
serviciu
P
s
Tipul
de
material
PE
80
Perioada
de
producţie
(data,
codul)
o
identificarea
schimbului,
a
liniei
de
producţie
Standardul
de
fabricaţie
SR-ISO
4437
(sau
echivalent)
Menţiunea
că
materia
primă
utilizată
nu
este
reciclată
Un
număr
secvenţial
care
creşte
la
intervale
de
1
m,
de-a
lungul
seriei,
de
la
000
la
999
sau
de
la
0000
până
la
9999
3.2.
Elemente
de
asamblare
3.2.1.
Elementele
de
asamblare
se
vor
realiza
din
mate-
rii
prime
care
să
fie
compatibile
cu
materiile
prime
din
care
sunt
realizate
ţevile.
3.2.2.
Condiţiile
de
realizare
a
elementelor
de
asamblare
trebuie
să
corespundă
normelor
internaţionale
(ISO
8085-1;
ISO
8085-2;
ISO
8085-3;
ISO
CD
10836
etc.)
3.3.
Transport
3.3.1.
Pentru
transportul
ţevilor
din
PE
drepte
trebuie
folosite
vehicule
cu
podeaua
netedă
şi
prevăzută
cu
apără-
tori
laterale
de
aproximativ
2
m,
plate,
fără
denivelări,
iar
ţevile
din
PE
trebuie
să
fie
bine
legate
în
timpul
transpor-
tului.
3.3.2.
În
timpul
transportului,
ţevile
din
PE
trebuie
legate
continuu
în
scopul
reducerii
la
minimum
a
deplasării
între
ele
şi
suporţii
lor.
3.4.
Depozitarea
3.4.1.
Condiţii
de
depozitare
-
Ţevile
drepte
din
polietilenă
trebuie
depozitate
pe
suprafeţe
plane,
lipsite
de
părţi
proeminente
care
pot
să
le
deformeze
sau
să
le
deterioreze,
sau
pe
cadre
aşezate
la
distanţe
egale
între
ele
şi
construite
astfel
încât
greutatea
fascicolului
să
fie
transmisă
numai
prin
cadre
(fig.
1).
-
Fitingurile
din
polietilenă
trebuie
să
fie
stocate
în
ambalajele
lor
originale,
până
la
folosirea
lor.
-
Este
necesar
să
se
evite
contactul
cu
produsele
chi-
mice,
ca
de
exemplu
hidrocarburile
lichide.
Fig.
1
-
Ţevile
şi
fitingurile
din
polietilenă
trebuie
să
fie
sto-
cate
astfel
încât
să
nu
existe
riscul
deteriorării
prin
spar-
gere,
găurire,
zgâriere
sau
expunere
la
lumină
pe
durată
lungă
(mai
mare
de
2
ani).
Înălţimea
admisibilă
de
stivuire
a
ţevilor
depinde
de
material,
diametru,
grosimea
de
perete
şi
temperatura
exte-
rioară.
Se
vor
respecta
cu
stricteţe
recomandările
fabrican-
tului
în
acest
sens.
3.4.2.
Ţeava
livrată
sub
formă
de
colaci
şi
tamburi
se
va
depozita
respectând
următoarele
condiţii:
-
rigidizarea
capetelor
de
ţeavă;
-
legarea
în
straturi
a
spirelor;
-
asigurarea
unei
distanţe
de
siguranţă
între
ţeavă
şi
sol.
3.4.3.
Ţevile
şi
elementele
de
asamblare
din
PE
se
vor
depozita
în
spaţii
închise
sau
acoperite,
ferite
de
acţiunea
directă
a
razelor
soarelui
sau
a
intemperiilor.
CAPITOLUL
4
Proiectare
4.1.
Sistemele
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
utilizând
conducte
din
polietilenă
respectă
regimul
de
curgere
similar
cu
cele
din
oţel
şi,
în
consecinţă,
rămân
valabile
condiţiile
din
normativul
I.6.,
cu
precizarea
că,
la
pierderile
de
sar-
cină
liniare,
se
modifică
coeficientul
,
acesta
având
valo-
rile
precizate
în
anexa
1.
Elementele
şi
relaţiile
de
calcul
pentru
dimensionarea
conductelor
din
PE
sunt
cele
prezentate
în
normativul
I.6.,
cu
precizarea
că
nomograma
pentru
calculul
conductelor
este
prezentată
în
anexa
nr.
2.
4.2.
Determinarea
presiunii
maxime
de
serviciu
20
x
P
m
P
s
=
,
(N/mm
2
),
C
x
(SDR
-
1)
unde:
-
P
s
-
presiune
maximă
de
serviciu
(N/mm
2
)
-
C
-
coeficient
global
de
calcul
C
=
2.
3,25
-
P
m
-
rezistenţa
minimă
necesară
(conform
tabelului
nr.
1)
-
SDR
-
raport
dimensional
standard
se
alege
din
tabelul
nr.
2.
4.3.
Calculul
grosimii
de
perete
d
n
x
P
s
unde:
LlL
-
modificarea
de
lungime
(mm)
K
-
1
L
-
lungimea
iniţială
(m)
-
coeficientul
dilatării
liniare
(mm/m°C);
-
pentru
PE:
=
0,2
mm/m°C
Llt
-
diferenţa
de
temperatură
(°C).
CAPITOLUL
5
Execuţie
5.1.
Verificarea
materialelor
5.1.1.
La
executarea
lucrărilor
se
vor
utiliza
numai
mate-
riale
verificate
în
ceea
ce
priveşte
respectarea
condiţiilor
tehnice
prevăzute
în
proiect
şi
corespondenţa
cu
normele
în
vigoare.
5.1.2.
Ţevile
şi
elementele
de
îmbinare
se
vor
verifica
din
punct
de
vedere
al
aspectului.
Elementele
de
îmbinare
sau
porţiunile
de
ţeavă
necorespunzătoare
nu
se
vor
uti-
liza.
Verificarea
aspectului
se
efectuează
cu
ochiul
liber,
la
lumina
zilei,
de
la
o
distanţă
de
maximum
0,5
m,
având
ca
scop
identificarea
eventualelor
defecte
(zgârieturi,
bavuri,
umflături,
goluri
de
material,
incluziuni
etc.)
pe
suprafeţele
exterioare
şi
interioare.
5.2.
Amplasarea
conductelor
5.2.1.
Adâncimea
minimă
de
pozare
îngropată
a
con-
ductelor
va
fi
de:
e
=
unde:
20
+
P
s
,
(mm),
0,90
m
-
pentru
conducte
cu
presiuni
între
0,2
şi
4,0
bari;
0,60
m
-
pentru
conducte
cu
presiuni
între
0,05
şi
0,2
-
e
-
grosimea
de
perete
(mm);
-
d
n
-
diametrul
nominal
al
ţevii
(mm);
-
P
s
-
presiunea
maximă
de
serviciu,
determinată
con-
form
pct.
4.2.
(N/mm
2
)
-
-
tensiunea
admisibilă
(N/mm
2
)
bari.
5.2.2.
Adâncimea
minimă
de
pozare
îngropată
a
con-
ductelor
se
poate
reduce
în
cazuri
speciale
cu
condiţia
montării
conductei
din
PE,
protejată
în
ţevi
din
oţel,
tuburi
din
beton
sau
tuburi
şi
plăci
de
protecţie
din
beton,
care
să
preia
toate
eforturile
datorate
circulaţiei
rutiere
sau
altor
unde:
=
S
,
K
factori.
5.2.3.
În
cazul
paralelismului
între
conductele
din
PE
şi
liniile
de
tramvai
urbane,
distanţa
minimă
admisă
-
pe
ori-
zontală
-
măsurată
între
cea
mai
apropiată
linie
de
tram-
-
S
-
rezistenţa
specifică
la
tracţiune
minim
garantată
pentru
50
de
ani
la
20°C
(N/mm
2
).
Valoarea
se
indică
de
către
fur-
nizor;
-
K
-
coeficient
de
siguranţă
K
=
3,25
pentru
SDR
11
K
=
2,0
pentru
SDR
17,6,
4.4.
Calculul
dilataţiei
,i
al
contracţiei
conductelor
din
PE
LlL
=
K
x
L
x
x
Llt,
vai
şi
generatoarea
conductei,
este
de
0,5
m.
5.2.4.
La
subtraversarea
liniilor
de
tramvai
adâncimea
de
pozare
a
tubului
de
protecţie
a
conductelor
din
PE
trebuie
să
fie
de
minimum
1,0
m
de
la
generatoarea
superioară
a
tubului
la
şina
de
tramvai.
5.2.5.
La
subtraversarea
liniilor
de
cale
ferată
conductele
de
PE
se
vor
proteja
în
conducte
din
oţel,
conform
preve-
derilor
din
normativul
I.6.
5.2.6.
Distanţele
minime
dintre
conductele
din
PE
şi
alte
instalaţii,
construcţii
sau
obstacole
sunt
redate
în
tabelul
nr.
6.
TABELUL
Nr.
6
Nr.
Instalaţia,
construcţia
Distanţa
minimă
(m)
crt.
sau
obstacolul
p
=
2...4
bari
p
=
0,2...2
bari
p
=
0,0...0,2
bari
1
2
3
4
1.
Clădiri
cu
subsoluri
sau
alinia-
mente
de
terenuri
susceptibile
a
fi
construite
3
2
2
2.
Clădiri
fără
subsoluri
1,5
1,5
1
3.
Conducte
de
canalizare
1
1
1
4.
Canale
pentru
reţele
termice,
canale
pentru
reţele
telefonice
1
1
1
5.
Conducte
de
apă,
cabluri
de
forţă,
cabluri
telefonice,
montate
în
sol
sau
în
căminele
acestor
instalaţii
0,5
0,5
0,5
6.
Cămine
pentru
reţele
termice,
telefonice
şi
de
canalizare,
staţii
sau
cămine
subterane
în
construcţii
independente
1
1
1
7.
Linii
de
tramvai
(distanţa
mă-
surată
între
linia
cea
mai
apro-
piată
şi
generatoarea
laterală)
0,5
0,5
0,5
8.
Copaci
1,5
1,5
1,5
9.
Stâlpi
0,3
0,3
0,3
NOTĂ:
Când
respectarea
distanţelor
de
la
pct.
1-6
nu
este
posibilă,
aceste
distanţe
se
pot
reduce,
cu
condiţia
montării
conductei
în
tub
de
protecţie.
5.2.7.
Tuburile
de
protecţie
au
drept
scop:
a)
protecţia
conductei
din
PE,
la
solicitări
mecanice
datorate
sarcinilor
externe;
b)
direcţionarea
eventualelor
scăpări
de
gaze.
În
cazul
a),
protecţia
se
realizează
prin
utilizarea
de
tuburi
de
protecţie
din
oţel
sau
beton,
dimensionate
cores-
punzător.
În
cazul
b),
se
pot
folosi
ca
protecţie
şi
alte
materiale
(inclusiv
ţevi
din
PE).
5.3.
Săparea
,anţurilor
Săparea
şanţurilor
se
efectuează
în
condiţiile
prevăzute
în
normativul
I.6,
cu
următoarele
precizări:
5.3.1.
Lăţimea
săpăturii
şanţului
se
va
alege
astfel
încât
de
fiecare
parte
a
ţevii
să
rămână
un
spaţiu
liber
de
câte
10
cm.
5.3.2.
Fundul
şanţului
va
fi
nivelat
şi
acoperit
cu
un
strat
de
nisip
cu
înălţimea
de
10
cm.
5.4.
Îmbinarea
ţevilor
,i
a
elementelor
de
asamblare
5.4.1.
Îmbinarea
ţevilor
şi
a
elementelor
de
asamblare
din
PE
se
realizează
prin
următoarele
procedee:
-
sudarea
cu
elemente
încălzitoare:
-
sudura
„cap
la
cap";
-
sudura
de
tip
„şa";
-
sudura
de
tip
„polifuziune";
-
sudura
de
tip
„electrofuziune"
(cu
elemente
de
asam-
blare
prevăzute
cu
rezistenţă
electrică);
-
îmbinare
cu
racorduri
mecanice;
-
alte
procedee
agrementate.
5.4.2.
Toate
îmbinările
realizate
între
ţevi
şi/sau
între
ţevi
şi
elemente
de
asamblare
trebuie
să
prezinte
cel
puţin
aceeaşi
rezistenţă
cu
cea
a
ţevii.
5.4.3.
Prelucrarea
şi
îmbinarea
ţevilor
şi
a
elementelor
de
racordare
din
PE
se
pot
realiza
la
o
temperatură
a
mediului
ambiant
cuprinsă
între
0°C
şi
+40°C.
5.4.4.
Fiecare
dintre
sistemele
de
îmbinare
prezentate
se
realizează
cu
echipamente
speciale
pentru
tipul
de
îmbi-
nare
respectiv.
În
anexa
nr.
3
sunt
prezentate
sistemele
de
asamblare,
procedeele
şi
echipamentele
utilizate
la
realiza-
rea
îmbinărilor.
5.4.5.
Sistemele
de
îmbinare,
procedeele
şi
echipamen-
tele
utilizate
trebuie
agrementate
în
conformitate
cu
preve-
derile
legale.
5.5.
Montarea
armăturilor
5.5.1.
Se
pot
utiliza
armături
din
PE
sau
din
oţel.
Armăturile
din
oţel
vor
avea
suprafeţele
protejate
împotriva
coroziunii.
5.5.2.
Armăturile
se
vor
instala,
astfel
încât
să
nu
supună
ţeava
din
PE
la
sarcini
suplimentare
(datorate
acţionărilor
sau
greutăţii
proprii).
5.5.3.
Armăturile
din
PE
se
sudează
cu
ţevile
din
PE
prin
unul
dintre
procedeele
prezentate
la
cap.
5.4.
şi
în
anexe.
5.5.4.
Armăturile
din
oţel
se
montează
în
două
variante:
-
cu
flanşe;
-
cu
racorduri
din
PE.
5.5.4.1.
Armăturile
din
oţel,
prevăzute
cu
flanşe,
se
vor
racorda
la
ţevile
din
PE
prin
sistemul
de
trecere
de
la
PE
la
metal,
cu
adaptor
de
flanşe
şi
flanşe
(vezi
anexa
nr.
3).
5.5.4.2.
Armăturile
din
oţel,
prevăzute
cu
racorduri
de
PE,
se
vor
suda
cu
ţevile
din
PE
prin
unul
dintre
proce-
deele
prezentate
la
cap.
5.4
şi
în
anexa
nr.
3.
5.5.5.
Toate
armăturile
se
vor
monta
subteran
şi
vor
fi
prevăzute
cu
elemente
de
acţionare
de
la
supra-
faţă.
5.5.6.
Armăturile
pot
fi
montate
în
cămine
de
vizitare
sau
îngropat
în
pământ
(cu
tub
protector
şi
tijă
de
acţio-
nare
de
la
suprafaţă)
(vezi
fig.
2)
5.6.
Pozarea
conductelor
A.
În
cămin
de
vizitare
B.
Fără
cămin
de
vizitare
Fig.
2
5.7.4.
După
depunerea
şi
compactarea
primului
strat
de
5.6.1.
Coborârea
conductelor
în
şanţ
se
va
efectua
numai
după
ce
la
toate
îmbinările
sudate
s-au
efectuat
ciclurile
de
răcire.
5.6.2.
La
coborârea
conductei
în
şanţ
se
vor
utiliza
frân-
ghii,
chingi
şi/sau
scânduri.
Este
interzisă
folosirea
cabluri-
lor,
sârmei,
lanţurilor
sau
a
altor
dispozitive
ori
corpuri
metalice.
5.6.3.
La
coborârea
conductei
în
şanţ
se
va
evita
con-
tactul
conductei
cu
pereţii
şanţului,
pentru
a
nu
fi
deterio-
rată
conducta.
Se
va
acorda
o
atenţie
deosebită
la
trecerea
conductei
pe
sub
sau
pe
lângă
obstacole.
5.6.4.
Pentru
realizarea
unor
schimbări
de
direcţie,
ţevile
din
PE
pot
fi
curbate
fără
aport
de
căldură.
Raza
minimă
de
curbură
este
de
30
D
n
pentru
SDR
17,6
şi
de
20
D
n
pentru
SDR
11.
5.6.5.
Ţevile
din
PE
se
vor
monta
pe
cât
posibil
pe
mij-
locul
fundului
şanţului.
5.6.6.
Pentru
protejarea
conductelor
în
timpul
unor
even-
tuale
lucrări
edilitare
se
va
monta
deasupra
conductei,
pe
întreaga
lungime
a
acesteia,
la
circa
25-30
cm
deasupra
generatoarei
superioare
a
conductei,
o
bandă
de
avertizare
de
culoare
galbenă
din
PE,
având
o
lăţime
minimă
de
6
cm.
5.7.
Umplerea
,anţului
5.7.1.
Înainte
de
pozarea
conductei
pe
fundul
şanţului
se
aşază
un
strat
de
nisip
compactat,
cu
grosimea
de
10
cm.
5.7.2.
După
ce
se
aşază
conducta
în
şanţ
se
umple
şanţul
cu
nisip
până
când
grosimea
stratului
de
nisip,
com-
pactat
manual,
depăşeşte
cu
10
cm
generatoarea
supe-
rioară
a
conductei.
5.7.3.
Materialul
rezultat
din
săpătură,
cu
care
se
umple
şanţul
va
fi
introdus,
treptat,
în
straturi
de
maximum
30
cm
şi
va
fi
compactat
manual.
umplutură,
se
aşază
banda
de
avertizare
şi
se
continuă
umplerea
şanţului
(fig.
3).
Fig.
3.
5.7.5.
Umplerea
şanţului
se
va
efectua
pe
zone
de
20-30
m,
avansând
într-o
singură
direcţie.
Se
poate
lucra
simultan
pe
trei
zone
consecutive,
executându-se
în
ace-
laşi
timp:
-
pe
zona
1
-
umplerea
cu
material
de
umplutură
până
la
50
cm
deasupra
conductei;
-
pe
zona
2
-
umplerea
cu
material
de
umplutură
până
la
20
cm
deasupra
conductei;
-
pe
zona
3
-
umplerea
cu
nisip.
5.7.6.
În
cazul
în
care
nu
există
variaţii
de
temperatură
a
mediului
ambiant
cu
mai
mult
de
5°C
într-o
perioadă
de
8
ore,
se
poate
efectua
umplerea
şanţului
şi
pe
porţiuni
mai
mari
de
30
m.
5.8.
Marcarea
traseului
conductelor
5.8.1.
Traseul
conductei
va
fi
semnalat
prin
marcaje
cu
plăci
inscripţionate,
montate
pe
repere
fixe,
în
punctele
sta-
bilite
de
proiectant
şi
Romgaz
-
R.A.
5.8.2.
Pentru
determinarea
traseului
conductelor
se
va
utiliza
un
fir
metalic
însoţitor.
Firul
metalic
va
avea
diametrul
de
0,8
mm
şi
va
fi
izolat.
Firul
metalic
va
fi
montat
pe
întreg
traseul
conductelor
şi
al
branşamentelor
şi
va
fi
fixat
pe
generatoarea
superioară
a
acestora.
La
distanţe
de
maximum
300
m,
firul
metalic
va
fi
prevăzut
cu
puncte
de
racordare
la
o
sursă
electrică.
(vezi
fig.
4).
Fig.
4
CAPITOLUL
6
Verificări
şi
probe
6.1.
Verificări
Înainte
de
montaj
6.1.1.
Se
va
efectua
o
verificare
a
aspectului
ţevilor
şi
elementelor
de
asamblare,
pentru
a
fi
eliminate
cele
care
prezintă
defecte
(conform
pct
5.1.2.).
6.1.2.
Se
va
efectua
o
verificare
în
ceea
ce
priveşte
corespondenţa
materialelor
cu
prevederile
din
proiect
(dia-
metre
nominale,
grosimi
de
perete,
tipul
de
material
plastic
etc.).
6.2.
Verificări
În
timpul
montajului:
-
verificarea
corectei
funcţionări
a
dispozitivelor
de
sudare;
-
verificarea
calităţii
sudurilor
efectuate
conform
celor
prezentate
în
anexa
4;
-
verificarea
condiţiilor
de
realizare
a
şanţului;
-
verificarea
respectării
distanţelor
minime
de
amplasare
şi
a
adâncimii
de
montaj;
-
verificarea
modului
de
pozare
a
conductelor;
-
verificarea
modului
de
umplere
a
şanţului;
-
verificarea
realizării
marcării
traseului.
6.3.
Probe
Probele
de
presiune
se
vor
efectua
în
conformitate
cu
prevederile
din
normativul
I.6,
cu
următoarele
precizări:
6.3.1.
Proba
preliminară
se
efectuează
cu
aer
la
presiu-
nea
de
1
bar
timp
de
1
oră,
după
pozarea
conductelor
în
şanţ.
6.3.2.
Proba
de
rezistenţă
se
va
efectua
cu
aer
la
o
presiune
de
1,5
x
P
s
(presiunea
de
serviciu),
dar
nu
mai
mică
de
1
bar.
6.3.3.
Proba
de
etanşeităţi
se
va
efectua
cu
aer
la
o
presiune
egală
cu
P
s
(presiunea
de
serviciu),
dar
nu
mai
mică
de
1
bar.
CAPITOLUL
7
Competenţe
de
proiectare
şi
execuţie
7.1.
Proiectarea
şi
executarea
sistemelor
de
distribuţie
prin
conducte
de
polietilenă
se
va
face
de
către
instalatori
autorizaţi.
7.2.
În
funcţie
de
categoria
de
complexitate
a
lucrărilor,
competenţele
instalatorilor
autorizaţi
sunt:
-
GRADUL
I
-
P.E.:
Proiectarea
şi
executarea
tuturor
categoriilor
de
lucrări
aferente
reţelelor
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă.
-
GRADUL
II
-
P.E.:
Executarea
tuturor
categoriilor
de
lucrări
aferente
reţelelor
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă.
7.3.
Prin
instalator
autorizat
(P.E.)
se
înţelege
persoana
fizică
care
posedă
autorizaţie
emisă
de
Regia
Autonomă
a
Gazelor
Naturale
„Romgaz"
Mediaş
pentru
proiectarea
şi
executarea
reţelelor
de
distribuţie
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă.
7.4.
Autorizarea
personalului
specializat
se
va
face
de
către
Regia
Autonomă
a
Gazelor
Naturale
„Romgaz"
Mediaş,
care
va
stabili
componenţa
şi
atribuţiile
comisiei
de
examinare.
7.5.
Persoanele
care
vor
fi
supuse
examinării,
în
vede-
rea
obţinerii
autorizaţiei
în
domeniul
distribuţiilor
de
gaze
prin
conducte
din
polietilenă,
sunt:
a)
GRADUL
I
P.E.:
inginerii
şi
subinginerii
care
deţin
autorizaţie
gradul
I,
conform
normativului
I.6-86.
Examinarea
constă
în
verificarea
cunoştinţelor
privind
proiectarea
şi
executarea
reţelelor
de
conducte
din
polieti-
lenă
pentru
distribuţia
gazelor
naturale;
b)
GRADUL
II
P.E.:
inginerii,
subinginerii,
tehnicienii
şi
maiştrii
care
deţin
autorizaţie
gradul
II,
conform
normativului
I.6-86.
Examinarea
constă
în
verificarea
cunoştinţelor
privind
executarea
reţelelor
din
polietilenă
pentru
distribuţia
gazelor
naturale.
7.6.
Actele
necesare
pentru
înscrierea
la
examinare,
în
vederea
obţinerii
dreptului
de
a
proiecta
şi
executa
con-
ducte
din
polietilenă
pentru
distribuţia
gazelor
naturale,
sunt:
-
cerere-tip;
-
actul
de
studii
(copie
legalizată);
-
adeverinţă
de
salariat,
din
care
să
rezulte
funcţia,
categoria
de
încadrare
şi
vechimea
în
lucrări
de
gaze;
-
fotocopia
carnetului
de
instalator
autorizat
în
lucrările
de
gaze;
-
recomandări
din
partea
sucursalelor
(regionalelor)
de
distribuţie
a
gazelor
naturale.
7.7.
Documentele
necesare
pentru
examinare
se
depun
la
registratura
Romgaz
-
R.A.
Mediaş.
11
ANEXA
Nr.
1
COEFICIENŢII
DE
FRECARE
PENTRU
CONDUCTE
DIN
POLIETILENĂ
NOTĂ:
Calculele
sunt
realizate
având
în
vedere
rugozitatea
K
=
0,007
cm.
-
coeficient
de
frecare
Re
-
numărul
Reynolds
di
-
diametrul
interior
al
conductei
(cm)
ANEXA
Nr.
2
N
O
M
O
G
R
A
M
A
pentru
calculul
conductelor
din
P.E.
pentru
distribuţia
gazelor
în
regim
cu
volum
variabil
(presiune
joasă,
medie
şi
redusă)
Nomograma
este
realizată
în
condiţiile:
=
0,554
T
=
288,15
K
K
=
0,007
cm
Modalitatea
de
determinare
a
parametrilor
este
identică
cu
cea
din
I6-86
ANEXA
Nr.
3
1.
Sudarea
cu
element
încălzitor
1.1.
Generalităţi:
P
R
O
C
E
D
E
E
D
E
S
U
D
A
R
E
Graficele
de
sudare
sunt
stabilite
de
producătorii
de
ţeavă
şi
de
cei
de
aparate
de
sudare.
Sudarea
constă
în
încălzirea
suprafeţelor
de
asamblat
până
la
temperatura
de
topire,
punerea
lor
în
contact
şi
menţinerea
conform
condiţiilor
din
graficul
de
sudare
(fig.
5).
Procedeul
este
recomandat
pentru
sudarea
ţevilor
cu
diametrul
exterior
minim
de
110
mm,
limita
nefiind
restric-
tivă
procedeul
se
poate
aplica
şi
ţevilor
cu
diametre
sub
110
mm,
dar
nu
mai
mici
de
63
mm.
Fig.
5
1.2.
Echipamentul
de
sudare
Trebuie
să
respecte
condiţiile
impuse
prin
standardele
în
vigoare
şi
să
fie
agrementat.
Condiţiile
impuse
pentru
realizarea
unei
îmbinări
sudate
sunt:
-
prelucrarea
capetelor
ţevilor
înainte
de
sudare,
cu
încadrarea
abaterii
de
la
perpendicularitate
în
limitele
pre-
văzute
în
tabelul
nr.
5;
-
menţinerea
temparaturii
de
sudare
în
limitele
pre-
scrise
şi
cu
posibilitatea
de
măsurare,
indicare
şi
înregis-
trare.
Elementele
încălzitoare
vor
fi
încălzite
numai
electric.
Echipamentul
de
sudare
conţine
următoarele
elemente:
-
maşina
de
sudat;
-
pompa
hidraulică
(pneumatică);
-
dispozitivul
de
prelucrat
capetele
ţevii;
-
elementul
încălzitor
(oglinda);
-
aparatele
pentru
măsurarea
presiunii
de
sudare
a
temperaturii;
-
accesorii
(role
de
ghidare
a
ţevii,
lichide
şi
materiale
textile
pentru
curăţirea
ţevii
şi
a
elementului
încălzitor
etc.)
1.3.
Graficul
de
sudare
Elementele
care
configurează
graficul
de
sudare
(presiu-
nea
exercitată
pe
capetele
ţevilor
şi
temperatura
de
sudare)
sunt
stabilite
de
producătorii
ţevii
şi
de
cei
ai
apa-
ratelor
de
sudare.
Configuraţia
graficului
de
sudare
şi
semnificaţia
simbolu-
rilor
utilizate
sunt
redate
în
fig.
6.
Fazele
sudării;
Fig.
6
Fazele
sudării:
1.
apropierea
de
elementul
încălzitor
şi
preîncălzire;
2.
încălzire;
3.
îndepărtare
element
încălzitor;
4.
apropierea
capetelor
ţevii
şi
realizarea
presiunii
de
sudare;
5.
sudare;
6.
răcire.
t1
-
timpul
de
preîncălzire;
p1
-
presiunea
de
contact
necesară
pentru
preîncăl-
zire;
pt
-
presiunea
de
compensare
a
forţelor
axiale
(trage-
rea
ţevii
şi
frecările
din
aparatul
de
sudare);
t2
-
timpul
de
încălzire;
p2
-
presiunea
minimă
de
contact
între
ţevi
şi
elemen-
tul
încălzitor;
t3
-
timpul
de
îndepărtare
a
elementului
încălzitor;
t4
-
timpul
de
apropiere
a
capetelor
de
ţeavă
şi
de
ridicare
a
presiunii
până
la
valoarea
presiunii
de
sudare;
t5
-
timpul
de
sudare;
p5
-
pesiunea
de
sudare;
t6
-
timpul
de
răcire;
t1
este
timpul
în
care
pe
ţeava
aflată
în
contact
cu
ter-
moelementul
apare
o
ranforsare
a
cărei
dimensiune
este
recomandată
de
fabricantul
aparatului
de
sudare
şi
este
de
circa
1-2
mm;
t2,
t3,
t4,
t5,
t6,
p1,
p2,
p5
sunt
parametrii
stabiliţi
de
către
producătorul
aparatelor
de
sudare,
în
funcţie
de
caracteristicile
fizice
şi
geometrice
ale
ţevii.
1.4.
Operaţiile
efectuate
la
sudarea
cap
la
cap
Succesiunea
operaţiilor
este:
-
fixarea
capetelor
ţevilor
în
dispozitivele
de
prindere
ale
maşinii
de
sudat;
-
curăţirea
şi
prelucrarea
frontală
a
capetelor
ţevilor.
Spaţiul
maxim
dintre
capetele
ţevilor
trebuie
să
fie:
•
0,3
mm
pentru
d
e
<
225
mm;
•
0,5
mm
pentru
225
<
d
e
<
400;
•
1,0
mm
pentru
d
e
>
400
mm;
-
determinarea
sarcinii
necesare
pentru
compensarea
rezistenţei
totale
de
frecare
a
maşinii
de
sudat
şi
a
trans-
latării
ţevii
şi
adăugarea
valorii
acesteia
la
valoarea
măsu-
rată
a
presiunii
de
sudare;
-
verificarea
suprafeţelor
de
contact
ale
elementului
încălzitor;
-
verificarea
temperaturii
elementului
încălzitor;
-
aşezarea
elementului
încălzitor
între
capetele
ţevilor;
-
închiderea
maşinii
de
sudat
şi
aplicarea
presiunii
de
contact
de
preîncălzire
(p
1
+
p
2
);
-
reducerea
presiunii
la
valoarea
de
menţinere
a
cape-
telor
ţevilor
pe
elementul
încălzitor
(p1);
-
deschiderea
maşinii
de
sudat
şi
îndepărtarea
elemen-
tului
încălzitor
(t3);
-
apropierea
capetelor
ţevilor
şi
realizarea
îmbinării
sudate
la
presiunea
(p5
+
pt),
având
durata
(t5);
-
reducerea
până
la
zero
a
presiunii
de
sudare
şi
răci-
rea
îmbinării
(t6).
1.5.
Controlul
calităţii
sudurii
Se
execută
conform
procedurilor
impuse
de
producătorul
aparatului
de
sudare.
Criteriile
de
verificare
vizuală
a
sudurii:
-
diametrul
suprafeţei
de
contact
să
fie
cel
puţin
egal
cu
diametrul
ţevii
(fig.
7);
Fig.
7.
-
decalajul
între
generatoarele
ţevilor
sudate
să
nu
depăşească
5%
din
grosimea
peretelui
ţevii;
Fig.
8.
-
diferenţa
de
lăţime
a
celor
două
capete
ranforsate
ale
ţevilor
(Ll
S)
va
fi
în
limitele
următoare:
Fig.
9.
S
-
lăţimea
capătului
ranforsat;
B
-
lăţimea
cordonului
de
sudură.
-
ţeavă/ţeavă:
LlS
<
0,1
x
B
-
ţeavă/fiting:
LlS
<
0,2
x
B
-
fiting/fiting:
LlS
<
0,2
x
B
2.
Sudarea
prin
polifuziune
2.1.
Generalităţi:
Sudarea
constă
în
încălzirea
simultană
a
suprafeţei
exterioare
a
ţevii
şi
a
suprafeţei
interioare
a
fitingului
până
la
temperatura
de
topire,
urmată
de
asamblarea
prin
pune-
rea
în
contact
a
suprafeţelor
încălzite.
Sudarea
prin
polifuziune
este
recomandată
pentru
dia-
metre
de
până
la
125
mm.
Sudarea
se
realizează
cu
dispozitive
mecanice
pentru
diametre
mai
mari
de
63
mm;
pentru
diametre
sub
63
mm,
se
poate
realiza
şi
manual.
2.2.
Echipamentul
de
sudare
Se
compune
din:
-
maşină
de
sudat;
-
dispozitiv
de
prelucrat
capetele
ţevilor;
-
element
încălzitor;
-
dispozitive
de
calibrare;
-
dispozitive
de
măsurare
a
temperaturii
şi
a
tim-
pului
de
sudare;
-
accesorii.
ELEMENT
ÎNCĂLZITOR
Fig.
10
2.3.
Parametrii
de
sudare
Timpul
de
sudare
este
dat
în
tabelul
nr.
10.
TABELUL
Nr.
10
Timpul
de
sudare
{s}
Diametrul
exterior
al
ţevii
-
montarea
ansamblului
pe
durata
prescrisă
de
încăl-
zire;
-
reducerea
presiunii
şi
îndepărtarea
elementului
încăl-
zitor;
-
punerea
în
contact
a
suprafeţelor
încălzite
(ţeavă-şa)
şi
menţinerea
la
presiunea
prescrisă
timp
de
minimum
-
d
e
-
Valori
SDR
020-050
063-0125
15
min.
3.5.
Controlul
de
calitate
al
îmbinării
sudate
cu
şa
Se
execută
conform
instrucţiunilor
furnizorilor
de
fitinguri
SDR
17,6
timp
de
încălzire
10-35
SDR
11
timp
de
încălzire
5-25
24-50
Timpul
de
îndepărtare
a
elementului
încălzitor
(max)
10
Temperatura
de
sudare
este
dată
de
producătorul
de
ţevi
şi
de
fitinguri.
2.4.
Operaţiuni
efectuate
la
sudarea
prin
polifuziune:
-
aşezarea
fitingului
în
suport;
-
fixarea
manevrei
de
aliniere
în
suportul
aparatului;
-
tăierea
şi
debavurarea
capetelor
ţevilor;
-
calibrarea
capetelor
ţevilor;
-
încălzirea
capetelor
ţevilor
şi
a
fitingului;
-
îndepărtarea
elementului
încălzitor;
-
punerea
în
contact
a
suprafeţelor
încălzite;
-
menţinerea
în
poziţie
o
perioadă
cel
puţin
egală
cu
timpul
de
încălzire.
2.5.
Controlul
calităţii
sudurii
Se
execută
conform
instrucţiunilor
furnizorilor
de
fitinguri
şi
de
aparate
de
sudare.
3.
Sudarea
cu
şa
3.1.
Generalităţi:
Constă
în
încălzirea
simultană
a
suprafeţei
exterioare
a
ţevii
şi
a
suprafeţei
interioare
a
şeii
până
la
temperatura
de
topire,
punerea
lor
în
contact
şi
menţinerea
în
dispozitivul
de
fixare
până
la
răcire.
Procedeul
se
aplică
la
realizarea
ramificaţiilor
şi
a
îmbi-
nărilor
tip
branşament.
3.2.
Echipamentul
de
sudare
Este
compus
din:
-
dispozitivul
de
fixare
pe
ţeavă;
-
dispozitivul
de
prindere
şi
presare
a
şeii;
-
elementul
încălzitor.
Fig.
11.
3.3.
Parametrii
de
sudare
Presiunea
de
sudare
are
valori
de
0,15-0,02
mm.
Timpii
de
sudare
sunt
precizaţi
în
tabelul
de
mai
jos:
TABELUL
Nr.
11
Diametrul
exterior
mediu
al
ţevii
40<d<63
63<d<90
90<d<225
d>225
SDR
17.6
2-25
35-45
45-55
11
10-20
30-40
45-55
50-60
Timpul
de
răcire
sub
presiune
este
de
minimum
15
min.
3.4.
Operaţiile
efectuate
la
sudarea
şeilor:
-
montarea
aparatului
de
sudat
pe
ţeavă;
-
presarea
şeii
până
la
atingerea
presiunii
de
sudare;
-
verificarea
(eventuala
rectificare)
a
suprafeţelor
ce
urmează
a
fi
sudate;
-
verificarea
elementului
încălzitor;
-
presarea
şeii
şi
a
ţevii
pe
elementul
încălzitor
la
nivelul
parametrilor
prescrişi
(presiune
şi
temperatură);
şi
de
aparate
de
sudare.
Printr-un
control
vizual
se
pot
depista
eventualele
între-
ruperi
sau
discontinuităţi
ale
cordonului
de
sudură,
eventu-
ale
incluziuni
etc.
4.
Sudarea
prin
electrofuziune
4.1.
Constă
în
încălzirea
spirei
metalice
încorporate
pe
suprafaţa
interioară
a
fitingului,
având
ca
efect
topirea
stra-
tului
superficial
de
polietilenă
şi
realizarea
sudurii.
4.2.
Echipamentul
de
sudare
Este
compus
din:
-
aparat
de
sudură;
-
accesorii
pentru
curăţirea
ţevii;
-
dispozitive
pentru
prindere
şi
poziţionare.
4.3.
Parametrii
de
sudare
Sudarea
prin
electrofuziune
este
determinată
de:
-
tensiune/intensitate;
-
timp
de
sudare;
-
timp
de
răcire.
4.4.
Operaţiile
efectuate:
-
curăţirea
ţevii
în
zona
ce
urmează
a
intra
în
contact
cu
mufa
sau
cu
şaua
electrosudabilă.
Adâncimea
de
răzuire
va
fi
de
0,1
mm
pentru
ţevi
cu
d
e
<
63
mm,
respectiv
0,2
pentru
ţevi
cu
d
e
>
63
mm;
-
verificarea
lungimii
de
fixare
a
ţevilor
în
manşon;
-
alinierea
ţevilor
şi
a
mufei
în
dispozitivul
aparatului
de
sudare;
-
alimentarea
cu
energie
electrică
şi
sudarea
propriu-
zisă.
4.5.
Controlul
îmbinării
sudate
Se
realizează
conform
instrucţiunilor
furnizorilor
de
apa-
rate
de
sudare
şi
ale
celor
de
mufe
electrosudabile.
Se
va
verifica
vizual
alinierea
pieselor
(ţeavă-mufă).
Eventualele
scurgeri
de
material
constatate
în
urma
unor
controale
vizuale
conduc
la
respingerea
ca
nerecorespun-
zătoare
a
îmbinării
sudate.
5.
Îmbinări
mecanice
5.1.
Generalităţi:
Constau
în:
-
un
adaptor
pentru
flanşă,
realizat
din
polietilenă,
sudabil
pe
ţeava
din
polietilenă
prin
una
din
metodele
de-
scrise
mai
sus
şi
prevăzut
cu
flanşă
metalică
sau
din
polie-
tilenă
cu
inserţie
metalică
(fig.
12);
Fig.
12
-
un
fiting
mecanic
sau
o
flanşă,
premontat
pe
ţeava
din
polietilenă
(fig.
13)
Fig.
13
1.
SR
ISO
16/I
1978
S
T
A
N
D
A
R
D
E
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ţ
Ă
55.
ISO/DIS
13479
Ţevi
din
materiale
termoplastice
pentru
transportul
flui-
delor.
Diametre
exterioare
şi
presiuni
nominale.
Partea
I:
serie
metrică
2.
SR
ISO
1872-1/1993
Materiale
plastice.
Polietilenă
(PE)
pentru
formare
şi
extrudare.
Partea
I:
Sistem
de
codificare
şi
baza
pentru
specificaţii.
3.
SR
ISO
2506-1981
Ţevi
din
polietilenă
(PE).
Variaţia
longitudinală
la
cald.
Metode
de
încercare,
condiţie
tehnică.
4.
SR
ISO
3458-1976
Asamblări
între
racorduri
şi
ţevi
din
polietilenă
(PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
etanşeitate
la
presiune
interioară.
5.
SR
ISO
3459-1976
Ţevi
de
polietilenă
(PE)
sub
presiune.
Asamblări
cu
racorduri
mecanice.
Încercarea
de
etanşeitate
la
subpre-
siune
interioară
şi
condiţii
necesare.
6.
SR
ISO
3501-1976
Asamblări
între
fitinguri
şi
ţevi
din
polietilenă
(PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
rezistenţă
la
smulgere.
7.
SR
ISO
3503-1976
Asamblări
între
fitinguri
şi
ţevi
din
polietilenă
(PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
etanşeitate
la
presiuni
interioare
când
sunt
supuse
curbării.
8.
ISO
3663-1976
Ţevi
şi
racorduri
din
polietilenă
(PE)
sub
presiune,
serie
metrică.
Dimensiunile
flanşelor.
9.
SR
ISO
472-1988
Vocabular.
10.
ISO
1043-1/1992
Polimeri
de
bază
şi
caracteristicile
lor
speciale.
11.
ISO
1133/1991
Determinarea
fluidităţii
(masă
şi
volum
MFR,
MVR).
12.
ISO
13949/1994
Metoda
de
testare
pentru
dispersia
pigmentului
în
con-
ducta
din
polietilenă
(PE)
şi
fitinguri.
13.
ISO
11420/1994
Metoda
de
testare
pentru
dispersia
negrului
de
fum
în
conducte
din
polietilenă
(PE)
şi
fitinguri.
14.
SR
ISO
3607/1977
Ţevi
din
polietilenă
(PE).
Toleranţe
la
diametrele
exte-
rioare
şi
grosimile
de
perete.
15.
SR
ISO
4059/1978
Reţele
din
ţevi
din
polietilenă
(PE).
Pierderi
de
fluid
la
îmbinările
mecanice.
Metode
de
încercare
şi
condiţii
tehnice.
16.
SR
ISO
4065/1978
Ţevi
din
materiale
termoplastice.
Tabel
universal
al
gro-
similor
de
perete.
17.
SR
ISO
4437/1988
Reţele
de
ţevi
din
polietilenă
(PE)
îngropate
pentru
dis-
tribuţia
de
combustibili
gazoşi.
Serie
metrică.
Condiţii
tehnice.
18.
SR
ISO
4440-1/1994
53.
ISO/DIS
13477
54.
ISO/DIS
13478
Rezistenţe
de
propagare
a
fisurii
în
ţevile
de
PE.
Metode
de
încercare.
56.
ASTM
D
4019
Determinarea
conţinutului
de
apă.
57.
ISO
13953/1995
Îmbinări.
Determinarea
rezistenţei
la
forţa
de
întindere.
58.
ISO
13954/1995
Conducte
şi
fitinguri
din
plastic.
Testul
de
coeziune
pen-
tru
asamblări
prin
electrofuziune.
59.
ISO
13955/1995
60.
ISO
13956/1995
61.
A
88-800
62.
ISO
10838-1,
2,
3
Fitinguri
metalice
pentru
sisteme
de
conducte
din
PE
cu
diametre:
-
d
e
:s
63
mm;
-
d
e
>
63
mm;
-
fitinguri
termoplastice
până
la
63
mm.
63.
STAS
1665-75
Stare
normală
şi
volum
normal.
64.
STAS
3317-67
Gaze
combustibile.
65.
STAS
8281-84
Conducte
de
gaze
naturale.
Reţele
de
transport,
de
distribuţie
şi
instalaţii
de
utilizare.
Prescripţii
fundamentale.
66.
NFT
-
20-052
Produse
chimice.
Principii
generale
pentru
dozajul
apei
prin
metode
Karl
Fiocher.
67.
NFT
-
54-065
Conducte
din
PE
pentru
reţele
de
distribuţie
gaze.
Specificaţii
şi
metode
de
testare.
68.
NFT
-
54-077
Robineţi
din
PE
pentru
reţele
de
dis-
tribuţie
gaze.
Specificaţii
şi
metode
de
testare.
69.
NFT
-
54-078
Racorduri
din
PE
cu
capete
cepuri
pentru
reţele
de
distribuţie
a
gazelor.
Specificaţii
şi
metode
de
încercare.
70.
I6-86
Normativ
pentru
proiectarea
şi
executarea
reţelelor
şi
instalaţiilor
de
utilizare
gaze
naturale.
71.
C
56
Normativ
pentru
verificarea
calităţii
lucrărilor
de
construcţii
şi
instalaţii
aferente.
72.
Norme
generale
de
protecţie
a
muncii,
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
muncii
şi
protecţiei
sociale
nr.
578/DB/5.840
din
20/26
noiembrie
1996.
73.
Norme
de
igienă
a
localităţilor,
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
sănătăţii
nr.
623/1973.
74.
Norme
unice
de
protecţie
a
muncii
pentru
activitatea
de
gospodărire
comunală,
elaborate
de
C.P.C.P.,
aprobate
prin
Hotărârea
C.P.C.P.
nr.
1
din
30
ianuarie
1981.
75.
Norme
de
protecţie
a
muncii
(construcţii-montaj)
aprobate
de
M.
C.
Ind.
cu
Ordinul
nr.
7N/1970.
76.
Norme
generale
de
protecţie
a
muncii
împotriva
incendiilor
la
proiectarea
şi
realizarea
construcţiilor
şi
insta-
laţiilor
(Decretul
nr.
290/1977).
77.
Norme
tehnice
de
proiectare
şi
realizare
a
construc-
ţiilor
privind
protecţia
la
acţiunea
focului,
indicativ
P
118.
78.
Norme
de
p.s.i.
pe
durata
executării
lucrărilor
de
construcţii
şi
instalaţii
aferente
acestora,
indicativ
300.
79.
Norme
generale
de
p.s.i.,
aprobate
prin
Ordinul
nr.
381/1219/M.C./1994
al
Ministerului
de
Interne
şi
al
M.L.P.A.T.
Text preluat automat de pe legislatie.just.ro. Verifică mereu forma consolidată oficială înainte de a te baza pe acest text în scop juridic.